You are on page 1of 293

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.

ro

ACTA MUSEI
TUTOVENSIS
Istorie veche și arheologie
XIII
2017

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

ACTA MUSEI TUTOVENSIS ACTA MUSEI TUTOVENSIS
Publicaţie a Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad Publication of „Vasile Parvan”
Museum,
Barlad

Str. Vasile Pârvan nr. 1 1 Vasile Parvan Street
731050 Bârlad 731050 Barlad
Tel.: 0235 42 16 91 Phone: 0235 42 16 91
0335 404 746 0335 404 746
Fax: 0235 42 22 11 0235 42 22 11
E-mail: muzeuparvan@gmail.com E-mail: muzeuparvan@gmail.com
Adresă web: www.muzeuparvan.ro Web address: www.muzeuparvan.ro

Colegiul de redacţie
Dr. Ion IONIȚĂ
Dr. Dan Gh. TEODOR
Prof. Mircea MAMALAUCĂ
Prof. Mircea OANCĂ

Redactor şef
Prof. Mircea MAMALAUCĂ

REVISTA APARE CU SPRIJINUL FINANCIAR

AL CONSILIULUI JUDEŢEAN VASLUI

Revistă fondată de prof. Mircea MAMALAUCĂ.
Apare anual din 2006.
În perioada 2006-2014, revista apare cu titlul „Acta Musei Tutovensis”.
Din anul 2015, începând cu nr. 11, apare cu titlul
„Acta Musei Tutovensis. Istorie veche și arheologie”.

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

MUZEUL “VASILE PÂRVAN” BÂRLAD

ACTA MUSEI
TUTOVENSIS
Istorie veche și arheologie
XIII
HISTORICA ET ARCHAELOGICA

Editor: Mircea MAMALAUCĂ

Bârlad ∗ 2017

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Revistă editată și tipărită de CASA EDITORIALĂ DEMIURG
(acreditată de CNCSIS în 2003, reacreditată în 2006 şi în 2010)

Director: dr. Irina CROITORU

Şoseaua Păcurari nr. 68, Bl. 550, Sc. B, Et. 4, Ap. 16
700547 Iaşi, România
0745 378 150
E-mail: ceddemiurg@gmail.com; ceddemiug@yahoo.fr

Consilier editorial: dr. Alexandrina IONIŢĂ
Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil.

© Muzeului „Vasile Pârvan”

ISSN: 2457-1709
ISSN-L: 2457-1709

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

jud........ Campania arheologică din 2015 de la Roşiori–Neamţ (punctul Țarina Veche) The archeological campaign in 2015 from Roşiori – Neamţ (the point Old Dust) ... discovered in Mitoc – Botoşani country Mormânt atribuit culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Galați county …… 7 Nicolae URSULESCU...... descoperit la Mitoc. Galați (2016) Bronze Age – Noua Culture bone artefacts discovered in 2016 archaeological excavations in Negrileşti – Curtea Şcolii site... N.... Pod Ibăneasa Ceramic type Cucuteni C from Vorniceni......... Un mormânt cu inventar bogat din necropola de la Miorcani (sec...... Republica Moldova) Fire installations in the site with several levels of housing from Lipoveni II (Cimişlia district......... Element arhitectonic.. Gheare de urs și reprezentări de urside în contexte arheologice din prima și a doua epocă a fierului la est de Carpați Bear claws and representations of Ursidae within the archaeological context of the 122 First and Second Iron Age east of the Carpathians ... 55 Corneliu BELDIMAN.... Chr................ Coloana în spaţiile de cult................ Valeriu BUBULICI. 36 Adela KOVACS...... În legătură cu unele opinii recente despre ansamblurile de piese de cult de la Poduri şi Isaiia (Cultura Precucuteni) About some recent opinions regarding the cultic assamblages from Poduri and Isaiia (Precucuteni Culture) …………....muzeuparvan. 190 Sergiu MATVEEV.. Vlad VORNIC. Botoșani ...………………………............. punctul "La plopi" The settlement Sântana de Mureş-Cerneachov from Tecuci... function and symbol .. com.................. Mircea OANCĂ... Galaţi county..... Felix Adrian TENCARIU. IV d..... com. Daniela ALECSA... Diana-Maria BELDIMAN........... Angela SIMALCSIK. 99 Ion TENTIUC......... Pod Ibăneasa ….......... jud.............. Romania .......... 173 Ioan IAŢCU................. Architectural element. Vaslui .... Considerații asupra ceramicii Starčevo-Criş descoperită la Negrilești. Instalaţii de foc din situl cu mai multe nivele de locuire Lipoveni II (Raionul Cimişlia.. Un vas de excepție descoperit recent în satul Iezer... funcţionalitate şi simbol Columns in worship spaces............ 202 Paul CIOBOTARU..... Jh............... 144 Ion IONIȚĂ........ Ceramica tip Cucuteni C de la Vorniceni.......) ... Vaslui An exceptional vessel descovered recently in the Iezer village.................... Puiești........... jud.......... George Dan HÂNCEANU..... Aşezarea Sântana de Mureş-Cerneachov de la Tecuci...........Hr) Ein Reiches Grab aus der Nekropole Von Miorcani (IV........ Grave ascribed to the Sântana de Mureş-Cerneahov culture.....ro / www.. Costel ILIE... Jud................................. Artefacte din materii dure animale aparţinând Culturii Noua descoperite în așezarea de la Negrilești............ Republic of Moldova) ....................... 185 Mircea MAMALAUCĂ..... Județul Galați Consideration on Starčevo-Criș pottery discovered in Negrilești...... Puiești... 26 Maria DIACONESCU. 221 5 www.. point „La Plopi” . CUPRINS/CONTENT STUDII ȘI MATERIALE/STUDIES AND MATERIALS Costel ILIE.cimec....ro ......

...cimec..... TEODOR...muzeuparvan.... Epistole istorice (VII) Historical letters (VII) ………………………………………………………………. Armament din secolele V-XI la est de Carpați Weapons from V-XI centuries east of the Carpathians .. Reading notes (IX) .. Galați........ro / www.. Cristian ONEL............. 240 Dan Gh..... .... TEODOR... 260 Sorin LANGU... Scurtă notă despre câteva monede otomane Short note about some ottomans coins ........ Suceava............. Istoria Bucovinei în epoca marilor migrații și până la încheierea formării Moldovei medievale..... 2014..... Andronic......... 287 6 www. Galați county....Costin CROITORU..ro ...... M... 273 Virgil MIHĂILESCU-BÎRLIBA... 473 p. jud........... Note de lectură (IX) About archaeological discoveries from Șendreni........................ Despre descoperirile arheologice de la Șendreni... 275 Dan Gh............

pottery. Starčevo-Criş Culture. Nicu. aflat la circa 30 m S-E de punctul anterior. Nicu. p. Negrileşti. jud. 3 M. A XLVIII-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. 2008. danialecsa@yahoo. Costel Ilie.com. 6 C. Comisia Naţională de Arheologie. Mircea Nicu. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. unde a fost găsit și un mormânt cu un defunct depus în poziție chircită. 2014. Negrileşti-Curtea Şcolii. Bucureşti. Negrileşti. 475-483. punctul „Broscărie”2. Carmen Tarcan.7 a fost recuperat un picior lobat de cupă și mai multe fragmante ceramice din pastă semifină. Cronica cercetărilor arheologice din România. Vaslui. Ilie. com. Monografie arheologică. Este vorba de un nivel de locuire Criș sesizat într-un sondaj efectuat prin taluzarea unei rupturi a malului râului la circa 20 m S de S. Iași. in „Arheologia Moldovei”. C. Așezarea Starcevo-Criș de la Munteni „Broscărie” (Tecuci). Arhiva Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci. A XLIV-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. Muzeul Naţional al Bucovinei. ∗∗ Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci. 5-7 iunie 2014. 181-195.ro / www. Bem et alii. Ciobotaru et alii.com. Negrileşti. P. V. com. C. D. CiMeC. precum și așezării de la Munteni. 2010. Zona în care s-a efectuat cercetarea din 1981 a fost afectată de eroziunea malului stâng al Bârladului3. Campania 2013. Paul Ciobotaru. iar din S9 au fost prelevate multe fragmente ceramice barbotinate care semnalau prezența unei locuințe ce a fost dezvelită integral în anul 20136. situată la circa 5 km S-E de Negrilești (fig. Cronica cercetărilor arheologice din România. în M. în apropiere de municipiul Bârlad. 2 Cornelia Magda Lazarovici. I/2). în M. 27-30 mai 2010. Campania 2009. Mihai et alii. Teodor. Ministerul Culturii. în punctul „La Punte”. costelilie@gmail. Stela Țau. 129-131. în „Cronica cercetărilor arheologice din România. Angelescu. a prilejuit descoperirea unui nivel de locuire Criș și a unei locuințe cercetată ∗ Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi.7/2009 din care au rezultat și materiale Criș5. Primele descoperiri de materiale specifice culturii Criș în situl Negrilești au fost făcute în anul 1981 de către arheologul Nicu Mircea. Din S. Bucureşti. Muzeul Ţării Crişurilor Oradea. Negrileşti-Curtea Şcolii.muzeuparvan. Popușoi. Editura Sfera. au evidențiat prezența în acest spațiu a unor comunități umane neolitice purtătoare a culturii Starčevo-Criş. XXXVII. Angelescu.ro . Adrian Ionuţ Adamescu. p. La sud de acest sondaj în anul 2009 au fost trasate două secțiuni S. Campania 2007”. 4 M. Ovidiu Soleriu Cotoi. barbotinate. 2005.-V. p. I/1). Negrileşti. aflată la circa 30 km N- E. Ilie. 7 www. Daniela ALECSA∗∗ Key words: Neolitic. județul Galați. Suceava. precum și câteva materiale litice. zoomorphic idols. Cercetarea arheologică din anul 2012. com. în punctul Zaharia (fig. 5 Dan Gh. JUDEȚUL GALAȚI Costel ILIE∗. în punctul „Pin”. Trestiana. Punct Zaharia. Institutul Naţional al Patrimoniului. județul Galați. com.1/2007. Negrileşti-Curtea Şcolii. pintadera Cercetările arheologice desfășurate în situl „Negrilești-Curtea Școlii”.cimec. CONSIDERAȚII ASUPRA CERAMICII STARČEVO-CRIŞ DESCOPERITĂ LA NEGRILEȘTI. În anii 2007-2009 au fost descoperite noi materiale Criș în apropierea râului Bârlad4. 1 E. 2014. 192-194.2/2009 și S. Prezența acestei comunități în arealul bazinului Bârlad nu este singulară ci se alătură marii așezării de la Trestiana1. Bârlad. Muzeul Naţional de Istorie a României. informații din însemnările de șantier. de unde au fost recuperate materiale ceramice din pastă grosieră. Negrilești.

XIV/1-3. Inciziile realizate astfel sunt dispuse pe suprafaţa vasului sub 7 C. marea lor majoritate fiind de uz comun. 4). XII/5). pl. A XLVII-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. oale cu corp relativ cilindric şi buza uşor evazată (pl. Ca degresant a fost folosit nisipul fin sau mai puţin fin. împungătoare şi ace din os. p. pl.ro . În urma unei analize preliminarii am putut observa o diversitate de forme şi decoruri. acesta având rolul de a împiedica fisurarea ceramicii în urma arderii. ca material este predominantă în locuinţă.3 m. Negrileşti. com. Mihai et alii. VIII/1). Craiova.7. uneori incompletă sau superficială. Aceste tipuri de vase modelate din pastă grosieră aveau fundul drept. XIV/4. V/2. lame silex. Cronica cercetărilor arheologice din România. în interior pasta rămânând de culoare neagră(Pl. În unele cazuri. în care au apărut fragmente ceramice Criș.3/20127. Pe suprafaţa ei s-a putut observa un tip de ardere oxidantă imcompletă. a apărut în c. Ilie. Negrileşti-Curtea Şcolii. V.8/2012 și Cas. tipul pastei grosiere se realiza din lut amestecat cu pleavă şi cioburi pisate. La adâncimea de -1. oale cu corpul bombat. buză dreaptă şi gâtul scurt (pl. resturi faunistice.3. Adamescu et alii. grosimea pastei la bază fiind aceiaşi cu grosimea peretelui de vas (pl. 2. Pe unele fragmente se poate observa o distribuire a barbotinei sub formă de fâşii executate într-un strat subţire (pl. semifină şi foarte rar ceramica fină.65 m. cochilii de scoici sau melci pisaţi. D. pl. orientată NE-SV şi a avut o vatră pe latura sudică.ro / www. predominantă pe pasta grosieră este barbotina. de dimensiuni medii și mici. dintr-o pastă omogenă.3 x 4. II/1-2). bine frământată. Ele sunt executate din bandă lată (pl. Locuința. 27-30 mai 2013. sub forma unei gropi ce intra sub profilul de nord al secțiunii. Bucureşti. cu dimensiunile de 5. distribuită în unele cazuri organizat. Campania 2012. În locuinţă a fost descoperită o cantitate însemnată de ceramică specifică culturii Starcevo-Criş. Angelescu. O altă tehnică de decorare este impresiunea care prezintă mai multe variante: impresiune realizată cu ajutorul degetelor.60 m. 8 www.. sesizat la adâncimea de -1.6-8 din S8 (fig. în această compoziţie se mai adăugau (în raport de ceea ce se dorea a se realiza) pleavă. cu gât scurt şi buză uşor îngroşată (pl. IX/1. conturul se restângea semicircular. precum şi prin simple ciupituri. Aşa cum am menţionat. Ceramica a fost modelată cu mâna. VI/7) sau sub formă de caneluri mai adâncite realizate dintr-un strat mai gros de material (pl. A. majoritatea fragmentară. 2013. Astfel s-au identificat fragmente de oale de dimensiuni medii cu diferite caracteristici: oale cu corpul piriform. 170-172. pietricele. Institutul Naţional al Patrimoniului. Referitor la formele recipientelor modelate din acest tip de pastă. altele trase sau smulse din perete. notată L2. Pentru a cerceta intregral locuinţa a fost dechisă Cs. 5). 3. pe suprafaţa vaselor. Locuinţa se adâncea până la -2.20 m. Ceramica descoperită în locuinţă prezintă urme de ardere oxidantă. grosieră. Pe unele fragmente se pot observa şi urme de torţi. pe latura de nord a S. În rândurile următoare ne vom referi doar la această locuință și materialul descoperit în ea pe care îl considerăm reprezentativ pentru locuirea Criș din acest areal. pl. VIII/2. în M. VI/7. a unghiei sau cu unele unelte ascuţite din os.muzeuparvan. pintadere şi idoli zoomorfi aflaţi într-o stare fragmentară. VIII/8).. Unele erau ataşate de peretele vasului. X/3). XIV/5). pl. era de formă rectangulară. Ca tipuri de ceramică întâlnim. V/4) sau simple proeminenţe perforate orizontal (pl. considerăm că realizarea lor s-a făcut ţinându-se cont atât de necesitatea cât şi de funcţionalitatea lor. pl.6. o mică parte fiind fragmente de vase reîntregibile. V/1. de formă tronconică (pl.8. sub forma unui contur neregulat. Din categoriile de material arheologic descoperit în locuinţa 2. castroane de dimensiuni medii şi mari. în multe cazuri.cimec. Ceramica grosieră.în secțiunea S. cel mai bine reprezentat a fost ceramica. VIII/6). Ministerul Culturii. VI/5. Ca tehnici de decorare.

XIII/5)8. Ca forme ceramice. Un alt tip de decor întâlnit pe ceramică grosieră este cel realizat sub formă de spic. 36- 40. Pe un fragment. Pe suprafaţa vasului s-a aplicat un strat de angobă roșie peste care s-a executat decorul pictat. și benzi care 8 E. Rare sunt exemplarele care au piciorul format din patru lobi (pl. XI. pl. Vasul astfel executat a fost introdus într-o baie de material foarte subţire (slip) după care i s-a făcut o netezire. Zaharia. În general aceste decoruri se executau singulare pe vas însă. op.9 Pentru mare parte din vase acest strat de angobă roșie reprezintă fondul de bază al vasului peste care se aplică decorul pictat. alveole pe marginea buzei (pl. fig.formă de zig-zag. brun și alb. 79/4. Cluj Napoca.ro .2). 10 E. VI/7. 9 www. prin care se poate observa culoarea cărămizie a vasului. dându-i acel luciu metalic.muzeuparvan. IV/2-6. XIII). Suceava. angoba nu a rezistat în timp. IV/3). căzând de pe pereţii vasului (pl. Gura Baciului. X/5). liantul folosit este un nisip mai fin. IX/6).4). cit. Din păcate. VII/1. apoi li s-a aplicat tehnica de lustruire. pl. IX/1) sau oblic pe suprafaţa vasului (pl. IV/2. 75/9. văroasă. p. VI/4.2). Popușoi. mai subțire.2. 30. Pe suprafaţa unor fragmente ce provin de la castroane s-a aplicat un strat subițre de pastă. intersectându-se sau unindu-se sub formă de unghi (pl. 1995. meşterul olar a realizat pe suprafaţa vasului.ro / www. amestecată cu un nisip foarte fin şi fulgi mici de mică. XIII/3. A fost descoperit un număr mic de acest tip de vase (picioare sau suporturi de vase). pl. orientate în cele mai multe cazuri oblic (pl. VIX/5). Peste această angobă s-au executat benzi de culoare brună. Unele au o formă cilindrică cu baza ușor evazată (pl. O categorie aparte o reprezintă ceramica pictată. fiind îngrijit lucrată. pl. Maxim. IX/4-5). Culoarea predominantă a pastei semifine este cea cenuşie închisă însă. fig. 8) delimitate de două linii orizontale10. amestecat în unele cazuri cu bucaţi mici de mică. Evoluția culturii Starcevo – Criș pe teritoriul Moldovei. XIIII/1. pl. La această categorie de ceramică întâlnim un tip de ardere oxidantă în multe cazuri executată complet. IV/1. Ursulescu. cit. p. 56/1. decor executat cu unghia iar pe buza vasului a incizat linii în zig-zag (pl. pl. altele au aceiași formă însă goale în interior și baza dreaptă (pl. Ceramica semifină spre deosebire de cea grosieră prezintă unele caracteristici: pasta este lucrată mai îngrijit. București. cu fundul drept. op. pl. În compoziţia pastei s-a folosit o argilă bine frământată. umăr înalt şi buza dreaptă (pl. pe un fragment ceramic. 5). VI/4. III/1. Ceramica fină este rar întâlnită în inventarul locuinţei. Pe două fragmente de cupă. Lazarovici. 1984. XI/3). Gh. Zaharia. pe un fond roșu sunt pictate cu nuanță albă. Incizia ca decor pe suprafața vasului este reprezentată sub formă de linii (caneluri) dispuse în zig-zag (pl. E. VI. formă tronconică. III/3. 204. pl. suprafaţa vasului este netezită sau lustruită apropiindu-se de un luciu metalic (pl. în „Dacia”. III/4. dispuse în zig-zag pe corp și sub formă de meandre sub buza vasului (pl. IX/2). Ca decor întâlnim linii fin incizate dispuse în zig-zag (pl. grupate. VII/4). În executarea acestui tip de decor s-au folosit nuanțe de roșu. IV/4. Impresiunile realizate cu ajutorul unghiei sunt dispuse sub formă de reţea. 12/13. 1962.6. 9 N. VII/7). p. Este dispus vertical (pl. culoarea este cenuşie închisă. Pe fragmentele ceramice ce provin de la castroane au fost executate cu degetul. IV/6) sau grupaje de linii dispuse în unghi (pl. Contributions sur la civilisation de Criş a la lumiere de sondages des Leţ. Pasta este lucrată îngrijit. cea mai des întâlnită este forma de castron de dimensiuni medii şi mici.6. caneluri mai adâncite dispuse vertical (pl.. pl. 211. benzi subțiri dispuse sub formă de meandre (pl. Gh. VII/1-7) și vasele cu picior de dimensiuni mici (pl.. VIII/1).cimec. Este de calitate superioară. Acesta este distribuit atât pe exterior cât și pe interiorul vaselor. sunt şi fragamente care au o culoare cărămizie. provenind probabil de la un pahar se observă un fel de angobă albă. rezervându-se ca suprafaţă nedecorată buza vasului (pl.

Muzeul de Istorie Piatra Neamț. Forma acestui picior de cupă este ușor tronconică. XIX. p. 32- 59. 1) sau pe suprafața vasului sub formă de linii oblice (pl. 10 www. jud. Prezenţa ceramicii pictate bi. Ceramica specifică Culturii Starcevo. 127/4. Pictura bicromă o întâlnim pe buzele de vas. cit. Neamţ. VI/3).Criş aparţine atât categoriei fine. Considerații asupra locuirii Starcevo – Criș din sud – vestul Munteniei. Popușoi. 21/5. ace din os şi idoli zoomorfi fragmentari. cât şi speciei uzuale. sunt rezervate din suprafața propriu – zisă a vasului și dispuse sub formă de meandre. A doua pintaderă are baza ovală și amprenta modelată din incizii dispuse în zig zag (pl.ro / www. scoici. XI/4). Din plastica zoomorfă nu s-a descoperit nici un exemplar întreg. fig. ușor evazată la bază (pl.6). Călărași. modelate dintr-o pastă aproximativ fină. străchinile caracterizate de un bitronconism accentuat. fig. Figurinele sunt de dimensiuni mici.ro . străchini. op. fig. 29. III/5. de diferite dimensiuni și cupele cu picior. de culoare neagră sau cenuşie. Din punct de vedere al formelor. etc. XXII. Mirea. E Zaharia. bine lustruite. decoruri plastice în relief şi barbotină organizată. împungătoare. XI/6) sau decorul meandric făcut din benzi negre este delimitat de un lanț de puncte albe (pl. fig.. VI/4). 11 G.şi tricrom. pictate cu roşu sau cu negru liniar pe fond roşu. Cultură și Civilizație la Dunărea de jos. cupe cu picior. 4/3. lame de obsidian. Una din ele are talpa de formă dreptunghiulară iar amprenta este modelată în incizii adânci dispuse meandric (pl. pp. 10/6. resturi osteologice. delimitate de linii negre. Un exemplar prezintă pe corp două perforații ( pl. 7)11. Decorul pictat policrom îl întâlnim și pe două fragmente de vase tip castron (buze de vas) unde între două benzi negre dispuse orizontal au fost pictate linii albe înclinate (pl. a două membre sau prezența doar a unui picior (pl. Originea şi evoluţia ceramicii pictate în aşezările neoliticului timpuriu din Oltenia. 126/2 13 Ibidem. pe un picior de vas (pl. 12 E. XI. în decorul pictat de pe vasele din locuința 2. din categoria celei pictate putem menționa castroanele. XV-XX. Pintaderele sunt modelate dintr-o ceramică semifină și sunt prevăzute cu mâner de prindere tras din materialul încă moale. XI. cu motive trasate cu negru sau rezervate din fondul roşu al vasului. este prezentă pe piciorul unui cupe unde. în MemAntiq. VI/2). melci. Nica.cimec.formează unghiuri hașurate. în „Acta Moldaviae Meridionalis”. În această locuință. 1994. XI/5)13 Ca forme ceramice. M. op. Policromia. cit. incizii. Din locuinţă au mai rezultat. din categoria plasticii au fost descoperite două pintadere și un număr redus de idoli zoomorfi (pl. fig. 47. XI/2)12. au putut fi identificate oale cu corpul sferic. cu albul în poziţie secundară. decorată cu ciupituri. Se poate observa lipsa capului. sub formă de linii circulare negre (pl.. Dumitroaia. Depunerile neo-eneolitice de la Lunca şi Oglinzi. p. P. 1998. permite atribuirea locuinţei L2/2012 fazei IIIB a culturii Starcevo-Criş. VI/1-4). culoarea albă are un rol secundar iar benzile roșii.muzeuparvan.

The presence of these types of communities can be observed alongside the basin of the Bârlad River. where a dwelling (L2) dating back to the Neolithic period (Starčevo-Criş culture) was discovered at -1. The dwelling extended to the north of the section which led to the opening of another digging unit (Cas. with motifs drawn in black or reserved from the red background (white assuming a secondary position) and the presence of well-polished bowls characterised by pronounced bitruncation. at Trestiana. black or grey in colour. another archaeological site („Broscărie”) generated archaeological material which belongs to the Starčevo-Criş culture. started in 1981 and resumed in 2007 has signalled the presence of human communities belonging to the Starčevo-Criş culture (Neolithic period). the current article aims to focus only on the ceramic material unearthed. as a function of this.muzeuparvan.cimec.ro . in 1963. 3) with the objective of exploring the surface of the dwelling.ro / www. Galati County. The archaeological material obtained consisted mainly of pottery and. The presence of pottery with dichroic and trichroic paint. GALAȚI COUNTY The archaeological research at the “Negrilesti – Schoolyard” site. Negrilesti township. 11 www. The ceramic material discovered presents all the characteristics of the Starčevo-Criş culture.20 m in the digging unit S8. CONSIDERATION ON STARČEVO-CRIȘ POTTERY DISCOVERED AT NEGRILEȘTI. at approximately 6 km from the Negrilesti Site. Furthermore. The current article covers a fraction of the archaeological research undertaken in 2012. To illustrate this point. allow the ascription of the L2/2012 dwelling to the IIIB phase of the Starčevo-Criş culture. the archaeological material discovered is similar to the one unearthed at Negrilesti. at the “Negrilesti – Schoolyard” site (“Pine” point).

ro / www. jud.muzeuparvan. 12 www. Situl arheologic Negrilești.cimec. Galați cu zonele de locuire Criș identificate și cercetate. 1. 2.ro . I. Pl. 1. Trestiana și Munteni Broscărie. Localizarea sitului Negrilești între așezările Criș. 2.

ro . II. Plan S8/Cas. 2.cimec. Negrilești 2012. Aspect din timpul cercetării locuinței L.2.ro / www. Pl. 1.2. 13 www. 1.3 cu locuința L. 2.muzeuparvan.

cimec. Negrilești 2012.muzeuparvan. Ceramică.ro / www. 14 www. III.ro . Pl. Locuința 2.

Locuința 2. Ceramică cu decor incizat.muzeuparvan. Negrilești 2012.Pl. 15 www. IV.ro .cimec.ro / www.

Ceramică cu barbotină.cimec.muzeuparvan. V Negrilești 2012.Pl. 16 www.ro .Locuința 2.ro / www.

ro . 5). vase (4. VI. 17 www.Pl.cimec. idoli (1. pintadere (3). Ceramică.ro / www. Negrilești 2012. 2). Locuința 2.muzeuparvan.

Pl. VII. Negrilești 2012. Locuința 2.cimec.muzeuparvan.ro . 18 www.ro / www. Ceramică din pastă fină.

VIII. 19 www.ro . Locuința 2.muzeuparvan. Ceramică cu barbotină.Pl. Negrilești 2012.cimec.ro / www.

Ceramică cu decor incizat. Locuința 2.ro . Negrilești 2012. 20 www.ro / www. IX.muzeuparvan.Pl.cimec.

Ceramică cu decor incizat. Locuința 2.Pl.ro / www. X.ro . 21 www. Negrilești 2012.cimec.muzeuparvan.

22 www.ro / www.cimec. Locuința 2.ro . Ceramică cu decor pictat. XI.Pl.muzeuparvan. Negrilești 2012.

ro / www.Pl. Negrilești 2012. Ceramică. Locuința 2. 23 www.muzeuparvan.ro . XII.cimec.

Picior de vas. XIII.ro .muzeuparvan. Ceramică.Pl.cimec. 24 www. Locuința 2. Negrilești 2012.ro / www.

Torți de vas.ro / www. Ceramică. Locuința. 25 www.cimec.Pl. XIV.muzeuparvan.ro . Negrilești 2012.

prehistoric religion. Iaşi. Wien. Departamentul de Cercetare Interdisciplinară – Domeniul Științe. F. Ein Kultkomplex aus Rumänien. nr.com ∗∗ Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Ursulescu. Dumitroaia. 211. 3-24. nr. Heldenberg in Kleinwetzdorf. p. Cult Complex "The Council of the Godesses". Mantu. Romania). Idem. BMA XXVII. A Great Civilization of Old Europe. p. argumentate sau avizate. Gh. 2006. F. Section 9 – Section 10. cat. Gh. fiecare ansamblu are importanţa sa (ambele fiind capodopere unice ale artei și spiritualității preistorice). 1984. Preoteasa. Piatra Neamț. 222-231. D. Ursulescu. Cucuteni Culture: art and religion / Kultura Cucuteni sztuka i religia. Stratulat. D. Deși au trecut 36 de ani. Iaşi)15. 129-144. București. adifex@gmail. Hriban (eds. Tsaravopoulos (eds. nr. Sibiu. Editura Constantin Matasă. 11-13. Tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia. p.). Munteanu. R. Mareş (ed. 2-8 septembre 2001. Ghindaru (jud.ro . Idem. Monah. O Troie în Subcarpaţii Moldovei. Cucuteni Trypillia. Monah. Nicola. C. Tencariu.-M. Piatra-Neamţ. XXII. Editura Accent Print. D. 343-348. XXIII. in: F. 2003. 2008. Răducăneni. Dovezi ale unei simbolistici a numerelor în cultura Precucuteni. Monah.ro / www. D. 13-14. Casa Editorială Demiurg. 108-109. p. n. Daim. ele continuă să fascineze atât lumea științifică. in MemAnt. N. Facultatea de Istorie. 2012. in SAA. 1997. p. ÎN LEGĂTURĂ CU UNELE OPINII RECENTE DESPRE ANSAMBLURILE DE PIESE DE CULT DE LA PODURI ŞI ISAIIA (CULTURA PRECUCUTENI) Nicolae URSULESCU∗. Belgique. in „Romanian Review”. A. The Danube script: Neo-Eneolithic ‘writing’ in Southeastern Europe. I.). respectiv 19 ani. 51-70.-A. mai mult sau mai puțin documentate. de Iaşi). 15 N.com 14 D.). 17-31. in MemAnt. Symbolic signs on the ceramics of the Chalcolithic settlement at Isaiia (Iaşi County.ursulescu@gmail. jud. 2009. 1982. Iidem. BMA XIII. Athens – Bucharest.muzeuparvan. Idem. post-processual archaeology. Bibliotheca Brukenthal XXXV. Aménagements de culte dans la zone des foyers et des fours de la culture Précucuteni. B-dul Carol I. dar împreună valoarea lor sporeşte considerabil. Sur le contexte de découverte de la plastique anthropomorphe précucutenienne. in: Actes du XIVème Congrès UISPP. A. 2008. Université de Liège. 2001. Katalog zur Niederösterreichischen Landesausstellung. 159. Ursulescu. Oxford. 26 www. W. F. Gh. Idem. Hers Consulting Group. 12. BAR International Series 1303. Ţurcanu. nr. 7-8. 2008. C. Monah. Religie şi magie la est de Carpaţi acum 7000 de ani. may 18-20. generând diverse interpretări. Verlag Bergen. Bacău)14 şi Isaiia-Balta Popii (com. Suceava. de la descoperirea celor două extraordinare tezaure-ansambluri de piese de cult din aşezările culturii Precucuteni de la Poduri-Dl. 2004. 2004. ∗ Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.). cat. The last great Chalcolithic Civilisation of Old Europe. 9. Le cas de l’habitat de Isaiia (dép. Editura Constantin Matasă. O importantă descoperire arheologică.cimec. 179-181.). Dumitroaia. p. Poduri-Dealul Ghindaru. cod 700506. Sibiu. Luca (ed. C. Dumitroaia. 2009. Zeitreise Heldenberg Geheimnisvolle Kreisgräben.-A. Nouvelles données concernant les croyances magiques des communautés de la civilisation Précucuteni (Énéolithique ancien) de l’Est de la Roumanie. cat. Athena Publishing & Printing House. Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie. N. in „Arta”. Luat separat. Iaşi. Messages over Millenia. Monah. 87-102. Neubauer (Hrsg. Proceedings of the International Symposium "The Danube script: Neo-Eneolithic "writing" in Southeastern Europe". cât și pe cea a pasionaților de „mistere” arheologice. interpretation. Felix Adrian TENCARIU∗∗ Keywords: Assemblages of figurines. Cucuteni. in: L. Idem. S. in: S. 2005. 11. Chalcolithic. Tencariu. deoarece ele au permis să se emită ipoteza despre existenţa unor idei religioase comune pentru întreaga arie a culturii Precucuteni – considerată ca primă perioadă majoră în evoluţia complexului cultural Cucuteni-Tripolye.

Într-adevăr. ambele tezaure reprezintă descoperiri „închise”. F. Figura 1.ro . A. Ansamblurile cu piese de cult de la Poduri (1) și Isaiia (2) (apud L. Tencariu 2006).cimec. prin inventarul lor). astfel că nu poate exista nici un dubiu asupra compoziţiei lor tipologice şi numerice. în ambele recipiente care le adăposteau (găsite în construcţii de un caracter deosebit. N. Reamintim că.muzeuparvan. Ursulescu. 27 www. Stratulat et alii 2008.ro / www.

1). în lipsa izvoarelor scrise. cit. de prezenţa unei divinităţi supreme. astfel că 1 N. bazat pe cifra şase5. F. Idem. pe care descoperitorul le-a considerat „bizare”). La valeur sacrée des nombres dans l’Énéolithique de Roumanie. 7. considerându-le seturi de idoli. de dimensiuni mai mari. printr-o incizie. 21 şi 42 – toate legate. la partea superioară. in: Actes du XIVème Congrès UISPP. Ursulescu. Dimensiunea europeană a civilizaţiei eneolitice est-carpatice. au atras atenţia unor cercetători din ţară şi. în diferite religii. prin ineditul lor şi prin multiplele posibilităţi de interpretare pe care le oferă. expuse în cadrul unor scene de cult.ro . în esenţă. 2006. 329-330. op. in: N. 4 Vezi notele 1-2. Din fiecare tezaur. Aceste seturi s-ar fi încadrat. cit. accentul punându-se pe numerele 3. Tencariu. individualizate prin mărimi diferite şi detalii decorative (Fig.. Tencariu. N.. de peste hotare – în ultimul caz. op. F. Belgique. doar la şapte dintre statuete. prin proeminenţe sub formă de coarne. separarea făcându-se doar formal.. N. unui colier). deci. care a considerat că trusele ar avea legătură cu un ciclu feminin ideal al fecundităţii. Prezenţa unor motive simbolice pe două scăunele şi pe spatele unei statuete de la Isaiia3 accentuează destinaţia de cult a acestui ansamblu de piese miniaturale. 57-59. op. 12. Prezentate în cadrul mai multor studii (chiar şi printr-o monografie. 229-242. au picioarele clar separate (la Isaiia. 15 dintre acestea erau decorate. În fiecare ansamblu se găseau 13 scăunele de lut. op. Ursulescu. 2006. 2006. pl. în timp ce la celelalte picioarele sunt mai mult sau mai puţin unite. Editura Universităţii „Al. Ursulescu (ed..ro / www. există. cit. prin trăsăturile lor anatomice (îndeosebi tratarea exagerată a bazinului şi prezenţa liniilor inghinale). 2 N. probabil. excede normalul unui sistem numeric obişnuit. 2004. Ursulescu.. Tencariu. op.cimec. Ursulescu. deci.. cit. O opinie oarecum diferită.. dedicate zeităţilor care puteau să asigure fertilitatea şi fecunditatea. Tabel 4. F. a fost prezentată de dr. F. uneori. p. câte patru statuete. 346. Iaşi. o marjă de nesiguranţă. 55. Tencariu. Pe această bază.se aflau câte 21 de figurine de lut. care. sub formă de proeminenţe. Idem. 28 www. 2006.-A. de numai 21 de zile6. p. O abordare diferită a statuetelor feminine din cultura Cucuteni. chiar până în timpurile noastre. 3 N. 2004. op. la Poduri mai apar două piese (un con cu o creastă şi o sferă cu incizii. cit. dar pornind tot de la caracterul magic al unor numere. 61-64.muzeuparvan. dar cu ecouri târzii şi la populaţiile din perioadele istorice ulterioare. I. Totuşi. acestea sunt şi singurele decorate cu înţepături). 57 şi fig. p. la nivelul comunităţilor precucuteniene. în cazul tezaurului de la Isaiia). cit. cele două ansambluri de piese de cult. Ursulescu.-A. dintre care 42 complet perforate (au aparţinut. 6 R. vertical. prin calităţile sale. le-am considerat ca fiind feminine. corespunzând celor 21 de statuete. la diverse ceremonii. Evident. 2001. În plus.-A. Menţionăm că cei mai mulţi dintre autorii români care au scris despre cele două ansambluri le-au interpretat în maniera clasică.-A. 2006.). fie prin incizii (la Isaiia). Section 9-Section 10. în timp ce la Isaiia ansamblul este completat cu 21 de conuri de lut (parţial perforate. perpetuarea comunităţilor umane şi a mijloacelor de subzistenţă. cu speteze terminate. ca şi prin câteva cataloage de expoziţii4. Ca elemente de deosebire. BAR International Series 1303. am presupus ipotetic că cele 21 de statuete şi cele 21 de imagini phalice stilizate formau cupluri2. op. VI/5-7. în măsura în care informaţia le-a fost accesibilă sau au făcut un minim efort de a se informa corect. fiind posibil ca la alte trei redarea acestora să se fi făcut prin împunsături la nivelul umerilor. în categoria mai largă a cultelor agrare. compoziţia numerică asemănătoare a celor două ansambluri a permis şi emiterea ipotezei despre existenţa unei magii a numerelor. cit. 2001. fără picioare. iar la câte două era reprezentat un colier la gât. specifice populaţiilor de agricultori neolitici. în interpretarea vestigiilor preistorice (în general) şi a celor legate de viaţa spirituală îndeosebi. Prezenţa celor 21 de conuri şi a celor 21 de bile de lut parţial perforate ne-a permis să presupunem că – reunite cu ajutorul unei mici tije de lemn – ele formau o piesă de tip phalic. Cuza”. la partea superioară) şi 63 de bile de lut. sânii au fost redaţi clar. 65-66. Dumitrescu. Romeo Dumitrescu. Ursulescu. pe care. Université de Liège. 2-8 septembre 2001. fie prin pictură (la Poduri). Coduri neolitice. 9-10. 13. 5 N. aşa cum atestă şi observaţiile etnologice de pretutindeni. Oxford. iar 21 parţial perforate1.

-A. Documentarea despre acest tezaur s-a oprit la nivelul anului 1997. trebuie să se bazeze pe o documentare riguroasă şi pe prezentarea ştiinţifică a materialului faptic. iar datele concrete au fost „selectate” și.). in: M. cu divinităţile. 2005.cimec. deşi redă imaginea în care se află atât reprezentările masculine. pe care l-a considerat „unul din cele mai extraordinare amsambluri de artefacte preistorice din lume”9. de problema interpretării figurinelor neolitice8. 42. 1994. pe baza izvoarelor arheologice de care dispunem. din start. Figurines. considerate ca fiind plauzibile. op. În lumina acestor cerinţe deontologice sine qua non. Anthony and J. caracterul unitar al compoziţiei lor şi prin condiţiile de descoperire. Idem. 2000. Routledge. eforturile de interpretare spre sfera activităţilor de cult..ro . orice încercare de descifrare a trecutului. 25. Ca metodă de lucru. 123- 135. Robb. transferând interpretarea mai ales spre domeniul socialului. cit. Acesta a acordat o atenţie aparte ansamblului de la Poduri. A. ci s-a pornit de la expuneri teoretice. in: D. neagă. are repercusiuni asupra modului de înţelegere a semnificaţiei tuturor figurinelor neolitice. Editura Constantin Matasă. 29 www. Towards new dimensions of meanings for Cucuteni-Tripolye figurines. Routledge. 244-264. în cele din urmă. Idem. 7 M. New York.Robb (eds. in World Archaeology. Cucuteni 120 de ans de recherches. în ultimele trei decenii. făţiş sau estompat. p. Însă. Agency in Archaeology: Paradigm or Platitude?. 321-331. The figurines of Old Europe. Interpretările recente în legătură cu ansamblurile de obiecte de la Poduri şi Isaiia. Dumitroaia et alii (eds. Prehistoric Figurines: Representation and Corporeality in the Neolithic. De aceea. 9 În original „. London. Aceste erori provin. uneori. pe baza cunoştinţelor existente în acel moment şi a posibilelor analogii sugerate de sursele etnologice. and the Origins of the Gendered Body.. Chi (eds. W.). în legătură cu cele două ansambluri de cult precucuteniene. autorul. al acţiunii sau liberului arbitru al factorului uman (agency)7. în lucrările sale mai recente. prezentând lacunar compoziţia acestuia (de exemplu. Dobres and J. Dobres. aminteşte şi de existenţa ansamblului de la Isaiia.). 10 Idem. Agency in Archaeology. John E. p.). se înscriu in corpore în paradigmele post-procesualiste. un vas de tip askos a fost într-adevăr descoperit la Isaiia. 8 D. 5-2. 11 N. Corporeality. p. Oxford. Piatra Neamţ. lăsând pe plan secund aspectul documentării riguroase. in: Gh. care. Douglass Bailey este unul dintre cercetătorii care s-au ocupat intens. 113).-A. după cum se ştie. F. fiind în permanenţă deschis opiniilor şi sugestiilor venite din partea altor specialişti. implicarea sacrului în explicarea figurinelor. Ursulescu. dar în alt context11. Idem. nici interpretările pe care le-am propus până în prezent în legătură cu cele două ansambluri de piese de cult nu le-am considerat infailibile.arheologii sunt nevoiţi să emită nu atât sentinţe axiomatice. Tencariu. acceptarea sau respingerea legăturii acestor miniaturi cu sacrul. W. Agency Uncovered: archaeological perspectives on social agency. 2006. prin. pe care dorim să le prezentăm aici. Dar. nu aminteşte imaginile phalice stilizate) şi indicând eronat faptul că piesele ar fi fost păstrate într-un vas de tip askos. după cum vom vedea. pentru a susţine o anumită interpretare apriorică. The Lost World of Old Europe: The Danube Valley. 3.muzeuparvan. nu s- a plecat de la analiza materialului faptic. 5000-3500 BC. Bailey neavând prin urmare posibilitatea de a realiza o privire comparativă între acestea. a unor asemenea ansambluri de figurine. ne-am propus să analizăm câteva opinii recent exprimate de colegi din alte ţări. Routledge. Din păcate. Gardner. 2012. 3-17. power and being human. W.ro / www.. fig. 2004. 115.” (D. Bailey. la o dată când celălalt ansamblu (de la Isaiia) nu fusese încă descoperit. manipulate. care. Bailey. există abordări care urmăresc să le deplaseze sensul spre alte domenii ale vieţii omului preistoric.one of the world’s most extraordinary assemblages of prehistoric artifacts. cât mai ales ipoteze. dezbaterile de acest fel au pus accentul mai mult pe emiterea unor ipoteze cât mai „originale”. London. John Wiley Press. A. London. deci. A Companion to Gender Prehistory. Bolger (ed. ar trebui să dirijeze. Le temps du bilan. Totuşi. în speţă a compoziţiei acestor ansambluri. 2010. Subliniem faptul că interpretarea. miza fiind. 2005. The Institute for the Study of the Ancient World & Princeton University Press. BMA XVI. într-un sens sau altul. Reading Prehistoric Figurines as Individuals. ca şi în constituirea şi utilizarea ansamblurilor de asemenea piese. cât şi recipientul cilindric10. in: D.

15 N. se pare că limba franceză este la fel de străină ca şi româna pentru mulți dintre promotorii post-procesualismului de „rit anglo-saxon”. nu s-ar putea oferi răspunsuri certe. Ursulescu. op. 2001. care erau modelele mai largi ale comportamentului uman din acele timpuri? El consideră că la aceste întrebări. 20 J. Bonn. 21 P. astfel că destinaţia sacră a respectivelor miniaturi este considerată mai mult o propunere „anecdotică”18. Fragmentation in Archaeology: People. în limba franceză15. pune accent pe ornamentarea fiecărei statuete. Palaguta. în legătură cu utilizarea acestor piese de către oamenii care le-au creat. 141-179. care..-A. altul (în colaborare cu Marya Mitina) în 12 N. 2010. cit. 2010. 2003.ro / www. Autorul este interesat mai mult de impresia pe care figurinele o lăsau şi o lasă şi în prezent asupra privitorului. F. unde Dan Monah a dat o descriere extrem de amănunţită fiecărei piese din ansamblu. Pentru Poduri. 13 D. Cercetătorul german Peter Biehl. 123-132. 17 D.. 116. De altfel. prin calitatea lor de obiecte tridimensionale. care urma să fie abandonată20. fără să abordeze în mod deosebit problema seturilor de figurine. 2013. p. Nabory statuetok Prekukuteni – rannego Tripol’ja: opyt sotsiokul’turnoj interpretatsii rannezemledel’českoj plastik [Figurine sets of Early Tripolye – Precucuteni and their socio-cultural interpretattion: a trial]. în funcţie de componentele anatomice ale corpului. 22 I. ajungând la concluzia – corectă. cit. scăunele etc. 208-211. p. p. op. ceremonii.ro . Bailey. and Broken Objects in the Prehistory of South- eastern Europe. cit. Ursulescu. Monah. Studien zum Symbolgut der Kupferzeit und des Neolithikums in Südosteuropa. 2000. considerând că aceste figurine reprezentau viziunea oamenilor asupra lor înşişi şi că ele se integrau în unităţile sociale reprezentate de locuinţele în care au fost găsite. ar rezulta şi nota de mister pe care figurinele o lasă asupra privitorilor19. nota 2. acumularea figurinelor în seturi sau în „scene” ar ilustra procese de integrare comunitară. 2006. 127. in Rossijskij Arkheologiceskij Ezhegodnik. de participare a întregii comunităţi la anumite ritualuri.. dar nu puteau fi niciodată percepute global de către cel ce le priveşte. Pentru a scoate în relief insuficienţa vechilor teorii. Bailey..muzeuparvan. Bailey insistă asupra ideii sale de identitate corporală (cu tendinţă de omogenizare a trăsăturilor esenţiale în cadrul unui grup). W. 2004. op. Pornind de la faptul că figurinele din ansamblul de la Poduri sunt tratate în mod diferit (ca modelare. p. cit. puse în legătură cu ritualuri. Places. 124-125. autorul nu a utilizat catalogul expoziţiei de la Roma-Vatican16. 337-338. Tencariu. ornamentaţie). în opinia sa. Una din cele mai ample şi documentate discuţii asupra ansamblurilor de la Poduri şi Isaiia a fost realizată de cercetătorul Ilja Palaguta (Sankt-Peterburg). Routledge. citat în această lucrare13. op. 3. Documentarea sa are de suferit şi prin faptul că autorul nu cunoaşte monografia dedicată acestui ansamblu14 (apărută în 2006 şi disponibilă on-line) şi nici cele două articole publicate.. op. op. cit. acela că ele puteau fi privite dintr-o infinitate de poziţii. dimensiuni. 30 www. 19 D. îndeosebi în cadrul a două studii – unul publicat în 2013 în limba rusă22. ar fi legitime ori acceptabile într-o arheologie modernă a trecutului preistoric17.desigur. cit. nasc altele. principalul paradox fiind. După John Chapman. Bailey are dubii că interpretările despre aceste ansambluri. pe aceeaşi temă. cit. op. Bailey. cu concepţiile pe care le aveau aceştia despre figurine. la rândul lor. de aici.cimec. dintr-o parcurgere pripită a articolului nostru12. Biehl. cit. Ursulescu. în opinia noastră – a multifuncţionalităţii figurinelor preistorice21. autorul cunoscutei teorii a fragmentării artefactelor preistorice. 2010. În legătură cu semnificaţia figurinelor. autorul recurge la un lung şir de interogări. op. 16 D.. legate de „moartea” simbolică a unei locuinţe. religie şi divinităţi. Bailey. 18 D.. 2005. London and New York. 2008. 14 N.. Chapman.. Saarbrücker Beiträge zur Altertumskunde.

având menirea de a obţine de la aceştia prognoze şi recomandări. Din punctul nostru de vedere. 24 I. E. 165. Palaguta. având la bază trăsăturile corpului feminin. grupările propuse. 26 Ibidem. p. in: C. 155. 31 www. după relaţia lor cu cele doar 13 scăunele. functions and analogies. pe baza unor indicatori: numărul de situri şi perioada lor de existenţă. Desigur. prin elemente de mantică (ghicit). în timp ce cele două seturi de statuete (Poduri şi Isaiia) se găsesc în zona vestică. 167. Palaguta consideră că seturile de figurine ar reprezenta. 28 Ibidem. În ceea ce priveşte ansamblul plasticii cucuteniene. 25 Ibidem. p. 13 strămoşi („bărbaţi şi femei reali din perioadele de început”). Uniformitatea obiceiurilor de cult. că această încercare se bazează doar pe datele din aria răsăriteană. Funcţia unui asemenea set ar fi fost de a asigura comunicarea / dialogul cu strămoşii sau personaje ale lumii sacre. p. dimensiunile aşezărilor şi numărul probabil al locuitorilor. Seturile de figurine din cele două aşezări ar reflecta tocmai o asemenea ierarhie socială.muzeuparvan. apreciem faptul că Ilja Palaguta a urmărit să se documenteze din câteva materiale de primă mână. p. p. pe arii vaste. 2014. cu intenţia 23 I. pe de o parte. în limba engleză23. Romstorfer. interpretările pe care le face asupra compoziţiei celor două seturi sunt în mare măsură forţate sau arbitrare.ro . Țerna. Palaguta le aranjează (în grupuri de câte şapte sau trei) după mărime şi ornamente. cu dreptul de a ocupa scaunele (în semn de cinstire). Pentru a susţine interpretarea socială a seturilor de figurine. On the problem of interpretation of the Neolithic anthropomorphic clay sculpture: figurine sets — their structure. 158. 275-301. bazată pe legăturile orizontale dintre comunităţi contemporane şi prin legături verticale (între generaţii)28. 29 Ibidem. la comunităţile Precucuteni-Tripolye A (sugerată şi de aceste seturi) s-ar explica prin păstrarea unor legături permanente. analogie cu corurile ruseşti !). 27 Ibidem. op. Mitina. structura arealului şi modul lui de exploatare. chiar dacă personajele componente erau mitologice sau zei. se putea menţine şi prin cultul strămoşilor. 171. Editura Karl A. modelat prin reunirea celor trei părţi componente (picioarele cu fesele lor şi trunchiul. cu capul)29. Ursu and S.ro / www. care ocupau acum spaţii din ce în ce mai întinse. În concluzie. ca şi unele interpretări sunt foarte discutabile. cit. analiza generală a populaţiei şi timpul de creştere demografică. dar. p.. ceea ce lasă loc unor neconcordanţe în afirmaţiile autorului. Suceava. 157. ci şi masculine. tripoliană. Interesantă ni s-a părut observaţia autorului că hipertrofierea feselor la figurinele reprezentate în poziţie şezândă s-ar datora necesităţii de a le asigura echilibrul la amplasarea lor pe un scăunel sau pe o suprafaţă plană26. Palaguta se înscrie în rândul celor care consideră că nu putem să privim toată plastica antropomorfă prin prisma unei singure chei. bazate pe rudenie. a credinţelor. 148. p.2014.cimec. autorul încearcă să reconstituie structura societăţii tripoliene timpurii (Precucuteni). realitatea socială din jur. p. de asemenea. iar restul de opt – o grupă de urmaşi. ajungând la concluzia că respectivele complexe ar reflecta probabil o structură socială organizată pe bază ierarhică. însă. 2013. p. pe multiple planuri. ceea ce ar corespunde unui grup social real. între grupurile de aşezări. Anthropomorphism and symbolic behaviour in the Neolithic and Copper Age communities of South-Eastern Europe. Remarcăm. precum aceea că reprezentarea gurii ar simboliza faptul că figurinele din ansamblu dialogau sau interpretau un cântec25 (probabil. 171. asupra acestora s-ar fi proiectat. Lipsa adeseori a unei deosebiri clare între modul de reprezentare a figurinelor masculine şi feminine s-ar datora unor şabloane- stereotip. deoarece aceasta reprezintă personaje diferite şi îndeplineşte diferite funcţii27. Palaguta consideră că unitatea unor asemenea grupuri. din păcate. El consideră că seturile nu erau formate numai din reprezentări feminine. Analizând cele două seturi de 21 de figurine. M. Palaguta. organizată după asemenea repere numerice sacre24.

115-124. pornindu-se de la o asemenea „bază ştiinţifică”. 118. 35 E. op. B. adică pline de erori şi aproximări. a dispărut problema infertilităţii sau dacă nu cumva se schimbase mentalitatea socială faţă de femeile nefertile? Dacă s-ar fi gândit la acest aspect. în termeni de “agency. fig.. cit. abuzând) de concepte teoretice din sfera arheologiei sociale (precum “human agency”). mai degrabă. Uitând de acest reproş. Evident. iar părerile preconcepute înlocuiesc demonstraţia ştiinţifică. datele pe care le manipulează cele două cercetătoare (în mare măsură preluate rezumativ de la Douglass Bailey) sunt în deplin consens cu „documentarea” prezentată mai sus. reproşându-se deschis cercetătorilor din estul Europei că nu se ridică la înălţimea acestor noi interpretări ale cercetătorilor din vestul continentului. Desprinderea unei părţi a materialului din contextul general nu poate să ne apropie de adevăr. fiind vorba deci de „truse de fertilitate”34. op. iar pentru ceea ce ar trebui să fie ansamblul de la Isaiia se dă o altă imagine a aceluiaşi grup de la Poduri. se ignoră contextele de descoperire şi componenţa reală a celor două ansambluri36.ro / www. 2007. Ştiut fiind faptul că aceste ansambluri cu 21 de statuete s-au găsit numai în perioada precucuteniană.vădită de a adapta situaţiile concrete la teoria pe care îşi propusese să o demonstreze. de data aceasta preluată după „renumitul” site web ookaboo. şi concluziile la care se ajunge sunt la nivelul unei şuete de cafenea. Emma Watson şi Bisserka Gaydarska30. ne punem în mod firesc întrebarea dacă în perioada următoare de evoluţie. ceea ce le afecta poziţia în cadrul comunităţii. p. În faţa unui asemenea demers pseudo-ştiinţific.cimec. ne vedem nevoiţi să reamintim câteva 30 E. se fac apoi o serie de consideraţii. p. care.ro . p. nu la fel stau lucrurile în cazul articolului recent publicat de două cercetătoare de la Universitatea din Durham. p. B. Încă din titlu31. Dumitrescu. 2.. autoarele ar fi trebuit să cunoască opiniile care s-au exprimat anterior de către cei care au publicat aceste ansambluri. 121-122. pentru ansamblul de la Poduri găsim o trimitere la o lucrare a lui Douglass Bailey. a considerat că statuetele din cele două tezaure ar face trimitere la existenţa unui ipotetic ciclu menstrual de 21 de zile. îşi declară intenţia de a nega semnificaţia magico- religioasă a seturilor de statuete adăpostite în recipientele descoperite la Poduri şi Isaiia. Uzând (sau. Dacă lucrările citate până acum au o documentare acceptabilă în problema care ne interesează aici. cit. Pentru susţinerea noului concept original al luptei contra infertilităţii la triburile cucuteniene. conţinutul celor două ansambluri (chiar şi plasarea lor spaţială). Evident. 115. Gaydarska. Gaydarska. un pasionat al studierii culturii Cucuteni. 31 „Mici oale Cucuteni ale speranţei: o contestare a naturii divine a figurinelor” (traducerea noastră). Watson.com32!!! În ceea ce priveşte încadrarea cronologică. 120-121. 11. 33 Ibidem. 32 Ibidem. deoarece datele concrete sunt folosite în mod aleatoriu. Little Cucuteni pots of hope: a challenge to the divine nature of figurines. dar lipsite de un fundament real. transformându-le în „truse împotriva infertilităţii”35. desigur că cele două autoare ar fi luminat şi această problemă cu o soluţie teoretică plină de înţelepciune. aşa cum am amintit mai sus. fără a lăsa nici un dubiu. in Studii de Preistorie. 36 Ibidem. care nu mai au nimic de-a face cu documentarea şi cercetarea ştiinţifică reală. 34 R. Watson. 32 www. action and performance”33. p. Reiterându-se bine cunoscutele critici referitoare la abordarea cultural-istorică şi la opiniile Marijei Gimbutas în legătură cu cultul Marii Zeiţe-Mamă. autoarele. deoarece femeile care nu puteau da naştere vieţii ar fi fost blamate din punct de vedere social. 2014. cea cucuteniană. autoarele pledează pentru o interpretare în acord cu “tendinţele recente din gândirea arheologică apuseană”. Cele două autoare “cosmetizează” ideea doctorului Dumitrescu. În loc de aceasta. autoarele îşi construiesc propria interpretare pornind de la ideea medicului român Romeo Dumitrescu. ci doar să favorizeze emiterea unor teorii cât mai „originale” în aparenţă.muzeuparvan.

prin interpretarea dovezilor arheologice. care nu ar mai avea nimic de-a face cu viaţa spirituală a omului preistoric sau. sunt. 25-30.ro / www. Monah. într-adevăr uneori pripite şi prea generalizatoare ale Marijei Gimbutas („calul preferat de bătaie” al adepţilor post-procesualismului). împărtăşim întru totul ideea că acesta nu făcea disocieri tranşante între acţiunile pe care astăzi le clasificăm drept materiale şi spirituale. stabilind interacţiunile dintre acestea. care implică folosirea din plin a chipurilor de zeităţi. însă. Prin atacurile îndreptate cu predilecţie împotriva interpretărilor. Idem. În aceste interpretări teoretice „moderne” se uită (sau mai degrabă se eludează) două fapte esenţiale. printre altele. care implicau adorarea zeităţilor.muzeuparvan. 2012. care încearcă să clasifice informaţiile. doar o modalitate de evitare a unei probleme incomode în peisajul teoriei în arheologie. neexistând o separare între acţiunea materială şi cea spirituală38. socialul şi spiritualul. nu putem să facem acest lucru nici pentru populaţiile anterioare din preistorie. 38 N. nu s-ar mai putea vorbi de mari teme religioase (aşa cum propusese. considerăm că este total eronat să proiectăm asupra omului preistoric modul nostru de gândire analitică. credem. forma de Marea Zeiţă Mamă a Pământului. 227-245. din păcate. aceasta nu înseamnă că îl privăm de “agency” (acţiune/liber arbitru) şi de „capacitatea lui de a-şi dirija propria viaţă şi destinul”. încă departe de a fi pe deplin înţelese. Comunităţile eneolitice formau un angrenaj complex din punct de vedere social.. în cadrul căreia a căpătat. dacă nu negăm formele de manifestare ale vieţii religioase a populaţiilor antice. Se propune şi se doreşte ca vechile interpretări de cult. 33 www. după părerea noastră. Deci. De aceea. de izvoarele scrise. de exemplu. În al doilea rând. inclusiv sub formă de figurine (vezi. 189-197. p. de nuanţă ateist-stângistă. 18. Gândirea omului primitiv era dominată de ideea omniprezenţei divinităţilor în orice fapt cotidian. goana după originalitate poate să ducă la neglijarea cvasi-totală a unei documentări reale. Orice fapt pe care actualmente îl atribuim sferei vieţii materiale 37 D. ar trebui să mai reflecteze. nefiind deci o născocire a secolului al XIX-lea. op. by Victor Cojocaru and Victor Spinei). in: Aspects of Spiritual Life in South-East Europe from Prehistory to the Middle Ages (ed. acţiunilor şi trăirilor sale. de ex. se îndepărtează mult de modalitatea în care omul preistoric vedea lucrurile. În felul acesta. anume aceea de a se nega orice caracter de cult şi religios statuetelor şi altor piese miniaturale din aceeaşi categorie. Conceptele magico-religioase şi transpunerea lor simbolică în micile statuete de lut. dar. 2004. clar consemnate. la fel de păguboasă). Din păcate. ci de o infinitate de explicaţii şi semnificaţii.cimec. Grands thèmes religieux reflétés dans la plastique anthropomorphe Cucuteni-Tripolie. prin care concepem şi analizăm separat cele trei mari domenii ale vieţii umane: economicul. preluată şi aplicată în „mult-hulita” arheologie cultural-istorică. ca forme de manifestare şi semnificaţii. să le plaseze în cadrul unor sisteme şi subsisteme (vezi New Archaeology). Este o realitate asupra căreia credem că unii promotori de teorii recente în arheologie. Luând în considerare sacrul în viaţa omului preistoric. Dan Monah37). De asemenea. cultul fertilităţii şi al fecundităţii să fie înlocuite cu explicaţii de ordin social. aruncând o lumină nefavorabilă şi asupra publicaţiilor care se oferă să găzduiască astfel de încercări pseudo- ştiinţifice. ceea ce coboară în ridicol asemenea „însăilări”. p. in MemAnt. venerarea zeiţelor fertilităţii este prezentă în toate religiile Antichităţii.adevăruri bine cunoscute. în care toate aceste componente sunt organic întrepătrunse. ci conştientizăm doar complexitatea mentalităţii. care să implice individualitatea personajelor. cit. iar negarea sau bagatelizarea lor reprezintă. aceasta nu ar fi decât un apendice estompat al vieţii sociale. Les aspects spirituel et matériel dans la vie préhistorique et dans les conceptions de l’archéologie préhistorique. economic şi nu în ultimul rând spiritual. faptul că religia preistorică stă la baza religiilor Antichităţii.ro . în cel mai bun caz. O asemenea ordine în gândire satisface pe deplin spiritul omului modern. se ajunge. Iaşi. la un altfel de generalizare (în opinia noastră. Gândirea actuală este dominată de un spirit raţionalist. episodul cu furtul idolilor lui Isaac din Biblie). În primul rând. Ursulescu. pentru Preistorie..

între aceste extreme. lansează apoi o serie întreagă de aşa-zise interogări. Acest mod de gândire s-a păstrat până târziu.muzeuparvan. nu au nici o legătură cu contextele reale ale descoperirilor de statuete. trebuia să existe sprijinul şi protecţia divinităţilor. 2004. ajungând (cu argumente îndoielnice sau foarte vagi) la concluzia că vechile teze nu se mai pot susţine şi că trebuie acceptate. Transdisciplinaritatea. care au deschis. E suficient doar să evocăm faptul că. 1999. iar pe de altă parte. exagerări s-au făcut şi de o parte şi de alta. Spiritual şi material în viaţa preistorică şi în concepţiile arheologiei preistorice. Eliade. în toate acţiunile. a unor teorii puţin credibile şi cu şanse minime sau chiar nule de verificare la confruntarea cu materialul arheologic. cea a lui Tales din Milet: „Totul este plin de zei”40. în ceea ce priveşte studierea figurinelor preistorice. s-a ajuns la un paradox. 5-9. 1978. din confruntarea aparent ireconciliabilă dintre aspecte ale practicii şi teoriei arheologice în privinţa interpretării figurinelor preistorice. aproape întotdeauna. în acest sens. la care găsesc adeseori răspunsuri „anecdotice” (pentru a folosi expresia lui Douglass Bailey). economică şi socială pe plan mondial. Bucureşti. care participau. Iași. pentru omul primitiv exista o singură problemă majoră: aceea a supravieţuirii. ar putea să rezulte astfel „terţul indus”.ro / www. găsindu-se exprimat. din păcate. cu tot ceea ce înseamnă ele pentru viaţa comunităţilor de odinioară: pe de o parte. în privinţa interpretării semnificaţiilor figurinelor neolitice. dar nici nu putem accepta negarea cu obstinaţie a cercetărilor din trecut şi încercarea de impunere. tot felul de propuneri înnoitoare. se găsesc. se încearcă a se nega oamenilor din neolitic trăirile religioase şi acţiunile determinate de acestea. pe care acum le considerăm ca aparţinând sferei materialului. sub o formă sau alta.conţinea şi elemente ale gândirii magico-religioase şi. remarcabilul filosof şi fizician Basarab Nicolescu41 (metodă aplicată în prezent cu succes mai mult în ţări cu cercetare ştiinţifică avansată): poate. p. la bunul mers al tuturor activităţilor. există o tagmă a „teoreticienilor arheologiei”. Editura Polirom. ar trebui să se aplice şi aici metoda de cercetare transdisciplinară. există categoria arheologilor aşa-zis „tradiţionalişti”. în lumea greco-romană. mai ales în cazul unor ansambluri de piese de cult. 39 Idem. Editura Univers. Pe această bază. care cercetează figurinele rezultate din săpături. 40 M. o nouă direcţie de cercetare. În mod cert. la începuturile perioadei clasice a civilizaţiei greceşti. capabilă să conducă la găsirea unor explicaţii plauzibile în legătură cu această importantă categorie de artefacte preistorice. în numele exacerbării unor teorii moderne. la aproape toţi filosofii şi scriitorii timpului. invers. în schimb.cimec. Nicolescu. Aspecte ale mitului. Adevărul pare a se găsi undeva la mijloc. numai pe motivul că reprezintă ceva nou faţă de ceea ce s-a afirmat până acum. şi figurinele. Manifest. precum cele de la Poduri şi Isaiia. de multe ori din contexte clar rituale. direct sau din umbră. Multe dintre acestea. desigur. iar pentru aceasta. cât şi a celor sociale. laolaltă cu alte artefacte. Cea mai clară şi mai succintă formulare ni se pare a fi. 41 B. care studiază mai puţin artefactele propriu-zise. în momentul de faţă. 34 www. e bine să nu uităm că şi în prezent trăim încă într-o lume în care decizii luate din considerente religioase sunt capabile să răstoarne întreaga ordine politică. Când. pe care aceste statuete – produse ale minţii şi mâinii omeneşti – le ascund. cu orice preţ. in Carpica. prin luarea în considerare atât a valenţelor religioase. toate faptele din domeniul „spiritualului” se înfăptuiau pentru succesul în „viaţa materială”39. În fond. destul de recent propusă de conaţionalul nostru. În acest sens. ca elemente ale unor ritualuri de cult. Credem că. căi extrem de interesante pentru o mai bună înţelegere a trecutului. luând cunoştinţă de ele mai ales prin parcurgerea selectivă şi fugitivă a publicaţiilor. erau sacre.ro . Nu vrem ca prin aceasta să negăm valoarea căutărilor teoretice în arheologie. toate elementele naturii aveau zeităţile lor. XXXIII. 143 (într-un capitol sugestiv intitulat: “Raţionaliştii şi mitul”). Poate că.

more or less scientifically reasoned. our interpretation outlines one again on the symbolic and magical-religious meaning of the treasures.ABOUT SOME RECENT OPINIONS REGARDING THE CULTIC ASSAMBLAGES FROM PODURI AND ISAIIA (PRECUCUTENI CULTURE) The extraordinary assemblages of ritual objects discovered at Poduri and Isaiia were and still are the subject of various interpretations.). to reconstruct the life of a Chalcolithic community. Unlike these approaches. Abrevieri BMA Bibliotheca Memoriae Antiquitatis. Bisserka Gaydarska etc. often obstinately denying. up to the limit of absurd. kin. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. it means underestimating the organic complexity of the actions and the experiences of the prehistoric man. the spiritual cannot be separated / ignored / denied.muzeuparvan. Piatra Neamţ. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. hierarchy etc. in other words.cimec. Facultatea de Istorie. MemAnt Memoria Antiquitatis. A number of recently expressed views (Douglass Bailey. 35 www. for it is present and determines decisions about all other aspects – social.) bring to the fore the social significance (in terms of gender. Piatra Neamţ. To disregard this fact does not mean to absolve the archaeological interpretation of the so-called cultural- historical tares. SAA Studia Antiqua et Archaeologica. but it means instead to diminish it and. Ilja Palaguta. moreover. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. considering their creation and use as an evidence of the syncretic actions of prehistoric communities.ro / www. economic and artistic. Acta Musei Petrodavensis. any spiritual implication of these assemblages.ro .

Cucuteni phase A-B. Bucureşti-Tübingen. de Neamţ. Fouilles des années 1936. p. forma cea mai frecventă fiind craterul. 10. p. în SCIVA. şi chiar în cadrul aceleeaşi faze. Săpăturile de pe şantierul Valea Jijiei. Studiile referitoare la această categorie ceramică. Se observă anumite diferenţe de la o fază la alta. având o influenţă limitată asupra comunităţilor amintite. maryadya@yahoo. Contribuţii la o monografie arheologică. Bucureşti. 17-43. POD IBĂNEASA Maria DIACONESCU∗ Keywords: neolithic. însoţiţi de ceramica ce le era proprie (numită impropriu Cucuteni C). Cătălin Bem. 10. 61-63. Alexandra Bolomey. de dimensiuni până la 50 cm. La station préhistorique de Traian (dep. pastă şi de formă. în special cele de sinteză. în „Dacia”. Cu privire la periodizarea etapelor târzii ale neoliticului din RPR. Berlin-Leipzig. Moldavie). Sur la période de transition de néolithique á lˊÂge du bronze dans lˊaire de la civilisation de Cucuteni et de Gumelniţa. aceste triburi pastorale nomade şi seminomade din spaţiul nord-pontic şi nord-caspic.S. Drăguşeni6. 1951. p. în SCIVA. p. 47-60. alveole. Rumänien. adâncite. cu nuanţe diverse de culoare. p. 2006. 7 Lăcrămioara Istina. 2. în SCIV 2. în SCIV. 58-60. Drăguşeni A Cucutenian Community. Consideraţii asupra ceramicii Cucuteni C. 38. vor veni apoi în valuri succesive. (1977-1979).Eugenia Zaharia. 4.muzeuparvan. Traian-Dealul Fântânilor fenomenul Cucuteni A-B. în Arh. Moldavie). 72. 93-139. 38. în Memoria Antiquitatis. Idem. p. 31. 1993. Săpăturile de pe şantierul Valea Jijiei. 104-110. Fulgeriş7. Ceramica de tip C descoperită în staţiunea Fulgeriş-Dealul Fulgeriş. 1959. arse reducător sau semireducător. resturi vegetale. butoni. Cercetări arheologice în aşezarea Cucuteni A-B de la Huşi. 7-22. în Suceava. La station préhistorique de Traian (dep. Pânceşti. Consideraţii asupra ceramicii Cucuteni C. Cucuteni in der Oberen Moldau. Vorniceni. p. în „Dacia”. IV. p. 2. 1 Nicolae Ursulescu. Ion Nestor et alii. p. Vasele erau acoperite cu angobă. Fouilles des années 1936. 2 Ann Dodd-Opriţescu. 1. XXXV. 1. au adus lămuriri asupra evoluţiei sale. 2000. crestături. N. 5 Ann Dodd-Opriţescu. 15-21. 247 şi urm. judeţul Galaţi. 1980. com. 1932. IX-X (1941-1944). în SCIV. Traian-Dealul Fântânilor9 Huşi10. p. 31. Botoşani.ro / www. 1938 et 1940. 8 Ion Nestor et alii. 4. 1980. ∗ Botoșani. 10 Attila László. La Drăguşeni însă lipseşte categoria de ceramică fină. 1977. 4 Ion Dragomir. IX-XI. decorate cu motive pectinate. arsă la roşu. 547-557. 111. 72. jud Bacău. Ceramic type C La sfârşitul eneoliticului dezvoltat. p. 247 şi urm. În faza A-B sesizăm o îmbunătăţire a calităţii pastei şi a arderii ceramicii de tip Cucuteni C la Corlăteni8. 1938 et 1940. Drăguşeni. XX. XII. Principalele rezultate ale săpăturilor arheologice de la Bereşti-Dealul Bulgarului (1981). IX-X (1941-1944). p. 547-557. 6 Aristotel Crîşmaru. 1959. CERAMICA TIP CUCUTENI C DE LA VORNICENI. 36 www. Izvoare şi Fedeleşeni5. a început în spaţiul românesc un nou proces de restructurare etnică şi culturală1. p. pp 42-45. 3 Hubert Schmidt. Die befestigte Siedlung mit bemalte Keramik von der Steinkupferzeit in bis dievollentwickelte Bronzezeit. iniţiat de comunităţi de origine răsăriteană. 1968. p. Silvia Marinescu-Bîlcu. 9 Vladimir Dumitrescu. în SCIV 2. Veniţi iniţial prin infiltraţii lente. p.ro . în Carpica. 1951. În această categorie au fost incluse în special vasele ce au folosit ca degresant scoica pisată. În decenii de cercetare a culturii Cucuteni ceramica de tip Cucuteni C a suscitat interesul cercetătorilor care încearcă o încadrare a acestui tip de ceramică3. Idem. de Neamţ.com. proeminenţe. Continuitate şi restructurări cultural-etnice în neoliticul şi eneoliticul Romăniei. Mold. Ion Nestor.. 2007. Vladimir Dumitrescu. în „Dacia”. Cu privire la periodizarea etapelor târzii ale neoliticului din RPR. p. Cucuteni11.cimec. dar adoptată de comunităţile Cucuteni-Tripolie şi Gumelniţa2. Materiale Cucuteni C au fost descoperite în aşezări încadrate în A3 la Bereşti4. prin prima jumătate a mileniului III. ordonarea făcându-se în special funcţie de decor.

Lozna12. Pod Ibăneasa este în procent redus în raport cu ceramica cucuteniană. cit. Aşezarea eneolitică din turbăria de la Lozna (jud. Ceramica de tip C din aria culturii Cucuteni. Pentru a asigura o uscare rapidă. Botoşani). Rădulenii Vechi13. Cât priveşte ceramica ce are incluse materiale organice la Vorniceni s-au găsit mai multe fragmente. decorul. 15 Hubert Schmidt. Vasele erau arse reducător sau semioxidant. Monografie arheologică. op. XIX. Cucuteni-Cetăţuie. rezultând astfel acea categorie de sinteză. Se constată şi în sens invers. în MCA. IX-XI. Aşezarea culturii Cucuteni-Tripolie de la Rădulenii Vechi (II). arderea ceramicii şi ornamentare. în locuinţe şi puţine în spaţiul dintre complexe. p.ro . Tehnica pastei Primul arheolog ce a constatat diferenţa evidentă dintre ceramica cucuteniană şi cea tip C a fost H. roşietic-gălbui cenuşiu. în special în cazul celei ce are în compoziţie nisip şi şamotă. nisip şi chiar mică. în MA. p. mici. Tehnologia Ceramica tip Cucuteni C a cunoscut de-a lungul existenţei sale influienţe în cadrul transformărilor etno-culturale.. Săpăturile din anii 1961-1966. fig. formele. p.cimec. Cele mai multe fragmente de ceramică Cucuteni C s-au găsit în gropi. 14 Stefan Cucoş. situaţie ce a fost observată şi în altă aşezare A-B. decorată cu motive ce aparţin ceramicii Cucuteni C. Din acest motiv vasele au o culoare roz-gălbuie. Cantitatea de ceramică tip Cucuteni C de la Vorniceni. Pe baza materialelor ceramice descoperite constatăm o anume individualitate a acestui tip de ceramică şi în aşezarea de la Vorniceni. Schmidt15. lustruită. astfel se ajunge la procesul de "cucutenizare" a acesteia.ro / www. cit. la Traian Dealul Fântânilor17. Acest grup de vase sunt decorate diferit. 14/6). proeminenţe. Acest proces de 11 Mircea Petrescu-Dîmboviţa. 37 www. aşa numitul proces de "cucutenizare" a tehnicii de producere a unei categorii aparte. dar şi-a menţinut anumite trăsături distincte care o definesc. 17 Cătălin Bem. microprundişuri. în limitele a ceea ce-i este caracteristic în prepararea pastei. pe forme deasemeni cucuteniene. 63-92. 1983. 59. calcar. fără scoică pisată. op. 13 Vsevolod Marchevici. Procentul acestei categorii ceramice atinge cca 0. p. Se observă că scade în mod simţitor proporţia ceramicii cu scoică pisată. 43. op. dar există şi puţine vase mari (fig. BMA XIV. vasele mari erau realizate din două straturi suprapuse de pastă. cu butoni în relief. arderea. Pentru reducerea porozităţii cât şi pentru a oferi o suprafaţă pe care se putea imprima decorul specific al acestei specii ceramice. p. Vasele au în general dimensiuni medii. R. constituie atribute culturale analizate atent de cercetători preocupaţi de această categorie ceramică..muzeuparvan. În aşezarea de la Vorniceni. 1994. 138. 1977-1979. Mem. cu pastă de calitate superioară. 9/1. mai rar oxidant. neagră- cenuşie. Moldova. 2/2. XV. 91. materiale organice16. In pastă au mai fost folosiţi ca degresant granule de ceramică pisată.. şi chiar tortiţe. Antiq. dar care păstrează decorul şi formele specifice ceramicii Cucuteni C. Mădălin-Cornel Văleanu. p. Astfel de diferenţieri se observă în aşezări din aria cucuteniană cât şi în cea tripoliană14. cele mai multe vase erau angobate. 229-244. utilizarea scoicii pisate drept degresant. fapt ce se observă în ruptura fragmentelor ceramice. 104. la o temperatură până la 500° C. Pasta din care sunt modelate. 16 Silvia Marinescu-Bîlcu. Coexistenţa celor două categorii ceramice începând cu sfârşitul fazei A a condus la o influienţă reciprocă atât în ceea ce priveşte forma vaselor cât şi decorul de pe suprafaţa acestora. cit.1%. La Vorniceni se remarcă prezenţa unor fragmente ceramice de vase ce au fost modelate din pastă proprie ceramicii cucuteniene. 9/1-4. pe lângă tradiţionalele vase modelate din pastă ce au în compoziţie cochilii pisate constatăm un progres important în ceea ce priveşte calitatea pastei. Ceramica Cucuteni tip C preia din tehnica olarilor cucutenieni. p.. 12 Paul Şadurschi. cu angobă fină. fiind dominată de aceasta.

6/1. 1999.. 12/6. umărul rotunjit (fig. 59 21 Ştefan Cucoş. p. sau deasupra umărului (fig. Această formă este modelată în special din pastă friabilă ce are în compoziţie ceramică pisată sau materiale organice.5/2. Vasele tronconice au dimensiune medie.9. Transformările care se produc în faza A-B în ceea ce priveşte tipologia vaselor are ecou şi în categoria vaselor de tip C prin preluarea unor forme. În general decorul acestei categorii de vase nu este foarte variat. De obicei sunt ornamentate doar cu butoni sau proeminenţe conice pe corp sau chiar pe buză (fig. 21-22.5. umărul arcuit (fig. 3/8. corp tronconic. cit. modeltă din pastă ce foloseşte drept degresant ceramică pisată (fig.producere a ceramicii de tip C va conduce la crearea unei categorii cu pastă de calitate. Forme specifice Friabilitatea vaselor de tip C nu a permis reconstituirea lor decât în parte.. 1/1. 14/3. umăr proeminent. umărul în carenă. perfect organizat. Ruxandra Alaiba. jud. 2015. 1/1.. dar aplicat asemeni celui propriu ceramicii cucuteniene. op. fundul plat. de mici dimensiuni a fost descoperit întreg (fig.ro . 11/7. 3/2. ceramică pisată şi au culoare brun-cenuşie. Din categoria vaselor cu buza răsfrântă în afară. Şi ornamentele cu care e împodobită sunt particulare. Din tipologia cucuteniană a fost preluat castronul. pereţii evazaţi. op. 66. op. Dragomir. dublă faţă de bază. proeminenţă conică drept ornament pe buză (fig. Ca formă aceasta se întâlneşte mai ales începând cu etapa A-B220 şi mai frecvent în faza B21.3. 14/2) Tot din categoria străchini sunt vasele ce au buza distinctă. iar înălţimea este ceva mai redusă sau egală cu diametrul.. fund plat18 (fig. gât scurt. răsfrântă spre exterior. diametrul acestor vase poate ajunge până la 35-40 cm.. 181-208. 28/23. cit. fig.14/3). fig. buza evazată sau dreaptă. 19 Ştefan Cucoş. 43. 10/3. Motive decorative Ceramica tip Cucuteni C se diferenţiază de ceramica cucuteniană prin compoziţia pastei. groasă.cimec. 11/4-5). 1/1-2. gura largă. doar unul dintre vase. cit. poroasă. cu un decor divers. Dodd-Opriţescu. p. tehnica de execuţie. oarecum apropiată de cea cucuteniană.muzeuparvan. Acestea au gura largă. dar mai ales rotunjit (fig. Acesta este ales funcţie de forma vasului. p. Bacău).. prezintă un stil sobru. elemente ale decorului cucutenian. 63-91. 14/4). cit. fig. 14/1). 33-52. rotunjit. În general acestea imită formele vaselor de dimensiuni mari. bitronconice. fig. Ioan Vasiliu. Pasta este friabilă. 20 C. 2004. op. semnalăm doar fragmente. fund nedefinit. cit. în „Carpica”. cratere. O altă formă rară este paharul/cupă ce are gura şi fundul aproape egale cu înălțimea. în „Cucuteni 120 . 13/2. Ceramica Cucuteni C din aşezarea de la Viişoara-Mastacăn (com Târgu-Trotuş. străchini (fig. umărul ușor rotunjit. 1977-1979. 13/3-6). 8/7. op. Cea mai frecventă formă întâlnită la Vorniceni. prăfoasă. Pe un fragment tip C descoperit în Gr. este cea a vaselor crater. 12/4. galben-roșiatic. O formă nouă pentru faza A-B este strachina tronconică cu pereţi groşi. 38 www. proprii acestui tip de ceramică22. Ceramica de tip Cucuteni C. XLIV. fundul redus. forme.13/1). gât înalt. 13/8). Forma aceasta se găseşte în toate cele trei faze ale culturii Cucuteni19. 9/5. p.ro / www. 11/6).Valori universale”. 34 se observă un decor specific speciei amintite. 21/1. buza tăiată orizontal.6). 20/1-4. fragmentele acestora la Vorniceni arată o creştere a numărului acestei forme de vase. Faza Cucuteni B în zona subcarpatică a Moldovei. Buza vaselor este verticală sau invazată. în 18 Hubert Schmidt. p. dar şi în celelalte staţiuni cucuteniene. op. de culoare cenuşiu-pământie. Pe lângă vasele enumerate anterior s-au găsit şi vase miniaturale modelate din pastă cu scoică. Bem. astfel încât varietatea acestora creşte. Sunt modelate din pastă ce au în compoziţie cochilii de scoică şi materiale organice. gura largă. 9/1. Acestea aparţin celor mai diverse dimensiuni. cit. 22 Stefan Cucoș. pl.

alveole ovale urmate sau nu de benzi striate orizontale bordate şi jos cu alveole (fig. în Mem. 30 Ann Dodd-Opriţescu. fig. ce se repetă de jur . 8/10) cât şi gălbui-bej.6). rectangulare (fig. perpendiculare. 72. op. Exterior. 260/3-4. În faza A-B. 104-110. 26 Silvia Marinescu-Bîlcu. op. pastilele rotunde (fig. op. 39 www. 12/3). 9/4) şiruri de alveole ovale (fig. la unele vase au fost practicate alveole paralele (fig. în relief (fig. 70. 28 Aurel Melniciuc. 25-42. 2/3-4.Valori universale”. 11/3.6. Cucuteni-Băiceni -Dâmbul Morii29.7). Vase cu motive decorative asemănătoare sunt semnalate în faza A-B şi în staţiunile Huşi23. p.. sub buză. 8/1). 2/6. com. 1. 1/1. 12/1-2. proeminenţe conice (fig.8.împrejurul buzei vasului (fig.6). fig. 1/7. 6/7).cimec. Acest motiv nou.ro . cit. 9/1. 262/3-4. 263/2. 1/7. 2/6.8-9. 1/2. Remarcaţi prima dată la Corlăteni32. piezişe (fig. 6/3. op. 11/2). cit. cu zig-zag pe buza aceluiaşi vas (fig.5/1. 10. 1951. 12/3). op. Pe umăr motivele decorative sunt diverse: impresiuni arcuite (fig. s-a găsit 23 Attila Laszló. op.31-56. Linia ce uneşte gâtul vasului de umăr este subliniată printr-un şir de crestături piezişe. 10/2. realizat cu un instrument dinţat. 12/2). Alexandra Bolomey. pe umărul sau gâtul vasului. aplatizate. 9/1-5. Acest decor se găsește la începutul fazei A-B la Huşi 27. 549. 58-70. 10/3. 1/4.4-5. op.1/2. 3/2).. 2.. Cătălin Bem. 9/1-3. 19. 25 Stefan Cucoş.5-6.8. dispuse unghiular. 2/6. cit. este în fapt o sumă de impresiuni realizate cu un instrument dinţat. 7/1-7. paralele. sau doar mimate (fig. fig. observăm prezenţa unor mici butoni au repoussé. Ripiceni-Holm24. fig. cu calcar în pastă (fig. 2010. dispuse regulat sa nu. Cucuteni (1961-1966).. Ornamentul cu motivul brăduț/schelet de pește/în căpriori.3. Antiq. striaţii sau incizii (fig. 19. alveole (fig. Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Băiceni-Dâmbul Morii.. în unghi. p. cit.6.6/1. 10/1-7). 32 Ion Nestor et alii. incizii paralele. 12/3). p. op. cit. In cadrul evoluţiei acestei categorii ceramice în această fază sunt tot mai mult folosite proeminenţele (fig. în SCIV.3.. 1/5-6. în „Acta Moldaviae Septentrionalis”. Ripiceni28. p. 2/3).1/2. fapt ce conduce către o simplificare a decorului30. Săpăturile de pe şantierul Valea Jijiei. rotunde (fig. 5/1. IX. albiate (fig. sub forma unor linii scurte. 3/4. atât pe exteriorul vasului cît şi interior. pe fragmente ceramice cucuteniene pictate şi nepictate. fig. 31 Stefan Cucoş. 29 Marin Dinu. fig. adânci. 3/3. cum de altfel sunt şi la Traian-Dealul Fântânilor33. cit. 6/2. au repoussé. 12/9). ghirlande. 27 Attila Laszló. dreptunghiulare (fig. 2/4.7. rotunzi. în „Cucuteni 120 .5). fig.muzeuparvan. 63-92.4-6. p. 11/8/9. în unghi pe buză (fig. La Vorniceni. orizontal pe umărul vasului. striații. p. p. impresiuni cu un obiect dinţat (fig. Ceramica de tip C din aria culturii Cucuteni. 1/5.special în zona superioară a vaselor. ce se întâlnesc şi în alte aşezări de fază A-B la Corlăteni. 7/2. 11/2. cit..4/1.6/7). însoţite de şiruri de împunsături.ro / www. triunghiulare (fig. Decorul utilizat la începutul fazei A-B are multe elemente comune cu cel din faza A de la Drăguşeni26: benzi striate în valuri. 12/4). 12/7) tortiţe perforate (fig.. Corlăteni25. atât de culoare cenuşie (fig. 4/1.5. 6/5). p.6-7.5/6).8/9). 8/7). rotunde (fig. 4/4. IX-XI. incizii (fig. aliniate cu muchia buzei. constituie un motiv specific fazei A-B. p. 9/1).5-6). pe buză și partea superioară a umărului. şiruri de impresiuni orizontale şi verticale paralele (fig. 6/5. tehnica decorului în relief este tot mai mult folosită. 1/1.. p. 5/1-2. 6/4. 24 Aurel Melniciuc. Decorul vaselor constă în cele mai multe cazuri în crestături pe buză. 8/7). Ceramica de tip Cucuteni C din aşezările de fază A-B a Culturii Cucuteni din judeţul Botoşani. 7/6). 8/7. este prezent şi la Vorniceni pe mai multe fragmente de vase cu scoică în pastă. precum şi grupări de butoni mici. 4/2. sub buză (fig. cit. grupaţi câte 3-4-5 sau pe marginea buzei vasului de jur-împrejur (fig. Calu-Piatra Şoimului31 şi apoi în faza B şi sub forma proeminenţelor zoomorfe. Un motiv decorativ ce se întâlneşte în toate cele trei faze ale culturii este motivul pectinat. Traian-Dealul Fântânilor. 151-155. 3/3-7. 33 Cătălin Bem. 204. realizate cu un instrument dur. 12/5).

154. Niţu : 1) categoria cu pastă şi decor tip Cucuteni C şi decor cu elemente cucuteniene. modelat din pastă cu scoică pisată. încadrându-se astfel în acel proces de cucutenizare ce se manifestă acum. 2007. cât şi tehnica decorativă. al bazei de 6 cm. în categoria ceramicii de interferenţă. Dumeşti37. 38 Ann Dodd-Opriţescu. arsă oxidant.contribuit la acest proces de "cucutenizare" a ceramicii de tip C. uşor gălbuie. Bereşti 36. Iar pe un fragment de castronel. fenomen constatat încă din faza A la Drăguşeni35. op. modelare. În aceeaşi categorie cu pastă de tip Cucuteni este un fragment de pahar/cupă.. cit. 2007. 13/1). Pe buză au fost relizate mici aleveole. 1. de culoare negru-cenuşiu (fig. 37 Ruxandra Alaiba. Complexul cultural Cucuteni-Tripolie. Încadrându-se în categoria ceramicii de interferenţă este unul dintre fragmentele de vas tip Cucuteni C. 11. fig. specifică culturii Cucuteni. diametrul gurii de 8 cm. pl. în „Cercetări Istorice”. Acest fapt este mai accentuat în aria estică. Tehnica superioară de realizare a ceramicii cucuteniene . fundul plat (fig. Rezultatul influenţelor de o parte şi de cealaltă a contribuit la apariţia unei specii ceramice noi. op. ornamentarea vaselor a . densă. Iaşi. adaptată pe ceramica tip C. aşa numita ceramică de interferenţă sau ceramica de sinteză. Corpul este arcuit. Depersonalizarea ceramicii Cucuteni se constată şi prin renunţarea la degresantul cu scoică. cit. p. fapt ce se accentuează în faza B a culturii Cucuteni38. cât şi ale ceramicii tip C. 2) categoria cu pastă şi forme cucuteniene. Este particular prin faptul că a fost atent decorat atât interior cât şi exterior asemeni ceramicii cucuteniene.pastă. p. există ambele grupe amintite de 34 A.imprimată în pasta moale a vasului sfoară răsucită. iar dedesupt sunt alte două şiruri asemănătoare.. la limita superioară sunt două şiruri de alveole rotunde. Meşteşugul olăritului. 35 Aristotel Crîşmaru. 47/1-3. Observaţii privitoare la tehnologia şi materiile prime utilizate la prepararea pastei ceramicii Cucuteni C. motivelor decorative cucuteniene. preluarea unor forme ceramice.. unde procentul acestei categorii este mai mare. dar cu decor tip Cucuteni C. motive şi tehnici decorative cucuteniene. 549-550. Regăsim la această ceramică de sinteză atât caracteristici ale ceramicii Cucuteni. atât în ceea ce priveşte tehnica de execuţie.ro . Acestea privesc modul de realizare a pastei.muzeuparvan. cucutenienii şi producătorii ceramici de tip Cucuteni C s-au influenţat reciproc. formele vaselor. Exterior cei cinci butoni au repoussé sunt încadraţi lateral de câte trei şiruri de alveole. zona de provenienţă a ceramicii de tip C. Din categoria cu pastă şi forme cucuteniene s-au găsit două fragmente. 34 Anton Nițu. s-au practicat şiruri de înţepături. VIII. tipic pentru ceramica de tip Cucuteni C. Acest procedeu însă nu a fost utilizat în acest sit pentru decorarea vaselor tip Cucuteni C. 40 www.cimec.ro / www. iar interior. în „Annales Universitatis Apulensis”. Are înălţimea de 9 cm. 21/3. La Vorniceni. ardere oxidantă. buza subţiată. Coexistând în acelaşi spaţiu. de asemenea din pastă cucuteniană. Continuitatea ceramicii pictate între culturile Cucuteni-Tripolie și Gorodsk-Usatovo (Horodiștea- Foltești). uzând de mijloacele specifice acesteia. 42/1 36 Ion Dragomir. Ovidiu Cotoi. Recunoaştem aici preluarea ideii de decorare a buzei vasului pe interior. poroasă. fig.10/7). ce are în pastă fragmente de ceramică pisată. Seria Historica.1/2) şi care face parte din prima categorie amintită mai sus. p. arderea oxidantă. cit. Pe unul din fragmente din pastă cucuteniană s-a aplicat decor tip Cucuteni C: impresiuni în şiruri verticale şi incizii (fig. op. specifice ceramicii de tip C (fig. de culoare cenuşie.155. și preluarea în schimb a formelor.8/5). modelat din pastă de categorie inferioră.

1. we see a diversification of forms in the ceramics.muzeuparvan. Pod Ibăneasa was found the presence of a small amount of type C ceramic.cimec. the ceramic which has seashells in its paste. Fig.ro / www. In the A-B phase. Ceramică de tip Cucuteni C. there is also ceramic with organic materials and crushed shreds. but also quite diverse. Other than that.ro . we find the ceramic synthesis with both characteristics of Cucuteni ceramic and also the phase C ceramic. 41 www. POD IBĂNEASA At the archaeological site Vorniceni. CERAMIC TYPE CUCUTENI C FROM VORNICENI.

Ceramică de tip Cucuteni C.ro . 42 www. Fig.cimec.ro / www. 2.muzeuparvan.

muzeuparvan. Ceramică de tip Cucuteni C. Fig.cimec. 3.ro . 43 www.ro / www.

4.ro / www. 44 www.ro .cimec. Ceramică de tip Cucuteni C. Fig.muzeuparvan.

5.muzeuparvan. Ceramică de tip Cucuteni C.ro / www.ro . 45 www. Fig.cimec.

muzeuparvan.cimec.ro . 6. Fig.ro / www. 46 www. Ceramică de tip Cucuteni C.

cimec.ro / www.ro . 47 www. Ceramică de tip Cucuteni C.muzeuparvan. Fig. 7.

8.cimec. 48 www. Fig.ro / www.muzeuparvan.ro . Ceramică de tip Cucuteni C.

Fig.ro . 9.cimec.ro / www. 49 www. Ceramică de tip Cucuteni C.muzeuparvan.

10.ro .muzeuparvan. Ceramică de tip Cucuteni C.cimec. Fig.ro / www. 50 www.

Fig.ro . 11.ro / www. 51 www. Ceramică de tip Cucuteni C.muzeuparvan.cimec.

ro / www.ro .cimec. 52 www. Ceramică de tip Cucuteni C.muzeuparvan. 12. Fig.

ro . Ceramică de tip Cucuteni C. 13. Fig.muzeuparvan. 53 www.ro / www.cimec.

ro / www. 14. Ceramică de tip Cucuteni C. Fig.cimec. 54 www.ro .muzeuparvan.

18. 1992.185. care ∗ Muzeul Județean Botoșani. Sage Publications. Eliade M. Germania. Germania. Lipsa unor alte elemente care să sugereze locuirea îl determină pe Eliade să considere că este vorba de o statuie cultică. nu neapărat fiind caracterizați de cele trei elemente.ro . 1974.muzeuparvan.. COLOANA ÎN SPAŢIILE DE CULT. cu cap. vol. South-East Europe. op. format din bază. În schimb ne determină să ne punem întrebarea asupra unor posibili stâlpi totemici. indiferent de perioada sau spaţiul la care ne raportăm. destinat să susțină o parte dintr-un edificiu sau să-l ornamenteze. scufundat pe fundul unui lac4. În lacul Stellmoor. II. p. decorativ și simbolic în templele și sanctuarele din sud-estul Europei. 2003. Începuturile istoriei omenirii. În arhitectura Greciei Antice coloanele devin tot mai sofisticate și mai complexe. adelina_ab@yahoo. interpretat ca ofrandă sau reprezentarea unei divinităţi3. Editura Litera Internațional. Menţionăm două situaţii neobişnuite. fiind condiţionată şi de imaginea pe care o comunitate şi-o formează asupra zeilor proprii1. Desigur că aceste situaţii sunt unele izolate. de 3. p. 1983. fiind pasibile mai degrabă în zona excepţiilor de la normele comportamentale ale timpului. templu sau loc de cult este dependentă de o serie de factori. Neolithic. Bucureşti. p. încadrate în sfera comportamentului simbolic. În situl mezolitic de la Ahrensburg-Hopfenbach. 2002.. toate încadrate în Epipaleolitic.com. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Coloana este un element arhitectonic definitoriu pentru clădirile de cult şi sociale. precum volumul materialelor de construcție disponibile. unelte din os şi topoare cioplite din coarne de ren. 39. A. 2 Noul dictionar explicativ al limbii române. 5 Eliade M. An Investigation of The Relasionships between the Physical Organisation of Religious Shrines and the Perceived Malevolence or Benevolence of the Gods. Suceava. posibile ofrande. 497.. care nu pot denota o regulă. Handbuch de Vorgeschichte. începând din Antichitate şi până în zilele noastre. Cele mai timpurii coloane la care ne raportăm sunt cele din îndepărtatele timpuri ale istoriei omenirii. astfel încât ajung să definească ordine arhitecturale specifice. Coloana se defineşte în arhitectură ca fiind un stâlp cilindric de marmură. 1 Ferguson E. În cadrul acestui studiu urmărim coloanele ca element funcțional. cit. cit.. 6 Müller-Karpe H. ELEMENT ARHITECTONIC. p. FUNCŢIONALITATE ŞI SIMBOL Adela KOVACS∗ Keywords: Sanctuaries. fus și capitel2. incizii care ar sugera braţele. Jungsteinzeit. p. symbols.. pe parcursul mai multor civilizații neolitice și eneolitice. piatră. este menţionat un trunchi de salcie.. București.ro / www. 128. în Cross-Cultural Research.cimec. Desigur că pentru perioadele preistorice putem discuta despre stâlpi cu rol de coloană. München. gât. probabil din lemn. Alături de corpurile lor au fost descoperite săgeţi din lemn. Copper Age Arhitectura unui sanctuar. capacitatea tehnică. nr. Trunchiul fusese sculptat antropomorf.. Editura Ştiinţifică. Hamburg. lemn etc. 1992. În aceeaşi staţiune a fost descoperit şi un stâlp din pin cu un craniu de ren fixat la vârf. reprezentarea unei fiinţe supranaturale5 deşi Müller-Karpe are unele rezerve în ceea ce priveşte interpretarea acestui trunchi ca fiind un idol6. constituind o bază pentru clădirile monumentale. 55 www. toate în directă legătură cu bunăstarea şi cu nivelul de ostentaţie a liderilor şi a comunităţii. p.. op. au fost descoperiţi 12 reni întregi care fuseseră scufundaţi în lac cu pietre amplasate intenţionat în interior. 38. 4 Boghian D. 2003. columns. 128. Editura Bucovina Istorică.I.50 m lungime. obiceiurile arhitectonice ale comunităţii.. 3 Boghian D.

2/2..ro . demarcând un spaţiu central larg (Pl. 3. Clădirile megalitice au fost încadrate cronologic 7 Roux J. Pereţii au fost acoperiţi cu lut şi ulterior decoraţi cu amprente de mâini. vol. 208. No. C.. Fiecare dintre clădiri avea în centru câte o coloană fără nici o funcţie arhitectonică. apoi lustruite.55 m de la suprafaţa terenului.. 14 Hayden B. în „Neo-lithics”. Abbès F. în „Bulletin de la Société Préhistorique Française”. 9500-8700 CAL BC).. nordul Irakului. 56 www. Bancheta a fost decorată în partea frontală cu dale de calcar tăiate deosebit de ingenios pe muchie. Syrie). ArchéOrient – Le Blog Hypotheses. pag. Willcox G. C. Coloanele de la Qermez Dere. 31. 10 avril 2015. Siria... p. A fost săpată la adâncimea de 1. Jarnmous B. încadrată de o bancă ce urmăreşte linia circulară a pereţilor.50 m. 3). cu o lungime de 2. cu cameră unică. Clădirile au fost refăcute şi reînnoite periodic. 38-39. 2/96. de păstrarea unei încărcături cultice a clădirii originale14. Çayönü Tepe . Brenet M.. Der Aprahamian G. Smithonian Books. La Jerf el Ahmar. având în vedere contextele asociate acestora. Thaer YARTAH. Ou comment interroger l’architecture pour comprendre la société qui l’engendre. În perioada incipientă a Neoliticului Aceramic se menţionează stâlpi din lemn care susţin acoperişul clădirilor. Sanctuarul B2 de la Tell 'Abr 3 (Clădirea comunitară B2) are planul circular (Pl. precum la Mureybet10 sau Tell 'Abr 311. 1. Washington 2003. La fiecare unghi pe care îl face hexagonul se află un stâlp de lemn. astfel că rezultă un aspect al clădirii de tip fagure12. 13 Nashef K. zona centrală din clădirea EA 53 a fost lăsată liberă. Lățimea băncii se încadrează între 0. Archaeology in Irak. 576. în „Paléorient”. 37-38. denumite RAA. 26. Coloana a fost decorată cu o bandă şi decor ondulat (Pl. Scopul acestui demers putem doar să îl bănuim. care a fost folosit și pentru susținerea acoperișului. 94. 8 Ibidem. Le village de Jerf El Ahmar (Syrie.ro / www. în „Neo-lithics”. 2/1). situri din Turcia.. Stordeur D. 2000. 11 Yartah T.. Les bâtiments communautaires de Jerf el Ahmar et Mureybet Horizon PPNA (Syrie). p. 1990. p.org.80 m și 1 m și ca formă descrie un hexagon perfect. Coloanele din piatră ca simboluri ale veşniciei Sunt binecunoscute coloanele monumentale din piatră descoperite la Göbekli Tepe şi Nevali Çori. astfel încât formează o friză de triunghiuri în basorelief8. Vol.. RAD (Pl. care nu este exclus totuşi să fi avut şi un rol simbolic. RAB. de fapt o serie de construcţii suprapuse succesiv. Începuturile arhitecturii de cult şi folosirea coloanelor Perioada Neoliticului Aceramic (PPN) aduce în discuţie coloanele cu decor. Shamans. no. The Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research. cu diametrul de 10-12 m. Les bâtiments communautaires de Tell ‘Abr 3 (PPNA. 10 Roux J. tome 99. 2013. A Prehistory of the Religion. Stordeur D. Lyon. 9 Stordeur D. 2. Stordeur D. p. Helmer D.. Pe partea interioară a pereţilor a fost construită o bancă de 55 cm înălțime și 1. Sorcerers and Saints. în „American Journal of Archaeology”. Camerele au o suprafaţă cuprinsă între 18 şi 24 mp13.. Vie quotidienne. fiind legat probabil. Stâlpii verticali de susţinere a acoperişului erau inseraţi în bancă. iar cele mai târzii au încorporat anumite părţi din stâlpii iniţiali. p. 100. The Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research. 1-2. et alii. acestea au fost descoperite în trei clădiri. Coloanele au fost modelate la capătul superior cu „capiteluri” în formă de umeri şi braţe. op.muzeuparvan. sugerând antropomorfismul. p.. N. vie communautaire et symbolique à Tell 'Abr 3 – Syrie du Nord.. 4. cit. înscriindu-se armonios în cercul edificiului7. 1/1)9... Jerf el Ahmar: a New Mureybetian Site (PPNA) on the Middle Euphrates. 2000. p. 286. Données nouvelles et nouvelles réflexions sur L’horizon PPNA au nord du Levant 10 000-9 000 BP. 1/2). 12 Yartah T. precum şi stâlpii cu rol funcţional. sunt de un tip deosebit. Realizate din lut. 2002. Du PPNA au PPNB: mise en lumière d'une phase de transition à Jerf el Ahmar (Syrie). aprilie.48 m lăţime. Volume I – Texte.nu au lăsat urme.cimec. 1/05. p.

între cca. 9.100–8.500 î. Hr., din PPNA până în PPNB târziu15. Bibliografia cu privire la
clădirile, coloanele şi ceea ce reprezintă acestea, atât din punct de vedere arhitectonic, cât și
simbolic este una extrem de vastă16. Punctăm doar câteva elemente legate de coloanele de aici.
La Göbekli Tepe Se cunosc şapte clădiri monumentale din săpături, notate de la A la
G (cu denumirea de enclosures/Anlage) dar prin măsurători geomagnetice se aproximează cel
puţin 20 de clădiri17. Arhitectura din sit este diversă, cuprinzând şi o serie de obiecte de artă,
începând de la statuetele din piatră, până la sculpturi şi basoreliefuri zoomorfe, care decorează
coloanele megalitice din clădiri18. Structurile arhitectonice circulare, se disting prin coloanele
în forma de „T” (T-shaped pillars) cu o înălţime de până la 5 m (Pl. 2/4, 5). Fiecare clădire
cuprinde cel puţin 10, dar de obicei 14 sau mai multe coloane19. Acestea sunt grupate în jurul
a două coloane centrale (twin pillars) dar cu o importanţă şi o mărime deosebite (Pl. 3/1).
Până în anul 2014 au fost descoperite 43 de coloane monumentale, în formă de „T”. Pe
o singură coloană apar maxim şapte simboluri. Clădirea B se distinge prin faptul că pe
coloanele sale apar legături între diferitele simboluri ilustrate. Este posibil să apară şi alte
imagini pe coloane, având în vedere faptul că majoritatea sunt integrate în pereţii clădirilor şi
nu au fost degajate în totalitate20.
La Çayönü Tepe din Turcia remarcăm coloanele din piatră cu aspect de contraforţi, în
„Clădirea cu stele de piatră” (Flagstone Building), pe peretele de nord (Pl. 3/3). Exact în faţa
acestor coloane, în centru, se află două lespezi mari, din piatră, în poziţie verticală. Acestea
puteau avea fie un rol cultic (de stelă), fie unul funcţional, de susţinere al acoperişului21. O a
treia placă monumentală din piatră se afla în faţa unei bănci, amplasată pe latura estică22.
„Clădirea cu cranii” (Skull building) a primit această denumire datorită celor peste 400 de

15
Schmidt K., Göbekli Tepe, Southeastern Turkey. A Preliminary Report on the 1995-1999 Excavations, în
Paleorient, Vol. 26, Nr. 1, p. 49.
16
Schmidt K., Beyond Daily Bread: Evidence of Early Neolithic Ritual from Gobekli Tepe, în „Neo-lithics”, The
Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research, 2/98, p. 1-5; Becker J., Clare L., op. cit., 2014, p. 7; O.
Dietrich, Ç. Köksal-Schmidt, C. Kürkçüoğlu, J. Notroff, Schmidt K., Göbekli Tepe – A Stone Age ritual center in
southeastern Turkey, în „Actual Archaeology”, nr. 2, summer, 2012, p. 35-51; O. Dietrich, J. Notrof, Schmidt K.
(†), Recent Research 2013/14: Insights into a new Enclosure at Göbekli Tepe, în Review. Our Place: Our Place
in The World. John Templeton Foundation - Newsletter September 2014, p. 5-6; O. Dietrich, Ç. Köksal-
Schmidt, C. Kürkçüoğlu, J. Notroff, Schmidt K., Göbekli Tepe. Preliminary Report 2012 and 2013 Excavation
Seasons, în „Neo-lithics”, The Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research, 1/14, p. 11-17; O. Dietrich,
Schmidt K., A Radiocarbon Date from the Wall Plaster of Enclosure D of Göbekli Tepe, în „Neo-lithics”, The
Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research, 2/10, Special Topic on The Domestication of Water, p. 82-
83; Ç. Köksal-Schmidt, Schmidt K., The Göbekli Tepe „Totem Pole”. A First Discussion of an Autumn 2010
Discovery (PPN, Southeastern Turkey), în „Neo-lithics”, The Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research,
1/2010, p. 74-76; K. Pustovoytov, 14 C Dating of Pedogenic Carbonate Coatings on Wall Stones at Göbekli
Tepe (Southeastern Turkey), în „Neo-lithics”, The Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research, 2/2002, p.
3-4; Schmidt K., Investigations in Upper Mesopotamian Early Neolithic: Göbekli Tepe and Gurcutepe, în „Neo-
lithics”, The Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research, 2/95, 1995, p. 9-10; Schmidt K., Göbekli Tepe,
Southeastern Turkey. A Preliminary Report on the 1995-1999 Excavations, în Paleorient, Vol. 26, Nr. 1, p. 45-
54; Schmidt K., Göbekli Tepe and the Early Neolithic Sites of the Urfa Region: a Synopsis of New Results and
Current Views, în „Neo-lithics”, The Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research, 1/2001, p. 9-11.
17
Schmidt K., Die Steinekreise und die Reliefs des Göbekli Tepe, în Hauptmann H., Schmidt K. (eds.), Vor
12000 Jahren in Anatolien. Die ältesten Monumente der Menschheit. Ausstellungkatalog Badisches
Landesmuseum Karlsruhe (Karlsruhe 2007), p. 84.
18
Schmidt K., The 2003 Campaign at Göbekli Tepe (Southeastern Turkey), în „Neo-lithics”, The Newsletter of
Southwest Asian Neolithic Research, 2/03, p. 3.
19
Schmidt K., op. cit., 2007, p. 84.
20
Verhoeven M., Social complexity and archaeology: A contextual approach, în D. Bolger, L. C. Maguire,The
development of pre-state communities in the ancient Near East, Oxbow Books, 2010, p. 17.
21
Özdogan M., The Black Sea, the Sea of Marmara and Bronze Age Archaeology: an Archaeological
Predicament, în M. Stefanovich, C. Angelova (eds.), PRAE în Honorem Henrieta Todorova, 2007, p. 58.
22
Hole F., Function and Hierarchy in Neolithic Settlements, în I. Kuijt (ed.), Life in Neolithic Farming
Communities. Social organisation, Identity and Differentiation, Kluwer Academic Publishers, 2002, p. 200.

57

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

oase de la indivizi diferiţi, între care şi nouăzeci de cranii, descoperiţi în interiorul acesteia23.
În a treia şi ultima etapă de evoluţie a clădirii, stelele monumentale din piatră au fost înlocuite
de coloane dreptunghiulare (Pl. 3/2)24.
Analiza resturilor de pe diverse unelte din silex, precum şi a lespezii mari din piatră
depuse pe podea, a scos în evidenţă faptul că această clădire avea scop de sacrificare. Placa de
piatră avea mai multe tipuri de urme de sânge (umane, oaie). Este posibil ca aici să se fi
desfăşurat sacrificii, fie să fi rămas urme de la decapitare25.
Aceeaşi manieră de fixare a coloanelor, precum în „Clădirea cu stele de piatră”
(Flagstone Building) se remarcă şi în cazul „Clădirii Terrazzo” de 11,75 x 9 m26. Acestea
sunt lipite de zidul nordic şi aveau formă patrulateră, monolită. Într-un colţ se afla o alveolare
rotundă care nu a fost acoperită cu terrazzo. Remarcăm şi în această clădire prezenţa unei
lespezi de piatră orizontale, pe care fusese sculptată o faţă umană, cu urme de sânge27.
Coloane monolite au fost remarcate şi la Nevali Çori, într-un sanctuar aflat la
marginea aşezării (Pl. 4/1, 2). Clădirea se distinge prin faptul că avea un stâlp central şi gropi,
de la alte coloane care au fost probabil demontate. Blocurile monumentale marchează un altar
din piatră28. Clădirea 13-terazzogebäude de la Nevali Çori este una remarcabilă prin analogie
cu arhitectura monumentală de la Göbekli Tepe. Una dintre cele mai importante dotări era
banca din piatră, care înconjoară spaţiul pe lângă pereţi. Aceasta fusese fixată în lut şi era
susţinută de 13 coloane în formă de „T”, îngropate la aproximativ un metru adâncime (Pl.
5/1). În zona centrală a perimetrului existau încă două coloane29 (Pl. 5/2). Pe părţile late ale
coloanelor se observă braţe în basorelief, iar pe burtă mâini împreunate din sens opus. Partea
superioară a T –ului poate fi interpretată ca un cap uman stilizat. Forma de „T” ar putea
reprezenta o persoană stând în picioare, văzută din profil (Pl. 5/2). În acest caz, bărbia şi
partea din spate a capului ies mult în afară faţă de linia corpului. Partea reprezentând faţa este
mai lungă decât partea din spate a capului30.
La ’Ain Ghazal în sanctuarul mic sunt urmele unor coloane în spaţiul interior31.
Prezenţa a trei pietre amplasate vertical, un altar la nivelul podelei, o vatră pictată cu roşu,
înconjurată de 7 pietre, precum şi prezenţa unui bloc din piatră antropomorf de cca. 80 cm
înălţime, pe peretele estic, scot în evidenţă scopul cultic al clădirii (Pl. 5/3). Sanctuarul din
zona estică a sitului este rectangulară şi cuprinde două camere de mari dimensiuni, încadrată
în PPNC. Pereţii nordici, estici şi sudici sunt păstraţi până la aproximativ 75 cm şi este posibil
să nu fi fost niciodată mai înalţi. Aranjamentul interior, precum şi alte elemente sugerează cel
puţin două faze de folosire şi reorganizare a spaţiului interior32. În încăperea estică se afla un
altar elevat, format din două plăci masive de calcar, susţinute de 3 perechi de blocuri de piatră
aşezate vertical. Acest altar este poziţionat pe peretele estic, în partea centrală. În faţa altarului
s-a găsit o vatră nepictată care fusese demarcată de 7 pietre plate33. La uşa dintre cele două

23
Ibidem, p. 199.
24
Ibidem, p. 200.
25
Ibidem, p. 201.
26
Özdoğan A., Çayönü, în Hauptmann H., Schmidt K. (eds.), Vor 12000 Jahren in Anatolien. Die ältesten
Monumente der Menschheit. Ausstellungkatalog Badisches Landesmuseum Karlsruhe (Karlsruhe 2007), p. 59.
27
Hole F., op. cit., 2002, p. 201.
28
Özdoğan A., Çayönü…, op. cit., 2007, p. 61.
29
Hauptmann H., op. cit., 1993, p. 37-69.
30
Hauptmann H., Schmidt K., Die Skulpturen des Frühneolithikums, în Hauptmann H., Schmidt K. (eds.), Vor
12000 Jahren in Anatolien. Die ältesten Monumente der Menschheit. Ausstellungkatalog Badisches
Landesmuseum Karlsruhe (Karlsruhe 2007), p. 79.
31
Rollefson G. O., Kafafi Z., The 1996 Season of ’Ain Ghazal, în „Annual of the Department of Antiquities of
Jordan”, nr. 41, 1997, p. 32-35.
32
Rollefson G. O., Ritual and Social Structure at Neolithic ’Ain Ghazal, în I. Kuijt (ed.), Life in Neolithic Farming
Comunities. Social Organisation, Identity, and Differentiation, Kluwer Academic Publishers, 2002, p. 176.
33
Rollefson G. O., Early Neolithic Ritual Centers in the Southern Levant, in „Neo-Lithics”, 2/05, p. 8.

58

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

camere exista un perete-panou care ar fi putut bloca vederea asupra unor activităţi desfăşurate
în camera estică, faţă de oricine ar fi stat în camera vestică34.
Într-o fază mai târzie uşa de pe peretele estic a fost închisă cu blocuri de calcar,
cuprinzând şi un monolit vertical, din calcar alb, oval în secţiune. Monolitul are un aspect
antropomorf, foarte stilizat. Vârful coloanei monolit se ridică deasupra pereţilor, ceea ce
sugerează că incinta era deschisă către cer, cel puţin în această fază de funcționare35. Acest tip
de coloane, monolit, nu foarte înalte, corespund cu descoperirile din situl Kfar HaHoresh, Israel36.
În seria stâlpilor totemici de la Nevali Çori sau de la Göbekli Tepe se poate încadra o
sculptură descoperită în 1956 în aşezarea de la Kilisik, în apropiere de Kahta, Turcia (Pl. 5/5).
Capul în „T” alungit reprezintă vizibil un craniu uman a cărui faţă fără frunte are un nas lung.
Pe părţile late de sub cap sunt reprezentate braţe ca la Nevali Çori, iar mâinile sunt aşezate pe
o umflătură frontală. Această sculptură se aseamănă morfologic cu coloanele în formă de
„T”37. Statuia a fost descoperită întâmplător în anul 1965 şi preluată ulterior de muzeul din
Gaziantep. Coloana are 80 cm înălţime şi a fost sculptată în calcar de culoare gri, iniţial mai
înaltă, având baza ruptă. Caracteristicile faciale aproape lipsesc, fiind sculptat doar un nas de
mari dimensiuni. Imediat sub cap sunt sculptate braţele, pe ambele laturi. Precum în cazul
statuilor din siturile consacrate, şi acest personaj are mâinile împreunate în faţă. Mâinile
înconjoară o protuberanţă mare care a fost interpretată ca fiind un ombilic. Sub respectivul
ombilic apar o serie de elemente pe care Hauptmann le-a interpretat ca fiind două picioare şi
un posibil penis de dimensiuni mari care se termină exact deasupra unei perforaţii circulare. A
considerat statuia ca fiind un „bărbat itifalic”38. Verhoeven în schimb consideră că ceea ce ar
fi un penis are reprezenta un al doilea personaj, iar ombilicul de deasupra ar fi un cap39.
„Stâlpul totemic” de la Nevali Çori a fost descoperit în fundaţia Clădirii 13 (Pl. 6/1).
Compoziţia artistică este una unică deocamdată în registrul sculpturilor. Pasărea pare să apuce
cu ambele picioare capetele umane de obraji, dar aceste părţi sunt distruse şi nu se ştie cu
siguranţă dacă aşa arăta (Pl. 6/2). În partea superioară a capului uman este reprezentat părul
prins într-o plasă de păr, cu desenul în reţea. Ambele capete sunt legate de două corpuri opuse
aşezate spate în spate, care prin burta arcuită şi prin reprezentarea vulvei, sugerează
graviditatea. Dedesubt, sculptura conţinea o parte a cărei lungime şi compoziţie nu a putut fi
identificată. Al cincilea fragment de sculptură este foarte degradat. Pe partea îngustă era fie o
coadă de pasăre, cu penaj sugerat prin linii gravate. Ambele păsări sunt reprezentate pe partea
îngustă, în profil. Pe fiecare suprafaţă a fost descoperit câte un picior, cu coada aferentă părţii
posterioare a corpului. Sculptura reprezintă deci două păsări în poziţii opuse, antitetice. Partea
anterioară a corpurilor celor două lipseşte40. Este clar că aceste capete umane nu aparţineau
unei statui unice sau de sine stătătoare, ci erau folosite drept element de legătură ale unei
compoziţii formate din mai multe piese41.
Coloanele antropomorfe în formă de „T” sunt specifice unei zone restrânse, cu
caracteristici arhitectonice asemănătoare, ceea ce evident denotă o viziune unitară asupra
lumii, posibil chiar o mitologie comună. Coloanele din piatră, mai ales în cazurile prezentate,
în care ele nu numai că au o semnificaţie şi o naraţiune, dar se leagă şi de un spaţiu

34
Rollefson G. O., Kafafi Z., The 1996 Season …op. cit.,1997, p. 43.
35
Rollefson G. O., Ritual…op. cit., 2002, p. 177.
36
Goring-Morris N., Horwitz L. K., Funerals and feasts during the Pre-Pottery Neolithic B of the Near East, în
„Antiquity”, Vol. 81, Issue 314, December 2007, p. 903; Rollefson G. O., Early Neolithic Ritual Centers in the
Southern Levant, în „Neo-Lithics”, The Newsletter of Southwest Asian Neolithic Research, 2/05, p. 6.
37
Hauptmann H., Schmidt K., Die Skulpturen…, op. cit., 2007, p. 80.
38
Hauptmann H., Ein frühneolitisches Kultbild aus Kommagene. In: J. Wagner (ed.), Gottkiinige am Etlphrat:
Neue Ausgmbrrngen und Forschungen in Kommagene, Mainz, 2000, Philipp von Zabern, p. 6-9.
39
M. Verhoeven, Social complexity…, op. cit., 2010, p. 8.
40
Hauptmann H., Schmidt K., Die Skulpturen…, op. cit., 2007, p. 67.
41
Ibidem, p. 68.

59

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

predestinat unor activităţi de cult, poartă cu sine o componentă perenă, atât prin natura
materialului, dar mai ales prin sculpturile care au rămas pe ele până în zilele noastre.
Universul mental al oamenilor care au construit şi vieţuit în aşezările neolitice
aceramice este unul fascinant, şi tocmai prin modul în care au ales să îşi realizeze locurile de
cult, au rămas nemuritori.

Coloana ca element de demarcare a spaţiului
Există câteva situaţii în care coloana este folosită pentru demarcarea unui anumit loc.
Aflată lângă intrare, coloana marchează şi delimitează în acelaşi timp spaţiul de tranziţie42.
Megaronul, tip de clădire deseori folosit pentru desfășurarea ritualurilor sau a altor
activități cultice, se definește prin chiar acest element arhitectonic, intrarea fiind flancată de
stâlpi, cu coloanele amplasate pe laturile lungi43. Megaronul se caracterizează printr-o sală
dreptunghiulară, iar mai târziu cu capătul de obicei de formă absidală, având pereţii laterali în
continuare spre exterior, formând o verandă exterioară, care este susţinută de coloane. De cele
mai multe ori, au fost descoperite în interior o serie de vetre de mari dimensiuni, în sala
principală sau în camerele adiacente44.
Ambele clădiri de cult sub formă de megaron de la Sesklo și Dimini au coloane
impunătoare la intrare. În cazul de la Sesklo în camera 2 erau trei coloane, amplasate relativ
simetric faţă de intrare şi o vatră. În faţa intrării erau alte două coloane la intrare, fixate simetric
faţă de calea de acces în interior45. La Dimini coloana este, de asemenea, element arhitectonic
de demarcare a spaţiului: intrarea în megaron este flancată de doi stâlpi din lemn46.
În arealul sârbesc regăsim o parte dintre elementele constitutive ale arhitecturii de cult,
iar modul de realizare al acestora, deşi se schimbă uşor, prinde forme tot mai evoluate.
Statueta „Zeiţa cu cosiţe roşii” (Pl. 6/3) (Crvenokosa boginja//The Red-haired Goddess) de la
Donja Branjevina a fost descoperită în anul 1989 şi provine dintr-o groapă pe o mică
platformă aflată la capătul unui complex (feature 1). Alături de platformă se afla un stâlp care
fusese fixat la vest de statuetă, interpretat ca un posibil stâlp cu funcţie de coloană sacră. În
aceeaşi groapă, alături de statuetă, spre est, erau câteva vase fragmentate şi două coarne de
taur (Bos taurus), însă din cauza unui mormânt medieval, doar o pereche de coarne au fost
descoperite in situ. Alături de statuetă este menţionat un altar de formă eliptică, probabil parte
din instalaţia de prezentare a statuetei (Pl. 6/4). Coarne de Bos taurus sunt frecvent
descoperite în acest sit îngropate sub vetre sau în gropi47.
În situl de la Topolnica-Promachon apar mai multe situații interesante legate de
folosirea coloanelor48. În zona Topolnica, în anul 1982 a fost cercetată clădirea sanctuarului
care avea dimensiunile de 8x5 m, orientat est-vest (Pl. 7/1, 3). Nu se exclude posibilitatea ca
respectiva clădire să fi avut etaj. În centru se afla un stâlp, fie cu rol de coloană, fie de sprijin
al acoperişului. Pe bancheta aflată alături de peretele vestic, au fost descoperite trei fragmente

42
Lloyd S., Mellaart J., Beycesultan Excavations, Fourth Preliminary Report, în „Anatolian Studies”, 8, 1958, p.
93-125.
43
Leuven van, J. C., Problems and Methods of Prehellenic Naology, în R. Hägg, N. Marinatos (eds.), Sactuaries
and Cults in the Aegean Bronze Age, Stockholm, 1981, p. 14.
44
www.archaeologywordsmith.com.
45
Bánffy E., Cult and Archaeological Context in Middle and South-East Europe in the Neolithic and Calcolithic,
în „Antaeus”, nr. 19-20, Budapesta, 1990-1991, p. 207; Nanoglou S., Social and monumental space in Neolithic
Thessaly, Greece, în „European Journal of Archaeology”, vol. 4, no. 3, December 2001, Sage Publications, 2001,
p. 315.
46
Matz F., op. cit., 1969, p. 50.
47
Karmanski S., Donja Branjevina, A Neolithic Settlement near Deronje in the Vojvodina (Serbia), Ed. Paolo
Biagii, Veneția, Quadermo 10, 2005, p. 27.
48
Koukouli-Chrysanthaki C., Aslanis I., Vaisov I., Valla M., Promachon-Topolnica: A Greek-Bulgarian
archaeological project, in Αρχαιολογικό έργο στη Μακεδονία και Θράκηi (ΑΕΜΘ) 17 (Thessaloniki 2005), 91-110.

60

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

de statui feminine, care este posibil să fi căzut de pe perete49 (Pl. 7/3). Sunt menţionate
inclusiv o serie de statuete, interpretate ca depunere votivă50.
Situaţia de la Slatia Sofia este una deosebită prin faptul că zona centrală a clădirii a
fost marcată prin trei stâlpi centrali. Chiar dacă a fost considerată o casă, clădirea încadrată la
nivel Karanovo I, este una cu multiple elemente care nu au un scop util direct. Alături de
coloana vestică se afla o groapă de 35 cm diametru şi 45 cm adâncime. Aceasta a fost săpată
în rocă în timpul construcţiei casei. Marginea gropii este rotundă, regulată, formată în
podeaua de lut, iar pereţii acesteia în partea superioară au fost lutuiți. Groapa a fost
considerată ca una de ofrandă. Este posibil că groapa a fost curăţată, deşi materiale organice
putrezite i-au schimbat culoarea şi aspectul lutului de pe pereţi. De asemenea, trebuie luată în
considerare faptul că este asociată cu o coloană şi se presupune că activităţi ritualice erau
legate de cultul coloanei51. Coloana de tip stelă are formă trapezoidală cu vârful în jos
Dimensiunile acesteia sunt destul de impresionante: înălţime păstrată: 80 cm, aproape
întreagă; lăţime sus: 27 cm, lăţime jos: 16 cm, grosime: 9 cm. În prima etapă a fost modelată
cu laturile aproape paralele pe un trunchi despicat cu diametrul de 9 cm. Prin adăugarea
lutului partea superioară a devenit mai mare. Faţa coloanei este decorată cu triunghiuri în
relief şi pictate. Triunghiurile în relief sunt cel puţin 16. Pe partea superioară 3, pe părţile
laterale 5 + 8. Cele din urmă 2 grupe de ornamente în relief sunt aşezate de o manieră (cu
unele lipsind la înălţimea coloanei) încât formează între ele o bandă lată şerpuită. Spaţiul
dintre triunghiuri a fost succesiv pictat cu alb şi roşu. În a treia fază de pictare apar trei linii
oblice de la dreapta la stânga, paralele, albe sau crem. Partea stânga jos este incompletă şi
neuniformă pe latură. Coloana a fost cândva legată de un alt element vertical pe latura stângă
sau cu latura dreaptă a platformei52.
Neoliticul dezvoltat aduce date suplimentare asupra arhitecturii de cult şi amenajarea
spaţiului, având în vedere şi diferenţele culturale specifice perioadei. Ne referim la Clădirea 4
de la Zorlenţu Mare (jud. Caraș-Severin), nivelul 7 încadrat Vinča A3/B1 timpuriu. Sanctuarul se
distinge prin resturile de la o statuie monumentală care fusese fixată iniţial pe perete sau pe o
coloană, desprinsă şi căzută, din care s-a găsit un fragment cu capul şi gâtul acesteia. Doar
partea superioară a trupului avea 16 cm ceea ce îndreptăţeşte încadrarea acesteia la categoria
monumental. Fizionomia este una tipică perioadei, cu forma triunghiulară, deseori interpretată
drept mască, cu nasul ca o mică proeminență. Pe frunte şi pe cap, în zona frontală statuia
fusese decorată cu incizii duble în formă de „˄”53.
Intrarea în locul cultic este marcată în mai multe cazuri prin elemente arhitectonice
deosebite. În cazurile în care marchează intrarea în templu sau sanctuar, încadrând uşa,
coloana are scopul de a stimula impresia vizuală asupra veneratorului54.
Discutăm câteva caracteristici ale templelor de la Parţa, jud. Timiş. Intrarea în
Templul 1 se afla pe latura sudică. Uşa era străjuită de doi stâlpi masivi lângă care se afla
amplasat un vas mare cu faţă umană55 (Pl. 8/1). În faţa intrării se aflau resturile unei coloane
49
Koukouli-Chrysanthaki C., Todorova H., Aslanis I., Bojadžiev J., Konstantoupoulou F., Vajsov I., Valla M.,
The Promachonas-Topolniča settlement, în „To Arhailogika ergo xti Makedonia kai Traki”, 10B, 1996, p. 761.
50
Koukouli-Chryssanthaki C., Todorova H., Aslanis I., Vajsov I., Valla M., Promachon-Topolnica. A greek-
bulgarian archaeological project, in H. Todorova, M. Stefanivic and G. Ivanov (eds.). The Struma/Strymon
River Valley in Prehistory. In The Steps of James Harvey Gaul, Vol. 2, Sofia, 2007, p. 48.
51
Nikolov V., Neolithic Cult Assemblages from the Early Neolithic Setttlement at Slatina, Sofia, în P. F. Biehl,
F. Bertemes, H. Meller (eds), The Archaeology of Cult and Religion. Arheolingua, Budapesta, 2001, p.133.
52
Nikolov V., op. cit., 2001, p. 135.
53
Lazarovici C. M., Lazarovici Gh., Arhitectura neoliticului și epocii cuprului din România, Vol. I, Neoliticul,
ed. V. Spinei, V. Mihailescu-Bîrliba, Editura Trinitas, Iași 2006, p. 157; Fig. IIIa. 36-38.
54
Foster B. R., Mesopotamia, în J. R. Hinnells, A Handbook of Ancient Religions, Cambridge University Press,
New York, 2007, p. 168.
55
Gh. Lazarovici, Fl. Drașovean, Z. Maxim, Parța. Monografie arheologică, Vol. 1.1; vol. 1.2, Waldpress,
BHAB, 12, 2001, p. 211.

61

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

BHAB. Parța…. La baza coloanei fuseseră amplasate pietre. 2001..2. Arhitectura…. p. 309. amplasate după toate probabilităţile pe coloanele ce străjuiau altarul64. 82-85.ro . p.. În schimb. Coloana a fost săpată încă din prima etapă de locuire. Groapa centrală era cea mai mare din sit. 1.. cit. Bucureşti. M.. Bulgaria. 1. p. un fragment de coloană şi un portal58. Unele dintre cele mai timpurii dovezi de marcare a centrului se regăsesc în așezările de la Gura Baciului şi la Cristian I. În capătul estic al clădirii a fost descoperită o coloană nearsă ce fusese înfiptă 10 cm. op. La Cristian I sunt trei stâlpi în formaţie triunghiulară.. pe acelaşi perete era o deschidere. 2001. 2001. Situl Starcevo-Criș I de la Cristian. aproape de peretele de nord65. fiecare cu inventar propriu. A reinterpretation of Neolithic complexes with dug-out features: pit sanctuaries.înfipte în podea56. Gura Baciului. Stâlpi sau coloane din lut marchează locurile unde clădirea P4 are cotituri. 33. op. 157. op. Tot în cultura Starčevo-Criş este încadrat situl de la Blagotin. 2006. Lazarovici Gh. cit. 24... Drașovean. sit datat în faza finală a Neoliticului. Romania. 57 Ibidem.2. dintre care unul avusese un bucraniu de Bos primigenius ataşat60. p. 2001. 64 Lazarovici Gh. 309. Lazarovici Gh.. un altăraş. Alături de aceasta era o groapă de dimensiuni mici59. Viața trăită sub zei. Au fost descoperite o serie de materiale în interior. Fl.. În interiorul clădirii din faza de tranziţie spre cultura Gumelniţa se menţionează o vatră. 58 Comşa E. fig. fiind descoperite cranii de tauri. p. unde a fost descoperită o groapă în centrul staţiunii care cuprindea mii de fragmente ceramice. un ciocan și fragmente de la două râşniţe. 14. 62 www. 65 Lazarovici Gh. p.. Altarul din Templul 1 a fost pus în legătură cu cultul craniului sau al coloanei cu bucraniu. Centrul este un loc special. cu diametrul de 50-70 cm. vol. cit. p. 61 Nikolov V. 1995.. Pe lângă groapa centrală au fost cercetate alte 110 gropi. Istoria comunitǎţilor culturii Boian. monumentale. fig. Lazarovici Gh. p. Templul 2 de la Parţa prezintă deasupra uşii estice o nişă cu un idol bust şi probabil un craniu de taur (Pl. 64. cit. cu o componentă simbolică63. Vol. Monografie Arheologică. 59 Lazarovici Gh.1. 209. Editura Academiei. cit. 63 Lazarovici C. Maxim Z. Waldpress. Z. Maxim.ro / www. 116. 90/1-3. Alte situaţii de demarcare a spaţiului se menţionează la Petru Rareş. 9/1).2006. care era probabil folosită la anumite ocazii57. străpungător din os. alături de ea o bancă din lut. în forma unei ferestre care se afla direct în faţa statuii duble.. În ambele situri se menţionează descoperirea urmelor de la stâlpi totemici care marchează centrul aşezării. 2015. Suceava. Parța…. The Starcevo-Cris I site from Cristian I. S. foarte bogat61. Maxim Z. M. Arhitectura…. pl. precum multe piese din silex.muzeuparvan. 165-166. Drașovean Fl.. De menţionat că o coloană nearsă a fost remarcată la Parţa şi în Locuinţa 24.cimec. cu o bază de structură din pietre. O serie de coloane descoperite la Parţa sunt asociate contextelor de cult. op. 313.. posibilă urmă de la o coloană înfiptă în mijloc. România/Living under the Gods.. Menţionăm în acest context şi sanctuarul de la Lyubimets – Dana Bunar 2. Giurgiu. de formă circulară. Caransebeș (Pl. Parța…. Parța. județul Sibiu. coloana mică nearsă din Templul 1 nu lasă loc de interpretări. Lazarovici. De asemenea. SEEP II.. fiind un punct de reper în cazurile de raportare spațială. et alii. La Gura Baciului este documentată existenţa în mijlocul aşezării a unui stâlp central. 12. in „Studia praehistorica”. Un caz deosebit de coloană este așa-numita „Coloana apei” din Clădirea L28 de la Balta Sărată. Monografie arheologică. fără a fi clar dacă sunt cu scop cultic sau strict arhitectonic62. În mijlocul acestora era un 56 Lazarovici C. et alii. ambele așezări încadrate în cultura Starčevo-Criș. cu scopul funcţional de stabilizare a acesteia. op. I. fiind un element non-funcțional. 8/2). 2011. iar în centrul ei se afla o mică gaură. 62 Gh. Cluj-Napoca. 60 Luca A. 93. jud. cu două rânduri de lipituri şi suprafaţa pictată. Această groapă a fost interpretată ca locul central unde aveau loc ritualuri legate de foc şi unde se consuma hrană sacrificată pentru un cult al fertilităţii. Sibiu County.. p.

20 x 0. 1952. London. O altă situaţie în care au apărut aceste obiecte sunt în camera 2b. alături de coloană. No. Lazarovici Gh. Contribuții la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări.. 2006. benzi înguste. 171. Coloana de la Tangâru din Clădirea L2 este asociată cu o statuie monumentală (Pl. op.08 m.24 x 0. Handbuch de Vorgeschichte. Coloana ca substitut al imaginii divine? În afară de rolul funcţional de susţinere a elementelor de acoperiş şi de marcare al unor spaţii. 138. pe podea. 70 Tushingham A. 66 Lazarovici C. Oct.. La 3 metri distanţă de postament era o rocă din calcar bituminos. Coloana era probabil obiectul de cult în clădirea destinată ritualurilor (Pl. etc. uneori de culoare maronie. W. de reprezentare a divinităţii69. p. p. toate din lut ars-cinci întregi și mai multe dintre ele întregibile.ro . M. însă a fost documentat destul de rar şi imprecis.9 m. încadrate de rame albe mai înguste. cu urme de tencuială galbenă în jur. toate interpretate ca ofrandă de fundare. 172 a-b. Exceptând altarele şi coloanele din aceste camere. iar coloana din lut a fost găsită în partea sudică a clădirii.ro / www. Kenyon K. Se precizează că în interior se afla o bancă din lut. alături de patru pietre. cit. în formă de coloană cu dimensiunile de 0.. de 0. București. vase sau unelte. 127. omniprezente în alte clădiri. p. p. coloana are şi un rol important de reprezentare a imaginii zeului sau posibil chiar de substituire a unei imagini divine. 1981. 63 www. 71 Müller-Karpe H. solită. 9/2.22 X 0.. Arhitectura…op. Pe alocuri pereţii clădirii erau pictaţi cu motive liniare. p. de peste 1 m înălţime68. Berciu.muzeuparvan. 10/1.. în „The Expository Times”. The Joint Excavations at Tell es-Sultan (Jericho). 69 Lazarovici C.. Constatăm faptul că uneori coloanele au un rol simbolic. Thames and Hudson. p. 1961 p. cu resturi de cărbune. 68 Ibidem.picior de cupă. Lazarovici Gh.45 X 0.. complexul fiind denumit „coloana apei” (Pl. groasă de 12 cm. Recent Biblical Archaeology. 2). Partea superioară a coloanei a fost tăiată şi lustruită astfel încât s-a adâncit în forma unui mic recipient.cimec. nu au fost descoperite alte elemente. British School of Archaeology in Jerusalem. Sage Publications. Coloana din sanctuarul de la Ierihon a fost descoperită în nivelul XII70. 37. Jungsteinzeit. Jack J. D. din cărămizi galben- verzui. p. Mellaart. Deseori aceste coloane nu prezintă nici un rol arhitectonic. constituind element de venerare. 421. p. 87. cit.. 1968. Lângă coloană erau fragmente. care avea rol de postament pentru obiectul de cult (Pl. precum plastică antropomorfă sau zoomorfă. Din nefericire nu avem precizări cu privire la poziţionarea sanctuarului în cadrul aşezării67.. prin demarcarea unor spaţii centrale sau periferice. J. 2006. Este posibil ca idolul să fi fost pus pe bancă (caz în care banca este un piedestal). M. 12. Unele dintre cele mai timpurii urme de la coloane în postura de idol sau de substitut al zeului se regăsesc tot în perioada Neoliticului Aceramic.. picior şi bust. cit. 10/3). La Aşaği Pinar. Excavations at Jericho III. marcare ca spaţiu memorabil.3). Clădirea a fost interpretată ca legată de cult sau ca aparţinând unei persoane cu funcţii sociale sau religioase (preoteasă. 67 D. 420-421. Londra. 13. The Neolithic of the Near East. de la statuia monumentală. Arhitectura…op. 10/4)72. Acest aspect se întâlneşte în mai multe situaţii. care necesită semnalizare. printr-un coridor îngust71. sfatul bătrânelor. lucrată oarecum rudimentar. 1952. aflat în prelungirea celui funcţional. în interiorul camerei 8a din nivelul 6 (Neolitic Timpuriu) au fost descoperite mai multe piese în formă de coloană. Coloana-idol şi idolul-coloană. 72 Tushingham A. nu au funcţionalitate în ceea ce priveşte arhitectura clădirii. Pl. 1938.. 306-307. D.. fie în interiorul aşezării. În interior se află nişa în care a fost amplasat un bolovan rotunjit. Din interior lipseşte cu desăvârşire orice obiect cu scop casnic. I. un lustruitor. Intrarea se făcea pe latura estică. în „Bulletin of the American Schools of Oriental Research”. Podeaua iniţială a fost înlăturată şi a fost fixată o alta. 314. p. fie al clădirilor de cult. 1975..)66. München. În aceste cazuri înglobează idei şi concepte legate de locuri speciale.

Călăraşi. 217. Avea dimensiuni relativ mari (10 x 16 m). respectiv de 23 cm. indiferent de ceea ce ar simboliza în cadrul clădirii.23/c-d. op. p. 2006. 1970. 143. 9. Alte elemente interesante. Lazarovici. Édifice destiné au culte découvert dans la couche Boian-Spanțov de la station tell de Căscioarele. M. Tencariu A. Beginnings . arborelui ceresc.. de dimensiuni diferite. Tencariu. în „Bibliotheca Memoriae Antiquitatis”. în prelungirea acesteia. în schimb este posibil ca aici să se fi desfăşurat un ritual destinat lui „axis mundi”. Settlement Organization and Architecture in Așağı Pınar.. 2006. Este importantă de menţionat descoperirea unui bucraniu. fig. interpretate ca fiind un substitut al divinităţii. Iași.” Ljubliana. cu urme de cărbune în interior76. Gh. p. 11/1). atât din camera 8a (Pl. 2004. Tot la Isaiia a fost descoperită o altă coloană.).. 10. F. Aménagements …op. 80 Dumitrescu Vl. iar diametrul bazei este de 15 cm. precum stele. F. fig. în „Memoria Antiquitatis”. 77 Vl. sau coloanele să fi reprezentat un simbol phallic82. Masa altar avea aproximativ 30-40 cm înălţime şi era pictată cu benzi alb-gălbui. Ursulescu. de la care a fost amplasat un şir de şapte coloane. IVd. M. Monah. Clădirea era separată printr-un paravan uşor în două camere. 2006. 567. p. p. 139.. Unul dintre cele mai discutate coloane asociate interiorului unui sanctuar. Această coloană este asociată cu o vatră. p. Lazarovici. Arhitectura…. au fost remarcate în alte construcţii din acelaşi sit. XXII. 9-12. D. 190. p. şi motive curbe. în Groapa 40. Ursulescu. Capitelul avea forma de taler. 32.New Research in the Appearance of the Neolithic between Northwest Anatolia and the Carpathian Basin. pictat cu roşu. Arhitectura…op. Interesant de remarcat în acest caz este faptul că această coloană îmbrăca de fapt un stâlp din lemn. 11/4). Ursulescu N. Situaţia este asemănătoare cu cea din sanctuarul de la Căscioarele. cit. 2001. Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie. fig.23/b. 2009. 7. obiectele de venerare.F. 9-12. 139. op. Arhitectura…. Aménagements de culte dans la zone des foyers et des fours de la culture Precucuteni. sunt cele de la Căscioarele – Ostrovel. Una dintre cele două camere avea cel puţin trei pereţi pictaţi bicrom80. Casa Editorială Demiurg. IVd. Piatra Neamț. NS.. fiind goală pe interior. M. coloane78 şi o vatră în formă de potcoavă. în „Memoria Antiquitatis”. Lazarovici. p.cimec.ro . 567. 1997. 82 Ibidem. Poročilo o raziskovanju paleolitika. Tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia. p. XXIII. 51-69.. unde aceste piese în formă de coloană au fost găsite ar fi fost rezervate unor activităţi „speciale”73. probabil atârnat pe perete se afla un medalion din lut ars.. p. 64 www. p. în „Documenta Praehistorica. Ursulescu. XIV. 78 C. Din cercetările mai vechi se menţionează la Vinča un megaron (Pl. N.. 81 Ibidem. 3). cit. au fost modelate cu lut pe exteriorul lemnului şi este posibil ca acestea să fi fost piesele. 33. în „Dacia”. O coloană din lut tronconică cu capitel aplatizat în formă de ciupercă a fost descoperită în Locuinţa 6 (Pl. până aproape de ieşire74. 2005. O serie de situaţii interesante sunt de remarcat în situl precucutenian de la Isaiia. 76 N. p. în Raiko Krauß (ed. Dovezi ale unei simbolistici a numerelor în cultura Precucuteni. Lungimea păstrată a acesteia este de 35 cm. 75 Bradač M. p. uşor concavă. Lazarovici Gh. cit. cit. A.. Dimensiunile acesteia sunt mai mari. Această cameră a fost dotată cu câteva elemente deosebit de interesante: două coloane din lut şi o masă pentru altar – pictate. 2006. Lazarovici. Pe latura vestică a camerei. Cele două coloane pictate. 69. Din păcate lipsesc date importante cu privire la inventarul acestuia. Gh. N. p. The Transfer of Symbols and Meaning: the Case of the “Horns of Consecration”. pe care îl discutăm mai jos77. Neolitske študije/ Neolithic studies. op. prin 73 Özdoğan E. Tencariu. 10/5) cât şi din camera 2b. p.. cu motiv spiralic.. M.ro / www. 79 C. 74 Lazarovici C. Prezenţa antropomorfă în sanctuar lipseşte. A fost publicat planul clădirii cu o vatră monumentală în interior. Piatra Neamț.Dumitrescu. jud.muzeuparvan. A. 11/2.Acest aspect a dus la concluzia că zonele sudice. de formă dreptunghiulară (Pl. 196. respectiv L6 şi L779. neolotika in eneolitika v Sloveniji. precum pereţii81. ele definesc.. Religie și magie la est de Carpați acum 7000 de ani. 2004. 1970. Coloanele. posibil provenind din această clădire75. cit. Încadrată în faza Spanţov. clădirea a fost cercetată doar parţial.

1999. cu capetele modelate în formă de cupe. Florescu. p. Cercetătorii C..ro . op. descoperitorul menţionând faptul că în partea nord-vestică erau numeroase fragmente de perete. Altarul era compus din două compartimente inegale.. p. fig. tocmai prin faptul că este unicat. Arhitectura…. În imediata vecinătate a peretelui fusese vatra. L. 89 Petrescu-Dîmboviţa et alii. A. 1999. ceea ce ar putea fi un indiciu că respectivii pereţi au fost pictaţi. Tarcea. care se exfoliau. Peretele care compartimentează amenajarea avea o amprentă semicirculară. 86 C.. pe axul longitudinal. monografie arheologică. care s-ar fi putut afla la o anumită distanţă faţă de sol dacă ar fi fost fixaţi pe stâlpi din lemn86 (Pl. 12/1).ro / www. 121. Pe latura estică se afla un orificiu de 2 cm. M. 1993. Descrierea acestei clădiri este una interesantă. Ca amenajări se menţionează un idol antropomorf cu capul în formă de recipient (lungimea de 46 cm). separat printr-un perete gros. Trușești. I. p. Acelaşi tip de idol pe coloană. Cultura Cucuteni aduce noi moduri de reprezentare prin elemente în formă de coloană. 2008. C. 87 Petrescu-Dîmboviţa et alii. București. 212. Originea acestor reprezentări ar putea să se afle în zona balcanică. Statuia a fost publicată iniţial ca „faţadă de templu”90. pentru ca mai târziu să fie regăsită în bibliografie sub interpretarea de pereche de zeiţe92. 3). Sanctuarele culturii Precucuteni-Cucuteni. Monah. alături de vecinătatea sudică a altarului. Lazarovici. Ca detalii remarcăm bijuteriile amplasate în jurul gâtului89. atât ca mod de realizare cât şi ca reprezentare. Gh. cu una sau două făţuieli. Nova kamennatat epocha v Bîlgarija. Braţele sunt în formă de amorse. 91 Vl. p. p. în „Angustia”. 78-79. Analiza matematică și statistică a ceramicii și plasticii civilizației Cucuteni de la Trușești-Ţuguieta. Florescu A. drept pentru care a fost considerată clădire comunitară cu scop cultic85. C. 85 Z. 529.caracterul lor monumental structura. 81. 92 D. M. Editura Academiei Române.5 m (106. p. p. unite în zona trupului şi a umerilor. brun sau roşu. Ca dotări interioare se remarcă în sectorul central al jumătăţii nordice o vatră. Marea zeiţă şi acolitul.5 x 8. asociat cu două mese şi un altar. fără detalii despre cum arăta. tot fără descriere. 670. fiind colorate cu gălbui. de la un par vertical. Petrescu-Dîmbovița. alături de marginea nordică a clădirii87. În capătul nordic al clădirii se menţionează un fragment de gardină cu o perforaţie transversală84.1 m spre vest faţă de statui se menţionează un fragment de altar direct pe pământ. 90 Ibidem. în Petrescu-Dîmbovița M. cu deranjamente. punând în 83 C. op. Todorova. Fiecare latură a fost re-lipită de trei ori. se regăseşte şi în Clădirea L 61 (Locuinţa LXI). op. cit. amplasaţi la 1. 12/2. Clădirea a avut două camere. Lazarovici. Sofia. cu orientarea ENE-VSV. ca fiind una de cult83. orientată ENE-VNV. 2006. op. Clădirea L60 (Locuinţa LX) poate fi încadrată în categoria construcţiilor cu scop cultic. mai ales în zona estică. Unele dintre cele mai sugestive sunt cele descoperite la Truşeşti-Ţuguieta. gol pe interior şi care probabil că era amplasat pe una dintre coloanele din clădire (Pl. Cei doi idoli circulari cu capetele albiate. 13.cimec. 12 – Arheologie. Arta preistorică în România. cit. Lazarovici. În plus este precizată descoperirea unei plăci de cuptor cu perforaţii parţiale. ulterior a fost considerată un cuplu divin91.muzeuparvan. Florescu M. 88 H. cit. București 1974. Maxim-Kalmar. în două exemplare. Lazarovici şi Gh. Dumitrescu. București. orientat N-S. Lazarovici consideră că altarul reprezintă un cuplu divin. M. p. Florescu. Sfîntu Gheorghe.5 m distanţă unul de celălalt. Gh. Lazarovici. Vajsov. 1999.. p. p. Suprafaţa clădirii este de 60 mp (12 x 5 m). cit. 538. 73/1a-1b .25 mp). În zona nord-estică a fost observat un fragment de perete cu amprenta clară a unui „brâu”. 117-121. 67. Statuia are în partea superioară capetele de la două personaje de înălţimi diferite. Statuia dublă din L24 este una dintre cele mai celebre piese descoperite în sit. Câteva bucăţi din platformă au fost pictate cu negru sau brun-negricios. M. La 1.. 84 M. Trușești. monografie arheologică. Dimensiunile clădirii sunt 12. 1999. şi un fragment de la o masă de cult. fiind un idol cunoscut la Danilo88... Editura Academiei Române. fiind identificat un perete despărţitor în partea centrală. 1997. 65 www.

ro / www. Lazarovici. fig. Arhitectura…. op. p. 51. op.B.ro . fourth preliminary report. cit. Mellaart. Coarnele inserate în partea superioară a coloanelor din lut practic joacă un rol de „pars pro toto” în care nu este prins întreg craniul taurului. Çamurcuoğlu. Țurcanu.. Discutăm situaţiile deosebite din Templul 2 de la Parţa sau din alte clădiri descoperite 93 C. p.legătură reprezentarea pântecului cu fertilitatea şi fecunditatea93. p. Séfériadès. 8. 64. Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos”.14-trei exemplare101. vol. A great civilisation of the prehistoric world. Excavations at Çatal Hüyük. 13. 14. From Çayönü to Çatalhöyük Emergence and development of an egalitarian society. 2004. p. Mellaart. cu aspect de contraforţi. faza 104şi VI. op.8. XXV/2002. este demn de remarcat că aceştia sunt 9 la număr. în „Anatolian Studies”. Capetele cu cupă au fost interpretate ca fiind legate în principal de depunerea ofrandelor sau de păstrarea lichidelor96. 66 www. 206. second preliminary report. în Çatalhöyük 2010 Archive Report. ci doar simbolul forţei acestuia. 4040 Area. 105 J. Uneori bucraniile formează practic capitelul pentru coloane. 2009. M. în mai multe etape99. un exemplar în VII. fig. în „Anatolian Studies”. Gramennos 2005.muzeuparvan. 16 (1966). în „Anatolian Studies”. op. 106 D. M. 5.urkommunismus. 47. M. p. Ibidem. 62. scenele mitologice cu tauri sau vulturi. precum cele rezultate ca urmare a cercetărilor lui J. Gh. ceea ce ar arăta că aceste comunităţi aveau deja cunoştinţe despre concepţie şi graviditate94. p.8-câte patru în fazele 3 şi 4103. 2006. în Çatalhöyük 2008 Archive Report. Farid. 251. p. 107 B. cit. Mellaart106. 104 J.II. 62.VI. D. 63. 12. 1965. Mellaart. 1. Călărași. Vol. Marangou. 97 M. fig. în „Arheologia Moldovei”.de/catalhueyuek_en. 17. XXII. p. Mellaart. 44. p. Çatalhöyük 2003 Archive Report. în clădirile de cult neolitice observăm o frecvenţă mare în ceea ce priveşte asocierea coloanei cu bucraniul. cit. Lazarovici. Çatalhöyük Research Project. South area. realizate în culorile roşu şi negru. 95 D. precum bucraniile de pe pereţi sau integrate în coloane.. Situaţiile de acest gen au fost remarcate în clădirile A.0. E. Excavations at Çatal Hüyük. 1962. Bucraniul de la Dikili Tash a fost realizat prin supra-modelare cu lut peste structura craniană. Iniţial se pare că a fost poziţionat pe o coloană97. Mellaart. uşor ieşiţi în afara peretelui. 18. pictaţi pe pereţi107. Lazarovici.html.1-două exemplare100. p. Lazarovici et alii. third preliminary report. p.. Între respectivele coloane se află spaţii demarcate care deseori au fost umplute cu pictură sau alte tipuri de decoruri98. L. p. în „In Honorem Silvia Marinescu–Bîlcu. Decorul circular fusese acoperit cu lut alb şi revopsit cu motive geometrice. lipite de pereţi. p. În privinţa idolilor-coloană de pe corpul altarului monumental. 1963.70105. Palatul Culturii Publishing House.VI.VI. p. C. Din cercetările recente menţionăm Clădirile 52 şi 77 care prezintă aceleaşi tipuri morfologice în realizarea coloanelor cu coarne. Lazarovici. 76. Iași. Building 49. 94 C. În Clădirea 49 coloana de pe peretele nord-vestic avea ca decor pictură cu motive circulare. fie modelat doar din lut. fig. câte trei sub fiecare figură şi trei deasupra pântecului. Çatalhöyük Research Project. Cucuteni. p. Brosius. 58. Excavations at Çatal Hüyük. București.. 2005. 1964. Monah consideră că imaginile de pe statuie sugerează coloanele cereşti sau arborii cerului95. în E. 2009. 1963. 101 Ibidem. p. Conservation. Gh. 98 S. 1997. Sanctuarele Precucuteni-Cucuteni. 99. M. 100 J. 598. 174. Eddinsford. Mellaart a interpretat clădirile de la Çatal Höyük ca fiind un „cartier al preoţilor”. 103 J.cimec.44 -1 coloană102. Mantu-Lazarovici. E. S. 1964. fig. cit. op. p. Nu putem trece cu vederea faptul că la Çatal Höyük numeroase clădirilor prezintă coloane rectangulare. 45. Çatalhöyük Research Project. 34. 2. cit. în http://www. 1963. fie supra-modelat pe structură craniană.. 96 C. reprezentările antropomorfe de mari dimensiuni sculptate pe pereţi. Relaţia dintre coloană şi bucraniu În numeroase cazuri. 102 J. Argumentele pentru această interpretare vin tocmai din elementele exotice descoperite aici. Note Shamanique: à propos du buchrane néolithique de Dikili Tash (Macédonie Orientale Greque). Monah. 99 D.

topoarele şi cele din os. fig. Amprentele şi poziţia coarnelor erau foarte clare108. p. incizat şi încrustat. op. cât şi în spaţiu.75 x 0. Gh. 13/1). Bilele de praştie erau de două tipuri: mari pentru război sau mici pentru vânătoare. Gh. 112 C. precum râşniţele.muzeuparvan.. bărbat-femeie. Prezenţa decorului meandric. În jurul coloanei şi pe vatră a fost descoperită marginea unei casete de lut (1. cit. Pe frunte şi pe bot. Tipul A este caracterizat prin forma dreptunghiulară şi are 13 variante (Pl. Aceasta ar putea reprezenta Soarele ca asociere cu ziua. 236. având spaţiul dintre linii pictat cu roşu. În partea superioară coloanele se terminau cu capete de tauri din lut. în pasta crudă au fost incizate benzi încrustate cu pastă galbenă. I. 233. Coloana sudică prezintă deasupra frunţii o proeminenţă din lut111 (Pl. p. Lazarovici. 8/4). Culoare roșie se află și pe botul capetelor de tauri109.ro . 30-70 cm cu elemente preluate din altă parte..75 m) cu o înălţime de cca.. 111 Ibidem. era pătrată cu muchiile rotunjite. cit. mai ales datorită faptului că aici au fost remarcate astfel de situaţii.. 109 C.2006. 236. provenind de la coloanele ce străjuiau intrarea dinspre est. tipul B este constituit din coloana mică. Lazarovici et alii. 157. Lazarovici. Reconstituirea zonei din faţa statuii monumentale a fost posibilă prin descoperirea. Coloana a fost cioplită din lemn. 236. stilizat.2006. cit. Lazarovici. precum fragment de spatulă. Majoritatea vaselor aveau decor. vase cu urme de ofrandă. 2001. 13/2).ro / www. un astragal de porc. op. percutoarele. 233. în spaţiile formate a fost depusă pictură roşie. Arhitectura…. 2001. Inventarul casetei. vase miniaturale. 197. 85 113 Gh. p. 2001. Lazarovici et alii. Gh. Lazarovici. M. Remarcăm faptul că intrarea estică în Templul 2 avea pe interior. Gh. p. în imediata vecinătate.2006. Lazarovici et alii. asociat acestei coloane este format din 30 de bile de praştie mari. Lazarovici. vase antropomorfe. 85. Coloana din sanctuare: tipologia și distribuţia acesteia Coloana este unul dintre elementele arhitectonice de bază. p. pe fiecare latură câte o coloană alipită. fără a ne referi la cele mult mai elaborate din epocile ulterioare. o lingură. patrulateră. Arhitectura…op. 67 www. Decorul acestor capete de coloană este unul semnificativ care se referă la o posibilă reprezentare a cuplului divin. M. Lazarovici. B. O serie de unelte din piatră. p. pe care se aflau amplasate capete de taur cu frunţi şi coarne. 114 Ibidem. cu patru variante identificate până în prezent 108 C. terminată cu coarne de taur (varianta B1) sau de berbec (varianta B2) (Pl. C şi D. Coloana nordică ar putea fi Luna. arse puternic (Pl.. 158-159.2. p. cit. p. 313. Arhitectura…. 198. op. O situaţie interesantă este legată de altarul casnic Locuinţa P126 din acelaşi sit114. notate A. lumina şi căldura. ca simbol al nopţii112. de-a lungul vremii au fost construite coloane de cele mai diverse tipuri. Am identificat patru tipuri majore. 225. Am introdus în tipologie strict tipurile identificate în sanctuarele neolitice sud-est europene. Pe coloană fusese fixat un cap de taur din lut. 8/3). indiferent de epoca la care ne raportăm. 115 Ibidem. op. Tipul C se referă la formele monolite de coloană. cit. M. tigăi. două dălţi de os. Ochii taurilor au fost figuraţi prin două incizii unghiulare. 2001. Deasupra frunţii a fost amplasată o proeminenţă din lut110. realizat în aceeaşi tehnică precum cele din Templul 2. în care fuseseră încorporate fragmente craniene originale. p. Obiectele descoperite în spatele casetei au fost interpretate ca fiind obiecte de cult. op.în acest sit. 110 Gh.. 29/2-4. Gh. Fiind un element larg răspândit atât în timp. probabil la aceeaşi înălţime cu statuia monumentală. p. a două fragmente de cap de taur cu urme de coarne.cimec. Lazarovici et alii. Un cuptor construit iniţial în această clădire a fost dezafectat şi transformat în altar prin fixarea unui stâlp totemic sau coloană cu secţiunea pătrată şi construirea unei vetre. op. cit. un suport de topor115. se leagă de o posibilă simbolistică al taurului sacrificat113.. fig. cit. Se menţionează un inventar foarte bogat format atât din vase de provizii.

care are şapte variante (Pl. A6-Coloană antropomorfă. Coloana tip D A patra şi ultima categorie identificată de noi este cea cilindrică.Coloană dreptunghiulară patrulateră în formă de L lipită de perete. A1. la fel ca şi în cazul coloanelor patrulatere de la Çatal Höyük. C1. de piatră. suport pentru statuie. ele sunt de fapt altare.coloană monolit mică de formă ovală. precum şi diversitatea de forme sub care o întâlnim în cadrul sanctuarelor preistorice. patrulatere. 13/2). D5. la o anumită distanţă una faţă de alta. 13/3). Din punctul de vedere al poziţionării. locuri de închinare şi moduri de reprezentare a unor divinităţi. îngustă. lipit de perete (Pl.coloană monolit schematizată. 13/4). 13/1). Până în momentul actual pentru categoria coloană am introdus 181 de elemente.muzeuparvan.(Pl.ro / www. D1. A4. cuprinde formele monolite. D6. de diverse dimensiuni. A2. am realizat o tipologie a acestora.Coloană dreptunghiulară cu bucraniu amplasat pe corpul ei. de diverse dimensiuni. C4. A5-Coloană patrulateră cu capătul sub forma de bucraniu.Coloană cilindrică înălţime medie. Coloana tip B Acest tip de coloană cuprinde coloanele de înălţime mică. am urmărit elementele decorative şi reliefurile de pe corpul coloanelor. A7-Coloană rectangulară. În acest caz. antropomorfizată.coloană monolit în formă de T. Tipul D este reprezentat prin coloane circulare. cilindrică. În proporţii relativ apropiate sunt preferaţi 68 www. fie de taur (B1). care au pe corp bucranii. unul sau mai multe. monumentală.Coloană cilindrică din lut cu cavitate în partea superioară (posibil cupă).Coloană mică. D8.Coloană cilindrică înălţime medie. D4. C5. A3. 13/4). C2. De asemenea. Principiul de bază în realizarea tipologiei a fost materialul de realizare şi forma geometrică generală a coloanei. Coloana tip A Cuprinde tipul dreptunghiular. numită C.cimec. lipită de perete. din lemn. D2. cilindrică. Forma de L inversat lipită de perete. cu soclu sau fără.Două coloane amplasate alături.coloană patrulateră. Acestea au diverse forme (Pl. cu menţionarea fiecărui tip în parte şi precizarea localizării. Subtipul D7 este o coloană circulară. terminate la capătul superior cu coarne. mică. ca şi D6. 13/3).Coloană dreptunghiulară simplă.Coloană cilindrică cu un bucraniu amplasat pe corp. din lut. C3.coloană monolit.Coloană dublă circulară. dar care prezintă pe corp amplasat un bucraniu. cu braţe. D7. Coloana tip C A treia categorie de coloane.Coloană simplă. antropomorfizată. D3. în funcţie de tipul de clădire unde a apărut.Coloana dreptunghiulară. Având în vedere importanţa acestui element arhitectonic. simplă sau dublă (Pl.ro . locul preferat de amplasare a coloanelor este central (42 %) urmat de peretele de răsărit (24 %). uneori cu decor. fie de berbec (B2) (Pl.

Alte elemente de asociere a coloanelor este sânul şi nişa. Observăm mai jos că tipul dreptunghiular (A) apare frecvent. in „Journal of Anthropological Archaeology”. 2005. poate pentru a sublinia funcţia cultică şi de venerare pe care o are bucraniul în cadrul sanctuarelor de aici. p. urmat la mică distanţă de tipul cilindric (D). Pentru analiza poziţiei coloanelor de tip A pe pereţii din sanctuare. fig. Tipul C monolitic apare dar nu este larg răspândit. precum bucraniile. E. Am introdus coloanele de la Çatal Höyük. 14/4). fie de berbec (B2) (Pl.157. Aceasta apare îndeosebi în sanctuarele aparţinând nivelurilor VI şi VII. Londra. Coloana în discuţie este de tip redus de înălţime.ro / www. 119 J. Neolithic Beginnings in Wester Asia an Beyond. cu coarne încastrate la capăt (Pl. 123 Ibidem. 19. deşi apar numeric consistent. situri aceramice timpurii. 90. cit. Peretele de est având cele mai multe coloane trebuie reţinută intenţia de orientare a altarului spre E. fig.VI. cit. op. Am urmărit şi ce tip de coloană este preferat în sanctuare (Pl. People and Space in Early Agricultural Villages: Exploring Daily Lives. 228. care este posibil să reprezinte de fapt un element de cult în sine. fiind un lot mai consistent de clădiri. Coloana de tip A În prima categorie am grupat coloanele de tip dreptunghiular.ro . fig. Mellaart.16. fig.1121. p. Coloana A4 este relaţionată cu o serie de elemente.1120.7119. Kuijt. 14/1). 14/3).. 75–102 (2000). 72. p.. 69 www. 17. 58. 117 I. Cele mai timpurii apariţii ale tipului dreptunghiular (A1) sunt la Basta117 şi Dhra’. cit. Cele mai frecvente situaţii de amplasare a coloanelor sunt în preajma bucraniilor. urmat de coloana D4 şi D6. cel care aduce ofrande sau se închina privirea spre E. cu ajutorul unei scări. 25. 1964. fiind specifice pentru un singur sit. 2006. Lazarovici. 1963. nişele sau panourile pictate. spre răsărit. aflate în interior. De mai multe ori se poate vedea că acest tip de coloană apare dublată. fig. dar este documentată şi pe peretele nordic. deşi este posibil să fi fost folosit în mai multe situri116 (Pl. 116 C. fie de taur (B1). 59. Lazarovici. Între 1 şi 2 % preferinţă este pentru intrare sau colţurile clădirilor (Pl. op. 7.10123 apare o singură dată. p.muzeuparvan. Observăm din tabelul de jos că peretele de sud este cel mai sărac în coloane. 47. precum în sanctuarele E. din valea Iordanului118. Tipul A6 deşi îl menţionăm în tipologie.1122 şi VII. Mithen. la fel ca şi coloanele de tip B. Acest tip de coloană este deseori întâlnit la Çatal Höyük (A1-A4) şi Parţa (A5). 122 Ibidem. fig. având în vedere contextele de apariţie a acestora. mergând pe principiul de la simplu la complex. 14/2).pereţii de nord (11 %) cel de sud (8 %) şi cel de apus (9 %). având în vedere faptul că intrarea în aceste clădiri se face prin acoperiş. În sanctuarele X.cimec. p. spre soarele dimineţii (Tabel 1). 120 J. am aplicat grilajul de poziţionare pe pereţii sanctuarelor. însă în loc de „capitel” prezintă coarne în capete. din cadrul sanctuarelor. Mellaart. fiind corelat doar cu cel de nord. este specific deocamdată pentru situl de la Qermez Dere şi apare o singură dată. 60. Coloanele de tipul B. 15 121 Ibidem. p. p. 16. 13/2). Gh. fig. Arhitectura…op. 74. Community Size. 15/1). Tipul A5 este specific pentru situl de la Parţa. and Architecture in the Late Pre-Pottery Neolithic. IIIb. acestea nu sunt relevante. 118 S. respectiv tipul rectangular cel mai simplu. M.VIB. Coloana de tip B În tipul B de coloană am încadrat un tip special. în „Research Awards”. p.. Cele mai folosite tipuri sunt A1. Predomină prezenţa pe peretele estic. Astfel se observă o mare concentrare în zona centrală şi pe pereţi (Pl. respectiv Çatal Höyük. în funcţie de peretele pe care se află. VII.

130 M. 4. 203-214. Acest tip este unul distinctiv pentru siturile Neolitice Aceramice şi de cele mai multe ori prezintă şi decor sculptat în relief (Pl.8 formează un şir de patru coloane127 delimitând platformele interioare. nr. 70 www. 13/3). 72. 80. 129 H.VI. fig. 53.muzeuparvan. cit. Sporadic apare tipul B2.. Tabel 1. 15.VI. sunt cele în formă de T (tipul C1). p.1126 apare de trei ori.4. În sanctuarul E. op. pentru perioada de care ne ocupăm. 2007. 1984. în schimb în sanctuarele E.ro / www. 128 K. În general. Özdoğan..cimec.10124 este izolată. fig. în „Paleorient”. p.ro . Schmidt. este tipul de coloană cel mai puţin folosit. fig. 125 Ibidem. În cazul sanctuarului E. Mellaart. p. vol. Archaeology in Asia Minor. 449. p. 8. Kilsik129 şi Nevali Çori130. 77. 127 Ibidem. 18. cu excepţia zonelor cu clădiri din piatră. În mijlocul clădirilor circulare de la Göbekli Tepe se află una sau două coloane 124 J. 26. cit.14125 şi A. A Preliminary Report on the 1995-1999 Excavations. Siturile unde acest tip de coloană a fost identificat sunt cele de la Göbekli Tepe128. Un tip de coloană care în anumite circumstanţe ar putea fi considerat şi stelă masivă din piatră. Prezenţa coloanelor patrulatere în funcţie de pereţii sanctuarelor Situaţiile în care acest tip de coloană apare în mod singular sunt extrem de reduse. fig. Çatal Höyük. p. Raportul dintre cele două tipuri este concludent. Hauptmann. 49. 15/2). J. p. op. M.VI. p. majoritatea aparţinând perioadei aceramice. cel mai des fiind folosit tipul B1. Göbekli Tepe. dar nu este generalizat (Pl. Schmidt. Coloana de tip C În categoria C de coloană am introdus categoriile monolite. nr. 126 Ibidem. cit. K. în „American Journal of Archeology”. 1963. Mellink. 2007. op. 62.VI.. 88. Southeastern Turkey.

D15) (Pl. La Nevali Çori coloanele „priveau” către sud-vest. Modul de aranjare interioară a spaţiilor de la Göbekli Tepe a condus la ipoteza că nu este o aşezare obişnuită. Pe mai multe coloane. O întrebare deschisă rămâne din ce cauză capul acestor fiinţe de piatră este redat geometric fără detalii fizionomice. în special atunci când se află intercalate cu băncile din piatră (Pl. 15/4). urmată de coloana medie fără soclu de tip D6. 71 www. 16/1). 17/1). D19. ci mai degrabă ar fi avut un rol cultic regional132. (Pl. pictura cu roşu. se văd două linii paralele verticale. 15/3). Cele mai frecvente apariţii ale coloanei de tip C1 sunt în clădirile patrulatere. Peretele nordic este preferat în cazul coloanelor D2 şi D1. s-a găsit o variantă unică a coloanelor T. aici fiind identificate în toate zonele clădirilor. doar coloana D2 este amplasată în vecinătatea peretelui sudic. 13/4). în centrul clădirii delimitat de celelalte coloane134. atât central. cea mai mare frecvenţă fiind în faţa intrării (locurile D16. coloana monumentală. pe lângă pereţi. având în vedere elementul cultic amplasat pe corp. cit. Ambele linii se termină deasupra mâinilor puse pe burtă. rombul ş. Până în prezent am identificat 8 subtipuri principale şi un subtip secundar pentru coloana de tip D6. Variaţia de înălţime dintre coloane ne determină să ne gândim la posibilitatea ca acestea să fi avut fiecare un rol specific.. op. A fost emisă ipoteza ca acestea să reprezinte piese vestimentare asemănătoare cu stola preoţească. însă erau probabil mai multe133. Din punctul de vedere al decorului. însă a fost păstrată constant o pereche de coloane în forma de T. în zona mediană. 80. deci nu se leagă de o regulă sau tipar mental (Pl. deşi nu este o tehnică propriu-zis decorativă. 79. Coloana de tip D1. 131 A. 61.muzeuparvan. În acelaşi sit. Schmidt. Am integrat în grafic şi modelajul. care nu au nici o explicaţie anatomică. iar în clădirea D sunt 12 coloane. Hauptmann. Astfel. p. 136 Ibidem. Din punctul de vedere al amplasării observăm că cele mai multe coloane sunt poziţionate în centrul încăperilor cultice. Clădirea de cult avea mai multe faze de refacere. cu intrarea pe latura scurtă. D2 şi D6. Özdoğan. p. În cadrul clădirilor de tip A5. 2007. 80. triunghiul. meandrul. Din punct de vedere numeric. cit. Acestea au aceeaşi funcţie simbolică ca şi coloanele în formă de T135. 80.ro / www. cât şi lateral. am analizat poziţionarea a trei tipuri de coloana din categoria D. 133 H. la care capul nu este cubic ci adesea este redus la o excrescenţă curbă conturată în forma literei „gamma” (Γ). Ca frecvenţă cel mai des este întâlnit tipul D2. 61. am constatat că cel mai des apar în acest tip de clădire coloanele D1. 134 Ibidem. iar peretele estic în cazul a patru tipuri de coloane. dar numărul este accidental. Conform graficului sunt preferate poziţii centrale în cadrul clădirilor. în jurul căreia sunt dispuse celelalte131. Acesta este unul special. La înălţimea pieptului cele două linii formează un V astfel încât este reprezentată o piesă de îmbrăcăminte care ar înconjura gâtul şi ar atârna pe ambele părţi ale corpului136. p. precum spirala. Coloanele de tip D În cadrul coloanei de tip D am încadrat coloanele cilindrice.a. uneori cu alb şi incizarea şi încrustarea cu motive geometrice. deoarece nu este păstrat constant. 135 Ibidem.centrale. pe „burta” acestora. 132 Ibidem. mică. respectiv D7 – coloana cu bucraniu (Pl. în clădirea A şi B erau mai puţine coloane. remarcăm aceleaşi tehnici folosite şi în cazul pereţilor: relieful (deseori sub formă de bucraniu). K. op. p. p. Aici este şi cea mai mare varietate de coloane. pentru toate coloanele variaţia de poziţionare fiind foarte mare. În clădirea C se aflau două cercuri. 17/2). simplă. este întâlnită în câteva cazuri şi de cele mai multe ori are rol de postament (Pl. 16/2). Peretele vestic nu poartă alături sau lipit de el coloane (Pl.ro . În ceea ce priveşte pereţii sanctuarelor.cimec. p.. către valea pârâului Kantara şi către intrare. 2007.

50 E 3 1 A. S 1 Tabel 2. E 1 VII.VI.VI.B.VI. 1 E. Observăm că tehnica de încastrare a coarnelor are o diversitate foarte mare. E 2 E.VI. N 1 X.VI.VI.44.14. E 1 1 E.7. N 1 E.1.V 1 VII. De asemenea.1. E 2 E. peretele Relief Pictura Incastrare E.1. alegoria sau metafora pe care o transmit.10.B.10.VI.VI.VI.VI. E 2 E. decorul pe coloane este folosit mai ales în nivelurile VI şi VII (Tabel 2).21.VI.cimec.10. E 1 VI.VI. Numele clădirii.1.ro / www. 1 VII. N 1 E.VI.12S 2 VII. în schimb pictura coloanelor este întâlnită îndeosebi pe peretele de răsărit.1. S 1 E.VI. N 1 A.10.B.E 1 E.8. Am urmărit acest aspect în cazul sanctuarelor de la Çatal Höyük.VI.7.V 4 VII.9. Tehnica de decorare a coloanelor în funcţie de clădire şi de peretele unde este amplasat 72 www. V 2 E.1.muzeuparvan.A.8.1.21.12 E 1 E.VI. Çatal Höyük. 3 E.E 1 E.10.ro . N 1 VII.N 1 VII.B.VI.14.1.N 2 E. N 2 A. Observăm că tehnica de decorare a coloanelor variază în funcţie de clădire şi de peretele unde este amplasat precum şi mesajul.14.VI.V 1 E.1.VI.

1997.cimec.. op.. 145 Ibidem. 143 Gh. M.. 140 Ibidem. La Parţa bucraniile de pe coloane au rolul de a marca intrarea estică în Templul 2143. op. 1. cit. op. 141 D. în L. op. 1999. 5. Parţa. 3.61 (Pl. Lazarovici. 165-168. 275. 249. p. Arhitectura….ro . Un tip special de decor pe coloană este albierea care apare deocamdată într-un singur caz.ro / www. Monah. 598.. Nu putem să nu remarcăm că acelaşi rol de păstrare a lichidelor l-ar fi putut avea idolul antropomorf cu capul albiat de la Mărgineni – Cetăţuia141.. 1975. 138 Petrescu-Dîmboviţa et alii. fig.24140. 538. Scopul probabil al acestei coloane era păstrarea unor lichide137. la Greaca (tip D8). p. Lista tipurilor de coloane cu bibliografia aferentă. 2001. 117-121. I. descoperiţi în staţiunea de la Truşeşti. p.126145 (Pl. op. p. 275. 170. 268. unde în nivelul al III-lea de locuire (PPNA) apar primele dovezi de practicare a cultului taurului142. Tabel 3. 257.2006. cit. Acest tip de coloană trebuie asociat cu idolii amplasaţi pe coloană. În spaţiul vincian mai există exemple asemănătoare cu situaţiile de la Parţa. p.60138 şi L.muzeuparvan. Deseori bucraniul apare în poziţia de „capitel” (cap de coloană) în Templul 2 şi la altarul casnic P. 144 Ibidem. Mellaart. la 137 C. 142 J. 291. fig. 12/1)139. apărând în diverse contexte alăturate sau asimilate. fig.1. mai exact de la Mureybet. Gh. Lazarovici et alii. În Templul 1 are un rol special. 5. 139 Ibidem. acela de a marca cele trei altare aflate în interior144 (Pl. Lazarovici. precum şi cu statuia dublă cu capetele deschise în forma unor cupe din clădirea L. 47. 73 www. cit. 8/1). p. 529. fig. cit. p. Primele dovezi de legături între coloane şi coarnele de tauri provin din Orientul Apropiat. Bucraniul si coloana sunt strâns conectate în cadrul sanctuarelor. p. 8/4). cit.

75. p. 120. Lazarovici et alii. op. personaje protejate de animalele fioroase. op. 38. aflate pe corpul acestora157. pag. mistreţi. Matz. fig. 2007. 31. 119-124. în „Vor 12. Schmidt. 74 www. 1991. Özdoğan.ro / www. p. Amplasarea bucraniilor pe coloane ar putea fi legată din punct de vedere religios de forţa vitală a trupului taurului. mai ales în cazul în care este corelată cu alte elemente. Ibidem. Editura Meridiane. nr. p. op. 2001. fiind chiar şi zeul însuşi156. 157 H. Editura Academiei. 152 R. Sanctuarele de la Kormadin. p.. cu botul deschis. Die Kultplätze und Architektur in der Vinča-Kultur. p. București. care amintesc de Cerberul din mitologia antică. precum depunerile la bază sau bucraniile pe corp. 2007. cit. 40. Lazarovici. Considerăm că originile unui astfel de concept are originile în perioada neolitică. Hauptmann. 1979. Micene. cit. iar anumite elemente cultice sau arhitecturale sunt comune acestor trei staţiuni150. Discuţiile asupra coloanelor din piatră din zona Mesopotamiei sunt unele extrem de ample şi care aduc în atenţie nu numai forma neobişnuită. Muzeul Județean Reșița. Badisches Landesmuseum. acestea îşi pierd conţinutul funcţional. la fel ca cele de la Parţa. Sanctuarul 2 are altarul monumental mărginit de două coloane paralele pe care a fost aşezat un bucraniu masiv149. Arta culturii Cucuteni. în „Banatica”. vulpi.. op. Hauptmann.000 Jahren in Anatolien”. Editura Științifică. Progress. 148 B. Uneori apar şi diferite aranjamente scenice. Asociată în mod repetat cu bucraniul. 153 Vl. p. Sanctuarul 1 este prevăzut cu un stâlp central care are pe corpul decorat. iar prin extensie s-a ajuns la un cult al coloanei care îl reprezintă pe zeu. 73. 2007. 150 Ibidem. loc de închinare şi culoare de comunicare cu forţele superioare153. 1991. and Symbolical Import of The Sacred Structures of the Most Eminent Nations and Ages of the World. gazele. Luca. cit. Nu în ultimul rând coloana era un simbol al puterii şi era privită mai târziu ca un reprezentant al divinităţii. Un motiv zoomorf folosit este vulpea. 2007. Karlsruhe.muzeuparvan. 119. 119. p. care 146 B. în „Banatica”. p.. sau Crkvine. Animalele sunt sculptate vertical pe coloane. Dudley. Complexul neolitic de la Parța. precum şi de energia animalului sacru. cit. 156 Ibidem. Dumitrescu. 158 A. În Creta există mărturii asupra cultului arborilor sacri. p. Stâlpii monoliţi monumentali sunt ornamentaţi cu basoreliefuri cu teme repetitive şi derivând unele din altele158. București. p. p. 63. bovine sălbatice. K. 155 J. 151 Gh. p. A. uneori chiar fără legătură între imagini. Jovanović. 154 F. cit. aceasta este obiect de venerare şi un simbol al „arborelui lumii”152. 120. devenind ele însele altar. 11. Predomină imagistic animalele sălbatice şi periculoase. K. Aceste animale aveau rolul probabil de paznici ai lumii de piatră de acolo160. Fl. 147 Gh. p. antropomorfă a acestora. Apar şerpi. Mitologia română. București. În funcţie de diversele elemente amplasate în jurul coloanelor. op. alipit un bucraniu148. sau locul unde acesta îi face simţită prezenţa pe parcursul procesiunilor şi al dăruirii ofrandelor154. dinţi ascuţiţi. Drașoveanu. 1969. 353. Stâlpul sau coloana sunt simboluri ale prezenţei divine în cadrul unui templu sau al unui sanctuar155. 381.. Creta. Schmidt. Jovanović. Naology: or. 373. 1987..Kormadin146 şi Gomolava147. respectiv taurul151. Kalmar. 1846. S. 1985. 79. Z. Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe. Vulcănescu. 149 Ibidem. sunt interesante mai ales din pricina faptului că multe dintre elementele principale de alcătuire şi organizare sunt asemănătoare. 159 H. A Treatise on the Origin. Göbekli Tepe.cimec. Consideraţii asupra semnificaţiilor coloanei Coloana este un element fix în sanctuarele sud-est europene şi prin natura funcţiei sale are mai multe semnificaţii. Troia. 73. Schmidt. 278. ci şi simbolurile sau semnele asociate. 160 K. Londra. p.ro . Coloanele în formă de „T” ar fi putut reprezenta fiinţe supranaturale sau strămoşii clanului. Reprezentările feminine de la Göbekli Tepe aproape lipsesc159. aparţinând aceluiaşi areal cultural.

Domestication of plants and animals. Clădirile sunt în general circulare. Coloanele în formă de T au fost interpretate ca fiinţe supranaturale sau imagini ale unor strămoşi. care corespund cu obiectele iconografice din siturile neolitice timpurii din Mesopotamia.ro / www. Clădirea 13 are 15 coloane monolite. Maguire (eds. Özdoğan. Die Steinekreise und die Reliefs des Göbekli Tepe. Braţele şi mâinile reprezentate uneori în relief de pe coloanele T par a fi fiinţe stilizate. Alba Iulia.apare pe câteva coloane de la Göbekli Tepe dar şi gravată pe pietre la Jerf el Ahmar. Editura Altip. 61. Om 85 invocarea din Cer spre Pământ (Pl. Majoritatea au decor zoomorf. Nu trebuie să uităm că prima formă a crucii a fost sub formă de „T”. 169 H. În ceea ce priveşte evocarea apar numeroase semne de întrebare. lasă o puternică impresie de monumentalitate. Funcţia clădirilor şi rolul sculpturilor de mari dimensiuni încă sunt subiect de dezbatere şi sunt departe de a fi lămurite definitiv. uneori chiar în mărime naturală. The 2003 Campaign…. Apar şi animale veninoase.. realizate în acelaşi stil precum cele de la Göbekli Tepe169.000 Jahren in Anatolien. antropomorfe. Badisches Landesmuseum. păianjeni. Early Symbolic Systems for Communication în Southeast Europe. sau o naraţiune mitică164. p. Stordeur. Hauptmann. p. The Black Sea…. Alba Iulia. Coloana centrală prezintă pe toată suprafaţa o figurină umană stilizată reprezentată în basorelief (Pl. K.. unde se desfăşurau ritualuri pentru defuncţi (deşi încă nu a fost descoperit nici un schelet). 2007. precum şi pe baza monumentalităţii construcţiilor. Celelalte au reprezentări în relief care nu par să aibă legătură cu statuile antropomorfe. 16. personaje protejate de către animalele sălbatice sculptate pe coloane. M. Hauptmann. p. op. K. K. The development of pre-state communities în the ancient Near East. Merlini. A. 2009. p. iar în scrierea Danubiană semnul ”T” apare în foarte multe combinaţii166. de dimensiuni impresionante. în D. Layarovici. 3. 5/2)170. Schmidt. p. a căror înţeles este dificil de desluşit168. precum şerpi. 170 M. Editura Altip. cit. 167 H. 41-57. 162 K. Schmidt a sugerat că ar fi un loc central pentru comunităţi de vânători-culegători. 163 Ibidem. având în vedere importanţa covârşitoare pe care o are coloana în sanctuarele siturilor aceramice deja menţionate. op. 18/1-2). având în vedere în primul rând faptul că vulpea nu este un animal cu caracteristici fioroase161. nu doar carnivore. cit. domestication of symbols?. Luca (ed. se poate emite ipoteza conform căreia acest sit servea unor activităţi comunitare periodice. Karlsruhe. 2007. Forma clădirilor de cult este rectangulară şi prezintă o elaborată tehnologie arhitectonică (Pl.ro .muzeuparvan. Un alt aspect general vizibil la aceste coloane este dispunerea lor. cit. Katalog Vor 12. 80. Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe.). în Nikolova L. Schmidt (eds. op. prin dotările lor.. Sacred Symbols on Neolithic cult Objects from the Balkans. 98-163. 2003. Özdoğan. 2007. deocamdată greu de descifrat. Marea majoritate a coloanelor prezintă un sistem complex de simboluri. În lipsa dovezilor privind o oarecare activitate casnică sau una de tip domestic.). Karlsruhe. 2010. p. în „Vor 12. iar coloanele au fost aşezate în cerc cu partea frontală îndreptată către centru167.. 7. 2007. p. 2009.cimec. iar unele coloane prezintă semne abstracte. M. 7 . scorpioni. care parcurgea ritualuri. în formă de T. Badisches Landesmuseum. p. L. Bolger. BAR International Series 1139. 124. cit. 2003. 75 www. 2007. 166 Gh. 164 Ibidem. Discuţia asupra acestui tip de coloană nu poate fi epuizată uşor. Sibiu. 2010. 85. însă vom arunca o privire asupra acestuia. Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe. The Danube Script. 86. p. Verhoeven. miriapozi163. p. cit.. în S. 57-64. În două cazuri sunt reprezentate braţe şi mâini sugerând coloana în postură antropomorfă. probabil sub îndrumarea unui şaman165. 61.. op. Schmidt. 168 K. La 161 D. C.). Cele două clădiri de cult de la Nevali Çori. An Inquiri into the Danube Script.000 Jahren in Anatolien”. Oxbow Books. Constatăm că semnele T înclinate reprezintă cu diferite variante: 76b femeia cu copilul. Imaginile sunt de mari dimensiuni. În general se remarcă stilul semi-naturalist162. Schmidt. Are the Tărtăria Tablets a „Enigma?”. p. 4/1-2). p. op. 165 M. Semnele de pe coloane ar putea fi interpretate ca fiind unele de transmitere a unui mesaj apotropaic. p.

Acestea prezintă spărturi în zona gâtului. sau amplasate intenționat sub stâlpul central. p. astfel că este foarte posibil să fi fost mult mai mari. Angelova. Mellink (eds). 2010. în timpul umplerii și îngropării cădirilor173. 87. Stefanovich.. patrulateră care în mai multe situaţii apare dublată. La Çatal Höyük coloana are multiple forme. 51/b-d. K. Lazarovici et alii. M. 9/1-3). p. din lemn. 2007. Lazarovici. Ritual and Rationality: Some Problems of Interpretation in European Archaeology. op. 175 Gh. coloana cuprinde mai multe forme de reprezentare. 171 M. 178 Hauptmann. dintre care una care atrage atenţia este coloana din lut. 1985. Una dintre clădirile de la Balta Sărată prezintă în colţul de est al camerei nordice resturile unei coloane de lut nears. p. 172. cit. cât și prin materialul de realizare.. op. îşi regăsesc originea în credinţele legate de însufleţirea unor clădiri. 86. Depunerile deosebite în gropile de stâlpi. Ein Kultgebäude in Nevali Çori. iar cel din partea stângă este femininul. cit. coloană numită sugestiv „Coloana apei” cu o structură de pietre de râu la bază (Pl. 16. Diversele obiecte depuse la baza coloanei sunt amplasate în acest loc specific. în special cele din fundaţii. circulară. La baza acestuia fuseseră depuse o statuetă zoomorfă şi un văscior. pentru a sublinia o relaţie metaforică dintre două elemente esenţiale: ciclul de viaţă al aşezării şi bunăvoinţa divinităţii. Schmidt (eds. 2. Sofia. op. Brück. Stâlpii antropomorfi au fost văzuţi şi ca „paznici” ai lumii de piatră. În mijlocul pietrelor erau amplasate resturile unui picior de cupă.. op. 176 J. în „European Journal of Archaeology”.muzeuparvan. care ar putea reprezenta strămoşi sau demoni172. 2007. 333.. mărginind anumite panouri cultice sau la Beycesultan. op. 38. 2012. 101.. clădirile au fost îngropate intenţionat şi umplute cu pământ şi pietriş171. p. Gh. Hauptmann. cit. În Clădirea 13 sunt puse 2 coloane antropomorfe în centrul sanctuarului178. la Göbekli Tepe au fost descoperite mai multe capete antropomorfe în mărime naturală realizate din calcar. 1993.ro / www. 76 www.. reprezentând echilibrul între forţe. sau să fi avut atașate corpuri. Verhoeven.ro .. ambele cu rol apotropaic175. C. aspectul dual al divinităţii. P. Arhitectura…. Hauptmann H. Unele capete au fost descoperite în umplutura structurilor. Când nu este amplasată de sine stătătoare în centrul clădirii. p..). Liverani. Din nefericire. 61. 174 C. fiind distrusă174. op. Frangipane. în diverse situaţii. 177 J. Between The Rivers And Over The Mountains : Archaeologica Anatolica et Mesopotamica Alba Palmieri Dedicata.sfârşitul folosirii. cu scopul de a traversa dincolo de limitele temporale ale celor care folosesc respectivul spaţiu.. cit. cit. p. Cel mai timpuriu tip de dispunere în pereche a coloanelor apare la Nevali Çori. IIIa. Lazarovici. dublată.. p. pentru a sublinia monumentalitatea acestora177. în M.cimec. nu s-a putut aprecia înălţimea coloanei. 37-69. 2007. Coloana dublă sau două coloane amplasate alăturat reprezintă bipolaritatea.. 45. Depunerile din gropile pentru stâlpi au menirea de a marca şi în acelaşi timp de a delimita un anumit punct specific al spaţiului. 2006. De cele mai multe ori coloanele apar grupate în sanctuare. cit. folosită în contextele sanctuarelor. aflat lângă intrare. Pe lângă coloanele-stele de mari dimensiuni din temple. Coloana din partea dreaptă reprezintă conceptul masculin. informaţiile provin din diverse epoci şi culturi. Özdoğan. p. părţile opuse care se completează. iar depunerile în anumite gropi din sanctuare au la bază credinţe legate de locuirea şi animarea sanctuarului prin intermediul obţinerii legăturii cu divinitatea protectoare176. În ceea ce priveşte depunerile la baza coloanelor. Fig. cit. M. H. Matthiae. Coloana dublă este în acelaşi timp „Arborele vieţii” dar şi „Arborele cunoaşterii şi al morţii”. 172 H. 173 Dietrich et alii. p. M. O situaţie asemănătoare a fost descoperită şi în cazul Templului 2 de la Parţa în groapa de fundare a stâlpului de sud. New Data About the Neolitization of the Southwest Asia. Katalog. Nu dorim să insistăm foarte mult asupra statuilor din piatră însă acestea sunt importante atât datorită dimensiunilor lor. in M. Hauptmann. M. 1975. op. p. Mellaart. „P R A E In Honorem Henrieta Todorova”. 1-23. 1999. M.

Lazarovici. atributele lui Allah189. situaţie întâlnită în perioada preistorică. 117. culminând în zona transcendentă. 77 www. În credinţa budistă cifra are o încărcătură simbolică substanţială. nr. profeţii. pâinea cu 7 semne. 2001. 2004.. 4/2). Müller-Karpe. Lazarovici. taf. Gresham Publishing Company LTD. Pentru acest tip de decor care apare deseori pe ceramică a fost realizat un catalog de reprezentare a plantelor. 182 Vl. Chevalier. pe tărâmurile lui Buddha. în „Early Simbolic Sistems for Communication in Southeast Europe”. gesture. 115-12861. Londra. nu foarte frecvente însă. iar cifra reprezintă inteligenţa ocultă. 2004. care are şapte etaje şi reprezintă muntele sacru şi axis mundi. C. An Illustrated Encyclopedia of Traditional Symbols. frumuseţii. Gheerbrant 2009. 2000. 18/3)190. 2006. Cooper. iar cifra este un atribut a lui Osiris186. Mackenzie. Cifra şapte are multe conotaţii în toate spaţiile globului. p. X. cercurile universului. p. 184 Gh. 2009. coloanele exterioare de pe macheta de la Střelice183. în care sunt discutate înţelesurile simbolice (Pl. Arta preistorică în România. oul. C.). p. p..ro / www. fiind considerat un număr care cuprinde universul. Cooper. în „Dava International. M. Fundaţia „Rădăcinile Europei”. sinteza. 286. 190 Gh. În aria islamică numărul şapte reprezintă numărul perfect. pictat sau incizat. Gh. p. metalele esenţiale. Din cele mai vechi timpuri copacii au reprezentat un punct central de venerare al 179 J.simbolizând spaţiul şi puterea temporală (Pl. 283. 2002. reprezentat mai ales pe ceramică. p. 292. Situaţii întâlnite în clădirile de cult. tot în aria egipteană una dintre teoriile asupra pământului era că cerul are forma unui platou din fier patrulater care stă sprijinit pe munţii care înconjoară pământul sau pe stâlpi187. 188 Ibidem. 2004. C. 195. Lazarovici.muzeuparvan. De altfel. The Eye-symbol. a zeiţei lunare. 7 orificii ş. Lazarovici. p. 183 H.a. asociat cu alte simboluri precum coloana sau stâlpul. Caransebeş. etapele de viaţa ale omului. calea obligatorie de intrare către sfera sacră179. Aranjamentul de câte şapte nu este unul întâmplător. Gh. cei şapte pari de la Căscioarele182. etapele de coborâre în infern.cimec. Trei coloane sunt o reprezentare aniconică a „zeiţei mame”. p. Cooper. totalitatea. 189 J. op. p.. 478. cit. op. cerurile. spirala. coloană care conţinea spiritul sau reprezentarea pământeană a spiritului188. op. puritatea şi este o cifră a „marii mame” a asocierilor legate de cultul şi preotesele ei184. 884-890. toate au legătură cu venerarea coloanei sub mai multe aspecte. semiluna. În cazul apariţiei a trei coloane grupate. La egipteni cele şapte vaci cu tauri alături reprezentau fertilitatea.. cit. razele soarelui. 2001. 253.ro . op. puterile active. cit. mările şi tărâmurile. Coloanele alăturate semnifică sprijinul cerului. Carpath-Danubian Studies”. The architecture of temples/ sanctuaries in Banat and Transylvania during Neolithic and Copper Age periods. Au fost reprezentate ca fiind în număr de şapte: etapele cosmice. 187 D. 184. Copacul vieţii. Londra. culorile. este gruparea a şapte coloane sau pari. macrocosmosul. în „Arheologia spiritualiăţii preistorice în ţinuturile carpato-ponto-danubiene”. Dumitrescu. Casiopeea-de la simbolurile neolitice la mitologia astronomică. cerurile. 118. siguranţa. Karlovo. Myths of Crete and Pre-Hellenic Europe. 130 180 Ibidem. stâlpii înţelepciunii. Sacred Symbols on Neolithic Cult Objects from the Balkans. Cele şapte coloane din megaronul de la Vinča181. în „Tibiscum”. 185 Gh. 186 J. 1968. expresion. planetele. 181 C. București 1974. este prezent pe unele statuete. C. Lazarovici et alii. Lazarovici. zilele săptămânii şi altele185 (7 vulturi. cit. a forţei spirituale180. Lazarovici.. Mai multe variante de copac al vieţii ar putea fi pus în legătură cu regenerarea naturii. La evrei există şapte stâlpi ai înţelepciunii. şarpele. cea din mijloc semnifică forţa şi echilibrul. Gh. astfel încât formează „poarta cerului”. 4. cea mai importantă fiind cea legată de clădirea Pasada din Borobadur. cit. Lazarovici. Constanţa. Thames and Hudson. Editura Arhiepiscopia Tomisului. Inițial Zeus în Creta a fost venerat ca stâlp din piatră. Triada de coloane are drept scop marcarea înţelepciunii. Reprezintă perfecţiunea. 208. reintegrarea. 1918. p. M. 131. op. p. 246. A.

Astfel din punctul de vedere al materialului. din lemn. locul unde apare zeul195 dar este şi o reprezentare a phallus-ului. p. p. Cooper. din lut. Reminiscenţe din cultul coloanei pentru perioadele istorice se înregistrează în Irlanda şi în Scoţia.. cit. op. precum forma. figuri. fântâna vieţii eterne şi a imortalităţii. op. fiind o practică subzistentă din vechiul rit de venerare a copacilor198. fie la intrare. materialul de construcţie. a stâplului totemic. până la coloana circulară. fiind legătura dintre cer şi pământ. În mitologia scandinavă de regăseşte . Una dintre opiniile cu referire la scopul cultic al coloanei are ca analogie sprijinirea bolţii cereşti cu sprijinirea acoperişului. p. 93. trunchiul traversează lumea oamenilor. În unele comunităţi se serbează încă „Maypole” – stâlpul de mai. coloana îl reprezintă pe zeul însuşi şi marca spaţiul sacru. de la blocul monolit din piatră. C. cit. A. 198 D. A. Tratat de istorie a religiilor. din lut nears. 78 www. p. precum coloana de fum care duce mesajele la zei sau rugul aprins care este uneori o manifestare a prezenţei divinităţii193.multor popoare. p. 1918. sursa şi simbolul puterii. iar acesta prinde forma sacrificiului. cu alte planuri de existenţă ale comunităţii. Thames and Hudson. la coloanele dreptunghiulare realizate din lut nears. din lemn lipit apoi cu lut. Coloana este cea care leagă sacrul de zona profană. C. cit. 60. aproape pretutindeni191. veşnic verde. op. 209-210. care de obicei este făcut din stejar şi decorat cu panglici. Gheerbrant. p. 193 J.cimec. p. Mackenzie. 2009. Londra. p. Vulcănescu. Cooper. culori. 195 F. elemente pe care le-am clasificat în funcţie de câteva criterii. Se credea că zeii se adună şi fac sfat sub crengile acestuia. 199 J. sau delimitează spaţiul. Gimbutas.. dimensiunile şi semnificaţia simbolică. Copacul cosmic în acest caz are rolul de a uni cele trei planuri ale existenţei 191 J. arborele a fost una dintre sursele principale ale imaginaţiei mitice. Există însă mărturii cu privire la coloana non- arhitectonică. 1987. funcţionalitatea. tărâmul zeilor199. 380. ajutată de arborele ceresc. axis mundi sau stâlpul pedepselor și/sau al judecății196. Semnificaţia simbolică a coloanelor nu este simplu de definit. 80. dar și de a-l avertiza pe cel neiniţiat ca urmează să pătrundă într-o anumită zonă.. 1984. De multe ori intrarea în sanctuar este flancată de coloane. Rădăcinile îi ajung până în lumea subpământeană. Bucureşti. 2004. op. București. gesturi.muzeuparvan. Fiind cea mai mare plantă de pe pământ. există coloane realizate din piatră. 178. În civilizaţia minoică. Myths and Cult Images. ca element de legătură192. cit. 196 Gh. 1969. coloana susţine acoperişul clădirii. Matz.. Eliade. diferită de viaţa profană pe care le o parcurge197.. 197 M. 176. În jurul acestui stâlp se dansa în ziua de 1 mai. 2001. cit. Lazarovici et alii. numere. ediția a IV. sau „stâlpul florariilor”. Chevalier.. The Godesses and Gods of old Europe. op. 121. 2005. De cele mai multe ori. copacul cosmic.ro . vise. De cele mai multe ori coloana trebuie relaţionată cu o serie de credinţe şi practici care presupun o mişcare ascendentă. cit. Coloana ar avea astfel menirea de a plasa construcţia în „centrul universului”194. obiceiuri. Fiecare material luat în parte a determinat o formă diferită coloanei. Reprezintă un simbol al al fertilităţii care apare primăvara. 2004. Coloana din Creta este o manifestare a cultului coloanei care are menirea de a-l reda pe Marele Zeu. Editura Humanitas. 194 M. Editura Polirom. O serie de caracteristici definitorii pentru coloane apar în mod repetat în contextele sanctuarelor neolitice. Flancarea are scopul de a marca. O altă interpretare are în vedere legătura pe care coloana o face cu sferele superioare. fie îl separă în interior. mituri.Yggdrasil”. 192 R. 352. sanctuarul sau clădirea cultică comunitară marchează centrul aşezării în marea majoritate a cazurilor. Din punctul de vedere al funcţionalităţii. forme. de multe ori investit cu o încărcătură spirituală specială. Amplasarea centrală are multe explicaţii şi semnificaţii cu referire la importanţa vieţii spirituale în cadrul comunităţii. p. iar ramurile ajung până în Valhalla.. Cu timpul copacii cultici sau o anumită pădure au fost venerate în diferite momente. op. columna universalis. Dicţionar de simboluri.ro / www.

Înmormântarea la români . 79 www. The earliest type of arrangement as a pair of the columns appears at Nevali Çori. representing the balance of forces. COLUMNS IN WORSHIP SPACES. At its base it had been deposited a zoomorphic statuette and a small vessel. the middle column signifies strength and balance. find their origins in the beliefs related to the liveliness of buildings. spiritual force. particularly those belonging to the structure of a building. to emphasize the monumentality of the buildings. situation encountered in prehistoric times. At Beycesultan there are wooden circular columns. dar și pentru invocarea în diferite situații. with the functional aim of stabilization. In the event of three columns grouped together. the mandatory entry to the sacred environment. 79. FUNCTION AND SYMBOL The column is a specific element of temples and sanctuaries of every age and from every historical and prehistoric period. 2004. 196. 201 Florea Marian S.ro . which in many cases is doubled. At the base of the column stones had been placed. op. When the column is not located independent in the center of the building. located near the entrance. The right column is the male concept. bordering certain cultic panels.Studiu etnografic. The deposits in pillar holes are meant to mark and at the same time to delimit a specific point of space. from Antiquity to the Present.ro / www. the dual aspect of divinity.muzeuparvan. in order to cross beyond the temporal limits of those who use the space. 200 J. The column was dug since the first phase of living. Poruciuc. C. Prehistoric roots of Romanian and southeast European traditions. A similar situation was discovered in Temple 2 from Parţa in the foundation pit of the southern pole. such an example are the three columns on the eastern wall of the Temple 2 from Parţa.. cit. symbolizing the space and temporal power. 23. The basic principle on which we realized the typology was the building material used and the overall geometric shape of the column.naturale şi supranaturale200. At Çatal Höyük the column has multiple forms. The various objects deposited at the base of the column are located in this specific place to highlight a metaphorical relationship between two key elements: the life cycle of the settlement and the goodwill of the deity. one of which had a Bos primigenius bucranium attached. There are examples of special deposits at the base of columns. The pole. At Cristian I there are three pillars in triangular formation. În folclorul românesc remarcăm apelul la brad în mai multe situații. the pillar or the column is the axis of a construction. p. p. both with an apotropaic role. Volumul 1. Cooper. it can take several forms of representation. A special case is the clay quadrangle column. The special deposits from the column-pits. 202 A. deseori personalizat în postura de frate202. The adjacent columns signify the support of the heaven. we have developed a typology of them. being the architectural basis for monumental buildings.cimec. beauty. so they form the "gate of heaven". suggestively called "The Water Column" with a structure of river stones at the base. The double column or two columns placed adjacent represent the bipolarity. At Gura Baciului and Cristian I are mentioned totem poles marking the center of the settlement. and deposits in certain pits from sanctuaries are based on beliefs connected to the inhabiting and animation of the sanctuary through the connection with the protective divinity. Most often the columns appear grouped in sanctuaries in various situations. the opposite sides completing each other. which unites several building plans. The column triad marks wisdom. ARCHITECTURAL ELEMENT. Given the importance of this architectural element and the diversity of forms that we find in the prehistoric sanctuaries. At Gura Baciului is documented a central pillar with a diameter of 50-70 cm in the middle of the settlement. We also observed the decorative elements and the reliefs on the body columns.. Institute of Archaeomythology. The double column is at the same time the Tree of Life. 1892. information coming from different eras and cultures. precum nuntă și înmormântare (împodobit și deschizător pentru alai)201. One of the buildings from Balta Sărată presents in the eastern corner of the northern room the remains of an unburned clay column. while the left is feminine. In the midst of the stones were located the remains of the foot of a cup. used in sanctuary contexts. but also the Tree of Knowledge and Death.

Another not very common situation encountered in cultic buildings, is grouping seven
columns or poles. The arrangement is not random. The seven columns of the megaron from Vinča, the
seven poles from Căscioarele, the exterior columns from the model at Střelice, all are connected to the
worship of the column in several ways. Until now the category column has 181 entries, mentioning the
type and location, depending on the type of building where it appeared.
In terms of positioning, the favourite location for the column is the center of the room (42%),
followed by the eastern wall (24%). The walls show relatively close proportions: North 11%, South
8% and West 9%. Between 1 and 2% of the columns are placed at the entry or the corners of the
buildings.
The decorating technique of the columns varies depending on the building and the wall where
it is located, as well as the message, allegory or metaphor transmitted. We observed this aspect for the
sanctuaries from Çatal Höyük. We note that the technique of embedding horns has a huge diversity,
but the painting of the columns occurs primarily on the eastern wall. Also, the décor on columns is
mostly used in levels VI and VII.
The column is connecting the sacred and the profane areas, the link between heaven and earth.
In the Minoan civilization the column represents the god himself and marks the sacred space. The
column of Crete is a manifestation of the cult of the column that has the purpose to render the Great
God, the source and symbol of power, the place where the god appears, but it is also a representation
of the phallus, of the totemic pillar, columna universalis, axis mundi, the column or pillar of the
penalties/judgment.
The sanctuary or communitarian cultic building marks the center of the settlement in most
cases. The central location has many meanings and explanations on the importance of spiritual life
within the community. Often the entrance to the sanctuary is flanked by columns. The flanking aims to
warn the unwary that he is entering a special area, different from the profane life.

80

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Planşa 1
1. Coloana decorată din EA 53 de la Jerf el Ahmar, Siria (Stordeur D., Le village de Jerf el Ahmar (Syrie, 9500-
8700 CAL BC). Ou comment interroger l’architecture pour comprendre la société qui l’engendre,
in ArchéOrient – Le Blog (Hypotheses.org), 10 avril 2015, fig. 7); 2. Tell 'Abr 3. Clădirea comunitară
B2-fotografie (Yartah T., Vie quotidienne, vie communautaire et symbolique à Tell 'Abr 3 – Syrie du Nord.
Données nouvelles et nouvelles réflexions sur L’horizon PPNA au nord du Levant, 10 000–9 000 BP,
Volume II – Figures, Lyon, 2013, p. 127, Fig. 111/1).

81

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Planşa 2
1. Tell 'Abr 3. Clădirea comunitară B2-plan şi reconstituire grafică (Yartah T., Tell 'Abr 3, un village du
néolithique précéramique (PPNA) sur le Moyen Euphrate. Première approche. In: Paléorient, 2004, Vol. 30
N°2., p. 147, fig. 8/2); 2. Qermez Dere. Clădirile subterane circulare cu coloane-plan izometric (Nashef K.,
Archaeology in Irak, în American Journal of Archaeology, vol. 94, no. 2, aprilie, 1990, p. 286, fig. 30);
3. Qermez Dere. Coloanele din lut
(https://www.flickr.com/photos/28803198@N06/7415490452/in/photostream/);
4. Göbekli Tepe. Coloana cu şerpi (Pillar 1) din Structura A (Schmidt K., Göbekli Tepe, în Vor 12.000 Jahren
in Anatolien, Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe, Badisches Landesmuseum, Karlsruhe,
2007, p. 92); 5. Göbekli Tepe. Coloana 33, Structura D-decor complex în relief (Schmidt K., Göbekli Tepe,
în Vor 12.000 Jahren in Anatolien, Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe, Badisches
Landesmuseum, Karlsruhe, 2007, p. 91).

82

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Planşa 3
1. Göbekli Tepe. Coloanele antropomorfe din piatră din Clădirea D
(https://tepetelegrams.wordpress.com/tag/symbolic/); 2. Çayönü. „Clădirea cu cranii”; desen axiometric pe cele
trei niveluri de refacere (Skull building) (Özdoğan A., Çayönü, în Vor 12.000 Jahren in Anatolien,
Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe, Badisches Landesmuseum, Karlsruhe, 2007, p. 60);
3. Çayönü. „Clădirea cu stele de piatră”; desen axiometric (Flagstone building) (Özdoğan A., Çayönü, în Vor
12.000 Jahren in Anatolien, Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe, Badisches
Landesmuseum, Karlsruhe, 2007, p. 60).

83

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Planşa 4
1.Nevali Çori. Sanctuarul periferic-fotografie (Hauptmann H., Ein Kultgebäude in Nevali Çori. în
M. Frangiapane et al. (eds.), Between the Rivers and Over the Mountains, Rome); 2. Nevali Çori. Reconstituirea
locului coloanelor din sanctuar (https://tepetelegrams.wordpress.com/category/op-ed-column/).

84

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Planşa 5

1.Nevali Çori. Reconstituirea axiometrică a Clădirii 13 (Clemens Lichter, „Tempel“ in der Jungsteinzeit und
Kupferzeit Südosteuropas?, in J. Šutekova et alii (eds.), PANTA RHEI - Studies on the, Studia Archaeologica et
Mediaevalia Tomus XI, Bratislava 2010, p. 587, fig. 3); 2. Nevali Çori. Desenul uneia dintre coloanele centrale
din Clădirea 13 (Hauptmann H., Schmidt K., Die Skulpturen des Frühneolithikums, în Vor 12.000 Jahren in
Anatolien, Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe, Badisches Landesmuseum, Karlsruhe,
2007, p. 80); 3. ’Ain Ghazal. Clădirea dreptunghiulară cu urmele coloanelor (Rollefson G., Z., Kafafi, The Town
of 'Ain Ghazal, Chapter 1. Introduction, in Excavation Reports 3. Symbols at ‘Ain Ghazal, Denise Schmandt-
Besserat, editor, Berlin, 2013, fig. 5); 4.‘Ain Ghazal. Clădirea absidală (Rollefson G., Z., Kafafi, The Town of
'Ain Ghazal, Chapter 1. Introduction, in Excavation Reports 3. Symbols at ‘Ain Ghazal, Denise Schmandt-
Besserat, editor, Berlin, 2013, fig. 22); 5.Kilisik. Coloana antropomorfă din calcar (Hauptmann H., Ein
frühneolitisches Kultbild aus Kommagene. In: J. Wagner (ed.), Gottkünige am Euphrat: Neue Ausgmbrrngen und
Forschungen in Kommagene, Mainz, Philipp von Zabern, 2000, fig. 9).

85

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Planşa 6
1.„Stâlpul totemic” de la Nevali Çori-fotografie (Hauptmann H., Schmidt K., Die Skulpturen des
Frühneolithikums, în Vor 12.000 Jahren in Anatolien, Herausgegeben vom Badischen Landesmuseum Karlsruhe,
Badisches Landesmuseum, Karlsruhe, 2007, Kat. 101); 2. Fig. 480 „Stâlpul totemic” desen-reconstituire
(Schmidt K., Göbekli Tepe – the Stone Age Sanctuaries. New results of ongoing excavations with a special focus
on sculptures and high reliefs, in Documenta Praehistorica XXXVII, 2010, p. 248, fig. 17)
3. Donja Branjevina. „Zeiţa cu cosiţe roşii” după restaurare (Balj L., Crvenokosa boginja kao simbol//Red-haired
Goddess as a Symbol, in Work Of Museum Of Vojvodina, Vojvodinas Museum’s Annually, 50, Novi Sad, 2008,
p. 10); 4. Donja Branjevina. Contextul de descoperire al „Zeiţei cu cosiţe roşii”. 23: groapa cu totem; 33:
mormânt medieval; 34: corn de Bos taurus în poziţie secundară; 35: corn de Bos taurus in situ; 36: mormânt
medieval; 38: statueta fragmentată in situ (Karmanski S., Donja Branjevina. A Neolithic Settlement near Deronje
in the Vojvodina (Serbia), Ed. Paolo Biagii, Veneţia, Quadermo 10, 2005, p. 25, fig. 16/3).

86

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Aslanis I.. Konstantoupoulou F. p. 10B. Valla M.. 3.. Koukouli-Chrysanthaki Ch. Vajsov I. The Promachonas-Topolniča settlement. 3). 750.. 4)..cimec. Vajsov I. Bojadžiev J. fig. 10B. Aslanis J.. Geophysical investigation and archaeological reality in the neolithic site Promachon-Topolnica .. Topolnica-Promachon. Topolnica-Promachon. Konstantoupoulou F.. Bojadžiev J. 2.ro .. Todorova H.ro / www. Topolnica-Promachon.. 87 www. 1996. Todorova H. în To Arhailogika ergo xti Makedonia kai Traki. p. Planşa 7 1. Aslanis I...muzeuparvan.. The Promachonas-Topolniča settlement. Valla M. Planul sanctuarului descoperit în 1982 (Koukouli-Chrysanthaki C... Conference report and presentation). Todorova H. Detaliu cu planul cuptorului (Koukouli-Chrysanthaki C. Locul de amplasare al statuilor în interiorul clădirii (Vajsov I... fig. 1996. Valla M.. în To Arhailogika ergo xti Makedonia kai Traki.. 749.

p. Planşa 8 1. fig.. 2001.muzeuparvan.cimec. “Waldpress”. 205. Vol. 1. Parţa. 2. V. Monografie arheologică. In medias res prehistoriae.. 321. BHAB.ro . Ed. 4. Intrarea monumentală cu uşă. fig. Maxim Z. în Dan Monah. eds.1. 12. IIIb. George Bodi. Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România. 3. Vol.. p.. Ritualuri de fundare/întemeiere şi abandonare in neolitic. vol. în faţa statuii duble monumentale (foto Gh. Iaşi 2006. Lazarovici Gh. 1. M.ro / www. 2009. ed. Lazarovici).143). Templul 1. 166). Altarul casnic din Locuinţa P126 (Lazarovici Gh. fig. Coloană cu bucraniu. Iaşi. Draşovean Fl. Spinei. 4).. I Neoliticul. Trinitas.2. reconstituire grafică (apud Lazarovici Gh.. nişă cu bucraniu şi fereastră în Templul 2 de la Parţa (Lazarovici C. Parţa. 88 www.. Mihailescu-Bîrliba. V.

V. Locuinţa 28 (Lazarovici C. M.. Ed. p. 2. „Coloana apei” (Lazarovici Gh. Planşa 9 1..ro . Ţârdoiu D. I Neoliticul. in CCAR 2004. Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România. Mihailescu-Bîrliba.. Balta Sărată. Fig.. V.. Iaşi 2006.muzeuparvan.50).. 10/a-b). IIIa. Balta Sarata. 3.cimec.. 170. Ion S. Trinitas. Lazarovici Gh. fig. Vol. 89 www. Campania 2003. Petrescu S. Negrei D. Spinei. Balta Sărată. ed.ro / www.

Smithonian Books. 3. p. A Prehistory of the Religion. 34).ro . Sanctuarul . Spinei. Editura Trinitas. Tangâru. Aşaği Pinar. Spinei. 204). Ierihon. fig.. The American Schools of Oriental Research. Lazarovici Gh. Tangâru. 2007. p. 1952). Ed.. V. p. Iaşi. Fotografie cu sanctuarul din nivelul XII (Tushingham A. p. Mihailescu-Bîrliba. V. Iaşi 2006. Settlement Organization and Architecture in Aşağı Pınar. Trinitas. D. ed. 95. fig. Arhitectura Neoliticului şi Epocii Cuprului din România. Ierihon. Clădirea 8 (Room 8)-colţul sud-estic cu piesele în formă de coloană (Özdoğan E. Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România. 9). 4.. 5). 5. Planul sanctuarului (Lazarovici C.reconstituire grafică (Lazarovici C. ed. Planul izometric al sanctuarului (Hayden B. vol II. Mihailescu-Bîrliba. Sorcerers and Saints. 127 (Oct.. Vc.. 2009. Epoca Cuprului.ro / www.New Research in the Appearance of the Neolithic between Northwest Anatolia and the Carpathian Basin. Vol. Beginnings .. M. Raiko Krauß ed. 218. I Neoliticul. 2. Planşa 10 1.muzeuparvan. No.76. V.cimec. 90 www.. fig. in Bulletin of the American Schools of Oriental Research. V. Shamans. M. 137.. Lazarovici Gh. Washington 2003. p. 13.b). The Joint Excavations at Tell es-Sultan (Jericho). fig..

Lazarovici Gh.muzeuparvan. p. Ivc. Ed. 3. 196. Megaronul de la Vinča. V. 538. Plan şi reconstituire (Lazarovici C. ed. Căscioarele.ro . Ed.24). 2006. Tencariu A.. I Neoliticul. Tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia. p. Pl. Iaşi 2006. Călăraşi). 72). 2. fig. Mihailescu-Bîrliba. I Neoliticul.. M. p.. Trinitas.cimec. Spinei. Vol. M. Spinei. Trinitas..ro / www. IIIa. 79). F. Căscioarele. ed. Iaşi 2006. Coloanele pictate (Dumitrescu Vl. V. Religie şi magie la est de Carpaţi acum 7000 de ani. în Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos. A doua coloană de lut ars din sanctuarul fazei Boian-Spanţov de la Căscioarele (jud.. V. Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România.. 1986.. Iaşi. Lazarovici Gh. ed. 91 www. Planşa 11 1. Demiurg. Mihailescu-Bîrliba. Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România. VIII/3). Iasiia. Coloana de lut din Locuinţa 6 (Ursulescu N. V. II. Planul sanctuarului (Lazarovici C. fig. Vol. 4.

C. 291.. 2009. Iași. Planşa 12 1. Truşeşti. M.. Truşeşti. 3. 2009. Truşeşti. Palatul Culturii Publishing House. Reconstituire grafică a altarului din L60 (Lazarovici C. A great civilisation of the prehistoric world. 3. Academiei Române. M. 2. Iași. fig.. 5). Țurcanu S. Lazarovici Gh.Iaşi 1999. Florescu A.cimec. fig.Truşeşti. 62. Bucureşti. p.muzeuparvan.. 7). Clădirea L61 cu statuile pe coloană (Lazarovici C. 5/b). Ccucuteni.. 60. p. Edit. p. Ccucuteni. Statui antropomorfe din lut descoperite în clădirile L60 şi L61 (prelucrare grafică de Sebastian Ciupu după Petrescu-Dîmboviţa M. monografie arheologică. Florescu M. 92 www. A great civilisation of the prehistoric world.. Palatul Culturii Publishing House..ro ..ro / www.. fig. Lazarovici Gh. 1. Țurcanu S.

Coloană tip C. 4. Coloană tip A. 2. Coloană tip B.muzeuparvan.ro / www.ro . 3. Coloană tip D.cimec. Planşa 13 1. 93 www.

cimec.ro . 4. 2. Grafic cu locul de amplasare a coloanelor. Planşa 14 1. Frecvenţa de apariţie a tipurilor de coloane în sanctuare.muzeuparvan.ro / www. 94 www. Grafic cu tipurile de coloane preferate 3. Graficul frecvenţei de apariţie a coloanei de tip A.

2.ro / www. Graficul cu frecvenţa de apariţie a coloanei de tip C.cimec. Dispunerea coloanelor de tip A în interiorul clădirilor rectangulare.muzeuparvan. Graficul de amplasare a coloanelor de tip C și distribuția lor.ro . Planşa 15 1. 95 www. 3. 4. Raportul de frecvenţă între cele două subtipuri ale coloanei de tip B. în funcţie de tipul de clădiri unde apar.

ro .muzeuparvan. 96 www. Graficul de frecvenţă a subtipurilor coloanei de tip D.ro / www.cimec. Corelaţia dintre tipurile D de coloană şi locul de amplasare în clădirea dreptunghiulară. Planşa 16 1. 2.

D2 şi D6. a coloanelor D1. Planşa 17 1.cimec. 2.ro .ro / www.muzeuparvan. Amplasarea în clădirile dreptunghiulare. 97 www. Tipurile de tehnici decorative folosite pe coloane.

Tipuri de semne care prezintă copacul sacru şi plantele (Lazarovici Gh. Planşa 18 1.ro ..cimec. 2002). 2. Semnele din scrierea Danubiană care redau semnul „T” cu diferite semnificaţii.muzeuparvan. 98 www. 3.ro / www. Karlovo. în „Early Simbolic Sistems for Communication in Southeast Europe”. Sacred Symbols on Neolithic Cult Objects from the Balkans.

Litere. ∗∗ Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi. XII/1. 475-483.com. C. A XLVII-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. 2013. Istorie şi Arte. Cas. Introducere. D. Ministerul Culturii. Costel Ilie. 2). Târgu Jiu. Negrileşti. Cercetări arheologice şi artefacte din materii dure animale în aşezarea de la Negrileşti. M. cercetate în cinci unități de săpătură (fig. beldiana22@yahoo. Acta Musei Tutovensis. jud. Costel ILIE∗∗. Date generale Situl arheologic Negrilești – „Curtea Școlii” este plasat la 15 km nord-vest de Municipiul Tecuci.1/2016.muzeuparvan. Piteşti. Beldiman. Ilie et alii. perioada postromană (cultura Sântana de Mureş-Černjachov). secolele VIII-X p. Z. 27-30 mai 2013. Institutul Naţional al Patrimoniului. în nordul satului Negrilești şi ocupă o suprafață de circa 12 ha. 27-30 mai 2010. Campania 2012.2/2016. C. com. Comisia Naţională de Arheologie.3/2015). com. în Cronica cercetărilor arheologice din România. Pinter. 2010. D.cimec. în I. ARTEFACTE DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII NOUA. 1). Suceava. Teodor. Mircea Nicu. Cas. com.ro / www. A. Negrileşti. Sztancs. Galaţi (2015). V.4/2016.-V. Mihai et alii. Ciobotaru et alii. Ministerul Culturii. Departamentul Istorie. 11 au fost complexe de locuire datate în epoca bronzului. A LI-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. D. C. Mihai et alii. Adrian Ionuţ Adamescu. 176-197. Negrileşti-Curtea Şcolii. de diferite forme ∗ Universitatea din Piteşti. Facultatea de Teologie. Campania 2013. Cas. Ilie. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Cas. Negrileşti-Curtea Şcolii. Primele sondaje arheologice s-au efectuat în anul 1981. Craiova. Muzeul Naţional de Istorie a României. aflată în proprietatea școlii gimnaziale și a unor cetățeni din comună (fig. Muzeul Ţării Crişurilor Oradea. Au fost cercetate șapte gropi menajere. Ilie. ∗∗∗ Şcoala Centrală. Cronica cercetărilor arheologice din România. Negrileşti. iar din 2007 au fost efectuate anual cercetări preventive de către muzeele de istorie din Tecuci și Galați. Negrileşti-Curtea Şcolii. Campania 2015. 170-172.ro . 2016. Pe parcursul acestor cercetări au fost identificate numeroase complexe de locuire datate în neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criş). Cronica cercetărilor arheologice din România. C.2/Cas. P. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Cercetările arheologice derulate în sit anul 2016 au permis şi recuperarea unui lot însemnat de artefacte realizate din materii dure animale. A XLIV-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. 2016. locuințe)204. 99 www. K. Fl. 204 C.3/2016. GALAȚI (2016) Corneliu BELDIMAN∗. Ministerul Culturii. Popescu (ed. în M. pe o terasă înaltă a râului Bârlad. Bem et alii. DESCOPERITE ÎN AȘEZAREA DE LA NEGRILEȘTI. Ilie et alii. Opriş. datate în perioada târzie a epocii bronzului – cultura Noua. p. 192-194. A L-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. A XLVIII-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. Ovidiu Soleriu Cotoi. Angelescu. Cronica cercetărilor arheologice din România. și Evul Mediu târziu203. Bucureşti. Historica et archaeologica in honorem Eugenia Popuşoi octogenarii. Campania 2016.M (martor Cas. Negrileşti. Bucureşti. 203 Dan Gh. p. Dintre cele 30 de complexe.com. belcor@gmail. Institutul Naţional al Patrimoniului. 129-131. Istorie veche şi arheologie. Negrileşti-Curtea Şcolii. tools 1. V. Epoca Bronzului – perioada târzie (cultura Noua). 5-7 iunie 2014. p. Muzeul Naţional al Bucovinei. 26-28 mai 2016.-M.com. Bucureşti. Paul Ciobotaru. Bucureşti. C. Bronze Age. în M. Cele mai multe dintre ele provin din complexe arheologice (gropi. în M. Ilie. Bucureşti. Institutul Naţional al Patrimoniului.Chr. Cronica cercetărilor arheologice din România. Angelescu. 2014. JUD. Negrileşti. 174-179. Campania 2009. com. Cas. Adamescu et alii. p. Diana-Maria BELDIMAN∗∗∗ Keywords: bone artefacts. com. Negrileşti. costelilie@gmail.). Negrileşti-Curtea Şcolii. C. p. Institutul Naţional al Patrimoniului. 2017 (sub tipar). Angelescu. Bucureşti. Noua Culture.

1A-B din Cas. care a fost sesizat în plan la -1.3 = 7 ex. Analiza artefactelor din materii dure animale 2. se închidea alveolat la adâncimea de -1.21 = 2 ex. orientată NE-SV. Astfel din complexul Cx.-M.60 m -1. în 205 Vezi şi C. 206 Pentru detalii.23. Protocolul de analiză aplică parametrii standard legaţi de convenţii. Alături de două vârfuri de os a fost găsită și o cute de gresie cu șănțuiri multiple. apărută la respectiva adâncime. neinclusă în repertoriu cu ocazia prezentă206).muzeuparvan.80 m. care reprezintă probabil un împungător rupt din vechime. în c. a fost surprinsă la adâncimea de -2. Cx. Bucureşti. folosită la prelucrarea prin abraziune a materiilor dure animale (fig.20 m.13 este o aglomerare de materiale arheologice. materie primă. pe latura sa sudică.ro .10 m pe latura SE-NV. Cx. Repertoriu Cercetările arheologice desfăşurate în cursul anului 2016 în situl de la Negrileşti – „Curtea Şcolii” au permis recuperarea unui lot compus din 21 piese din materii dure animale diverse. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. C. 2. Cx. Cx.4.80 m (E-V)/1.80 m pe latura de SV-NE și de 3. sau perioada modernă). Cu o excepţie (piesa NGS/2016_21.35 m.10 m-0. cf. a fost sesizat în c.80 m locuința prezintă.27). la adâncimea de -1. Aglomerarea de chirpic. atribuită culturii Sântana de Mureş. Analiza artefactelor descoperite în campania 2016 a recurs. precum și fragmente ceramice datate la finalul epocii bronzului – cultura Noua.22). cultura Noua. o treaptă de circa 0.8.). Cx. este continuarea Cx.21). în apropierea unei bare de bronz.10 m. Alte artefacte din materii dure animale specifice culturii Noua au fost recuperate din complexe mai recente (gropi din secolul IV p.13 = un ex. Negrileşti-Curtea Şcolii 2016. Groapa. Ilie.B2). Negrileşti. o gropă în care a fost găsit scheletul unui cal (Cx. Acest complex fost sesizat la adâncimea de -0. Cx. cit.21).25. Partea nord-vestică a acestui complex a fost afectată de o groapă modernă (Cx.și dimensiuni (Cx.3/2016 (fig.30 m (N-S). Câteva dintre aceste complexe au oferit artefacte care indică o activitate intensă de prelucrare a materiilor dure animale. 3-4). Beldiman.12. precum și două aglomerări de materiale (Cx. Datele sunt susceptibile de completări şi modificări după definitivarea studiului205. cu dimensiunile surprinse de 5. artefactele datează din epoca bronzului.1/2015. 2017 (sub tipar). iar rezultatele sunt prezentate în nota de faţă. Majoritatea pieselor provine din complexe. în Cronica cercetărilor arheologice din România. Industria materiilor dure animale. Podeaua locuinței.00 m -2. definirea etapelor tehnologice ale fabricării şi utilizării etc. a căror analiză preliminară a fost realizată. Cx. din pământ negru bătut..6 = 2 ex.50 m și se închidea la -2. Chr.15 m. Beldiman. semnala prezența unui complex de mai mari dimensiuni. În complexul Cx. Complexul Cx. între adâncimile de -0. 2-3C. iar la adâncimea de -1.ro / www. Institutul Naţional al Patrimoniului.13 a fost găsit un netezitor de os. cu dimensiunile de 1. Locuința.10 m. Complexul a oferit un bogat material faunistic și ceramic databil în perioada finală a epocii bronzului.3 provin câteva vârfuri realizate din materii dure animale. în care acestea se aflau asociate în efective variabile (Cx. Cx. care au afectat nivelul corespunzător epocii bronzului.23/2015 din Cas.B1.00 m. sesizată pe suprafața carourilor 1-3C. din Cas..1/2015.3. Cx. din Cas. două locuințe (Cx. stabilirea codului pieselor. de formă ovală. Pe laturile de sud și vest au fost puse în evidență 11 gropi de par.. De pe podeaua locuinței au fost recuperate unelte litice şi de os. Campania 2016. Artefacte din materii dure animale au fost descoperite și pe podeaua unei locuințe semiadâncite (Cx. Cx.3/2016. materiale ceramice și resturi faunistice. D.1 Metodologie. aspecte abordate (stare de conservare. 100 www. A LI-a sesiune naţională de rapoarte arheologice.cimec. intrând sub profilul de vest.13). com. 5-6). op.).

fig. 2012. Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos IX. Tratamentul statistic al detaliilor tehnice. 79. Se poate formula. efectivul este compus din piese realizate din: oase lungi provenind de la ovicaprine. Industria materiilor dure animale în neo-eneoliticul din Transilvania. 211 C. 2007.ro .mod sistematic. apropiate de aspectele reale ale utilizării omoplaţilor crestaţi. Sf.muzeuparvan. I B = Netezitoare. ca şi prelucrarea şi asamblarea pieilor. măriri x10 – x400). Repartiţia cantitativă a grupelor tipologice şi a tipurilor se prezintă astfel: constatăm prezenţa următoarelor categorii: I Unelte (I A = Vârfuri. Categoriile tipologice reprezentate sunt. Cuantificarea tuturor parametrilor pieselor recuperate în campania 2016 a permis alimentarea bazei de date a IMDA din situl de la NGS. 6. Animale. R. dinţi. 218-223. C. comunităţi umane şi tehnologie din paleoliticul superior până în neoliticul timpuriu. 2015. Editura Angustia.2 Tipologie. com.-M. Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. în cazul artefactelor Noua analizate. care urmăreşte asamblarea tuturor reperelor cuantificabile. D. IV Elemente receptoare. Katalógus. Buzea.-M. demersul nostru a permis relevarea unor elemente ale ambianţei tehnologice în care artefactele au fost confecţionate şi utilizate207. 213.ro / www. 7-17) au numeroase analogii între descoperirile din Moldova209. Sztancs. D. Asociaţia Română de Arheologie. Vezi şi bibliografia de la infra. Beldiman.-M. fig. Sztancs. 210 Ibidem. D. Călăraşi. bovine. Ca şi în cazul loturilor din anii anteriori. materii prime. p. defensă de mistreţ.cimec. Industria materiilor dure animale în preistoria României. la mijloace optice de observare (microscop optic. aspecte tehnologice şi economice .. teză de doctorat. 101 www. Editura Pro Universitaria. completându-se baza de imagini a repertoriului artefactelor din sit. corn de cerb. studiu paleotehnologic. Beldiman. op. C. 1991. Baze de date. după cum se ştie. Catalogue/Állatok. p. Materii prime. 28-30 mai 2015. p. nota 13. canin de câine. Sztancs. V Diverse. p. Ilie. Beldiman. Harghita County. Sztancs. N = 4). în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007208. Resurse naturale. Ministerul Culturii. 209 A. 21) a prilejuit noi observaţii privind grila coerentă de analiză detaliată a unor astfel de piese211. Artefactele sunt realizate prin procedee rutiniere. Bucureşti. Negrileşti-Curtea Şcolii. pentru debitaj sunt atestate cioplirea. Aşezări şi necropole. inclusiv cu ajutorul microscopului. C. tehnologie şi artefacte preistorice din materii dure animale descoperite la Păuleni-Ciuc. Şerban (coord. cit.). N = 2). cit. 2/10-18. 2. cal. N = 2. A XLIX-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2014. date privind paleoeconomia. Beldiman. technológiá és állati eredetű nyersanyagból készült tárgyak Csikpálfavi (Hargita Megye) lelőhelyról. op. aceste piese fac încă obiectul discuţiilor legate de modalitatea de utilizare. măriri x10 – x40. R. Institutul Naţional al Patrimoniului. Negrileşti. Gheorghe. au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări. Analiza omoplatului crestat NGS/2016_15) (fig. prelevate exhaustiv şi sistematizate va permite. Florescu. constituită anterior. D. C. Iosipescu. IV Elemente receptoare (Mâner. I Unelte. Muzeul Judeţean Argeş. Netezitorul de os de tipul omoplatului crestat este o apariţie banală în repertoriul artefactelor de os al culturii Noua210. p. 7/1-9. fracturarea. D. 2011. Beldiman. Ca analogii ale omoplatului crestat de la NGS putem 207 Pentru detalii privind metodologia analizei cf. fasonarea s-a realizat prin cioplire şi abraziune. N = 11. pasăre. concluzia legată de derularea intra-sit a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale (os. decelate printr-o minuţioasă analiză microscopică. L. Mihai. Catalog/Prehistoric osseous materials artefacts discovered at Păuleni-Ciuc. corn de cerb). porc. Harghita. Bucureşti. jud. Vârfurile de os NGS/2016_1-11 (fig. 71-76. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. Ca materii prime. iniţiată cu prilejul analizei pieselor descoperite în campania 2012. V Diverse (Patine. 202. tipologie. C. Campania 2014. 208 C. în D. 7/4. propunerea unor ipoteze mai solide. oase nedeterminabile. Cronica cercetărilor arheologice din România. Studii de Preistorie – Supplementum 2.-M. 203-204. N = 1). Piteşti. a fibrelor textile etc. în viitor. Repertoriu. fig. microscop digital.

288-291. fracturată recent la nivelul părţii meziale şi lipit.ro . marginea dreaptă a fost dislocată în vechime. 102 www.muzeuparvan. secţiuni de formă rectangulară.menţiona piesele descoperite în multe alte situri din Moldova212. ● Starea de conservare: piesă fragmentară. cit. p. Vezi şi bibliografia de la infra. în literatura domeniului „seceri Tupik”213. prelucrării primare a pieilor. ● Dimensiuni: lungime 106. Observaţii importante a prilejuit şi analiza netezitorului dublu realizat pe fragment de mandibulă de vită (NGS/2016_14) (fig. 22-23) sunt.21. fig. în mod tradiţional. 7) Context: Caseta 3.00 m Pe podea Cultura Noua Nr. lustru produse la nivelul părţii active. al fibrelor vegetale şi animale. Florescu. Carou 2C. paleotehnologice şi cultural-cronologice importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor epocii bronzului din spaţiul Moldovei meridionale. 40649. ca şi extremitatea distală. analizate în mod sistematic. lipseşte un sector al părţii proximale pe faţa superioară. 13. procesarea cornului de cerb pentru confecţionarea uneltelor masive de tip topor-ciocan. 236. la nivelul părţii distale. fasonarea a urmărit regularizarea 212 A. 3. -2. fracturat recent.. însă. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare. Cx. 4. p. inv. op. cu acest prilej. ● Materia primă: os lung nedeterminabil. fasonarea a urmărit regularizarea marginilor prin cioplire cu securea sau cuţitul şi prin abraziune axială. probabil prin aplicarea prizei directe în mână. fig. probabil vită. fig. 115/1-5. fragment diafizar. ● Urme de utilizare: tocire. fig. confecţionării veşmintelor şi a altor artefacte de piele etc. tocire. n. de asemenea. Patinele de os (NGS/2016_16-17) (fig. rolul de netezitoare cu partea activă laterală folosite la procesarea (curăţarea) pieilor. Urmele de utilizare sugerează. ● Starea de conservare: piesă fragmentară. C. C. fracturată recent. 213 A. lipseşte un fragment al marginii drepte. 116-119. 20). provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil. ● Vârf realizat pe fragment diafizar de os lung. identificarea preliminară a unor genuri de activităţi domestice derulate în sit.. lustru localizate la nivelul marginilor părţii meziale şi ale părţii proximale. 148-149. Concluzii Analiza tipologică şi tehnologică a pieselor IMDA descoperite în situl de la Negrileşti – „Curtea Şcolii” în campania 2016 a permis: îmbogăţirea repertoriului tipologic al culturii Noua în sit şi în regiunea sudică a Moldovei. 51/3. fracturată recent la nivelul părţii proximale. probabil vită. 8) Context: Caseta 2. -0. ● Materia primă: os lung nedeterminabil. 320. Carou 1B. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare. fig. fracturat recent.45 m Context secundar. p. 214 Ibidem. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei.cimec. inv. Florescu. artefacte considerate..ro / www. 223. Lotul studiat furnizează noi repere tipologice. p.90 mm. op. 40652. ilustrate prin prezenţa unor artefacte specifice prelucrării materiilor dure animale. amenajarea părţii active s-a realizat pe feţe şi margini prin cioplire cu securea sau cuţitul şi prin abraziune multidirecţională. ● Vârf realizat pe fragment diafizar de os lung. 287. fasonarea feţei inferioare s-a realizat prin cioplire. Repertoriu NGS/2016_1 Vârf de os (Fig. ale căror artefacte au putut fi. cit. artefacte relativ frecvent semnalate în mediul culturii Noua214. NGS/2016_2 Vârf de os (Fig. provine probabil din Cx 12 (groapă Noua) antrenat în nivelurile superioare prin intervenții târzii Cultura Noua Nr. fragment diafizar. provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil. 64/5. p.

care a fost înlăturată. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin abraziune multidirecţională aplicată pe feţe.57 mm. ● Starea de conservare: fragment distal. ● Urme de utilizare: tocire. ● Vârf realizat pe tibia de pasăre. secţiuni anatomice. convex-concave şi poligonale asimetrice. părţii proximale şi extremităţii proximale prin priza directă – în mână. NGS/2016_5 Vârf de os (Fig. lustru produse la nivelul părţii active.ro / www. probabil prin aplicarea prizei directe în mână.cimec. Caroul 2C. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. inv. inv. fracturată în vechime. NGS/2016_6 Vârf de os (Fig. Cx 3. ● Urme de utilizare: tocire. extremitatea distală a fost fracturată în vechime. ● Materia primă: tibia de ovicaprine. părţii proximale şi extremităţii proximale prin priza directă – în mână. aspect faţetat. 40644. convex-concave şi poligonale asimetrice. 11) Context: Caseta 3. NGS/2016_3 Vârf de os (Fig. -1. ● Starea de conservare: piesă întreagă. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. ● Urme de utilizare: tocire. tocire. fracturat în vechime la nivelul părţii distale. tocire. specie nedeterminată. -2. ● Urme de utilizare: tocire. lustru intense produse la nivelul părţii active şi a feţelor la nivelul părţii meziale.muzeuparvan. lustru localizate la nivelul marginilor părţii meziale şi ale părţii proximale. secţiuni anatomice. ● Materia primă: tibia de ovicaprine. ● Dimensiuni: lungime 71. -1. lustru intense produse la nivelul părţii active şi a feţelor la nivelul părţii meziale. aspect faţetat. lustru intense produse la nivelul părţii active şi a feţelor la nivelul părţii meziale şi părţii proximale prin priza directă – în mână. 10) Context: Caseta 1. secţiuni anatomice. ● Vârf realizat pe tibia de ovicaprine. 40646.80 m Cultura Noua Nr. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. 12) Context: Caseta 3. partea activă a fost fracturată în vechime şi reamenajată prin abraziune multidirecţională. secţiuni de formă rectangulară. aspect faţetat. ● Materia primă: os lung nedeterminabil. ● Starea de conservare: piesă întreagă. inv. inv. ● Dimensiuni: lungime 75. ● Vârf realizat pe tibia de ovicaprine.73 mm. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea sau cuţitul şi abraziune multidirecţională.20 m Cultura Noua Nr. ● Dimensiuni: lungime 37. ● Rol funcţional: probabil 103 www.30 m Cultura Noua Nr. amenajarea părţii active s-a realizat pe margini prin abraziune multidirecţională. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul diafizei şi a epifizei. ● Starea de conservare: piesă fragmentară.marginilor prin cioplire cu securea sau cuţitul.20 mm.92 mm. ● Dimensiuni: lungime 106. depuneri de concreţiuni calcaroase compacte discontinui. -1. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul diafizei. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare. Cx 21. aspect faţetat. Cx 21. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea sau cuţitul şi abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. aspect faţetat. provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil. lustru slabe produse la nivelul părţii active. convex-concave şi poligonale asimetrice. lipseşte extremitatea distală.20 m Cultura Noua Nr. ● Vârf realizat pe fragment diafizar de os lung. fragment diafizar. 40653. probabil vită.ro . ● Urme de utilizare: fracturarea părţii active. NGS/2016_4 Vârf de os (Fig. ● Materia primă: tibia de pasăre. Caroul 2C. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea sau cuţitul şi abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul diafizei. secţiuni de formă rectangulară. 9) Context: Caseta 1. 40651. Cx 3.

lipsesc mici sectoare al părţi proximale şi al extremităţii proximale. fracturată recent. înlăturarea epifizei proximale prin cioplire cu securea. lipseşte partea proximală. ● Dimensiuni: lungime 77. lustru slabe produse la nivelul părţii active. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea sau cuţitul şi abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini. ● Dimensiuni: lungime 118. 15) Context: Caseta 1. ● Starea de conservare: piesă întreagă. ● Starea de conservare: piesă fragmentară. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul părţii distale. Cx 3. ● Fabricarea: debitajul este absent. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. lustru intense produse la nivelul părţii active. ● Vârf realizat pe ulna de ovicaprine. ● Materia primă: probabil ulna de porc. ● Urme de utilizare: tocire. secţiuni ovale asimetrice şi poligonale asimetrice. 40641. inv. NGS/2016_8 Vârf de os (Fig.perforator pentru piei.ro / www. NGS/2016_11 Vârf de os (Fig. -1. ovale asimetrice şi poligonale asimetrice. ● Urme de utilizare: tocire. morfologia anatomică ascuţită a fost accentuată. ● Dimensiuni: lungime 73. Cx 3. ● Fabricarea: debitajul este absent. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. -1. -0. fracturate recent. inv. 16) Context: Caseta 1.70-0. ● Starea de conservare: piesă întreagă. depuneri de concreţiuni calcaroase compacte pe faţa inferioară. priza directă – în mână. 17) Context: Caseta 1.80 m Cultura Noua Nr. secţiuni anatomice. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. inv.15 m Cultura Noua Nr. probabil de ovicaprine. ● Vârf realizat pe ulna de porc (probabil). priza directă – în mână. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. lustru superficiale produse la nivelul părţii active. ● Urme de utilizare: tocire. Cx 3.61 mm. inv.12 mm. ● Materia primă: ulna de ovicaprine. secţiuni rectangulare. ● Urme de utilizare: tocire.80 m Cultura Noua Nr. ● Starea de conservare: piesă fragmentară. ● Dimensiuni: lungime 68.00 m Cultura Noua Nr. Cx 3. ● Materia primă: fibula de porc. un sectro al părţii proximale pe faţa superioară s-a exfoliat recent. lipseşte partea proximală.cimec. ● Dimensiuni: lungime 111. lustru intense produse la nivelul părţii active. 40639. depuneri de concreţiuni calcaroase masive compacte pe faţa inferioară la nivelul părţii proximale. NGS/2016_10 Vârf de os (Fig. probabil de ovicaprine.00 mm.ro . aspect faţetat. 40642. NGS/2016_7 Vârf de os (Fig. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini. ● Materia primă: corp costal. NGS/2016_9 Vârf de os (Fig. ● Vârf realizat probabil pe metapod lateral de cal. ovale asimetrice şi poligonale asimetrice.muzeuparvan. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini. 13) Context: Caseta 1. 40645. înlăturarea epifizei proximale prin directă/fracturare. 40643. Cx 3. fracturată în vechime. -1. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat probabil prin percuţie directă/despicare şi percuţie directă/fracturare. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin cioplire cu securea şi abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul părţii distale. inv. secţiuni ovale asimetrice şi poligonale asimetrice. ● Vârf realizat pe fragment de corp costal. fasonarea a 104 www. priza directă – în mână. 14) Context: Caseta 1.57 mm. ● Vârf realizat pe fibula de porc. ● Starea de conservare: piesă fragmentară.46 mm. -1.15 m Cultura Noua Nr. ● Materia primă: probabil pe metapod lateral de cal.

● Materia primă: os lung nedeterminabil. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare şi cioplire cu securea.00 m Cultura Noua Nr. provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil. fracturate recent.52 mm. ● Urme de utilizare: tocire.urmărit amenajarea părţii active prin percuţie directă/fracturare aplicată la nivelul diafizei şi prin abraziune multidirecţională aplicată pe feţe şi margini. lustru la nivelul feţelor produse prin contactul materia primă procesată (piele) şi prin priza directă – în mână. ● Materia primă: mandibulă de vită sau de cal. fasonarea a urmărit decuparea peretelui interior al mandibulei. ● Netezitor pe segment de omoplat (omoplat crestat). ● Materia primă: os lung nedeterminabil. NGS/2016_14 Netezitor de os (Fig. ● Starea de conservare: piesă fragmentară. fracturat în vechime şi recent. ● Starea de conservare: fragment proximal cu un sector al extremităţi proximale. secţiuni rectangulare şi biconvexe asimetrice.10 m Cultura Noua Nr. Caroul 1B. inv.ro . NGS/2016_15 Netezitor de os (Fig. ● Rol funcţional: probabil perforator pentru piei. fasonarea a urmărit amenajarea marginilor şi a extremităţii proximale prin cioplire cu securea şi abraziune. partea activă este amenajată axial (lateral) şi este dublă (partea activă 1 = marginea peretelui exterior. provenind de la un erbivor de talie mare nedeterminabil. 21) Context: Caseta 1 Cx6 -1. ● Rol funcţional: netezitor pentru procesarea (curăţarea) pieilor. ● Netezitor realizat pe fragment diafizar de os lung. NGS/2016_13 Netezitor de os (Fig. -1. amenajarea bilaterală a părţii active prin abraziune multidirecţională intensă aplicată pe feţe şi margini. ● Netezitor dublu realizat pe fragment de mandibulă. ca şi un sector al extremităţii distale. ● Urme de utilizare: tocire. amenajarea bilaterală a părţii active prin abraziune multidirecţională intensă aplicată pe feţe şi margini. inv. probabil vită. ● Dimensiuni: lungime 35. ● Dimensiuni: lungime 206. 40647. ● Dimensiuni: lungime 64. lustru superficiale produse la nivelul părţii active pe ambele feţe. ● Urme de utilizare: tocire. ● Urme de utilizare: tocire. ram mandibular stâng. 18) Context: Caseta 3. ● Starea de conservare: piesă întreagă. fragment diafizar. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat probabil prin percuţie directă/fracturare. NGS/2016_12 Netezitor de os (Fig. ● Starea de conservare: piesă 105 www. 40659.ro / www. fragment diafizar. ● Rol funcţional: netezitor pentru procesarea (curăţarea) pieilor. lustru intense produse la nivelul părţilor active. lipseşte sectorul stâng al părţii distale. secţiuni rectangulare. tocire. 20) Context: Martor Caseta 2/3/15 Caroul 2 -2. Cx 13. 40657.52 mm. extremitatea distală are formă convexă asimetrică. secţiuni ovale asimetrice şi poligonale asimetrice.muzeuparvan. au fost amenajate prin cioplire axială.18 mm. 40650. ● Dimensiuni: lungime 97. probabil vită. lustru intense produse la nivelul părţii active conservate pe faţa superioară. inv. priza directă – în mână. 19) Context: Martor Caseta 3/3/15 Passim În strat Antrenat în nivelurile superioare de intervenții târzii Cultura Noua Nr. ● Rol funcţional: netezitor axial dublu pentru procesarea (curăţarea) pieilor. partea activă 2 = marginea peretelui interior). lustru intense produse la nivelul părţii active.cimec. ● Netezitor realizat pe fragment diafizar de os lung. inv. îngustarea părţii proximale s-a realizat probabil în scopul fixării în mâner (priza indirectă).95 mm. extremitatea proximală are formă convexă asimetrică. fasonarea a urmărit amenajarea marginilor şi a extremităţii proximale prin cioplire cu securea şi abraziune. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat probabil prin percuţie directă/fracturare.85 m Antrenat în nivelurile superioare de intervenții târzii – cultura Sântana de Mureş (Cx 6 = groapă de provizii Sântana de Mureş) Cultura Noua Nr.

N. Urme de ardere. ● Rol funcţional: netezitor pentru procesarea (curăţarea) pieilor. Galaţi (2015). Historica et archaeologica in honorem Eugenia Popuşoi octogenarii. depuneri de concreţiuni calcaroase. ● Patină amenajată pe os lung de cal. dinţii D1.90 m Cultura Noua Nr. The Bronze Age site from Luduş. Sztancs. ● Materia primă: metapod (canon) de cal. ● Dimensiuni: lungime 67. urme de ardere. Bucureşti. Bălăşescu. suprafaţa plană este oblică în raport cu axul transversal al piesei. lustru intense ale feţei inferioare produse prin contactul cu gheaţa.muzeuparvan. se păstrează 14 crestături.68. fracturate în vechime. With special reports by Corneliu Beldiman & Diana-Maria Sztancs. lustru intense produse la nivelul părţii active. Corina Simion & Tiberiu Sava. D. Carmen Stâncel. 2016. Seria Archaeologica X. NGS/2016_17 Patină de os (Fig. Iosipescu. faţa superioară (în contact cu încălţămintea) a fost amenajată prin cioplirea cu securea a condililor epifizari. în contact cu gheaţa) oblice la extremitatea distală şi plane în rest prin cioplire cu securea şi abraziune. ● Patină amenajată pe os lung de vită sau cal. fasonarea a urmărit amenajarea feţei inferioare (partea activă. Piteşti. R.. jud. D10-D11. C. fasonarea a urmărit amenajarea părţii active prin crestarea bilaterală a marginii cavităţii glenoide cu ajutorul cuţitului. suprafaţa exterioară a unora dintre aceştia a fost afectată de abraziune în timpul utilizării. 2016. tocire.). Imola Kelemen. ca şi a părţilor mezială şi proximală. Szilárd Sándor Gál. R. 182-183. com. la nivelul condilului epifizar se observă o perforaţie circulară orientată oblic. p. marginea dreaptă. Arheologie-Istorie. diametrul extremităţii proximale (cavitatea glenoidă) 92/51 mm215. Mihai. Cercetări arheologice şi artefacte din materii dure animale în aşezarea de la Negrileşti. C. ● Fabricarea: debitajul a fost realizat prin percuţie directă/fracturare şi despicare cu securea. p.-M. S. p. fracturată în vechime. neterminată. lipseşte cca o treime a circumferinţei extremităţii proximale (cavitatea glenoidă) fracturată în vechime.-M. Berecki. dobândind un aspect faţetat. Editura Mega. ● Materia primă: radius de vită sau de cal. 2015. L. 40654. D14 a survenit în timpul utilizării. Analele Banatului. NGS/2016_16 Patină de os (Fig. Negrileşti-Curtea Şcolii. ● Starea de conservare: piesă fragmentară. p. Botond Rezi. Braşov.ro / www. se păstrează partea distală. A XLIX-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. Muzeul Judeţean Argeş. ● Fabricarea: debitajul este absent. ● Dimensiuni: lungime 64. inv. ● Rol funcţional: patină pentru piciorul stâng. C.cimec. fasonarea a urmărit amenajarea feţei inferioare (partea activă. 40656. 114-119.60 m În strat Antrenat în nivelurile superioare de intervenții târzii Cultura Noua Nr. fracturată axial şi oblic în vechime. Negrileşti. ● Materia primă: omoplat de vită. Acta Musei Tutovensis. se păstrează partea proximală cu circa două treimi din lăţimea sa iniţială. D. Bone objects. desemnaţi prin siglele D1-D14. 17. 2009. lipsesc partea mezială şi partea proximală. Ministerul Culturii. 106 www. 23) Context: Martor Caseta 2/3/15 Caroul 2 -1. 218-223. Beldiman. C. 28-30 mai 2015. Ilie. probabil că fracturarea dinţilor D1. lustru intense ale feţei superioare produse prin contactul cu încălţămintea de piele (de tip opinci?). D. Observaţii privind utilizarea omoplaţilor crestaţi din cultura Noua. Beldiman. era destinată amenajării unui dispozitiv de fixare a ligaturii pentru picior (probabil şiret de piele). Cronica cercetărilor arheologice din România.fragmentară. Sztancs. 33-46 – cu bibliografia. indicând fixarea pe piciorul stâng. Fixarea de picior se făcea probabil prin legare cu ajutorul unor şireturi-meşe de piele. Istorie veche şi arheologie. respectiv a dinţilor.04 mm. Cluj-Napoca. în D. XII/1. pe baza materialului de la Rotbav. Dietrich. Bibliotheca Musei Marisiensis. Sztancs. ● Starea de conservare: piesă fragmentară. Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2014. Beldiman. D10-D11. Campania 2014.-M. au fost obţinute crestături cu profilul în V asimetric. desemnate prin siglele C1-C14 şi 14 dinţi.ro . ● Urme de utilizare: tocire. suprafaţa plană este oblică în raport cu 215 Pentru abordări recente ale problematicii omoplaţilor crestaţi a se vedea A. în S. ● Fabricarea: debitajul este absent. D14 au fost fracturaţi în vechime. Institutul Naţional al Patrimoniului. în contact cu gheaţa) plane prin cioplire cu securea şi abraziune. inv. jud. Şerban (coord. la partea distală. ● Urme de utilizare: tocire. 22) Context: Martor Caseta 2/3/15 Caroul 3B -0.

● Rol funcţional: patină pentru piciorul drept. ROMANIA The archaeological excavations carried out during 2016 and lead by the archaeologist Costel Ilie from the „Paul Păltănea” History Museum from Galaţi at Negrileşti – Curtea Şcolii Galaţi County led to the discovery of an assemblage comprising 20 pieces made of various raw osseous materials and dated from Noua Culture. lipseşte extremitatea distală. Data from this study can be completed and modified after we will finish the analysis. defensă de mistreţ. The most of the artefacts come from complexes where these were associated (Cx. ● Fabricarea: nu prezintă urme de procesare. NGS/2016_19 Canin de câine (Fig. This article presents the results of their preliminary analysis. exfolieri. ● Starea de conservare: mediocră. GALAŢI COUNTY.80 m Cultura Noua Nr. ● Urme de utilizare: nu are. BRONZE AGE – NOUA CULTURE BONE ARTEFACTS DISCOVERED IN 2016 ARCHAEOLOGICAL EXCAVATIONS AT NEGRILEŞTI – CURTEA ŞCOLII SITE. ● Materia primă: corn de cerb.60 m Probabil Cultura Noua În strat Antrenat în nivelurile superioare de intervenții târzii Nr. ● Starea de conservare: mediocră. establishing the pieces codes. ● Materie primă neprocesată. 25) Context: Caseta 2/3/15 Passim Probabil Cultura Noua În strat Antrenat în nivelurile superioare de intervenții târzii Nr.57.13 = a piece. inv. căzut. ● Starea de conservare: bună. Cx. ● Dimensiuni: lungime 66. ● Materie primă neprocesată.27. faţa superioară (în contact cu încălţămintea) a fost amenajată prin cioplire cu securea. ax drept. 40655. canines (of pig and dog) – probably raw material 107 www. exemplar matur. canin de câine. 40640. ● Fabricarea: nu prezintă urme de procesare. 26) Context: Caseta 1 Cx 3 -0. ● Eboşă/Materie primă în curs de procesare. bone end-scrapers (lissoirs) (NGS/2016_12-15). lustru intense ale feţei inferioare produse prin contactul cu gheaţa. ● Fabricarea: debitaj prin percuţie directă/cioplire pentru detaşarea axului. The current examination of the surfaces with a microscope was also done. Fixarea de picior se făcea probabil prin legare cu ajutorul unor şireturi-meşe de piele.3 = 7 pieces. Cx.21 = 2 pieces.6 = 2 pieces). raza 1 cu medalion şi rozetă.muzeuparvan. lustru intense ale feţei superioare produse prin contactul cu încălţămintea de piele (de tip opinci?). Cx. ● Urme de utilizare: nu are. final part of Bronze Age. ● Urme de utilizare: tocire. fisuri transversale şi axiale. rază de corn de cerb. indicând fixarea pe piciorul drept. 40658. The types included in the assemblage are: various bone awls (NGS/2016_1-11). fractură produsă în vechime la nivelul părţii meziale şi lipire. tocire şi faţetare anatomic-funcţionale ale extremităţii coroanei.ro . ● Dimensiuni: lungime 215. fracturi. prezenţa în nivel poate indica colectarea cu intenţia de utilizare pentru confecţionarea unei piese de podoabă etc.cimec. 24) Context: Martor Caseta 2/3/15 Caroul 1A -1. inv. segmente fracturate şi pierdute în vechime. NGS/2016_18 Defensă de mistreţ (Fig. ● Rol funcţional: nedefinit. rozeta are diametrul (perlura) incomplet. approached aspects (status of conservation. ● Dimensiuni: lungime 89. ● Dimensiuni: lungime 39. prezenţa în nivel poate indica colectarea cu intenţia de utilizare pentru confecţionarea unei piese de podoabă etc. defining of the stages of the manufacturing chain and the use-wear analysis).axul transversal al piesei. fracturare axială recentă şi lipire.ro / www.14 mm. ● Urme de utilizare: nu are. ● Rol funcţional: nedefinit. ● Materia primă: defensă inferioară dreapta de mistreţ. fasonare prin raclaj axial pentru înlăturarea completă a perlurii. NGS/2016_20 Rază de corn de cerb (Fig. The methodology of study applies standardised parameters regarding the conventions. ● Materia primă: canin inferior dreapta de câine. ● Rol funcţional: posibil eboşă de mâner.70. tocire. bone skates (NGS/2016_16-17). baza axului fracturată parţial recent. inv. raw materials.

jud. Vârf de os NGS/2016_8. Vedere satelitară a sitului arheologic cu marcarea secţiunilor şi a suprafeţelor excavate în anii 2012-2016 (adaptare C. Defensă de mistreţ (materie primă) NGS/2016_18. 18. Fig. 12. IMDA aparţinând culturii Noua. 14. jud. Galaţi. Galaţi. Lista figurilor Fig. Fig. Ilie). IMDA aparţinând culturii Noua. Galaţi. Fig. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Galaţi. 26. IMDA aparţinând culturii Noua. Galaţi. jud. jud. Galaţi. Fig. Fig. Cas. Galaţi. 21. Ilie). jud.cimec.3/2016 (C. IMDA aparţinând culturii Noua. 8. 17. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.3/2016 şi cute de gresie (foto C. jud. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Fig. Vârf de os NGS/2016_4. Galaţi. Fig. Fotografiile care nu au indicarea autorului au fost realizate de Corneliu Beldiman. 108 www. Fig. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Netezitor de os (omoplat crestat) NGS/2016_15. Galaţi. jud. Vârf de os NGS/2016_11. 10. IMDA aparţinând culturii Noua. Defensă de mistreţ (materie primă) NGS/2016_19. 13. Fig. Galaţi. Galaţi. Ilie). Galaţi. IMDA aparţinând culturii Noua. IMDA aparţinând culturii Noua. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Netezitor de os NGS/2016_13. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.muzeuparvan. 11.used for adornments (NGS/2016_18-19). Galaţi. Vârf de os NGS/2016_5. Galaţi. Galaţi. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. red deer antler – tine. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. jud. jud. jud. Galaţi.ro . 24. 4. Fig. Ilie). 7. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Fig. Galaţi. Galaţi. Vârf de os NGS/2016_6. Galaţi. Cas. raw material for a handle? (NGS/2016_20). 15. jud. Fig. Galaţi. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Patină de os NGS/2016_17. jud. IMDA aparţinând culturii Noua. jud. IMDA aparţinând culturii Noua. Fig. Fig. IMDA aparţinând culturii Noua. Patină de os NGS/2016_16. Ilie). jud. jud. IMDA aparţinând culturii Noua. 25. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. IMDA aparţinând culturii Noua.3/2016 (foto C. Galaţi. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 9. jud. Netezitor lateral dublu de os NGS/2016_14. jud. 3. Fig. Galaţi. Ilie). jud. 22. Fig. Planul cercetărilor arheologice efectuate în anii 2012- 2016 în sectorul topo C3 („Pin”) (C. IMDA aparţinând culturii Noua. Galaţi. IMDA aparţinând culturii Noua. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Fig. Planul complexului Cx. Fig. jud. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 2. jud. IMDA aparţinând culturii Noua. Vârf de os NGS/2016_7. Rază de corn de cerb (eboşă de mâner?) NGS/2016_20. Fig. Fig. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. jud. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. jud. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Vârf de os NGS/2016_2. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. IMDA aparţinând culturii Noua. Vârf de os NGS/2016_9. 6. Netezitor de os NGS/2016_12. 1. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. jud. Vârf de os NGS/2016_3. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 23. Fig.21 (C. jud. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Galaţi. 20. IMDA aparţinând culturii Noua. Fig. IMDA aparţinând culturii Noua. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Galaţi. 5. jud. Fig. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.ro / www. IMDA aparţinând culturii Noua. jud. NOTĂ. Profilul de N al Cas. Vârf de os NGS/2016_1. Galaţi. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 16. Fig. 19. Vârf de os NGS/2016_10. Fig. IMDA aparţinând culturii Noua.

Ilie). Fig.muzeuparvan. Galaţi.ro / www. jud. 2. Galaţi. 109 www. Planul cercetărilor arheologice efectuate în anii 2012-2016 în sectorul topo C3 („Pin”) (C.cimec. Vedere satelitară a sitului arheologic cu marcarea secţiunilor şi a suprafeţelor excavate în anii 2012-2016 (adaptare C. Ilie). jud. Fig. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.ro . 1. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.

cimec. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.3/2016 (C. jud.ro . 3. Fig.Fig. Galaţi. Ilie). jud.muzeuparvan. 4. Ilie).21 (C. 110 www. Planul complexului Cx. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Galaţi. Profilul de N al Cas.ro / www.

111 www. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.3/2016 (foto C. jud. Fig. 5.ro / www. Ilie). Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Galaţi. Cas.muzeuparvan. Galaţi.3/2016 şi cute de gresie (foto C.cimec. Ilie). jud. Fig. 6. Cas.ro .

Fig. IMDA aparţinând culturii Noua.ro / www.muzeuparvan. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.cimec. jud. Vârf de os NGS/2016_1.Fig.ro . jud. 8. IMDA aparţinând culturii Noua. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 7. Vârf de os NGS/2016_2. Galaţi. Galaţi. 112 www.

jud. Galaţi. 10.ro / www. Fig. 113 www. Vârf de os NGS/2016_4. IMDA aparţinând culturii Noua. Vârf de os NGS/2016_3.Fig.cimec. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.muzeuparvan. 9. Galaţi. IMDA aparţinând culturii Noua.ro . Negrileşti-„Curtea Şcolii”. jud.

Galaţi. Vârf de os NGS/2016_6. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.cimec. jud.muzeuparvan. IMDA aparţinând culturii Noua.ro . IMDA aparţinând culturii Noua. 12.Fig. 11. Fig. 114 www. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Vârf de os NGS/2016_5. jud. Galaţi.ro / www.

jud.ro / www. Vârf de os NGS/2016_7. Galaţi.cimec. 115 www. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. IMDA aparţinând culturii Noua. Vârf de os NGS/2016_8. 14.ro . Galaţi.muzeuparvan. jud. Fig. 13. IMDA aparţinând culturii Noua.Fig. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.

15. Fig. jud. Vârf de os NGS/2016_9. 116 www. jud.ro .muzeuparvan. IMDA aparţinând culturii Noua.ro / www.Fig.cimec. 16. Galaţi. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. IMDA aparţinând culturii Noua. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Galaţi. Vârf de os NGS/2016_10.

Negrileşti-„Curtea Şcolii”.muzeuparvan. jud. Galaţi. jud. IMDA aparţinând culturii Noua. Vârf de os NGS/2016_11. Galaţi. 18. Fig. Netezitor de os NGS/2016_12. 117 www.cimec. IMDA aparţinând culturii Noua. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.ro .ro / www. Fig. 17.

jud. IMDA aparţinând culturii Noua. Galaţi. jud.cimec. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Fig. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 118 www.ro / www. Netezitor de os NGS/2016_13. 19.muzeuparvan. 20.ro . Netezitor lateral dublu de os NGS/2016_14. IMDA aparţinând culturii Noua. Galaţi.Fig.

IMDA aparţinând culturii Noua. IMDA aparţinând culturii Noua.Fig. jud. jud. Fig. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 22. Netezitor de os (omoplat crestat) NGS/2016_15.muzeuparvan.cimec.ro / www. Galaţi.ro . Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 119 www. Patină de os NGS/2016_16. Galaţi. 21.

Fig. Patină de os NGS/2016_17. 23. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. 120 www.muzeuparvan.ro . Defensă de mistreţ (materie primă) NGS/2016_18. jud. 24.ro / www. jud. Galaţi. Fig. Galaţi. IMDA aparţinând culturii Noua. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.cimec. IMDA aparţinând culturii Noua.

jud. Rază de corn de cerb (eboşă de mâner?) NGS/2016_20. IMDA aparţinând culturii Noua.ro / www. 26. Galaţi. jud.Fig. 121 www. IMDA aparţinând culturii Noua.ro . Defensă de mistreţ (materie primă) NGS/2016_19. Negrileşti-„Curtea Şcolii”.muzeuparvan. Fig. 25.cimec. Negrileşti-„Curtea Şcolii”. Galaţi.

Chișinău.com ∗∗ Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Academia Română – filiala Iași. I. încă din preistorie. beliefs.) descoperit lângă satul Mana (Orhei). aparținând secolelor II-I a. În calitate de axă diacronică a fost avută în vedere cumpăna mileniilor.muzeuparvan. Un mormânt de incinerație al unui călăreț războinic (sec. a ghearelor labelor anterioare ale unui urs. GHEARE DE URS ȘI REPREZENTĂRI DE URSIDE ÎN CONTEXTE ARHEOLOGICE DIN PRIMA ȘI A DOUA EPOCĂ A FIERULUI LA EST DE CARPAȚI Ion TENTIUC∗*. ∗ Muzeul Național de Istorie a Moldovei. au fost identificate 10 falange (gheare) de ursidă la care se mai adaugă alte două fragmente osoase (incinerate și ele). Analiza acestora a permis constatarea că ele aparțin unor falange distale corespunzătoare ghearelor unui urs brun (Ursus arctos). 2: In honorem Ion Ioniță octogenarii. a făcut să căutăm analogii pentru întreg setul de materiale descoperite. a unor atitudini deosebite ale comunităţilor umane faţă de anumite animale. de la labele anterioare ale unui urs. vbubulici@mail. Viziunile omului față de lumea înconjurătoare și divinitatea sunt în legătură directă cu practicile funerare în care se reflectă. reprezentând mormântul unui călăreț războinic incinerat. 72-110.cimec.ru ∗∗∗ Secția de Cercetări Antropologice. II-I a. Angela SIMALCSIK∗∗∗ Key words: bear-claws. În urna funerară. Expertiza arheozoologică a apreciat că resturile animale osoase. Tentiuc. altceva decât modele de gândire și norme ale comportamentului uman din anumite perioade istorice.. Istorie veche și arheologie. ion_tentiuc@yahoo. aparținând falangelor mijlocii (care preced ghearele). Bubulici. Bârlad. În procesul prelucrării materialelor descoperite în complexul funerar de la Mana (Orhei). 24-25. Identificarea în mormântul de incinerație. 122 www. prin simbolismul său. depozitarul unor credințe și practici străvechi. printre oasele umane calcinate au fost identificate și câteva oase animale. Căutările noastre au avut în vedere spațiile geografice limitrofe. artistic representations. este reflecția reprezentărilor umane. angellisimal@gmail. 1). Fifth edition. Chișinău. Ursidae. Riturile și ritualurile nu reprezintă/imaginează.com 1 V. rite and ritual. reprezentând comunitățile istorice sau societățile tradiționale unde ursidelor li se acorda o anumită atenție din partea comunităților umane. Angela Simalcsik. în Acta Musei Tutovensis. Chr. De asemenea a fost analizat locul și rolul ursidelor în practicile funerare și credințele religioase. Valeriu BUBULICI∗∗. Actul ritual. înzestrat cu un bogat inventar de arme de tip Latène1. p. power. apropiate sau mai îndepărtate. S-au căutat explicații privind prezența ghearelor sau a caninilor de urside în complexele funerare. Chr. în Death and Animals from Prehistory to Middle Ages. 2016. Angela Simalcsik.ro / www. Bubulici. aparțin unui urs matur2. discovered in Mana-Orhei (Republic of Moldova). Alba Iulia. dar și în unele așezări din prima și a doua epocă a fierului. Tentiuc. Aceasta l-a făcut pe Diodor de Sicilia să considere că tratamentul deosebit al oamenilor față de regnul nevorbitor vine de la mitul că zeii. V. I. În rezultatul cercetărilor s-a văzut că investigațiile arheologice din ultimii ani au scos la lumină importante vestigii care mărturisesc despre existenţa. s-au deghizat în animale. International Symposium on Funerary Anthropology ”Homines. p. Reamning of bear-skin in a cremation burial of late Iron Age. 2015. Astra”. XII. Gunera. 2 Luminița Begenaru. în ansamblul lor de acțiuni. identificate împreună cu oasele umane incinerate în urna funerară a călărețului războinic de la Mana (fig.ro . reprezentată de o situlă de bronz. 18- 21 October 2015. simțindu-se amenințați de titani.

1997. formează un adevărat Axix mundi al legăturilor dintre htonicul și celestul credințelor și practicilor religioase ale omului. Niculitze. 3/1). în Arheologia Moldovei. întâlnite la comunități umane răspândite pe impresionante spații din Europa și Asia. Așa cum religiozitatea este un act al unei experiențe religioase de validare individuală a sacrului. dar și a celei fenomenologice. în Arheologiceskie issledovanija v Moldavii (1974-1976 gg.). (cit. Bucureşti. Această situație a făcut ca cercetătorii din domeniul istoriei religiei și a filosofiei religiei să considere că ”omul religios este situat la limita dintre planul experienței religioase individuale și al celei colective. S-a atras atenția asupra faptului că întreaga concepție religioasă a lumii implică două noțiuni fundamentale – sacrul și profanul. sunt labele de urs. O aşezare hallstattiană de la Cozia.ro . 2). în prelungirea hierofaniei3 și a simbolului religios. iar pe Sfântul Augustin (354-430 p. 4 Formulă potrivit căreia experiența religioasă înseamnă manifestarea puterii. 7 Ibidem. 4a.). europene sau asiatice. au fost mereu și pretutindeni dorite şi căutate. 131) să declare că ”nici un animal nu este mai abil în a face rău”. Aici. sunt cele mai intens supuse studiului. descoperite în aşezările hallstattiene de la Cozia9 (Iaşi) şi de la Hansca10 (Ialoveni) (fig. Ursul. Piesele au fost atribuite 3 Noțiune definită de Mircea Eliade pentru a desemna. etnologice. cele mai controversate. Este cunoscut că trecerea de la experiența religioasă la religie are o indisolubilă valabilitate istorică. ns. antichitate și perioada medievală timpurie s-a bucurat de cea mai mare apreciere anume pentru puterea sa. Astfel. p. Martin Velasco. Pornind de la aceste aserțiuni se crede că ”în religie. 10 I. fig. 67. LIV. totodată. că ”ursul este diavolul”8. căutându-i totodată protecția.ro / www. reputația de invincibilitate. Introducere în fenomenologia religiei.muzeuparvan. care reflectă perceperea ursului brun de către comunităţile locale. a fost ursul brun (fig. fig. Kishinev. p. 9 Atila Laszlo. Istoria naturală. spre exemplu. Paris. Prezența acesteia. de spiritualitatea lui. Studiile antropologice. dar în special însuşirile lui fizice (forța deosebită. au fost identificate piese care mărturisesc despre existenţa unor manifestări deosebite. 1981. p. Van der Leeuw.2. să mărturisească. VIII. la fel cum acestea există la multe comunități. 210. diversele forme sub care se manifestă sacrul. dar și cele ale istoricilor religiilor au pus în valoare calitățile și rolul pe care l-a jucat ursul pentru comunitățile umane tradiționale. 1972. p. în centrul lumii sacrului ar sta puterea5. 1955. ele încă rămân a fi cel mai puțin cunoscute și. 8 Citat apud: Michel Pasoureau. 153). s. La religion dans son essence et dans ses manifestations. Unul dintre animalele care în preistorie. ursul bucurându-se de cea mai mare apreciere în primul rând din partea războinicilor. în orice religie. 2007. iar pe de alta ritualul și puterea. Una dintre manifestările puterii este rolul esențial pe care îl joacă primejdia-tabu. fiind figura centrală a unui întreg ansamblu de credințe și practici religioase. Conform doctrinei evoluționiste. 1. a primejdiei-tabu. Dumnezeu a ajuns destul de târziu”7. Edificatoare în acest sens. 36. p. 71). Chișinău. б. iar puterea ar fi chiar o primă formă a sacrului6. în Predica sa despre Isaia. iar în prelungirea cratofaniei4 și a gândirii magice se află ritualul” (Codoban 1998. Istoria unui rege decăzut. p. Se crede chiar că religia începe odată cu prezența puterii. Aceștia din urmă îi râvneau puterea și vigoarea. S-a văzut că aspectele ce țin de activitățile umane. Galistatskoe poselenie v Haniskom mikrorajone. Investigațiile arheologice efectuate în ultimele decenii în spațiul est-carpatic și circumcarpatic au confirmat existența unor atitudini deosebite la comunitățile tracilor carpato- balcanici și la geto-daci față de urs. apud Velasco. p. modelate din lut. Iași.cimec. 72-74. 13. S-a văzut că anumite calităţi native. pentru această perioadă.) (Plinius. VII. de manifestările legate de credințele și religiozitatea omului. Frica față de acest animal feroce l-a făcut pe Pliniu cel Bătrân (23-79 p. ca o dură sentință. 6 G. poate a unor ritualuri și practici (în forma în care acestea pot fi identificate și înțelese/interpretate prin cercetarea arheologică). pe de o parte mitul și sacrul. lingvistice.). a fost presimțită cu mult înainte de a invoca o divinitate anume. Chr. Chr. 30-39. calitățile apotropaice speciale). tot așa religia este o experiență religioasă de validare colectivă a divinului. se află mitul (subl. 123 www. În acest fel. Cu toate acestea. 1997. T. 5 J. istorice sau tradiționale. pentru prima epocă a fierului.

L. Bucureşti. com.. 145. 1975.). 5/3) etc. Galaţi. Frakijskaja uzda iz kurgana Oguz. 200/11. 48-49. 21. 9-10. 44/1-4. Cucorăni19 (Botoşani). Chr. Necropola daco-carpică de incineraţie din secolele II-III e. Sârbu. 124 www. Botoşani).muzeuparvan. 1. 3. 1993.e. 62. V. religioase şi magice în lumea geto-dacilor (pornind de la descoperiri arheologice din Câmpia Brăilei). ba chiar sunt mult mai prezente. V. V. 84. 1993. De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea.cimec. p. 3/4) sau Craiova16. pl. Anexa 24.-C. apr. figurinele miniaturale din lut sau imaginile pe piese de toreutică.. Imaginar și imagine în Dacia Preromană.). do n. 124. cu predilecţie în riturile şi ritualurile funerare. 210. Les Thraces entre les Carpates.-C. p. Chr. Vase sau capace cu toartă în formă de ursuleţi.. 1973. J. potrivit cercetătorilor. Sârbu. Bucureşti. 319-252. 3/13. datat în secolele VI-V a. S. 5/2). Sârbu. 13 Е.ro / www. Cultura carpică. G. fiind perpetuate de către dacii liberi (carpi). 1978. av. Moldoveni-Gabăra23 (Neamţ) (fig. Săpăturile arheologice de la Gabăra. Căpitanu. 21 M. 32/4-5.n. fig. Imagini ale ursului apar și pe piese din cunoscutele tezaure de la Agighiol14 (Tulcea) (fig. G. p. 18 Radu Vulpe. 11 V. Vlădiceni-Bâzgoaia26 (Neamț) (fig. Berciu. 16 V. 12 Valeriu Sîrbu. Letnița15 (Bulgaria) (fig. Se pare că imaginea unui cap de urs a fost sculptată în os pe o psalie (?) și depusă în mormântul de incineraţie de la Pârjolteni11 (Călăraşi). Asemenea vase.-C. 5/1). Antonescu. 8. piese determinate de cercetători ca aparținând imaginii unor urşi sau ursuleţi. fig. Aşezări din Moldova. CXXXIX/2. Se pare că și statuetele din ceramică de la Cârlomănești21. 63. 452. Imaginar și imagine…. fig. 43/2-3. Sunt de remarcat aici aplicile frontale în formă de cap de urs din tumulul de la Oguz13 (Herson) considerate de origine tracică (fig. 1975.. 1980.-C. 21. care le utilizează. 4. în SCIV. Brăila. 25 N. 217. 63-116. toate datate în intervalul secolelor III-II sau III-I a. 25-26. în procesul investigațiilor. I. Lapușnean. 1969. din secolele IV-III a. în siturile din perioada geto-dacică. fig. Sârbu. VII. Statuetele geto-dace de la Cârlomănești (jud. Е.Bubulici. Figurine miniaturale modelate din lut. 3. Zaharia. les Balkans et la Mer Noire (Ve s. p. 39. după cât se pare. căruia îi mulțumim și pe această cale. Babeș. nu constituie o excepție12. 20 Silvia Teodor. nr. M. 16/6. 3/2). 1997. 69. Arta traco-getică. 14 D. reprezentând ursuleți.. 60-62. 6/3) sau Pruteni27 (Făleşti) (fig. 40. 133-134. Brăila. 2. 7-8. CXXXVIII/1. atribuite secolului IV a. – Ier s. cu tortițe reprezentând ursuleţi. în Arheologia Moldovei. în SCIVA. Credinţe şi practici funerare. Les Thraces entre les Carpates. judecând după lungimea ghearelor și rotunjimea urechilor. 6/1. Onceşti. fig. 19 Silvia Teodor. 6/4).secolelor X-IX a. Chr. Fialko. Brăila. în Materiale. 8. pl. fig. 1997. p. Şantierul Poiana. s. J. 63. Scenele cu urși pot avea. Chr. Florea. p. p. 1961. 3. les Balkans et la Mer Noire (Ve s. 85-86. Obraz medvedea v sarmatskoj kuliture s. utilizate în calitate de urnă funerară. 26/5. Aşezarea de epocă Latene de la Botoşana. se întâlnesc și în situri din perioada secolelor I-III p. Bichir. p. reprezentând diverse categorii de animale sălbatice. in Carpica. au fost descoperite în siturile de la Poiana18 (Galaţi). 1951. un caracter sacru sau inițiatic al vânării unor animale puternice17. p. p. Rannie frakijtzy X – naceala IV vv.. 17 V. în Rossijskaja arheologija. fig. fig. 17/7. fig. Buzău). modelate din lut. Kishinev. fig. Printre acestea au fost evidenţiate. 26 Informație de la Marius Alexianu. reprezintă tot niște ursuleți (fig. Chr. 18/6. judeţul Bacău. G. Credinţe şi practici funerare. p. J. apr. aparținând secolelor II-I a. Sârbu. p. 23 I. în SCIV. 47. av. Botoşana20 (Suceava). VII. p. p. Chr. 28. 31. 17. 2004. 141. 22 V. Zaharia. 1970. 1995. 2004. Petrescu-Dîmboviţa şi Em. J. judeţul Suceava. Săpăturile de la Cucorăni (jud. de la Gălăneşti-Bărboasa. București. 129-136. au fost identificate şi în cadrul unor aşezări cum ar fi cele de la Botoşani-Dealul Cărămidăriei25. Vezi şi V. pl. au fost descoperite în mai multe morminte din necropolele de la Bărboasa-Gălăneşti22 (Bacău) (fig. Galaţi. 3/3). 15 V. Poieneşti24 (Vaslui) (fig. 69. fig. religioase şi magice în lumea geto-dacilor (pornind de la descoperiri arheologice din Câmpia Brăilei). fig. 1977. 24 Gh. – Ier s. Les Thraces entre les Carpates. Florea. Pentru perioada următoare s-a constatat că. 31/78. Kurceatov.ro . Sîrbu. p. Chr. 122-124. v lesostepnoj Moldavii. 4). p. Figurine izolate de urşi şi ursuleţi.

având baza căptușită în folie de aur. În complexele funerare menționate au fost identificate de la una până la șase gheare de urs. Matusov. do n. 1980. fig. 2009. Chr). ci doar punctarea unor tendințe la comunitățile umane cu care triburile tracice sau geto-dacice au fost în contact direct. Kiev. pentru prima și cea de-a doua epocă a fierului31. p. probabil. turnate în bronz. în calitate de apotropeu (Liubotinskij mogilinik). Chr. în calitate de talisman. 19. 33 A. fig. Pe de altă parte. Romasko. 1968. A. 3/5) și în tumulul Bolșoj Râjanovskij35 de la est de Bug (aparținând sec. Gh.ro / www. Ilijnskaja. Dnepropetrovsk34 (atribuite sfârșitului secolului al V-lea a. 57. V. u s. 2006. 95. în Skifija i Kavkaz. 1982. Ciobanu. p. A. Investigațiile au scos la lumină mai multe morminte de incineraţie sau de înhumație. p. cum ar fi cele din tumulul numit Repjachovataja moghila32 de lângă s. Matusov. dar și pentru perioada preromană recentă şi romană timpurie. Prezenţa unor resturi osoase de urs (gheare sau canini) în complexe funerare nu este una foarte frecventă. Ilinskaja. 37 Cercetări Vasile Haheu. 36 V.e. Ja. Chochrovski. Acesta a fost utilizat. Dnepropetrovsk. Bucureşti. Aici au fost descoperite șase gheare de urs perforate. Bujnov. 29 I. Unele dintre acestea erau perforate și utilizate în calitate de podoabă pentru căpăstru. 152. Mozolevskij. fig. V. Protase. Marchevici. perforat. 125 www. în Materiale. cu posibilitatea unor influențe reciproce. A. A. dar niciuna neobișnuită pentru ritul şi ritualul funerar din perioada celei de-a doua epoci a fierului. din bazinul Donețului de Nord (tumulul 2. I. Skoryj. Bubulici. 2007. ris. Chr. 32/3. Kiev. Pentru Europa Centrală și de Vest cercetările arheologice au permis completarea hiatusului legat de cunoașterea importanței ursidelor în credințele religioase și practicile funerare. 73. Chișinău. Degteari.muzeuparvan. Ja. dar și din necropola tumulară Liubotinskij33. Chr. 1999. 48. A. 1971. probabil.) (fig. p. Un centru de olărie dacic din epoca romană (cercetările din anii 2001 şi 2003). ale acestui animal. c. 35 S. Un colț de urs. 166. reprezentând ursul. c. 1998. Telnov. Kiev. Săpăturile de la Poieneşti din 1949. A. 27 V. p. Considerăm că originile cultului ursului pot fi mai degrabă de vechime indo-europeană sau chiar pre-indo-europeană30. Ju. Începând cu secolul V a. Din istoria şi civilizaţia dacilor liberi.ro . 28 R. altele. în care au fost descoperite de la una până la 10 sau chiar 15 gheare de urs. un nobil scit. în Pyretus. Acestea erau utilizate. I. p. 1981. Bliznetzy-2: Skifskij aristokraticeskij kurgan v Dnestrovskom pravoberejnom nadporojie. c. în Liubotinskoe gorodisce. Gheare de urs au fost descoperite în tumulul de la Bliznetz 2 din or. Vulpe.cimec. Cele cinci gheare descoperite în mormânt au fost interpretate de către cercetători drept resturi ale unei labe de urs. 1/15. Skify Dneprovskogo Lesostepnogo Levoberejija (kurgany Posulija). 31 Nu ne-am propus aici un inventar sau un repertoriu detaliat al descoperirilor arheologice reprezentând piese din categoria celor care reflectă atitudinea față de urside. Riturile funerare la daci şi daco-romani. Ungheni. Grigoriev. Cultura carpică. D. cu orificiu de prindere. N. s. pe Teasmin (afluent de dreapta al Niprului) (mormântul nr. V. V. în complexele funerare scitice sunt depuse pandantive în formă de labă de urs. 1. Bichir. 57/6. N.). Unii cercetători au văzut în aceste forme de tortițe zoomorfe. 68-69. Kurgany VI v. Ridzevski. 19. 98. I. în timpul investigațiilor arheologice din anul 1986. 22/1-5. 5/5. p. Iaşi. A. Liubotina. Pruteni. a fost descoperit la Alcedar-Cetățuie (Rezina)37. Charkov. Terenojkin. 32 V. în straturile aparținând secolelor IV-III a. se pare. Au fost găsite patru gheare de urs dispuse pe trei părți ale defunctului. V. c. Ioniţă. aparținând sec. 2). Novye issledovanija kurganov skifckogo vremeni v okrectnostjach g. K. 455. II. descoperite în necropole sau așezări. 85-86. Cercetările demonstrează că arealul de regiuni și spectrul de credințe în legătură cu ursul este unul mult mai vast. 30 Vezi: V. L. fig. III a. în Archeologija. P. Bicbaev. erau purtate. Bandurovskij. Tzentralinaja mogila Velikogo Rijanivskogo kurganu. Skorij. Chişinău. c. nr. VII-VI a. p. vom menționa că drept mărturie stau descoperirile de gheare de urs în mai multe complexe scitice. nu lipsesc nici reprezentările plastice. pl. S. Chr. 150. 153. Cercetările arheologice de la Rezina și Movila Măgurii din anul 1995. fig. B. Pozdnetripolischie plemena Cevernoj Moldavii. 1/44-46. Vornic. din argilă sau metal. influenţe sarmatice28 sau Latène29. 34 V. A fost descoperită o gheară de urs perforată. Cât privește prezența unor gheare de urs în contexte arheologice sau funerare. în calitate de podoabe pentru căpăstru36 sau de apotropeu. 132. acoperite în folie de aur. 105-107.

Kishinev. reprezentând o labă de urs turnată din bronz. p. E.. Hronologija pamjatnikov srmatskoj kulitury Dnestrovsko-Prutskogo mejdurecija. s. 1980. Considerații preliminare. I. Pornind de la faptul ca mormintele prevalează în zone de contact celto-german.muzeuparvan. I a. Cuza”. 86. pentru Europa Centrală și de Vest. 3/6). dar și la Baldock şi Wewyn Garden Sity din Marea Britanie. G. înzestrate cu tortițe în formă de ursuleți. fig. cercetătorul german Martin Schönfelder a evidențiat. datat la mijlocul sec. Meliukova. tabl. 1988. Un pandantiv. I. desemnând prin ele germanicii. au fost identificate și în unele complexe funerare din spaţiul pruto-nistrean. argint sau aur. sculptați și ei în lemn. 89 (2). Haimbach/Weis (Neuwied). în calitate de exemplu. Moskva. Parum (Hagenow). lemn. Orenburg) (fig. 8/2). Fedorov. 8/1). nu sunt întâmplătoare. Chr. unde a fost găsit un vas de lemn încastrat în folie de aur. Alba)42. În Repertoriul și pe Harta realizate de autor. 305-336. 40/9. Sarmatskoe pogrebenie iz kurgana u s. purtată în timpul vieții (sau utilizată doar în cadrul ritului funerar). 1994. 42 I. 32/2. printre oasele incinerate au fost descoperite și nouă gheare de urs. S. Am menționat deja. se pare.e. Recipientul era înzestrat cu picioare și cap reprezentând un urs. Astfel. mai multe complexe funerare cu resturi osoase (falange distale) aparţinând unor Ursidae descoperite în situri din Suedia. La Cugir avem aceeași situație ca și la Mana. 1960. H. Vase de acest fel.ro / www. Ceuca. I. în semn de recunoaștere a înaltei demnități ierarhice sociale. într-un mormânt tumular bogat de la Olăneşti40 (Ştefan Vodă). Toate aceste descoperiri au fost atribuite de către cercetători secolelor I-II p. modelați din argilă. cel mai estic sit de acest fel este reprezentat de câteva morminte de la Tisice. 2014. Menționăm că zgarda și botnița erau realizate din mici plăcuţe de argint prinse la gâtul și botul animalului. Chişinău. p. înzestrate cu torţi stilizate în forma unor ursuleţi. Bubulici. 1986. 6/1). B. dar și pentru confirmarea celor spuse de 38 Schönfelder Martin. Die Scheiterhaufen aus Cugir und Tarinci. Abordând acest aspect al problemei. autorul crede că prezența ghearelor de urs în complexe funerare închise ar fi un veritabil indiciu etnic. Idem. Toate aceste situri au fost atribuite celților sau germanicilor. Crișan. 1. în Arheologiceskie issledovanija v Moldavii v 1983 g.. Aici. Kishinev.ro . bronz. înzestrată cu orificiu de prindere. Asupra filierei indo-europene a cultului ursului înclină descoperirea unor figurine de urşi sau ursuleţi. p. 1990. 204-205. mărturiile despre existența unei atitudini deosebite față urs. 40 A. s. 2003. fig. 41 G. Studiu asupra osemintelor de animale din mormântul princiar de la Cugir. deținută sau moștenită de defunct în timpul vieții. identificată aici ca fiind o figurină de mistreț. în Apulum XVIII. 12/4. un vas ceramic cu toartă în formă de ursuleţ a fost descoperit în mormântul sarmatic tumular de la Dumeni39 (Râşcani) (fig. Grossu. W. Chr. Sarmatskie pameatniki Srednego poprutija. dar şi în cele din primele secole ale erei creştine. în Sovetskaja arheologija. împreună cu bogatul inventar funerar. identificate sub diverse forme în complexele arheologice din mileniul I a. 1962. 217-227. T. care se întâlnesc în complexe atribuite sarmaţilor. Iași. în Praehistorische Zeitschrift. 126 www. 7/1-2. O adevărată surpriză constituie descoperirea. erau imaginați purtând zgardă și botniță (!) (fig. 125-128. Olonesty 40 let spustea. Ursuleții. 81-87. Cele din nordul Germaniei au fost descoperite la Altenbauna (Kassel). Bear-claws in Germanic graves. Bălășescu. Unul dintre cele mai timpurii exemple pare să fie cel descoperit în tumulul de lângă Filipovka I (reg.. 7).Olonesty (Moldavskaja SSR). Chr. Ein Beitrag zu den Bestattungssitten der Balkanhalbinsel und des vorromischen Dakiens in der Spătlatenzeit. Schoch. Putensen (Hamburg). Sarmatskoe pogrebenie iz kurgana u s. I. A. în Oxford journal of Archaeology 13 (2). în Analele științifice ale Universității ”Al. Naselenie Prutsko-Dnestrovskogo mejdurecija v I tyseaceletii n. Necropola dacică de la Cugir. în Cehia (fig. Kurceatov. împreună cu „pelerina” sa princiară. Schkopau/Suevenhock (Merseburg) și Clemency (Luxemburg)38. Ehestorf (Hamburg). Chr. în Materialy n issledovanija po arheologii. a fost identificată într-un mormânt din necropola sarmatică de la Bocani41 (Făleşti) (fig. Teleaga. V. in Interferenţe cultural-cronologice în spaţiul nord-pontic. 301. p.cimec. După cum vedem. Defunctul a fost incinerat. Pentru ghearele de urs descoperite în mormântul de la Mana cea mai apropiată analogie o găsim în tumulul princiar de la Cugir (jud. 89. 39 V. Complexul funerar a fost atribuit de către cercetători secolului V a. a două vase confecționate din lemn.

fierul și focul nu au nici o putere asupra lor. Prin aceasta se explică faptul că. Ursul. Aceste exemple susțin ipoteza noastră privind prezența unei “pelerine” din blană de urs în complexul funerar al călărețului războinic de la Mana43 (fig. Paliga S. Zalmoxis era imaginat purtând pe umăr blana animalului totemic. 127 www. Chișinău.noi. Pelerina este fixată pe spate prin aducerea celor două labe peste umerii ostașului. vol. 45 Citat după Michel Pastoureau. Note pe marginea originii și a rolului armurilor geto-dacilor în ritualurile funerare. îmbrăcați doar cu o cămașă de urs. București. Istoria credințelor și ideilor religioase. de către scriitorul islandez din secolul al XIII-lea. în Acta Centri Lucusiensis. blană) în Viaţa lui Pitagora46. A se vedea analiza pasajului și la Zoe Petre. acestea sunt în legătură directă cu autoritatea și/sau cu puterea. pentru desemnarea inițierii militare a tinerilor războinici. masacrând oameni și animale. Viața lui Pitagora. Borangic. bastarne. I p. Practica nemuririi. Blana unor animale feroce apare frecvent în calitate de atribut al unor zeități sau eroi mitologici. pe unele pietre de mormânt (stele funerare) găsim imaginați ostaşi romani (mijl. episcopul de Winchester. menționăm scrisoarea Sfântului Bonifaciu care. turbați ca niște fiare. ucigând tot ce le iese în cale. 276-277. ultimii fiind încă reticenți creștinismului. Carol cel Mare. 159. 46 Porphyrios din Gaza. dar și asupra înaltului statut social al acestuia.). I. purtători ai stindardului imperial (imaginiferii).ro / www. p. De fiecare dată. Chr. p. p. în acest fel. puteau fi parte a unei “pelerine” purtate pe umeri de un înalt reprezentat al elitei locale. fiară puternică și solitară. Snorri Sturluson. Pornind de la etimologia numelui Zalmoxis (zalmos = piele. cu legarea lor în partea din față a purtătorului (fig. autor din a doua jumătate a secolului III p. mai și beau sângele 43 Conform aprecierilor făcute de specialiști. numită de geți salmos”. Pe de altă parte. indubitabila investire a zeului suprem al geto-dacilor cu puterea absolută a celui mai redutabil dintre animalele cunoscute la acea vreme. dar și la C. Mircea Eliade considera că indo-europenii împărtășeau un sistem comun de credințe și ritualuri proprii tinerilor războinici. acesta era un adolescent cu vârsta de circa 14-16 ani. sec. despre ”ritualurile execrabile ale păgânilor care. foarte expresiv. se utiliza termenul special „berserkir” care reprezintă „războinici în blană de urs”44. Exemplul cel mai concludent îl găsim la Porphyrios din Gaza. 1992. 2007. 7-8. 44 Mircea Eliade. Evocarea blănii de urs în acest context este suficient de explicită pentru a documenta existența timpurie la traci și geto-daci a cultului ursului. în perioada antică și medievală prezența lui era resimțită pretutindeni. La vechii germani și scandinavi. a declarat un adevărat război ursidelor venerate de către saxoni. încât a fost considerat adevăratul vinovat al perpetuării păgânismului politeist și o piedică serioasă pentru convertirea noilor prozeliți la creștinism. că resturile de oase ale labelor anterioare de urs. Dintre sursele documentare scrise în care sunt reflectate unele aspecte ale vieții religioase ale germanilor în legătură cu ursidele. Chiar dacă în peisajul european ursul a supraviețuit astăzi doar punctual. care probează exact modalitatea de a purta pe spate pelerina de urs. având o blană de urs pe spate. Chișinău. fără cuirasă. În bestiarul mitologic universal. s-a acreditat și ideea că Zalmoxis la origine era un zeu-urs. sfătuit de prelați.ro . Astfel. spre sfârșitul secolului al VIII-lea (în special în anii 773 și 786). îi scria prietenului său. Istoria unui rege decăzut. ursul ocupă unul dintre cele mai reprezentative locuri. 2. în afară de faptul că se deghizează în urși. Aceștia sunt descriși. 73. Autorul antic admitea. O lectură critică a izvoarelor grecești referitoare la geți. în toată perioada Evului Mediu timpuriu ursul era venerat în așa măsură. 2013. Cercetările au demonstrat că până în zilele noastre s-au păstrat imagini..muzeuparvan. Cu atât mai mult. 14. mușcându-și scuturile. acesta menționa că „lui Zalmoxis la naștere i se aruncase deasupra o blană de urs”. 10). 2004. Chr. pe la 742. descoperite în mormântul de incineraţie de la Mana. în zone limitate geografic.cimec. în Heimskringla Saga: ”Ei pleacă goi la luptă. 9/1-3). ei sunt invincibili”45. Într-o altă variantă: „la naștere fusese învelit într-o blană de urs. p. fără armură. în unele regiuni.

1. drept un animal sacru. care se ține. 48 Pastoureau. Așa cum demonstrează investigațiile în domeniu. 1903. Sărbătorile de altădată. Bestiarul mitologic românesc. 53 Vasile Adăscăliței. București. Tangl. Frazer. de obicei. 88-89. p. Vîrstele timpului. Jocul ursului de Anul Nou. dar și mai târziu. 1916. G. totuşi. Pastoureau. Ursul este. nu îl vânează și nici nu se folosesc de blana lui49. 54 Ion Ghinoiu. atitudine perpetuată și în colindele augurale de Anul Nou sau în “Jocul Ursului”57 (fig. Ursul. locuitori ai Caucazului de Nord. Chișinău. la peste 10 km distanță. с. 145-146. în Un pol de contribuții etnografico-folcloristice privind realitățile vasluene. 183-186. Vezi: J. Coman. dar mai cu seamă – sănătate55. 1972. dacă-i din om”. Timpul sacru. Această atitudine față de urs amintește de cea a osetinilor. ca și omul. pe trup și haine.ro / www. în cultura românească. Bestiarul mitologic românesc. 69. p. Prin asta se explică. Cernăuţi. ursul era considerat. P. 1996. Istoria unui rege decăzut. atestă atitudinea deosebită care i s-a acordat. vechea practică cvasi-generalizată a prinderii. pe 1 august și este practicată cu mare strictețe în satele subcarpatice pentru ca ursul să nu atace turmele și cirezile. 49 Z. M.muzeuparvan. 1994. Studiu etnografic. Așadar. 55 Vasile Adăscăliței. 146-147. 33-44. 1980. p. 57 Sim. 130 (scrisoarea 63). с. p. probabil. Creanga de aur. și dacă nu vorbește. Die Briefe des heiligen Bonifatius und Lullus. 17. vol.cimec. se mânjesc. p. Este ziua când se organizează cortegii ale ursarilor care joacă ursul domesticit prin curțile oamenilor. 36. 1994. 50 Ibidem. 52 M. și chiar mai deștept: el pe toate le poate. și puterile lui apotropaice sunt calitățile care au rămas cel mai bine reflectate în credinţele şi superstiţiile româneşti. Mai amintim și de Ziua Ursului. mărturie a importanţei deosebite a personajului54. forţa nemăsurată a ursului. Ursul. 142-146. ci chiar o creatură intermediară între lumea dobitoacelor și cea a oamenilor.)56. 2007. Mircea Lutic. dresării și purtării ursului pe la casele oamenilor. etc. Se crede că pentru germani ursul nu era doar un animal invincibil. Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică. Marian. vol. Ungerea copiilor la naştere cu untură de urs pentru “a fi om tare”. 1972. Moskva. pe toate le știe și pe toate le înțelege. 2006. 47 M. 74. În tradiția românească. “el îi jumătate om. asta este doar pentru că nu dorește”50. p. afumarea cu păr de urs împotriva speriatului. și chiar un strămoș sau un părinte al omului48. în Antichitate şi Evul Mediu timpuriu majoritatea popoarelor din Europa au venerat ursul pentru puterea şi vigoarea sa. citat apud M. Jocul ursului de Anul Nou în Moldova. 86-89. București.acestui animal înainte de a pleca la luptă”47. cercetările demonstrează că în preistorie. 2. hanții cred că ursul a fost cândva o ființă supranaturală care a fost trimisă din ceruri pentru a-i pedepsi pe cei păcătoși51. 17. Iași. p. p. membrii tribului ainu din arhipelagul japonez beau sângele cald al ursului proaspăt vânat „pentru ca îndrăzneala și alte virtuți ale animalului să-i pătrundă și pe ei. Evencii (un popor din Siberia Orientală) cred că ursul este fratele mai mic al mamei. cu sânge de urs. Sokolova. Aceștia consideră ursul drept o rudă a lor.ro . p. râvnită de oameni. probabil. p. București. Sărbătorile la români. p. ca şi în alte culturi europene. dintre care unele (Martinii de Toamnă – 12-14 noiembrie şi Martinii de Iarnă – 1-3 februarie) se ţin câte trei zile. Vaslui. iar iakuții consideră că ”ursul este deștept. p. Coman. Berlin. Românii denumesc această stare „a fi ursuz”. 56 Elena Niculiţă-Voronca. o origine umană (“aşa-i de cuminte. Kulit jivotnych v religijach. 83. 11). unicul animal căruia îi sunt închinate mai multe sărbători de peste an. pentru a-și asigura succesul la vânătoare”. Chişinău. 1972. farmecele și chiar pe diavol de la casa omului. 2005. Atribuindu-i-se. 952. Se consideră că ursul este deținător al unor însușiri / puteri apotropaice deosebite: el poate alunga bolile. Exact în aceeași perioadă. Pentru asta este suficient să vină ursarii ca să joace ursul în gospodărie53. cu credința că le va aduce noroc. 2007. 51 Ibidem. și nu doar în ea. ursului i se conferă o poziție complexă52. 128 www. Fl. jumătate urs” etc. Tot lui i se atribuie deținerea unor energii purificatoare. с. Pe de altă parte.

cu forța și capacitatea sa de a oferi protecție. antiquity and the early Middle Ages. la care se adaugă un imens material etnografic. De vigoarea puterilor sale depindea bunăstarea comunității. iar oamenii puteau pieri doborâți de boli. also contained 10 distal phalanges of brown bear's hind paws (Ursus Arctos). al tradiţiilor orale. de fiecare dată. bronze. este în relație directă cu dinamica evoluțiilor interne ale comunităților umane. coroborate cu informația surselor scrise antice sau medievale. Frazer. – evidenţiate de bestiarele medievale. când acesta dădea semne că își pierde puterile. creșterea sau descreșterea lui. purtători ai blanei de urs. în calitate de indubitabilă probă de bărbăție. de vestimentația și podoabele bogate pe care le purta. 3/4) a fost surprins exact momentul când un călăreț atacă cu lancea un urs. București. Pe de altă parte. BEAR CLAWS AND REPRESENTATIONS OF URSIDAE WITHIN THE ARCHAEOLOGICAL CONTEXT OF THE FIRST AND SECOND IRON AGE EAST OF THE CARPATHIANS The cremation burial of a warrior rider discovered at Mana (Orhei). silver or gold plaques and pendants representing bears. calităţile fizice deosebite. reveal certain practices and beliefs that were related to the cult of the bear in the first and second Iron Age to the east of the eastern Carpathians.ro . permite să constatăm că. au transformat ursul într-un erou al miturilor. p. regelui nu-i era îngăduit să bolească sau să ajungă senil. Așa cum credeau. which was based on the transfer of power from an animal/bear to 58 În multe societăți tradiționale. Prin exemplele aduse înțelegem că luptătorul de la Mana făcea parte dintr-o categorie socială de înaltă demnitate. endowed with an important set of weapons of Latène type.De cea mai mare admiraţie ursul s-a bucurat la celţi şi germanici. G. vol. Human communities of prehistoric time. animal redutabil și adversar periculos. pentru perioada antică și Evul Mediu timpuriu. cultul ursului stă în legătură directă cu puterea. Pentru a evita aceste calamități. Vânătoarea putea să aibă și un caracter inițiatic. regele putea fi atacat oricând de un rival și trebuia să-și apere coroana pe viață și pe moarte. Statutul social înalt al defunctului este demonstrat atât de panoplia completă de arme. but also in settlements. which were found most commonly in burial complexes. inclusiv cu manifestările liderismului. especially due to its exceptional physical force. 129 www. as well as traditional societies (peoples with archaic mentality of the modern period) had a special attitude towards this animal. 274-275. recoltele puteau putrezi. vigoare și încredere celor interesați. vitele se puteau îmbolnăvi. Vânătoarea de urși. un conducător. ei aveau obiceiul de a-l omorî pe rege. legendelor sau a poveştilor în cuprinsul unor arii culturale eurasiatice impresionante. shared a belief system. Pe aplica de la Letnița (fig. and not only them. Analiza comparată a materialelor arheologice identificate. Reputaţia de invincibilitate. Communities of warriors. anumite trăsături comune fiinţei umane – mersul biped. În tradițiile românești manifestările legate de cultul ursului dețin un loc deosebit de important. membrii tribului shullukii de pe malurile Nilului Alb. Sursele medievale scrise aduc exemple concludente de scene inițiatice ale tinerilor războinici. Creanga de aur. but also among the vestiges of the Scythian and Sarmatian world in the second Iron Age. Valoarea cultului ursului.muzeuparvan. 1980. as well as clay figurines and bone. O astfel de probă o constituia vânătoarea unor animale redutabile. atributul principal al acestora este ursul. At the same time it was seen that the bear bones (claws and canine teeth). The research allowed to identify analogies for the bear claws in the burial antiquities of the Celtic and Germanic world of Central and Western Europe.ro / www. la sciți și la sarmați. ritually destroyed. însă în primul rând puterea nemăsurată. cât și de pelerina din blană de urs. Vezi J. însă nu a lipsit nici la vechii greci sau la romani. Chiar dacă ele stau pe paliere inițiatice calitativ diferite.cimec. 2. Asta făcea ca la diverse popoare conducătorul să fie supus unor încercări. acuplarea prin îmbrăţişare etc. De vigoarea puterilor conducătorului depindea bunăstarea comunității58. la slavi şi la laponii din Scandinavia. era o adevărată probă de curaj și se considera una demnă de un rege. împreună cu care a fost înmormântat. de exemplu.

V. 11. Tumulul scitic de la Bliznetz 2 (reg. 1. apotropaic exceptional qualities – virtues of the animal. Bichir 1972). Moinești. Vase cu tortițe zoomorfe. Vestigii sarmatice (1-2) și carpice (3-4) reprezentând urside. Vlădiceni-Bâzgoaia (jud. Morminte de incinerație în situlă de bronz. as a sign of a high position in the social hierarchy. exceptional physical strength. IV a. Gheare de urs (Ursus arctos). List of illustrations Fig. The horseman-warrior from Mana (Fig. Fig. 3. Vestigii sarmatice reprezentând urside. 9. 8/1-2). an adolescent at the age of 14 to 16. Moldoveni-Gabăra (Neamț). Inventarul din mormântul călărețului războinic. 5. Grave goods from the cremation burial in a bronze situla from Mana (Orhei). Fig. 10. 2. outstanding apotropaic qualities. 1. Cenialis (Mainz). The grave goods of the horseman-warrior. Moldoveni-Gabăra (Neamț) and Poieneşti (Vaslui) (Fig. Inventar arheologic reprezentând ursidele. rituals and religious practices of man. a. Letnița (Bulgaria). 1. Oguz (Herson). 1. Biserica din Olari (jud. Cugir (Alba). power throughout were qualities for which Ursidae were revered in all times. being part of the beliefs. 2-3. Fig. Călărețul războinic de la Mana (Orhei). 2. 1. daring. He was cremated in a bearskin cloak worn during life or used only in the ritual. 1981). Fig. Pruteni (Fălești) (după Vornic 2007). 3/2 and 4) belonging to the 4th century we find images of a bear and cubs. Gheare de urs.ro . The earliest for the 1st millennium BC probably is the bear paw pattern from Cozia and Hansca (Fig. Reconstituire grafică de Lilia Pogolșa. (după Gh. (după Jablonski 2014). 3. 1. Olăneşti (Ștefan Vodă). (după Babeș 1977 și Sîrbu 2004). secolul I p. 7. On pieces from the hoards from Agighiol and Letnița (Fig. Kozyrka (Limanul Bugului) (după A.cimec. Aurelius Diogenes (Grosvenor Museum). Bear claws (Ursus arctos). Chr. (după Sîrbu. (Reconstituire de Peter Connoly 1998). Model de labă de urs din argilă. Labă de urs (în casetă) turnată în bronz de la Bocani (Fălești). Cârlomănești (Buzău). 130 www. from the Palaeolithic until the premodern period. 2. Chr. which were discovered in the Carpic sites of Bărboasa-Gălănești (Bacău). Fig. 2. 1. Hansca. 6. Fig. Inventarul funerar din mormântul de incinerație în situlă de bronz de la Mana (Orhei). Chr. Harta descoperirilor de gheare de urs în morminte de incinerație din Europa Centrală și de Vest din a doua epocă a fierului (după M. 4. Tortițe din lemn de la Olănești. Fig. 1. the 1st century BC. (după Skorii 2009). Alexianu). Fig. Neamț (după M. Ursul carpatin / Ursus arctos. Orienburg). 8.a human community in an attempt to obtain special outstanding qualities – physical strength.ro / www. Fig. Schonfelder 1994). secolul IV a. secolul I. 3-4. X- IX a. Secolele I-III p. 6/3-4) and in the Sarmatian sites at Dumeni (Râşcani) (Fig. Pietre tombale cu imaginiferi romani purtând blană de urs pe umeri. Poienești (Vaslui). Mana (Orhei). Kurceatov. Dnepropetrovsk). Figurine zoomorfe. 3. Chr. in human communities from geographic regions of bear habitat. Vâlcea). 2. 6/1). 12. 1. For the first centuries of our era the handles representing a bear are certified in the sites of Free Dacians at Vlădiceni-Bâzgoaia (Neamț) and Pruteni (Fălești) (Fig. belonged to a high-level social group. For the 3rd-1st centuries BC we can mention vessels with zoomorphic handles representing bears. secolele II-I a. Chr. So. Lista ilustrațiilor Fig. 2. secolul V a. Chr. rites. The archaeological materials relating to the first and second Iron Age from the sites (settlements and cemeteries) in the East Carpathian area testify to the existence of beliefs associated with the cult of a bear among Thracians and Geto-Dacians. vas de lemn imaginând un urs. Dărmănești. Chr. Filippovka I (reg. 10). Chr. 3. Fig. 4. Dumeni (Râșcani) (după S. 4. Sec. Bărboasa-Gălănești (Bacău). 3/3). 5. Agighiol. Fig. 1. Jocul ursului în tradițiile populare românești. Jocul ursarilor. and Bocani (Făleşti) (Fig. Bubulici 2004). Florea 1997 și Sîrbu 2004). 2. Imaginiferul Cenialis.muzeuparvan. 6. 5/1-3). Simonenko 1999). Sipoteni (Călărași). (după Niculiță. 1. 3. sec. 3. 2. 2-3.

2. Dărmănești. Bear-leaders’ dance. Vessels with zoomorphic handles. 3. Oguz (Herson). Filippovka I (Orienburg Region). 6. Bărboasa-Gălănești (Bacău). Cremation burials in a bronze situla. Fig. 10th-9th centuries BC (after Niculiță 1981). Moinești. Cenialis (Mainz). 3-4. Graphic reconstruction by Lilia Pogolșa. 1st century AD (Reconstruction by Peter Connoly 1998). Sipoteni (Călărași). Brown bear / Ursus arctos. 6. Sarmatian finds with representations of Ursidae. Simonenko 1999). V. 2. Fig. Aurelius Diogenes (Grosvenor Museum). Schonfelder 1994). 7. wooden vessel depicting a bear. 1. 2. Vâlcea). 12. 1. 2. 4. 1st-3rd centuries AD (after Gh. 9. Cugir (Alba). 3. Bubulici 2004). Fig. Poienești (Vaslui). Alexianu). 3. Fig. Map of bear claws discoveries in cremation graves of the second Iron Age in Central and Western Europe (after M. 1. 2nd-1st centuries BC (after Babeș 1977 and Sîrbu 2004). Letnița (Bulgaria). Kozyrka (Limanul Bugului) (after A. 3. 4. 1. Pruteni (Fălești) (after Vornic 2007). Agighiol. 2. Cârlomănești (Buzău). Bear claws. 2. Fig. 4. Hansca. 5. Fig. Bear paw pattern of clay.muzeuparvan. Fig. Scythian tumulus of Bliznetz 2 (Dnepropetrovsk Region). 1. The horseman warrior from Mana (Orhei).ro . 2. 131 www. 5th century BC (after Jablonski 2014). Vlădiceni-Bâzgoaia (jud. 5. Tombstones with Roman imaginifers wearing bearskin on their shoulders. Archaeological finds representing Ursidae. Imaginifer Cenialis. Fig. Neamț) (after M. Moldoveni Gabăra (Neamț). Dumeni (Râșcani) (after S.ro / www. 2. Zoomorphic figurines. 3. 4th century BC (after Sîrbu. Sarmatian (1-2) and Carpic (3-4) finds with representations of Ursidae.cimec. Bear dance in Romanian folk traditions. 1. Bichir 1972). Florea 1997 and Sîrbu 2004). 4th century BC (after Skorii 2009). Mana (Orhei). 3. Kurceatov. 10. Olari Church (jud. 11. 1. Fig. Fig. 8. Bear claw cast in bronze from Bocani (Fălești).Fig. Wooden handles from Olănești.

ro / www.muzeuparvan.ro . 132 www.cimec.

ro / www.ro . 133 www.muzeuparvan.cimec.

ro .muzeuparvan.cimec. 134 www.ro / www.

135 www.ro / www.cimec.muzeuparvan.ro .

ro .cimec.muzeuparvan. 136 www.ro / www.

ro / www. 137 www.cimec.ro .muzeuparvan.

ro / www.cimec.muzeuparvan. 138 www.ro .

139 www.cimec.ro .ro / www.muzeuparvan.

muzeuparvan. 140 www.ro / www.ro .cimec.

muzeuparvan.ro / www.ro . 141 www.cimec.

muzeuparvan.ro / www.cimec.ro . 142 www.

ro .muzeuparvan.ro / www. 143 www.cimec.

Chr. Ultima casetă deschisă în aşezare (notată Cas. dwelling. 3 De văzut G.20 m. 144 www. fiind slab semnalat. Chr. Prin urmare. orientată NE 200 – SV 2000. XVI. Adâncimea la care s-a ajuns.00 m lungime x 2. de la Roşiori – Neamţ (campania 2015).com. Chr. D. II/1) a fost dispusă în continuarea celor două casete (notate Cas.cimec. în funcţie de panta terenului.60 m-0. 19. Nivelul dacic avea în amestec şi câteva fragmente geto-dacice.50 m lăţime. email: georgehanceanu@yahoo. de dimensiuni diferite: prima. motiv pentru care am dorit să continuăm pe aceeaşi linie. Moldova river. ale căror adâncimi le depăşesc pe cele amintite. castroane. de 24.00 m – 1. CAMPANIA ARHEOLOGICĂ DIN 2015 DE LA ROŞIORI – NEAMŢ (PUNCTUL ŢARINA VECHE) George Dan HÂNCEANU∗ Key words: Roşiori. Complexele arheologice identificate şi cercetate în cadrul casetei sunt trei gropi (două ∗ Muzeul de Istorie Roman (Complexul Muzeal Judeţean Neamţ). de 15. fructiere. de la Muzeul de Istorie Roman. Chr. una în continuarea celeilalte (pl.B din 2007) a fost situată în latură stângă. exceptând complexele. demontat la final.ro . judeţul Neamţ. terasa superioară a Moldovei. Sub stratul vegetal (de maxim 10 cm grosime) era un nivel lipsit de consistenţă (de circa 10 cm grosime).B). deschise în anii 2006-2007. Înaintea descrierii fiecărei casete. În acest nivel am surprins o groapă menajeră cu material variat (atât ceramica din strat cât şi inventarul gropii sunt în curs de publicare3).A şi Cas. Descrierea săpăturii Caseta C (pl. VI – VII p. 2017 (în curs de apariţie). orientată NE 400 – SV 2200. precum şi descoperirile din micile complexe nepublicate sau din cele păstrate parţial.50 m-4. pit. a fost locuită în mai multe rânduri: secolele IV – III a.. am trasat două casete (notate Cas. de un galben intens).80 m grosime.00 m. marcat doar prin câteva funduri de vase borcan grosiere. Ceramica din secolele VI – VII p. După o pauză de opt ani. iar a doua. Ceramica descoperită este atât lucrată la mână (vase borcan). semnalăm că majoritatea complexelor închise au fost analizate tematic. care au fost desenate de muzeograful Dan Spătariu.00 m lăţime (ultima variază în funcţie de forma terasei).. Cuza Vodă. Stratul de locuire al dacilor liberi este de 0. de la actualul nivel de călcare şi până la stratul steril (lut. specifice secolelor VI-VII p.Chr. din latura stângă a drumului care împarte situl în două: spre stânga (la sud) şi spre dreapta (la nord) (pl.00 m lungime x 2. am reluat săpăturile în situl pluristratificat1 de la Roşiori. stratul din secolele IV-III a. 1 Potrivit complexelor şi materialelor arheologice.ro / www. I/1). Prin urmare. vase borcan. Între casete am lăsat un martor de 1. a fost de -1. 2 Atât din strat. I/2). Geto-Dacian pottery. din zona actualului sat Roşiori. Îi mulţumim şi cu acest prilej. Campania de săpături din 2015 a urmărit continuarea săpăturii pe buza terasei râului Moldova. II – III p. str. datorită prăbuşirii terasei.D). nr. spre deosebire de cel anterior. vase de provizii). cât şi la roată (căni. cât şi din complexele închise. comuna Dulceşti. au fost selectate obiecte reprezentative. vom menţiona situaţia stratigrafică şi artefactele2 din nivelurile de locuire. free Dacians pottery. şi mai recent în veacurile XVIII – XIX. în paralel cu buza terasei. prin intermediul mai multor articole. păstrată în stare fragmentară.Chr. străchini.muzeuparvan. Hânceanu. în Zargidava.C şi Cas.

putem să semnalăm următoarele tipuri de vase: fragmente de la vase borcan. (buze şi funduri de vase borcan). Un nou cuptor amenajat în exteriorul locuinţelor.80 m – 1.50 m adâncime (între -0. Nivelul antic coboară.1). locuinţa L. XII2. castroane. din situl dacic de la Roşiori (jud. B. o fusaiolă de lut fragmentară şi oase animaliere.40m de actualul sol de călcare şi suprapunea prima locuinţă. Prima groapă avea 1.60 m – 1. de o grosime de maxim 10 cm-20 cm. avea podeaua la -0.1 (pl. Deasupra ceramicii fragmentare (pl. prescurtată Gr. pentru detalii consultă G.menajere. strecurători. este reprezentat prin fragmentele getice de vase borcan. a treia are câteva fragmente locale. VII/1). Stratigrafic. pare să fi avut un rol deosebit. Din suprafaţa locuinţei L. Inventarul păstrat conţinea puţine fragmente ceramice modelate la mână (vase borcan). dar şi multe fragmente lucrate la roată. 3 şi una de cult. a fost de -1.Antiq.60 m) şi a treia avea 1. D. Chr. de la căni. întrucât restul suprafeţei a fost distrus de alunecările succesive ale buzei terasei. IV/1). Chr. III/2). În privinţa materialului arheologic. p. Hânceanu. după partea vegetală. exceptând complexele.50 m adâncime (între -1. 61-88.2 cu pereţii lucraţi perfect la rotund. Gr. XXXI-XXXII. străchini.00 m lungime x 0. cel corespunzător secolelor IV–III a.70 m adâncime (între -0. Neamţ). D. ale căror adâncimi le depăşesc pe cele menţionate. ovală pentru gropile Gr.40 m adâncime (pl. Stratul dacilor liberi este consistent nu doar prin grosime (între -0. în Arheologia Mileniului I p. în AMT (Historica et Archaeologica.ro .Chr. XIX/1). 6 Idem.1 am surprins o parte din podea.50 m). modelată la mână (vase borcan şi căţui) şi la roată (fructiere.50 m lăţime x 0. În cazul gropilor. un cuptor cu groapa de deservire (notat C. publicată împreună cu 4 Vestigiu aflat în curs de publicare. O locuinţă cu fragmente de amfore romane din aşezarea dacilor liberi de la Roşiori – Neamţ. iar ceramica fragmentară (vase borcan. căţui modelate la mână. iar altele la roată (căni).1) (pl. 2016-2017. Gr. dar şi locuinţa L.60 m lăţime x 0. IV/2) şi rotundă pentru groapa Gr.1-L.20 m lungime x 0. Vestigii dacice şi bastarne dintr-o locuinţă a sitului de la Roşiori – Neamţ. din care s-a prăbuşit porţiuni în timp. în funcţie de înclinaţia terenului. exceptând groapa Gr.1 cu conţinut getic şi bastarnic5. Ciupercă). Hânceanu.ro / www. 2016. Dintre locuinţele amintite. fructiere. Forma gropilor era diferită. după modul depunerii armei (deasupra tuturor obiectelor) sau de iniţiere a unui adolescent în arta vânătorii. V.00 m) ci şi prin intermediul tipologiei ceramicii.2 s-a păstrat foarte puţin (pl. In honorem Ion Ioniţă octogenarii). III/1).40 m. Considerăm groapa ca fiind una de cult. căţui. modelate la mână (vase borcan) şi la roată (căni).3 cu importuri romane6 au fost publicate. Locuinţa L. de import (fragmente de amfore romane cărămizii) (pl. iar pentru secolele IV–III a. 145 www. 4).90 m – 2. de un galben intens). p. notate Gr.Chr..cimec. Spre deosebire de caseta anterioară. 2016. în trei muchii şi cu tub de înmănuşare (pl. prima are puţine fragmente (de mici dimensiuni).muzeuparvan. parţial adâncită (pl. (getic şi bastarnic). VI/2). 2 (pl. a doua era de 1.20 m – 1.Chr. Adâncimea atinsă.50 m diametru x 1. fiind situată chiar pe buza terasei. II/2) a fost poziţionată în continuarea casetei precedente şi a confirmat prezenţa unui nivel mai vechi (bănuit pe baza ceramicii găsită în amestec cu cea a dacilor liberi). 40-71. 1 – Gr.1)4 şi o locuinţă parţial adâncită (păstrată incomplet. vase borcan). străchini şi vase de provizii modelate la mână. Muzeul Brăilei „Carol I”. VI/1) era aşezat un vârf de săgeată scitic. căni. comparativ cu celelalte două. exceptând a doua groapă. Potrivit ceramicii.00 m – 1. Editura Istros. fragmente de amfore) este din secolele II – III p. de la actualul nivel de călcare şi până la stratul steril (lut. 2). Din locuinţa L.2. situată la -0. Groapa Gr. Am cercetat trei locuinţe (notate L. Fragmentele ceramice nu au permis restaurarea vreunui vas. 5 G.3) şi patru gropi menajere (notate Gr. 1 (din locuinţa L.30 m). complexele de locuire sunt mai multe şi cu material arheologic variat şi bogat.3 (pl. Caseta D (pl. V). în Mem. notată L. Identităţi şi schimburi culturale (coord. sub forma unei fântâni. 1. este un nivel slab locuit din secolele VI–VII p. VII/2).

Dimensiuni: lungime – 35 mm. VIII/1) este bogat şi variat7. În cazul stratului din secolele II–III p. 2 (de mari dimensiuni) (pl. de tip urcior (pl. XVI/1). de la vase borcan cărămizii (pl. XX/7). de culoare cărămizie. finalizat cu un fund drept (pl. XVI/2. Mitrea. cu gura evazată. dar şi cărămizie (pl. care conţinea îndeosebi ceramică.. cu buza evazată şi gâtul prelung. XXI/5. dar mai ales prin căni. cu buza evazată şi corpul bitronconic. X/2. de mari dimensiuni. Acestea erau în amestec cu oase animaliere şi un fragment de fusaiolă bitronconică. Între casetele C şi D a fost lăsat un martor. Prima categorie este reprezentată prin vase borcan şi căţui fragmentare. corpul bombat şi fundul inelar. de bronz şi cu tub de înmănuşare. Idem. în care era ceramică fragmentară. cenuşie (pl. în trei muchii.cimec. dintr-o pastă cu microprundişuri. dar cel mai important este vârful de săgeată scitic. în Mem. XXIII/3). probabil datorită păstrării parţiale a complexului.2. de 1. XXIII/2) şi uneori decorate cu linii lustruite reprezintă categoria ceramicii lucrată la roată. modelată la mână. uneori decorat cu alveole. gâtul prelung.muzeuparvan. XIII/1).00 m grosime. în Mem. XXIV. XII/2. 1-Gr. Păstrate fragmentar. Pentru secolele IV–III a. Primele au buza de tip colac. 1 şi gropile Gr. fructiere şi vase borcan. Ceramica de import este puţină. XXV-XXVI (2008-2009). 4 (pl.Antiq. Unele dispun de ornamente. 2. Fructierele fac parte din tipul cu piciorul lung şi subţire. De dimensiuni medii. care provin tipologic de la vase borcan cu aspect grosier. iar între muchii se află canale (pl. Ocupaţiile locuitorilor din aşezarea dacică de la Roşiori – Dulceşti (jud. iar cupa este mică.Chr. XII/1. încă din perioada dacică clasică. p. IX/2). D. gâtul scurt şi corpul bombat.conţinutul locuinţei. 371-372 (pl. cenuşii.ro / www. însă se remarcă o buză de amforă romană roşie. Dar până la descrierea inventarului lor ne vom referi la materialul arheologic din nivelurile antice de locuire. XI/2. Hânceanu. Ceramica este lucrată atât la mână cât şi la roată. gâtul scurt şi corpul bombat. dispunem de câteva fragmente geto-dacice modelate la mână. în volumul omagial dedicat prestigiosului profesor şi arheolog I. gropile Gr. grosiere ca aspect. iar altele cărămizii.Antiq. XXI/3). Inventarul Casetei C Semnalăm că singurele complexe nepublicate sunt locuinţa L. de culoare cenuşie. printre care şi câteva de ascuţit (pl. precum brâuri cu crestături sau butoni. Vasele borcan sunt numai cenuşii. plasate şi pe torţi (pl. cu buza îndeosebi dreaptă. demontat la final. IX/1). 8). Chr. corpul bombat şi fundul inelar (pl. XXI/9). 10). VIII/2-3) sunt lipsite de obiecte. Vârful piesei este ascuţit. Ceramica locală şi de import se afla în amestec cu oase animaliere şi pietre de râu. XXIII/1). cu buza evazată. Inventarul locuinţei L. X/1). diametrutub înmănuşare – 4 mm. străchinile şi strecurătorile (pl. 3 şi Gr. Diversitatea este oferită de ceramica lucrată la roată.. XXI/1. Neamţ). VII/1). avem o gamă tipologică variată. dispun de ornamente vălurite executate prin lustruire. iar strecurătorile sunt cele cunoscute ca tip. p. iar inventarul gropii Gr. nedecorată. XI/1. Podeaua era amenajată prin bătătorire (pl. XXI/7.1 este sărăcăcios. 3. 2007. 146 www. 456-457 (pl. XXII/14). fiind uneori decorate pe gât cu linii vălurite lustruit. iar în interior se afla ceramică fragmentară. Cănile bitronconice au buza evazată. Mai puţine sunt castroanele. ale căror fragmente sunt numeroase. nedecorate şi de dimensiuni mari (pl. precum vase borcan modelate la mână. 4). reprezentată prin vase de provizii cenuşii. Străchinile sunt simple.ro . Cercetările arheologice din 2005 de la Roşiori – Dulceşti (jud. Cel mai consistent inventar este cel al gropii Gr. XVIII/3. unele au decoruri formate din brâuri cu alveole (pl. Fragmentele de căni bitronconice cu buza evazată (pl. Piesa este asemănătoarea alteia găsită în campania anului 20058. XXI/6). poziţionate pe gât sau corp (pl. de la Roşiori – Neamţ) aflat în curs de publicare. Neamţ). 8 G.Chr. recipientele sunt bitronconice. Unele cenuşii. 2010. Primele sunt bitronconice cu 7 Inventarul gropii a format subiectul unui articol (Un complex arheologic din secolele II – III p.

situaţie observată şi pe parcursul cercetării casetei următoare. corpul tronconic şi fundul plat. subţire. vasele sunt fragmentare şi neornamentate (pl. buze de căni cenuşii. Primele sunt bitronconice şi au buza evazată. finalizat cu un fund plat. 13). de culoare cărămizie. 3 (deoarece fragmentele din groapa Gr. cenuşii. 8). XXIII/6). corpul bitronconic şi fundul inelar. 10. cu buza evazată. XV/2.. Cele mai slab reprezentate sunt vasele borcan şi străchinile. cenuşii. şi aceasta avea podeaua amenajată prin bătătorire (pl. corpul bombat (uneori decorat cu brâuri) şi fundul drept. unele cu urme de tăieturi. corpul bombat şi fundul inelar. castroanele. XIV/1). 4. cât şi în complexele dacilor liberi. XXII/3. Fructierele fragmentare sunt de tipul cu piciorul lung şi îngust. doar groapa Gr. XIII/2). 5). XXII/6. lung şi cupa mică. corpul bombat şi fundul drept. cărămiziu. 3 a dacilor liberi fiind publicate). Cel de-al treilea vas tipologic. XXII/9. de culoare cenuşie (pl. Printre cele mai bine reprezentate vase se numără cănile şi fructierele. XXII/11). ceramica este numeroasă. Atât în strat. de castroane şi străchini. comparativ cu alte campanii arheologice. dintre cele patru gropi (trei ale dacilor liberi). s-au găsit puţine fragmente ceramice de import. XXII/5). cenuşii şi vasele borcan cenuşii şi roşii (pl. dar şi câteva fragmente de la amfore romane roşii (pl. cu buza evazată. O bucată de silex şi oase animaliere. se aflau în amestec în inventarul gropii. oase animaliere şi o piatră de ascuţit (pl. dar şi fructiere cenuşii. de culoare cărămizie şi lipsite de motive decorative (pl. exemplarele păstrate fragmentar sunt roşii şi cenuşii (pl. tot de culoare cărămizie.buza evazată. Singurul vestigiu care ne rămâne să-l analizăm este locuinţa L. recipientele sunt fragmentare. gâtul scurt. 1 sunt nesemnificative). XIX/2. nu au ornamente. din secolele IV–III a. pereţii şi fundul drepţi. Bitronconice. În privinţa complexelor.Chr. este vasul de provizii. Ultimul vestigiu analizat este groapa Gr. reprezentată prin vase borcan. Exemplarul de strachină are buza evazată şi corpul rotunjit. grosier. XVIII/1-2.ro / www. XV/1. de culoare cărămizie. 7). Mai puţine sunt strecurătorile. Căţuile sunt tronconice. Inventarul Casetei D Similar situaţiei anterioare. Nedecorate. XX/2). de culoare cărămizie (pl. Similar situaţiei din caseta precedentă. XVII/2. corpul bitronconic şi fundul inelar (pl. XX/1). 2 (locuinţele L. cu buza evazată. de la vase borcan cu buza şi pereţii drepţi. cărămizii. în interiorul căreia erau fragmente de la vase borcan modelate la mână. în nivelul antic de locuire am găsit fragmente ceramice geto-dacice. iar fragmentele sunt mai multe.cimec. corpul rotunjit şi fundul plat. cărămizii. Păstrată fragmentar. XVII/1. roşii. dar a fost deja publicat. cărămizii. arse secundar. cu buza evazată.ro . În categoria ceramicii lucrată la roată sunt căni. dar şi un rest dintr-o lingură de lut (pl. 2 a avut material arheologic. dar arse la exterior (pl. XXII/1). Prevăzute cu câte o toartă.1 geto-dacică şi L. primele cenuşii. de tipul cu picior scurt. cu buza evazată. gama ceramicii lucrată la roată este variată tipologic. XV/1). gâtul scurt şi corpul bombat. Fragmentare. * 147 www. XXII/2). căţui şi străchini modelate la mână (pl. XIV/2. Se adaugă străchinile cu buza trasă spre interior şi corpul rotunjit. Arse secundar. gâtul prelung. Străchinile au buza trasă spre interior. cu buza de tip colac. iar cupa este mică. Acestora se adaugă două fragmente de la amfore romane. ele confirmă acest nivel.muzeuparvan. cărămizii. semnalat sporadic în campaniilor anterioare. recipientele sunt cenuşii şi cărămizii (pl. Căţuile sunt medii şi mari. iar în inventar erau fragmente de la vase borcan şi căţui cărămizii. XXII/12. XXIII/4. XIX/1). Primele sunt de dimensiuni medii. Deşi fragmentare (pl. Pentru nivelul locuit de dacii liberi. cu buza evazată.

they were marked as sections C and D.9 THE ARCHEOLOGICAL CAMPAIGN IN 2015 FROM ROŞIORI – NEAMŢ (THE POINT OLD DUST) In 2015 we reopened the archaeological excavations on the site from Roşiori. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. Plate V: 1. 2. pit P. It is worth mentioning some of the closed complexes (which belong to the free Dacians) such as the outdoor kiln and the household with Roman amphoras fragments (with painted or incised letters) (L. Urmează stratul geto-dacic.00 m. From the various archaeological materials we mention: Geto-Dacian and Bastarnic pottery. Neamţ county (the last campaign organized there was in 2007). Acta Musei Petrodavensis. Among the discovered remains. which brought to light Bastarnic pottery (L.muzeuparvan. Abrevieri reviste: AMT – Acta Musei Tutovensis. On this occasion we made two sections on the upper mound of the terrace of the Moldova river.1-Cas. a vizat deschiderea unei casete în latura dreaptă (opusă casetelor din 2015).00 m long and the second 24. Casket C with dwelling L.1 (partial kept). Zargidava – Zargidava.D).Chr. Spre deosebire de campania anului 2015.2 center. filiala Bacău. Plate II: 1. Societatea de Ştiinţe Istorice din România. Cel mai slab semnalat este nivelul din secolele VI – VII p. dar şi prin numărul fragmentelor ceramice. From the stratigraphic point of view. detail Scythian arrowhead. this year’s campaign showed that there was also a level which can be dated in the IVrd-IIInd centuries. to north. Plate III: 1. List of illustrations Plate I: 1.ro .ro / www. see the plan drawing). îndeosebi de la vase borcan. hammerstone). 2. bronze items (an arrowhead and a bracelet) and animal bones. Mem. photo with both Casket (C and D). plan and stratigraphy Casket's C. the current road which shares the terrace in two parts (noted left part. cel mai consistent este cel din secolele II – III p. – Memoria Antiqvitatis. stone items (whetstone.50 m respectively 4. cea din 2016 (ale cărei rezultate sunt în curs de prelucrare). the archaeological material confirms the coexistence of the local Getic communities with this Germanic population on the Moldova river. near plan).D). hand-and wheelmade pottery from the free Dacians period. cu ceramică modelată la mână. Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu” Bacău. to south.cimec. 2. the first being 15. weights. plan and stratigraphy Casket's D. doar câteva fragmente de vase borcan..Chr. village Dulceşti. discovered the arrow peak. rings). Revistă de Istorie. the first in near plan.3-Cas. ancient furnace (on right part) and layout the three pits (numbered from far-off plan.3 at Casket C. an outdoor kiln and six trash pits (all of them dated in the IInd-IIIrd centuries). Plate IV: 1.1 at Casket C (to beginning). cu materiale arheologice consistente. 2. the most important is the Geto-Dacian household. modelate la mână.. groundstone. din secolele IV – III a. The artifacts collected from the above mentioned levels are mainly ceramic but we also discovered and researched a number of closed complexes: two surface settlements and two pithouses (three of them belong to the free Dacians period and only one of them can be dated in the IVrd-IIInd centuries). Asupra acestor săpături vom reveni cu detalii pe parcursul altor articole.1 (in left. 148 www. above pottery's. the previous campaigns revealed the existence of two levels. Din cele trei niveluri de locuire. clay items (spindle whorls. Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. one attributed to the IInd-IIIrd centuries and the other to the VIth-VIIth centuries. see arrows). placed in the pit P. 2. situaţie observată atât stratigrafic (prin grosime). and right part. pit P. Importantă de semnalat este menţinerea stratigrafică a celor trei niveluri de locuire.. 2. Antiq. detail with floor's dwelling L. lucrate atât la mână.Chr.00m long with a width of 2. cât şi la roată.

149 www. 2. fragmentary pottery from under the arrowhead. 2. grey lip dish. 2. wheelmade. fragments brick-red jars (3). 4. 2. detail with floor's dwelling L. handmade. Plate XX: 1.2 Casket's D): 1.ro / www. fragments adobe from floor. 7. fragments from gray and brown jars. 4.2 from Casket C: 1. pit P. lips censers. lips brick-red censers (4) and a lip brick-red dish. 5. Plate XIX: 1. two lips from tureens. wheelmade. dwelling D. 11-13) and wheelmade (1. 5. animals bone (3) and a sharpenstones. fragments fruit bowls. Plate XI. IInd – IIIrd centuries. brick-red lip cup. brick-red fragments colanders. 2. animals bone (2) and a grey fragment spindle whorl. 3. a base jar and a fragment of amphora). 7. 2. grey lip jar. fragments from amphorae. The inventory dwelling's L. P. 5.muzeuparvan. 5. lips jars. grey lip tureen. lip from red amphora.2 from Casket D: 1. 13. type pitcher.2 from Casket C. 12. 2. Wheelmade pottery at free Dacians level Casket's C: 1.2 (partial kept). Plate IX. 11. 6. brick-red fragment lip spoon. fragments handmade from brick-red jars. lip and base from gray provisions vesels. brick-red lip fruit bowl. Wheelmade pottery at the level Casket's C (IInd – IIIrd centuries): 1. Scythian arrowhead. Pottery at free Dacians level Casket's C: 1. 6. two straight lips jars and other two dish lips from level Casket's D (IVrd – IInd centuries). fragments from gray and brick-red fruit bowls.4 at Casket D. one lip dish. IInd – IIIrd centuries. wheelmade.2 from Casket C: 1. lips brick-red censers. Plate XVII. Wheelmade pottery at free Dacians level Casket's C: 1. gray and brick-red. 2. IInd – IIIrd centuries. fragment spindle whorl.2 Casket's D (five fragments jars. 5) objects from free Dacians complexe (1-3. 2.1 from Casket C: 1. 3. 5.3 Casket's C (a lip of jar. Plate XII. Plate X.2.2 at Casket D. fragments from gray cups. 3. a dish lip and a colander fragment. 6-10) at level Casket's D (1-8) and from Pit 2 Casket's C (9-14): 1. Handmade pottery at the ancient levels Casket's C: 1. fragments adobe from floor. 14. local and import pottery from the inventory pit's P. fragments fruit bowls (3). 6) and wheelmade (4. lips cups (3). 2. Plate XVIII. Plate VI: 1. handmade fragments at the inventory dwelling's L. from cups (2). 4. 2. Plate XIV. 2. dwelling D. fragments from red and gray cups (6) and a grey lip dish. location dwelling's L. lip and base from gray jars. IInd-IIIrd centuries. the final appearance pit's P. Wheelmade pottery at level Casket's D: 1. Plate XXIII. a fragment flint and a animal bone with cuts.cimec. two lips cups. wheelmade. Handmade (1-3. a lip tureen and a fragment amphora. Handmade pottery (2. Plate XIII: 1. 6. Plate VII: 1. a flaring lip fruit bowl. gray. 9. lips and bases from gray jars. 3. lips and legs from brick-red and gray fruit bowls. Plate VIII: 1-3. 9.1 Casket's C. IInd – IIIrd centuries. Plate XV. IInd – IIIrd centuries. Pottery at free Dacians level Casket's D: 1. lips and bodies brick-red jars. the final appearance pit's P. 4. fragments from gray and brick-red cups. Plate XVI. IInd – IIIrd centuries. 2. 2. Objects at the inventory dwelling's L. brick-red bases jars (IInd – IIIrd centuries).2. lips gray jars and a decorative button (IVrd – IInd centuries). animals bone and sharpenstones from level Casket's C (IInd – IIIrd centuries). 6. 8. 4. brick-red lip jar. Plate XXII. one lip tureen. 3. grey fragment colander. fragments from lips and bases brick- red jars (7). burned. fragments colanders (2). Plate XXI. 8. 2. Objects at the inventory pit's P. The inventory pit's P.3 and P.ro . two lips censers and a fragment from spoon). fragments of amphorae (2). 10. 2. 10. 2. lip and base from gray provisions vesels. Scythian arrowhead at bronze. from jars (2) and a neck cup.

2. la nord.cimec.ro . prima în plan apropiat.ro / www. foto cu ambele casete (C şi D). vezi săgeţile). 1 2 PLANŞA I: 1. la sud. 150 www. drumul actual împarte terasa în două (notată partea stângă. şi partea dreaptă.muzeuparvan.

151 www.ro / www.cimec. plan şi stratigrafie Cas.C.muzeuparvan.D. plan şi stratigrafie Cas.ro . 1 2 PLANŞA II: 1.

cuptorul antic (pe latura dreaptă) şi dispunerea celor trei gropi (numerotate din plan îndepărtat.ro / www. 1 2 PLANŞA III: 1. detaliu cu podeaua locuinţei L. Cas. vezi desenul planului).1 (în stânga. 2.cimec.ro .muzeuparvan. 152 www.1 (parţial păstrată). plan apropiat). C cu locuinţa L.

153 www.C. 2.C (la început).muzeuparvan.ro .3 din Cas.1 din Cas. groapa Gr. 1 2 PLANŞA IV: 1.cimec. groapa Gr.ro / www.

descoperirea vârfului de săgeată. 1 2 PLANŞA V: 1.ro . 2.muzeuparvan. detaliu vârf de săgeată scitic.ro / www. situat în centrul gropii Gr. 2. deasupra ceramicii. 154 www.cimec.

2.ro .2.cimec.ro / www. aspectul final al gropii Gr. 155 www.muzeuparvan. ceramica fragmentară de sub vârful de săgeată. 1 2 PLANŞA VI: 1.

cimec.muzeuparvan. detaliu cu podeaua locuinţei L. 156 www.D.ro . 2 din Cas.2 (păstrată parţial). locaţia locuinţei L. 1 2 PLANŞA VII: 1. 2.ro / www.

cimec. Gr.4 din Cas.3 şi Gr. 2. 1 2 3 PLANŞA VIII: 1-3.D. 157 www.muzeuparvan.ro .ro / www. aspectul final al gropilor Gr.

buze de vase borcan cenuşii şi un buton decorativ (sec. 2.ro / www.Chr. 158 www.muzeuparvan. II-III p. IV-III a.C: 1.).ro . Ceramică modelată la mână din straturile antice ale Cas. funduri de vase borcan cărămizii (sec. 1 2 PLANŞA IX.).Chr.cimec.

1 2 PLANŞA X.muzeuparvan.C: 1. buză şi fund de la vase de provizii cenuşii. Ceramică din stratul dacilor liberi al Cas. 159 www. modelate la mână. buze şi corpuri de vase borcan cărămizii.ro . 2. lucrate la roată.cimec.ro / www.

fragmente de la căni cenuşii şi cărămizii. II – III p. 160 www.): 1.muzeuparvan.Chr.C (sec. buze şi picioare de la fructiere cărămizii şi cenuşii.cimec. 1 2 PLANŞA XI.ro / www. 2.ro . Ceramică lucrată la roată din stratul Cas.

2.muzeuparvan. buze şi funduri de la vase borcan cenuşii.C: 1. 161 www. o buză de strachină şi un fragment de strecurătoare. două buze De la castroane.ro .cimec. Ceramică lucrată la roată din stratul dacilor liberi al Cas. 1 2 PLANŞA XII. cenuşii.ro / www.

C (sec.muzeuparvan.). fragmente de amfore. 2. două buze drepte de vase borcan și alte două buze de străchini din stratul Cas. oase animaliere şi pietre de ascuţit din stratul Cas.). 1 2 PLANŞA XIII: 1. 162 www.ro / www. IV-III a.cimec.Chr.ro .Chr. II-III p.D (sec. o buză evazată de vas de provizii.

fragmente de buze şi funduri de vase borcan cărămizii (7).ro .cimec.D: 1. 163 www. modelate la roată. buză şi fund de la vase borcan cenuşii. buze de căţui cărămizii (4) şi o buză de strachină cărămizie. 2. Ceramica din nivelul dacilor liberi al Cas.muzeuparvan.ro / www. 1 2 PLANŞA XIV.

D: 1. Secolele II – III p. 1 2 PLANŞA XV. Ceramică lucrată la roată din stratul Cas.muzeuparvan. 2.ro / www.ro .cimec. fragmente de la fructiere cenuşii şi cărămizii. 164 www.Chr. fragmente de la căni roşii şi cenuşii (6) şi o buză de strachină cenuşie.

de la căni (2). Inventarul locuinţei L. 1 2 PLANŞA XVI. C: 1.ro / www.Chr.cimec. 1 din Cas. 165 www. 2.muzeuparvan. fragmente de vase borcan cărămizii (3). oase animaliere (2) şi un fragment de fusaiolă bitronconică cenuşie. fragmente de chirpici de la podea. Secolele II–III p.ro .

cimec.C: 1.2 din Cas. 2. de culoare cărămizie. buze de căţui cărămizii.Chr. un fragment de silex şi un os animalier cu urme de tăieturi. fragmente de vase borcan modelate la mână.ro . 166 www. Secolele II–III p. Inventarul gropii Gr. 1 2 PLANŞA XVII.ro / www. arse.muzeuparvan.

Obiecte din inventarul gropii Gr. de vase borcan (2) şi un gât de cană. fragmente de strecurători (2). o buză de castron şi un fragment de amforă.Chr. fragmente de fructiere (3).cimec. 167 www. buze de căni (3). 1 2 3 PLANŞA XVIII. 3. de bronz. lucrate la roată.ro . modelate la roată. Secolele II – III p. 2 din Cas. 2.ro / www.muzeuparvan.C: 1. vârf de săgeată scitic.

un fund de vas borcan şi un fragment de amforă).C (o buză de vas borcan.Chr. două buze de căni. 168 www.2 a Cas.muzeuparvan.ro / www. una de strachină. 2. una de castron. Secolele II – III p. ceramică locală şi de import din inventarul gropii Gr.D (cinci fragmente de vase borcan.ro . 1 2 PLANŞA XIX: 1.3 a Cas. fragmente modelate la mână din inventarul locuinţei L.cimec. două buze de căţui şi un fragment dintr-o lingură).

Chr. fragmente de amfore (2). 169 www. 1 2 PLANŞA XX.cimec. Secolele II–III p.ro . 2 din Cas. oase animaliere (3) şi o piatră de ascuţit.muzeuparvan. fragmente de chirpici de la pereţi şi podea. Obiecte din inventarul locuinţei L.D: 1. 2.ro / www.

buză de vas borcan cenuşie. buză de castron cenuşiu. buză de fructieră cărămizie. fragment de strecurătoare cenuşie. 4.ro / www. buză de la amforă roşie de tip ulcior. 8. 9. 2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 PLANŞA XXI.ro . 6. buză şi fund de la vase de provizii cenuşii. fragmente de la căni cenuşii.C: 1. 170 www. 5.cimec. Ceramică lucrată la roată din stratul dacilor liberi al Cas. 7. 3. 10.muzeuparvan.

3. Ceramică modelată la mână (2. 12.Chr. 8. 171 www.D (1-8) şi din groapa Gr. 5. 14.ro .cimec. 10. 13. 2. 5. cenuşii şi cărămizie. 7. 9. fragmente de fructiere. 11. buze de vase borcan.C (9-14): 1. 1 2 3 4 5 6 9 7 10 8 11 12 14 13 PLANŞA XXII. fragmente de la vase borcan cenuşii şi maroniu. 6. 4. Secolele II – III p.muzeuparvan. buză de strachină cenuşie. buze de căţui. 4.ro / www.2 a Cas. 3. vârf de săgeată. 6-10) din stratul Cas. 11-13) şi la roată (1.

Obiecte modelate la mână (1-3.D): 1. 6) şi la roată (4. groapa Gr.C. buză de vas borcan cărămiziu.2 din Cas. 1 2 4 3 5 6 PLANŞA XXIII. fragment buză de lingură cărămizie.ro . 5. fragmente de strecurători cărămizii. 172 www. fragment de fusaiolă.ro / www. 2. 5) din complexele dacilor liberi (1-3.cimec. 5.2 a Cas. locuinţa L. 6. buză de cană cărămizie. 6. 4. 3. 4.1 a Cas.C. locuinţa L.muzeuparvan.

119. 5 Idem.7. Preda (coord. 6 Idem. Miorcani.-28. 14. 2016. Abb.und Frühgeschichtliche Archäologie der Rheinischen Friedrich-Wilhelms-Universität din Bonn. 210-212. Sântana-de-Mureș-Kultur Necropola de la Miorcani (com. Die Fibeln mit umgeschlagenem Fuß Almgren Gruppe VI. Unuversitetets Oldsaksamlings Skrifter.136-138). fig. p. Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României. Nr. 5. n. A collection of studies. de la Miorcani (jud. Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureș. UN MORMÂNT CU INVENTAR BOGAT DIN NECROPOLA DE LA MIORCANI (SEC. Editura Enciclopedică. IV D. 2005. au fost dedicate special descoperirilor de la Miorcani. Roumanie. M. în Crisia. Țurcanu. în D. p. 2004 (2005). in J. în M. Oslo. Necropola din secolul IV e. București. 1)1. La nécropole du IV-e siècle de n.4-6. Monumenta Studia Gothica. Referitor la necropola de la Miorcani au fost publicate până acum mai multe lucrări preliminare. p. 2 I. 1998 (2002). Relations between the autochthonous population and the migratory populations on the territory of Romania. idem. 100 Jahre Fibelformen nach Oscar Almgren.4. 15 mai – 15 iunie 2005. p. în „Cercetări Istorice”. Editura Academiei. Lublin. S. à Miorcani. De la natură la cultură. p. Editura Academiei. Bejenaru (coord. Arta prelucrării osului și cornului. 3. 394. la doar câteva sute de metri mai sus pe pantă. Editura Palatul Culturii. 4. 2000. Catalogul expoziției Muzeului "Vasile Pârvan" Bârlad.de 1 Planul general al necropolei a fost realizat pentru tipar de către doamna Gisela Höhn la Cabinetul de desen de la Institut für Vor. Constantinescu. p. p. 1975. fig.79. în special spre ∗ Institul de Arheologie Iași. Land Brandenburg. 82-83. Iași.5.1-5. 4 Idem. Cat.). Șt. Wydawnictwo Uniwersytetu Marii- Skłodowskiej. ion_ionita5@yahoo. Miorcani (voci catalog nr.). voci în: M. Pippidi (red. Trei din aceste lucrări. București. în Peregrinatio Gothica. Mamalaucă (coord. Unele probleme privind populația autohtonă din Moldova în secolele II-V e. Solcan. 1974. Rădăuți-Prut. Alte informații și obiecte de inventar din aceeași necropolă se mai regăsesc pentru prima dată în diferite studii5. descoperindu-se în total 145 morminte.). 1977. 99. Grabfunde. Editura ASA. 83-84. Nu departe de necropolă. 8. p.cimec. n. N.T. Iațcu. 7 Idem. IV. Inventaria Archaeologica. jud. 3 Idem. Fredrikstad.V.. Pascu.).8. Norway. căreia îi aducem și pe această cale sincere mulțumiri. Diaconu (Eds. Die Fibeln mit umgeschlagenem Fuß in der Sântana-de-Mureș-Černjachov- Kultur.7-8. The social-economic structure of society during the Gothsʼ migration in the Carpatho-Danubian area. 2. Internationale Arbeitstagung 25. București. Verlag Brandenburgisches Landesmuseum für Ur.muzeuparvan. 195-196. P. Kunow (Hrsg. L.ro . Catalog de expoziție.60-61. III. S. 8 Idem. dintre care 14 sunt de incinerație și 131 de înhumație (fig.). Miorcani. în C. Editura Științifică și Enciclopedică.ro / www. X). 77-82. București.. L. 105-108. HR) Ion IONIȚĂ∗ Schlüsselwörter: Miorcani. 4. apărute în 19742. 1992. idem.und Frühgeschichte.P. 1976. p.129-144.6. Wünsdorf. 64-67. 163-171. Săpăturile arheologice inițiate în același an pentru cercetarea necropolei au continuat cu unele întreruperi până în anul 1982.1. p. Cat.). Miorcani (Cat. cataloage de expoziții6 și dicționare7 sau enciclopedii8. 1972. Ćwierć wieku archeologii w Masłomęczu. Botoșani) a fost descoperită în anul 1966 cu prilejul amenajării unui dig pentru un iaz de pe valea numită de localnici Izvorul Lupului. Dicționar de istorie veche a României (Paleolitic – sec. 173 www. 1991. în Europa Barbarica. 237. București. è. 19723 și 20054. Ioniță. Mai 1997 in Kleinmachnow. 2. Botoșani). 5. R42-R51. 2. Forschungen zur Archäologie im Land Brandenburg 5. Fasc. 81-92. în: I. Ein gehenkelter Toneimer der Sântana-de-Mureș-Kultur aus Miorcani. idem. III (M-Q). urmând ca în viitorul apropiat să apară și o cuprinzătoare monografie. 276-282). 4. idem.

precum şi o fusaiolă de lut bitronconică. 1 fusaiolă de piatră calcaroasă. 1 ac având corpul torsionat. Spinul cataramei este decorat cu două linii incizate şi faţete laterale oblice (fig.ro . 37). de sticlă violacee (fig. ci și prin unele caracteristici care stimulează întrebări și implicit formularea unor binevenite observații. a fost semnalată şi aşezarea corespunzătoare. 1 fusaiolă de sticlă. era de formă aproximativ rectangulară (1. lângă care a fost găsită (fig. Fusaiolă sferoidală aplatisată de sticlă verde albăstruie. 3 şi 4. Fibulă de bronz de tipul cu picior înfăşurat. aflată lângă bazin în partea dreaptă. Cataramă de bronz cu verigă semiovală şi plăcuţa de prindere a curelei. 1 format din 47 mărgele. 1 cutiuță cilindrică de bronz pentru ace (?). 39-54). mărgică plată. care se găseau unele asupra scheletului. Spirala resortului a fost lucrată din trei bucăţi de sârmă (fig. aflată lângă fibulele de la nr. alcătuit dintr-un pandantiv în formă de căldăruşă şi 42 174 www. 8-54. compus din 47 de mărgele: cinci mărgele în formă de butoiaş de sticlă albăstruie (fig. 5). 3. descoperit lângă latura de est a gropii. Colierul nr. au fost semnalate multe bucăţi de cărbuni de lemn (fig. cu secţiune ovală. colierul nr. 2. 16 mărgele mai mici în formă de butoiaş.cimec. 3. 4. până la nivelul pragurilor. 4. Pe linia circonferinţei maxime şi în zonele adiacente acesteia sunt vizibile semne de frecare. 4. 38). cu diametrul de circa 1 mm. 4.15 m şi lăţimea variabilă. trei mărgele paralelipipedice plate. 6). lucrat din trei rânduri de plăcuţe prinse cu nituri de bronz. Corpul şi piciorul fibulei sunt decorate cu faţete laterale oblice şi cu câte două linii incizate încrucişate. 1 cutiuță amuletă. Groapa mormântului. 7.45 m. unele numai parţial. descoperită pe umărul drept. găsită în dreptul bazinului. 1 pahar de sticlă. 3. Fibulă de bronz de tipul cu picior înfăşurat. 5. de înhumaţie. iar cea stângă îndoită din cot şi adusă cu palma pe genunchiul stâng. Inventarul mormîntului era foarte bogat şi cuprindea un număr mare de obiecte. 6. ornamentată cu caneluri oblice largi pe diametrul maxim. 10-13). mărgică în formă de butoiaş alungită. între 0. 3). 4. De jur împrejurul gropii se afla o treaptă cu înălţimea de 0. a fost lucrată din trei bucăţi de sârmă (fig. Pieptene de os cu mâner semicircular aplatisat. deosebit de interesant nu numai prin inventarul foarte bogat și variat din cuprinsul lui. colierul nr. a aparţinut unei femei tinere în vârstă de 20-25 de ani. 2 (?). 4. Scheletul. 4. colierul nr. 4.7).muzeuparvan. prismatice şi sferoidale de piatră calcaroasă (fig. 1. cu ambele picioare puternic îndoite. fibula este decorată cu faţete laterale oblice.sud-est. 20 mărgele cilindrice. din care s-a păstrat doar partea de lângă verigă. În solul de umplutură de pe fundul gropii. 2). în dreptul bazinului.SSV 3500‰ şi adâncă de 1. de carneol (fig. pe pragul de pe latura de est a gropii. realizate. 1 pieptene.ro / www. de pe suprafaţa căreia au fost recoltate mai multe fragmente de vase lucrate cu mâna şi la roată (din pastă fină şi zgrunţuroasă). aflată pe umărul stâng (fig. în poziţia cu dinţii spre schelet (fig. de o parte şi de alta a înfăşurării piciorului. 2). Fibulă similară cu exemplarul precedent. În nota de față prezentăm mormântul nr. 1 cataramă.65 m. cu colţurile tăiate de carneol (fig. Spirala resortului. 1 scoică marină Cypraea. 34-36). 2 (?) format din 42 mărgele și un pandantiv în formă de căldărușă.20 şi 0. iar altele pe treapta din jurul gropii: 4 fibule. de piatră calcaroasă (fig. 9). precum şi numeroase cerculeţe incizate. pe care s- a păstrat un fragment de ţesătură. 14-33). de sticlă albastră (fig. 4. 1. 3 (?) format din cinci mărgele. 4). 4. Colierul nr. Mormântul 74. 7 vase de lut și oase de animale de la ofrande de carne. cât şi pe picior. cu un obiect în pasta încă insuficient solidificată (fig. mai ales acela dinspre nord-est. situat în partea centrală a gropii. 3. 55-96. Fibulă similară cu precedenta. 8. 74. 1 bucată de rășină topită. mâna dreaptă întinsă pe sub piciorul stâng adus cu genunchiul mult spre piept.40 x 1. mărgică prismatică. genunchii fiind aduși în faţă. 1).85 m) cu colţurile mult rotunjite. se afla în poziţie ghemuită pe partea dreaptă. 3. orientată NNE 300‰ . cu faţete asimetrice. 3. Atât pe corp.

mărgică alungită cu secţiune pătrată. şapte mărgele inelare de sticlă bleu (fig. de sticlă violetă negricioasă (fig. 119. 5. întrucât au fost realizaţi pe ambele plăcuţe. Pereţii laterali ai cutiei sunt dubli. descoperit la sud-vest de vasul precedent (fig. 117. a fost lucrată din două bucăţi: două dintre ele sunt tăbliţe de formă romboidală şi alcătuiesc fundul şi capacul. 85-92). 66). 107). o dată pe aceea de la fund. Pahar de sticlă transparentă. în dreptul craniului (fig. 110-111). 71). 115. 5. 67-68). 63. Colierul nr 3 (?). 109a- 109b). cu pereţii foarte subţiri. 102-105). mărgică de formă aproximativ cilindrică de lut ars. Castron larg. 120.ro . la nivelul oaselor (fig. 94). 106a). 5. cafenii roşcate şi oliv gălbuie (fig. 95-96). iar a doua oară pe capac. Castron larg cu marginea evazată. mărgică cilindrică groasă de sticlă albă transparentă (fig. cu deschidere ceva mai mare pentru a se putea închide cutia (fig. descoperit lângă bazin: pandantiv mic de fier în formă de căldărușă (fig. 119). Cutiuţa. format din cinci mărgele. Fusaiolă tronconică de piatră calcaroasă. uneori aplatisate. 5. în cuprinsul vasului de la nr. 5. zece mărgele sferoidale. Castron înalt bitronconic. decorată cu benzi paralele în zigzag.muzeuparvan. de sticlă cafenie oliv. 97-101. Cutiuţă-amuletă de argint. negre. la nivelul oaselor (fig. opt mărgele paralelipipedice cu colţurile tăiate. două mărgele sferoidale de sticlă albastră (fig. probabil atârnată la brâu. 3. 4. 101). 4. 62b). Scoică marină Cypraea. 5. 113. pe care se observă mai multe adâncituri rotunde (fig. 5. 118. Cutiuţă de bronz cilindrică. găsită lângă femure. găsit în solul de umplutură al gropii mormântului. neputându-se preciza forma lui. 3. 114. găsită în umplutura mormîntului. de culoare cafenie (fig. 64-65). 5. lucrat la roată din pastă fină cenuşie. iar a patra avea un capăt îndoit pînă la realizarea unei verigi (fig. 5. 3. lucrat la roată din pastă fină cenuşie. de sticlă albă mată. 5. 5. Alături se aflau şi două fragmente din capacul cutiuţei (fig. cu resturi de piele pe deasupra. 4. situat în colţul de nord-est al gropii. 84). 100. Pe ambele părţi componente ale cutiuţei. 58-62a. 3. 3. acoperite cu vopsea neagră (fig. lucrat la roată din pastă fină cenuşie. 99). găsit pe pragul de pe latura de est a gropii. 3. de formă aproximativ romboidală. 6. 55-57. mărgică discoidală de sticlă verde deschisă (fig. s-au descoperit resturi de piele. 107. două mărgele sferoidale lobate de sticlă transparentă (fig. 76). 120). descoperit lângă femurul drept: trei mărgele mari discoidale de chihlimbar (fig. 5. marginea evazată şi brâu în relief pe gât. având un capăt închis cu o plăcuţă circulară (fig. 98).cimec. a treia îndoită. mărgică discoidală de chihlimbar (fig. atârnată pe o verigă de argint cu secţiunea circulară şi capetele înfăşurate. 112). 114). mărgică sferoidală de sticlă neagră. 106b). complet distrus. 175 www. 118.ro / www. 77-82). cinci mărgele inelare. descoperită lângă bazin. Castron bitronconic. 97. 113). 93). 5. 5. 116). 5. 3. 5. mărgică discoidală de sticlă transparentă (fig. cu partea superioară cilindrică. circulare în secţiune: două bucăţi erau drepte. probabil atârnată la brâu. decorate pe circumferinţa maximă cu o linie în val de culoare cafenie închisă. Cele două părţi ale cutiei erau prinse la ambele capete cu câte o verigă dublă. sfărâmat în numeroase fragmente. 70). 5. mărgică sferoidală neagră (fig. sfărâmat în întregime. 108-112. de sticlă violetă albăstruie (fig. mărgică sferoidală aplatisată de sticlă violetă (fig. 72-75. lângă care zăceau împrăştiate patru bucăţi de sârmă de bronz.mărgele. de forma cifrei opt (fig. Printre minusculele fragmente de pahar au fost descoperite resturi de răşină. găsită în regiunea bazinului. mărgică cilindrică de sticlă. Ac de bronz cu corpul torsionat şi un capăt îndoit în formă de mâner de cârjă. 102-106. lucrat la roată din pastă fină cenuşie. 83). 69). aflat în colţul de nord-est al gropii. Întreaga cutie era prinsă şi atârnată pe o verigă cu capetele înfăşurate din sârmă de argint (fig. 6. pe unele din ele decorul a fost şters (fig. ultimul ceva mai mare şi cu câte o gaură de prindere la ambele capete. 116. cu un brâu în relief pe umăr. Bucată de răşină topită. în partea dreaptă (fig. găsită lângă bazin (fig. 5.

în poziţie culcată cu gura spre schelet. p. Das Gräberfeld der Černjachov-Kultur von Kosanovo und Gavrilovka – eine vergleichende Studie zu Chronologie. 76. 6. Archeologija SSSR. 84. 1967. 1. Moscova. Oală sferoidală aplatisată. variantele tipologice ale fibulelor cu piciorul înfășurat și pieptenele de os cu mâner semicircular aplatisat. Mogilʼniki černjachovskoj kulʼtury. 10-11.). Izdatelʼstvo Nauka. 1979. Izdatelʼstvo Nauka. RGK. lucrat la roată din pastă fină cenuşie. 1. 1988. fig. fig. 203-206A. 2005. F. prevăzută cu prag pe toate cele patru laturi. Kaborga IV (raskopki 1973-1974 gg. fapt pentru care nici nu mai insistăm asupra apartenenței culturale a acestui complex. I. Kamenka-Ančekrak (mormintele 10 și 12)18 și Nagornoe 2 (mormintele 12. ca să invocăm doar pe cele mai evidente repere cronologice. Pogrebalʼnye obrjady plemen černjachovskoj kulʼtury. 6. 16 Ė. Oselivka Kelʼmeneckogo rajona Černovickoj obl. Pamjatnik ėpochi velikogo pereselenija narodov po raskopkam poselenija i mogilʼnika černjachovskoj kulʼtury u sela Budešty.).cimec. Kravčenko. Rikman. Symonivič. 121. Budești (mormintele 245 și 254)11. O situație cu totul diferită se constată în zonele sudice ale arealului culturii Sântana de Mureș – Černjachov. 3. 22. Svod archeologičeskich istočnikov. 53-57. pl. Kropotkin (red. Mogilʼniki černjachovskoj kulʼtury. p. 1988. Nikitina. 70. Petrauskas. unde aceste morminte sunt cu mult mai frecvente. Kropotkin (red. V. 154. Moscova. Trebuie menționat însă că gropile de morminte cu praguri pe toate laturile din aceste necropole sunt foarte puține. Mogilʼniki černjachovskoj kulʼtury. V. Symonovič. 176 www.. 42. 39. pl. 15 B. Târgoviște. Moscova. 14 Ė. Koblevskij i Ranževskij mogilʼniki okolo g. p. 12 G. lucrată cu mâna din pastă amestecată cu mult nisip. A. Abb.muzeuparvan.Černjachov. p. p. p. 9 Ė. 92.). găsită lângă vasul nr. 10 O. p. Izdatelʼstvo Nauka. lucrată dintr-o pastă cărămizie- gălbuie și angobă de culoare gîlbuie deschisă. Symonovič. Symonovič. 124-125. Necropola de tip Sântana de Mureș – Černjachov de la Mihălășeni. permit încadrarea mormântului 74 într-o fază timpurie a acestei culturi. A. p. Odessy. Mogilʼniki černjachovskoj kulʼtury. 4. în Ber. A. 27. 122. 13 O. în funcție de poziționare și de dimensiuni9. lângă vasul nr. 1. Ranževoe (mormântul 12)17. Mormântul 74 de la Miorcani atrage atenția de la început asupra formei pe care o are groapa. 2003 (2004). spre exemplu. 122‰. p. 30. Pridunajskij mogilʼnik Furmanovka. Symonivič. în Ė. aflate în preajma litoralului pontic. pl. Izdatelʼstvo Nauka. N. 1979. 120 (fig. L. 152. Resturi de oase de animale de la ofrande de carne. aşezată pe pragul de pe latura de vest a mormântului. Gropi de morminte cu praguri apar în această cultură în diverse variante. 122). 123. 120 (fig. V. complet sfărâmată. II. Kaborga IV (mormintele 10 și 14)15. complet putrezite. A. Moscova. Moscova. A. Șovan. Koblevo (mormântul 35)16. Editura Cartea Românească. Oselivka (mormintele 24 și 55)12 și probabil Kosanovo (mormântul 2)13. 1. 121). * * * În general. găsite pe prag. 30-31.ro . de culoare negricioasă cu pete cafenii. 307. X. în V. 17 Ibidem. 113-114. Editura Cetatea de Scaun. detaliu rar întâlnit în cultura Sântana de Mureș – Černjachov. Amforă romană cu corp zvelt. Mogilʼnik u s. la nord-vest de craniu şi pe pragul de pe latura de est. întâlnim unele analogii la Mihălășeni (mormântul 369)10. 387. aflat la sud de vasul nr. Chișinău. fig. A. Castron bitronconic. 26. Semnalăm astfel de descoperiri în necropolele de la Furmanovka (mormintele 9 și 16)14. V. M. cu un prag pe umăr şi un uşor brâu în relief sub margine. Magomedov. 30. în Ė. în V. V. 106.ro / www. Pentru varianta de la Miorcani. unele detalii în ceea ce privește practicile funerare și anumite piese de inventar trebuie cel puțin remarcate și sumar clarificate. Izdatelʼstvo Nauka. 14. Totuși. 6. Bestattungssitten und ethnokulturellen Besonderheiten. practicile funerare folosite și tipologia obiectelor de inventar din mormântul 74 de la Miorcani își găsesc numeroase analogii în necropolele din întreg arealul culturii Sântana de Mureș . 1983. De asemenea. Archeologičeskie pamjatniki Moldavii. 11 Ė.

se găseau pe pragul din stânga scheletului. 1. Două din ele se aflau cîte una pe fiecare umăr. lângă care mai era și o cataramă pentru o curea/cingătoare. Popa.muzeuparvan. Editura Cartdidact. nesesizată până acum în cultura Sântana de Mureș – Černjachov.cimec. 1. 229. 224. p. 1. Gudkova. 68. În sfîrșit. Mormintele amenajate cu piatră. A doua observație se referă la mărgele. 177 www. 19 A. 76. care certifică existența unei a doua vestimentații. Magomedov. realizate doar pentru anumite și nu prea numeroase persoane din comunitățile rurale. piesă cu totul rară în cultura Sântana de Mureș – Černjachov25. 258. Izdatelʼstvo Naukova Dumka. Vida. 81 și 84)19. Cutiuțele-amulete 18 B. fig. care a și introdus-o într- un studiu mai amplu apărut în 1996.und kugelförmige Amulettkapsel zwischen Kaukasus. 21 Vezi nota 18. Persoana decedata purta la gât un colier alcătuit din 47 de mărgele lucrate din sticlă colorată. se afla în zona bazinului. 76. Ca și în cazul vestimentațiilor. apare ca un semn distinctiv evident pentru persoana din mormântul 74 de la Miorcani. 351. mult mai mic și aflat tot în zona bazinului. 22 Vezi nota 10. 23 Vezi nota 12. 1. Kiev. colierele nr. una de sticlă și alta dintr-o rocă calcaroasă. inventarul foarte bogat și variat din cuprinsul mormântului oferă unele detalii semnificative despre respectiva persoană. O primă observație are în vedere cele patru fibule de bronz. uneori adevărate ciste din blocuri bine fasonate. E. în care nouă din cele 89 morminte de înhumație au gropile cu prag pe toate cele patru laturi. 1995 (1996). 66. atestă că ele reprezintă construcții speciale. Černjachovskaja kulʼtura severo-zapadnogo Pričernomorʼja. Basarabica 3. 210. În tașca/traista din zona bazinului par să se fi aflat și alte obiecte deosebite. Romains ou barbares ? Architecture en pierre dans le Barbaricum à lʼépoque romaine tardive (sur le matériel archéologique du Nord-Ouest du Pont Euxin). V. Abb. Vida. Kastilien und Picardie. în Ber. lucrate din sticlă colorată și chihlimbar. Un al doilea colier. Archäologie in Eurasien 35. V. Nu este o simplă coincidență că regiunea cu cele mai multe morminte având astfel de amenajări se suprapune uimitor de bine cu zona așezărilor de tip Sîntana de Mureș – Černjachov din preajma litoralului pontic în care se află numeroase construcții de piatră24. 35. 230. piatră calcaroasă și carneol. 221. 67. 2001. Totuși.37. Mormintele având gropi cu prag pe toate laturile. 26. RGK. 14. 25 Această piesă a fost oferită spre publicare cu mai mulți ani în urmă domnului T. Celelalte două fibule. Bonn. 1. 2 și 3 trebuie considerate ca podoabe suplimentare/de schimb pentru aceeași persoană decedată. era format din doar cinci mărgele mari. 2-3. Cine era persoana (femee tânără în vârstă de 20-25 ani) pentru care s-a realizat o asemenea amenajare a mormântului 74 de la Miorcani este greu de sesizat. cum ar fi bucăți de lemn și blocuri de piatră. 33. Ranževoe20 și Kamenka- Ančekrak21. ceea ce reprezintă ca proporție circa 9% din totalul lor. 14. 1. p. 58.ro / www. Habelt-Verlag. Chișinău. 2017.ro . De asemenea. cum ar fi la Koblevo. 226. Schultze. folosirea lespezilor de piatră la amenajarea mormintelor pare a fi mai mult simbolică. 223. 51. ceea ce arată că ele prindeau îmbrăcămintea decedatei. 1987. Frühmittelalterliche sheiben. 74. la care se adaugă uneori și unele materiale. se găsesc cu predilecție în zonele litoralului pontic. Depunerea unei vestimentații de schimb pentru decedată. p. Taf. T. 64. p. 55. un al treilea colier. În necropolele mai depărtate de litoral. 1. 67. dar separat spațial de colierul 2. 1. 24 Al. Ein Fundplatz der Sântana de Mureș – Černjachov-Kultur an der Unteren Donau. în aceeași tașcă/traistă se mai găsea o cutiuță amuletă de argint. care trebuie avute în vedere dacă încercăm o apreciere în această privință. 60. 63. probabil într-o tașcă/traistă. Gräberfeld und Siedlung Nagornoe 2. În mod deosebit se remarcă necropola de la Nagornoe 2. materiale din care fusaiolele din această cultură erau lucrate destul de rar. format dintr-un pandantiv căldărușă de fier și 42 mărgele de sticlă colorată și chihlimbar. 197. cum sunt cele de la Mihălășeni22 și Oselivka23. 227. printre care o scoică marină Cypraea cu verigă de argint pentru atârnare și două fusaiole. 20 Vezi notele 16 și 17.

97-101). Karneol.. moment în care înmormântările din arealul inițial se extind spre zonele în care vor fi situate mormintele din faza următoare. 5. Amulettkapsel (108-112). Bernstein. cuprinzând numeroase obiecte romane de import. Grab 74. 1. Potrivit cronologiei relative realizată pentru necropola de la Miorcani. Schnalle (5). Abbildungsverzeichnis Abb.ro / www. inventarul bogat și valoros. Goette. Grab 74. 1 zylindrische Bronzebüchse (102-106). Abb. Abb. Rădăuți-Prut. Fibeln (1-4). Meeresmuschel Cypraea (114) und geschmolzenes Harz (116). precum și cutiuța-amuletă de argint sunt doar câteva indicii despre poziția socială aparte pe care o avea tânăra decedată la vârsta de 20-25 ani în comunitatea locală de acolo. 178 www. ambele recipiente de proveniență romană. 1986. Spinnwirtel (113). EIN REICHES GRAB AUS DER NEKROPOLE VON MIORCANI (IV.) Das Grab 74 aus der Nekropole der Sântana-de-Mureș–Černjachov-Kultur in Miorcani (com. 26 H. Grab 74. Botoșani) gehört einer jungen Frau im Alter von 20-25 Jahren. Abb.ro . Spinnwirtel (7). p. 55-96. 2. 133-164. În termeni mai generali. N. Perlen (8-54) und zylindrische Bronzekapsel (102-106). JH. 3. Perlen (55-62a. CHR. 63-101) und eimerförmiger Anhänger (62b). Abb. 1 Amulettkapsel aus Silber (108-112). 1 Meeresmuschel Cypraea mit Silberring (114). vestimentația suplimentară și podoabele complimentare pentru port alternativ.(anticele bullae) erau piese de distincție pentru persoanele ce le purtau în Imperiul roman26 și cu siguranță aceeași poziție o aveau purtătorii lor și în mediul barbar. Handgemachter Topf (122) und scheibengedrehte Tongefäße (119-121). în Bonner Jahrb. Grab 74. 1 Knochenkamm (6). 2 Spinnwirtel aus Glas (7) und Kalkstein (113). Abb. jud. Die Bulla. 6. 7 scheibengedrehte Tongefäße (117-122). în preajma lui nu s-au mai făcut alte înmormântări în fazele următoare ale necropolei.cimec. inclusiv persoana decedata din mormântul 74 de la Miorcani. 86. geschmolzenes Harz (116). Grab 74. ea ar putea fi considerată ca făcând parte din așa numitele ʺeliteʺ ale comunităților rurale din cultura Sântana de Mureș – Černjachov. Das Grabinventar umfasst: 4 Fibeln und 1 Schnalle aus Bronze von zwei Kleidungen (1-5). La inventarul de obiecte mai deosebite din acest mormânt mai trebuie adăugate paharul de sticlă și amfora. Kalkstein) und 1 eimerförmiger Eisenanhänger (8-54. mormântul 74 se plasează la sfârșitul primei faze. 1) și a rămas acolo izolat. 3 Halsketten von 94 Perlen (Glas. 1 römische Amphora (123). Kamm (6). Die Grabgrube ist ziemlich groß und hat eine Stufe auf allen Seiten. Interesant este faptul că mormântul 74 a fost amenajat într-un loc destul de departe (spre est) de zona mormintelor inițiale (fig. Die junge Frau vom Grab 74 in Miorcani darf als eine Person der dörflichen ʺElitenʺ in der Sântana-de-Mureș–Černjachov-Kultur betrachtet werden. 4. 1 Glasbecher (115). Plan des Gräberfeldes Miorcani: a – Brandbestattungen. Krückennadel mit tordiertem Schaft (107). R. Tierknochen (124-125).muzeuparvan. 1 Krückennadel mit tordiertem Schaft aus Bronze (107). Modul de amenajare a gropii mormântului. b – Körperbestattungen.

ro / www. b – morminte de înhumație.muzeuparvan.Fig.cimec. 179 www. Miorcani. Planul necropolei: a – morminte de incinerație.ro . 1.

muzeuparvan. 180 www.cimec. 2. Planul mormântului 74.ro / www. Fig.ro .

ro / www.ro . Mormântul 74. 181 www. ac cu corpul torsionat (107).cimec. 3.Fig.muzeuparvan. cataramă (5). Fibule (1-4). scoică marina Cypraea (114) și rășină topită (116). cutiuță-amuletă (108-112). fusaiolă (113).

muzeuparvan.ro . mărgele (8-54) și cutiuță cilindrică (102-106).cimec. 4. Mormântul 74.Fig. fusaiolă (7).ro / www. 182 www. Pieptene (6).

63-101) și pandantiv-căldărușă (62b). 183 www.cimec.ro / www. Mormântul 74.ro .Fig. Mărgele (55-62a.muzeuparvan. 5.

ro / www. Vase lucrate cu mâna (122) și la roată (119-121).cimec. 184 www. Mormântul 74.ro .muzeuparvan.Fig. 6.

2.7 cm. (scientific researcher. XV. 3.9 cm. Taraxacum Press. 35-38. Judging by the shape. no. 4. Necropola de tip Sântana de Mureş-Černjacov de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani). executed using coarse. fig. with a funerary inventory from which two fragmentary vessels were recovered. no. Iaşi. I express my gratitude to her for this opportunity. fig. 8.ro / www. Institute of Archaeology) and kindly offered to me for study. 9 cm. iatcu80@gmail. 5 D. diameter of the mouth. 2/2). which only preserves the widened neck area. 2005. 21. B/3.. 25. Romanian Academy – Iaşi Branch. fig. Ubelaker. diameter of the base.90 m depth. * “Moldova” National Museum Complex Iaşi – History Museum of Moldavia. 2. Dimensions: height. clay and execution technique.C. Department of Anthropological Research) for this determination and for the bibliographical suggestions.9 cm. diameter of the mouth. 4 I would like to express my sincerely gratitude to Angela Simalcsik. it features a nervure at the limit between the body and the neck.5 cm. the femoral orifice is still noticeable. Washington D. This study proposes a thorough analysis of the archaeological inventory and of the human bone material2. In this case.8 cm. Made of fine clay. a fortuitous discovery was made. 1989. the vessel was carefully pottered. 2 The items are hosted by the History Museum of Moldavia. at 0. diameter of the base. This action occurred at a specific moment. 2/4). 201. 2/1). the vessels has analogies with the pottery discovered in graves no. An inhumation grave was discovered. 30. Bowl (inv. brown/black clay – uneven and predominantly oxidation burning (Fig. 23603).cimec. 38-41. DISCOVERED IN MITOC – BOTOŞANI COUNTY* Ioan IAŢCU∗ In 2014. B/1. whose household is situated in the inhabited space of the Mitoc locality (Botoşani County). Human Skeletal Remains: Excavation. maximum diameter. a bone fragment was also found1. three pottery shards belonged to a third vessel. the causes of which cannot be determined precisely. The upper part of this bitronconical vessel is straight. scorching traces are visible (Fig.ro . H. The grey colour – with yellowish hues – is shiny on the outside. GRAVE ASCRIBED TO THE SÂNTANA DE MUREŞ-CERNEAHOV CULTURE. it can be established that incineration was performed on dry bones. after the decomposition of muscles and teguments5. In the bone section. I can only assume that a ritual burning occurred in ∗ A first version of this paper was published in Romanian in the journal Forum Cultural. The coarse clay comprises ground up pottery shards as degreasing agent (Fig. PhD (scientific researcher. pl. The lower part ends with a ring-shaped support (Fig. Romanian Academy – Iaşi Branch. 185 www. 23602). Cetatea de Scaun. PhD. Analysis. In the absence of a clear archaeological context. p. 9. 1. Târgovişte. pl.com 1 The materials were retrieved by Măriuca-Diana Vornicu. It is handmade. Botoşani.2 cm. On its surface. on a limited area. p. A/2. 12. 15. L. Jar (inv. Şovan. Dimensions: height. 2/3). Interpretation. A 7-cm long femur fragment – belonging to a child aged between 0 and 7 (infans I 4 age) – was discovered in the ground above the bowl. 39 and 361 of Mihălăşeni3. 2015. 3 O.muzeuparvan. 12. in the yard of a certain Avădanei Dumitru. as well as a series of longitudinal fissures. 9. It is broken in the upper part. pl. Three pottery shards from a handmade vessel.

1970). 276. 16. 1976. 2013. “inhumation graves with burning traces denote the use of fire in the ritual practices of inhumation.000 m north-north-west of the village church. 2013. CCXX/1-4. 323. 10 (hereinafter Aşezări din Moldova. pl. Contribuţii cu privire la cultura Sântana de Mureş-Cerneahov pe teritoriul R. According to researcher Ion Ioniţă. 10 Ibidem. a pottery shard dated to the 5th century was also found here14. p. where pottery shards dated to the 3rd–4th centuries AD were discovered on the surface. CCXIX/13. CXLVII/12. L. Hence. Based on the scarce information available.300 m south-south-west of the village church. the two archaeological repertories of the Botoşani County underscore the existence – in the commune of Mitoc – of several points where finds belonging to the Sântana de Mureş-Cerneahov Culture were discovered. Ioniţă. 255. p. which I describe in the following lines. pl. 7. CCXX/12-12. 192. Pârâul lui Istrate. 2013. 1970. Repertoriul Botoşani. Chirica. 1976. p. In addition.600 m east-south-east of the village church of Horia15. 1976. underneath the skeleton. cit. Sporadic habitation traces were discovered at this location11. too. CCXX/16.the context of an exhumation followed by re-inhumation. Izvorul Satului (or Izvorul Luncii). 3.ro / www. Repertoriul Botoşani. 1976. 1964. Noi descoperiri sarmatice pe teritoriul Moldovei. p. Zaharia. 14 Aşezări din Moldova. it can be stated that the two vessels were placed mouths upward. 4. 319.. România. IV. O. 276. it can be admitted that in this point of the Mitoc locality there is a necropolis that has to be included within a much broader context. 314. Repertoriul Botoşani. 15 Repertoriul Botoşani. 313. S. Coada Stâncii (near the locality of Horia). 7 Ibidem. Fire traces were also attested in certain Carpo-Dacian funerary complexes of the 2nd– 3rd centuries AD. 225. p. 241. p. 5. p. în ArhMold. p. Cotul Mic (Bâtca la Bolovani). which attests the existence of a Sântana de Mureş settlement13. 1. V.ro . where pottery shards dated to the 3rd–4th centuries AD were discovered. This point is situated 1. pl.muzeuparvan. IV. where a settlement dated to the 4th century AD was discovered 2. In fact. Bibliotheca archaeologica “Hierasus”. Repertoriul Botoşani. 277. 314. M. p. Şadurschi. 2013. which also comprises the 6 I. the last one was a ritual practice that the Goths borrowed from the Sarmatians9. p. Aşezări din Moldova. Botoşani. Such inhumation graves with burning and soot traces were discovered at Erbiceni (grave 16) and Pietriş (grave 7)6. p. p. the Mitoc grave could be a Cerneahov type of grave. 1976). numerous Sarmatian elements were identified. Bucharest. 1970. 193. a reminder of certain older Sarmatian funerary complexes”7.cimec. Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani. In conclusion. p. Valea Izvorului (La Izvor). Păunescu. where we note the presence of Sarmatian handmade vessels and of dry bone incineration traces. 13 Aşezări din Moldova. p. numerous pottery shards dated to the 4th century were discovered. Repertoriul Botoşani. Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani. 245. 2. Em. 310-311 (hereinafter Repertoriul Botoşani. Şovan. 1966. în ArhMold. 11 Al. Monographica IV. 2013). De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea. Petrescu-Dîmboviţa. 9 Ibidem. II-III. such as the one of Văleni10. 1966. among which the practice of depositing handmade vessels and the frequency of ash and charcoal traces around the skeleton8. on the Pruth terrace and at its confluence with Pârâul lui Istrate. P. Bucharest. 189 (hereinafter Repertoriul Botoşani. 192. p. where a settlement ascribed to this culture is located. 312. 186 www. Zaharia. For a better spatial categorisation of this discovery. in the area of the legs. 245. Repertoriul Botoşani. The point is situated 3. 1970. which shows the existence of a Sântana de Mureş-Cerneahov settlement. p.300 m southwest of the village church and 150-200 m upstream from the spring that gives the name of the valley12. Ioniţă. In a black/greyish soil. 8 I. în ArhMold. p. In the Sântana de Mureş necropolis of Pietriş – situated on the valley of River Bârlad and better researched –. idem. it is located 1. op. 191. 12 N. 1976. on a promontory three-fold bordered by a Pruth meander. I. where – based on the pottery shards dated to the 3rd– 4th centuries AD – the existence of a Sântana de Mureş-Cerneahov settlement was determined.

putem să admitem că în acest punct din localitatea Mitoc se află o necropolă ce trebuie încadrată într-un context mult mai larg. Valea Izvorului. Pe baza celor câteva informaţii sumare pe care le deţinem. Pârâul lui Istrate. în vatra localităţii Mitoc (jud. Fig. s-a descoperit un mormânt de înhumaţie. fragment de femur (4). 2013): 1. fragmente ceramice (3). 187 www. Descoperiri aparţinând culturii Sântana de Mureş pe teritoriul comunei Mitoc (apud Repertoriul Botoşani. as well as precious information related to Late Antiquity funerary rites and rituals. Mormânt de înhumaţie descoperit în vatra satului. cu ocazia unei descoperiri fortuite. Izvorul Satului. 4. Inhumation grave discovered in the inhabited area of the village. în care se înscriu şi cele două mari necropole de la Mihălăşeni şi Miorcani. în zona picioarelor. trei fragmente ceramice provenind de la un al treilea vas şi un fragment de os aparţinând unui copil cu vârsta cuprinsă între 0-7 ani (vârsta infans I). cu inventar funerar din care s-au recuperat două vase fragmentare. femur fragment (4). Izvorul Satului. 5. JUDEȚUL BOTOȘANI În 2014. Cotul Mic. Finds belonging to the Sântana de Mureş Culture in the commune of Mitoc (apud Repertoriul Botoşani. 4. 2. pottery shards (3).ro / www. Aşadar. Castron (1). 6.ro . UN MORMÂNT APARȚINÂND CULTURII SÂNTANA DE MUREȘ-CERNEAHOV DESCOPERIT LA MITOC. putem afirma că cele două vase au fost aşezate cu gura în sus. jar (2). 3. la adâncimea de 0. Coada Stâncii. List of illustrations Plate 1. Botoşani). 2. Cotul Mic. Coada Stâncii. 2. Lista ilustraţiilor Fig. dedesubtul scheletului.90 m. 6. vas borcan (2). 5.two great necropolises of Mihălăşeni and Miorcani. 1. Bowl (1). Plate 2. 3.muzeuparvan. Pârâul lui Istrate. 2013): 1. Repertoriile arheologice ale judeţului Botoşani pun în evidenţă existenţa pe teritoriul comunei Mitoc a mai multor puncte cu descoperiri aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Valea Izvorului.cimec. Future archaeological research will most definitely manage to provide further insight into its size.

188 www.ro .muzeuparvan.cimec.ro / www.

ro .cimec.ro / www.muzeuparvan. 189 www.

respectiv de la partea superioară (Pl. fig. însă. directorul Liceului Tehnologic Puiești. totuși. până la un punct.muzeuparvan. a fost semnalat sub denumirea de Vorniceni sau Gura Iezerului. din pastă fină. destul de sumare. Ar merita amintită. a avut ca punct de pornire un extrem de interesant vas. siturile arheologice semnalate fiind extrem de puține2. Este vorba de satul Iezer. Dintre materialele ceramice colectate. la circa 30 m sud de acesta și la aproximativ 600 m sud-vest de marginea satului. Pornind de la aceste informații. p. care provin posibil din corpul unor castroane.com. fig. III. 65.ro / www. separate de o rețea hidrografică relativ bine conturată. fig. Fragmentelor descrise li se adaugă alte două.cimec. sau de la partea superioară a unor oale lucrate la roată. 2). am sesizat prezența unor puternice urme de arsură și mai multe fragmente ceramice și de chirpic. amintim câteva fragmente care provin de la fundul inelar al unor vase lucrate la roată.com. Statornicie. Aceste urme erau răspândite pe o suprafață de circa 30 mp. 2). ∗∗ Muzeul„Vasile Pârvan” Bârlad. Aceasta se află în partea de sud-vest a Podișului Moldovenesc. mircea_mamalaucă@yahoo. 3. Cartea Puieștilor. respectiv o cană. Repertoriul arheologic al județului Vaslui. s-a dovedit a fi. satul făcea parte din comuna Gâlțești. III. 1999. unde au fost surprinse urmele unei așezări cucuteniene. de o învățătoare plecată între timp din localitate și cu care noi nu am putut intra în legătură. entitate administrativ-teritorială aflată la aproape 30 km nord de municipiul Bârlad. decor. Probabil. În 1865. practic vasul i-a fost dat. iar din 1871 aparține comunei Puiești1. JUD. în urmă cu mai mulți ani. Este vorba de un punct aflat în partea sud-vest a satului Iezer. totuși. 190 www. 6). aflat la 3 km sud de centrul acesteia. verniss. am întreprins o cercetare de suprafață încheiată cu o interesantă descoperire. 5). III. pe partea dreaptă a pârâului cu același nume. București. fig. VASLUI Mircea MAMALAUCĂ∗. de asemenea. cu prilejul cercetării perieghetice. zona a fost foarte puțin cercetată. localnicii îl numesc Ciubota. Mircea OANCĂ∗∗ Key words: cup. p. Datorită particularităților terenului. Editura ADC Vaslui. în partea vest-sud-vest a județului Vaslui. 1. precum și fragmente ∗ Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Interesant este faptul că. PUIEȘTI.ro . Singura informație care. în unitatea geomorfologică cunoscută sub numele de Colinele Tutovei. Este cunoscut faptul că zona acestor coline se caracterizează prin prezența a numeroase culmi interfluviale. la 1818. în acel perimetru fusese o locuință. Studiul de față este generat de o descoperire recentă. 215-216. III. bitronconism. posibil de suprafață (Pl. 1 Dan Ravaru. până la această dată. indicat nu cu foarte mare exactitate. Cercetarea de suprafață inițiată de noi. a fost făcută într-unul din satele comunei. fig. informații foarte precise referitoare la descoperire. culture. realizată în perimetrul comunei Puiești. UN VAS DE EXCEPȚIE DESCOPERIT RECENT ÎN SATUL IEZER. ce face obiectul acestui articol. de culoare cenușie (Pl. I. care. în cursul anului 2014. utilă este legată de locul de proveniență. de culoare cenușie (Pl. 1. myrxas_oanca@yahoo. și câteva fragmente ceramice care ne-au fost oferite de domnul Constantin Gherghescu3. din pastă fină. descoperirea din punctul Gura Iezerului. Pe malul drept al pârâului Iezer. 4) și cărămizie (Pl. Descoperirea arheologică. continuitate. COM. 3 Mulțumim și pe această cale domnului director pentru informațiile oferite și pentru faptul că a decis să ofere muzeului această interesantă piesă. Domnia sa nu deținea. 2 Ghenuță Coman. 1980.

V. de culoare cenușie. probabil o oală de mari dimensiuni. constatăm că primul registru este format din două nervuri. de calitatea extraordinară a lutului. iar cel al fundului de 9. din pastă de diferite calități. de această dată dispuse puțin diferit de situația întâlnită anterior.cimec. fig. lucrată la roată din pastă foarte fină. dar și un fragment dintr-un vas din pastă zgrunțuroasă. Între cele două nervuri sunt incizate. IV. În completarea materialului ceramic recoltat de pe suprafața presupusei locuințe. IV. oferit de directorul Liceului din Puiești. 17). IV.ro . merită amintite și cele câteva fragmente care provin din corpul unor vase lucrate cu mâna din pastă grosieră (Pl. vom prezenta și cele câteva fragmente ceramice care ne-au fost oferite. fig. fig.ro / www. 21). fig. Așa se face că aici găsim o succesiune de triunghiuri isoscele. de mari dimensiuni. cea mai importantă piesă. posibil. castroane. rombice sau ovale. din corpul unei amfore. III. atât cât s-a păstrat. a generat și cercetarea de suprafață. fig. este ciobul desprins dintr-un bol lucrat cu mâna.8 cm. III. cu granulația mică. Posibil ca. fațetată. diametrul vasului în zona bitronconismului maxim este de 24. Cana este bitronconică. care. III. V. unele cu vârful în sus și. La fragmentele deja amintite. Înălțimea. fiind aproape imposibilă stabilirea tipului de vas din care s-au desprins. întreg ansamblul constituindu-se într-o succesiune de triunghiuri isoscele. să mai fi existat 1-2 asemenea registre. Și aici. de culoare cenușie (Pl. datorită condițiilor din sol sau a celor de păstrare. cu vârful în jos. IV. de culoare cenușie (Pl. de culoare roșie-cărămizie (Pl. fig. se mai adaugă un fragment. precum și două fragmente desprinse din corpul unui vas de mari dimensiuni. au fost descoperite și câteva fragmente desprinse din corpul unor vase. 10). IV. în relief. Nu putem face. fig. cu un decor meandric și de culoare cenușie (Pl.dintr-o toartă (Pl. un alt fragment desprins din partea superioară a unui castron. Este vorba de un fragment desprins din corpul unui castron. Stratul de angobă. se șterge foarte ușor. Din categoria vaselor lucrate la roată din pastă fină de culoare cenușie face parte și un fragment desprins de la partea superioară a unei căni (Pl. fig. lucrat la roată din pastă fină. pe suprafața părții din vas care lipsește. cu buza mult răsfrântă spre exterior (Pl. cenușie (Pl. Cu prilejul cercetării de suprafață. fig. 22). fig. 14). Caracterul deosebit al acestei piese este dat. așezate mai apoi pe alte două linii paralele dispuse la baza liniilor frânte. dar și de decorul desfășurat în cel puțin trei registre. fig. 24). 191 www. dar cu partea superioară lipsă. Singurul fragment. de culoare alb- gălbuie (Pl. Al doilea registru se desfășoară tot între două nervuri. lucrate la roată sau cu mâna. 8). Pl. Fără îndoială. lucrat la roată din pastă fină de culoare cenușie (Pl.16). fig. IV. dar majoritatea sunt greu de încadrat din punct de vedere tipologic. pe de o parte de forma extrem de îngrijită. posibil oale. lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă (Pl.8 cm mai jos de primul. este de 20 cm. 13. III. cu pereții destul de groși (Pl. desprinse din corpul unor vase (boluri. Interesant este și fragmentul desprins de la partea superioară a unui castron. lucrate la roată din pastă nisipoasă. însă trimiteri la lungimea totală a gâtului. dispuse cu 1. imediat următorul. roșie-cărămizie. 9). fundul inelar. fig. 18). 12). lucrat de asemenea la roată din pastă fină. de altfel. Merită amintit aici și un fragment dintr-un vas (oală?). Un ultim fragment. cu buza în forma literei T. 11). fig. fig. 20). decorul constă dintr-o înșiruire de triunghiuri. III. de culoare cenușie închisă spre negru (practic este vorba de un strat de angobă de culoare neagră. Sigur numărul fragmentelor recoltate a fost mai mare. probabil cu rotițe ai căror dinți au avut forme rectangulare. probabil o oală (Pl. câte patru linii în zigzag. Începând descrierea decorului de la partea superioară spre fundul vasului. din pastă grosieră de culoare cărămizie (Pl.4 cm. ceva mai mare și cu posibilitate de stabilire a tipului de vas. 15). este cana fragmentară. De asemenea. cu o toartă lată.muzeuparvan. pe întreaga circumferință. o dată cu cana. fig. III. IV. care se desfășoară pe întreaga circumferință a gâtului cănii. lucrat la roată din pastă fină. de culoare cărămizie (Pl. 7). II și VI). 19). oale). IV. este unul de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată din pastă fină. bine arsă.

apare un element decorativ nou. în general. 13 Gh. fără însă a continua și sub ea. p. Editura Cetatea de Scaun. secolele III-V. însă. 171. Remarcăm că fragmentul ceramic. Cluj. 260. nu se pot face prea multe aprecieri. Herăşti14. L. XIX. la care se adaugă seria de alveolele. 6 V.N). T. Al treilea registru este dispus la 2. Editura ARC 2000. p. Borşeni15. 20/1. Și în cadrul acestuia există o succesiune de triunghuri. 41/2. De asemenea. Rămânând în sfera castroanelor. op. Necropola birituală Sântana de Mureș .Černjachov (sec. p. IV. Bucureşti. Mem. 268. lucrat la roată din pastă fină de culoare cenușie (Pl. Un alt fragment ceramic. 28/4) 8 I. L. p. se poate lansa ipoteza că avem o serie de piese frecvent întâlnite în aria culturii Sântana de Mureș-Černjachov.necropola din secolele III – IV. de culoare cenușie. În câteva locuri. După prezentarea sumară a fragmentelor ceramice adunate în urma cercetărilor de suprafață. 204. triunghiurile sunt din categoria celor obișnuite. fig. cât și în cea de jos a registrului. Galați. 627. de această dată din categoria celor obișnuite. Relevante fiind. Pl. de la Lunca. fig. iar buza în forma literei T.cimec. fig. fig. pot fi sesizate mici inexactități în privința realizării decorului. 192 www. p. având în vedere starea de conservare. Târgşor13. cit. 1/5. în „Danubius”. o încadrare cronologică și culturală. IV.e. Acest tip de vas este prevăzut. de la Bârlad-Casa de apă. a ieșit cu decorul în afara laturilor triunghiurilor. Chr. p. decorul realizat cu rotița fiind cuprins doar între o nervură aflată în partea de sus și două șiruri de romburi și forme rectangulare. merită amintit și fragmentul de vas (Pl. Târgovişte. cit. respectiv o serie de alveolări înscrise în interiorul fiecărui triunghi. 1/1). Şovan. 6. găsindu-și corespondențe în necropolele de la Mihălăşeni11. 1971. fig. Pl. fig. 10 V. de acestă dată. o altă piesă care merită amintită este un fragment dintr-un inel de fier. 263/2 11 O. cit. Sântana de Mureș8. fig. 2005. iar celelalte cu vârful în jos. LXI/1. op.. Bucureşti. 14. Diaconu.. Interesant este că. 211. în acest sens. Regiunea de sud a Moldovei. În cazul celui de-al doile registru. fig. Tîrgşor . Şovan.Antiq. peretele superior al vasului fiind aplecat spre interior. 1965. Palade. 2001. 2). diferite de cele aflate în primele două registre. în Dolgozatok. dar și cu un castron care provine din necropola de la Bârlad-Valea Seacă10. recuperat de la suprafața solului (Pl. Necropola de tip Sântana de Mureş-Cernjachov de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani). 9 Mircea Mamalaucă. Lunca7. Travaux de la section numismatique et arhéologique du Musée National de Transzlvanie. op. Palade. despre care. 631. Bârlad-Valea Seacă5.16) care se aseamănă foarte mult cu un castron recuperat dintr-un mormânt cercetat în necropola de la Bogdănești- Fălciu (M. dar și a celor recuperate de la directorul Liceului din Puiești. LIV/1. cel puțin pentru o parte din fragmente.. 18) își găsește analogii în inventarul unor morminte cercetate în necropolele de la: Mihălășeni4. laturile triunghiurilor sunt legate printr-o succesiune de romburi și forme rectangulare care unesc vârful primului triunghi cu baza următorului. Din aceeași categorie face parte și fragmentul provenit dintr-un vas cu bitronconismul dispus puţin deasupra mijlocului. fig. Pl. Materialul urmează a fi publicat în curând. Alături de cană. 247. fig. p. Bârlad-Casa de Apă6. M 499. desprins probabil din corpul unui castron. Șirul de triunghiuri începe din partea dreaptă a torții și se încheie în partea stângă. p. p. 283. A marossentannai. referitoare la cultura și perioada istorică menționată.2 cm de cel de-al doilea. Pl.ro / www. raportându-ne la câteva din cele mai importante descoperiri. 165. 17).ro . posibil din neatenție. 5 V. 2004. 259/9. lucrate la roată din pastă fină.n.p. fig. Bârlad- Valea Seacă12. IV. analogiile pe care le putem încerca. este posibil să fi făcut parte din rândul pieselor de harnașament.n. népvándorláskari temetö. carenajul fiind uşor rotunjit. Necropola din secolul al IV lea e. 7 I. Kovács. 165/164. respectiv secolului IV d. Și în cazul acestui registru. III. aflate atât în partea de sus. Palade. Aşezarea şi necropola de la Bârlad-Valea Seacă. III. vom încerca să propunem. 22/3.V. unele cu vârful în sus. fig. În urma studierii materialelor descoperite.muzeuparvan. Dragomir. care e posibil să 4 O. 12 V. 60/46. Palade. meșterul olar. 1912. cu trei torți (Pl. III-IV E. 87)9.

fig. pe suprafața unei amfore de la Mihălășeni 22 și pe corpul unei oale de la Budești. decorul constând din mai multe linii succesive în zig-zag24. Ghe. Botoşani. op. 151. 24 V. Pl. p. 18 E. 23 Vl. Pl. au fost recuperate și câteva cioburi provenite din vase lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă. 107/12. o parte din acestea au avut pe suprafața lor decor. 25 Gh. 15B/1. L. Diferența este dată de locul în care a fost amplasat decorul.. p. În acest sens. este destul de greu să afirmăm cu certitudine că vasele pe care le-am amintit sunt identice ca formă cu cel recuperat de noi. Merită. cit. nu se pot face prea multe trimiteri la elemente care țin de tipologie sau categoriile de vase din care s-au desprins datorită dimensiunilor prea mici și a locului din suprafața vaselor din care acestea s-au desprins. XXI.. pe suprafața căruia a fost incizat un ansamblu de triunghiuri. atât în privința formei. 20 L. paralele (Pl. op. Vol. 247. vasele fiind însă lipsite în totalitate de decor26.. C.ro . de culoare cenușie și. dar fără decor. SN. acesta constând din benzi de câte trei linii lustruite. 6. Necropola din secolul al IV-lea de la Hăneşti-jud. 27/7. din Munteania. 17 V. Mitrea. 19 R. E. Hănești18.. remarcat fragmentul. Bârlad-Valea Seacă17. cit. 115A/3. fig. Interesant este că sunt și alte categorii de vase pe care găsim decoruri apropiate de cel de pe cană. Arheologia Moldovei. fig. Editura Pontos. I (XVI). 1/3. 2006. Unul din acestea pare a avea aceeași formă. Având în vedere că aproximativ 1/3 din vas lipsește. p. 335. 298. 1997. Palade. nr. Chişinău. 26 O. p. Pl. 14 B. p. 193 www. fig. op. XCVII/2. au mai fost descoperite în aria culturii Sântana de Mureș-Černjachov.muzeuparvan. dar niciunul atât de bogat și elaborat ca cel de pe cana aflată în discuție. p. op. fig. Cercetările arheologice de la Borşeni-Neamţ. pl. raportându-ne la jumătatea inferioară. Șovan. dispuse în așa fel încât în urma suprapunerii a două triunghiuri s-a obținut un dreptunghi.1957. fig. op. Pl. cărămizie. fig. Șovan. cit. Două căni cu o formă apropiată de cea aflată în discuție provin din necropola de la Mihălășeni. 32. cu un decor constând din o sucesiune de linii ondulate și drepte. Vestigii ale culturii Sântana de Mureş-Černjachov de la Sîngerei. 1993. Șovan. Bucureşti. De asemenea.cimec. bogat și interesant ornamentat. L. Sângerei20. 333. Zaharia..ro / www.provină de la partea superioară a unei căni lucrate la roată din pastă fină. 172/100. Diaconu. 222/4. op. Mitrea. recuperat din locuința L 20 de la Bârlad-Valea Seacă21. Dumitroaia. fig. p. O piesă foarte interesantă. amintim câteva descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă. fig. Un decor asemănător apare pe un vas de provizii. Necropole din secolul al IV-lea e. de culoare cenușie (Pl.. căutând analogii. 26/5. din mormântul de incinerație M 303 de la Bârlad – Valea Seacă. Vulpe. care provine probabil dintr-o oală. cit.. 35/6. p. Alături de fragmentele ceramice desprinse din corpul unor vase lucrate la roată din pastă fină. respectiv în partea superioară a vasului. 12/2. Izvoare – săpăturile din 1936 – 1948. 21 V. de mari dimensiuni. 1966. p. 84C/2. am constata că vase asemănătoare. Ciobanu. 355. fig. în „Tyrageţia”. 170. Zaharia O. 22 O. p. Preda. pe gât. 289. 162/13. 328. iar un altul e posibil să aibă aceeași formă ca vasul de la Iezer. Este ușor de observat că vase ceramice apropiate ca formă de cel de la Iezer nu sunt foarte numeroase. mai rar. p. p. 2007. Din nefericire. L. formate dintr-o succesiune de linii realizate cu rotița dințată. cit. fig. 203/4. 1. 19). fig. XVI. op. p..n. Palade. N. cit. 308. Memoria Antiqvitatis. 259. fig.23 Privitor la fragmentul de cană. Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Budeşti. își găsește corespondențe în câteva din mormintele necropolelor de la Mihălășeni16. L. care se constituie într-un decor sub formă de romburi25. În acest sens amintim castronul. 551. O cană asemănătoare a fost recuperată din necropola de la Tîrgșor. totuși. 437. 337. IV. Şovan. Palade. III. cit. Vornic. Ciubotaru. Bucuresti. Izvoare19. 15 I. 11). 16 O.

116.. se adaugă contribuția materială și spirituală romană. 220/3a. În acest context trebuie gândite și înțelese descoperirile din comuna Puiești. găsim și în necropola de la Mihălășeni. cultural.muzeuparvan. aici avem alte forme. Remarcabil este și paharul de lut. dovedindu-se a fi un adevărat artist. op. etnic.cimec. decorul fiind compus dintr- o succesiune de linii punctate. dreptunghiuri. respectiv triunghiuri. într-o perioadă extrem de interesantă din punct de vedere politic. respectiv un bol de lut29. Șovan. 208. 27 V. foarte rar dacă nu unic.cât și a decorului. Vasul acesta a fost rodul muncii și imaginației unui meșter olar priceput. dar și alte descoperiri care vorbesc de locuitorii din acest areal geografic. perioadă extrem de bine reprezentată în zonă. 14/2 31 Ė. Symonovič. 285/95.ro . din mormântul de înhumație M 335. etc. Ornamentacijačernjachovskojkeramiki. militar. p. fig. În acest sens.. incizat în lutul moale. Vase ceramice cu decor bogat. foarte bogat ornamentat cu linii punctate succesiv și imprimate pe aproape întreaga suprafață a vasului. A. 97. aceștia reprezentând probabil liantul care a adus la un loc celelalte culturi. 1966. L. uniform arsă. 3b. am putea accepta prima variantă. nu am mai găsit un vas similar. constituindu-se în diferite forme geometrice. După părerea unor specialiști. în Materialy i issledovanijapoarcheologii SSSR (MIA). 30 I. este suficient să amintim aici marea așezare și necropolă de la Bârlad-Valea Seacă. în privința încadrării cronologice și culturale lucrurile sunt mai clare: atât cana. IV. Vase cu decor bogat.. Ch. cea a populaţiilor sarmatice. cit. 274. realizat dintr-o pastă foarte fină. cât și cel al decorării. 175/7 28 Ibidem. a cărei influenţă este resimţită în acest areal începând cu secolul II p. cit. că avem un vas deosebit. p. așezate sub forma unor triunghiuri. Dovadă este fragmentul dintr-un bol de culoare neagră. piesă descoperită la Alexandria30 Revenind la cană aflată în discuție. 516. Palade. este cazanul din M 105. p. apar și în siturile arheologice din sudul țării. Dacă pe vasul de la Iezer se află câte o alveolă în interiorul triunghiurilor. dispus sub formă de triunghi. Moskva. iar în interiorul liniilor frânte se află câte trei sau patru flori stilizate. în Arheologia Moldovei. 575. Ioniță. În literatura de specialitate. Contribuții cu privire la cultura Sîntana de Mureș-Cerneahov pe teritoriul republicii Socialiste România. aflată în plin proces de romanizare. Pl. care stăpânea atât meșteșugul olăritului. Având în vedere că informațiile noastre legate de practicile religioase din perioada culturii Sântana de Mureș- Černjachov sunt destul de limitate. cu un număr mai mare sau mai mic de linii punctate succesiv. puțin mai elaborate28. fig. Chr. vasele foarte bogat și frumos ornamentate ar putea fi încadrate în rândul obiectelor de lux sau pot fi legate de practici rituale31. Cultura specifică perioadei căreia îi aparțin artefactele arătate reprezintă o simbioză între cultura populaţiei autohtone. dar. ele putând fi considerate drept punct de pornire pentru viitoare campanii de cercetare sistematică a zonei. şi aportul populaţiei gotice aflate în migrație. pahar acoperit aproape în întregime cu un decor constituit din două rânduri de linii în zigzag. 29 O. ci doar câteva vase relativ asemănătoare. în ceea ce privește forma. p. avută la dispoziție. Asemenea decor apare pe un pahar. foarte frumos ornamentată. 1964. din aceași necropolă27. satul Iezer. putem afirma. mai ales.ro / www. social. dar nu și decorul. cât și fragmentele ceramice descoperite aparțin perioadei secolului IV d. 194 www. fig. La cele două caracteristici. fără teama de a greși. Dacă în ceea ce privește destinația exactă a vasului pot exista semne de întrebare. op.

Pl. extremly well carried. having a bottom ring with a wide handle. near the village Iezer. IV: Fragmente ceramice (13-21).4 cm. records. 1-2. faceted. COM. II: Cană desen. but with the top missing. PUIEȘTI. II and VI). The particulary property of this piece is given. Pl. Puiești had started with a very interesting bowl or a mug and some ceramic fragments that have been provided by Mr Constantin Gherghescu.muzeuparvan. It is possible that on the side surface of the bowl. cup and discovered pottery fragments belonging to the period of the fourth century p. point Ciubota. AN EXCEPTIONAL VESSEL DESCOVERED RECENTLY IN THE IEZER VILLAGE. JUD. or hand-made. The cup is bitruncated. is cup fragmentary pottery wheel-made from a very fine pulp.cimec. from which perimeter were collected several pottery fragments. the research area initiated by us in 2014. School Technology Director Puiești. drawn from various wheel-made vessels. width of the vessel in the bitronconism area is maximum 24. extremely well represented in the area. Pl. located about 30 km north of the city of Bârlad.ro . Pl. while the bottom is 9. Pl. by the extraordinary quality of the clay but also by the scenery carried out on at least three registers. administrative territorial entity. V: Fragmente ceramice (22-24). from fine or coarse paste. is 20 cm. com. to exist also there. III: Fragmente ceramice (1-12). Without doubt the most important piece.8 cm. 195 www. as far as preserved. which is missing. VI: Foto cană. At the final of the research area in the specified zone were discovered traces of a possible housing area. which also has generated the research area. on the one hand by the special shape.. Lista ilustrației Pl. well burned.ro / www. respectively to the culture Sântana de Mureș-Černjachov period. Surface. I: Ortofotoplan. Pl. dark gray to black (basically it is about a layer of verniss black. Height. VASLUI This study start from a recent discovery made in the perimeter of Puiești. Chr. Regarding the chronological and cultural classification both.

ro / www.ro . 196 www.cimec.muzeuparvan.

cimec.muzeuparvan. 197 www.ro / www.ro .

198 www.muzeuparvan.ro .ro / www.cimec.

ro .cimec.ro / www.muzeuparvan. 199 www.

ro / www. 200 www.cimec.muzeuparvan.ro .

ro / www.ro . 201 www.cimec.muzeuparvan.

alte piese valoroase au ajuns în colecţii private ale unor locuitori din com. 202 www. vol. au devenit parte componentă a expoziţiei muzeului de istorie organizat în liceul din localitate de către acelaşi învăţător pasionat de trecutul ţinutului natal. incluse în circuitul ştiinţific cu denumirile Lipoveni I şi Lipoveni II1. 2016.com. În acelaşi timp. E-mail: vornic. INSTALAŢII DE FOC DIN SITUL CU MAI MULTE NIVELE DE LOCUIRE LIPOVENI II (RAIONUL CIMIŞLIA. Cel de-al doilea sit arheologic. p. 1975.) şi este reprezentat mai ales printr-un număr mare de vase de diferite tipuri. 3-20. un pieptene de os. din pastă fină şi zgrunţuroasă. În anii 1956 şi 1959. Drept urmare a acestor acţiuni. E-mail: sssmatveev@yahoo. A. Este de remarcat. oven.ro / www. Examinarea materialelor scoase la lumină prin excavările ilegale în situl arheologic Lipoveni II şi aflate astăzi în colecţia muzeului local a permis atribuirea lor prealabilă la două orizonturi cultural-cronologice. Rikman.ro . după autorii citaţi. care. se evidenţiază o amforă romană de culoare gălbuie-alburie. Lipoveni sau din satele învecinate.a. V. Târgovişte. şi în prezent (fig. cu corpul piriform. Matveev. Chişinău. cultură şi cercetare”. Iron Age. 2 S. Vase ceramice descoperite în necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Lipoveni (r-nul Cimişlia). pe parcursul mai multor decenii. o monedă de bronz. şi o necropolă de tip Sântana de Mureş-Černjachov. a depus eforturi susţinute pentru recuperarea pieselor arheologice scoase ilegal din pământ. Chr. p. Pamjatniki sarmatov i plemen černjachovskoj kul’tury. un vârf de lance de fier. Primul obiectiv este situat la marginea de nord-vest a localităţii şi reprezintă o aşezare aparţinând culturii Sântana de Mureş-Černjachov din epoca romană târzie (sec. arheologii Nicolae Chetraru şi Ėmanuil Rikman au identificat pe moşia satului Lipoveni (raionul Cimişlia) două situri arheologice. Pe parcursul ultimelor şase decenii. A.cimec. domnul Ion Bivol. E. cuprinzând.7 km nord de sat. 2). În timpul excavărilor.. Încercările de a stopa definitiv lucrările ilegale nu s-au soldat cu rezultatul scontat. câteva fusaiole de lut ş. p. 1960. E. 1). de culoare cenuşie2. au ieşit la iveală mai multe vestigii arheologice datând din diferite epoci. este amplasat la cca 0. în locul numit La Nisipărie sau La Răzeşie (fig. REPUBLICA MOLDOVA) Sergiu MATVEEV∗. Lipoveni II. I. Novye dannye o pamjatnikach pervych vekov našej ery na territorii Moldavii. 60. Vlad VORNIC∗∗ Key words: Lipoveni. IV p. lucrate la roată. hearth. Al doilea orizont cronologic se atribuie culturii Sântana de Mureş- Černjachov (secolul al IV-lea p.). suprafaţa sitului Lipoveni II a fost puternic afectată de extracţiile de nisip dintr-o carieră neautorizată. Din rândul recipientelor ceramice. o aşezare getică din secolele V-III a. Chr.muzeuparvan. în Izvestija Moldavskogo Filiala Akademii Nauk SSSR. însă. care funcţionează. Rikman. A. 39-55. spre regret. Cel mai vechi nivel aparţine culturii getice din secolele V-III a. Chr.com. gâtul îngust şi fundul tubular. care se include în tipul Tanais sau D după ∗ Universitatea de Stat din Moldova (Republica Moldova). cuprinzând circa 30 de vase întregi (inclusiv o amforă romană de import). Santana de Mures-Černjachov culture. cu dimensiunile de circa 200×400 m. 1 N. Ketraru. Chr. în „Istorie. activitatea de voluntariat a profesorului de biologie din localitate. 4 (70).vlad@yahoo. o colecţie impresionantă de obiecte. Vornic. ∗∗ Agenţia Naţională Arheologică (Republica Moldova).

) şi altul atribuit culturii getice din secolele V-III a. Dva novych klada i ediničnye nachodki metalličeskich izdelij epochi bronzy – rannego galstatta s territorii Respubliki Moldova. D. în „Tyragetia”.muzeuparvan. dr. în profilul căruia s-au observat mai multe complexe închise. realizată în anul 2010. p. de către Sergiu Matveev. 2015. 3 S. IV – începutul mil.cimec. Ele sunt urmate cronologic de urme de locuire atribuite primei şi celei de-a doua epoci a fierului: un nivel aparţinând perioadei BrD–HaA. La suprafaţa solului au fost identificate mai multe resturi arheologice. V. nr. V. în „Arheologia preventivă în Republica Moldova”. în „Arheologia preventivă în Republica Moldova”. Date preliminare privind cercetările de salvare efectuate la Lipoveni (r-nul Cimişlia) în anul 2014. Drept rezultat al investigaţiilor arheologice de salvare. o bună parte dintre complexele identificate în anul 2010 fiind între timp distruse iremediabil.Šelov. am beneficiat de sprijinul domnului Ion Bivol. Cercetări de salvare la Lipoveni (r-nul Cimişlia) efectuate în anul 2013. Date preliminare. Dat fiind gradul foarte avansat de distrugere a sitului şi avându-se în vedere pericolul de devastare în continuare. Date preliminare. un împungător. XIV-XIII a Chr. al primarului com. Chişinău-Corlăteni şi Hansca-Holercani (secolele XIII/XII-X a. I. Chr. în Arheologia preventivă în Republica Moldova. Chişinău.Chr.). II. diferiţi angajaţi ai Agenţiei Naţionale Arheologice şi studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova. Šelov. o daltă. 1. a limitelor carierei amintite. un celt şi două seceri). în KSIA. spre regret. Matveev. Malul estic al carierei prezenta o săpătură de circa 2. în 203 www. p. Matveev. 156. Cerna. 18-21. domnul Mihai Petrachi. vol. datat preponderent în secolul al III-lea3. Vornic.ro . 1978. contextul arheologic al tezaurului nu mai poate fi restabilit. în vara anului 2013. vol. cărora le adresăm mulţumirile noastre şi cu acest prilej. 6 S. Vornic. depozitul a fost datat în perioada târzie a Epocii Bronzului şi atribuit culturii Sabatinovka (sec. Compus din 6 piese diferite (un pumnal. conf. Date preliminare. Vlad Vornic. O prospectare de suprafaţă a sitului Lipoveni II. IV p. Chr. univ. realizată de semnatarii articolului de faţă. Lipoveni. vol. a scos în evidenţă intensificarea distrugerii monumentului prin excavări masive de nisip. Cercetările arheologice de salvare de la Lipoveni (r-nul Cimişlia) din anul 2015. 21-32. Examinarea vizuală a sitului Lipoveni II. S. V. 189-204. emisă pe timpul împăratului Commodus (180-192). Chişinău.ro / www. III a. Uzkogorlye svetloglinjanye amfory pervych vekov našej ery: klasifikacčija i chronologija. Era creştină este documentată prin vestigii datând din perioada migraţiei goţilor – cultura Sântana de Mureş–Černjachov (sec. s-a luat hotărârea demarării unor săpături de salvare5. în urma cercetării perieghetice din vara anului 2013. s. care mai păstrau fragmente de ceramică şi oase de animale. Cele mai vechi resturi arheologice datează dintr-o etapă târzie a eneoliticului şi de început a epocii bronzului. D. şi al directorului liceului din localitate. 1-2. 2014.) şi prin câteva artefacte sau fragmente ceramice atribuite la două etape ale Evului Mediu (sec. Vornic.Chr. S. gropi menajere. p. şi anume morminte.)4. spre nord şi est. VII [XXII]. nr. X-XIV şi XV-XVIII)6. Vornic. cât şi material osteologic. Maladia începutului de secol XXI pentru patrimoniul arheologic – „detectorismul” sau goana după comori –. Deşi complexul prezintă o importanţă deosebită pentru istoria acestei regiuni. B. tractoare etc. I. Chişinău. Topal. efectuate în anii 2013-2016. 5 La cercetările arheologice de teren au participat arheologii dr. bine păstrate. 1-2. 4 S. cu elemente aparţinând complexelor culturale Noua-Sabatinovca. V. Cercetări de salvare la Lipoveni (r-nul Cimişlia) efectuate în anul 2013. Matveev.. Matveev.5 m adâncime. în anumite cazuri fiind identificate şi oase umane din morminte de înhumaţie distruse.n. şi aparţin grupului cultural Usatovo (sfârşitul mil. 2014. 65-78. s-a dovedit că situl Lipoveni II cuprinde vestigii aparţinând mai multor epoci istorice. Vestigii arheologice similare se găseau împrăştiate şi în solul răvăşit din apropiere. vetre. Tudor Arnăut şi Ion Bivol. Sergiu Matveev (responsabil). Mai menţionăm o monedă de bronz bine păstrată. 65-78. inclusiv cu utilizarea tehnicii mecanizate: excavatoare. nu a ocolit nici siturile de la Lipoveni. vol. existând anumite informaţii că de pe teritoriul localităţii respective ar proveni şi un depozit de bronzuri. a demonstrat înaintarea cu circa 30-40 m. Pe parcursul investigaţiilor. domnul Gheorghe Rusu.

de formă semiovală. Cu o singură excepţie.p. Vatra 1/I/20137 (fig. 2015 – 30 m. în care s-au găsit mai multe cioburi şi resturi faunistice trecute prin foc. 2014 – 28 m. fiind parţial distrusă de lucrările de extragere a nisipului. direct pe pământ. Ea se prezenta ca o platformă din lut ars.10 m. după morfologie.p. În partea vestică a umpluturii a fost găsită şi o piatră brută de calcar. avea o grosime de 2-3 cm.45×1. ). I – numărul secţiunii. 8. culoare şi decor.. lutul viu era ars la roşu pe o adâncime de cca 0. ceea ce face imposibilă încadrarea ei cultural-cronologică. la adâncimea de 0.p.3-0.85 cm de la suprafaţa actuală a solului. unde Vatra 1 – denumirea complexului şi numărul lui de ordine. S-a păstrat doar jumătatea nordică a instalaţiei. p. la adâncimea de 5-7 cm de la nivelul actual de călcare. fără urme de ardere (fig. se remarcă unul provenind de la un vas prevăzut cu tortiţă (fig.12-0. culoarea variind de la cărămiziu la cenuşiu închis. 6.04 m. pe suprafaţa ei semnalându-se urme de cenuşă. cu diametrele de 0.4 m.58×0. Din cele 51 de fragmente ceramice identificate în umplutura cuptorului. În partea nordică suprafaţa vetrei a fost amenajată în pantă. El avea în plan formă ovală. (2013 – 16 m. În solul de sub vatră au fost descoperite 28 de oase de animale. Vatra cuptorului. ceea ce arată că instalaţia de foc a fost utilizată o perioadă mai îndelungată. *** În cursul cercetărilor de salvare din anii 2013-2015 au fost descoperite şi câteva instalaţii de foc. cu lungimea de 0..15 m. era ars până la roşu-cărămiziu. 5. fiind identificate două-trei straturi de lipitură depuse succesiv şi zgurificate. cu grosimea de 0. vasele respective pot fi „Arheologia preventivă în Republica Moldova”. păstrată parţial. aparţine unei singure categorii. Solul de sub vatră. Observaţiile stratigrafice şi tipologia ceramicii descoperite în zona aferentă vetrei. lat de 0. precum două vetre în aer liber şi trei cuptoare. 2013 – anul cercetării. Dintre cioburile acestei categorii ceramice.12 m faţă de cea sudică. situată la adâncimea de cca 1. 61-74. 7) şi două decorate cu brâie simple şi cu proeminenţe aplatizate (fig. fiind situat la distanţa de cca 3. împreună cu materialul arheologic găsit în perimetrul sau în proximitatea lor. era acoperită cu o calotă semisferică.83 m şi cu o extensie spre vest. Folosirea intensă a cuptorului este dovedită şi de faptul că. În perimetrul vetrei nu s-a găsit niciun fel de material arheologic. Vatra 2/II/2014 (fig. pe o adâncime de 6-7 cm. fragmente ceramice şi oase de animale.ro . 6) a fost identificată în marginea vestică a sitului. de jur-împrejurul pereţilor. Chr. Pe vatră se afla un strat consistent de cenuşă. toate fragmentele au fost arse secundar. cu dimensiunile de 0. ceea ce indică folosirea intensă a instalaţiei de foc. uneori până la vitrificare. altul ornamentat cu brâu alveolat. vol. 5. După factură.66 şi 0. Cuptorul 1/II/2013 (fig. 7 În timpul săpăturilor a fost utilizat următorul sistem de înregistrare a complexelor. cunoscând şi reparaţii. Suprafaţa totală a excavărilor la Secţiunea II constituie 74 m. III.ro / www.07 şi 0. În partea superioară vatra avea o crustă de lut puternic ars. a cărei înălţime măsura în jur de 0. 8. Chişinău. Arderea vaselor a fost incompletă şi neuniformă.78 m.muzeuparvan. Vatra era construită din lut. amestecat cu numeroase bucăţi de lut ars. au sugerat atribuirea complexului la unul din cele două nivele de locuire din mileniul I a. Umplutura cuptorului consta din pământ cenuşiu. cu grosimea de 0. 8). într-un mal al nisipăriei.38 m. urmată de un strat de lut ars. prezentând în partea de nord un canal de foc. cu o denivelare de 0. 7) a fost semnalat în perimetrul secţiunii II. 204 www.5 m (bolta fiind găsită prăbuşită).11 m. cu dimensiunile la exterior de 1. cu grosimea variind între 0. pe care ne propunem să le prezentăm şi să le analizăm în continuare. 4) a fost descoperită în partea nord-vestică a sitului. păstrată parţial.p. Atât vatra cât şi pereţii interiori ai cuptorului au fost făţuiţi cu lut.cimec. 12 au fost confecţionate cu mâna şi 39 la roata olarului.5 m spre sud de vatra 2. având ca degresanţi cioburi pisate. 4). 3.36 m. Ceramica confecţionată cu mâna. la adâncimea de 0. Cioburile provin de la recipiente lucrate din pastă grosieră. cu dimensiunile de 12×12×25 cm. 8. de formă ovală neregulată.90 m. Crusta de lut ars.6 şi lung de peste 1 m. ex: Vatra 1/I/2013. 2016.

Ce ţine de presupusa groapă de alimentare cu combustibil a cuptorului 1.61%) fiind nedeterminabile.9 m. Utilizarea intensă a cuptorului este probată şi de faptul că lutul viu din jurul pereţilor era ars până la roşu pe o adâncime de cca 0. au fost găsite şi diferite resturi faunistice aparţinând mai multor specii: bovine (38. Vasul respectiv. 205 www. În partea dinspre vest a cuptorului propriu-zis a fost identificată groapa de alimentare cu combustibil. După caracteristicile pe care le prezintă.43 m. amestecat cu mai multe bucăţi de lut ars şi cenuşă.. 26. Tot pentru această încadrare cronologică pledează şi cele câteva fragmente ceramice lucrate la roata olarului din pastă fină şi zgrunţuroasă de tip Sântana de Mureş-Černjachov. de fapt.ro . descrierea acestor fragmente a dispărut din textul publicat în S.04 m.ro / www.46%). Umplutura gropii de acces consta din sol cenuşiu. cu baza albiată. după caracteristicile pe care le prezintă. în care s-au găsit câteva resturi faunistice trecute prin foc şi nouă fragmente de vase lucrate la roată. cabaline (3. având dimensiunile de circa 0. Partea inferioară a cuptorului a fost amenajată în solul viu. ornamentaţie şi ardere. Grupa a doua este reprezentată de 21 de fragmente de vase care au fost modelate din pastă zgrunţuroasă cenuşie. 8. prezentând în partea vestică un canal de foc. 8 Din cauze legate de procesul de tehnoredactare. Matveev. lat la gură de 0. iar în solul de sub el. alături de ceramică. pe baza datelor stratigrafice şi a materialelor arheologice recuperate. în apropierea imediată de primul cuptor a fost descoperit un complex similar. Opt fragmente provin de la recipiente modelate din pastă fină cenuşie. ea nu a fost identificată. El avea în plan formă aproximativ circulară. cu diametrul de cca 1. în solul de umplutură a cuptorului. dintre care şapte cu urme de ardere. fără semne de trecere prin foc. În ceea ce priveşte încadrarea cultural- cronologică a cuptorului 1. p. Cuptorul 2/II/2014 (fig. 5. 5. găsite în pământul ars până la roşu-cărămiziu de sub instalaţia de foc.).76 m şi lung de peste 0. Chr. Încă un fragment de buză de la o oală modelată s-a mai găsit sub vatra cuptorului. o alveolare de formă ovală.).8x0.15 m de la nivelul sesizării. Date preliminare. Umplutura cuptorului consta din pământ cenuşiu. iar un ciob aparţine unui recipient lucrat din pastă zgrunţuroasă. la adâncimea de 0. Pe lângă ceramică. amestecat cu bucăţi de lut ars. În solul de sub vatra cuptorului au mai fost descoperite şase fragmente provenind din partea inferioară a unui vas cu fundul plat. ardere şi culoare. Aceleiaşi locuiri din perioada de început a migraţiilor îi aparţine şi un fragment de perete provenind de la o amforă romană de culoare roşietică.cimec.8 m de la nivelul actual al solului.54%) şi păsări (11. un procent mare de fragmente osoase (34.04 m. fiind prăbuşită din antichitate. majoritatea cu urme de ardere secundară8.muzeuparvan. Vatra cuptorului. confecţionat cu mâna din pastă cu şamotă în textură şi ars incomplet şi neuniform. După morfologie. porcine (11.85%).. Această varietate de specii îşi găseşte similitudini în colecţia de oase recuperată din straturile superioare de săpătură. V. situată la adâncimea de cca 1. 9.10 m. Chr. După structura pastei. slab evidenţiat. ceramica lucrată la roată se împarte în patru. era acoperită de un strat de cenuşă gros de 0. Prima grupă este constituită din 16 fragmente provenind de la vase modelate din pastă fină şi arse complet până la cenuşiu în cuptoare cu reverberaţie (fig.atribuite sortimentului de ceramică traco-getică. În cea de-a patra grupă se include un fragment de vas lucrat la roata rapidă (fără semne de ardere secundară) care se datează în Evul Mediu târziu. 11). 10) a fost semnalat în partea centrală a secţiunii II. şi un indiciu pentru atribuirea cuptorului la habitatul din perioada culturii Sântana de Mureş-Černjachov (secolul IV p.1-3. constituind. Bolta nu s-a păstrat. Vornic. alte 12 resturi faunistice. ambele grupe ceramice grupe se atribuie culturii Sântana de Mureş-Černjachov. 9. această ceramică poate fi atribuită orizontului Sântana de Mureş-Černjachov. În schimb. 1-3). poate fi atribuit sortimentului de ceramică traco-getică. el poate fi atribuit culturii Sântana de Mureş-Černjachov (secolul IV p.. complexul a fost afectat şi de lucrările agricole. culoarea variind de la cărămiziu la cenuşiu închis (fig. Ulterior abandonării.9 m şi adâncimea de aproximativ 0. În umplutura cuptorului au mai fost descoperite 13 oase de animale.54%).

după morfologie. nu a putut fi încadrată cronologic. prin identificarea unor bucăţi de sol ars până la roşu-cărămiziu. dintre care două reprezintă vetre. poate fi atribuit culturii Sântana de Mureş-Černjachov. materialele respective nu pot fi folosite ca elemente pentru datarea sigură a instalaţiei respective. Chr. În stratul arheologic de deasupra cuptorului au fost găsite câteva resturi faunistice şi 14 fragmente de vase lucrate cu mâna din pastă grosieră. Asemănarea cu primele două cuptoare descoperite în anii precedenţi sugerează atribuirea cu probabilitate a acestui complex orizontului cultural-cronologic Sântana de Mureş–Černjachov. 2008. în preajma lor fiind semnalate numeroase gropi menajere sau cu altă destinaţie. 9 I. Habitatul din mileniul I a. ce conţinea ca inventar mai multe fragmente ceramice caracteristice culturii getice din secolele V-III a. Este important de menţionat că aceste instalaţii nu au fost aflate în cuprinsul unor complexe de locuire. şi apoi de unul maroniu. În acelaşi timp. ardere. doar primele două pot fi atribuite cu certitudine aşezării Sântana de Mureş-Černjachov din secolul IV p.04 m. groapa de alimentare cu combustibil a cuptorului 2 suprapunea o altă groapă menajeră. ce avea în umplutură ceramică specifică primei epoci a fierului. al treilea complex (afectat mai puternic de lucrările agricole şi de extragerea nisipului) fiind mai dificil de datat. Având. presupunem că ele n-au avut un caracter meşteşugăresc. şi câteva cioburi nesemnificative de tip Sântana de Mureş-Černjachov.. p.ro / www. Referitor la cronologie.ro . continuarea cercetărilor arheologice în situl stratificat de la Lipoveni ar putea furniza noi descoperiri de acest fel şi informaţii mai precise privind cronologia şi funcţionalitatea lor. În ceea ce priveşte destinaţia cuptoarelor scoase la lumină până acum. iar grosimea stratului de sol lateral afectat de foc ajungea la 0. ci unul menajer. din câteva straturi de lipitură de lut aplicată direct pe pământul nisipos. A. Diametrul instalaţiei de foc ar fi fost de circa 1. care. la fel ca şi prima instalaţie de foc de acest fel. Evident. ***** Astfel. amestecată cu şamotă. urmată de un strat de sol ars de culoare cărămizie. 95-96. Cuptorul 3/III/2015 (fig. Prima vatră. dar erau construite la fel. 104-106. care ar sugera o formă aproximativ cilindrică în plan. puternic deteriorate prin extragerea neautorizată de nisip. trebuie menţionat că. La rândul ei. Pe baza datelor stratigrafice şi a materialelor arheologice recuperate. După toate probabilităţile. ambele instalaţii de foc reprezentau resturi ale unor „bucătării” în aer liber. ci în aer liber.9 m. cu grosimea de 3-5 cm. fig. Chr. au fost descoperite cinci instalaţii de foc. Chişinău. notată cu nr. vatra 2 a fost atribuită nivelului de locuire traco-getic. Chr. drept rezultat al investigaţiilor arheologice de salvare efectuate în părțile de vest şi de nord-vest ale sitului pluristratificat Lipoveni II. la adâncimea de 0. Aşa cum am arătat.1 m. În cazul celor trei cuptoare. iar trei – cuptoare. însă. deocamdată. din lipsa unor elemente de datare. Notăm în context că instalaţii de foc similare sunt bine documentate în siturile traco-getice din microzona Saharna9.muzeuparvan. Vatra cuptorului prezenta o crustă de culoare cărămizie-gălbuie. cele două vetre se aflau în zone diferite ale sitului.cimec. cu grosimea de 2-3 cm. în vedere starea bulversată a stratului de cultură. gros de 3-5 cm (fig. pe baza datelor stratigrafice şi a materialului ceramic.84 m. cuptoare de acest tip nu au mai fost semnalate în aşezările de tip Sântana de Mureş-Černjachov din spaţiul pruto-nistrean. 206 www. Niculiţă. iar mai mult de jumătate din cea inferioară. 13). însă. în regiunea Nistrului mijlociu (siturile din zona Saharna). Partea superioară a complexului a fost distrusă în urma lucrărilor agricole. cuptorul 2. culoare şi decor. 16. pot fi atribuite orizontului de locuire traco-getic. 12-13) a fost semnalat în marginea sudică a secţiunii III. datând din perioade diferite. T. fiind folosite mai ales la prepararea hranei. având formă ovală sau circulară. Arnăut. Pe latura nordică cuptorul 2 suprapunea parţial groapa 10. cu diametrul de până la 0. In situ s-a păstrat numai o porţiune din partea inferioară a complexului. Zanoci. prin excavarea ilicită a nisipului.

five fire installations were discovered. Obviously. Cuptorul 3. but are close to the first oven as construction elements. having oval or circular form and the diameter of up to 0. Cuptorul 1 după degajarea umpluturii. Fig. vedere dinspre sud. Vatra 1. 12. Cuptorul 2. FIRE INSTALLATIONS IN THE SITE WITH SEVERAL LEVELS OF HOUSING FROM LIPOVENI II (CIMIŞLIA DISTRICT. hearth 2 was attributed to the Thracian-Getic housing level. being repaired as well.cimec. Poziţia geo-topografică a sitului arheologic Lipoveni II. Fig. Ceramică lucrată la roata olarului (1-3. 5. Fig. vedere de sus. 9) şi cu mâna (4. Planul şi profilul sudic al vetrei 1. we suppose that they have not had a craft. Fig.muzeuparvan. The other two complexes (more strongly affected by agricultural works or extraction of sand) are more difficult to date. Fig. 5. further archaeological research in the site of Lipoveni could provide new discoveries of this kind and more precise information on their chronology and functionality. vedere dinspre nord.45x1. The two hearths were found in different areas of the site.9 m. of several layers of clay splice applied directly on the sandy soil.78. Lista figurilor: Fig. it should be noted that this type ovens have not been reported for the present in the Santana de Mures-Černjachov type settlements from Prut–Dniester space. but a household character. 8.ro / www. in the absence of dating elements. two of which are hearths. Both the hearth and the inner walls of the installation were sleeked with clay. around them being reported numerous pits. Planul Secţiunii II (vatra 2 şi cuptoarele 1-2). As to the oven 2. Fig. and three .ovens. 207 www. Fig. Fig. In all probability. 10. heavily damaged by the unauthorized extraction of sand. At the same time. based on stratigraphic data and ceramic material. and presented in the north part a fire channel.D. These installations were not found inside the housing complexes. Fig. Fig. 2. 9.ro . vedere dinspre vest.6 m wide and about 1 m long. Concerning the three ovens. 0. REPUBLIC OF MOLDOVA) As a result of archaeological investigations effectuated in the years 2013-2015 in the west and northwest of the Lipoveni II multi-layered site. But the first fireplace. having been used mostly in cooking. We note in this context that similar fire installations are well documented in Thracian-Getic sites from micro zone of Saharna. Vatra 2. 4. 6-8) din cuptorul 1. Fig. both fire installations represented remains of some "kitchens" in the open air. Fragment de vas din a doua epocă a fierului sub vatra cuptorului 2. It was oval in plan with dimensions 1. Regarding the chronology. Fig. 6. Ortofotoplanul sitului Lipoveni II cu localizarea secţiunilor I. the conclusion is supported by the discovery in the filling of some pottery fragments from the IV-th century AD. As far as ovens destination. 3. The oven hearth was covered with a hemispherical calotte. 1. 7. II şi III. 13. the dome having been crashed. but in the open ear. two or three splice layers being successively deposited and slaged. Planul şi profilul cuptorului 3. but they were built in the same way. Ceramică lucrată la roata olarului (1-3) din cuptorul 1. 11. could not be classified chronologically. indicating that the oven had been used for a longer period. vedere dinspre est. only the first can be attributed with certainty to the Santana de Mures-Černjachov settlement from the IV-th century A.

208 www.muzeuparvan.Fig.ro / www.cimec.1 Poziţia geo-topografică a sitului arheologic Lipoveni II.ro .

Ortofotoplanul sitului Lipoveni II cu localizarea secţiunilor I.cimec.muzeuparvan. 2.ro . II şi III. 209 www.Fig.ro / www.

3. .muzeuparvan. Planul şi profilul sudic al vetrei 1. 210 www.cimec.ro .ro / www. Fig.

muzeuparvan. Vatra 1. 4.ro / www. vedere de sus. Fig. 211 www.cimec.ro .

212 www. 5.ro .muzeuparvan.Fig.ro / www.cimec. Planul Secţiunii II (vatra 2 şi cuptoarele 1-2).

6.ro / www. Fig. Vatra 2. 213 www.ro .cimec.muzeuparvan. vedere dinspre nord.

ro .Fig. vedere dinspre est. Cuptorul 1 după degajarea umpluturii. 7.cimec.ro / www.muzeuparvan. 214 www.

6-8) din cuptorul 1.cimec. 8. Ceramică lucrată la roata olarului (1-3.muzeuparvan. 9) şi cu mâna (4.ro / www. 5.Fig. 215 www.ro .

9.ro .muzeuparvan. Ceramică lucrată la roata olarului (1-3) din cuptorul 1.ro / www.cimec. 216 www.Fig.

muzeuparvan. Fig.ro . Cuptorul 2. 217 www. vedere dinspre vest.ro / www. 10.cimec.

muzeuparvan. Fragment de vas din a doua epocă a fierului sub vatra cuptorului 2.ro .ro / www. 11.Fig.cimec. 218 www.

Planul şi profilul cuptorului 3.cimec. 219 www.muzeuparvan.ro / www.ro . Fig. 12.

ro / www. Fig.cimec. 220 www.ro . 13. Cuptorul 3. vedere dinspre sud.muzeuparvan.

Viorel Ştefan Georgescu . cele trei secţiuni magistrale. 1 Colectivul de cercetare arheologică a fost compus din: Mircea Nicu . Petre Ionuț Colțeanu – colectare date GIS. Tecuci. dr. Proiectul are ca scop realizarea variantei de ocolire pe partea de S-V a municipiului Tecuci.cimec. 165 gropi şi o amenajare rituală formată din pietre de râu de mari dimensiuni) aparţinând epocii bronzului (cultura Noua).com. Complexele de locuire specifice epocii migraţiilor au fost identificate în partea de E a ∗ paulciobotaru2008@yahoo. dr. dr. potrivit prevederilor legale în vigoare. Cenuşarul a fost cercetat prin trasarea a 21 secţiuni şi 2 casete. cercetarea complexelor. Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi. asistenţă tehnică cercetare .ro / www. AŞEZAREA SÂNTANA DE MUREŞ-CERNEAHOV DE LA TECUCI. 3 vetre. Radu Petcu - colectare date GIS.S. secolul IV p. în vederea obţinerii avizului pentru faza de execuţie. Mihaela Simion – arheolog expert desemnat de CNADNR S. pentru a uşura localizarea complexelor de locuire descoperite. PUNCTUL "LA PLOPI" Paul CIOBOTARU∗ Key words: Settlement.C. au pus în evidenţă existenţa unui consistent nivel arheologic.arheolog expert – responsabil științific - Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci. Costel Ilie – arheolog specialist. (cultura Sântana de Mureş-Cerneahov) şi perioadei moderne (Planşa 3).ro . 221 www. Chr. Vanderlay. Obiectivul general al cercetării arheologice preventive a fost delimitarea noului sit semnalat între km 5+900-6+200 a Variantei ocolitoare Tecuci. Având în vedere aceste considerente. punctul "La plopi". asistenţă tehnică cercetare – S. în perioada 2007-2013.C. asistenţă tehnică cercetare .colectare date GIS. Vanderlay. începând de la V spre E. IV p. în care au fost identificate un cenuşar şi 174 de complexe de locuire (Planşa 2) (din care 5 locuinţe. Menţionăm că suprafaţa cercetată a fost împărţită în carouri de 25 x 12 m. Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci. Vanderlay. Situl arheologic Tecuci. ceramics. în urma realizării diagnosticului arheologic la proiectul investiţional "Construcţia variantei de ocolire Tecuci. km 0+000 . Pentru suprafaţa cuprinsă între km 5+900-6+200. Paul Ciobotaru – arheolog specialist. Traseul variantei de ocolire Tecuci are o lungime de 6.C. cercetarea efectuată în anul 2012 a dus la deschiderea unei suprafeţe de săpătură de 300 x 12 m.muzeuparvan.6+950". pentru preluarea traficului de tranzit între DN 24 si DN 25. artefactelor sau ecofactelor din zona afectată de lucrările de construcţie (Planşa 1). a fost identificat şi cercetat în anul 2012. Costantin Băjenaru – arheolog de proiect CNADNR S. Proiectul este parte integrantă a „PROGRAMULUI OPERAȚIONAL SECTORIAL TRANSPORT 2007-2013”. s-a impus un diagnostic arheologic prin metode intruzive pentru identificarea cu exactitate a perimetrelor susceptibile de a avea încărcătură arheologică1. Muzeul de Istorie “Teodor Cincu”. Chr..945 km. Sântana de Mureş-Cerneahov. Hallstattului timpuriu.. obiectivele și alocarea financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar. executate paralel cu axul viitoarei şosele.A. Având în vedere că nu a fost realizată o evaluare de teren în faza de fezabilitate a investiţiei şi nu a existat niciun act administrativ al instituţiilor deconcentrate cu atribuţii în vederea protejării patrimoniului. instrument strategic elaborat pe baza obiectivelor Cadrului Național Strategic de Referință care stabilește prioritățile.A. Tecuci.S. sec. Pe baza diagnosticului arheologic s-a considerat necesară o cercetare arheologică preventivă a noului sit identificat.

464. P. În umplutură au fost găsite fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată. În umplutură au fost descoperite 2 I. cu diametrul de 1. în AM. Ilie. pigmentată cu lut galben.50 în caroul J.60 x 2. în București-MIM. VII. T. Zaharia. Grosimea lipiturii vetrei este de 0. pp. cenuşoasă. Zaharia. Panait. 126). IV p.. 240-242. 1959. în AMT. Ciobotaru. Faptul că groapa stâlpului central de pe latura de S prezintă o groapă în care a fost introdus un alt stâlp de susţinere a celui deja existent. P. Adâncimea maximă a complexului a fost atinsă la -1. 31. 158. C. II. VII. poate sugera un moment de refacere a ei. 5 erau gropi menajere. cit. Nestor și colab. p. p.. de culoare gri. În jurul vetrei au fost descoperite fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată şi resturi osteologice. Chr. Menţionăm şi conturarea altor gropi de mici dimensiuni (D = 0. Așezarea și necropola de la Bârlad- Valea Seacă. 44-55. două în caroul I şi una în caroul J. specifice epocii migraţiilor. 120).2 Instalaţii de foc A fost identificată şi cercetată o singură vatră. Z. iar unei gropi nu i s-a putut atribui o funcţionalitate. suprafaţa vetrei este albiată. Intrarea se făcea. VI. Ciobotaru.05 m. ce ar putea sugera construirea unui acoperiş în două ape. Locuinţă (Cx.80 m. N. I. pp. 463. cit. conturată la -0. pp. cu gropi de par pe interior. 44. M. Prezenţa stâlpilor de susţinere a pereţilor la locuinţele de suprafaţă a fost consemnată şi la alte locuinţe de suprafaţă din sec. Dragomir. 222 www. 1. S.20 şi –0. Săpăturile arheologice de la Cavadineşti.35 m cu un diametru de 0. op. S. 1966. colţurile rotunjite. dintre care o locuinţă. o vatră şi 6 gropi.70 m. Din punct de vedere al funcţionalităţii. V. Locuinţe Dintre cele 8 complexe de locuire. Galați) (I). V. pe latura de S.85 m. conturată la adâncimea de -1 m. suprafaţa ei este feţuită şi aşezată pe un strat de pietre de râu de dimensiuni mici şi medii3. 2004.25 m) în jumătatea de SE a complexului. Editura Arc 2000. având dimensiunile de 3. cit. București. Ioniţă. (Planşa 11) Este o locuinţă cu pereţii drepţi. 158.55 m. T. Cercetările din sectorul Măicănești (1964-1966). C.. aflată în partea de NE a sitului. P. Sondajul arheologic de la Botoşani „Dealul Cărămidăriei”. Adâncimea gropilor de par variază între –0. Vatră (Cx. 1968. 71-72. Dragomir. Székely.95 x 0. În peretele de E prezintă o alveolare având lungimea de 0. Em. p. op. Palade. 1951. p. cit. 1961. Constantiniu. idem. Locuinţa este orientată NV-SE. în MCA. în MCA.75 m. Forma ei este dreptunghiulară. Ilie.90 m şi o deschidere maximă de 0. VIII. op. unul singur fiind în partea de V a acestuia. IV.ro . (Planşa 10) Forma vetrei este ovală. Sub pietre pământul a fost bătut. Săpăturile arheologice de la Cavadineşti. 73. Gropi Au fost cercetate un număr de 6 gropi. Palade. pietre cu urme de prelucrare şi oase. Contribuţii cu privire la cultura Sântana de Mureş-Cerneahov pe teritoriul R. dintre care una aflată în caroul F. Complexul intră în profilul de N al săpăturii. op. Palade. pp. Raport preliminar asupra sondajelor executate de Muzeul regional din Sf. în SCIV. 2013. 32. la o distanţă de aproximativ 25 m V faţă de locuinţă (Cx 126).cimec.. dimensiunile ei fiind de 0. lut ars. Așezarea Sântana de Mureș-Cerneahov de la Negrilești (Jud. p. una în caroul G..sitului. p.35 m. V. probabil. în caroul F. în MCA. 3 I. România. una în caroul H. adâncimea maximă fiind la –1. (Planşa 4) Pereţii complexului sunt clopotiţi. p. Șantierul de pe Valea Jijiei (Iași-Botoșani-Dorohoi). Șantierul de la Băneasa-Străulești. Umplutura locuinţei este cenuşoasă. I. p. pp. VI. plasate la mijlocul laturilor scurte. I. unul este o locuinţă. Umplutura este de culoare brună. Gheorghe în anul 1956.05 m.muzeuparvan.20 m.55m. Pentru perioada aflată în discuţie au fost identificate şi cercetate un număr de 8 complexe. Groapa 1 (Cx 54) Groapă circulară. 1959.ro / www. Raţă. A apărut în caroul K la –0. 71-72. V. în MCA. Secolele III-IV. 194-196. Diametrul maxim al clopotirii este de 1. 1961. identificate şi cercetate.

lucrată cu mâna. Din această categorie avem fragmente ceramice de culoare cenuşie şi cenuşiu-gălbuie ce provin de la oale 223 www. Pentru cercetarea integrală a complexului a fost efectuată o casetă.muzeuparvan.05 m. Umplutura este de culoare brun închis.40 m. Diametrul maxim la bază este de 1. cu diametrul de 0. Menționăm prezența unui fragment de craniu uman.10 m. În umplutură au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la roată. cu diametrul de 1.45 m. (Planşa 7) Pereţii sunt clopotiţi. Complexul 167 suprapune complexul 168.15 m. pigmentată cu cenuşă.55 m. oase de animal şi oase umane. Din cele 6 gropi cercetate. 4 au formă circulară şi 2 sunt ovale. lucrate cu mâna sau la roată. cu dimensiunile de 0. În umplutură au fost descoperite fragmente ceramice. Umplutura este de culoare brună cu lentile de galben.fragmente ceramice lucrate cu mâna şi resturi osteologice de animal. cenuşă şi oase de animale. În umplutură au fost găsite fragmente ceramice lucrate la roată. Fundul complexului este alveolat.20 m. Groapa 3 (Cx 119) Groapă de formă circulară. Umplutura este cenuşoasă.10 m. Primul tip este reprezentat de ceramică grosieră. Ceramică Ceramica descoperită în cele 8 complexe cercetate este în stare fragmentară şi este formată din trei tipuri.20 m. în caroul J. Adâncimea finală a complexului a fost atinsă la -1. fragment de vas întregibil. Adâncimea finală a complexului a fost atinsă la -1. Umplutura este formată din următoarele straturi: • sediment cenuşos de culoare neagră.80 x 1. cu dimensiunile de 1. alcătuit din fragmente ceramice. provenite de la diferite forme de vase. conturată la adâncimea de -1 m. Umplutura este de culoare gri închis cu lentile de lut galben. Fundul gropii este alveolat. (Planşa 8) Pereţii sunt clopotiţi.45 m. în caroul H. iar 2 au pereţii drepţi. În umplutură. conturată la -0.ro / www. (Planşa 9) Adâncimea finală a complexului a fost surprinsă la -1.ro . surprinsă în profilul de sud al săpăturii. fără urme de ardere sau prelucrare.40 m. 4 prezintă clopotire. 4 au fundul drept iar 2 au fundul alveolat. de culoare brun închis. Groapa 4 (Cx 137) Groapă de formă circulară. în caroul I. (Planşa 6) Adâncimea finală a complexului a fost atinsă la - 1. conturată la adâncimea de -1.cimec. • sediment cenuşos de culoare gri deschis amestecat cu cărbune.95 m. (Planşa 5) Pereţii sunt clopotiţi. piatră şi oase de animal. conturată la -1. iar uneia nu i s-a putut atribui o funcţionalitate anume. piatră şi oase de animal. În umplutură au fost găsite fragmente ceramice lucrate la roată şi oase de animal.40 m. în caroul G. piatră şi oase de animal. 5 gropi sunt menajere. Complexul se continuă în profilul de sud al săpăturii. Groapa 5 (Cx 152) Groapă de formă ovală. în compoziția căreia au intrat și cioburi pisate. conturată la adâncimea de -0.60 x 1. cu diametrul de 1.95 m. au fost găsite fragmente ceramice lucrate la roată. resturi de chirpic. Adâncimea finală a complexului a fost atinsă la -1. descoperit la conturarea gropii. Groapa 2 (Cx 100) Groapă de formă ovală. Toate gropile au avut inventar.75 m. Complexul se continuă în profilul de sud al săpăturii. Groapa 6 (Cx 167) Groapă de formă circulară cu fundul alveolat.

op. op. Editura Junimea. 201. XXXII. fig. 4 P. Al doilea tip este reprezentat de ceramică lucrată la roată. Șantierul de la Băneasa-Străulești. Ciobotaru. Mamalaucă. O amforă cu ulei de măsline din sec.muzeuparvan. n. 11 V. Amfore descoperite întâmplător. Palade. 273-300. 2014. în „Danubius”. Ciobotaru.. 35. IX-X. Ciobotaru. Ciobotaru. Supliment 2013. aflate în colecţia Muzeului de Istorie “Teodor Cincu” – Tecuci. are culoare gălbuie şi este datată în sec. cit. pp. III. cit. e. pl.. Bârlad-Valea Seacă5 şi punctul „Călăboaia”. 154. VIII. Sondajul arheologic din punctul “Călăboaia”. 9 V. 71-88. în AMT. cit. 196-198. n. cit. 159-164. Ceramica de import este şi ea ilustrată prin câteva fragmente ce provin de la o amforă a cărei pastă conţine nisip. 6 și 32/3. 453-472. 1959. în „București-MIM”. punctul „Călăboaia”7. 6 M. C.. Bârlad-Valea Seacă11 etc. 159-163. 183-184.ro / www. 75-76. dintre care amintim pe cea de la Negrileşti10. Ilie. Așezarea Sântana de Mureș-Cerneahov de la Negrilești (Jud. VI. Galați14 și Bărboși15. Fabrica de Ambalaje Metalice. Vase similare au fost descoperite în majoritatea aşezărilor specifice acestei perioade. Analogii găsim la Polocin. 13 P. sat Polocin. Cercetările din sectorul Măicănești (1964-1966). în „Muzeul Național”. Ciobotaru. Iași. descoperită la Schela. 35. O amforă cu ulei de măsline din sec. Palade.. 273-300. 2013. „Danubius”. Fabrica de Ambalaje Metalice. p. pp. 1. Vase similare au fost descoperite și la Negrilești4.. 5.. descoperite şi cercetate în punctul "La plopi". cit.. pp. T. pp. Necropola de la Tecuci.. 15 S. Bibliografie 1. pp. Constantiniu M. 73-74. II î. 135-136. 10 P. C. op. I. n.). căni. p. Civilizația romană la Est de Carpați și romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. C. 153-154. jud. cit. n. Fragmentele descoperite sunt de culoare cenuşie şi provin de la oale cu fundul drept (Planşa 12). 31/3. pp. 8 P. op.). în Muzeul Național.. din pastă grosieră cu pietricele şi ceramică pisată în compoziție. Ciobotaru. op.. pp.cimec. II-III p. de bună calitate. 6. – III e. Ilie. op. Al treilea tip este reprezentat de ceramica lucrată la roată. descoperită în anul 197116 (Punctul "Fabrica de Ambalaje Metalice") şi care se află la aproximativ 500 m NE de capătul de est al punctului "La plopi". în AMT. Negrileşti8. sat Polocin6. 30-46.cu fundul drept (Planşa 12). 14 M. XXXII.. Chr. op. 3. 2014. 35.ro .. 1976. 192-194. Amfore descoperite întâmplător. în Studii şi Cercetări privind Arheologia Spaţiului Nord-Vest Pontic (Ciobotaru P. C. Bârlad-Valea Seacă9 etc. descoperită la Schela. XXXI. pp. în MCA. pp. Galați. II-III e. Dragomir I.. Galați) (I). să facă parte dintr-o aşezare. Panait P. foarte bine arsă și ceramica fină lustruită. comuna Pogoneşti (jud. 1981. cit. 2014. care ar putea fi pusă în legătură cu necopola birituală. Sanie. Ilie C. pp. 1968. C. Săpăturile arheologice de la Cavadineşti. II-III e. 5 V. Fragmentele ceramice prezintă ca ornamente brâul alveolat și motive ornamentale lustruite şi provin de la ulcioare. XXXI. III. care are în compoziție nisip. Necropola de la Tecuci. Nedu O. 2. Palade. în Danubius. 12 P. culoare cenuşie sau roşie. Brudiu M. (Planşa 13) Analogii ale acestui tip de amforă găsim la Malu Alb12. pp. castroane şi vase de dimensiuni mari (Planşa 13). Supliment 2013. p. Ciobotaru P. Galați. 4. Vaslui). 1976. Ciobotaru P. 202-203. VI. jud. 2 Tecuci13. p. Este posibil ca aceste complexe de locuire. pp. 224 www. Brudiu.. Nedu O. pp. specifice epocii migraţiilor. în Studii şi Cercetări privind Arheologia Spaţiului Nord-Vest Pontic (Ciobotaru P.. Ciobotaru P. Ilie. Danubius. pp. 16 P. 7 Ibidem. Grădinița nr.. aflate în colecţia Muzeului de Istorie “Teodor Cincu” – Tecuci.)..

ro . pp. 189-260. Editura Arc 2000. only one of them being found in its Western side. Nestor I. pp. These dwelling complexes pertaining to the Migration Period. Sondajul arheologic de la Botoşani „Dealul Cărămidăriei”.. 1966. Civilizația romană la Est de Carpați și romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. IX-X. în SCIV. Zaharia N.. IV. Ioniţă I.ro / www. 7. în AMT. 165 pits and a ritualic establishment built from large river stones. 461-472. Contribuţii cu privire la cultura Sântana de Mureş-Cerneahov pe teritoriul R. Tecuci. km 0+000 . II î. from Tecuci. where one cendrier and 174 dwelling complexes were spotted. discovered in the archaeological site „La Plopi (At the poplar trees)”. Secolelel III-IV. București. was spotted and investigated in 2012. în MCA. POINT „LA PLOPI” The archaeological site „La Plopi (At the poplar trees)”. 225 www.. e.6+950”. Săpăturile arheologice de la Cavadineşti. there were 5 houses. Raţă S. V. comuna Pogoneşti (jud. S. 13. as a result of the operations of archaeological diagnosis pertaining to the urban project „The construction of the bypass route. Editura Junimea.muzeuparvan. 240-242. Gheorghe în anul 1956. VII. 1961. 14. România. Zaharia Em. which lays 500 m NE from the Eastern end of „La Plopi (At the poplar trees)” site. – III e. 12.. the IV-th century AD (Sântana de Mureş-Cerneachov civilization) and to the Modern Age. the early Hallstatt. THE SETTLEMENT SÂNTANA DE MUREŞ-CERNEACHOV FROM TECUCI. pp. might have belonged to a settlement possibly related to the biritual necropolis discovered in 1971 at the point „Metal casing factory”. Iași. 1981. The investigations unearthed 8 such complexes: one house.). în MCA. pp.. VII. 10. sat Polocin. 2004. și colab. pp. Sanie S. 2014. Mamalaucă M. one fireplace and 6 pits. Idem.. 1961. n. The research carried in 2012 covered a digging area of 300 x 12 m. Sondajul arheologic din punctul “Călăboaia”. 1959. The dwelling complexes belonging to the Migration Period were generally spotted in the Eastern part of the site. Așezarea și necropola de la Bârlad-Valea Seacă. în AM. 151-164.. 151-162.cimec. 51-76. 8. 1951. Raport preliminar asupra sondajelor executate de Muzeul regional din Sf. they belong to the Bronze Age (Noua civilization). 11. Székely Z. pp.. 9. II. Vaslui).. în MCA. Among these complexes. Palade V. n. Șantierul de pe Valea Jijiei (Iași-Botoșani-Dorohoi). 1. 3 fireplaces.

punctul „La Plopi”. Planul general al cercetării preventive.Planşa 1.muzeuparvan.ro .ro / www. 226 www.cimec. Situl arheologic Tecuci.

Planşa 2.cimec.muzeuparvan. Situl arheologic Tecuci.ro . Planul general al cercetării preventive – tipuri de complexe. 227 www.ro / www. punctul „La Plopi”.

Situl arheologic Tecuci. punctul „La Plopi”.cimec.ro .ro / www. Planul general al cercetării preventive – încadrarea cronologică a complexelor. 228 www.Planşa 3.muzeuparvan.

Planşa 4.ro / www. Complexul nr.cimec.muzeuparvan. 229 www.ro . 54 (Groapa 1).

100 (Groapa 2).muzeuparvan.Planşa 5.ro .cimec. 230 www. Complexul nr.ro / www.

Planşa 6. Complexul nr. 231 www.cimec. 119 (Groapa 3).ro .muzeuparvan.ro / www.

muzeuparvan. 137 (Groapa 4). 232 www.ro . Complexul nr.Planşa 7.cimec.ro / www.

muzeuparvan.ro . Planşa 8. 233 www.cimec. 152 (Groapa 5).ro / www. Complexul nr.

ro .ro / www. Complexul nr. 167 (Groapa 6).cimec.Planşa 9. 234 www.muzeuparvan.

muzeuparvan.cimec.ro / www.ro .Planşa 10. Complexul nr. 235 www. 120 (Vatra 1).

Complexul nr. 236 www. 126 (Locuinţa 1).ro / www.ro .Planşa 11.muzeuparvan.cimec.

Planşa 12. 126. 167 ) şi la roată (4 – 6 – Cx. 1.cimec. 2. 3 – Cx.ro / www. 167). 3. 5. 6. Ceramică grosieră lucrată cu mâna (1 – 2 – Cx. 126. 4.muzeuparvan. 7 – Cx. 237 www.ro .

3. 1. 100.muzeuparvan. 7. 5. 2.ro / www. 126.cimec. 152. 6. Ceramică fină lucrată la roată (1-2–Cx. 3-5–Cx. 167).ro . 238 www. 6–Cx. 7–Cx. 4. Planşa 13.

muzeuparvan. fragment radius (4– Cx. 167). 167). 4. fragment craniu (2 – Cx. Greutate din lut ars (1 . 167). 3.1.Cx. peroneu (3– Cx. 2. fragment tibie (5– Cx.ro .cimec.ro / www. 126). 5. Planşa 14. 167) 239 www.

Teodor. în SCIV. Cercetările arheologice de la Cetatea Nouă și Cetatea Crăciuna. aproape neîntrerupt (credem că eventualele „întreruperi de locuire” sunt fie lacune ale cercetării.: V. 18. Căi de comunicaţie prin acest „labirint” hidrografic dintre Siret. Miscellanea in memoriam Ștefan Stanciu. II. pe malul opus. nr. 2007. nr. Nu întâmplător în zonă va fi graniţa mult disputată. care privează atacatorul de beneficiul surprizei. GALAȚI. Galați county. în MCA. Lunca Siretului. pp. pp. 2014. face tranziţia de la relieful eroziv al Podișului Moldovei la câmpia de acumulare a Dunării de Jos. 351-359. (III) (ed. a mănăstirii fortificate Măxineni. fiind etajată. Brăila. prezintă intense procese de eroziuni torenţiale pe pante. Sîrbu. Cu privire la localizarea cetăţii Crăciuna. Rămâne. bine închis de strategii timpului. Documente. 1. Comuna Șendreni se află la 10 kilometri sud–sud-vest de orașul Galaţi și are în componenţă următoarele unităţi administrative: Movileni. 19. 111-142. dar și un rol cheie în controlul demografic spre Muntenia subcarpatică și întreaga zonă a Dunării de Jos. pp. 2 Vezi măcar episodul legat de cetatea Crăciuna. Miller. 14-16 June 2013. formată dintr-un șes larg și terase locale de luncă. aceasta din urmă prezintă o ușoară înclinare spre sud. Brăila. Galaţi. Istoria politico-militară a zonei în varii epoci istorice surprinde prezenţa a două vaduri principale pe cursul inferior al Siretului: vadul Galaţiului și cel al Focșaniului. fie reprezintă ∗ Muzeul Brăilei „Carol I”. ctitorie de la Matei Basarab: I. în anumite vremuri. Landscape Restitution and war Games: The Gate of Invasions. I. NOTE DE LECTURĂ (IX) Costin CROITORU∗ Key words: Șendreni. după cum o sugerează descoperirile arheologice. Nu este aici locul unei prezentări geografice amănunţite a spaţiului care ne interesează. costin_croitoru1@yahoo. întrucât le oferea o poziţie privilegiată – capacitatea de ripostă pe malul opus al fluviului. 240 www. 2012. idem. de altfel nici nu a intrat în intenţiile noastre acest lucru. localizată la Independenţa. ceea ce a generat împotmolirea lui pe stânga și formarea unor limanuri fluviatile. passim. ca să facem trimitere doar la exemplele „clasice”. pp. C. o dată în plus.cimec. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători. cu menţiunea că cel din urmă este racordat printr-un traseu mai lung și mai dicifil. ci doar să subliniem. Șerbeștii Vechi și localitatea omonimă. în SCIV.com 1 E. dintre Ţara Românească și Moldova2 sau celebrul aliniament Focșani-Nămoloasa- Brăila3. Mănăstirea Măxineni. 367-371. Noi consideraţii arheologico-istorice în legătură cu cetatea Crăciuna. Cândea. 2014. Cluj-Napoca. pe malul gălăţean al Siretului: L. în vol. 1968. C. idem. desigur. 3 D. 9. Proceedings of the National Colloquium ”Ancient Linear Fortifications on the Left Bank of the Lower Danube”. Vezi și prezenţa. 213-234.ro / www. DESPRE DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DE LA ȘENDRENI. format de Siret și afluenţii săi. în vol. poziţionarea movilelor și/sau toponimia1. passim. S. astfel. Croitoru). vadul Galaţilor. Mănăstirea Măxineni. 2.ro . așezarea se află în zona de contact dintre Lunca Siretului și Câmpia Covurluiului.muzeuparvan. pp. 1980. Croitoru). Debitul său apreciabil și cantitatea mare de aluviuni au înălţat patul albiei. prezintă un aspect tipic de acumulare. (eds. importanţa mediului (în zona la care ne referim extrem de ofertant!) în dezvoltarea comunităţilor locale încă din zorii istoriei și până în contemporaneitate. 81-94. așadar. idem. Ancient Linear Fortifications on the Lower Danube. Consideraţii privind fortificaţiile de pe aliniamentul Focșani – Nămoloasa – Brăila. Chiţescu. JUD. Bârlad și Dunăre au existat. archaeological discoveries Preambul. Din punct de vedere geografic. 1967. Brăila.

civilizaţii. importanţa acordată zonei de către administraţia „centrală”. etnică. conform căreia. contrară tuturor evidenţelor. desigur. care își stabilise aici un „reprezentant”. vezi C. culturi. cu o ofensivă „agresivă” asupra istoriei noastre naţionale și locale. Nu putem să nu remarcăm. Monografia comunei Smulţi. iar. având funcţia de q(uin)q(uennalis) al așezării civile dezvoltate pe lângă fortificaţiile romane de la Barboși. editate de către variate instituţii. căreia. Note de lectură (V). dar. să oferim o vedere de ansamblu asupra trecutului zonei în care se află azi comuna Șendreni. 5 Ca să rămânem în arealul discutat. ale unor aşa-zişi „specialişti”. Eterogene descoperiri arheologice. „altor” interese (altele decât protejarea lui. efectuată chiar la Șendreni. V. absolut aleatoriu. atestă prezenţa în zonă a unui oarecare L. Brăila. ori a unor amenajări funerare „speciale” sugerează. deci. Croitoru. 1993. ne confruntăm. importanţa zonei în diverse etape cronologice.muzeuparvan. nu pot fi puse la îndoială ori trecute cu vederea. pe de altă parte. gata oricând să prezinte istoria în cel mai „original” mod cu putinţă. sau discuţia asupra monografiei Tuluceștiului la idem. Galaţi. aspecte locale sau faze regionale denumite după locul iniţial de identificare a vestigiilor: cultura/aspectul Folteşti. cultura/aspectul Stoicani (-Aldeni). realitate ce ilustrează. mai mult sau mai puţin (re)cunoscute. pentru că suntem supuşi unei avalanşe de publicaţii – cărţi datorate diverselor edituri. poziţiei geografice. Galaţi.cimec. în acest sens. din nou. sugerează deopotrivă prezenţa aici. trebuie puse în legătură cu anumite secvențe istorice. Iul(ius) Iulia- /nus zis și Rundacio. de exemplu. la linia fortificată Focșani-Nămoloasa- Galaţi).ro / www. ne gândim doar la valul Traian-Tulucești și. pe de o parte. 241 www. 2009. se înţelege!). Editura Evrika. Şi asta. grupul/faza Tămăoani. Mai întâi între culturi. sau faza/varianta Şendreni… Nimic altceva decât sincretismul cultural specific unei zone de contact largi de la Dunărea de Jos. de pildă. un „magistrat” însărcinat de către administraţia imperială cu organizarea zonei. mai mult sau mai puţin (a)creditate. mai ales. și acestea majoritar fortuite. 2013. de la aceeași lucrare pornesc considerațiile noastre din materialul de față. passim. în „Studii de Istorie”. cu extensii în zona Siretului inferior. Despre descoperirile arheologice de la Tulucești. încă din antichitate. aspectul/faza Drăgăneşti- Tecuci.realităţi de scurtă durată şi. 2013. între ţări ale aceluiași neam! Precizări metodologice. respectiv. pe dealul Tirighina nu ar fi existat un castrum: C. Terminologia de specialitate abundă de termeni – poate unii improprii – relativi la descoperirile arheologice de pe actualul teritoriu al judeţului Galaţi4. nu numai pentru a oferi sugestii cu privire la viitoare proiecte. în primul rând. a unui dregător ce avea în subordine un corp de oaste (în special călărime). chiar dacă de origine turcească. opiniile noastre asupra ipotezei fanteziste emise de un cadru universitar gălăţean (sic!). nu-i așa?): cea mai importantă descoperire epigrafică din nordul Moesiei Inferior. 385-430. Note de lectură (VII). în Evul Mediu târziu. Prezenţa unor aşezări sau necropole din diverse perioade istorice. înainte de toate. mai cu seamă. ori poate prefaceri naturale severe cu repercusiuni asupra habitatului). dincolo de chestiunile de substanţă – și acestea de multe ori discutabile – referitoare la încadrarea culturală. în „Istros”. judeţul Galaţi. a se vedea. a unor aliniamente defensive (ca să menținem paralela antichitate versus modernitate. pp. o dată în plus. producţii „istorice” ale unor diletanţi şi. iar în momentele cele mai dramatice. pp. Croitoru. XV. I. i se acorda atenţia cuvenită. iată. Mai vezi. uneori chiar cronologică. Însuși numele iniţial al comunei. pentru că. periodice noi. Urmele de locuire identificate aici. dovedesc cât se poate de elocvent afirmaţia precedentă. să interpreteze descoperirile ori să „judece” actul istoric5. apoi între regiuni.ro . datorată. avem. încă din primele faze ale evoluţiei umanităţii. Am încercat în rândurile următoare. 589-594. Despre organizarea limes-ului la Dunărea de Jos. II. imperii. o anume continuitate (istoria se repetă în definitiv. de asemenea. Jiglău. asupra patrimoniului (arheologic şi nu numai!). datorată parţial necunoaşterii și. mai grav. Serdaru. concentrate în acest spaţiu. în ultimul timp. Repertoriul descoperirilor arheologice și numismatice. 4 Pentru o privire de ansamblu.

pe teritoriul comunei Șendreni. Rațiu. București. Concentrarea acestui tip deosebit de monumente. Brudiu6 și ulterior de noi7. 1. astfel că proveniența locală a artefactului pare nesigură. oare de unde vine denumirea localităţii Movileni!?) – în marea lor majoritate cu posibil potenţial arheologic. cel puţin din ceea ce știm până în momentul de faţă.muzeuparvan. Încadrările cronologice și/sau culturale sunt largi.225 m). În lipsa unei minime reprezentări grafice nu putem emite absolut nicio judecată cu privire la acest artefact. în număr semnificativ.ro . Mărturii arheologice. 1. 189-270. în anul 1974. în „Peuce”. Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. mai veche sau mai recentă – mai ales în ceea ce privește datele esenţiale de identificare topografică și cartografică ale descoperirilor arheologice. în general. Repertoriul descoperirilor arheologice și numismatice. nr. 2015. stânjenitoare deopotrivă pentru autor și editură! 6 M. redată schematizat. 41-56). Așadar. cert e că unele fragmente osteologice păstrau încă urme de ocru. în ciuda potenţialului arheologic al zonei. aflat în apropierea șoselei Galaţi-Brăila. Orientarea nu a putut fi stabilită. Vulpe. Vagile informaţii relative la existenţa unor „sondaje” ce se datorează. atribuită perioadei neolitice [piesa se afla în momentul semnalării în colecţia col. În cazul acestora. în intervenţia de faţă am încercat să cuprindem. a unei figurine antropomorfe prelucrate din serpentin (înălţimea = 0. din paleolitic și până la finele Evului Mediu/începutul perioadei moderne (secolul XVIII). am adăugat și informaţii relative la prezenţa unor movile – de loc puţine în zonă (de altfel. pp.. un mormânt de inhumaţie. 1991. X.ro / www. Din inventarul funerar s-au recuperat un recipient mic din lut. mormântul fiind distrus în timpul lucrărilor de nivelare.v. și aceasta nu este o figură de stil. până în prezent nu a fost întreprinsă nicio cercetare arheologică sistematică. Cel mai vechi reper privind prezenţa în zonă a unor comunităţi preistorice pare a fi descoperirea întâmplătoare (izolată!?). la est de fostul Centru Mecanic Agricol. Următoarea perioadă. Șendreni. 153-155. pp. Țentea. anterior anului 1916. pp. Pentru zona care ne interesează. adjectivul „fortuit” va fi repetat cu obstinaţie. 2003. N. este epoca bronzului. Complexe funerare tumulare din sud-estul Moldovei (I).. înregistrate până în acest moment pe teritoriul comunei Șendreni. În aceste condiţii. Galaţi. de data aceasta destul de bine reprezentată.cimec. toate descoperirile arheologice. se înţelege că cele mai multe dintre descoperirile – deloc puţine – de pe teritoriul localităţii sunt rodul hazardului. Croitoru. A. trecând în revistă descoperirile arheologice de pe cuprinsul comunei Șendreni. Repertoriul peisajului funerar din zona confluenței Siretului cu Dunărea – Studiu preliminar. În orice caz. patru mărgele tubulare din foiţă de bronz și patru lucrate din cochilii de volum în privinţa căruia nu putem să nu remarcăm. în formă de coloană cilindrică. alte indicii cu privire la perioada menţionată nu cunoaștem pe teritoriul comunei. 7 C. Brudiu. Velichi]9. colectivului de cercetare de la Barboși (anii '60) au fost doar menţionate în literatura de specialitate. într-o movilă nivelată (T408). în această zonă. nu este întâmplătoare și tâlcul acestei realităţi istorice am încercat deja să îl sugerăm. pp. într-un loc neprecizat de pe teritoriul localităţii. ci pur și simplu realitatea. s. f.. mai ales prin descoperiri cu caracter funerar. în Repertoriul Arheologic al României. Pe deplin conștienţi de necesitatea completării și foarte probabil a corijării unora dintre informaţiile vehiculate în literatura de specialitate. Despre un istoric al cercetărilor/descoperirilor arheologice. 242 www. 93-136 (a se vedea și Idem. autorul nepropunându-și aprofundarea acestor aspecte. XXII. pe cât posibil. De la bun început trebuie menţionat faptul că. pe viitor. 8 Mai recent vezi O. De la indo-europeni la turanicii târzii. am păstrat numerotarea originală pentru a nu crea. fie doar și gimnastica supărătoare la care este supusă limba română. în „Cercetări Arheologice”. eventuale confuzii în ceea ce privește interpretarea „peisajului funerar”8. a fost descoperit întâmplător. La „catalogul” propriu-zis al descoperilor arheologice. în marea lor majoritate cuprinse în repertoriul întocmit de M. 9 R.

Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. 146. posibil un produs thasian. 596-597. în „Carpica”. pp. în SCIVA. cit.. în spatele fostului S. 1962. 506-507. între drumul naţional și calea ferată. 233. în Muzeul Naţional. I.A. 2. p.. 244. Începuturile epocii fierului la est de Carpaţi. Vestigii milenare inedite din patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie Galaţi – colecţia Dr.T. 333. o toartă de amforă cu ștampilă ilizibilă (în mijloc cu o secure bipenă – labrys). provin mai multe piese. III. Gh. nr. 11-18. în „Peuce”.P. București. 125. T. A. în „Istros”. 10 I. fig. atipice. XVI. 6-7. și o atribuie.. Dragomir. p. 1968. pp. Vezi și A. 84. pp. XVI. Gostar. Dragomir. Noi descoperiri arheologice de obiecte de aramă și de bronz în regiunea de sud a Moldovei. Idem. 1979. 1979.. 13/1-2.ro . 1988. 129-135. Teodor. 1976. 1989. 243 www. 240. 1996. I. aflat la 200 metri sud de „valul lui Traian”. p. 182. cercetări arheologice conduse de D.Dentalium. I. Teodor. Contribuţii la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru din Câmpia Covurluiului. în anul 1959. II. 2/4. I/1-3 (= Idem. 3/1-5 (= Idem.. La nivelul comunei Șendreni perioada este. de tip transilvănean12. D. nr. pp. 14 N. Idem. nr. în „Danubius”. G. Teodor. inegal cercetate. datate în epoca bronzului și presupuse a fi fost descoperite pe teritoriul localităţii: un topor din piatră cu două braţe. Bălteanu. Idem. p. 19. op. 1959. Alexandru Nestor Măcellariu. neuniform răspândite în teritoriu și. 257-268). Contribuţii la cunoașterea culturii Dridu pe teritoriul Moldovei. Dragomir. În timpul săpăturilor amintite. 26. 4. Miu. nr. în „Studii și Cercetări de Antropologie”. judeţul Galaţi. ajunsă prin achiziţie în patrimoniul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galați (în continuare MIG). de tipul cu cârlig la mâner și un celt din bronz (L = 13 cm). Săpăturile şi sondajele de la Şendreni-Bărboşi (r.. Din colecţia particulară a doctorului Nestor Măcellariu. 1994. III. 13 N. 235. în „Danubius”. 55-56. 1984. în „Danubius”. XI.muzeuparvan. în „Danubius”. pl. I. p. T. 505. 150 (= Idem. pp. T. 11 M. p. Gh. Tudose. desigur un import în mediul local. „varianta Șendreni”). O abordare antropologică. 2005.M.. în „Danubius”. Dragomir. o seceră din bronz cu lama arcuită. 33-34. în MCA. pp. 1978. 221-229). XVI. materialele la MIG]11. 228. 1996. Populaţii de origine stepică din perioada de tranziţie și epoca bronzului pe teritoriul României. Descoperiri aparţinând primei epoci a fierului pe teritoriul judeţului Galaţi sunt destul de numeroase. au pus în evidenţă prezenţa unor materiale ceramice din aceeași perioadă [ sondaj efectuat de colectivul șantierului Barboși. fig. sub un nivel de locuire din perioada romană.cimec. conţinând fragmente ceramice lucrate „la mână”. 30. Teritoriul est-carpatic în veacurile V-XI. nr. Descoperirile arheologice de la Șendreni- Galaţi. Teodor. pe malul vestic al Bălţii Mălina. în SCIV. 2/1. mantaua era deranjată de intervenţii „socotite” de către autorul cercetărilor ca fiind întreprinse „în timpul ultimului război mondial” (!?). 71-72. D = 30 m). nr. relativ bine jalonată de descoperiri. p. care datează piesa în Ha B. 1967. 1961. și un bordei în care s-a găsit buza unei amfore elenistice. grupului Cozia-Babadag II. Două morminte ocromane în regiunea de sud a Moldovei. A. pe o mică ridicătură. de asemenea. Gostar. Pentru analiza antropologică vezi C. T. De asemenea. pp. câteva gropi în formă de clopot. VIII. D. în punctul Casa lui Secan. Astfel. s-au identificat fragmente ceramice din această perioadă13. 3/1 (= Idem. Gh. de către membrii colectivul de cercetare al șantierului Barboși. la Șerbeștii Vechi. Alte investigaţii întreprinse la nord de localitate. pp. Dragomir. materialele la Institutul de Arheologie din Iași și la MIG ]14. fiind identificate două bordeie [ sondaj efectuat de colectivul șantierului Barboși. 1967. 567-627. 1996. Mărturii hallstattiene în regiunea de sud a Moldovei. evident. fig.. 84. în cadrul sondajului efectuat. p. pp. a fost cercetat T333 (H = 1 m. II-III. nr. au fost identificate. Mărturii privind epoca bronzului în regiunea de sud a Moldovei. atribuite culturii Jamnaia [cercetări M. p.ro / www. 12 I. 232. fig. 1996. p. D. Târgoviște. masiv. 317-327). 45. o așchie din silex de culoare gri [ materialele la MIG ]10. p. ulterior. 246-247. 159-160. cu tăișul drept. pp. pentru formele ceramice.. Comșa. Descoperiri arheologice pe teritoriul Galaţiului. IX. I.. T. 1983. deși (probabil) parcimonia materialelor face ca nici unele dintre aceste materiale să nu fi fost încadrate și cultural. XVI. Aici au fost identificate cinci morminte de înhumaţie (primul era dublu) cu ocru. Mărturii hallstattiene traco-geto-dacice în regiunea de sud a Moldovei. cu probabilitate. Iași. 234. Galaţi). László. pp. 1-3.. Descoperiri arheologice pe actualul teritoriu al Galaţiului din cele mai vechi timpuri şi până la întemeierea oraşului. Brudiu. 115 (vezi. Gh. 187. în „Danubius”. Brudiu. Certe complexe de locuire au apărut lângă Pepiniera fostului C. fig.

fără alte detalii. în punctul amintit de pe malul vestic al Bălţii Mălina. Colecţia Dr. p.A.T. cit. fragment de amforă romană. se referă. Croitoru. 2014. în vol. 17 A. XX. 505. C.18 dar și de importanţa pe care administraţia imperială a acordat-o zonei. Nestor Măcellariu. Descoperiri arheologice pe teritoriul Galaţiului. III. Gostar. Brăila.A. 25 Ibidem. T. 5-9. au fost identificate și fragmente ceramice de factură romană. Vezi și Registrul Inventar al MIG. Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. Se menţionează. R. Croitoru. Noi descoperiri arheologice de obiecte de aramă. p. 507. cit. nr... p. Brudiu. nr.. cu următorul text: [Her]cu[li] / Victori / L.. Idem. p. a unor căni romane cu gura „treflată” (oenochoe)19. Al.. 125. nr. 13/1-2. T. op. în punctul numit „Drumul Ţarnei” a fost cercetat un tumul. D.muzeuparvan. fig. I. p. Idem. iar pe un loc înalt de pe malul nord-estic al Bălţii Mălina au fost descoperite.. 244 www. Revista Asociaţiei Profesorilor Secundari din Galaţi. descoperirea cu acest prilej a unor resturi osteologice umane precum și a unor cărămizi „de la un sarcofag roman” (!?)26. Bărboşi – 170 ans de recherches archéologiques. fără să fi fost însă identificate urmele vreunui edificiu21. 23 Ibidem. nr. 1959]25. vreme de cel puţin patru veacuri.M. 19 M. în curtea fabricii. derivat probabil din tipul transilvănean.S. cu probabilitate. T. colectivul șantierului Barboși.. dar. D = 40 m) nivelată în anul 1985. Descoperirile arheologice de la Șendreni- Galaţi.. p.v.T. 2/1. p. 1937- 1940. probabil. fragmente de ţigle și recipiente romane fragmentare [cercetare de teren. la identificarea pe teritoriul localităţii Movileni. pp. s. 2007 (= Supplementum Istros.. VI.. a fost identificat întâmplător un altar votiv. provenind dintr-o colecţie particulară. p. Dragomir./ nus qui 15 N. în punctul „Casa lui Secan” este menţionată și prezenţa unor materiale arheologice de factură romană: fragmente de ţigle și cărămizi. a fost semnalată și prezenţa unor fragmente ceramice romane22. Șendreni.ro / www. fără alte detalii. Petrescu-Dîmboviţa. IV. Dragomir. Indiscutabil cea mai valoroasă descoperire asociată locului și timpului pe care le comentăm este cea din anul 1911. recipiente. 129-135. Gostar... 187.P. 10-12 mai 2007. V. Proceedings of the International Colloquium „Important Sites from the Pre-Roman and Roman Time on the Lower Danube Valley (4th century BC – 4th century AD)”. op. în general provenind de la amfore și vase de mari dimensiuni20... nr. Vulpe. în „Istros”.. Note de lectură (I). Archäologische Forschungsreise im Bezirk Covurlui. în Repertoriul Arheologic al României. László. Iul(ius) Iulia. 507. 1959]24. nr. 1940. în „Orizonturi”. nr. pl. Primele menţiuni pe care le cunoaștem în acest sens. p. Gostar.. H = 4 m. identificat la Șendreni16.. pe malul înalt al Siretului au fost sesizate câteva gropi conţinând material ceramic roman23. VI. 3/2. A fost atribuit. 597. op. Galaţi.cimec.. 18 C. la suprafaţă. I.1959 ]15. pp. 160. Descoperiri arheologice pe teritoriul Galaţiului. în zona fostului I. poate fi totuși vorba despre așezarea omonimă din comuna cu același nume!? 20 N. 6. pp. Gh. 22 N. Călătorie de cercetare arheologică în judeţul Covurlui (24 aprilie-14 mai 1939). Movileni. De asemenea. Barboși: de la dava la castrum / Barboși: de la dava au castrum. pp. fig. I/4. cit. op. nr. 24 Ibidem. a existat o movilă (T334. Gostar. 8. p. cit. cele mai numeroase descoperiri arheologice de pe teritoriul comunei Șendreni datează din această perioadă. deja amintită. 507. p. p. au fost identificate numeroase fragmente ceramice provenind de la amfore romane... fig. 507. Sîrbu. de asemenea. 2003. 429. VII-VIII. 311-390.. Idem. în apropierea bălţii Mălina. ornamentat între margine și „arcadă” cu cinci linii verticale. cit. se poate data și un celt din bronz. Dragomir.M. La suprafaţă. lângă pepiniera fostului C. grupului Cozia-Babadag II17. 680. 16 I. în „Dacia”. nr. III. II. V. nr. Acesta este masiv. 26 M. pp. op. Despre prezenţa romană în sudul Moldovei şi rolul castelum-ului descoperit la Galaţi.. nr. 146. cu tăișul drept.. Dată fiind apropierea de instalaţiile romane de la Barboși. XXI. 182. chiupuri și recipiente cu pereţii subţiri [sondaj efectuat de colectivul șantierului Barboși. 506-507. Pe teritoriul localităţii Șerbeștii Vechi. Și în sondajele efectuate la Șendreni.. la 100 metri sud de ferma Grădina. 15-23. Tot la nord de localitate. În perioada de debut a epocii fierului. în spatele fostului S. în „Danubius”. 13-25. 21 N. În spatele fostului S. p. 334. nr. 4. XIV).ro . Teodor. VII..

Valul lui Traian de la Galaţi. 2004. 4-12. sondajele arheologice ulterioare nu au surprins urme de edificii. Din textul inscripţiei rezultă că la mijlocul secolului II p. în vol. Prezența. Terminologia relativă. Botzan. 122. p. Galaţi. Brăila. 14-16 June 2013./ [s]uit l(ocus) d(atus) ex de(creto) or(dinis) [monumentul la MIG]27. direct în Dunăre. până în Evul Mediu. 99-110. Croitoru. în anul 1955. Adaos.v. pp. București. actualmente pe malul stâng al văii Siretului. 31 C. Idem The ”Trojan” in the Romanian Oral Tradition. pp. Noi perspective în lumina unor cercetări recente. În zona satului Șerbeștii Vechi se află un segment din traseul „valului lui Traian”. Vezi și Inscripţiile din Scythia Minor. vol. Valul roman Traian-Tulucești. V. Idem. Este și exemplul unei descoperiri de la Șendreni. V. Emilia-Doruţiu Boilă). doar fragmente ceramice romane provenind de la vase de mari dimensiuni28. Velichi. 39-50. în marginea estică a satului vecin Traian.cimec. Chr. s. în Repertoriul Arheologic al României. 305-306. București. Actele Conferinţei Internaţionale „Perspectivele și problemele integrării în spaţiul european al cercetării și educaţiei”. fiind vorba despre neamuri migratoare. și fără a insista foarte mult în această chestiune care va face obiectul unui studiu ulterior. s. Organizarea populaţiei civile din preajma castrului într-un territorium cu ordo şi quinquennalis presupune existenţa mai multor vici. pp. autonomi faţă de puterea militară. nu trebuie pierdută din vedere prezenţa Bârladului. D = 32 m). Idem. Șendreni. pe cursul de azi al Siretului curgea. singurele urme lăsate de aceștia sunt cele cu caracter funerar. I. V. această fortificaţie liniară începe la 300 metri vest de localitate. pe flancul stâng al fortificaţiei liniare romane. 1912. 1913. așa încât capătul de sud-vest al fortificaţiei este de „rezemat” pe malul „antic” al Bârladului – azi Bârlădelul. Croitoru. f. 29 C. în AARMSI. în „Prähistoriche Zeitschrift”. pp. Capidava – Troesmis . P. de asemenea. se vărsa. pp. Uhlig. la BAR. în fluviu32. 80-90. La 100 metri de șoseaua Galaţi-Brăila.Noviodunum (ed. Cluj-Napoca. însă. menționate în diverse puncte de pe teritoriul comunei. 3. 2. 1928. adică acolo unde îl văzuse P.). pp. Detalii mai puţin cunoscute despre valul roman dintre Traian și Tulucești (I). Castrul dela Poiana și drumul roman prin Moldova de Jos. Lucrările simpozionului din 20 noiembrie 2015. Covurlui.muzeuparvan. 2016. 2014. R. Arheologia peisajului și frontiera romană. Muzeul Naţional de Istorie a României (ed. cit. Eugen S. mss. este numit de localnici și „troian”30. II. Despre un stadiu al cunoștinţelor. și nu pe malul actual al Siretului. nr. 313-319. Gostar. 237. I. Vulpe. Șerbești. Nu putem încheia această trecere în revistă a „romanităţii” zonei fără a menţiona și unul dintre cele mai cunoscute elemente componente ale sistemului defensiv al provinciei Moesia Inferior29.. 7 iunie. 30 C. în Ibidem. unde s-a căutat și nu s-a mai găsit. 1. 2004. jud. p. 32 M. 1984. Brăila. în Repertoriul Arheologic al României.2 m. H = 1. besonders die sogennanten Trajanswälle ein historisch-geographischer Versuch. 2016. trebuie subliniat faptul că în antichitate.ro . Necropola şi altarul votiv de la Serdaru (Şendreni). XXXVI. În treacăt fie spus. Croitoru. 2016. în vol. 1-2. Chr. Considérations sur le concept de limes dans la région du Bas Danube. op. 27 N. 245 www. nr. pp. 121-140. 2007. Protejarea castrului şi a aşezărilor civile ce se dezvoltaseră în preajma lui a impus ridicarea fortificaţiei liniare ce se desfășoară azi între localităţile Traian-Tulucești31. pp. p. Așadar. II. 122-124. Fortificaţii liniare romane în stânga Dunării de Jos (secolele I – IV p. Polonic. Die Wälle in Bessarabien. Polonic. în vol. cele mai multe dintre ele fiind înhumări secundare în tumuli aparţinând unor perioade mai vechi. 28 N. existența unor „imobile”. 103-106. 1980. s-a identificat întâmplător un mormânt de înhumaţie sarmatic. chiar dacă foarte probabil refolosite. într-un tumul (T409. Vulpe. Ancient Linear Fortifications on the Lower Danube. Proceedings of the National Colloquium ”Ancient Linear Fortifications on the Left Bank of the Lower Danube”. caiet 6. R. pp. în „Quaderni della Casa Romena di Venezia”. dedicantul era quinquennalis în territorium-ul roman de la Bărboşi.et / Rundacio / q(uin)q(uennalis) / ex voto po. București. care. Pentru comentarii privind denumirea „troian” vezi C. Cahul. În ceea ce privește prezenţa sarmaţilor în spaţiul care ne interesează. o dată în plus. Teodor). În majoritatea cazurilor este vorba despre descoperiri întâmplătoare. 264. Cahul. II. XIX. a materialelor de construcție romane. ne sugerează. de la Șerbești se îndreaptă spre nord–nord-est. Cum am arătat. Bârladul. Fortificaţii liniare romane în stânga Dunării de Jos. 505. 296. Idem.ro / www. nr. în BCMI.v. Apele în viaţa poporului român. p. f. fiind tăiat de șoseaua Galaţi-Tecuci. 209-219. Pârvan.

P. și. p. În puţine cazuri. pare a fi o confuzie cu punctul de pe malul nord-estic al bălţii Mălina. lucrate la roată. cărămizie. în „Danubius”. dispuse în jurul capului. nr. depuse la picioarele defunctului. 4. Movileni (punctul „Triajul SNCFR” Barboși – cele mai multe afectate chiar de extinderea triajului40) sau Șerbeștii Vechi (punctul „La nord de cimitir”41) au fost identificate cu certitudine așezări. 652. T. cit..A. Chr. în SCIV. 2005. p. prima jumătate a celui următor este foarte bine reprezentat în judeţul Galaţi. București. p. T. 1970. V. Aşezări din Moldova. IV. 1965. II.ro . De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea. 119. Datarea finalului culturii. 233. fiind în concordanţă cu descoperiri din alte zone ce ilustrează veritabila explozie demografică ce caracterizează perioada la care ne referim. Croitoru. cât se poate de evident. Zaharia.. Contribuţii la cunoașterea culturii Dridu. Vezi și C. 37 Vezi și N. 62.”34. II. 426. carneol. Gh. 1996. 235. Petrescu-Dîmboviţa. vopsite cu roșu. 187. Gh. 232. 234. I. Descoperiri recente și mai vechi de monede antice și bizantine în Republica Socialistă România. Idem. Descoperiri arheologice pe teritoriul Galaţiului. semnificativul spor demografic este evident și aici prin numărul mare de situri reperate. XXIII. nr. 244. nr. între care și Șendreni (punctul „Casa lui Secan”39). pp. Probabil la același punct se referă și I. Intervalul cuprins între secolul IV p. acoperind relativ uniform harta actuală a judeţului.. mai cu seamă.cimec. 150. p.. p. cuptoare).. 372. între mijlocul secolului al IX-lea și secolul al XI-lea reprezintă pentru tot spaţiul de la nordul Dunării o perioadă de liniște (se încheie marile invazii „barbare”) și. perioadei în discuţie putându-i fi atribuite foarte multe descoperiri. p.. 16. 34 N. 42 Vezi și B.. iar craniul prezenta o ușoară deformare. Bucureşti. Dragomir. Idem.”36. Teritoriul est-carpatic. Gostar. 240. 115 (vezi... p. Teodor. respectiv „Liziera de pomi fructiferi”35. Brudiu. din numeroasele puncte semnalate la nivelul judeţului Galaţi cele mai multe sunt doar menţiuni cu privire la prezenţa ceramicii atât de specifice a culturii Dridu (ca de exemplu la Șendreni.. din pastă fină. pp. Câteva brăţări (doar un fragment recuperat) erau dispuse în regiunea picioarelor33. 5.A. VI. 36 Vezi și I. o pereche de cercei lucraţi dintr-o singură bucată de sârmă și trei fibule fragmentare. „varianta Șendreni”). T. două căni cu toarte. nr. Zaharia. nr. p. 39 D. 228. Pentru zona care ne interesează sunt de menţionat fragmentele ceramice caracteristice culturii Sântana de Mureș-Cerneahov semnalate în punctele „Pepiniera fostului C. 133. pl. 1999.muzeuparvan.. 40 M. nr. Consideraţii privind locuirea civilă în preajma limes-ului nord- dunărean al provinciei Moesia Inferior. 41 Ibidem. nr. III/5-6. Mormântul sarmatic de la Șendreni (raionul Galaţi). Din inventarul funerar s-au recuperat: trei recipiente ceramice. 2772-2780. Brudiu. Dragomir. os. Astfel. CCLIV/2-3. op. nr.Mormântul era orientat nord-sud. 120. 507. respectiv monedă din bronz. toate identificate în zona gâtului. Descoperiri arheologice și numismatice la est de Carpaţi în secolele V . 1966. p. în „Danubius”. 1997.. 409. Descoperiri arheologice pe teritoriul Galaţiului. 507. emisiune din timpul lui Mihail 33 I. în fiecare dintre aceste puncte fiind cercetare bordeie. 246-247. 38 N. dar și așa ilustrează. M.ro / www. 17. p. așa cum vom vedea).XI. 35 Ibidem. cit. Em. Teodor. Deși perioada la care ne referim nu a fost investigată în mod special în sudul Moldovei (tocmai cu excepţia cercetărilor de la Șendreni. 524. p.. pentru formele ceramice. Cercetări privind secolele VIII-IX în zona de sud a interfluviului Prut-Siret. p. Dragomir. 505. Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. 2. 363-365 (= Idem. Mai curând.. pl. în „Mousaios”. afirmaţia de mai sus. în „Revista Muzeelor”.. Gostar. 1. „În curtea fabricii”37. M. ca o consecinţă imediată este caracterizată de o reală „explozie” demografică. eventual.. nr. D. chihlimbar și bronz. nr. Descoperiri recente și mai vechi de monede antice și 246 www. op. Perioada cuprinsă. un clopoţel din bronz cu toartă și 26 de mărgele din sticlă. punctele „Pepiniera fostului C. Mitrea. p.P. umplute cu cereale.. asociat deseori cu infiltrările triburilor pecenege este nuanţată de monedele identificate în locuinţele de la Șendreni [piesă emisă în timpul împăratului Roman al III-lea Argyros (1028-1034)42. uneori cu amenajări (vetre. „Malul nord-estic al Bălţii Mălina”38). o oglindă circulară din bronz având aplicat pe revers un semn de tip tamga în forma literei „H”. Registrul Inventar al MIG. p. XVI. Această realitate nu trebuie să surprindă. 633-639). 187.

În clădirile acestor cetăţi vechi se găsesc urme de biserici. au fost sesizate elemente de construcţie romane (fragmente de ţigle și cărămizi). pp. nr.. pp. 506-507. 150-151... 1968. 247 www.. a cincea Saracate și a șasea Gieucate. 44 V. a cincea cetate este Sacakatai. 3. Ștefan. De la anul 300 până la anul 1000 (publicate de H.. credem. „nucleul” de locuire din vecinătatea confluenţei Siretului cu Dunărea (orașul Galaţi-Barboși și comuna Șendreni-Șerbeștii Vechi. T. Vezi și D. remarcăm. Les données archéologiques et les problème de la formation du peuple roumain. 19... p. 1970. Gostar. Croitoru. E. fiind sesizată și în alte zone. în vecinătatea fostei fortificaţii romane de la Barboși. Circulaţia monedelor bizantine în regiunea carpato-dunăreană. 3. o necropolă de incineraţie în urne45). op. Repertoarul descoperirilor arheologice. 121. Idem. nu întâmplător. în SCIV. Brezeanu51: „Dincoace de fluviul Nistru. până lângă pepiniera fostului C. ne interesează în mod direct.P.. X.. în anul 1911. de aceia unii cred că romanii au avut cândva locuinţe acolo”50. Popescu). fig. Vl. pp. În încheierea acestor scurte consideraţii relative la cultura Dridu în sudul Moldovei. 414. redăm mai jos și varianta lui S. Chișinău. un pasaj din lucrarea De Administrando Imperio (37. a patra cetate este Salmakatai. poate până la concentrarea efectivelor pecenege la nordul Dunării Inferioare. Identităţi și solidarităţi medievale. care ilustrează că dispariţia ori transformarea anumitor elemente din componenţa culturii Dridu au depășit primele decenii ale secolului al XI-lea. sau. 45 N. 48 N. 1966. Monede bizantine descoperite la est de Carpaţi. pp. cruci tăiate și piatră poroasă. 100-101. 58-67).. chiar și pe pantele dealului Tirighina. pp. V. Cum am mai arătat49. p. datorată împăratului Constantin (VII) Porphyrogenetul (905-959.. cit. în AM. în partea ce privește spre Bulgaria. de aceea unii bizantine în Republica Socialistă România. Hîncu. Iliescu. Preda. cât mai ales pentru transcrierea toponimelor care. 409. pp. București. la trecerile acestui fluviu.ro / www. 2000-2001. 188. Această locuire în preajma fostelor „cetăţi” nu este întâmplătoare. efectiv din 945): „Dincoace de fluviul Nipru. Teritoriul est-carpatic.. sunt cetăţi părăsite: prima cetate este cea numită de pecenegi Aspron. a reutilizării materialelor din jurul Barboșilor. Croitoru. despre cele câteva morminte de incineraţie în urnă de la Șendreni (în partea de nord-est a localităţii a fost descoperită întâmplător. Necropola şi altarul votiv de la Serdaru. C. a treia Cracnacate. atrage atenţia. fără să fi fost identificat un nivel/edificiu corespunzător din perioada imperială48. Nestor. 107. a doua cetate este Tungatai. Galaţi. datate în aceeași perioadă. Gh. Gh.muzeuparvan. 2002. deoarece pietrele sale arată albe. 120-122. înspre partea Bulgariei. Moldova în secolele XI-XIV. Movileni. 23. p. 653. 221-222. pentru judeţul Galaţi este vorba despre o urnă funerară descoperită la Vânători și. Mitrea. p.. R. B. Dragomir. 43 I. și descrisă de izvoarele vremii.ro . împărat în intervalul 908-959. Atât pentru nuanţarea traducerii. Repertoarul descoperirilor arheologice.. a șasea cetate este Giaioukatai. Teodor. Mihăescu din Izvoarele istoriei României (II). 1964. a doua cetate se numește Tungate. în SCIV. în acest context.. XXIII-XXIV. o dată în plus46. p.al IV-lea Paflagonianul (1034-1041)43]. 46 Ipoteză dezvoltată la noi C. a treia cetate este Kracnakatai. p. Popuşoi.. 414. 221-222. 1994. Galați. lângă malurile fluviului. poate.A. În clădirile acestor vechi cetăţi se aflau urme de biserici și cruci tăiate în piatră poroasă. Până în momentul de faţă s-au publicat puţine descoperiri cu caracter funerar. există cetăţi părăsite: prima este cetatea numită de pecenegi Aspron (= Albă) deoarece pietrele sale par albe. 182. pp. în „Revue roumaine d’histoire”. 47 I. Brezeanu. 49 C. Descoperiri arheologice pe teritoriul Galaţiului... 667. Vezi și varianta lui S. nr. nr.. așa cum vom vedea. Mănucu- Adameşteanu.. 1972. C. dovadă. în „Dacia” (NS). 109. nr. Șendreni). nr. 51 Ibidem. Velichi. Mihăescu. Découvertes récentes et plus anciennes des monnaies antiques et byzantines en Roumanie. 62. p. a patra Salmacate. chiar până la sosirea uzilor44. 121-122. desigur. s-au descoperit fragmente ceramice specifice secolelor X- XI47! În complexele de la Șendreni. III. 351.cimec. Spinei. p. de la p. 356. București. Gh. pentru a trece fluviul în timpul domniei împăratului Constantin IX Monomachus (1042-1055). Descoperiri la est de Carpaţi. Această locuire intensă de la cumpăna mileniului al doilea creștin se află. Controverse istorice. 50 Traducerea lui H. 1. 94.

actualmente din componenţa tezaurului ne sunt cunoscute 14 piese.. în anii 1938-1939. Kracnakatai/Cracna cu Gherghina care.ro . III/5-6. Pe teritoriul localităţii s-a identificat întâmplător. Dragomir. O altă etapă cronologică semnificativă din punct de vedere al descoperirilor de pe teritoriul comunei Șendreni este cea cuprinsă între secolele XV-XVI. s. Mircea Petrescu-Dîmboviţa – in memoriam. I. Nu întâmplător denumirea ce desemnează actualmente orașul de pe malul Dunării se leagă tot de „cetatea” de la Barboși (toponimul peceneg Kalat).. 53 M. Tezaurul a fost datat în intervalul cuprins între a doua jumătate a secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea [piesele cunoscute la MIG]. prezentă. în vol. p. relativă la identificarea celei de-a treia „cetăţi”. N. 7). XV. iar „cea mai mare parte din inventarul acelui tezaur” a ajuns în posesia dr. pare destul de sigură. 645–655. p.. 56 I.. Iaşi. efectuate în zonă în anul 1939. 1968. o broșă de formă radială. Acestea au fost publicate separat56. mai ales în lumina argumentaţiei oferite: „dacă avem în vedere alternanţa din opera istoricului bizantin G/K. Croitoru. 1940. acolo unde odinioară se dezvoltase aşezarea civilă romană.. Nestor Măcellariu. Cercetări privind secolele VIII-IX. Cotiugă). în anul 1960.. un tezaur de podoabe din argint depuse într-un recipient din lut care nu s-a păstrat. de către familia Măcellariu. pp. 442. în Repertoriul Arheologic al României.7 cm. Spinei.: V. Archäologische Forschungs- reise im Bezirk Covurlui. Dincolo de identificarea unui bordei la Șerbeștii Vechi datat în această perioadă53. Orbis Praehistoriae. ne limităm la a menţiona ipoteza d-lui S. 55 M. În orice caz. Idem. T. (eds. şi numeroasele deformări ale numelor străine de oameni şi locuri din lucrare. dorim să nuanţăm informaţiile cu privire la două piese din componenţa depozitului. opt butoni ornamentali și o „teacă” miniaturală. nr. în „Revista Muzeelor”. V.8 cm) ornamentat cu pietre. pp. p. București. În primul rând este vorba despre broșa 52 Ibidem. pp. Este vorba despre trei cercei cu decor filigranat.. 181-183... Fără să zăbovim foarte mult asupra acestei descoperiri care de altfel aparţine unui „orizont de tezaure” relativ bine definit în Evul Mediu românesc.. 19. nr. în numele unui principe armean Grigorios/Krekorikios (DAI.. Ursulescu. fie prin copierile succesive ale manuscrisului lui Constantin Porphyrogenetul”52. 3. Așadar.muzeuparvan. pl. Tezaurul feudal de obiecte de podoabă de la Șendreni. Călătorie de cercetare arheologică în judeţul Covurlui. V. Nestor Măcellariu. după toate aparenţele nu toate pe care le conţinea în momentul îngropării. alte 13 piese au fost donate Muzeului. Petrescu-Dîmboviţa. 3. 57 Idem. Idem. între altele. 141-142. menţionat de izvorul bizantin cu Cetatea Albă.cimec. Iniţial a fost recuperat un cercel din argint (L = 2. Ulterior. ce ţin de domeniul lingvisticii. Reiese din succintele date consemnate cu acest prilej că piesele s-au răspândit la locuitori din comună. Șendreni. pl. iar ceva mai târziu împreună cu întreaga colecţie a proprietarului57. în schimb. 61. Brudiu. 43. l = 1. în zona cetăţii de la Barboşi şi a Şendreniului. Cercetare arheologică în judeţul Covurlui. 77-90. și astfel a ajuns în colecţiile Muzeului de Istorie gălăţean54. datorate fie erorilor de transmisiune a ştirilor de la informator în cabinetul de lucru al autorului. f. fig. p. reţine atenţia o descoperire cu totul deosebită. celelalte cinci sunt mai greu de interpretat. 2015. 254-257. 248 www. 2. important este de reţinut faptul că situaţia arheologică din sudul Moldovei confirmă descrierea izvorului amintit şi am insistat asupra acestei nuanţări întrucât. cea anterioară secolului al XVI-lea. II. bogat ornamentată în aceeași tehnică. personal. Brezeanu. Vulpe. posesorul moșiei pe care fusese identificat)55. Al. ne pare puţin probabilă. pp.ro / www. 9. 54 C. R. Fără a intra aici în discuţii „terminologice”.păstrează tradiţia că odinioară romanii și-au avut acolo așezări”. Colecţia Dr. nr.. Dacă identificarea primului toponim. 120. Inventarul materialului arheologic dela Rezidenţa Regală din Galaţi. credem că ar trebui căutată mult râvnita „veche vatră” a Galaţiului. realitate ce sugerează existenţa aici a unei așezări. după părerea noastră. lucrat prin filigranare (podoaba i-a fost oferită lui Mircea Petrescu- Dâmboviţa în momentul unor recunoașteri de teren.v.

consemnează. de unde se poate deduce că această demnitate nu este deloc mai preţuită la turci decât a acestor ofiţeri de infanterie [. p. cuprinde istoria Imperiului Otoman între anii 1591-1660. XXVII/1. vol. pl.cimec. apela la Poarta fericirii. cel care urma să fie principe. a. 1980 (volum întocmit de M. 59 Ibidem. intitulată Grădina lui Husein în centrul evenimentelor dintre Orient și Occident. Butnaru.] în ziua de Paști. pl. potrivit legilor lor. Chișinău. După aceasta capugi-bașâul se ridică. domnul stă și el în picioare ca și capugi-bașâul. c. care se desfășoară cu același ceremonial. nr. care-l îmbracă cu un caftan și-i pune pe cap o cucă cu un mare surguci de căpitan de ieniceri. „A doua zi el merge la sultan în audienţă. ne aflăm în prezenţa unui surguci! Termenul de origine turcă. 443. „au dăruit cu un surguci 58 V. 64 Cronici turcești privind Ţările Române. din care am extras următoarele pasaje de interes pentru intervenţia noastră. p.. domnul se scoală cu trei ore înainte de a se face ziuă. P. împodobită cu pietre scumpe și cu un surguci prins cu o pafta bătută în diamante”62. adică un mare număr de ceauși merg să-l ia și să-l conducă cu suita sa obișnuită la marele divan.ro / www. III.fragmentară ce își găsește foarte bune analogii în tezaurul de la Musait58. 249 www. I. „Dacă mirele este dregător sau fiu de dregător. 29. Puiul. Musait. XXVI/1. nu este vorba despre un „papuc” sau „teacă”. pe care îl sărută și îl citește cu glas tare la toată adunarea. 60 M. pe de o parte oferă posibilitatea reconstituirii artefactului de la Șendreni. Tezaure din muzeele orașului Chișinău (secolele XVI- XVIII). El are capul acoperit și stă în picioare la dreapta domnului [. Cernovodeanu). b. În timp. p. „[. XVI – începutul sec. XXV/1. în vol. XV-XX). însemn de domnie. p. A. M. București. Partea cunoscută din Naima Tarihi (Cronica lui Naima). p. 116. 62 Ibidem. în formă de tiară. Spre exemplu. M. Fără îndoială. XXIX/4. împodobite cu surguci. vol. Insistăm asupra acesteia întrucât. unde este marele vizir. glosar. bogat ornamentată. adică ordinul împărătesc. care. în schimb. mult mai bine conservate. și care permit observaţii privind reîntregirea ei morfologică. XIX). iar din partea ogeacului de ieniceri i se trimitea üsküf”64. respectiv „lista dregătorilor cu atribuţiile lor”. când murea unul din principii lor. 263. în anul 1676. VII. p.ro . iar pe de alta pentru că ne clarifică utilitatea sa.v. aflat la Târgu Frumos. 63 Ibidem. XXVIII/1. Tabuica. III (sfârșitul sec. nr. Sugestiv este și gestul lui Ștefan cel Mare (1457-1504). București. o bună analogie morfologică pentru această piesă se regăsește în componenţa tezaurului de la Musait59. și-și pune <pe cap> o cușmă de catifea după moda veche. 1974. București. V. Reţinem din această istorie câteva aspecte relative la ceremonialul de investire al domnilor. R. brodată cu aur. dar are capul acoperit cu cuca cu măreţul ei surguci”61.]”63. pp. 171. 1994. vezi și Cronici turcești privind Ţările Române.muzeuparvan. datorită simetriei decorului. 258-259.. Dacă reconstituirea motivului floral este relativ simplă de intuit. glosar. Domnul îi împrumută în această zi una din cușmele sale brodate. 61 Călători străini despre Ţările Române. Mehmet).. s. Din nou. süpürghe (süpürge) desemnează o „mătură” sau panaș în formă de mătură. nunta se face la domn. Sursele documentare pe care le avem la dispoziţie ilustrează cât se poate de elocvent importanţa simbolică a acestui accesoriu. „Ca și voievozii din Ţara Românească și Moldova. se mai numea și surguçi (sorguç)60. I se trimiteau hilat și surguci. Alexandrescu-Dersca Bulgaru. s. Maxim. Izvoare documentare și juridice (sec. aproape ca și acela al ambasadorilor. prezenţa acelor de fixare pe reversul pieselor de la Musait sugerează unele informații suplimentare cu privire la utilitatea acestor podoabe. 1980 (volum îngrijit de M. 29-30.v. pp.]. secretarul [De La Croix / Delacroix] marchizului de Nointel pe lângă ambasada din Constantinopole. trei situaţii destul de detaliate relative la „ceremonialul de investire și înscăunare a domnilor”. Cea de-a doua piesă asupra căreia ne oprim este „teaca de forma unui papuc” miniaturală... care stă în picioare cu capul descoperit. scoate din sân hatișeriful.. surguciul este prezentat drept simbol al unor mari dregătorii sau/și mai ales al domniei. 67. Culegere de texte otomane. 266. 63-66. în sala divanului.

-M. 221-222. apare la finele eneoliticului și începutul epocii bronzului și va fi prezent în practicile funerare inclusiv în perioada migraţiilor. Repertoarul descoperirilor arheologice. p. Este. M. Așadar. Necropolele tumulare pe teritoriul României în eneoliticul final și epoca bronzului. Letopiseţul Ţării Moldovei dela Aron Vodă încoace (ed. aceste „marcaje”. și-au încetăţenit în mentalul colectiv afirmarea „dreptului de posesiune” teritorială. ar fi avut menirea să amintească membrilor comunităţii respective despre statutul ierarhic al defunctului. ca monument funerar. critică P.domnesc pre Grigorașco vodă și s-au întors cu slujitorii lui la Iași”65.. l-aș hi ertat eu. în bună măsură. Ștrempel). 2011. p. este discutabil în ce măsură populaţii eminamente migratoare.ro / www. 65 Axinte Uricariul. revenind la descoperirile arheologice. observăm adevărate aliniamente care jalonează căile de pătrundere în acest spaţiu a triburilor respective. p. pe de altă parte se poate sugera un anumit rol în definirea teritoriului controlat de comunitatea care le-a creat67. justificându-și decizia astfel: „de ar hi oprit acest lucru ce i s-au cuvinit lui. Ni se pare neverosimil (evident. Privind dispunerea tumulilor pe harta judeţului Galaţi. măcar din perspectiva pedepsei la care s-ar fi putut aștepta. În actualul stadiu al cercetărilor complexelor tumulare din sudul Moldovei (în judeţul Galaţi investigate relativ bine în comparaţie cu alte zone. București. Redăm în continuare repertoriul movilelor de pe teritoriu localităţii. C. critică de G. 1872. sau măcar o astfel de piesă specială să fi fost deţinută de un personaj de rang inferior. pp. totuși. Sibiu. nu și imposibil!) ca acest „tezaur”.. Am insistat asupra valorii simbolice pe care o astfel de piesă o avea în Evul Mediu tocmai pentru a sugera prezenţa unui mare dregător în zona Șendreniului. adică acele teritorii bogate în pășuni și în surse de apă. eventual pe lângă ilustrarea unei ierarhii sociale și/sau a controlului asupra unui teritoriu. bazat așa cum se va vedea. Galaţi. Panaitescu). plus că și dimensiunile acestora variază de obicei. 86. El au furat un lucru ce se cuvine unui domnu”66! În fine. foarte probabil. complexe funerare sunt plasate de o parte și de alta a unui drum68. 68 Întreaga discuţie la noi. pe observaţiile din teren ale profesorului M.ro . dar aproape nesemnificativ raportat la numărul tumulilor identificaţi) nu cred că se poate vorbi despre existenţa unei aristocraţii/elite războinice oglindite sub aspectul practicilor funerare în înhumarea tumulară. pentru „un surguci de a lui Vasilie vodă tupilat la dânsul”. 66 Cronicile României seu Letopiseţele Moldaviei și Valahiei2 (ed. 347. așa cum. 67 Pentru discuţii relative la principalele ipoteze vezi R. în jurul unui tumul mare sunt dispuși alţii mai mici. Teodorescu.muzeuparvan. Apropierea unei primejdii iminente îl vor fi făcut să încerce salvarea bijuteriilor prin ascundere. această practică a ridicării unor „marcaje” la suprafaţa solului. Pe de o parte. 250 www. București. Ștefan Vodă (Gheorghe Ștefan) poruncise aplicarea pedepsei capitale unei slugi pe nume Gătoae. în epoca romană. Evident că nu este întâmplător faptul că zonele cele mai bogate în astfel de monumente se află pe valea Gerului (la limita dintre Câmpia Covurluiului și Câmpia Tecuciului) și la extremitatea meridională a Câmpiei Covurluiului. evident că nu toţi (sau nu oricare dintre) membrii comunităţii respective „beneficiau” de un astfel de tratament post-mortem. Conform informaţiilor oferite de Miron Costin. 41-47. Brudiu și pe mai vechile noastre notaţii.. aveau un rol însemnat în orientarea în teren a migratorilor. pp. Cronica paralelă a Ţării Românești și a Moldovei. cea mai numeroasă categorie de monumente de pe teritoriul comunei Șendreni este reprezentată de movile. Miron Costin. Kogălniceanu). 1944. Totodată. 174. 1994 (ed. Croitoru.cimec. undeva după jumătatea mileniului secund. P. II. care pendulează pe spaţii foarte largi în căutarea locurilor de pășunat. Tumulul. Bucuresci.

Șendreni:
1. Toponim neprecizat. Pe malul stâng al Siretului, în apropierea șoselei Galaţi-Brăila,
a fost nivelată o movilă (T408, H = 0,9 m, D = 20 m) în anul 1974. Au fost recuperate câteva
elemente dintr-un mormânt de inhumaţie datat în epoca bronzului [materialele la MIG]69.
2. Drumul Ţarnei. La nord de localitate, în apropierea bălţii Mălina, a fost cercetat un
tumul. La suprafaţă au fost identificate numeroase fragmente ceramice provenind de la amfore
romane, chiupuri și recipiente cu pereţii subţiri. În același context a fost identificat un
mormânt de inhumaţie, orientat sud-vest – nord-est. În apropierea defunctului s-au găsit
câteva resturi osteologice animale, urme de cenușă și o așchie din silex [sondaj efectuat de
colectivul șantierului Barboși, 1959]70.
3. Curtea fostului S.M.T. La 100 metri de șoseaua Galaţi-Brăila, în anul 1955, s-a
descoperit întâmplător un mormânt de inhumaţie sarmatic, într-un tumul (T409, H = 1,2 m, D =
32 m)71.
4. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T192, H = 1 m, D = 30 m)
la vest de valea Rusca Mare72.
5. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T193, H = 1 m, D = 25 m)
„pe valul lui Traian” (!?)73.
6. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T194, H = 1 m, D = 31 m)
la hotarul cu comuna Smârdan74.
7. Toponim neprecizat (Movila Cornet?). Se menţionează prezenţa unei movile (T202, H =
1 m, D = 25 m) în apropiere de hotarul cu comuna Smârdan, la vest de T201 din această
localitate75.
8. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T203, H = 1,5 m, D = 40 m)
la nord de localitate; a fost nivelată în anul 198576.
9. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T236, H = 1,1 m, D = 30 m)
la vest de valea Rusca Mare77.
10. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T386, H = 0,9 m, D = 25
m) la nord de via fostului C.A.P., pe interfluviul dintre o viroagă și valea Mălina78.
11. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T387, H = 0,8 m, D = 24

69
I. T. Dragomir, Morminte ocromane în regiunea de sud a Moldovei..., pp. 55-56, fig. 3/1-5; Idem, Epoca
bronzului în regiunea de sud a Moldovei..., p. 150; Idem, Colecţia Dr. Al. Nestor Măcellariu..., p. 159. Vezi și
Idem, Descoperiri arheologice din sudul Moldovei, p. 51; M. Brudiu, Lumea de sub tumulii din sudul
Moldovei..., p. 133, nr. 408.
70
N. Gostar, op. cit., p. 507, nr. V; C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p. 152, lit. H.1.; O. Țentea,
A. Rațiu, op. cit., p. 219, nr. 273.
71
I. T. Dragomir, Mormântul sarmatic de la Șendreni..., pp. 363-365 (= Idem, în „Danubius”, XVI, 1996, pp.
633-639); Registrul Inventar al MIG, nr. 2772-2780; M. Brudiu, Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei..., p.
133, nr. 409.
72
M. Brudiu, Complexe funerare tumulare din sud-estul Moldovei..., p. 52, nr. 192; Idem, Lumea de sub tumulii
din sudul Moldovei..., p. 112, nr. 192. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p. 153, lit. N; O.
Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 212, nr. 193.
73
M. Brudiu, Complexe funerare tumulare..., p. 52, nr. 193; Idem, Tumulii din sudul Moldovei..., p. 112, nr. 193.
Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p. 153, lit. O; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 212, nr. 194.
74
M. Brudiu, Complexe funerare tumulare..., p. 52, nr. 194; Idem, Tumulii din sudul Moldovei..., p. 112, nr. 194.
Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p. 153, lit. P; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 213, nr. 200.
75
M. Brudiu, Complexe funerare tumulare..., p. 52, nr. 202; Idem, Tumulii din sudul Moldovei..., p. 113, nr. 202.
Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p. 153, lit. Q; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 213, nr. 211.
76
M. Brudiu, Complexe funerare tumulare..., p. 52, nr. 203; Idem, Tumulii din sudul Moldovei..., p. 113, nr. 203.
Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p. 153, lit. R; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 216, nr. 235.
77
M. Brudiu, Complexe funerare tumulare..., p. 54, nr. 236; Idem, Tumulii din sudul Moldovei..., p. 116, nr. 236.
Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p. 153, lit. S; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 216, nr. 244.
78
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., p. 131, nr. 386. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul
descoperirilor..., p. 153, lit. Ș1.

251

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

m) la nord-vest de precedenta, pe același interfluviu79.
12. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T388, H = 0,8 m, D = 25
m) la 45 metri nord de precedenta, pe același interfluviu80.
13. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T389, H = 0,5 m, D = 15
m) la 35 metri nord de T197 (comuna Smârdan)81.
14. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T390, H = 0,6 m, D = 19
m) la 50 metri sud de T195 (comuna Smârdan)82.
15. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T391, H = 0,7 m, D = 20
m) la 60 metri est de precedenta, în apropiere de T195 (comuna Smârdan)83.
16. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T392, H = 0,6 m, D = 14
m) la 45 metri est de precedenta84.
17. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T393, H = 0,8 m, D = 22
m) la 50 metri nord de T19585.

Șerbeștii Vechi:
16. Tumulul nr. 333. La 200 metri sud de „valul lui Traian” a fost cercetat un tumul (H
= 1 m, D = 30 m, fig. 239-240). Astfel, au fost identificate cinci morminte de inhumaţie din
epoca bronzului (cultura Jamnaia) [cercetări M. Brudiu, 1988, materialele la MIG]86.
17. Bărbuţă. Pe teritoriul fostului I.A.S. Șendreni, la 100 metri sud de ferma Grădina,
a existat o movilă (T334, H = 4 m, D = 40 m) nivelată în anul 1985. Se menţionează
descoperirea, cu acest prilej, a unor resturi osteologice umane precum și a unor cărămizi „de
la un sarcofag roman”87.
18. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T335, H = 0,6 m, D = 30
m) pe teritoriul fostului I.A.S. Șendreni, la 40 metri sud de T33488.
19. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T336, H = 0,7 m, D = 30
m) pe teritoriul fostului I.A.S. Șendreni, la 50 metri nord de T334, lângă ferma „Grădina”89.
20. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T337, H = 1,2 m, D = 40
m) pe teritoriul fostului I.A.S. Șendreni, la nord de sediul acestuia, în marginea platoului, spre
valea Greaca90.
21. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T338, H = 0,9 m, D = 35
m) pe teritoriul fostului I.A.S. Șendreni, la 30 metri nord-vest de T33791.
22. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T339, H = 0,9 m, D = 30

79
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 387. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p.
153, lit. Ș2.
80
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 388. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p.
154, lit. Ș3; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 215, nr. 223.
81
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 389. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p.
154, lit. T1; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 214, nr. 216.
82
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 390. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p.
154, lit. T3; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 214, nr. 217.
83
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 391. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p.
154, lit. T3; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 214, nr. 214.
84
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 392. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p.
154, lit. T4; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 214, nr. 215.
85
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 393. Vezi și C. Croitoru, Galaţi. Repertoriul descoperirilor..., p.
154, lit. T5; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 213, nr. 212.
86
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., pp. 71-72, p. 125, nr. 333, fig. 33-34; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit.,
p. 216, nr. 238.
87
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., p. 125, nr. 334; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 215, nr. 231.
88
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 335; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 215, nr. 232.
89
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 336; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 215, nr. 230.
90
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 337; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 216, nr. 243.
91
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 338; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 217, nr. 248.

252

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

m) pe teritoriul fostului I.A.S. Șendreni, la 40 metri nord-vest de T33892.
23. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T340, H = 0,8 m, D = 25
m) pe teritoriul fostului I.A.S. Șendreni, la 60 metri nord de T33993.
24. Toponim neprecizat. Se menţionează prezenţa unei movile (T341, H = 0,9 m, D = 30
m) pe teritoriul fostului I.A.S. Șendreni, la 70 metri nord de T34094.

În loc de concluzii. O privire sumară asupra principalelor descoperiri arheologice,
vehiculate deja în literatura de specialitate, creionează cât se poate de apăsat imaginea unei
zone efervescente în varii perioade istorice, când mai ales mediul natural și demografia
locului au atras interese de tot felul, strategice, economice ori politice. Dacă o asemenea
documentare, relativ superficială în economia unei sinteze istorice, relevă încă atâtea lucruri,
ne putem deja imagina ce poate însemna o cercetare aprofundată, pornită pe teren – care încă
ascunde multe dintre mărturiile trecutului – conjugată cu o temeinică cercetare de arhivă! Să
lăsăm, deci, specialiștilor interpretarea istoriei și să redăm obiectiv adevărul istoric care, cel
puţin în cazul Șendrenilor, pare să fie extrem de interesant.

ABOUT ARCHAEOLOGICAL DISCOVERIES FROM ȘENDRENI, GALAȚI COUNTY.
READING NOTES (IX)

In this article the author resume the archaeological discoveries from south of Moldavia. The
presence of several settlements and necropolises from various historical periods within this area, and
of some defensive systems or of special funerary fittings suggest eloquently the importance of this
territory in several chronological stages. The parallel antiquity versus modernity is give in this case by
the Traian – Tulucești vallum and the Focșani – Nămoloasa – Galaţi fortified line.
An sketchy look over the most important archaeological discoveries already known in the
historiography reveal an effervescent zone in different historical periods when especially the natural
environment and the zone demography attract all kind of interests: strategical, economical or political.
Is such historiographic ”survey” reveal so many things we can already imagine what can be mean an
deep research, started on the field – which still hide many of the past memories – conjugate with an
solid archives research!

92
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 339; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 216, nr. 247.
93
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., nr. 340; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 216, nr. 246.
94
M. Brudiu, Tumulii din sudul Moldovei..., p. 126, nr. 341; O. Țentea, A. Rațiu, op. cit., p. 216, nr. 242.

253

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Fig. 1. Harta fizică a județului Galați, este marcată comuna Șendreni.

254

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

Fig. 2. Fișa localităţii Șendreni din Repertoriul arheologic al României
(după http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-
Index/sel.asp?nr=2&jud=Galatzzi&campsel=2&Lang=RO&nrSel=1&IDRap=4292#Lk4292).

255

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro

cimec.cimec.ro/scripts/ARH/RAR- Index/sel. 256 www.ro / www. Fișa localităţii Șerbești din Repertoriul arheologic al României (după http://www.muzeuparvan. Fig.ro .asp?nr=2&jud=Galatzzi&campsel=2&Lang=RO&nrSel=1&IDRap=4293#Lk4293). 3.

cimec. 257 www.asp?nr=2&jud=Galatzzi&campsel=2&Lang=RO&nrSel=1&IDRap=4293#Lk4293).ro/scripts/ARH/RAR- Index/sel.cimec. Fișa localităţii Șerbești din Repertoriul arheologic al României (după http://www. 4.muzeuparvan.ro / www.ro . Fig.

5. Fișa localităţii Șerbești (supra) și Movileni (infra) din Repertoriul arheologic al României (după http:// www.Fig.muzeuparvan. 258 www.cimec.cimec.ro / www.ro/scripts/ARH/RAR- Index/sel.ro .asp?jud=Galatzzi&campsel=2&Lang=RO&nr=1&nrSel=1&IDRap=4274#Lk4274).

259 www. Dragomir). Gostar). Fig.cimec. 7. 6. T. Șendreni.ro .Fig. puncte cercetate de colectivul de la Barboși (după N.muzeuparvan. Șendreni.ro / www. tezaur de obiecte din argint (după I.

Vârfurile de lance și suliță prezintă mai multe tipuri. Cele mai multe exemplare provin din așezările fortificate. obiecte vestimentare de podoabă și de cult. 39 (1995-1996). pentru perioada menționată au fost atestate mai multe tipuri de arme și anume. Rabinovici. După părerea noastră. o bună parte din descoperiri fiind încă inedită. în anumite situații. p. a fost arcul cu săgeți. Kazanski. 2 R.ro . 197-236. mai multe tipuri. ocupațiile principale ale locuitorilor și legăturile pe care aceștia le-au avut cu civilizația bizantină sau cu grupurile de populații migratoare pătrunse temporar în aceste regiuni. într-o anumită măsură. F. lucrate de obicei din arbori de esență tare (corn. p. 4. clasificările tipologice și determinările cronologice întocmite de unii specialiști sunt destul de limitate din cauza informațiilor. Medvedev.ro / www. op. topoare de luptă. s-a reușit să fie cunoscute. 40-55. în ArhMold. Perhavko. 233-240. 1999. pentru cunoașterea realităților din perioada secolelor V-XI. V. M. în regiunile cuprinse între Carpații Răsăriteni și Nistru. și stadiul de dezvoltare al comunităților sătești. fiind lucrate din materiale perisabile. settlement Amplele investigații arheologice efectuate timp de peste o jumătate de secol. Acestea erau utilizate în primul rând pentru vânătoare și. 1979. un anumit interes îl prezintă și armele. unele dificil de diferențiat între ele ca formă. Vârfurile de săgeată din fier în Moldova medievală timpurie și contextul lor cultural-istoric. unii autori pun asemenea tipuri de arme doar pe seama unor anumite populații. Moskva 1966. B. desigur. typology. stejar sau fag) și diferite tipuri de capcane sau arme care nu s-au conservat. TEODOR Key words: weapons. culturale sau politice din perioada menționată. p. pentru fiecare armă. În general. în multe cazuri nesigure și a numeroaselor exemplare inedite1. După forma lamei și a manșonului de prindere pe vergeaua de lemn pot fi stabilite.cimec.muzeuparvan. În felul acesta. Deși piese identice sunt documentate în numeroase regiuni ale Europei. Kazanski. 197-236. pe lângă unelte. Între vestigiile descoperite de cercetările arheologice întreprinse. Pe teritoriul de la est de Carpați. plăcuțe din os provenite de la arcul reflex. la vânătoare sau în luptele care s-au desfășurat au fost folosite și arme din lemn precum ghioage și măciuci. E 1-36. în „Svod Archeologičeskich Istočnikov”. în SA. L'armament slav du Haut Moyen-Âge (Ve-VIIe siècles) à propos des chef militaires et des guerriers professionels chez les enciens slaves. Multe din armele scoase la iveală au fost aflate întâmplător. ARMAMENT DIN SECOLELE V-XI LA EST DE CARPAȚI Dan Gh. Fără îndoială. arma cea mai folosită. cit. p. și pentru apărare. Klassifikacija orudij truda i predmetov vooruženija iz ranesrednevekovych pamjatnikov meždurečja Dnepra i Neumana. au reușit să scoată la iveală numeroase vestigii prin intermediul cărora au putut fi reconstituite o serie de aspecte social-economice.în complexele funerare. Ručnoe metal'noe (luk i strely samostrel) VIII-XIV v v. Sunt însă destul de numeroase și topoarele de luptă și într-o anumită măsură lănciile sau sulițele. lăncii și sulițe. piesă cu o bună eficacitate și destul de ușor de realizat. în „Přehled Vyzkumu”. ceramică. ele fiind atestate mai ales în așezări și . deosebindu-se doar prin dimensiuni. Până în prezent. documentată de numărul mare al pieselor descoperite. Dintre descoperirile cunoscute până în prezent putem deosebi următoarele tipuri de lance: 1 A. chronology. 260 www. XXII. toate lucrate din fier. migratory. vestigiile de acest fel sunt relativ frecvente. vârfuri de săgeți. M. precum și pietre rotunjite utilizate la praștie. fără a avea în acest sens dovezi convingătoare2. 1999.mai rar .

2. 37/1. Teritoriul est-carpatic în veacurile V-XI e. fig. Issledovanija gorodišča Răciula. fig. Chircești-Iași8. 53. p.. 10/1-2. În restul spațiului carpato-dunăreano-pontic cele mai multe exemplare de lăncii și sulițe sunt cunoscute pe teritoriul Transilvaniei îndeosebi în morminte din epoca avarică24. 9a/10-12. 7). 14-15.muzeuparvan. Gh. în mai multe cetăți de pământ din Bucovina de Nord6. (1981 g). 12 G. 2/6. Gh.. 2/1-5. 11 D. 1958. Teodor. 14 Informații Gh. Echimăuți-Rezina22 și Răciula-Călărași23. cit. 155/10.ro / www. Depozitul de unelte și arme medievale timpurii de la Gârbovăț (jud. p.. Rabinovici. fig. Vârf de lance în formă de frunză alungită. 25 Maria Comșa. 1/8. Naselenie Pruto-Dnestrovskogo meždurec'ja. p. 22 Ibidem. 42. 2/4). Teodor. p.1/1. XI. 3/4. prevăzut cu tub de prindere (fig. 4.ro . 170/3. Horedt. București. op. 97/1-2. în „Carpica”. Gh. 15 Idem. 1976. fig. G. 169/6-7. 2). 99-101. cit.. 3. sec. fig. 2/3. p. 91-94. op. București. p. aflate în depozitul de unelte și arme de la Dragosloveni-Vrancea16. 17 D. Teodor. Postică (Chișinău). Teodor. în SCIV. p. Botoșani). Teodor. Repertoriul arheologic al județului Vaslui. Iași. 236. 109. fig. prevăzut cu manșon de prindere pe vergea (fig. n. Galați). În alte zone astfel de arme sunt atestate mai rar. 188. Brăila. op. fig. Exemplare de acest tip au fost atestate în depozitul de la Gârbovăț- Galați13 și în așezările de la Hansca-Ialoveni14 și Brănești-Orhei15. 13 D. p. În ceea ce privește vârfurile de suliță. în Archeologičeskie Issledovanija v Moldavii. p. Statornicie. Brăila. p. p. fig. 169/11. 33/3-4. 5 R. 2004. Vârf de suliță cu lama în formă de frunză de salcie. op. p. Cultura veche românească (Așezarea de la Bucov-Prahova). p. p. 31/12. prevăzut cu manșon de prindere pe vergea (fig. p. dar și în unele așezări deschise ca de exemplu cele de la Rășcani-Șuletea7. 8 D. op. 155/18. cit. 1990. 1987. Petrescu Dîmbovița. 1980. p. 171. fig. Vârf de lance având formă de frunză triunghiulară alungită. 432. 235. 401. Depozitul de unelte și arme din epoca feudalismului timpuriu descoperit la Dragosloveni (jud. Un asemenea tip de suliță a fost atestat până acum numai în așezările întărite de la Alcedar-Șoldănești21. 4. 6 G. IV-XIII. b. 20. fig. Vârf de lance cu lama triunghiulară subțiată și mult alungită. 130. XXIII. Contribuții la cunoașterea fondului etnic al civilizației secolelor V-XIII în jumătatea sudică a Moldovei. cit. Contribuții la istoria Transilvaniei. fig. pl. Gh. Bârlălești9 și Murgeni-Vaslui10. fig. 1969. 155/17. 2011. 20 Ibidem. Un centru meșteșugăresc din evul mediu timpuriu. 10 Idem. Rabinovici. 21 R. 6. 227.cimec. București. fig. prevăzut cu tub (manșon) de prindere pe vergea (fig. Sisteme de fortificații medievale timpurii la est de Carpați. Șerbotești18. 233. Vlasenko.topor cu lama și ceafa mult alugită atestat prin două exemplare (fig. cit. Constantinescu. d. p. Cercetările arheologice de la Lozna- Botoșani. 1/1. 17/12-13. 1978. 114-115. Fedești19 și Bârlălești-Vaslui20. 19 Ibidem.. Vârf de suliță în formă de spirală (perforator). fiind semnalate doar la Bucov-Prahova25. 2011. 1980. 31/14. 215. 18 G. Coman. 11/4. 1978. Vârf de lance . acestea pot fi grupate după forma lamei în două tipuri principale: a. 7). 24 K. 3/3. a... cit. 5/8. 5/6. Așezarea de la Fundu-Herței (jud. 5. 42. b. 1960. cit. op. Coman. continuitate. p. 7 G. Gh. Astfel de vârfuri de suliță au fost descoperite la Lozna-Botoșani17. 9 G. p. Coman. 37/7. fig. fig. Teodor. 233-240. Moskva. fig. Alcedar-Șoldănești5. 13-14. Fedorov. București. 14/1-2. D. Un asemenea tip a fost descoperit în așezările întărite de la Fundu Herței3 și Tudora-Botoșani4. Iași. p. 16 Maria Comșa. c. B. 2/1. Gh. 19/4. Piese de acest tip au fost documentate la Lozna- Botoșani11 și Lipovăț-Vaslui12. Vrancea). 3 M. 5). 6). Gh. în MemAntiq. fig. 261 www. 23 I. 4/1. prevăzut cu manșon de prindere pe vergea (fig. 130. 109. Coman. 125. fig. fig. 4 D. op.

în „Dinogeția”. slavi30 sau de către luptătorii din armatele bizantine31. 35 Ibidem. 245-295. Kondić. pl. lama tăișului lată. 70-72. Kurgany russkich družnikov XI-XII v v. 199. În regiunile de la est de Carpați ele apar pentru prima oară în epoca de dominație avarică fiind utilizate. prevăzute cu aripioare laterale de-o parte și de alta a găurii de fixare pe mâner (fig. 2003. dar și în alte zone din arealul geografic menționat36. 215. având corpul subțire și arcuit. op. p. ușor arcuit. în SA. XXIV. Datarea acestor topoare este destul de largă. au fost descoperite 35 de exemplare care au fost clasificate în trei tipuri principale.cimec. Slovacia38. 2004. M.p. 269-271. Barnea. fig. cu ceafa mult supraînălțată. 45/1. 132/4. 33 Ibidem. Alterthümes des frühen Mittelalters in Ungarn. Dostal. p. Archäologische Denkmäler der Gepiden im Mitteldonaubecken 454-568. Teodor. p.Dinogeția26 sau Sucidava-Celei27.ro . p.. 185-200. p. Al doilea tip de topor cuprinde exemplarele având corpul subțire și ușor curbat. p. p. 1976. 39 B. Gh. 210-211. pl. (II). ceafa masivă sau turtită. 113-126. V.ro / www. în regiunile menționate. Până în prezent. uneori îngroșată la capăt și arcuită către spate. cit. Arme și piese de harnașament. 159. Cele mai multe exemplare sunt atestate în mormintele datând din epoca avarică din Transilvania. Schmidt. Alechovsky. Beograd. 1966. au fost utilizate și de către germani28. Cluj Napoca. 498. Halle. 30 M. C.Varna. Topoare de luptă. Die späte Vὅlkerwanderungszeit in Mitteldeutschland. 1967. în „SlovArch. Lăncii și sulițe de diferite tipuri. toate prevăzute cu aripioare laterale situate de o parte și de alta a găurii de prindere pe mâner (fig. în „In memoriam Radu Popa - Temeiuri ale civilizației românești în context european”. 188. Syna Uenze. tăișul drept sau puțin convex. 200M/ 108. Văženieto i snarijrženieto ot Balgarskoto srednovekovie (VII-XI vek). Cea mai mare parte din exemplarele scoase la iveală au fost deja publicate și clasificate32.”. topoarele de luptă sunt mult mai numeroase. Toropu. multe asemănătoare cu cele descoperite în regiunile carpato-dunăreano-pontice. Sucidava-Celei. V. Beograd. 1960. fig. Hampel. Tipurile de topoare de luptă descoperite în regiunile de la est de Carpați sunt destul de răspândite și în restul spațiului carpato-dunăreano-pontic. 1987. Topoare medievale timpurii în regiunile carpato-nistrene. XXIIII. 1. 6/1-3). 56/1. pl. București. Spre deosebire de lăncii și sulițe. Kazanski. München. 1992. Braunschweig. asimetrică la majoritatea pieselor. 31 V. p. În restul continentului nostru acest tip de armă a fost descoperit de exemplu în Ungaria37. Din acest tip sunt cunoscute 18 exemplare.muzeuparvan. XXVI/95-97. 42/1-7. I. Slovanská pohřebište ze sředni dobi hradništi na Morave. 1/1-6. a fost descoperit numai în așezări deschise34. 134/6. 256-257. Janković. 34 Ibidem. în regiunile de la est de Carpați. doar cinci exemplare. XXVIII/98. p. 46/1. Iotov. 29 D. B. 28 B. Waffen und Reiterausrüstung des 9. 37 J. op. În primul tip de topor au fost incluse topoarele cu corpul îngust. Perhavko. p. dar mai ales în zonele Europei Răsăritene41. 178. 337. Archeologia Malopolski wezesnosredniowiecznej. Die spätantiken Befestigungen von Sadovez (Bulgarien). gepizi29. unele aflate în așezări fortificate. 1961. 38 R. mai puțin numeros. 1. D. Jahrhunderts in der Slowakai (I). Rutkay. Popović. II. XXX/125. catalog XXII/313-330. 1961. 44/1-3. Al treilea tip de topor îl reprezintă exemplarele denumite topor-bardă. 1975. p. p. Čarićin Grad. 36 Ibidem. XXIII/331-336. drept sau concav. fig. gaura de prindere pe mâner prevăzută cu aripioare laterale (fig. 189. 4b. Budapest. Praga. Csallany. în SlovArch. tăișul puțin lățit. pl. fig. 212-213. Acest tip de topor. București. 187-188. 219-216. Bis ersten Hälfe des 14. Wroklaw. Podunavski deo oblasti Akvisa y VI u početkam VII veka (Prahovo). 40 A. Zaki. pl. 1905. 182/25-26. 445.. p. 27 O. 262 www. 1977. 1974. fără prea multe 26 I. 6/4-6). 32 D. deschise sau în depozite de unelte și armament33. p. 6/7-9). cit. Moravia39 sau Polonia40. p. 41 M. 1981. 70-90. fig. V. 72/h. Tătulea. Astfel de exemplare au fost descoperite în așezări deschise și în depozite de unelte și arme35.

155/17. fig. Săgeți de acest fel au fost atestate la Dodești-Vaslui61. Gh. cit. fig. 55 Ibidem. 37/4.modificări tipologice. 169/7. 47 D. p. 5. p. 155/14. 30. 45 Ibidem. p. fig. 195. 52 Ibidem. în „Archeologiceskie Issledovania v Moldavia” (1974-1976). cit. op. p. 50 D. 108. Teodor. 49 M. a) Vârfuri de săgeată cu manșon de prindere 1. Vârf de săgeată cu lama de formă romboidală și tubul de prindere destul de redus ca dimensiuni (fig. Frumușica-Florești62. ca de altfel și în alte părți ale spațiului carpato-dunăreano-pontic. Teodor.. Continuitatea populației autohtone la est de Carpați. 103. 155/11. 1984. b) Vârfuri de săgeată cu peduncul (tijă) de fixare 1. 235. fig. p. Sărățeni58 și Rășcani-Vaslui59 și la Lozna-Botoșani60. 62/5. p. 48 Idem. op. 15. p. Rabinovici. 77. Iași. p. p. Vârf de săgeată cu lama în formă de frunză alungită. Frumușica. Astfel de vârfuri de săgeți au fost descoperite la Epureni- Gară-Vaslui46 și Lozna-Botoșani47. 37. 3. op. 169/8. Rabinovici. 2013. 60 D. 155/2. Teodor. op. Astfel de săgeți au fost atestate la Averești56. 6).. 127. 130. 3/3).ro / www. Astfel de arme sunt cele mai numeroase piese de armament atestate la est de Carpați. p. op. fig. fig. Un asemenea tip de săgeată a fost documentat la Bârlălești53 și Fedești-Vaslui54. 2). op. 31/8. 3/10-15). fig. 17). Coman. fig. 3/7. Gh. Așezarea medievală timpurie de la Suceva-Șipot.. 233-234. p. pl. 56 Ibidem. p.n. 155/6. 37/6. Un asemenea tip de săgeată a fost descoperit. 53 G. Vârf de săgeată cu lama bifurcată (fig. 3/7. de la Dodești- Vaslui. Bîrlălești57. 26/9. fig. Coman. Fundu Herței-Botoșani49. 155/13. p. p. op. Iași. Dintre vârfurile de săgeți de acest tip reprezentative sunt exemplarele descoperite la Suceava-Șipot43. 155/9. Echimăuți-Rezina63 și Lucașevca-Orhei64. cit. 63 R. Gh. Vârf de săgeată cu aripioare laterale și tub de prindere alungit sau scurt (fig. 155/1. mai mult sau mai puțin alungită. fig.. fig. Săgeți de acest tip au fost atestate la Suceava-Șipot48. 25/1. la Bârlălești-Vaslui42. 16. 3/3. 62 V. 2011. fiecare cu mai multe tipuri și anume: a . 23. cit. 46 Ibidem. Gh. Teodor. După sistemul de prindere pe vergeaua de lemn vârfurile de săgeți. Cucuteni Băiceni-Iași50. 15). 26/8. 131.muzeuparvan. Iași. Un asemenea tip de săgeată a fost descoperit la Drăgești-Vaslui55. 263 www. Coman. Brăila. 1978. Vârfuri de săgeți.. op. Vârf de săgeată de formă triunghiulară. 190. Brăila. Ele sunt documentate în așezări deschise sau întărite. op. fig. 59 Ibidem. I. 4. cit. p..3/1. 44 G. se împart în două categorii principale. până în perioada secolelor X-XII și chiar mai târziu. 130. în depozite de unelte și arme și chiar în unele complexe funerare. p.. 57 Ibidem. 51 R. 2013. op. 4/14. Fig. Gh. de exemplu... cit. 2. Așezările din secolele VI-XI e. 2011. Vârf de săgeată cu lama romboidală (fig. 2. 9). p. având manșonul de prindere mai lung sau mai scurt (fig. fig. 233-234.. fig. p. 1981. Echimăuți-Rezina51 și Poiana-Șoldănești52. fig. IX/1. cit. fig. Vârf de săgeată cu lama mult alungită și tubul de fixare de diferite dimensiuni (fig. fig. cu tub de prindere de diferite dimensiuni (fig. Iași. 155/16.3/5.cimec. fig. p. 3. 43 D. ușor lățită la bază. Pogrebenie u s. 4/16. p. p.ro . Petrescu-Dîmbovița. cit. 3/2.cu peduncul (tijă). fig. 130. Teodor. 4/2). 163. cit. 54 Ibidem. Vârf de săgeată cu lama în formă de frunză (fig. Grosu.. 42 G. fig. fig. 1/3. 249. 61 Idem. 15/3. cit. Horga44 și Negrești-Vaslui45. 23/2. 58 Ibidem. 90.cu manșon (tub) de prindere și b . D.

. NS. Lozna-Botoșani73. 75/7. cit. Cobusca Veche-Anenii Noi75. 6. ca de exemplu cele de la Fundu Herței. fig.. Vârfuri de săgeți de acest tip au fost scoase la iveală. Tipurile de săgeți menționate au fost utilizate pe lângă populația autothtonă și de germani80. Iotov. V. C. fig. Vârf de săgeată cu trei muchii (fig. 211-212. 1. 5/2. Săgeți de acest tip au fost descoperite la Cârja65.Dîmbovița. p. la Izvoare-Bahna71 și Davideni-Neamț72. În restul 64 I. 1991. S. Așezarea de la Davideni din secolele V-VIII. p. 9/10-11. cit. Kazanski. fig. Fâstâci66. Hudyakov. Averești67 și Igești-Vaslui68. op. 70 D. Chișinău. N. cit. M. fig. Gh. p. op.Teodor. Aceeași origine o au și vârfurile de săgeți cu trei muchii și peduncul. de exemplu. Fundu Herței-Botoșani69 și la Suceava-Șipot70. este dificil de precizat. Rabinovici. Gh. op. motiv pentru care nu pot fi făcute atribuiri etno-culturale exacte. XXVIII/99-104. 6. op. 3/5. Vienne. pl. 85 D. 68 Ibidem. fig. 7/1-3. Galați.. fig.1980. G.. 1969. 37/3. op. cit. cit. fig. în „Dacia”. 80 D. 155/3. p. Syna Uenze. Gudea. 264 www. p. unde numărul săgeților este relativ numeros86. p. 73 D. Tudor.. p. 1972. Iași. 1992.muzeuparvan. fig. în alte așezări întărite. cit... fig. 81 Eva Garam. fig. p. op. 40/49-54. 71 I. Kondić. 43: 54/1-2. 15. vârfurile de săgeți de diferite tipuri sunt atestate atât în așezările deschise. 41/1-47. cit. V. pl. Die mȕnzdatieren Gräber der Awarenzeit. V. Kazanski. p. Brătușenii Noi-Edineț76 și Molești-Ialoveni77. Așa cum s-a mai menționat. 65 G. astfel de arme sunt mult mai puțin numeroase. Les nécropoles de Viminacium à l'époque des grandes migrations. mai ales a pieselor descoperite întâmplător și fără context arheologic.. Contribuții la istoria și arheologia spațiului pruto-nistrean. 332. Anna Mastykova. cit. De aceea. 72 Idem.ro . 2006. Astfel de săgeți au fost atestate la Dodești-Vaslui78 și Frumușica-Florești79. p. op. fig. 74 Informații prof. Piatra Neamț. fig. p. ca. fig. 26/12. la daco- romani85. 78 D. IX/4. 233. 19. Mândrești- Galați74. p. 195-258. 25/2. XXI. Slavjane VI-IX vekov v Molavii. 13). p. p. fig. Chișinău. Acest tip de săgeată a fost pus în legătură cu folosirea arcului reflex. 66 Ibidem. Teodor. Teodor. 2011. 202. I. cronologia lor. Grosu. op. 2001. în Awaren Forschungen. p. 4.p. catalog.. de grupurile nomade83 sau de militarii din ținuturile imperiului bizantin84. 1/13. cit. 12/14-17. 109. 23. Rabinovici. Teodor. 69 M. p. Csallany. fig. Cu excepția fortificațiilor de la Echimăuți-Rezina și Alcedar-Șoldănești. op. Calfa- Anenii Noi sau Răciula-Călărași. Moscalu. cit. 83 Y. 5-6. Sucidava. Gh. Petrescu.cimec. 62/4. 155/5. Dersca și Tudora-Botoșani. p. Novosibirsk. op. Vârfurile de săgeți de diferite tipuri au fost utilizate pe scară largă vreme îndelungată. 76. pl. p. 234. fig. 5). 2/1-7. 67 Ibidem. Donca-Trincă. Piatra Neamț. 33/5-6. 35. 63/1-3. 22. slavi82. Comunități sătești la est de Carpați în epoca migrațiilor. Brăila. 2013. 51. cit. fig. 90. Așezarea din secolele IV-IX de la Izvoare Bahna. de unde s-au răspândit la diferite populații din Europa. p.. 35. 1975. 84 V. p. p. Vooruženie eniseiskich Kyrkyzov VI-XII v v. Formele principale de săgeată cu manșon sau cu tijă din Evul Mediu timpuriu au evoluat destul de puțin din punct de vedere tipologic față de exemplarele folosite în antichitate. pl. cit. avari81. 32-378. 1998. Tentiuc. A. 131-200. Iași. Vârf de săgeată cu lama teșită (fig.. deși mulți le-au considerat de origine avarică. Mitrea. 32/8. 2012. Poselenija XI-XIV vekov v Orgeevskich kordach Moldavii. 39-41. Vârf de săgeată cu lama aproximativ triunghiulară (fig. 38-39. op. 23. Vârfurile de săgeți cu tub de prindere și aripioare laterale au o origine sudică (romană). 163. D. Chișinău. 4/12. Coman. 155/4. 80/3. Popović. 75 R. Sur les rites funéraires des daces de la Plaine du Danube. 1945-1947. 79 V. 156. 34. Rὅmische Waffen aus den Kastellen des Westlichen Limes von Dacia Porolisensis.4/9). Siturile de la Durlești și Molești. p.. 532. Paris. 82 M.ro / www. Hâncu. 1-3. în Efhem Nap. Ivanisević. pl. Rafalovici. fig. V–XXIV. 20/6. III. 11-12. fig. 86 R. 155/8. cit. în „Dacia”. 77 I. pl.. 5. Gh. 20/1-3. de exemplu. 76 I. cât și în cetățile de pământ. 25/2-3. op. op. 111. Foarte multe din tipurile amintite au fost folosite concomitent de diferite populații. 1984. 188. Em. p. fig. p.

Desigur. cercetările paleozoologice atestă frecvent prezența cerbului. trebuie reținută constatarea că numărul cel mai mare de arme îl constituie vârfurile de săgeți și topoarele de luptă. Cluj Napoca. cit. Chiriac. cea mai folosită armă a fost arcul clasic cu săgeți de diferite tipuri. Gh. op. dar și a altor populații87. Teodor. dar mai ales în veacurile X-XI. Resturi de plăcuțe din os. 1993. Ȋntre animalele care viețuiau în păduri. Întrucât corpul arcului era lucrat din lemn. Hr. cit. precum și materia primă pentru producerea unor obiecte de îmbrăcăminte. 2.88. utilizarea arcului reflex. ca și în altele. fig. căpriorului. 164-165. Arcul clasic a constituit una dintre cele mai eficace arme utilizate în practicarea vânătorii. 88 V.ro / www. cronologie care corespunde în general și cu datările descoperirilor similare din alte părți ale Europei90. Cu ajutorul acestui tip de topor se puteau tăia copaci. 285-200. au fost atestate în mai multe locuri din spațiul carpato- dunăreano-pontic. cit.. fasona lemnul pentru construcții. În același timp. Hr. lupului și iepurelui. mai rar fiind utilizat arcul reflex. În studiul amintit se arată că resturi de la arcul reflex au fost descoperite în complexe funerare și la est de Carpați (fig. Întrucât prezența vârfurile de săgeți la est de Carpați este documentată încă din perioada secolelor V-VII și ulterior..cimec. relevă existența sa ca una dintre armele prioritare ale hunilor. Grosu. 159. Fără îndoială. Nu este exclus ca astfel de armă să fi fost utilizată și de către populația sedentară din aceste regiuni ca urmare firească a contactelor pe care autohtonii le-au avut cu grupurile de nomazi pătrunse aici. provenite de la arcul reflex. passim. p. a avut o importanță economică destul de mare. numărul lor destul de mare arată că erau utilizate pe scară destul de largă. mai puțin numeroase fiind vârfurile de lance și suliță și extrem de puține garniturile de la arcul reflex. Un documentat studiu privind arcul reflex. op. dar și piei. Cele mai multe exemplare provin din așezările fortificate. 87 C. așa cum s-a mai precizat. în Arh Mold. cutrigurilor. 90 D. această armă a putut constitui un important mijloc de luptă în cadrul înfruntărilor care au avut loc între membrii comunităților sătești care ȋși apărau bunurile și grupurile de migratori pătrunse în aceste regiuni. Chiriac. pe lângă utilizarea arcului la vânătoare. blănuri. avarilor. În pădurile de foioase care acopereau altădată întinse zone din arealul est carpatic exista o faună numeroasă și diversă care putea asigura o parte din bunurile necesare alimentației. dar și a bourului și castorului.. mistrețului. Analizând ansamblul descoperirilor arheologice privitoare la armamentul utilizat în perioada secolelor V-XI d. activitate care în perioada Evului Mediu timpuriu. 7).XIX. în obiective datând în general din perioada secolelor X-XI89. trebuie admis că arcul reflex a fost folosit în aproape tot mileniul I. piese din os și corn. cât și ca unealtă. Despre prezența arcului reflex la Tropaeum Traiani în perioada protobizantină. în zonele est-carpatice astfel de exemplare fiind documentate încă din secolele VII-VIII. toporul era și o armă eficace în luptele desfășurate. din ansamblul lui nu s-au conservat decât plăcuțele din os care constituiau garniturile de la capetele piesei. datând din perioada primului mileniu d. folosit în principal de populațiile de păstori și vânători încă din antichitate. așa cum am mai amintit.muzeuparvan. atât ca armă. 1996. Raritatea acestor arme se datorează probabil faptului că după luptele desfășurate armele de acest fel puteau fi mai ușor recuperate. Prezența vârfurilor de săgeți cu trei muchii presupune. Așa cum am mai amintit. materie perisabilă. p. Limitele cronologice în care au fost încadrate topoarele de acest fel sunt destul de largi.ro . În primul rând. mai puțin numeroase sunt vârfurile de lance și suliță. de locuitorii regiunilor est carpatice pot fi reținute câteva puncte de vedere menite să pună în evidență unele aspecte interesante din evoluția comunităților sătești din spațiul geografic amintit. fiind folosit și ca unealtă în diferite activități casnice. op. 89 C. p. 265 www. Plăcuțe de arc. vârfuri de săgeți de diferite tipuri sunt frecvent documentate în destul de multe obiective dovadă a utilizării frecvente a arcului cu săgeți.spațiului dunăreano-pontic. În ceea ce privește topoarele de luptă.

Frumușica. Alcedar. în regiunile est-carpatice pentru perioada secolelor V-XI nu au fost descoperite săbii întregi sau fragmentare. 5. 3. 33/7. Rusu. de multe ori. Frumușica. op. de asemenea. 1. Siliștea. numărul. poate aduce unele contribuții referitoare nu numai în ceea ce privește conflictele care au avut loc între diferitele grupuri de populații. Davideni. Caganatul avar și romanitatea dunăreană. 3. I. 3. Este interesant de reținut și constatarea că. destul de largă. lănciile și sulițele au fost utilizate atât în practicarea vânătorii. Fig. 4. în același timp. 1. Valorificarea unor astfel de descoperiri ca și a acelora privitoare la ocupațiile populației dintr-o regiune sau alta oferă un plus de informații menite să evidențieze multe din aspectele cotidiene din evoluția comunităților sătești. D. 5. 7. 3. 1967. Fig. Studiul armamentului din perioada secolelor V-XI. 7. Cobusca Veche. 6. Arrowheads with three edges. marcată de desele deplasări de populații migratoare. în Istoria Transilvaniei.. fig. 7. 8. studiul armamentului din perioada secolelor V-XI. cit. Bârlad. până în prezent. Cociu. Gârbovăț.muzeuparvan. 9. Bone plates from composite bow. 8. Șerbotești. 17. 7. Răciula. elemente semnificative privitoare la tradițiile locale și influențele eterogene primite ca urmare a contactelor existente ȋntre autohtoni și grupele de populații pătrunse aici. 13. Battle axes. 1.ro / www. Mândrești. 10. 92 M. IX/5. Trebujeni. cit. Lozna. Precizarea tipologiei armelor și tehnica lor de producere poate indica. Sărățeni. 1. 13. Banca. pl. apariția unor conflicte între autohtoni și noii veniți. 14. p. 11. 3. despre amploarea practicării vânătorii sau a altor îndeletniciri. 10. I. 109. Bârlălești. 4. Orheiul Vechi. Holboca. Botoșana. Arrowheads with grip peduncle. Brătușenii Noi. Bârlălești. 6. 7. 6. 10. Orheiul Vechi. XLVII/31-33. Negrești. Petrescu. în Dinogeția. Soroca. cât și în lupte. op. Fig. 4. 94 M. Suceava-Șipot. 2. Bârlălești. Cociu. p. Răciula. Chircești. 14. 31/11-15. Lozna. Fedești. exemplarele descoperite la est de Carpați fiind datate în general în perioada secolelor VIII-XI91. Izvoare Bahna. 9. Epureni. 15. 6. 9. 9. cit. Nănești. Lozna. 10. 2. 36. destul de importante. Aceste deplasări de grupuri umane au avut drept consecință. 9. 1. 6. Rășcani. 6. 15. 7. Arrowheads with grip tube. 338. ci și la evenimentele militare și politice care s-au derulat în perioada menționată. ci doar unele piese de la gardă sau mâner. 16. 5. 5. deoarece pătrunderile migratorilor afectau de fiecare dată dezvoltarea social-economică. 8. Poiana. op. Cronologia acestor lăncii și sulițe este. 1. 1. Teodor. fig. Barnea.Dîmbovița. 2. 4. 6. Dragosloveni. Arborea. 182/24. Fundu Herții. 4. 5. 1997. Jariștea. Cociu. Spearheads (1-7) and sword shield (8). Săbii păstrate întregi sau parțial. perioadă deosebit de tulbure.. Dodești. 4. 5. Tudora.Ca și alte arme. 442-444. Lozna. pl. 11.cimec. 2. p. Bădragii Vechi. 7. 4. Iași. Gârbovăț. sunt rare și în restul spațiului carpato-dunăreano-pontic. ci și la cunoașterea unor date. De aceea. 2. prezintă fără îndoială o importanță aparte. 3. destul de puține exemplare fiind atestate doar în Transilvania92 și Dobrogea93. 4. etno-demografică și culturală a comunităților sătești locale. 266 www. 8. 91 Idem. 3. 1. Fig. atestat într-o zonă sau alta. 8. Brănești. într-o perioadă istorică definitorie pentru destinele locuitorilor din spațiul dintre Carpații Răsăriteni și Nistru. tipologia și cronologia lor trebuie raportate nu numai la ocupațiile cotidiene ale locuitorilor. fig. Fundu Herții. 2. Fig. 2. List of Illustrations Fig. Fig. 12. București. precum și unele fragmente din acestea. 11. Cluj Napoca. Din regiunile de la est de Carpați provine doar o gardă din fier de la o sabie descoperită în așezarea întărită de la Fundu Herței-Botoșani94. Horga. Spearheads. indiferent de zona geografică din care provin descoperirile. Fundu Herții. Averești. 5. 9. Suceava-Șipot. 2. 8. p. Calfa. 8.ro . 1978. 6. 12. 7. 5. Gh. 3. Existența diferitelor arme. 93 I.

Spears. others belong to different populations that temporarily penetrated these regions.ro . lances. The rather large number of weapons discovered east of the Carpathians show that hunting was very important during the early Middle Ages.ro / www. WEAPONS FROM V-XI CENTURIES EAST OF THE CARPATHIANS Between V-XI centuries AD in regions east of the Carpathians were used several types of weapons. The weapons most used were the battle axes and arrow bows. battle axes and arrows present a fairly large variety of types. extensive forests of this area having a rich and varied fauna. Each type of weapon has many similarities to the rest of the Carpathian-Danube region.cimec.muzeuparvan. but also in other parts of Europe. The most numerous were used for hunting and sometimes for defense struggles. 267 www. Some of the weapons were forged locally.

muzeuparvan.cimec. 268 www.ro .ro / www.

muzeuparvan.cimec.ro / www. 269 www.ro .

ro .muzeuparvan.ro / www. 270 www.cimec.

271 www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro .

ro .muzeuparvan. 272 www.ro / www.cimec.

La primele două monede. 1968. Istanbul. 0. Constantinopol Nuri Pere1 p. perioadă care culminează cu marea devalorizare din anii ’20-’30 ai secolului al XIX-lea.36 grame. kurush Prezentăm în această scurtă notă şapte monede otomane descoperite pe teritoriul Bârladului.ro . Mustafa III (1757-1774).639 AE. în perioade de timp diferite. Cristian ONEL** Key words: collections. 273 www.216. Para. Mustafa III (1757-1774).com 1 Osmanlilarda Madeni Paralar. nr.muzeuparvan. AE. Para. 0. Monedele au fost vizionate de noi doar prin prisma fotografiilor.77 grame Nuri Pere p. Ele concurau cu nominalurile din argint olandeze şi spaniole. Ottoman coins. SCURTĂ NOTĂ DESPRE CÂTEVA MONEDE OTOMANE Sorin LANGU*. 18. Perioada din care datează monedele reprezintă o perioadă de criză în istoria Imperiului Otoman. Kuruş-ul este nominalul principal otoman. nr.635 *langusorin@yahoo. Monedele otomane constituie principalul nominal pe piaţa românească încă din secolul al XV-lea. nr.216. iar ca indicaţie metrologică avem greutatea primelor şase. Mustafa III (1757-1774). perforată. imaginea este inversată.45 grame.ro / www.com.216. Kuruş.cimec. perforată. **vichionel@yahoo.639 Billon. Constantinopol Nuri Pere p.

All are Ottoman coins. Cambridge University Press. SHORT NOTE ABOUT SOME OTTOMANS COINS The authors describe 7 coins from the surroundings of Barlad town.224.ro .745 El se menţine la o greutate de peste 18 grame din care 60% argint. considerăm utilă publicarea acestui lot de monede.15 grame. Abdulhamid (1174-1789).225/nr. ca şi ultima.675 Billon.78 grame Billon. perforată Nuri Pere p. Pamuk.243. 0. 18. 2 paras and one kurush from Abdulhamid and a decoration imitative coin of an 2 hayriye altin from Mahmud II.681 AE. în contextul în care monedele prezentate oferă noi informaţii despre circulaţia monetară din zona Bârladului. Pledează găurile din cele trei monede ca şi starea bună de păstrare a monedelor.cimec. Imitaţie 2 hayriye altin.ro / www. 2003 p. 274 www. Constantinopol Nuri Pere p. kuruş-ul ajungând la puţin peste 12 gr din care 54% argint. Billon. 681. 0.2 În 1789 se produce o masivă devalorizare. Para. nr. It seems the 2 paras from Mustapha III are imitative coins too. 2 paras and one kurush from Mustapha III. Abdulhamid (1174-1789). 2 Ş.79 grame Nuri Pere p. Para. Mahmud II (1808-1839). Vaslui county. Dacă provenienţa monedelor este menţionată. A Monetary History of the Ottoman Empire. nr. Kuruş Abdulhamid (1774-1789).2245 nr. par a fi monede folosite ca imitaţii decorative pe post de accesorii feminine. Nuri Pere p.muzeuparvan. Primele două monede. 163.

țin să reliefez că au fost constant menținute aceleași reguli de editare enunțate încă de la primele file: folosirea ortografiei actuale. Mai mărturisesc. Mihailescu-Bîrliba. 275 www.. chiar fapte de viață care pot fi interesante pentru istoriograf.ro / www. X-XV. iar cele universitare. care să preceadă corespondența respectivă. dificultățile muncii de cercetare etc. viitorul profesor Dumitru Tudor.com. vmbinst@yahoo. a fost profesor secundar de istorie la mai multe licee din țară (1930-1947). dr. DUMITRU TUDOR (22. introducerea în paranteze drepte a tuturor completărilor. unind rândurile respective... VII.. Am păstrat permanent principiile urmărite de la bun început: a fost reținut doar schimbul de misive cu personalitățile plecate din această lume. Franco Sartori. că din dorința de a economisi spațiul tipografic. după ce a urmat școala primară în satul natal. Am crezut necesar ca pentru fiecare autor să fie rezervat un spațiu minim de prezentare. de asemenea. De această dată. mentalitatea oamenilor de știință și acțiunile lor dintr-o anume perioadă. și-a continuat instruirea la liceele din Turnu Severin și Satu Mare.”1. Mircea Rusu. voi reproduce câteva din scrisorile cunoscuților arheologi și istorici români Dumitru Tudor. Începând cu anul 2011.05. archaeology.1908-28. prof. Dumitru Tudor. pentru ca. XII. în paginile care urmează. adăugăm acum. Mircea Rusu și Liviu Mărghitan. 1 V. am înlăturat uneori marcarea paragrafelor din scrisorile reproduse.ro . Ioan Mitrea. natura și statutul relațiilor dintre diverși specialiști.10. care dezvăluie ”. Persistăm în publicarea unei astfel de corespondențe. iar în cadrul unui limitat aparat critic să fie introduse scurte referiri la unele persoane menționate sau vor fi explicate eventualele neclarități apărute. am inițiat editarea parțială a corespondenței științifice pe care am avut onoarea să o port de-a lungul anilor cu unii istorici români și străini. Géza Alföldy. Până acum am dat la iveală schimburile de scrisori cu regretații Bucur Mitrea.cimec. Liviu Mărghitan. cu amabilitatea redactorului șef al revistei ”Acta Musei Tutovensis”. în paginile revistei ”Zargidava”. 2013. prin bunăvoința fondatorului ei.. după cum subliniam. Scrisorile redactate în limbile de circulație nu au fost traduse. în timp ce mesajele electronice actuale conduc la pierderea acestei informații pe care o înmagazinează de obicei scrisorile pe suport de hârtie: ”ele nu se vor mai păstra în vederea analizării trecutului”2. felicitările) sau de mai mică însemnătate.1982) Născut la Izverna (Mehedinți). Alexandru Andronic. corecturilor și părților ilizibile. dar a obținut și o bursă în ∗ Institutul de Arheologie Iași. EPISTOLE ISTORICE (VII) Virgil MIHĂILESCU-BÎRLIBA∗ Key words: correspondence. Totodată. în prezent. să continui proiectul în această publicație. Nicolae Gostar. 2 Ibidem. Epistole istorice (III). După absolvire. la Facultatea de Litere din București.muzeuparvan. p. încadrate în același tip de paranteze. care au etalat o anume anvergură științifică și ale căror rânduri prezintă interes pentru cunoașterea demersului de natură istorică. epistolele convenționale (de ex. 238. Gheorghe Poenaru Bordea și Julien Guey (”Zargidava”. limbajul mai puțin academic a fost evitat prin înlocuirea lui cu puncte de suspensie. și. în ”Zargidava”. 2011-2016). Nu am introdus.

La București. târguri și sate în Dacia romană (București. amplificată în Corpus Monumentorum religionis Equitum Danuviorum (Leyden. unde ți-ai dat deja contribuția3. 1974). Tătulea. D. Stolniceni etc. Ești dispus și muzeul îți îngădue ca să participi și la această campanie ? Sectorul urmează a se fixa la data venirii Dtale. V. 1982) etc. 1958. când 3 În anii 1967-1968 am participat la săpăturile arheologice de la Romula (conduse de către regretatul prof. unde de asemenea te putem solicita ? /ss/DTudor 2. 1937). Davidescu.muzeuparvan. Slăveni. Vlădescu. după datele pe care le avem a obținut (caz unic !) Premiul ”Vasile Pârvan” al Academiei Române de trei ori: (I Cavalieri danubianii. 1960).a. Dicționar de istoria veche a României (București. 22 august 1968 Iubite tov. Bîrliba Mulțumesc pentru ilustrate ! Nu știu pe unde te afli și îți scriu. profesorul Dumitru Tudor a plecat prea devreme din arheologia românească. doc. pe care a studiat-o sub toate aspectele (istorică. a. I și II. Orașe. epigrafică.ro / www.m. Redeschidem la 9 sept. laolaltă cu cele de mai mică însemnătate sau de popularizare atingând chiar incredibila cifră de 6000 de titluri ! Din această pricină voi aminti doar câteva dintre lucrările sale: I Cavalieri danubiani (ED. numismatică. Une cité daco-romaine et bizantine (Bruxelles. în 1978). alături de viitorii și statornicii mei prieteni. Gheorghe Popilian și dr. și. Cioroiul Nou. Mai dispunem de 22. la muzeu.). Enciclopedia civilizației romane. M.-M. VII.ro . la care a fost și coordonator (București. Romula. la ambele instituții fiind temporar și decan. Barbu. Toropu. Sucidava. primite azi. ca și contribuțiile sale din Istoria României (I. prin anii 1970-1972. Cariera universitară și-a început-o la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași (1947- 1954) și a continuat-o până la pensionare la Facultatea de Istorie din București (1954-1973). Rădăcinești. Institutul Arheologic german ș. dr. ca membru al diferitelor instituții științifice (Academia de Științe Sociale și Politice. prof. comunică-mi ! Toate cele bune ! /ss/ D. dr. șantierul de la Reșca-Romula. 4 Cercetările arheologice din castrul roman de la Slăveni se desfășurau tot sub conducerea prof. când a elaborat și teza sa de doctorat – despre ”cavalerii danubieni” –. Tudor). G. În cursul campaniilor de săpături arheologice conduse de către profesor i s-a alăturat și s-a perfecționat o întreagă pleiadă de tineri cercetători. pentru a nu-i aminti decât pe cei ajunși într-o lume mai bună. A condus cu o neobosită energie șantierele arheologice de la Sucidava. O. Din informații mai vechi.000 lei. 1976). susținută în 1936. 1968 și 1978 (mereu augmentate și corectate).S.. Te rog. 1968). Mircea Babeș și regretații dr. C. 276 www.d. Tudor. 1. Săpăm concomitent și la Slăveni4. totuși. Buc. Personalitate complexă. în patru ediții din anii 1942. 1965). Poenaru Bordea. Les ponts romains du Bas-Danube (București.cimec.). În centrul preocupărilor sale științifice a stat îndeosebi Antichitatea romană din Oltenia. C. București.cadrul Școlii Române de la Roma (1933-1935). pentru a patra ediție a aceleiași cărți. religioasă ș. Roma. Popilian. Oltenia Romană. 4 XI -74 Iubite Dle Bîrliba Mulțumesc pentru cele două numere din ”Carpica”5. Gheorghe Poenaru Bordea. 1971). Oltenia Romană. lista scrierilor sale științifice depășea numărul de 800. arheologică. București. S-a bucurat de o binemeritată recunoaștere în țară și peste hotare. 1939. Activitatea sa în cercetare a fost extrem de bogată. în 1968 și 1976). Bivolari. Tudor P. completată de asemenea și de o publicistică istorică impresionantă. 1975). 1943. deveniți ulterior arheologi de renume: G. Atlas istoric (București. D. Arheologia romană (București. însă apropiat de colaboratori și generos.

doc.III pentru susținere. X. doc. S. /ss/ DT 4. 9 Pentru susținerea tezei de doctorat. Petrescu-Dîmbovița).muzeuparvan. mai ales când nu domiciliezi în București !! Este deci potrivit. Am impresia că ești cam supărat și ai dori să o iai din loc de la Piatra Neamț ? Dacă-mi stă în putință să te ajut. este pe biroul meu și o citesc pe îndelete.1979 Coane Virgilică. primită de la Dl Mitrea7. dr.cimec. DTudor P. DTudor P. Aduci și obiecțiile (eventuale) din rapoartele celorlalți membri sau trimise la decanat de cei ce au primit invitațiile și rezumatul Dtale. Te aștept pe la București. R.II. București. 6 Prof. doc. București.ro / www. Mitrea și prof. arheolog și istoric. Încă o dată An Nou aducător de bine. renumit arheolog și istoric al Antichității. 6. ca să fii aici. dr. când sunt liber și dispus. prodecan (președinte). 15 După participarea la sesiunea organizată în decembrie 1978. 13 Dr. susţinută la 3 martie 1975. 14. în special pe baza descoperirilor monetare). să ai acordul serviciului doctorat al Universității [București] și consimțământul restului comisiei10. doc. Tocmai încheiasem scrisoarea când veni Dna Bătrîna14 (vecina) și-mi aduse rezumatul Dtale cu data de 3. 11 O cerință obligatorie din acea perioadă era ca doctorandul să aibă și aprobarea Biroului Comitetului Județean de PCR pentru susținerea tezei de doctorat și care trebuia reînnoită la fiecare 6 luni ! 12 Prof. Noroc ! /ss/ DTudor 3. prof. Tudor (conducător de doctorat) și membrii: acad.ro . la Muzeul din Piatra Neamț. dr. 10 Comisia a fost alcătuită din prof. Manolescu. Am întrebat la Rectorat de situația Dtale și totul este în regulă. 2012). Solicitasem (contra cost) înregistrarea pe bandă a expunerii mele de la sesiune ? 5 Revista Muzeului din Bacău. D. calm și succes /ss/Prof. te voi remunera pentru costul lor. D. cu 2-3 zile anticipat. Prof. Gheorghe Popilian (1926-2016). 2011 și XI. M. Teza Dle [de] doctorat6. Treci imediat pe la mine ca să te ”instruiesc” (ca pe Toropu12 și Popilian13) în privința decurgerii ședinței. cu comisia și înscrierea. De perfect acord cu data de 1 martie9. 8 Lucrețiu-Ion. Bucur Mitrea (vezi ”Zargidava”. Condurachi. doc. În concluzie: curaj. 277 www.vei veni. dr. Omagiu Dnei și sănătate ”odraslei”8. Grăbește cu rezumatul ei și multiplică-l pentru difuzare. 7 Dr. Trebuie să difuzezi rezumatul până atunci (pe care eu nu l-am primit). Îți restitui Delegația și-ți mulțumesc că m-ai scuzat la plecare15. Sunt de acord cu toate. cunoscut arheolog medievist. Octavian Toropu (1934-1995). S. dr. B. dr. o fac cu plăcere. Vezi cât de complicate și nefericite sunt toate aceste formalități11. E.. n. Tudor era conducătorul tezei mele de doctorat (Legăturile dintre lumea romană şi cea “barbară” de la est şi nord de Carpaţii Răsăriteni în prima jumătate a mileniului I e.1975 Iubite Dle Bîrliba. 14 Lia Bătrîna.I.

6). 2010). ale căror nume sunt de rezonanță pentru istoria veche a României: C. de aceea imediat după absolvire (1951). Astingii au voit să se așeze în Dacia de nord- vest. 1991. Transilvania (Cluj-Napoca. De altfel. Dörner (1925-1993). contribuțiile sale reprezentând pași însemnați în evoluția domeniului. MIRCEA RUSU (10. Macrea (1908-1967). Russu (1911-1985). Ș. doc. N. conjugată cu aceleași lipsuri financiare. Teza sa de doctorat (conducător prof. au anihilat acțiunea lor. chiar sub formă de ipoteză de lucru. X e. Biharia. Arad) unde a absolvit și primele clase.ro . The Prefeudal Cemetery of Noşlac (VIth-VIIth Centuries) (”Dacia”. 1). Horedt (1914-1991).1962. I. Astingii i-au înfrânt doar pe costoboci.04. De altfel. totuși. Daicoviciu (1898-1973). începând cu Preistoria și încheind cu Evul Mediu. Otomani. ca și pe cele de mai mică întindere. din 1944. Densuș ș. 1969 (1971). După cum este evident și din scrisoarea reprodusă mai jos. Popescu (1904- 1987). n. dar nu i-au dislocat. IX-XIII) (”ActaMN”. civitas (Cetăţi şi „oraşe” transilvănene din sec. cum ar fi Das keltische Fürstengrab von Ciumești in Rumänien (”Ber. unde a fost remarcat și. aspirația înscriindu-se la Facultatea de Filologie (secția Istorie) a Universității clujene. M.. dar nu pot fi de acord cu concluziile. dar la fel de importante. 17 Cultura tumulilor carpatici. urbs. Își va continua. Grănicești. 1971. XVI. însă după terminarea gimnaziului (1942). Stimate D-le coleg16. III (București. Petrescu-Dîmbovița) a tratat Metalurgia Bronzului din Transilvania la începutul Hallstattului și a constituit consacrarea sa științifică (1973). Paleocreştinismul din Dacia romană (”EphNap”. Aspecte ale relaţiilor dintre romanitatea orientală şi slavi (”ActaMN”. o astfel de atribuire (lipsesc premizele pentru a trage o astfel de concluzie) ergo.RGK”. și posibilitatea că acești daci nordici au fost strămoșii croaților 16 Trimisă din Cluj-Napoca. DR. dr. M.cimec. Morești. Brâncoveni. Grădiștea Muncelului. 1997) și Istoria Românilor. În niciun caz taifalilor sau vandalilor hasdingi nu le pot fi atribuite CTC17. 5. 1979). care se vor tot înmulți de-a lungul anilor (25): Socodor. Porolissum. 278 www. a fost numit preparator la facultate și cercetător la Institutul de istorie. D. K. Ferenczi (1921-1987). Perioada dificilă politică postbelică. deci ei veneau din acea direcție și nu din [est]. Dăbâca. Din Dio Cassius nu rezultă că vandalii i-au alungat sau dislocat pe purtătorii culturii Lipița. dr. alături de foștii săi profesori și colegi.muzeuparvan. îl determină să renunțe la acest vis. după care au urmat alți și alți ani de cercetări asidui asupra trecutului Transilvaniei. Castrum. Încă din studenție participă la campaniile de săpături arheologice.ro / www.1928 – 22. O. Noșlac. cei 12 mii de daci supuși de Sabinianus nu sunt aceiași cu costobocii. ș. Chirilă (1928-1991). E. Numai dacii liberi din Carpații Păduroși foloseau acest rit de înmormântare pentru că l-au moștenit fără întrerupere din Hallstatt. va deveni bacalaureat în 1946 și va încerca să urmeze arheologia la Roma..1999) S-a născut la Șiclău (com. Mircea Rusu a fost un adânc și fin cunoscător al istoriei vechi a României. de la tracii ce au locuit acele meleaguri. I. Floca (1904-1983). Consideraţii cu privire la situaţia social-economică şi politică a primelor formaţiuni statale româneşti (”ActaMN”. Cenad. din motive materiale nu poate urma liceul și este obligat să lucreze în fabrică (de la 15 ani !) și să treacă la cursurile de fără frecvență. Nu există niciun argument istoric sau arheologic care ar îngădui.03. probabil în anul 1981. de la această ultimă instituție fiind și pensionat (1994). pentru a nu-i aminti decât pe cei care ne-au părăsit. Menționăm dintre contribuțiile sale pe cele din Istoria României. Studiul D-tale mi-a plăcut și te felicit. 8). Gostar (1922-1978). reia studiile cu frecvență.a. Gilău. E. a. 1984). învingându-i pe astingi. Același rit continuă până în sec. ci sunt ”dacii mari” din Crișana. 50. lacringii. După ce.

Daicoviciu. a contribuit substanțial la cunoașterea civilizației dacice și apoi cea daco-romană.n. Russu.a. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. de unde s-a și pensionat. Ș. Mitrea) ș.ro / www. tomurile despre membrii Academiei Române din județele Bacău și Neamț (împreună cu I. 20 Dragă Virgile . Ai procedat foarte bine când ai fost azi pe la editură.. LIVIU MĂRGHITAN (20. recenzii etc. la ministerul pomenit. încercând să ducă la bun sfârșit nenumărate proiecte. C. poate te interesează. fiind deseori găsită în asociere cu cești dacice. Tocmai se discuta situația lucrării tale21. V e.cimec. După un scurt stagiu în învățământul secundar. Îți trimit cartea lui Prihodniuk18. Fondul de bază a rămas același.ro . care l-au îndrumat pe calea ”dragostei” sale dintotdeauna – arheologia.. 1988).12. dr. H. I. VIII-X e. Liviu Mărghitan s-a născut la Arad și a urmat cursurile primare și liceale în același oraș. C. dacă nu. Pall (1911-1992).2011) Arheolog. X a existat o continuitate neîntreruptă a folosirii aceluiași rit funerar. a obținut și doctoratul.M. pentru ca. cărora se alătură și peste 400 de lucrări de popularizare. istoric și muzeograf. Felnac. chiar dacă pe parcurs ”neamurile” s-au mai amestecat. Petolescu. studii. Cariera sa a continuat în cadrul Ministerului Culturii. trimite-mi-o îndărăt căci încă nu am avut timp să o citesc. 20 Trimisă din București. de altfel. nu numai de până acum.albi nu este imposibilă.). a rămas pănâ în ultimele sale clipe devotat crezului său științific. Vandalii. Personal sunt convins că din H A1 până în sec.muzeuparvan. Surduc. deci înrudite. a. (Timișoara. Va fi cea mai elegantă lucrare a ta. n. goții și alte neamuri germanice aveau alt rit funerar și nu și l-au schimbat de la o zi la alta. Lucrările sale științifice ating cifra de 250 (monografii. Veștel. Hiatusul existent aparent poate fi doar o ”viziune” de moment datorită stadiului actual al cercetărilor. 1979. Russu DR. 22 Congresul Mondial de Istorie de la București (1980). Problema este complexă. Prihodniuk. printre care amintim pe C. Deva ș. căci limba traco-dacă și limba slavă veche erau limbi satem. din nou. /ss. ceea ce explică și eforturile sale pentru o mai bună cunoaștere a activității personalităților academice. 1980. probabil în septembrie 1979. Banatul în lumina arheologiei.. A susținut și cursuri la Universitatea ”Vasile Goldiș” din Arad și a făcut parte din Divizia de Istorie a Științei a Academiei Române. în care. III-IV și cei din sec. Din păcate nu am avut timp să aprofundez cartea lui Smisko. M.1937 – 13. articole. 279 www. Referitor la ceramica cenușie lustruită dacică și nu germanică pot să-ți spun că în Polonia de sud continuă până în sec. Dintre acestea amintim printre altele de Zece tezaure carpatine (București. Macrea. apoi la Editura Academiei și. M. Deva și Muzeul Național din București19. Daicoviciu (1932-1984). care din păcate au rămas nepublicate. cunoscut arheolog ucrainean. s-a consacrat definitiv în cercetarea arheologică la muzeele din Arad. I. 3 vol. a pus la punct Lapidariul Muzeului. unde prin săpăturile de la Sânpetru German. taifalii. ghiduri. 1985). Arheologic există multe afinități și similitudini între tumulii din sec. să studieze în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității ”Victor Babeș” din Cluj. S-a bucurat de aprecierile binemeritate ale profesorilor săi. fără ca prin aceasta să renunțe la cercetările sale. Istoric. 21 Vezi nota 12. în adevăratul sens al noțiunii. F. în anii 1957-1962.01. 6. 19 Împreună cu prof. Pascu (1914-1998). Am reușit să o propun ca lucrare ce va fi trimisă cu bunul de tradus în cinstea evenimentului22 ce se apropie. C. Mureșan (1927-2015). dar este păcat că tocmai D-ta să dai apă la moară unor ”teorii” lipsite de o argumentare concretă și obiectivă. Cu cele mai alese gânduri și urări de bine și succese. ci 18 O.

Pur și simplu. 28 Ședința de propunere și de acordare a premiilor Academiei Române pentru lucrările publicate în anul 1980. dar nu se pot face trei. Dragă Virgile27. 26 Aprobarea de la Cenzură.. Sunt peste măsură de indignat de ceea ce s-a făcut în 21 aprilie. Pippidi (1905-1993). ea are un dublu sens. Personal ți-aș propune să cauți un desenator profesionist care să posede instrumentele necesare. orișicât talent ar avea cel ce le mânuiește. Îți doresc spor la treabă și succes. ceea ce scutește de obținerea acelei vize suplimentare26. în ședința de acordare a premiilor28. Ai toate atuurile.poate și din toată viața. Te rog să le dai la un desenator care să le execute cu chinograful. deoarece în forma actuală nu corespunde nici scrisul și nici liniatura care acoperă mările. Mircea Petrescu-Dîmbovița. fiindcă orice întârziere poate să ducă la neprevăzute întreruperi. probabil în martie 1980. Pentru tine. Le-a centrat pe foaia dreptunghiulară și a pus afluenții din stânga râului cu pricina25. renumit istoric și arheolog. Dragul meu coleg24. E necesar să-i dăm zor.. decât să faci pe loc toată treaba. ci patru. soluție pe care poate o vei încerca și tu. pe care în faza actuală de lucru e suficient să le posezi doar trasate. Poți să reduci numărul de râulețe din actuala variantă. [. iar localitățile le vei plasa în funcție de cele ce sunt acum la editură. însă cu extrem de largul și binevoitorul tău șef31. pentru ca treburile să meargă șnur. fiindcă în xeroxurile actuale aceste esențiale detalii lipsesc. 29 Limbajul folosit de către autor depășește obiectivitatea și cutuma academică necesare chiar într-o corespondență colegială. De pe acum trebuie să te apuci să refaci ilustrația. în luna aprilie 1982. Până la primirea răspunsului oficial te poți apuca de lucru.ro / www. Deja am rebătut foaia de titlu. Iată despre ce e vorba: discutând recent cu M-P-Dîmbovița23 mi-a relatat că intenționează să te ducă la Universitatea ieșeană. chiar dacă nu o să apară până atunci când se va pune problema. S.muzeuparvan. /ss/Liviu 7.cimec... nu cu penița fiindcă liniile nu vor fi la fel de groase și de negre.] să ai terminate cele șapte sau opt hărți. S. pentru că ies liniile și literele inegale ca dimensiuni și grosime. renumit istoric și arheolog. 23 Acad. fost director al Institutului de Arheologie Iași. și anume: să desenezi în calc toate hărțile pe care le-ai dat xerografiate. Suma solicitată este de 350.. și așa că această lucrare va fi ca o veritabilă cheie. fiind suficient faptul că ea este în curs de publicare. fapt care se explică mai ales prin implicarea sa directă în redactarea cărții în discuție. La fel. R. (ss) Liviu 8.]29 ți-au furat premiul pe care – sunt absolut sigur îl binemeritai. să refaci harta Imperiului Roman. În privința hărților totul e aranjat. În 30 III vor fi gata. fiindcă în etapa actuală nu mai ținem pasul în concurența grafică și tipografică internațională doar cu tocul de lemn și penița. fiindcă acum vor fi fonduri suficiente pentru cea mai bună hârtie și cel mai modern tipar. 25 Râul Prut. și anume cele cu descoperirile monetare din Moldova. fiindcă pentru cei de peste hotare nu este esențial ca să știe detalii atât de amănunțite despre bazinul hidrografic din zonă. fost director al Institutului de Arheologie București. fiindcă XVI și XVII au puncte ce s-ar suprapune.ro . Nu mai fi amărât fiindcă am reușit – iremediabil – să-i dăm cărții tale formatul monografiei. Autorul principal este Pippidi30. 280 www. 24 Trimisă din București. așa că nu mai apar granițe. Dar va fi mult mai simplu și rapid să așezi punctele pe harta executată. Eu am găsit la Deva un asemenea desenator la Întreprinderea județeană de proiectări. granița cu fosta URSS. pe care cred că încă nici nu-l bănuiești. Scrisul să-l execute cu șablonul nu cu mâna liberă. [. Dionisie M. Am uitat să fac precizarea ca să fie marcată pe respectivele hărți granița cu vecinii și să scrii U. 27 Trimisă din București. 30 Acad.

etc. Din acest motiv. Absolut nimeni nu-i publica o ilustrație așa de mare. vol. dacă eram depistat.. 281 www. tocmai în anul în care s-a aniversat statul geto-dac ? Absolut nicio lucrare dedicată ca subiect acestui eveniment ! [.. și primește premiul V. dr.. Editura Academiei.36 de Cîrciumaru37. ci la cea de geografie. Mediul geografic în pleistocen.ro / www. I.. N-au fost admise nici măcar zece. pentru atâta lucru nu se face să vii la București. să zică: bine. din dulcele târg i-o voi spune-o de la obraz. Ca o compensație. Mediul geografic în Pleistocenul superior și Culturile paleolitice din România. 3. 1980. 33 Sciții agatîrși pe teritoriul României.].. 36 Marin Cîrciumaru. 39 Ibidem. Dacă era lucrarea dumisale tot așa ar fi procedat ? [. 23. Imaginează-ți ce s-a premiat.]39. care sub pretext că au avut intelectuali care au contribuit la. Inscriptiones Scythiae Minoris (coord. 1980. din seria IDR patronată de Pippidi. Vasiliev34 [. V. vezi Doamne. 26 III 2005 Dragă Virgil. Dar. Marin Cîrciumaru. Conținutul acestuia îți va arăta câte ceva din ceea ce fac eu acum în pragul a 7 decenii de viață. cercetător la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca. cartea d-sale și acum stătea în dulapul editurii. fiindcă dacă nu-i vizam eu. Laszló41). să le dai satisfacție și să te creadă naiv. e o realizare grafică deosebită. 40 Ca membru al Cenzurii oficiale. P. 37 Prof. Să nu te mire tonul acestei scrisori. nu ungare.muzeuparvan. Dragă Virgile. Arad. ci doar pe propria-mi carieră.. la acest rapt [. din absolut toate punctele de vedere: foarte documentată.. Cuza” Iași. Târgoviște. ți-am spus să refuzi participarea la mascarada organizată [. dar care să te împiedice să obții rezultate personale remarcabile. dacă poate fi vorba de așa ceva.. Cu cele mai bune urari. 2. București. Agatîrșii33 – de V. Cu siguranță te surprinde acest plic mare venit din Arad. Cluj. tot omul de la Institutul pippidian.. 35 Dr. etc. Bucuresti. Valentin Vasiliev. 34 Dr. a apărut în anul aniversării 205032. regret că trebuie să-ți dau o veste atât de neplăcută. Asta nici n-a fost redactată la redacția de istorie.. fiindcă ea este mult prea blândă față de nedreptatea făcută. Inscripțiile grecești din Dobrogea35. fără viza respectivă. 41 Prof. Magistrului M. pe care-l consider foarte întemeiat. aborda o temă majoră și extrem de importantă din punct de vedere politico-ideologic.Ceea ce ți s-a spus. iar din cele de pe listă.]. Cartea ta e o realizare monumentală.] 1. Capidava-Troesmis- Noviodunum.. Sunt sigur că viitorul îmi va da dreptate.. era suficient de extinsă ca dimensiuni a textului și ilustrației. Racoviță ? Delegatul ieșean putea să intervină. dezvoltarea culturii europene. dar din cauză că sunt multe lucrări. vor să amintească și lucrarea ta. Asta este în același timp și un avertisment pentru tine în sensul că te vei aștepta și în viitor la unele decizii spuse cu multă lingușire. Emilia Doruțiu-Boilă. Universitatea „Valachia”. /ss/ Liviu 9. două cărți de la București și de la noi niciuna ? Dar a preferat să tacă. Aici la granița de vest se duce o bătălie cu urmașii lui Attila (evident că nu e vorba despre A. 38 Vezi nota 14.1980.. M. D. 32 Sărbătorirea celor ”2050 de ani de la formarea statului centralizat și unitar geto-dac al lui Burebista”.]38. se adresa străinătății.cimec. evident bucurându-se în sine. fără nicio indicație de la forurile în drept. trebuie neapărat să li se dea numele unor 31 Vezi n. Attila Laszló de la Universitatea ”Al. Editura „Dacia”.ro . cunoscut arheolog.. cartea ta era pe departe cea mai indicată. că au fost multe cărți. D. cum două în viață nu se pot face. Pippidi). Dr. pe care acum sincer regret că i-am pus-o40. că ar fi meritat să fie premiată. este o nerușinată minciună. Editura Academiei. Pârvan ? Poate ție îți vor da premiul E..

deși știam că s-a renunțat la K. Mă gândeam că noua denumire ar fi fost A. 1). dar nu au făcut extrase. fiindcă habar nu au de savanții români ale căror nume nu există pe nicio stradă chiar dintre cele mai lăturalnice. Pentru a veni în ajutorul ignoranților potentați am inițiat în 2004 rubrica Portrete de savanți (vezi la pag. din cauza mea ai cheltuit mai multe zeci de mii de lei. eveniment fără de care nu am fi existat. univ. D. superioare.ro / www. Trebuie să-i treci la examene fiindcă altminteri universitatea se va desființa. 6) să aducem la lumină adevărații făuritori de știință.cimec. deoarece am pus vechea adresă a institutului. Nicolae Docan. 2). la p. Doar nimeni nu achiziționează 15-20 de volume pe care să le trimită la colegii pe care îi știe că se interesează de subiectul respectiv. Teamă mi-a fost că nu va ajunge la tine scrisoarea mea. fiindcă așa ceva nu ajunge la Iași ! Rămân în așteptarea răspunsurilor tale. dau crezare respectivelor gogoși. Meridionalis”45 nr-ele XXII-XXIV nu ai publicat comunicarea pe care ai prezentat-o la sesiune. Asta. fiindcă toți au această manie. doar tot români au fost și ei. 44 Numele străzii pe care se afla în acea vreme clădirea Institutului de Arheologie din Iași. Iași. cum ar fi fost normal. pentru că ar fi costat mult mai puțin. te-aș ruga următoarele (doar două lucruri). În ”Acta M. probabil în aprilie 2005. numismat (1874-1933). Celelalte adausuri sunt inutile. cu toate că n-ar fi nicio pagubă. Le ofer articole pentru publicație. Să îmi trimiți până la 5-6 file xerox din volumul Profesorul Gheorghe Ivănescu la 70 de ani. Așa. cultură și arte de pe aceste locuri. Momentul ar fi trebuit să stea în atenția A[cademiei] Române. Omagiul elevilor săi. Iubite vechi prieten43. dar acolo e liniște și se doarme bine ! Deoarece doresc să prezint și savanți din Moldova spre a le da numele unor străzi din Arad. Era bizar ca institutul cu numele savantului să fie pe strada Marx. dar la analfabeții din deceniul al cincilea cocoțați în conducere pe linie de partid nu părea niciun impediment. Sper ca să-ți fie de folos Tribuna Univ. Unica sursă pe care o știu eu este Enciclopedia istoriografiei românești. 1978. unul mai îmbâcsit la cap decât altul. eu am realizat repertoriul detaliat al acestor descoperiri pe întreaga țară și pentru spațiul din afara 42 ”Tribuna învățământului”. /ss/ LMărghitan 10. fiindcă dacă scrii despre tezaurele de argint de la est de Carpați nimeni nu o să creadă că autorul este vatman sau mecanic de locomotivă. ceea ce e o pierdere pentru popularizarea publicației. Lascăr Catargiu (1823-1899) fost prim ministru al României. fă-mi un xerox de pe aceasta. și așa ei îmi trec alături de nume Prof. Oare dacă ar exista un muzeu memorial Lascăr Catargiu44 i s-ar da străzii respective denumirea Xenopol ? Trebuia. La universitățile particulare este o studențime total dezinteresată de toate materiile. Dacă ai ceva despre viața acad. dragă Virgile. Familia. Marx. revista Muzeului Județean din Vaslui. să expediezi plicul în regim de imprimat. 45 ”Acta Musei Meridionalis”. școli primare. Aleșii poporului din fruntea urbei. Nu sunt încadrat la Universitatea ”Vasile Goldiș” deoarece nu am chef să vorbesc pereților. publicată de Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş” din Arad. Dacă nu ai alte date.ro . 10 am marcat și începutul real al colonizării Daciei. cu un colț puțin tăiat. cu toate că eu întotdeauna am semnat doar Liviu Mărghitan. Ți-aș fi trimis un extras al articolului meu.muzeuparvan. gimnaziale. Cu subiectul ăsta i-am luat cam prin surprindere pe vasluieni. 1983 (îndeosebi despre prima parte a vieții). Dacă știi ce a conținut colecția numismatică donată Academiei R. din Arad42. Ba mai mult. Or. 43 Trimisă din Arad.străzi principale din oraș și chiar să li se ridice busturi. 282 www. Nu îmi imaginam că situația se perpetuează. Xenopol. care nu își puteau imagina ca cineva din altă parte a țării să aibă o documentație atât de solidă referitoare la antichitățile est-carpatice. Țin să-ți mulțumesc pentru promptitudinea cu care ai avut amabilitatea să îmi trimiți cele solicitate.

muzeuparvan.ro . dintre care 56 sau 57 au văzut lumina zilei în orașul Iași.ro / www. prof. Dragă Virgil48. dr. 77 sau 78. 12 sunt istorici (îi dau în ordinea anului nașterii): 1817 [- 1891. scriitor și traducător. 2 istorici literari. 1847 [-1920. literați etc. Ion Atanasiu. /ss/ LMărghitan [P. D. cred că e greu să stabilim noi. S. Academiei. nu cunoaște că sunt 78 de membri ai Academiei. Dar.] Sturdza. creator al ”terotehnicii” și al motorului Aramă. chimiști. 1900 [-1967. din care 5 au numele cu litera a (Andrieșescu. 49 Constantin Stamati (1786-1869). că m-am scrântit la cap acum la cei 68 de ani.cimec. Totodată am posibilitatea să fac monografii pe profesiuni: militari membri ai A[cademiei] Române.] Kogălniceanu. D. Grupul este demn de respect deoarece în alte județe au în total mai puțin de zece academicieni. dar nu CUZA ! Este poetul care nu demult a decedat47. prof. Dacă se dorește de către cineva. Pariez că vei crede că sunt nebun. P. 46 Membrii Academiei Române: prof. Române originari din județul Iași (nu și cei care au activat în Iași. Cifra nu este riguros exactă deoarece în cazul lui Constantin Stamati49. 4 matematicieni. 5 scriitori (prozatori). Eu atunci o ștergeam de pe acolo și la bibliotecă făceam fișe despre fel și fel de curiozități. Mss-ul are cam 600 de pagini. Assaki. teologi. 2 sociologi. M. 1819 [-1894. E.] Andrieșescu. Pentru un asemenea monstru de carte nu aflu la ora actuală sprijin pentru publicare. G.] Între timp s-a schimbat și numele străzii pe care locuiesc. 1838 [- 1913. matematicieni. 4 geologi. T. inginer. Dintre aceștia. ci IOAN ALEXANDRU. dr. fondator al Școlii Mihăilene. poet.] Xenopol. 47 Poetul Ioan Alexandru.] Ghibănescu. 3 poeți. Cam de pe la orele 11 lecturarea manuscriselor devenea pentru noi toți împovărătoare.] Brătianu. ing. Mai posed o documentare ”trăznet” despre academicienii originari din absolut toate județele țării. naturaliști. 2 astronomi. Ioan Andrieșescu (1888-1944). fondator al școlii românești de electrochimie. Dacă vrei îți fac lista cu Iașul sau oricare județ cu NUME. Fiind de la editură mi se dădea orice publicație solicitam. Începeau cafeluțele și taclalele de la un birou la altul. istoric etc. G. 2 fizicieni. Situația ar fi următoarea: Membrii Acad. urmați de 16 persoane constând din câte 1 arhitect. cu b (șase). Constantin Aramă (1919-2003).] Condurachi. cunoscut arheolog și istoric al Antichității. fizicieni. pentru că la anul se împlinesc 140 ani de la înființarea ”Societății Literare Române” (cu această denumire a fost posibilă înființarea) pot să ofer un m-ss corespunzător și imbatabil din punct de vedere științific (inclusiv portretele acestora). 3 juriști. 1884 [- 1953. născut în anul 1786. Mulțumiri pentru scrisoare și pt acceptarea materialului pe care l-am propus spre publicare. numărul total s-ar reduce de la 78 la 77 persoane. dramaturg. În cazul în care se va putea dovedi că el a fost hușean. 4 ingineri. 1898 [-1953. pe care o vedeam în depozit și o fișam pe loc (în cazul în care publicația nu avea drept de a ajunge la public).. P. cu d (nici unul) și așa mai departe. I. dar s-au născut în alte județe ale țării) sunt în număr de 78. Aramă.României unde s-au aflat piese de argint de factură dacică. probabil în lunile mai-iunie 2005. prof. 1864 [-1936. născut Ion Șandor. M. Atanasiu Gh. I. între care și asta cu membrii Academiei Române (care pe atunci era un subiect neagreat de autorități). sat cătun. Gheorghe Atanasiu (1893-1972). care era lângă Biblioteca Academiei. De pildă nimeni din județul Iași. Dar în cei peste zece ani petrecuți la Ed. 2 geofizicieni. nu mai este INEULUI. agrochimist. dr. și Atanasiu Ion)46. comună. C. 7 medici. 48 Trimisă din Arad. A. renumit fizician. eu n-am stat degeaba. Gheorghe Asachi/Assaki (1788-1869). 283 www. P. Ceilalți se grupează în felul următor: 7 chimiști. dr. membru fondator al A[cademiei] Române. ceea ce nu s-a reușit de către cei ce s-au ocupat de viața și opera lui Stamati înainte de noi. 1833 [-1914.] Costăchescu. medici. istorici.] Panaitescu și 1912 [-1987. cu c (șaisprezece). 1892 [-1977. AN DE NAȘTERE ȘI DECES. se mai presupune că s-ar fi născut în orașul Huși.] Constantinescu Iași. 1888 [-1944. LOCALITATE: oraș. 11. spre exemplu.] Codrescu.] Erbiceanu. A. membru al Academiei Române (1941-2000).

Principalul lucru este de a avea cartea computerizată. Xenopol. Corduneanu. 1851[-1912]. Goești. Mircea Rusu and Dr. Poate Institutul Xenopol. Dr. 274-290).cimec. nu-i așa ? Și unde mai pui că am și numele pentru fiecare grupare profesională: spre ex. SECOLELE XIX-XX.. mai ales că și el figurează între cei 12 academicieni. Deoarece am întârziat cu expedierea am mai anexat o scrisoare. pedagog. Scrisoarea a II-a Cântărind mai bine lucrurile am ajuns la concluzia că noi am putea cu multă ușurință să elaborăm o carte al cărei titlu să fie ISTORICII ORIGINARI DIN JUDEȚUL IAȘI MEMBRII AL ACADEMIEI ROMÂNE (secolele XIX-XX). Fântânele. așa că nu va fi exagerat de scumpă. There are revealed the political and administrative difficulties the historical research had to face in that period. Liviu Mărghitan. veterinar și zoolog. S. S. Așa că avem material de prelucrat. vei primi capitolul I. Personal aș zice să începem chiar și fără aranjamentul tipăririi. Iași. biochimist. Dumitru Tudor. Șipote. Târgu Frumos. 284 www. Dumnezeu să-ți călăuzească gândul ! /ss/LMărghitan [P. Bănuiesc că te-am făcut praf ? Articolul va avea cam 18-20 pagini fiindcă numai ”istoricii” sunt în nr. Fiind o premieră națională absolută în istoriografia românească. dar nici nu va fi o modestă broșură. Săcărești. Cu documentația pe care o posed manuscrisul va fi terminat în cel mult patru luni. Pentru ca lucrurile să meargă mai repede nu este necesar să îți dau întregul manuscris. Erbiceni. sau Universitatea (ori ambele instituții în colaborare). Șase sau opt pagini ne vor lua chestiunile generale despre înființarea A[cademiei] Române și rolul moldovenilor în acest important pas cultural științific național. Brătianu și Condurachi pot fi scrise câte 30 de pagini pentru fiecare. XV. să știi Virgile că o să fie cea mai citată dintre toate lucrările noastre pe care ne-am zbătut aproape o jumătate de veac să le scriem și să le publicăm. SCURT ISTORIC AL ACADEMIEI ROMÂNE. cel puțin.). 1906[-1973]. pp. Dolhești. Trifești.. Strunga. Onești (sat aparținător comunei Plugari. Articolul ar anunța cartea propusă în scrisoarea a II-a.. general de armată. Scânteia. geochimist.] O să fie o carte trăznet ! Îți garantez ! Historical Letters (VII) In the following lines the project of reproducing the correspondence between the author and some Romanian and foreign historical personalities is continued (see ”Ziridava”. Ție ți-ar reveni misiunea de a-l transpune pe casetă sau SD (eu nu posed aparatura necesară) și să găsești cine să o publice (tipărească). Încă un detaliu: ”neieșenii” provin din: Cozmești. Ruginoasa. This time some letters belonging to the following Romanian archaeologists are reproduced: Prof. nu orașul Onești). Tansa. Miclăușești și Hoisești. Evident că va fi de menționat câte ceva și despre membrii fondatori originari din Bucovina și Basarabia și din alte județe ale Moldovei (Neamț. Iași. Iași. Ipatele.ro / www. 2016. Vaslui etc. fiindcă din practica mea ca redactor știu că fără manuscris nicio tipografie din lume nu îți poate tipări vreo lucrare. 12. Haimovici. n. Cotnari. 1902[- 1976]. Dr. c. Gh. Historical Letters (VI). din abundență. Iași. compozitor. M. n.ro . C. seismolog. filosof. n. folclorist. filolog. Cred că nici filiala academică din Iași nu posedă o documentare mai riguroasă.muzeuparvan. critic de artă. deoarece până la finalizare o să găsim o soluționare. Cartea va avea peste 150 de pagini. Pașcani. Andrieșescu. 1928.: matematicieni: Călugăreanu. They add new information concerning the Romanian archaeology from the second half of the XXth century. Titlul lucrării ar putea fi următorul: MEMBRII ACADEMIEI ROMÂNE ORIGINARI DIN JUDEȚUL IAȘI (Cu privire specială la istorici și arheologi).biolog. n. Dacă ești de acord cu ideea mea te rog să mă anunți (poate prin telefon 0257/xxxxxx) și până în zece iulie a. ci să-l trimit în măsura în care îl scriu. de 12 și sub niciun motiv nu pot să scriu mai puțin de o pagină despre fiecare. Despre Kogălniceanu. gazetar. Haret.

Cluj(. dr. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne. I.Dacia. 1924-1947.S.Acta Musei Napocensis.ro . Ber. I-XII. București. Cluj-Napoca. ED .ro / www. 1. 285 www. Dr. EphNap . doc.Napoca). Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie.Ephemeris Napocensis.Bericht der Römisch-Germanischen Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts.. 1957 ff. Dumitru Tudor to Virgil Mihailescu-Bîrliba. Dacia .RGK . M.cimec. Scrisoare de la prof. Fig. Anuarul Institutului de Archeologie și Istoria Artei. Frankfurt a. Roma. N. Dumitru Tudor către Virgil Mihailescu-Bîrliba/ A letter from Prof.ABREVIERI ActaMN .Ephemeris Daco-Romana.muzeuparvan.

cimec. Liviu Mărghitan către Virgil Mihailescu-Bîrliba/ A letter from Dr.muzeuparvan. 286 www. Liviu Mărghitan to Virgil Mihailescu-Bîrliba. 2.ro / www.ro .Fig. Scrisoare de la dr.

însă.) a apelat. În cursul anului 2014. între care și stabilirea limitelor romanității orientale și desfășurarea și încheierea procesului de formare a limbii și poporului român. 473 pp. ar fi fost. în regiunile de la nordul Dunării de Jos. la Suceava. Din capul locului trebuie să menționăm că inițiativa de a realiza o monografie istorică dedicată separat numai Bucovinei nu ni se pare corectă.cimec. dovadă că nu cunoaște bine. A. rezultatele și concluziile noastre reieșite din cercetările arheologice pe care noi le-am întreprins timp de șase decenii în numeroase obiective din perioada marilor migrații situate în această parte a țării. C. contestă continuitatea populației autohtone de aici afirmând că aspectele culturale daco-romane și romanice din perioada secolelor IV-IX ar fi în realitate slave sau eventual alogene. V. Întrucât o parte din arealul zonelor din nord-estul Moldovei se află astăzi în limitele teritoriale ale statului vecin. dovedind serioase lacune în ceea ce privește înțelegerea elementelor esențiale ale problematicii. crede că pentru istoriografia românească autohtonismul și continuitatea ar fi un mit al perioadei comuniste! 287 www. animat poate de ideea de a epata. în perioada Evului Mediu timpuriu și începutul celui următor. cu surprindere că punctele de vedere și concluziile eronate formulate de unii arheologi și istorici ruși și ucrainieni. în perioada secolelor VI-XIII.A. integral. Iorga. Suceava. 2014. populate numai de slavi și eventual și de unele populații migratoare. pentru istoria spațiului carpato-dunărean. din regiunea istorică dintre Carpații răsăriteni și Nistru. ca și pentru alte zone ale Europei. potrivit cărora Bucovina și chiar întreaga regiune dintre Carpații răsăriteni și Nistru ar fi fost complet slavizată.ro . o importanță deosebită. M. Istoria Bucovinei în epoca marilor migrații și până la încheierea formării Moldovei medievale. nu poate fi întreprinsă decât utilizându-se datele puse la dispoziție de investigațiile arheologice. A se străduiește. În încercarea de a demonstra calitatea sa de specialist. Giurescu. autorul monografiei a apelat și la datele acumulate prin cercetările arheologilor ruși și ucrainieni. Mai mult. fără argumente credibile. volumul al II-lea dedicat istoriei Bucovinei. A. pretinsul specialist acceptă că Bucovina ar fi făcut parte chiar din patria primitivă a slavilor. astfel. culturale și etno-demografice din spațiul geografic menționat. așa cum pretinde. efectuate după includerea acestor regiuni în teritoriul Ucrainei. I. M. deoarece zona geografică denumită astfel de străinii care au stăpânit-o vremelnic face efectiv parte. A. a apărut. cercetarea istoriei acestei părți a Moldovei. autorul monografiei Bucovinei erijându-se într-un vrednic soldat al panslavismului. Nestor și alții. sub egida Societății Culturale ”Ștefan cel Mare” Bucovina. C. realitățile social-economice. Constatăm. să demonstreze că Bucovina. În acest larg context. în perioada menționată. nu se sfiește să critice. unele păreri ale unor savanți precum N. se erijează totuși în postura unui autorizat specialist criticând. Mugur Andronic (prescurtat M. cum era și firesc. elaborat de Mugur Andronic. fără o serioasă susținere științifică. Volumul menționat tratează perioada marilor migrații până la încheierea formării Moldovei medievale. la informațiile oferite de descoperirile arheologice. În lipsa informațiilor din izvoarele scrise ale vremii. De aceea. începând din secolulul al VI-lea și până târziu în Evul Mediu. au avut loc o serie de evenimente definitorii pentru evoluția societății locale. M. Cu o lipsă evidentă de bună cuviință. Pârvan. M. sunt în întregime acceptate și de autorul monografiei Bucovinei. Este bine cunoscut faptul că.muzeuparvan. Perioada marilor migrații prezintă. M.ro / www. Deși nici experiența profesională de teren și nici modestele rezultate obținute până acum nu îi conferă calitatea unui adevărat cunoscător al problemei. ca și restul Moldovei. Andronic.

Ceramica din complexele arheologice bine datate. Dodești. contemporană în bună măsură cu aceea denumită de tip Lozna-Borniș de la est de Carpați. Așa cum am mai arătat. autorul monografiei Bucovinei consideră că ceramica lucrată cu mâna. Poiana- Zvoriștea.cimec. Suceava-Drumul Național. Bacău. și etnicul celor care le-au utilizat. într-o destul de mare măsură. datând din perioada secolelor VI-X. tratează critic și problematica vizând evoluția societății est-carpatice către Evul Mediu dezvoltat. obiecte vestimentare și de podoabă de certă sorginte romano-bizantină. Rașcov. așa cum pretinde.ro / www. care au descoperit vestigii de mare valoare științifică. care nu se întemeiază pe niciun argument. Izvoare-Bahna. Dănceni. formulate fără o temeinică argumentare și uneori într-o manieră persiflantă. are deplina libertate de a formula puncte de vedere personale. Din conținutul monografiei. M. Teodorescu. Stăruind în a-i vedea pretutindeni pe migratori. precum producerea ceramicii la roată. inegală ca valoare. I. Postică. a fost atestat prin intermediul săpăturilor arheologice sistematice în numeroase obiective.A. Teodor. Hlingeni și altele. anumite tipuri de fibule digitate miniaturale. Vânători. Gh. de vreme ce. Botoșana. ceramica nu poate atesta etnicul unei populații. Fără îndoială. care nu au o origine slavă și care nu sunt atestate în lumea Europei răsăritene din veacurile V-VI. o lipsă evidentă de respect față de activitatea și rezultatele obținute de cunoscuți specialiști români precum: I. Protase. P. A. diferite obiecte religioase creștine și altele care nu au avut antecedente în lumea slavă din răsăritul Europei. I. sugerează că specialiștii care le-au descoperit ar fi asociat intenționat diversele categorii ceramice și obiecte amintite pentru a dovedi prezența autohtonilor. contrare chiar acelora deja exprimate și demult acceptate ca valabile în istoriografia română. Este o ofensă. Rusu. M. tipsiile și castroanele). Nu vom mai insista asupra altor puncte de vedere ale autorului monografiei Bucovinei. vestigii creștine. forme specifice de vase. Dodești. Aspectul cultural Lozna-Borniș reprezintă o importantă etapă în evoluția definitivării culturii vechi românești. Hansca și altele. Considerându-se.muzeuparvan. Acest aspect a evoluat din cultura anterioară romanică de tip Costișa-Botoșana-Hansca și prezintă în conținutul său elemente care nu se regăsec în obiectivele din aceeași vreme de pe teritoriul Ucrainei. De mai multă vreme. M. D. Hucea. Nestor. Lozna. fără de care cunoașterea realităților din mileniul marilor migrații nu ar fi fost posibilă. crede că și aspectele de cultură materială din perioada ulterioară. Trebujeni. specifice unor aspecte culturale definite și datate corect. Târpești. contrazicându-se astfel. cu buza răsfrântă. Eugenia Zaharia. Daicoviciu. Pentru a-și susține opiniile. D. ar fi de origine slavă. dar modul în care le-a exprimat nu este nici pe departe de ținută academică. precum cele de la Davideni. după părerea lui. Suceava-Șipot. evident. Este cazul resturilor ceramice lucrate cu roata și al unora lucrate cu mâna (oale cu corpul globular. M. Mitrea. unul dintre cei mai avizați specialiști ai periodei. Stanciu și alții. Poiana-Dulcești. A. datând din perioada menționată. La est de Carpați. Rateșul Cuzei. scoase la iveală prin intermediul săpăturilor arheologice întreprinse de exemplu la Focșani. reiese limpede că autorul ei nu a 288 www. Hlincea. cu accente nedelicate la adresa unor cunoscuți specialiști. Hansca. nu a putut să preia o serie de elemente noi din aspectul cultural slav arhaic denumit Praga- Korceak. Diaconu. C. anumite tipuri de obiecte de podoabă și vestimentare. scoasă la iveală împreună cu vestigii având trăsături și origini precis stabilite. poate totuși documenta. M. Gh. monede etc. sunt exclusiv slave. V.. deoarece acesta nu a avut contacte în teritoriile de la est de Nistru cu civilizația romano-bizantină. vestigii ceramice de acest fel apar împreună cu fibule romano-bizantine. A. Pentru a dovedi slavizarea Moldovei. Borniș. Davideni. de la care ar fi avut multe de învățat. secolele VIII-X. Ștefan cel Mare-Gutinaș. Dănești. specifică veacurilor IX-XI. acuzație deosebit de gravă.ro . Izvoare Bahna. Aspectul cultural pe care noi l-am denumit de tip Lozna-Borniș. de asemenea. noi am arătat că așa-numita cultură slavă de tip Luka-Raikovețkaia. prin intermediul populației autohtone de la est de Carpați s-a transmis și lumii slave ucrainiene o serie de bunuri de sorginte romană târzie și bizantină. unelte pentru agricultură și activități meșteșugărești.

noi credem că slavii nu au avut niciun rol în procesul de etnogeneză românească. O altă problemă. în perioada secolelor VI-IX. nu înseamnă că se ignoră prezența unor grupuri de slavi. ne vom rezerva în viitor o discuție mai amplă. după deplasarea celei mai mari părți a slavilor la sud de Dunăre. constituită pe vechi și statornice baze social-economice de tradiție romană. în secolele X-XII.ro . unde unele complexe de locuire sunt datate și încadrate cultural aleatoriu. Șipeniț. Popa. în contact cu populația autohtonă. Răciula sau Alcedar. Panaitescu. P. așa cum am mai afirmat. în consens cu alți savanți. ca și acelea făcute de M. determinate de marile invazii să se deplaseze aici după dislocarea lor din zonele intens romanizate. este aceea a prezenței elementelor etno-culturale romanice din regiunile de la est de Carpați. în zonele extracarpatice au mai rămas să viețuiască unele grupuri reduse de slavi care au intrat. au fost nevoite să se asocieze în puternice uniuni de obști. legate de lumea romanității orientale și. fără observații stratigrafice sau alte elemente clare de încadrare. Despre existența lor. de creștinismul ortodox. O altă problemă.Hr. pentru vestigiile valorificate în micromonografiile sale dedicate așezărilor de la Poiana-Zvoriștea și Todirești-Suceava. care trebuie subliniată. M. Este important de subliniat și constatarea că. dintre toate teritoriile afectate de invaziile slavilor și locuite definitiv de aceștia. Asemenea structuri au putut fi atestate prin intermediul săpăturilor arheologice la Fundu Herții. spiritual. redus și el numeric și incapabil să aducă modificări în structura comunităților sătești autohtone. fiind de acord cu opiniile unor arheologi de peste hotare mai puțin cunoscători ai realităților social-economice.muzeuparvan. Maria Comșa. Șt. oferă însă largi posibilități de a admite aici existența unor grupuri mai compacte de romanici. o respinge categoric. cum era și firesc.. consideră că aceste structuri nu s-au putut crea. dar nu aduce niciun argument în sprijinul opiniei sale în afară de faptul că asemenea cnezate nu sunt menționate în izvoarele vremii! Dacă nu sunt menționate în izvoarele vremii. A. Pascu. culturale sau etno- demografice existente în regiunile de la est de Carpați. Descoperirile arheologice destul de numeroase de la est de Carpați. este aceea a obștilor sătești din primul mileniu d. Brătianu. Întrucât sunt și alte aspecte tratate de M. De aceea. Iorga. P. M. În condițiile politice deosebit de vitrege. pe care le locuiseră anterior.ro / www. numai regiunile de la nordul Dunării de Jos au rămas.Hr. fiind incluse mai târziu. către sfârșitul primului mileniu d. în monografia Bucovinei care comportă o analiză detailată pentru a evidenția unele din concluziile sale lipsite de temei. cercetările lingvistice arată clar că. Rusu și alții. ca și cel de al doilea grup de slavi. A susține. în limba română au intrat foarte puține cuvinte de origine slavă. invocând ca argumente existența ceramicii lucrate cu mâna socotită slavă și părerile eronate ale unor arheologi ucrainieni și ruși.cimec. realizâdu-se astfel centre efective de apărare. amintesc în scrierile lor N. care ni se pare de asemenea superficial tratată. ca și din restul spațiului de la nordul Dunării de Jos. Fără îndoială. 289 www. marea majoritatea a acestora (de sorginte sârbo-bulgară). prezentând clare trăsături romane târzii și bizantine. continuitatea și romanismul populației autohtone în regiunile dintre Carpații răsăriteni și Nistru sau în alte părți ale spațiului de la nordul Dunării de Jos. în perioada secolelor IV-X. Kalfa. unele pătrunse în cursul secolelor V-VI. determinate de marile invazii de populații. A. pe care M. De altfel. nu înseamnă că nu au existat. Trăsăturile aparte ale satelor autohtone le-au oferit acestora largi posibilități să viețuiască statornic în condiții politice și social- economice precare și să participe efectiv la desfășurarea unui larg proces de asimilare a alogenilor. care au generat la rândul lor constituirea unor structuri administrative de tipul cnezatelor. satele autohtone de la est de Carpați. pe baza numeroaselor descoperiri arheologice.înțeles corect unele din aspectele pe care le-a tratat. De aceea. R. pătruns în secolele VII-VIII. analizele pe care le-a întreprins în contextul problematicii abordate ni se par superficiale și în multe cazuri ineficiente.A. Gh. A. Aceste grupuri puțin numeroase nu au fost însă în măsură să influențeze evoluția societății locale. din punct de vedere etno- demografic.

veche românească și creștină. să se convingă că. Autorul monografiei Bucovinei ar trebui să reanalizeze. un deserviciu istoriografiei românești. Din lectura monografiei Bucovinei aparținând muzeografului Mugur Andronic.muzeuparvan. Istoria Bucovinei ar fi scris-o într-o limbă slavă și nu în limba română. A. curent ideologic mereu reactivat din considerente care nu au nicio legătură cu realitățile istorice din aceste regiuni. fără idei preconcepute. în primul mileniu d.Hr. Dan Gh. printre altele. TEODOR 290 www. M. Autorul a utilizat în exces o bogată bibliografie românească. Ar trebui. criticile nefondate și negarea unora din concluziile formulate de cunoscuți savanți. Pentru a sprijini punctele sale de vedere. De aceea credem că.. M. prin părerile sale.ro / www. În felul acesta. mai ales. dacă nu ar fi existat permanent populația daco-romană.ro . M. A a făcut. s-a declarat adeptul panslavismului.cimec. nu cunosc bine aspectele culturale și etno-demografice din perioada Evului Mediu timpuriu din regiunile de la est de Carpați. din nefericire. în regiunile dintre Carpații răsăriteni și Nistru. un volum de muncă deosebit. romanică. a apelat constant la părerile unor savanți ucrainieni și ruși care. de fapt. rusă și ucrainieană. formulate uneori cu o pretinsă autoritate. realitățile atestate prin intermediul cercetărilor arheologice și să reflecteze cu responsabilitate la destinul romanității orientale. trebuie evidențiat faptul că realizarea ei a necesitat. fără îndoială. dar. A.

Monumente laice şi religioase ale Bârladului. Bucureşti. Editura SC. Mircea Mamalaucă. B. 291 www. 2005. Seria Albume: Valentin Ciucă. PUBLICAŢII ALE MUZEULUI „VASILE PÂRVAN” BÂRLAD ACTA MUSEI TUTOVENSIS PERSEUS. 1: 2012 VOL. Bârlad. Editura Art XXI SRL. 4: 2015 VOL. 2000. Eugenia Popuşoi. 8. Bârlad. D. Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Gânduri răzleţe. Chr. XII1-2: 2016 VOL. Expoziţia permanentă de artă românească contemporană din patrimoniul muzeului. 5: 2016 VOL. I: 2006 nr. 1999. VIII: 2013 VOL. Dumbrava Roşie. VI: 2011 nr. Seria Memoriale: René Duda. Editura ASA MEDIA GRAFIC. 2000. 5. Moldova de Sud şi centrală în sec.muzeuparvan. 6. Diversificarea ofertei turistice în zona transfrontalieră Vaslui-Soroca..ro . IX-X: 2014 Seria ISTORIE VECHE ȘI ARHEOLOGIE: VOL. XIII: 2017 Seria MEMORIALISTICĂ: vol. Bienala Națională de artă contemporană „Nicolae Tonitza”. IV: 2009 nr. II: 2007 nr. VII: 2012 VOL. ediția I. 2004. Irimpex SRL. Bârlad.I.C. Editura Sfera. V: 2010 nr. Irimpex SRL. Mircea Mamalaucă. III-XI p. 2003. Aşezarea şi necropola de la Bârlad-Valea Seacă sec. Ghid turistic Mircea Mamalaucă. 4. Revistă de astronomie VOL. 2: 2013 VOL.). E. Seria Cataloage: 1. C. Editura ASA. 2005. redactare-coordonare). Album Mitologii subiective Marcel Guguianu. XVI-XVII. Nicolae Mitulescu. sec. Răzvan Constantin Caratănase. 2009. 1995-1996 (Eugenia Popuşoi. Iaşi. Alina Butnaru. Catalog Jubileu expoziţional simpozion. Tezaurul de la Bârlad. Editura Sfera.ro / www. Nicoleta Arnăutu. Eugenia Popuşoi. Bârlad. Mircea Mamalaucă (coord. III: 2008 nr. 6: 2017 VOL. Editura ARC 2000. Mircea Mamalaucă. 2010. Editura Sfera. S. II: 2016 ALTE PUBLICAŢII: A. Seria Monografii: 1. Vasile Palade. Antichitatea târzie în Bazinul Prutului.D. 2009. 3: 2014 VOL. 3. Trestiana. 2.cimec. I: 2015. 2. vol. îngrijitor de ediţie). 2008. 2016. Editura Tiparul SC. Bârlad. Editura Opera Magna (Alina Butnaru. Editura Serigraf Design SRL. III-IV p. Bârlad. 2001. 2000 de ani de creştinism. Rădăcini ale civilizaţiei străromâneşti în Muntenia de Răsărit. 7. monografie arheologică.. XI: 2015 VOL. Bârlad. Chr.

. textele figurilor. prenumele cu litera de început cu majusculă. . caracter de 14. între paranteze editorul. centrat. Dacă sunt mai mulţi autori. publicaţia. . dacă este cazul (vă rugăm consulați aparatul critic al numerelor anterioare). .muzeuparvan. anul publicării lucrării.ro . notele se vor plasa la subsolul paginii şi vor conţine: numele autorului. cu mărime font 10. bibliografia se va scrie în ordinea alfabetică: autor. . urmat de cinci termeni reprezentativi pentru conţinutul articolului. spaţiere Single.cimec. rezumatele traduse în limba engleză. paginile. font Times New Roman. Recomandări pentru viitorii autori ai articolelor Pentru a asigura tipărirea volumului într-o grafică unitară. pe maxim o jumătate de pagină. caractere de 12. urmat de footnote „*” ce va conține adresa autorului. . Key words: se ataşează după un rând liber. bold. anul apariţiei. toate lucrările ce urmează a fi publicate în numerele viitoare ale revistei „ACTA MUSEI TUTOVENSIS” trebuie să respecte anumite reguli de tehnoredactare: . autorul articolului: la un rând distanţă de titlu. aliniat bloc Justify. numele cu majuscule. lucrările vor fi tehnoredactate folosind programul Microsoft Word. titlul articolului sau a cărţii. 292 www. paginile şi figura sau planşa. se multiplică nota de subsol „*”. . cu italice. editura. titlul lucrării cu Italice. titlul comunicării cu majuscule. numele revistei sau volumul colectiv de studii. tabelelor și bibliografia vor fi scrise cu mărime font 10. restul cu litere mici.ro / www.