Prefat Indrumaral de Wwcréri practice (eréri de laborator) de Fizicd ‘generald, conceput si redactat tn cadrul Catedrei de Calculatoare si Avtomatinti, a Faculdf de Inginere Eletricd din Suceava, se adreseaz’ studenilor din primul an gisau al doilea an de studi ai acested faculi I are ca scop aprofundarea gi inegirea cunostntelor cipttate de clive sudecji la curs, dabindien unot deprinderi practice gi fteupirea unor tehnici experimentale specifice acestui domeniu. Lucrirle confinute tn acest fndrumar si realizale majoritatea in vultimii ani, se refers im principal In unelemetode mecnice, termodinamice, eletrice, electronice si optice de mlsurare, deosehi ae ‘importante tm determintrile de laborotor si eu lagi implicatii to actvilatea practic, 1a studiul funcfionirii si uiliniri unor aparate clectrice, electronice gi optice de mare utilitate, la verficarea unor legi gi studiul unor fenomene fice, 1a determinares difertelor mirimi mecanice, termodinamice, clectrice, magnetic, optce i mucleare, precum ila ‘caractrizarea unor materiale din punct de vedere electric gi magnetic. Ficeare Iuerare continutl im acest indrumar cuprinde print altele (© parte teoretich In care sunt prezentate elementele teoretice de era, recesare inelegerti experimentulul care urmeac a fi efectuat,0 parte ta care este descris dispocitvul experimental i ultima parte tn care sunt preventate problemele de studiat i unele indicat privind preluererea atelor obfinute. In mod delibera, fa textal Iucrdeti mu sunt fntotdesuna indicate in amfnunt tipurile de aparete ufiizate in anumite montaje cexperimentale. Aceasta, pe de o parte pentru a da studenfilor © mai mare liberate gi tn celui timp de ai soliita tn mai mare misuri Ia alegerea sparallor corespunzitoece sealizirit difertelor montaje experimental. Pe de ltd parte, continua dotare a Iaboratorului eu apersturl nou ar condice im sour timp la meconcordanfe fm cees ce priveste aperstele [aindicate tn textal luervilor spre a fi utilize In montajele experimentale si cele existente im Isborator. De asemenea, n Tucriri mu sunt date dete privind menipularea iferitelor apare care se utlizeezi tn laborator, pentru a nu se extinde textul acestora. Aceste detalii sunt precizate in insiructinile de Tuera existnte tn laboretor. In activtaten de Iaborstor, se cords, de asernenea, 0 atenfie sporitt calcului erorlor,prelucari_ datlor, fn conditle in care, n prezent, aceste operatii se pot face foarte bine yi cau programe speciale utilizate de calculator. Cu ajutoral Intemetuui itera fenomene fizice ce se studiazi tn Iuborator sunt ulterior simulate i vizute in profunzime pe monitor calculatorulu. ‘Subsemnatul, lector unis: dr. Toader Dé Strugariu, avind in ‘vedere bogata experiensl fn domeniu conduceri i organiztrii Iucrnilor de Isborator, sper & am rousit prin acest indrumar si stabilese o legaturk fireascd intre cunogtinjele teoretice predate la curs gi cele practice oe se dobiadese fn lshoratr. Tin 26 mulpumese pe aceastt cale dommului decan prof. unt: dr. \Siefan Antohe $i dommulut prof: univ. dr. Ianeu leva de a Facwltatea de Fisied, Universita Bucwes, pentru. speijinul acordat ta realizarea. si cconceperes unor lucriri, precum si dommulul conf. univ. dr. Marian Scheffel, Facultatea de Mecanicd, Universitatea Stefan cel Mare” Suceava, experienja in domeniu gi indicaile lor lind foarte pretioese. Maulpumese de asemenea si dommulul prof dr. Marian Risici, C.P.1, din cadral aceleasi Facultiti de Fizicd, pentru iteresul de care a dat dovadi in sprijiniea activitiii mele de doiare a laborstorului din Suceava cu sparaturl optic si laseri necesari pentru realizarea. citorva Jueriei practice de mare fine. ‘Luorrile expuse sunt, bineinjoes, susceptible de imbundtitre st de acces, autorul ya primi cu plicere toate sugestile i propunerile penta {mbunktSires acestul indrumar la o viitosre edie. Tanuarie, 2003, Coordonstor, lector. univ. d. Toader Dinu} Strugaix ELEMENTE DE CALCUL AL ERORILOR {hn corcetirite de fiicl experimentaladistingem dou felusi de etermindsi de misimi fice: 1) Masurdtori direce, de exempl, masarsea Iungimilor eu un meu, a meselor ca o balan, temperaturilor cu un termometu, ete 2) Maswatori indivece, cind mitimea fizich se obtine prin calcul, folosind rezultatele unor misurteri directo i eplicind anumite reafi rmatematice deduse pe baza legilor fri, de exemplu, misurarea vitezi, scceleratii, densiiti, coeficientlui de frecare, momenmalui de _inerte, constantelor clastice ee 1, Clasifcarea erorilor rice masundtoare fied implied totdeauna eror, Avestea pot fi: 4, Erori de misura (erari inevitable) Acesten se datoresza imperfectunitsimurilor si a aparatelr. Valrile citte sunt doer mai mult ‘sau mai putin apropiate de valoares exact, ‘masuraie, Aveste erori nu pot f cunoscute exact; dar ele mu pot depégi ‘roares maxim, corespunzatoare precizieiaparatalui fost. Uneori tn caleule se folosese anumite constante fzice, extase din tabele speciale publicate. Aceste constante ai in general erori foarte: mi neglijbile (doc plstrim un oumir suficent de zesimale) fayh de etoile ‘mirimilor milsurate in mod obipauit Intoun lsborator penta stident 2. Erori de rotunjre. in calcule pot interveni numere iajionale, and iiont econeseuth, a mist mn umir mare de zecimale(rdicali, , ., logaritmi, func tigonometice, cexponeciale). Evident, suntem nevoiti si plstrion ta eafeule um nur Yiitat(ee; de zecimale,Eroare comisi se pote nega dack plstim un ume suficient 4 zocimale 43. Erori de metoda. Foarte des suntem nevoiti si tnlocuim problems aus (propust) cu alta mai simpl8 (apcoximativi, ceca. ce implick evident © ‘axumith eroare chiar dack datele initale ar cunoscute exact i calculele at fi ficute exact. Erorile se mai pot clasfia st asf: 4) Erort sistematice. Aceste erori se pot caruteriza prin fapal o& se ‘produc toideauna ix acelayl sens. Deosebim: 8) erori insirumentale, était efeciunii aparatelor, de exemplu falonarea defectuoosi « spararni de lsu, deplasarea scaled, ete; ) erari personal datorate not lipsuri ie eprinderile si dextrtateaexperimentatorului ©) erortteoretice, datorate regljtrii umor factor’ fizici sau mor acfiuni exterioare permanente #2 Aaiorate formulei de caleal imprecise sau grepite. Eronle sstematice pot fi reuse, introducing coreeii adeevate b) Erori aceldentale (Intimplatonre, alestori), Aceste cro ¢ caracerizeaz’ prin faptil of se produc atét urn sens edt gi In calla $f ‘se datoreasd nor factori variabill sau nedeterminayi, care au pot fi controlati de experimentatr, adit se dstoeari inti ‘c)Erori grosolane saw gregell, Aces erori sunt mult mai mari dectt ceorile obisnuite si apar datoriti neatenpet experimentatorului: cite: grsitt la un aparatnoaje rest a rezulttl,confiie,omisiun. Aceste eri pot i recunoseute relativ ujor gi eliminate ulterior din ealcule 2.Erort absolute st erort relative Misuriod 0 anomivi mirime fizicl X gisim 0 anumit valome rumercA x, apropidth mai mult seu mai puyin de valoarea exact (evident ecunosculi) e mlrimii masurate, Se numeste erogre absolut modula! Pe er ye feces yy inte Ge nel OIE de pen tens esa maps eget 1 eur stchin ogh xm vom vedes, Se numeste eroare relativd raportul bana mT ar er til We a ale oe De obiceeonle sunt mist /éc/cexy, x iy atl net practic se ‘ita at tied sara ay unde eroarea absolué dr (care se poate evalua) exte raportaé la valoarea masured (Geet eunoseut, Eroarea absolut se miscarh ta accleasiunitfi ca gi mirime Sasi, a timp ce eroarea relativa n-are dimensiuni gi se exprimf adesen ia procente Froarea relativa caracterizeazt mai bine precizia unei misurttor i find ‘dimensional, permite compararea preciviei de milsurare a mitimilor de anc fer De exemplu, distanta Bucuresti -Ploiesti (60 km) misurati cx @ eroare soluis de 6m mseamna 0 eroare relative de 0.01%, pe cand 0 clade de (60.m misurath cu sceeasieroure absoluth de 6 m tnseamni de fapt 0 reuritoare foarte grosolent fat de cea precedenth, deoarece scum erocrea relativi este do 10%, 3. Rota 1, Ronmprs Am art necesiaten dea plsra in cael un namie Umit de cite. Pena a comie © eoare minima se respecth uniter rep Dac cia nop este mai mare det 5,30 adaust o unitate lncitia precedents pistras, iar daci cifta negliath este mai mich decit 5,2 20 adauga nimic. Bxamplu 5.104953 -> 570495 + 5,7050-> 5,105 4 5,70-+5,7-+6. @) ‘Eroarea comist prin rotinjre au depiseste evident 0,5 din valosrea ‘iti din ulima cif pista 2. Gia “exacta", O cif s unui numir se considert “exact, dack valoacea une! unitifi din aceasth ciftt este mai mare decit eroarea absoluts a numirului Ciffa "exact este cif optim, cere corespunde erorii minime, fa seasul cS, decd mirim sau micgorim sceast cif eroaea va crest De exemplu, pin rotunjrea numerelor irajionale toate ciftele vor fi exacte’. Uhima cif Yexactd* poate s8 mu fie strict exacts, dar tm orice caz ‘mu difet de ce4 stict exact prin mai mult deckt © unitate 3. Regula de serlere a numerelor aproximative. ‘Dack nu indickm erearea absolut stunci print-un numir adecvet de ‘otinjri tebuie si seriem numirul astfel fncit eroarea eA na doplgeascs ‘valoarea unc nitii din ulima cif scrist toate cifele find deci "exacte” La nevoie se foloseste factorul 10%, flind un intreg convensbil. Dect indict eroarea sbsoluth a numirulu, tunci pe lingi cifele "exacte” se mai series cifra urmBtoare, numiti “ia indoielnicd. Este imutl 38 scriem si ciffele urmatoare deoarece sunt inexact. Vom serie deci mumirul eu tot stites. zecimale cite zecimale are eroarea absoltt, Bxemplu: Viteza lumii tn vid este = 299792,5 + 03 kinls. Dack mu indice exoarea, webuie si scriem numiruaste: 6=2,99792.108 = 2,098-10' = 3,000-10°= 300-10" kms. (4) Sub ultima forma ciffele 00 sunt exact” adic eroarea nomial seri ante este ab 1-10" kms, adio8 299-10? < © $301-10°kmv/s. Ar 6 incorect = scrim ¢€=300000 kan/s fda indica eroarea, deoarece ar rezuta cH erorea sumirtu seis ase este sub 1 km/s, dict 299999 sc 300001 kms, coca ce este rest 4, Cife semnificaive, Se mimese cite _semniicative toate citle exact” gi lt “indfelnca” ale umiruui seis conform reguei rcalonte, find 0 soeoti zeourle din ja numrulu, care indiek doer ‘ordinal ciflor urmivoare i pot fi totemura eliminate folosind un factor 10h kenamar ftreg (autind virgul) De exempls, consents gars perficth = 082 aun. Volga 82107 ctm. Voted (5) ce oat cif semnifistive. * act de exempla, cen o mast de 275g cnr cu o preszie de 1 mag, uebuie sh seriem m= 27,500 g Ulimele douk 2erouri sunt cite senmifictive "exacte") ji webuie nesprat sie aed un reaulat experimental este seis sub forma x ~ 0,0003, desi sunt pai zecimale,preciia este graslend, iucit avem o singer iff semmifcatva 3, ict x= (31) 10" i roaea relative ent 6 = 1 = 3376 Sinaia se shin radical dack enulatl este seis sub forma r= 0.00080, lsoarese acum ulimul zero este iffd. semnifcatvis x= (30:4 1)10° gf ron rolativh exte = 1/10=.,305 importé mndral_ zecimatolor (adic® povitia virgulel) cl mumirl cifrlor semnificatve | ‘Observafe: Eroatea absolut, indicind un domeniu de nedeterminare, ny trebuie nici adtugat, niet sci din umtrul considerat, cf serial in continware cu sermul si in aceleast unit. Exemplu: Prin tamale, imple, extrapere de radical, ee. apar multe cifie,Chiar dac8 toate ciftle numerelor initial sunt riguros_exacte, nv toate ciffele rezultatalui sunt exacte(ceea ce pare la prima vedere paradoxal) De exemplu,am edntirit un vas calorimetric din alam: m= 50.25 g0 unde toate ciffele sunt exacte, Caldura speciict a alamei este ©= 0,37 Uk, inde iarisi toate ciftele sunt exacte Si calculim capacitatea,ctlorist a ‘vasului calorimetic definits astfel C= me: 5025 « 037 a5 15075 15,5925 C= 18,5925 31K. [La prima vedere, toute ciffele acestui rezuliar ar ebui si fie exacte, din ‘moment ce toate cifele fuctorilor ax fost exacte. fa realitate mu este aga, Tn numiral m= 50,25 g noi nu cunoaytem cifta care urmeszi dupa 5 (@e exemplu nu am pututo misura), Je fel in numirul ¢= 037 JgK me ‘cunoaytem cifta care urmeazi dupl 7. $8 falocuim aceste cifie cu semn de Tntebare gis ofectulm din now iomultres; 50,25» 037 mn asi 80282. 18,592577 2 Se vede c& ultimele 2 cite nu sunt exacte, be chiar cifta S din fa ui 9 1 putea croyte cu o unitate posibili de la cifta urmitoare. De soe, reltatul (rebude rotunjit, elimindné ultimele dou cite: 98,5925 » 18,60 Aci cifta 0 trebuie pisos, find cit semnifcatta 4.Formule pentru esleule aproximative Calcul erorlor este un calcul aproximaiiy de evaluare al erorilor, de ceca se fae aproximati pe deptin jusifieate. Dim mai jos efteva formule tle " 9) (149) (Hy) tam Let y ta, © decd |x] medinarimetick 5 erouree pati medi Din serie rent ch paramersl prececi A este influent de S; conform rela rc) Sse poate vedea ch. (oau 5) deserope odath ou eryterea mumdru de nasuator, Semnifcaia erori place a mediei arimetie: 1) Frome pitticl « medioi aitmetice crcterizeck precizin misurtorloe si este legath de namtrul de misuttori neces de ofectat 2) In intervalal @4S;) vor A ovpringe 66% din mumfral_misurtonilor fctate, acest interval partind denumizea de interval de incredere. 5) Evoaren plato a mediei arimetice arati ce zecimale se menin pentru valosrea medi aritmeice tn exprimarca realttu. 1s Froavea rela’ 9 rim x se exprim& prin relax: ee any [Eroarea relative caracterizeah pretizia misuritorlor legat de alegeree xorit absolute © instrumentelor de misurh, Se apreciaza cA rezultatul a fost eterminat corect dact 6, <1 % 6,Caleulul eroritor pentru marimile. misurabile indirect In multe cazuri misimea de mxlsurat nu este accesibils misurtci Girete.Valoarea acestei mimi tebuie determinatt indirect (calulas) dint-o relate matematicd ce confine mai multor mirimi misurabile direct, Considerim © mire, 2, exprimats prin misimile x, (( = 1.N) ‘misurabile direct gi satisfictnd reayia: 2 fos sy 0) as Se pune problema determindrt valor medi, a erort absolute, 2 erori ‘pltratise « mediei aritmetce si a erorii relative « mirimii de misurat, YValoarea medic este: F=f C.% “9 Difereninls micah = ate express oF a+ Lane an Pete 20) roarea absoluti 2 micimii 2 pet © mlsuritoare se aproximeacé cu iferengila. i gi notind de des, = cg = Bry ——ey = Bey, aun rela do mai sus devine: ieee a een RD WV find numirul total al misurtorilorefectuate Lage eZ om, Efectadnd asupra masini x),m) misurtori, asupra mlrimi x2 26 euro, cy ero patel midi aanacr © mirimii = @ @ ere (Gan) 53,° |i) @ Viv amimen meses se vo expr relat Sos 2-245; es) / TeBrorile funepilor Mojortaten strimilor free 2 misoats indirect, acd determin’ rg em en Dae fam kw wre Sind eile argumentsor tebe tb CUCU sroures care rezulth i cu modal eo relative, ach v dealig—a sow xq zeta san xo x2 & ate @ Yom pesupene de aemenca c& eoie sunt mufisient do mii oieh feechh 6, 8-9) = + F en Obeerpe: 1a aduacea mah mull tuner, tememal 2 rnin de recimole (esi ou oe absohit masiml) ee Mask es vate se ruse psu’ o zeima 12 pis FL Ce ponola (test zecimale vor ds cis “nésicnct” ¢ relat. 1 Diferenys. Aseminor sumei ave: foeey, fme-Yo fo-f> Ges) Or = 2525: canal ce sat favrail ae J ane cid roe abit se a sone ogc si dest te unt de unde eroren mainFeerctre cla aitopt ot te eri an i 6 pe precedent (punind @™ 1, 6=-1). Decé x gi y sunt sptopiati intre ei, eroarea relativa maxim’ dla Faole-y)e sero, ee dfernjei va fi foarte mare (din cau2a sumitoruui mic), relative ale tormenilor sunt mil. Acest fapt trebuie totdeauna avut in vedere, cevitind determinarea wnei marin ca diferent a dow marimi apropiate. De exemplo, dack eresterea de temperaturh imi-un vas. calorimesric este mich, de Ja 1)= 193 £0,18C ta f= 19,7 £0,1°C stunci eroarea relatva a diferentel d= p-t; v0 fh ogi cite 4,1) au fost flute cu o precizie de 100 ori mai bunt 5.5 0,120 = 0008 = 0.5% )Produs, Pentru un produs de doi factor’ avem: fom. So-S~ xan 7 =3biry) + sor) * Cova) Gy) = 2x5) Aye * Be by = £25) ty a unde am negijatulkimal termen erorle find presupuse mici. Eroarea maxim (cant onl mai nefavorsbil) va fi = 8m) = +b1, rete @3) deci se adund erorife relative ale factorilor. ) Cie. Analog produsului aven: iy _ Yao) Ae“y)_ vCE DG) ty OT Dy 28 fot bossa neta a) > 3078) de wade eroaren maxim (caral cel mai nefavorb bisa | | deci ith avest caz se adund ererile relative ale factorilor. Obervaie: Pentra ca 0 expresie de tip produs cit sf aibi sigur » ciffe exacte tebuie ca focort sh abl n + 2 citfe exacts ¢) Putere. Sh considerim o fincfie putere f=27,unde x este on ‘numie real exact. Atunci se) a ax (tre) a at! ey 65) dich ecoarea relativ a une} puteri este opal cu crourea relat « bazei ‘multi cu exponentul (in modu). entra fietile simple de mai sus se calculeszA thi cresterea absolutd gi apoi ca sjutorul acesteia eroarea velativa, Pentru fumcfii mai complisste dep produs cdi se calculeazi mai tmsiicroarca relativi ups regula de mai jos si apoi cu ajutoral scesteia croarea absolut Exemple; 1) Diametral dy al unui tub capiler se determina pe beza iametnsi cunoseut d; al unut tub capilar de comparatic si a ascensvnilor cmpilare fy, ha, aed, hod 69 4c unde eroares relativé maxim este, conform regu £4, $64 th OO ER Gurda) duck diametral dj este gunoscut eu suficientd. preizic, 2) Modulul lui Young E se determink pe baza alungisi al a unui fr de longime J, i sectunes Sy supus ferei F:= en unde eronrea relatvd) maxima ‘nde crorile forei F(datd de greutpi marcate),a iungimi fy gi a seep ate 5) pot ft neglijate (@ = a). 3)Perioada pendulului simplu T este dati de formula (38) Ge vide eroures relativa: maxim med teg tay Ga) tate Ya! inde erorile pentru =, g se pot neglja dach luk un aumir sufivient de 4) Constanta clastic # a unui resort se determin’ fle static pe bsza alungiri x sub sctiunes greutiii mg, fie dinamic pe bazs perioadei T = oscileilor vertiale ale greuti = aw «s) de unde erourea relativi| maxims ar mtatane eit be + Dera2en 09) unde se pot negija cone masei marcate ma Ini g i (ind un namie sufiient de zecimate). 2 fn carl unor fine oarecare, de exomphy, al fincilor trigonometrice, logmitmice, exponen ee, s© aplick calelul ditt (presupuse ici. Prenipunem ch fancia este coninul si cu derivate parle conaue ssimilind difeentalele fn domeniul considera. Fe o fumetie de doud var lef~ fis, 9), valoarea exacth find fy ~ {Hleay). Se dezvoltd functin In serie Taylor in jurul valoitor fy) plstrind oar termeni linia Mian feonrin sin a a Cazal eel mai nefavorabil are loo atunci clnd erorle argumentelor au So-fara Ley celal semn ci derivatele respective, de unde eroarea maxims aes Bs, Putem retiona gi astfel. Anume, difereniem fincfa: oLata Le, notin ieee cu ec (eote ie 6B. ne el a mal ntionbl pra» cos cours sink [ele © Polo bite pe seat el forme peat file sage 1-35; (0) Foes, meds oy -+ lhe fax dfadedy 9 F=oe+ 5s ©) far, dandy + ye a= [By +l snk, aes bie Pentru expresii de tip produs~ cit se calculeazd fnthieroaren relarv Pentru aceasta este comod st logaritmim in prealbil functa si apoi si 4),ee ee ee ajo afi ti So ee snfemeiny ls oF grattates orien tere eH, 0 eters Lao HE Se glseste asl regula de adunare a erorilor relative penis exprestt de tip produs oft ‘Exemple: 1) Ascensiunea caplari 4 este datt de formula pn 22008 ay unde o este tensiunea superfcialt, @- unghiul de racord (umectsie) , p - lensitaten lchidulu, ¢ ~ acceleraie. gravitational, r ~ raza tubului capil Eroarea relatvd: maxim ete: An eet inet otto mde _ So _ ial Me sorted Fea 2)Niel sonar (hm exe) ete defi pok insite son Z Tai © 8. Trasarea graficelor fn aletuiren si eases gracelor webuierespectateanumié regu L Tabell de valor Ta primal rind alcituim cabell cu valrile argumeamlui x (lv ortine cresctare) i valorle corespunatiowe ele funfei y= ica de exemply fn tbe alate sunt mas | 452 smo os 7s 801030 yramitmis | 18 1225 18719351360 1391 01536 1470157515 y | taas as aoe as 140 ‘Le capical rindului rebuie scrist neapcat unitatea de mlsurd respectv fie Gespanitt print-o virgult de simbolil micimii fe tn peranteze. 2. Domentul de variate Subilies domeniatui de variate a celor dou mirimi x si y, se face rin rotuajites valorilor exteme pint la valori convenabile care st fncadreze bine valorle din tabot in exemplal nostru: x ¢ (500, 1700), Ax 1200, y € (1,00; 1,50), 4y=0,50. 3. Dimensiunte graft Dimensisnile graffcului tebuie si fie de ordinal 12 x 18 em (dublul nei clei postale sau jumitate dint-o coals oficial obipnits). fn cazuri speciale graficul poste fi mai mic, de ordinil 9x 12 cm (adic 0 carte pogtala, dar tn nict un caz mai mic) sau poate f1 mai mare, de ordinul 18 x 24om. Report optim dine lungime si Mime tebuie si fie J2=14 « Graficul poste fi apezat fn una din cele dou pozigi a sau b din fig. 2m functie de comoditates setrlor pentru x si»:Po » » ; Fig.2. Poet graficuli fSearile CGraficul poste fi trasat comed pe hirtie milimetrick sau eventual pe inte in pltsafele de aritmeticd (tau comercial) Poste fi folosit si o hirtic ‘ib init de noi gor cu creionul cu inii consecutive, vertcale saz rizontsle, dar ag ceva se recomandi doer tn cazuri extreme. Trebuie =i reprezinte un numét de unititi egal neaplrat cu unul din divizort lu 10, ‘died 1,2 sau 5, inmalyt eu 0 putere Snteagi convensbilé « lui 10, deci Lot, 210% sou 5:10 unit, unde & este un numir intreg, convensbil(pociti, eguiv sau nul), Aste, intervalul dine linile echiditante, vetcale sau crizootale, poste fi urmtoral numAr de unt 140" = 041: 050); 0,2; 03: 0.45 05; 0.6 es. 210" = 0,2; 050.2; 04 0,6; 08: 1,0; 1.2 ee. 5.10" = 05: 0; 0,5; 1.0515; 20525; 3,0 te 1: Ot; 2 3 4; 5; Grete 2% G:2; 4 6 8520; 12; 14jere 5: 055; 10; 15;20; 25; 30; ee 10: 0; 10; 20; 3; 40; 50; 60; 75 et 20: 0; 20; 40; 60; 100; 120; 40; 6. 50:0; $0,100; 150; 200; 250; 300; 350; er. 100: 0, 100; 200; 300; 400; $00; 600; ete 200; 0; 200; 400; 600; 80; 1000; 1200; et. ‘0; 0; $00; 1000; 1500, 2000; 2500; 3000; et 2s ‘Nu se flosese pens intervateaumete sub 0 sau pete 500 wm deoarece le putem evita flosind submulili sau mulipl al unio alg Distnja dine douk tint conocutive ebuie al fe de “ordi 10-20.mm. Line mu tebuie £8 fe nici pea dete deosece neal des si ict prea rare, douse sch preciza de reprecentare @ datlor dn camul birt miimetrice sau in plejele (de aimed Comercial), ma se taseai Tne ecidistante(Scoarece sunt gata wast fab), ci se marcheasd pe cele douk axe dour intevalle ecids ies. Disunja dinwe acaxe marcaje webuie sl cuprindl 1,2 su 5 respecv 2,4 sau 10 pintele de acme fn cazul exemplult: morta { 1400 reparizat pe 14cm lungime (i carl Mii alte pute alege si 4 1300 repaizat po 14-16 en). Pe axa vercall aver y= 050 uni care ti repartizim pe 10 cm tuiime (fig. 2a) sau pe 15cm indltime (fg.| J Trasarea grafeuut } Fiecare punct experimental se marcheazi vizibil printr-un cere} tai, inghi, cruciate, (Ge 1 mm mttime) ford a duce juitoare (give sau pusct) + 6 Bremple: 49) Sensibtitatea balanje. Deviaja acului balanjei tm funetie de mesele use pe platane (Ia 0 suprasarcind dat), devigie proportional cu seusbiltatea balanje, ne conduce de exemplu, la urmitorel tabel de date oa 0 7% 100 58 aaw.]] 60 29 28 Graficul esto dat in figura 5 ol | Senstitatca tears ate — ; eel a | FigsEy 8) Shudiul edderti Ubere, Indkimea de dere s si timpul de caitere liberé ne conduc le o curb& parabolic (pltratict), (Fg 6). vo” ts [ois 028 036 Cian ak Cr a7 ©) Densitaiea unor solupt Penstatoa elves = dou solujii tm funcyle de concentraie ne conduce la grafical din figura 7 1 4 Loar 2 Lee aerate aly ail erates Fig 7. Densitatea relmiva & unoe sais &) Oscilatoral armonic Fora clasicd (egal cu greutatea atirnatt) im funetio de alunginea ‘sortului ne conduce la grafcul tinier (= As) din figura 8 Pes a | eco SOP. Is.oi ac ee eee Ralls Sindee oisih. 30) ge agers pes Fil 0 4s 50 xl} 1s 2040 Constanta elastict se determink din grafic ‘slegind pe decapta de intepolare doui puncte cit mai depivtste tate cle spre murginile ‘rac, de exemplu, (0,0) si (140,50), Pie me einem: ££ SL aru 36 9m AMF? fi £-s-2 2 = = = = — —Fy « a Fig. Osciltonl ammonic 9) Termocuplul.Tensiunes termoelectomotoare Ea unui termocupl sariazA practic liar cu temperatura sudurit cae (cea rece find ta O°), Datcle experimentale din tabelal alstarat ne conduc Ia graficul din Sigur 9. E,mv| 08s 224050 cll ags 5500 Interpolind 0 dreaptd gi ludnd pe aceasih drespti dud puncte eft 67) glsim pana dept, rai deplitate Sate ele, de exempl (00) gi (I died sensbiltates termoeuplulais ae 69 = AE AD ME soar nt — Feo au 1 Termometrul ou recistenfa Recistente in functie de tempereurl ne cconduce Ia graficul din figura 10. Ra aC arc|| 2 2 s s8 0 9 105 UB R 16158 8 139150 Intepolind o dreapt, R= Ro (#49, si exapolind-o spre OC gis {27 100.0. Pentru determinarea pantel Iu de exempla puncte (0,100) si (150,158), (penta simbificace tn graf sau tecut mai puyine puncte). D 29387 A gr, 4 unde coeficental temic m 0387 ype bowie tl Ke 100 ae Ta Te a Fig0, Termometul cu rezstenit— OO 4 Termistoru, Termistoral este un semiconductor a ofrui rezistensa RO [| 6S 250 m0 Seade cu temperatura dupa o lege de tip exponential: wR |] us21a2s 76 1398130108 at (4) : Rea «) 6 'c|[ ea io ome k= 1.38.10 J/grd~constanta Boltzmann, unde ¢ este lirgimes benzii interzise in cazul conductibilititii intrinseci (fara 3b o 985281274 Ln a ep te at) Lapin i) 22) PED aaa elo ‘exprimind pe ¢ fn electron-volti(IeV = 1,6-10"", avem ter || 0792 0591 041 ona i at aic4s2sel, cori | a iaanll-a65 aa a5 apr Prin urmare, graficul lui Ig R in finetio de J0O0T webuie sh fie 0 F Din grafcul [eR = j11000/7, lutnd de exemplu pe dreapta ‘merpolare punctele (2,35; 0,35) s1(3,30; 180), gtsim panta linie drespit cu panta m= 2.5 din care putem afla pe s anume © 5 80~ - ae a no MMlt iasease 2) 3 i e de unde ineraul enept: | | sy €= 04m = 06ler. Fa ale. ~ t elul TX \ ele i sale 10)*" Ee ‘Sao mw win wer Boats 3 a ea 36 1H r Fg 1, Temitond Ja Sigur 11 am roprezntt B= (9 si lg R~ (10007, conform . Saas air experimen din abel amor FEL TeniaDETERMINAREA VOLUMULUL UNUI PARALELIPIPED DREPTUNGHIC. CALCULUL ERORILOR 41. Scopul Iuerdri ‘Scopul Iuerrit il constiuie formarea deprinderilor de masurare cu instrumente de precise $i aplicare tn practicd a elementelor de teoria cerorllor de misurd prezentae tn partea introductivd. Practic urmarim: 4) Alegerea condiilor de lucrs 1b) Caleulul valorilor medit ale marimilor de midsurat «) Caleutul erorit pairatice a mediel arimetice. &) Exprimarea renutatial final. @) Caleulu! erort relative D Aplicarea recultatelor objinte 2, Teoria eririt Valoarea oelei mai mic} diviziuai a unui instrument de misurh ce este caraceristcd feciruia, constituie precizia instrumentului gi este egaid cu eroarea absoluté de misurare pe care o ealizeari instrument fn misurttorile curente de lungimi se folosese sige, avind ivizinile cele mai mici egale cu Lem sau 1 mm, Cand avem nevoie si determinm 0 lungime cu precizio msi rare (erosre mei mict),folosim instrumente care pe lingS rigli mai au un veencr (gublerul) sau sunt previzute cu un gurub —micrometric. (onicrometra), diviatunile cele mai mic find egale eu 0,1 si 0,01. mm, Folosind gublerul gi micrometrl, volumal unei plict peralelipipedice se va afla dup formula clasick: be o Fig.1 unde 2,6, ¢ sunt dimensiunile parleipipeduly 4) Gésirea conditlor optime de luers Masurien mai nti cele 3 dimensiuni cu ajutorul un insrument ce are precizia de 0,1 mm, adick sublerul. $8 presupunem of obfinem penins cele 3 dimensiuni umitoarele valo a= 100mm b= 30mm 28mm Condiile optime le objinem determindnd eroarea relativa, maxima 8 ruirimii de misurat, folosind metoda diferentierii logaritmice. ‘Logartaind expresia (1) a volumalui objinem: InV= nat Ind + Ine Q) iar dak se dferenfaaS (pind el dx = de), vom aves: da db de $.2.9.8 8) Asimilénd diferenialele cu erori (considerate miei), dV —» oY, da —» 6a, eo el ® Davi dorim ca eroasea relativi maxim asuprn mirimit deduse din calcu, adicd a volumului, si fie de exemplu 0,9%, efeetuind misuritori Airocte asupra mrimilor a, 6, ¢ eu aceeasi preezie, va trebui conform relaici (4) st avem:Din aceste expresiirezultd urmitoarele valor’ pentru erorile absolte: 64 = 0,003 «100 = 0.3 mm € ~ 0,008 x 300,09 mm 6 ~ 0,003 2,8 = 0,0084 mm Prin urmare, vo objine precizia maximé doviti in misurarea volumului dock lerura ao vom misura cu un instrument vind precizia de 0,3 mm, Tatura b cu instrumentul ce are presizia de 0,09 mm, iar pe © © ou un instrument eu precizia de 0,0084 mm, Aceasti discutie ne permite st determin preciis instrumentelor ce urmeazi a fi foloste pentru misurarea fecitei métimi a. 8 € sqe incit spa lor si facem aceeasi eroare relativ8, jar eroarea relativls maxima asupra mirimit finale sé nu fie mai mare de 0.9%. 1) Deoarece tm practicd mu se g&sese insiramente cu precivia ccaleulaid mal sus, numisul ecestora find limita, folotese instrumente x preciaii apropiate. Pentru acest fap, se impune ca asupra misuritrilor fectuate si se realizeze un calcul al erorlor, ate este un calcul sproximativ de evaluare al lor, dterminfadu-se mai tnthi valorile medii fale mirimilor misurate care se tee in tabelul 1 3. Materiale necesare Pentru realizarea Iucrisii se vor folosi unmatoarele materiale: + gubler + micromein ise patlelipipedice ale clror volum trebuie determinst. 4.Modul de tueru {Mai tok se smbiles Inimte 5 $2 c ale perelipipecuil ‘af poi so rece la renizrea pe ried a subpunctelor (8) gi-(b) de la Paragafil 2.Dupd ce tu fost atines obiectvele cclor doud sibpunce, Subiindu-se Ja final instrumenele ce yor fi folsi penta misurare fecitel lauri fo pare, se trove Ia realcarea masurttorior efective (hte 10 pe fecare Watt) cu instrument stable pent Intra. rexpeciv Renate masurtrlor se tee bet 1 de ma jx Tabet 1 Neat. [ Gaon) [sj (mm) | 8: (aay [Gay |e amy : = i | a (mm) z je TEE] Prin tnlocuirea derivatlor parle ale Volumului, t™ rapert eu csle tre es Fees kbs h @ 8 Renata final se va expt pein retin (Cf YY ¥=(F255) mn? Noh a ori Pv 0,03 - 0. =P variable, se obgine:unde: 7=3-5-2 4. Browrea relativi a volumului, exprimati in procente, se va calcula cu relate (29) 5, Rezulatele se vor aprecia pe baza erorti relative gia. erori pitraice a mediei artmetice Observe In cea ce priveste calculu! erorilor trebuie subliniat cA toate crore te daw si se caleuleezi cx una sou cel mult dowd cife Imports numdrilcijrelor senmiictve, mu al zecmalelor fied mu pout galt De aces, vlarie tutor mitimlor care intrin inlet ror trbuie rotunjte, ate int of rimind cite dou vffe semuifcative (ase vdeo subpargraful 4 din cadrul pargrful 3, «piri inodectve intiulas clemente de eaeul serio) Froarea finlé se va rota la 0 sing cif seria » VERIFICAREA LEGH COORDONATEI $I LEGH VITEZEL CU AJUTORUL PLANULUI INCLINAT 1. Seopul Inerarit Scopul tuerérit ‘migearea uniform variatd (rlapa (3). ‘const in verifcarea legit vitezei gi spapului in 2. Teoria Iueriril Miscareamecanici poste fi clasificat dupa mai multe crite. De cexemplu, dopa traiectorie, migcarea mecanica poate fi retilinie, circulars, ccurbilinie, Dac8 tm timpul migetii orice dreapt legatS solidar de_solidul rigid vimwine paralelé cu oe instyi,avem o migcare de tanslaic. Migcarea de rotajie are Toc atunei clnd punctele solidului descriu cercuri parle, cu aceeasi viteot unghiulart, cu ceatcle pe sxa de rotate, Migearea recanicl fnsi, mai poate fi clasifieath gi dupi acoeleratia mobilului (efit ca vaciata vitezei fn unitetea de timp) gi anume dacd accelerata, ‘mobiului este nuld, migcerea se numeyte uniforml, iar daca acceleratia mobiului este frie de zero migcarea se numeste varia. Dact aceelertin esto constanti miscarea este uniform variati, iar dc aceeleratia este variabill, migcarea se mumeyte varietl. Dei: Ze E see te ee) imines va irae erie Im care a este accelerajia mobil ji, Dack considerim numai_miycarea rectlinie ca 0 consecing® a relatci(1) avem:® est : “1 vas ela ce exprims cousile vitezei si spaiul in migearen uniforml 2) si ‘uniform variath (3) fick viteea inijiala (v- viteza mobilulu, s~ coordonats smobiilui, ¢ timpul eorespunzitor coordonstei 5). fccetS sau soveleratt dup cum Migearea uniform variatt ste accelerafa este negativi sau pozitivl (dae v> 0). oratiei_gravitationale este & Migcarea corpurlor sub acfiunea accel pul cot msi reprezentaiv. de migare waif vari tn care Legilemigeteit uniform variate din otmpul gravific forms: gre, veg star, o iar leges alla a hui Newton: Gang © tn care G este greuintea corpului, m ~ masa corpui, g ~ acoeeratia gravitational ‘Deci verificarca lepii spajului si legit vitezei const sdlailr (4, adied tn verificarce legiloe efderii libere a corprilor deri bere, condiii de Inborator, ste A in verifcaree \Verifcarea directs a legilor of cceleratiel gravitfionale are 0 valoare Ingreuuath de foptal cll mivimes desl de mare (g=9,81 m/s), Din acest motiv se studiazi miscaren pe plnal telint ub sefunen forclor gravitons, migcare cca corespunde o ecceleatc mai mict deckt oou gravitaionall, deci accesbit imsuritoriler directe de Iaborstar. lanl fnctinat este o suprefei land rigid, unghi fai de orizontat (6g: 1). Fie un corp A pe plan Talia essere ‘mg. Aceasti for{h poote fi fnelinaid cu un anumit clruia actioneazi forja de grevitajic @ escompust. duph douk componente: © componentit parlell cu plas! tnclinat G, dutortt cdrcia are Joc o migcare uniform vaiath « corpului pe lanl telat gi 0 componenti normalé pe planal tnclinat Gy compensath de reacties Na planului NoGe a Din figura 1 se vede ct G.=Gsinae ngsina 6 si am 6, negli fora de frecare) rezulté cl ‘ma (a —sccelerjia compului A pe planul fnclinat duct Deoatece sin a variaed de la +1 la -1,rezuth ef intotdeanne accelratia pe planul inclinat a este mei miei decit acceleraia gravitationalé g si este ou silt mai micd cu ci ‘nclinares planului este mai mid, ‘3. Deserlerea instalaiel experimentale Plana tsclinatfolsete Ia verificarea leit spite gi lei witenet tn nijeaea uniform varia Plana fnciat este format din dout bare telabse partele OA. Inconinates barele mealies OA so af tt dou tre metalce parle idence, erizonale OB, legate print-o lpitck mois fa pusctul O de barele meiaice OA Pe tacle metlice oriznsle OB este Stat suporal mobil C, care poate 8 culiseze des Tonge) bare prin esfaccrea gurubuui D, Fiaren taro numitporije se face pin strngeres acchiayi gunb D. nteg suporal ne dexinat misurki impli coespuniior sige mobil are se ci pe paul icinat i fp conina miyare pe plan orizonal pnt la suportal de orice. Pe bacele metalice paralele OA este fixat un disporitiv ssemfnttor ou C, ERREEEBEES a ‘spectiv disporitival de pomire E care este de asemenea mobil. Cu sjutoral acestui disporitiv prin tagerea gurubului F, mobilil este lsat si se mig liber pe plamul inclinat. Barele metaice mobile OA. pot si Suliseze in faja unui are de cere G divizat tn jumatai de grad. Brajl ‘mobil se fixeect Ia © anumité tactinare faff de orizontala pe arcul de ere metalio, cu ajutorul gurubului Ht ‘Timpul se mésoarS cu ajutoral unui cronometru electronic, cu 0 precisie de 1/1008, fa Iuerarca de fath timpul se misoerd astel: se cupleazi cropometral Ia sursa de curent (220V) si se aduce la 2ero indicata de pe ecranul cronometruui, Ctonometral este legat prin fire leetrice de disporitival de pomire E yi Ia dispucitivul de oprite (, Aidt timp cit unul din cireuite (al disportivului de oprire seu porite) exte fnchis, eronometnil este blocat Bila care se migcd pe plan! tnclinat se imvoduce in dispoziival de pomire , tachizind cireutal prin ea, gi Aeschirind astfel cireuitel de oprire. Bila find pusi in migcae, in acelagi ‘timp fast toate circuitele find deschise, se cupleszi si cronometrl. fn momentul tm care bila treee peste dispoztinal de optire, are loe ‘nchideres cieain si oprires cronometrul, Se citete timpul pe cadremul Juminos al cronometrului. Dupé citrea timpului se aduce cronometrl. la ‘zero, 9 introduce din now bila tn dispocitil de pomire E, avindu-se ari ca de fiecare datt si se deschidd circuital de oprire 4.Modut de tueru 4) Verificares legit spatiului Se fixeard pocita planuhii incina, cx sjotoral gurubuli H, a 0 fnumité Toelinae pe arcul de cere gradat. Se fixeazi lao amumith divizime dispoaitival de pomire E. Se agea2k mobilal in dispositvul de pomice Est se decupeacs gurubul F. Mobilal se pune in igcae, tn ‘cclayl timp fnsi se cupleazh gi cronometrl electric. Se miscart tinpul cit mobilul parcurge distaja de Ia dispociival de pomire pink Ia Punctl O (legttare mobilé a bareor). Fie distnta purcursd' de mobil pe Plesul iuclinat si 1 timpul oft « porcurs distanja s. Din relafa (3) se caleuleazh accelertia mobilului: a= 20? 6 Penta smumiti incinare, conform relaisi (7) petra orice distant lea (deci penim orice poste a disportivului de pomire pe planul {oclina) acceleraia este constant, Se ve verfien peat difeite disinte relapia: = 26/0) = 26 fy = BYP cron =e o Se va lucra cu distnele de 50 cm, 45 em gi 40cm, Se vor alege ‘ncintile planului toclinat de 13°, 30" yi 45°. Pentru fiecare inclinare se YA verifica legea. spafilui(rlaia (9)) adicd pentru fecare inclinae se caleuleaci acceleratia pentru cele tei distanje. Pentru o anumiti fclinare 4 plamului, pentru diverse distante din relatia (9) se vede c& acceleraia fete constants. Se poate detemina valoaea acest constante, Fie un copp e plant! Melina aflat Iz tndlimes h, de moment de inert J. Conform legit conservart energiei avem: ‘mgh ~ (wo?/2) + (ll Deowrce A= sina gi @=V/R iat v= 2a, ao fn care J este lungimee planutui tnlinat gi a viteza unghiulard a compult,re2uth a= mg sin a/ (med) uy‘Daca corpul respestiv este o sfer8, momentul de inetie al sferei ette J; (2isymm?, iar dock corpul este un cilindru momentul de inert ol cilindrulei este Je= (U2), Introductnd eceste selaii tn relate (11) btinem: a= (S7)gsina a. (/)gsina (2) fn acest fel se poate compara, pentnt un anumit unghi a planus fnclinat, vpoloarea accelerafici obit din relaja (9) cu valomrea acoelerafiei ‘bgiaush din relaia (12), valor care trebuie sf coincid (In limitele eroror experimental). by Verificarea legit vitezei Prima lege a dinamicii ne spune 8 un corp (Punct material) caus je uniform tite si-si menfind starea de repmus sau de migcare rect timp dt asupra Thi au actionesza nici o fori exterior (princpiut inerfei). Dac mobilul se mised pe planal tnolinat, dap tecerea Tui prin jpuncil O,el se ve migca in continaare pe orizantals (pe barele OB). fn ‘prima eproximaje (negijind frecaea mobilului cu bale metalive gi retistenia aerula) migcarea va fi uniform rectlinie, conform prinepiuli inertii, Dect mobilul se va misea uniform si rectlinia pe orizontaa, ox viteea Vv pe care a avuto in utimul moment de migcare uniform voclerst8 pe plamul tnclinat, adic v= at, in care a este accclerafia ‘mobilului pe plan Toclinat gi ¢ timpul necesar parcorgeri distant + pe planul inclinat, Dar vitera se poste minum i direct din migcaren ‘iformi a mobilului pe ocizontalt w=" in care s este distanta parcurst de mobil pe crizontalt si i impul necesar ea mobiul st parcurgi distana 3 Verificares legit vitezei consti tn verificarea identi v=, sa fn verificarea faptulsi ci acceleryia calculatt din legea coordonatei coincide ou legea acceleraiei calculath din relatia a=v/t. Pentra aceasta se fixenzA dispoztivul de oprire C tn dreptul diviziunii de 30, dect 45 = 306m, Se di deumul Ia mobil pe planul Inclint, Se misoard simpul ¢ oft se percurge distania s° pe orlzontall (Bistanta parcurst de mobil din punctul © pe orizontalé pind ta disporitivul de oprie). Se caleulenzd viteza din relatia v= if, Se verifch of acceleratia calculats din leges spatiului coincide cu acceleratia caloulath din relajia a =(s/"V4 pentru aceeasi inctinare a planului inclinat gi pentri sceeasi distant s Se va lucra pentvu inclindile de 15°, 30° 4i 45° Rezultatele se, vor tree fn tabelul 1 de mai jos ‘Tabelul 1 Toetinarea ys Tt [|e | Se caleuleezA eroarea misurtori pentru acceleratia din relaia (8), astfet: 3) 28 Eroarea relative «= 69 ¢/= Sy in care 60,5 em. Precizia misurttori este = Cg @ a ) mis? Preciaia pentru viteza se calculenzh din relajia v'» ©, astel feady te, =e, daek tov’ gh vin [eee de) ais Desigur, determindrile pentry legea vitezel se vor face imediat dupd cele le legit spatiului pentru fiecare din posifile propuse.“6 DETERMINAREA LUNGIMII DE UNDA PRIN METODA OscILoscoricé 1. Seopel luce Lucrarea are drept scop Injelegerea modlut de propagare a unei unde intrum media elastic si insusirea metodel de determinare a hungintt de wndé a unet unde sonore prin metoda osciloscopict. 2, Teoria tucrrit Nein anda w inlege nomena! de propagne din apps in aptoupe cu vitecd finitt a une oscil (perturba) inteun media elastic eufia unei unde oe se propagh dupa diretin Ox este datt de tela; sinae{w-2) ov ence: Aomptndines indi, eeaal p= af te repraai fion de, emumaral de und, ©- psi, fecrena, bogies de unis x-distanta fad de originea O, stetbatuth de undi inten timp t Inte dot puncte M, si Mz ale mediulu,aflate in oscilaie ta y= Asn(or—fe) sau istanta x, respectiv x, de sursa 0, diferena de faok ete ath de reli: 25) (reer 282) = 2 9 = (200-281) -(ane-282) = unde Ax reprezint dstanja dintre punctele misurati dup axa Ox (fig. 1). a an av a of Ms Imo x Fig ” Osciatille mecanice ale celor doui puncte ale mediului, provocate de undi sunt transformale ia osclaii lectrice x) gi y() cu amplitudinile 4 gi B i dinjate a 1 compuse ups directii perpendiculare Imwun osciloscop cu dou Intri x iy. Spoul uminos al coscilossopului va desere o traiectorie dath tn general de ecuatia: z 2y 2 : Cee pireee: av 2 AB oP ss cate reprezinté ecuatla unet elipse Inscrise fnt-un dreptunghi cu laturile 2A i 2B, dack diferenta dp = 9-9) are valori arbitrate (fig. 2). Fig2 Excentricitatea, diretia axelor lipsei gi sensul de miscare 2 spotului pe olipet depinde de waloarea defezajului 4p ‘Ne vom limila im cadrul Jueisii mumsi Ja situapile pentrs care in funetie de defazajul do, elipsele respective devin: 1 drepte pentru: dp = 0 sau dp Ap=n sau dp = ntl) x; 2.elipse pentru: Ap = /2 sau do = (Anti) w/2, Ag=32 sau 9 =(2n+1) 2/2 wk 50,123, ‘Traiectorile rezultente ce corespund acestor situsfi sunt prezentate in fg. 3e, 3b, 3e. Defuaajul dintre dou oscilaii poate fi msurat direct di’ raiectorile elipsei rezultante, vizualizate pe ecranul_osciloscopulu catodi, CAteva oazuri particulare: 8) Dacd 6, = s adioa Apo, ositaite 2/1) gi y( sunt tn fac iara “ ovata cine devine: oy in acest caz traicctoria corpului este dreapta ab, indicati th figura 3a. i Dat i 4 t Wi) = B sin(ort d+ 1) = -B sinfwt + y) iat eoustia elipsei devine: I Alealeas Ween | 2a oy ov ) fn acest caz traectoria compului este dreapta a’b* cu panta negativs , (Gg. 3b) fn timp oe in(ig. 38) panta dreptet este poztivi. Fig 3 Daca Ge= +5 , atunci Intre fazele initiate putem sere cost + gy) sau 25. a infor drt * es. inlet +01) = B a acest caz tricctoria corpului (spotului) este 0 elipsd central, acesta cefectudnd rotaia dinspre cadeanul 1 cltre cadranul 2 pentru Ap = 92 si dinspre cadranal 2 cftre cadranul 1 pentru dp = 3x/2 (de exemplu fig 3c). Dock gr= oy + 5 iar A= B= Ay teslectorin corpulut este un ere de raz Ay tnscristnte-un pirat cu Ia dp = ni2 avem oscilafie circulard stinga (odick genta din figura 4 2p. Ca si la lips, penta ovieniaté invers), iar pentru dp™Jw/2, oscilate cirewlard dreapta (fig. 4). acd pulsatile celor douk ovcllatt sunt diferite (o #,) raicctoria ezutantd este mai complica, lar curbs se fnchide sumsi deci reportul pultafilor «9, gi Wy ete eyal ou raportul a dowk mumere integi my $i ty, 2h= In neio do valor ah my we obyin curbe diferite care se mumese curbele [Ml Lisna/ows Exempla: -Dack x= Asin of (ar ye Msin(Qut+) atunci figucs tui Lisssjous este reprezentatl in (fig. §), lar ln funetie de valoarea report inte cele doud pula form gull ge movifed au se compli.==. Figs Undele stayfonare Prin unde stapionare se tnfeleg acele unde care se obtin prin suprapunerea undelor incidente cu cele reflectate, Considerim cazul in Fig.6 care unda incident emisi de sursa S afla@ in punctul O cade Perpendicular pe suprafofa de separate (zona hasuratl) dintre dou medi Considerind cl Agy “Ay =A, stunsi elongatile punctului P aflat le distanja [or de sursa de unde S,se vor datora undei incidente: Y= A coslot— hf xl) “A conf (oth) xp © inde reflectate: =A casforkil+ oJ = cos[(st-H) bx] o Prin compuneres celor dous oscilaii se objne ecuatia undelor staioare: P= ¥+ ¥,~ 24 coskeconfwe-kl) © Se vede ci mediul oscieara cu o pulsaic egal cu cea a undei fncdemte dat amplitudines oscilaii rezutante A,, depinde de dlstana x e Ia suprafya de separare a color dout medi Au 24 coskx = 24co: © Fa in punctele in care 2 an, (a= 1.2...) amptiudines este maxing, An" 2A, iat puncte se mumese venrele unde sainare Rovian Yor este datt de 2,=n%, Ty puncele im cae 28 (aps) z 2 amplitudinea rezultanth este zer0, A, ie panetele se mumesc nodurile nde! sjonre. Postale exe: ,~ n+) 2 3. Dispozitivul experimental Dispocitival experimental contine urmatoarele componente 1. Osciloscopul Os cudoud intisi x gi y, 2, Generatorul de audiofieevenl G.A., 3. Diftzon D, 4. Microfonul M fixat Ja capétul tei 7, 5. Tub de stild, prevdzut cu 0 rigld gradaté To, 6 Doui smplificstoare A; si Ar pentru amplificarea semmalelor culese de Ie difuzor i microfon deoerece semnalele electice in difuzor si microfon suat relative slab, 7, Surse de alimentare (Cu sjutorul scestor materiale se realizesza dispocitivul prezentat in fig 7. os ‘1 a oil =) Fig 7EEL 2 Semnalele electrice emise de G.A. sunt tansformate in semnale sonore (unde) de cftre difueoral D. Unda emisi se propagi in tubul de sili Ty fnilnind microfomul M, Acesta transform& din now semaalele sonore primite in semnale electrice de aceeasi tecvenfl cu cele emise de generator, Semnalele electrice culese de la generator, respectiv.microfon, sunt amplifiate cu sjutorul emplificaearelor A) si Ay, apoi “se aplics ‘elor dovs peteshi de plici ale osciloscopului catodic Os. 4.Modul de tueru [Semnatele electrice aplicate oseiloscopului determindspotal tuminos, de pe ecranul osclescopuhui si efectueze simultan dowd oscilati armonice de aceeasi eeven[S. dupi dona direct perpendiculs consecintf prin compuneres color dout osclaii pe ecran va apirda 0 clipsh datt de ecuatia (3) Ihire cele douf semnale exist 0 diferenfd de fazi determinate de distanga difuror-mierofon, dr. Prin. modifcarea istantei Ax se modiicd defazjul si implicit aspectul tiectoriei spotului de pe ecranul ociloscopulu. Pentru efectuerea determinii, éups ce instalatia. «fost conectati la sursele de alimentae, se procedesz tn fell urmitor Se deplasea2i wyor mierofomul pant tn epropierea difwzorului fixindut im locul unde apare pe ecran o dreaptt ab (fig. 3). ‘Acest pune il ineriem pe fubul de stclb gl considerim originen de misuri a distntei difuzor-micrfon. Indepirtind uyor microfom, tctionind asupra tei T,ft2a semnalelor culese de microfon se moifict sine vom opr, prima osrd cind 49, iet pe eetan se obfine deeapta %" (6g. 36), Continutnd deplaserer ne vom opri a doun oark cid dp = 2 iar pe ecran va epfirea din nou dreapta ab, Fie xy distanja cu care 4 deplasat microfomul plnd Ta « doua oprie (fa de originea stbiitt) pe care o milsurim cu ajutoral riglei fixate pe tub. Conform releii (2) se determina Iungimea de und care este egel8 cr y= Ar. — es 4 4 me Deplasio in coninuare mieofoml pnt se objine pe ecran dreapen 2'b',la distanja 4x; fat de prima oprire. In acest ea Iwngimea de unda ste ogald ox Nv= drs Das tubs! ne permite puiem deplasa fn contiauare ricrofonsl pind se objne pe eran deupa ala dita ‘In acest caz dp = 4x, iar lungimea de undi este y= dxy2. Dept ce se efecueart un ume miro de dete Jungimea de und medie Z se calouleaze _ 34 To inn) 9) Se a poi cronrea pltratict a mediel artmetice conform relat fray 5-5 unde, »|2~ ay Reztaul nal va fe A=, (2) roars patel: 6, = Sb (3) Rezultateleexperimentale se tree iy tabelul 1 de mat jos. Tabell | WRECK | Disa die | Delizaal | Langimen de] 4m Aiizor gi mieroton | 9 (rad) | unk determina af) Mm} ; a : { ~ z She y 7 5 1 16. t n 1 Find cimoscuth frovenia semallii snor (a unde’) se poste determina viteea de propagie & acest fr In dere medi guooese (necorozive) introduse in tubul de sel6 In cazul de fh se va determina viteza medie de propagare a unde din tubul de siclt in cazul aruhi, folosind reli: ¥= Zev (v= 1082) Stiind cd in ser viteza de propagare a sunetulei in fimctie de temperatura fexprimatd tn grade Celsius se determin dupt rela vn 331.36+ 0.541 a9 se vor compara fn final valorile celor dout viteze objinute, cere trebuie st coincid. Obici rec detemiatlor experimentale se yor cous tn evident ‘stafionare iar la final se vor determina pozitia ventrelor $i odor AaB ea ©) 5. fntrebiri 1. Cite tipuri de unde cumoastei? 2.Care sunt eriterile de clasificare ale acestora? DETERMINAREA CALDURII SPECIFICE A METALELOR PRIN METODA RACTRE 1. Seopal lucrtrit Luerarea are ea scop Insusirea de citre studenti a acestet metode de determinare a cildurit specifice a motslelor, respectiv determinarea dlr specifice Ia Al si Fe 2. Teoria Inerdril Caldura specifica c, 2 unei substanje este 0 mirime fixicd ce ‘exprimi canttatea de clldurd schimbati de unitate de masa a unei substanje cu mediul exterior pentru esi modifica (creste sau micyora) temperatura cu un grad Kelvin, eg] gy a lal. sk” wy a enter sm (gy = Mt, het=4n801 ® unde «poste voli Fs sins p Cadre molré C4 eek sho repent dh sibs 4 im Klonel & saan pests agi mdin (eee se icy) sempeania cu gad Kevin cB), Ooty © Inte ciidura molari si cea specified existi relafia: GMa © unde M oe masa mola ssi expect ‘In cazul in care sistemul (compul) suferd o transformare6 termoginamics. la volum constant stunci se foloseste pentru sistemul respectiv elldure specifica (molari) la volum constant oy (Cy). Ciné se foloveyte ctldura ‘uscsformarea se produce Ia presiune constant, specified sau cildure molard la presiane constant ¢, (Cz). ‘Avind in vedere difcultiile de a menjine constant volumal corpusilor solide 1a varagia ‘emperaturi, determinarea capacititii calorice 1a volum constant este difcilé din punct de vedere experimental. Valorle ccapactisii la Y= ct, sunt insi mai ujor de determinat din punct de vedere tcoretic. eatru determiniri experimentale cele mai accesibile sunt valorile capacitti ealorice la presiune constants, Metoda ‘acini permite determinarea ctldurii specifice (caldurii molare a retalelor) la diferite temperstr, flosind mijloace experimentale simple. Principiul acestei metodei este urmdtorul: dack un corp ore ‘temperatira mai mare deckt a mediului ambiant, atunci se va rici iar witera de rcire 2 este dependent de elldura specifi Conform ecustici celorimetice cantates de etldurt codata dQ de ven comp cu masa m este dQ = moat © unde: ¢ « ent ella specific, 4T—intervaulelementar de temperatur. Relata (5) admite ct temperatura Texte aceeasi it toate puncele corpulul st mu deplnde de conductbiltatea termed, din acest motiv se or olosi pe parcursul expertenet probe de dimensiun! mit ‘Tntnd. seama cf prin cfcirca sistemolui ate loc 0 emis de cfu cate exterior, se aplicd legea lui Newton de transfer (radigfe) a ctlduit, conform circia cantata de clued pierduté de un corp aflat le temperatura T fate interval de timp infnteimal di est: aQ=a(T-T) Set © unde: Ty ~este temperature meiulut mbian, s ‘a coeficiental de transmitere a ealduri, ‘Ssuprafaa exteicard a corp Dact egalim relate (5) 4i (6) se obtine: med? = 0 (T~To) Sat o ach scriem aceasti relate pentru doud corpuri (metalice) diferite cu masele m, respectiv m, avind aceeagi suprafi® S)= Sy = S, objinem: mye) €T = ay (T;—Ty) St @ mejdT = 05 (T;—Tp) Sdt © Presupunind sunt tncalzite la aceeasi temperaturd 7) = Ts = T, dup ‘rocerea timpului dt im stinga gi fmpliiresrelaie (8) la (9), rezul : 4. ae eee ee a ee eras eran pe ae ee ee as Sa ee eee ee Teas dtr mec «cal ok ay 3. Dispozitivul experimental Dispocitivel experimental folosit fa aceastd Iucrare este prezentat tn fig. 1. El are uraitoarele plsti componente 1. Cuptor electric tn interiorul ctruia se intredue corpusil, 2. Corpul de proba cilinsic, care poate din Cu, Fe si Al, 3. Termocuplu,se 4. Milivolimetra indicator de temperaturl, le care s¢ coneeteaza termocuplul ce este fn contact eu compul de proba. 1 2 5 oi 2 nw ° 1 ° rs Fgt 4, Modal de Iuera |. Se efntirese corpurile.Ca etalon se va lua proba din Cu. 2.Se introduce corpul de proba tn cuptor, cu termocuplal introdus in interior stu, iar apoi se conecteazi cuptorul la rete. Se apteaptt pind ce temperatura probei sjunge la valoarea maxima dori de S00°C, 3, Se ridicd cuptorul sau se scoate proba din euptor, find poi lisetd sa. se riceased in acr. Imediat ce corpul de proba a fost agezat pentru ricire se poresie cronometnil, notindu-se timpul si temperatura din 50 tn 50°C. Corpul se va Hci pink la temperstura mediuiui ambiant 4.Bapele de la punctele 2, 3 se repetd apoi pentra corpul etalon. 5.Se reprezints curbele Z; =fi(t) si Tr=fift).(veai 2). Observaje: Decarece tansformarca in grade Kelvin nu influenteact ‘aloulele de Ja punctul 7, entra © fi in concordantd eu relia (11) vor reprezenta temperstura in °C (dar notatl cu 7), in funetie de timp, (6. Pe baza reprezentivlor grafice se determin pe intervale panta (22-22) ves wt ens pn pp 2 ar) (far . (2). -(22), mes pate 2pdt selon See 2 ind 0 reprezentare atbitrard 7.Miimile determinate si cunosoute se fnlocuiese in relafa (11) si se determin’ ¢ 8.Se calculeaza eroarea pirates medie a mediei aritmetice 5, iar rezaltatul se exprim& prin intermediul reli: free ‘a «a x al ‘ 1 os cee Fig? an B48, aa 9, Se calculeaza eroarea relativa ¢ iar rezultaele obtinste se tree fn fabelal 1 dup modelul de mai jos. Tabell 1 a] Se] 8 [=|] (ar 3 (ke) | | ks (2 iaset 300= 7607} Bo 1 0 3 7 30-200 @ BaD o 106-30 30° 10, Deoarece cuncasteres clldurii specifice 2 metlelor este necesard in diferite domenii de activitate dintre care mentiondm: © Prelucrarea mecanica, + Proiectre si exploatares.instlailor termice, * Autometizarea difeitlor procese folosind lame bimetalice, etc. la final se vor face obserapli asupra elldusilor specifice ale ‘metalelor foosite (Fe, Cu, AD). S.fatrebare 4s simpul unei zile de ims, vrei st pirtsifi locuinta pentru a face ccumpirituri. Pentru aceasta vreji si absentai timp de 30 min. Care este cal mei bun mijloe de-a economisi energie? (1) 0 $a Wsati <4 fanctioneze normal sistemsl de tnedzire pentru ‘2 nu refnezi casa cénd vA intoarcefi (2) O S& relay termostatul tn jurul temperatuii de 10°C. (8) OSA replai termostatul in jurul temperaturit de 5 °C. (4) 0 Sa tatrrupeti total inciires, (3) 0 Oricare ar f° modalitatea de actiune, cumneavoasté nu Duteji beneticia de avantjul economisicii de energie. « MASURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE CU PUNTEA WHEATSTONE 1. Scopull Inerarit Lucrarea are arept scop studierea sensibilitjt punt si mésurarea experimentald a rezistentelor necunoscute cu ajutoral punti Wheatstone recum si seudterea pupil pentru capaci, 2. Teoria Iuerdrit ere are teen eee heads eet Be sees hee ae seer we renjslr elctice s fice poh made de punepoein, risen peace crac lel pad meet a a ig 10 pink Ja 10°Q, cu o eroare care poate fi mai mick de 0.1%, se Stns pai Wins 4) Prineiplul de construcfie sl de funetionare al puntii Wheatstone a acl BS skin pan Pacey 9 Saal a pa eile of peel Yo eid ATTY Bales pac a SR lig ee ee eg even Gels Os nari earl Sete a ea eh ae ha tie ECC pou Sate Ane ea EN NA wd ates Tae aa ai ca fntr-una din diagonalele patrulaterului format, AC, se conecteazi o tea & creas ca 9 Ricaaag ocean ees 4 1 yf@ si un intrerupitor Kj. in cealalta dingonali BD, se conecteazi un sgelancret G, ou reisenye interior uiizat ca inicmor de cul, precum si un tnerepor Ks entra velori aritare ale raporului ry sh rexistenet Rte Inchideres nsersptoarslor Ki gi Ky se conse cf prin gavanomctal G trece un cient de intenite jp De obs se inchide Sn interpol Ki din ramure guvenomemisi i apoi ae inch qi hewptor entry a se elimina evertste totnire « reistrilor din ponte dato trceiicurentului un timp prea ndehingat prin acep. fn cam foes rvrisorlor ot inductinyé se fechide fork Ky, ponte se ange Ta um regim stionar jn latte punt si apoi se fchide Ki; tm cz contr slvanometrs cele supus unsi yoo de creat datrif fenomeaeor de eit Vacind rporsl rir; gi reisenta R ae poste junge Ia sivas in cate acul gavenometulvi na deviset Ia nehideres comutstoacelor Ky gi K,, adicd diagonala galvanomenlui mu este parcursi de curent (ine panctele B si D diferenje de potenti este nuld), desi, in celelale amuri cireull curent. In acest caz se spune el puntea este ecilibrata. Seriind relaile care exprimt cele douk teoreme ale lui Kirchhoff, tm nodule A, B,D, reppectiv th ochivrle ARD, RCD gi ARCEA ale refele electrice din figura 1 se obfine sisterml de ecusi: (mig-fe=0 obey inte Mix +7gig-Rin=0 a ha— nti tele nit Mi, +n =E os Reteited ¥en. So sui nts amu, ati lai ee ee oe ee mu mal mie ect rf coro vei Ja einarn rent cs ce i vl: ete a Dek pea exe adi a chil (0) ln (2) ea: aenh ° Felatie care permite determinarea valor rezistenfeinecunoscute prin ccunoasterea valorilor 2,7; si 7» Ansamblul celor doud rezstente caxe intervin numai sub formi de report (7/73) poarté denumirea de “cap de unte". Din relaia (3) se observi c& echilibrul punji poate fi atins fle string raportul rr; constant gi variind R, fie dindu-i Iui R o anumité valoate gi variind raportal rh Deoarece ordimul de mirime al rezistenfei X este fn geneval necunoseut, se procedeaz# mai fatli le gisirea domeniului in care tebuie si se giseascd R pentru un report arbitrar ales ry, Pentru aceasta. se dau lui R iferte valori pomind de Ja cele mai mari spre cele mai mici, fobservind de ficcare dati sensul deviatei ecului galvanometruli Ie fnchiderea fntrerupatorului Kj. Ciind se observa o schimbare a sensulu eviatci acului, se dau rezistentei R valori cuprinse in interval inte valorle acestein care au dat devitii de sensusi contrare, miegorind-se din ‘ce tn ce domeniul de variate, pink cind se giseste valoarea pentrs care cal galvanometrului indict = 0. Valole gisite pen R gi pent raportel yr), se substimie im relafia (3) pentru caleusrea reristenfei recumostute X:Dacd pentra raportul ry ales mu se poate gsi domenial Ge varia cAumat al lui R, se modified ry, pind ce, in acelapi mod, pe aveeagi cele se glsoyte 0 valosre convensbill, Relais (3) arath ef echilbral puntii nu este influentat de £,n sir“ eta ce ar duce la conclusia cf disgonalele pot fi permutate faze ele Studiul detaiat al puny Wheatstone araté insd c& plasarea swei si a indicatoralui de nul in cole doud dlagonale mu este indlferons in privina sensbiita ) Sensibiltatea puntii Wheatstone Dimessionarea punt, adicd alegerea cea mai potivita a valoci ‘cepului de punte,a tem.£ sii galvmometruui, tn vederes objinerii unei preciaii maxime la determinarea unei anumite reistenje implies ceunoasterea prealabilt « expresiei sensibilttit punts Sensibiiaiea Sa punii se exprims prin rela: sof o ar 1h cate 40 este varatia indicatei acului galvanometulul corespunzBtonre lune! vari AX a rezistenoi de masurat, Sensibilitatea punfii depinde de ‘modul in care este alimensatd, la tenstune constant sau la curent ©) Interpotarea ‘In caml unei sensibilitiyi mari, devijin acuhuigalvanometului schimb& de sens in apropierea echlibrului, pentru cea mai mick variate 2 reistenjei R gi deci puntea nu poste fi eclibra, In acest a2, penis sisirea valorii R clutate se foloseste un procedeu de intepolare. Se sisese doud valori apropiate, una mai mick Ry si alta mai mare Ry penn: care acul galvanometrului indicd oy respectiv a, diviziuni de o parte 5) 4e alta a poztiei zero. Veloarea R pentra care acul galvanometrului ar ‘imine a zero ste cuprinst fate Ry gi Re Cu cit sezistenfa R se abate ‘mai mult de la valoares care corespunde echilibrului, ou atft deviatile ‘galvanometrulai sunt mai mari, Accasta Tnseamni ch intre varatile AR « ale recistenfei R si deviatile a ale galvanometalui exist o relafie de proportionalitte, deci putem sere R-RaK-ay © i Ry-R=Keay © Kind factoral de proportionate. Din (5) si (6) rez: ARR RRM o Gore ates RIN A) @ Din (3) si (8) rezult relatia pentrs determinares rezstenfei necunoscute X sub forma: wef +()-m) 4]. © aa) 4) Erorile de misurare cu puntea Wheatstone act se noteazi stunei relat (2) se sore x-uR a0) jar eroaea relativi care afecteaza rezulttal misuritii este dath de: ee ay Broares cere se comite asupra tui M provine mumai din erorle de ‘eunoastere a valorilor rezistenfelor ry si ry, datorih construct: 2M on Mon ay De exemplu dact rezistetele etalon r; si 7) sunt consirute cu o ercare de 02%, anunei eroarea de cunoastere asupra Iui M va fi de cel mult 0.4% Aceesti eroare poste fi isi, in amumite cazuri, mai micd decdt66 0.1%. Broarea asupra Iui R provine din eroarea de cunoastere datorié constructici acestei rezistente gi din eroarea de determinere datorith condiilor de efectuare « misuri, {In ipoteza folosrii procedeului de interpolare, reaistenjei R corespunzstosre echilibruhi este dati de (8), eroarea de ccunoagiere datorith constructiei se calouleast consideriad e& cine eviaflor a, si ot, nu sunt afectate de erori gi va fi datt de relaia: ceind valoarea Ah = ah, +—9—.a(ty -R,) «) ata Deoarece: aR, _ slR—R)_ aaa a4 rela (13) dev anon ert (e1-n)] as, ie eroarea lai: an < 09) act presupunem ci valoarea erorii de consimuctie! y=02%, stunci Ak z co Ry si RyRy mu sunt afectate de erori gi ef lecturile asupra Ini oy gi 02%. Eroarea de determinare asupra li R se calculeaz tn ipoteza 1 s¢ fac cu aceeasi eroare absoluth Aa, = Au, =8. Diferentiind relia (8) objinem expresia erori absolute sub forma aR=(R-R) an ay) ta Practic eroares de citire mu este mai mare de 0,5 mm. Dack de exemplu R = 100.2 i pentru 0 diferentd Ry-R,=192 se produce 0 deviatie 4p =25 mm, atuncis nsuménd toate erorile care afecteaz revultatul misurisi rezistentei necunoscute se obfine Ar aM, Bom 6 MeO 8 SMG iain eickas ee ups cum reiese fi din exemplele de mai sus, in condité obignuite ‘Se pot objine sensibilitii mari, astel tncit eroarea de determinare este neglijabilt in raport cu cea introdusl de precizia celor tei sezistenfe ca ‘care se compard rezistenfa necunoscuti. De acees 50 poate admite cd sroarea relative msurare esupra rezistenjei X este datt de relatia Ay aM anaes 20) ©) Alegerea gaivanometrului pentru puntea Wheatstone Dintre mai multe galvanometre, se alege in principiu cel cu sensibilitatea la curent cea mai ridicaté si cu ces mai mid recistenjt Proprie, Pe dealt parte, nu este convenabil si se caute 0 sensibiltate ‘rea ridicet8 deoarece se ingreuneazi operatia de echilibrare &. punt act tebuie st se misoare rezistenfo de ordinal zecilor de obrmi este ‘stisficltor un galvanometru cu constanta de curent de ordinul 10° A/div Dact rezistenta echivalenti exterioari galvanometrului este mai ‘mare deett rezistenfa extericari’ a acestuia, el va Iucra in regim slab amorizst, nepotrvit pentru misuriri.De asemenee, dact se intrebuinjeazi ‘un galvanometru mai sensiil, va fl nevoie si se uereze prin interpoare, ‘nr dact sonsibiltatea gnlvanometrului este tit de mare inctt deviaile fnte care trebuic si se fick interpolarea sunt in afara scale, va fi necesari 8 54 se reducd sensbilttea prin guntaree galvanometuli, in aga fel tacit Ua egljul foal galvanomotu! si Iureze tn regim crt. 1 Variante constructive ale pungil Whesistone Totes tel tet rae erg rotate cata btecerts et ed co » linilor spectre observate pe ecranul spectoscopuli,lnii ce sunt emise de ite sceasth Iampl.Folosind curba de etalonare, respectiv figura 5, se determin tungimen de und a scestor lini Din tabele, pe baza datelor ‘experimentale obfinute, se identified substanga necunoscuti care a emis sceste raat spoctale Observe: 1 Cu ‘ajutorul snalizei spectale canttative se poate determina compocitis unor substante, chiar acd se dispune de centiifi miei, ‘metodele chimice de analizi nefind eficiente in acest caz, 2. Pentru spectrul vizibil se folosese letile si prisme confectonate in ricld. Pentru spectre din ultraviolet se folosesc lentle i prisme confectonate din cuary. Pentru spectre din infaopu se folosese lente si prisme conféctioate din jm. Pentru spectrele rtzelor X se. folosesc cristae speciale din beri id % STUDIUL RADIATIEI CORPULUI NEGRU 1, Seopul lucraeth X Lucrarea are drept scop determinarea experimentald a constantel 4 la! Stefan Boltzman ce intervine tn formula legti lu Stefan ~ Botan. x 2. Teoria Iucrarit ‘Prin radigfia termicd a corpurilor se injelege teecerea energici ‘termice din iateriorul corpului tn energie de radii gi propagarea ci in ‘medial inconjuritor sub formé de unde electromagnetice. 4 > Sistemele materiale aflate in stare condensaté (ichid sau soli) emit radia electromagnetice la orice temperatu (cu exceptia lui 0K) atocid Muctuailor sarcinilor electrice din compononja lor. Aceste Fructu fa serl ceil sunt determinate de aitatia. termicd. a Sistemele materiale pot de asemenea absorbi radiata care provine din ‘mediul exterior si in anumite conditi poate exista un et tormica de echlliora, Distribuia energci tm spectul raiatiei termice are 4a bazd ipoteza Iui Planck, conform clrcia emisin si absorbfia de enetgic de catre 0 substant8 se face in mod discret, prin cuante de energie, ‘Studie experimentale au aritat cl radiata termicd are urmatoarele proprictai > spectrul iu este continuu, adici domeniul de freevenfe al ‘cestor radial este cuprins tn imtevalul (0, =); Ja echilbru termodinamic, radiata termici este omogen gi ‘zotrops (adiod are aceleayi proprietii in toate dizecile);2 = radia termi este nepolaizat. Principalele mfrimi ce caracterizeazs radia tennich sunt 2) Fhunl energetic (haul radiant) @ care este numeric eget cu cnerga radia fm unitutee do timp Oe o ‘a fntruckt aceasti mirime depinde de tungimes de und, respectiv de ‘reevenfa a rediatilor se introduce fluxul spectral 1b) Flusud speciral 2, som P,, reprezin'& reportal dintre varatia fluxuiui energetic si variatia lungimii de und, respectiv. a freevenjei nding: oe a he (2) mag ou @ ©) Radlanga (omitanja) RCT) reprerintd energia totald emis in ‘unitatea de timp de unitatea de suprafap, de 0 singurd parte @ corpului, adic int-un unghi solid egal cu 2n: w “ eX on nade % Radianja find dependemta de lungimea de undi, respectiv de frecvenja madiiei se introduce radianja specirlé exprimata prin ccafile: na B im ye B na F sm =F ® Pentru radiafille corpurilor reale, au sau putut stabili legi care si cexprime propricttile acestora datoriti marilor diverstii,S-au stabilit Iegi de radiatie pentru un corp teoretc (ideal), carsterizat.print-o absorb totalt.a radisilor, numit corp negru._} Curbele enperimentale de variate 4 radianjsi spectrale » unui corp negry, 1a diferite tempersturi, fimcfie de ffeeven{a radiator, respectiv fumotie de lungimea de und& sunt prezentate fn fig. 1a yi fig. 1b(T3>T)). Expresia analitct a curbelor in (Ag. 1a gi 1b), mu a putut A stabilit pe bara concepfici clasice asupra enerpiel, care considers cl % schimbul de energie dintee substanfl gi radiafic se realizeaz in mod contin. fn 1900 Msx Planck, pe baza. ipotezei sale, conform clreia schimbu! de energie dintve substanys gi adiatie se face in mod discontima, sub formi de cuante, a reusit s& sabileasct 0 astfel de ra ay Fig la Fig b [Expresie stabilita este nto perfect concordant cu rezulatle cxperimentale si are urratosrea form: 2reth a © respestiv © lunde: este constanta Iai Planck, ¢ - viteza lumini, &- constants lui Boltzmaa iar T'- temperatura absolut Pe lingh relatia de mai sus, mumitd relat Tui Planck, care este in perfecti concordant cu datele experimentale cele mai exact, au mai fost stabilte urmitoarele legt de radiagie ale corpulul negra: 8) Legea de deplasare a tui Wien, afm’ c& produsal dintre ‘temperature absoluté i lumgimea de undi 4, corespunzttoare maximului iti! spectre este constant: jn Tob | oo unde > = 0,2896 . 107 mK este constanta fizio’ a lui Wien, sau la crcjerea tempera coral negr, mit dest spectale se epacezk cite domenis! valor mic sl hnginilor do und (ig. 1) 1) Legea ti Stefi Botiman sable ck radiant. compu negra ese direct proporinald cu femperstur Ini absolut ridictt. Ia puterea a tr: Reo-r! ® W/ m4 reprint constants Stein -Boltzmen unde = 5669341 ‘Aceste legi ale radiatci comului negru sunt deosebit de importante in panot de vedere practic ct gi teorti. Pe cle se bazeazi pirometra optict care cuprinde metodele de determinate a temperaturt corpurilor incandescent, fir8 a intra in contact direct cu acestea Prrometele care se bazeazd pe legea deplasiii lui Wien se numese pirometre moaocromatice stu cu dispariie de filament, iar cele bezate pe legen lui Stefan Boltzman pirometre ou radiaic total, 43. Dispozitival experimental Un dispozitiv de radiajt care s8 aiba proprietati apropiate de cele tle compului negra este reprezentat in fig.2 si se compune din: 1. Semisfert din Cu 2. Umpluturt metalic 3. Regou electric 4,lzolate din azbest 5,Dise din Cu 6.Termocuplu 7. Termometrs I Fig2 + peretii semisferei de cupra, ianegrifi im interior, joacd rolul unui comp negr care poate fi adus Ia diferte temperaturi, eu ajutoral unui regoulai electric, tempersturi misurate cu ajutorul tezmometralu (7). ‘umplutura metalic8 are rolul de a tansmite uniform cXldura de Ta resou fa semisfera de cupru 4, Modul de tueru 1)Se conecteanh regou! Ia rea. ') Se urmaresc indicafile termocupluui, care exprimi temperatura sul (plicuei) si ale termometrai. 6) Se taseazA graficul vaitiei temperaturi T; a plicuet cu temp, itt a temperaturi fixe ale compului negra, espectiv din 10°C in 10°C. Te) ° Flaxul radiant admis prin deschiderea $ de citre compl neg gi primit tm acelai timp de dscul de Cu va fi 0-2 S- 00'S (19) unde: T;~ ese temperatura semistee, cit Ia termometrs.Diseul ajezat in dreptal deschideri:emate Th umitatea de timp flux: = RS=oTSS an unde: Ty~este temperatura placuti Deoarece 7;> 7, in intervalil do timp dt, plicuja va. primi 0 anttte de cBldurd ce poate fi exprimatt. astfl: dQ=dmi-dny=(0~02)-dt 2) {nlocuind tn ultima relate mirimile corespunzitosre cu expresile lor date de (10) si (11) vom obgine: nett = ofr}=r4)-8-dt a3) unde: m- este mase pldcufei gi c—olldure specific% emul: meat ong ars @® ‘Aceasth relate permite detenminarea experimentalé a constatei Iai Stefan - Boltzman, Datele experimentale se tec fn tabelul 1 de msi js. ‘Tabelul 1 T = & % Din graficul wasat pe Blrtie milimeticl se determin’ pt AE orn empresa tempest Tl sont dst spo Uteror alone pas noes fa female (14 as ep oslo lor dent temperate din tab Se cane de serene stole alr masa m a plicujei determininds-se prin clntirire cu o balan, DETERMINAREA EXPERIMENTALK A CONSTANTEI LUT PLANCK PRIN METODA CAMPULUT iNTARZIETOR 1. Scopul Iucrisii Jn aceasit Iucrare se wmaregie determinarea constanet lui Planck, a onergici de extractie W, pentru un electron din catodul celulei fotolecrice 41 a lungimii de und a praguluifotelecri,folosind efeenl fotoeleir 2. Teorla luerari rin Get foloelecric se toflege nomena! de punee tn liberate lecuonilor dint-an metal supes acfuitredialor in domeain vil sau uirevilet ca uae 4 ineracilr diate adit si clecwoni tert ai rectal Acét efect ce msi numeyte si oct fotelecnic exers gi fost escoperit experimental de clr ficaaal H, Hert (1887). Studi sistematice aeupa acest femora au fort efesuate de A. G Staleov (1898) si A, Einstein (1905) cae au stabiit experimental tile sees fenomen, Tnterpretarea tortck acest fenomen fost reaizall de A. Einstein pe baza teri cuantlor, prin extindcrea ipotesi hil Pack, cae stbilit folodtl so relaie matemstick pe eza lg conser enerie v= hoy +E oe unde EF=hv este energia fotonlui incident, W, = huy este energia de exvagje al lectomului din metal flat la suprafafe acestia (h find wo constanta Tui Planck), =" este energis cinctc& inital a2 {otoelectronului emis iar uy este frcovenja minim (mitt) pent cate se imal produce efectul fotoeleetic gi care se numeste freeventé de prag sau pragul ropa al efectului fotoelectc, entra studi efectului fotelectrc se foloseste o cof fotoelectrica ‘care este constuitt dintrun ub vida, vind fn interiors! siu doi electoci atodul K constuit din metaul oe emite electroni sub actimnee luminit si ‘modol A, care este un inel metalic ce colectaz4 electonii emis de cad. Datorti unei diferenfe de potenyial Inve anod gi catod fotocectronit ‘8 amg Ie anod determin§ in cieuitl exterior (fig. 1) un curent electric pus fn evideatt de un galvanometr G, r Fig. Bg2 Dependeats intensitti curentului fotmelectrio de tensimnea apliats ‘tre electron este dati de curtu prezentath in figura 2, Trebuie remarcat of ‘acd condifile experimentale rimn neschimbate etunc intensitates curentului fotwelectic de saturate ye, este proportonalé cu intensitatea Ja raditii incdente, Aceasti eurbi pune in evidentS urmitoarele propriety 4) Dact tensiunes aplcati U este nulé (C= 0), valosres curentulei * feces 1 0 >) Deck eines dane lestou ete hed ala postive ern J creste pana atinge pent valoarea U = Usa © valosre maxim’ Toes In. continua dk se mip tenses U, cue smog sajona Pay ap ‘einen eevee cad poate ds tpn ©) Dec Ui valor eg, tenn sede se anitrh penne © valoare megativl a tensiuaii (-U/)), unde Uy se oumeste tensiunea inverss pea ent scat vloue, her mice sl cnpul_slesae dave (ti) devise egal ty snow abcd ou ein cnaict wins leno et tnlocind fh een de vats «energie einetoe, cota pee ey 8 a. Jn cea shun reba i Batin(1) devi die ipsa © \ Deosrece pentru un snumit metal eglittea buy =M, este 0 constants, Teall C8 fare ety iv exist 0 dependent tiniard Prin iradierea succesivi, a catodului cu radiatii monocrocutice de liferte frecvente 4 sunt necesare anumite valori Uy sle tensiunii ‘averse (Gotirietoare) core si anuleze curentl fotolectc Porechile de valor (u,Ua),cu t=, satisfac clte 0 rolaie de forms: Uy = hey = hop @ Desi dack se aplicd o tensune inversi cu plusul le fotocatodd si cu ‘minual Is fotoanodd,adcd o tense de frnare, se poate ajunge fn stata fetnd eurental fotoclectic se anuleazt, pentru anumite valori ale tension inverse, dependent de tecveneleradatilor monocromatice wilizate Ys. ‘Acest pt constitie o metedi pent deterinarea constanes lui Planck,109 numiti metoda cdimpudui insdreetor. Dack irndiem succesiv fotocatodul cu loud radia difrte v, gi us objinute cu dout fire diferte, atenei valorile corespunzdtoare ale tensiunilor de frinare vor fi Uoy gi Upp. Conform rls (4) vom putea serie ormtoarele expres eq) =f ~hep etl =hoa vp Prin scAdere se objine rela: Un -Uo1) = er - 01) unde nw ton-Yo) © ane s utlizind lunge de und ale radio seta o wa {Gv ajutorulrelailr (5) si (6) se poste determina valoarea Tui A. Duck ‘se reprezinth grafic perechile de valori (14, eUs) atunci se objine 0 dreapta dle forma celei prezentate ta (fig. 3) oe . % Fes Folosind graficul se obseret din (5) ch = tga, acl tangenta tnghtubui format de drespi cu axa absciscor, mumith si panta drepte, este tocmai constants A. Pe baza datelor experimentale se mai pot determina: 1. Energia de extracie folosind releti: 101 y= hye om 2. Frecvenga respectiv lungimes de undi a pragului fotnclecti: @. Schema instaljel experimentale este data in figura 4 si confine Cehulé fototectics C, Galvanemetrat G, ‘urmitoerele elemente componente: Volimetu V, € 2 + ae ¥, ® continun U, LS 6. Sasa de int Pn aie Fes Pentru efectunren experienfel mai sunt necesare patra flze (F) cu slferte Iungimi de undi gi histic milimetrc8 foloitt Ta ceprezentares graficelor, 4. Modul de lueru . Folosind montajul din (ig 4) se va proceda astfel: 1) Se ecraneack cu hartie neagri celula fotoelecrica (C) gi se Hixexzd potentiometral(R) in poziia mn care acul galvanometrutu indict divizionea102 zzzo, fn acelagi timp zeroul galvanometulu se ajusteark din acordl fin a su 1) Se fxeazd tn fata sussi de tumind(S) un flu (F) de © anumitt lungime de und (2) eunosouts ©) Se indeparteazh ecranul de hi:tie neagré de pe celula fotoelecties. Galvanometul (G) va indica un anumit curent foroeecti. ©) Cu sjtorul potentiometului (R) se va aplica weptat, prin roire leatl,o tensimne elecric8 tntirzietoare pind ciad acul galvanometrului indict lin now valoarea zero. fn acest moment tensiunea U este tensiuaes Up Valoarea acestei tnsiuni este indicat de vottmetrul(V) ©) Se schimba succesiy filtrele si se repeta operaia, )Pe baza a dou lungimi de unda (ffeevente) cunoscute ale radiator femise de fitrele folosite ale valorior potentalelor inverse determinate, se caleuleazi i cu ajutoral relailor (5) sau (6) gi se reprezies grafic, pe hirtic amilimetrici, in planal eV si v perechile de valori(v, eUe), conform figuri 3 Se determind din grafle panta dreptei ise compari cu valoarea calculatt a) Se caleuleart energia de extracte W, si lungimea de undi 2 ragului ftoeleetic 2 1 Se caleuleazh eroarea pitatict a medici aritmetice S, in urma repetrii misurdtorior, si ¢ find constate eunoseute cu o precizie mare Observati: 1. Misuritrile trebuiese efectuate cu mare atentic Detcrminarea tensunii Up este tn practick deranjath de un efect foroelectic prazit de pe anodul colector care determin§ schimbares sensulu cuentul Z 2 tn camul catorilor confecionste in diftrte metale se obtine 0 familie de drepte Us~ ff), respect figura 5 3. Dach ffecventcle radifior monocromatice sunt mai mici dectt fiecvenfa de prag tu, efectul fotoelectric mu are Joc(a se vedea lege 103 wy c ay Figs feet fotoelectric extern), 4. Erorile efectuste in determinarea Ini A, se datoreazicurenului fotocleetric. secundar gi a potetalului de contact, S.fitrebiri Le ste imervalul de timp scurs din momental iluminiei fotocelulei 1 emisia fotoslectonului? 2.Ce este efectl fotocectric intem gi in ce consti efecal fotelectric nuclear? 3. Datoritt sensibilitatii lor, unde se pot foloi celulele fatoclectice ? 4) /NSTAATANEY 2) 3) — mm doen evecrare ¢ Execrene.STUDIUL VARIATIEL CU TEMPERATURA A REZISTENTET ELECTRICE A UNUI TERMISTOR 1. Seopul luerarit Verifcarea legit dependenei revstenei electrice cu temperatura la materialele semiconductoare respectty la un termistor. 2. Teoria lucratil ‘Modul de variate a rezistefei electice cu temperatura este eterminat de natura materialului studiat metal, semiconductor, dielectic, lect, La tomperaturi obignuite (300 K), conductivitatea electric are valori de ordinal 10°- 10* Cm)" pentru metal, de ondimul 10° 10° (O-m)* pentru semiconductor! si de ordinu! 10°*- 10°” (Q-my" pentra diclectrici, “Metalele, semiconductor (eu excepfia cclor amorfi) si dielectici solizi su suet cristalind. Distanfele dinte stomi sunt de ordinal 10" 1, podifile wimilor sunt fixe xt repredindh polit de echilibeu ta care rezultanta forjelor de interaciune cu ceili stomi este mula. Unele proprietti ale metilelor printe care conductibliteten lectrih gi cea termicd, pot explicate in modelul clectronilor liberi (cumit gi Drade-Lorentz). In acest model, nodurile reelei cristaline « unui metal ocupate cu ioni pozitivi sunt ,seufundate”” Satr-un gaz de electron! liberi, numiti elecroni de conducte, xz ce se comporti ca un gaz ideal, respectind distibutia dupi viteze (energii) dati de statstica Maxwell Boltzmann. Electronii de condustic provin din electronii de valenjl i atomilor de metal si se mige% fn fntreg cristal, fk si acl putea 10s prs fu absoaa vreunecauze exterior Resntnga clesticl apare ca efect al ciooniii electronlor de conduct eu init din nodurle rejelei rising seu cu diverste imperteciuni ale. scestia. Efectle.azesior ciociri sunt dite, inci rexinivitatea p a unui metal se poate serie ex 2 Pna* Pages * Povo o ceca ce repesinh legen fal Mathiesen Intre metale si semiconductori exist o deosebire fundamentalé in ceca ce riveste vrata rezstvii clecuioe cu temperature p= 7) 1 semiconductor, rexstviatea sleet ia valor fat-un inter lrg aire 10°~ 10" (Chm), depineind de satura semiconductor si de szuiul de impuificar. La temperatur joase, conductbiliatea elestric8 exe sfecwtt de immpuritsi datott purtorior de sacink proveiti de pe cesta i se mumeste conductbiliae extrineed, in timp ce a lemperatwi mari coniucsiitstes se dxorea lectotilor propil gi se rumeye conduciate ringecd. Conductibilitateaintinsect se rmanifesté ta semiconductor puri ta ore temperatunh La 0K, in seivonductori intenseei tofieiectronit de valentS st legati de atomi, Inolt le aceasth temperard semiconductor! este izlaton, In crstrea temperatui, © pare din electoni vor fi liber! din legiturle lor, devennd liber gi pot participa ate la conduetie Varigja mares redstenei eletice @ emiconductoilor ou temperatura a permis constutea unor reitene termis senile, unite termoreistene saw fermistor. Termistort sunt retsor! de vohum la care voloarea reistntei electrice 22 micjareaxi putorio cu cretorea tenperaurt. Prin umare penta materialele semiconductotre pure sau slab pis) mumite tems la tempertu inferioure citora suic de grade Celsius, enrgia Fermi se oft in banda ines depare ett de banda de valenji cit si de banda de conductic.106 La T0, ogitaga termici va popula bende de conductie cu 0 concentric de electroni liberi nota cum, im timp ce th banda de valenfi vor spires golurle, in concentrate p acd semiconductors! este nedopat, atunci aver p= 7 Din tcoria benzilor de energie pentru materialele seticonductoare reaulté expresile celor dou concentatii de sarcini clectice: n=2(2e mbt)? 4 exl-{e,-Ep)/at] 2) = 2rmpkt P25 expl-(Ep Eyer] (3) nde im, ene masa efectivt a electnilo; ny este masa cftcivd & oll, A este constant Boltaman; Teste temperatua semiconductor; ete constanta Planck; F, este enegia sorespunzBioare minimului benaii de conductie; £y este energia. corespunzitoare plafomuiui benzii de valenjl, Ep este energia nivelulut Ficind produsul expresilor (2) si (3) rezuls p= derl-(B,—B, itt] ® Tinted sama ci a=7=m & s deduce concent purtorilor in semiconducttintines = Bexpl-(E, -£,)/247] oO CConductibiltatea electric a unui semiconductor este: ont = Aven rip) 0 Mobiltitile 1y,44p find practic independents de temperatiel secu ” o = exh-(f.-#,)/2k] aaa wr © ols AE/247) © inde A£=£,~£, poarté numele de Irgimes benzli (zone) interise. Prin umare rezisteqa unei probe semiconductoace va fi R= Cexpl+ae 27) o jar dependenta ci de temperature reprezentaté tn figura R sea pt me a t Fig Logaritménd expresia (9) se objine o fanefie de gradul unu, in Unk gi 1/7 ae macs O} 3. Dispozitival experimental Dispozitivul experimental este prezentst ia figura 2 si cuprinde un cuptor electric (1) pentru Inczivea termistoruui si un okmmetru (2), care servepe la milsurarea rezistenfe. Cuptorul ae inerte termic8 mare astfel “ — Fig?‘0 inctt, desi ma este alimentat print-un reostat ci direct de la reiea, resterea emperaturii este foarte len. Acost fapt Inaturl necesitates unui termostat, permitindu-ne s8 presupunem cl fiecete misurare de rezistenté se face Tnir-un regim stafiona. Pe capacul cuptoruui fncileit eu rezistenja (7) sunt firte termometrul (3), peatre citiea temperaturii i termistorul (4) cu cele dou home care sunt conectate prin doi conductor izoleti Ia ohmetns. Acosta din um are tm componeafa sa comutstorul (6), ce este © resistnts variabill cu cursor gradat, pevizut cu indicator $i ecranul (5) pe care se citese valorile rezistenjei termistoralu 4.Modal de tucra Se citeste temperstura iniall, se verified legttuile de Ia termistor a ohmetra gi se conecteazi cuptorul la prime de 220 V, Sub indrumaree cadului didactic se va face prima misuritoare a rezistenfel termistoruu Odati cu cities revistenfei se va citi i temperatura indiestt de termometru. Pe misurl ce temperatura creste se fic noi misuritori ale recistenei,Valorle se tree in tabelul T de mai jos ‘Tabetul 1 u 2) ire Interval de temperaturk dintre dout ctiri se aloge atfel incit de 1a temperatura iniila (care eventual este mui mare decit temperatura camerei) si pln la temperatura finala (are nu tebuie sf depiseascd 109 100°C) si se faci un numir de aproximativ 10 itr. Este preferabil ca intervalele de temperatura dintte citiile succesive si fie ogale, inst rezulutele experienlei mi vor fi vicite dach din neatenie a fost deptyitt vrouna dintre tempersturile propuse, Important este ca citires temperatuii si se facd practic concomitent cu determinarea rezistensi. La terminarea Iisurtorfor se scoate cuptoral din priza Observatie: Pierderea de radia termici prin convectie datorté perforatilor existenfei im cepacul superior al cuptorului face ca inctlzirea th interior 8 fie Jena 5.Prelucrarea rezultatelor experimentale Folosind datele din tabel se traseaxi graficul R=) si. grafcul A a gel tl pa tw wore Printre punctele experimentale se taseaz4 dreapta de interpolare. Se duce pania m a acestei drepte iar conform relate! (10) aceast® pants ae are expres: m= SE Se va calcula AE exprimaté in electroni volt (k=8,62:10%eV/K) 6.intrebari 1.Ce este termistorul si de ce un tenmistor este mult mai sensibil Ja varisia temperaturé decdt un metal? 2.Care este staree de umplere 2 nivelelor din banda de conductc, respect valent, la un semiconductor le T=OK qi T #0K? Dor la un metal respect un izolator 3. Cum se explicd oreyteres rezistenfei metalelor cu temperature?EFECTE TERMOELECTRICE. EFECTUL PELTIER 41. Seopal luerdri Scopul acestet lucrdri este de a pune In evidensd efectul Peltier #i dea ardia et diferenta de temperaturd dintre dowd suduri ce Imbind lecare edie doud metale de maturi diferitt si aflate Onin circut, este proportionala cu timpul, pentru 0 valoare datd a intensiap:curentul 2, Teeria lucrdeil a) Diferenja de potential de contact In regiunea de contact a dou8 metale de naturd difeitt se staileste 0 difeenti de potential mumiti dferenid de potenyal de contact, a cirei valoare depinde de natura celor doul metale. Aparitia scestei_ diferente de potenial se dstoreach diferenjei de concentrate « clectronilor liberi in cele douf metale, cel eu concentrate de electron! smai_mare(metaul eu carater electropozity msi promunpt, A), edeara clectoni celui cu concenttaie mai sctzut (eu carscter electronegstiv, B) 6.1). Tn fell acest, ele dou metale se neared tn vegiunen Ue contact, nal pozitiv (metalul A), iar celilalt negativ (metal B), fapt care duce la aporitia unui ctmp electric # in scsast regiune. 4 gt Tntenstatea acestui cimp ereste pe misuri ce procesul de tecere a clectronilor progreseazi si ajunge la o valoare pentru care trecerea nu a mai este posiili. De fapt,n acest moment se stabileste un echilbm, inamic, numarul de electroni ce tree intr-un sens este egal cu numndrul e electroni ce tree tn sensul opus. Diferenfa de potential corespunztioare cémmpului electric in aceasti stare de echilibra dinamic este diferenja de potential de contact Uy vind expresia: Ugg Zin unde & T sie sunt reopectiv constanta lui Boltzmann, temperatura sbsolutd gi sarcing electronuli iar 1, sim. sunt concentratileelectronilor liberi din cele dout metale = a 8) Bfectul Peltier Dect un conductor neomogen format din dout metalediferite A gi B puse in contact este parcurs de un curent electric stationar, de intenstate 1, regiunea de contact se incdlzeste afunci cind seasul de eplasare al clectronilor este de le metalul mai electronegativ (metalul ) cre cel mai clectropozitiv (metalul A), (Ag. 20p si se riceyte stunci cénd electron se deplaseazd invers (fig. 2b) Cimpul electric este tot timpul cotientat de la A citre B. Acest efect se numeste efect Peltier si apare ‘ea 0 consecintd a existenfel dferenjet de potential de contact Fg2 Electronii sunt accelerai in regiunea de contact de catre cimpul E existent fn eceastt regiune, atunci cind tree de la metalul electronegativ clive cel electroporitiv. Ca urmare, viteza gi deci energia lor cinetica va crest. Surplusul de energie cineticd este cedat refelei cristaine a os,1 retluli in care tes, prin ciconiei cu nodule acestuia gi ca ura, regiunes de contact se inctlzese. tn cazul in care sensul eutentlut / se schimb electronii tree de In metal electropoait catre cel électrondgativ, find finati de ctmpul E gi onergia lor cinetica seade. La stbiies chliofui termic cu refeaua metalulai in care tee, ef absceb prin ciocnini cu nodurle refelei o parte din energia termicd a rejlei si ca vuemace rogiunes de contact se rey Eftctl Peler este Independent de efectul Joule sw sree confundat si se suprapune cesta. Poste fi pus tn evidentd fh eazul metalelor altemeaza (fig, 3), prin misurarea calorimetrict a cantitiilor de cflldurt degajte Ta cele doud suduri pentru un anumit sens al curentlu Fig.3 CConsiderim ci pentru un anumit seas al curentuui sudura T se incdlzegte prin efect Peltier, iar sudura Il se rlceste, Contittea de caldurt , degsjaté de ealorimetral C, este suma canititilor do cildura degajate prin efect Joule gi prin efect Peltier, dict: 21 =05 + Op =(me+)-4-4) @ {a pentru cslorimetrul C este Oy = Q)-Qp =(ne+C)-(5-12) ® in care $2 consierat cd masele m tle lichidului cu elldura spectich © din cele douk ealorimetre sunt egale: 12 si ff, sunt temperaturile inijiale gi respect finale fo cele dowd calorimetre 18 Din (2) si () eau fre Cle - 0, «ex o nde se=(6-4)-l~1) on Exprimind ciferenia de potential de comact prin), rezult Op Ugg terete Ey © «Oe iar pentu: o - nde + reprezint timpul de tecere al cuentlui [Penis varait mick de temper fectorl 2 Ate mere eon ponte fi considera constant. Rerultl cd in avete condi, pent 0 veloare dard a intensiatii curentului ce rece prin cireut, varata tempersturit 4x, © - este proporiionalé cu timpul 1, adit: wer oO ) Bfectul Thomson La nckizirea unci regiuni A a barei metalice BC (fig. 4) temperatura scade simetric de o pare si de alta fa. de aceast® regiune (curba pling), Dact prin bari trece un curent electic, se consti cd — ceasti curb de distributie « temperaturii mx mai este simetrica (curba ppuneiaté) tn raport eu punctal de tneazie La uncle metate maximal eurbei se deplaseazA tn sensul curentuls, iar ln altle tn sens invers (fig. 42 si b)-Acest fenomen se numeste efect Thomson, Prin inclzie,electronii treo din regiunea tnciliti A, a cupralui 1b regiunle B si C(fig. 4a), astfel c& regiunea A se tncarcd poziti, iar B si C negativ, La treverea cureatului tn sensul indicat, ntre C 9i A ie ‘aii1 Fig clectonii sunt acceleraf, iar inte A si B fiinafi. Lucrurile se petree invers ta cazul fierului (Bg. 4b), Print-un rationament analog celui fotosit 1a explicerea efectului Peltier se poate explica gi efectal Thomson. = Bfctl Seebeck Inteun cieuit tachis format din doi conductor metalic! deri, soma difeeneloe de potenial de contact ese mult dich cele. dout regi de conact sunt la aceegi temperatrk i deci in acest condi ‘nu este posbldprodscoren unui creat clecic,Ini-adevr, fntran asementa init (fig. 5), prin Tosunaree diferenelor de potential de contact se objine c& te, E este al Ber, 9%- (10) fe anul 1821, Seshoce a descopert ct este posiit para nei tem. diferte de zero itn asemenee circuit dact ele dovk suduri se ‘fl la tempera difeste Fenomenul se mumese efct Seebeck sav eect termocecrc, lar tem. corespuntoare, tensune termoelecromotoare. ‘fect termoclecric se datoreatd faptului cd dferenja de potejial de contact depinde de tomperaturd astfel duck cele dou suduri au temperature ¢ si? ,doooree 7,27, si %y 7p, tensunes electromotoare in cireuit mu mai este mull gi are valour: Y-Wahy-V 40 ay reprecestind tocmai tensuues temmolostromotoare Dispocitival consinit ase se mumete termacuple si serveyte Ia mmlsurres teriperauri, 4uph o etalonare presi, meminind una dine us Figs Fig 6 suduri Ia o temperatura Bix Deci daci una din sudurile unui termocuplu este fnellzit, iar cealalti este menfimuti Ia o temperaturl constants, inte ele apare 0 tensiune termoclectromotoere. Dependenta ei de diferente temperaturilor absolute ale celor dowd suduri, 7) si 7) este reprezentath anal relaie de forma: print-o Bolt ~1)+ (y2)lt? -7") (2 unde a si b sunt constante care depind de natura materilelor foosie Mentinind temperstura 7, constant, temperatura T; corespunzitoare smaximului lui F, adick pentru: 3) cnte ditt de rela: (14) — si se mumeste fomperatrd newer iar valosea 7, pent care £= O(n stuck de 7 =7,) ene: ed as) > si se mumesto temperatrd de inversiane a tensiunii_electromotare. Reprezeatind grafic tem, £=E(F,)(volat pe grafic ca) se objine 0 parabolb care are ordoostele mule penta T,=7, si Z;=%; si prezintt un maxim la 7, =7, (Og. 6).6 3. Dispozitival experimental Pentru pune tn evident efectal Peltier, se va verifica relate (9) folosind dispoztival din figura 7 Fig? Dispocitival experimental se compune din dowd vase Dewar identice, conjinind fiecare cite 4 cm’ apa distlaté 1a temperatura camerei si previzute cu cite un termometr (care permite misurarea zecimii de ‘rad gi conduetori de cupru si constantn, cu sectiunile de 2 mm intre care s-au realizat suduril. Capetele conductorilor de cupru sunt conectate prin borele B la o sursi de curent continuu, fa serie eu un ampermetru ‘A, un seostat Ry gf um interupstor K. 4-Modul de lucru, Prelucrarea datelor 4) Dup& realizarea montajului eu rezistenja reostaulul inrodus tn fntegime in circuit, prin inchideres intrerupitorului K se stabileste un jourent cu intensitatea de 4A. Se inverupe cutentil si se noteazd ‘temperature indicate de cele dout temmometre fy; (temperatriintale), b)Se Inchide din now circuit gi simultan se poreste cronometrul; din 3 fn 3 minute se citesc si se noteach temperiurile 4 $1 by ‘indicate de cele dou termometre, Determinirle se fac pind ind nears Soaaaereds temperature ajung in junul yalori de 30°C. In timpal determinsfor se umnireste in permanenfl ca intensitates curentului sA ramdnd constanta, ; €) Dupi aingerea tempera finale (30°C), se tnrenpe extent i ‘po, din S$ tm S minute se citse temperature indicate de cle. douk femmometre fj, gi @3; de valor mai scdzute fith de temperature finale, Abort pierderitor de cllduri din exer. Cu ajutorul acestor date se | or face corectile de temperturt dutorit.plerderilor pe fare intervalul ests fee rina se vor ee vide empenct —[ Pe minut dstciti perderlor de clldust tn exterior, pen toate intervatele de wet fn focare din cele 5 minute f G8, ng BH as) sit, eth Scare determina corette, orf =a, +380, an Temperaturle tah ©).Cs sito temperature ine, 9 i a cefor carne ry i ett (18) apo Araya, ack > by | sau: Abed 8, dk 84> 04 as) sit se calculeazt variaile: a4 Dateleobjnite se tre frum tel deforma: 4] 8 [8[@a] ei] a] 88] a0 Tw |u| a] ma] oe *E}C fee} tc] te | se | comiy *cimig *C | 2c | °c | +c | °C t | Jal { | Cu sjutoral acestor date se taseazs graficul ar=(e) gi se compart eu dependenta obynuté din clei). fea ne DETERMINAREA OSCILOGRAFICA A UNOR MARIMI CARACTERISTICE SUBSTANTELOR FEROMAGNETICE 1. Seopul lucrrit LLucrarea are drept cop determinarea prin metoda oscilograficd nor mdvimi fice ce caractertzeard subsianele foromagnetice, 2, Teoria wera Propritijile magnetice ale substafelor sunt determinate de interact dintre momentele magnetic ale atomilor ivecinati Prin introducersa substanjelor tntr-un cfmp magnetic extem (simp de excitaie magnetics) are loc orientarea,respectiv inducerea, momentelor magnetice clementare tn. sensul clenpului exterior. Deck substaniaprezint tun moment magnetic rozltant diferit de zero spunem ci s-2 magetizat Grad de magnetizare al substanjelor sub actiunea unui céimp de cexcitajie magnetcl este functe de natura lor, starea de agittie termica, de inteactnea dintte moleculele substanfe, tc. gi este oarkctenizat din punst de vedere zie de vectorul de magnenzare Kf, a cécaimatime reprezinté momenful magnetic al unit de volum: ae a soar av Experienja demonsteszi i x @ unde este susceptbiltatea mogneticd a substanfei gi reflect propricatile de simetre ale cristalelor, Spre deosebire de susceptibiltatea electric care in mumai_valost povitive, susceptibilitatea megnetick x poate fi tit pozitiva cit si negativa, 19 ‘mai mare sau mai mic ca unitaes. fn functie de semnul si valowrea susceptibilitii clasiicae ast substanjele pot fi ~ 1) substante diamagnetice, a care x-<0 si are valori absolute mick (tana * 10% 107 mmol). Exemple: mereus, apa, hidrogenul moleclar, bismu, ete; — 2) substante paramagnetice, la eae y>0 i are valori mici (tama 10% 10 m'/mol). Exemple: Na, K, Cs, Mg, Al, Ma, Rb, oxigen guzos. gi lie — 3) substanje feromagnetice, Ia care >0 si are valori mati (imi 10 fmol), 4) substange antiferomagnetice, care se comportt ca nigte substanje ‘paramagnetice cu foarte mit. Exemple: Er, Fe8, NiO, CuCl, ete 5) substante ferimagnetice fevte) sunt substanje.antiferimagnetice speciale, in care numai 0 parte din momentele magnetice clementare se covienteazi in sens contrar cimpului. Exemple: MnOFer Pentru substanjele diamagnetice $i paramagnerice Wit variazd liniar cu B(x = constant), pentru substangele feromagnetice (Fe, Ni, Co. i alinjele lor) care prezints fenomenul de ordonare magnetick (7 # cons), dependenja A= f(Ht) este 0 curbi ce poart denumirea de curbé de histerecis (fig, 1). Aceste substanje mai prezinth si un punct Cie T,, died temperaturi deasupra cltcia substanja devine paramagnetic. Curba OA este © curb de primi magnetizare. In practick tx locul vectorulul de magnetizare 47 pentru caracterizarea substanjlor din punet de vedere magnetic, se foloseye in mod freovent vectorul de cimp magnetic 5 (inductia magnetics) tre 3, 2, H exist urmBlourele relat de legitrt ®2 Balt ® unde js este permeabilatea magaetica a substente (i?) este tot de forma reprezentatt tn (fig. 1) limitand oar o alti suprafisd peut acelesi material yi se mumeste curb de histerezis in coondonate (1). Reaultatele experimentele evidentazl cd vyectorul 8 tn substanfe feromagnetice depinde ‘mu mumsi de A ci gi de wstoria* magaeticd scesicia, Marimile ce caractarizonct curba de Iisteezis tn coordonate (3/4) sunt: 1. Hig = intenstatea c€mpulud magnetic coercitiv este egal cu fmpal de extrcjie magnetic invers necesar pentru a anula inductia 8, 2. By-inductia de saturate ropeevints. valoarea. maxima a inductii smagnetce obfinutd tn prob. 3. B,-inducjia remancntd repress valoscea lui B cénd intensitatea cimpulsi magneto 0. 4A. pienderile prin histereis sunt epale eu lucrul mocanic necesar magnetiziri unitifi de volum a substanei, Acest Iuera mecanic este proportional cu aria suprafetei limitate de curba si are urmitonree expresi: tile «fb a ile cpt #9 pe agama eb ({4) ‘om; off,)=1 om], iar S suprefata aici limitaté de curbé dacd a 0n3505f, ie bonsn TZ. fin functie de forma cictului de histerezis avem substante magnetice dure cae un lls de isterecs ag (i.30) pi sabe magnece wa 2 » Fig.3 ‘moi care au un cichi de histerezistngust fig 3). }. Dispozitivul experimental Pentru realizsres montsjului din (Big. 4) sunt necesare urmitoarele materiale 1. © dobind de excitaie 2, (avind N, = 1000 spire cu 9. 5 Smtr 2 Dout bobine 8, st 8; idence logue in opoctie(evind Vy, = 4000 spite ca $= 0mm gi 1=0,4m). 3. Un rest 4. Un integrator (Gormat din reosutal Ri un condenstor cman. 5. Un oxcilosop cated cu dout intr x gy 6 Probe din material fromapnetc sub formt de bare cilindice pe bazd de Fe si Ni 7. Auto-transformator(A.T.R.). Tensiunes U,(t) de la capetele reostatului se aplicd pe intrarea x a oscloscopului catodic geste direct proportional cv elmpul de excite a1 bobine! By, tim ct G,l)=4-R 61 se 3 gt 0 Din relafiile (6) gi (7) rezulta: Usl)=&-H0) 6 ‘unde Ky este constant de proportionlitat. ‘Tensiunea U,(t) este auld in absenta probei (bobinele avind fluxul ‘in opoziie,t.e,m. indust se amuleazi).Cénd se intreduce in bobina 2, © rob, eel Io caper opute M gi N ale bobssloy pee o tase tlesromooae dil de zea care ea eal integrator Teasnea U,() In lepton dn inegor ee deta fh de U,() oa { $i se aplicé pe intrarea y a osciloscopului cetodic. Tensiunea U,(i) este totodat gi direst proporionalé cu indsota B din probs finradevir, canttaton de clecticiate Q() inmagainati pe condensin de capacitate C este pe de 0 parte proportional. cu tensiunea U,() de la bomele condensstorli, iar pe de alll parte este eterminatd de intensitatea carentului fp care cieulé prin bobina B, si Incael condensatorul. Ea are expres MH)=C-0,(0)= hinat © Limita superoart de itegrare ¢ este un timp oarecare. a fn cazul nd este indeplinits conditia R, >>, tune = ttt a0) unde ¢,() este t-¢.m. indusd tn bobina 2, {nlocuind (10) tn (9) objinem: 20) a= y AaH8O. ay unde $ este sectiunea probei iar B este inductia magneicé din proba {nlocuind valoarea absolut a cantiifi de electicitate din (11) tn (©), objinem: 1s TOG RS B= BO) (12) Semmalele aplicate pe intitle x si y ale osciloseepuli catodie find defueate cu £ gi proportionate respectiv eu H si B, conform ‘lator (8) si (12), spotul osciloscopului va descrie o curbi de histerezis magnetic. 4. Modul de tueru 4) Se realizeazi montajul din figura 4, b) Se conecteazi la priza auto-tnsformatoral si cu sjutorul potenfiometrului so stables 0 tensiune cuprinsi tre 20 V -40'V functie de mirimea segmentulti ce apere tn lipsa probei In lipsa_probei, pe coramul osciloscopuli trebuie st apard un segment a clrui lungime se va rogla sf fle =} din diametnl ecm ) Se intredue succesiv in bobina By diferte probe sub forms de bare ilindrce gi se regleazt amplificarea osciloscopului pentru a objineun cielu ct mai bine conturat. )Se va copia pe hirtic de cale milimetic e&t mai fel ciciul de histerezis ise duc spoi axsle de coordonate. ©) Se va determina scara figuri, adict valorile a si & ce sunt mentionate tn relayia (9), flosind o prob etalon. 1) Se vor determina valorile miimilor By By He si Py pentru dlifeite probe gi se vor compara rezultatele, ‘Rezalatele experimentale se vor tece in tabelul 1 de mai jos. ‘Taeul 1 [Re] Fehipotel | A TR] a | A] Om ont am | or | 7 | ite Obserafi 1.Curbole de magnetizare se pot determina prin mai multe metode care ae utiizes2d dupé eaz, Dintre metode distingem: -metoda balistica; -metade inductei gi - metoda oscilografca. 2. Actiunile mecanice (tractunea, presiunea, torsunea, vibrate) exercitate asupra substanjelor feromugnetice modified curba de histereis, respectiv caracterisiile magnetice ale acestore, 3. Corbele magnetice se modified in urma tratamentelor termice aplicate probelor. ns LASERUL. TRANSFORMATA FOURIER iN OPTICA. SPECTRE DE DIFRACTIE 1, Seopul Iuerarit Scopul lucrérii tl constitute inelegerea principhlut de furctionare «a laseruli, construirea cu gjutorel lentilelor a transformatelor Fourier a ifertelor fief de aperturd, respecttv tiyelegerea fenomentlut de difractie $i twanspunerea in practicd a rezulatelor teoretice objinue in cadrul acestul fonomen. 2. Teora Iwerdrit je oe are wmitoarele / Laserul este wn generator special de radi componente principale (1): * 1)Mediul activ (MA)~ ce confine sisteme stomive 51 moleculare cemititore de radiate si poste fi format din substanfe in orice sare de agregar. 1+ 2) Sisteml de. pompa} (SP) * 3) Cavitatea rezonanta (CR) —este desemnatd de dout oglinzi O,, O2 opuse, plan paralele gi din sistemul de radiatii ce se reflect pe cle. 2 Ry, Rr= coeficienti de refleni, cu RRs ei Zl De “el Medial activ pune la dispozivicsisteme aiomice si moleculare cu nivele energetice potrivit alese astfel Inet t sistem laser s& fe— a co a 26 permis amplificarea de energie. Siemul de pompaj permite reatizarea imersiei de populatie Is sistemele atomice sau moleculare de la care se lurmareste obfinerea de radiant amplificae, Aceasta se reslizee28transmitind ‘m mediul activ tn mod seleotiv energie, care st afecteze selectiv nivelele energetic, fie pe cale optick (pompaj de radiate), fle prin desctrciri leetrice in gaze (in impulsuri scute sau continue) sau chiar chimicd. —Potrivit legilor radiajiei de echlibru tao temperaturh dati de cechilibra 2 izvorului, popula eterminaté de distributia Boltzmann, ovicirui nivel energetic nedegenerat este MaNye! unde: = mumdrl ewantic principal, m= 1, 2,3. No populatia totald, N= populajia unui nivel, Ey ‘= constanta Boltemann, T temperatura absolutd, a energia nivel, ste reprecentat grafic tn (5g. 2) prin linia contin f i heer Sete pe yrs se ne 7 akencs cdrwol ural ete Linuitets Fig.2 Se vede c& populatia nivelelor energetice desoreste cu cresterea numiralii cuaniic n. Cu ajutoral pompajului noi putem strica distibutia e echilibru, iar pentru un anumit nivel superior j, populais st fie. mai mare decit populajia nivelului inferior i (curba punctatt). Asfel_am realizat inversia de populatie, Nj>N, si deci wn potenslal posibit laser. Cavitaea rezonant are rolul de amplifcare selectivi a acclor radii implicate ia provesul de inverse (adicd fntre nivelele i si /). Radiaile a oiyinte, dupe ce se relee® multiplu pe oginale cavity interectineaca cu sistemele tomice excita, xen co duce la creteea atomilor excieti pe nivel superior. Deoarece radiata multiply reflected inteactioness3 in fark eu sistemele emisive gi cele radians, aczasa face ea la iyirea din caviaiea rezonand sd objinen 0 radtaie coerentd gl ou 0 Atreconalttate foarte mare (avem un “feedback” pazt) Principeleletipuri de laser atu medivilamplifcstor gi imervalele de Iungiai de undl in care emit sust date In tabelal I de rai jo. ‘Nour wedi | Tipe de | Dome tngindor | Nitra ioer ‘i mile and ‘pelea eee {ese eee (Gam ama Tis eae Va aXe GAs ote ce eerosse it eRe He [ome moire | Tame nle |e wR OHNE, Srese thea ae st R £0.60, 40, aaa ee Ny Bein st rercase | Vat nag Note | ci ‘roma (Ne Ce de st fans tne B (ans, (ote neon | mie ity te re | Becrce | ape we) Go en Luis cu ena) Ekernke vit Crime) (Geeta es | ‘Siete stent | elms) Wt a ay oak ee soe em 10pm htm 3588 Lm en : : abel 1ne ‘nt din fenomencle fundamentale implicat in prelurarea opich = formal exe proprictatea lente de a actiona, to ssumite condi es in tranformator Fourter al cimpului optic. Ascasa fn sensu) chy tumina coerect,cstibujia de ampliuéine complext « chmpulti opés te lama focal posterior al nei lenile converzente subi ext tranformots Tourer a dissibutiei de amplindine complex s chmpulut optic din plamul focal anterior al Tene Fes Find dats 0 fimaie f28,->C ot proprciaten c& aparine multi uejitor de mods) itil onc pcm st stasim o fimcio J() smith tansformata Fourier a funetie fs), denis astfe: Heda 1, foes Pde 2 ‘unde opettoral <> se mumeste produs scala acd distibuia de amplivvdine complexk din planul focal anterior lene Leste Uibar)eaierd eo? @ stunei diseibjia corespuncktoare tn planut focal posterior, ae u,G») =ax(6.0) oie) @ este dail de expresia: exGend= seer o i eee i Notind: Lau, they gi Zoac ot iid: Law, Bev si GznC oben us Ue9)= Flas), Uiler)= Ole») @ fac catia (5) devine Glas) = CH Fly) andy o runcia a ciel wanforens Four vem sto obfntin pe ile opted se inode pla foal ction al Tete Four 7 sub forma wwii doa san a onal magi de icin, minis: co 18 fascieul laser colimet ‘24. Obtinerea transforeatel Fourier pentru cfteva functi ie 0 suri § de mdiaji cu simetre sferied pi um ecrs co 0 pertrl (fant), ca fn Be. 4 Ccampul prodes de sursh este ts Wyner 2 P-€ ces ® sarcine five. Haygen (in cepa epee ama fr) vor eemtnn un cep veudar clemeniar cee pone expt Pt rej 2g, EY pina FE (9)20 nde dE este clement din plant aperur to Bee by ot SO gy ay ‘at fo clmpul P va apirea defkzatea produsl de deplasarea spall, Deci simpal elementar secunder in P este: BECP) = ge «@ 4n uma integrsi se obpine expres ea mai generald formule de diincie: itty +s) = ME ee pele sy 2k Apertura dreptunghiulars Aceasti aperturl reprezentatt tn fig. Seste descrist de functia rane f 1 era He, bse , est Figs Penmu fenomene spatiale avem of aumdral (ecto) de undt se Ponte tele ast: k= Zev smu vatinia ca AE = 2eév,undo y exe fecvents spoil. Folosind relatia (13), distributie de amplitudine — complex Sorespunzstome tn plan feel posterior al lntlei oui, in cam Incident somal, af ry Hapa gem 190, ))gey we feteraler trey. weap ge a A-sinel20,a)-sinelaojs) (14) unde A= a= ct. Deoarece detectori optic (ochiul, placa fotografic, fotodetectoarele) Sunt pBtratici, mio detectie optick dizeeti. noi avem acces la. pra ‘modulului transformatei Fourier a funciei de aperturi—deci distibujia de ienstste in figura de difactic va fi 1oy.0j)= 9° oh? =P sinc*QuceineQ0,8) = = 1000) sine*(2av,)-sinc*(2bv, ) as Graficul fancied sinc? dah de expreia (23) set ¢=0,1,2, a) Fig. 6 Dack b>>a stunci diftucia dupt y dispare, iar distibuyia de amplitudine ‘complesd in planal focal posterior al lentilei Foutier devine: a9, iar cen de intensitate: =?" =1(0)sinc?(2av,) an132 Det’ acter , = AE iat ty unde a si 7 sunt dou unghiuei indicate in figucd si roprecnt unghiile formate de suze difrctath cu vertical (axa (Ox) respectiv ev axa Oz. ft 2a sit Fig7 acd exprimim intensitatea in funetie de unghiul y obginem: «7? sine in eee (is) Dact 2a-siny=niycu n=21,42,...se obfin minime mule, Pentru n=0se obtine maximul central. Dei, daci y este mic, tune! siny'= iar p= 2- 2s m 2.1.b, Modul de tera Pentru studinl canttaiv al tansformatei Fourier © functici de apertura se Task $A cada direst, neexpandat, un fascicul laser asupra fantei reptunghiulare agezati iz planol focal obiect al lentile,ca fn fi. 9 Fig9 Jn planul focal imagine al lentilei Z se va obfine pe ocran fiers Ge dace ca con shin ff, 8. Deck se fou gt on ee es a eee cet dso de incite in Mince mason cna pot cia Url go rw} ld ie: ae Th ag be: a bo 19) vole 16028 A* cto hnginta dent « aie! Io, f= 250 ete dian focal «lene Af = Uginc usin ee coon sat 6 ek tre ky cr lad el slo xt on» i Se compara valoile teoretice gi experimentale ale lirgimi maximalu 2.2. Apertura elreulard Puncfia care deserie distribujia de amplindine in planul nei aperturi ciculare de razk R este aga numita fimctie cire defini ast: anh 0-4 o tam fn timp ce apertura cizcularh este reprezentatt in figura 10.iat far dstributia de amplitudine complext are expresia: Suprafata clementarh este, a 2 ¥0)= ete a = 2 felon fg, i ener ae ae 20) Deck notin w=, ior = 282% _ un perametr,atunet distibuia de amplituine complex, i plenul foe posterior exe ayn ea lana a com en Pe de alts parte funtia Bessel de onda 1 are forma: 0) (caf @ Introducénd functia Bessel ia relafia (21) objinem: o)-e le) a unde a= sin, sa Pity Aceastl funcic este reprezentatd in figura 11, Distrbutia de inensitate corespunzitoare va fs Fay 9" [es en tnde 1(0)=#°(0)(0)=[4?, iar dackrevenim te pawmetnl y obfinem: bs Fig UL (2s(2e > 1)=10|—5 0) wPainy ii Dupa cum se observa istibutia de intgititate are 0 simetic axial, Discul central afb, mumit i diseul lui Airy corespunde lui n = 0, >. adica daca iny=n, cu n= 1,22; 223; 3,24; 4.24 se obfin minime ‘ule (centeale), iar pentra x= 0 se objine maximul central. Distributia de fintenstate se poate reprezenta grafic stil: pune men wie 74-122 we nme dee ghar dr /22.b. Modul de tuera Pentru o analizl cantata a transformatei Fourier (¥(a)) funcjei cire se lash s8 cadi fasciculul laser direct asupra uncia dinte fantele circular, observandu-se pe eoran figura de difactie (veri fig. 13) Resa disoulul dry reprecintd de fapt raza prnctului din optica Beomericd. Sind distania focald a lentil f, diametul aperturi D yi Jumgimea de undi 4 a reditici laser se poate determina raza disculi Airy cu formula h Fig. 13 ipk care so pote face 0 compare cu cet obit pe eran, Rezultatele se trec in tabelul de mai jos. es me a iB Tres) | ta] Cc ‘S.intrebare Uiterele care inst tn cuvintul faser sunt de fapt iniialele unor ‘ermeni proventi din englezd. Care sunt aestia? LAE B 0 HOLOGRAFIA, 1, Seopul Iuerarii Lucrarea are drept scop Inelegerea principulut care sti ta baza Inregistrirt gi redarit imaginilor prin intermediul hologramelor,respectiy realizarea reconstrucjei imaginilor wnor obiecte ow ajutoral acestora. 2. Teoria Iuerii Holografia este un procedew de tnregistrare si redare a Informariet optice integrate (de amplitudine side faci) asupra unui obiect, Prin procedeul fotografic obignuit, se retine numsi informatia de lamplitudine ssupra cbieetlui, informayia de faci este pierduts, nwradevir, daca Up = ay ele.) Ly este anda primité de ta obiect, incidents pe fllmal sau placa fotograficd, ceca ce se pastreard pe suprafuta lui este patratil amplitudinit unde: pleide Ia fhrogistrare. Inregistrarea holograficd a unci unde obicct const in refinerea si a fazei vndet, co se realizeazd prin interferenta acesteia cu o a doun undi, de refecintt ‘coerenti cu primar Up zane) @) Fe Placa seu filmu hologrfic Inregisteazt pitratul amplituini ‘undei_rezulite:oe 2 bp +a meh of yey APM) gageg eo AOe-2e) o Dupi cum se vede in al treilen termen al expresiei, unda de refrngh “taj te foams fei “est. faite do fed arora obicctuhl este refit fn fajele interfereniei inte unda obiet gi anda de referinté. Holograma este 0 interfarogram3. Dup& develapare, crasmitena pli, devenité fl holograms, ext Poly -Kily “By ~Rud Bah —Kycotn f°) —Bag09 2) 4) Redarea consti th thoninarea hologramei cu 0 undé, numiti de recomtruie, dened sau seemfalioere ci unde de referinh folosith te Inegistre.Cémpul de undd emorgont de ln hologram vind exprsi: Uap T= [to Ked -Kyeh ene?) Raga} cet?) = Kaya ef02.0200) © te compa tek tet oh beet wil ome Holograms (microftanjele de interferentS care © constituie) scfoneak anupa unde de resettle et o een de diet, timitind cei tei termeni ai cimpului optic dupa direeti diferite. fn felul acesta unda obiect (termenul al doilea) este separath de fond gi de unda conjuget. 3. Dispozitivul experimental. inregistrarea unei holograme Jn (By. 2) prezentim schita unui monta) de inregistrare hhologramslor in dout variante: prin transmisie (2) gi prin reexie (2) Montajul cuprind: laser, La; un divizor de fascicu, D; -oglinzile de tntoarcere a fasciculului: O,, Os, Os; - obiestvele de microscop Obj, Ob, si diatragmele (phinhale"-urle) P, Psy ~ plac holografia, H; ~obiect a cérui hologram urmeazi« fi tnregitrat, Fig.2 4, Alinierea monigjuui, Realizarea egalitiyit drumurilor optice ‘pentru fasciculul obiect si fascculul de refering Se verifick orizontalitates laserulu, misurind cota fascicuiui fs de planul mesei in imediota vecindtate a foyei emitente gi lao distanys tt mai mare de ea, Eventuala tnclinare a fasciculului fays de planul ‘mesti se corecteazt din guruburle de tnctinare ale laserufui aflate Ta talpa suporului, Se instaleaz4 divizoral de fascicul, oginzile 0), Or si uportal plicii holografice si utlizind ine loser i suportul plicit Sntreage lungime a mete, e relizeazi mereul simetric al razelor indicate (Gg.2). Se suprapun cele douk fascicule tn dreptul suportului pli la rivelul cotei iniale a tasciululu, Realizarea mersului razelor mne-un, plan orale] cu planul sursei se fave prin reglatea pozitiei oglinilocO; $i Os, si se controleazl in permanenti misurind cota fasciculelor faf’ de planal mesei, Se va avea in mod special grijf ca unghiul diate cele oui fascicule incideate pe place holograficd si mu depageasea 20°. Cu &t unghiul dintre unde obiect gi unda de refernil este mai mare, cu att interfanja medic to figura lor de interfeeatd este mei miot: (= — Pentru un unghi de 20°=20° valoares interfranjei coboard Ia limita de reaolutie a plicilor holografice wauale (1000-1500 linia).10 (© condije importants pentru cbtinerea unor holograme de bund calitate este ca drumurile optice pe calea undei obiect i pe cea a undei de refering st difere tn c&t mei mick mlsur La divizoral de fascicul, flecare tren de unde a luminii incidente (primar), se despicd intro Pereche de trenuri de unde (secundare) coerente. Dac# drumurile optice pe cele dout cai sunt egale, sau difert tne ele cu rai puyin deci Tungimea unui wren de unde (“lungimea de coerenta a lumini! flosie”), atunci cele doui trenuri de unde cocrente se supcapun fatrunul singur sau paral pe placa holografil, eu sceeasi difereni de fea8 pentru toxte pperechile succesive de trenuri de undi, gi astel ia nastere o figura de incerferenga stabil Daca diferenta drumuritor optice depieste hingimea de coerents, pe cele dows cli jung simultan Ja placa holografie trenuri de unde secundare care provin din trenuri de unde primare diferite, mi sou nastere franje de interferon stable tm timp, informatin de faxk asupra obiectului nu poate fi inregistatl. Astfel, pentru tnegistrarea unei hholograme, érumurile optice trebuie misurate cu gril, asigurindu-se egalitatea lor cel putin aproximativa, in limitele de toleranfd ale Tungimii de coerents Lungimea de cocrentt find invers proportionsla cu Wrgimea spectral lumii utiliza, cu oft purtstea spectalk a azestula este ‘mai ridicatl, cu tit toleranja asupra difeentei drumurilor optce este mai ‘mare. Montajale simetice schitete in fig.2 prezinth avantajul indepliisi aprogpe automate a condltiei egalitti drumurior optice pe calea undei object gi a undel de refering 2 Instalarea obiectulul si obyinerea hologramet Dac obiectul este transparent (de pildd un dispoztiv) se instaleazi fnt-umul dinte fascicule, ca tn fig. 2a, Dach este un obiect reflectant se ‘gear ca in fig. 2, simettic ca oglinda de tntoarcere Oy, Se potriveste obiectivul din planul pozitici hologramei si se sjusteazi pocijia ui in funetic de detlile scenei pe care dorim si 0 ui ‘nregisuim, Evident, holograma va reds obiecul aga cum ete vizat la Inegistrarea din plamil ci Se punt o fosie de hice fn drptul vitoari poz a holograms! gi obturind pe rind clte unul dintre cele dou fasccule, se ummarese ack celilalt a rimas ditjat coect spre holograms fi dack cele dout fascicule se suprapun bine tn dreptul hologram. Se singe lasral gi se instlesad placa holografic, Masa antic trebuie sé fle un blat de fler masiv sau beton agezat fli de burete si poisiren expandat ou pisiomle in cupe ov statu de sip. si rumegus, situate pe tllpi de cauciue ¢2 oldnd in bund indsurd ineatpia holografied de wbraple clad. Cum, os, itera medica fguri de intereeafl care reine informatie asupra.cbicctuli, ste de ondinul micronuli, pent ca fanele si ou se sleargh tn timpul Inrgisttri, webuie uate precaufi speciale, Se prinde un moment cind vibrate exteme sunt minime, Se sjtespid citca 0 jumttate de minut ups puneren plicit holograice, pentru ca vibraile corpurlor din mont) ss relaere a timpul expunri se evi orice migere in camer care x determina vibraii sau curca de scr in mont, Design, reducren timpulsi de expunere, prin folosirea unui laser de putere mai rida, sau rint-o utilizare mal judicioasi a cimpului luminos, poste contibui la cobjinerea une holograme de calitate. 4.Modul de lucra, Reconstructia holografied Jn hologram’, informayla asupra fazei undei obiect este codifcata sub forma distribujet franjolor de intorferona dintre unda obiect i unda ‘de referint, respectiv relate (8), Etiberarea informariei se face lumindnd holograma cu unda de reconsirucie. Odati cu unda obiect respectiv termemul al doilea in relia (5) — unda de reconsirucpie extage din hologram und sserninitoare pint la un punct undei obiest, ~ ja (3) ~ mumith und conjugat sau und geamn, precum si un cAmp optic neasemthitor obiectuui ~primul termen| din rela (5)~ unit fondu Prop pitt pentru taregistarea infomatii integrle asupra obiecului este aparija la reonstufie a acestor teen spi. La hologramele propuse inigal de cle Gabor (holograme “tn linie") nda obiect si unda de refevings veneau Ia fregistare pe aceayi direc. Ca urmare, la reconstuctie,bologtma emits cei tei teen mentionati mai sus, pe aceeapi direct. Recepionares undei obiect est lecanatt de precenja pe aceeayi ditejie a undei conjugate ia fondu In holograma ‘offarie”, unda cbiect si unda de refering’ vin la Inregistare pe dire dierte (fig 2). Ca urmare, a reconstructie, cei tei termeni sunt emisi pe drei diterte gi la distant suficient de mare de holograms, unda object putind separa de fond gi de unda geamtn Ge. E Tada my . La a x oe Figs Cu eft ie inregistare unghiul dinte unda obieet i unda de referingS este mai mace, cu wit unghiurle dinte ditesjile dupl care sunt cliberati cei tri termeni i reconstruc sunt mai mari, Vom da 0 juscfcare calitativa pentra scost fopt. Dupi cum am vézut, holograma fete interferograma undei obiect cu unda de refering. Cu et unghiul intre oceste unde ste mai mare, cu att interfranja este mai mick Congdg) te ee, Ag de ner inpina pe_ pn Fholografied actioneari supra undei de reconstriqic ca 0 refea de Gifacte trimitind fondul tn ordinul zero al difacie, iar unds obiect gi ‘unda conjugatl tn ordinele +, espectiv =I, ale diftacie. Cu edt refeeua este mai deasi, (interfanja este mai mici), eu ait dispersia diverselor us cordine de difctie este mai mare, unghiurile dintre divecile dupa care sunt libereti cei tei termeni i reconstnctei sunt mei musi De aici, inteesul ca unghiul de tnregistrare 54 fe cit msi mare, acest unghi ‘vind tnst, dupA cum am vazut,o limiti superiogra impusi de puterea de reaolutie a pltcii (pentru plicile ARWO, de care dispunem, rezohitia este e 1000-5000 inii/ mm, ceea co limiteaxd superior unghiul de faregistare ~ si in consecingS, unghiurile de separare Ia reconstuctic ~ Ia circa 20°30), Pentru reconstructs undei obiect, holograms se deplasesci intrun fascial laser expandst cu ajutorul unui obiectiv de microscop (fig. 3). Place holografick trebuie agezati in fasciculul de reconstructic cu sceeasi {ays gi sub avelast unghi sub care fusese Is faregistrare fat de fesciculul de referinl (fig. 4). Se objine aceastt posite prin tatonri Fcc =, ect isco de feats IWREGISTRARE RECONSTRUCTIE Fes Céod pozitionares este corect, privind prin place holograic8 se vede, pe drectia pe care fisese obiectul de faregistret, c&mpul obiect in forma originald, cu caracterstcle de tridimensionakitate (profunzime, efeet de paralaxt) identice cu obiectul Pe diretia fassiculului de reconstrucfic se vede un punct intens tuminos (focarut obiectivului) ineonjuret de 0 ‘url luminoast care nu poartt informs ~ iar, simetric fai de fond eu fmaginea obiectului, se distinge, fm general nepust la punet, 0 altd Jimagine a obiectului. Este cAmpul (imagines) geamin. El apare nepus la ppunct Ie vizualizarea directt prin holograms, deoarece convergenta undei4 eum ier, tm general de cea & undei cbiect. Dect unda obicct este ivergenh (deci al nayire unei_imagini virtuale cae se vizulzcart privind cu ochiul liber prin Hologram), unda conjugath este convergent fi imagines ei se formenza de fept pe un ecransituat de ceaais pare a hologramei, Accastt inversare de convergent fare unda obiett sf unda ‘geamin eiese din expres (5), in termenul obiet gi cel conjugat faze ©, apace ou sem echinbet S.fntrebare 1.Care erte diferenta inte © fotografie gi o holograms ? 2.Dati exemple de citeva domenii de aplicaie ale hologtatc us PLASMA. STUDIUL DESCARCARI LUMINISCENTE IN GAZE | 1 Seopat turin | Lucrarea urmdreste injelegerea de citre student! a celel de-a patra stdri de ogregare a matete, repectiv plasma $i punerea in evidenft a pargllor componente a descarcdrtt luminiscente in gaze 2. Teoria lucratil Plasma este un sistem (corp) fcic cvasineuiru din punct de vedere Pee ne ere fl Pele pte ot tava fit eo etn, | ate eoreaceretey ent mene, aetna ee erat ae etn al eee atest cal psa set fell fe tev eine Daca J eee eet ce eet ae Substanfele pot cpdia proprietiti de plasma in oricare din cele rei stiri de agregare: - solidé, lickida sau gazoasd. Conform acestor precicer, se considerd cd mat mult de 99.9% din materia cunoscutt in Univers se afls tn starea de plasmd. Acesta este si motivul pentru care se spune totusi, deseor,e% plasma reprezini a patra stare de agregare trie. a) Descarcari electrice de jousa presiune [Ne vorn referi in continuare ln descarcicile electrice (in gnze) de46 joasi presiune (sub aproximativ 10 Torr) ce au loc in tuburi de stick ce ‘conjin un anod gi un estod, Aplicénd 0 tensiune continud ttre cei doi cleetrozi, prin tubul de descircare va trece un curent electric slab, care repte la fnceput eu tensiunea (porjiunea OA din fig. 1), apoi exponential (BC), detovit multpliciii clectonice. Caracterstica din fg.t.reprezinta dependenta curentului de desctircare in funcic de tenstunea de ardere Ia ‘presiune consiant. Curentii corespunz&tori porfiunii OABC, depinalind de agent de ionizare externi sau intemi gi de tensiunea dint electrozi, variazd in limitsle 10° + 10% A Le aceste intensitji efectele de sarcink spafiald sunt neglijbile distribute e&mpuli find dati mamai de diferente de potential dinte electrozi si goometria lor. De asemenca, radiata emisd este foatre redusi, de unde si numele de desofreiti Inunecosse pentru regimurile OABC. up stingerea potenfialului de stfpungere (punctul C), rolul sarcinilor spatiale reste simitor, determinind intensifieici ale cémmpului electric (de exemplu in zonele catodice) care permit ionizisi malt. mai cficiente. Ca uemare,reistenfa electick garului scade mult, ceea ce face 8 seadi tensiunea nevesar& menjinerii descArclni. Totodati creste intensitates curennului eletric. Cresterea. vertiginoasi a ionizirit. determin spariia de clectroni cu energii foarte diverse, coea ce duce In liversficarea larg tipurlor de ciocairi (lonizit, excitiri, recombinir, fe). Ca urmare a excitirilor, precum si a unor recombinisi radiative, gezul se imbogifeste tm atomi excitti pe diverse nivele, care prin ezexcitare vor emite fotoni de diferite energii, Gazal dint electrozi vine astfel uminos. Datorté. acestui fap, desctcfrle care corespund domeniului CC’DEFF” poarté numele de descéredri luminoase. acd eleetrozii au virfuri ascufite, ia vecindiatea acestora isu natere cimpusi foarte intense (neomogene) i dack tn circuit existi o reaistenti mare limitatoare de curen,atunci tensiunes si eurentul nu sar brase deta valorile din C ta cele din D sau F,ci msi tatli se aprinde 0 Aesetrcare pe varfurile respective, corespunzind unui salt din C in C’, ua smumith dascdreare in corona. Ea reprezintA un stadin itil al descdredrit Juminiscente,ctnd_majoitatea ionizirlor gi excitrilor 82 conscentreazh {nto mick zond din jurul varfurilor Dack asemenea viefuri mu exist, se trove direct in regimul de descarcare luminiscentf. Regiunes de tanzitic CCD (destal de greu de stabilizat experimental) pourtd numele de desctircare lumintscenta subnormal Fig 1, Carscteitien generald (VI) a desetretior electrice tn guze la presiune constant in abscisd ant date citeve valortorintative asupra curenilor. Obsorafio: Bote wiil de mestionat ed la. cureniii cla, corsopunciter enomenului tranztoriu aumit desctreare luminiscent®. subnormals, condita de cvasineutralitate « plasmei nu este saisficuti. Regiunea DE in care curennul crete fir variatia tensiuni, coreepunde descdrcdrii luminiscente normale. In scest regim corentel poate varia pe un domenin desul de larg tensiunea pistrind 0 valoare constant VY, mumiti tensiunea normald. Dac anodul se af foarte prope de marginea dinspre catod a luminii negative, V; este tomna eu deren catodied normald, Experimental, se observ ch fn regimul esckclsii normale mumai o portinue S din suprafsta 5, a catodului participh Ia descdrcare, Creqterea curentului J al desclrcirit este insofittue de cresterea sectunii Sa “tubului de curent” astfel inci reportul 1S ‘mine, practic, constant. Denstates: fo. @ se mumeyie densitatea de curent normald, Descitedrile normale sunt folosite la constructs stabiliatoarelor de tensiune ou descdrcdri in gaze Dupt ce toath suprafita catodului a fost scoperitt de desctreare (punctil E) resterea tn continuare a curentului este tnsoyiti de ereyterea EF tensa. Poriunii EF ii corespunde deseircarea luminiscentd anormal Pentru autointefinerea descacirilor Iuminiscente, de Ia catod trebuie <4 plece un numir important de electron. Acestia. sunt produsi prin emisie secundaré electronici a bombardament cu ioni pozitvi fotoni,stomi metastabili, som nutri rapizi (formafi prin transfer de electron Ja ciocnirea ion - ator). Pentru ea aceste procese si fle eficiente sunt necesare tensiuni de andere relativ. muri de clteva sute de voli. Dact inst curentul ereste foarte mul, temperatura catodului poate deveni atit de mare fnctt ncepe (© putemicd emisie termoelectricd din suprafifa sa (punctul F), Uncori sarcina spafiald dens’ din fafa catodului poate crea cimpuri destul de ‘mari Tacit st apari gio emisie autoelectronich din catod. Aceste dou procese produc o crestere masivi a concentratici purttorilor de sarcin8, wees ce provowci 0 iimpoluald seidere a rezistentel spayulut ce Aescircare gi a tensiunii pe acest spatiu(porfunea FF), Desclrearea trce ‘ntr-un regim de curenfi foarte mari (zeci, ste de amper) gi tensiuni de ardere mii (de ordinal volilor sau zeclor de volf)smumiti desedreare in are sau are electric (F'G). (Cum se vede in fg eu pant. pozitiv (didi > 0) gi zone ou pantd negative (d¥/di <0), fa zonele cu panti negativi, cum sunt cele de tranzitie de la descircarea Townsend la descircarea luminiscentd si de la descArcarea. fuminisoenta Ja arcul clectic, experienja aati cl descdrcarea este uneori grea de stabilizat carecerstica generalé voltampericd are zone 8 b) Parpile principale ale desctircrit luminiscente ‘Age cum 50 atltat,o dati cu sedderes tensinuii de Ja valoarea ei Ge sripungee 1 vlowes tensiunit de ard, spol dines lesroai | devine lurinos. Luminozitatea nu este uniform’ de-a tungul desedresit (6e.2) ume dopageaea ‘ae Larnaca eal eote rar sit | — Srstariuese tee ice] tg Sdn inne | i ee oe @ [= 2 | Fig. 2,Zonele descdcieitluminiseente ‘Finind seama nu atat de luminocitatea, c8t de proprietiile fizice impart in tei categoris parle ale diversclor statu, acestea s¢ lal19 cleotio, pe 0 distensh dostal do mare, pink le onergii sufcinte pent: cacitarea gi jonizareagaruhi,ccea ce marches sparta nei noi fermajii de pla num cofoana poctva. in aceastt onl concentaia electonlor(10""—10" eleeroni/em") este practic egal cu concentrafa ionilor poctvi, ambele tipusi de puror! avaad 0 intosd mipeare shaoticd. Ea are deci proprietati de plasma (plasma coloanet positive). CCuretalelectic dea lungul exci este putt practic de electron, detritt unei mci vite deantenare « lor suprapust peste migcaren haotice. Numele de coloant portvl este legat de faptul of ea ocuph toath zona dintre capital pocitiy al spain Furady gi elestrodul pocitiv al evcirtri(anod). Lamina emisi de coloans pocitivs se deorebete de cea emis de lumina negativi: tn coloana poztivi se observ spect de are in timp ce lumina negativa emite si un spectru de scfinteie. Lungimea colosnei poctve depinde de presinnea gazuhi; cu crevieres presuni, lungimen parglor catdice se reduse far coloana poriivs se lunges Dac, insa, presiunea amine costanti si se modificd distanja dintre elecozi, paral ooupat de pire catodice rimine acclagi tn ting ce lungimea coloanci poctive se modifich corespuettor.[n_ general, coloana poritva poate i oricSt de lungh dach tensiunea diate lectoci este destal de mare. Coloana posivd este frecvent wutlaati ca sud do lumind aiden sopuri specroscopice, cit $% pentru tluminat publi. ‘Uneor!coloana pocitiva mu are o Iuminozat niforma ci ete formats din straturi luminoase i intunecoase ce se succed de-a lungul ei (coloana positivd statificald), Stewicaren coloanei ae procuce mai ales in tubur ‘nguste gi i peezena impuriilor Satur pot fi stafionare sau mobile, La capital dinspre anod al coloanei poditive se formesct spoil Inenecos anodic, duph care umeazi o pojghité uminoass ipitt de anod, sumitd lumina anodicd. Ca urmare 8 respingedi ionilor poxtvi de citte anod si @ atractiei electronilor, ia magtere in vecindtatea anodului o sarcnk spafald nega cae nu mai ete compentatl deo sacind posites, deoarece anodul au emite ioni posit, Inte anod si acess iss sarin negativ se crecazi 0 diferenjh de, potenia, mumits dere ordinal 5-20 V. Elestronii socelerati de clderea anodic anodiet, de ind nagtore astfel lumii cexcitt gazele absorbite pe suprafola metaluli, snodiee. ‘ tn figura 2 se poate urmrimersul etorva funcii macroscopice msi importante de-a Tungul spafiui cated ~anod, cum sunt intensitate radiajei Tuminoase i, , clmpul clectic , potest ¥5 caniates (densitisle) de sarcink pozitiva Q; si negativa’ Ox precum si densitaile be curent ionic jj gi electronic je Din punct de vedere al meceismulsi desclrerilor luminisente, roll otfrtor tl au pire eatodice ne-adevir, imediat dupt stépungee, fo vecngiaiea cefoduui are foc 0 brscd redisbulre « purttorilr de tarini; joni pctv find molt msi len dott electron, vor forme ta ecinatea catoduli 0 potrmicR saci spatialt poi. Ca. urmare, pure un clmp coc itens care va acilera on oat epte cated ‘Aceasth zonk de accelerate este toomai_ spat intunecos catodic. De-a pe tub, asa Jungul abu cade cea mai mare parte « tensunit eplcate cade ‘umita cfdere catodicl, Joni positivi acoclerati pe spatitl caindice, impress ou fotonii de energie dostul de mare, preeam ‘meustabilii si nevi rpizi Jovind catodul produc lectroni primari a caror energie inifiall exte cel mult de ordinal electron - voltulul Acost lector’ amt fash rapid accelerai (formind sproape un fascicul ‘monocinetic) de cémpul intens de Ia supratija catodului Dupt ce au produs, cum am viz, nol sau mmsi multe stra Iuminoase lingh catod (lumina catodics), ei devin prea rapizi pent © ual produce exciton gazlut gi find accra fn continuare pe spats deri catodice devin. capeili st produch ioniiri gi exci, dnd axes Lunia’ negative. Lumina negativd rimite, a sindul ei, un mimi | ‘uficient de foni pocitivi, fotoni, atom neutri rapizi gt atomi metas reproduce muir necesar de clectroni primar, asl ‘si se autodntreind. Asada, tntv-o desekrcare descarcarea158 stofionarS se formeazh douk surse. de particule strins legate una de cealalté: pe de © parte, suprafsja catodului ca sursi de electron, iar pe de iki parte, lumina negativl ca sursi de joni pozitivi, fotoni, metastabili si stom neutsi rapiz, spatial intunecas catodic consttuind “canaful" prin care tree aceste particule i tm care particulele incdrcate sunt accelerate in funetie de sarcina electied « lot, 3, Dispozitivul experimental Pentru puneres in evidentS a unci plasme, respectiv a desotrctrt luminiscente gi a tei descarctrii stratificate cc are loc Intrun gaz se foloseste dispocitivul experiomatal din figura 3 ce are urmitoarele pict componente: Fig3 1. Tubul , din sticld special nckreat cu He la difeite presuni (se vor folosi dou tuburi), ce confine catodul confectionat din dural i nodal dinteun fir de wolliam. Tubul are diametrul de 30 mm si Jungimes de 300 mm iar curentul continuu de alimentare este de 1 mA. 2, Careasa opeet (C.0,) confinind sursa de tensiune continak (E), ce asiguti o veloare a tensiunii de 1000 V, precum si fntreupétorul K. 3. Capacul transparent (C.T:) necesar pentru evitarea spargeri fubuhui prin eventuslele atingeri din neatentic si pentru vizualzarea celor ous desearetsi electice tn gaze cu plrfile lor componente 18 4.Modal de tueru 1) Se deschide captcul transparent gi s¢ sjeazi Inte cele dou tbome, ce ies din carcasa pact, tubul pentru obfineres desctredrit Tuminiscente (presiunea gazului de He im tub find de 0,5 Tor. Uleror se fnchide capecul transparent by Se verified Intrerupttorul K, care tebuie st fie desis )Se conecteazh sua de tensume continud 1a refen iar ulterior duph tnchiderea intrerupitorlul K, se va apinde descirearea uminiseat 48) Se vor soote tn evident cele & zone ale acestui tip de desctncare iar uterior se vor fave comentarit asupra lor. 4) Dupt atingerea obiectvelor de la punctal (d) se deschide tnverupatorul K i se apteap crea tubuli pentru a se putea schimba, {9 Dupl rcire se repeth etapa (a) adieS ae dt jos primul ub si se floeuiese cu tubul al doles ee are tot gez de He dar la presiunes de 2 ‘Tor Cu acest tub vom potea obtine descircarca straificatt in gaz ) Dups repetarespuncielor (b) si (©),86 va obfine tn tub nou! ip de descieare numith coloana poztiva stiticas (vezi pagina 152) ‘) Utero straturile luminoase ale acetei desciscdri se vor deplasa fx sjloral unui magnet ajezat {n estrone tbuti, magnet oo va f rniytt foarte fncet Intrain sons gin alu. La final se vor face comenai S.fntrebiti 1.Ce este plasma? 2. Cum poste fi explistd infuenja magaetulsi ssupra,zonclor eschrcii stratificate?156 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE ATENUARE AL RADIATILOR GAMA IN DIFERITE METALE } 1. Seopal Iueririt Scopul acestei Iwcrdrit este dea determinarea cogfictentulul de atenuare al radiagiior gama pentru diferite materiale, respectiv a cneficentulut masic de atenuare ct sia energiei acestor radia 2, Teoria lucrrit In simpal devintegris' de tip a gif miclecle atomice efectacd rani dint-o stare excitth pe o sare mai putin exci (inferior) sau pe siaca findamentalt. In urna actior tani se emit radii slecromagetice nuite radii gama (9. Nivelele energetice ale | moeuui find scot, sceste radii prezintt un spectra deli Frecveajle cuastelor y sunt legate de diereata enegilor prin condita Jui Boke &ftecventlor. | Tetaliea radijlor y provente din conmos formeazd fond coumic i uti SO do ani a fost mai mule scorn ew pivie Is suse { ‘ce emite aceste radiatii precum si la locul ta care s-ar afla in univers. Bi ine, in aml 2001 ex ajutorl tclescoselor Hobbie gi Ceandea sa sine ta concazin ch sceste radiatum! mise la margines niveru, i moment niger si mori une stl, fenomene ce ai Joe fteovent in acest loc, comsatinds-se tn ceagi timp o& ele sunt mise tn impulsur cu durta exe de sour si of au energi foarte, foarte mar Radipile 7 au 0 micd putere de lonizare si deci o mare putere cde péorundere in diverse substan La trecerea radiafilor gama prin substanfl, in fincfie de energia fetonilor (100 KeV-3 MeV) si mumrul atomic Z al materiafuhi, pot 1s ve lee trol proce principale. de inerespne dre radial bea | fel freee, 2. Formare de pete! electron ets ete eae eee tl ei 3. Efectul Compton, care este in principal un fenomen de difuzie gi seattede muna PALA pei ta sce ot (BASE Metis 02 cbf. tn. éeamlere’ cco cole tei prosen care predmink a dite exegi: fen foeletio pected sestet ronda cena cect a 100 - 300 Ke, efecul Conlon smcterat print-an coefiet pesociad eos! omcion ton 200 KAV.n 7 MAVi ar fue emcee perch caasiznt prin coefient predomnd coer mai marl de 2 eV, Comtrade cha (coc ep ean somal fic de mei gam, intesiaen 1epeienta se ath cl vera tahenaigl epta pelea di==ylde w nde ete onftennd de ctmare of subone exit ea sk a cel ti coeen w= n+ 2+ (og) =1 on™ Seprtnd vatlee i mptind aia) oboe legen cut Taher Q) ne: = 1p ete fie ncdnth area, Fete intent rie! tron, 1 ele groinen stad sri (1) Din relate 2) we chert ch elves genni pent eae Inara sede doe od Volos Tit deplnd. de copa adi oon 9G sac emcee aperl iare cote de sue gl desea mata, ick158 £ 4s mumeyie coeficient de atenuare masic® si se exprima in en*/g. nee!) — @st013a02530 Mev Fg Fig2 {a procticd se mAsoari tn loca intensitiir de radiate (2) viteza de sumarare R (nomirul de fotoni recepjonati de un dotector in unitatca de timp). fa aceasta situate expresia (2) ig forma: Rake # @ ade este vitera de mumicare @ impulsuilor create de Auxut incident, iar R viteza de mumirare a impulsuilor create de fuxul_ transmis Logattmind expresia (3), se obne: inka o jar dack exprimim tn logartmi zecimali vom aves: IgR=Igh, -08343y 6 Avsasth relate este toomai ccuaia unei drepte in coondonate Jp R vi x (.3), Ry) 4 a Fig3 Ordonsta Ia origine este ig Ry iar panta ceepei ete: m=0,4343y. 161 a oleni]) | FOP) Ney | Aen ont 5 Rea Observatit: 1. Dependenja coeficienului de atemuare de energia radiator, Pemite determinsrea Tato primi aproximatie = energie radiailor gama cenise de diferite surse. Pentru aceasta se foloseste figura 2, 2.Coeficientul de atenuare este defini astel = —! Unde: - 0 este secfiunea eficace de impristcre, Na numirul lui Avogadto,

You might also like

• Dintr-Un Foisor - Tudor Arghezi

  

  Document25 pages

  Dintr-Un Foisor - Tudor Arghezi

  mafsi

  No ratings yet
• Comoara Neamului - Vol. 3 Cântece de Dragoste, Cântece de Duh Şi Cântece de Cătănie

  

  Document313 pages

  Comoara Neamului - Vol. 3 Cântece de Dragoste, Cântece de Duh Şi Cântece de Cătănie

  Fagurelu

  100% (5)
• Damaschin Mioc - Reforma Fiscală Din Vremea Domniei Lui Matei Basarab.

  

  Document31 pages

  Damaschin Mioc - Reforma Fiscală Din Vremea Domniei Lui Matei Basarab.

  Constantin Stirbu

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Vasile Alexandrescu Urechia - Istoria Românilor

  

  Document991 pages

  Vasile Alexandrescu Urechia - Istoria Românilor

  Matt Matei

  No ratings yet
• Studiul China Colin Campbell PDF

  

  Document555 pages

  Studiul China Colin Campbell PDF

  georgetacaprarescu

  No ratings yet
• Comoara Neamului - Vol. 6 Colinde, Pluguşoare, Sorcova, Conăcării

  

  Document227 pages

  Comoara Neamului - Vol. 6 Colinde, Pluguşoare, Sorcova, Conăcării

  Fagurelu

  100% (7)
• Nicolae Iorga - Pentru Întregirea Neamului - Cuvîntări Din Războiu 1915-1917

  

  Document241 pages

  Nicolae Iorga - Pentru Întregirea Neamului - Cuvîntări Din Războiu 1915-1917

  Treizeci Si Trei

  100% (1)
• Albumul Istoriei Romanilor PDF

  

  Document98 pages

  Albumul Istoriei Romanilor PDF

  Daniel Barbu

  100% (1)
• Analele Dobrogei Revista Societăţii Culturale Dobrogene, 02, Nr. 02, Aprilie-Iunie 1921

  

  Document154 pages

  Analele Dobrogei Revista Societăţii Culturale Dobrogene, 02, Nr. 02, Aprilie-Iunie 1921

  Ionascu Petre

  No ratings yet
• Comoara Neamului - Vol. 9 Proverbe Şi Zicători, Idiotisme Şi Locuţiuni

  

  Document223 pages

  Comoara Neamului - Vol. 9 Proverbe Şi Zicători, Idiotisme Şi Locuţiuni

  Fagurelu

  100% (5)
• Matematica si explorarea mediului - Clasa 1 - Noua culegere - Mariana Mogos

  

  Document10 pages

  Matematica si explorarea mediului - Clasa 1 - Noua culegere - Mariana Mogos

  hadrian75

  No ratings yet
• Comoara Neamului - Vol. 10 Snoave Şi Basme

  

  Document292 pages

  Comoara Neamului - Vol. 10 Snoave Şi Basme

  Fagurelu

  100% (4)
• MapaJoaoPessoa90x90 ParquesPracas

  

  Document1 page

  MapaJoaoPessoa90x90 ParquesPracas

  Heber Pires

  No ratings yet
• Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 2 - Oamenii Pamantului

  

  Document359 pages

  Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 2 - Oamenii Pamantului

  Marius Urea

  100% (2)
• Sociologie Romaneasca Anul IV NR 4 6 Aprilie Iunie 1939

  

  Document223 pages

  Sociologie Romaneasca Anul IV NR 4 6 Aprilie Iunie 1939

  Clubul AT Bucuresti

  No ratings yet
• Nota DMI 3.1

  

  Document1 page

  Nota DMI 3.1

  Samy Sanda

  No ratings yet
• Anuarul Bucurescilor (Pe Anul 1883)

  

  Document204 pages

  Anuarul Bucurescilor (Pe Anul 1883)

  Anonymous IogovJW

  100% (1)
• Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 7 - Reformatorii

  

  Document363 pages

  Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 7 - Reformatorii

  Marius Urea

  100% (5)
• OMAI NR 14 Din 2009 Pentru Aprobarea Dispozitiilor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor La Amenajari Temporare in Spatii Inchise Sau in Aer Liber PDF

  

  Document9 pages

  OMAI NR 14 Din 2009 Pentru Aprobarea Dispozitiilor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor La Amenajari Temporare in Spatii Inchise Sau in Aer Liber PDF

  MihăiţăFlorin

  No ratings yet
• Nicolae Iorga - Istoria Românilor Pentru Poporul Romănesc

  

  Document503 pages

  Nicolae Iorga - Istoria Românilor Pentru Poporul Romănesc

  Marius Urea

  100% (7)
• Alexandru Averescu - Notite Zilnice Din Razboiu 1916-1918 Cu 62 IlustratII in Text

  

  Document401 pages

  Alexandru Averescu - Notite Zilnice Din Razboiu 1916-1918 Cu 62 IlustratII in Text

  dodel98

  100% (5)
• Studiul China - Colin Campbell PDF

  

  Document555 pages

  Studiul China - Colin Campbell PDF

  Hudescu Daniel

  90% (10)
• Cartea Adultului de Curs Primar

  

  Document287 pages

  Cartea Adultului de Curs Primar

  dyptic

  100% (1)
• Comoara Neamului - Vol. 5 Îndemnuri Satirice, Îndemnuri de Dragoste

  

  Document328 pages

  Comoara Neamului - Vol. 5 Îndemnuri Satirice, Îndemnuri de Dragoste

  Fagurelu

  100% (5)
• Arhivele Olteniei, 09, Nr. 47-48, Ianuarie - Aprilie 1930 Despre Analele Dobrogei

  

  Document141 pages

  Arhivele Olteniei, 09, Nr. 47-48, Ianuarie - Aprilie 1930 Despre Analele Dobrogei

  Ionascu Petre

  100% (1)
• Comoara Neamului - Vol. 8 Descântece

  

  Document327 pages

  Comoara Neamului - Vol. 8 Descântece

  Fagurelu

  90% (10)
• Comoara Neamului - Vol. 2 Doine Si Cântece de Lume

  

  Document276 pages

  Comoara Neamului - Vol. 2 Doine Si Cântece de Lume

  Fagurelu

  100% (2)
• Bucuresti Si Bucurestenii-Victor Bilciurescu

  

  Document347 pages

  Bucuresti Si Bucurestenii-Victor Bilciurescu

  enacherenato

  100% (1)
• C.D. Aricescu - Istoria Revolutiunii Romane La 1821. Acte

  

  Document230 pages

  C.D. Aricescu - Istoria Revolutiunii Romane La 1821. Acte

  enacherenato

  100% (1)
• 1999 01 Iun 1 Tipei

  

  Document29 pages

  1999 01 Iun 1 Tipei

  theo1979

  No ratings yet
• Manual Sociologie Clasa 11, Editura Corvin

  

  Document4 pages

  Manual Sociologie Clasa 11, Editura Corvin

  Andreea Daniela

  No ratings yet
• Nicolae Iorga - Istoria Armatei Românești. Volumul 1 - Pâna La 1599

  

  Document364 pages

  Nicolae Iorga - Istoria Armatei Românești. Volumul 1 - Pâna La 1599

  Sirzimbru

  100% (1)
• MapaJoaoPessoa90x90 MACROZONEAMENTO

  

  Document1 page

  MapaJoaoPessoa90x90 MACROZONEAMENTO

  Fellype Alexandre

  No ratings yet
• Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cuvente Den Bătrîni - Limba Română Vorbită Între 1550-1600. Volumul 2 - Cărțile Poporane Ale Românilor În Secolul

  

  Document784 pages

  Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cuvente Den Bătrîni - Limba Română Vorbită Între 1550-1600. Volumul 2 - Cărțile Poporane Ale Românilor În Secolul

  Marcel Voinea

  100% (2)
• Bucurestii Vechiului Regat-George Costescu

  

  Document355 pages

  Bucurestii Vechiului Regat-George Costescu

  enacherenato

  100% (4)
• Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice - 1942

  

  Document198 pages

  Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice - 1942

  Radu Parvu

  No ratings yet
• Saptezeci de Ani de La Infiintarea Societatii Pentru Cultura Si Literatura Romana in Bucovina - 1932

  

  Document256 pages

  Saptezeci de Ani de La Infiintarea Societatii Pentru Cultura Si Literatura Romana in Bucovina - 1932

  daciandumitrescu

  No ratings yet
• Teohari Antonescu, Columna Traiană, Vol 1

  

  Document299 pages

  Teohari Antonescu, Columna Traiană, Vol 1

  sorin_f

  No ratings yet
• Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 8 - Revoluționarii

  

  Document429 pages

  Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 8 - Revoluționarii

  Marius Urea

  100% (3)
• 10 Februarie 2022

  

  Document16 pages

  10 Februarie 2022

  Smeu Dorin

  No ratings yet
• OMAI NR 14 Din 2009 Pentru Aprobarea Dispozitiilor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor La Amenajari Temporare in Spatii Inchise Sau in Aer Liber

  

  Document9 pages

  OMAI NR 14 Din 2009 Pentru Aprobarea Dispozitiilor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor La Amenajari Temporare in Spatii Inchise Sau in Aer Liber

  Forum Pompierii

  No ratings yet
• Agentiile de Voiaj

  

  Document34 pages

  Agentiile de Voiaj

  Valach Marcel

  No ratings yet
• CGI in C++

  

  Document17 pages

  CGI in C++

  Valach Marcel

  No ratings yet
• PCLP 1

  

  Document6 pages

  PCLP 1

  Valach Marcel

  No ratings yet
• Algoritmi

  

  Document14 pages

  Algoritmi

  Astrid Lovasz

  No ratings yet
• Pseudo Cod

  

  Document2 pages

  Pseudo Cod

  Valach Marcel

  No ratings yet
• Termenul de Gen Literar Provine Din Latinescul Genus

  

  Document1 page

  Termenul de Gen Literar Provine Din Latinescul Genus

  Valach Marcel

  No ratings yet
• Negocieri in Afaceri

  

  Document24 pages

  Negocieri in Afaceri

  Valach Marcel

  No ratings yet
• BCR

  

  Document6 pages

  BCR

  Valach Marcel

  No ratings yet
• Activ - Datorii Capital

  

  Document2 pages

  Activ - Datorii Capital

  Valach Marcel

  No ratings yet
• Proiectxb

  

  Document18 pages

  Proiectxb

  Valach Marcel

  No ratings yet