I.1.

Inventarierea – procedeu al metodei contabilitatii
Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice, unitătilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precum si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii.

I.2. Formele inventarierii

Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de inventariere in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate fi facuta folosind diferite criterii: A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge: 1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in întreprindere: mijloace fixe, materiale, marfuri 2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare – decontare (clienti-debitori). Ea se face pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de extrase sau punctaje cu clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de regula numai pozitiile privind obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru confirmarea realitatii soldului (datoriei sau

creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform procedurii arbitrare. 3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare – transformare (productie neterminata, cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei fie prin metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie. 4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa a sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime realitatea. B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting: 1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, si in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. 2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau anumite feluri de mijloace economice din unitati. C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge: 1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta cuprinde mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in unitatea respectiva in pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile intreprinderii, deci este o inventariere generala si completa. 2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna, decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau surse. 3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala. 4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in prezenta lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a plusurilor si a minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala. D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:

2

Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale. bunurile materiale pot fi inventariate si inaintea datei de 31 decembrie. Obiectul inventarierii Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de: • Elementele patrimoniale proprii Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face. precum si in alte situatii prevazute de lege. cu ocazia incheierii exercitiului financiar.1. 8) ca persoanele juridice si fizice care organizeaza contabilitate proprie. Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special la propunerea ministerelor de resort. in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. • • • Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice. avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale. de regula. cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale. masurarea anumitor feluri de mijloace economice. Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art.3. inventarierea poate fi: 1. In cadrul agentilor economici cu activitate complexa. Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare) Bunurile in curs de aprovizionare 3 spre vanzare in consignatie . E. cantarirea. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru stabilirea importantei. Dupa scop. Inventarierea totala – consta in numararea. In cazul Romaniei. cantarirea mijloacelor patrimoniale cuprinse in inventariere. primite in pastrare sau custodie. a gradului de folosire a mijloacelor economice. cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul respectiv. urmarindu-se existenta mijloacelor economice si a surselor agentilor economici 2. Inventarierea prin sondaj – consta in numararea. masurarea. au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii. 2. I.

Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate. 4 .

Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii. dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice. sub semnatura directorului economic. iar valorile materiale care trebuie inventariate nu depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii. se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societăţile comerciale al căror numar de salariati este de pana la doua persoane. prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii. modul de efectuare a inventarierii. componenta comisiei. care are ca sarcina sa organizeze.CAPITOLUL II ETAPELE INVENTARIERII Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere. 5 . de asemenea. sa instruiasca. a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta functie. În decizia de numire se mentioneaza. vizate si parafate de catre acesta. responsabilul comisiei de inventariere ridica. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective. in mod obligatoriu. Prin unitati mici la care. emisa de persoanele autorizate. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere. de catre o comisie centrala numita. numele responsabilului comisiei. sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere. potrivit reglementarilor din prezentele norme. cu exceptia unitatilor mici prevazute în prezentele norme. Comisiile de inventariere sunt coordonate. inventarierea poate fi efectuata de o singura persoana. cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice. emisa de catre cei care i-au numit. potrivit prevederilor legale. acolo unde este cazul. La unitatile mici. inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. listele de inventariere. gestiunile supuse inventarierii. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa. data de incepere si terminare a operatiunilor. Dupa primirea deciziei scrise. formate din cel putin doua persoane. numite prin decizie scrisa.

ori de cate ori se intrerup sa bareze si sa semneze. are in gestiune valori materiale apartinand tertilor. astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea. f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functiune. Pregatirea inventarierii Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele: a) b) inventariate c) d) sa asigure inchiderea si sigilarea. a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale. pentru care s-au intocmit documentele aferente. sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si ştampila unitatii si sa le pastreze in siguranta. gestionarul va mai mentiona felul. in prezenta gestionarului.1. sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori materiale. are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. la ultima operatiune. detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa. existente in gestiune dar neinregistrate. solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la caseria unitatii. 6 solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care sa rezulte ca: gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare.II. sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi . la care s-au inventariat valorile materiale. e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta. mentionand data operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea. are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta. sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor in contabilitate. numarul si data ultimului document de intrare si iesire a bunurilor in/din gestiune. primite cu sau fara documente. are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate). fisele de magazie.

starea si amplasarea bunurilor. Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care se intocmesc separat pe locuri de depozitare.2. dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale). cubare si calcule tehnice. DESFASURAREA INVENTARIERII Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare. respectiv soldurile bunurilor materiale inventariate si stabilirea diferentelor. utilitatea bunului pentru economia intreprinderii. utilitatea bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din contabilitate a acestor bunuri. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar. in mai multe lucrari de specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu valuarea de intrebuintare. masurare. stabilita in functie de pretul pietei. aceasta se face la nivelul valorii actuale. pe gestionari si pe categorii de bunuri. denumita valuare de inventar.g) bunurilor. In cazul modificarilor ulterioare facute unilateral in fisele de magazie. in listele de inventariere se va inscrie si valoarea de inventar. Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile. se consemneaza in listele de inventariere. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ. creante si datorii. pentru bunurile necorporate (nemateriale). dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta simplificata. Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de utilitate se vor inscrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul constatarii deprecierilor. luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a II. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate. cu 7 . diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului prudentei. Valuarea de inventar. in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila amanuntita. pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti). cantarire. De aceea. Daca valoarea de inventar este mai mica decat cea din contabilitate. ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei. Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii.

Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea diferentelor potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. in cazul in care deprecierea 8 . Aceste rezultate se determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate in contabilitate. diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii. scriptic si faptic. Pentru elementele de activ: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate. Prin compararea celor doua stocuri. 704/1993. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabilitatii armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standartele Internationale de Contabilitate. II. aprobate prin Hotarirea Guvernului nr.3.evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare. se constata eventualele plusuri sau minusuri la inventariere: Stoc scriptic Stoc scriptic > stoc faptic < stoc faptic = = minus inventar plus inventar In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza cauzele care au dus la aceste rezultate. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A REZULTATELOR INVENTARIERII Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile. aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.

Metodologia de compensare: Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi gestiuni. Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin urmatoarele modalitati: 1. 9 . pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. indiferent ca este cu plus sau cu minus. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar persoanelor vinovate.este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere. cand deprecierea este reversibila. si pot rezulta: • plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica. mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Pentru elementele de pasiv: diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion. pe cheltuialile intreprinderii. mentionandu-se valoarea lor de intrare. compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu. diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate. Aceasta pentru a nu ramane necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati. dimensiuni. In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite. ambalaj etc. mentionandu-se la valoarea lor de intrare. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar 2. Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric. dar valoarea plusului nu. model. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul cu pretul cel mai mic. sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare. Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: • • • bunurile sunt de acelasi fel.

format astfel: . MINUSURILE DE INVENTAR 1.S.I. In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile. iar minusul valoric se imputa gestionarului. 10 . MINUSURI CANTITATIVE: Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate. Unde .pretul de cumparare practicat pe piata (+) taxele nerecuperabile (+) cheltuieli de transport – aprovizionare (+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune.I. reprezinta soldul initial . Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic al acestora. iar iesirile prin calcul pe baza relatiei: Iesirile de stocuri = S.S.• minusuri valorice in situatia inversa. minusuri generate de calamitati naturale. administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire. Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. in functie de cauzele care au generat minusurile. minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati). minusurile sunt asimilate iesirilor de bunuri (scaderi de activ).F. + intrarile de stocuri S. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei. Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul. Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita.F reprezinta soldul final Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate.

. stoc 2.000 lei. stoc faptic 2.50% = 50% ) N.000lei/buc...000lei deprecierea marfurilor” 11 . iar cele ireversibile sub forma unor amortismente suplimentare. Se inregistreaza o depreciere de: (6. anulanduse provizionul deoarece nu isi mai are obiectul: 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor” = 7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante” se constata un client rauplatnic..500.000lei)x2.000 = 397 „Provizioane pentru 2. nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza.500 buc. A. stoc scriptic 2.000 lei/buc. 2.500. probabilitatea de incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% .500 buc. la data terminarii inventarierii. 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6. valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5. MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE): Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile.O: „ Inregistrare creanta incerta”(exercitiul N ) 2.500buc. minusuri pentru care.500 buc. creanta asupra acestuia fiind de 1.190.000 lei-5. MINUSURI REVERSIBILE Exemple: se constata o depreciere a marfurilor stocate. Cele reversibile se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.000 lei.000 lei/buc. cost achizitie 6.500.- minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice.

000. MINUSURI IREVERSIBILE Exemplu: se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii gradului de = 4118 „ Clienti incerti” 1.O: „Inregistrarea pierderii din creante” (exercitiul N+1) % 654 „Pierderi din creante” 4427 „TVA colectata” B.19 x probabiliatea de neincasare Provizion = 1. Provizion = valoare creanta /1.000.4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti” 1. VCI 100.000.000 lei In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din creante.19 x 50% = 500.000 lei.000 lei .000 lei La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti pentru suma corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%.190. valoarea amortizata (VA) 36.000 lei 190.000 lei 1.probabilitatea de incasare) a clientilor .000.000 lei N. provizionul constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%).000 lei /1.190.000 lei VA 36.190. N.000.000 lei.000 lei 12 .000 lei utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de intrare (VCI) 100.O: „ Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti” (exercitiul N) 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” = 491 „Provizioane pentru deprecierea creantelor clienti” 500.000. valoarea constatata la inventar (VI) 60.

000. Plusuri de inventar in cazul stocurilor: trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile rezultate din productie.000 lei . 26 „Conturi de active imobilizate” = 131 „Subventii pentru investitii” B. 23.000.000. N. VI 60.VNC 64. 21.O: „Inregistrare amortizare suplimentara” 6811 „Cheltuielei de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2813 „ Amortizarea 4.000 lei Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4. 13 .000 lei pentru care se va constitui o amortizare suplimentara. Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie pentru investitii. Plusurile de inventar se intalnesc in cazul: mijloacelor fixe. stocurilor. 20. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar.000. numerarului existent in casierie.000 lei mijloacelor de transport” PLUSURILE DE INVENTAR Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama de natura elementelor respective. A.

34 „Conturi de stocuri” = 711 „Variatia stocurilor” 14 .- operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent. 35. 37 „Conturi de stocuri” = 60 „Ch. materiale si mf” (pe fiecare categorie de stocuri) plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile la care s-ar fi inregistrat productia obtinuta) 33. cu materii prime. plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor (conturile la care s-ar fi inregistrat consumul) 30. 36.

cercetare stiintifica in mod deosebit aplicativa. Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi reprezentati ai Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii Private.1. Institutul desfasoara in principal activitatea de: . Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la conducerea societatii.C.200. STELLA S. avand un capital social de 300 milioane lei.000 lei: 5311 „Casa in lei” = 448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului” 5. Institutul este societate comerciala pe actiuni cu capital major de stat. .000 lei: 5311 „Casa in lei” = 7588 „Alte venituri din exploatare” ♦ la o întreprindere cu capital de statin valoare de 5. STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI IV. Braila este un institut de cercetari si proiectari pentru celuloza si hartie si a fost infiintat in 1986 ca institut de profil pentru ramura celuloza si hartie din Romania.A. fiind singurul institut de specialitate care deserveste cele 22 societati de profil din tara.productie. ♦ la o întreprindere cu capital privat in valoare de 5. dezvoltare-proiectare. . PREZENTAREA SOCIETATII S.inginerie tehnologica. 15 .200.Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie: -plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el trebuie varsat bugetului de stat.200.200.000 lei IV.000 lei 5.

din care 151 cu studii superioare (130 atestati stiintific.A. furnizorii.000 297.pe data de 30 noiembrie 2004 se intocmeste o balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S.C.000. Intocmeste evidenta contabila. V. APLICATIE PRACTICA Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. actioneaza in judecata agentii economici care nu achita contravaloarea facturilor in termenul stabilit.000 658. aparatura birotica 263Imobilizari financiare 2812Amortizarea constructiilor C 300.000 164. ORGANIZAREA SOCIETATII Activitatea de baza a institutului se desfasoara la Braila. Discutata din acest punct de vedere.000 25. 5 avand titlul de „doctor in stiinta” si 12 doctoranti). Astfel. STELLA S. tehnic si economic pentru restructurarea.000. Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii. Braila este de a oferi ramurii industriale de celuloza si hartie un aport stiintific.000. De aceea. STELLA S.IV. 170 de persoane sunt specializate pentru cercetare – dezvoltare in domeniul celulozei si hartiei. mijloacelor banesti si imprumiturile bancare. Preocuparea de baza a S. cheltuieli de productie sau circulatie si calculul costurilor. imbunatatirea calitatii produselor existente. fondurile proprii si alte fonduri creditorii si alte decontari. asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor fata de bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii. 50% avand o vechime de peste 10 ani.C.000 745. balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. dezvoltarea tehnologica si asimilarea de produse noi. investitiile si rezultate financiare. sintetica si analitica a decontarilor privind produsele expediate si neincasate si urmareste incasarea tuturor facturilor in termen cat mai scrut. Din cele prezentate mai sus. Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii. Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.231. Constanta si Bucuresti.000 16 .100.A. rezulta ca S. balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. nu in ultimul rand. existand si trei filiare de cercetare si proiectare la Suceava. Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. a debitorilor si a furnizorilor.000.447. a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante.095. Institutul dispune de circa 360 de persoane. modernizarea agentilor economici producatori de hartie din Romania prin optimizarea folosirii resurselor de materiale prime.000 142. serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor speciale.000 9. etc) pe baza confirmarii platii de catre compartimentele de resort. mijloace circulante.A. dupa cum urmeaza: SIMBOL CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE D 1012Capital subscris varsat 106Rezerve 131Subventii pentru investitii 212Constructii 2131Echipamente tehnologice 2133Mijloace de transport 214Mobilier.2.000. Braila reprezinta un domeniu de importanta nationala care deserveste un sector complex si strategic al economiei.000 75.

in cadrul normelor legale de scazamant: 601”Cheltuieli privind materiile prime” = 301”Materii prime” 5. au avut loc urmatoarele operatii contabile: 1.O.000 890.000 1.000.000 254.000.000 684.000 5.000.000 lei .800.437.420.000 32. taxe 641Cheltuieli cu salariile personalului 658Alte cheltuieli din exploatare 671Cheltuieli privind calamitatile 701Venituri din vanzarea produselor finite 704Venituri din lucrari executate si servicii prestate 707Venituri din vanzarea marfurilor 711Variatia stocurilor 140. N.000 700.000 35.000. imputarea minusului constatat la produse finite.A.000 748.TVA 19%: 4282 ”Alte creante si datorii in = 17 % 3. angajatului societatii.000 24.000 24.000 1. N. constatare de minus la produse finite.000 10.423.000 5.imputabil: 711”Variatia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3.O. la valoarea constatata.000 470.000.000 TOTAL 1.000 lei 2. constatare de minus la materii prime.450.500.2813Amortizarea mijloacelor de transport 301Materii prime 3012Materiale auxiliare 303Obiecte de inventar 341Semifabricate 345Produse finite 371Marfuri 401Furnizori 411Clienti 5121Conturi curente la banci 5311Casa 601Cheltuieli cu materiile prime 607Cheltuieli privind marfurile 635Cheltuieli cu alte impozite.000 36.000 lei 3. STELLA S.792.000 In urma inventarierii. N. in patrimoniul societatii S.570.000.000.000 12.C.000 18.620.892.O.000.650.000 87.437.792.000 1.000 21.210.

000 lei marfurile” 6. constatare de plus la marfuri: 371”Marfuri” = 607”Cheltuieli privind 4. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite. N. N. in urma inventarierii.O. la semifabricate. imputabil: 711”Variatia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.legatura cu personalul” 758”Alte venituri din exploatare” 4427”TVA colectata” 3.000 lei 5. de plus in casierie: 5311”Casa in lei” = 758”Alte venituri din exploatare” 2.O.000.O. N.O.000 lei 7.500.000.000 lei 8. constatare.570.000 lei 4. N. constatare de minus la inventariere.O.000 lei 570. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate” 18 . N. a imputatiei: 421”Personal-remuneratii datorate” = 4282”Alte datorii si creante in legatura cu personalul” 3.500.

N.000 lei 190. persoanei vinovate.000 lei 11.760.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale” 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare” = 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” 500.000 lei 1.000 lei 12.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica” 214”Aparatura birotica” = 131”Subventii pentru investitii” 1.O. constatare de minus la marfuri.000 lei 13.O. la valoarea de inventar.000.500.000 lei 10.000 lei 19 . imputabil: 607”Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.000 lei 9.000.O. TVA 19%: 461”Debitori diversi” = % 758”Alte venituri din 4. constatare de minus la materiale auxiliare. N.190. N. N. pentru care la data inventarierii nu se poate determina faptul generator” 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” = 3012”Materiale auxiliare” 500. imputarea prejudiciului referitor la marfuri. N.461”Debitori diversi” = % 758”Alte venituri din exploatare” 4427”TVA colectata” 1.

O. imputabil: 658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de transport” 20.000. N.exploatare” 4427”TVA colectata” 4.000 lei 14.000 lei 20 . neamortizat.000 lei 760. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua.000.

000 lei-5.000.500. cost achizitie 6. constatare de plus la echipamente tehnologice: 2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subventii pentru investitii” 7.700.000lei/buc. nu se poate determina faptul generator: 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” = 303”Obiecte de inventar 500.500.O.000. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.O. stoc faptic 2. . minus generat de calamitati naturale: 671”Cheltuieli privind calamitati = 473”Decontari din operatii in curs de clarificare” 500.000 lei 35.000 lei/buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6. valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei 16. solutionarea ulterioara a cazului.. 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” = 397 „Provizioane pentru 2.000lei deprecierea marfurilor” 21 .500 buc. N. stoc scriptic 2.15.000 lei 5.700. N. N.se constata o depreciere a marfurilor stocate.000lei)x2.500buc.000 lei 18.000 lei 17. N. TVA 19%: 461”Debitori diversi” = % 758” Alte venituri din exploatare” 4427”TVA colectata” 30..000 lei si alte evenimente extraordinare” 19.000. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2. pana la data inventarierii. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care.O. N.500 buc.000 lei.O.000 lei.O.

O.000 lei 22 .000 lei 20.000.000.500.000 lei 29.000 lei 22. N. inchiderea conturilor de venituri: 758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit si pierdere” 40. inchiderea conturilor de TVA: TVA deductibila = 0 TVA colectata = 7220000 4427”TVA colectata” = 4423”TVA plata” 7.000 lei 21.000 lei 1.500.O. inchiderea conturilor de cheltuieli: 121”Profit si pierdere” = % 601”Cheltuieli privind materiile prime” 658”Alte cheltuieli de exploatare” 671”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extr.” 607”Cheltuieli privind marfurile” 500.000.000 lei 23.000 lei 6814”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor” 2. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”: 121”Profit si pierdere” = 711”Variatia stocurilor” 4. N.000.000 lei 5.O.O. N.220.000.20. N.

500.447.000 RC 1.000.500.620.000 RC 20.000 RC 0 TSC1.00 SfD 0 390.000.000.000.000 23) 4.000 25.000 SiD 297.500.000.000.000 RD 0 TSC 297.000 9) 1.000 TSC5.000.000 RD 0 SiC RC 500.000 SiD 303 „Obiecte de D 10.000 TSC 500.000.000 RC 0 TSD 82.000 RD 0 TSD 24.000.000 SfD D 345 „Produse finite” C 277.000 D 2131”Echipamentetehnologice”C SiD 75.500.620.000.000 23 .000.000 9) 1.00 0 17) 1.000 TSC 3.000.000 TSD 10.000 TSC 150.000 RD 7.450.000. ap.000 RD 33.000 SiD 24.000 TSC 500.000 SfD SfD 248.000.000.000 0 TSD 890.000 748.000 121 „Profit si C 22) 40.000 82.000 D 341” Semifabricate” C SiD 12.000.447.000.450.500.500.00 0 RD 0 TSD 12.000 16) 7.00 0 SfC 150.000 RD 1.000 SfD 11.000.000 RC 8.00 0 16) 7.000.500.000 RC 3.000 TSC 0 SfD 26.000.000 TSD 33.000 TSC40.447.000 500.000.500.000 pierdere” SfC: 7.000 RD 0 TSD 0 D 131 „Subventii pentru investitii” C SiC 142.000 RD 0 TSD 748.500.000.000 D 2133” Mijloace de transport”C 14) 20.500. birotica”C 890.000 21.620.000 D 301 „Materii SfD prime”C 1) 5.500.Sistematic se vor inregistra operatiile: D 21) 29.000 TSC 1.000 TSC 0 D 3012” Materiale auxiliare” C SfD SiD 10) 500.000.000.000 inventar” C RD 0 SiD 17)RC 5.000 RC 500.450.00 D 214 „Mobilier.000 5.000 RC 40.000 2) 3.000.000 TSC 20.000.500.000.

000.220.650.000 4.000 RC 0 TSC 0 SfD 3.423.000 D 4282”Alte creante-personal”C 3) 3.000 RC 7.000 8) 190.150.000 7.220.000 TSD 41.000 TSC 5.000 18) 500.000 D RC „TVA 4427 TSD 3.570.000 RC 7.570.923.000 TSD 3.000 RD RD 3.000 3.000 TSC 2.570.000 TSC 0 TSD 1.923.000 20) 7.000 4) 3.000 RD TSD 7.000 24 .000.D 371 „Marfuri” C SiD 18.000.000 „Decontari din 20) 3) 3.700.570.000 3.500.000 TSC 7.500.500.220.000 D 5311 „Casa in lei” C SiD 1.760.000 21) 5.000 RC 4.570.000.570.150.000 15) 11) 500.000 D 601 „Cheltuieli cu SfD D 421 „Personal salarii datorate”C D 4423 „TVA de plata” C RD 0 TSD 0 SfC 7.650.700.570.000.000 17) 500.500.000 operatiiSfD C 13) 13) 760.000 1.000.700.000 TSC 1.000 RC 1.00 0 materii prime” C 41.000 35.000 RD 10) 500.000 in curs de clarificare” 15) 5.220.000 TSC 4.000 SfD 700.000 RC 0 3.000 SfD 19.000.000 RD 2.000 1) 5.000 SfC 2.000 41.000diversi” 3.000 D 397 „ Provizioane – marfuri” C 19) 2.000.650.570.000 RC 2.000 RC 5.000 7.220.650.000.220.000 0 D 461 „Debitori TSCTSC C colectata”C TSD 8) D 473 570.000 RC 0 RD 1.000 4) 3.000 RD 4.000 TSD 23.500.220.220.190.00 0 RD 0 TSD 0 12) 4.500.000.220.000.500.000.570.00 0 5) 4.500.00 0 6) 2.000 TSC 7.000 SiD 700.000 RD 5.570.000 TSD 5.

000 SfC 87.000 SfD 684.500.000 RC 2.000.000.000 RC 4.000 TSD 2.500.000.000 RC 20.000 23) 4.000.00 0 D 6914 „ Cheltuieli provizioane.000 8) 1.000.000 TSC 20.000.000 D 758 „ D 711 „Variatia stocurilor” C Alte venituri din exploatare” C 2) 3.00 6) 2.000 25 .000 22) 40.000 RC 40.000 TSD 40.000 TSC 4.000 0 13) 4.000 TSD 4.000 SiC 7) 1.254.000.500.500.000 SiD 684.500.000 TSC 2.000 RD 20.000 TSD 4.000 12) 4.000.000 87.500.00014) 20.000 TSD 20.000 RD 40.000 RD 2.000.000.000 470.D 607 „Cheltuieli cu materii prime” C SiD 5) 4.000.500.000.000 TSC 91.000.000.000.000 21) 1.000 254.500.000 SfD 254.000.000.000.000 20) 2.000 RD 4.684.000 TSD 1.000 RD 4.000 RC 1.000 21) 500.000 D 658 „Alte cheltuieli din exploatare”C SiD D 671 „ Cheltuieli privind 21) 20.C active circulante” 19) 2.500.000.000 3) 3.000.000 TSC 1.000.000 RC 4.500.500.000.000.500.000 SfD RD 1.500.000 calamitatile” C 470.000.000 TSC 40.000 11)500.000.000.000.000 18) 500.000 15) 30.

000.500.100.000 21.620.000 659. se intocmeste o noua balanta a conturilor.210.000 2.000 26.2004: SIMBOL CONT DENUMIRE CONT 1012Capital subscris varsat 106Rezerve 121Profit si pierdere 131Subventii pentru investitii 212Constructii 2131Echipamente tehnologice 2133Mijloace de transport 214Mobilier.000.000.231.500.800.000 19.500.000 9.220.000 7. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.XII.150.650.420.000 745.000 41.095.000.000 150.000 164.892.000 5.450.000 82.000.000 3.500.000 5.000 D TOTAL 1.000 254.000 35.000.000 1.000 277.447.000 140.Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar.000 32.000 390.000 36.000 3.000 700. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului contabil.000 684.000. In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiului financiar.500. se presupune urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.000 24.464.000 1.923. aparatura birotica 263Imobilizari financiare 2812Amortizarea constructiilor 2813Amortizarea mijloacelor de transport 301Materii prime 3012Materiale auxiliare 303Obiecte de inventar 341Semifabricate 345Produse finite 371Marfuri 397Provizioane pentru deprecierea marfurilor 401Furnizori 411Clienti 421Personal salarii datorate 4423TVA de plata 461Debitori diversi 5121Conturi curente la banci 5311Casa 601Cheltuieli cu materiile prime 607Cheltuieli privind marfurile 635Cheltuieli cu alte impozite.000.000 5.000 21.512.464.000.000 470. Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea acestuia.000 248.000 26 .000 11.000 87.570. taxe 641Cheltuieli cu salariile personalului 658Alte cheltuieli din exploatare 671Cheltuieli privind calamitatile 701Venituri din vanzarea produselor finite 704Venituri din lucrari executate si servicii prestate 707Venituri din vanzarea marfurilor 711Variatia stocurilor SOLDURI FINALE C 300.000 7.512.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful