You are on page 1of 38

befini{ie

"...ull grup heteregen de afec$uni core evolueE:d cu mqnifesttrri crtieulorq dctorrote
qlterf;rii integritllii cortilo,fului $ modificilrii eonseeutive o osului suhcondrul"(Americon
Colleee of

Glycosaminoglycans

I
I Chondroitin
I' sulfate
,l
))
-l
re,atan
f sulfate j
) -*g
Core proteinr W&. HzO

ARTROZE
Artroza se defineqte anatomic ca o degenerescenta a cartilajului artieutar acompaniatd de o
reaclie osoasS ( de eroziune, condensare gi osteofrticd) qi de o reaqie sinoviald, secundard 9i
intermitentd"
Clinic se manifestd ca o artropatie cronici dureroasd cu evolu$e intermitentd invariabild,
evolulie ce este condilionatd de topografie, factori etiologiciqi de particuladtdlile fiecdrui
pacient
Este consideratd cea maifrecventd maladie reumatismatd. De;i prevalenta artrozei cregte cu
vdrsta de manieri lentd, aritmeticd pdnd la $0 de ani qi rapidd geometric*, mai ales la femei
dupd aceastd etap6.
FtiolgEie
nu are o cauzalitate cunoscutd.
Factorii de risc cei mai importanli sunt considerati a fi:
r senescenp, suprasol icltdrile, factorii ereditari, constituglonali, infl amatori.
r care perturbd rnecanica articulalard realiz0nd hiperpresiuni asupra-unui cartilaj normal.
suprainedrcdrile(ponderale, traumatice, profesionale, sportive), dezaxdrile {varum, valgum),
laxitSlile, displaziile, etc. ;
2. care antreneazd o fragilizare a structurilcartilaginoase in timp ce condi$ile biomecanice
sunt normale (inflamalia sinovialei,condroealcinqza, ocronoza, necreza
osea$*, diabetul, acromegaiia,hipotiroidia,hemofilla).

r Mod*l de acfiune al.-senescentei ?n fiagilizarea oartitajului este incd inrprecis determinat.
Se considerd cd mqdificdrile de ordin anatomic, biochimii qi mecanic determinate de
$enescen,ta la nivetul eertilaiului il fae vulnerabil forgelor ce se liaenrolti ln cursul staticli qi
dinarnicii. Aceste modlficdri constau ln:scdderea densitdlii celulare ?n straturite superficiaie:
r o**arc4ul fibrelor (vizihilitatea aceslora la suprafula cartilajului);eroziuni mici, superficlale la
su prafala ea{ilaiului ;

r rezistenla sedzutd a cartilajului la traqiuni;diminuarea conlinututui in ap*;
r pierderea gradului de organizare multimoleculara a proteogricaniror
in agregate de dirnensluni mari.
r Togifactorii etiologici invoca$ confibuie in propery,ii diferite la generarea procesului artroaic.
Cel mai adesea ei se combind, adilioneazd, fre6nd din procesul de degenerescentd
cartilaginoasi o maladie

I Adroza este o suferinld degenerativd care afecteazd toate structurile articulare. tncd nu
este stabilit dac6 avem de a face cu singurd boalE sau cu un complex de suferinle care
posedi trdsdturi comune. Datele actuale ptedeazd pentru a doua eventualitate pentru cd:
I Localizlridiferite (ex. articulagit portante sau neportante; articulalii periferice sau ale
coloanei vertebrale) sunt iegate de factori de risc difer(i.
r in clinicd pot fi recunoscute cazuri de artrozd (aparent) primard ql de artrozd secundard.
I Conceplia actual* este cd artroza secundard reprezintd calea finald comund a mai multor
boli articulare, fie acestea traurnatice, inflamatoare sau metabolice.
I Existd forme hipertrofice, cu osteofitozd marginald insemnatd, care se asociazd mai
frecvent cu hiperostoza seheletald difuzd idiopatic* 9i cu condr,ocalcinoza articulard
(depozitarea pirofosfatului de calciu) qiforme atrofice, ?n eare asoeierea are loc mai
degrabd cu osteoporoza qi cu depozitarea fosfatului bazic de calciu.

Aspecte epidemiologice
I Beola cronic[ multifoctorioli
r Cea moi freeventc ortrnpotie cronici
t Ceo rnoi frecvento couzo q limitorii aetivltatii la persoonele peste 6F de onil
r PrevolentE
I Artnozo: 1Gta7"1.a
I Prineipolo cauzd e intetven$ilor chinrrgiccte de protezore o ortieulogilora
I Impcctul arlrrzei5:
r
Pe loeul 4 in nflndul eelor moi disobilitonte bsli la femei
' I
Pe locul tu nsndul celor mqi disobilitqnte boli lo bxrbcti
Aspecte epidenriologiee
r Boolo cl.onic[ multifaetoricll
. Cea moi frecvento orlropctie cronicd

I Ceo nqi freeventE qqqae q lirritqrii qctivitqtii lo persoonele peste 65 de qnil
I Prcvolenfd
r Artrqzar 1G127"1'2
I Prineipalo ecuzil o intenrenliiler chirurgicqle de protezore o articulagilora
t Inpaettll er"trezels:
r Ps lecul 4 in r$ndul celer moi disobilitante boli lo fernei
' Pe loeul g in rflndul qelon moi disobilitante boli lc bdnboti
FACTORI FAVORIZANTI
r Dispersarea fortei mecaniee
* Frecare minima
: Adaptarea suprafetelor osease
Degradarea cartinaf ulul
T INITIAL:
. Faetori mecaniei
. Leearea retelei de colagen
. Hiperhidratare(condrornalacie)
I CONDROCTTETE
REACTIA REFARATORIE A OSULUI $UBCONDRAI.

l Contribuie la durere si handicap fizie
. Modificerile sunt cqncomitente
r Foarte activ metabolic:
: Eburnare, hipervascularizatie, stimulare osteoblastica I neoformare de os si
cartilaj
' Mecanism necunQscut (penetrare vase, staza venoa$a, cicatrizari viqioase ale
microfracturilor?)
Clqsificore

i creqtereo presiunii in osul subcondrol r ridicareo periosfului de citre eondru.Slmptome Couzele &. 5O%.renii in ortnozi r Neinflomotoore : Osocsd (de repous. 307") r stqzd venoosi .9i osteofite r ltfusculari r Roportoti ' Centroli Inflometoore r Sinovito (puseu de octivore) r Bursiti r Tenosinoviti . nocturni.

36 X HAQ. . AIMS2 X WQMAC. standard iaare WOMAC UIE$TERN ONTARIO AND MCMA$TER UNIVERSITIES O$THEOARTHRTTIS INDEX I Care este intensitatea durerii c6nd: Merge. Ureali sau cobor0fi se*rile. SF. validitate. ICS X LEQUESNE t adresabilitate facild I reprodueti bi litate.i pe o suprafatn p. Vd ridicatidin scun dupi o $edere indelungatd.and. Noaptea in pat.METOAE DE EVALUARE I se bazeaz6 pe date clinice I utilitate: stabilirea statusuluiclinic curent gi cuantificarea rdspunsului la tratament T sisteme coerente de evaluare a artrozel X EURQQOL.

i?n picioare n Cdt de infepenit* simg'tiarticulalia cBnrd: Vd treafiidimineala. La urcetul scdrilor. V* mlqcali dupd ce ali stat mai mult timp in . Cdnd vd agezalisau vd ridicagide pe toaletd" Cdnd efectua{ activitngi gospod[regti grele. Sta. Cdnd vd scoateligosetele sau ciorapii. C0nd mergegi pe o suprafald ptan6. Cobor8rea sedrilor. Cdnd efectuagi activitigi gospodEreqti ugoare. AU$CAN (Australian Canadian OA Hand lndex) 15 itemuri in 3 subscale : Functia -I itemuri . Cdnd stati aqezat.i/cobordli infdin maqind sau autobuz. La coborAtul sciritor. Cdnd vd urca. La migcirile l intinderea de dimineali. CAnd staliin picieare.tidrept sau gezdnd pentru mai mult de 30 min La mers. ednd merge. CEnd vd aplecalila podea. La ridicarea din gezut. I Distanla maximd de deplasare I Activitdgiobiqnuite Urc*rea scdrilor. C0nd sta. Ldsarea pe vine. La ridicarea de pe un scaun fErd ajutorul m0inllor. UUOMAG ONTARIO AND MCMASTER UNIVER$ITIES UTIESTERN OSTHEOARTHR}TIS INDEX I Ce grad de dificuttate tnt0mpinali. Cdnd intrali sau iegi1i din cadd. Mersul pe suprafald neregulatd.ti la cimpdrdturi. C6nd vd ridicali din pat.cpaus in cursul zilei. CAnd stali culcat in pat. CEnd vd puneti qosetele sau eiorapii. TNDEXUL FUNGTIONAL LEQUESNE I Durere sau discomfort in repaosul nocturn.

MTF haluce tmarul articttlatiiler afectate Mono. sold. durere la patparea liniei articulare: efuziune a*iculara e de oblcei usoara sau absenta lnifestarisistemice Absente 'olutie Lent progresive . durere in repaus (fazele avansate).sau oligoarticulera dar afectarea unei singure articulatii este mai degraba exceptla decat regula (1) nptome clinice Durere calmata de repaus {initial).5 itemuri Redoarea . hipertrofie articulara dura. MCP police. lPD. lPP. Durerea .t itern ScataLikert-5puncte Starea generala de sanatate SF'12 (Medica[ Otrtcomes $urvey Short Form) Boala attroaica : Fartieularitatl eliniee rrsta debutuluibEliiartrozice Dupa 4C ani calizare articulara periferica preferentiela Genunchi. redoare < 10'. rmne clinice Crepitatii.

aspect clar. serocitrin. Eoala artrozica : modificarile adul Severitatea osteoartritei Modificiri radiografice Nu Normal indoielnicd Osteofite mici. spaliu articular normal Moderati ingustare moderatd a spatiului articular Severd lngustare severd a spaliului articular cu scleroza osului subcondral Clasificarea radiografici Kellgren-Lawrence (1) Clasificoreo Kellgren-Lawrence este cea mai utilizata in studiile epidemiologice(2) Modificarile gr t ar putea sa nu fi considerate OA ci asociate varstei (2) Boala artrozica I modificari biologice I Nu exista modificari ale testelor de laborator ou valoare diagnostica in boala artrozica primara I Dar hsPCR se poate pouitiva in artrozele erozive ate mainti (1). in artrozele de sold si genunchi cu manifestari clinice severe (2. semnificalie indoielnicd Minimd Osteofite mari. va$cezitatea redusa Boala artreziea Feriferica : diagnostic dificil ? I $emnele clinice sunt sugestive dar nespecifice :l Nu exista modifiqari ale testelor de laborator cu valoare diagnostica in baala artrozica prirnara .ll sinovial : teucocite < 2000mrnl.3) si poate reprezenta un indicator de boala progresiva in artrozele precoce de genunchi (4) t Lichidl.

IZAT MANAGEM ENTUL IN DIVIDUALIZAT: . AFECTAREACALITATIIVIETII . PREZENTA INFLAMATIEI .* Modificarite radio*ogie sunt pulin sensibile. qise coreleazd pulin cu simptomatologia gi cu funcgionalitatea (1. LOCATIZAREA ARTROZEI . FACTORIDE RISC . SEVERITATEAMODIFICARILORSTRUCTURATE . TIPUL ARTROZEI . Suprimarea dureril T Ameliorarea funcliei articulare t Reducerea dizabi litdgii t Prevenirea I intdrzieree progresiei bolii t Prevenirea complicaliilor l Reducerea handicapuluifunqional qi social MANAGEMENT OPTIM I categorie de dovezi* lV recomandare bazatd pe opinia experfilar I puterea recomandflrii (95%Cl): 95 (92 .98) TRATAMENT INEIVIDUAI. in specialin beala preeoce. ASTEPTARIALEPACIENTULUI . Educalia pacientului * constientizarea bolii .?) MANAGEMENT OFTIM AL ARTROZELOR . GRADUL DE DIZABILITATE .

cilii de ?ntdrire museulard . Med. INTENSITATEA DURERII . Inf. 133:635-646) MASURI NOX-FARMACOLOGIGE t Educalia pacientului I Programe de autointrelinere I Suport social individualizat prin contact telefonic l Scidereponderald(supraponderali) . COMORBIDITATICOMEDICATIE FACTORI DE RISC PENTRU ARTROZA I'. l . incdll*rnonte corespunzdtoare t Talonete . Ann. Dispoaitive de asistare a mersului . Exerciliide aerobic I Terapie fizicatd I Exer.. 2000. uenerail e Ereditatea a Nutrftia C Statusul hormonat qi densitatea q$aasx o Metabolismul cartilajului qi osului I Locali(biornecanici) e Obezitatea C Mediulmecanic al ar"ticulatiei C incdrcarea cartilajului C Traumatisrnul 9i deformarea articulard a Solicitareaprofesionald o Activitilile sportive a Sldbireamusculaturii (Felson col.

h*pocaloricd unde e cazut pentru reducerea greutatii. genu valgum) t combaterea. cdrje. electroterapie. care reduc fortele articulare cu 50%. ortostatism prelungit. ghete ortopedice). I purtarea de dispozitive auxitiare (bastoane. eu agentitermici calzi sau reci. activitati intense. : educalia holnavului privind explicalia maladiei.rnentinerea si ameliorarea functiei articulare. I exerci{ii fizice pentru cregterea amplitudinit articulare. t ftzioterapia antalgicfl decontracturantd. I orteze de cerectare (genu varurn.ate). purtarea de greutati). reducerea durerii. I reducerea stresului mecanic articular prin evitarea pozitiilor vicioase. tonifierea musculara. evolulie.armaeologi ce: I dieti bogatd in vitamine. prin masuri ergonomice corespunzatoare (anumite profesii. corectarea modificarilor vasculare si rnetabolice TERAPIA FEICALA I' Obiective: combaterea durerii.t Mijloace de susginere li Terapieocupalionald x Proteclie articulard lntervenlli nonf. prognostic. l blitermo-minerale (iodurate. plan individual de tratament cu respectarea normeler de viata si igiena al*mentara. investigaliile neaesare. I corectia deficitului de lungime a membrelor inferioare daca diferenta este mai mare de 2 cm (pantofi. sar. atele. imbundtdlirea funqiei. cregterea fo4ei musculare (in special a cvadricepsului). cadru de mers). hidroterapie. minerale. sulfuroase. mers. prevenirea agravarii teziuniler degenerative I trreclrolerapra: ! Efecte anfa/gice in stadiiaeute sau cronice .

ionlzari. . 6.TENS (Transcutaneos Eteetriqaj Nerve $tlmutation) t Curenti de medie frecventa: interferentiali * Uftrasunet (continuu sau discontinuu) t Laserterapie (radiatie electromagnetica monmromata unidirectionala prin amplificarea uneiemisiunistimulate de radiatiicu putere mica sau medie) * Curenti de inalta frecventa : unde scurte. 8. Ameliorarea fortei musculare si a propioceptiei reduce prin programe de kinetoterapie progresia artrozei de genunchi si sold. luand in considerare varsta. Strategia de imbunatatire si pastrare a compliantei si adeziunii pacientului pentru exercitiile fizice trebuie adoptata prin monitorizare pe termen lung si includerea familiei. microunde I Termoterapie : im pachetari cu parafi na. 7. astfel ca se va tine cont de preferinta bolnavului. Fitnessul general si local de forta este esential pentru fiecare pacient 4. si anume: Exercitiile de forta si aerobice reduc durerea. diadinamici. rectengulari (TRABERT). spray) Principiile de baza ale kinetoterapiei in artroza periferica s-au stabilit folosind tehnica DELpHt prin consensul Moove in recomandarile medicinei bazate pe dovezi (L998-2003). amelioreaza functia si statusul de sanatate in osteoartroza de genunchi si sold. 5. comorbiditatile si capacitatea de mobilitate.* Efecte deconfraefuranfe * Efecte. Complianta si adeziunea pacientului pe termen lung sunt factori predictivi pentru obtinerea rezultatelor benefice. Eficienta exercitiilor e independenta de prezenta sau severitatea aspectelor radiologice. 9. curenti cu *mpulsuri. 10.de sffmulare musculare T Curenti de joasa freeventa: galvanizari. Respectarea stricta a contraindicatiilor privind terapia cu exercitii 3. programul de kinetoterapie trebuie sa includa educatia sanitara de promovare si schimbare a stilului de viata prin includerea activitatilor fizice zilnice si evitarea sedentarismului. peloidoterapie Crioterapie in stadii acute (masaj cu gheata. cat si cele individuale sunt egale ca eficacitate. Exercitiile trebuie individualizate. Pentru a fi eficient. Exercitiile in grup.

lrlanninenP ef a/. Zhang et al. Arthritis&Rheumatism.Arlhritis&Rhe*maffsm. Roos E. in special la varstniei" (1) Epidemlologie Prevalenta artrozei de genunchi simptomatice tL-L'%(t.DIAGNOSTICU L ARTROZEI DE GEN UNCHI : *Adroza genunchiului reprezinta pnincipala cauza de durere. disfunctionalitate si cesturi in poputatia generala.2002) I Factorii ocupationali (Anderso n et al.2000 . Am J Med. tgg4.3. AnnRheum Ors ?003.Z1Q$) Tahloul clinic : simptomatologie I Durerea (de obiceicu localizare mediala) l] Bbcajularticular l lnstabilitateaarticulara Tabloul etinic : semnele eliniee I uracmentele .Boszefla et at. AnnRhenmDrs. Neame R ef al. von Parat A. Neyret P et al.AnnRfreurngis 20CI6) * Obeaitatea (MazzucaSA ef al. 2004.41 Artroza de genunchi simptomatica este cea mai frecventa localizare a bolii artrozice periferice (5) Faetorii de risc I Varsta (Grof/e M et at. AnnRheumDis. Roos E. 1988. AnnRheumDis.Jones G ef ar. BrJ Rheumatofagy. JRheumatolagy. ilMJ. ZA}A. Zhang et al. Aktaefte Traumtal 1994.2. 1gg4 I Factorii genetici fspecfor et al. McAttindon ef at. AnnRheum0is.AnnRheum0rs 20a4) t Densitatea minerala osoasa (Hart et al. AnnRheumDis. Hart D et al. ZAQ4. 1999. 2CI04) t Leziunile anterioare (von Poraf A. AmJEpidemiology.7996.

sensibilitatea pe linia articulara mediala in artroza compartimentului medlal manevra "calcai . Bruyere O ef a/. genu va*gum. J B Moody.J R Mafyas.t Deformarile osCIa$er genu varum. Ann Rheum Dis 2004 I Osteofitele se coreleaza cu durerea Fe/son ef af Rheurn atalogy. AnnRheamDis. 2ffi5 : Pensarea spatiului articular se coreleaza cu progresla bolil Sugryama S.Palparea chistului Baker in portiunea mediala a fosei poplitee . Ann Rheum Ois ?003. fese" in efuziunea articular:a Examenul radielogic t stadializare Kellgren-Lawrence >2 Athadtaq HA. y xia. K Shimizu. 200S t Modificarile osuluisubcondral se coreleaza cu durerea nocturna si progresia bolii .etc I $inovitl siefuziunea articulara Tablo* clinicr examen clinie Manevrele eu mare speeificitatel . Suzukr. M lttokazu.

2086 Rezenanta magnetiea nueleara RMX I In artroza de genunchi este "standardul de aur'n in evidentierea inflamatiei sinoviale (sinovita si efuziune) Hill et al{Ann?heumDr's. AnnRhemDis. 200f si evaluarea progresiei Cicuttini. D'A M. AnnRheurn0rs. 2005 Ultrasonosrafia . 2007 t Comparativa cu RMN (efuziune articulana sichist BakerlConaghan P et at. AnnRheumDis.20AS. Ofeppe P.2006 t Roldiagnostic pentru gonalgie asociata cu blocaj sau instabilitate : distr. AnnRheumDis. Ionicfienok Al ef al.20Q4. Mai sensibila decat examinarea clinica sinovita et al.uctie meniscala . AnnRheumDis. Arfhnlrs&Rft eurnaflsm.

I Artritl monoafiicularl detenminatd de rrierocristale (gutd. dislocare patelara. K" Fve/uatian ef acute ftnee pain in primary care. sau ligamentara Jeckson. AnR tntern Med 2003) I Evidentiaza teeiunile periarticulare HdIef ali Ar{hrftfs Rfieum 20os T Metode de seorifieare Rfiodes M ef al Rheumafo/ogy. Hemartroz{(posttraumatic} Diagnostieul diferentlal I Boala a*rozica secundara care afecteaza cu predilectie genunchiul (artroza de genunehi secundara ): t Afectiunite mecaniee locale: ruptura de menisc. modificari de ax . ffoenke. artritd reumatoidE . spondilartropatii seronegative. Q'Malley.2005 Diagnostieul diferential I Sindromul patelofemural : durere de genunchianterioara si bitaterala ce apare la paciengii tineri (< 45 ani). pseudoqutd). PG. JI-. Bolile reumatice inflarnatorii croniee .

Frezenta osteofitelor SENSIFILITATE 91% SFECIFICITATE 86% . FR <Ll4O. VSH <40 | th . Bolilegndocrine: aeromegalie. culoare clara. {936) DURERE plus 3 criterii clinice I .: Afecliunite hematologice: discraaii sanguine (hemartroza) . Varsta > S0ani . Grepitatii Modifieari radiologiee : . ' Lichid sinovial noninflamator (leucocite< 2000mm3. 1986} DURERE plus cel putin 3 criterii cliniee din 1) Varsta > 50ani 2) Redoare < 30' 3) Cracmente 4) Durere la palparea reperelor osoase 5) Tumefiere ad*culara ferma 6) Absenta modlficarilor de temperatura locala SENSIBITITATE 95% SPECIFICITATE 65% Diagnostieul artrozei primare de genunchi (2) (Arthritis &Rheumatism. vascozitate redusa) SENSIBILITATE92% SPECIFICITATET5% Diagnosticul artrozei primare de genunchi (3) (Arthritis &Rheumatism. Redoare ( 3O' . 19861 DURERE plus 6 criterii clinice ' Criterii de laborator : .hipotiroidia I Bolile metabolice : boala depozitelor de cristafe Diagnostieul artro:ei primare de genunehl ({} (Arthritis &Rheumatism.

o prob/ema fn cresfere in sociefafrle vesf.be. Factori de rise GRADUL DE EVIDENTA . o cauza maiora de morbiditafe sl disfunctionatitate. Pentru gruputde virsta 45-64 ani artroza de sold este mai frecventa la barbati(3).in specfa/ Ia pacientii virsfnicr.( 1. moi.To/o(Z\. musculaturii soldului. Kinetoterap*a in artroza genunch iului Se efectueaza exercltii pentru tonifierea musculaturii cvadricepsuJui. existand un celc vicios: slabirea musculara->instabilitate articulara-> durere-> inhibarea reffexa a activitatii musculare-> slabire musculara lmportanta problemei: Artraza de po/d.Recomandari Dlagnosticul artrezei primare de genunehi simptomatice: l Examenul ctinie l Examenulradiologie Sinovita clinica Efuziune lichidiana Blocaj/instabilitate chist Baker Analize de laborator: Ex:lichidului sinovial RMN vsH.PcR FR Ultrasonografie Ultrasonografie ??? Clasificarea pacientilor asimptomatici cu modificari radiologice prezente nu este lamurita. o condtffe muscu/o-schetetala cu conseernte economice majore. izometrice. combaterea flexumului si a instabilitatii laterale femurotibiale a genunchiului. corectarea anomaliilor biomecanice cu deformari unghiulare. izotonice si rezistive. paravertebrale.2) Epidemiotogie Prevalenta artrozeide sold simptomatica la populatia Caucaziana nu s-a schimbat in ultimele patru decade : 3-Ce/o (1) Pentru artroaa simptomatica frecventa localizarii la nivelul soldutui este de T. O deosebite importanta are relatia intre slabirea cvadricepsului si a(roza de genunchi. mobilizarea coloanei vertebrale si masajul partilor.

adesea iradiata la nivelul genunchiului. Redoare matinala prelungite si durere nocturna (in boala $ever€l).TIPUL DE OA Puternic lntermediar Sugerat INCIDENTA Genunchl Virsta Vitamina D Forta musculara le nivelul cvadricepsul (protector) Sexul feminin Fumatul (protector) Activitati sportive intense Activitatea fizica Aliniamentul Obezitatea Densitatea osoasa Traumatism anterior Terapie hormonala (protector) $old Virsta Activitatea fizica Traumatismul Obezitatea Activitati sportive intense Mana Virsta Activitatea fizica Factorul ocupational Forta stringerii Activitati sportive i nte nse Progresia Genunchi Virsta Vitamina D Activitati sportive i ntense Tera pie hormonala (protector) Aliniamentul $old Virsta Activitatea fizica Obezitatea Activitati sportive i nte nse $imptome si selnne $linpforne: Durerea . .loealieata in regiunea inghinala $au pe partea interna a coapsei.

I La pacientii cu durere la nivelul soldului. fiind mai sensibila decat examinarea ecografica (2). . Semnul Trendelenburg.Manevra Fatrick pozitiva.4) I Radiografia este neeesara pentru confirmerea diagnosticului (2. I Modificarile radiologice: . I Nu este nece$ara pentru diagnosticulertrozei de sold. . Examinarea soldului Manevre specifice (1. radiografla are un rolfoa(e important in identificarea riscului crescut pentru progresia catre artroza de sold (s).ingustarea spatiutui articular. .8. I Durerea nocturna la pacientii eu artroza de sold se coreleaza cu prezenta revarsatului in articulatie ln >90% din cazuri. I Uftrasonografia nu trebuie considerata un substitut pentru evaluarea radiolgica in OA de sold .4). a inflamatiei sinoviale si a prezentei lichidului ln artroza de sold (1).Flexie lirnitata (< 115') insotite de durere usoara -+ sev€t*l . ci ca c surca suplimentare de informatie(1). lnvestigatii imagisticel radiognafia : $tadializarea Kellgren * Lawrence >2 {1}.2): . lnvestigatii imagistice: RMN : Detecteaza modlficarile preeoce de ta nivelulcartilajului si osuluisugestive pentru artroza de sold.scleroza (2. _-l Semne: Postura antalgica.Rotatie interna sie*erna limitata . lnvestigatii imagistiee I Ultrasonografia r Uftrasonografia este o metoda reproductibita in evaluarea modificarilor suprafetei osoase.3.osteoflte. Limitaree m*scarllor in articulatia soldului.

ut st t_A A. MRt eu COMPRESTE (LAS$EAUE?I RADICU:.916 FARE$TEZICA HIPOESTEZIA/PARESTEZIA FFTEI ANTEROLATERATE A COAP$EI ECROZA AVASCULARA DE $OLD. : Este indicata in cazul durerii eroniee de sotd de cauza neelucidata.ARA FECTAREA PRIMARA $AU DURERE AGRAVATA DE FORTA RADIOGRAFIA DE FEMU] SECUNDARA A FEMURULUI APLIGATA PE FEMUR ? SCINTIGRAF]E OSOASA Artroea seeundara de sold Boli congenitale: r Disptazia congenitala de sold.DORSALA ECO DOPLLER A PletoRul. . ARTRITA INTERNA / EXTERNA RADIOGRAFIA DE PETVII ACUTA ASPIRATIE PRIN FLUORORSCOPIE IAGTURA OCULTA trE SOLD DURERE SEVERA LA ROTATIE MRI INTERNA I EXTERNA DUPA RADIOGRAFIA DE TRAUMATISM PELVIS AP ISUFTCIENTA VASCUTARA PULS DIMINUAT LA A. DURERE SEVERA LA ROTATIE MRI ARTRITA SEPTICA. Diagnostic diferential IAGNO$TIC EXAMINARE CONFIRMARE RTROZA DE SOIP REAOARE SI DURERF RADIOGRAFIA USOARA/MODERATA LA DE ROTATIE INTERNAI PELVIS EAERNA/ AMINDOUA AP URSITA TROHANTERICA PURERE tA PALPAREA ANESTEZIE LOCATA TROHANTERULUI ER[1. : Boala Legg-Calve-Perthes . il Slipped capital epiphysis. TIBIALA POSTERIOARA IDIGULQFATIA LOMBARA MANEVRA PlclOR INTINS + eT.

axial sau medial) I vsH < 2ommlh SENSIBILITATE : 89% SPECIFICITATE : 91% EVOLUTIE $ FROGNOSTIC : Se stiu putine lucruri despre istoria naturala a osteoartritei soldului. ertostatism prelungit r Limitanea rotatiei interne . Hemocrornatoza. Durerea provocata de rotatia interna t Redoarea rnatinala <1h t Varsta > 50ani SEN$IBILITATE : 86% SPECIFICITATE : 54% Diagnostic*l artrozei prinrare de sold (Arthritis & Rheumatism. {986} I Durere spontana localizata in regiunea inghinala la mers. I Acromegalie t Hiperparatiroidism. r. ortostatism prelungit I untent raolologtce : I osteofit femural sau acetabular I ingustarea spatiului articular (superlor. . {986} t Durere spontana tocalizata in regiunea inghinala la mers. Beli endocrine.Boli metabaliee: I ocronoaa. I Hipotiroidism. Diagnostie*l artrozei primare de sold (Arthritis &Rheumatism.

grad de evolutie. Investigatiile imagrstice suplimentare se recotnanda in cazul problemelorde diagnosffc. izotonice pe mu$c. aritm ia ventriculara. Exercitiile se divid in: @ Specifice pentru eresterea fortei si rnobilitatii (ROM ) @ Generale. sa necesite prctezarea sqldului. stenoza aortica. deficit proprioceptiv. I ln unele eazuri . comorbiditati. aerobice pentru ameliorarea mersului. intensitate.I Are probabil cel mai prost prognostic dintre ceteitrei locetizeriale botii. Contraindicatii: cardiorniopatia hlpertrofica obstructiva. durata. boliaeute febrile. osteoartrita de sold se vindeca spontan. anxietatiisi activitatiifizice cu antrenamente de 3 zile pe saptamana timp de 30 de minute. Exercitii pasive si active efectuate la demiciliu. I Analize de laborator(reactanti de faza aeuta). Recomandari Oiagnosficul artrozei prtmare de sold sr'mpfomaffcel I Examen cltnlc. steri instab. fesiera x3 /zi) 2. Ameliorarea mersutui evaluata prin testul de mers pe distanta de 80 m Rezultatele se apreclaza dupa scala LIKERT. l Un nunnar semnificativ de pacienti ajung.ttrrurr . Variaza ca frecventa. intr-o perioada de 1*5 ani.Tehnici de manipulare a so'ldului (contractii izometrice.ile si mptonratice. se impune necesitatea integrarii lor in activitatea eilnica siaderenta pacientilor pentru o perioada lunga (eARSl). qu imbunatarirea atat a modlficarilor radiologiee. depresiei. I ARTRozA n. m iocardita acuta.stil de viata. I Examen radiologic. Kinetoterapia in aftroza soldului: 1. cat si a sirnptomatolegiei. 3.

tumefactie. ORAFI FO CONSUTI'AIfON. knee and hand in a genera[ population: restdfs from a norwegian epidemiotogical suruey with 10 yers fo/fow-u Epidemiolog*e (2) li Prevalenta artrozei de maini in functie de criteriul radiologic si locelizare . reducand capacitatea de munca a pacientilor 3 Epidemiologie ({ } PREVATENTA (varsta>50 ani) ARTROZA RADIOLOGICA ARTROZA SIMPTOMATICA GENUNCHI 25% 1. Jernf-speeific prevalence of osfeoarfhrifrs of fhe hand. rigiditate. lmportanta problemei Una dintre cele mai frecvente afectiuni musculoscheletale ce cauzeaza durere in articulatiile afectate si periarticular. Osfeoartfrrifis & Carfi/age. Farina FJ.3% SOLD lLo/o s% MANA(1} 4t% 3% 1 Wilder FV.Icidence and predicfors of osfeoafhrltis in hip. Grotle. K. Ret tO: Zg54 Osfeoarfhl"ifis. Barrett JP. ffaglen. Naflonal clinicalguidetineforthecare and managemenf of osfeoarffrrTis rn adulfs 2 M. 2A06. f4f9):e5i-957. deformare si pierdere gradata 1'2 functionalitatii Poate aparea relativ devreme in cursul vietii.B. L Nafurg.

$%) I Artieulatlile GMetff$ (3S. t Artieulatiife MCF (8. * Artieulatlile IFD au fost cel mai frecvent afectate (4?.2%) Fpidemiologie (3) ll Afectarea polia*iculara interfalangiana este considerata un marker pentru artroza generalizata (1) I Cea mai fiecventa asociere este intre artroza de maini si artroza de genunchi (*S61tzr Prognostie si evolutie l Frecvent prognostic bun I Cele rnai multe caauri devin asimptomatice dupa cativa ani f Pot persista tumefactii dure la nivelul lFDllFP (noduli HeberdenlBouchard) I lmplicarea CMCI .pesibil prognostic mai prost Factori de rlse I $unt mai putin cunoscuti decat in cazul genunchiului si soldului I Factoriide risc indiscutabiliasociati cu artroza rnainilor: a Varsta(1) ' $exul feminin(2) r qbezitatea {indexul de ma$a corporala}(3) r pactorii biomeeanici(ocupationali)(a) I Fumatr.8%). * Articulatlile IFF (18.rl(factor protectiv) (5) o Fectorii genetiei (agregarea familialalto) ' Hipermobilitatea pt CMC I .2%].

9f6-9?0 S Dahaghin t t Hand use and patterns ofjornf rnvofvernenf rn osfeearfhrffis.1'oinf osfeoarfhntls. t 6:741 -6A a Familial agregafion of osfeoarfhnfr+Baltirnore LongitudinalSfudyon Aging*Rosemarie fffrseft. So/oyfeva L Vehmasf . fl. OsfeoerfhnTis of fhe penpheralioinfs. Bouchard) -artroza inflamatorie eroziva (DlP.J tr. Comparfson of radr'efogicat osfeoarfhm'fis In a Oufcfr popufaffon wrffr ffraf in 1A other popufafions. Ann Rheurn Dfs f 99f. I-uoma? and F" leino-Aryas " (Fefersson trF.(E Fpidenriefog). K. f. rar MCP) Simptome I Durere (exacerbata de miscare)(1) : Redoare vesperala(2) I Disfunctionalitate (1) $enrne li Tumefactii dure . Oreppe P. Anafysl:s byage sex. A Cafs. Bouchard (lFP) * Deformari* aspect de degete serpuitoare (1) t Semne de inflamatie * artroza eroziva I Uneori anehiloze .r of osfeoarfhnfisr Zoefermeer. and drsfnbufion of strompfomatic jaint sifes. Robed Hanson Glasifiearea artrozei de maini ({} Artroza generalizata Artroza limitata -rizartroza (CMCl) -nodulara (Heberden.Heberden (tFD) . PlP.artroza eroziva (2) . A companson of fema/e denffsfs end feaehers S.van Saase . Riihimdkt. r lhe Rottercam Sfudg Annals of fhe Rheumafic Oiseases 2004'66. l- KvanRomunde. JF Vandenbroucke . Jacobsson LTH.002. Besf Pracf Res Clin Rfieunn atol 3.50:8-f 3. H AVatkanhurg ' Cushnagan J. survelr. S{udy of 50S pafienfs wrfh frnb.

r. Milan.:i?A lN ACORE CU CRITERIILE ACR(I) {durere sau redoare la nivelul r .: ...DEFtt.5-4. radiografia .9) rng/I.ffi.ldifl 10 articulatii selectionate i T'umefiere dura a a? articulatii IFD a Tumefiere a < de 3 urtlculatii MCF o Deformare a )1 articr-. Cele 10 artieulatii .i:..iie seleetionata .1 (0. cMCl bilateral (rizartroza) SENSIiILITATE 94?O SPECi':'. 2. p = 0.7 (z. ltaly) a carei limita inferioa.175 mgll (analytical sensitivity 0.-iectionate sunt neprezentate de articulatiile 2.*.04 mg/l).. 1:RITERII PARACLTNTCE Manifestari biologice l hsCRP . Mann-Whitney U test).*roza eroziva I highly sensitive CRP _.-. lnvestigatli lmagistlc. 3 IFD bilateral.r:'.a de detectie este 0. I hscRP ere valori r"nai mari in artroza eroziva (4.:luata prin imunonefelometrie (DADE Behring.eriterii de elaslficarr* ale artrozei slmptomatiee de maini (AeR {eeo} I Artroze rnainii.inii plus 3 din unnatoarele 4 criterii) ' Tumefiere dura a .3 IFP i.g) rngll) comparativ cu artroz:r non-eroziva (2.CITATE 87% I NU SUNT NECESAFiI.marker in i.001.

Lawrence )2) osteofite definite.I Artrcza radiolegica (stadializarea Kettgren .Boala cutanata si unghiala(1) Diagnostic diferential (2) .RMN (2) l Se folosesc doar in studii clinice (3) Diagnostic dlferential ({} . Artrita reumctoida . fara afectarea spatiului articular(1) I Osteofitele marginale la nivelul IFD si tFP sunt asociate cu nodulii Heberden si Bouchard (2) I Eroziunile centrale. insotite de reactie pedostala Alte investigatii imagistice r RMN (1) si uLTRASoNaGRAFIA (2) nur au rol diagnostic in artroza de maini l Dificultati de interpretare . -Absenta nodozitatilor(1) I Artropatia psoriazica -Afectare poliarticulara difuza .MCF si IFP sunt primele articulatii afectate.

PCR. bqala prin depunere de cnistale de pinofosfat de calciu (eondrocalclnoza) Reeomandar* Dlagnosticul artrozei pnimare simptomatice de meini : = Examen elinie I lnvestigatii imagistice:examenul radiologic t lnvestigatii biologice (artroza eroziva): VSH. parathormon. loealizarile neobisnuite. termopacks . Aparitia semnelor de artroza la varsta tanara. FR. Ameliorareaandurante . acid uric Ghid $RR de buna practiea in artlozele periferice : recomandari . fosfor. Intindere . etc lnot . Relaxarea muse . Ameliorarea andurante lntindere musculara Tratament termal . prezenta manifestarilor sistemiee ridica suspiciunea a rtrozelor secundare si implica efeetuarea investigatiilor suplimentare : calciu. TSH. Bolimetabolice si endocrine: hemocrsmatoza. fosfataza alcalina. ll Artroza secundara . sideremierferitina. Traumatismele aeute si eronice . Namol.

lonizari cu diclofenac . Tehnici de relaxare . etc li ehid SRR de buna practica in artrozele periferice I recomandari I Determinarea reectantilor de faza acuta si a FR. Relaxare . Masai clasie . Fretectie articulara . Ameliorarea tehnicilor . Gombaterea durerii . artroeenteza si examenul lichidului sinovialsunt recomandate in : I durerea nocturna T semnele clinice de sinovita I efuziune articulara t Rolulecografiei in diagnosticulbotiiartrozice periferice primare nu este bine precizat : : Cele mai mutte studiisunt efectuate in artroza de genunehi unde evidentiaza slnovita silsau revarsatul lichidian caracteristic episoadelor de activitate ale artrozeichiar in fazele precoce ete bolii (1) . Frietiuni profunde Eleetroterapie .Eduearea pacientulul . Relaxarqa . Galvanizari . dieta Maselul . lnfu:mare despre boala . Medleatla durerii .

l Cele me* multe studiiau fost efeetuate in artnoza de genunehi : I Rol in diagnostieul sinovitei. (scerulBLOKS) in studii epidemioloqice si trialuri elinice (2) Ghid $RR de huna practica in artrozele periterice . prezenta manifestarilor sistemice ridica suspiciunea artrozelor secundare si implica efectuarea investigatiilor suplimentare : calciu. Rolul RMN in diagnosticut boliiartrozice periferice primare nu este bine precizat.nehi. fosfataza alealina. extrapolate qi pentru artroza mainii - STGURANTA .EIA CU FARACETAMOL I Analgeric de primd alegere pentru durerea uqoard * moderatd = PARACETAMOL I 4g/zi I Anatgezie orald preferatd pe termen lung I-: Eficienln gi siguranl5 bune studii pe sold si genu. TSH. parathormon. care evolueazd cu durere uqoard * moderatd lr AINS topice.feritina. etc TRATAMENTUL LOGAL t Preferat celuisistemic. in artroza genunchiului qi mdinii. capsarbrnd eficiente qi sigure - t AINS topice efecte adverse Gl < AINS sist - ANATGE. localizarile neobisnuite.Ghid SRR de huna practiea in arlrezele periferice : reeqmandari . a leaiunilor de menisc si a ligamentelor t Metoda reproductibita de evaluare a progresiei bolii. TOLERAETLTTATE . recomandari I Aparitia semnelor de artroza la varsta tanara. fo$for. sideremie.

coholtd AINS Ferfaralii G llulceraliilH DS 5*3C SRc Ferforalii G l/*lceraf i/tl DS er?O St cohortn Goxibi v AINS Ulceratii Gl . la pacienlii care au contraindicaliide utilizare a AIN$ non-selective. sau COX-2 selective.eds o.60 $Re lnsuficientE renalx c.analgezic pa cu acliune centrald.tii: durere moderatd . t8 SRc Evenimente ev Or ?9 SRe ANATGEZICE OFIOIDE t indica. (ss%er) dovezl Faraeetamol Perforalil GIf HDS 3. sl $t. agonist opioid sintetic l acetaminofen + sa6s1n6 t oxicodona * opioid pur agonist au aqiune mqrfind-like AINS ORALE I indicalie: paeienliicare nu rdspund adecvat la peracetarnol .severi. Tipuri Reaefi adverrse RR Gateg. qi la pacienlii cu rdspuns inadecvat Ia acestea l trarnadol.

* necesitatca utiliadrii g rdspunsut la tratament se evalueaad. pe o durat* de tlmp cfrt rnai scurtd AINS CRALH * risc Gl crescut: AINS nen-selective + prcteegie gastric* inhibitori selectivi COX-2 t risc CV creseut: caxibi sunt eontraindieagi AINS non-selective cu prudenld G risc renal crescut AIN$ ORALE Rtsccv f . periedie * se utiliieaz* cea mai rnicd dozd eficace.

sxft5fifiQ rii . Hialuronat de sodiu intraarticular SYSADOA l.ij:=3r: lr le.'. .:.'.=.:: ::${::'=i'.'.rilli5'!: ::::. beneficii sirnptomatice cu toxicitate redusd I nu este stabilit grupul target de pacienli cdrora li se adreseazd I' capacitatea de modificare a structurii incert doveditd in studii clinice .:.. .t.r !.r-_-ir:a. insuficienti renald cardiac$ tii.:.... ..:tromboze gluo$uorticetzi i: .3*:1. '.:: :l i : ..'.' i:.l:! il.:.:l: : ".l ::::::: _:r..' ' SYSADOA ($ymptomatie slow aeting drugs in osteoarthritis) : Glucozamind sulfat /clorhidrat GS 1500rng/zi > GH 500 mg X 3lzi t Condroitinl sulfat 1200mglzi I AsocieriGS. anticoagulante rcc .1: :".::***-. .ff.....i. comorbiditdfi: insuficien[5 hepatica . €*. trombQCitopenier'. ta... i l.. a::.i-rM *_o -4 -anticoagulante: .:._..: r:::: i::: '': trombQcitopenie r'.. ItlSurlulgtl[ilCar(IlaCA insuficienlf. fumdtori . .i ' .r # :. GH + CS I Extract nesaponificabil de soia si avocado I' utacerern . -.

biochimie \ . culturd . t hipertrofie sinoviald * Rev*rsat artic**ar aspiragie analiza lichidului \ . indicatl fa radiografic.troplastia . cristale * hemartrozd n infeclie FROCFDEE G}IIRURGICALE l' ar. nocturnd.revdrsat articular . deteriorare structurald CORTICOSTEROIZII I NTRAARTICU LAR I beneficii evidente: . Rx ghidat) indicalie imprecis defi nitd incertitudini privind durata efectului prudeng fala de riscuri* sepsis. in repaus. cu durere refractard 9i dizabilitate I procedee ehirurgieale conservatoare gold: debridarea artroscopicd. qold majoritatea studiilor - l mdinii.I artroza genunchi.extrapelarea datelor provenite din studiite pe told artroza.inflamalie: durere difuzd. osteotomia - aduttitineri cu displazie .artrozatrapezometacarpiand I lirnite: abord -qold (eco.gold. gi genunchi CORTICO$TEROIZTI I NTRAARTIGULAR I indicagii: artroza simptomaticd nonresponsivE la antialglce qiA[NS. insolitd sau nu de epan$ament artieular I genunchi. dislocarea eh*rurgicatd a soldului cu reconstruclie. celularitate .

individualizatd I accent pe eficacitate gi srguranfd I monitorizarc . trapezectomie cufsau fdrd interpozi$e sinteticd sau biologicd. artrodezd. artrodeud. osteotomie. artroplastie - a*roza fMC I PROCEDEE GHIRURGICALE t procedee chirurgicale : m0nd: artrodezd. trapezectomie curlsau frrd interpozilie sinteticl sau biologicd. $au deformare varus / valgus FROCFDEE CTIIRURdGALE I procedee chirurgicale : mflni: artrodead. artroplastie - artroza TMC I $imptome ugoare Misuri educafionale Gontrol BMI Exerci!ii Agenfi topici Analgezice non-nareotice Simptome moderate/severe ldentifici alte surse de durere Evaluare corecti a inflamaliei Misuri din etapa anterioari AINS + misoprostol / AINS+ tPP/ inh COX-2 selectivi Considerd adm. locali de corticoizi KEY WORDS I a borda re tera peuticd combinafd * farmacologica gi non-farmaeologicd I atitudine pragmaticd. osteotorn le.pe termen mediur gi lung Prograrnul de tratament in OA conform ACR si EULAR .

Ameliorareacoordonarii . Ameliorareaandurantei 30 min . lntindere musc grup de anduranta si coordonare . lntinderea )gram de exercitii in Exercitii active de intindere si training . Program Continut Scop Fizioterapie . Terapie manuala . Exercitii de anduranta. Fasive asistate . Relaxarea domieiIiu . Ex. Crestereamobilitatii droterapie de grup . Reducerea durerii lnstructiuni pentru exercitii la . . Crestereaamplitudinii individuala . lntindere musc mobilizare Ameliorarea andurantei Cresterea mobilitatii . Relaxarea lnot . Facilitareamiscarilor 30 min . intindere. lntindere Ameliorarea andurantei lntindere musculara . Miscarieontrarezistenta .

Froteetie articulara . Frictiuniprofunde Electroterapie . Galvanizari . dieta Masajul . Relaxarea . Relaxare . Amelierareaandurantei lucarea pacientului r lnformare despre boala . Masal elasic . lonizarieudiclofenac r etc .lratament termal . Ameliorareetehnicilor . Combaterea durerii . Medieatie durerii " Tehnieide relaxare . Retaxarea musc . termqpackq . Namel.