You are on page 1of 3

Sursa http://www.clinicadepsihoterapie.

com/apps/blog/freud -si-teoriile-sale-despre-
alcatuirea-aparatului
Sigmund Freud, parintele psihanalizei, este cel care elaboreaza principiile psihologiei
dinamice a personalitatii , concepand ,,aparatul psihic” ca pe un intreg structural. Referitor la
aceasta alcatuire a aparatului psihic ca un intreg structural el a elaborat doua “topici”, dou a
variante:
Prima topica freudiana distinge ca elemente alcatuitoare ale aparatului psihic trei instante, si
anume: inconstientul, preconstientul si constientul . Intre aceste trei instante alcatuitoare
impulsurile circula pe verticala, ascendent sau descen dent: miscarea descendenta se exprima
in reprimari si refulari, iar cea ascendenta in deplasari si sublimari, rolul esential revenindu -i
inconstientului.
Inconstientul contine pulsiuni care se comporta ca niste adevarate ,,fiinte vii”. El este sediul
instinctelor sexuale care ,,clocotesc” si care au ca si ratiune de a exista ,,descarcarea” si
“consumarea”, adica reducerea tensiunii si procurarea placerii. Acesta ,,descarcare” se face
totusi respectand anumite reguli si norme de comportament social. Desco perirea obiectului
capabil sa duca la consumarea pulsiunilor nu garanteaza si producerea consumarii ca atare,
dimpotriva, satisfacerea acestor pulsiuni poate fi amanata sau chiar respinsa de catre
constiinta. In virtutea acestui fapt, Freud considera ca in constientul functioneaza dupa
,,principiul placerii”, privit de el ca fiind un principiu fundamental al vietii
Constientul, este doar ,,spectator”, el observa si permite sau, dimpotriva, nu permite
satisfacerea pulsiunilor inconstientului. El nu are nici u n rol in adaptarea individului la
solicitarile mediului , ci are doar rolul de “a cerne”, de a suprima, de a refula, de a trimite
inapoi in inconstient acele pulsiuni care incearca sa iasa la suprafata, sau de a le permite sa
faca acest lucru. Constiinta actioneaza dupa ,,principiul realitatii”, principiu care presupune
gandirea, rezolvarea problemelor, a diverselor situatii problematice aparute prin stabilirea si
aplicarea unor planuri concrete de actiune.
Preconstientul este un fel de ,,statie de tranzi t”, unde tendintele provenind din inconstient sau
din constient poposesc temporar inainte de a trece in structurile opuse fiecarora dintre
ele.
Atata vreme cat intre aceste trei instante exista un echilibru, viata psihica a indivi dului este
normala. Cand insa intervin dezechilibre sau distorsiuni, modelele de interactiune se modifica,
tinzand spre patologic. Instinctele sexuale nesatisfacute sunt refulate, si sunt astfel transmise
din nou in inconstient. Odata refulate ele insa nu dispar, ci actioneaza cu mai multa forta
asupra individului pentru a fi satisfacute. Cu cat conflictul dintre libido (intelegand prin
libido energia pulsiunilor sexuale) si constiinta este mai mare, cu atat instinctele refulate
cauta alte cai de a se satisface. Astfel, satisfacerea apare sub forma asa -numitelor acte ratate ,
sub forma visului, sub forma starilor nevrotice. Dupa opinia lui Freud actele ratate, visele si
nevrozele au la baza aparitiei lor o cauza de natura sexuala. In felul acesta, Freud ajun ge la
acreditarea unei simbolistici sexuale a viselor, magistral ilustrata in lucrarea sa “Interpretarea
viselor”.
Perturbarile de comportament, ca forme de manifestare a inconstientului, pot fi intalnite atat
la adulti cat si la copii. In acest context es te de mentionat referirea pe care Freud o face la
“complexul lui Oedip” conform caruia copilul mic manifesta un puternic atasament sexual fata
de parintele de sex opus dublat de resimtirea aparitiei unei rivalitati fata de parintele de
acelasi sex.
Freud explica de asemenea multe dintre fenomenele vietii sociale umane prin recurgerea
la sexualitate. Astfel, dupa Freud, sunt situatii in care arta, literatura, religia, morala nu sunt
altceva decat manifestari ale sexualitatii, in urma unui adevarat proces de sublimare al
instinctelor sexuale care renunta la placerea partiala pe care le -o poate produce satisfacerea
lor, inlocuind aceasta placere printr -un alt scop care nu se mai revendica din sexualitate.
Freud a introdus o metoda psihoterapeutica cu adevarat revolutionara, prin care se incearca
reinstaurea echilibrului aparatului psihic si readucerea acestuia inapoi la starea de

este sediul instinctelor. Sinele este echivalentul inconstientului din clasificarea corespunzatoare primei topici . Eu si Supraeu. cea mai importanta . prin intermediul acestora. care cupride tot ceea ce este ereditar. neselectiv. Psihanaliza clasica lucreaza prin readucerea in constiinta bolnavului a unor elemente ps ihice percepute ca fiind profund patogene in vederea dizolvarii si inlaturarii raului provocat. dupa Freud. de data asta Freud identifica ca elemente alcatuitoare ale structurii aparatului psihic. das "Ich". Sine. laudabile. prin intermediul caruia se produce o prelungire a influentei parintilor si. atat faptele pozitive. punand insa de data aceasta in miscare toate fortele psihice disponibile pentru ca solutia sa fie una diferita. Eul este responsabil de miscarile voluntare cu rol in autoconservare. a mediului inconjurator sufera o dezvoltare speciala. Dintre aceste trei instante. Ideile spontane ale pacientului reprezinta pentru psihanalist ‘ ’minereul din care el va extrage metalul pretios ‘’. interactiunile dintre natura omului. sau cel putin actioneaza in aceasta directie ) -fata de sine (controleaza instinctele. intrucat functionarea Eului trebuie sa satisfaca simultan cerintele Sinelui. Eul si Supraeul (das Es". murdare si degradante. pentru a-l presa si a-l constrange” ( 1 ) Se incearca astfel scoaterea la iveala a sufletului framantat si chinuit al p acientului pentru a fi disecat si analizat fara nici o rezerva si fara nici o retinere. tinde spre obtinerea placerii in conformitate cu ‘’ principiul realitatii’’ ) -fata de supraeu (relevata prin aceea ca trebuie sa tina seama de cadrul etico -moral pe care Supraeul. si Supraeu. Supraeului si realitatii inconjuratoare. das "Uber-Ich" ) Freud descrie ca intre aceste 3 instante psihice. invata din experiente si transforma lumea externa in avantajul sau. si in special instinctele. i se cere sa -si readuca in memorie absolut totul. sunt numai oglindirea conflictelor dinamice dintre Eu. dezirabile. dat la nastere. fie dureroase sau rusinoase pentru standardele personalitatii afectate. trebuia sa cheltuim efort propriu. -fata de realitatea exterioara ( pe care o percepe. Se impunea de la sine concluzi a ca tocmai de aceea fusesera uitate . o influenta a mediului social.normalitate. printr -un exercitiu de profunda onestitate. devine un intermediar intre sine si lumea exterioara. adica nu ramasesera constiente.Freud insusi spune. care isi afla in acest sine expresia psihica. ca reprezentant al standardelor etice. Partea decisiva a demersului psihanalitic consta in recrearea vechilor conflicte. Eul este o portiune a sinelui care sub influenta lumii exterioare. placute. ci si pe cele considerate ca fiind triviale. Cea de-a doua topica freudiana (dupa 1920) se refera la personalitate si. Sinele (Se). este cea reprezentata de catre Eu. amanarii sau suprimarii lor. chiar si lucr uri si fapte considerate neimportante cu referire la problema in cauza. Freud spunea: “ Supraeul este mostenitorul complexului Oedip si reprezentantul standardelor etice ale omului ” (3 ) . este vorba despre psihanaliza. Pentru a le constientiza din nou. aceleasi procese. Supraeul este o structura speciala existenta tot in perimetrul eului. exista raporturi dinamice si structurale deosebit de complexe: “ Am recunoscut tot mai clar ca evenimentele istoriei omenirii. Eul indeplineste astfel trei mari categorii de functii. . in sensul ca din simplu receptor si protector in ra port cu stimulii. valori si idealuri traditionale. decide asupra satisfacerii. fie socante. de asemenea maniera incat sa se reuseasca determinarea bolnavului sa se comporte asa cum s-a comportat la data primei lor aparitii. acestea reprezentand sursa primara a energiei psihice. il impune. inmagazineaza experientele prin memorare. pe care psihanaliza le studiaza la individ. referitor la acest aspect:”… Toate cele uitate fusesera intr-o oarecare masura neplacute. repetate pe o scena mai mare” (2 ) Sinele este zona arhaica. Se. Pacientul este rugat sa comunice tot ceea ce -i trece prin minte. dezvoltarea culturii si acele precipitate ale trairilor primordiale drept al caror reprezentant ca uta sa se evidentieze religia.

p 203 (3 )) Sigmund Freud. Opere vol 16 (Viata mea si psihanaliza) ed. Ma ce (1967) care sustine ca tranzitia de la psihologia prefreudiana la cea freudiana este de ordinul marilor mutatii geologice. ed 1994. Autobiografie (1925). Autobiografie (1925). p 150 . Opere vol 16 (Viata mea si psihanaliza) ed. spre deosebire de Eul insemnand omul asa cum este. pag 64 . post-scriptum(1935) la Autobiografie. Istoria Universala a Psihologiei –istoria moderna si contemporana. Opere vol 16 (Viata mea si psihanaliza) ed. Manzat. (2 ) Sigmund Freud. cu referire la mutatiile produse de teoriile si contributia lui Freud in psihologie spune : " Este hiperbolica afirmatia americanului C. Spraeu si Se (1923) nu am mai avut contributii hotaratoare la psihanaliza.A. S-a emis si ideea de « rasturnare copernicana » si s-a spus ca fiecare volum semnat de Freud a zguduit lumea " (5 ) ___________________ (1 ) Sigmund Freud. modelat de o cenzura morala puternica. Trei. Referitor la importanta celor doua topici descrise mai sus. (4 ) ) Sigmund Freud. Trei.Incepand cu 1923 Freud defineste Eul Ideal. Trei. reprezinta omul asa cum ar trebui sa fie. iar ceea ce am scris mai tarziu ar fi putut fi omis fara pagube” (4 ) Profesorul I. Freud insusi spunea: “ Este totusi corect sa spun ca de la stabilirea celor doua feluri de pulsiuni (Eros si pulsiunea mortii) si descompunerea personalitatii in Eu. care. Opere vol 16 (Viata mea si psihanaliza) ed. Trei. post-scriptum(1935) la Autobiografie. p 202 (5 ) I. p 186 . Manzat.