You are on page 1of 174

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CNDIPT

Programul PHARE TVET ..............................

AUXILIAR CURRICULAR

PROFILUL: TEHNIC
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN DE TELECOMUNICATII
MODULUL: CIRCUITE ELECTRONICE ANALOGICE PENTRU
TELECOMUNICAŢII
NIVELUL: 3

2008

AUTORI:

MIRELA LIE, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Poştă şi
Profesor 1
Telecomunicaţii „Gh. Airinei”, Bucureşti
NINA OLTEAN, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Poştă şi
Profesor 2
Telecomunicaţii „Gh. Airinei”, Bucureşti

CONSULTANŢĂ CNDIPT: ANGELA POPESCU, EXPERT CURRICULUM
ASISTENŢĂ TEHNICĂ: IVAN MYKYTYN, EXPERT
WYG INTERNATIONAL

COORDONATOR: MARIANA VIOLETA CIOBANU

Profilul: TEHNIC 2
Nivelul 3

CIRCUITE ELECTRONICE ANALOGICE PENTRU
TELECOMUNICAŢII

Profilul: TEHNIC 3
Nivelul 3

Activitatea de învăţare 12 26 A.3.1. 3. 3. Circuite electronice cu componente discrete B. 3. Activitatea de învăţare 12 44 Profilul: TEHNIC 4 Nivelul 3 . Activitatea de învăţare 8 21 A. Activitatea de învăţare 4 34 B.6. Activităţi de învăţare 10 A. 3. 3. 3.7.3.11. 3.9. 3. Activitatea de învăţare 2 32 B. 1.9. 3. Activitatea de învăţare 10 24 A. Activitatea de învăţare 3 33 B. 3. 3.3. Activitatea de învăţare 4 14 A.11. Activitatea de învăţare 11 43 B. Competenţe 9 3.8.5. Activitatea de învăţare 6 18 A.10.12.13.6.7. Activitatea de învăţare 7 37 B. 3. Activitatea de învăţare 11 25 A.2. Introducere 5 2. Componente electronice active discrete A. Activitatea de învăţare 1 31 B.3. Activitatea de învăţare 1 10 A. Activitatea de învăţare 7 20 A. Activitatea de învăţare 9 22 A. Activitatea de învăţare 13 27 A. Activitatea de învăţare 6 36 B.2.1.3. Activitatea de învăţare 5 16 A.3. Activitatea de învăţare 14 29 B.5.8. 3.12. 3. 3. 3. Activitatea de învăţare 3 13 A.14. 3. Activitatea de învăţare 10 41 B.4. 3. 3. Activitatea de învăţare 5 35 B.10.4. 3. 3. Activitatea de învăţare 2 12 A. Activitatea de învăţare 8 38 B. Activitatea de învăţare 9 39 B. 3. CIRCUITE ELECTRONICE ANALOGICE PENTRU TELECOMUNICAŢII CUPRINS Pag.

13. Glosar 48 5. Bibliografie 115 .3. Activitatea de învăţare 13 46 4.B. Mulţumiri 114 7. Anexe Anexa 1: Fişe de documentare 49 Anexa 2: Fişă de progres 100 Anexa 3: Sugestii metodologice 105 Anexa 4: Soluţionarea activităţilor 109 6.

mai aproape de resursele şi nevoile lumii de azi. ele pot fi folosite şi pentru lucrul individual. Aşa cum un copil retrăieşte experienţa omenirii începând cu primele cuvinte pentru a putea. sperăm. veţi avea mereu de analizat informaţii care vă parvin sub diverse forme. Deocamdată. Vă provoacă să descifraţi codul electronicii analogice pentru a crea din el un altul. Bell la sistemele moderne de telefonie? Acest Auxiliar curricular caută să vă deschidă orizonturi pentru a răspunde la întrebările de mai sus. Totuşi. de aceea este nevoie să vă dezvoltaţi o gamă căt mai largă de „mijloace” de percepţie şi analiză a informaţiilor. vor răspunde stilurilor voastre individuale de lucru şi care. 1. Căutaţi în zadar telecomanda televizorului sau a DVD-player-ului. iar cuvântul „comunicare” pare o formă fără fond. dar ne obligă. în acelaşi timp. Ştim că fiecare dintre voi are un stil de învăţare propriu. la maturitate. Prezentul Auxiliar conţine tipuri diverse de activităţi de învăţare. să se exprime în mod original. oamenii încă ascultă muzică la gramofon. urmăreşte să vă dezvolte capacitatea de evaluare şi autoevaluare. dar nimic nu vă împiedică să faceţi visul realitate! Oare cum a fost posibil ca oamenii să ajungă pe Lună? Cât i se datorează electronicii analogice? Cum a fost posibil ca omenirea să facă saltul de la generatoarele chimice la tranzistoare? Sau de la banalul bec cu incandescenţă al lui Edison la sofisticatele sisteme şi echipamente de iluminare din ziua de astăzi? Ori de la primul telefon al lui A. Praful stelar din cosmos este încă netulburat de avântul primei nave terestre. vă vor îmbunătăţi abilităţile personale. mai aproape sau mai departe de abilitatea voastră înnăscută de interacţiune. Pe de altă parte. decide să scoată din spectacolul jucat pe scena lumii un personaj prea puţin interesant: John Ambrose Fleming.. Retrăiţi acest ultim secol în noile circumstanţe imaginate. tot aşa şi voi trebuie să refaceţi primii paşi ai electronicii analogice pentru a putea spune alte lucruri noi. dezvoltându-vă competenţele vizate prin modulul Circuite electronice analogice pentru telecomunicaţii. Altfel spus.” ne predispune spre melancolie şi visare.. Puneţi punct aici îndrăzneţei voastre incursiuni înapoi în timp! Acest „ce-ar fi fost dacă. Prezentul auxiliar curricular reprezintă o provocare. alături de tranzistor şi de circuitele integrate. în timp ce radioul şi televizorul stau cuminţi în magazia de „invenţii încă neinventate”. căci îi lipsesc multe din dimensiunile pe care le ştiaţi. Fişele de documentare din această anexă Profilul: TEHNIC 5 Nivelul 3 . inventatorul tubului electronic cu vid. Aproape toate activităţile de învăţare sunt concepute pentru a fi desfăşurate pe grupe sau în echipe. În jurul vostru. care. Sunteţi în secolul al XXI- lea. folosind materialul de documentare inclus în Anexa 1. prin încurajarea colaborării în interiorul echipelor. Probabil că mulţi dintre voi visaţi să folosiţi în mod obişnuit roboţi care să vă scutească de sarcinile neplăcute. cam capricios de altfel. lumea modernă ne obligă pe toţi să ne adaptăm continuu stilul personal la cerinţele sarcinii de lucru. acest proiect este la început. să reevaluăm cuvinte precum „civilizaţie” sau „progres”.G. De asemenea. INTRODUCERE către elevi Vă propunem un exerciţiu de imaginaţie: Un scenarist.

pe care o puteţi folosi ca pe o verificare finală a activităţii voastre. Auxiliarul include şi o cheie a activităţilor. sau pentru a vă ajuta să vă proiectaţi propriile voastre fişe-conspect. răsfoiţi acest material pentru a-i deprinde ABC-ul! Mult succes! Profilul: TEHNIC 6 Nivelul 3 .pot fi consultate la sfârşitul activităţilor în scopul de a revedea unele aspecte pe care nu le stăpâniţi încă. Dacă sunteţi interesaţi de viitorul tehnologiei.

A I Profilul: TEHNIC 7 Nivelul 3 .

Codul tipurilor de activităţi de învăţare din acest auxiliar curricular: Profilul: TEHNIC 7 Nivelul 3 .

Sortare Decizii. decizii Simulare Împărtăşirea rezultatelor cu întreaga clasă Cubul Refă activitatea după ce consulţi anexa! Găsirea elementului greşit Idei care merită spuse Afişarea rezultatelor la tablă/flip-chart/pe perete Transformare Profilul: TEHNIC 8 Nivelul 3 .

.

treci Reconstrucţie la activitatea următoare! Evaluare Lucru în perechi Joc de testare a Diagrama păianjen cunoştinţelor Lucru pe grupe/în echipe Concurs de întrebări Timp de lucru recomandat . Te-ai descurcat excelent.

25. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta 7..  7. Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete 25. Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile . COMPETENŢE  25.3.1.3. CIRCUITE ELECTRONICE ANALOGICE PENTRU TELECOMUNICAŢII 25.2. Verifică funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii. 2. PROCESAREA DATELOR NUMERICE 7.1.

1. 3. COMPONENTE ELECTRONICE ACTIVE DISCRETE A. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 . ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE A.3.

golurile. . de la p la n. 2. b. diode redresoare la frecvenţe înalte. dependent de materialul semiconductor. c. Materialele semiconductoare de tip p se obţin prin doparea semiconductorului pur cu elemente: a. nu există purtători majoritari. b. pentavalente. b. Diodele cu contact punctiform sunt utilizate ca: a. 3. c. tensiunea de polarizare directă. b. 4. trivalente şi pentavalente. La un semiconductor de tip n purtătorii majoritari sunt: a. Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să precizeze tipurile de materiale semiconductoare  Să precizeze comportarea joncţiunii pn polarizată şi nepolarizată  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă 20 min  Să precizeze funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate Tipul activităţii: Conţinutul: Joncţiunea pn şi dioda semiconductoare Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să precizaţi comportarea joncţiunii pn şi să caracterizaţi pe scurt tipurile de diode studiate. La o joncţiune pn curentul direct creşte cu: a. diode stabilizatoare de tensiune. c. de la n la p. c. are o valoare constantă cu variaţia tensiunii. electronii. b. trivalente. diode redresoare la frecvenţe joase. c. Enunţ: 1. La o joncţiune pn polarizată direct sensul curentului este : a. tensiunea de polarizare inversă. 5.

nu se aplică nici un marcaj. FELICITĂRI! V-aţi descurcat excelent. Pe corpul unei diode Zener se marchează electrodul: a. pe care trebuie să se aplice minusul tensiunii de polarizare. stabilizare. colector.6. tensiune variabilă. pe care trebuie să se aplice plusul tensiunii de polarizare. marcarea electrodului. b. anod. Din lista de termeni de mai jos selectaţi pe cei adecvaţi pentru a realiza o scurtă prezentare a diodei Zener. variaţie a curentului. curent de iluminare. Polarizare directă. varactor. redresare. 1p – pentru fiecare item cu alegere multiplă 2p – pentru selectarea termenilor adecvaţi 2p – pentru prezentarea diodei Zener Dacă aţi găsit toate răspunsurile. tensiune constantă. compensare termică. c. tranzistor. catod. treceţi la activitatea următoare! . 7. emitor. curent constant.

arefaceţi activitate 1a după !ce consultaţ i . Dacă nu Aaţi găsit ntoate erăspunsu xrile.

de polarizare şi de utilizare (în concordanţă cu principiul de funcţionare) pentru diverse tipuri de diode. refaceţi activitatea după ce consultaţi Anexa 1! .3. Dacă aţi completat corect tabelul pentru toate cele 5 categorii de diode. A. Prezentaţi rezultatul sub formă de tabel. reviste de specialitate. după modelul următor: Tip diodă Simbol Polarizare Principiu de Parametri Utilizări funcţionare 2p – pentru fiecare tip de diodă prezentată corect. caiet de notiţe. obţineţi informaţii despre cinci tipuri diferite de diode (redresoare. FELICITĂRI! Dacă nu aţi completat toate casetele tabelului. manual. tunel. catalog de componente electronice etc). cu contact punctiform). pe baza datelor de catalog  Să precizeze funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate 20 min Tipul activităţii: Conţinutul: Tipuri de diode Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să determinaţi performanţele şi particularităţile constructive. varicap. puteţi trece la următoarea activitate. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă. Enunţ: Folosind surse diverse (internet.2. stabilizatoare.

3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 3 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta .3.A.

. precizaţi: a. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. d.... refaceţi activitatea după ce consultaţi Anexa 1! . Obiective:  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă  Să utilizeze cataloage de componente electronice discrete 20 min Tipul activităţii: Conţinutul: Diode semiconductoare Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să utilizaţi cataloagele de componente electronice pentru a alege corect tipul de diodă necesar pentru realizarea unui circuit. Dacă nu aţi completat toate casetele tabelului. parametrii comuni pentru diodele din familia 1N4001. c. valoarea acestui parametru pentru dioda 1N4003.. sau pentru a determina tipul unei diode dintre mai multe componente date. b. precizaţi denumirea terminalelor pentru diodele din figura de mai jos: Carcasă din plastic Carcasă din sticlă Carcasă metalică 2p – pentru cerinţa a 3p – pentru cerinţa b 2p – pentru cerinţa c 3p – pentru cerinţa d Dacă aţi găsit răspunsuri adecvate pentru toate activităţile. Enunţ: Folosind cataloagele de componente electronice discrete.1N4007. criteriul de sortare a diodelor în cadrul familiei.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 .4.A.3.

 desfăşurarea lucrării: 1. Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta  Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile Obiective:  Să testeze dioda redresoare cu ajutorul ohmmetrului  Să verifice parametrii funcţionali ai componentelor discrete  Să traseze caracteristicile de funcţionare ale componentelor discrete  Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile 50 min Tipul activităţii: Conţinutul: Ridicarea caracteristicii statice a diodei semiconductoare. pentru diferite valori ale tensiunii de polarizare. veţi învăţa să trasaţi caracteristica diodei. Măsuraţi rezistenţa directă şi inversă a celor două diode şi treceţi rezultatele obţinute în tabelul de mai jos. de asemenea. RSi RGe direct invers direct invers . Enunţ: I. Scopul activităţii: Prin această activitate veţi învăţa să măsuraţi intensitatea curentului prin diodă. Măsurarea conductivităţii directe şi inverse a diodei:  materiale necesare: fiecare grupă de elevi va primi câte două diode redresoare( una cu siliciu şi una cu germaniu) şi un multimetru.

Analizând rezultatele din tabelul de mai sus.1 0.2 0. care este diferenţa între diodele cu germaniu şi cele cu siliciu? II. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. . 2. sursă de tensiune continuă .schimbaţi polaritatea sursei şi măsuraţi curentul la bornele diodei D.07 0. I=f(U)  determinaţi valoarea tensiunii de prag a diodei folosind caracteristica trasată 5p – pentru măsurarea corectă a intensităţii curentului şi completarea tabelelor. multimetre.02 0.realizaţi circuitul din figura de mai sus . desenaţi caracteristica diodei studiate. pentru valorile tensiunii de polarizare date în tabelul următor: U(V) 5 10 20 I (µA) III Trasarea caracteristicii diodei  cu rezultatele obţinute anterior.4 0.materiale necesare: platformă de laborator. Măsurarea curentului prin diodă  în funcţie de tensiunea directă aplicată A R E 2k V D - + . pentru valorile curentului date în tabelul următor: I (mA) 0.7 1 5 10 USi(V)  în funcţie de tensiunea inversă aplicată .05 0.creşteţi progresiv tensiunea aplicată şi măsuraţi tensiunea la bornele diodei. 5p – pentru trasarea caracteristicii diodei Dacă aţi găsit răspunsuri adecvate pentru toate activităţile.

Dacă Anu aţi nrezolvat etoate xcerinţele a. refaceţi activitate 1a după ! ce consulta ţi .

5.3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 5 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta .A.

2.3. b. a. . c. c. IE = IB – IC b. precizaţi modul de polarizare a componentei a pentru a funcţiona în regim activ normal. baza să aibă o lăţime cât mai mică. b. de polarizare şi de utilizare. precizaţi denumirea componentelor reprezentate. 1 1 2 2 3 3 a. indicaţi materialele utilizate la confecţionarea lor. Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să recunoască terminalele tranzistorului bipolar  Să precizeze ecuaţiile fundamentale ale tranzistorului  Să precizeze conexiunile tranzistorului şi regimurile de funcţionare 20 min Tipul activităţii: Conţinutul: Tranzistorul bipolar Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi cunoştinţele despre performanţele şi particularităţile constructive. emitorul să aibă o lăţime mai mică decât baza. Pentru a avea loc efectul de tranzistor este necesar ca: a. IE = IB + IC c. d. baza să fie puternic dopată cu impurităţi. ale tranzistorului bipolar. Enunţ: 1. indicaţi denumirea terminalelor notate cu 1. Prima ecuaţie fundamentală a unui tranzistor este: a. b. 3. IE + IB + IC = 0. În figura de mai jos sunt reprezentate simbolurile a două componente active de circuit.2.

inversarea rolului funcţional între bază şi emitor b. câte 1p – pentru cerinţele 1. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate.(1) . IB b. IE. unul de tip npn şi altul de tip pnp.. 3. se numesc ..(2). inversarea rolului funcţional între colector şi emitor 5. 6. .4... 4.. Funcţionarea tranzistorului bipolar în regim activ invers presupune: a.. inversarea rolului funcţional între bază şi colector c. IB. La un tranzistor în conexiunea emitor comun mărimile electrice de intrare sunt: a.... UCB.. Două trazistoare cu caracteristici. 5 4p – pentru cerinţa 2 2p – pentru cerinţa 6 Dacă aţi găsit răspunsuri adecvate pentru toate activităţile. IE. .. UBE c.

Dacă Anu aţi nrezolvat etoate xcerinţele a. refaceţi activitate 1a după ! ce consulta ţi .

.

multimetre.6. multimetru . bază şi colector. Determinarea experimentală a relaţiilor între curenţi  materiale necesare: platformă de laborator.utilizaţi rezultatele obţinute pentru rezistenţe pentru a determina care tranzistor este de tip pnp şi care este de tip npn II. colectorului şi bazei unui tranzistor bipolar. sursă de tensiune continuă . veţi învăţa să măsuraţi intensităţile curenţilor prin tranzistor. De asemenea. Identificarea tranzistoarelor pnp şi npn  materiale necesare: tranzistoare pnp şi npn. colector şi emitor în ambele sensuri şi treceţi rezultatele în tabelul de mai jos: RBC RBE RCE B B B B C C C C E E E E T1 T2 . ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 6 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta  Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile Obiective:  Să testeze tranzistorul bipolar cu ajutorul ohmmetrului  Să verifice parametrii funcţionali ai componentelor discrete  Să interpreteze rezultatele obţinute şi să prezinte concluziile 50 min Tipul activităţii: Conţinutul: Tranzistorul bipolar Scopul activităţii: Prin această activitate veţi învăţa să identificaţi pinii corespunzători emitorului.măsuraţi rezistenţa între bază şi emitor.3. Enunţ: I. A.

.

refaceţi activitatea după ce consultaţi Anexa 1! . Dacă nu aţi rezolvat toate cerinţele.470 R1 A  desfăşurarea lucrării: . 3p – pentru activitatea I 5p – pentru activitatea II: completarea tabelului 2p – pentru activitatea II: verificarea ecuaţiei fundamentale a tranzistoarelor Dacă aţi găsit răspunsuri adecvate pentru toate activităţile.măsuraţi curentul din colector pentru diferite valori ale curentului de bază obţinute prin varierea lui Rv1 şi completaţi tabelul de mai jos: IB(µA) 10 30 50 70 90 IC(mA) IE(mA) . +12V A +12V R2 Tranzistor – BC337 Rv1 – 100k R1 – 4.7k Rv1 A R2 .verificaţi prima ecuaţie fundamentală a tranzistoarelor folosind rezultatele obţinute. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate.

7. parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă  Să descrie funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate .3. pe baza datelor de catalog. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 7 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să precizeze.A.

20 min Tipul activităţii: Conţinutul: Tipuri de dispozitive optoelectronice Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi cunoştinţele despre performanţele şi particularităţile constructive. Dacă aţi găsit răspunsuri adecvate. manual. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. după modelul următor: Tip diodă Simbol Polarizare Principiu de Parametri Utilizări funcţionare 2p – pentru fiecare tip de diodă prezentată corect. fototranzistor). Dacă nu aţi rezolvat toate cerinţele. dioda electroluminiscentă. reviste de specialitate. optocuplor. refaceţi activitatea după ce consultaţi Anexa 1! . Prezentaţi rezultatul sub formă de tabel. caiet de notiţe. Enunţ: Folosind surse diferite (internet. de polarizare şi de utilizare (în concordanţă cu principiul de funcţionare) ale diverselor tipuri de dispozitive optoelectronice. catalog de componente electronice etc). obtineţi informaţii despre 2 tipuri diferite de dispozitive optoelectronice (fotodiodă.

A.8. pe baza datelor de catalog. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 8 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să precizeze. parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă .3.

obţineţi informaţii despre tipurile de componente electronice discrete studiate. Enunţ: Folosind surse diverse (internet. caiet de notiţe. reviste de specialitate. 50 min  Să precizeze funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate Tipul activităţii: Conţinutul: Componente electronice discrete Scopul activităţii:Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la componentele electronice discrete. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. Dacă nu aţi rezolvat toate cerinţele. manual. catalog de componente electronice etc). refaceţi activitatea după ce consultaţi Anexa 1! . Exemplu: dioda Zener diode compensate simbol termic polarizare marcare Dioda Zener parametri caracteristica statică utilizări Se acordă punctajul în funcţie de numărul de informaţii importante precizate pentru componenta respectivă. Dacă aţi realizat diagrame păianjen adecvate.

A. pe baza datelor de catalog  Să precizeze funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate  Să utilizeze cataloage de componente electronice discrete . ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 9 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă.9.3.

b. c. c. Diodele varicap sunt diode cu joncţiune funcţionând în regim de : a. curentul invers. unui gol i se atribuie o sarcină electrică: a. c. Enunţ: 1. egală cu a electronului şi de acelaşi semn. dar de semn contrar. diode redresoare la frecvenţe înalte. tunel. diode stabilizatoare de tensiune. diode redresoare la frecvenţe joase. b. c. 20 min Tipul activităţii: Conţinutul: Componente electronice discrete Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la componentele electronice discrete. Capacitatea de barieră a diodei varicap variază în funcţie de: a. 2. polarizare inversă până la valoarea de străpungere . Dioda folosită pentru realizarea unui stabilizator parametric este: a. b. tensiunea de polarizare inversă. polarizare inversă peste valoarea de străpungere. Diodele cu contact punctiform sunt utilizate ca: a. b. 5. tensiunea de polarizare directă. Zener. Convenţional. b. . mai mare decât a electronului şi de acelaşi semn. polarizare directă . egală cu a electronului. 4. c. redresoare. 3.

varicap. b. Dioda care. Dacă aţi găsit răspunsurile corecte la toate întrebările. electroluminiscentă. Profilul: TEHNIC 23 Nivelul 3 . dintr-o diodă Zener şi o fotorezistenţă. c. 10. LED – ul este un dispozitiv optoelectronic care transformă: a. c. c. Zener. 1p – pentru fiecare întrebare rezolvată corect Grupele eliminate vor putea să-şi ia revanşa elaborând întrebări pentru alt concurs cu aceeaşi temă. b. energia electrică în energie calorică. 9.6. Dioda care poate fi utilizată ca un condensator având capacitatea controlabilă cu ajutorul unei tensiuni continue este de tip: a. electronilor. tunel. energia luminoasă în energie electrică. tunel. în regiunea polarizării directe. dintr-un tranzistor bipolar şi o fotorezistenţă. dintr-un LED şi un fototranzistor. energia electrică în energie luminoasă. c. prezintă o rezistenţă internă negativă este: a. b. electronilor şi golurilor. 8. b. b. Optocuploarele sunt dispozitive optoelectronice realizate : a. c. redresoare. În semiconductoarele pure. 7. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. golurilor. conducţia este datorată: a.

refaceţi activitate 1a după ! ce consulta ţi Profilul: TEHNIC 23 Nivelul 3 . Dacă Anu aţi nrezolvat etoate xcerinţele a.

10. pe baza datelor de catalog  Să precizeze funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate  Să utilizeze cataloage de componente electronice discrete Profilul: TEHNIC 24 Nivelul 3 . A.3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 10 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă.

FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. 20 min Tipul activităţii: Conţinutul: Componente electronice discrete Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la componentele electronice discrete. refaceţi activitatea după ce consultaţi Anexa 1! Profilul: TEHNIC 25 Nivelul 3 . Enunţ: Plasaţi cartonaşele cu simbolul componentei în coloana stângă. Simbol componentă denumire 2p – pentru fiecare asociere corectă Dacă aţi găsit asocierile corecte dintre cartonaşele cu simboluri şi cele cu denumiri. Dacă nu aţi reuşit să potriviţi toate cartonaşele. în coloana dreaptă. iar pe cele cu denumirea componentei corespunzătoare simbolului.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 11 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă.11. A. pe baza datelor de catalog  Să precizeze funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate .3.

manual. 2p – pentru diversiatea surselor utilizate 2p – pentru volumul informaţiilor culese 2p – pentru corectitudinea informaţiilor obţinute 2p – pentru calitatea prezentării grafice 2p – pentru calitatea prezentării orale Dacă aţi obţinut punctaj maxim la toate aspectele prezentate mai sus. 50 min  Să utilizeze cataloage de componente electronice discrete Tipul activităţii: Conţinutul: Componente electronice discrete Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la utilizările componentelor electronice discrete. reviste de specialitate. Enunţ: Folosind surse diverse (internet. Dacă mai aveţi nelămuriri. refaceţi activitatea după ce consultaţi Anexa 1 şi cereţi sfatul colegilor şi profesorului! . caiet de notiţe. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. etc). Realizaţi o scurtă prezentare (5 minute). obţineţi informaţii despre utilizările componentelor electronice discrete studiate.

pe baza datelor de catalog  Să precizeze funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate .A.12.3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 12 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă.

FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. reviste de specialitate.. Fiecare grupă formulează câte şase întrebări. caiet de notiţe. Fiecare grupă va răspunde setului de întrebări formulate de o altă grupă. manual. Enunţ: Folosind surse diverse (internet. precum şi pentru formularea propriului set. 50 min  Să utilizeze cataloage de componente electronice discrete Tipul activităţii: Conţinutul: Componente electronice discrete Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la utilizările componentelor electronice discrete. precum şi răspunsurile pentru ele. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi la conceperea întrebărilor sau la găsirea răspunsurilor. iar apoi le va scrie pe cartonaşe. consultaţi Anexa 1 sau cereţi sfatul colegilor şi profesorului! . Dacă aţi obţinut punctaj maxim la toate seturile de întrebări. Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării sumative. etc). obţineţi informaţii despre utilizările componentelor electronice discrete studiate.

.

. Pentru a verifica un tranzistor pnp se utilizează acelaşi circuit. led-ul va lumina la apăsarea întrerupătorului şi nu va lumina când întrerupătorul este deschis. În circuit. dar se inversează led-ul şi tensiunea alimentare. A. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 13 Competenţe:  Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice tipurile de componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de componentă discretă.13. tranzistorul funcţionează ca întrerupător. pe baza datelor de catalog  Să precizeze funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate  Să utilizeze cataloage de componente electronice discrete 50 min Tipul activităţii: Conţinutul: Componente electronice discrete Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să realizaţi practic un montaj şi să verificaţi tranzistoarele pnp şi npn. Tensiunea de alimentare este de 5- 12V.3. Dacă tranzistorul este bun. realizaţi montajul din figură şi verificaţi trei tranzistoare pnp şi trei tranzistoare npn. Enunţ: Folosind materialele pe care le aveţi la dispoziţie.

Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării sumative.
Criteriile de evaluare, precum şi punctajele corespunzătoare, vor fi
stabilite de către elevi.

Dacă aţi obţinut punctaj maxim, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la
următoarea activitate.

Dacă aţi întâmpinat dificultăţi, consultaţi Anexa 1 sau cereţi sfatul colegilor şi

profesorului!

A.3.14. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 14

Competenţă:
 Analizează funcţionarea componentelor electronice discrete

Obiective:
 Să identifice tipurile de componente discrete
 Să precizeze, pe baza datelor de catalog, parametrii caracteristici fiecărui tip de
componentă discretă
 Să descrie funcţionarea tipurilor de componente discrete studiate

30 min

Tipul activităţii:
Conţinutul: Tranzistoare bipolare
Scopul activităţii: Această activitate vă va oferi o perspectivă integratoare asupra
temei Tranzistoare bipolare.

Enunţ:
Folosiţi un cub care semnifică, în mod simbolic, tema ce urmează a fi explorată:
Tranzistoare bipolare. Cubul are înscrise pe fiecare dintre feţele sale
Descrie, Compară, Analizează, Asociază, Aplică, Argumentează. Pe tablă,
profesorul detaliază cerinţele de pe feţele cubului cu următoarele:

Descrie: Descrie structura unui tranzistor bipolar (numărul de joncţiuni,
denumirea joncţiunilor, tipul purtătorilor de sarcină)
Compară: Compară regimurile de funcţionare în raport cu polarizările.
Analizează: Un circuit de polarizare cu tensiune de bază constantă, după structura
de idei: schemă, elemente componente, rolul componentelor.
Asociază: Cu ce dispozitiv electronic puteţi asocia funcţionarea tranzistorului în
regim de blocare, respectiv de saturaţie?
Aplică: Ce poţi face cu un tranzistor în regim de blocare, respectiv de saturaţie?
Argumentează: Inventarea tranzistorului este considerată un punct crucial pentru
dezvoltarea comunicaţiilor şi, în general, a tehnicii moderne. Argumentaţi.

Reprezentantul fiecărei echipe va rostogoli cubul. Echipa sa va explora tema din
perspectiva cerinţei care a căzut pe faţa superioară a cubului şi va înregistra totul pe o
foaie de flip-chart.

După 15 minute, grupurile se reunesc în plen şi vor împărtăşi clasei rezultatul
analizei.

flip-chart sau pe perete rezultatele întregii discuţii. precum şi punctajele corespunzătoare. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. Criteriile de evaluare. Afişaţi pe tablă. consultaţi Anexa 1 sau cereţi sfatul colegilor şi profesorului! . vor fi stabilite de către elevi. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării sumative. Dacă aţi obţinut punctaj maxim.

1.3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 Competenţe:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta  Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile Profilul: TEHNIC 31 Nivelul 3 . B. CIRCUITE ELECTRONICE CU COMPONENTE DISCRETE CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE B.

4p – pentru schemă 3p – pentru formele de undă ale tensiunilor de intrare şi de ieşire 3p – pentru randament. caiet de notiţe. Obiective:  Să identifice scheme de circuite electronice analogice  Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 50 min Tipul activităţii: Conţinutul: Redresorul Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să înţelegeţi funcţionarea diferitelor tipuri de redresoare şi să învăţaţi caracteristicile acestora. dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană. factorul de ondulaţie şi frecvenţa semnalului obţinut. Folosind surse diferite (internet. factor de ondulaţie şi frecvenţa semnalului obţinut Dacă aţi obţinut punctaj maxim. formele de undă ale tensiunilor de intrare şi de ieşire. funcţionare. 2. consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! Profilul: TEHNIC 32 Nivelul 3 . catalog de componente electronice etc). FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. Reprezentaţi schemele de principiu ale acestor redresoare. redresorul monoalternanţă. manual. obţineţi informaţii despre: a. c. dublă alternanţă cu punte de diode. reviste de specialitate. randamentul. după următoarea structură de idei: schema de principiu. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. Enunţ: 1. b.

. Analiza funcţionării redresorului dublă aletrnanţă cu punte de diode  materiale necesare: platformă de laborator.conectaţi sondele osciloscopului astfel încât să vizualizaţi semnalele de la intrarea şi de la ieşirea redresorului. multimetru.determinaţi frecvenţa semnalului redresat cu ajutorul osciloscopului. precum şi să determinaţi amplitudinea şi frecvenţa tensiunii de ieşire. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 Competenţe:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta  Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile Obiective:  Să identifice scheme de circuite electronice analogice  Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 50 min Tipul activităţii: Conţinutul: Redresorul dublă alternanţă cu punte de diode Scopul activităţii: Prin această activitate veţi învăţa să utilizaţi osciloscopul pentru a vizualiza tensiunile de la intrarea şi ieşirea unui redresor. .3. Enunţ:: I. B. osciloscop  desfăşurarea lucrării: .variaţi Rv2 pentru a obţine maximul curentului în circuit.2.determinaţi valoarea tensiunii de ieşire cu ajutorul osciloscopului. . sursă de tensiune alternativă. .

1 D4 DD1 D1. 1 R1 – 2.2k 50 Hz Rv1 – 100k D2 D3 Rs 2p – pentru conectarea sondelor osciloscopului 4p – pentru determinarea amplitudinii tensiunii 4p – pentru determinarea frecvenţei tensiunii redresate Dacă aţi obţinut punctaj maxim. D4 – 1N4007 220 V + (. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! . D2. D3. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi.

Profilul: TEHNIC 33 Nivelul 3 .

FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! Profilul: TEHNIC 33 Nivelul 3 . Cum este influenţat nivelul distorsiunilor neliniare de reacţia negativă? 10. Ce reprezintă gama dinamică al unui amplificator ideal? 5.3. Cum este influenţată stabilitatea amplificării de reacţia negativă? 6. Care sunt parametrii unui amplificator? 2. Care este valoarea expresiei ⏐1. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 3 Competenţe:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice scheme de circuite electronice analogice  Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite 20 min  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate Tipul activităţii: Conţinutul: Amplificatorul Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să învăţaţi rolul amplificatoarelor şi să cunoaşteţi parametrii acestora. B. Ce înţelegeţi prin bandă de frecvenţă a unui amplificator? 4.A⏐în cazul unui amplificator cu reacţie pozitivă? 8.3. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. Care este banda de frecvenţă a unui amplificator de audiofrecvenţă ? 3. Ce reprezintă raportul semnal zgomot al unui amplificator? Dacă aţi obţinut punctaj maxim. Care este banda de frecvenţă a unui amplificator de radiofrecvenţă ? 7. Enunţ: 1. Ce defazaj trebuie să introducă reţeaua de reacţie a unui oscilator la care amplificatorul este realizat cu un tranzistor în conexiunea EC? 9.

consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! Profilul: TEHNIC 34 Nivelul 3 . Dacă aţi întâmpinat dificultăţi.

consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! Profilul: TEHNIC 35 Nivelul 3 .3. amplificator de semnal mic cu un tranzistor în conexiunea EC. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoare activitate.4. funcţionarea circuitului respectiv. B. precum şi să recunoaşteţi schemele unor circuite analogice de bază. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 Competenţe:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice scheme de circuite electronice analogice  Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 20 min Tipul activităţii: Conţinutul: Circuite electronice analogice Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să selectaţi componentele electronice pentru realizarea unor circuite analogice. pe scurt. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. Enunţ: Analizaţi simbolurile componentelor electronice din desenul de mai jos. redresor dublă alternanţă cu punte de diode şi filtru capacitiv b. G 3p – pentru alegerea corectă a componentelor necesare 3p – pentru desenarea corectă a schemei 4p – pentru explicarea funcţionării schemei Dacă aţi obţinut punctaj maxim. stabilizator parametric c. Explicaţi. Selectaţi componentele electronice necesare realizării unui a.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 5 Competenţe:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta .5.3. B.

. obţineţi informaţii despre tipurile de circuite electronice cu componente discrete studiate. manual. caiet de notiţe. reviste de specialitate. Obiective:  Să identifice scheme de circuite electronice analogice  Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 50 min Tipul activităţii: Conţinutul: Circuite electronice cu componente discrete Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la circuitele electronice cu componente discrete studiate. schema bloc tipuri randament redresor Redresorul factor de scheme ondulaţie redresoare filtre Câştigătoare va fi grupa care va sintetiza cât mai bine informaţiile. catalog de componente electronice etc). FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. Dacă aţi obţinut punctaj maxim. Exemplu: redresorul. Enunţ: Folosind surse diverse (internet.

Profilul: TEHNIC 36 Nivelul 3 .

aplicaţii). reviste de specialitate. parametri. Câştigătoare va fi grupa care va sintetiza cât mai bine informaţiile. simbol şi notaţii. catalog de componente electronice etc). caiet de notiţe. AO neinversor.3. Dacă aţi rezolvat sarcina de lucru. culegeţi informaţii despre amplificatorul operaţional (definiţie. consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! Profilul: TEHNIC 37 Nivelul 3 . B. AO inversor. manual. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 6 Competenţe  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice scheme de circuite electronice analogice  Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 50 min Tipul activităţii: Conţinutul: Circuite integrate analogice Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la circuitele integrate analogice. Informaţiile obţinute vor fi utilizate pentru realizarea unei diagrame asemănătoare celei din figură. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. Enunţ: Folosind surse diverse (internet.6.

manual. catalog de componente electronice etc). B. Comparaţi circuitele alese din punctul de vedere al performanţelor.7. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 7 Competenţe:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta Obiective:  Să identifice scheme de circuite electronice analogice  Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 50 min Tipul activităţii: Conţinutul: Circuite integrate analogice Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la circuitele integrate analogice. caiet de notiţe. b. Enunţ: a. Folosind surse diverse (internet. reviste de specialitate. Exemplu: amplificatorul operaţional . culegeţi informaţii despre tipurile de circuite integrate analogice studiate.3.

consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! . Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. Dacă aţi rezolvat sarcina de lucru. Firme producătoare Parametri Amplificator operaţional Semnificaţia pinilor Tipuri de pentru fiecare tip de capsule capsulă Câştigătoare va fi grupa care va sintetiza cât mai bine informaţiile.

3.8. B. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 8 Competenţe:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta  Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile Obiective:  Să identifice diverse tipuri de circuite electronice analogice cu componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit .

etc). Scrieţi întrebările pe cartonaşe şi schimbaţi întrebările cu altă grupă. manual. Răspundeţi la întrebările primite şi daţi-le spre verificare grupei care le-a formulat. caiet de notiţe. Formulaţi câte patru întrebări. 50 min  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate Tipul activităţii: Conţinutul: Circuite electronice analogice Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi informaţiile privitoare la utilizările componentelor electronice discrete. Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării sumative. Enunţ: Folosind surse diverse (internet. consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! . Dacă aţi rezolvat sarcina de lucru. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. Dacă aţi răspuns corect puteţi lua setul de întrebări de la altă grupă. parametrii şi utilizările circuitelor electronice analogice studiate. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. precum şi răspunsurile pentru ele. culegeţi informaţii despre funcţionarea. reviste de specialitate.

B.9. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 9 Competenţe:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta  Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile .3.

generator de tensiune sinusoidalâ. să determinaţi amplitudinea tensiunii de ieşire. Enunţ:: Analizarea funcţionării AO  materiale necesare: platformă de laborator.Conectaţi osciloscopul pentru a vizualiza semnalul aplicat la intrare şi semnalul obţinut la ieşire . Obiective:  Să identifice diverse tipuri de circuite electronice analogice cu componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 80 min Tipul activităţii: Conţinutul: Amplificatorul operaţional Scopul activităţii: Prin această activitate veţi învăţa să utilizaţi osciloscopul pentru a vizualiza tensiunile de la intrarea şi ieşirea unui AO. osciloscop R 2 R1 =10k R1 R2= 10k - 2 1 +  desfăşurarea lucrării: .Aplicaţi de la un generator un semnal sinusoidal cu amplitudinea 1VVV şi frecvenţa1kHz între borna 1 şi masă. .Observaţi defazajul între semnalele de intrare şi de ieşire . Determinaţi amplificarea în acest caz .Măsuraţi amplitudinea semnalului de ieşire şi calculaţi amplificarea în acest caz .Aplicaţi un semnal sinusoidal cu amplitudinea 1VVV .Înlocuiţi rezistenţa R2 cu o rezistenţă de 10k. măsuraţi tensiunea de ieşire pentru R1 egal cu 10k şi R2 egal cu 100k şi completaţi tabelul de mai jos: .

Calculaţi frecvenţa de tăiere (frecvenţa la care tensiunea de ieşire scade la 0. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. 2p – pentru conectarea sondelor osciloscopului 4p – pentru calculul amplificării în fiecare dintre cele două cazuri Dacă aţi rezolvat sarcina de lucru.707 din valoarea maximă) în cele două cazuri.Frecvenţa semnalului de Tensiunea de Tensiunea de intrare ieşire (R2 = 10k) ieşire (R2=100k) 100Hz 1kHz 10kHz 20kHz 50kHz 160kHz 200kHz . consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! .

B.3.10. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 10
Competenţe:
 Verifică funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de
telecomunicaţii.
 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta
 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

Obiective:
 Să identifice diverse tipuri de circuite electronice analogice cu componente
discrete
 Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit
 Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate

20 min

Tipul activităţii:
Conţinutul: Circuite analogice
Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să aprofundaţi şi să sintetizaţi
informaţiile privitoare la funcţionarea circuitelor analogice.
Enunţ:
a. Precizaţi denumirea fiecărui circuit reprezentat.
b. Găsiţi greşelile din fiecare schemă de circuit şi precizaţi modul de
corectare.

1
1
D4
DD
11

u
U Rs 50 Hz
D2 D3 U
Rs
1'
1'

R
I RB1 RC
EC
~ UF

Ug  RB2 RE

0,5p – pentru precizarea fiecărui tip de circuit
1p – pentru fiecare greşeală găsită
1p – pentru fiecare greşeală corectată
2p – pentru completarea corectă a tabelului
2p – pentru fiecare frecvenţă de tăiere determinată corect

Dacă aţi rezolvat sarcina de lucru, FELICITĂRI! Acum puteţi trece la
următoarea activitate.

Dacă aţi întâmpinat dificultăţi, consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea!

.

Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. Rp R Vcc . B. consultaţi Anexa 1 şi refaceţi activitatea! . FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate.3.realizaţi practic circuitul din figură şi precizaţi rolul rezistenţelor R şi Rp .11. – pentru rolul corect precizat al fiecărei rezistenţe Dacă aţi rezolvat sarcina de lucru. – pentru realizarea circuitului 1p. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 11 Competenţe:  Verifică funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii.alegeţi două valori pentru Vcc şi apoi determinaţi valorile pentru Rp şi R 4p.  Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta  Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile Obiective:  Să identifice diverse tipuri de circuite electronice analogice cu componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 20 min  Să selecteze componente electronice pentru realizarea unor circuite Tipul activităţii: Conţinutul: Circuite analogice Scopul activităţii: Această activitate vă va ajuta să realizaţi practic un circuit simplu şi să determinaţi rolul unor componente din circuitul analogic realizat. Enunţ: .

12. B.3. ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 12 Competenţă:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii Obiective:  Să identifice diverse tipuri de circuite electronice analogice cu componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit .

Compară: Compară limitatorul serie cu prag 0 cu limitatorul serie cu prag +E. Aplică. Echipa sa va explora tema din perspectiva cerinţei care a căzut pe faţa superioară a cubului şi va înregistra totul pe o foaie de flip-chart. Analizează: Analizează funcţionarea limitatorului serie cu prag 0. Enunţ: Folosiţi un cub care semnifică. în mod simbolic. Analizează. Argumentează. Compară. Afişaţi pe tablă. Cubul are înscrise pe fiecare dintre feţele sale Descrie. tema ce urmează a fi explorată: Circuitele de limitare. echipele se reunesc în plen şi vor împărtăşi clasei rezultatul analizei. 30 min  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate Tipul activităţii: Conţinutul: Circuite de limitare Scopul activităţii: Această activitate vă va oferi o perspectivă integratoare asupra circuitelor de limitare. După 15 minute. . flip-chart sau pe perete rezultatele întregii discuţii. Pe tablă. profesorul detaliază cerinţele de pe feţele cubului cu următoarele: Descrie: Descrie limitatorul serie cu prag 0. Asociază: Cu ce altă schemă asemănaţi schema limitatorului cu prag 0? Aplică: Ce poţi face cu un circuit de limitare? Argumentează: De ce se utilizează limitatoare cu prag ±E pentru generarea de impulsuri? Reprezentantul fiecărei echipe va rostogoli cubul. Asociază.

precum şi punctajele corespunzătoare. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. consultaţi Anexa 1 sau cereţi sfatul colegilor şi profesorului! . Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării sumative. Dacă aţi obţinut punctaj maxim. Criteriile de evaluare. vor fi stabilite de către elevi.

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE 13 Competenţă:  Analizează funcţionarea circuitelor electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii Obiective:  Să identifice diverse tipuri de circuite electronice analogice cu componente discrete  Să precizeze parametrii caracteristici fiecărui tip de circuit  Să precizeze funcţionarea tipurilor de circuite studiate 30 min . B.3.13.

echipele se reunesc în plen şi vor împărtăşi clasei rezultatul analizei. Tipul activităţii: Conţinutul: Oscilatoare cu cuarţ Scopul activităţii: Această activitate vă va oferi o perspectivă integratoare asupra oscilatoarelor cu cuarţ. După 15 minute. Asociază. Analizează: Analizează proprietăţile cristalelor de cuarţ care le recomandă pentru utilizarea în oscilatoare. în mod simbolic. Enunţ: Folosiţi un cub care semnifică. tema ce urmează a fi explorată: Oscilatoare cu cuarţ. Argumentează. Compară. . Echipa sa va explora tema din perspectiva cerinţei care a căzut pe faţa superioară a cubului şi va înregistra totul pe o foaie de flip-chart. Aplică. profesorul detaliază cerinţele de pe feţele cubului cu următoarele: Descrie: Descrie fenomenul de piezoelectricitate directă. Cubul are înscrise pe fiecare dintre feţele sale Descrie. Compară: Compară fenomenul de piezoelectricitate directă cu piezoelectricitatea inversă. Analizează. Asociază: Ce schemă echivalentă asociaţi unui cristal de cuarţ? Aplică: Ce puteţi face cu un oscilator cu cuarţ? Argumentează: Care este proprietatea care determină utilizarea cuarţului în componenţa oscilatorului Colpitts? Reprezentantul fiecărei echipe va rostogoli cubul. Pe tablă.

precum şi punctajele corespunzătoare. vor fi stabilite de către elevi. Dacă aţi întâmpinat dificultăţi. consultaţi Anexa 1 sau cereţi sfatul colegilor şi profesorului! . Criteriile de evaluare. Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării sumative. Afişaţi pe tablă. Dacă aţi obţinut punctaj maxim. FELICITĂRI! Acum puteţi trece la următoarea activitate. flip-chart sau pe perete rezultatele întregii discuţii.

semiconductoare – semiconductoare impurificate cu alte elemente extrinseci stabilizator – circuit electronic care se conectează între sursa de alimentare nestabilizată şi consumator. ale temperaturii ambiante şi cu alţi factori perturbatori. tranzistor bipolar – dispozitiv semiconductor format dintr-un monocristal de germaniu cu joncţiuni sau siliciu în care. 4. una de tip n şi alta de tip p monoalternanţă – cu o singură alternanţă monofazat – cu o singură fază redresor – circuit electronic capabil să transforme energia electrică de curent alternativ în energie electrică de curent continuu. având rolul de a menţine constantă tensiunea sau curentul consumatorului. în raport cu variaţiile tensiunii sursei. ale rezistenţei sarcinii. prin impurificare se crează trei regiuni alternativ dopate. . GLOSAR amplificatoare – cuadripoli activi capabili să redea la ieşire semnale electrice electronice de putere mult mai mare decât cea de intrare amplificatoare – amplificatoare de curent continuu având reacţie negativă operaţionale interioară şi care sunt prevăzute cu buclă de reacţie negativă externă amplificator – semnalul de intrare este aplicat pe intrarea inversoare operaţional inversor amplificator – semnalul de intrare este aplicat pe intrarea neinversoare operaţional neinversor bialternanţă – cu două alternanţe dopare – procedeu tehnologic prin care se obţin semiconductoare extrinseci joncţiune pn – zonă de contact dintre două regiuni ale aceluiaşi cristal semiconductor.

fără a modifica structura reţelei. Semiconductoarele impurificate (numite semiconductoare extrinseci) se obţin din semiconductoarele pure prin înlocuirea. . este necesar să dispună de purtători mobili de sarcină electrică. SEMICONDUCTOARE INTRINSECI ŞI SEMICONDUCTOARE EXTRINSECI În construcţia dispozitivelor electronice se folosesc semiconductoare impurificate. ¾ golurile sunt purtători minoritari.ANEXA 1 FIŞE DE DOCUMENTARE MATERIALE SEMICONDUCTOARE După rezistivitatea pe care o prezintă în anumite condiţii.610 C) şi golul cu sarcina electrică +e. î cărcate electric şi se tratează ca atare: electronul de conducţie cu sarcina -19 nlectrică –e (e=1. în semiconductoare. a unui atom semiconductor cu elemente a căror valenţă diferă cu o unitate în plus (pentavalente) sau în minus (trivalente). Electronul de conducţie şi golul se consideră particule libere. germaniu (Ge). materialele pot fi clasificate în trei categorii: -8 ¾ Bune conducătoare (metalele) – a căror rezistivitate este mică ( 10 m). 12 ¾ Neconductoare (izolante) – a căror rezistivitate este foarte mare ( 10 m). indiu – stibiu (In – Sb) etc. Procedeul tehnologic prin care se obţin semiconductoare extrinseci poartă numele de dopare. Astfel de purtători sunt. ¾ Semiconductoare (materiale care conduc doar în anumite condiţii) – a căror -2 3 rezistivitate este medie (10 m la Ge şi 10 m la Si). Dacă doparea se face cu elemente trivalente se obţin semiconductoare de tip p. precum şi cristale ale unor compuşi binari cum ar fi: galiu – arsen (GaAs). ¾ golurile sunt purtători majoritari. Dacă doparea se face cu elemente pentavalente se obţin semiconductoare de tip n. La un semiconductor de tip n: ¾ electronii sunt purtători majoritari. ELECTRONI LIBERI ŞI GOLURI Pentru ca un semiconductor să prezinte o conductivitate electrică utilizabilă practic. La un semiconductor de tip p: ¾ electronii sunt purtători minoritari. electronii de conducţie şi golurile. Principalele materiale semiconductoare folosite la fabricarea dispozitivelor electronice sunt cristalele elementelor tetravalente: siliciu (Si).

există două tipuri de purtători de sarcină:  majoritari. Prin joncţiune va trece un curent având sensul de la regiunea p la regiunea n. La semiconductoarele extrinseci conductibilitatea nu mai depinde de temperatură. de o parte şi de alta a unei suprafeţe de separaţie. ¾ Joncţiunea pn polarizată direct Polarizarea directă a joncţiunii se obţine prin aplicarea unei surse de tensiune exterioare. una de tip n şi una de tip p. Semiconductoarele extrinseci se pot obţine prin impurificare cu: ¾ elemente trivalente (se obţin semiconductoare de tip p) ¾ elemente pentavalente (se obţin semiconductoare de tip n). 3. cu polul pozitiv pe regiunea p şi cu cel negativ pe regiunea n. ci doar de concentraţia de impurităţi şi este controlată prin intermediul acesteia. purtătorii de sarcină sunt electronii şi golurile. Semiconductoarele pot fi intrinseci (pure) şi extrinseci (impure). 5. Într-un semiconductor extrinsec. JONCŢIUNEA PN Dacă se creează. se obţine o joncţiune pn.  minoritari. TIPUL PURTĂTORI PURTĂTORI SEMICONDUCTORULUI MAJORITARI MINORITARI goluri electroni TIP p electroni goluri TIP n 6. Acest curent se numeşte curent direct şi creşte cu creşterea tensiunii de polarizare directă. Într-un semiconductor. Deplasarea ordonată a electronilor sau a golurilor reprezintă un curent electric. 4. Deplasarea golurilor are loc în sens invers deplasării electronilor. în acelaşi cristal semiconductor. două zone. prin impurificare controlată cu impurităţi. NU UITA! 1. 2. A Id p n C Ve Vd Vs .

¾ Joncţiunea pn polarizată invers Polarizarea inversă a joncţiunii se obţine prin aplicarea unei surse de tensiune exterioare. C A Id p n Ve Vd Vs . Prin joncţiune va trece un curent având sensul de la regiunea n la regiunea p. cu polul pozitiv pe regiunea n şi cu cel negativ pe regiunea p. Acest curent se -6 -9 numeşte curent invers şi are valori de ordinul 10 – 10 A (în funcţie de natura materialului semiconductor).

DIODA DIODA REDRESOARE PRINCIPIU DE FUNCŢIONARE: diodele redresoare folosesc proprietatea joncţiunii pn de conducţie unilaterală. .

cele rapide cu litera R şi cele cu avalanşă controlată cu A. Capsula are rolul de a proteja joncţiunea de mediul exterior. ¾ UF . iar regiunea n catodul. ¾ UR – tensiunea inversă. MATERIALE FOLOSITE: germaniu şi siliciu. Regiunea p a joncţiunii constituie anodul diodei.tensiunea directă. metal sau material plastic. MARCAJ: Diodele redresoare (obişnuite) sunt marcate cu litera N. ¾ IFSM – curentul direct maxim de suprasarcină accidentală. ¾ IO – curentul direct continuu maxim. PARAMETRI SPECIFICI: ¾ IF – curentul direct prin diodă. . ¾ IR – curentul invers prin diodă.SIMBOLUL DIODEI REDRESOARE: Anod Catod A C ASPECT FIZIC: Diodele sunt componente electronice realizate dintr-o joncţiune pn prevăzută cu contacte metalice la cele două regiuni şi introdusă într-o capsulă de sticlă. ¾ IFRM – curentul direct maxim repetitiv.

în paralel cu diodele se montează condensatoare. pe diode au loc pierderi de putere (8 W / k W pentru diodele cu germaniu şi 4-5 W / k W pentru cele cu siliciu). . D R D R D R ¾ Legarea în serie. acestea se leagă în serie. în paralel cu fiecare diodă se conectează rezistoare (de ordinul 100 k). iar pentru 0 cele cu germaniu Tjmax  85 C. depăşirea acestor mărimi poate conduce la distrugerea componentei semiconductoare. Pentru protecţia lor termică diodelor de putere se montează pe radiatoare metalice care uşurează disiparea căldurii de la diodă la mediul ambiant. în felul acesta tensiunea aplicată repartizându-se între diode. Diodele vor fi. În acest caz se obişnuieşte ca diodele să se lege în serie sau în paralel. Pentru dioda redresoare parametrii limită se referă la:  Tensiunea inversă maximă – UR – reprezintă tensiunea inversă aplicată diodei. ¾ Domeniul frecvenţelor de lucru. Valoarea rezistenţei R este de câţiva ohmi. Aceste pierderi de putere duc la încălzirea diodelor şi chiar la deteriorarea acestora. TIPURI DE CONEXIUNI La realizarea circuitelor de redresare poate apărea necesitatea obţinerii unor curenţi sau tensiuni care depăşesc valorile limită absolute ale parametrilor. iar pentru echilibrarea curenţilor care trec prin acestea.  Puterea disipată – Pdmax – reprezintă valoarea puterii disipate maxime care nu trebuie depăşită în funcţionare. În cazul circuitelor cu tensiuni ridicate diodele redresoare se leagă în serie. ¾ Pdmax – puterea disipată maxim admisibilă. În redresoarele de putere. ¾ URRM – tensiunea inversă maximă repetitivă. Pentru diodele cu siliciu Tjmax  175 C. în acest caz. în serie cu diodele se leagă rezistoare suplimentare. ¾ Legarea în paralel Pentru curenţi mai mari decât valorile admise de diode.  Temperatura maximă a joncţiunii – Tjmax – pentru o joncţiune în funcţionare se are în vedere o temperatură maximă posibilă. cuplate termic prin montarea pe acelaşi radiator. în timpul procesului de redresare. care depinde de natura 0 materialului semiconductor. în regim permanent. pentru care curentul invers devine mai mare decât o valoare specificată.  Curentul direct de vârf – IFM – reprezintă amplitudinea maximă a unui curent în sens direct. Pentru egalizarea tensiunilor pe diode în momentul aplicării tensiunilor inverse (sau la apariţia unor supratensiuni de scurtă durată). Mărimile care limitează funcţionarea unei componente electronice într-o anumită gamă de valori poartă numele de parametri limită. Parametrii limită sunt specificaţi în cataloagele firmelor constructoare. Pentru asigurarea funcţionării diodelor.

D D D

R R R

C C C
¾ Legarea în punte
Legarea în punte a diodelor este o conexiune utilizată pentru realizarea
redresoarelor dublă alternanţă.

LIMITĂRI ÎN FUNCŢIONARE
Diodele redresoare nu pot fi utilizate la frecvenţe mari de lucru datorită
capacităţilor interne care scurtcircuitează rezistenţa de conducţie a diodei la aceste
frecvenţe.

DIODA STABILIZATOARE
SIMBOLUL DIODEI STABILIZATOARE: A C
PRINCIPIU DE FUNCŢIONARE: Dioda stabilizatoare sau dioda Zener utilizează
proprietatea joncţiunii pn de a avea în regim de polarizare inversă o tensiune constantă
la borne, indiferent de valoarea curentului într-o anumită plajă de valori.
ASPECT FIZIC: Diodele Zener sunt componente electronice realizate dintr-o joncţiune
pn prevăzută cu contacte metalice la cele două regiuni şi introdusă într-o capsulă de
sticlă, metal sau material plastic. Capsula are rolul de a proteja joncţiunea de mediul
exterior.
MARCAJ: Pe capsula diodei Zener se marchează electrodul pe care se aplică plusul
tensiunii de polarizare (catodul diodei).
PARAMETRI SPECIFICI:
¾ tensiunea nominală de stabilizare Uz;
¾ curentul de control al tensiunii Uz;
¾ coeficientul de temperatură al tensiunii de stabilizare z ;
¾ curentul maxim de stabilizare IzM;
¾ domeniul de temperatură de lucru;
¾ puterea maximă disipată Pmax;
¾ rezistenţa dinamică în regiunea de stabilizare:
rz = Uz /
Iz.
La folosirea diodelor trebuie să se ţină seama de următoarele considerente:
¾ există o dispersie de natură tehnologică a valorilor tensiunii UZ în jurul valorii
nominale;
¾ valorile de catalog (nominale, minime şi maxime) sunt garantate pentru cazul în
care temperatura joncţiunii este egală cu temperatura mediului ambiant de referinţă (T0
0
= 25 C);

¾ coeficientul de temperatură al tensiunii stabilizate z are valori negative pentru
diode cu Uz  6V Şi valori pozitive pentru diode cu Uz 6V. Prin legarea în
aceeaşi capsulă a două diode Zener cu coeficienţi egali, dar opuşi ca semn se
obţin diode compensate termic.
¾ legarea în serie a mai multor diode stabilizatoare este mai indicată decât
utilizarea unei singure diode mai puternice şi de tensiune mai mare.
¾ diodele stabilizatoare de putere trebuie montate pe radiatoare.
¾ pentru creşterea duratei de viaţă şi a siguranţei în funcţionare a diodelor
stabilizatoare, este indicat ca în exploatare să disipe puteri mai mici decât
puterea nominală cu 20 – 30%.

Exemple de familii de diode Zener:
1. Diode de 0,4 W:
- sunt marcate cu simbolul DZ...
- gama de tensiuni nominale este cuprinsă între 0,75 V – 50 V
- exemplu: DZ4V7 la care Uz = 4,7 V
2. Diode de 1 W:
- marcajul se face cu PL...
- gama de tensiuni nominale este cuprinsă între 3,3 V – 200 V
- exemplu: PL5V1 la care Uz = 5,1 V

3. Diode de 4 W:
- marcajul se face cu 4DZ...
- gama de tensiuni nominale este cuprinsă între 10 V – 180 V
- exemplu: 4DZ18 V la care Uz = 18 V

POLARIZARE:
Pentru a-şi îndeplini funcţia de stabilizare, dioda Zener se foloseşte în polarizare
inversă.
R
+ +

Uz = Uieş = ct.

Circuitul de polarizare a diodei Zener
Rezistenţa R va realiza şi o limitare a curentului prin diodă, deoarece la
depăşirea valorii IzM a curentului prin diodă străpungerea electrică este însoţită şi de
fenomene termice care determină străpungerea joncţiunii.

DIODA VARACTOR (VARICAP)

SIMBOLUL DIODEI VARICAP:
DEFINIŢIE: Dioda varactor sau varicap este un dispozitiv semiconductorcare în
circuitele electronice se comportă ca o capacitate variabilă cu tensiunea de polarizare.
MATERIALE FOLOSITE: siliciu, iar pentru frecvenţe foarte înalte GaAs.
ASPECT FIZIC: Diodele varicap sunt componente electronice realizate dintr-o joncţiune
pn prevăzută cu contacte metalice la cele două regiuni şi introdusă într-o capsulă de
sticlă.
MARCAJ: Pe capsula diodei varicap sunt dispuse, către terminalul corespunzător
catodului, 1 – 3 inele colorate, în funcţie de tipul diodei.
PARAMETRI SPECIFICI:
¾ Cnom - capacitatea nominală,între terminalele diodei, la tensiunea de semnal –
25V;
¾ Cnmax - capacitatea maximă, la tensiunea de semnal minimă;
¾ Cmin - capacitatea minimă, la tensiunea maximă;
¾ c - coeficientul de temperatură al capacităţii;
¾ temperatura maximă a joncţiunii;
¾ puterea maximă de disipaţie.
Capacitatea este parametrul electric esenţial pentru diodele varicap.
POLARIZARE
¾ diodele varicap se utilizează în polarizare inversă.

DIODA CU CONTACT PUNCTIFORM

PRINCIPIU DE FUNCŢIONARE: Datorită faptului că dioda cu joncţiuni prezintă o
capacitate echivalentă de minimum câţiva pF, ea nu poate fi folosită la frecvenţe foarte
înalte (de ordinul sute kHz – sute MHz). Pentru acest domeniu se folosesc diode de o
altă construcţie tehnologică, numite diode cu contact punctiform. Suprafaţa foarte mică
-4 2
a joncţiunii pn în acest caz (1/10 mm ) va determina, de asemenea, o capacitate
foarte mică (sub 1pf). Caracteristica curent – tensiune a acestor diode nu se
deosebeşte cu nimic de caracteristica diodelor redresoare.
MATERIALE FOLOSITE: germaniu
MARCAJ ŞI UTILIZĂRI:
Aceste diode fac parte din seria EFD 100, criteriul de sortare fiind tensiunea
inversă maximă în regim de redresare. Această familie poate redresa un curent I0 de 20
– 30 mA şi pote suporta un curent de vârf accidental timp de 1s de 200 – 300 mA.
Detecţia este o funcţie asemănătoare redresării, cu deosebirea că semnalele
prelucrate nu mai au frecvenţe de ordinul 50Hz – 20kHz, ci se situează de regulă în
domeniul sute de kHz – sute MHz.
Utilizare: demodulatoare MA şi MF, circuite de RAA (reglajul automat al
amplificării), circuite de sincronizare, de limitare, redresare de impulsuri.

Diodele varicap se utilizează în polarizare inversă. Pentru a-şi îndeplini rolul de stabilizare. 4. Pe corpul diodei Zener este marcat catodul diodei Zener. NU UITA! 1. . Respectaţi valorile limită indicate în cataloage pentru diodele folosite! 2. diodele Zener se polarizează invers. 3.

Doparea cu impurităţi a emitorului şi colectorului este mult mai mare decât cea a bazei (de aproximativ 100 de ori). De exemplu.) Datorită modului de realizare. Această regiune poartă numele de bază (B). apar două joncţiuni pn:  Joncţiunea emitor – bază (JE). în codul european. dar de tipuri diferite (PNP şi NPN) se numesc tranzistoare complementare.1.  prima literă semnifică tipul materialului semiconductor: A – germaniu B – siliciu C – galiu-arsen D – indiu-antimoniu  a doua literă arată domeniul de aplicare: C – tranzistor de semnale mici şi joasă frecvenţă D – tranzistor de putere şi joasă frecvenţă Profilul: TEHNIC 58 Nivelul 3 . ¾ două tranzistoare cu caracteristici similare. Regiunea centrală are conductibilitate opusă faţă de extremităţi şi este mult mai subţire decât ele. TRANZISTORUL BIPOLAR TIPURI DE TRANZISTOARE BIPOLARE DEFINIŢIE: Un tranzistor bipolar cu joncţiuni este un dispozitiv semiconductor format dintr-un monocristal de germaniu sau siliciu în care prin impurificare se crează trei regiuni alternativ dopate. SIMBOLULTRANZISTORULUI BIPOLAR: C C B B E E Tranzistor pnp Tranzistor npn ¾ sensul săge ţii din emitor indică tipul tranzistorului. MARCAJ: pentru identificarea diferitelor tipuri de tranzistoare se folosesc diferite coduri. În funcţie de tipul zonelor (N sau P) care sunt alternate. Cele trei regiuni au contacte ohmice care sunt scoase înafara capsulei tranzistorului şi poartă numele de electrozi. MATERIALE FOLOSITE: germaniu şi siliciu. există două categorii de tranzistoare: NPN sau PNP (fig.  Joncţiunea bază – colector (JC). ASPECT FIZIC: Regiunile de la extremităţi au acelaşi tip de conductibilitate şi se numesc emitor (E) şi colector (C). 4.

În cataloage se indică următoarele tensiuni de străpungere: ƒ UCB0 – tensiunea de străpungere colector – bază. ¾ Tensiunea maximă admisibilă Tensiunea inversă aplicată unei joncţiuni a tranzistorului poate duce la străpungerea ei. când IC =0. PARAMETRI SPECIFICI: În foile de catalog puse la dispoziţia beneficiarilor de către producătorii de tranzistoare se specifică o serie de parametrii care nu trebuie depăşiţi. Este tensiunea maxim admisibilă care poate fi aplicată joncţiunii EB în sens de blocare şi depinde de tipul tranzistorului. Este tensiunea inversă aplicată joncţiunii colector. Pentru tranzistoarele de înaltă frecvenţă cu Ge este de aproximativ 0. Deoarece fenomenul de străpungere a tranzistorului depinde şi de modul de conectare a acestuia. iar la tranzistorul cu Ge aliat este de 10 . ƒ UEB0 – tensiunea de străpungere emitor-bază. pentru Si 37V. puterea disipată pe joncţiuni: Profilul: TEHNIC 59 Nivelul 3 . c ea mai mică tensiune. Cifrele de la urmă indică tipul respectiv de tranzistor.3 V. ¾ Curentul de colector maxim Acest curent corespunde regimului permanent şi se notează în catalog cu IC. dacă se depăşeşte tensiunea la care se amorsează procesul de multiplicare în avalanşă. Este cea mai mare tensiune pe care o poate suporta tranzistorul. teoretic.bază când emitorul este în gol (ICE0). iar pentru cele cu Ge Tjmax = 80 -100 C.20 V.  UCE0 – tensiunea de străpungere colector – emitor când IB = 0. IC ICmax UCE Domeniul de funcţionare admis pentru un tranzistor ¾ Temperatura maximă a joncţiunii Ea depinde de natura materialului semiconductor. ¾ Puterea disipată maxim admisibilă Reprezintă.F – tranzistor de înaltă frecvenţă L – tranzistor de putere şi înaltă frecvenţă S – tranzistor de comutaţie U – tranzistor de putere pentru comutaţie În codul american tranzistoarele sunt desemnate prin indicativul 2N. de regulă. Este. Pentru tranzistoarele cu Si 0 0 0 0 Tjmax = 125 – 175 C.

C  Curentul de intrare (curent de bază) are valoare mică. Puterea disipată maximă se mai notează în cataloage cu Ptot . practic. determină zona admisă de funcţionare. care împreună cu curentul maxim de colector şi tensiunea colector-emitor maximă. Profilul: TEHNIC 60 Nivelul 3 . Borna comună defineşte conexiunea tranzistorului. În cazul tranzistoarelor de putere disipaţia este asigurată prin montarea de radiatoare. Conexiunea bază comună (BC) E C Semnalul este aplicat între B şiE.  Impedanţa de intrare are valori de zeci sau sute de ohmi. mediul ambiant şi rezistenţele termice care intervin între joncţiune şi mediul ambiant. de aceea una dintre ele trebuie să fie comună intrării şi ieşirii. se poate considera : PDmax  UCB IC  UCE IC În planul caracteristicilor de ieşire această ecuaţie reprezintă o curbă. Conexiunea emitor comun (EC)  Semnalul de intrare se aplică între B şi E. B  Impedanţa de intrare are valoare mare. B B  Amplificarea în curent este aproximativ 1.  Rezistenţa de sarcină se montează între C şi B.PDmax  UBE IE + UCB IC Deoarece în regim activ normal UBE UCB. capsulă.  Semnalul amplificat în tensiune este în antifază cu E E cel de la intrare. Calculul radiatoarelor ţine seama de temperatura joncţiunii. În consecinţă tranzistorul poate fi conectat în trei moduri. TIPURI DE CONEXIUNI Tranzistorul bipolar are numai trei borne.  Curentul de intrare (curent de emitor) are valoare mare.  Impedanţa de ieşire este de ordinul sutelor de k sau M.  Rezistenţa de sarcină se montează între C şi E.

B  amplificarea în tensiune este subunitară (0. REGIMURILE DE FUNCŢIONARE Profilul: TEHNIC 61 Nivelul 3 .  amplificarea în curent şi impedanţa de intrare sunt mari datorită valorii mici a curentului de intrare C C (curent de bază).  Impedanţa de ieşire este foarte mică (zeci de ).  Rezistenţa de sarcină se montează între E şi C. IE.95 – 0.Conexiunea colector comun (CC) E  Semnalul de intrare se aplică între B şi C. IC.98). Impedanţa de intrare are valori de ordinul zeci de k.  Cele două impedanţe sunt dependente de .

1 A pentru cele cu siliciu. se pot deosebi patru regimuri de funcţionare: ¾ Regimul activ normal (RAN)  Polarizare – JE polarizată direct. Între  şi  există relaţiile:  = /(1-) şi  =  /(1. – JC polarizatădirect. Curentul care trece prin tranzistor este foarte mic (nA) şi este datorat purtătorilor minoritari. Tensiunile pe cele două joncţiuni sunt mici şi relativ independente de curenţi (UCesat  0. ¾ Regimul activ invers  Polarizare – JE polarizată invers. polarizată direct. dacă nu există o rezistenţă de limitare. – JC polarizată invers. Tensiunea inversă maximă care poate fi aplicată JE . ¾ Regimul de blocare (tăiere)  Polarizare – JE polarizată invers. În cazul depăşirii acestei tensiuni. depinde de tipul tranzistorului şi este specificată în catalog.2 0. Prima ecuaţie fundamentală: IE = IB + I C A doua ecuaţie fundamentală a tranzistorului exprimă componenţa curentului de colector: . apare un curent invers important şi. Cu o mică variaţie a tensiunii aplicate JE. După felul polarizărilor aplicate celor două joncţiuni ale unui tranzistor bipolar.3 V). tranzistorul se distruge prin ambalare termică.) Pentru tranzistoarele uzuale:  = 0. Curenţii care circulă prin tranzistor sunt limitaţi în principal de circuitul exterior. ¾ Regimul de saturaţie  Polarizare – JE polarizată direct. s-au introdus următoarele mărimi: ¾factorul de amplificare în curent emitor – colector ()  = (componenta curentului de colector datorată emitorului)/ (curentul de emitor) ¾ factorul de amplificare în curent bază– colector ()  = (componenta curentului de colector datorată emitorului)/ (curentul de bază). – JC polarizată direct. – JC polarizată invers. în regim de blocare. generaţi termic.995 şi  = 20 500  Curentul rezidual de colector ICB0 este de ordinul 10A pentru tranzistoarele cu germaniu şi 0. Coeficientul de amplificare în curent este mai mic decât în regim activ normal. ECUAŢIILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTOARELOR Pentru caracterizarea modului de distrIbuţie a curenţilor în bază. se pot obţine variaţii mari ale curentului de colector. deoarece tehnologic suprafaţa colectorului este mai mică decât suprafaţa emitorului.950. Tranzistorul permite obţinerea celei mai importante amplificări a semnalelor.

. RB RC IC IB UCE EC UBE RE Circuit de polarizare cu o rezistenţă în bază RB este aleasă astfel încât să provoace o cădere de tensiune UBE de 0. Din punct de vedere practic această soluţie crează multe dificultăţi.6 V pentru cele cu Si. de aceea cel mai răspândit mod de polarizare este circuitul care utilizează sursa comună de alimentare EC. ¾ circuit de polarizare cu divizor în bază Circuitul din figura este cunoscut ca circuit de polarizare cu tensiune de bază constantă.IC = IE + ICB0 (conexiunea BC) IC =  IB + ICE0 (conexiunea EC) unde ICE0 ICB0 (4.) POLARIZAREA TRANZISTORULUI În studiul principiului de funcţionare a tranzistorului bipolar s-a considerat că joncţiunile EC şi BC au fost polarizate cu două surse separate EB şi EC. Acest circuit este cunoscut ca circuit de polarizare cu curent de bază constant.8. tranzistorul bipolar de tip npn este în conexiunea EC. Sursa EC furnizează atât curentul de colector (şi tensiunea colector-emitor) cât şi curentul de bază ¾ circuit de polarizare cu o rezistenţă de bază În exemplul ales..2 V pentru tranzistoarele ce Ge şi =.

. RE. RC RB1 EC IC UCE UBE RB2 RE Circuit de polarizare cu divizor în bază Rezistenţa din emitorul tranzistorului. are un rol important în îmbunătăţirea parametrilor schemei din punct de vedere al temperaturii.

EC. BC. Prin aplicarea pe baza tranzistorului a unui semnal alternativ se obţine în circuit un curent alternativ de ieşire (de colector) care variază în fază cu semnalul de la intrare. . dar unul este npn iar celălalt pnp. este diminuată. cu ajutorul rezistenţelor RB1 şi RB2. până la valoarea necesară polarizării joncţiunii emitorului. U – tranzistor de putere pentru comutaţie. Tensiunea unică de alimentare EC. În funcţie de electrodul comun pentru intrare şi pentru ieşire.MARCAREA TRANZISTOARELOR Pentru identificarea tipurilor de tranzistoare se folosesc diferite coduri. RB2 are rolul de a asigura pe baza tranzistorului un potenţial constant. 4. . S – tranzistor de comutaţie. L – tranzistor de putere şi înaltă frecvenţă. sub forma unei tensiuni. . dar are amplitudine mult mai mare. 3. străbătută de acest curent. Rezistenţa de colector RC este numită şi rezistenţă de sarcină. iar cifrele de la urmă indică tipul respectiv de tranzistor. este necesară o rezistenţă. NU UITA! 1. Pentru a-şi îndeplini rolul într-un circuit electronic tranzistorul bipolar trebuie Polarizat. 5. să ofere la borne o tensiune proporţională. care să determine funcţionarea acestuia în regimul dorit. care. În codul american tranzistoarele sunt desemnate prin indicativul 2N. Purtătorii de sarcină sunt electronii şi golurile. Pentru a transmite aceste variaţii unui alt circuit. F – tranzistor de înaltă frecvenţă. De exemplu. Tranzistorul bipolar are două joncţiuni: emitor – bază şi colector – bază. tranzistorul bipolar prezintă trei conexiuni posibile: CC. 2. Divizorul de tensiune RB1 . Tranzistoarele complementare au aceleaşi caracteristici. D – tranzistor de putere şi joasă frecvenţă. în codul european :  prima literă semnifică tipul materialului semiconductor: A – Ge C – Galiu – Arsen B – Si D – Indiu – Antimoniu  a doua literă arată domeniul de aplicare: C – tranzistor de semnale mici şi joasă frecvenţă.

iar pentru cele cu Si de 1-2mA. aceste tuburi fiind partea esenţială a unei camere de luat vederi. UTILIZĂRI Fotodioda poate fi folosită ca celulă fotovoltaică (convertor fotoelectric) dacă lucrează fără polarizare exterioară. POLARIZARE: Fotodiodele se utilizează exclusiv polarizate invers. Când joncţiunea este iluminată curentul prin circuit creşte cu atât mai mult cu cât iluminarea este mai puternică. PARAMETRII PRINCIPALI AI UNEI FOTODIODE: ¾ Sensibilitatea S este raportul dintre valoarea curentului invers şi valoarea iluminării la care se obţine acest curent. ¾Curentul de întuneric ID este indicat de producător la o anumită valoare a tensiunii. Cea mai spectaculoasă utilizare a lor este analiza tuburilor videocaptoare (captatoare de imagini) care transformă informaţia purtată de lumină într-o informaţie electrică. ¾ Sensibilitatea spectrală indică răspunsul la diferite lungimi de undă ale luminii incidente. Fotodiodele îşi găsesc aplicaţii în circuitele de comandă. Se măsoară în nA/lx sau mA/lm. Acest curent poartă numele de curent de iluminare şi are valori mult mai mari decât ale curentului de întuneric. ¾ Tensiunea inversă UR este tensiunea până la care dispozitivul poate fi utilizat în circuit. . proporţional cu iluminarea externă. DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE FOTODIODA SIMBOL: PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE: Fotodioda este un dispozitiv optoelectronic realizat dintr-o joncţiune pn fotosensibilă. Dacă s-ar conecta o rezistenţă de sarcină la bornele ei. Curentul de iluminare este proporţional cu fluxul luminos incident pe suprafaţa fotosensibilă. fiind independent de valoarea tensiunii inverse (până în apropierea tensiunii de străpungere). control şi echipamente de automatizare(de exemplu la comanda automată a iluminatului exterior). în absenţa iluminării trece un curent foarte mic – curentul de saturaţie al unei joncţiuni – numit „curent de întuneric”. Fotodiodele sunt dispozitive care transformă radiaţiile electromagnetice în energie electrică. Prin fotodiode. prin ea ar circula un curent electric foarte redus. sau un contact metal – semiconductor fotosensibil. Pentru fotodiodele cu Ge acest curent este de 10-20mA. Sub influenţa luminii se produce un câmp electric imprimat fotovoltaic.

8V Verde – 2. Valoarea acestei rezistenţe se determină în funcţie de IF. PARAMETRII ELECTRICI ai diodelor electroluminiscente sunt identici cu cei ai diodelor obişnuite: ¾ IFmax – curentul direct maxim are valori de ordinul zecilor de mA. punctul de funcţionare M se alege pe porţiunea din cadranul I. Roşu – 1. GaP. CARACTERISTICA LED-ului: I M U UR U Pe caracteristica curent – tensiune a diodei electroluminiscente.DIODA ELECTROLUMINISCENTĂ (LED) SIMBOLUL: PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE: LED – urile au proprietatea de a emite lumină atunci când sunt polarizate direct. etc. UF. U.7V ¾ UR – tensiunea inversă poate avea valoarea maximă de câţiva volţi. R + I UF U - .1V Albastru – 4. deoarece lumina se emite atunci când dispozitivul este polarizat direct .2 V pentru diodele electroluminiscente ce emit în infraroşu până la 3V pentru cele care emit lumină verde. conectată în serie cu LED – ul. formând GaAs. ¾ UF – tensiunea de deschidere a joncţiunii variază de la 1. Sunt realizate din compuşi ai galiului cu elemente trivalente sau pentavalente. GaAsP. POLARIZAREA LED:  În curent continuu: curentul IF care corespunde punctului static de funcţionare M este limitat de o rezistenţă R.

U UF R IF  În curent alternativ: în acest caz alternanţa negativă se suprimă cu o diodă rapidă montată în antifază. directivitate. coerenţă şi o intensitate deosebit de mare. LED – urile sunt folosite pe scară largă în construcţia afişoarelor numerice. cu şapte segmente. Cu un astfel de afişaj.se pot a afişa cifre de la 0 la 9. g e c d . Fiecare segment conţine un LED care necesită o tensiune de alimentare f b de 1.6 V la 20 mA. R I UF Uef Printr-o tehnologie specială se pot realiza diode electroluminiscente a căror lumină emisă să aibă caracteristicile luminii laser – monocromaticitate pronunţată. Acest tip de diodă poartă numele de diodă laser sau laser cu injecţie.

Detectorul este. cu emisie în infraroşu. Optocuploarele sunt folosite şi la supravegherea reţelei de alimentare. Detectorul cel mai des folosit este fototranzistorul. Pentru această aplicaţie au fost construite optocuploare care. Informaţiile se transmit într. între două echipamente care. Datorită eficacităţii. prin construcţie. de regulă.un singur sens. au două LED – uri antiparalel. pentru a putea lucra cu tensiune alternativă. fără reacţie. combinat cu o viteză de răspuns foarte mare. prin intermediul fluxului luminos. prin intermediul undei de lumină. Cea mai importantă aplicaţie este aceea de a transfera o comandă. este singurul în care nu intervin proprietăţile optice ale mediului înconjurător. atunci acesta. UTILIZĂRI Optocuplorul are multe şi variate aplicaţii practice. Parametrii săi depind de temperatură şi de nivelul curentului la intrare. gabaritului şi vitezei răspunsului. va putea fi obţinut la ieşirea receptorului. dar au sensibilitate mică. de ordinul 2000 – 5000 V care constituie principalul avantaj al optocuploarelor. mai ales GaAs. fie că nu trebuie să aibă legătură electrică. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE: Cuplorul optoelectronic este un dispozitiv complex constituit dintr-un emiţător de radiaţie luminoasă (LED) şi un receptor de lumină (fotodiodă. Acestea sunt aşezate faţă în faţă la distanţă foarte mică într-o capsulă comună. ca ale oricărui alt semiconductor. Dacă la bornele diodei se aplică un semnal electric. Fotodiodele sunt rapide. deoarece. Se obţin astfel tensiuni de izolaţie foarte mari. el având şi avantajul imunităţii la zgomote. din Si. între cele două echipamente existând o diferenţă mare sau foarte mare de potenţial. .OPTOCUPLOARE Optocuplorul este cel mai simplu sistem optoelectronic. fototranzistor. acum singura sursă de radiaţii folosită în optocuploare este LED-ul. fotorezistenţă). fie că se află la potenţiale electrice diferite.

LED-ul transformă energia electrică în energie luminoasă. Culoarea radiaţiei luminoase a LED-ului depinde de tipul semiconductorului folosit. 3. Fotodioada transformă energia luminoasă în energie electrică. 4. iar LED-ul în polarizare directă. NU UITA! 1. 2. . Fotodioda se utilizează în polarizare inversă.

întrerupătoare. 3. ¾ Puterea transformatorului de alimentare.1. redresoare.crt.  monofazate – tensiunea alternativă re- dresată este monofazată. . ¾ Ondulaţia tensiunii redresate.  monoalternanţă– se redresează o singură alternanţă. tiristoare. ¾ elemente de redresare – diode. ¾ elemente de filtrare. Redresarea tensiunii alternative de reţea (cu frecvenţa de 50Hz) este necesară pentru alimentarea dispozitivelor electronice din aparate şi instalaţii.). Schemele de redresare determină în mare măsură solicitarea elementelor redresoare la curent direct şi tensiune inversă. etc. SCHEMA BLOC A UNUI REDRESOR În general instalaţiile de redresare cuprind: ¾ transformatoare de alimentare – cu rol de adaptare a tensiunii de intrare la valoarea necesară tensiunii de ieşire şi de a micşora curenţii de scurtcircuit. simplu. instalaţii electrochimice. Clasificarea redresoarelor poate fi făcută după mai multe criterii. Nr. CIRCUITE ELECTRONICE REDRESOARE Prin redresarea curentului alternativ se înţelege transformarea lui în curent continuu. DUPĂ NUMĂRUL ALTERNAN- ŢELOR REDRESATE  bialternanţă – se redresează ambele alternanţe.  comandate – tensiunea redresată poate fi variată în procesul de redresare. are valoarea efectivă 220 V. ALTERNATIVE REDRESATE 2. DUPĂ FELUL TENSIUNII  trifazate – tensiunea redresată este trifazată. DUPĂ MODUL DE VARIAŢIE A TENSIUNII REDRESATE  necomandate – tensiunea redresată nu poate fi variată în procesul de redresare. Circuitele care efectuează această transformare se numesc circuite de redresare sau. conform tabelului 5. CRITERIU TIPURI REDRESOARE 1. acumulatoare. precum şi a altor consumatoare de curent continuu (motoare electrice. ¾ elemente de protecţie ultrarapide – siguranţe fuzibile. separatoare.

. În figura 5.2. este dată schema bloc tipică a unui redresor monofazat necomandat şi formele de undă ale tensiunilor. ¾ Caracteristica exterioară a redresorului (tensiune – curent de sarcină). ¾ Efectele asupra reţelei de alimentare (factorul de putere şi regimul deformant).

Filtrul conţine în structură elemente reactive condensatoare şi /sau bobine de valori mari. dacă valoarea curentului direct (redresat) este mare. U2 REDRESOR FILTRU DE U0 RS ' 1 z TOR z NETEZIRE ' 2 t t t t T = 20 ms Schema bloc a unui redresor monoalternanţă  Transformatorul . Observaţii: 1. Pentru repartizarea echilibrată a tensiunilor inverse. care estompează tendinţa de variaţie în timp a tensiunii U0 . care efectuează redresarea propriu-zisă (mono sau bialternanţă). respectiv a curenţilor direcţi. forma de undă devine mai netedă. dacă tensiunea este prea înaltă. respectiv adiţionale. O definiţie adecvată măsurării este: U 0VV  U0 unde U0w este tensiunea de ondulaţie măsurată vârf la vârf (se poate determina uşor cu osciloscopul). introducând însă filtrul. mai mare sau mai mică decât u1 . acesta având rolul de a furniza la bornele secundare (22 ) o tensiune alternativă u2 . iar U0 este tensiunea redresată medie (se poate măsura cu voltmetrul). În locul unei diode redresoare pot fi conectate mai multe în serie.  Redresorul .. respectiv a curentului redresat I0. Factorul de ondulaţie se exprimă de obicei în procente.  Filtrul . tensiunea redresată u0 de la bornele de ieşire va avea o formă pulsatorie. se asigură diodele prin rezistenţe de echilibrare şunt. . Circuitul este realizat din una sau mai multe diode redresoare conectate într-o configuraţie specifică schemei de redresare.Tensiunea alternativă de reţea u1 se aplică la bornele primare ' ' (11 ) ale transformatorului. Calitatea filtrării se apreciază cantitativ prin factorul de pulsaţie (sau factorul de ondulaţie) . 2. în funcţie de valoarea necesară pentru tensiunea redresată.Dacă între sistemul de redresare şi sarcină nu este intercalat un filtru de netezire.Tensiunea u2 se aplică sistemului de redresare. 2 1 z z U1 TRANSFORMA. respectiv în paralel.

1 u1 . În figură este prezentată schema unui redresor monoalternanţă.reprezintă rezistenţa prezentată de consumator.  Rezistenţa RS . REDRESOR MONOFAZAT MONOALTERNANŢĂ Redresorul monofazat monoalternanţă este utilizat pentru puteri medii (de ordinul sutelor de W). adică raportul U0 / I0 .

formele de undă pentru tensiunile de intrare şi de ieşire Redresor monofazat monoalternanţă În analiza funcţionării se vor considera elementele schemei (transformatorul de reţea şi dioda redresoare) ideale. schema electrică t b. Pe durata alternanţelor negative ale tensiunii u1. Curentul continuu din rezistorul de sarcină RS este: I0 = Umax /  R . iar tensiunea U0 de la bornele sarcinii este zero. iar tensiunea la bornele sarcinii. +(-) ui U Rs u1(t) U 1' a. Tensiunea U0 va fi formată numai din impulsurile alternanţelor pozitive (fig. este egală cu tensiunea u1 (se neglijează căderea de tensiune pe diode). U0 = Umax /  unde Umax este valoarea de vârf a tensiunii alternative de la intrare. b) Componeneta continuă a tensiunii de sarcină este valoarea medie a formei de undă obţinută la bornele sarcinii. dioda D este blocată. Funcţionarea redresorului cu sarcină pur rezistivă este simplă. Pe durata alternanţelor pozitive ale tensiunii din secundarul transformatorului u1 (când potenţialul bornei 1 este superior potenţialului bornei 1') dioda conduce.3. U0. 5.

formele de undă ale tensiunilor de intrare şi de ieşire . de acelaşi ordin de mărime cu componenta de curent continuu dorită. cu sarcină rezistivă. tensiunea u1 se aplică pe ea. Frecvenţa este 50 Hz. Redresorul monoalternanţă dă o tensiune de ieşire cu o componentă apreciabilă de curent alternativ. valoarea factorului de ondulaţie este  = 1.57. În cazul redresorului ideal factorul de ondulaţie trebuie să fie 0. NU UITA! 1. 5. 2. schema electrică. În cazul acestui tip de redresor. Dioda redresoare va fi aleasă astfel încât să suporte un curent direct continuu I0 şi o tensiune inversă Umax. deoarece când dioda este blocată. Randamentul este 40%. 3. REDRESOR MONOFAZAT DUBLĂ ALTERNANŢĂ CU TRANSFORMATOR CU PRIZĂ MEDIANĂ În figură sunt redate schema electrică şi formele de undă ale tensiunilor în cazul unui redresor monofazat dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană. u1 D1 t u1 U Rs ui u2 u2 t D2 U0 t Redresor monofazat dublă alternanţă transformator cu priză mediană: a. 4. b.

fiind polarizată invers. care lucrează cu aceeaşi rezistenţă de sarcină: I0 = 2Umax/ Rs NU UITA! 1. Schema conţine două redresoare monoalternanţă formate din:  Înfăşurarea L1. În acest interval de timp. Tensiunea alternativă se aplică printr-un transformator care are un secundar cu priză mediană legată la masă. ¾ Schema este mai complexă şi mai costisitoare (secundar cu priză mediană. deci pe catodul diodei blocate). fără a creşte excursia vârf la vârf a componentei alternative. pentru dioda blocată. obţinut la bornele sarcinii este: fp = 100Hz ¾ Randamentul creşte la 80%. care străbate rezistenţa de sarcină Rs. .67 ¾ Frecvenţa semnalului pulsatoriu. dioda D2 este polarizată invers (în înfăşurarea L2 fiind aplicată alternanţa negativă) şi curentul prin circuitul ei va fi nul. Avantaje: ¾ Forma de undă obţinută la ieşire este mai apropiată de cea continuă. ¾ La apariţia alternanţei pozitive prin înfăşurarea L1 . 2Umax ( tensiunea inversă maximă rezultă. din însumarea valorilor tensiunii negative aplicate pe catodul său de către transformator şi tensiunea pozitivă aflată la bornele rezistenţei de sarcină. 2. Rs. astfel încât u2(t) = . dioda D1 este polarizată direct. Rs. polarizată direct. două diode redresoare). Dioda L2 . iar tensiunea de ieşire urmăreşte tensiunea u1’. dioda D1 se blochează. conduce şi determină apariţia curentului iA1. iar prin circuit apare un curent iA2 . ¾ Factorul de ondulaţie devine subunitar:  = 0. va intra în conducţie. D2. Componenta de curent continuu a curentului din rezistorul de sarcină este de două ori mai mare decât în cazul unui redresor monoalternanţă. care străbate Rs în acelaşi sens ca şi curentul iA1 .  Înfăşurarea L2. ¾ Acest redresor realizează încărcarea simetrică a reţelei de curent alternativ. Acest redresor dublează componenta continuă a tensiunii de ieşire. ¾ La aplicarea alternanţei negative prin înfăşurarea L1 ( ceea ce corespunde aplicării alternanţei pozitive prin L2). D1.u1 (t) ( tensiunea la bornele celor două secţiuni variază în antifază). Dezavantaje: ¾ Diodele trebuie să suporte o tensiune inversă mai mare decât în cazul redresoarelor monoalternanţă.

CU SARCINĂ REZISTIVĂ Redresorul dublă alternanţă în montaj de tip punte oferă toate avantajele redresorului anterior. . Foloseşte un transformator cu secundar obişnuit.REDRESOR MONOFAZAT DUBLĂ ALTERNANŢĂ ÎN MONTAJ DE TIP PUNTE. evitând dezavantajele acestuia. Faptul că necesită 4 diode constituie un dezavantaj minor în condiţiile preţurilor actuale ale acestor dispozitive.

Pe una din diagonale se aplică tensiunea alternativă care trebuie redresată. notate cu + şi – în schemă. iar minusulpe catodul lui D3 ). la borna 1´. în analiza funcţionării redresorului dublă alternanţă în montaj de tip punte. format din impulsuri de aceeaşi polaritate. ¾ Pe durata alternanţei negative. obţinându-se curentul redresat i0. circulă de la borna 1. iar pe cealaltă diagonală se culege tensiunea redresată U0 care se aplică sarcinii Rs. fiind polarizate invers. prin D1. prin D2 . Situaţia se repetă în fiecare alternanţă pozitivă.(+) iA Redresor dublă alternanţă în montaj de tip punte: iA Ca şi în cazul celorlalte tipuri de redresoare. Diodele D1 – D4 formează o configuraţie de tip punte. Curentul iA´ comun diodelor D2 şi D4 circulă de la borna 1´. ¾ În alternanţa pozitivă a lui u1. comun diodelor D1 şi D3 . În acest interval de timp D2 şi D4 sunt blocate. corespunzător polarităţii reale marcate cu + şi – în schemă. intră în conducţie diodele D1 şi D3. Se observă că şi în alternanţele negative. impulsurile de curent iA´ circulă prin Rs în acelaşi sens cu iA. Curentul iA. se deschid diodele D2 şi D4 . u1. iar D1 şi D3 se blochează. Rs şi D3. corespunzătoare polarităţii reale. fiind polarizate direct (plusul lui u1’ se aplică pe anodul lui D1. 1 + (-) D1 D2 220 V 50 Hz ui(t) U D4 D3 Rs . se vor considera transformatorul şi diodele ideale. Rs şi D4 la borna 1. Curentul din rezistorul de sarcină este: I0 = 2Umax / Rs .

¾ diodele trebuie să suporte o tensiune inversă maximă Umax. NU UITA! ¾ pentru montarea corectă a diodelor. . trebuie reţinută observaţia că toate diodele sunt orientate către borna + de la ieşirea redresorului.

FILTRE DE NETEZIRE Pentru îmbunătăţirea formei tensiunii pulsatorii redresate. cât mai mult posibil. în vederea aducerii cât mai aproape ca formă de tensiunea continuă. numite filtre de netezire. Condensatorul are tendinţa de a se opune variaţiilor de tensiune. Filtre cu condensator Filtrul de netezire cu condensator (filtrul RC) constă dintr-un condensator care se montează în paralel pe rezistenţa de sarcină. Acestea au rolul de a micşora componenta variabilă (brum rezidual) care se menţine în tensiunea de ieşire. menţinând astfel relativ constată tensiunea la bornele sarcinii. ¾ filtre compuse (de tip LC). În cataloagele de componente fabricantul indică valoarea maximă utilizabilă pentru condensatorul de filtraj. a. Valoarea maximă a condenasatorului de filtraj este dată şi de tipul diodei redresoare utilizate. 1 U . se intercalează între sistemul de redresare şi sarcină circuite de tipul unor cuadripoli. Cele mai folosite filtre sunt: ¾ filtre simple (cu bobină sau cu condensator).

dioda redresoare se deschide în momentul în care valoarea tensiunii de reţea depăşeşte valoarea tensiunii de pe condensatorul de filtraj. . schema electrică a unui redresor monoalternanţă cu filtru cu condensator. +(-) D ui C Rs t u1(t) t1 t1 1' b a Filtrul cu condensator: a. La sosirea următoarei semialternanţe pozitive a tensiunii de reţea. b. Filtre cu bobină Folosirea filtrului cu bobină pentru îmbunătăţirea tensiunii pulsatorii redresate se bazează pe proprietatea bobinei de a menţine curentul constant. Filtrul cu bobină se conectează în serie cu sarcina. Ciclurile se repetă periodic. variaţia tensiunii la bornele sarcinii. reîncărcându-l la valoarea de vârf. b.

NU UITA! 1. max. Valoarea maximă a condenasatorului de filtraj este dată şi de tipul diodei redresoare utilizate. Nr. Valoare mică a factorului de ondulaţie ( = 0. 3.4) Redresor monoalternanţă 2. Tip de redresor Caracteristică 1. = 2Uim) 4. Condensator de filtraj de valori mari Redresor monoalternanţă 8. 2. ceea ce poate determina distrugerea acesteia. Valoarea tensiunii inverse maxime admise pentru diode Redresor dublă alternanţă cu priză mediană (Uinv. Crt. Solicitare mai mică a diodelor din punctul de vedere Redresor în punte al tensiunii inverse maxime 5. Frecvenţa semnalului pulsatoriu obţinut la bornele sarcinii Redresor dublă alternanţă cu priză mediană şi redre-sor în punte 7. precum şi din punctul de vedere al particularităţilor funcţionale. Încărcarea simetrică a reţelei de tensiune alternativă Redresor dublă alternanţă cu priză mediană şi redre-sor în punte . Valoarea mică a randamentului ( = 0.67) Redresor dublă alternanţă cu priză mediană şi redre-sor în punte 3. Dezavantajul filtrului cu condensator îl poate constitui valoarea mare a curentului prin diodă. Bobina de filtrare se montează în serie cu rezistenţa de sarcină. 4. În cataloagele de componente fabricantul indică valoarea maximă utilizabilă pentru condensatorul de filtraj. Numărului de diode utilizate în construcţia redresorului Redresor în punte 6. rezultatul comparaţiei celor trei tipuri de redresoare este sintetizat în tabel. COMPARAŢIE ÎNTRE CELE TREI TIPURI DE REDRESOARE Din punct de vedere constructiv. Condensatorul de filtraj se montează în paralel cu rezistenţa de sarcină.

având rolul de a menţine constantă tensiunea sau curentul consumatorului. Clasificare:  după parametrul electric menţinut constant: stabilizatoare de tensiune sau de curent.STABILIZATORUL GENERALITĂŢI Definiţie: Stabilizatoarel sunt circuite electronice care se conectează între sursa de alimentare şi consumator.  după metoda de stabilizare: stabilizatoare parametrice sau electronice.  după modul de conectare a elementului de reglaj (de control): stabilizatoare derivaţie sau serie. .

Plecând de la această observaţie se pot defini doi parametrii caracteristici unui stabilizator: ¾ factorul de stabilizare în raport cu tensiunea U in / U in FU  Uies / U Rs const ies ¾ factorul de stabilizare în raport cu rezistenţa de sarcină Rs / Rs FU  Uies / Uies U in const Definiţie generală: factorul de stabilizare reprezintă raportul dintre variaţia relativă a mărimii care produce nestabilitatea şi variaţia relativă a mărimii de ieşire.) trebuie menţinută constantă. Variaţiile acestei tensiuni pot apărea datorită variaţiilor tensiunii de intrare ( Uin) şi variaţiilor rezistenţei de sarcină ( Rs). TEHNICI DE REGLARE Funcţionarea stabilizatoarelor se bazează: ¾ pe comportarea neliniară a unui element (de exemplu diodă Zener). . Uin Us Sursă nestabiliza Stabilizator Rs tă Schema bloc de conectare a unui stabilizator Tensiunea de ieşire de la bornele rezistenţei de sarcină Us (fig. care la o variaţie mare a unui parametru (curentul) menţine practic constant alt parametru (tensiunea la bornele diodei. atunci când cel de-al doilea parametru de nestabilitate se menţine constant.7. 5.

preia variaţiile de tensiune sau de curent ale sarcinii. numit element regulator.¾ pe o schemă mult mai complexă. numit şi element de control. definite după poziţia elementului regulator în raport cu sarcina:  Reglarea derivaţie Elementul de reglaj (ER). în care. este plasat în paralel cu . Pentru stabilizarea unei tensiuniexistă două tehnici principale. menţinând constant parametrul de ieşire. un element activ de circuit (un tranzistor).

astfel încât curentul prin R se menţine constant şi deci tensiunea la bornele sarcinii nu variază. Creşterea tensiunii de intrare are tendinţa de a creşte tensiunea de ieşire. la variaţii mari ale curentului continuu de intrare Iin. deci tensiunea de ieşire va avea o variaţie mai mică: Uin = UR + URs Dacă se variază rezistenţa de sarcină RS. variaţiile de curent care apar sunt preluate de ER. creşte şi căderea de tensiune pe R. Rezistenţa R are rolul de a prelua variaţiile tensiunii de intrare şi de a limita în acest fel valoarea curentului prin elementul de reglaj. Din această cauză. în circuit creşterea de tensiune pe RS va fi mai mică. pe R se va obţine o valoare mai mică a căderii de tensiune. şi deci. UR IS Iin Uin RS ER US Reglarea derivaţie ER este un dispozitiv cu rezistenţă dinamică foarte mică în comparaţie curezistenţa de sarcină RS. ER se comportă ca o rezistenţă variabilă controlată de tensiunea de intrare sau de tensiunea de ieşire. să corespundă la bornele elementului ER variaţii extrem de mici ale tensiunii US. Dacă tensiunea de intrare creşte. IS Iin ER Uin US RS Reglaj tip serie În acest caz.  Reglarea serie Elementul de reglaj se plasează în serie cu rezistenţa de sarcină. care este şi tensiunea la bornele rezistenţei de sarcină. la scăderea Uin. deoarece are ca efect şi creşterea rezistenţei . Invers. dar.sarcina .

dar care au un randament mai ridicat. Reglarea serie se face folosind scheme mai complicate. În cazul unui scurtcircuit. . caracterizat printr-un parametru variabil cu valoarea curentului care îl parcurge se numesc stabilizatoare parametrice. Reglarea derivaţie are o construcţie simplă şi elementul de control nu prezintă pericolul unui scurtcircuit. 2. 1.elementului de reglaj. se prevăd montaje speciale de protecţie la scurcircuit. tensiunea la bornele acestuia duce la micşorarea tensiunii de ieşire. dar calitatea stabilizării este slabă. Stabilizatoarele parametrice de tensiune se pot realiza cu diode Zener. Variaţia rezistenţei de sarcină crează o variaţie de acelaşi tip a rezistenţei ER. STABILIZATOARE PARAMETRICE Definiţie: circuitele stabilizatoare care conţin un element neliniar. Pentru a evita acest risc. care are ca efect redresarea tensiunii de ieşire la o valoare constantă. Schemele de realizare sunt simple. elementul de control se poate distruge. Stabilizatorul cu reglare de tip serie este eficient şi la variaţiile de curent. Tipuri de stabilizatoare parametrice: de tensiune şi de curent. care se menţine astfel constantă. debitând în sarcină puteri relativ mici.

IzM). diferenţa fiind curentul necesar funcţionării diodei. (Izm. Iz UR IS Iin IZ Izmax Q UZ RS Uin Iz M Izmin P Uz a. b. Dezavantajele acestui stabilizator sunt: . b. Deoarece Uin  Us se obţine un factor de stabilizare mult mai mare decât 1. fiind egală cu tensiunea diodei Zener. Iin = IS + Iz Rezistenţa R. Tensiunea se menţine constantă. Uzm Uz UzM Stabilizator parametric cu diodă Zener: a. numită şi rezistenţă de balast. caracteristica elementului neliniar Din caracteristica diodei se observă că la variaţii mari de curent la intrare IZ (corespunzătoare unor variaţii mari ale tensiunii de intrare  Uin ). schema electrică. este aleasă astfel încât curentul prin ea (IR) să fie mai mare decât curentul necesar în sarcină. se obţine o variaţie mică a tensiunii la borne  Uz =  US.

¾ tensiunea stabilizată se modifică la variaţia temperaturii ambiante. Pentru a obţine tensiuni stabilizate mai mari se pot conecta mai multe diode Zener în serie . În oricare din aceste situaţii se impune ca punctul static de funcţionare să fie situat în imediata vecinătate a tensiunii Zener. iar puterea maximă admisibilă de disipaţie să nu depăşească puterea maximă admisibilă a diodei. ¾ modificarea în limite largi a curentului prin dioda Zener o dată cu modificarea tensiunii de alimentare. iar pentru a mări valoarea factorului de stabilizare se pot folosi mai multe celule dispuse în cascadă. .

4. . Pentru a mări valoarea factorului de stabilizare se pot folosi mai multe celule de stabilizare dispuse în cascadă. DZ2 . 2. 3. - b . Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conectează între sursa de alimentare şi consumator. Ii R + + II R1 R2 DZ1 + + Ui U Ui DZ1 DZ2 Uz . Stabilizatoarele au rolul de a menţine constantă tensiunea sau curentul consumatorului. Pentru a obţine tensiuni stabilizate mai mari se pot conecta mai multe diode Zener în serie. a - Scheme electrice de stabilizare cu mai multe diode Zener NU UITA! s 1.

 cu circuite acordate. iar amplificarea totală este egală cu produsul amplificărilor.  de foarte înaltă frecvenţă – au frecvenţa cuprinsă între 30 MHz şi 300 MHz. ¾ în funcţie de lăţimea benzii de frecvenţă semnalului amplificat:  de bandă îngustă – au lăţimea benzii cuprinsă între 9 şi 30 kHz.  de audio frecvenţă (de joasă frecvenţă) – au frecvenţa cuprinsă între 20 Hz şi 20 kHz. AU = Uies/Uin = A1 · A2 · A3 ¾ Caracteristica amplitudine – frecvenţă – reprezintă curba de variaţie a modulului amplificării în funcţie de frecvenţă.  de bandă largă – au lăţimea benzii cuprinsă între 30 MHz şi 300 MHz.  cu cuplaj prin transformator. Clasificare: ¾ în funcţie de puterea semnalului amplificat:  amplificatoare de semnal mic. Exemplu: A1 A2 A3 Uin U1 U2 Uies Schema bloc a uni amplificator cu trei etaje în cascadă. mai mare decât P1.  amplificatoare pentru semnale mari. În acest caz.AMPLIFICATOARE GENERALITĂŢI Definiţie: amplificatorul este un circuit electronic la care aplicând la intrare un semnal cu puterea P1. semnalul de la ieşirea unui amplificator devine semnal de intrare pentru amplificatorul următor. ¾ în funcţie de tipul cuplajului folosit între etaje:  cu cuplaj RC. Parametrii amplificatoarelor ¾ coeficientul de amplificare – este cea mai importantă mărime caracteristică a unui amplificator şi reprezintă raportul între o mărime electrică de ieşirea amplificatorului şi mărimea corespunzătoare de la intrare. Tipul amplificării Expresia matematică AU– amplificare de tensiune U ies / Uintr AI– amplificare de curent I ies / Iintr AP– amplificare de putere P ies / Pintr Pentru a mări amplificarea unui semnal se pot utiliza mai multe amplificatoare legate în cascadă.  cu cuplaj direct (galvanic). se obţine la ieţire un semnal cu puterea P2. ¾ în funcţie de banda de frecvenţă a semnalului amplificat:  de curent continuu – f = 0Hz.  de radio frecvenţă ( de înaltă frecvenţă) – au frecvenţa cuprinsă între 20 kHz şi 30 MHz. Se exprimă în dB (decibeli). Profilul: TEHNIC 82 Nivelul 3 .

5. frecvenţei sau influenţei diferitelor circuite folosite în amplificatoare. ¾ Raportul semnal – zgomot – reprezintă raportul între tensiunea de ieşire produsă de semnalul amplificat şi tensiunea de zgomot. datorită distorsiunilor care apar din cauza limitărilor în funcţionarea tranzistorului.707 din valoarea sa la frecvenţe medii. Profilul: TEHNIC 83 Nivelul 3 . ¾ Sensibilitatea – reprezintă tensiunea necesară la intrarea amplificatorului pentru a obţine la ieşire tensiunea sau puterea nominală. Prin zgomotul amplificatorului se înţelege semnalul obţinut la ieşirea amplificatorului în lipsa semnalului de intrare. ¾ Impedanţa de intrare – reprezintă raportul dintre amplitudinea tensiunii alternative aplicate la intrarea amplificatorului şi amplitudunea curentului de intrare cu ieşirea în gol.). A A0 0. AMPLIFICATOR DE TENSIUNE ÎN CONEXIUNEA EC Cel mai simplu circuit de amplificare este realizat dintr-un tranzistor în conexiunea EC (fig. S-a folosit un circuit de polarizare cu divizor în bază. ¾ Gama dinamică – reprezintă raportul între semnalul de putere maximă şi cel de putere minimă la ieşirea amplificatorului. fj – frecvenţa de tăiere la frecvenţe joase fs – frecvenţa de tăiere la frecvenţe înalte. Dacă la intrarea şi la ieşirea amplificatorului se conectează cele două canale ale unui osciloscop.707 A0 Banda amplificatorului F fj fs Banda amplificatorului – reprezintă intervalul de frecvenţe în interiorul căruia amplificarea nu scade sub 0.9. se vor putea vizualiza cele două semnale. Semnalul de ieşire (semnalul amplificat) se culege din colector. ¾ Factorul de distorsiune neliniară – semnalul de la ieşirea amplificatorului nu reproduce exact forma semnalului de la intrare. Semnalul care urmează a fi amplificat este dat de sursa Ug şi se aplică pe bază. ¾ Impedanţa de ieşire – reprezintă raportul dintre amplitudinea tensiunii alternative obţinute la ieşirea amplificatorului şi amplitudunea curentului de ieşire cu intrarea în gol.

 amplificare în tensiune mare. Acest tip de amplificator are următoarele caracteristicI:  impedanţă de intrare mică. la fel IC. NU UITA! 1. creşte curentul IB.  amplificare în curent mare.  amplificare în putere foarte mare. Tensiunea de la ieşirea unui amplificatorul realizat cu un tranzistor în conexiunea emitor comun este în antifază cu tensiunea aplicată la intrare.  impedanţă de ieşire mare. 2. RB1 RC EC IC IB UCE UBE  Ug RB2 RE Circuit de amplificare cu tranzistor în conexiunea EC Diagramele curenţilor de la intrarea (–) şi ieşirea amplificatorului (–) Dacă tensiunea UBE creşte. Dacă valoarea curentului IC creşte va creşte şi tensiunea la bornele rezistenţei RC şi tensiunea aplicată la intrare va fi amplificată. Profilul: TEHNIC 84 Nivelul 3 .

AMPLIFICATOARE CU REACŢIE Definiţie: amplificatoarele cu reacţie sunt amplificatoare la care o parte a semnalului de ieţire revine la intrarea acestuia. Structura Profilul: TEHNIC 85 Nivelul 3 .

amplificator fără reacţie  . comparator – compară semnalul de intrare(Uint) cu semnalul de la cuadripolul de reacţie (Ur= Uies) A' . Uint+Ur Uies Uint A  Ur A .cudripol de reacţie .amplificator cu reacţie Dependenţa amplificării cu reacţie de amplificarea fără reacţie şi de factorul de reacţie : ' A A  1 A Tipuri de reacţie Relaţia între amplificarea cu Valoarea lui reacţie şi fără reacţie 1 A Reacţie negativă A  A 1    A 1 Reacţie pozitivă A  A 1    A 1 Oscilaţie (amplificatorul s A   1A 0 transformă în oscilator) Nu apare reacţie A  A 1A 1 Profilul: TEHNIC 86 Nivelul 3 .

Tipuri de reţele de reacţie .

serie Reacţie paralel . Uint A A Uint Uies Uies   Reacţie serie.serie Uint Uies A Uies A Uint   Reacţie paralel .paralel Influenţa reacţiei negative asupra amplificării  micşorează amplificarea  măreşte stabilitatea amplificatorului  măreşte banda amplificatorului  asigură independenţa amplificării de parametrii amplificatorului  măreşte impedanţa de intrare pentru tipurile de reţele serie la intrare  măreşte impedanţa de ieşire pentru tipurile de reţele cu ieşire paralel  micşorează nivelul distorsiunilor neliniare AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE Definiţie: sunt amplificatoare de curent continuu. Uo Uo tensiune de ieşire V+ -Vcc Dacă semnalul este aplicat pe intrarea inversoare (-) se obţine un semnal în opoziţie de fază. Simbol: +Vcc V+ intrare neinversoare(+) + V. Ud +Vcc.pot executa operaţii matematice.paralel Reacţie serie.intrare inversoare (-) Ud tensiune de intrare diferenţială V. -Vcc alimentare tensiune continuă . Dacă semnalul este aplicat pe intrarea neinversoare (+) se obţine un semnal în fază cu semnalul de la intrare . având reacţie negativă interioară şi care fiind prevăzute cu reacţie negativă exterioară.

practic foarte mică. . practic foarte mare  impedanţa de intrare Zin este teoretic infinită.Parametrii AO:  amplificarea în buclă deschisă Ao (fără a conecta reacţia externă) este teoretic infinită. practic foarte mare  mpedanţa de ieşire Zo este teoretic zero.  Deriva tensiunii (apariţia unui semnal la ieşirea AO în absenţa semnalului de intrare) este nulă.

schema de principiu conţine mai multe rezistenţe conectate în nodul de la intrarea inversoare... ⎟ o . Uo ..împărţirea cu o constantă: condiţia este R2= R1/k. ⎛U 1 U 2 U⎞ n U ⎜   . Uo  Rr – reţeaua de reacţie externă  semnalul de intrare este aplicat pe intrarea inversoare prin intermediul rezistenţei R1  intrarea neinversoare este legată la masă  amplificarea în tensiune R Au   2 R1  semnul (-) arată că tensiunea de ieşire este în opoziţie de fază cu cea de intrare  proprietăţi: . unde k1  AO sumator: Rr R1 + A Uin B .Semnalul de la ieşire este un semnal în antifază cu semnalele de la intrare şi proporţional în modul cu suma lor. . unde k1 .circuit repetor: se pune condiţia k=1 .AO INVERSOR Rr R1 + A Uin B ..înmulţirea cu o constantă: condiţia este R2=kR1.

.+Un ...⎜R Rn ⎠⎟ Rr ⎝ 1 R2 Dacă rezistenţele sunt egale: Uo= U1+U2 +.

unde k1  AO sumator: Rn Rr A + R R1 B .AO NEINVERSOR Rr A + R1 B . Uo Uin  Rr – reţeaua de reacţie externă  semnalul de intrare este aplicat pe intrarea neinversoare prin intermediul rezistenţei R1  intrarea inversoare este legată la masă prin rezistenţa R1  amplificarea în tensiune R Au  1  2 R1  proprietăţi: . Uo Uin .înmulţirea cu o constantă: condiţia este R2+ R1=k.

atunci Uo= U1+U2 +...+Un ..  U  n  o n U R  Rr Dacă se aleg rezistenţele astfel încât R+Rr=nR... R U 1  U 2  ..

Dacă semnalul este aplicat pe intrarea neinversoare (+) se obţine un semnal în fază cu semnalul de la intrare. 3. NU UITA! 1. Amplificarea în tensiune . Dacă semnalul este aplicat pe intrarea inversoare (-) se obţine un semnal în opoziţie de fază. 2.

A  AO în u  conexiune R2 inversoare R1 AO în A  conexiune u 1 neinversoare R2 R1 .

produc oscilaţii întreţinute.oscilatoare de foarte înaltăfrecvenţă 3. Criteriul de clasificare Tipuri de oscilatoare crt 1. după natura componentelor din reţeaua selectivă .oscilatoare nesinusoidale 2. după forma semnalului generat .OSCILATOARE Definiţie: Oscilatoarele sunt circuite electronice care.oscilatoare sinusoidale .oscilatoare cu cuarţ OSCILATOARE SINUSOIDALE  generează un semnal a cărui ecuaţie a valorii instantanee este: u  U sin t  valoarea frecvenţei se obţine cu ajutorul unui circuit acordat LC sau. după domeniul de frecvenţe în care lucrează .oscilatoare de înaltăfrecvenţă (radiofrecvenţă) . care au o formă aproape sinusoidală şi o frecvenţă care depinde de valorile componentelor pasive şi de regimul de funcţionare al componentelor active. Parametrii oscilatoarelor:  Forma semnalului generat  Domeniul de frecvenţă în care lucrează  Stabilitatea frecvenţei de oscilaţie  Amplitudinea semnalului de ieşire  Stabilitatea amplitudinii semnalului de ieşire  Coeficientul de distorsiuni neliniare impus Clasificarea oscilatoarelor Nr.oscilatoare LC .oscilatoare de joasă frecvenţă (audiofrecvenţă) . folosind energia de curent continuu a sursei de alimentare.oscilatoare RC . datorită reacţei pozitive aplicate prin intermediul unei reţele selective RC  oscilatoarele cu reacţie sunt amplificatoare cu reacţie pozitivă  U1 A U2 Ur  Profilul: TEHNIC 91 Nivelul 3 .

condiţia de amplitudine:   A  1 j   A  B  condiţia de fază: e  adevărată pentru  A    2k 1 B Profilul: TEHNIC 92 Nivelul 3 .relaţia lui Barkhausen 1   Ao  condiţia de oscilaţie este: 1     0 (unde  este factorul de reacţie.  . una referitoare la modulul mărimilor Ao . A . Ao A amplificarea fără reacţie. A amplificarea circuitului cu reacţie)  relaţia lui Barkhausen este echivalentă cu două condiţii reale. Ao A . iar cealaltă referitoare la faza acestor mărimi.

Schema electrică de principiu a acestui tip de oscilator: Z2 C B Z1 Z3 U2 U3 U1 B Condiţia de oscilaţie . Cp.oscilatoare cu cuplaj magnetic  oscilatoare în trei puncte→ impedanţele cuadripolului de reacţie se conectează la cei trei electrozi ai tranzistorului. de ordinul sutelor de mii.OSCILATOARE LC  clasificare din punctul de vedere a modului de conectare a impedanţelor din circuitul de reacţie: .oscilatoare în trei puncte(Colpitts. Factorii care influenţează valorile acestora sunt: temperatura şi variaţia în timp a valorilor componentelor pasive. Hartley. astfel încât factorul de caliatte al circuitului este foarte R mare. . iar la aplicarea unor forţe mecanice pe feţele cuarţului se modifică proprietăţile electrice.oscilator Clapp: Z1 şi Z3 sunt bobine. a oscilatoarelor în trei puncte: Z1  Z 2  Z 3  SZ1 Z 3  0 Dacă Y1 şi Y3 sunt de aceeaşi natură. Circuitul echivalent al unui cristal de cuarţ: L – echivalentul electric al masei cristalului Cs – echivalentul electric al elasticităţii L R – echivalentul electric al pierderilor prin frecare C Cp – capacitatea monturii. Valorile componentelor echivalente ale cristalului de cuarţ depind de dimensiunile fizice ale acestuia. Stabilitatea frecvenţei de oscilaţie:deoarece frecvenţa de oscilaţie depinde de parametrii circuitului oscilant. iar Z2 este condensator. L. Z2 este de natură opusă acestora.oscilator Colpitts: Z1 şi Z3 sunt condensatoare. capacitatea dintre electrozi p Cs Rezistenţa de pierderi edte mult mai mică decât reactanţa X.  Oscilatoare cu cristale de cuarţ Utilizare: domeniul frecvenţelor foarte înalte Cuarţul este un material cu proprietăţi piezoelectrice: la aplicarea unei tensiuni electrice îşi modifică proprietăţile mecanice. Variante constructive: . Cs sunt foarte stabile în timp şi nu sunt influenţate de elementele de circuit. Valorile parametrilor R. Clapp) . scrisă în complex. iar Z2 este bobină . orice variaţie a valorilor acestor elemente modifică valoarea frecvenţei de oscialţie.

.etajul de amplificare introduce un defazaj de 180 → reţeaua de defazare 0 trebuie să introducă un defazaj de 180 →ar trebui să conţină două celule 0 RC (condensatorul introduce un defazaj de 90 între curentul şi tensiunea de la bornelesale) dacă elementele de circuit ar fi ideale. Observaţii: . după configuraţia cuadripolului de reacţie .cu reţea de defazare trece . datorită reacţiei pozitive. Profilul: TEHNIC 93 Nivelul 3 .zeci de kiloherţi  structura: .oscilatoare cu reacţie pozitivă selectivă . stabilitatea frecvenţei de oscilaţie este foarte mare.cuadripol de reacţie realizat din rezistenţe şi condensatoare  frecvenţa de oscilaţie: frecvenţa la care. Criteriul de clasificare Tipuri de oscilatoare RC crt 1.cu punte Wien .Deoarece rezistoarele şi condensatoarele sunt elemente reale de circuit. numărul minim de celule RC este 3.cu un tranzistor amplificator . de aceea poate înlocui bobina din oscialatorul Colpitts.cu două tranzistoare 2.cu punte dublu T  oscilatoare cu un tranzistor 0 .deoarece factorul de calitate este foarte mare. Cuarţul poate înlocui bobina din oscilatorul Colpitts. cristalul de cuarţ prezintă o frecvenţă de rezonanţă serie determinată de capacitatea Cs şi o frecvenţă de rezonanţă derivaţie determinată de Cp şi Cs în serie.Între cele două frecvenţe de oscilaţie cuarţul se comportă inductiv. OSCILATOARE RC  domeniul de frecvenţă: herţi .jos . . . amplificarea circuitului devine infinită. după numărul de tranzistoare ale etajului .sus .  Clasificare Nr.cu reţea de defazare trece .

Profilul: TEHNIC 94 Nivelul 3 .

a.RE – rezistenţa de stabilizare a PSF cu temperatura .RC – rezistenţa de colector care limitează intensitatea curentului de colector . C – elementele rezistenţei de reacţie ' . .R – conectează ieşirea cuadripolului de reacţie la intrarea amolificatorului Oscilator RC cu reţea de defazare trece – sus Frecvenţa de oscilaţie: 1 R f  64 c 2RC R +EC R1 Rc R R R C C C R' R2 CE RE Profilul: TEHNIC 95 Nivelul 3 .R1.CE – capacitatea de decuplare a rezistenţei de colector în c.Oscilator RC cu reţea de defazare trece – sus Frecvenţa de oscilaţie: +EC 1 f  C C R R R R' R2 CE RE rolul elementelor de circuit: .R. R2 alcătuiesc sursa de tensiune constantă pentru polarizarea tranzistorului .

.

RE. oscilatoare cu două tranzistare +EC Rc R1 Rc R C R C CE R2 RE CE RE R C Structura amplificator – cuadripol de reacţie C R U2 U3 U1  R C A  1 Frecvenţa de oscilaţie f  2RC Rolul elementelor de circuit: R. numai atunci când aceasta se află cuprinsă între anumite limite. mărimea corespunzătoare de la ieşire se păstreză constantă. numite praguri de limitare. CIRCUITE DE LIMITARE ¾ Definiţie: Circuitele de limitare sunt circuite care furnizează la ieşire o mărime (tensiune sau curent) proporţională cu mărimea de la intrare. C sunt elementle reţelei selective. limitarea se obţine prin .cu prag inferior. Rc. Atunci când mărimea de la intrare depăşeşte pragurile de limitare. rezistenţele R1. CE alcătuiesc amplificatorul. ¾ Tipuri de limitare . .cu prag superior. Cel mai simplu mod de realizare a limitatoarelor este prin folosirea diodelor şi rezistoarelor. Tranzistoarele. R2. .cu două praguri de limitare Pentru realizarea circuitelor de limitare se folosesc elemente neliniare: diode semiconductoare sau tranzistoare. Dacă se folosesc diode.

Dioda este polarizată cu o sursa E. Alternanţa obţinută la ieşire (tipul .cu prag inferior. La aplicarea alternanţei negative. Ea va conduce numai semnalele pozitive care depăşesc valoarea E de negativare a anodului.serie. Mărimea semnalului limitat în .  Limitatoare cu prag inferior la +E. b. La ieşire se obţin astfel numai alternanţele pozitive. . semnalului LIMITATOARE DE TIP SERIE  Limitatoare cu prag de limitare zero Funcţionare : La aplicarea alternanţei pozitive. cu minusul spre anod. comparaţie cu valoarea amplitudinii .cu prag diferit de zero. dioda este blocată şi tensiunea la ieşire este zero.trecerea acestora din starea de conducţie în starea de blocare şi invers. . b: diagrama tensiunilor de intrare şi de ieşire. u1 D t u1 R U2 U a.cu prag zero. atunci când semnalul atinge valoarea de prag a limitatorului. ¾ Clasificarea limitatoarelor Criteriu Tipuri Modul de montare a diodei în circuit .cu prag superior. dioda conduce şi întreaga tensiune aplicată se obţine la ieşire. t a: circuit de limitare serie cu prag inferior 0. pragului) .derivaţie.

cu şi fără sursă de polarizare a catodului u1 D t u1 R U2 U t a. b: diagrama tensiunilor de intrare şi de ieşire E t b.  În mod similar se explică obţinerea semnalelor de ieşire pentru cazurile în care dioda este montată invers. a: circuit de limitare cu prag inferior +E. Circuit de limitare cu prag superior – E d. Circuit de limitare cu prag superior zero b. diagrama tensiunilor de intrare şi de ieşire . diagrama tensiunilor de intrare şi de ieşire u1 E D t u1 R U2 U 2 t c. u1 E D t u1 R U2 U2 a.

LIMITATOARE DE TIP DERIVAŢIE În aceste circuite dioda se montează în paralel pe bornele de ieşire ale circuitului.E. La aplicarea alternanţei negative. Pentru alternanţa pozitivă a semnalului. u1 R t u1 D U2 E a. . dioda este blocată şi aceasta trece nemodificată la ieşirea circuitului. b. cu prag inferior zero. b: diagrama tensiunilor de intrare şi de ieşire  Limitator cu prag inferior la . U2 t a: circuit de limitare derivaţie cu prag inferior la – E . u1 R t u1 D U2 U2 a. b: diagrama tensiunilor de la intrare şi de la ieşire. dioda conduce şi scurtcircuitează semnalul la masă. dioda conduce alternanţa negativă numai după ce valoarea acesteia depăşeşte negativarea E a anodului.  Limitatorul de tip derivaţie. t a: circuit de limitare derivaţie cu prag inferior la zero. Prin introducerea unei surse E în serie cu dioda cu polul negativ spre anodul diodei.

apropiată ca formă de o succesiune de impulsuri trapezoidale.LIMITATOARE CU DOUĂ PRAGURI DE LIMITARE Prin asocierea unor circuite de limitare derivaţie se obţine un limitator cu două praguri de limitare Dacă la intrarea unui limitator cu două praguri se aplică o tensiune sinusoidală. u1 R t u1 D1 D2 U2 E E U2 t +E . Cu cât amplitudinea semnalului este mai mare şi pragurile mai apropiate. cu atât semnalul rezultat se poate asimila mai bine cu o succesiune de impulsuri dreptunghiulare. la ieşire se obţine o tensiune limitată.

.

7 Tipuri de dispozitive optoelectronice Transformare A.3.3.6 Tranzistorul bipolar Simulare A.3.ANEXA 2 FIŞĂ DE PROGRES AL ELEVULUI FIŞĂ REZUMAT Modulul: Circuite electronice analogice pentru telecomunicaţii Numele elevului: Data începerii: Data încheierii: Competenţe Activitatea de învăţare Data realizării Verificat obiectivului de Semnatura învăţare profesorului Competenţa 1 A.3. A.5 Tranzistorul bipolar Concurs de întrebări A.3.3 Diode telecomunicaţii semiconductoare Sortare A.7 Tipuri de dispozitive optoelectronice Transformare .2 Tipuri de diode electronice Transformare analogice din echipamentele de A.3.1 Joncţiunea pn şi dioda Analizează semiconductoare funcţionarea Concurs de întrebări circuitelor A.3.4 Ridicarea caracteristicii statice a diodei semiconductoare Simulare.3.

Redresorul Analizează Transformare funcţionarea B. Amplificatorul de Concurs de întrebări telecomunicaţii.10 Componente electronice discrete Decizii.3.3.3.3.13 Componente electronice discrete Simulare A.2.8 Componente electronice discrete Diagrama păianjen A.9 Componente electronice discrete Concurs de întrebări A.3.12 Componente electronice discrete Joc de testare a cunoştinţelor A.3.3.11 Componente electronice discrete Idei care merită spuse A.7.5.3.4.3. Circuite electronice analogice Joc de testare a cunoştinţelor .3. B.3.3. decizii A. Circuite integrate analogice Sortare B.3. Redresorul dublă circuitelor alternanţă cu punte de electronice diode analogice din Simulare echipamentele B.3. A. Circuite integrate analogice Diagrama păianjen B. Circuite electronice analogice Reconstrucţia B.3.8. Circuite electronice cu componente discrete Diagrama păianjen B.14 Tranzistoare bipolare Cubul Competenţa 2 B.1.6.3.

3.11.11. Circuite de limitare Cubul B.12.10.9.3.3. Oscilatoare cu cuarţ Cubul Competenţa 3 B.3.3.5 Tranzistorul bipolar Concurs de întrebări A.3.3 Diode semiconductoare Sortare A.3.8 Componente electronice discrete Diagrama păianjen .2 Tipuri de diode numerice în Transformare legătură cu aceasta A. Amplificatoare operaţionale Simulare B.3.3.3.1 Joncţiunea pn şi dioda Planifică o semiconductoare activitate şi Concurs de întrebări culege date A.3.3.4 Ridicarea caracteristicii statice a diodei semiconductoare Simulare. A.3.3. Circuite analogice Găsirea elementului greşit B.7 Tipuri de dispozitive optoelectronice Transformare A. Competenţa 4 A. Circuite analogice Verifică Găsirea elementului greşit funcţionarea B.13.6 Tranzistorul bipolar Simulare A. Circuite analogice circuitelor Simulare electronice analogice din echipamentele de telecomunicaţii. Circuite analogice Simulare B. B.3.10.

9 Componente electronice discrete Concurs de întrebări .3.A.

Circuite integrate analogice Sortare B.2.6 Tranzistorul bipolar Simulare .13 Componente electronice discrete Simulare B.3. Circuite analogice Găsirea elementului greşit B.3.3. Redresorul dublă alternanţă cu punte de diode Simulare B.3.4. Circuite electronice analogice Reconstrucţia B.3.3. Circuite analogice Simulare Competenţa 5 Interpretează A.3.7. concluziile A.3. A. Circuite electronice analogice Joc de testare a cunoştinţelor B.3.6.3. Amplificatoare operaţionale Simulare B.3.8.3.5. Amplificatorul Concurs de întrebări B.11.3.10 Componente electronice discrete Decizii.10.3. decizii A.3. Circuite integrate analogice Diagrama păianjen B.4 Ridicarea rezultatele caracteristicii statice a obţinute şi diodei semiconductoare prezintă Simulare.11 Componente electronice discrete Idei care merită spuse A.3.3. Circuite electronice cu componente discrete Diagrama păianjen B.12 Componente electronice discrete Joc de testare a cunoştinţelor A.9.

10. Redresorul dublă alternanţă cu punte de diode Simulare B. Circuite analogice Găsirea elementului greşit B. Circuite analogice Simulare Competenţa Activitatea de Obiectivul de Finalizat învăţare învăţare Competenţa 1 A.3.3.3. telecomunicaţii Comentariul elevului: Comentariul profesorului: .2. B.3.11.3. Circuite electronice analogice Joc de testare a cunoştinţelor B.3. Amplificatoare operaţionale Simulare B.1 Joncţiunea Data când Obiectivul: Analizează pn şi dioda obiectivul a fost Această activitate funcţionarea semiconductoare realizat: vă va ajuta să circuitelor Concurs de învăţaţi rolul electronice întrebări amplificatoarelor analogice din şi să cunoaşteţi echipamentele parametrii de acestora.8.9.

Profesorul organizează clasa în grupe mici (3 elevi). Elevii se vor organiza în grupe mici (4 – 5 elevi).3. care termină activitatea mai repede. Eelevii se vor organiza în grupe mici (5 elevi). Activitatea A. Activitatea A.5. care termină activitatea mai repede. Se poate scrie pe tablă denumirea unei componente şi grupele/echipele vor lucra propune.6. Elevii se vor organiza în grupe de câte 4. fiecare. 3. La itemul 7 se vor alcătui liste de cuvinte şi pentru alte tipuri de diode. astfel încât fiecare grup să caracterizeze altă diodă.1.3.3.3.3.ANEXA 3 SUGESTII METODOLOGICE Activitatea A. li se poate cere să construiască hărţi mentale în baza cărora să explice conţinuturile pentru elevii cu dificultăţi de asimilare. li se poate cere să construiască hărţi mentale în baza cărora să explice conţinuturile pentru elevii cu dificultăţi de asimilare. vor realiza o scurtă prezentare pe care purtătorul de cuvânt al grupului o va expune în faţa întregii clase. Apoi. Activitatea A. Elevilor cu ritm de lucru mai bun. Activitatea A.2. Activitatea A. folosind diagrama păianjen.3. Activitatea A. Elevii vor lucra în grupe mici (3 elevi). Profesorul poate distribui sarcinile de lucru şi individual. .8. Activitatea A. Elevii se vor organiza în grupe de câte 4. La fel de bine se poate desfăşura activitatea şi individual. Elevii se vor organiza în grupe mici (4 – 5 elevi). elementele prin care vor caracteriza componenta respectivă. 3.4.3. Elevii se vor organiza în grupe mici (4 elevi). Elevilor cu ritm de lucru mai bun.7.

11. se poate desemna un juriu de elevi care să preia aceste sarcini de monitorizare şi notare ale profesorului. pentru o creştere a gradului de dificultate şi o mai bună consolidare a temei în discuţie.10.3. precum şi pentru răspunsurile la seturile de întrebări ale celorlalte grupe. Profesorul va verifica întrebările şi răspunsurile pentru a fi sigur că sunt atinse informaţii relevante şi răspunsurile sunt corecte. Activitatea A. O grupă va reprezenta juriul. Fiecare grup va fi notat pentru setul de întrebări concepute. dar şi în grupe mici (5 elevi). Este bine dacă elevii decupează şi inscripţionează cartonaşele singuri. Fiecare grup va prezenta câte 2 utilizări ale uneia din componentele electronice studiate Se va iniţia apoi o discuţie pe marginea materialelor prezentate şi fiecare grupă va acorda o notă materialului prezentat de celelalte grupe. În cazul în care este posibil. Grupa care nu răspunde la două întrebări succesive este eliminată din concurs. Fiecare grup va formula câte 6 întrebări de verificare a cunoştinţelor despre una dintre componentele electronice studiate.12.3. Nota finală a grupei va fi dată de media notei de start pentru setul de întrebări realizat şi a notelor obţinute la răspunsul la celelalte întrebări. De asemenea. . Unui elev kinestezic i se poate atribui sarcina de a conduce grupul de lucru. Elevii se vor organiza în grupe mici. Criteriile de apreciere pot fi stabilite de către elevi. Elevii vor stabili nota acordată pentru grupa care răspunde unui set de întrebări.3.3. Activitatea A. care va fi nota de start. pentru calitatea setului de întrebări (şi răspunsuri) conceput. Răspunsurile vor fi date în scris. profesorul poate decide ca activitatea să fie continuată în perechi. precum şi răspunsurile la acestea. Elevii se vor organiza în grupe mici (4 elevi).13. Profesorul va organiza clasa în grupe mici (4 elevi). Profesorul poate organiza activitatea în perechi.3.Activitatea A. Această activitate este foarte potrivită mai ales pentru elevii kinestezici şi vizuali. El va acorda şi o notă. Activitatea A. Profesorul poate creşte gradul de dificultate al activităţii prin introducerea câte unui cartonaş distractor în setul de cartonaşe-simbol sau în cel de cartonaşe-denumire. Aspecte avute în vedere la acordarea notei de către profesor/juriu pentru setul de întrebări formulate: ¾ Corectitudinea întrebărilor formulate ¾ Claritatea exprimării ¾ Acurateţea răspunsurilor sugerate Aspecte avute în vedere la acordarea notei de către echipele concurente pentru răspunsul la setul de întrebări formulate: ¾ Claritatea exprimării ¾ Rapiditatea furnizării răspunsului ¾ Acurateţea răspunsului ¾ Colaborarea cu ceilalţi membri ai grupului Activitatea A.9.

activitatea va fi una de echipă. . De fapt. Activitatea B.3. Activitatea B.3. Elevii se vor organiza în grupe mici (4 elevi). Grupa care nu răspunde la două întrebări succesive este eliminată din concurs. Fiecare grup va formula câte 4 întrebări de verificare a cunoştinţelor despre unul din circuitele electronice cu componente discrete studiate. sursă de tensiune şi componente electronice discrete. Folosind diagrama păianjen vor realiza o scurtă prezentare. Activitatea B. Se vor alege câte 2 circuite din fiecare tip.3. Va exista un conducător de echipă. precum şi răspunsurile la acestea. Activitatea A.14. Activitatea B. deoarece membrii vor primi sarcini de lucru individualizate.3.7. Elevii se vor organiza în grupe mici (5 elevi). letcon.3.3. Elevii se vor organiza în grupe mici (5 elevi).3.3. Fiecare grupă va avea de realizat un alt circuit. în funcţie de stilurile şi abilităţile fiecăruia.Fiecare grup va avea la dispoziţie o plăcuţă de test. Activitatea B. oscilator). profesorul poate scrie cerinţele pe cartonaşe pe care le înmânează grupelor respective.6. Se va scrie pe tablă denumirea unui circuit şi grupele vor propune elementele prin care vor caracteriza circuitul respectiv. Se va scrie pe tablă denumirea unui circuit integrat analogic şi grupele vor propune elementele prin care vor caracteriza circuitul respectiv. În loc de a detalia la tablă cerinţele de pe feţele cubului.3. Elevii se vor organiza în 6 grupe. Elevii se vor organiza în grupe de câte 4.8. Elementele caracteristice fiecărui tip de redresor vor fi trecute de către fiecare grupă de elevi într-un tabel recapitulativ (vezi figura). Activitatea B. Profesorul va monitoriza activitatea echipelor pentru a se asigura că discuţiile sunt pe drumul cel bun. Activitatea B.2. Activitatea B. Fiecare grupă va trebui să culeagă date despre un alt tip de circuit integrat analogic (amplificator operaţional.4. un raportor precum şi un “secretar” care va înregistra totul pe foaia de flip-chart.3. Elevii se vor organiza în grupe mici (4 elevi). Folosind diagrama păianjen vor realiza o scurtă prezentare.5. Elevii se vor organiza în grupe mici (5 elevi). stabilizator de tensiune. Elevii se vor organiza în grupe mici (4 elevi). Elevii se vor organiza în grupe mici (4 elevi).1.

Activitatea B. în funcţie de stilurile şi abilităţile fiecăruia. De fapt. Elevii trebuie să găsească greşelile şi să precizeze modul de corectare a schemei.9.3. un raportor precum şi un “secretar” care va înregistra totul pe foaia de flip-chart. Va exista un conducător de echipă. Va exista un conducător de echipă. Fiecare grupă va primi un set de 4 cartonaşe pe care se află schemele electrice ale unor circuite studiate şi în care există câte o greşeală.3. Activitatea B. în funcţie de stilurile şi abilităţile fiecăruia.12. profesorul poate scrie cerinţele pe cartonaşe pe care le înmânează grupelor respective. profesorul poate scrie cerinţele pe cartonaşe pe care le înmânează grupelor respective.10. Activitatea B.Profesorul va verifica întrebările şi răspunsurile pentru a fi sigur că sunt atinse informaţii relevante şi au răspunsuri corecte. Activitatea B. deoarece membrii vor primi sarcini de lucru individualizate. Activitatea B. Elevii se vor organiza în grupe de câte 4. Elevii se vor organiza în grupe mici (2 elevi). Elevii se vor organiza în grupe mici (4 elevi). deoarece membrii vor primi sarcini de lucru individualizate. În loc de a detalia la tablă cerinţele de pe feţele cubului. activitatea va fi una de echipă. Profesorul va monitoriza activitatea echipelor pentru a se asigura că discuţiile sunt pe drumul cel bun. În loc de a detalia la tablă cerinţele de pe feţele cubului. activitatea va fi una de echipă. . Elevii se vor organiza în 6 grupe.3.3.11. De fapt.3. Profesorul va monitoriza activitatea echipelor pentru a se asigura că discuţiile sunt pe drumul cel bun. un raportor precum şi un “secretar” care va înregistra totul pe foaia de flip-chart.13. Elevii se vor organiza în 6 grupe. Întrebările vor fi schimbate între grupuri.

germaniu şi siliciu d.9 1–b 2–c 3–a 4–c 5–b 6–a 7–a 8–c 9–b 10 – c . dar opuşi ca semn. se obţin diode compensate termic.3.1 1–a 2–b 3–a 4–a 5–c 6–a 7 – cu cuvintele alese se pot formula următoarele idei: .Prin legarea în aceeaşi capsulă a două diode Zener cu coeficienţi egali.ANEXA 4 SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR Activitatea A.3. joncţiunea emitorului polarizată direct joncţiunea colectorului polarizată invers 3–b 4–c 5–b 6 – Două tranzistoare cu caracteristici similare .5 1–a 2 a. Activitatea A. Activitatea A.Pe capsula diodei Zener se marchează electrodul pe care se aplică plusul tensiunii de polarizare (catodul diodei). 1 – colector 2 – bază 3 – emitor c. unul de tip npn şi altul de tip pnp.Dioda stabilizatoare sau dioda Zener utilizează proprietatea joncţiunii pn de a avea în regim de polarizare inversă o tensiune constantă la borne într-un domeniu larg de variaţie a curentului. . tranzistor bipolar de tip npn b.3. . se numesc tranzistoare complementare.

Activitatea A.10 .3.

3 V).exemplu: Simbol componentă denumire LED Dioda Zener Tranzistor Activitatea A. – JC polarizată direct. ¾ Regimul de blocare (tăiere) – JE polarizată invers. generaţi termic. Curentul care trece prin tranzistor este foarte mic (nA) şi este datorat purtătorilor minoritari.purtătorii de sarcină sunt electronii şi golurile Compară: ¾ Regimul activ normal (RAN) – JE polarizată direct. . . Coeficientul de amplificare în curent este mai mic decât în regim activ normal. Curenţii care circulă prin tranzistor sunt limitaţi în principal de circuitul exterior. Tranzistorul permite obţinerea celei mai importante amplificări a semnalelor.3. joncţiunea emitor-bază şi joncţiunea colector bază. – JC polarizată invers. – JC polarizată invers.un tranzistor bipolar are 2 joncţiuni. Tensiunile pe cele două joncţiuni sunt mici şi relativ independente de curenţi (UCesat  0. ¾ Regimul de saturaţie – JE polarizată direct.2 0. ¾ Regimul activ invers – JE polarizată invers. deoarece tehnologic suprafaţa colectorului este mai mică decât suprafaţa emitorului.11 Descrie: . – JC polarizatădirect.

Analizează: .

Rezistenţa din emitorul tranzistorului, RE, are un rol
RC important în îmbunătăţirea parametrilor schemei
RB1 EC din punct de vedere al temperaturii.
IC
Divizorul de tensiune RB1 , RB2 are rolul de a
UCE asigura pe baza tranzistorului un potenţial constant,
care să determine funcţionarea acestuia în regimul
UBE dorit.
RB2
RE Rezistenţa de colector RC este numită şi rezistenţă
de sarcină.

Circuit de polarizare cu divizor în bază
Asociază: - regim de blocare – intrerupător deschis
- regim de saturaţie – intrerupător închis
Aplică: circuite basculante
Activitatea B.3.3
1.
a. coeficientul de amplificare
b. Caracteristica amplitudine – frecvenţă
c. Impedanţa de intrare
d. Impedanţa de ieşire
e. Factorul de distorsiune neliniară
f. Raportul semnal – zgomot
g. Gama dinamică
h. Sensibilitatea
2. . banda - 20 Hz şi 20 kHz;
3. Banda amplificatorului – reprezintă intervalul de frecvenţe în interiorul căruia
amplificarea nu scade sub 0,707 din valoarea sa la frecvenţe medii.
4. Gama dinamică – reprezintă raportul între semnalul de putere maximă şi cel de
putere minimă la ieşirea amplificatorului.
5. se măreşte stabilitatea amplificării
6. 20kHz – 30MHz
7. 1    A 1
0
8. 180 (/2)
9. se micşorează nivelul distorsiunilor
10. Raportul semnal – zgomot – reprezintă raportul între tensiunea de ieşire produsă
de semnalul amplificat şi tensiunea de zgomot.

Activitatea B.3.10
redresor monoalternanţă cu filtru capacitiv – condensatorul trebuie montat în paralel
cu rezistenţa de sarcină şi nu în serie

D
ui

redresor dublă alternanţă cu punte de diode – diodele D2 şi D4 sunt montate greşit

1
D4
D1
220 V + (-
50 Hz
D2 D3
R

circuit de polarizare LED în c.a. – este necesară încă o diodă montată în paralel cu
led-ul
R
I

~
UF

circuit de polarizare a tranzistorului cu tensiune de bază constantă – sursa de
tensiune EC este montată invers

RB1 RC EC

Ug RB2 RE

circuit de polarizare a tranzistorului cu tensiune de bază constantă – sursa de
tensiune EC este montată invers

RB1 RC EC Ug RB2 RE  .

doamnei directoare Adriana Trifu pentru neobositele încurajări şi sugestiile preţioase oferite. de multe ori. doamnei Mariana Violeta Ciobanu pentru activitatea de coordonare. Nu în ultimul rând. din partea CNDIPT şi domnului Ivan Mykytyn din partea WZG International pentru consultanţă şi asistenţă tehnică. precum şi elevilor noştri care ne-au oferit feed-back permanent pentru activităţile de învăţare. MULŢUMIRI Următoarelor persoane dorim să le aducem mulţumiri la finalizarea acestui proiect: doamnei Angela Popescu. 6. suntem recunoscătoare familiilor noastre pentru răbdarea cu care ne-au înconjurat cât şi pentru ideile constructive cu care au contribuit. .

Oxford English for Electronics. Longman Scientific and Technical. MacMillan Education Ltd. Editura Economică. Glendinning. Electronic and Electrical Engineering. 7. John. Circuite integrate digitale. Editura Didactică şi Pedagogică.. Barbu Eneia. Calcutt D. 2000 4. Editura Atelier Didactic. Componente şi circuite electronice. 1983 3. ILEX East Sussex.Gheorghe. Geoff. Mureşan Tiberiu. Warnes Lionel. Profesorul azi. MacMillan Press Ltd. Eric H.. Breackthrough Thinking.. McEwan. Practical Electricity and Electronics. Drăghici Ioan M. . Souter Nick. Savage Allan. Watson John. 1994 . Ştefan M. Robe Mariana (coordonator). Basic Technical English. Petty. M.. 1995 7. Metode moderne de predare. 2007 9. Hick Steve. 2007 2. 1995 8. Bucureşti. Maddock R. J. 2002 6. Principles and Practice. Sinteze pentru examenul de bacalaureat. Comfort Jeremy. Electronics for Engineers. 1996 5. Using Creativity to Solve Problems. BIBLIOGRAFIE 1. OUP. OUP.