You are on page 1of 9

Drept privat roman

1. Noţiunea dreptului privat roman;

-Dreptl reprezinta ansamblul normelor de conduita obligatorie, instituite si sanctionate de catre
stat ,care reglamenteaza raporturile dintre membri unei colectivitati, insa dreptul roman cuprinde
totalitatea normelor de conduita instituita si sanctionata de statul roman, ce constituie un sistem
extrem vast si complex, format din numeroase ramuri si institutii juridice , aflate intr-un proces
continuu de transformare si interconditionare ea cuprinde totalitatea normelor juridice alcatuite si
puse in aplicare de statul roman adunate intrun sistem complicat format din mai multe instante si
institutii juridice .

2. Divizarea dreptului roman în drept public şi privat;

-La fel ca dreptul actual dreptul roman a fost divizat in doua mari categori : Dreptul public si dreptul
privat cel care a pus bazele divizari a fost jurisconsultul roman Ulpian sec 3 d h afirmind ca :
dreptul public are rolul de a proteja interesele publice si respectival intregii societati, iar dreptul
privat avea scopul de a proteja interesele personale particulare , la rindul sau dreptul privat se
divizeaza in patru parti : drept civil,D gintilor,Dnatural,D pretorian.ceia ce se intilneste in dreptul
public. D public este rigid cel Privat este rigid despozitiv.

3. Perioadele istorice ale evoluţiei DPR;

-Dreptul roman a evoluat in decursul a 3 perioade succesive

1)epoca veche - ce incepe dela fondarea romei anul 754 I.H pina in anul 27I.H ea este cacracterizata
prin formalism si regiditate, magie si religie. In aceasta epoca au fost doua izvoare de drept obiceiul
juridic si legea.

2)Epoca clasica dureaza din anul 27 I.H pina in 284 d.h numita si epoca de aur deoarece in aceasta
perioada roma a cunoscut o inflorire economica datorata cuceririlor victorioase. Dreptul clasic era
usor adoptabil noilor relatii , izvoarele de drept care a-u stat la baza crearii sistemului juridic in
aceasta epoca a fost edictul pretorului.

3)Epoca post clasica a inceput din anul 284 pina in 565 d.h aceasta epoca a suferit de o criza
economica financiara , politica militara si juridica ce a dus la perderea originalitatii si puterea de
creatie a dreptului roman. Principalul izvor de drept in epoca clasica a fost constitutia imperiala.

4. Sistemele de bază ale DPR: ius civile, ius gentium, ius praetorium. Influenţa

reciprocă dintre ele.

-dreptul civil (us civile) cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglamentau relatiile dintre romani.
Este un drept rigid greoi cu multe formatiuni.

- Dreptul gintilor (ius gentium) este ansamblul de reguli care reglamentau relatiile dintre cetateni
romani si straini

-edictele magistratilor. Izvoarele formale ale DPR: obiceiul. în sens formal şi ca sursă de cunoaştere. Noţiunea de izvor de drept: în sens material. politic cultural ce influenteaza asupra unor norme juridice -in sens formal reprezinta forma in care se exprima dreptul ele au aparut si sau perfectionat si sau dezvoltat in strinsa legatura cu situatia politica . prin aplicare continu indelungata a capatat forta juridica -legea lex hotarirea luata de catre adunarea poporului din momentul in care era adoptata devenea norma obligatorie pentru intreaga populatie . legea. in inima omului de catre dumnezeu norme care se mentin vesnic sunt respectate de toate popoarele lumii sunt perfecte si nu necesita schimbari. senatusconsultele.dispozitii emise de catre magistrati pretori edili curuli guvernatori de provincii cenzori . . edictele magistraţilor. 7. principiile si legile alcatuite de romani au ramas neschimbate si se aplica in zilele noastre . Recepţia DPR.Importanta DPR 1) difinitiile .a Mai tirziu dreptul roman a suportat o puternica influenta germanica astfel in cit a luat nastere sistemul romano-germanic intilnite in germania fed.luate impreuna au alcatuit dreptul pretorian. -obiceiul juridic (cutuma) regula nescrisa care. 2) vocabularul juridic folosit si in prezent . 5.m 6. -Drept natural (ius naturale) ansamblul normelor de conduita .Spania<Portugalia s. Franta.hotaririle senatului deveneau izvoare de drept in masura in care exprimau vointa imparatului -constitutiile imperiale actele emise de catre imperator acestea erau de patru feluri edicta . qestori cu ocazia numiri in functie in care aratau cum vor conduce si ce procedeie juridice vor folosi. In prezent dreptul roman sta la baza formarii dreptului in Italia. . -in sens material adica ce tine de factori sociali economici geografici.Acestea emiteau ordine hotariri decizii care . 3) a facut posibila dezvoltarea gindirii si educatiei juridice . decreta si rescripta . mandata . Dreptul pretorian a aparut si sa dezvoltat datorita dreptului civil introdus de catre pretori pentru a veni in ajutor dreptului civil pentru al completa si al modifica in conformitate cu binele public. . intiparite de la nastere . -Dreptul pretorian (Ius gentium) este dreptul creat prin activitatea magistratilor si in special a pretorilor .sociala si cutumuala. jurisprudenţa. 3) temelia pe care sa format sistemul juridic al RM si in majoritatea tarilor din EU. Rusa suedia danemarca olanda s. Importanţa DPR în formarea sistemelor de drept ale ţărilor Europei continentale. Raportul dintre dreptul pretorian si dreptul civil. constituţiile imperiale. economica .

-folosinduse de puterea pe care o aveau pretori pentru a interveni printre mijloace specifice in apararea unor persoane ei aveau dreptul sa emita interdicte si decrete cu scopul de a pune capat unor conflicte Interdicta . . 12. -ea este reglamentata de legea celor 12 table judecata se efectua in 2 faze 1) inaaintea magistraturii 2) inaintea judicatorului Caracterile procesului legisanctiunilor caracterizata de o serie de de caractere comune judiciar . actiuni civile si actiuni pretoriene . Procedura legisacţională.era ordin prin care pretorul impunea unei sau ambelor parti sa faca un act juridic sau a abtina dela ele Decreta erau niste ordine ale pretorului adresate partilor aflate in conflict prin care acestea erau impusi sa savirseasca anumite actiuni care va pune capat repede a conflictului 13. -jurisprudenta stiinta dreptului creata de juristi romani. 8. 10.Mijloacele specifice de apărare pretoriană.Procedura extraordinară. părţile componente ale formulei. actiuni penale persecutorii si actiuni mixte . actiuni de drept strict si actiuni de buna credinta . In dreptul roman erau recunoscute numai atitea drepturi cite actiuni existau cele mai importante actiuni in dreptul roman erau : actiuni reale si actiuni personale . formalist si secent 9. Structura formulei era alcatuita din 4 parti si 2 parti accesorii cele principale erau intentia demonstratia adjudecarea condamnarea cele secundare erau prescriptiunile si exceptiunile.formulele de judecata erau alcatuite de magistrat pentru fiecare proces in parte aceasta era instructiunea scrisa prin care magistrul indica judecatorului ceia ce trebuie sa faca . . -Actiunea constituia un mijloc procedural prin care persoana careia I sa incalcat un drept putea sa se adreseze in instanta de judecata cerind restabilirea dreptului incalcat .Termenii de prescripţie. actiuni direcye si utile .. Procedura formulară: formula. cauzele înlocuirii procedurii legisacţionale cu cea formulară. -este atunci cind dispare diviziunea procesului in cele doua faze ea se desfasoara in fata unei singure instante 11. actiuni private si actiuni populare . legal. actiuni arbitrarii.Noţiunea şi clasificarea acţiunilor.

19. 15. --orce fiinta umana capabila sa fie subiect de drept care sa poata dobindi dreptu si sa asume obligatiile calitatea de persoana o detineau doar oamenii liberi doar ei puteau participa la veata juridica Aptitudinea juridica de a participa la viata juridica se numea personalitate sau capacitate juridica era deplina si redusa cea deplina o avea persoana ce indeplinea urmatoarele conditii con. Capacitatea juridică deplină a persoanei. con de a fi cetatean roman.Statutul juridic al latinilor şi peregrinilor. -latini erau rude de singe cu romani ce constituiau acelasi popor existau patru categori de latini 1) veteres.-este intervalul de timp decurs caruia persoana are posibilitatea sa inainteze actiunea in instanta de judecata pentru asi apara un drept incalcat daca in decursul acesteai perioade de timp persoana nu se adreseaza cu actiune in judecata atunci dupa expirarea termenului de prescriptie actiunea sa nu mai poata fi stabilita . De om liber.Noţiunea de persoană. -- 18.Capacitatea juridică limitată a persoanei (capitis deminutio) -. de a incheia o casatorie de a fi soldat.Afectarea onoarei şi demnităţii civile şi influenţa ei asupra capacităţii jurice a cetăţenilor romani. -cetatenii romani erau oameni care locuiau in cetatea romei acest statut le conferea garantii si libertati in plus pe care nu le aveau alti locuitori din imp roman ei se bucurau de toate drepturile civile si politice cumm ar fi dreptu de a incheia acte juridice . 14.Statutul juridic al cetăţenilor romani. 16.se supuneau romanilor si beneficiau de multe drepturi pe care le aveau romani 2) coloniari locuiau in coloniile fondate de romani in zona italiana de azi statutul lor era inferior fata de statutul latinilor veteres ei nu aveau ius conubium si toate drepturile ce decurgeau din aceasta 3) iuniani erau sclavii dezrobiti fara respectarea normelor solemne ei nu puteau lasa bunurile ca mostenire trecind averea la stapinul ce la eliberat din sclavie 4) Latini fectivi erau locuitori din provincii ei erau latini numai din punct de vedere juridic .peregrini ei nu aveau drepturi politice si civile in schmb se bucurau de dreptul gintilor de care profitau toti strainii imperiului in functie de conditia lor juridica peregrini erau divizati in doua categori . de a alege si de a fi candidat la o functie 17. con de a fi sef de familie .Influenţa vîrstei asupra capacităţii jurisice a cetăţenulor romani.

totalitatea persoanelor . a interzis stapinilor sa foloseasca robii in jocurile de circ .Statutul juridic al libertinilor. - 23. provincii. de aceia sclavi de multe ori organizau rascoale deaceia imperiul roman a intervenit la bunatatirea conditiilor de veata . stapinul il putea vinde si omori deaceia el nu avea patrimoniul. vindica si testamento Prin forma censu robul capata dreptu de a plati impozite statului acest lucru se datoreaza recesamintului cind stapinul nu doreste sa plateasca impozite pentru robu sau il elibereaza ca acesta de sinestatator sa plateasca impozite dar in acelasi timp sa presteze servicii patronului. 20. -La romani sclavul era considerat un lucru .cetati. Vindicata este modalitatea de dezrobire in timpul cind o persoana intenta un proces in potriva stapinului sclsvului si in acest proces este atins sclavul acesta in urma procesului putea deveni liber. Testamento este atunci cind stapinul scrie un testament in care scrie numele sclavului care urma sa devina liber dupa moartea sa 22. colonii. municipii. orase si sate. a interzis castrarea sclavilor si uciderea acestora . -persoana juridica era de 2 categori de drept public si drept privat fondatori dreptului public era statul roman dar a celui privat erau cetatile romane . Peculiul sclavilor. 24. in epoca vece dezrobirea se efectua doar prin unele forme solemne censu . dezrobitul aparea ca om liber numai fata de cei din jur caci fata de stapin ramine dependent si mai departe prin munca in bunuri . -dezrobiti erau sclavi eliberati de catre stapini prin procesul de eliberare .Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale familiei romane.Statutul juridic al sclavilor. persoana juridica isi putea incepe activitatea numai daca I era eliberata autorizatie ce era eliberata de stat sau imparat si era posibil daca persoana despunea de patrimoniu exprimat in bani au bunuri. stat roman . 21. sclavul bolnav parasit de stapin devenea liber . sclavilor li sunt recunoscute tot mai multe drepturi ceea ce ii putnea pe picior de egalitate ca oameni liberi.1)peregrini ordinari ei detineau drepturi comerciale cu romani 2)Peregrini dedaci era o categorie inferioara de peregrini nu aveau dreptul de a veni la roma si nu puteau dobindi cetatenia romana . dovietati de publicani colegii asociatii corporatii religioase fundatii.Persoanele juridice în DPR. Persoanele juridice puteau fi organizate in una dintre urmatoarele forme .Statutul juridic al colonilor. nu putea lasa mostenire si nu putea incheia contracte. -familia reprezenta o forma de comunitate umana si in acelasi timp ca forma de proprieate ce avea 3 sensuri totalitatea sclavilor aflati in proprietatea unei persoane .

dar si pers care nu aveau legaturi de singe intrew ele agnatii . emanciparea. -Din cadrul unei familii faceau parte persoanele ce aveau legaturi legaturi de singe intre ele cognatii . -puterea parinteasca era puterea pe care pater familias avea asupra celorlalti membri ai familiei sale sotia . 4) perderea libertatii sau perderea cetateniei de catre unul din soti 5) divortul propriu zis ce este acordul a desfacerii casatoriei dintre ambele parti. usus . coemptio. . desfacerea căsătoriei. Rudele de singe. 2)cei care au fost sub puterea aceluiasi pater familia 3)persoanele care nu se aflau vreodata sub aceeasi putere 26. la sfirsitul republicii femeia romana sia schimbat aspectul si femeia deja nu trecea sub puterea barbatului ce riminea sub puterea de pater familias de origine. 27.aflate sub puterea aceluiasi pater familias .reprezinta legatura dintre persoanele aflate la un moment dat sub acelasi putere dintre persoanele care au fost sub acelasi putere existau 3 categori de agnati : 1) care se aflau sub puterea aceluiasi pater familias .nu erau in tot deauna si rude civile astfel sora trecea in casatorie sub puterea sotului si inceta sa fie ruda civila cu fratele dar continua sa fie ruda de singe . peculiul.Rudenia agnată şi cognată. relaţiile dintre pater familias şi copiii săi.Căsătoria: tipurile de căsătorie. si totalitatea persoanelor si bunurilor care se aflau sub puterea aceluiasi pater familias 25. Pater familias inseama sef de familie si un tata de familie el putea fi tatal bunicul strabunicul sau altcineva dintre membri familiei de pe linia masculina .casatoria se efectua la origine prin trecerea femeii sub puterea barbatului generata de proprietatea privata. formele de căsătorie. concubinatul şi efectele lui jurisice. -conditi de forma casatoria cu manus confarreatio .Puterea tatălui în familia romană (patria potestas): stabilirea puterii părinteşti (înfierea şi legitimarea). -conditia pentru incheiera casatoriei era necesar ca aceasta sa fie considerata legal incheiata se cereau respectate anumite conditii de forma si fonda . in epoca veche puterea sefului de familie putea sai alunge din casa sa-I vinda sa-I abandoneze ca pe niste lucruri nefolositoare sai casatoreasca fara a le cere asentimentul si chiar sai omoare seful de familie era judecatorul suprem pentru memri familiei sale. Rudenia civila. relaţiile patrimoniale şi personale nepatrimoniale dintre soţi în cadrul căsătoriei. copii nepoti . condiţiile încheierii căsătoriei. conţinutul puterii părinteşti. încetarea puterii părinteşti. Casatoria fara manus . in epoca veche sa practica casatoria cu manus caracterizata prin trecerea femeii sub puterea barbatului .desfacerea casatoriei ce puteau fi efectuate doar prin urmatoarele situatii : 1) decesul unui dintre soti 2) absenta unu dintre soti timp de 5 ani fara de a fi cunoascuta vreo informatie despre acesta 3) constatarea faptului ca la incheierea casatoriei nu au fost respectate conditiile de fond cerute de lege .

categoriile de posesie. posesia mijlocita posesia ad usucapionem . dobindirea se efectua pe cai primare sau derivate pe cai primare trebuia ca dobinditorul sa aiba stapinirea de fapt a lucrurilor nobile sau imobile si sa aiba posibilitatea reala de a intra si de a se folosi de acele lucruri. Continutul dreptului de proprietate ce il constituie cele 3 atribute ce apartineau titularului posesia folosinta si dispozitia .tutela femeii a fost intituita deoarece femeia era considerata tot timpul incapabila Constituirea tutelei . lege ii acorda mai multe privilegii decit celui care pretinde ca lucrul este al sau insa nu il are sub stapinire 31. .Noţiunea şi clasificarea bunurilor. Conţinutul dreptului subiectiv de proprietate. 29. posesia nelegitima posesia derivata posesia civila . dobîndirea şi pierderea posesiei.bunuri lucruri utile omului care putea fi dobindite in proprietate in vederea satisfacerii necesitatilor materiale si culturalein dreptul roman existau mai multe criterii de clasificare a bunurilor 1) dupa natura bunurilor in bunuri mobile si imobile 2) res in patrimoniu si res extra patrimoniu 3) bunurile aflate in circuitul civil 4) corporale si incorporale 5) consumabile si neconsumabile 6) frugifere si nefrugifere 7) divizibile si indivizibile 8) determinate generic si determinate individual 9) mancipi si nec mancipi. tipuri de posesie : posesia legitima . este baza intregului sistem al drepturilor reale astfel se face diferenta de sens economic si juridic in sens economic este legata de posibilitatea de a obtine un venit in sens juridic exprima relatia de stapinire a ceva adica a a unui lucru de catre cineva. Efectele posesiei erau 3 posesii juridice 1) benificierea aparari posesiei prin interdicte .Tutela şi curatela. tutela se putea constitui prin mai multe procedee juridice prin testament prin lege prin autoritatea de stat -curatela asigura protejarea persoanelor ajunse incapabile din motive accidentale astfel existau curatela nebunului curatela risipitorului curatela tinerilor lipsiti de experienta pina la 25 de ani.Posesia este este stapinirea de fap a unui lucru pentru a exista posesia avea nevoie de o vointa si un obiect material asupra caruia sa se rasfringa acea vointa aceste doua elemente erau denumite corpus si animus . Dreptul de proprietate în sens obiectiv şi subiectiv.Dreptul de propreitate: noţiunea dreptului de proprietate în sens economic şi juridic. -tutela se instituie asupra impuberilor si femeilor. apărarea dreptului de posesie. -dreptul de proprietate dupa natura si continutul sau juridic este un drept real complet care intruneste intrun tot intreg dreptul de a poseda de a folosi si de a dispune de obiectul acestui drept este cel mai important drept real . apararea posesiei celui care stapineste un lucru . 2) posesorul unui lucru era prezumat 3) o perioada indelungata ceruta de lege avea drept consecinta dobindire dreptului de proprietate uzucapiune .28. posession ad interdicta . 30. Tutela impuberilor se exercita asupara copiilor independenti pina la virsta de 14 ani . .Posesia: elementele posesiei. .

--Actiunea in revindicare o actiune inaintata proprietarul lipsit de posesiune lucrului si care cerea restituirea lucrului de la persoana care il poseda fara a fi proprietar mai mult decit atit proprietarul era obligat sa intoarca posesorului cheltuelile suportate cu intretinerea acelui lucru . -. . Actio in Rem Publiciana şi importanţa ei la apărarea cumpărătorului de bună credinţă. cel ce stapinea lucrul chiar daca nu era proprietar avea anumite drepturi asupra lucrului . 35. furt.in epoca prestatala au existat doua forme de proprietate : proptietatea colectiva a gintilor si proprietatea familiara --.Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate.Servituţiile prediale şi personale. .32. legea 33.in epoca clasica au aparut : proprietatea pretoriana proprietatea provinciala propriettea peregrina si in epoca post clasica asistam la un proces de unificare a proprietatii finalizata prin aparitia unei forme de proprietate unice numita dominium 34. gasirea lucrului perdut etc . 36.in epoca veche au aparut proprietatea civila si si proprietatea colectiva a statului roman -. accesiunea specificatiunea mancipatiunea in iure cesio uzucapiunea .actiunea publica scopul acesteia era de al proteja pe posesorul de buna credinta cind acesta cumpara un lucru de la o persoana pe care o credea adevaratul proprietar conditiile exercitarii actiuni publice erau : !) reclamatul trebuia sa faca dovada ca a inceput faptul posesiunii 2_) reclamatul era obligat sa probeze ca a dobindit pe cale legala posesia asupra bunului pretins 3) buna credinta din partea reclamatului 4) bunul trebuia sa fie susceptibil de a fi uzucapat. astfel de drepturi au fost numite drepturi reale asupra lucrurilor altora ce la rindul sau se impartea I in 3 criterii sirvitutiile ce erau personale si prediale Alta era superficia si emfiteza.Drepturile reale asupra bunurilor altora. -cele mai importante moduri de dobindire a dreptului au fost ocupatiunea traditiunea .Categoriile de proprietate în DPR. Răspunderea posesotului de bună şi de rea credinţă în cazul revendicării bunului. --actiunea negatorie uneori se intimpla ca proprietarul poseda lucrul dar cineva il impedica sa-si exercite normele dreptului sau pentru a se apara proprietarul avea la indemina actiunea negatorie --.se intimpla ca un lucru sa ajunga in minile altuia si aceasta se efectua prin urmatoarele cai inchirierea .Apărarea dreptului de proprietate: acţiunea în revendicare şi acţiunea negatorie. imprumutul.

obligatia proprietarului imobilului aservit de a suporta de a permite proprietarului imobilului dominat exercitarea actelor materiale concrete de folosire a terenului aservit ---sirvitutile personale aceasta nu cerea prezenta a 2 lucruri imobile ci existenta unuia singur asupra caruia doua persoane exercitau drepturi reale distincte . Superficia reprezinta un drept real care se exercita de catre o persoana asupra unei constructii ridicata de ea pe terenul inchiriat dela o alta persoana Emfiteza . --gajul reprezinta garantia reala care consta in remiterea posesiunii unui lucru de catre debitor creditorului .Superficia şi emfiteoza.in baza contractului de emfiteza imparatul arenda unei persoane numite enfiteot o suprafata de pamint pentru a o cultiva si ai culege fructele in schimbul unei sume de bani numita canon de regula canonul se platea anual .--servitutiile prediale era sarcina . --creditorul nu poate instraina lucrul pus in gaz decit numai daca la scadenta debitorul nu platea ----daca se intimpla ca creditorul sa devina insolvabil si dupa efectuarea plati debitorului sa nusi poata intoarce lucrul el avea la indemina dreptul de urmarire ---nui da posibilitate debitorului sa garanteze mai multe datori cu acelasi lucru . 38.trasaturile gajului nici debitorul si nici creditorul nu putea folosi lucrul pus in gaj . sunt citeva servici personale 1) usus fructus dreptul de a folosi lucrul altei persoane si ai culege fructele : usus deptul real de a folosi lucrul altuia dar fara ai culege fructele habitatio dreptu de a locui in casa altuia . etc 37. prin intermediul ratiunii sau in momentul incheierii contractului de gaj urmind ca creditorul sa retransmita posesiunea lucrului debitorului cind acesta facea plata la scadenta -.Gajul şi categoriile acestuia. .