TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE 1.

Generalit ati , Avantaje ,Clasificare

Presarea la rece este ansamblul de procedee de prelucrare a metalelor prin deformare si taiere fara obtinerea de aschii care asigura obtinerea de piese cu adaosuri minime si chir fara adaosuri de prelucrare. Avantajele tehnice ale presarii la rece -permite executarea unor operatii complexe cu ajutorul unor miscari simple si obtinerea unor piese cu contur complicat -obinerea unor piese interschimbabile cu o precizie suficient de mare care nu necesita o prelucrare ulterioara -realizarea de piese rigide s irezistente in acelasi timp cu un consum redus de material . Avantajele economice ale presarii la rece -permite folosirea rationala a materialului . -se folosesc utilaje cu productivitate foarte mare si grad de mecanizare si automatizare ridicat a proceselor de productie. -este foarte usor de lucrat la prese ,munca este simpla ca complexitate -se realizeaza piese in serie mare si masa cu costuri reduse Clasificarea operatiilor de presare la rece In functie de caracterul deformarii : -deformare cu detasarea materialului -deformare plastica Infunctie de caracteristicile operatiilor : -retezarea

consta in detasarea materilalului din semifabricat dupa un contur deschis -decuparea

consta in obtinerea unei piese prin detasarea materialului dupa un contur inchis pag 1

-perforarea

consta in executarea gaurilor prin detasarea uneiparti de material din interiorul piesei dupa un contur inchis . -crestarea

consta in detasarea partiala a materialului dupa un contur deschis fara inlaturarea partii detasate. -tunderea

consta in inlaturarea marginilor neuniforme sau a surplusului de material de la exteriorul piesei. -indoirea

consta in obtinerea de piese indoite din semifabricate plane pag 2

-indreptarea consta in indoirea in sens convenabil a semifabricatelor pentru a le readuce la forma initiala sau a le imbunatati planitatea. -profilarea consta in indoirea semifabricatului pe muchii paralele intre ele si paralele cu muchia lor initiala. Pag 3 .-roluirea consta in formarea curburii la marginea semifabricatului plan prin indoire lina cu o anumita raza -rasucirea Consta in obtinerea dintr-un semifabricat plan a unei piese curbata prin rasucirea unei parti a semifabricatului.

-ambutisarea Consta intransformarea semifabricatelor plane in piese cave de diferite forme sau schimbarea dimensiunilor lor fara modificarea conditionata a grosimii materialului . -reliefarea consta in formarea unui relief concav –convex prin intinderea locala a materialului -umflarea consta din largirea pieselor sau semifabricatelor cave prin intinderea materialului dinspre interior in directie radiala. -rasfringerea gaurilor consta in formarea bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil sau la periferia pieselor cave prin intinderea si indoirea materialului. -stamparea consta informarea unui relief concav-convex pe suprafata pieselor prin modificarea grosimii semifabricatului. Pag 4 .

-marcarea consta in formarea unor inscriptii sau a unor semne conventionale in relief prin dislocarea locala a materialului. -punctarea progresiva spre extremitati a diametrului unei tevi sau a unei consta din imprimarea unor puncte de centrare prin apasarea cu puncatorul in vederea gauririi ulterioare a piesei. -evazarea consta in marirea piese cave . -faltuirea pag 5 .-bordurarea consta in formarea bordurii inelare la marginea pieselor cave prin indoirea marginii cu o anumita raza. -gituirea Consta in ingustarea capatului pieselor goale in interior sau masive prin apasare dinspre exterior spre interior a materialuli si micsorarea diametrului.

Majoritatea materialelor utilizate si nt de natura metalica .consta in imbinarea a doua foi sau piese prin indoirea marginilor in falt.feroasa fabricata intr-o varietate de forme si demensiuni aliate sau nealiate. -bercluirea consta din imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea bordurilor. Alegerea acestor materiale se face in general dupa caracteristicile acestor materiale si in functie de operatiile care se executa . Operatii care se executa asupra tablelor in afara operatiilor de presarea la rece -tratament termic -ajustarea -finisare -degresare -spalare -acoperiri metalice -acoperiri chimice etc. Materiale utilizate in presarea la rece In procesul de presare la rece se folosesc atit materile metalice ci t si nemetalice. In functie de calitatea materialelor folosite avem : -materiale metalice -materile nemetalice Materialele metalice se impart in : -table din otel de uz general pentru constructii de masini -table din otel carbon de calitate -table din otel aliat -table din otel cu diferite destinatii -table din aliaj Cu-Zn -benzi din aliaj Cu-Zn -table si benzi de Cu -table si benzi din Al Clasificarea tablelor de otel in functie de caracteristicile de ambutisare : -clasa A1 pentru ambutisare obisnuita -clasa A2 pentru ambutisarea adinca -clasa A3 pentru ambutisarea foarte adinca -clasele A4 si A5 pentru caroserii de autovehicule Clasificarea tablelor de otel in functie de aspectul suprafetei: -grupa 02 suprafata curata cu urme locale de oxizi cecopt alb mat -grupa 03 suprafata curata fara oxizi recopt alb mat -grupa 04 suprafta curata fara zgirieturi si pori recopt alb mat Clasificare tablelor in functie de gradul de dezoxidare : -calmata (k) -necalmata (n) Clasificarea tablelor in functie de forma marginilor : pag 6 .

ambutisare si altele similare sa se aleaga materiale la care indicele de plasticitate sa fie cit mai mare .de compozitia chimica .-cu margini taiate MT -cu margini naturale MN Caracteristicile principale ale tablelor sint : -Calitatea ex:OL32 -Rezistenta la tractiune ex :R=32 daN/mm2 -alungirea la rupere ex 33% -rezistenta la forfecare Alegerea materialului se face in functie de proprietatile mecanice .de gradul de ecruisare al materialului si de structura interna al acestuia .adica raportul dintre rezistenta la curgere si rezistenta la rupere sa fie cit mai mic.de tratamentul termic aplicat tablelor .Aceasta datorita faptului ca ca cu cit diferenta dintre valorile rezistentei la curgere si la rupere este mai mare cu atit se asigura o zona de deformare a materialului fara ca acesta sa se rupa .deformatiile elastice se micsoreaza de asemenea iar volumul de material care participa la deformarea plastica devine mai mare si deci posibilitatea de aparitie a subtierilor locale la piesa este mai redusa. De asemenea se recomanda ca pentru operatii de indoire . Pag 7 I J II . Operatii de presare la rece Decuparea si Perforarea Decuparea este operatia de taiere dupa un contur inchis pentru separarea completa a unor semifabricate sau piese .Cu cit valoarea rezistentei la curgere este mai mica cu atit efortul necesar pentru ambutisare este mai mic si consumul de energie mai redus .la care cea mai mica dimensiune transversala a conturului este mai mare in raport cu grosimea materialului . Se recomanda in general din punct de vedere tehnologic alegerea materialului cu rezistenta la rupere la tractiune mica si alungire mare pentru operatiile d eambutisare si materiale cu rezistenta la rupere la tractiune mare si alungire mica pentru operatii de taiere.

a b c b a Concentratia maxima a tensiunilor are loc la muchiile taiatoare ale placii active si din aceasta cauza fisurile de forfecare apar mai intii la muchiile taietoare ale acesteia .tensiunile introduse in material nu depasesc limita de elasticitate astfel ca la revenirea poansonului materialul va reveni la forma initiala. Continuind cursa poansonul impinge piesa din partea inferioara a partii active .iar spre sfirsitul fazei.elemente de prindere .placi de baza . -faza deformarii plastice in care poansonul patrunde in material pe o anumita adincime provocind o puternica incovoiere si intindere a fibrelor . Aceasta se compune din doua elemente active :poansonul 1 si placa activa 2 . etc.deformatiile materialului devin remanente .respectriv asupra rugozitatii acestei suprafete . a caror contur corespunde cu conturul piesei.La primele doua faze ale procesului de taiere viteza de patrundere a poansonului in material se micsoreaza iar odata cu inceperea fazei a treia creste brusc depasind viteza de regim .elemente de retinere .apar fisuri mai intii la muchiile taietoare ale placii active apoi la ale poansonului si se propaga repede in straturile interioare ale materialului semifabricatului provocind separarea piesei sau a deseului . Pag8 . -faza de forfecare in care se produc microfisuri dirijate pe directia liniilor de maxima deformare la forfecare . Operatia de decupare se executa cu ajutorul unor scule denumite stante .tensiunile din apropierea muchiilor taietoare ajung la valori corespunzatoare rezistentei la forfecare. In afara de elementele active .placa de cap .stantele mai au si alte elemente constructive cum ar fi :elemente de ghidare .preciziei dimensionale a piesei de prelucrat .placi port-poanson . Zonele care apar intr-o sectiune la taiere si stantare. Intre poanson si placa activa exista un joc ce are o deosebita importanta influentind asupra calitatii taieturii . a eforturilor necesre taierii si durabilitatii stantei. Fiecarei faze ii corespunde un anumit aspect dupa taiere al suprafetei decupate conform figurii astfel pentru faza elastica suprafata este lucioasa si neteda crespunzator zonei a . In general placa activa este fixa iar poansonul este mobil actionat de berbecul presei insa acest lucru poate fi si invers..sisteme de aruncatoare . Procesul de taiere la stante in cazul decuparii se desfasoara de asemenea in trei faze : -faza deformarilor elastice cind semifabricatul este comprimat si intra putin in cavitatea partii active .Precizia piesei decupate depinde in primul rind de precizia de executie a placii active .pentru zona plastica corespunde zona b neteda si pentru zona de rupere corespunde zona c care este rugoasa o zona tipic de ruptura.

bavuri mari . Iar detasarea piesei se face prin rupere si forfecare.o zona rotunjita aflata in imediata apropiere a zonei netede ce corespunde deformatiilor plastice si zona rugoasa ce corepunde fazei de forfecare. La majoritatea pieselor suprafata taieturii alezajului este mai buna calitativ fata de cea obtinuta in primul caz . Suprafata de taiere prezinta trei zone distincte: o zona a deformatiilor elastice . Latimea zonei netede este aproximativ o treime din grosimea semifabricatuluii. La un joc mai mic decit cel optim suprafetele de forfecare nu mai coincid si se propaga paralel una fata de alta se produc astfel mai multe fisuri de forfecare ceea ce duce la o suprafata de taiere prevazuta cu doua zone netede si doua zone rugoase.Cind intre poanson si placa activa exista un joc optim . Ea depinde de plasticitatea materialului . Piesele rezultate au o grosime incorecta .margini neuniforme . Luind in considerare si viteza de stantare s-a constatat ca grosimea stratului materialului ecruisat scade cu cresterea vitezei de stantare. Acest lucru se datoreaza fie unei executii incorecte a elementelor active fie unui montaj gresit al poansonului in stanta adica excentric fata de profilul din placa activa . Piesele de calitate necorespunzatoare obtinute prin decupare rezulta si atunci cind jocul dintre elementele active nu este uniform pe tot conturul profilului .separarea materialului facindu-se cu un consum minim de lucru mecanic. fisurile pornite dinspre muchiile taietoare ale poansonului si placii active coincid ca directie . I S h hr α II j Pag 9 . Daca jocul dintre elementele active este mai mare decit cel optim semifabricatul este tras in spatiul dintre poanson si placa creat ca urmare a jocului prea mare.puntita dintre ele trebuie rupta ceea ce duce la marirea substantiala a fortei de rupere si forfecare. In unele cazuri zona neteda a suprafetei de taiere dispare complet raminind o suprafata de forfecare foarte rugoasa iar pe alocuri fisuri adinci. Separarea materialului in decursul procesului de taiere incepe din momentul in care eforturile unitare transmise prin cele doua taisuri creaza pe grosimea materialului zone de deformare plastica care se intrepatrund. Cele doua fisuri nu se intilnesc . Momentul inceperii curgerii plastice depinde de starea de eforturi de schema de solicitarea materilului si este puternic influentata de marimea solicitarii de compresiune spatiala.iar placa activa poate chiar crapa .

Pe masura continuarii procesului de deformare a materialului in dreptul muchiilor taietoare incep sa apara micrifisuri care se propaga in material favorizind ruperea pe portiunea ramasa de grosime hr . Starea de eforturi influenteaza unghiul de inclinare α a directiei de propagare a fisurilor .b ≥ 1.acest joc care corespunde acestei situatii se numeste joc optim si este : Jopt=(S-h) tg α Un joc mai mic sau mai mare conduce la forte de taiere mai mari Conditii de decupare b minim 2s b h Conditia ca piesa se se poata executa in bune conditii este ca h ≥ 1.2 s .Acest unghi arata ca valorile optime sint intre 6-8 grade . Grosimea pe care au inceput sa apara macrofisurile impreuna cu zona data de hr constituie zona de ruptura cu aspect grauntos. In cazul operatiilor de stantare un lucru foarte important este jocul j care trebuie sa fie astfel ales incit cele doua fisuri sa se intilneasca astfel ca separarea sa se faca cu un consum minim de efort respectiv lucru mecanic .5 s unde s este grosimea materilalului Forta de decupare este data de relatia : F d = L s Rf Unde L este lungimea de decupare s grosimea materialului Rf rezistenta la rupere prin forfecare Metode de decupare poanson φ s Se aplica la decuparea de precizie Placa de taiere Pag 10 .

poanson φ s s Placa de taiere se utilizeaza la operatiile de perforare pentru grosimi mai mari de material poanson s Placa de taiere se utilizeaza la operatiile de perforare de precizie poanson φ pag 11 Se utilizeaza la s majoritatea operatiilor de perforare si decupare Placa de taiere . ceea ce cade prin placa este deseu (este deformat).poanson φ Placa de taiere Se aplica la operatiile de perforare care utilizeaza materiale cu grosimi mari .

.poanson φ s Placa de taiere Se utilizeaza la operatile de perforare la care forta de decupareaa masinii este mai mica decit forta de decupare necesara pe conturul piesei si la decuparile unde grosimea materialului este foarte mare . In urma indoirii stratul de metal longitudinal se comprima in partea poansonului iar in cele exterioara se alungesc. Indoirea Este operatia de prelucrarea a mterialuluiprin care piesele sint curbate fie pe toata lungimea lor fie partial dupa o axa plana prin deformare. xs r s Sectiunea piesei devine trapezoidala Strat neutru Tensiunile din material Pag 12 Datorita acestui fenomen se prescrie o raza interioara minima care depinde de grosimea materialului de calitatea lui si de orientarea fibrelor acestuia.

Fazele operatiei Indoirea materialelor are 1-faza contactului de indoire loc in trei faze : intr-un singur punct poanson material Placa de indoire 2-faza contactului in trei puncte poanson material Placa de indoire -faza de calibrare in care are loc contactul pe toata suprafata piesei pag 13 poanson material Placa de indoire .

Arcuirea depinde de : -forma matritei -forma poansonului -grosimea materilului indoit -raza de indoire -caracteristicile materialului La proiectarea matritei valoarea unghiului de indoire se calculeaza analitic dupa care se stabileste prin probe practice valoara exacta a unghiului.lungimea portiunilor drepte k –coeficient care depinde de raza poansonului s –grosimea materialului La indoirea cu raza L=l1+l2 +…ln + πφ(r+xs) Unde φ –este unghiul de indoire r..l2 .Calculul lungimii semifabricatului la indoire.75bs2 σr )/W Unde b-latimea piesei indoite s-grosimea materilului indoit σr –rezistenta la rupere a materilului W –distanta intre rezeme W este dat de relatia empirica : W =(6…8)ri Unde ri este raza minima de indoire poanson pag 14 material Placa de indoire W . La indoirea fara curbura cu calibrarea unghiului lungimea semifabricatului este : L=l1+l2 +…ln +ks(n-1) Unde n –numarul portiunilor drepte l1 . Arcuirea influenteaza unghiul de indoire ceea ce face ca unghiul de indoire sa trebuiasca modificat cu o valoare egala cu cea a arcuirii.ln . Arcuirea Operatia de indoire este insotita de obicei de o deformatie elastica datorita careia dupa incetarea actiunii de deformare piesa tinde sa revina la forma initiala.raza interioara de indoire x –coeficient de determinare a stratului neutru spre interior si care depinde de raportu dintre raza de indoire si grosimea materialului si se da in tabele. Calculul fortei de indoire Forta de indoire se calculeaza cu relatia: Find = (0.

Conditia ca o gaura sa nu se deformeze in timpul operatiei de indoire este : s a > r +2s +d/2 Indoirea pieselor nesimetrice care au gauri se face cu tampoane pe gauri pentru a nu deplasa materialul. Reliefarea Reliefarea reprezinta schimbarea formei semifabricatului prin formarea unor adincituri siproeminente locale rezultate in urma intinderii materialului Operatia se foloseste de obicei pentru matritarea nervurilor de rigidizare Forta de presare este F =Ls σr k R s Unde L lungimea nervurii S grosimea materialului h σr rezistenta la rupere k coeficient care depinde de dimensiunile nervurii B a d pag 15 Rasfringerea Este operatia de formare a bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil sau la periferia pieselor cave prin intinderea si indoirea materialului. .Problema tehnologice la indoire : Pentru a obtine calitate la operatiile de indoire se recomanda sa se prevada raze minime doar pentru necesitati functionale.

Exista doua metode de rasfringere -rasfringerea marginilor gaurilor care este cea mai utilizata metoda -rasfringerea marginilor conturului exterior La rasfringerea marginilor gaurilor are loc formarea bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil . pag 16 du d0 . Bordurarea Consta in formarea unei borduri circulare al marginea pieselor cave prin rasfringerea conturului exterior Procedeul se face pentru a realiza un contur cu o rezistenta marita sau pentru a crea nervuri intr-o anumita zona a semifabricatului . La productia de serie mare indreptarea pieselor se face prin asezarea lor intre doua valturi in acelasi timp executinduse si comprimarea bavurilor. d D Caracteristica operatiei este coeficientul de rasfringere mr =d/D care se da in tabele in functie de cele doua diametre Planarea Este operatia de presare la rece aplicata pieselor din tabla in vederea imbunatatiri planitatii si otinerea unor forme corecte Planarea unei suprafete neregulat se poate face intr-o matrita cu suprafata : -suprafata de lucru neteda -suprafata striata -suprafata in fagure -role de planare Planarea intre suprafete plane se aplica la piese din materiale moi si subtiri cu o presiune de planare de 8-10 daN/mm2 Daca nu se admit urme pe suprafata se foloseste suprafata de planare in fagure la care forta de planare este 10-15 daN/mm2 .metoda se utilizeaza in special pentru intarirea acestor gauri sau pentru crearea unei gauri care poate fi filetata . Umflarea Este un procedeu de deformare plastica caracterizat prin deformatia pe directie transversala a pieselor si consta din largirea pieselor sau semifabricatelor cave prin intinderea materialului dinspre interior spre exterior in directie radiala .

.Caracteristica operatiei este coeficientul de umflare mu = du/d0 Daca umflarea are loc la exteriorul piese atunci operatia se numeste evazare Gituirea Este procedeu de deformare plastica prin care are loc ingustarea capatului pieselor goale in interior prin apasarea din exterior a materialului si micsorarea diametrului acestuia. d D Coeficientul de gituire m = d/D Asamblarea prin matritare pag 17 Poanson de indoire Piesa 1 matrita Piesa 2 Ambutisarea Este procedeul de presare la rece prin care dintr-un semifabricat plan se obtine o piesa cava de orice forma .

Inel de stringere poanson material matrita poanson material matrita Ambutisarea incepe cu deformarea locala intre muchiile active ale poansonului si placii de ambutisare si se produce pe seama subtierii materialului in zona respectiva ceea ce conduce la aparitia unei sectiuni periculoase.Ambutisarea se poate face : -cu stringerea materialului -fara stringerea materialului -cu subtierea materialului cin d jocul la ambutisare este mai mic decit grosimea materialului -fara subtierea materialului cind jocul la ambutisare este mai mare decit grosimea materialului. Determinarea dimensiunii semifabricatului la ambutisare . dupa care urmeaza deformarea flansei si ambutisarea efectiva a materialului insotita de micsorarea diametrului piesei si deplasarea marginilor spre centru In timpul ambutisarii fundul piesei este supus la o alungire plana neimsemnata locul cel mai periculos fiind zona de trecere dela fundul piesei la peretii acesteia.Asfel se recomanda ca razele de racordare sa fie : -mai mari decit grosimea materialului intre fundul piesei si peretii laterali ai acesteia -mai mari de 2-3 ori decit grosimea materialului intre flansa piesei si peretii laterali ai acesteia pag 18 D d cute In urma ambutisarii apar cute pe semifabricat datorita procesului de ambutisare mai ales la piesele fara stringere Pentru a usura eliminarea piesei de pe poanson se recomanda o mica conicitate la piesele cilindrice. Astfel la deformari mari tensiunile de intindere in zona periculoasa depasesc rezistenta materialului provocind ruperea fundului piesei si ca atare trebuie sa se prevada restrictii constructive astfel incit piesa sa fie pe cit posibil cu raze de racordare cit mai mari intre elementele geometrice si sa fie sit mai mult posibil simetrica.

diametrul piesei finite Capacitatea de deformare este prevazuta in functie de indicele de ambutisare m = d/D Valoarea coeficientului m se obtine din tabel in functie de raportul dintre grosimea si diametrul semifabricatului. -tipul sculei etc Ungerea la ambutisare Rolul ungerii este de a micsora frecarea intre material si piesele matritei Ungerea se face numai pe suprafetele care vin in contact cu placa de ambutisare si cu elementul de apasare Conditiile pe care trebuie sa le aiba lubrifiantul sint : -viscozitate pentru ca presiunea de matritare sa nu il disloce -aderenta -sa fie anticoroziv -sa nu fie nociv pag 19 Tratamentul termic Datorita deformarilor plastice are loc un fenomen de ecruisarea materialului si de scaderea plasticitatii si prin urmare ar trebui prevazute operatii de tratament termic . Inaltimea semifabricatului rezulta din diagrame Calculul jocului la ambutisare La piesele fara subtierea peretilor jocul este mai mare ca grosimea tablei pentru ca semifabricatul sa poata fi tras in matrita. Numarul de opreatii se stabileste cu relatia : N=h/d/0. La aceasta dimensiune se adauga un adaos de tundere necesar pentru taiarea marginilor neregulat ale piesei si care se determina din tabele.grosimea materialului -procedeul de ambutisare -ungere . J = smax + K1s Unde K1 este uncoeficient care depinde de: .La piesele de revolutie D=√4F/π Unde D –diametrul semifabricatului F-suprafata piesei in mm2 si care se calculeaza ca suma a suprafetelor elementelor geometrice care compun suprafata respectiva.97 Unde h -inaltimea piesei ambutisate N. Elaboarea procesului de ambutisare In functie de raportul dintre inaltimea si diametrul piesei ambutisarea poate fi facuta din mai multe trepte de ambutisare.nr de operatii d.

Pag 20 . d.jocul de ambutisare este prea mic .de recoacere prin care sa se restabileasca proprietatile plastice ale materialului metalic. Dupa tratament apar oxizi la suprafata materialului care trebuia indepartati deoarece ar produce uzura sculei.mentinere pentru omogenizarea structurii si racire in aer oracire lenta.presiunea de retinere a tablei este prea mare . -apar diferente ale flansei intr-o parte . Determinarea fortei la ambutisare La piesele cilindrice forta de ambutisare este : F a = π d s σ r k1 Unde k –coeficient care depinde de grosimea relativa a materialului si de coeficientul de ambutisare. -apar cute pe material datorita fie a jocului de ambutisare care este prea mare fie raza de ambutisare este prea mare fie presiunea de retinere prea mica.viteza de ambutisare este prea mare . Tratamentul de recoacere se face in functie de caracteristicile materialului si de grosimea acestuia si consta din incalzirea materialului la o temperatura intre 3500 pentru duraluminiu si 11500 pentru otel inoxidabil .cauza o constituie evacuarea aerului care nu este buna.diametru piesei s-grosimea materialului σr –rezistenta la rupere Defecte la ambutisare Cele mai intilnite defecte la ambutisare sint : -umflarea fundului piesei si formarea de basici la marginea fundului .cauza o constituie aranjarea gresita a semifabricatului in matrita -ruperea piesei intr-o parte se datoreaza fie diferentei de stringere a inelului de stringere in cele doua parti a piesei sau pe contur fie jocul intre elementele active nu este simetric -rupturi transversale intr-o parte se datoreaza unor corpuri straine imprimate in matrita sau pe semifabricat -fundul se rupe de jur imprejur atunci fie raza de ambutisare este prea mica .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful