SUBIECTUL – Cine? Ce? Despre cine se vorbeste?

Def) Partea de propozitie principala care arata despre cine sau despre ce se vorbeste in proprozitie. ex: Pe masa o carte. Ion citeste o carte. Clasificare I. Subiectul exprimat (apare in proprozitie) 1. simplu : Ion invata. 2. multiplu : Ion si Maria invata. 3. reluat : Omul parasit, el crede tot. II. Subiectul neexprimat (nu apare in proprozitii) 1. subinteles (pt pers III – sg,pl); se subintelege dintr-o propozitie anterioara sau ulterioara ex. : Maria a sosit.Suna la usa. (Maria) 2. inclus (pt pers I si a II, sg,pl); este inclus in terminatiile verbelor predicat ex. : Invat. (eu) 3. nedeterminat – nu se indica precis prin care face actiunea, subintelegandu-se pronumele nehotarat, „cineva”; ex. : Suna la usa. 4. inexistent – actiunea nu poate fi atribuita unei persoane, deci propozitia nu are subiect ex. : Ninge. OBS!!! Subiectul se afla de regula in Nominativ. EXCEPTIE: Cand este exprimat prin pronumele relativ sau nehotarat care in fraza introduce altfel de subordonata decat subiectiva, iar predicatul este la pesoana III, sg. REGULI: 1. Subiectul se afla de obicei cu CINE? 2. Propozitiile interogative ce pot citi si de la coada, iar pronumele interogativ se inlocuieste cu un subiect (pronumele , numerar) 3. Fraza se desparte obligatoriu in propozitii lucrandu-se separat in fiecare dintre ele; pronumele relativ sau nehotarat tine locul unui substantiv ( pronume/numerar ) din propozitii regenta sau a unuia persoane de catre noi. FONETICA - ramura lingvisticii ce studiaza sunetele vorbirii Sunetele – cele mai mici elemente ale limbii: - vocalele = sunete care se pot rosti singure si pot constitui singure silabe - semivocale = sunete asemanatoare vocalelor, dar care nu se pot rosti singure si nu pot forma singure silaba (e,i,o,u); !!! Acestea pot fi si vocale daca se pronunta mai intens. - consoanele Diftongul - grupul de sunete format dintr-o vocala si semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba) - ascendent: s->v.(ex: oa-ie) - descendent: v->s (ex: hai-na)

A INSEMNA. 6s . Grupurile de litere – transcriu 1 sau 2 sunete: -1 : grupurile de 2 litere (ce.6s .numeral: El este primul. 4s) gher-ghe-lit (10l. 4s . bine. -2 : grupuri de 3 litere ( che. A RAMANE.V. a) verbe copulative – arata o transformare: A DEVENI (intotdeauna). Litera – semnul grafic al sunetului. d) adverb ( locutiune adverbiala) predicativa OBS !!! Locutiune adverbiala ( probabil. ex. bineinteles.Triftongul .: ghioz-dan (8l. Vb la inf. cu siguranta.adjectiv: El este unic. 3s b) 2 sunete [ce] cand sunt urmate de o consoana sau formeaza singura silaba ex: cer-nut = 6l.: Vine poate si el.rostirea consecutiva a 2 vocale alaturate aflate in silabe diferite ce nu fac parte din diftongi sau triftongi. ci. A SE CONSTITUI. dar h nu este sunet in aceasta combinatie: ex. ge. gi) transcriu : a) un sunet [c] cand sunt urmate de o vocala sau se afla la sfarsitul cuvantului fara a forma singura silaba. 6s) ve-ghea (6lit. A AJUNGE.N.: hi-at. posibil. 2. A SE NASTE. A IESI. A SE CHEMA.. iar propozitia secundara este tot timpul SB. fireste.substantiv : El este elev. – adv de mod Poate/ ca vine si el/ P1= PP ( adv pred. A REPREZENTA. aproape) urmate de conjuctiile CA. Vb la gerunziu: Mana este tremuranda. Predicat nominal -> verb copulativ + nume predicativ.chi. negresit. poate. c) interjectie : Hai la scoala.ghe. . sti-au Silaba – este sunetul (o vocala) care cuprinde obligatoriu o vocala si numai una si care se pronunta cu o singura deschidere de gura . 5. > Nume predicative: 1. 7.grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate si pronuntate intr-o silaba) ex: le-oai-ca.PV (ce face?) – PN ( cine este? ce este? cum este? ) Def) Partea principala de propozitie care arata ce se spune despre subiect. A FI (3 feluri).: Dorinta este de a invata. SA sunt adverbe predicative si formeaza P.interjectie : (E) Vai de noi. ster-ge = 6l. maci = 4l.8s) PREDICATUL . destul. sau P.adverbe: El este altfel. A PAREA. b) locutiune verbala ( un grup de cuvinte cu sens untar format din mai multe parti de vorbire ce tine locul unui verb: ex: Si-a dat seama de intamplare. mi-au spus .ghi) transcriu regula de mai sus. Hiatul .Clasificare 1. 3. 6. – PV) P2 = SB 2. pesemne. ex. 8. Predicat verbal – se exprima prin: a) verb predicativ: Elevii invata. 4. . A SE FACE.pronume: El este acesta. ex: cea-ra = 5l.

b) fonetice: gios. vb cop – n. a tabara ( a aseza tabara) . hitlean. hatman. a se duce. Mi-e bine. cu mare capacitate de compunere. iar subs – S) 2) auxiliar ( ajuta la formarea modulilor si timpurilor compuse si a diatezei pasive ) : .infinitiv perfect: A fi citit . – (PN.: El este acasa. fagadau. conjuctii.conditional perfect: As fi citit . complement de agent 3) nominal ( verb copulativ + nume predicativ) .indicativ ( viitor II ) : Voi fi citit. Mi-e sete. a dura. . a proveni. umbla. ex.Vb la supin: Tema este de scris.diateza pasiva: El este vazut de mama. mandru ( intelept) e) sintactice: El este nepot Mariei. d) semantice: a saruta (a saluta).NU primeste exista.verb conjugat la participiu . – PV. frace . samadaie. a se implini. vb auxiliar.predicativ. a costa.: El este vazut de mama. 1) predicativ ( formeaza predicatul verbal cand se poate inlocui cu exista. a merge. a avea loc. VOCABULARUL – lexic . Diateza Pasiva . etc) ex. palaturi. ( a fi = predicativ – PV. vornic. biron. a se intampla. . pronume.Vb la participiu: El este plecat. se afla.: El este plecat. (D cu fct de atribut) 2 – regionalisme a) lexicale: barabule.9. A FI 10.. plaies b) fonetice : adeuge. II masa vocabularului (aproximativ 90%) 1 – arhaisme a) lexicale: ienicer.complement de agent ( de catre cine?) Ex. fond principal lexical) – in limba romana : 1500 cuvinte. verbele auxiliare. .conjuctiv perfect: Sa fi citit. cuvintele folosite de toti vorbitorii cu frecventa mare de circulatie. vb la participiu) OBS !!! Majoritatea verbelor copulative se pot inlocui cu a deveni. vazduh.NU primeste complement de agent.verb auxiliar „ a fi” .totalitatea cuvintelor dintr-o limba I vocabular fundamental (vocabular de baza. se afla. pre c) gramatical: aripe. derivare si care pot fi polisemantice) OBS! Selectam in principal articole. (PV) In constructii de genul: Mi-e frica. barbat. prepozitii.. numeralele pana la 10. perja.

motionale: ratoi. germana: sortiment. arividerci. d) prin abreviere – fragmente: aprozar . footbal.) .adverbe ( Vara se apropie.Derivarea parasintetica – concomitenta cu sufixe si prefixe (infrunzi) 2) compunerea . ciao.. faradelege.coeziune. prunc. fabula.halva. .cascaval. -turca: basma. . oras. hotar. cneaz. campron.adjectivale: amarnic. colocviu.unele numerale ( Doiul m-a suparat. dulap. parol.adjective (Frumosul place.interjectii ( Oful meu. 3 – jargon (barbarisme) cuvinte folosite gresit : barjou. dusumea. branza.prin initiere + fragmente: TAROM. o sa fie !!! Regionalismele nu trebuie confundate cu unele cuvinte populare: muiere. sac. brazda.electron. chiftea. viclean. cort.I. .) . untdelemn.verbale : a curata OBS !!! Exista false sufixe (sufixoide) si false prefixe (prefixoide) (-> vezi tabel C. arivist. > Limbaj tehnic (cuvinte tehnice) : fotosinteza. . drag. b) prin alaturare – juxtapunere.gara. baiat. segment. belsug. adjective provenite din: .vb la infinitiv lung ( astept la iesire ) 2. doua.). ganirament. weekend.a) contopire – aglutinare. ) .Originile geto dacice: a bagat. -prin initiere: CFR. engleza: offside. ADAS.unele pronume ( Eul liric ) . parataxa c) cu elemente de compunere – microproductie.avion. start. plug. Mijloace de imbogatire -> mijloace extreme = imprumuturile: Imprumuturile noi se adauga celor vechi: -slava : apostol. sprinter. economicas -> mijloace interne: 1) derivarea cu afixe (sufix + prefix) -sufixe: .substantive provenite din: . lacat. italiana: capodopera. -maghiara : chip. . -greaca: agonisi. tin.substantivale: bucatar. 4 – neologisme – cuvinte imprumutate sau create recent in limba romaneasca ( aprox. franceza: poezie. de agent: cojocar . a proba. > Limbajul stiitific (cilindre.argumentative: baietoi. spaghetti.c) gramaticale : a fost. monument. pilaf.prin abrevieri + cuv intregi: ROMARTA 3) schimbarea valorii gramaticale ( conversiune ) 1. -sufixe: . acent. bunavointa. 50 000 cuvinte) -cuvinte noi imprumutate : latina savanta: pictura.colective: bradet. diminutivale: baietel.balon. sasiu) Limba romana are la baza limba latina populas din cele aprox 150 000 de cuvinte 60-66% sunt latine. coaja.) . vesel.

cu forta expresiva mai puternica decat a structurilor care formeaza structuri metaforice. antonime 3. inflorit.7 tipuri de pronume ( uratul acesta ). sens propriu ( obisnuit ) a) de baza : Am un picior rupt. ex. prepozitii din adverbe (priveste inaintea lui) Familia lexicala = totalitatea cuvintelor inrudite ca sens formate din acelasi cuvant de baza si avand acelasi radical. omonime 5. paronime 4. Semantica: . iala) multiplu baie(dus. Camp lexical = toate cuvintele subordonate ca inteles unei idei comune (mama. cu valoare gramaticala schimbata si neologismele daca au fost create in limba romana. Cuvinte de baza : floare – rad. secundar: Masa are un picior rupt. ( panta ) FELUL 1. ar.studiaza sensul cuvintelor: 1. 3.verbe la participiu (spune deschis ) .vb la participiu ( Cartea citita ) . polisemantice FORMA diferita diferita apropiata identica identica INTELES identic opus diferit diferit EXEMPLU nea-omat-zapada mic-mare oral-orar broasca(vietate.pronume ( ce frumos ) .adjective ( canta frumos ) .cada. Tema alcatuita din radical + sufix sau prefix la care se adauga un alt sufix sau prefix. sinonime 2. icica.: a nu fi in apele sale ). adverbe provenite din: .conjunctii ( a venit si el ) 5.Cuprinde cuvinte derivate compuse. pronume reflexive . frate. tata.: Ex: radical – bun --> stra + bun + ic.. sora). figurat : pe un picior de plai.rau.camera) .gerunziu acordat ( cosuri fumegande ) . flor + arie. Expresii idiomatice = imbinari de cuvinte cu sens figurat propriu uneu sungure limbi si care nu se pot traduce cuvant cu cuvant (ex.din pronume personale ( ea ma cheama ) 4.substantive ( seara aceasta e minunata ) . b) propriu. Expresiile : grupul de cuvinte cu sens unitar. (element) 2.: a face pe mortul in papusoi.

f. Maria Ta. . negativ OBS !!! Pronumele au aceleasi F. interogativ 9. cazul D poate fi ETIC : ex.si . -> la persoana I si a II. D-ei.: Haina-i = haina sa 2. pronumele personal de politete |  NU AU ADJECTIVE PRONOMINALE! 3. sie . pe mine. da-i cu vin ( f. relativ 10. . Cu forme personale ( isi schimba forma dupa persoana si in analiza lor se precizeaza persoana) 1. ra. la persoana III nu are V. . . ca si substantivele dupa cazul in care se afla.persoana a III are si cazul G. ii. pronumele reflexiv | 4. dansele = pronume personale. OBS(privind cazulrile) !!! La persoana I nu are G si V. ne. le . 1. .accentuata: eu. nehotarat 8. matale.dansul. noi. cazul D (cui?): imi. D-voastra. D-tale.nu are forme accentuate dar se poate scrie abreviat: D-ta.dvs. (c.s) A luat-o pe Alexandra.pronume personal forma neutrala : a luat-o la vale (f.il.locutiuni pronominale de politete : Domnia Ta. D siesi.are doua forme: .o. pe tine. . mie. . tie. voi.: Sa mi te omoare (f. taluca.S.PRONUMELE Def. taluta. Forme accentuate Forme neaccentuate AC (pe) sine .Clasificare – I.) Partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. ti. . Pronume reflexiv : . se. D-lor. isi. Alteta Sa.are numai persoana a II si a III. la persoana II nu are G.neaccentuata(scurte): cazul Ac (pe cine? de regula): ma. Pronumele personal: . iti. dansii.f.d.f. Fara forma personala ( nu isi schimba forma si in analiza lor nu se precizeaza persoana ) 6.) 3. Pronumele personal de politete : .are numai cazurile Ac si D. tu.forme populare : mata. pronumele posesiv II. mi.s.are forme proprii numai pentru persoana a III. s. pronumele personal propriu-zis | 2. .. i. D-lui. demonstrativ 7. .) da-i cu bere. t. pronumele de intarire 5.s) -> la persoana III cazul D poate fi posesiv (pronumele se inlocuieste cu un adjectiv pronominal posesiv) Ex.

daca este insotit de prepozitie ( ex. ) c) Cand este insotit de prepozitii sau locutiuni prepozitionale cu regim de genitiv si fara art pos alor pronumele pos devine adj pron pos in AC: ex. Pronumele de intarire Masculin – u. CD ) => d. (C.al). nr. Ex. ffs ) => d.ni Persoana II Sg Pl te va iti.vi.e. in G – pron pos ) Venea in urma noastra.mi Pl ne ne.D insumi\insuti\insusi insine\insiva\insisi Feminin – a.OBS !!! Pentru persoana I si a II imprumuta formele neaccentuate de AC si D ale pronumelor personale..ai.pronumele posesiv se acorda cu obiectul posedat in gen.l.pronumele posesiv se acorda cu posesorul in persoana si numar.activ pronominala.l. pos. (Adj pron in AC ) . ( C.p.pronumele posesiv este insotit intotdeauna de articol posesiv genitival (a. (n. care este element constitutiv formand impreuna cu pronumele posesiv un singur cuvant. Ex. ) . nu devin adj pron.: Cartea de la ai mei. reflexiv. de aceea cand intalnim un nume predicativ format din pron posesiv acesta va fi in cazul N.c. Persoana I AC D Sg ma. Eu ma gandesc ( pron reflexiv. gen. Cartea este a mea.: Venea in urma baiatului.: Eu ma spal ( pron.l. forma alor ( Cadoul alor mei.AC. in G ) Venea in urma lor. . ( n.activa ) OBS !!! Pronumele reflexive sunt marca diatezei reflexive.i Sg Pl I \ II \ III I \ II \ III N.m imi.ti va. Pronumele posesiv . . si caz.daca este insotit de art. (C.: Mama ma spala. b) Orice pronume posesiv care sta langa substantivul.v OBS !!! Pentru a deosebi pronumele reflexive de cele personale tinem cont: daca este pronume reflexiv subiectul face actiunea si tot el suporta consecintele. personal. CD in AC => d.G. Sg Pl I \ II \ III I \ II \ III N\AC insami\insati\insasi insene\inseva\insesi G\D insemi\inseti\insesi insene\inseva\insesi 5. in G ) – pron pers Venea in urma alor nostrii..c. N ) Cartea este a baiatului. ( pron.ale. 4.c. G ) a) LOR LUI EI sunt pronume personale desi sugereaza posesia. Daca este pronume personal subiectul face actiunea si altcineva suporta consecinta. obiect posedat devine adj pronominal posesiv cu doua exceptii: .p. reflexiva.

adj . asta.N-AC = cat? cata? cate? cati? . 7. scriitor – masc. celei ce.sg. ilalalt.sg. oricine. niscaiva.S. iar F. cei ce. Pronume relativ – partea de vorbire flexibila care apare in fraza care leaga PS de regenta. cineva. b) de departare: acela. fiecine. celui ce. 9. numeral) 2. = Atr.G. aceloras. Se stabileste daca este pronume ( tine locul unui substantiv) sau adj pronominal ( determina un subst. .sg.N-AC: niciunul./ ( colegul – masc. cutare. cateva. . mama – fem. | unul = pronume 8. atata.obiect posedat carui – masc. ala. altcineva. se afla prin intrebari 3. cele ce. .N-AC al catelea ? al cata? > Acordul adj pron interogativ „care” in G: A carui scriitor este opera? ( a – fem. det. Feminin – N-AC: aceeasi.G-D: cati? -> al catelea? . ) 10. niciunele. pron. celalalt.sg. niscai. Daca este pronume – cazul si F. nimeni ==> NU DEVIN ADJECTIVE PRONOMINALE! b) compuse: .G. Pronumele demonstrativ a) de apropiere: acesta. astalalt. Pronume nehotarat: a) simple: unul. care.G-D = carui? carei? caror? carei? -> cat? . b) compuse: altcineva. niscai. acelorasi. de ( ex: A venit fata / de am chemat-o. al – fem. aceiasi. . cazul se imprumuta de la cuv. niciuni. > Acordul pronumelui relativ „care” in genitiv: El este colegul/ al carui mama vine.G-D : aceluiasi.S. c) de identitate: masculin – N-AC : acelasi. Pronumele negativ a) simple: nimic. > Cuvintele altceva. ) b) compuse – N-AC: cel ce . sg. Pronume interogativ – apare in propozitia interogativa si tine locul substantivului asteptat ca raspuns: -> cine? – N-AC = cine? . cestalalt. ceea ce. vreounul. fiecine sunt numai pronume nehotarate. altul. ce.G-D: aceleiasi. al catelea.niciuna. alde sunt numai adj pron nehotarate. cineva. o => acord imbratisat.fem. posesor. > Cuvintele fiece. ex. opera – sg.: Un baiat scrie.OBS!!! Mod de lucru la pronume 1. altul citeste. cat.sg. 6. aceleasi.invariabil -> care? – N-AC = care? .G-D: celui ce. alde. celor ce. careva. fiece. tot.sg.posesor. carui – masc. – alt baiat = adjectiv. Daca este adjectiv pronominal. a) simple – cine.G-D = cui? -> ce? .

vb predicative – moduri personale ( predicative – PV) . .diateza pasiva: el este vazut de mama. cand intra in expresii vb impersonale: este bine. avand pers III. .verbe predicative au inteles de sine statator si pot forma singure predicatul verbal. Copulative A FI. A SE PAREA. . . .nimeni – se refera la nume de fiinte. a-i ramane) A AVEA – indicativ perfect compus: am citit. a se cadea. OBS !!! Pot deveni impersonale si unele verbe predicative personale prin adaugarea unor forme neaccentuate a pronumelor personale (a-i ajunge. A VREA ( a voii) – indicativ viitor I : voi citi.conjuctiv perfect: sa fi citit. iar ca forma sunt unipersonale.conditional prezent: as citi.moduri nepersonale ( nepredicative – alte functii sintactice) .Clasificare – I.verbe nepredicative – nu pot forma singure predicatul. II. a-i fi scris. niciunora. nu au inteles.G-D: niciunuia.conditional perfect: as fi citit.auxiliare.indicativ viitor popular: am sa citesc.nimic – se refera la lucruri. b) vb impersonale = ca inteles actiunea nu poate fi atribuita unei persoane.nicio. negativ posesiv are formele – niciun. niciunor.viitor II : voi fi citit. a ajunge. a se chema. . sg: a trebui.vb nepredicative – copulative. . b) verbe auxiliare ajuta la formarea modurilor si timpului compus si al diatezei pasive. a ramane . viitor 2: voi fi citit. . a vedea. a) verbe copulative: a deveni. OBS !!! Nimic – invariabil. a parea. . a se naste. Dupa inteles si predicativitate: . A FI . Ca adjectiv pron. OBS !!! Aceste verbe nu se analizaeaza separat. a se zice. VERBUL Def. . .niciunul – ambele. Verbul . stare.) Partea de vorbire flexibila care arata o actiune.ind. a insemna. forma de singular.conditional perfect: as fi citit. . a iesi. .infinitiv perfect: a fi citit. . . pare simplu. existenta. a se face. Dupa formele personale: a) vb personale = au forma pt toate persoanele – a scrie. a se constitui. a reprezenta. Verbele predicative formeaza singure predicatul verbal. a fi. OBS !!! Tot impersonale sunt si vb.

IV. a vrea. gramatical si se rasfrange direct/indirect asupra unui obiect. a da. -> vb. . -> vb de miscare. 2. ) Eu ma imbrac. Diateza activa – actiunea facuta de s.: Eu ma gandesc.s. a citi. reflexiv marca. Pt a trece un vb de la diateza activa  diateza reflexiva se copiaza vb dat si se adauga pron.: El este vazut de mama.s.pas. . . => d. . activ pron.prezent : eu citesc. a sta) Conjugarea – I – a : a canta.perfect simplu: eu citii -perfect compus: eu am citit II.. b) vb neregulate – isi schimba radicalul in timpul flexiunii (a avea. ma = pron reflex.III. -> vb de la d.d. Ex. Vb intranzitive nu au CD – a se teme. CD in AC) Diateza activa sa roage sa fi rugat ar fi rugat a ruga rugand ruga a rugat rugase va ruga va fi rugat Diateza reflexiva sa se roage sa se fi rugat s-ar fi rugat a se ruga rugandu-se se ruga s-a rugat se rugase se va ruga se va fi rugat Diateza pasiva sa fie rugat sa fi fost rugat ar fi fost rugat a fi rugat fiind rugat era rugat a fost rugat fusese rugat va fi rugat va fi fost rugat Reguli pentru a trece un vb la o diateza la alta!!! 1. Dupa tranzitivitate – 1. La diateza reflexiva (maj). Dupa flexiune: a) vb regulate – nu-si schimba radicalul in timpul flexiunii:.i. : a invata. Diateza reflexiva – actiunea este savarsita de s. Moduri si timpuri A. Indicativ (actiune sigura) . a se grabil. f. (marca) f. a ura Diatezele: 1. . ( pe cine? pe mine ma. gramatical ce participa intens la actiunea pe care o face in interesul lui. . reflexiva – pron reflexiv.imperfect: eu citeam. de compl de agent si subiect logic al propozitiei) ex.cd. a bea.. Conjunctiv (posibilitate) .perfect: (eu) sa fi citit.vb tranzitive ( au sau pot avea C.neaccentuate de N-AC.2.) – unele au dubla tranzitiv.Moduri personale (predicative) => Predicat Verbal I. 2. a fi.III – e : a scrie.. 3. . .II – ea : a bea. . Vb. -> vb impersonale. Pt a trece de la diateza activa  diateza pasiva se scrie A FI pus la modul si timpul verbului dat si se adauga vb dat pus la participiu. OBS !!! Unele vb pot fi intranzitive: -> vb copulative. in AC ) Mama ma spala ( d.prezent: (eu) sa citesc.activa = > pron pers. ( d. la aceasta diateza sunt insotite de pron reflex.IV – i. Diateza pasiva – actiunea suferita de subiectul gramatical si este facuta de altcineva ( de un agent al actiunii cu f.f.

pentru citit . II. sau numeralul sau este element constitutiv al gradului superlativ relativ (cel harnic.negativa: nu cititi! B. pers II. Dupa gradul de individualizare: a) articole hotarate (definite): a) propriu-zise: fata. .sg : forma afirmativa : citeste f. Conditional-optativ (dorinta) . pe. Imperativ (porunca) – are numai timp.dupa.pe.la. multumita.perfect: a fi citit IV. la citit.prezent: a citi III.prepozitionala : de. inapoia.baiatul. pron. din cauza. deasupra. de. c) articol demonstrativ genitival = leaga de regula adjectivul sau un numeral de subst. nr sg/pl) . in susul. conform. de catre.prezent: eu as citi . aidoma.prep.: in fata. Dupa alcatuire – 1) simple: cu. Gerunziu (imprejurarea) – ex: citind . din cauza de. Moduri nepersonale(nepredicative) – alte functii sintactice ! I. b) articol posesiv genitival = face legatura intre posesor(aflat in G) si obiectul posedat sau apare ca element constitutiv al pron. N-AC – cel/cea. posesive si a numeralelor ordinale. Clasificare I. .prep. OBS!!! Prepozitia nu au functia sintactica. dupa citit. in dosul. asupra. Dupa caz – 1) cu regim de AC . Supin (scopul): de citit. cel mai harnic). de pe la.) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura numai in prepozitie unde leaga un ATR sau COMPLEMENT de termenul regent intre ele stabilindu-se un raport de subordonare. carti citite PREPOZITIA Def. datorita. potrivit. ARTICOLUL Def. fetele. cei/cele.) Partea de vorbire flexibila care individualizeaza intr-un anumit grad obiectul denumit de substantiv.etc 2) loc.prep: fata de.fetelor. Clasificare I.etc. 3) cu regim de D . prezent.viitor I : voi citi . unor/unor. celor/celor d) articol nehotarat a) N-AC – un/o. adj. la.fetei. Participiu (valoarea unui adj.: cu.pl: f afirmativa: cititi! f. in jur de.baietilor.: impotriva. inspre.loc. G-D – celui/celei.viitor II : voi fi citit III.negativa: nu citi! .) : carte citita. etc.loc. asemenea. b) G-D – unui/unei.mai mult ca perfectul: citisem . 2) cu regim de G . contra.gratie.de.. la. Infintiv (numele actiunii) II.perfect: eu as fi citit IV. ele intra in alcatuirea partilor de propozitie pe care le subordoneaza termenului regent. in spatele. determinat purtand substantiviza adj. . niste/niste.

actiuni. Acuzativ: 1) N. Iasi. Ana-Maria Genul 1) masculin – nume de munti. stari.fuga). 4) Atribut apoz.cele mai multe cifre. d) invariabile: ochi. hotarat propriu-zis: forma G-D sg [lui] cand insoteste un nume masculin sau unul feminin strain : lui Ion. oras. 3) Atribut apoz. coale.: El este elev. ordonanta. OBS!!! Substantivele se recunosc prin numarare sau prin adaugarea unui adj. Numarul a) defective de numar .petrol.om. c) cu forme multiple: vise. stol. bradet.cu forma numai de pl – defective de sg: calti. actiuni provenite din infinitivele lungi (culcare.art. materii si insusiri.P. Ana.(prep): Cu Ion. b) mobile (motionale): rata-ratoi. cu vecinul. notele muzicale. insule. ochelari. . Grivei. b) euclitice (post-puse) = articol hotarat propriu-zis cu exceptia celor de mai sus. 2) feminin – zilele saptamanilor. icre. papa-lapte.nehotarat (intotdeauna) .P.roua. Declinarea = trecerea unui substantiv prin toate cazurile. . pui. 2) propriu: Ion.etc.cu forma numai de sg-defective de plural: miere. lunile anului. literele alfabetului. aplauze. continente.II. baiat-fata. actiuni din vb la participiu. Iasi.: Elevul Marian nu invata. vanturi. ma vad. Nominativ: 1) Subiect: Elevul invata. mutulica. Dupa alcatuire: 1) simple: caine. c) epicene (=aceeasi forma ale ambelor sexe): pelicane. fenomene. OBS!!! Cand adjectivele stau in fata substantivelor acestea imprumuta articolul de la substantiv. 3) Atribut: Satisfacerea in timp a cerintelor. lucruri. Cluj-Napoca. catel. SUBSTANTIVUL Def. stare psihica. cireada. b) colective (forma de sg si inteles de pl) : taranime. Dupa pozitia fata de cuvantul articulat a) proclitice (antepuse) .sange. visuri. propriu-zis ori demonstrativ. girafa. insusiri.(prepozitional): Florile sunt pentru mama. e) cu o contradictie evidenta intre gen si sex: baboi. localitati. ardei.unt. Alte tipuri de substantive: a) heteronime: mama-tata.) Partea de vorbire flexibila care se declina si denumeste obiecte: fiinte. 2) N. nume de tari. majoritatea numelor care exprima atitudine. porumbiste. prin-purica. 2) Atribut prep. beizadea. d) substantive care actioneaza dupa imprejurari (masc si fem) : gura-casca. Clasificare Dupa inteles: 1) comune: om. 2) compuse: caine-lup. II. Cazurile I. : Cartea de romana s-a rupt. coli. lui Carmen. sporturile. 3) neutru – simturile.art.

s (=exprima strigarea): Elevule. 5) Comp. 11) Comp. 10) Comp. IV. specif. de scop(prep spec): Studiaza in vederea examenului. 2) Atribut adj gen. III. de mod(prep spec. de loc (=D locativ – apare in expresii): S-a oprit locului. circ. concesiv: Cu tot efortul nu a terminat.P. de scop: Pleaca dupa cumparaturi.Ioane! / . 6) Comp circ. Genitiv: V. de mod: El citeste cu placere. invata! 2) Atribut apoz. de mod(prep spec): Merge contra vantului. circ. 9) Comp. creste. indirect(prep spec.(prep): I-am dat vecinului. 3) Atribut (=dativ adnobinal) = determina substantivul nearticulat.(prepozitional): . indirect: Vorbesc despre lectie.Da. concesiv: In ciuda ploii toti vor veni. vino! 3) Valoarea unei prop neanalizabile: . direct: Invat lectia/ Il vad pe Ion. 11) Comp. 7) Comp. Dativ: 1) N. 12) Comp.): Masura a derapat datorita palcului.cu art pos. 10) Comp. 1) N. de caz(prep spec): Nu invata din cauza lenei.5) Comp. nume de persoana care indica rudenie sau atributii speciale ori determina un nume de actiuni articulat euclitic si caruia ii urmeaza un ATR neart. circ. de caz(cu prep. 13) Comp. circ. 2) Atribut prep. al Mariei. 6) Comp circ. 1) F. de caz: Nu mai pot de sete. Vocativ . circ. : Meritul fetei creste. de loc(prep spec): S-au oprit inaintea scolii. 8) Comp.) ex: El este nepot mamei mele.) Partea de vorbire flexibila care arata o insusire a unui obiect denumit de substantiv cu care se acorda => adj propriu-zis sau calificative. de timp(prep spec): A ajuns acolo inaintea colegilor. 12) Comp. de loc: Merg la scoala. circ. indirect: I-am dat vecinului carte. 8) Comp. / Este necesara acordaarea ajutor saracilor. 4) Atribut apoz. vecine. circ. .: Cartea este a fetei. circ. 13) Element predicativ suplimentar: Te credeam impotriva baietilor.: Ei sunt contra masurilor. 4) Atribut apoz. : Intarzierea datorita accidentului. 3) Atribut prep specif. 7) Comp de Agent: Sunt vazut de coleg. circ.: Lupta impotriva coruptiei continua. de timp: A stat acolo zile intregi. conditional: In caz de ploaie plec. 6) Comp.P. lui Ion. gen. / ADJECTIVUL Def.(prepozitional): Reusita a fost gratie muncii. 14) Comp.cu prep. 7) Comp.: Ioane.: Meritul fetei.): Se catara asemenea unei maimute. 5) Comp. 9) Comp.f. conditional(prep spec): In locul baiatului as fi plecat. carte. circ. 8) Comp circ.): S-au ridicat impotriva raufacatorilor.spec.

2) Adjectivul se acorda in gen. viu. iar. -de inf: mai putin frumoasa. OBS!!! Forme expresive ale superlativului absolut: tare. de regenta. nevoie mare. sau. desi. oricat. care. coordonatoare = in propozitie si in fraza leaga propozitiile si parti de propozitie de acelasi fel. superior.cu 2 terminatii (la sg – 1 t fem. fel de fel.gri. 2) comparativ: . deoarece. subordonatoare = numai in fraza leaga P. insa.cu o terminatie (la sg pt masc si fem) fata mare/baiat mare . nemaipomenit. daldora.iar. a) copulative: si. 1. precum si. iar. stravechi.absolut (foarte frumoasa). prin urmare.2/ Vreau 1/ sa scriu 2/si sa citesc. arhiplin. asadar. nici. III Cuvinte cu rol de conjuctie subordonatoare: a) pronume (adj. In propozitie – leaga 2 parti de propozitie de aceleasi fel. . in concluzie. ba. 1 t masc) baiat mic/fata mica OBS!!! Pentru forme flexionare se ia in considerare si pl (masc. OBS!!! 1) Cand are functia de N. 2. nu numai si. oricare. nici. Locutiuni adjectivale!!! cu dare de mana. cel mai de pret. de treaba. ultrasupraaglomerat. verde. unic. ce.S.: Scriu 1/ si invat. intreg.: cine. atroce. ca lumea. cel ce. rascunoscut. o frumusete de. extraordinar. optim. sg) b) invariabile (nu-si schimba forma): aievea. CONJUCTIA Def. frumoasaaa.) Partea de vorbire neflexibila cu rol de legatura in propozitie si in fraza. in schimb. etc. OBS!!! 1) Fara grad de comparatie. b) adversative: dar. extrem. . anterior.de egalitate: la fel de frumoasa. grozav. .3/ Clasificare I Dupa alcatuire – simple: si. exterior.In fraza – leaga 2 propozitii de acelasi fel ori diferite. 3) superlativ: . d) conclusive: deci. intrucat. cat.daca. adjectivul este in cazul N realizand acordul cu S. 2. pronominale relative): ex. de inf: cea mai putin frumoasa). cumsecade. major. Gradele de comparatie 1) pozitiv: frumoasa. sa . greu. Ex.: oricine. suprem. II Dupa rolul lor: 1. Ex. c) disjunctive: ori.compuse: ca sa. eficace.relativ ( de sup: cea mai frumoasa.: Ion si Maria invata. fie. fiindca. sg. ori. determinat.P. fem.dar. cu judecata.de superioritate: mai frumoasa. ci. asemenea. b) compuse: cumsecade 2) dupa flexiune: a) variabile (isi schimba forma) . nr si caz cu subst.Clasificare 1) dupa structura sau alcatuire – a) simple: mic. b) unele pronume/adjectivale pronominale nehotarate: ex.

2/ 3) Atributiva (ATR): Se pune problema1/ sa invat.2/ 8) Comp.2/ 4) Completiva directa (CD): El stie1/ daca invata.2/ 12) Comp. apar elemente de relatie. 2/ P1 = CCT P2 = PP La desteptare era tarziu. de scop (CS): Invat1/ca sa stiu. 2/ 11) Comp.2/ 15) Comp.circ.2/ . Contragerea = procedeu gramatical prin care o proportie secundare se transforma in parte de propozitie corespunzatoare. din cauza ca. 2/ 6) Completiva de agent (C. predicatul acestuia care se poate inlocui cu substantiv.circ.arata punctul de vedere din care este privita o actiune sau o fiinta.oricum.in ciuda carui fapt? 14) Comp.oriunde.: A ramas 1/ cum a fost.ag): Sunt vazut1/ de care vine. trebuie. pana ce.exprima instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza actiunea unui verb.S.2/ 7) Comp. de timp (C. concesiva (CV): Invat1/ desi stiu.circ. FRAZA 1) Subiectiva (SB): Este bine. un nou predicat si deci o noua propozitie.: Cand m-am desteptat 1/ era tarziu.circ. chiar daca. 2/ Cum l-a vazut 1/ a si plecat. de mod (C.circ.apozitie fata de predicatul din regenta 16) Comp.2/ 10) Conditionala (CDT): Invat1/ daca vreau.t.): Invat1/ cand pot. cumulativa (CUM): Dupa ce ca este astfel1/ e ucis si cantecul. de cauza (CZ): Invat1/ caci este necesar2/ 13) Comp. instrumentala (CINS): Luptam1/ cu ce avem la indemana. F. 2/ 2) Predicativa (PR): Problema este1/ ca nu invata. ffs. probabil ca 1/ ca vine.exprima adaugarea la ceva existent interior. macar sa. = CCT Expansiunea(extinctia sau dezvoltarea): procedeul invers contragerii prin care o parte de propozitie se dezvolta in propozitie corespunzatoare.l): Invat1/unde pot.: Trenul a sosit la ora stabilita. 2/ 5) Completiva indirecta (CI): Ma gandesc1/ sa invat.2/ .circ.exprima exceptia fata de predicatul din regenta.circ. Ex. OBS!!! Conjuctiile nu au Functie Sintactica. 19) Comp. precum. P2 = ATR. de loc (C. etc. 2/ (de indata ce) = locutiune conjuctionala. au de obicei in subordonata pe care o introduc numai cuvintele cu rol de conjunctie subordonatoare.2/ 9) Comp. verb. = Atr Trenul a sosit la ora 1/ care a fost stabilita 2/ P1= PP.2/ .2/ .c.2/ . 18) Comp. dispar elementul de relatie.circ. de exceptie (CEX): Nu inseamna altceva1/ decat ca te iubeste. numerar.c. . cum. incotro. consecutiva (CNS): Invat asa de mult1/ incat stiu. Ex.circ. cat. propozitie secundare. Locutiuni conjuctionale: va sa zica. cand.m. daca se inlocuiesc cu o conjunctie sau locutiuni conjuctionale adverbe relative nu mai au functie sintactica.circ.2/ .c.): Invat1/ cum pot.circ. indata ce. apozitionala (CA): Se grabeste1/ in loc sa astepte. Ex. 17) Comp. de relatie (CR): Spiritele primare sunt atente1/ la ceea ce se petrece in umbra.: unde.c) adverbe relative + compusele lor nehotarate: ex.

circ.numeral cardinal 1.: Cartile a doi dintre ei. ex.: In clasa sunt douazeci de elevi. zero.adjectivala: Doi elevi au plecat. Numeralul Def. S – Atr.) Partea de vorbire flexibila care exprima un numar sau determinarea numerica a obiectelor prin numarare.substantivale: Doi au plecat.20) Comp. propriu-zis are functie substantivala. prep. mie. . .prep) In clasa sunt nouasprezece elevi. de atribut substantival. suta.compuse: the rest of us  -> valori: . Le-am dat la doi.exprima asocierea fata de SB impreuna cu care se desfasoara actiunea verbului. ex. subst. sociativa (CSC): Ai fost vazut1/ cu cine te insoteste.2/ . adj.. Atr adj) OBS!!! Cand apar singure numerale cardinale propriu-zise formeaza G(genitivul) cu prepozitia "a" si D cu "la". . (val. (val. I. subs.s. OBS!!! Cand este urmat de un substantiv procedat de prepozita de numeral care are val. substantivele avand avand f. miliard.. propriu-zis -> dupa alcatuire – simple: 1-10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful