Capitole speciale de geometrie pentru profesori

Camelia Frigioiu
Galat ¸i, 2009
2
Cuprins
1 Geometrie sintetic˘ a plan˘ a 1
1.1 Concurent ¸a liniilor importante ˆıntr-un triunghi . . . . . . . . . . . . 1
1.1.1 Concurent ¸a medianelor, mediatoarelor, bisectoarelor s¸i ˆın˘ alt ¸imilor
ˆıntr-un triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1.2 Cercul ˆınscris ˆın triunghi, cercul circumscris s¸i exˆınscris unui
triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.2 Teoremele MENELAUS s¸i CEVA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2.1 Teorema lui Menelaus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2.2 Teorema lui Ceva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.2.3 Teorema lui VAN AUBEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.3 Patrulatere inscriptibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.3.1 Teorema lui Ptolemeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.4 Patrulatere circumscriptibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.4.1 Cercul lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.5 Probleme de coliniaritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.5.1 Metode de demonstrare a coliniarit˘ at ¸ii unor puncte . . . . . 20
1.5.2 Teorema lui Euler, dreapta lui Simpson . . . . . . . . . . . 21
1.5.3 Relat ¸ia lui Carnot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.6 Probleme de concurent ¸˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
1.6.1 Metode de demonstrare a concurent ¸ei unor drepte . . . . . . 25
1.6.2 Teoremele lui Gergonne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
1.6.3 Teorema lui Steiner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
1.7 Relat ¸ii metrice ˆın triunghi s¸i patrulater . . . . . . . . . . . . . . . . 28
1.7.1 Teorema Pitagora generalizat˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . 28
1.7.2 Relat ¸ia lui Stewart . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
1.7.3 Teorema medianei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
1.7.4 Relat ¸ia lui Euler pentru patrulatere . . . . . . . . . . . . . . 31
2 Transform˘ ari geometrice 33
2.1 Simetrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
i
ii CUPRINS
2.2 Translat ¸ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
2.3 Rotat ¸ia ˆın plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2.4 Propriet˘ at ¸i generale ale izometriilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2.5 Asem˘ anarea ˆın plan. Propriet˘ at ¸i generale . . . . . . . . . . . . . . . 51
2.6 Omotetia ˆın plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.6.1 Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geo-
metric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
2.7 Inversiunea ˆın plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
3 Geometrie ˆın spat¸iu 63
3.1 Introducere ˆın geometria tetraedrului . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
3.2 Tetraedre Crelle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
3.3 Tetraedre echifaciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
3.4 Tetraedre ortocentrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
3.5 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
4 APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE 83
4.1 Elemente de trigonometrie aplicate ˆın geometrie . . . . . . . . . . . 83
4.1.1 Aplicat ¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
4.2 Numere complexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
4.3 Aplicat ¸ii ale numerelor complexe ˆın geometrie . . . . . . . . . . . . 88
4.4 Teoreme clasice de geometrie demonstrate cu ajutorul numerelor
complexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Capitolul 1
Geometrie sintetic˘ a plan˘ a
1.1 Concurent¸a liniilor importante ˆıntr-un triunghi
Linii importante ale unui triunghi sunt:
1. medianele
2. bisectorele interioare ale unghiurilot triunghiului
3. mediatoarele laturilor triunghiului
4. ˆınalt ¸imile.
1.1.1 Concurent¸a medianelor, mediatoarelor, bisectoarelor s¸i ˆın˘ alt¸imilor ˆıntr-un triunghi
ˆ
Intr-un triunghi se poate demonstra pentru fiecare categorie de linii importante c˘ a
sunt concurente s¸i anume:
1. cele trei mediatoare ale laturilor unui triunghi sunt concurente ˆıntr-un punct care
este centrul cercului circumscris triunghiului;
2. cele trei bisectoare interioare ale unui triunghi sunt concurente ˆıntr-un punct
care este centrul cercului ˆınscris ˆın triunghi;
3. cele trei ˆın˘ alt ¸imi ale unui triunghi sunt concurente ˆıntr-un punct care se numes¸te
ortocentrul triunghiului;
4. cele mediane ale unui triunghi sunt concurente ˆıntr-un punct care se numes¸te
centrul de greutate al triunghiului.
ˆ
In continuare vom demonstra concurent ¸a acestor linii importante ale triunghiului.
As¸a cum bine se s¸tie, mediatoarea unui segment de dreapt˘ a este perpendiculara
construit˘ a pe mijlocul segmentului.
1
2 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Toate punctele mediatoarei unui segment se afl˘ a la aceeas¸i distant ¸˘ a fat ¸˘ a de ca-
petele acestuia s¸i reciproc toate punctele din plan care se afl˘ a la distant ¸e egale de
capetele unui segment se afl˘ a pe mediatoarea acestuia.
TEOREMA 1.1
ˆ
Intr-un triunghi mediatoarele laturilor sunt concurente.
B
C
O
A
N
M
Figura 1.1: Concurent ¸a mediatoarelor
Demonstrat ¸ie.
Not˘ am cu M s¸i N mijloacele laturilor [BC] s¸i [AB] ale triunghiului ABC. Punc-
tul de intersect ¸ie al perpendicularelor ˆın M s¸i N pe laturile respective(mediatoarele
acestor laturi) va fi notat cu O. Cele dou˘ a mediatoare sunt concurente, altfel punctele
A, B, C ar fi coliniare, ceea ce este imposibil.
Folosind proprietatea punctelor de pe mediatoare de a fi la egal˘ a distant ¸˘ a fat ¸˘ a de
capetele segmentului, putem scrie
OA = OB, ON fiind mediatoarea lui [AB] s¸i
OB = OC, OM fiind mediatoarea lui [BC].
Rezult˘ a din tranzitivitatea relat ¸iei de egalitate c˘ a OA = OC, deci punctul O se
afl˘ a s¸i pe mediatoarea laturii [AC]. q.e.d.
Vom demonstra concurent ¸a bisectoarelor interioare unui triunghi, folosind propri-
etatea punctelor de pe bisectoare de a fi la egal ˘ a distant ¸˘ a fat ¸˘ a de laturile acestuia.
TEOREMA 1.2
ˆ
Intr-un triunghi bisectoarele interioare sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. Not˘ am [AA
1
s¸i [BB
1
bisectoarele unghiurilor

BAC s¸i

ABC ale
triunghilui ABC s¸i I punctul lor de intersect ¸ie. Aceste bisectoare sunt concurente,
altfel ar fi paralele ceea ce ar ˆınsemna c˘ a unghiurile

BAA
1
s¸i

ABB
1
ar fi unghiuri
interne s¸i de aceeas¸i parte a secantei AB, iar suma m˘ asurilor lor ar fi de 180

, ceea
ce este imposibil c˘ aci suma m˘ asurilor unghiurilor triunghiului ABC este 180

.
1.1. CONCURENT¸ A LINIILOR IMPORTANTE
ˆ
INTR-UN TRIUNGHI 3
B
C
A
I
C
M
P
1
B
1
N A
1
Figura 1.2: Concurent ¸a bisectoarelor
Folosind proprietatea c˘ a numai punctele de pe bisectoare sunt egal dep˘ artate de
laturile triunghiului putem scrie:
IM = IN s¸i IM = IP, (M ∈ (AB), N ∈ (BC), P ∈ (AC), IM ⊥
AB, IN ⊥ BC, IP ⊥ AC).
Folosind proprietatea de tranzitivitatea a egalit˘ at ¸ii numerelor reale, rezult˘ a
IN = IP
deci punctul I se afl˘ a s¸i pe bisectoarea unghiului ACB. q.e.d.
TEOREMA 1.3
ˆ
Intr-un triunghi ˆın˘ alt ¸imile sunt concurente.
B
C
B’
A’
B
A
C
1
1 1
A
C’
Figura 1.3: Concurent ¸a ˆın˘ alt ¸imilor
Demonstrat ¸ie. Consider˘ am un triunghi ABC, cu ˆın˘ alt ¸imile [AA‘, [BB
/
, [CC
/
(AA‘ ⊥ BC, BB
/
⊥ AC, CC
/
⊥ AB.
4 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Paralelele prin vˆ arfurile triunghiului la laturile opuse se intersecteaz˘ a ˆın punc-
tele A
1
, B
1
, C
1
. Din congruent ¸a laturilor opuse ale paralelogramelor obt ¸inute rezult˘ a
c˘ a punctele A, B, C sunt mijloacele laturilor [B
1
C
1
], [C
1
A
1
], [A
1
B
1
] ale triunghiului
A
1
B
1
C
1
(AB
1
= AC
1
, BC
1
= BA
1
, CA
1
= CB
1
).
Din AA
/
⊥ BC s¸i C
1
B
1
| BC rezult˘ a AA
/
⊥ C
1
B
1
. Analog pentru celelalte la-
turi se g˘ ases¸te c˘ a BB
/
⊥ C
1
A
1
s¸i CC
/
⊥ A
1
B
1
.Constat˘ am c˘ a ˆın˘ alt ¸imile triunghiului
ABC sunt mediatoarele triunghiului A
1
B
1
C
1
. Dar, concurent ¸a mediatoarelor a fost
demonstrat˘ a, as¸a c˘ a s¸i concurent ¸a ˆın˘ alt ¸imilor este demonstrat˘ a. q.e.d.
Reamintim c˘ a linia mijlocie ˆıntr-un triunghi este segmentul de dreapt˘ a care unes¸te
mijloacele a do˘ a laturi ale triunghiului, c˘ a este paralel˘ a cu cea de-a treia latur˘ a a
triunghiului s¸i egala cu jum˘ atate din lungimea ei.
TEOREMA 1.4
ˆ
Intr-un triunghi medianele sunt concurente.
A
B
C
B’
C’
C"
A’
G
A"
Figura 1.4: Concurent ¸a medianelor
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu A
/
, B
/
, C
/
mijloacele laturilor [BC], [AC], [AB] ale
triunghiului ABC. Punctul de intersect ¸ie al medianelor [AA
/
] s¸i [CC
/
] este G.
Vom demonstra c˘ a punctul G apart ¸ine s¸i medianei [BB
/
]. Mijloacele segmentelor
[AG], [CG] vor fi notate cu A” respectiv C”
AA” = A”G, CC” = C”G.
[A”C”] este linie mijlocie ˆın triunghiul GAC, ceea ce implic˘ a
A”C” | AC, A”C” =
1
2
AC. (1.1)
De asemenea, [A
/
C
/
] este linie mijlocie ˆın triunghiul BAC s¸i se obt ¸ine:
A
/
C
/
| AC, A
/
C
/
=
1
2
AC. (1.2)
1.1. CONCURENT¸ A LINIILOR IMPORTANTE
ˆ
INTR-UN TRIUNGHI 5
Din (1.1) s¸i (1.2), folosind tranzitivitatea relat ¸iei de paralelism s¸i a celei de egalitate,
rezult˘ a
A
/
C
/
| A”C”, A
/
C
/
= A”C”.
Deci patrulaterul A
/
C
/
A”C” este paralelogram, cu G punctul de intersect ¸ie al diago-
nalelor, ceea ce implic˘ a
A
/
G = GA”, C
/
G = GC”.
Cum AA” = A”G s¸i CC” = C”G, rezult˘ a:
AA” = A”G = GA
/
=
1
3
AA
/
s¸i
CC” = C”G = GC
/
=
1
3
CC
/
.
Am obt ¸inut astfel:
Punctul Gde intersect ¸ie al medianelor [AA
/
] s¸i [CC
/
] se afl˘ a pe fiecare dintre cele
dou˘ a mediane la dou˘ a treimi de vˆ arf s¸i o treime de mijlocul laturii opuse.
Un rezulta asem˘ an˘ ator se poate demonstra s¸i pentru medianele [AA
/
] s¸i [BB
/
].
Cum pe [AA
/
] este un singur punct care se afl˘ a la dou˘ a treimi de vˆ arf s¸i o treime
de mijlocul laturii opuse, rezult˘ a c˘ a acesta este G, deci mediana [BB
/
] trece s¸i ea
prin punctul G. q.e.d.
1.1.2 Cercul ˆınscris ˆın triunghi, cercul circumscris s¸i exˆınscris unui triunghi
Cercul ˆınscris ˆın triunghi
B
C
M
P
N
r
r
r
I
A
Figura 1.5: Cerc ˆınscris ˆın triunghi
6 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
DEFINIT¸ IA 1.1 1. Triunghiul care are laturile tangente la un cerc se numes¸te
triunghi circumscris acelui cerc.
2. Cercul care este tangent la laturile unui triunghi se numes¸te cerc ˆınscris ˆın
triunghi.
Centrul cercului ˆınscris ˆın triunghi, I, este punctul de intersect ¸ie al bisectoarelor
unghiurilor triunghiului.
1. Triunghiul ABC este triunghiul circumscris cercului C(I; r);
2. C(I; r) este cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABC;
3. r este raza cercului ˆınscris: IM = IN = IP = r;
4. r =
2/
P
, unde / este aria triunghiului ABC, iar P = AB + AC + BC.
ˆ
Intr-adev˘ ar aria triunghiului ABC este suma ariilor triunghiurilor AIB, BIC, CIA.
/ = /
AIB
+/
BIC
+/
CIA
=
AB IM
2
+
BC IN
2
+
AC IP
2
=
r P
2
.
Cercul circumscris unui triunghi
O
A
N
M
B C
R
R
R P
Figura 1.6: Cerc circumscris unui triunghi
DEFINIT¸ IA 1.2 1. Triunghiul care are vˆ arfurile situate pe un cerc, iar laturile
sunt coarde ale cercului se numes¸te ˆınscris ˆın cerc.
2. Cercul ˆın care se ˆınscrie un triunghi se numes¸te cerc circumscris triunghiului.
1.1. CONCURENT¸ A LINIILOR IMPORTANTE
ˆ
INTR-UN TRIUNGHI 7
Centrul cercului circumscris unui triunghi este punctul de intersect ¸ie al mediatoarelor
laturilor triunghiului.
1. Triunghiul ABC este triunghiul inscris in C(O; R);
2. C(O; R) este cercul circumscris triunghiului ABC;
3. R este raza cercului circumscris: OA = OB = OC = R; R =
abc
4/
; unde a, b, c
sunt lungimile laturilor, iar / este aria triunghiului ABC.
4. Simetricele ortocentrului triunghiului fat ¸˘ a de mijloacele laturilor triunghiului
apart ¸in cercului circumscris triunghiului.
5. Simetricele ortocentrului triunghiului fat ¸˘ a de laturile triunghiului apart ¸in cercu-
lui circumscris triunghiului.
Formula de calcul pentru raza cercului circumscris se obt ¸ine astfel:
O
A
B
C
E
h
D
Figura 1.7: Raza cercului circumscris
Prin vˆ arful A al triunghiului se construies¸te diametrul cercului circumscris, notat
cu AE. Se obt ¸ine astfel triunghiul dreptunghic ABE (triunghi ˆınscris ˆın semicerc).
Prin construirea ˆın˘ alt ¸imii din punctul A se obt ¸ine triunghiul dreptunghic ADC ase-
menea cu ABE conform cazului UU. Not˘ am lungimea acestei ˆınalt ¸imi cu h.
Laturile celor dou˘ a triunghiuri asemenea sunt proport ¸ionale:
AE
AC
=
AB
AD
⇒ 2Rh = AC AB ⇒ R =
AC AB
2h
.
Dar, aria triunghiului ABC, notat˘ a cu /, este / =
h BC
2
, de unde rezult˘ a :
h =
2/
BC
.
8 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
ˆ
Inlocuind h ˆın expresia lui R se obt ¸ine formula de calcul a razei cercului circumscris
triunghiului ABC,
R =
abc
4/
.
O legatur˘ a ˆıntre raza cercului ˆınscris s¸i raza cercului circumscris unui triunghi este
dat˘ a de relat ¸ia lui Euler.
Relat¸ia lui Euler
d
2
= R(R −2r)
unde d este distant ¸a dintre centrul cercului circumscris s¸i centrul cercului ˆınscris ˆın
triunghi, R raza cercului circumscris s¸i r raza cercului ˆınscris ˆın triunghi.
Se poate vedea c˘ a s¸i egalitatea lui Euler
R > 2r
este verificat˘ a.
Cercuri exˆınscrise unui triunghi
A
B C
A
A
1
2
Figura 1.8: Cerc exˆınscris unui triunghi
DEFINIT¸ IA 1.3 Un cerc tangent unei laturi a unui triunghi s¸i prelungirilor celor-
lalte dou˘ a laturi se numes¸te triunghi exˆınscris triunghiului.
Centrul unui cerc exˆınscris unui triunghi se afl˘ a la intersect ¸ia bisectoarelor celor dou˘ a
unghiuri exterioare s¸i a bisectoarei unghiului interior neadiacent cu ele.
Exist˘ a 3 cercuri exˆınscrise unui triunghi.
Proprietate
Punctele de tangent ¸˘ a ale cercului exˆ anscris si cercului ˆınscris ˆıntr-un triunghi sunt
simetrice fat ¸˘ a de mijlocul laturii la care sunt tangente amˆ andou˘ a.
1.2. TEOREMELE MENELAUS S¸ I CEVA 9
TEOREMA 1.5 Fie triunghiul ABC. Dac˘ a M, N, P sunt punctele de tangent ¸˘ a ale
cercurilor exˆ anscrise cu laturile triunghiului, atunci AM, BN, CP sunt concurente
ˆın punctul care se numes¸te punctul lui Nagel.
1.2 Teoremele MENELAUS s¸i CEVA
1.2.1 Teorema lui Menelaus
Teorema lui Menelaus este una dintre teoremele clasice ale geometriei.
De-a lungul anilor ea a fost demonstrat˘ a prin diverse metode folosind rezultatele
din geometria sintetic˘ a, dar s¸i cu metoda analitic˘ a , ¸ cu metoda vectorial˘ a s¸i cu ajutorul
transform˘ arilor geometrice, al omotetiei.
TEOREMA 1.6 (TEOREMA LUI MENELAUS)
Fie un triunghi ABC, M ∈ (BC, N ∈ (AC), P ∈ (AB).Dac˘ a punctele M, N, P
sunt coliniare, atunci:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
= 1. (1.3)
Demonstrat ¸ie. Se construies¸te prin C paralela cu dreapta d care cont ¸ine punctele
M, N, P. Aceasta intersecteaz˘ a AB ˆın punctul notat cu R.
B
C
d
N
A
R
P
M
Figura 1.9: Teorema lui Menelaus
Se aplic˘ a teorema lui Thales ˆın triunghiul BMP cu CR | MP:
MB
MC
=
PB
PR
, (1.4)
iar ˆın triunghiul ARC cu PN | RC rezult˘ a:
CN
NA
=
PR
PA
. (1.5)
10 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Din relat ¸iile (1.4) s¸i (1.5) rezult˘ a:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
=
PB
PR

PR
PA

AP
PB
= 1.
q.e.d.
O alt˘ a demonstrat ¸ie a teoremei lui Menelaus
B
C
A
M
R
d
T
N
P
S
Figura 1.10: Teorema lui Menelaus
Demonstrat ¸ie. Fie triunghiul ABC s¸i transversala d care se intersecteaz˘ a cu la-
turile triunghiului ˆın punctele M ∈ (BC, N ∈ (AC), P ∈ (AB). Construim
CT ⊥ d, BS ⊥ d, AR ⊥ d, lungimile acestor segmente reprezentˆ and distant ¸ele
de la vˆ arfurile triunghiului la transversala d, vor fi notate cu CT = d
C
, BS = d
B
,
AR = d
A
.
Se formeaz˘ a astfel perechile de triunghiuri dreptunghice asemenea:
∆ARP ∼ ∆BPS, ∆BSM ∼ ∆CTM, ∆NCT ∼ ∆APN
pentru care scriem proport ¸ionalitatea laturilor:
d
A
d
B
=
AP
BP
;
d
B
d
C
=
MB
MC
;
d
C
d
A
=
NC
NA
.
ˆ
Inmult ¸ind aceste relat ¸ii membru cu membru se va obt ¸ine relat ¸ia lui Menelaus.
q.e.d.
Vom prezenta ˆın continuare reciproca teoremei lui Menelaus:
TEOREMA 1.7 Fie un triunghi ABC, M ∈ (BC, N ∈ (AC), P ∈ (AB) astfel
ˆıncˆ at are loc relat ¸ia:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
= 1. (1.6)
Atunci punctele M, N, P sunt coliniare.
1.2. TEOREMELE MENELAUS S¸ I CEVA 11
Demonstrat ¸ie. Dreapta MN se intersecteaz˘ a cu AB ˆın punctul pe care-l not˘ am
cu P
1
. Punctele M, N, P
1
fiind coliniare, aplic˘ am teorema lui Menelaus s¸i obt ¸inem:
MB
MC

CN
NA

AP
1
BP
1
= 1. (1.7)
Din relat ¸iile (1.6), (1.7) rezult˘ a
AP
1
BP
1
=
AP
PB
adic˘ a P = P
1
. Deci punctele M, N, P sunt coliniare. q.e.d.
Teorema lui Menelaus se poate demonstra s¸i ˆın cazul M ∈ (BC, N ∈ (AC, P ∈
(AB.
TEOREMA 1.8 Fie un triunghi ABC, M ∈ (BC, N ∈ (AC, P ∈ (AB. Dac˘ a
punctele M, N, P sunt coliniare, atunci:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
= 1. (1.8)
Demonstrat ¸ie. Construim dreapta d care se intersecteaz˘ a cu (BC ˆın punctul M,
cu (AC ˆın N s¸i cu (AB ˆın P. Ducem prin C paralela la d care se intersecteaz˘ a cu
AB ˆın R.
A
M
C
N
P
B
d
R
Figura 1.11:
Aplic˘ am teorema lui Thales
• ˆın triunghiul BMP cu CR | MP:
MB
MC
=
PB
PR
, (1.9)
12 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
• ˆın triunghiul ARC cu PN | RC:
CN
NA
=
PR
PA
. (1.10)
Din relat ¸iile (1.9) s¸i (1.10) rezult˘ a:
MB
MC

CN
NA

AP
PB
=
PB
PR

PR
PA

AP
PB
= 1.
q.e.d.
ˆ
In continuare vom prezenta teorema lui Menelaus pentru un patrulater:
TEOREMA 1.9 Fie ABCD un patrulater s¸i punctele M ∈ (CB, N ∈ (AB), P ∈
(DC), Q ∈ (AD. Dac˘ a punctele M, N, P, Q sunt coliniare, atunci
MC
MB

BN
NA

AQ
QD

PD
PC
= 1. (1.11)
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu d dreapta care cont ¸ine punctele M, N, P, Q. Se con-
struiesc paralele la dreapta d prin punctele B s¸i A care se intersecteaz˘ a cu (CD ˆın
punctele R s¸i S.
P
d
R
A
D
Q
N
S
M
B
C
Figura 1.12: Teorema lui Menelaus ˆın patrulater
Aplic˘ am teorema lui Thales
• ˆın triunghiul CMP cu BR | MP:
MC
MB
=
PC
PR
, (1.12)
• ˆın triunghiul ADS cu PQ | AS:
AQ
QD
=
PS
PD
. (1.13)
1.2. TEOREMELE MENELAUS S¸ I CEVA 13
Dreptele BR | NP | AS t˘ aiate de secantele AB s¸i CS determin˘ a proport ¸ionalitatea
segmentelor:
BN
NA
=
PR
PS
. (1.14)
Din relat ¸iile (1.12), (1.13), (1.14) se obt ¸ine:
MB
MC

BN
NA

AQ
QD

PD
PC
=
PC
PR

PR
PS

PS
PD

PD
PC
= 1.
q.e.d.
ˆ
In acelas¸i mod se poate demonstra o relat ¸ie ca cea din teorema lui Menelaus pentru
un poligon cu n > 4 laturi convex sau concav.
1.2.2 Teorema lui Ceva
Teorema lui Ceva este un rezultat din geometria triunghiului, cu aplicat ¸ii ˆın geome-
tria proiectiv˘ a. A fost descoperit˘ a de matematicianul italian Giovanni Ceva, care a
formulat-o s¸i a demonstrat-o ˆın 1678 ˆın lucrarea De lineis rectis se invicem secanti-
bus statica constructio.
Se pare c˘ a aceast˘ a teorem˘ a era cunoscut˘ a, cu multe secole ˆınainte (secolul al XI-
lea), s¸i de unii matematicieni arabi (Yusuf Al-Mu’taman ibn Hud).
TEOREMA 1.10 (TEOREMA LUI CEVA)
Fie triunghiul ABC s¸i D, E, F trei puncte diferite de vˆ arfurile triunghiului, aflate
respectiv pe laturile acestuia [BC], [CA], [AB].Dac˘ a dreptele AD, BE s¸i CF sunt
concurente atunci:
AF
FB

BD
DC

CE
EA
= 1. (1.15)
B
C
D
E
F
A
Figura 1.13: Teorema lui Ceva
14 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu M punctul de intersect ¸ie al dreptelor AD, BE s¸i CF.
Aplic˘ am teorema lui Menelaus pentru:
-triunghiul ABD cu secanta CF
CB
CD

MD
MA

FA
FB
= 1, (1.16)
de unde se obt ¸ine:
MD
MA
=
FB
FA

CD
CB
; (1.17)
-ˆın triunghiul ADC cu secanta BE
BC
BD

MD
MA

AE
EC
= 1. (1.18)
Din relat ¸iile (1.17) s¸i (1.18) se obt ¸ine:
BC
BD

FB
FA

CD
CB

AE
EC
= 1,
adic˘ a relat ¸ia din teorem˘ a. q.e.d.
ˆ
Intr-un triunghi dreapta care unes¸te un vˆ arf al acestuia cu un punct de pe latura
opus˘ a se numes¸te cevian˘ a.
TEOREMA 1.11 (Reciproca teoremei lui Ceva)
Dac˘ a AD, BE, CF sunt trei ceviene ˆın triunghiul ABC s¸i
AF
FB

BD
DC

CE
EA
= 1. (1.19)
atunci cevienele sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. Demonstrat ¸ia se face prin reducere la absurd.
Presupunem c˘ a AD nu trece prin punctul M, ¦M¦ = CF ∩ BE. Fie N punctul
de intersect ¸ie dintre AM s¸i BC, AM ∩ BC = ¦N¦. Aplicˆ and teorema lui Ceva
pentru punctele E, F s¸i N s¸i comparˆ and cu relat ¸ia din enunt ¸ obt ¸inem c˘ a M = N.
q.e.d.
1.2.3 Teorema lui VAN AUBEL
TEOREMA 1.12 (TEOREMA LUI VAN AUBEL)
Fie un triunghi ABC, D ∈ (BC), E ∈ (AC), F ∈ (AB). Dac˘ a AD, BE, CF
sunt concurente ˆın M atunci
EA
EC
+
FA
FB
=
MA
MD
. (1.20)
1.3. PATRULATERE INSCRIPTIBILE 15
A
B C
D
M
E
F
Figura 1.14: Teorema lui Van Aubel
Demonstrat ¸ie. Se aplic˘ a teorema lui Menelaus:
ˆın triunghiul ABD cu secanta FC
FB
AF

AM
MD

DC
BC
= 1, (1.21)
de unde rezult˘ a
AM
MD

DC
BC
=
AF
FB
. (1.22)
s¸i ˆın triunghiul ADC cu secanta BE
CE
AE

AM
MD

BD
BC
= 1 (1.23)
de unde rezult˘ a:
AM
MD

BD
BC
=
AE
CE
. (1.24)
Adun˘ am relat ¸iile (1.22) s¸i (1.24):
AM
MD

DC
BC
+
BD
BC

==
AF
FB
+
AE
CE

EA
EC
+
FA
FB
=
MA
MD
.
q.e.d.
1.3 Patrulatere inscriptibile
Dac˘ a ˆın cazul triunghiului ˆıntotdeauna exist˘ a un cerc circumscris acestuia, ˆın cazul
patrulaterelor nu se aplic˘ a acest rezultat, adic˘ a nu orice patrulater poate fi ˆınscris
ˆıntr-un cerc.
16 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
DEFINIT¸ IA 1.4 1. Patru puncte (sau mai multe) se numesc puncte concilice dac˘ a
exist˘ a un cerc c˘ aruia s˘ a-i apart ¸in˘ a toate cele patru puncte.
2. Un patrulater se numes¸te inscriptibil dac˘ a cele patru vˆ arfuri ale sale sunt puncte
conciclice.
O
A
B
C
D
Figura 1.15: Patrulater inscriptibil
PROPOZIT¸ IA 1.1 Propriet˘ at ¸i ale patrulaterului inscriptibil
1.
ˆ
Intr-un patrulater inscriptibil, unghiurile opuse sunt suplementare.
2. Unghiurile formate de diagonale cu dou˘ a laturi opuse sunt congruente.
Demonstrat ¸ia acestor afirmat ¸ii este imediat˘ a folosind m˘ arimea arcelor subˆıntinse
de aceste unghiuri.
Reciprocele acestor afirmat ¸ii, de asemenea, se pot demonstra us¸or.
PROPOZIT¸ IA 1.2 Un patrulater este inscriptibil dac˘ a s¸i numai dac˘ a mediatoarele
laturilor sale sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. “⇒” Se consider˘ a un un patrulater ABCD, care este inscriptibil,
adic˘ a exist˘ a un cerc C(O, r) care cont ¸ine punctele A, B, C, D. Atunci
OA = OB = OC = OD = r,
deci punctul O se afl˘ a pe mediatoarele segmentelor [AB], [BC], [AC], [AD].
“⇐” Se consider˘ a patrulaterul ABCD, cu mediatoarele laturilor sale [AB], [BC],
[AC], [AD], concurente ˆın punctul O.
Atunci folosind proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui segment de a se
afla la aceeas¸i distant ¸˘ a fat ¸˘ a de capetele lui se obt ¸ine
OA = OB = OC = OD = r,
adic˘ a vˆ arfurile lui se afl˘ a pe cercul cu centrul ˆın punctul O s¸i raz˘ a r. q.e.d.
1.3. PATRULATERE INSCRIPTIBILE 17
O
A
B
C
D
Figura 1.16: Patrulater inscriptibil
Cazuri particulare de patrulatere inscriptibile
1. Dreptunghiul, p˘ atratul sunt patrulatere inscriptibile.
2. Un trapez este inscriptibil dac˘ a s¸i numai dac˘ a este isoscel.
1.3.1 Teorema lui Ptolemeu
Inegalitatea lui Ptolemeu
ˆ
In orice patrulater convex ABCD are loc relat ¸ia:
AC BD ≤ AB CD +BC AD.
TEOREMA 1.13 (TEOREMA LUI PTOLEMEU)
Patrulaterul convex ABCD este inscriptibil dac˘ a s¸i numai dac˘ a
AC BD = AB CD + BC AD.(Relat ¸ia lui Ptolemeu) (1.25)
A
B
C
D
K
Figura 1.17: Teorema lui Ptolemeu
Demonstrat ¸ie. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Pe diagonala AC se consi-
der˘ a punctul K astfel ˆıncˆ at

ABK =

CBD.

ABK +

CBK =

ABC =

CBD +

ABD ⇒

CBK =

ABD.
18 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Se observ˘ a c˘ a triunghiurile ABK ∼ DBC, de unde rezult˘ a
AK
CD
=
AB
BD
, (1.26)
iar triunghiul ABD ∼ KBC, cu
CK
DA
=
BC
BD
. (1.27)
Putem scrie:
AK BD = AB CD
CK BD = AD BC
s¸i adunˆ and aceste relat ¸ii obt ¸inem relat ¸ia lui Ptolemeu. q.e.d.
Observat¸ia 1.1 Se pot deplasa punctele A, B, C, D pe cerc oricum, dar ca relat ¸ia
lui Ptolemeu s˘ a se verifice este necesar ca AC s¸i BD s˘ a r˘ amˆ an˘ a diagonale.
ˆ
In cazul ˆın care ABCD este dreptunghi, relat ¸ia lui Ptolemeu devine teorema lui
PITAGORA.
1.4 Patrulatere circumscriptibile
DEFINIT¸ IA 1.5 1. Un patrulater care are cele patru laturi tangente unui cerc se
numes¸te patrulater circumscris cercului.
2. Un patrulater spunem c˘ a este circumscriptibil dac˘ a poate fi circumscris unui
cerc.
Nu putem spune c˘ a orice patrulater este circumscriptibil.
PROPOZIT¸ IA 1.3 Un patrulater poate fi circumscris unui cerc dac˘ a s¸i numai dac˘ a
bisectoarele unghiurilor sale sunt concurente.
Demonstrat ¸ie. “⇒” Consider˘ am un patrulater ABCD circumscris unui cerc,
adic˘ a laturile sale [AB], [BC], [AC], [AD] sunt tangente la un cerc C(O, r). Atunci
d(O, AB) = d(O, BC) = d(O, CD) = d(O, AD) = r,
deci punctul O se afl˘ a pe bisectoarele unghiurilor A, B, C, D.
“⇐” Se consider˘ a patrulaterul ABCD, cu bisectoarele unghiurilor sale concu-
rente ˆın punctul O.
1.4. PATRULATERE CIRCUMSCRIPTIBILE 19
A
B
O
D
C
Figura 1.18: Patrulater circumscris
Atunci folosind proprietatea punctelor de pe bisectoare de a se afla la aceeas¸i
distant ¸˘ a fat ¸˘ a de laturile unghiului se obt ¸ine
d(O, AB) = d(O, BC) = d(O, CD) = d(O, AD) = r,
adic˘ a cercul cu centrul ˆın punctul O s¸i raz˘ a r este tangent fiec˘ arei laturi a patrulate-
rului.
q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 1.4 Un patrulater este circumscriptibil dac˘ a s¸i numai dac˘ a suma
lungimilor laturilor opuse este aceeas¸i,
AB + CD = AD + BC.
Aceasta proprietate poate fi us¸or demonstrat˘ a, deoarece s¸tim c˘ a tangentele duse dintr-
un punct la un cerc au aceeas¸i lungime.
PROPOZIT¸ IA 1.5 1. Dac˘ a un patrulater circumscris unui cerc este trapez atunci
punctele de contact cu cercul ale bazelor s¸i centrul cercului sunt colineare.
2. Dac˘ a trapezul este isoscel atunci lungimea diametrului cercului ˆınscris ˆın trapez
este media geometric˘ a a lungimii bazelor.
Demonstrat ¸ie.
1.Triunghiurile ∆DEO ≡ ∆DIO sunt congruente, pentru c˘ a sunt dreptunghice
s¸i au laturile respectiv egale.
20 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
C
O
F
A E D
B
I
Figura 1.19: Trapez circumscris
Congruente sunt s¸i triunghiurile ∆OIC ≡ δOFC (se poate demonstra tot folo-
sind cazul 3 de congruent ¸˘ a a triunghiurilor). Obt ¸inem astfel congruent ¸a unghiurilor

EOD ≡

DOI s¸i

IOC ≡

COF.Dar triunghiul DOC este dreptunghic cu unghiul
drept

DOC. Atunci se observ˘ a c˘ a unghiul

EOF este alungit, adic˘ a m˘ asura lui este
180

, ceea ce ne arat˘ a coliniaritatea celor trei puncte.
2.
ˆ
In triunghiul dreptunghic DOC segmentul OI este ˆın˘ alt ¸ime pe ipotenuz˘ a s¸i cum
DI = DE, CI = CF obt ¸inem
DE CF = OI
2
= r
2
; AE BF = r
2
.
Dac˘ a trapezul este isoscel se obt ¸ine proprietatea anunt ¸at˘ a. q.e.d.
1.4.1 Cercul lui Euler
Cercul lui Euler sau cercul celor 9 puncte este cercul ce trece prin mijloacele laturilor
unui triunghi ; picioarele ˆınˆ alt ¸imilor ; mijloacele segmentelor cuprinse ˆıntre vˆ arfuri
s¸i ortocentru.
Centrul lui se g˘ ases¸te la mijlocul segmentului HO ( H este ortocentrul; O este-
centrul cercului circumscris) s¸i are raza egal˘ a cu jum˘ atatea razei cercului circumscris.
Vom demonstra conciclitatea celor 9 puncte ˆın capitolul urm˘ ator, folosind trans-
form˘ arile geometrice.
1.5 Probleme de coliniaritate
1.5.1 Metode de demonstrare a coliniarit˘ at¸ii unor puncte
Coliniaritatea a trei puncte se poate demonstra prin mai multe metode:
1.5. PROBLEME DE COLINIARITATE 21
1. folosind identitatea AB = AC + CB, unde AB, AC, BC sunt segmente de
dreapt˘ a;
2. utilizˆ and reciproca teoremei unghiurilor opuse la vˆ arf;
3. cu ajutorul unghiului alungit;
4. identificarea apartenent ¸ei punctelor la o dreapt˘ a remarcabil˘ a (linie mijlocie, me-
diatoare, bisectoare, etc.) ˆın configurat ¸ia respectiv˘ a.
5. folosind postulatul lui Euclid: Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce
o paralel˘ a s¸i numai una la acea dreapt˘ a.
6. cu ajutorul propriet˘ at ¸ilor paralelogramului;
7. folosind unicitatea perpendicularei dintr-un punct pe o dreapt˘ a;
8. utilizˆ and reciproca teoremei lui Menelaus;
9. prin utilizarea axiomei 6 de incidenta (sau de situare): Dac˘ a dou˘ a plane distincte
au un punct comun atunci intersect ¸ia lor este o dreapt˘ a;
10. prin metoda analitic˘ a;
11. prin metoda vectorial˘ a;
12. folosind transform˘ ari geometrice;
13. folosind numerele complexe: punctele M
1
(z
1
), M
2
(z
2
), M
3
(z
3
) sunt colineare
dac˘ a s¸i numai dac˘ a
z
3
−z
1
z
2
−z
1
∈ R.
1.5.2 Teorema lui Euler, dreapta lui Simpson
Dreapta lui Euler
TEOREMA 1.14
ˆ
In orice triunghi ortocentrul H, centrul de greutate G s¸i centrul
cercului circumscris triunghiului sunt coliniare.
Dreapta determinat˘ a de cele trei puncte se numes¸te dreapta lui Euler.
Demonstrat ¸ie. a)Dac˘ a triunghiul ABC este isoscel sau dreptunghic, atunci cele
trei puncte se afl˘ a pe o median˘ a.
b)
ˆ
In cazul triunghiului oarecare ABC, not˘ am cu A
1
, B
1
picioarele ˆın˘ alt ¸imilor din
vˆ arfurile As¸i B, iar picioarele medianelor din aceste vˆ arfuri sunt A
/
s¸i B
/
. Triunghiu-
rile HAB s¸i OA
/
B
/
pentru c˘ a au laturile paralele. Folosind teorema fundamental˘ a a
22 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
asem˘ an˘ arii se obt ¸ine:
HA
OA
/
=
HB
OB
/
=
AB
A
/
B
/
= 2 ⇒
HA
OA
/
= 2.
Dar punctul G ˆımparte mediana ˆın raportul
AG
GA

= 2. Atunci triunghiurile OGA
/
s¸i
B
A
A
1
H
G
O
C
B
1
B’
A’
Figura 1.20:
HGA sunt asemenea conform cazului al doilea de asem˘ anare s¸i rezult˘ a

OGA
/
=

AGH,
ceea ce implic˘ a coliniaritatea punctelor O, G, H. q.e.d.
Dreapta lui Simpson
TEOREMA 1.15 Proiect ¸iile ortogonale ale unui punct de pe cercul circumscris tri-
unghiului ABC pe laturile acestuia sunt coliniare.
Dreapta care cont ¸ine punctele coliniare din teorema anterioar˘ a se numes¸te dreapta
lui Simpson.
Demonstrat ¸ie. Consider˘ am un punct M pe cercul circumscris triunghiului ABC
s¸i not˘ am proiect ¸iile ortogonale ale acestuia pe laturile BC, AC, AB cu D, E, respec-
tiv F.
Patrulaterele AEMF, FBDM sunt inscriptibile pentru c˘ a au unghiurile opuse
suplementare, dar s¸i MEDC este inscriptibil.
Atunci

DEC =

DMC = 90

DCM = 90

FAM =

FMA =

FEA.
1.5. PROBLEME DE COLINIARITATE 23
B C
D
E
M A
F
Figura 1.21:
Obt ¸inem

DEC =

FEA, care sunt unghiuri opuse la vˆ arf, ceea ce implic˘ a coliniari-
tatea punctelor D, E, F.
q.e.d.
1.5.3 Relat¸ia lui Carnot
TEOREMA 1.16 (TEOREMA LUI CARNOT)
Fie un triunghi ABC, D ∈ (BC), E ∈ (AC), F ∈ (AB).Perpendicularele ˆın D
pe (BC), ˆın E pe (AC) s¸i ˆın F pe (AB) sunt concurente dac˘ a s¸i numai dac˘ a
DB
2
−DC
2
+ EC
2
−EA
2
+ FA
2
−FB
2
= 0. (1.28)
Relat ¸ia (1.28) se numes¸te relat¸ia lui Carnot.
Demonstrat ¸ie. “⇒” Presupunemc˘ a perpendicularele ˆın D pe (BC), ˆın E pe (AC)
s¸i ˆın F pe (AB) sunt concurente. Se formeaz˘ a triunghiurile dreptunghice DMB,
DMC, EMC, EMA, AMF, FMB pentru care vom scrie teorema lui Pitagora
obt ¸inˆ and relat ¸iile:
BM
2
= MD
2
+ DB
2
; (1.29)
CM
2
= MD
2
+ DC
2
; (1.30)
CM
2
= ME
2
+ EC
2
; (1.31)
AM
2
= ME
2
+ EA
2
; (1.32)
24 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
A
B
C
E
F
D
M
Figura 1.22:
AM
2
= FA
2
+ FM
2
; (1.33)
BM
2
= FM
2
+ FB
2
. (1.34)
Scazˆ and relat ¸iile dou˘ a cˆ ate dou˘ a obt ¸inem:
BM
2
−CM
2
= DB
2
−DC
2
;
CM
2
−AM
2
= EC
2
−EA
2
;
AM
2
−BM
2
= FA
2
−FB
2
.
Vom aduna aceste trei relat ¸ii s¸i se va obt ¸ine relat ¸ia lui Carnot.
“ ⇐
//
Presupunem c˘ a relat ¸ia lui Carnot este adev˘ arat˘ a, dar perpendicularele pe
A
B
C
E
D
M
N
F
Figura 1.23:
laturile triunghiului construite ˆın punctele D, E, F nu sunt concurente.
1.6. PROBLEME DE CONCURENT¸
˘
A 25
Perpendicularele construite ˆın dou˘ a dintre aceste puncte sunt concurente, de exem-
plu cea construit˘ a ˆın punctul D s¸i cea din E. Punctul lor de concurent ¸˘ a va fi M.
Not˘ am proiect ¸ia punctului M pe latura AB cu N. Conform implicat ¸iei directe
care a fost demonstrat˘ a, putem scrie relat ¸ia lui Carnot pentru punctele N, E, D:
DB
2
−DC
2
+ EC
2
−EA
2
+ NA
2
−NB
2
= 0. (1.35)
Conform ipotezei:
DB
2
−DC
2
+ EC
2
−EA
2
+ FA
2
−FB
2
= 0. (1.36)
Sc˘ azˆ and (1.28) s¸i (1.36), rezult˘ a:
NA
2
−NB
2
= FA
2
−FB
2
.
Not˘ am BN = m, NF = x, AF = n s¸i relat ¸ia anterioar˘ a va fi
(n + x)
2
−m
2
= n
2
−(m + x)
2
ceea ce implic˘ a x = 0, adic˘ a punctele N, F coincid. q.e.d.
1.6 Probleme de concurent¸˘ a
1.6.1 Metode de demonstrare a concurent¸ei unor drepte
Pentru a demonstra concurent ¸a a dou˘ a sau mai multe drepte putem folosi una dintre
urm˘ atoarele metode:
1. folosind de definit ¸ia dreptelor concurente, adic˘ a s˘ a ar˘ atam c˘ a exist˘ a un punct
comun dreptelor;
2. concurent ¸a a trei drepte const˘ a ˆın a ar˘ ata c˘ a punctul de intersect ¸ie a dou˘ a drepte
apart ¸ine s¸i celei de a treia drepte;
3. pentru a demonstra concurent ¸a a trei drepte putem s˘ a folosim teoremele referi-
toare la concurent ¸a liniilor importante ˆın triunghi;
4. folosind reciproca teoremei lui Ceva;
5. prin metoda analitic˘ a, folosind ecuat ¸iile analitice ale dreptelor;
6. pentru concurent ¸a a trei drepte, demonstr˘ am c˘ a se intersecteaz˘ a dou˘ a cˆ ate dou˘ a
s¸i aria poligonului obt ¸inut este 0.
26 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
1.6.2 Teoremele lui Gergonne
TEOREMA 1.17 (TEOREMA LUI GERGONNE)
Fie un triunghi ABC, D ∈ (BC), E ∈ (AC), F ∈ (AB). Dac˘ a AD, BE s¸i CF
sunt concurente ˆın punctul M atunci:
DM
AD
+
EM
BE
+
FM
CF
= 1. (1.37)
Demonstrat ¸ie. Not˘ am cu h
a
distant ¸a de la punctul A la BC; cu d
a
distant ¸a de
la punctul M la BC; /
BMC
aria triunghiului BMC s¸i cu /
ABC
aria triunghiului
ABC.
A
B
C
E
M
D
F
Figura 1.24: Teorema lui Gergonne
Se observ˘ a c˘ a
/
BMC
/
ABC
=
d
a
h
a
(au aceeas¸i baz˘ a.
Se construiesc ˆın˘ alt ¸imile AG pentru triunghiul ABC s¸i MI pentru triunghiul
BMC. Se formeaz˘ a astfel triunghiurile asemenea AGD s¸i MID, pentru care putem
scrie:
d
a
h
a
=
MD
AD
. (1.38)
Se obt ¸ine:
/
BMC
/
ABC
=
MD
AD
(1.39)
Prin procedee analoage se pot obt ¸ine:
/
AMB
/
ABC
=
MF
CF
; (1.40)
/
AMC
/
ABC
=
ME
BE
(1.41)
1.6. PROBLEME DE CONCURENT¸
˘
A 27
adunˆ and relat ¸iile (1.39),(1.40), (1.41) vom obt ¸ine:
1 =
/
BMC
/
ABC
+
/
AMC
/
ABC
+
/
AMB
/
ABC
=
DM
AD
+
EM
BE
+
FM
CF
.
q.e.d.
TEOREMA 1.18 (PUNCTUL LUI GERGONNE)
Fie cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABC. Dac˘ a M, N, P sunt punctele de tangent ¸˘ a
ale cercului cu laturile triunghiului, atunci AM, BN, CP sunt concurente ˆın punctul
lui Gergonne.
Pentru demonstrat ¸ie se foloses¸te reciproca teoremei lui Ceva.
1.6.3 Teorema lui Steiner
TEOREMA 1.19 (TEOREMA LUI STEINER)
Dac˘ a AM, AN sunt ceviene ˆın triunghiul ABC, egal ˆınclinate fat ¸˘ a de bisectoarea
unghiului A, atunci are loc relat ¸ia:
AB
2
AC
2
=
BM BN
CM CN
(1.42)
A
B
C
M N
Figura 1.25: Teorema lui Steiner
Demonstrat ¸ie. Not˘ am m˘ asurile unghiurilor:

BAM =

CAN = x,

MAN =
y,

AMN = z,

ANM = t. Calcul˘ am ariile triunghiurilor:
/
ABD
= 0, 5AD BDsin(180

−z) = 0, 5AB ADsin x; (1.43)
/
ADC
= 0, 5AD DC sin(z) = 0, 5AC ADsin(x + y). (1.44)
28 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
ˆ
Imp˘ art ¸im aceste relat ¸ii s¸i se obt ¸ine:
BD
DC
=
ABsin x
AC sin(x + y)
. (1.45)
Preced˘ am analog pentru:
/
ABE
= 0, 5AE BE sin t = 0, 5AE ABsin(x + y); (1.46)
/
AEC
= 0, 5AE EC sin(180

−t) = 0, 5AE AC sin x. (1.47)
ˆ
Imp˘ art ¸im relat ¸iile (1.46) s¸i (1.47) :
BE
EC
=
ABsin(x + y)
AC sin x
. (1.48)
ˆ
Inmult ¸ind relat ¸iile (1.45) s¸i (1.48) obt ¸inem concluzia teoremei. q.e.d.
Cevienele AM, AN din teorema lui Steiner sunt s¸i egal ˆınclinate fat ¸˘ a de laturile
triunghiului care pleac˘ a din acelas¸i vˆ arf cu ele. Se numesc ceviene izogonale.
Un exemplu de ceviene izogonale sunt ˆınalt ¸imea dintr-un vˆ arf s¸i diametrul cercu-
lui circumscris triunghiului, dus din vˆ arful respectiv.
O
A
B
C
E
h
D
Figura 1.26: Ceviene izogonale
1.7 Relat¸ii metrice ˆın triunghi s¸i patrulater
1.7.1 Teorema Pitagora generalizat˘ a
Este bine cunoscut˘ a teorema lui Pitagora, care se aplic˘ a ˆın triunghiuri dreptunghice.
Acumprezent˘ amgeneralizarea ei, numit˘ a s¸i teorema cosinusului, care se poate aplica
ˆın orice triunghi.
1.7. RELAT¸ II METRICE
ˆ
IN TRIUNGHI S¸ I PATRULATER 29
TEOREMA 1.20 Dac˘ a ˆın triunghiul ABC,
ˆ
C este un unghi ascut ¸it s¸i D = pr
BC
A,
atunci:
AB
2
= AC
2
+ BC
2
−2BC DC.
Demonstrat ¸ie. Vom discuta 3 cazuri:
a) unghiul
ˆ
B este ascut ¸it, not˘ am cu D = pr
BC
A, atunci D ∈ (BC) Triunghiurile
A
B
C
D
Figura 1.27: teorema lui Pitagora generalizat˘ a
ABD s¸i ADC fiind dreptunghice vom aplica teorema Pitagora:
AB
2
= AD
2
+ BD
2
(1.49)
AD
2
= AC
2
−DC
2
(1.50)
BD = BC −DC. (1.51)
Se ˆınlocuies¸te ˆın (1.49) AD s¸i BD date de egalit˘ at ¸ile (1.50) s¸i (1.51) atunci
AB
2
= AC
2
−DC
2
+ (BC −DC)
2
,
AB
2
= AC
2
+ BC
2
−2BC DC.
a) unghiul
ˆ
B este obtuz, atunci B ∈ (DC). Egalit˘ at ¸ile (1.49) s¸i (1.50) r˘ amˆ an
adev˘ arate s¸i
BD = DC −BC. (1.52)
ˆ
Inlocuind ˆın (1.49) AD s¸i BD date de (1.50) s¸i (1.52) se obt ¸ine:
AB
2
= AC
2
−DC
2
+ (DC −BC)
2
,
AB
2
= AC
2
+ BC
2
−2BC DC.
c) pentru B unghi drept se aplic˘ a Pitagora. q.e.d.
30 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
B
C
D
A
Figura 1.28: teorema lui Pitagora generalizat˘ a
1.7.2 Relat¸ia lui Stewart
Teorema lui Stewart furnizeaz˘ a o relat ¸ie ˆıntre lungimile laturilor unui triunghi s¸i
lungimea segmentului dintr-un vˆ arf la un punct de pe latura opus˘ a.
TEOREMA 1.21 (TEOREMA LUI STEWART) Fie un triunghi ABC cu lungimile
A
B
C
x
y
p
P
b
c
a
Figura 1.29: teorema Stewart
laturilor BC = a, AC = b, AB = c. Fie P un punct pe latura [BC] care divide
latura ˆın dou˘ a segmente cu lungimile BP = x, PC = y. Lungimea segmentului AP
o vom nota cu p. Atunci:
a(p
2
+ xy) = b
2
x + c
2
y. (1.53)
Demonstrat ¸ie. Aplic˘ am teorema Pitagora generalizat˘ a ˆın triunghiurile ABP s¸i
APC corespunz˘ atoare unghiurilor suplementare APB, respectiv APC s¸i adun˘ am
relat ¸iile obt ¸inute, dar nu ˆınainte de a le ˆınmult ¸i cu y respectiv x.
q.e.d.
1.7. RELAT¸ II METRICE
ˆ
IN TRIUNGHI S¸ I PATRULATER 31
1.7.3 Teorema medianei
ˆ
In geometria plan˘ a, teorema medianei stabiles¸te o relat ¸ie ˆıntre lungimea unei me-
diane dintr-un triunghi s¸i lungimile laturilor triunghiului. Teorema medianei este un
caz particular al teoremei lui Stewart.
TEOREMA 1.22 Fie triunghiul ABC cu M mijlocul laturii (BC). Atunci:
m
2
a
=
2(b
2
+ c
2
) −a
2
4
(1.54)
unde m
a
= AM, a = BC, b = AC, c = AB.
COROLARUL 1.1
ˆ
Intr-un triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunz˘ atoare
unghiului drept este egal˘ a cu jum˘ atate din lungimea ipotenuzei.
1.7.4 Relat¸ia lui Euler pentru patrulatere
TEOREMA 1.23 Fie patrulaterul ABCD, E mijlocul diagonalei AC s¸i F mijlocul
lui BD. Atunci:
AB
2
+ BC
2
+ CD
2
+ AD
2
= AC
2
+ BD
2
+ 4EF
2
. (1.55)
Relat ¸ia (1.55) se numes¸te relat ¸ia lui Euler pentru patrulatere.
Demonstrat ¸ie. Se construiesc AF, FC, BE, DE. Vom folosi teorema medianei
ˆın:
• triunghiul ABD:
4AF
2
= 2(AB
2
+ AD
2
) −BD
2
; (1.56)
• triunghiul BCD:
4CF
2
= 2(BC
2
+CD
2
) −BD
2
; (1.57)
• triunghiul ABC:
4BE
2
= 2(AB
2
+ BC
2
) −AC
2
; (1.58)
• triunghiul ADC:
4DE
2
= 2(AD
2
+ CD
2
) −AC
2
; (1.59)
• triunghiul AFC:
4EF
2
= 2(AF
2
+ FC
2
) −AC
2
; (1.60)
• triunghiul BED:
4EF
2
= 2(BE
2
+ ED
2
) −BD
2
. (1.61)
Se adun˘ a relat ¸iile (1.56),(1.57), (1.58), (1.59) cu relat ¸iile (1.60), (1.61) ˆınmult ¸ite
cu 2 s¸i se obt ¸ine (1.55).
q.e.d.
32 CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETIC
˘
A PLAN
˘
A
Capitolul 2
Transform˘ ari geometrice
Istoria matematicii consemneaz˘ a c˘ a transform˘ arile geometrice au fost folosite pentru
obt ¸inerea primelor demonstrat ¸ii ale unor teoreme de geometrie.
Astfel se afirm˘ a c˘ a Thales din Milet a demonstrat prin suprapunerea figurilor,
folosind ideea de mis¸care, tradus˘ a ast˘ azi ˆın aceea de transformare geometric˘ a, teore-
mele: unghiurile opuse la vˆ arf sunt congruente; unghiurile de la baza unui triunghi
isoscel sunt congruente; diametrul ˆımparte cercul ˆın dou˘ a p˘ at ¸i congruente s¸.a.
Mai tˆ arziu, Aristotel a eliminat mis¸carea din geometrie s¸i deci s¸i transform˘ arile
geometrice, considerˆ and obiectele matematicii ca entit˘ at ¸i abstracte. Aceast˘ a concept ¸ie
a fost concretizat˘ a de Euclid prin celebra sa carte ”Elementele”, ˆın care geometria
este construit˘ a f˘ ar˘ a utilizarea ideii de mis¸care pentru c˘ a aceasta nu poate exista, con-
form concept ¸iei lui Platon, Aristotel, Euclid, ˆın lumea formelor ideale.
Pe aceeas¸i linie s-a situat D. Hilbert ˆın construct ¸ia sistemului cunoscut de axiome
ale geometriei. El a ˆınlocuit ideea de mis¸care cu ceea de figuri congruente.
Predarea geometriei ˆın spiritul axiomaticii lui Hilbert sau a lui Birkhoff este im-
plicat˘ a, indiscutabil, ˆın diminuarea ponderii transform˘ arilor geometrice ˆın unele pro-
grame analitice s¸i manuale.
Intuit ¸ia asigur˘ a ˆınt ¸elegerea de c˘ atre elevi a not ¸iunilor de mis¸care, suprapunere,
transformare a figurilor, ceea ce favorizeaz˘ a ˆınt ¸elegerea ulterioar˘ a a unor concepte
fundamentale din geometrie sau ofer˘ a o cale de a p˘ atrunde ˆın corpul teoremelor geo-
metrice f˘ ar˘ a supozit ¸ii complicate, greu de explicitat s¸i de motivat. Acest fapt indic˘ a
posibilitatea de a introduce ˆın geometrie transform˘ arile geometrice.
Transform˘ arile geometrice sunt ˆın esent ¸˘ a funct ¸ii. Studiul lor este calea principal˘ a
pe care not ¸iunea de funct ¸ie p˘ atrunde ˆın geometrie.
Des¸i transform˘ arile geometrice erau folosite de mult timp ˆın rezolvarea unor pro-
bleme de geometrie, ele nu au fost gˆ andite ca funct ¸ii decˆ at relativ recent, cˆ and figurile
geometrice au fost concepute ca mult ¸imi de puncte.
Ca orice alte funct ¸ii, transform˘ arile geometrice se pot compune. Exist˘ a multe
situat ¸ii ˆın care mult ¸imea transform˘ arilor geometrice de un anumit tip este ˆınchis˘ a
33
34 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
la compunere, formˆ and un grup. Amintim grupul translat ¸iilor, grupul rotat ¸iilor de
acelas¸i centru, grupul asem˘ an˘ arilor. As¸adar transform˘ arile geometrice furnizeaz˘ a
exemple netriviale de grupuri, fapt ce faciliteaz˘ a ˆınt ¸elegerea not ¸iunii abstracte de
grup la algebr˘ a s¸i care indic˘ a rolul integrator al transform˘ arilor geometrice cu algebra
abstract˘ a.
Primele obiective operat ¸ionale care se urm˘ aresc ˆın predarea temei respective sunt:
- construirea imaginii unui punct printr-o anume transformare geometric˘ a;
- determinarea punctelor ce corespund printr-o transformare care duce o figur˘ a
ˆıntr-o alt˘ a figur˘ a;
- remarcarea elementelor care determin˘ a o transformare geometric˘ a: centrul si-
metriei, centrul s¸i unghiul rotat ¸iei, etc.;
- construirea imaginii unei figuri printr-o transformare geometric˘ a.
Prin atingerea acestor obiective elevii cap˘ at˘ a deprinderea de a folosi transform˘ arile
geometrice ˆın rezolvarea problemelor.
ˆ
In funct ¸ie de timpul disponibil, se poate aborda structura grupal˘ a a transform˘ arilor
geometrice s¸i teoreme de exprimare a unor transform˘ ari geometrice ca o compunere
de transform˘ ari mai simple. De exemplu, orice izometrie este compunerea a cel mult
trei simetrii axiale.
O structur˘ a geometric˘ a suficient de simpl˘ a s¸i ˆın acelas¸i timp cu multe propriet˘ at ¸i
este structura metric˘ a a planului (spat ¸iului) dat˘ a de distant ¸a dintre dou˘ a puncte.
Aceast˘ a structur˘ a are s¸i un accentuat caracter intuitiv, ceea ce permite utilizarea ei ˆın
clasele a VI-a s¸i a VII-a.Transform˘ arile geometrice compatibile cu structura metric˘ a
sunt interesante s¸i bogate ˆın propriet˘ at ¸i. Dou˘ a asemenea clase de transform˘ ari sunt
studiate cu prec˘ adere: izometriile s¸i asem˘ an˘ arile.
Gˆ andim spat ¸iul fizic obis¸nuit ca o mult ¸ime de elemente numite puncte, notat cu
S.
Distant ¸a este o aplicat ¸ie , cu urm˘ atoarele propriet˘ at ¸i:
1. d(A, B) ≥ 0 s¸i d(A, B) = 0 dac˘ a s¸i numai dac˘ a A ≡ B;
2. d(A, B) = d(B, A)
3. d(A, B) ≤ d(A, C) + d(C, B), oricare ar fi punctele A, B, C ∈ S.
Aplicat ¸ia T : S → S se numes¸te izometrie dac˘ a
d(TA, TB) = d(A, B),
adic˘ a p˘ astreaz˘ a distant ¸a ˆıntre puncte s¸i
se numes¸te asem˘ anare dac˘ a
d(TA, TB) = k d(A, B),
adic˘ a multiplic˘ a distant ¸a cu un factor real strict pozitiv k.
2.1. SIMETRII 35
Orice izometrie este o asem˘ anare particular˘ a (k = 1).
Totus¸i ˆın mod obis¸nuit, se face ˆıntˆ ai studiul detaliat al izometriilor apoi cel al
asem˘ an˘ arilor. Aceast˘ a ordonare pe lˆ ang˘ a avantajul didactic evident de a se trece de
la simplu la mai complicat este dictat˘ a s¸i de faptul c˘ a orice asem˘ anare este compu-
nerea unei izometrii cu o omotetie (o asem˘ anare particular˘ a). Teoreme asem˘ an˘ atoare
pentru izometrii, de exemplu, orice izometrie a planului care p˘ astreaz˘ a orientarea
este sau o translat ¸ie, sau rotat ¸ie, sau simetrie central˘ a, respectiv, orice izometrie este
compunerea a cel mult trei simetrii axiale ne arat˘ a c˘ a e recomandabil˘ a mai ˆıntˆ ai stu-
dierea izometriei particulare (simetria, translat ¸ia, rotat ¸ia), apoi trecerea la stabilirea
propriet˘ at ¸ilor generale ale izometriilor.
ˆ
In urma analizei modalit˘ at ¸ilor de a concepe predarea transform˘ arilor geometrice
ˆın diferite programe s¸i manuale se pot distinge dou˘ a puncte de vedere: sintetic s¸i
vectorial- analitic.
Conform primului, transform˘ arile geometrice se definesc ˆın mod direct, cu ele-
mente geometrice simple: puncte, drepte, plane, unghiuri s¸i propriet˘ at ¸ile lor se de-
monstreaz˘ a geometric pe baza axiomelor s¸i teoremelor simple de geometrie.
Al doilea punct de vedere se refer˘ a la introducerea transform˘ arilor geometrice pe
baza not ¸iunii de vector sau prin expresiile lor analitice, propriet˘ at ¸ile obt ¸inˆ andu-se
prin combinarea elementelor de algebr˘ a vectorial˘ a cu elemente de geometrie anali-
tic˘ a.
ˆ
In cele ce urmeaz˘ a vom explora succesiv ambele puncte de vedere pentru fiecare
din izometriile remarcabile s¸i apoi pentru asem˘ an˘ ari.
2.1 Simetrii
ˆ
In mod natural trebuie s˘ a ˆıncepem cu studiul simetriilor ˆın plan, apoi s˘ a trecem la
spat ¸iu.
Simetria fa˘ a de un punct ˆın plan
• Putem ˆıncepe prin a cere elevilor (clasa a VI-a) s˘ a deseneze mai multe seg-
mente care au acelas¸i mijloc O. Ei deseneaz˘ a m˘ asurˆ and cu rigla sau eventual cu
compasul (dac˘ a sunt familiarizat ¸i cu acest instrument) o figur˘ a asem˘ an˘ atoare cu
figura 2.1, care poate fi apoi prezentat˘ a s¸i pe o plans¸˘ a preg˘ atit˘ a anterior.
• Cu notat ¸iile introduse ˆın figura 2.1, vom spune c˘ a A
/
este simetricul punctului A
fat ¸˘ a de O, c˘ a B
/
este simetricul punctului B fat ¸˘ a de O, la fel C
/
este simetricul
lui C fat ¸˘ a de O s¸.a.m.d.
• Subliniem c˘ a O este mijlocul pentru segmentele AA
/
, BB
/
, CC
/
etc, s¸i repet˘ am
modul de construct ¸ie al punctelor A
/
, B
/
, etc.
36 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
B B’
A’
A C
C’
D
D’
O
Figura 2.1: Simetria fat ¸˘ a de un punct
• Fix˘ am apoi definit ¸ia formal˘ a:
simetricul unui punct M fat ¸˘ a de un punct O este un punct M
/
, astfel c˘ a O este
mijlocul segmentului MM
/
; simetricul lui O este O.
• Alternativ, pentru a preg˘ ati ideea de funct ¸ie putem spune c˘ a oric˘ arui punct M
din plan putem s˘ a-i asociem un punct M
/
, simetricul s˘ au fat ¸˘ a de O; lui O i se
asociaz˘ a O ˆınsus¸i.
Aici sau la o reluare ˆıntr-o clas˘ a superioar˘ a aceast˘ a asociere o vomnumi simetrie
de centru O s¸i o vom nota prin S
O
, pentru a indica centrul de simetrie, scriind
A
/
= S
O
(A), B
/
= S
O
(B), etc.
• Revenind la figura 2.1, din paralelogramul ABA
/
B
/
(diagonalele se ˆınjum˘ at˘ at ¸esc)
constat˘ am c˘ a segmentul A
/
B
/
este congruent cu segmentul AB, adic˘ a simetria
fat ¸˘ a de O (numit˘ a s¸i simetrie de centru O, sau simetrie central˘ a) este o izometrie.
• Spunem apoi c˘ a dreapta A
/
B
/
este simetrica dreptei AB fat ¸˘ a de punctul O s¸i
subliniem c˘ a ea este paralel˘ a cu dreapta AB. La fel dreapta A
/
C
/
este simetrica
dreptei AC fat ¸˘ a de O. Deci simetrica unei drepte fat ¸˘ a de un punct O se obt ¸ine
construind simetricele a dou˘ a puncte distincte ale ei s¸i apoi unindu-le.
• Observ˘ amc˘ a dac˘ a M
/
este simetricul fat ¸˘ a de O al punctului M, atunci simetricul
fat ¸˘ a de O al punctului M
/
este chiar M.
Mai tˆ arziu vom scrie S
2
O
= I, unde I este transformarea identic˘ a a planului s¸i
vom spune c˘ a S
O
este transformare involutiv˘ a.
• Fie acum d o dreapt˘ a oarecare din plan. Dac˘ a ea trece prin O, simetrica ei fat ¸˘ a
de punctul O coincide cu ea ca mult ¸ime (nu punct cu punct). Cu alte cuvinte,
simetricul oric˘ arui punct de pe d se afl˘ a pe d. Vom spune c˘ a O situat pe d este
centru de simetrie pentru figura format˘ a din dreapta d.
2.1. SIMETRII 37
O
d
d’
Figura 2.2: Simetrica unei drepte fat ¸˘ a de un punct
Presupunem c˘ a O nu este situat pe d. Simetrica dreptei d fat ¸˘ a de O este o dreapt˘ a
d
/
paralel˘ a cu d. Figura F = d ∪ d
/
are proprietatea c˘ a simetricul oric˘ arui punct
al ei fat ¸˘ a de O este tot pe ea, figura 2.2. Vom spune c˘ a O este centru de simetrie
al figurii F.
Cele observate pot fi formulate astfel:
DEFINIT¸ IA 2.1 Spunem c˘ a o figur˘ a F admite ca centru de simetrie un punct O,
dac˘ a simetricul fat ¸˘ a de O al oric˘ arui punct al figurii F se afl˘ a ˆın F.
Dup˘ a cum am v˘ azut mai sus:
-oricare punct al unei drepte este centru de simetrie pentru ea, adic˘ a dreapta are o
infinitate de centre de simetrie.
Figura format˘ a din dou˘ a drepte care se intersecteaz˘ a ˆın O are ca centru de simetrie
pe O s¸i numai pe el.
O
d
d’
δ
δ
A B
C D
Figura 2.3: Centru de simetrie
Din figura 2.2 rezult˘ a c˘ a figura format˘ a din reunirea a dou˘ a drepte paralele are
o infinitate de centre de simetrie, situate pe o dreapt˘ a. Reunind aceste dou˘ a drepte
38 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
cu alte dou˘ a drepte paralele ˆıntre ele, dar formˆ and un anumit unghi cu primele dou˘ a
obt ¸inem o figur˘ a cu un singur centru de simetrie ( figura 2.3).
ˆ
In particular, paralelogramul are un singur centru de simetrie.
Unghiul, ˆınt ¸eles ca reuniunea a dou˘ a semidrepte cu originea comun˘ a, nu are centru
de simetrie.
Centrele de simetrie sunt importante ˆın aplicat ¸iile geometriei ˆın practic˘ a.
ˆ
Intr-o abordare vectorial-analitic˘ a a geometriei, simetria fat ¸˘ a de un punct O se
poate defini astfel:
simetricul lui A fat ¸˘ a de O este un punct A
/
, astfel ca
−−→
OA
/
= −
−→
OA.
Gˆ andim simetria fat ¸˘ a de O direct ca aplicat ¸ie: A → A
/
, definit˘ a de relat ¸ia vecto-
rial˘ a de mai sus. Fie B
/
simetricul fat ¸˘ a de O al unui punct B diferit de A.
Egalit˘ at ¸ile vectoriale
−−→
A
/
B
/
=
−−→
OB
/

−−→
OA
/
=
−→
OA −
−−→
OB = −
−→
AB
ne arat˘ a c˘ a simetria fat ¸˘ a de O p˘ astreaz˘ a coliniaritatea punctelor, duce o dreapt˘ a ˆıntr-o
dreapt˘ a paralel˘ a cu ea s¸i c˘ a este izometrie.
Remarc˘ am c˘ a relat ¸iile vectoriale au avantajul de a da informat ¸ii mai multe ˆıntr-o
form˘ a condensat˘ a.
Pentru a deduce ecuat ¸iile simetriei vom introduce un reper cartezian ˆın plan. Cel
mai simplu este s˘ a lu˘ am originea sa ˆın O.
Fie A(x, y) s¸i A
/
(x
/
, y
/
) . Relat ¸ia vectorial˘ a de definire a simetriei fat ¸˘ a de O con-
duce la:
x = −x, y
/
= −y (2.1)
Aceste formule se numesc ecuat¸iile simetriei fat ¸˘ a de origine.
Rezult˘ a c˘ a o figur˘ a din plan descris˘ a de o expresie algebric˘ a E(x, y) are originea
ca centru de simetrie dac˘ a s¸i numai dac˘ a E(−x, −y) = E(x, y).
Dac˘ a O are coordonate oarecare (x
0
, y
0
), aceeas¸i relat ¸ie de definire a simetriei
fat ¸˘ a de O conduce a formulele
x
/
= 2x
0
−x, y
/
= 2y
0
−y. (2.2)
Aceste formule pot fi luate ca definit ¸ie a simetriei centrale.
Simetria fat¸˘ a de o dreapt˘ a ˆın plan
Pentru a introduce definit ¸ia acestei transform˘ ari geometrice la clasa a VI-a putem
ˆıncepe cu urm˘ atoarea semiexperient ¸˘ a:
2.1. SIMETRII 39
• ˆın partea superioar˘ a a unei coli albe de hˆ artie se fac trei - patru pete mici de
cerneal˘ a, apoi coala se ˆındoaie. Petele de cerneal˘ a vor l˘ asa urme pe partea infe-
rioar˘ a a colii.
• Dezdoim coala s¸i unim cu o linie colorat˘ a fiecare pat˘ a cu urma l˘ asat˘ a de ea la
ˆındoirea colii.
• Tras˘ am cu o alt˘ a culoare linia de ˆındoire a colii. Dreptele duse anterior vor
intersecta linia de ˆındoire dup˘ a nis¸te puncte.
• Cerem elevilor s˘ a m˘ asoare, pentru fiecare pat˘ a ˆın parte, distant ¸a de la ea s¸i de la
urma ei la dreapta de ˆındoire. Vor constata c˘ a aceste distant ¸e sunt aproximativ
egale s¸i c˘ a dreapta ce unes¸te o pat˘ a cu imaginea ei (cu urma ei) este perpendi-
cular˘ a pe linia de ˆındoire a colii.
• Reprezent˘ am coala cu care am lucrat ca ˆın figura 2.4, inroducem notat ¸ii s¸i
afirm˘ am c˘ a dreptele AA
/
, BB
/
, CC
/
s¸i DD
/
sunt perpendiculare pe d s¸i c˘ a
(AP) ≡ (PA
/
), (BQ) ≡ (QB
/
), (CR) ≡ (RC
/
), (DS) ≡ (SD
/
).
d
D
D’
C
C’
R S
A
P
B
B’
Q
M
M’
A’
Figura 2.4: Simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a
Vom spune c˘ a A
/
este simetricul lui A fat ¸˘ a de dreapta d s¸i c˘ a B
/
este simetricul
lui B fat ¸˘ a de dreapta d, s¸.a.m.d.
• Punctul A
/
se mai poate construi astfel:
Ducem din A perpendiculara pe d s¸i prelungim segmentul (AP) cu un segment
(PA
/
) ≡ (AP).
Preciz˘ am apoi, dac˘ a e cazul, cum se efectueaz˘ a aceast˘ a construct ¸ie cu rigla s¸i
compasul.
• Se constat˘ a c˘ a simetricul oric˘ arui punct fat ¸˘ a de dreapta d este unic determinat;
simetricul unui punct de pe d fat ¸˘ a de d este el ˆınsus¸i.
40 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Asociind unui punct din plan simetricul s˘ au fat ¸˘ a de dreapta d, obt ¸inem o funct ¸ie
care va fi numit˘ a simetria fat¸˘ a de dreapta d, notat˘ a cu S
d
.
Dac˘ a A
/
este simetricul lui A fat ¸˘ a de d, vom spune c˘ a s¸i punctele A s¸i A
/
sunt
simetrice fat ¸˘ a de dreapta d, A
/
= S
d
(A).
• Din figura 2.4 rezult˘ a c˘ a dou˘ a puncte sunt simetrice fat ¸˘ a de dreapta d, dac˘ a d
este mediatoarea segmentului ce le unes¸te. Aceast˘ a observat ¸ie poate fi luat˘ a ca
definit ¸ie.
• Completˆ and figura 2.4 cu linii punctate, din dou˘ a triunghiuri dreptunghice con-
gruente constat˘ am c˘ a AB = A
/
B
/
.
ˆ
Intrucˆ at punctele A s¸i B sunt arbitrare deducem c˘ a simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a
este o izometrie.
• Studiem apoi imaginile printr-o simetrie fat ¸˘ a de o dreapt˘ a dat˘ a (numit˘ a s¸i sime-
trie axial ˘ a) a diferitelor figuri geometrice, ˆın funct ¸ie de cunos¸tint ¸ele elevilor la
momentul respectiv.Remarc˘ am, unde este cazul, congruet ¸a elementelor ce co-
respund prin simetrie axial˘ a.
Revenind la figura 2.4, fix˘ am atent ¸ia asupra trapezului isoscel B
/
B
/
AA. Punctele
de pe segmentul (AB) sunt duse prin S
d
ˆın puncte de pe A
/
B
/
, iar punctele de pe
segmentul AA
/
sunt duse prin S
d
ˆın puncte de pe acelasi segment. Similar pentru
(BB
/
). As¸adar, oricare punct de pe trapez are imaginea prin S
d
tot pe trapez.
• Vom spune ca trapezul ˆın discut ¸ie are o ax˘ a de simetrie: dreapta d.
Fie un cerc de centru O s¸i MN un diametru al s˘ au. Simetricul oric˘ arui punct
de pe cerc fat ¸˘ a de MN este pe cerc (diametrul este mediatoarea oric˘ arei coarde
perpendicular˘ a pe el). Vom spune c˘ a diametrul MN este ax˘ a de simetrie a cercului
dat.
• Orice diametru al cercului este ax˘ a de simetrie pentru cerc, deci cercul admite o
infinitate de axe de simetrie.
Situatiile prezentate impun urm˘ atoarea definit ¸ie.
DEFINIT¸ IA 2.2 O figur˘ a plan˘ a F admite o ax˘ a de simetrie d, dac˘ a simetricul
oric˘ arui punct din F fat ¸˘ a de d este ˆın F.
• C˘ aut˘ am apoi alte figuri plane care admit axe de simetrie.
ˆ
In aceast˘ a c˘ autare ne
poate ajuta urm˘ atoarea observat ¸ie.
Observat¸ia 2.1 Dac˘ a F
/
este simetrica unei figuri F fat ¸˘ a de o dreapt˘ a d, atunci
figura F ∪ F
/
are ca ax˘ a de simetrie pe d.
2.1. SIMETRII 41
De exemplu, fie o dreapt˘ a a care face un anumit unghi α (diferit de unghiul nul) cu
d s¸i o intersecteaza ˆın O. Not˘ am cu a
/
simetrica ei fat ¸˘ a de d.
Dac˘ a α = 90

, atunci a coincide cu a
/
s¸i putem spune ca d este ax˘ a de simetrie
pentru a. Rezult˘ a c˘ a dreapta a are o infinitate de axe de simetrie: dreptele perpendi-
culare pe ea.
Un segment nenul are o singura ax˘ a de simetrie - mediatoarea sa;
axa de simetrie a unei semidrepte este perpendiculara pe ea ˆın originea ei (ˆın baza
observat ¸iei de mai sus).
Dac˘ a m˘ asura lui α este diferit˘ a de 90

, atunci a ∪ a
/
este figura format˘ a din patru
unghiuri opuse, dou˘ a cˆ ate dou˘ a, la vˆ arf. Dreapta d apare ca ax˘ a de simetrie pentru
dou˘ a dintre ele, pentru care este s¸i bisectoare. Rezult˘ a c˘ a orice unghi are o ax˘ a de
simetrie: bisectoarea sa.
Dac˘ a presupunem acum c˘ a dreapta a este paralela cu d, atunci a
/
este s¸i ea paralela
cu d. Rezult˘ a c˘ a figura format˘ a din dou˘ a drepte paralele admite o ax˘ a de simetrie.
Fie b s¸i b
/
dou˘ a drepte paralele s¸i perpendiculare pe d. Axa lor de simetrie d
/
va fi
perpendiculara pe d. Prin reunirea celor patru drepte a, a
/
, b, b
/
obt ¸inemun dreptunghi
completat cu nis¸te semidrepte. Rezult˘ a c˘ a figura are dou˘ a axe de simetrie d s¸i d
/
.
• Orice dreptunghi are dou˘ a axe de simetrie perpendiculare ˆıntre ele.
• prezentarea unor plans¸e cu figuri plane care admit axe de simetrie poate fi util˘ a.
• Rezolvarea unor probleme de geometrie prin folosirea simetriei fat ¸˘ a de o ax˘ a
este pasul urm˘ ator.
Simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a se preteaz˘ a, ca s¸i simetria central˘ a, la o tratare vectorial˘ a
s¸i analitic˘ a. Definit ¸ia ei vectorial˘ a se poate da folosind vectorul de direct ¸ie al dreptei
(axei de simetrie). Propriet˘ at ¸ile ei se demonstreaz˘ a ˆın mod specific.
Tratarea vectorial˘ a a simetriei axiale nu aduce simplific˘ ari. Dimpotriv˘ a, ˆın multe
locuri apare complicat˘ a s¸i artificial˘ a. Ea este recomandabil˘ a numai dac˘ a insist˘ am s˘ a
trat˘ am unitar (vectorial ˆın acest caz) toate transform˘ arile geometrice.
Analitic, prin introducerea unui reper ˆın plan, putem exprima coordonatele sime-
tricului unui punct dat fat ¸˘ a de o dreapta d, ˆın funct ¸ie de coordonatele punctului dat
s¸i de elementele care determin˘ a dreapta d. Formulele care se obt ¸in sunt ˆın general
complicate s¸i nu pot fi ret ¸inute. Except ¸ie, face situat ¸ia ˆın care reperul se alege astfel
ˆıncˆ at dreapta d s˘ a fie una din axele de coordonate.
Dac˘ a d coincide cu axa absciselor, ecuat ¸iile simetriei S
d
sunt:
x
/
= x, y
/
= −y,
42 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
iar dac˘ a d coincide cu axa ordonatelor obt ¸inem
x
/
= −x, y
/
= y.
Aceste ecuat ¸ii vor folosi la reprezentarea grafic˘ a a funct ¸iilor ˆın studiul simetriilor
graficului.
2.2 Translat¸ia
Aceast˘ a transformare geometric˘ a este cu mult mai important˘ a decˆ at simetriile, pentru
c˘ a definirea s¸i studiul ei impun conceptul de vector ˆın forma sa riguroas˘ a: clas˘ a de
segmente orientate echipolente (de aceeas¸i lungime, aceeas¸i direct ¸ie s¸i acelas¸i sens).
ˆ
In general, ˆın c˘ art ¸ile ˆın care acest subiect se abordeaz˘ a, se introduce izomorfismul
ˆıntre grupul translat ¸iilor (cu operat ¸ia de compunere) s¸i grupul aditiv al vectorilor.
Cˆ ateva observat ¸ii se impun de la ˆınceput.
Pentru not ¸iunea de vector cadrul cel mai convenabil este spat ¸iul s¸i nu planul.
ˆ
In
consecint ¸˘ a apare mai natural studiul translat ¸iei ca transformare a spat ¸iului. Vectorii
dintr-un plan se vor identifica cu translat ¸iile care duc planul ˆın sine. Evident c˘ a
aceast˘ a abordare este posibil˘ a dup˘ a ce elevii au anumite cunos¸tint ¸e de geometria
spat ¸iului.
Intuitiv translat ¸ia ˆın spat ¸iu se defines¸te ca o transformare prin care toate punctele
se deplaseaz˘ a ˆın una s¸i aceeas¸i direct ¸ie, ˆıntr-un sens dat, la aceeas¸i distant ¸˘ a. Evident
c˘ a este mai greu de sesizat deplasarea simultan˘ a a tuturor punctelor spat ¸iului decˆ at a
unei submult ¸imi (figuri) a lui.
ˆ
In consecint ¸˘ a este mai bine s˘ a ˆıncepem prin a spune c˘ a o figur˘ a F
/
s-a obt ¸inut
dintr-o figur˘ a F printr-o translat ¸ie dac˘ a punctele ei s-au obt ¸inut din cele ale lui F
prin deplasare ˆın una s¸i aceeas¸i direct ¸ie, ˆıntr-un sens dat, la aceeas¸i distant ¸˘ a. Aceste
aspecte intuitive se cer sprijinite de figuri variate. Credem c˘ a un scurt film de desene
animate, bine realizat, ar putea fi util ˆın sprijinirea intuit ¸iei elevilor.
O prim˘ a formalizare a considerat ¸iilor intuitive se poate da astfel:
figurile F s¸i F
/
corespund printr-o translat ¸ie dac˘ a oricare ar fi punctele P s¸i Q
distincte din F lor le corespund ˆın mod unic punctele P
/
s¸i Q
/
din F
/
, astfel ˆıncˆ at
segmentele (PP
/
) s¸i (QQ
/
) s˘ a fie congruente, paralele s¸i de acelas¸i sens.
Ca aplicat ¸ie a spat ¸iului S pe el ˆınsus¸i, translat ¸ia poate fi definit˘ a prin:
DEFINIT¸ IA 2.3 O aplicat ¸ie
τ : S → S
se numes¸te translat ¸ie, dac˘ a oricare ar fi punctele distincte
P, Q ∈ S, P
/
= τ(P), Q
/
= τ(Q),
2.2. TRANSLAT¸ IA 43
segmentele (PP
/
) s¸i (QQ
/
) sunt congruente, paralele s¸i de acelas¸i sens.
Dac˘ a R este un al treilea punct din S, diferit de P, Q s¸i R
/
= τ(R), rezult˘ a c˘ a
segmentele (RR
/
), (PP
/
) s¸i (QQ
/
), sunt congruente ˆıntre ele, paralele ˆıntre ele s¸i de
acelas¸i sens. Din definit ¸ia de mai sus rezult˘ a c˘ a s¸i figura PP
/
Q
/
Q este un paralelo-
gram, deci segmentele (P
/
Q
/
) s¸i (PQ) sunt de asemenea paralele s¸i congruente.
ˆ
In
P
Q’
R’
P’
R
Q
Figura 2.5: Simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a
concluzie, translat ¸ia este o izometrie.
• Din propriet˘ at ¸ile generale ale izometriilor urmeaz˘ a c˘ a imaginea unei drepte d
este o dreapt˘ a d
/
, adic˘ a τ(d) = d
/
.
Pentru translat ¸ie d
/
este paralel˘ a cu d sau d
/
coincide cu d. Al doilea caz se
obt ¸ine atunci s¸i numai atunci cˆ and exist˘ a un punct A ∈ d astfel ca τ(A) ∈ d.

ˆ
In particular, un segment este aplicat prin translat ¸ie ˆıntr-un segment paralel cu
el sau ˆın sine.
• Rezult˘ a de asemenea c˘ a translat ¸ia aplic˘ a un unghi ˆıntr-un unghi congruent cu el,
• un triunghi ˆıntr-un triunghi congruent cu el;
• un plan ˆıntr-un plan paralel sau ˆın sine.
Compunerea a dou˘ a translat ¸ii τ s¸i σ.
Pentru dou˘ a puncte distincte P s¸i Q din spat ¸iu, not˘ am
P
/
= τ(P), Q
/
= τ(Q), P” = σ(P
/
), Q” = σ(Q
/
).
Corespondent ¸a P → P”, Q → Q” se bucur˘ a de proprietatea c˘ a segmentele (PP”)
s¸i (QQ”) sunt congruente, paralele s¸i de acelas¸i sens. Acest fapt rezult˘ a us¸or ˆın
urma analizei mai multor cazuri, de exemplu fig. 7, ˆın care ∆PP
/
P” ≡ ∆QQ
/
Q”
sunt congruente s¸i au laturile respectiv paralele. Cum punctele P s¸i Q erau arbitrare,
considerat ¸iile de mai sus pot fi aplicate la oricare alte perechi de puncte.
44 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
P’
P
P"
Q’
Q"
Q
P
P P’
Q’
Q"
Q’ Q
Q Q"
P"
P" P’
Figura 2.6: Simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a
As¸adar, corespondent ¸a P → P”, Q → Q” etc. defines¸te o translat ¸ie pe care o
vom nota prin σ ◦ τ s¸i o vom numi compunerea translat ¸iilor τ s¸i σ.
Cu notat ¸iile precedente avemσ◦τ(P) = σ(τ(P)) pentru orice punct P din spat ¸iu.
Fiind dat˘ a translat ¸ia τ, definit˘ a de corespondent ¸a P → P
/
, Q → Q
/
etc., se con-
stat˘ a us¸or c˘ a asocierea P
/
→ P, Q
/
→ Q, e.t.c. defines¸te o translat ¸ie pe care o vom
nota cu τ
−1
s¸i o vom numi inversa translat ¸iei τ.
Considerˆ and aplicat ¸ia identic˘ a drept translat ¸ie particular˘ a suntem ˆın pozit ¸ia de a
pune ˆın evident ¸˘ a grupul translat ¸iilor spat ¸iului.
Studiul translat ¸iilor este incomplet f˘ ar˘ a a stabili leg˘ atura lor cu not ¸iunea de vec-
tor.
ˆ
In considerat ¸iile de mai sus avem suficiente motive pentru introducerea not ¸iunii
de vector.
ˆ
In definirea unei translat ¸ii prin corespondent ¸a P → P
/
, Q → Q
/
etc.
subˆınt ¸elegemc˘ a segmentele (PP
/
), (QQ
/
), (RR
/
) etc. sunt perechi ordonate de puncte.
Vom spune c˘ a segmentele ˆın discut ¸ie sunt orientate, primul punct va fi numit origine
s¸i al doilea extremitate a segmentului orientat.
Recitind definit ¸ia translat ¸iei constat˘ am c˘ a o translat ¸ie este caracterizat˘ a de ceea ce
au ˆın comun segmentele orientate (PP
/
), (QQ
/
) etc., adic˘ a lungime, direct ¸ie s¸i sens.
DEFINIT¸ IA 2.4 Se numes¸te vector o mult ¸ime de segmente orientate care au aceeas¸i
lungime, aceeas¸i direct ¸ie s¸i acelas¸i sens.
Vom nota vectorul prin PP
/
s¸i vom spune c˘ a segmentul orientat (PP
/
) este un
reprezentant al vectorului PP
/
. Oricare alt segment orientat din mult ¸imea respectiv˘ a
reprezint˘ a vectorul PP
/
. As¸adar o translat ¸ie este caracterizat˘ a de un vector ¯ u = PP
/
s¸i ˆın continuare vom indica translat ¸ia prin vectorul ce o caracterizeaz˘ a, spunˆ and:
translat ¸ia de vector PP
/
.
Este cu totul natural s˘ a spunem c˘ a doi vectori sunt egali dac˘ a mult ¸imile de seg-
mente orientate care ˆıi definesc sunt egale.
Consider˘ am translat ¸iile τ s¸i σ definite respectiv de vectorii PP
/
s¸i P
/
P“ . Com-
2.3. ROTAT¸ IA
ˆ
IN PLAN 45
pusa lor σ ◦ τ este definit˘ a (caracterizat˘ a) de vectorul PP
//
. Avem astfel posibilitatea
ca la doi vectori PP
/
s¸i P
/
P“ s˘ a asociem un al treilea vector PP
//
, numit suma
vectorilor PP
/
s¸i P
/
P“.
Este posibil s˘ a folosim o alt˘ a cale pentru introducerea not ¸iunii de vector, situat ¸ia
ˆın care translat ¸ia se defines¸te astfel:
DEFINIT¸ IA 2.5 Se numes¸te translat ¸ie de vector ¯ u o aplicat ¸ie
T
¯ u
: S → S,
T
¯ u
(P) = P
/
astfel ca PP
/
= ¯ u
Se stabilesc apoi propriet˘ at ¸ile translat ¸iei folosind propriet˘ at ¸i ale vectorilor. Caracte-
rizarea translat ¸iei printr-un vector conduce imediat la teorema:
TEOREMA 2.1 Date fiind dou˘ a puncte distincte A s¸i A
/
exist˘ a o translat ¸ie unic˘ a ce
duce A ˆın A
/
.
Aceasta este evident translat ¸ia de vector AA
/
.
Considerat ¸iile de mai sus pot fi repetate identic pentru un plan fixat. Obt ¸inem
astfel not ¸iunea de translat ¸ie ˆın plan, cea de vector ˆın plan. Alternativ, avˆ and not ¸iunile
precedente ˆın spat ¸iu putem s˘ a ne punem problema restrict ¸iei lor la un plan sau o
dreapt˘ a. Astfel translat ¸iile care duc un plan π ˆın sine se vor numi translat ¸ii ale
planului π. Corespunz˘ ator, doi sau mai mult ¸i vectori sunt coplanari dac˘ a exist˘ a
reprezentant ¸i ai lor ˆın acelas¸i plan.
Pentru reprezentarea translat ¸iei ˆın coordonate consider˘ am un plan fixat ˆın care am
introdus un sistem cartezian de coordonate. Orice vector este atunci caracterizat de
o pereche de numere reale.
Fie translat ¸ia de vector ¯ u = (a, b) care aplic˘ a P(x, y) ˆın P
/
(x
/
, y
/
) . As¸adar, avem
PP
/
= ¯ u sau OP
/
−OP = ¯ u,
unde O este originea sistemului de coordonate.
Ultima relat ¸ie vectorial˘ a este echivalent˘ a cu relat ¸iile:

x
/
= x + a
y
/
= y + b.
(2.3)
Ecuat ¸iile (2.3) se numesc ecuat ¸iile translat ¸iei de vector ¯ u. Ele pot fi luate s¸i ca
definit ¸ie a translat ¸iei ˆın plan.
2.3 Rotat¸ia ˆın plan
Aceast˘ a transformare geometric˘ a, relativ us¸or de definit formal, are la baz˘ a un fond
de reprezent˘ ari intuitive extrem de complex: cele care duc la ideea de cerc, cele
referitoare la unghiuri s¸i m˘ asura unghiurilor, mis¸carea de rotat ¸ie tratat˘ a la fizic˘ a s¸.a.
46 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE

ˆ
Inainte de a introduce aceast˘ a tem˘ a trebuie s˘ a ne asigur˘ am c˘ a elevii posed˘ a fon-
dul necesar de reprezent˘ ari intuitive, ˆınt˘ arindu-l s¸i orientˆ andu-l spre abordarea
temei ˆın discut ¸ie.
ˆ
In acest caz sunt utile figuri convenabile s¸i exemple simple de
mis¸c˘ ari de rotat ¸ie ˆın jurul unui punct ˆıntˆ alnite curent de elevi (acele de ceasor-
nic, rot ¸ile de transmisie, ...). Se pot de asemenea construi modele specifice care
s˘ a reprezinte imaginile prin rotat ¸ie ale unor figuri simple.
• Vomˆıncepe prin a considera rotat ¸ia de un unghi dat ˆın jurul unui punct dat a unei
figuri geometrice simple. Cel mai simplu pare a fi s˘ a consider˘ am o semidreapt˘ a
de origine O s¸i s˘ a discut˘ am despre rotat ¸iile ei ˆın jurul punctului O.
Fie deci semidreapta (OA pe care o rotim ˆın pozit ¸ia (OA
/
.
ˆ
Int ¸elegem pentru
moment cuvˆ antul ”rotim“ ˆın sens cinematic pe baza unor reprezent˘ ari intuitive.
La rotirea semidreptei (OA punctul A descrie un arc de cerc AA
/
, figura 8. Un
alt punct M, de pe semidreapta (OA, ˆın urma aceleias¸i rotat ¸ii va ajunge ˆın M
/
dup˘ a ce descrie un arc de cerc MM
/
.
• Observ˘ am c˘ a unghiurile

AOA
/


MOM
/
s¸i congruente cu unghiul format de
semidreptele (OAs¸i (OA
/
.
ˆ
In plus, segmentele (OA) s¸i (OA
/
) sunt congruente.
La fel sunt s¸i segmentele (OM) ≡ (OM
/
).
Dac˘ a unghiul

AOA
/
are m˘ asura α (grade) vom spune c˘ a A
/
a fost obt ¸inut din A
printr-o rotat ¸ie de unghi α ˆın jurul punctului O. Similar s-a obt ¸inut M
/
din M.
Semidreapta (OA este obt ¸inut˘ a la fel. Vom nota aceast˘ a transformare prin 1
α
O
A’
x
y
B’
θ α
α
O
B
M
M’
A
A"
Figura 2.7: Simetria fat ¸˘ a de o dreapt˘ a
s¸i vom scrie 1
α
O
(A) = A
/
, 1
α
O
(M) = M
/
etc.
Am obt ¸inut astfel o definit ¸ie a rotat ¸iei ˆın jurul unui punct, dar pe o figur˘ a care
are mai multe particularit˘ at ¸i. Astfel pentru a obt ¸ine semidreapta (OA
/
am rotit
2.3. ROTAT¸ IA
ˆ
IN PLAN 47
semidreapta (OA ˆın sens invers acelor de ceasornic. Acest sens este cel uzual
numit s¸i sens direct trigonometric. Puteam s˘ a fi rotit (OA s¸i ˆın sensul acelor de
ceasornic ˆın pozit ¸ia (OA”. Complet˘ am fig. 8 cu linii punctate. Alegem noua
pozit ¸ie ˆıncˆ at unghiurile

AOA
/

AOA”. Ele au aceeas¸i m˘ asur˘ a α, fapt care
genereaz˘ a confuzie dac˘ a lu˘ am ca definit ¸ie a rotat ¸iei pe cea dat˘ a mai sus. Trebuie
ca ˆın acea definit ¸ie s˘ a introducem elemente care s˘ a ne permit˘ a distingerea celor
dou˘ a sensuri de rotat ¸ie. Se poate proceda astfel:
DEFINIT¸ IA 2.6 Spunem c˘ a unghiul

AOA
/
este orientat dac˘ a perechea de se-
midrepte (OA s¸i (OA
/
este ordonat˘ a.
Deci unghiul orientat

AOA
/
este diferit de unghiul orientat

A
/
OA.
Vom spune c˘ a unghiul orientat

AOA
/
este orientat pozitiv dac˘ a sensul de rotat ¸ie
de la semidreapta (OA spre semidreapta (OA
/
este opus mis¸c˘ arii acelor de cea-
sornic.
Dac˘ a m˘ asura unghiului neorientat

AOA
/
este α vom spune c˘ a m˘ asura unghiului
orientat

AOA
/
este α sau −α, dup˘ a cum el este orientat pozitiv sau negativ.
Amintim c˘ a mult ¸imea de valori a funct ¸iei m˘ asur˘ a a unghiurilor este intervalul
[0

, 180

]. Prin procedeul de mai sus am extins acest interval la [−180

, 180

].
Rotat ¸iile ˆın acelas¸i sens cu acele de ceasornic vor fi descrise de unghiuri negativ
orientate, deci de m˘ asuri ˆın intervalul [−180

, 0

].
Continuˆ and rotat ¸ia semidreptei (OA
/
dup˘ a pozit ¸ia (OA
/
ˆın sens pozitiv ajungem
ˆın pozit ¸ia (OB ˆıncˆ at unghiul

AOB este alungit (are m˘ asura 180

)(figura 8). Putem
continua rotat ¸ia ˆın acelas¸i sens s¸i ajungem, de exemplu, ˆın pozit ¸ia (OB
/
. Unghiul
neorientat dintre (OA s¸i (OB
/
este 180

− α. Dar pentru a descrie rotat ¸ia efectuat˘ a
suntem obligat ¸i s˘ a folosim unghiul orientat

AOB c˘ aruia este normal s˘ a-i asociem
m˘ arimea 180

+ α. Deci putem considera ca mult ¸ime a valorilor pentru funct ¸ia-
m˘ asur˘ a a unghiurilor orientate intervalul [−360

, 360

]. Intuit ¸ia ne spune c˘ a obt ¸inem
(OA
/
din (OA printr-o rotat ¸ie de unghi α ∈ [0

, 180

] ca ˆın figura 8, dar s¸i c˘ a aceeas¸i
semidreapt˘ a poate fi obt ¸inut˘ a dup˘ a ce (OA efectueaz˘ a n rotat ¸ii complete ˆın jurul lui
O s¸i apoi o rotat ¸ie de unghi α .
ˆ
In al doilea caz vom spune c˘ a unghiul orientat

AOA
/
are m˘ asur˘ a α + n 360

,
dac˘ a rotat ¸iile sunt pozitive s¸i are m˘ asura α − n 360

, dac˘ a rotat ¸iile sunt negative.
Putem as¸adar spune c˘ a m˘ asura unui unghi orientat este α+k 360

sau α+2k π ˆın
radiani, unde k este un num˘ ar ˆıntreg.
DEFINIT¸ IA 2.7 Rotat ¸ia de centru O s¸i unghi orientat α a planului este o trans-
formare a planului prin care O se transform˘ a ˆın el ˆınsus¸i s¸i orice alt punct A se
48 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
transform˘ a ˆıntr-un punct A
/
, astfel ˆıncˆ at (OA) ≡ (OA
/
) s¸i unghiurile α s¸i

AOA
/
sunt congruente s¸i au aceeas¸i orientare.
Din punct de vedere cinematic este preferabil s˘ a indic˘ am rotat ¸ia printr-un unghi de
forma α + k 360

cu α ∈ [−360

, 360

] pentru a citi cˆ ate rotat ¸ii s-au efectuat s¸i
ˆın ce sens, informat ¸ii date de valoarea absolut˘ a s¸i de semnul lui k ∈ Z. Geometric,
rotat ¸iile de unghi α+k 360

cu k ∈ Z coincid s¸i ˆın continuare ele vor fi identificate
cu rotat ¸ia de unghi α.
Este acum us¸or s˘ a dovedim, folosind triunghiuri congruente, c˘ a orice rotat ¸ie ˆın
plan este o izometrie.
Rezult˘ a c˘ a rotat ¸ia:
duce o dreapt˘ a ˆıntr-o dreapt˘ a.
Din considerat ¸iile de mai sus rezult˘ a c˘ a o semidreapt˘ a este dus˘ a ˆıntr-o semi-
dreapt˘ a.
Compusa a dou˘ a rotat ¸ii de acelas¸i centru 1
α
O
s¸i 1
β
O
este rotat ¸ia 1
α+β
O
.
Identificarea rotat ¸iilor 1
α+2kπ
O
ne oblig˘ a s˘ a consider˘ am suma α+β modulo 2 π.
Inversa rotat ¸iei 1
α
O
este rotat ¸ia 1
−α
O
.
Se verific˘ a apoi c˘ a mult ¸imea rotat ¸iilor de acelas¸i centru formeaz˘ a un grup izomorf
cu grupul claselor de resturi modulo 2π.
Introducem ˆın figura 8 un sistem cartezian de coordonate, ˆıncˆ at unghiul ˆıntre Ox
s¸i (OA s˘ a fie θ . Dac˘ a A(x, y) s¸i A
/
(x
/
, y
/
) , notˆ and OA = OA
/
= r, obt ¸inem
x = r cos θ, y = r sin θ
s¸i
x
/
= r cos(θ + α), y
/
= r sin(θ + α).
Folosind formule uzuale de trigonometrice, obt ¸inem

x
/
= x cos α −y sin α
y
/
= x sin α + y cos α.
(2.4)
Aceste formule, numite s¸i reprezentarea analitic˘ a a rotat ¸iei 1
α
O
, ele pot fi luate ca
definit ¸ie a rotat ¸iei 1
α
O
.
2.4 Propriet˘ at¸i generale ale izometriilor
ˆ
In majoritatea programelor analitice de geometrie din ˆınvˆ at ¸˘ amˆ antul preuniversitar,
dup˘ a parcurgerea izometriilor particulare ment ¸ionate mai sus, nu se mai g˘ ases¸te timp
pentru not ¸iunea general˘ a de izometrie s¸i pentru cˆ ateva din propriet˘ at ¸ile ei. Consi-
der˘ am c˘ a aceast˘ a situat ¸ie lipses¸te pe elevi de posibilitatea de a relua s¸i aprofunda
2.4. PROPRIET
˘
AT¸ I GENERALE ALE IZOMETRIILOR 49
unele cunos¸tint ¸e de baz˘ a din geometrie, de sinteza util˘ a ˆın procesul de integrare a
cunos¸tint ¸elor la nivelul geometriei s¸i cu alte discipline matematice studiate ˆın s¸coal˘ a.
Este necesar ca ˆın clasele terminale de liceu, cˆ and not ¸iunea de funct ¸ie este pe
deplin consolidat˘ a, s˘ a se rezerve un num˘ ar de 4-6 ore pentru tratarea propriet˘ at ¸ilor
generale ale izometriilor, ocazie cu care s˘ a se reaminteasc˘ a izometriile particulare
ˆıntˆ alnite ˆın clasele anterioare. Schit ¸˘ am mai jos o posibilitate de abordare a acestui
subiect.
Dup˘ a actualizarea funct ¸iei distant ¸˘ a, definim not ¸iunea de izometrie. Propriet˘ at ¸ile
generale pe care le avem ˆın vedere pot fi tratate direct ˆın spat ¸iu. Am definit anterior
izometria ca aplicat ¸ie care p˘ astreaz˘ a distant ¸a. Din definit ¸ie rezult˘ a c˘ a orice izometrie
este bijectiv˘ a, dar surjectivitatea se demonstreaz˘ a greoi, ˆıncˆ at este de preferat s˘ a o
introducem ˆın definit ¸ie.
DEFINIT¸ IA 2.8 O aplicat ¸ie f : S → S a spat ¸iului ˆın el ˆınsus¸i se numes¸te izome-
trie, dac˘ a este surjectiv˘ a s¸i p˘ astreaz˘ a distant ¸a, adic˘ a
d(f(A), f(B)) = d(A, B), ∀A, B ∈ S. (2.5)
TEOREMA 2.2 Orice izometrie a spat ¸iului este bijectiv˘ a s¸i inversa ei este de ase-
menea izometrie.
Demonstrat ¸ie.
ˆ
Intr-adev˘ ar, f(A) = f(B) implic˘ a d(A, B) = 0, de unde A = B,
adic˘ a f este injectiv˘ a.
Dac˘ a f(A) = A
/
s¸i f(B) = B
/
atunci f
−1
(A
/
) = A, f
−1
(B
/
) = B s¸i (2.5) se
rescrie
d(f
−1
(A
/
), f
−1
(B
/
)) = d(A
/
, B
/
),
deci f
−1
este izometrie. q.e.d.
Definit ¸ia precedent˘ a se poate formula pentru un plan s¸i orice izometrie a planului
este bijectiv˘ a, inversa ei fiind izometrie.
Amintim acum c˘ a fiind date trei puncte distincte A, B, C ˆın spat ¸iu se spune c˘ a
punctul B este ˆıntre A s¸i C dac˘ a s¸i numai dac˘ a
d(A, B) + d(B, C) = d(A, C).
Se mai spune c˘ a B este interior segmentului (AC).
TEOREMA 2.3 Fie f : S → S o izometrie a spat ¸iului. Dac˘ a punctul B este ˆıntre
A s¸i C, atunci f(B) este ˆıntre punctele f(A) s¸i f(C) s¸i reciproc.
50 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Ipotezele conduc imediat la relat ¸ia
d(f(A), f(B)) + d(f(B), f(C)) = d(f(A), f(C)).
Folosind aceast˘ a teorem˘ a, se demonstreaz˘ a c˘ a orice izometrie a spat ¸iului transform˘ a:
• orice segment (AB) ˆın segmentul (f(A)f(B)), astfel ˆıncˆ at se p˘ astreaz˘ a ordinea
punctelor;
• orice semidreapt˘ a (AB ˆın semidreapta (f(A)f(B)) astfel ˆıncˆ at se p˘ astreaz˘ a or-
dinea punctelor;
• orice dreapt˘ a AB ˆın dreapta f(A)f(B) astfel ˆınc
ˆ
t se p˘ astreaz˘ a ordinea puncte-
lor;
• orice plan π ˆın planul f(π) ;
• orice semiplan ˆınchis (deschis) de frontier˘ a AB ˆıntr-un semiplan ˆınchis (des-
chis) de frontier˘ a f(A)f(B);
• orice unghi

AOB ˆın unghiul

f(A)f(O)f(B) congruent cu

AOB;
• orice semispat ¸iu ˆınchis (deschis) de frontier˘ a π ˆın semispat ¸iul ˆınchis (deschis)
de frontier˘ a f(π) ;
• orice unghi diedru

αdβ ˆın unghiul diedru

f(α)f(d)f(β) congruent cu

αdβ,
unde α, β sunt plane s¸i α ∪ β;
• orice cerc C(O, r) (orice disc D(O, r)) ˆın cercul C(f(O), r) (ˆın discul D(f(O), r));
• orice sfer˘ a S(O, r) ˆın sfera S(f(O), r).
Demonstrarea acestor rezultate este o ocazie excelent˘ a de a reactualiza s¸i apro-
funda not ¸iuni geometrice mai rar utilizate la nivel logic (semidreapt˘ a, semiplan,
semispat ¸iu etc.).
Din propriet˘ at ¸ile de mai sus rezult˘ a c˘ a orice izometrie a spat ¸iului p˘ astreaz˘ a (inva-
riaz˘ a):
• paralelismul s¸i perpendicularitatea planelor s¸i dreptelor;
• paralelismul s¸i perpendicularitatea dintre drepte s¸i plane.
TEOREMA 2.4 Mult ¸imea izometriilor spat ¸iului S formeaz˘ a un grup ˆın raport cu
operat ¸ia de compunere.
2.5. ASEM
˘
ANAREA
ˆ
IN PLAN. PROPRIET
˘
AT¸ I GENERALE 51
Apare aici ocazia de a repeta not ¸iunea de grup, de compunere a aplicat ¸iilor cu
proprietatea ei de asociativitate.
Ne limit˘ am acum la izometrii plane.
TEOREMA 2.5 Fie dou˘ a triunghiuri ABC s¸i A
/
B
/
C
/
ˆın planul π, astfel c˘ a
(AB) ≡ (A
/
B
/
), (BC) ≡ (B
/
C
/
), (CA) ≡ (C
/
A
/
).
Atunci exist˘ a o unic˘ a izometrie f : π → π astfel ca f(A) = A
/
, f(B) = B
/
, f(C) =
C
/
.
Ideea de demonstrat ¸ie este de a defini f pentru A, B s¸i C ca mai sus, de a o extinde
mai ˆıntˆ ai la dreptele AB s¸i AC, apoi la ˆıntreg planul. Unicitatea se demonstreaz˘ a
prin reducere la absurd.
Aceast˘ a teorem˘ a combinat˘ a cu observat ¸ia c˘ a orice izometrie transform˘ a un tri-
unghi ˆıntr-un triunghi congruent cu el ne conduce la concluzia: dou˘ a triunghiuri
dintr-un plan dat sunt congruente dac˘ a s¸i numai dac˘ a exist˘ a o izometrie a planului
care transform˘ a un triunghi ˆın cel˘ alalt.
Din considerat ¸iile de mai sus rezult˘ a c˘ a, interpretat˘ a ca o aplicat ¸ie ˆıntre vˆ arfurile a
dou˘ a triunghiuri indicat˘ a prin (
/
), congruent ¸a este restrict ¸ia unei izometrii a planului.
Avem aici o motivare a termenului de congruent ¸˘ a folosit uneori pentru izometrie.
Este acum natural s˘ a extindem termenul de congruent ¸˘ a la figuri oarecare spunˆ and
c˘ a figura F este congruent˘ a cu figura F
/
dac˘ a exist˘ a o izometrie f (a planului dac˘ a
figurile sunt plane), astfel c˘ a f(F) = F
/
.
Aceast˘ a definit ¸ie poate fi util˘ a ˆın considerarea funct ¸iei arie pentru figuri plane mai
complicate decˆ at suprafet ¸ele poligonale.
2.5 Asem˘ anarea ˆın plan. Propriet˘ at¸i generale
Elevii obt ¸in o idee despre figurile asemenea cu ocazia studiului temei Asem˘ anarea
triunghiurilor. Dintre multele variante de tratare a ei este de preferat una care
preg˘ ates¸te terenul pentru predarea asem˘ an˘ arii ca transformare geometric˘ a a planu-
lui (spat ¸iului). Consider˘ am c˘ a aceast˘ a tem˘ a se poate studia imediat dup˘ a studiul
propriet˘ at ¸ilor generale ale izometriilor ˆın maniera descris˘ a de noi mai sus.
Transformarea de asem˘ anare poate fi introdus˘ a prin generalizarea izometriei. Izo-
metria este transformarea geometric˘ a ce p˘ astreaz˘ a distant ¸a.
Putemconsidera, teoretic vorbind, transform˘ ari geometrice care multiplic˘ a distant ¸a
cu un factor.Cum distant ¸ele se exprim˘ a prin numere reale pozitive, factorul de mul-
tiplicare trebuie s˘ a fie ˆın mod necesar un numˆ ar real strict pozitiv.
52 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
DEFINIT¸ IA 2.9 O aplicat ¸ie a
k
: π → π a planului se numes¸te asem˘ anare de
raport k, unde k este un num˘ ar real strict pozitiv dac˘ a este surjectiv˘ a s¸i pentru
oricare dou˘ a puncte A s¸i B din π avem
d(a
k
(A), a
k
(B)) = k d(A, B). (2.6)
Num˘ arul k trebuie luat strict pozitiv pentru c˘ a dac˘ a ar fi zero, din (2.6) ar rezulta
a
0
(A) = a
0
(B) pentru oricare dou˘ a puncte A, B.
Deci aplicat ¸ia a
0
este o aplicat ¸ie constant˘ a, care nu este surjectiv˘ a.
Mult ¸imea asem˘ an˘ arilor planului nu este vid˘ a, deoarece cont ¸ine izometriile planu-
lui, obt ¸inute pentru k = 1.
Din relat ¸ia (2.6) rezult˘ a c˘ a orice asem˘ anare a planului este injectiv˘ a, iar fiind prin
definit ¸ie surjectiv˘ a, este bijectiv˘ a. Se demonstreaz˘ a us¸or c˘ a inversa unei asem˘ an˘ ari
de raport k este o asem˘ anare de raport
1
k
.
Ment ¸ion˘ am c˘ a (2.6) asigur˘ a s¸i surjectivitatea aplicat ¸iei a
k
. Considerˆ and aplicat ¸ia
identic˘ a asem˘ anare particular˘ a, se constat˘ a c˘ a mult ¸imea asem˘ an˘ arilor planului for-
meaz˘ a un grup ˆın raport cu compunerea aplicat ¸iilor.
Asocierea a
k
→ k este un izomorfism al acestui grup cu grupul multiplicativ al
numerelor reale strict pozitive.
Asem˘ an˘ arile au multe propriet˘ at ¸i similare cu cele ale izometriilor.
TEOREMA 2.6 Fie a
k
o asem˘ anare de raport k, atunci punctul B se afl˘ a ˆıntre A s¸i
C, dac˘ a s¸i numai dac˘ a punctul a
k
(B) se afl˘ a ˆıntre a
k
(A) s¸i a
k
(C).
Modul de transformare a figurilor din plan prin asem˘ anare este identic cu cel
descris la izometrii, cu modificarea evident˘ a c˘ a un cerc C(O, r), respectiv un disc
D(O, r) este transformat prin a
k
ˆıntr-un cerc C(O, kr), respectiv un disc D(O, kr),
adic˘ a raza se multiplic˘ a cu factorul k.
Orice asem˘ anare transform˘ a drepte paralele ˆın drepte paralele s¸i c˘ a asem˘ an˘ arile
p˘ astreaz˘ a raportul lungimilor segmentelor.
Leg˘ atura cu asem˘ anarea triunghiurilor se stabiles¸te prin
TEOREMA 2.7 Dac˘ a ∆ABC s¸i ∆A
/
B
/
C
/
sunt dou˘ a triunghiuri oarecare ˆın planul
π astfel ˆıncˆ at
d(A
/
, B
/
) = k d(A, B), d(B
/
, C
/
) = k d(B, C), d(C
/
, A
/
) = k d(C, A)
unde k este un num˘ ar real strict pozitiv, atunci exist˘ a o asem˘ anare de raport k a
planului π unic˘ a a
k
ˆıncˆ at
a
k
(A) = A
/
, a
k
(B) = B
/
, a
k
(C) = C
/
.
2.6. OMOTETIA
ˆ
IN PLAN 53
Din observat ¸ia c˘ a orice triunghi este transformat printr-o asem˘ anare ˆıntr-un triunghi
asemenea cu el s¸i teorema precedent˘ a rezult˘ a:
dou˘ a triunghiuri sunt asemenea dac˘ a s¸i numai dac˘ a exist˘ a o asem˘ anare care s˘ a
transforme unul ˆın cel˘ alalt.
O prim˘ a consecint ¸˘ a a acestui fapt este aceea c˘ a, ˆıntrucˆ at ˆın planul euclidian exist˘ a
triunghiuri asemenea necongruente, exist˘ a asem˘ an˘ ari ale planului care nu sunt izo-
metrii.
O alt˘ a consecint ¸˘ a rezid˘ a ˆın motivat ¸ia urm˘ atoarei definit ¸ii:
DEFINIT¸ IA 2.10 Dou˘ a figuri F s¸i F
/
ale planului π se numesc asemenea cu coefi-
cientul de asem˘ anare k dac˘ a exist˘ a o asem˘ anare a
k
a planului π , ˆıncˆ at a
k
(F) = F
/
.
2.6 Omotetia ˆın plan
Asem˘ anarea particular˘ a cea mai important˘ a, l˘ asˆ and la o parte izometria, este omote-
tia de centru dat s¸i raport dat.
TEOREMA 2.8 Orice asem˘ anare este produsul dintre o omotetie s¸i o izometrie.
Demonstrat ¸ie. Dac˘ a a
k
este o asem˘ anare de raport k s¸i h
1
k
O
este o omotetie de
raport
1
k
s¸i centrul O un punct oarecare, atunci f = a
k
◦ h
1
k
O
este o asem˘ anare de
raport k
1
k
= 1, deci este o izometrie. Relat ¸ia de mai sus conduce la a
k
= f ◦ h
k
O
.
q.e.d.
Pe de alt˘ a parte, omotetia este foarte util˘ a ˆın rezolvarea problemelor de geometrie,
fapt bine cunoscut s¸i care se poate constata din numeroase culegeri de probleme
de geometrie. Din acest motiv, consider˘ am c˘ a omotetia trebuie studiat˘ a ˆınaintea
asem˘ an˘ arii s¸i chiar ˆınaintea trat˘ arii izometriei ˆın general.
Definit ¸ia sintetic˘ a a omotetiei poate fi introdus˘ a foarte devreme ˆın forma:
DEFINIT¸ IA 2.11 Fie O un punct ˆıntr-un plan π s¸i k un num˘ ar real strict pozitiv.
Omotetia de centru O s¸i raport k este o transformare a planului π care asociaz˘ a
fiec˘ arui punct M un punct M
/
, astfel c˘ a O, M s¸i M
/
sunt coliniare ˆın ordinile O −
M −M
/
sau O −M
/
−M s¸i OM
/
= k OM.
Evident c˘ a ordinea O−M−M
/
atrage k > 1, iar ordinea O−M
/
−M atrage k < 1.
Pe de alt˘ a parte, exist˘ a s¸i posibilitatea de a lua ordinele M−O−M
/
sau M
/
−O−M.
Acest fapt ne determin˘ a s˘ a numim transformarea definit˘ a mai sus omotetie de gen 1,
54 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
iar transformarea ˆın care apar ordinile M −O −M
/
, sau M
/
−O −M, s˘ a o numim
omotetie de gen 2.
Cu aceast˘ a definit ¸ie, considerˆ and pe rˆ and ordinile posibile, se pot demonstra prin-
cipalele propriet˘ at ¸i ale omotetiei.
Ordinea de abordare a lor ar putea fi urm˘ atoarea:
• asocierea M
/
→ M este omotetie de centru O s¸i raport
1
k
. Ea este inversa
omotetiei de centru O s¸i raport k;
• omotetia de raport k s¸i centru O multiplic˘ a distant ¸a ˆıntre puncte prin factorul k;
• omotetia transform˘ a o dreapt˘ a ce trece prin O ˆın ea ˆıns˘ as¸i, cu alte cuvinte, omo-
tetiile de centru O invariaz˘ a dreptele prin O;
• omotetia de centru O transform˘ a o dreapt˘ a d ce nu trece prin O ˆıntr-o dreapt˘ a d
/
paralel˘ a cu d;
• omotetia de centru Os¸i raport k transform˘ a un cerc C(P
0
, r) ˆıntr-un cerc C(P
1
0
, kr)
unde P
1
0
este omoteticul lui P
0
.
Cu aceste put ¸ine cunos¸tint ¸e privind omotetia putem s˘ a rezolv˘ am multe probleme
interesante de geometrie. De exemplu, putem obt ¸ine majoritatea rezultatelor privind
configurat ¸ia Cercul lui Euler prin considerarea omotetiei inverse de centru G(centrul
de greutate al triunghiului) s¸i raport
1
2
.
Ultimele dou˘ a propriet˘ at ¸i ale omotetiei, ment ¸ionate mai sus, permit abordarea
unei clase mari de probleme de loc geometric, dac˘ a sunt reformulate dup˘ a cum ur-
meaz˘ a:
• Locul geometric al punctului M
/
, omoteticul punctului ˆıntr-o omotetie de centru
O s¸i raport k, este o dreapt˘ a d
/
, cˆ and M descrie o dreapt˘ a d. Dac˘ a d trece prin
O, avem d
/
= d, iar ˆın caz contrar avem d
/
| d.
• Locul geometric al punctului M
/
, omoteticul punctului M ˆıntr-o omotetie de
centru O s¸i raport k, este un cerc C(P
1
0
, kr), cˆ and M descrie cercul C(P
0
, r),
unde P
1
0
este omoteticul lui P
0
.
ˆ
In momentul ˆın care elevii dispun de not ¸iunea de vector se poate trata omotetia cu
metode vectoriale.
ˆ
Ins˘ as¸i definit ¸ia ei devine mai us¸oar˘ a pentru c˘ a not ¸iunea de vector
ne permite s˘ a surprindem simultan situat ¸iile de ordonare a punctelor ˆıntˆ alnite ante-
rior.
2.6. OMOTETIA
ˆ
IN PLAN 55
DEFINIT¸ IA 2.12 Fie O un punct ˆın planul π s¸i k un num˘ ar real nenul. Omotetia de
centru O s¸i raport k este o transformare a planului care aplic˘ a un punct M ˆıntr-un
punct M
/
dat de formula
OM
/
= k OM.
ˆ
In aceast˘ a definit ¸ie cuprindem omotetiile de ambele genuri (cele de gen 1 co-
respund la k pozitiv, iar cele de gen 2 la k negativ). Demonstrat ¸iile propriet˘ at ¸ilor
ment ¸ionate mai sus se simplific˘ a pentru c˘ a nu trebuie s˘ a mai distingem cele dou˘ a
genuri de omotetie, dar ideile sunt ˆın esent ¸˘ a aceleas¸i.
ˆ
In acest context vectorial putem s˘ a ne ocup˘ am de urm˘ atoarele dou˘ a propriet˘ at ¸i ale
omotetiilor:
• Mult ¸imea omotetiilor de acelas¸i centru formeaz˘ a un grup comutativ izomorf cu
grupul multiplicativ al numerelor reale nenule.
• Produsul a dou˘ a omotetii h
k
O
s¸i h
k

O

este o omotetie avˆ and centrul coliniar cu O
s¸i O
/
, dac˘ a k k
/
=1 s¸i este o translat ¸ie de vector OO
/
dac˘ a k k
/
= 1. Ca aplicat ¸ie
se poate demonstra teorema lui Menelaus.
Omotetia ˆın spat ¸iu se poate prezenta similar. Definit ¸ia vectorial˘ a r˘ amˆ ane practic
aceeas¸i. Propriet˘ at ¸ile anterioare r˘ amˆ an valabile. La ele se pot ad˘ auga urm˘ atoarele:
• omotetia spat ¸iului invariaz˘ a dreptele s¸i planele care trec prin centrul omotetiei;
• omotetia spat ¸iului transform˘ a un plan care nu trece prin centru de omotetie ˆıntr-
un plan paralel cu el;
• omotetia spat ¸iului de centru O s¸i raport k transform˘ a o sfer˘ a S(P
0
, r) ˆıntr-o sfer˘ a
S(P
1
0
, kr) unde P
1
0
este omoteticul lui P
0
.
Aplicat ¸iile omotetiei ˆın spat ¸iu sunt analoage cu cele ale omotetiei plane.
Revenim la plan.
Fie un punct fix O s¸i o omotetie h
k
O
. Introducem ˆın plan un reper cartezian oa-
recare fat ¸˘ a de care avem O(x
0
, y
0
), M(x, y) s¸i omoteticul s˘ au M
/
(x
/
, y
/
). Condit ¸ia
OM
/
= k OM este echivalent˘ a cu

x
/
= x
0
+ k(x −x
0
)
y
/
= y
0
+ k(y −y
0
).
(2.7)
Aceste ecuat ¸ii se numesc ecuat ¸iile omotetiei h
k
O
ˆın raport cu reperul cartezian ales.
Ele pot fi luate ca definit ¸ie a omotetiei ˆın plan s¸i utilizate pentru a demonstra pro-
priet˘ at ¸ile esent ¸iale ale omotetiilor. Pentru a facilita asemenea demonstrat ¸ii putem
alege reperul cu originea ˆın O, deci x
0
= 0 s¸i y
0
= 0.
56 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
De exemplu, dac˘ a M parcurge dreapta de ecuat ¸ie ax+by +c = 0, atunci coordo-
natele lui M
/
satisfac ecuat ¸ia ax +by +ck = 0, deci M
/
parcurge o dreapt˘ a paralel˘ a
cu cea dat˘ a.
Similar, dac˘ a M se afl˘ a pe cercul de ecuat ¸ie (x−a)
2
+(y−b)
2
= r
2
, coordonatele
lui M
/
verific˘ a ecuat ¸ia (x −ka)
2
+ (y −kb)
2
= (kr)
2
. Deci, M
/
se afl˘ a pe cercul de
raz˘ a kr s¸i de centru omotetic cu centrul cercului dat.
Analog se pot demonstra alte propriet˘ at ¸i ale omotetiei.
2.6.1 Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geometric
ˆ
In aplicat ¸ii intervine ˆın mod frecvent urm˘ atoarea problem˘ a de loc geometric.
Problem˘ a
Se dau cercul C(O, R), unde O este un punct fix s¸i puntul I de asemenea fixat,
iar P un punct variabil pe cerc. Se cere s˘ a se determine locul geometric al punctului
M ∈ IP, dac˘ a raportul
MI
IP
= k este cunoscut, k fiind un num˘ ar pozitiv fixat.
O’
M
P
O
I
Figura 2.8:
Construim paralela MO
/
| PO, O
/
∈ IO. Atunci
O
/
I
IO
=
MI
IP
= k,
MO
/
PO
=
MI
IP
= k,
s¸i cum segmentele IO, PO au lungimea constant˘ a, rezult˘ a c˘ a punctul O
/
este fix, iar
segmentul MO
/
are lungimea constant˘ a.
Locul geometric este cercul cu centrul O
/
s¸i raz˘ a MO
/
(omoteticul cercului dat sau
transformatul acestuia prin omotetia de centru I s¸i raport k).
Ca exemplu ˆın acest sens poate servi Cercul lui Euler, cercul care trece prin mij-
loacele unui triunghi ABC, prin picioarele ˆın˘ alt ¸imilor sale s¸i prin mijloacele seg-
mentelor AH, BH, CH, H fiind ortocentrul triunghiului. (Cercul celor 9 puncte)
2.7. INVERSIUNEA
ˆ
IN PLAN 57
2.7 Inversiunea ˆın plan
O alt˘ a transformare geometric˘ a foarte util˘ a ˆın rezolvarea problemelor de geometrie
este inversiunea.
ˆ
Inainte de introducerea definit ¸iei inversiunii ˆın plan bine s˘ a se rea-
minteasc˘ a puterea unui punct fat ¸˘ a de un cerc, pornind de la urm˘ atoarele rezultate:
Fie C(O, r) un cerc ˆın planul π, cu centrul ˆın punctul fixat O s¸i raz˘ a r.
• Oricare ar fi punctele A, B, A
/
, B
/
∈ C(O, r) cu proprietatea c˘ a dreptele AB s¸i
A
/
B
/
se intersecteaz˘ a ˆıntr-un punct P are loc egalitatea:
PA PB = PA
/
PB
/
.
Se demonstreaz˘ a us¸or din proport ¸ionalitatea laturilor triunghiurilor asemenea
∆PAB
/
s¸i ∆PA
/
B.
• Dac˘ a o secant˘ a variabil˘ a trece printr-un punct fix P s¸i intersecteaz˘ a un cerc
C(O, r) ˆın punctele A s¸i B, atunci produsul
PA PB = ct
este constant.
DEFINIT¸ IA 2.13 Se numes¸te putere a punctului P fat ¸˘ a de cercul C(O, r), num˘ arul
notat
ρ(P) = PA PB
unde A s¸i B sunt punctele de intersect ¸ie ale unei secante duse prin P cu cercul
C(O, r).
• se defines¸te astfel o funct ¸ie ρ : π → R, definit˘ a prin
ρ(P) = PA PB
unde A s¸i B sunt punctele de intersect ¸ie ale unei secante duse prin P cu cercul
C(O, r).
• puterea unui punct fat ¸˘ a de un cerc ne indic˘ a pozit ¸ia punctului fat ¸˘ a de cerc:
1. P ∈ Ext(C(O, r)) dac˘ a s¸i numai dac˘ a ρ(P) > 0;
2. P ∈ C(O, r) dac˘ a s¸i numai dac˘ a ρ(P) = 0;
3. P ∈ Int(C(O, r)) dac˘ a s¸i numai dac˘ a ρ(P) < 0.
• puterea unui punct P fat ¸˘ a de un cerc este
ρ(P) = (OP)
2
−r
2
.
58 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Putem prezenta aceste rezultate s¸i vectorial dac˘ a elevii cunosc elementele de calcul
vectorial. De asemenea definit ¸ia inversiunii poate fi dat˘ a mai us¸or.
Fie O ∈ π un punct fix s¸i k un num˘ ar real nenul.
DEFINIT¸ IA 2.14 Inversiunea de pol O s¸i raport k este o transformare a planului
prin care fiec˘ arui punct X ∈ π−¦O¦ i se asociaz˘ a punctul X
/
pe dreapta OX astfel
ˆıncˆ at
OX OX
/
= k
iar punctului O i se asociaz˘ a punctul O.
Inversiunea de pol O s¸i raport k se noteaz˘ a i
k
O
.Punctul O se numes¸te polul inversiunii.
As¸adar
i
k
O
: π → π
i
k
O
(X) ∈ OX, OX Oi
k
O
(X) = k, ∀X ∈ π.
Punctul X
/
= i
k
O
(X) se numes¸te transformatul punctului X prin inversiunea de pol
O s¸i raport k sau inversul punctului X prin aceast˘ a inversiune s¸i vice-versa X este
inversul punctului X
/
prin i
k
O
.
Punctele X s¸i i
k
O
(X) se numesc puncte omoloage ale inversiunii i
k
O
.
Astfel se pune ˆın evident ¸˘ a c˘ a:
• inversiunea este o transformare involutiv˘ a
i
k
O
◦ i
k
O
= 1
π
• inversiunea este inversabil˘ a s¸i (i
k
O
)
−1
= i
k
O
• punctul O este invariant ˆın raport cu inversiunea i
k
O
s¸i toate dreptele care trec
prin O sunt drepte invariante ˆın raport cu inversiunea i
k
O
.
DEFINIT¸ IA 2.15 Dac˘ a k > 0 inversiunea i
k
O
se numes¸te pozitiv˘ a, iar dac˘ a k < 0
inversiunea i
k
O
se numes¸te negativ˘ a.
Vom prezenta ˆın continuare cˆ ateva propozit ¸ii care ne dau imaginile unui cerc s¸i unei
drepte din plan printr-o inversiune.
TEOREMA 2.9 Dac˘ a i
k
O
este o inversiune pozitiv˘ a, atunci i
k
O
invariaz˘ a punct cu
punct cercul C(O,

k) s¸i transform˘ a interiorul cercului C(O,

k) ˆın exteriorul lui
s¸i exteriorul cercului C(O,

k) ˆın interiorul lui.
2.7. INVERSIUNEA
ˆ
IN PLAN 59
O
O
X’
X
T
X X’
T
Figura 2.9:
Demonstrat ¸ie.
ˆ
Intr-adev˘ ar pentru orice X ∈ C(O,

k) are loc OX OX = (

k)
2
= k s¸i deci
i
k
O
(X) = X pentru orice X ∈ C(O,

k). Adic˘ a i
k
O
(C(O,

k)) = C(O,

k). Fie
acum X ∈Int(C(O,

k)). Construim perpendiculara pe dreapta OX prin punctul X
s¸i fie T unul din punctele de intersect ¸ie al acestei perpendiculare cu cercul C(O,

k).
Tangenta ˆın punctul T la cercul C(O,

k) intersecteaz˘ a dreapta OX ˆın punctul X
/
.
Din teorema catetei aplicat˘ a ˆın triunghiul OTX
/
(figura ) rezult˘ a OX OX
/
=
(

k)
2
= k s¸i deci i
k
O
(X) = X
/
.
Dac˘ a X ∈Ext(C(O,

k)) construim tangenta XT la cercul C(O,

k). T ∈
C(O,

k) (figura ) s¸i X
/
piciorul perpendicularei din T pe dreapta OX. Teorema
catetei ˆın OTX ne d˘ a OX
/
OX = (

k)
2
= k s¸i deci i
k
O
(X
/
) = X. q.e.d.
Din aceast˘ a teorem˘ a rezult˘ a o metod˘ a practic˘ a de construct ¸ie a imaginii i
k
O
(X)
unui punct X prin inversiunea i
k
O
, k > 0.
DEFINIT¸ IA 2.16 Pentru i
k
O
o inversiune pozitiv˘ a, cercul C(O,

k) se numes¸te cer-
cul inversiunii i
k
O
sau cercul de inversiune.
DEFINIT¸ IA 2.17 Dou˘ a cercuri secante se numesc ortogonale dac˘ a tangenta ˆıntr-
un punct comun la unul dintre cercuri trece prin centrul celuilalt.
TEOREMA 2.10 Un cerc diferit de cercul de inversiune este invariant ˆın raport cu
inversiunea dac˘ a s¸i numai dac˘ a este ortogonal cu cercul de inversiune.
PROPOZIT¸ IA 2.1 Orice dou˘ a perechi de puncte omoloage ˆıntr-o inversiune sunt
as¸ezate pe un cerc, dac˘ a nici unul dintre puncte nu este polul inversiunii.
Se pot demonstra urm˘ atoarele rezultate:
• printr-o inversiune orice cerc care nu cont ¸ine polul inversiunii se transform˘ a
ˆıntr-un cerc care de asemenea nu cont ¸ine polul inversiunii;
60 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
• printr-o inversiune i
k
O
orice patru puncte situate pe un cerc care cont ¸ine polul O
al inversiunii se transform˘ a ˆın patru puncte situate pe o dreapt˘ a care nu cont ¸ine
polul inversiunii.
• printr-o inversiune orice dreapt˘ a care nu cont ¸ine polul inversiunii se transform˘ a
ˆıntr-un cerc care cont ¸ine polul inversiunii.
• daca cercul C(O
2
, r
2
) este imaginea cercului C(O
1
, r
1
) prin inversiunea i
k
O
,
atunci
r
2
r
1
=
k
ρ(O)
, unde ρ(O) este puterea polului Oˆın raport cu cercul C(O
2
, r
2
).
DEFINIT¸ IA 2.18 Unghiul a dou˘ a cercuri care se intersecteaz˘ a ˆın punctele A s¸i B
este unghiul format de cele dou˘ a tangente la cercuri ˆın A sau B.
DEFINIT¸ IA 2.19 Unghiul dintre o dreapt˘ a s¸i un cerc pe care-l intersecteaz˘ a ˆın A
s¸i B este unghiul format de dreapt˘ a s¸i una dintre tangentele la cerc ˆın A sau B.
O
B
A’ B’
O’
1
(O, r) C
1 1
1
A
Figura 2.10: Inversul unui cerc care nu trece prin polul inversiunii O
ˆ
Intr-o inversiune sunt invariante:
• unghiul a dou˘ a cercuri secante;
• unghiul dintre o dreapt˘ a s¸i un cerc pe care-l intersecteaz˘ a;
• unghiul a dou˘ a drepte secante.
TEOREMA 2.11 Mult ¸imea tuturor omotetiilor s¸i a inversiunilor planului, care au
acelas¸i centru formeaz˘ a un grup.
DEFINIT¸ IA 2.20 Grupul format din omotetiile s¸i inversiunile planului cu acelas¸i
centru s¸i pol O se numes¸te grupul conform de centru O al planului.
Construct ¸ia cu rigla s¸i compasul a imaginii unui cerc printr-o inversiune i
k
O
se face
astfel:
2.7. INVERSIUNEA
ˆ
IN PLAN 61
• cercul C(O
1
, r
1
) nu trece prin polul inversiunii i
k
O
.
ˆ
In acest caz fie A s¸i B punc-
tele de intersect ¸ie ale dreptei OO
1
cu cercul C(O
1
, r
1
) (figura 2.10). Construim
punctele A
/
= i
k
O
(A) s¸i B
/
= i
k
O
(B). Inversul cercului C(O
1
, r
1
) prin inversiu-
nea i
k
O
este cercul de diametru [A
/
B
/
].
O
(O, r) C
1 1
1
A’ A O
Figura 2.11:
• cercul C(O
1
, r
1
) trece prin polul inversiunii i
k
O
.
ˆ
In acest caz imaginea cercului
C(O
1
, r
1
) prin inversiunea i
k
O
. este o dreapt˘ a. Fie Aal doilea punct de intersect ¸ie
al dreptei OO
1
cu cercul C(O
1
, r
1
) (figura 2.10).Construim imaginea punctului
A prin inversiunea i
k
O
s¸i vom obt ¸ine A
/
= i
k
O
(A) ∈ OO
1
. Perpendiculara pe
OO
1
ˆın A
/
este imaginea cercului C(O
1
, r
1
) prin inversiunea i
k
O
.
O
(O, r) C
1 1
1
A
B
O
O O
1
Figura 2.12 a).
Figura 2.12 b)
Figura 2.12:
Dac˘ a cercul C(O
1
, r
1
) intersecteaz˘ a cercul de inversiune ˆın punctele A s¸i B,
atunci AB = i
k
O
(C(O
1
, r
1
)) (figura 2.11), iar dac˘ a cercul C(O
1
, r
1
) este tangent
la cercul de inversiune, atunci i
k
O
(C(O
1
, r
1
)) este tangenta la cercul de inver-
siune ˆın punctul de tangent ¸˘ a al celor dou˘ a cercuri. (figura 2.12)
62 CAPITOLUL 2. TRANSFORM
˘
ARI GEOMETRICE
Capitolul 3
Geometrie ˆın spat¸iu
3.1 Introducere ˆın geometria tetraedrului
Se poate defini tetraedrul ca un caz particular al piramidei:
DEFINIT¸ IA 3.1 Fie S = [A
1
A
2
. . . A
n
] o suprafat ¸˘ a poligonal˘ a cu frontiera un po-
ligon apart ¸inˆ and unui plan π s¸i V ∈ π. Se numes¸te piramid˘ a cu vˆ arful V s¸i baz˘ a S
mult ¸imea tuturor segmentelor [V A], cu A ∈ S.
Suprafat ¸˘ a poligonal˘ a S se numes¸te baza piramidei.

ˆ
In funct ¸ie de natura poligonului S se pot ˆıntˆ alni mai multe tipuri de piramide.
• Se pune ˆın evident ¸˘ a faptul c˘ a o piramid˘ a triunghiular˘ a se numes¸te tetraedru.
Deci, tetraedrul este o piramid˘ a particular˘ a, cu poligonul S un triunghi.
Dar putem defini direct tetraedrul:
DEFINIT¸ IA 3.2 Fie punctele A, B, C, Dpatru puncte necoplanare din spat ¸iu. Mult ¸imea
ABCD = [ABC] ∪ [ABD] ∪ [ACD] ∪ [BCD] se numes¸te tetraedru.
C
B D
A
Figura 3.1: Tetraedrul ABCD
63
64 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
• Punctele A, B, C, D se numesc vˆ arfurile tetraedrului ABCD;
• Segmentele ˆınchise [AB], [AC], [AD], [BD], [BC], [CD] definesc muchiile te-
traedrului;
• Suprafet ¸ele triunghiulare [ABC], [ABD], [ACD], [BCD] se numesc fet ¸ele te-
traedrului;
• Folosind materialul didactic elevii vor constata c˘ a ˆın cazul tetraedrului fiecare
fat ¸˘ a poate fi considerat˘ a baz˘ a s¸i cˆ and as¸ez˘ am un tetraedru oarecare cu o alt˘ a fat ¸˘ a
ca baz˘ a el capat˘ a de fiecare dat˘ a alt aspect.
• Analogie ˆıntre triunghi s¸i tetraedru: tetaedrul este poliedrul cu cel mai mic
num˘ ar de fet ¸e as¸a cum triunghiul este poligonul cu cel mai mic num˘ ar de la-
turi.
DEFINIT¸ IA 3.3 Numim ˆın˘ alt ¸ime a unui tetraedru perpendiculara dus˘ a dintr-un
vˆ arf al tetraedrului pe fat ¸a opus˘ a.
Spre deosebire de cazul triunghiului (ale c˘ arui ˆın˘ alt ¸imi sunt ˆıntotdeauna concurente),
ˆın˘ alt ¸imile unui tetraedru nu sunt ˆıntotdeauna concurente!
ˆ
In general cele patru ˆınaltimi ale unui tetraedru sunt dou˘ a cˆ ate dou˘ a necopla-
nare s¸i sunt generatoarele unui hiperboloid (J. STEINER-1827), numit hiperboloidul
ˆın˘ alt ¸imilor. Acestui hiperboloid ˆıi apart ¸in perpendicularele ridicate pe planele fet ¸elor
tetraedrului care trec prin ortocentrele acestor fet ¸e.
DEFINIT¸ IA 3.4
ˆ
Intr-un tetraedru numim bimedian˘ a segmentul care unes¸te mijloa-
cele a dou˘ a muchii opuse.
Orice tetraedru are s¸ase muchii, deci exist˘ a trei bimediane.
PROPOZIT¸ IA 3.1
ˆ
Intr-un tetraedru oarecare cele trei bimediane sunt concurente.
Demonstrat ¸ie.
ˆ
In tetraedrul ABCD consider˘ am punctele M, N, P, Q, R, S mij-
loacele laturilor [AB], [CD], [BC], [AD], [AC], [BD] respectiv. Vom demonstra c˘ a
bimedianele [MN], [PQ], [MN] sunt concurente.
ˆ
In triunghiurile BAC s¸i DAC care au latura comun˘ a [AC] sunt puse ˆın evident ¸˘ a
liniile mijlocii [MP] s¸i [QN], care corespund laturii comune.
Deci:
MP | QN s¸i MP = QN.
Analog: PN | MQ s¸i PN = MQ
PS | QR s¸i PS = QR.
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 65
C
B D
A
P N
R
Q
S
M
G
Figura 3.2: Concurent ¸a bimedianelor
Rezult˘ a c˘ a patrulaterele PRQS, MPNQ sunt paralelograme s¸i mai mult cele
trei bimediane [MN], [PQ], [RS] ale tetraedrului sunt diagonale ˆın aceste parale-
lograme.
Cum diagonalele unui paralelogram sunt concurente s¸i se ˆınjum˘ at˘ at ¸esc, cele trei
bimediane [MN], [PQ], [RS] ale tetraedrului ABCD sunt concurente, punctul de
concurent ¸˘ a este notat cu G s¸i este mijlocul fiec˘ arei bimediane. q.e.d.
DEFINIT¸ IA 3.5 (LEONARDO DA VINCI)
Punctul de concurent ¸˘ a al bimedianelor, notat cu G, se numes¸te centrul de greu-
tate, sau centrul distant¸elor medii, sau baricentrul tetraedrului.
PROPOZIT¸ IA 3.2 Fie ABCD un tetraedru, M ∈ (AB) cu
AM
AB
= u, 0 < u < 1
s¸i N ∈ (CD) astfel ˆıncˆ at
CN
CD
= 1 −u. Atunci au loc urm˘ atoarele inegalit˘ at ¸i:
[u BC −(1 −u) AD[ < MN < u BC + (1 −u) AD, (3.1)
[u BD −(1 −u) AC[ < MN < u BD + (1 −u) AC.
Demonstrat ¸ie.
Fie P ∈ (AC) astfel ˆıncˆ at MP | BC (fig. 3). Din teorema fundamental˘ a a
asemanarii avem MP = u BC s¸i
PC
AC
= 1 −u.
Cum
CN
CD
= 1 − u, vom obt ¸ine PN | AD s¸i ˆın consecint ¸˘ a din triunghiurile
asemenea CPN s¸i CAD se obt ¸ine PN = (1−u) AD. Deoarece punctele M, P, N
nu pot fi coliniare, din inegalit˘ at ¸ile triunghiului obt ¸inem
[MP −PN[ < MN < MP + PN
66 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
B
C
D
A
M
N
P
Figura 3.3:
sau dup˘ a ˆınlocuiri, avem
[u BC −(1 −u) AD[ < MN < u BC + (1 −u) AD.
Procedˆ and la fel obt ¸inem s¸i al doilea grup de inegalit˘ at ¸i.
q.e.d.
COROLARUL 3.1 (Inegalit˘ at ¸ile bimedianei).
Fie ABCD un tetraedru, M mijlocul lui [AB] s¸i N mijlocul lui [CD]; atunci
[BC −AD[ < 2MN < BC + AD, [BD −AC[ < 2MN < BD + AC. (3.2)
Demonstrat ¸ie.
Luˆ and u =
1
2
ˆın (3.1) vom g˘ asi aceste inegalit˘ at ¸i. q.e.d.
DEFINIT¸ IA 3.6
ˆ
Intr-un tetraedru ABCD, dreptele care unesc punctele A, B, C, D
cu centrele de greutate ale fet ¸elor opuse se numesc medianele tetraedrului ABCD.
TEOREMA 3.1 Cele patru mediane ale unui tetraedru sunt concurente.
Demonstrat ¸ie.
Fie G
1
punctul de intersect ¸ie al medianelor triunghiului BCD. Se noteaz˘ a cu
M, N, P, Q mijloacele segmentelor [AB], [CD], [BC], [AD], figura (3.3).
ˆ
In planul (APD), PQ∩ AG
1
=∅.
ˆ
In planul paralelogramului MPNQ, MN ∩ PQ = ∅.
ˆ
In planul (ANB), NM∩AG
1
=∅. Deci dreptele MN, PQ, AG
1
, se intersecteaz˘ a
dou˘ a cˆ ate dou˘ a s¸i nu sunt coplanare. Rezult˘ a c˘ a
MN ∩ PQ∩ AG
1
=∅,
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 67
C
B D
A
P N
Q M
G
G
1
Figura 3.4: Concurent ¸a medianelor
deci G ∈ AG
1
.
Not˘ am cu G
2
punctul de intersect ¸ie al medianelor triunghiului ACD, iar G
3
pen-
tru triunghiul ABD. Analog se demonstreaz˘ a BG
2
s¸i CG
3
trec prin G.
q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 3.3 (LEONARDO DA VINCI)
Centrul de greutate al unui tetraedru ˆımparte o median˘ a ˆın dou˘ a segmente, dintre
care cel care cont ¸ine vˆ arful tetraedrului este triplul celuilalt .
Demonstrat ¸ie. Se consider˘ a separat planul (APD), figura (3.3). Aplicˆ and teo-
rema lui Menelaus ˆın triunghiul AG
1
D, pentru dreapta Q, G, P se obt ¸ine:
AQ
QD

PD
PG
1

GG
1
GA
= 1
Dar AQ = QD s¸i PD = 3PG
1
, de unde rezult˘ a c˘ a
GG
1
GA
=
1
3
sau
GG
1
AG
1
=
1
4
.
q.e.d.
• Un plan arbitrar, care trece printr-o median˘ a, ˆımparte tetraedrul ˆın dou˘ a poliedre
cu volume egale (J. L. LAGRANGE, 1810-1811).
PROPOZIT¸ IA 3.4 Planele perpendiculare pe muchiile unui tetraedru duse prin
mijloacele lor se intersecteaz˘ a ˆıntr-un punct.
Demonstrat ¸ie.
Vom demonstra c˘ a exist˘ a un punct egal dep˘ artat de toate vˆ arfurile tetraedrului.
S¸ tim c˘ a toate punctele egal dep˘ artate de B, C s¸i D se afl˘ a pe o dreapt˘ a d per-
pendicular˘ a pe planul BCD care trece prin centrul cercului circumscris triunghiului
BCD.
68 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
Punctele egal dep˘ artate de de A s¸i B se afl˘ a ˆın planul mediator P al segmentului
AB.
Planul P s¸i dreapta d se intersecteaz˘ a ˆıntr-un punct O, c˘ aci altfel ar fi paralele s¸i
segmentul AB ar fi ˆın planul BCD, contrar ipotezei. q.e.d.
COROLARUL 3.2 Perpendicularele ridicate pe fet ¸ele unui tetraedru ˆın centrele
cercurilor circumscrise acelor fet ¸e sunt concurente ˆıntr-un punct, O.
Demonstrat ¸ie.
Aceste perpendiculare sunt determinate de intersect ¸iile perechilor de plane per-
pendiculare pe muchiile unui tetraedru duse prin mijloacele lor s¸i conformpropozit ¸iei
anterioare sunt concurente. q.e.d.
Astfel am demonstrat c˘ a punctul O din propozit ¸ia de mai sus este egal dep˘ artat de
vˆ arfurile tetraedrului s¸i el este centrul unei sfere care cont ¸ine vˆ arfurile tetraedrului,
care se numes¸te sfera circumscris˘ a tetraedrului.
Deci:
Orice tetraedru poate fi ˆınscris ˆıntr-o sfer˘ a, care are centrul ˆın punctul de intersect ¸ie
al planelor mediatoare ale muchiilor tetraedrului s¸i care este ˆın acelas¸i timp s¸i punc-
tul de intersect ¸ie al perpendicularelor ridicate pe fet ¸ele tetraedrului ˆın centrele cer-
curilor circumscrise acestora.
DEFINIT¸ IA 3.7 Numim coordonate baricentrice ale punctului P, patru numere
λ
1
, λ
2
, λ
3
, λ
4
care sunt proport ¸ionale cu volumele tetraedrelor cu vˆ arful ˆın P s¸i
avˆ and drept baze fet ¸ele tetraedrului.
Deci, dac˘ a µ este factorul de proport ¸ionalitate, atunci avem:
λ
1
+ λ
2
+ λ
3
+ λ
4
= µV,
V fiind volumul tetraedrului.
Pentru µ = 1 coordonatele baricentrice se numesc absolute.
• Segmentele de dreapt˘ a care unesc centrul de greutate al tetraedrului, G, cu
vˆ arfurile tetraedrului ˆımpart tetraedul ˆın patru tetraedre echivalente: din aceast˘ a
cauz˘ a coordonatele baricentrice ale lui G sunt egale.
• Distant ¸ele lui G la fet ¸ele tetraedrului sunt invers proport ¸ionale cu ariile acestor
fet ¸e.
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 69
PROPOZIT¸ IA 3.5 (lungimea medianei)
Fie tetraedrul A
1
A
2
A
3
A
4
, AG
1
o median˘ a a tetraedrului, unde G
1
este centrul
de greutate al fet ¸ei A
2
A
3
A
4
. Atunci
A
1
G
2
1
=
A
1
A
2
2
+ A
1
A
2
3
+ A
1
A
2
4
3

A
2
A
2
3
+ A
2
A
2
4
+ A
3
A
4
4
9
.
Demonstrat ¸ie.
Fie A
1
A
2
A
3
A
4
un tetraedru cu G
1
centrul de greutate al fet ¸ei A
2
A
3
A
4
, iar M
mijlocul laturii A
3
A
4
. Vom aplica relat ¸ia lui Stewart ˆın triunghiul A
1
A
2
M:
A
2
M(A
1
G
2
1
+ A
2
G
1
G
1
M) = A
1
M
2
A
2
G
1
+ A
1
A
2
2
G
1
M,
A
G
1 M
A
A
A
1
2
3
4
Figura 3.5: lungimea medianelor
ˆın care vom folosi expresiile date de teorema medianei aplicat˘ a ˆın triunghiul
A
1
A
3
A
4
pentru mediana A
1
M s¸i ˆın triunghiul A
2
A
3
A
4
pentru mediana A
2
M. Se
obt ¸ine astfel lungimea medianei tetraedrului. q.e.d.
Observat¸ia 3.1 Propozit ¸ia (3.5) este analoag˘ a teoremei medianei unui triunghi.
PROPOZIT¸ IA 3.6 (lungimea bimedianei)
Fie tetraedrul oarecare ABCD, M mijlocul muchiei AB s¸i M
/
mijlocul muchiei
opuse CD. Atunci:
MM
/2
=
BC
2
+ BD
2
+ AC
2
+ AD
2
−AB
2
−CD
2
4
. (3.3)
Demonstrat ¸ie.
Aplic˘ am teorema medianei pentru MM
/
, median˘ a a triunghiului ABM
/
.
BM
/
este median˘ a ˆın triunghiul BCD s¸i AM
/
este median˘ a ˆın triunghiul ACD,
unde pentru calculul lor vom folosi tot teorema medianei. q.e.d.
70 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
B
C
D
A
M
M’
Figura 3.6: lungimea bimedianelor
Folosind lungimea bimedianelor unui tetraedru se poate demonstra imediat:
PROPOZIT¸ IA 3.7 Fie tetraedrul oarecare ABCD, M, N, P, Q, R, S mijloacele
muchiilor [AB], [CD], [BC], [AD], [AC], [BD] respectiv. Atunci:
MN
2
+ PQ
2
+ RS
2
=
AB
2
+BC
2
+ AD
2
+ AC
2
+ BD
2
+ CD
2
4
.
C
B D
A
P N
R
Q
S
M
G
Figura 3.7:
PROPOZIT¸ IA 3.8 Suma p˘ atratelor medianelor este egala cu
4
9
din suma p˘ atratelor
muchiilor.
Demonstrat ¸ie.
Se folosesc lugimile medinelor unui tetraedru, conform propozit ¸ia anterioare s¸i se
obt ¸ine relat ¸ia anunt ¸at˘ a. q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 3.9 Suma p˘ atratelor distant ¸elor centrului de greutate la vˆ arfuri este
egal˘ a cu suma p˘ atratelor lungimilor bimedianelor.
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 71
PROPOZIT¸ IA 3.10 Fie BCD un triunghi s¸i M un punct oarecare ˆın spat ¸iu, iar G
1
centrul de greutate al triunghiului BCD. Atunci are loc relat ¸ia lui Leibniz:
MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 3MG
2
1
+ G
1
B
2
+ G
1
C
2
+ G
1
D
2
. (3.4)
Demonstrat ¸ie. Fie S, T, R respectiv mijloacele laturilor CD, BD, BC ale triun-
ghiului DBC. Apli˘ am teorema lui Stewart ˆın triunghiul MBS, se obt ¸ine:
MB
2
BS
3
+ MS
2
2BS
3
= MG
2
1
BS +
BS
3
2BS
3
BS,
care se poate scrie:
S
T
C
M
G
1
R
D
B
Figura 3.8:
MB
2
+ 2MS
2
= 6SG
2
1
+ 3MG
2
1
. (3.5)
ˆ
In triunghiul MDS lungimea medianei MS este
4MS
2
= 2(MC
2
+ MD
2
) −DC
2
. (3.6)
Din (3.5) s¸i (3.6) se obt ¸ine:
MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 3MG
2
1
+ 6G
1
S
2
+
1
2
DC
2
. (3.7)
ˆ
In triunghiul G
1
DC, G
1
S este median˘ a, deci:
4G
1
S
2
= 2(G
1
D
2
+ G
2
C
2
) −DC
2
. (3.8)
Din (3.7) s¸i (3.8) se obt ¸ine:
MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 3MG
2
1
+ 4G
1
S
2
+ G
1
D
2
+ G
1
C
2
.
Dar 2G
1
S = G
1
B s¸i se obt ¸ine relat ¸ia din enunt ¸. q.e.d.
72 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
PROPOZIT¸ IA 3.11 (J. L. LAGRANGE)
Fie ABCD un tetraedru s¸i G centrul s˘ au de greutate, iar M un punct oarecare
din spat ¸iu. Atunci are loc relat ¸ia:
MA
2
+ MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 4MG
2
+ GA
2
+ GB
2
+ GC
2
+ GD
2
.
Demonstrat ¸ie.
Not˘ am cu G
1
centrul de greutate al fet ¸ei BCD. Aplic˘ am relat ¸ia lui Stewart ˆın
triunghiul MAG
1
:
MA
2
+ 3MG
2
1
= 4MG
2
+ 12GG
2
1
. (3.9)
Prin aplicarea propozit ¸iei 3.10 se obt ¸ine:
A C
D
B
M
G
1
G
Figura 3.9:
MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 4MG
2
1
+ G
1
B
2
+ G
1
C
2
+ G
1
D
2
. (3.10)
Din relat ¸iile (3.9) s¸i (3.10) se obt ¸ine:
MA
2
+MB
2
+MC
2
+MD
2
= 4MG
2
+12G
1
A
2
+G
1
B
2
+G
1
C
2
+G
1
D
2
. (3.11)
ˆ
In propozit ¸ia 3.10, cu M = G, se obt ¸ine:
GB
2
+ GC
2
+ GD
2
= 3GG
2
1
+ G
1
B
2
+ G
1
C
2
+ G
1
D
2
.
T¸ inˆ and seama c˘ a 3G
1
G = GA, relat ¸ia (3.11) devine:
MA
2
+ MB
2
+ MC
2
+ MD
2
= 4MG
2
+ GA
2
+ GB
2
+ GC
2
+ GD
2
.
q.e.d.
Observat¸ia 3.2 Folosind aceast˘ a proprietate se obt ¸ine c˘ a suma p˘ atratelor distant ¸elor
lui G la cele patru vˆ arfuri este minim˘ a.
3.1. INTRODUCERE
ˆ
IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 73
Observat¸ia 3.3 Relat ¸ia din propozit ¸ia 3.11 este generalizarea relat ¸iei
MA
2
+ MB
2
+ MC
2
= 3MG
2
+ GA
2
+ GB
2
+ GC
2
valabil˘ a pentru un triunghi ABC, G centrul de greutate al triunghiului, M un punct
oarecare din planul triunghiului.
Au fost demonstrate urm˘ atoarele afirmat ¸ii:
• Locul geometric al punctelor P a c˘ aror sum˘ a a p˘ atratelor distant ¸elor la vˆ arfurile
tetraedrului este constant˘ a, este o sfer˘ a cu centrul ˆın centrul de greutate al tetra-
edrului G. (J. L. LAGRANGE).
• Centrul de greutate G al tetraedrului nu trebuie confundat cu centrul de greutate
al suprafet ¸ei tetraedrului, ˆın schimb acesta este centrul sferei ˆınscrise ˆın tetrae-
drul care are drept vˆ arfuri centrele de greutate ale fet ¸elor tetraedrului dat. (C. C.
GERONO; 1826-1827).
PROPOZIT¸ IA 3.12 Planele care trec prin mijloacele muchiilor s¸i sunt perpendicu-
lare pe muchia opus˘ a, sunt concurente ˆıntr-un punct M (G. MONGE-1813), numit
punctul lui MONGE sau anticentrul tetraedrului.
Demonstrat ¸ie. Fie L s¸i L
/
mijloacelor laturilor AB s¸i CD ˆın tetraedrul ABCD.
A C
B
D
L’
L
M
G
O
Figura 3.10:
Bimediana LL
/
trece prin centrul de greutate al tetraedrului G s¸i GL = GL
/
. Planul
care trece prin L s¸i este perpendicular pe muchia AB trece prin centrul sferei cir-
cumscrise tetraedrului, punctul O. Deci planul care trece prin L
/
s¸i este de asemenea
perpendicular pe AB cont ¸ine punctul M al dreptei OGcaracterizat prin OG = GM.
ˆ
In baza acestui rat ¸ionament, punctul M se afl˘ a s¸i ˆın celelalte plane care trec prin
mijlocul uneia dintre laturile tetraedrului s¸i sunt perpendiculare pe muchia opus˘ a.
q.e.d.
74 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
Anticentrul unui tetraedru este un punct simetric cu centrul sferei circumscrise te-
traedrului, ˆın raport cu centrul de greutate al acestuia.Punctul lui Monge (anticentrul)
al tetraedrului este centrul hiperboloidului ˆın˘ alt ¸imilor.
• Centrul sferei circumscrise apart ¸ine dreptei care unes¸te centrul de greutate G
cu punctul lui MONGE M, s¸i el este simetricul punctului M fat ¸˘ a de G. (G.
MONGE-1813).
PROPOZIT¸ IA 3.13 Planele bisectoare ale diedrelor unui tetraedru sunt concu-
rente.
Punctul de intersect ¸ie al acestor plane bisectoare, notat cu I este egal dep˘ artat de
fet ¸ele tetraedrului. Exist˘ a o sfer˘ a de centru I tangent˘ a celor patru fet ¸e ale tetraedrului,
avˆ and punctele de contact cu fet ¸ele proiect ¸iile lui I pe aceste plane. Sfera cu centrul
ˆın I este sfera cu centrul ˆın I, raza ei o vom nota cu r.
TEOREMA 3.2 (P. FERMAT)
Cele patru bisectoare ale triedrelor unui tetraedru sunt concurente.
Dac˘ a se consider˘ a fet ¸ele tetraedrului ABCD prelungite atunci planele bisectoare ale
diedrelor suplimentare cu muchiile AB, AC, BC ˆıntˆ alnesc bisectoarea ∆
D
ˆıntr-un
punct I
d
egal dep˘ artat de fet ¸ele tetraedrului, dar exterior lui. I
d
este centrul sferei o
d
exˆınscrise tetraedrului ABCD corespunz˘ atoare triedrului D.
ˆ
In mod analog se obt ¸in
sferele exˆınscrise o
a
, o
b
, o
c
corespunz˘ atoare triedrelor cu vˆ arfurile A, B, C ale c˘ aror
centre se noteaz˘ a cu I
a
, I
b
, I
c
s¸i au razele r
a
, r
b
, r
c
.
Au loc urm˘ atoarele relat ¸ii:
1
r
a
+
1
r
b
+
1
r
c
+
1
r
d
=
2
r
;
r
a
r
b
r
c
r
d
≥ 16r
4
.
PROPOZIT¸ IA 3.14 Planele care trec printr-o muchie a tetraedrului (T) s¸i care
sunt paralele cu muchia opus˘ a, determin˘ a un paralelipiped circumscris tetraedrului:
patru dintre vˆ arfurile acestui paralelipiped sunt vˆ arfuri ale tetraedrului; celelalte
patru vˆ arfuri determin˘ a un alt tetraedru care are acelas¸i centru de greutate G cu
(T), care este simetricul lui (T) fat ¸˘ a de G, s¸i sfera circumscris˘ a acestui al doilea
tetraedru are drept centru punctul lui MONGE al primului tetraedru (A. JACOBI).
DEFINIT¸ IA 3.8 Fie A
1
A
2
A
3
A
4
un tetaedru. Un punct T cu proprietatea

A
i
TA
j
=

A
k
TA
l
, ∀i, j, k, l ∈ ¦1, 2, 3, 4¦
se numes¸te centrul izogon sau punctul lui Torricelli al tetraedrului.
3.2. TETRAEDRE CRELLE 75
Observat¸ia 3.4 Punctul lui Torricelli al tetraedrului A
1
A
2
A
3
A
4
este caracterizat de
urm˘ atoarea proprietate vectorial ˘ a:
TA
1
TA
1
+
TA
2
TA
2
+
TA
3
TA
3
+
TA
4
TA
4
= 1.
Unul dintre cele cinci poliedre regulate ale lui PLATON este tetraedrul s¸i de el s-a
ocupat s¸i EUCLID ˆın Elementele sale (ˆın Cartea a XIII-a).
DEFINIT¸ IA 3.9 Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numes¸te tetraedru
regulat.
1. Tetraedrul regulat are toate fet ¸ele triunghiuri echilaterale congruente.
2.
ˆ
In˘ alt ¸imea tetraedrului regulat cade ˆın centrul fet ¸ei opuse, care este la intersect ¸ia
ˆın˘ alt ¸imilor fet ¸ei.
3. Tetraedrul regulat are 4 ˆın˘ alt ¸imi congruente.
4.
ˆ
Intr-un tetraedru regulat unind centrele fet ¸elor se obt ¸ine un nou tetraedru regulat.
Volumul tetraedrului regulat este
V =
l
3

2
12
. (3.12)
3.2 Tetraedre Crelle
ˆ
In general nu exist˘ a o sfer˘ a care s˘ a fie tangent˘ a la toate muchiile unui tetraedru (T).
Cu toate acestea, pentru unele tetraedre particulare o astfel de sfer˘ a exist˘ a.
TEOREMA 3.3 (Teorema lui CRELLE)
Fiind dat un tetraedru ABCD exist˘ a o sfer˘ a tangent˘ a celor s¸ase muchii ale tetra-
edrului, dac˘ a s¸i numai dac˘ a are loc condit ¸ia:
AB + CD = AC + BD = AD + BC.
Demonstrat ¸ie.
” ⇒ ” Implicat ¸ia este evident˘ a datorit˘ a propriet˘ at ¸ii de congruent ¸˘ a a tangentelor
dintr-un punct exterior.
⇐ ” Presupunem c˘ a este indeplinit˘ a condit ¸ia:
AB + CD = AC + BD = AD + BC.
Rezult˘ a:
76 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
C
D
B
A
D
R
P
Q
M
N
S
Figura 3.11: Teorema lui Crelle
AC +AB −BC = AD +AB −BD s¸i AB +BC −AC = BD +BC −CD.
Prima relat ¸ie arat˘ a c˘ a cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABC are punctul de contact cu
AB identic cu punctul de contact al lui AB cu cercul ˆınscris ˆın triunghiul ABD. Deci
exist˘ a o sfer˘ a ce cont ¸ine cele dou˘ a cercuri (ˆınscris ˆın ABC s¸i ˆınscris in ABD). Exist˘ a
deci punctele M, N, O, P, Q ˆın sfera care este tangent˘ a segmentelor [BC], [AC],
[AD], [BD], [AB]. Se consider˘ a planul (BDC) s¸i cercul de intersect ¸ie determinat
de plan s¸i sfera considerat˘ a. Relat ¸ia a dou˘ a dovedes¸te c˘ a punctul de contact cu BC
al cercului ˆınscris ˆın triunghiul BDC s¸i punctul de contact cu BC al cercului ˆınscris
ˆın triunghiul ABC coincid.
Cum, cercul de intersect ¸ie dintre planul BDC s¸i sfera este tangent muchiilor te-
traedrului ˆın P s¸i M, iar pe de alta parte prin P s¸i M trece cercul ˆınscris ˆın triunghiul
BDC, rezul˘ a c˘ a cercul de intersect ¸ie dintre planul (BDC) s¸i sfera s¸i cercul ˆınscris
ˆın triunghiul BDC coincid. Deci sfera este tangent˘ a s¸i muchiei [CD], ceea ce de-
monstreaz˘ a teorema.
q.e.d.
DEFINIT¸ IA 3.10 Tetraedrele cu proprietatea c˘ a exist˘ a o sfer˘ a hexatangent˘ a mu-
chiilor se numesc tetraedre Crelle.
Pentru tetraedrele Crelle se poate demonstra urm˘ atoarea teorem˘ a:
TEOREMA 3.4 (Teorema lui Brianchon)
ˆ
Intr-un tetraedru Crelle cele trei segmente ce unesc punctele de contact de pe
muchiile opuse ale sferei hexatangente sunt concurente.
Demonstrat ¸ie.
Se foloses¸te Teorema lui Menelaus ˆın spat ¸iu pentru patrulaterul ABCD s¸i rezult˘ a
c˘ a dreptele RC s¸i SM sunt coplanare, deci RM ∩ SP=∅.
3.3. TETRAEDRE ECHIFACIALE 77
Analog se arat˘ a c˘ a NQ∩ SP=∅ s¸i RM ∩ NQ=∅.
Cum dreptele RM, SP, NQ nu pot fi coplanare rezult˘ a c˘ a sunt concurente (Dac˘ a
ˆın spat ¸iu trei drepte se intersecteaz˘ a dou˘ a cˆ ate dou˘ a, atunci ele sunt sau coplanare
sau concurente).S˘ a demonstr˘ am aceast˘ a proprietate.
Fie dreptele a, b s¸i c s¸i s˘ a presupunem c˘ a nu sunt concurente. Fie P planul de-
terminat de dreptele a s¸i b. Cum dreapta c intersecteaz˘ a atˆ at pe a cˆ at s¸i pe b s¸i cele
trei puncte de intersect ¸ie sunt dou˘ a cˆ ate dou˘ a diferite, rezult˘ a c˘ a dreapta c are dou˘ a
puncte diferite ˆın planul P, deci este ˆın ˆıntregime cont ¸inut˘ a ˆın acest plan. S-a de-
monstrat astfel ca dreptele a, b s¸i c sunt coplanare.
q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 3.15
ˆ
Intr-un tetraedru Crelle ABCD, unde AB = c, AC = b,
BC = a, AD+BC = s, volumul V s¸i raza ρ a sferei hexatangente satisfac egalita-
tea:
3V ρ = 2(s −p)(p −a)(p −b)(p −c).
3.3 Tetraedre echifaciale
ˆ
In prima jum˘ atate a secolului XIX o serie de geometrii str˘ alucit ¸i: Feuerbach, Vec-
ten, Jacobi au stabilit multiple propriet˘ at ¸i ale tetraedrului cu fet ¸ele congruente.
DEFINIT¸ IA 3.11 (J. NEUBERG) Tetraedrul cu cele patru fet ¸e tringhiuri congru-
ente se numes¸te isoscel sau echifacial
Tetraedrul echifacial are urm˘ atoarele propriet˘ at ¸i remarcabile:
1. Perechile de muchii opuse sunt egale.
2. Bimedianele sunt ortogonale dou˘ a cˆ ate dou˘ a: adic˘ a ele determin˘ a un triedru
tridreptunghic avˆ and originea ˆın G, s¸i ˆıntˆ alnesc dreptele suport ale muchiilor
tetraedrului sub unghiuri drepte (A. JACOBI).
3. Fiecare muchie este egal ˆınclinat˘ a fat ¸˘ a de fet ¸ele neadiacente cu ea (A. JACOBI).
4. Bisectoarele unghiurilor sub care se vad din centrul de greutate dou˘ a muchii
opuse tetraedrului sunt bimedianele (J. NEUBERG).
5. Patru puncte remarcabile coincid, mai precis: centrul de greutate, punctul lui
MONGE, centrul sferei circumscrise s¸i centrul sferei ˆınscrise.
6. Suma algebric˘ a a distant ¸elor unui punct arbitrar din spat ¸iu la fet ¸ele tetraedrului
este constant˘ a (A. JACOBI).
78 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
7. Volumul tetraedrului este egal cu a treia parte a produsului segmentelor bime-
diane (E. GENTY-1878)
V =

2(a
2
+ b
2
−c
2
)(a
2
−b
2
+ c
2
)(−a
2
+ b
2
+ c
2
)
12
(3.13)
unde a, b, c sunt lungimile laturilor triunghiului.
8. Cele patru triedre ale tetraedrului sunt congruente, din aceast˘ a cauz˘ a suma die-
drelor triedrelor este constant˘ a.
9. Fet ¸ele sunt ˆıntotdeauna triunghiuri ascut ¸itunghice. (MORLEY).
10. Cele patru ˆınalt ¸imi ale tetraedrului echifacial sunt egale (A. SCHMIDT-1889).
11. Punctele de contact ale sferei ˆınscris˘ a, ˆın tetraedrul echifacial, cu fet ¸ele sunt
centrele cercurilor circumscrise acestora (J. NEUBERG), iar punctele de con-
tact interne ale fet ¸elor cu sferele exˆınscrise sunt ortocentrele acestor fet ¸e, iar
punctele de contact interne ale fet ¸elor cu sferele exˆ anscrise sunt ortocentrele
acestor fet ¸e.
12. Exist˘ a cinci sfere tangente la fet ¸ele tetraedrului; sfera ˆınscris˘ a s¸i cele patru sfere
exˆınscrise.
13. Centrele sferelor exˆınscrise sunt simetricele vˆ arfurilor tetraedrului fat ¸˘ a de cen-
trul sferei ˆınscrise, din acest motiv, ele sunt vˆ arfurile paralelipipedului circum-
scris tetraedrului (F. MORLEY-1894).
14. Sfera circumscris˘ a trece prin centrele celor patru sfere exˆınscrise (J. NEUBERG-
1890).
15. Exista o sfer˘ a avˆ and centrul ˆın G care este tangent˘ a la ˆın˘ alt ¸imile tetraedrului
echifacial s¸i la perpendicularele ridicate pe fete ˆın ortocentrele acestor fet ¸e. (A.
SCHMIDT-1889).
16. Exist˘ a patru sfere exˆınscrise la muchiile unui tetraedru echifacial (G. RIBONI-
1890).
Alte clase de tetraedre particulare sunt cele ˆın care doar dou˘ a fet ¸e sunt egale, ori trei
fet ¸e egale, sau care au fet ¸ele egale dou˘ a cˆ ate dou˘ a.
ˆ
In acest din urma caz, exist˘ a dou˘ a
bimediane care sunt ˆın acelas¸i timp s¸i perpedicularele comune ale muchiilor opuse
corespunz˘ atoare.
PROPOZIT¸ IA 3.16 Un tetraedru echifacial care are o pereche de muchii opuse
perpendiculare, este regulat.
3.4. TETRAEDRE ORTOCENTRICE 79
3.4 Tetraedre ortocentrice
ˆ
In general o muchie a unui tetraedru ABCD nu este perpendicular˘ a pe muchia
opus˘ a; ˆıns˘ a dac˘ a una dintre muchii, de exemplu AB este perpendicular˘ a pe CD,
atunci ˆın˘ alt ¸imile duse din vˆ arfurile A s¸i B sunt coplanare, s¸i sunt de asemenea co-
planare ˆın˘ alt ¸imile coborˆ ate din vˆ arfurile C s¸i D, s¸i reciproc.
ˆ
In anul 1827 geometrul elvet ¸ian Jacob Steiner a introdus not ¸iunea de tetraedru
ortic sau ortocentric, care are cele patru ˆın˘ alt ¸imi concurente.
DEFINIT¸ IA 3.12 Un tetraedru care are perechile de muchii opuse ortogonale se
numes¸te tetraedru ortocentric.
Suficient¸a condit¸iei de perpendicularitate pentru dou˘ a perechi de muchii.
PROPOZIT¸ IA 3.17 Dac˘ a dou˘ a perechi de muchii opuse ale unui tetraedru sunt
perpendiculare, atunci s¸i muchiile r˘ amase ale tetraedrului sunt de asemenea per-
pendiculare.
Demonstrat ¸ie.
Fie un tetraedru ABCD, cu AB ⊥ CD, BC ⊥ AD. Se duce AE ⊥ CD, AF ⊥
BC (fig.3.12).
B
C
F
E
A’
D
A
Figura 3.12: tetraedre ortocentrice
Rezult˘ a CD ⊥ (ABE), BC ⊥ (ADF). Deci dac˘ a AA
/
= (ABE) ∩ (ADF),
atunci AA
/
⊥ (BCD) s¸i AA
/
⊥ BD. Dar, CA
/
⊥ BD, deci BD ⊥ (ACA
/
) s¸i
BD ⊥ AC. q.e.d.
PROPOZIT¸ IA 3.18
ˆ
In˘ alt ¸imile unui tetraedru sunt concurente ˆıntr-un punct H dac˘ a
s¸i numai dac˘ a tetraedrul este ortocentric.
Demonstrat ¸ie.
80 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
“⇐”
Presupunem ca tetraedrul ABCD este ortocentric, cu AB ⊥ CD, AC ⊥ BD,
AD ⊥ BC.
Atunci prin AB, AC, AD se pot duce plane perpendiculare pe CD, BD, BC.
Aceste plane se vor intersecta dup˘ a dreapta AA
/
⊥ (BCD).A
/
este ortocentrul tri-
unghiului BCD.
Planul care cont ¸ine pe AB, perpendicular pe CD se intersectez˘ a cu CD ˆın E.
AE este o ˆın˘ alt ¸ime a triunghiului ACD, BE o ˆın˘ alt ¸ime a triunghiului BCD.
Not˘ am cu B
/
ortocentrul triunghiului ACD. BB
/
⊥ (ACD). Dreptele AA
/
s¸i
BB
/
fiind ˆın ABE sunt concurente.
Dou˘ a ˆın˘ alt ¸imi oarecare ale tetraedrului ortocentric sunt concurente s¸i deoarece nu
pot fi toate ˆın acelas¸i plan, trec toate prin acelas¸i punct.
“⇒”
Presupunem c˘ a ˆın˘ alt ¸imile tetraedrului ABCD au punctul comun H.
(A
/
HB
/
) ⊥ CD s¸i (A
/
HB
/
) ∩CD = E, astfel ˆıncˆ at BA
/
E s¸i AB
/
E sunt ˆın˘ alt ¸imi
ale fet ¸elor BCD, ACD. Rezult˘ a c˘ a ABE ⊥ CD, deci AB ⊥ CD.
Analog se demonstreaz˘ a s¸i perpendicularitatea celorlalte perechi de muchii opuse.
Deci tetraedrul este ortocentric.
q.e.d.
DEFINIT¸ IA 3.13 Punctul H de concurent ¸˘ a al ˆın˘ alt ¸imilor se numes¸te ortocentrul
tetraedrului.
Un tetraedru ortocentric se bucur˘ a de propriet˘ at ¸ile urm˘ atoare:
1. Picioarele ˆınalt ¸imilor sunt ortocentrele fet ¸elor corespunz˘ atoare.
2. Centrele de greutate ale fetelor sunt vˆ arfurile unui tetraedru ortocentric, care
este omotetic cu tetraedrul init ¸ial fat ¸˘ a de G, din aceast˘ a cauz˘ a perpendicularele
ridicate pe fet ¸ele unui tetraedru ortocentric ˆın centrele de greutate ale acestor
fet ¸e sunt concurente ˆıntr-un punct H
/
, care se gaseste pe dreapta GH, astfel
ˆıncˆ at H
/
G =
1
3
HG (L. A. S. FERRIOT, 1811-1812).
3. Cele trei bimediane ale unui tetraedru ortocentric sunt egale, s¸i reciproc: un
tetraedru care are bimedianele egale, este ortocentric.
Mai precis, dac˘ a ˆıntr-un tetraedru
• dac˘ a cele trei bimediane sunt egale atunci cele patru ˆınalt ¸imi ale tetraedrului
sunt concurente ˆıntr-un acelas¸i punct
3.4. TETRAEDRE ORTOCENTRICE 81
• dac˘ a dou˘ a bimediane sunt egale atunci dou˘ a ˆınalt ¸imi sunt concurente ˆıntr-un
punct H
1
s¸i celelalte dou˘ a ˆın˘ alt ¸imi sunt concurente ˆıntr-un alt punct H
2
• dac˘ a cele trei mediane au lungimi diferite atunci cele patru ˆın˘ alt ¸imi sunt,
dou˘ a cˆ ate dou˘ a, necoplanare. (H. GELLENTHIN, 1885).
4. Suma p˘ atratelor a dou˘ a muchii opuse este egal˘ a cu de patru ori p˘ atratul distant ¸ei
dintre mijloacele a dou˘ a muchii opuse. (K. W. FEUERBACH-1827).
Din aceasta cauz˘ a, ˆıntr-un tetraedru ortocentric suma p˘ atratelor muchiilor opuse
este constant˘ a.
5. Perpendiculara comun˘ a a perechilor de muchii opuse (axele tetraedrului) trec
prin H; s¸i punctele lor de sprijin pe aceste muchii sunt picioarele ˆın˘ alt ¸imilor
fet ¸elor tetraedrului (K. W. FEUERBACH-1827).
6. Ortocentrul ˆımparte fiecare dintre aceste drepte (cele patru ˆınalt ¸imi s¸i cele trei
axe) ˆın dou˘ a segmente al c˘ aror produs este constant (A. JACOBI).
7.
ˆ
Intr-un tetraedru ortocentric produsul cosinus¸ilor a dou˘ a diedre opuse este con-
stant. (J. NEUBERG).
8. Vˆ arfurile unui tetraedru ortocentric s¸i ortocentrul s˘ au determin˘ a un pentagon.
Fiecare vˆ arf al acestiu pentagon este ortocentrul tetraedrului determinat de ce-
lelalte patru vˆ arfuri (pentagon ortocentric), (K. W. FEUERBACH-1827).
9.
ˆ
Intr-un tetraedru ortocentric, mijloacele muchiilor s¸i picioarele ˆın˘ alt ¸imilor fet ¸elor
sunt dou˘ asprezece puncte care se g˘ asesc pe aceeas¸i sfer˘ a (prima sfer˘ a a celor
dou˘ asprezece puncte) avˆ and centrul ˆın centrul de greutate al tetraedrului (H.
VOGT-1881) s¸i raza egal˘ a cu jum˘ atatea din lungimea unei bimediane.
10. Centrul de greutate al unui tetraedru ortocentric s¸i ortocentrele fet ¸elor aces-
tuia apart ¸in aceleias¸i sfere, a c˘ arei raz˘ a este egal˘ a cu a treia parte a razei sfe-
rei circumscrise tetraedrului. Aceast˘ a sfer˘ a ˆımparte segmentele ˆın˘ alt ¸imilor cu-
prinse ˆıntre vˆ arfuri s¸i ortocentru ˆın raportul 2 : 1 (cea de-a dou˘ a sfer˘ a a celor
dou˘ asprezece puncte sau sfera lui JACOBI).
11.
ˆ
Intr-un tetraedru ortocentric mijloacele segmentelor ˆın˘ alt ¸imilor cuprinse ˆıntre
vˆ arfuri s¸i ortocentru apart ¸in unei sfere cu centrul ˆın G, a c˘ arei raz˘ a este egal˘ a cu
jum˘ atatea razei sferei circumscrise (A. JACOBI).
PROPOZIT¸ IA 3.19 Orice tetraedru regulat este ortocentric.
82 CAPITOLUL 3. GEOMETRIE
ˆ
IN SPAT¸ IU
3.5 Probleme
1. S˘ a se verifice c˘ a ˆıntr-un tetraedru cu muchiile AB ⊥ BD s¸i AC ⊥ CD, piciorul
ˆın˘ alt ¸imii din vˆ arful A se afl˘ a pe cercul circumscris triunghiului BCD.
Indicat ¸ie: Vˆ arfurile tetraedrului se afl˘ a pe sfera cu diametrul AD, care se inter-
secteaz˘ a cu planul BCD dup˘ a un cerc.
2. Fie tetraedrul ABCD s¸i a, b, c, d lungimile ˆın˘ alt ¸imilor duse din vˆ arfurile A, B,
C, D; fie O un punct oarecare din interiorul tetraedrului, iar α, β, γ, δ distant ¸ele
punctului O la fet ¸ele BCD, CDA, DBA, ABC. S˘ a se demonstreze:
α
a
+
β
b
+
γ
c
+
δ
d
= 1.
3.
ˆ
Intr-un tetraedru ortogonal ABCD suma diedrelor s¸i a unghiurilor f˘ acute de
muchii cu fet ¸ele este egal˘ a cu 12 unghiuri drepte.
4. Fie ABCD un tetraedru s¸i unghiul φ al dreptelor AC, BD. S˘ a se verifice egali-
tatea:
2AC BD[ cos φ[ = [AD
2
+ BC
2
−AB
2
−CD
2
[.
Capitolul 4
APLICAT¸ II ALE NUMERELOR
COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
4.1 Elemente de trigonometrie aplicate ˆın geometrie
Geometria este una dintre ramurile matematicii ˆın care trigonometria are aplicat ¸ii
imediate.
Aici vom reaminti cˆ ateva teoreme s¸i relat ¸ii trigonometrice care folosesc la re-
zolvarea triunghiului s¸i vom prezenta unele aplicat ¸ii practice ale trigonometriei in
topografie.
Not˘ am cu a, b, c lungimile laturilor unui triunghi ABC s¸i cu R raza cercului cir-
cumscris triunghiului.
O
A
B
C
a
c
b R
h
a
Figura 4.1: Triunghiul ABC
• Teorema sinusurilor
ˆ
In orice triunghi ABC are loc relat ¸ia:
a
sin A
=
b
sin B
=
c
sin C
= 2R.
83
84 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
• Teorema cosinusului
ˆ
In orice triunghi ABC are loc relat ¸ia:
a
2
= b
2
+ c
2
−2bc cos A. (4.1)
Observat¸ia 4.1 Din relat ¸ia (4.1) se obt ¸in:
b
2
= a
2
+ c
2
−2ac cos B;
c
2
= b
2
+ a
2
−2ab cos C.

ˆ
In orice triunghi ABC are loc relat ¸ia:
l
a
=
2bc
b +c
cos
A
2
(4.2)
l
a
fiind lungimea bisectoarei unghiului

A.
ˆ
In mod analog putem calcula lungimile bisectoarelor celorlalte dou˘ a unghiuri ale
triunghiului:
l
b
=
2ac
a + c
cos
B
2
; l
c
=
2ab
a + b
cos
C
2
.
• Formule de calcul pentru aria S unui triunghi oarecare ABC.
1.
S =
ah
a
2
=
bh
b
2
=
ch
c
2
,
unde h
a
, h
b
, h
c
sunt lungimile ˆın˘ alt ¸imilor corespunz˘ atoarele laturilor a, b,
respectiv c;
2.
S =
ab sin C
2
=
bc sin A
2
=
ac sin B
2
;
3.
S =

p(p −a)(p −b)(p −c),
p fiind semiperimetrul triunghiului;
4.
S =
a
2
sin Bsin C
2 sin A
=
b
2
sin Asin C
2 sin B
=
c
2
sin Asin B
2 sin C
5.
S = rp
r este raza cercului ˆınscris ˆın triunghi;
4.1. ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE APLICATE
ˆ
IN GEOMETRIE 85
6.
S =
abc
4S
;
7.
S = 2R
2
sin Asin Bsin C.
4.1.1 Aplicat¸ii practice
• Distant ¸a dintre dou˘ a puncte accesibile ˆıntre care se afl˘ a un obstacol.
A
B
C
a
b
Figura 4.2:
Pentru a calcula distant ¸a de la A la B se alege un punct C din care se v˘ ad punctele A
s¸i B. Prin m˘ asur˘ atori se obt ¸in numerele AC = b, BC = a, m(

ACB) = C. Distant ¸a
de la A la B se calculeaz˘ a folosind teorema cosinusului ˆın triunghiul ABC:
AB
2
= a
2
+ b
2
−2ab cos C.
• Distant ¸a dintre dou˘ a puncte inaaccesibile.
B
C
D
A
α
β
δ
γ
Figura 4.3:
86 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
Pentru a calcula distant ¸a de la A la B se aleg punctele C s¸i D din care se v˘ ad
punctele A s¸i B astfel ˆıncˆ at distant ¸a CD s˘ a se poat˘ a determina.
Prin m˘ asur˘ atori se obt ¸in numerele CD = a, m(

ACB) = α, m(

BCD) = β,
m(

ADC) = γ, m(

ADB) = δ
Din triunghiurile BCD respectiv ACD se obt ¸in:
BC =
a sin(γ + δ)
sin(α + β + γ)
, AC =
a sin γ
sin(α + β + γ)
.
Distant ¸a dintre punctele inaccesibile A s¸i B se obt ¸ine din triunghiul ABC, cu-
noscˆ andu-i dou˘ a laturi s¸i unghiul cuprins ˆıntre ele.
• Determinarea ˆın˘ alt ¸imii unui turn inaccesibil situat pe un deal.
Fie turnul marcat prin segmentul AB. Alegem un punct accesibil s¸i lucr˘ am ˆın planul
determinat de punctele A, B, C. Luˆ and ˆınc˘ a un punct accesibil D ∈ BC s¸i not˘ am cu
E punctul de intersect ¸ie al verticalei prin A cu orizontala prin D. Prin m˘ asur˘ atori se
A
B
D
α
β
C
φ
Figura 4.4:
obt ¸in:
CD = a, m(

EDB), m(

ADB) = β, m(

ACB) = α.
ˆ
In triunghiul ACD, avem
AC
sin β
=
a
sin(α −β)
.
Din triunghiul ABC se obt ¸ine
AB
sin α
=
AC
sin(
π
2
+ φ)
.
As¸adar
AB =
a sin αsin β
sin(α −β) cos φ
.
4.2. NUMERE COMPLEXE 87
4.2 Numere complexe
Numerele complexe au fost introduse ˆın matematic˘ a pentru a face posibil˘ a rezolvarea
unor ecuat ¸ii de gradul al II-lea care nu admit r˘ ad˘ acini reale. S-a pornit de la ecuat ¸ia
x
2
+ 1 = 0 care nu admite r˘ ad˘ acini reale.
ˆ
In secolul al XVI-lea, Cardan utiliza ˆın mod formal simbolul

−a cu a ∈ R, a 0
pentru a descrie r˘ ad˘ acinile ecuat ¸iei x
2
− 10x + 40 = 0 cu numerele 5 +

−15 s¸i
5 −

−15 numite numere imaginare.
Tot ˆın secolul al XV I−lea, cu ocazia unor turniruri s¸tiint ¸ifice, N. Fontana zis
Tartaglia (1500-1557) g˘ ases¸te formula de rezolvare a ecuat ¸iilor de gradul al III-lea
care conduce c˘ atre numere imaginare.
ˆ
In secolul al XIX-lea, prin Gauss s¸i Cauchy, se reus¸es¸te o reprezentare a nume-
relor imaginare cu obiecte matematice cunoscute. Astfel, Gauss reprezinta nume-
rele imaginare prin punctele unui plan ˆın raport cu un reper ortonormat, foloses¸te
simbolul

−1 = i s¸i adopt˘ a denumirea de num˘ ar complex. Cauchy observ˘ a c˘ a nu-
merele complexe pot fi obt ¸inute aplicˆ and asupra numerelor reale s¸i a simbolului i,
cu i
2
= −1, regulile de adunare s¸i ˆınmult ¸ire din R. Observ˘ a s¸i concluzioneaz˘ a c˘ a
numerele complexe pot fi scrise sub forma a + ib cu a, b ∈ R.
Descoperirea interpret˘ arii geometrice a numerelor complexe este legat˘ a de mate-
maticienii K. Wessel (1745-1818), J.R. Argand (1768-1822) s¸i G. F. Gauss (1777-
1855).
K. Wessel public˘ a pentru prima dat˘ a o interpretare geometric˘ a a numerelor com-
plexe ˆın 1799 la Copenhaga. Lucrarea sa a fost descoperit˘ a dup˘ a o sut˘ a de ani. Ge-
ometrul francez J.R. Argand public˘ a ˆın 1806 Essai sur une maniere de representer
les quantites imaginaires ˆın care interpretarea geometric˘ a a numerelor complexe este
intens utilizat˘ a, demonstrˆ and teorema fundamentalˆ a a algebrei. Mult timp, aceast˘ a
lucrare a fost ignorat˘ a. Dup˘ a redescoperirea lucr˘ arii, ˆın lumea matematic˘ a mondial˘ a
devine preponderent˘ a denumirea de diagram˘ a Argand care se utilizeaz˘ a frecvent.
ˆ
In
literatura de specialitate romˆ aneasc˘ a nu a fost precizat˘ a aceast˘ a denumire. La noi
se utilizeaz˘ a termenul propus ˆın 1821 la Ranchy: afix al lui M(x,y) pentru num˘ arul
complex z = x + iy.
Marele matematician G. F. Gauss contureaz˘ a ˆınc˘ a din 1799 interpretarea geo-
metric˘ a a numerelor complexe, iar ˆın 1828 public˘ a o teorie complet˘ a a numerelor
complexe ˆın care foloses¸te diagrama Argand care este denumit˘ a s¸i interpretarea lui
Gauss.
ˆ
In t ¸ara noastr˘ a Dimitrie Pompeiu (1873-1954) al˘ aturi de Gheorghe T¸ it ¸eica s¸i
Traian Lalescu reprezint˘ a marii matematicieni care s-au preocupat de geometrie,
aplicˆ and elemente de teoria numerelor complexe.
88 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
Problema
dac˘ a ABC este un triunghi echilateral s¸i M un punct arbitrar ˆın planul s˘ au,
lungimile MA, MB, MC sunt laturile unui triunghi eventual degenerat
poart˘ a numele lui Dimitrie Pompeiu. Acesta o demonstreaz˘ a atˆ at sintetic, cˆ at s¸i
utilizˆ and operat ¸ii cu numere complexe, realizˆ and ˆınca o dat˘ a legatura ˆıntre geometrie
s¸i algebr˘ a.
4.3 Aplicat¸ii ale numerelor complexe ˆın geometrie

ˆ
Imp˘ art ¸irea unui segment ˆıntr-un raport dat.
Fie A
1
, A
2
puncte distincte din plan, de afixe z
1
s¸i respectiv z
2
s¸i fie P un punct pe
dreapta A
1
A
2
, astfel ˆıncˆ at
−−→
PA
1
= λ
−−→
PA
2
, unde λ ∈ R, λ=1. Dac˘ a P are afixul z
P
,
atunci:
z
P
=
1
1 −λ
z
1

λ
1 −λ
z
2
.
Formula reprezint˘ a afixul punctului care ˆımparte un segment ˆıntr-un raport dat.
Afixul mijlocului unui segment.
Dac˘ a P este mijlocul segmentului [A
1
A
2
], atunci λ = −1. Din formula prece-
dent˘ a se obt ¸ine:
z
P
=
z
1
+ z
2
2
.
Patrulaterul M
1
M
2
M
3
M
4
, unde punctele M
i
au afixele z
i
, i = 1, 4 este paralelogram
dac˘ a s¸i numai dac˘ a
z
1
+ z
3
= z
2
+ z
4
.
• Centrul de greutate al unui triunghi.
Fie ABC un triunghi ale c˘ arui vˆ arfuri au afixele z
A
, z
B
, z
C
. Atunci centrul de greu-
tate G al triunghiului are afixul
z
G
=
z
A
+ z
B
+ z
C
3
.
• Distant ¸a dintre dou˘ a puncte; ecuat ¸ia cercului.
Dac˘ a A
1
, A
2
sunt puncte ˆın plan de afixe z
1
s¸i respectiv z
2
, atunci lungimea segmen-
tului [A
1
A
2
] este
[A
1
A
2
= [z
1
−z
2
[.
Rezult˘ a c˘ a cercul de centru A
0
(z
0
) s¸i raz˘ a r are ecuat ¸ia
(z −z
0
)(¯ z − ¯ z
0
) = 0.
4.3. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE 89
• Condit ¸ia de coliniaritate :
Punctele M
1
, M
2
, M
3
de afixe z
1
, z
2
respectiv z
3
sunt coliniare dac˘ a s¸i numai dac˘ a
exist˘ a k
1
, k
2
, k
3
∈ R cu k
1
+ k
2
+ k
3
= 0 s¸i k
1
z
1
+ k
2
z
2
+ k
3
z
3
= 0.
ˆ
Intr-adev˘ ar dac˘ a M
1
, M
2
, M
3
sunt coliniare, atunci exist˘ a k ∈ R cu
−−−→
M
2
M
1
=
k
−−−→
M
2
M
3
. Deci z
2
=
z
1
−kz
3
1 −k
, adic˘ a z
1
−(1 −k)z
2
−kz
3
= 0.
Pentru k
1
= 1, k
2
= 1 −k, k
3
= −k obt ¸inem concluzia.
Reciproc, din k
1
+ k
2
+ k
3
= 0 cu k
2
= −k
1
−k
3
obt ¸inem
k
1
(z
1
−z
2
) = −k
3
(z
3
−z
2
).
Pentru k = −
k
3
k
1
obt ¸inem z
2
=
z
1
−kz
3
1 −k
, adic˘ a M
1
, M
2
, M
3
sunt coliniare.
• M˘ asurarea unghiului orientat.
M˘ asura unghiului orientat

M
1
OM
2
, ˆın sens trigonometric, (semidreapta OM
1
se
rotes¸te ˆın sens trigonometric peste semidreapta OM
2
),fat ¸˘ a de un reper cu originea
ˆın O este:
m(

M
1
OM
2
) = arg
z
2
z
1
,
unde z
1
, z
2
sunt afixele punctelor M
1
, respectiv M
2
.
Dac˘ a punctele M
1
, M
2
, M
3
au afixe z
1
, z
2
respectiv z
3
, atunci m˘ asura unghiului
orientat (ˆın sens trigonometric)

M
1
M
2
M
3
este
m(

M
1
M
2
M
3
) = arg
z
3
−z
2
z
1
−z
2
.
Dac˘ a punctele M
1
, M
2
, M
3
au afixe z
1
, z
2
, z
3
s¸i
z
3
−z
2
z
1
−z
2
= ρε, unde ρ > 0, ε =
cos α + i sin α cu α ∈ [0, 2π), atunci
M
2
M
3
M
1
M
2
= ρ, m(

M
1
M
2
M
3
) = min(α, 2π −α).
• Ecuat ¸ia dreptei care trece prin dou˘ a puncte.
Fie A
1
, A
2
, dou˘ a puncte distincte din plan de afixe z
1
, respectiv z
2
. Atunci, dreapta
A
1
A
2
reprezint˘ a mult ¸imea punctelor din plan ale c˘ aror afixe z sunt de forma:
z = (1 −λ)z
1
+ λz
2
, λ ∈ R.
O alt˘ a form˘ a a ecuat ¸iei unei drepte ˆın C.
Punctul P apart ¸ine dreptei A
1
A
2
dac˘ a s¸i numai dac˘ a afixul s˘ au z verific˘ a egalita-
tea:
z −z
1
=
z
2
−z
1
¯ z
2
− ¯ z
1
(¯ z − ¯ z
1
).
90 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
• Unghiul a dou˘ a drepte
Fie punctele M
1
, M
2
, M
3
, M
4
, distincte ˆın plan, diferite de origine, cu afixele
z
i
, i = 1, 4. M˘ asura unghiului orientat (ˆın sens trigonometric) al dreptelor M
1
M
2
s¸i M
3
M
4
este:
m(

M
1
M
2
, M
3
M
4
) = arg
z
2
−z
1
z
4
−z
3
.
COROLARUL 4.1 Dreptele M
1
M
2
s¸i M
3
M
4
sunt:
1. M
1
M
2
⊥ M
3
M
4
dac˘ a s¸i numai dac˘ a
z
2
−z
1
z
4
−z
3
∈ iR

;
2. M
1
M
2
| M
3
M
4
dac˘ a s¸i numai dac˘ a
z
2
−z
1
z
4
−z
3
∈ R

.
• Punctele distincte M
1
, M
2
, M
3
, M
4
sunt conciclice dac˘ a s¸i numai dac˘ a raportul
anarmonic al afixelor lor este real, adic˘ a:
(z
1
, z
2
, z
3
, z
4
) =
z
3
−z
1
z
3
−z
2
:
z
4
−z
1
z
4
−z
2
∈ R

.
• Ortocentrul unui triunghi.
Fie ABC un triunghi ˆınscris ˆıntr-un cerc cu centrul ˆın originea O a sistemului car-
tezian xOy.
ˆ
In˘ alt ¸imile AA
1
, BB
1
s¸i CC
1
ale triunghiului sunt concurente ˆıntr-un
punct H care ˆındeplines¸te condit ¸ia vectorial˘ a:
−−→
OH =
−→
OA +
−−→
OB +
−→
OC.
Dac˘ a afixele vˆ arfurilor triunghiului sunt z
1
, z
2
, z
3
pentru punctele A, B respectiv C
atunci afixul ortocentrului este h s¸i este
h = z
1
+ z
2
+ z
3
.
COROLARUL 4.2 Dac˘ a originea reperului cartezian nu este ˆın centrul cercului
circumscris triunghiului, atunci punctul O are afixul o s¸i are loc relat ¸ia:
h + 2o = z
1
+ z
2
+ z
3
.
COROLARUL 4.3 Fat ¸˘ a de un reper cu originea ˆın centrul cercului circumscris
triunghiului ABC, centrul cercului lui Euler are afixul:
ω =
z
1
+ z
2
+ z
3
2
.
• Centrul cercului ˆınscris ˆıntr-un triunghi
4.3. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE 91
Fie ABC un triunghi ale c˘ arui laturi BC, CA, AB au respectiv lungimile a, b, c.
Centrul I al cercului ˆınscris ˆın triunghiul ABC are afixul
z
I
=
1
a + b + c
[az
A
+ bz
B
+ cz
C
].
• Aria unui triunghi
Dac˘ a z
i
, i = 1, 3 sunt afixele vˆ arfurilor triunghiului ABC, notat ˆın sens trigonome-
tric, atunci aria triunghiului este:
S
ABC
=
1
2
Im(z
1
z
2
+ z
2
z
3
+ z
3
z
1
).
F˘ ar˘ a a restˆ ange generalitatea problemei putem considera c˘ a originea sistemului orto-
A
B
C
x
y
O
Figura 4.5:
gonal de axe se afl˘ a ˆın interiorul triunghiului. Folosind forma trigonometric˘ a a celor
3 afixe:
z
i
= r
1
(cos θ
1
+ i sin θ
1
), i = 1, 3,
atunci:
z
1
z
2
+z
2
z
3
+z
3
z
1
= r
1
r
2
[cos(θ
2
−θ
1
)+i sin(θ
2
−θ
1
)]+r
2
r
3
[cos(θ
3
−θ
2
)+i sin(θ
3
−θ
2
)]+
+r
1
r
3
[cos(θ
1
−θ
3
) + i sin(θ
1
−θ
3
)].
Calcul˘ am
1
2
Im(z
1
z
2
+ z
2
z
3
+ z
3
z
1
) =
=
1
2
r
1
r
2
sin(θ
2
−θ
1
) +
1
2
r
2
r
3
sin(θ
3
−θ
2
) +
1
2
r
1
r
3
sin(θ
1
−θ
3
) =
= S
AOB
+ S
BOC
+ S
COA
= S
ABC
.
92 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
• Caracterizarea triunghiului dreptunghic.
Triunghiul ABC ˆınscris ˆın cercul C(O, R) este dreptunghic dac˘ a s¸i numai dac˘ a
[a + b +c[ = R, unde A(a), B(b), C(c).
Demonstrat ¸ie. Dac˘ a triunghiul ABC este dreptunghic, cu unghiul drept ˆın A,
atunci B s¸i C sunt diametral opuse, deci b = −c, de unde [a + b + c[ = [a[ = R.
Reciproc, dac˘ a [a + b + c[ = R, atunci [a + b + c[
2
= R
2
, adic˘ a (a + b +
c)

R
2
a
+
R
2
b
+
R
2
c

= R
2
, deci
(a + b + c)

1
a
+
1
b
+
1
c

= 1
echivalent cu
(a + b)(b + c)(c + a) = 0
adic˘ a dou˘ a dintre punctele A, B, C sunt diametral opuse. q.e.d.
• Formula rotat ¸iei ˆın complex
Dac˘ a punctul M
3
(z
3
) se obt ¸ine printr-o rotat ¸ie cu centrul ˆın M
2
(z
2
) s¸i unghi α ∈
[0, 2π) a punctului M
1
(z
1
), atunci:
z
3
= z
2
+ (z
1
−z
2
)
unde = cos α + i sin α dac˘ a rotat ¸ia se efectueaz˘ a ˆın sens trigonometric sau =
cos(2π −α) +i sin(2π −α), dac˘ a rotat ¸ia se efectueaz˘ a ˆın sens invers trigonometric
COROLARUL 4.4 Triunghiul ABC este echilateral dac˘ a s¸i numai dac˘ a
c = a + (b −a)
unde = cos
π
3
+ i sin
π
3
, dac˘ a triunghiul ABC este orientat ˆın sens trigonome-
tric, sau = cos

3
+ i sin

3
, dac˘ a triunghiul ABC este orientat ˆın sens invers
trigonometric
4.4 Teoreme clasice de geometrie demonstrate cu ajutorul numerelor com-
plexe
ˆ
In cele ce urmeaz˘ a vom prezenta cˆ ateva propriet˘ at ¸i ale punctului s¸i dreptei lui Nagel
folosind numerele complexe. O prezentare sintetic˘ a a acestor rezultate a fost f˘ acut˘ a
ˆın primul capitol.
4.4. TEOREME CLASICE DE GEOMETRIE DEMONSTRATE CUAJUTORUL NUMERELORCOMPLEXE93
Fie ABC un triunghi oarecare. Not˘ am cu A
/
mijlocul laturii (BC) s¸i cu D, D
/
punctele de contact ale acesteia cu cercurile ˆınscris s¸i A-exˆ anscris triunghiului dat.
Pe laturile (CA) s¸i (AB) consider˘ am punctele B
/
, E, E
/
s¸i respectiv C
/
, F, F
/
cu
semnificat ¸ii analoage. Sunt cunoscute (sau se deduc us¸or) urm˘ atoarele relat ¸ii:
BD
/
= p −c, D
/
C = p −b, CE
/
= p −a, E
/
A = p −c, AF
/
= p −b, F
/
B = p −a,
(4.3)
unde p este semiperimetrul triunghiului.
Not˘ am afixul unui punct X oarecare cu z
X
.
PROPOZIT¸ IA 4.1 Dreptele AD
/
, BE
/
, CF
/
sunt concurente ˆıntr-un punct N cu
afixul:
z
N
=
1
p
[(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
] . (4.4)
Demonstrat ¸ie.
Folosind (4.3) avem k =
BD
/
D
/
C
=
p −c
p −b
, deci
z
D
=
z
B
+ kz
C
1 + k
=
1
a
[(p −b)z
B
+ (p −c)z
C
].
Se obt ¸in formule similare pentru afixele punctelor E
/
, F
/
. Fie V un punct pe seg-
mentul (AD
/
) determinat de raportul v =
AV
V D
/
. Astfel
z
V
=
z
A
+ vz
D

1 + v
=
1
1 + v

1
p −a
z
A
+
v
a
(p −b)z
B
+
v
a
(p −c)z
C

.
Vom obt ¸ine o form˘ a simetric˘ a pentru paranteza paranteza p˘ atrat˘ alegˆ and v astfel ˆıncˆ at
1
p −a
=
v
a
, adic˘ a v =
a
p −a
. Atunci, punctul de pe AD
/
corespunz˘ ator acestei
valori a lui v, punct pe care-l not˘ am cu N, va avea afixul z
N
=
1
p
[(p − a)z
A
+ (p −
b)z
B
+(p−c)z
C
]. Simetria acestei relat ¸ii face evident faptul c˘ a punctul N este situat
s¸i pe dreptele BE
/
s¸i CF
/
. q.e.d.
Punctul N pus ˆın evident ¸˘ a de Propozit ¸ia 4.1 este punctul lui Nagel.
PROPOZIT¸ IA 4.2 Punctul lui Nagel are propriet˘ at ¸ile:
1. G ∈ (IN) s¸i NG = 2GI,
2. NH | OI s¸i NH = 2OI.
94 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
B
C
A
A’
I
N
B’ C’
D’ D
S
E
E’
G
Figura 4.6:
Demonstrat ¸ie. 1)Pentru afixele centrului de greutate G al triunghiului s¸i al cen-
trului cercului ˆınscris ˆın triunghi avem:
z
G
=
z
A
+ z
B
+z
C
3
, z
I
=
1
2p
[az
A
+ bz
B
+ cz
C
] (4.5)
Din (4.4) s¸i (4.5) vom obt ¸ine:
z
G
−z
I
z
N
−z
G
=
1
3
(z
A
+ z
B
+ z
C
) −
1
2p
(az
A
+ bz
B
+ cz
C
)
1
p
[(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
] −p(z
A
+ z
B
+ z
C
)
=
=
1
2
2p(z
A
+ z
B
+ z
C
) −3(az
A
+ bz
B
+ cz
C
)
3 [(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
] −p(z
A
+ z
B
+ z
C
)
=
1
2
,
deci
z
G
−z
I
z
N
−z
G
=
1
2
∈ R, de unde rezult˘ a c˘ a G ∈ (IN) s¸i [z
N
− z
G
[ = 2[z
G
− z
I
[,
adic˘ a NG = 2GI.
2) Alegem un sistem de axe cu originea ˆın O, centrul cercului circumscris triun-
ghiului ABC.
ˆ
In acest caz s¸tim c˘ a z
H
= z
A
+ z
B
+ z
C
s¸i vom avea
z
N
−z
H
z
I
−z
O
=
1
p
[(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
] −(z
A
+ z
B
+ z
C
)
1
2p
(az
A
+ bz
B
+ cz
C
)
= −2 ∈ R,
deci NH | OI s¸i [z
N
−z
H
[ = 2[z
I
−z
O
[, adic˘ a NH = 2OI. q.e.d.
Dreapta IN se numes¸te dreapta lui Nagel.
PROPOZIT¸ IA 4.3 Cercul ˆınscris ˆın triunghiul median A
/
B
/
C
/
are centrul ˆın mijlo-
cul S al segmentului (IN).
4.4. TEOREME CLASICE DE GEOMETRIE DEMONSTRATE CUAJUTORUL NUMERELORCOMPLEXE95
Demonstrat ¸ie. Evident B
/
C
/
=
a
2
, C
/
A
/
=
b
2
, A
/
B
/
=
c
2
s¸i p
/
=
1
2
p
/
, p
/
fiind semi-
perimetrul triunghiului median. Atunci afixul centrului cercului ˆınscris ˆın triunghiul
median este:
z
I
=
1
2p
/

a
2
z
A
+
b
2
z
B
+
c
2
z
C

=
1
2p

a
z
B
+ z
C
2
+ b
z
A
+ z
C
2
+ c
z
B
+ z
A
2

=
=
1
4p
[(b + c)z
A
+ (a + c)z
B
+ (b + a)z
C
]
Pe de alt˘ a parte
z
S
=
1
2
(z
I
+z
N
) =
1
2

1
2p
(az
A
+ bz
B
+ cz
C
) +
1
p
[(p −a)z
A
+ (p −b)z
B
+ (p −c)z
C
]

=
=
1
4p
[(2p −a)z
A
+ (2p −b)z
B
+ (2p −c)z
C
] =
1
4p
[(b + c)z
A
+ (a + c)z
B
+ (b + a)z
C
]
Ca urmare, z
I
= z
S
s¸i deci I
/
coincide cu S. q.e.d.
Punctul S mijlocul segmentului (IN) se numes¸te punctul lui Spiecker, iar cercul
C(S,
r
2
) ˆınscris ˆın triunghiul median cercul lui Spiecker.
PROPOZIT¸ IA 4.4 Centrul I al cercului ˆınscris ˆın triunghiul ABC este punctul lui
Nagel al triunghiului median A
/
B
/
C
/
.
Demonstrat ¸ie. Pentru punctul lui Nagel N
/
al triunghiului A
/
B
/
C
/
avem
z
N
=
1
p
/
[(p
/
−a
/
)z
A
+ (p
/
−b
/
)z
B
+ (p
/
−c
/
)z
C
] =
=
1
p

(p −a)
z
B
+ z
C
2
+ (p −b)
z
A
+ z
C
2
+ (p −c)
z
B
+ z
A
2

=
=
1
2p
(az
A
+ bz
B
+ cz
C
) = z
I
,
deci N
/
coincide cu I. q.e.d.
96 CAPITOLUL 4. APLICAT¸ II ALE NUMERELOR COMPLEXE
ˆ
IN GEOMETRIE
Bibliografie
[1] Ion Chit ¸escu, Marcel Chirit ¸˘ a, Geometria patrulaterului, Editura Teora, 1998
[2] Traian Lalescu, Geometria triunghiului, Editura Apollo, Craiova 1993
[3] Liviu Nicolescu, Vladimir Broskov, Probleme practice de geometrie, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1990
97

2

Cuprins
1 Geometrie sintetic˘ plan˘ a a 1 1.1 Concurenta liniilor importante ˆntr-un triunghi . . . . . . . . . . . . ¸ ı 1 1.1.1 Concurenta medianelor, mediatoarelor, bisectoarelor si ˆn˘ ltimilor ¸ ¸ ı a¸ ˆntr-un triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ı 1 1.1.2 Cercul ˆnscris ˆn triunghi, cercul circumscris si exˆnscris unui ı ı ¸ ı triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 1.2 Teoremele MENELAUS si CEVA . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 9 1.2.1 Teorema lui Menelaus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 1.2.2 Teorema lui Ceva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 1.2.3 Teorema lui VAN AUBEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 1.3 Patrulatere inscriptibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 1.3.1 Teorema lui Ptolemeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 1.4 Patrulatere circumscriptibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 1.4.1 Cercul lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 1.5 Probleme de coliniaritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 1.5.1 Metode de demonstrare a coliniarit˘¸ii unor puncte . . . . . 20 at 1.5.2 Teorema lui Euler, dreapta lui Simpson . . . . . . . . . . . 21 1.5.3 Relatia lui Carnot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 ¸ 1.6 Probleme de concurenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 ¸˘ 1.6.1 Metode de demonstrare a concurentei unor drepte . . . . . . 25 ¸ 1.6.2 Teoremele lui Gergonne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 1.6.3 Teorema lui Steiner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 1.7 Relatii metrice ˆn triunghi si patrulater . . . . . . . . . . . . . . . . 28 ¸ ı ¸ 1.7.1 Teorema Pitagora generalizat˘ . . . . . . . . . . . . . . . . 28 a 1.7.2 Relatia lui Stewart . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 ¸ 1.7.3 Teorema medianei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 1.7.4 Relatia lui Euler pentru patrulatere . . . . . . . . . . . . . . 31 ¸ 2 Transform˘ ri geometrice a 2.1 Simetrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
i

33 35

. . . . . . . . . . . . . . .1 Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geometric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Tetraedre ortocentrice . ı . . .1 Elemente de trigonometrie aplicate ˆn geometrie . 3. . . at Asem˘ narea ˆn plan. . . . . . .3 Aplicatii ale numerelor complexe ˆn geometrie . . . . . . . . . . . . .5 2. . . . .5 Probleme . . . . . ¸ 4. . .2 Tetraedre Crelle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Introducere ˆn geometria tetraedrului ı 3. . . . . 4. . . . . . . Inversiunea ˆn plan . . . . . . . . .2 2. . ¸ Rotatia ˆn plan . . . . . . . . . . . . . . . . .4 2. . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . ¸ ı Propriet˘¸i generale ale izometriilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ı 4. . . . . . . . . .7 3 Translatia . . a ı at Omotetia ˆn plan . . . . . 4 ˆ APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Aplicatii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ ı 4.3 2. . . . 3. . . . .3 Tetraedre echifaciale . . .2 Numere complexe . . . . . . Propriet˘¸i generale . . . . .ii CUPRINS 2. . . . . 42 45 48 51 53 56 57 63 63 75 77 79 82 83 83 85 87 88 92 Geometrie ˆn spatiu ı ¸ 3. . . . . . . .6.4 Teoreme clasice de geometrie demonstrate cu ajutorul numerelor complexe . . . . . . . . . . . .6 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . ı 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

medianele 2. mediatoarelor. mediatoarea unui segment de dreapt˘ este perpendiculara ¸ ¸ a construit˘ pe mijlocul segmentului. cele trei bisectoare interioare ale unui triunghi sunt concurente ˆntr-un punct ı care este centrul cercului ˆnscris ˆn triunghi.1. cele trei mediatoare ale laturilor unui triunghi sunt concurente ˆntr-un punct care ı este centrul cercului circumscris triunghiului. cele trei ˆn˘ ltimi ale unui triunghi sunt concurente ˆntr-un punct care se numeste ı a¸ ı ¸ ortocentrul triunghiului. 2. ı ¸ 1.Capitolul 1 Geometrie sintetic˘ plan˘ a a 1. ˆnaltimile. In ¸ Asa cum bine se stie. mediatoarele laturilor triunghiului 4. cele mediane ale unui triunghi sunt concurente ˆntr-un punct care se numeste ı ¸ centrul de greutate al triunghiului. ˆ continuare vom demonstra concurenta acestor linii importante ale triunghiului. 4.1 Concurenta liniilor importante ˆntr-un triunghi ¸ ı Linii importante ale unui triunghi sunt: 1. a 1 .1 Concurenta medianelor. bisectorele interioare ale unghiurilot triunghiului 3. bisectoarelor si ˆn˘ ltimilor ˆntr-un triunghi ¸ ¸ ı a¸ ı ˆ Intr-un triunghi se poate demonstra pentru fiecare categorie de linii importante c˘ a sunt concurente si anume: ¸ 1. ı ı 3.

A N O B M Figura 1.d. folosind propri¸ etatea punctelor de pe bisectoare de a fi la egal˘ distanta fata de laturile acestuia. Vom demonstra concurenta bisectoarelor interioare unui triunghi. Not˘ m [AA1 si [BB1 bisectoarele unghiurilor BAC si ABC ale ¸ a ¸ ¸ triunghilui ABC si I punctul lor de intersectie. Cele dou˘ mediatoare sunt concurente. Rezult˘ din tranzitivitatea relatiei de egalitate c˘ OA = OC. ON fiind mediatoarea lui [AB] si ¸ OB = OC. ¸ Not˘ m cu M si N mijloacele laturilor [BC] si [AB] ale triunghiului ABC. deci punctul O se a ¸ a afl˘ si pe mediatoarea laturii [AC]. putem scrie OA = OB. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Toate punctele mediatoarei unui segment se afl˘ la aceeasi distanta fata de caa ¸ ¸˘ ¸˘ petele acestuia si reciproc toate punctele din plan care se afl˘ la distante egale de ¸ a ¸ a capetele unui segment se afl˘ pe mediatoarea acestuia. Demonstratie. Aceste bisectoare sunt concurente. OM fiind mediatoarea lui [BC]. iar suma m˘ surilor lor ar fi de 180◦ .2 Intr-un triunghi bisectoarele interioare sunt concurente. ˆ TEOREMA 1. Folosind proprietatea punctelor de pe mediatoare de a fi la egal˘ distanta fata de a ¸˘ ¸˘ capetele segmentului. ceea ce este imposibil.1: Concurenta mediatoarelor ¸ C Demonstratie. ¸ ¸ altfel ar fi paralele ceea ce ar ˆnsemna c˘ unghiurile BAA1 si ABB1 ar fi unghiuri ı a ¸ interne si de aceeasi parte a secantei AB. B. C ar fi coliniare.e. Punca ¸ ¸ tul de intersectie al perpendicularelor ˆn M si N pe laturile respective(mediatoarele ¸ ı ¸ acestor laturi) va fi notat cu O. ceea ¸ ¸ a ce este imposibil c˘ ci suma m˘ surilor unghiurilor triunghiului ABC este 180◦ .1 Intr-un triunghi mediatoarele laturilor sunt concurente. a ¸˘ ¸˘ ˆ TEOREMA 1. a¸ q. a a .2 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. altfel punctele a A.

rezult˘ at a IN = IP deci punctul I se afl˘ si pe bisectoarea unghiului ACB. a¸ ˆ TEOREMA 1. CONCURENTA LINIILOR IMPORTANTE INTR-UN TRIUNGHI ¸ 3 A M C1 I P B1 B N A 1 Figura 1. .1. Folosind proprietatea de tranzitivitatea a egalit˘¸ii numerelor reale. IN ⊥ BC. CC ⊥ AB. [CC ¸ a ı a¸ (AA‘ ⊥ BC. BB ⊥ AC. IM ⊥ ¸ AB. Consider˘ m un triunghi ABC.3: Concurenta ˆn˘ ltimilor ¸ ı a¸ Demonstratie.ˆ 1.e. ı a¸ C1 C’ A B’ B1 q. IP ⊥ AC). (M ∈ (AB).d.2: Concurenta bisectoarelor ¸ C Folosind proprietatea c˘ numai punctele de pe bisectoare sunt egal dep˘ rtate de a a laturile triunghiului putem scrie: IM = IN si IM = IP. N ∈ (BC). [BB .3 Intr-un triunghi ˆn˘ ltimile sunt concurente. cu ˆn˘ ltimile [AA‘. P ∈ (AC). B A’ C A 1 Figura 1.

¸ a ˆ TEOREMA 1. C1 . Not˘ m cu A .4: Concurenta medianelor ¸ Demonstratie. B1 . Punctul de intersectie al medianelor [AA ] si [CC ] este G.1) (1. CA1 = CB1 ). ¸ ¸ Vom demonstra c˘ punctul G apartine si medianei [BB ]. a ¸ a¸ ¸ ı a¸ a Reamintim c˘ linia mijlocie ˆntr-un triunghi este segmentul de dreapt˘ care uneste a ı a ¸ mijloacele a do˘ laturi ale triunghiului. c˘ este paralel˘ cu cea de-a treia latur˘ a a a a a triunghiului si egala cu jum˘ tate din lungimea ei. A C’ A" B’ G C" A’ C B Figura 1. ceea ce implic˘ ı a 1 AC. Analog pentru celelalte la¸ a turi se g˘ seste c˘ BB ⊥ C1 A1 si CC ⊥ A1 B1 . [CG] vor fi notate cu A” respectiv C” AA” = A”G. demonstrat˘ .Constat˘ m c˘ ˆn˘ ltimile triunghiului a ¸ a ¸ a aı a¸ ABC sunt mediatoarele triunghiului A1 B1 C1 . concurenta mediatoarelor a fost ¸ q. BC1 = BA1 . C sunt mijloacele laturilor [B1 C1 ]. [AC].e. Dar. [AB] ale ¸ a triunghiului ABC. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Paralelele prin vˆ rfurile triunghiului la laturile opuse se intersecteaz˘ ˆn punca aı ¸ ¸ tele A1 .d. Mijloacele segmentelor a ¸ ¸ [AG]. B . CC” = C”G. A”C” = AC. B.4 Intr-un triunghi medianele sunt concurente. Din AA ⊥ BC si C1 B1 BC rezult˘ AA ⊥ C1 B1 . [A”C”] este linie mijlocie ˆn triunghiul GAC. 2 (1. Din congruenta laturilor opuse ale paralelogramelor obtinute rezult˘ a c˘ punctele A. [C1 A1 ]. [A C ] este linie mijlocie ˆn triunghiul BAC si se obtine: ı ¸ ¸ A”C” AC 1 AC.4 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. C mijloacele laturilor [BC]. A C = AC. [A1 B1 ] ale triunghiului a A1 B1 C1 (AB1 = AC1 .2) . 2 De asemenea. asa c˘ si concurenta ˆn˘ ltimilor este demonstrat˘ .

CONCURENTA LINIILOR IMPORTANTE INTR-UN TRIUNGHI ¸ 5 Din (1. Cum AA” = A”G si CC” = C”G. deci mediana [BB ] trece si ea a a ¸ prin punctul G. rezult˘ : ¸ a 1 AA” = A”G = GA = AA 3 si ¸ 1 CC” = C”G = GC = CC . q. a a ¸ ¸ Cum pe [AA ] este un singur punct care se afl˘ la dou˘ treimi de vˆ rf si o treime a a a ¸ de mijlocul laturii opuse.ˆ 1.2).2 Cercul ˆnscris ˆn triunghi. folosind tranzitivitatea relatiei de paralelism si a celei de egalitate.1) si (1.e.1. A C = A”C”. a a a ¸ Un rezulta asem˘ n˘ tor se poate demonstra si pentru medianele [AA ] si [BB ].1. ¸ ¸ ¸ rezult˘ a A C A”C”. rezult˘ c˘ acesta este G. 3 Am obtinut astfel: ¸ Punctul G de intersectie al medianelor [AA ] si [CC ] se afl˘ pe fiecare dintre cele ¸ ¸ a dou˘ mediane la dou˘ treimi de vˆ rf si o treime de mijlocul laturii opuse. Deci patrulaterul A C A”C” este paralelogram.5: Cerc ˆnscris ˆn triunghi ı ı C .d. cercul circumscris si exˆnscris unui triunghi ı ı ¸ ı Cercul ˆnscris ˆn triunghi ı ı A M r I r P r B N Figura 1. C G = GC”. 1. ceea ce implic˘ a A G = GA”. cu G punctul de intersectie al diago¸ nalelor.

1.6: Cerc circumscris unui triunghi DEFINITIA 1. P ˆ Intr-adev˘ r aria triunghiului ABC este suma ariilor triunghiurilor AIB. Cercul care este tangent la laturile unui triunghi se numeste cerc ˆnscris ˆn ¸ ı ı triunghi. CIA.6 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. unde A este aria triunghiului ABC.2 1. 2 2 2 2 A Cercul circumscris unui triunghi N R P O R R B M C Figura 1. r) este cercul ˆnscris ˆn triunghiul ABC. ı 4. I. Triunghiul care are vˆ rfurile situate pe un cerc. este punctul de intersectie al bisectoarelor ı ı ¸ unghiurilor triunghiului. iar P = AB + AC + BC. Centrul cercului ˆnscris ˆn triunghi. r = 2A . ¸ ı ı 2. 2. GEOMETRIE SINTETICA PLANA DEFINITIA 1. BIC. a A = AAIB + ABIC + ACIA = AB · IM BC · IN AC · IP r·P + + = . ı ı 3. 2. ı ı ¸ . Triunghiul care are laturile tangente la un cerc se numeste ¸ ¸ triunghi circumscris acelui cerc. C(I. r).1 1. Cercul ˆn care se ˆnscrie un triunghi se numeste cerc circumscris triunghiului. iar laturile ¸ a sunt coarde ale cercului se numeste ˆnscris ˆn cerc. Triunghiul ABC este triunghiul circumscris cercului C(I. r este raza cercului ˆnscris: IM = IN = IP = r.

BC . este A = a . R = .ˆ 1. C(O. ¸ ı ı Prin construirea ˆn˘ ltimii din punctul A se obtine triunghiul dreptunghic ADC aseı a¸ ¸ menea cu ABE conform cazului U U .1. b. abc 3. Triunghiul ABC este triunghiul inscris in C(O. Simetricele ortocentrului triunghiului fata de laturile triunghiului apartin cercu¸˘ ¸ lui circumscris triunghiului. Se obtine astfel triunghiul dreptunghic ABE (triunghi ˆnscris ˆn semicerc).7: Raza cercului circumscris C Prin vˆ rful A al triunghiului se construieste diametrul cercului circumscris. c 4A sunt lungimile laturilor. 2. R) este cercul circumscris triunghiului ABC. R este raza cercului circumscris: OA = OB = OC = R. a ı ¸ Laturile celor dou˘ triunghiuri asemenea sunt proportionale: a ¸ AE AB AC · AB = ⇒ 2Rh = AC · AB ⇒ R = . CONCURENTA LINIILOR IMPORTANTE INTR-UN TRIUNGHI ¸ 7 Centrul cercului circumscris unui triunghi este punctul de intersectie al mediatoarelor ¸ laturilor triunghiului. AC AD 2h h · BC Dar. 1. Not˘ m lungimea acestei ˆnaltimi cu h. notat˘ cu A. unde a. R). notat a ¸ cu AE. Formula de calcul pentru raza cercului circumscris se obtine astfel: ¸ A h O B D E Figura 1. ¸ 5. Simetricele ortocentrului triunghiului fata de mijloacele laturilor triunghiului ¸˘ apartin cercului circumscris triunghiului. iar A este aria triunghiului ABC. 4. aria triunghiului ABC. de unde rezult˘ : a 2 2A h= .

4A O legatur˘ ˆntre raza cercului ˆnscris si raza cercului circumscris unui triunghi este aı ı ¸ dat˘ de relatia lui Euler. a ¸ Relatia lui Euler ¸ d2 = R(R − 2r) unde d este distanta dintre centrul cercului circumscris si centrul cercului ˆnscris ˆn ¸ ¸ ı ı triunghi.8 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA ˆ ı ¸ Inlocuind h ˆn expresia lui R se obtine formula de calcul a razei cercului circumscris triunghiului ABC. a ı Proprietate Punctele de tangenta ale cercului exˆ nscris si cercului ˆnscris ˆntr-un triunghi sunt ¸˘ a ı ı simetrice fata de mijlocul laturii la care sunt tangente amˆ ndou˘ .3 Un cerc tangent unei laturi a unui triunghi si prelungirilor celor¸ ¸ lalte dou˘ laturi se numeste triunghi exˆnscris triunghiului. abc R= . a ¸ ı Centrul unui cerc exˆnscris unui triunghi se afl˘ la intersectia bisectoarelor celor dou˘ ı a ¸ a unghiuri exterioare si a bisectoarei unghiului interior neadiacent cu ele.8: Cerc exˆnscris unui triunghi ı DEFINITIA 1. a Cercuri exˆnscrise unui triunghi ı A B A2 A1 C Figura 1. ¸ ı ı Se poate vedea c˘ si egalitatea lui Euler a¸ R > 2r este verificat˘ . ¸˘ a a . ¸ Exist˘ 3 cercuri exˆnscrise unui triunghi. R raza cercului circumscris si r raza cercului ˆnscris ˆn triunghi.

atunci: M B CN AP · · = 1. N ∈ (AC). atunci AM.2. (1. a¸ transform˘ rilor geometrice. a TEOREMA 1.2 1.4) (1. TEOREMELE MENELAUS SI CEVA ¸ 9 TEOREMA 1. Se construieste prin C paralela cu dreapta d care contine punctele ¸ ¸ ¸ M. al omotetiei.1 Teoremele MENELAUS si CEVA ¸ Teorema lui Menelaus Teorema lui Menelaus este una dintre teoremele clasice ale geometriei.2. P sunt punctele de tangenta ale a ¸˘ cercurilor exˆ nscrise cu laturile triunghiului.Dac˘ punctele M. N.9: Teorema lui Menelaus M Se aplic˘ teorema lui Thales ˆn triunghiul BM P cu CR a ı MB PB = . MC PR iar ˆn triunghiul ARC cu P N ı RC rezult˘ : a PR CN = .1. NA PA MP : (1.6 (TEOREMA LUI MENELAUS) Fie un triunghi ABC. BN. Aceasta intersecteaz˘ AB ˆn punctul notat cu R. dar si cu metoda analitic˘ ¸ cu metoda vectorial˘ si cu ajutorul a ¸ a. N. P . Dac˘ M.5 Fie triunghiul ABC.3) MC NA PB Demonstratie. P a sunt coliniare. CP sunt concurente a ı ¸ ˆn punctul care se numeste punctul lui Nagel. N. De-a lungul anilor ea a fost demonstrat˘ prin diverse metode folosind rezultatele a din geometria sintetic˘ . P ∈ (AB). M ∈ (BC. 1.5) . a ı A P R N d B C Figura 1.

5) rezult˘ : ¸ ¸ a M B CN AP P B P R AP · · = · · = 1. BS ⊥ d. lungimile acestor segmente reprezentˆ nd distantele a ¸ de la vˆ rfurile triunghiului la transversala d. a AR = dA . vor fi notate cu CT = dC . Fie triunghiul ABC si transversala d care se intersecteaz˘ cu la¸ ¸ a turile triunghiului ˆn punctele M ∈ (BC. ˆ Inmultind aceste relatii membru cu membru se va obtine relatia lui Menelaus.e. N ∈ (AC). Se formeaz˘ astfel perechile de triunghiuri dreptunghice asemenea: a ∆ARP ∼ ∆BP S. P sunt coliniare. P ∈ (AB). N. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Din relatiile (1.d.4) si (1. (1. O alt˘ demonstratie a teoremei lui Menelaus a ¸ A R P S N T d B C Figura 1. P ∈ (AB) astfel ı a ¸ ˆncˆ t are loc relatia: M B CN AP · · = 1.d. ∆BSM ∼ ∆CT M.10: Teorema lui Menelaus M Demonstratie. MC NA PB PR PA PB q. AR ⊥ d. ∆N CT ∼ ∆AP N pentru care scriem proportionalitatea laturilor: ¸ AP dA = . dC MC dC NC = . dA NA q.10 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. dB BP dB MB = .6) MC NA PB Atunci punctele M. BS = dB . ¸ ¸ ¸ ¸ .7 Fie un triunghi ABC.e. Construim ı CT ⊥ d. Vom prezenta ˆn continuare reciproca teoremei lui Menelaus: ı TEOREMA 1. N ∈ (AC). M ∈ (BC.

1.2. TEOREMELE MENELAUS SI CEVA ¸

11

Demonstratie. Dreapta M N se intersecteaz˘ cu AB ˆn punctul pe care-l not˘ m ¸ a ı a cu P1 . Punctele M, N, P1 fiind coliniare, aplic˘ m teorema lui Menelaus si obtinem: a ¸ ¸ M B CN AP1 · · = 1. M C N A BP1 Din relatiile (1.6), (1.7) rezult˘ ¸ a AP AP1 = BP1 PB adic˘ P = P1 . Deci punctele M, N, P sunt coliniare. a q.e.d. (1.7)

Teorema lui Menelaus se poate demonstra si ˆn cazul M ∈ (BC, N ∈ (AC, P ∈ ¸ ı (AB. TEOREMA 1.8 Fie un triunghi ABC, M ∈ (BC, N ∈ (AC, P ∈ (AB. Dac˘ a punctele M, N, P sunt coliniare, atunci: M B CN AP · · = 1. MC NA PB (1.8)

Demonstratie. Construim dreapta d care se intersecteaz˘ cu (BC ˆn punctul M , ¸ a ı cu (AC ˆn N si cu (AB ˆn P . Ducem prin C paralela la d care se intersecteaz˘ cu ı ¸ ı a AB ˆn R. ı

A B C R

P

N
Figura 1.11:

d

M

Aplic˘ m teorema lui Thales a • ˆn triunghiul BM P cu CR ı MP : MB PB = , MC PR (1.9)

12

˘ ˘ CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA

• ˆn triunghiul ARC cu P N ı

RC: PR CN = . NA PA (1.10)

Din relatiile (1.9) si (1.10) rezult˘ : ¸ ¸ a M B CN AP P B P R AP · · = · · = 1. MC NA PB PR PA PB q.e.d. ˆ continuare vom prezenta teorema lui Menelaus pentru un patrulater: In TEOREMA 1.9 Fie ABCD un patrulater si punctele M ∈ (CB, N ∈ (AB), P ∈ ¸ (DC), Q ∈ (AD. Dac˘ punctele M, N, P, Q sunt coliniare, atunci a M C BN AQ P D · · · = 1. M B N A QD P C (1.11)

Demonstratie. Not˘ m cu d dreapta care contine punctele M, N, P, Q. Se con¸ a ¸ struiesc paralele la dreapta d prin punctele B si A care se intersecteaz˘ cu (CD ˆn ¸ a ı punctele R si S. ¸
C D B R Q P N M d

S

A

Figura 1.12: Teorema lui Menelaus ˆn patrulater ı

Aplic˘ m teorema lui Thales a • ˆn triunghiul CM P cu BR ı MP : PC MC = , MB PR • ˆn triunghiul ADS cu P Q ı AS: AQ PS = . QD PD (1.13) (1.12)

1.2. TEOREMELE MENELAUS SI CEVA ¸

13

Dreptele BR segmentelor:

NP

AS t˘ iate de secantele AB si CS determin˘ proportionalitatea a ¸ a ¸ (1.14)

BN PR = . NA PS Din relatiile (1.12), (1.13), (1.14) se obtine: ¸ ¸ PC PR PS PD M B BN AQ P D · · · = · · · = 1. M C N A QD P C PR PS PD PC

q.e.d. ˆ acelasi mod se poate demonstra o relatie ca cea din teorema lui Menelaus pentru In ¸ ¸ un poligon cu n > 4 laturi convex sau concav.
1.2.2 Teorema lui Ceva

Teorema lui Ceva este un rezultat din geometria triunghiului, cu aplicatii ˆn geome¸ ı tria proiectiv˘ . A fost descoperit˘ de matematicianul italian Giovanni Ceva, care a a a formulat-o si a demonstrat-o ˆn 1678 ˆn lucrarea De lineis rectis se invicem secanti¸ ı ı bus statica constructio. Se pare c˘ aceast˘ teorem˘ era cunoscut˘ , cu multe secole ˆnainte (secolul al XIa a a a ı lea), si de unii matematicieni arabi (Yusuf Al-Mu’taman ibn Hud). ¸ TEOREMA 1.10 (TEOREMA LUI CEVA) Fie triunghiul ABC si D, E, F trei puncte diferite de vˆ rfurile triunghiului, aflate ¸ a respectiv pe laturile acestuia [BC], [CA], [AB].Dac˘ dreptele AD, BE si CF sunt a ¸ concurente atunci: AF BD CE · · = 1. (1.15) F B DC EA

A

F

E

B

D
Figura 1.13: Teorema lui Ceva

C

AM ∩ BC = {N }.18) se obtine: ¸ ¸ ¸ BC F B CD AE · · · = 1. Dac˘ AD. CD M A F B de unde se obtine: ¸ MD F B CD = · . ¸ ¸ Presupunem c˘ AD nu trece prin punctul M . (1.e. F si N si comparˆ nd cu relatia din enunt obtinem c˘ M = N . {M } = CF ∩ BE.11 (Reciproca teoremei lui Ceva) Dac˘ AD. MA F A CB -ˆn triunghiul ADC cu secanta BE ı BC M D AE · · = 1.12 (TEOREMA LUI VAN AUBEL) Fie un triunghi ABC. a ¸ a q.20) EC F B MD . a ¸ a TEOREMA 1. F ∈ (AB). BE. BD M A EC Din relatiile (1.d.e. 1. BD F A CB EC adic˘ relatia din teorem˘ . BE si CF . D ∈ (BC). CF a sunt concurente ˆn M atunci ı EA F A MA + = . ˆ Intr-un triunghi dreapta care uneste un vˆ rf al acestuia cu un punct de pe latura ¸ a opus˘ se numeste cevian˘ .19) (1. Demonstratia se face prin reducere la absurd. ¸ ¸ a ¸ ¸ ¸ a q. E ∈ (AC).16) (1.d.18) Demonstratie. BE. CF sunt trei ceviene ˆn triunghiul ABC si a ı ¸ AF BD CE · · = 1. (1. F B DC EA atunci cevienele sunt concurente.2.17) (1. Not˘ m cu M punctul de intersectie al dreptelor AD.17) si (1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Demonstratie. Aplicˆ nd teorema lui Ceva ¸ ¸ a pentru punctele E.14 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. ¸ a ¸ ¸ Aplic˘ m teorema lui Menelaus pentru: a -triunghiul ABD cu secanta CF CB M D F A · · = 1.3 Teorema lui VAN AUBEL TEOREMA 1. Fie N punctul a de intersectie dintre AM si BC.

PATRULATERE INSCRIPTIBILE A 15 B F D C M E Figura 1. adic˘ nu orice patrulater poate fi ˆnscris a a ı ˆntr-un cerc.24): a ¸ ¸ AM MD DC BD + BC BC == AF AE + ⇒ F B CE de unde rezult˘ : a (1. M D BC FB si ˆn triunghiul ADC cu secanta BE ¸ ı CE AM BD · · =1 AE M D BC AM BD AE · = . AF M D BC de unde rezult˘ a AM DC AF · = .e.3.3 Patrulatere inscriptibile Dac˘ ˆn cazul triunghiului ˆntotdeauna exist˘ un cerc circumscris acestuia.22) si (1.1. Se aplic˘ teorema lui Menelaus: ¸ a ˆn triunghiul ABD cu secanta F C ı F B AM DC · · = 1.d.21) (1. ˆn cazul aı ı a ı patrulaterelor nu se aplic˘ acest rezultat. 1. M D BC CE Adun˘ m relatiile (1.24) MA EA F A + = .22) (1.23) (1. EC F B MD q. ı .14: Teorema lui Van Aubel Demonstratie.

a [AC].1 Propriet˘ ¸i ale patrulaterului inscriptibil ¸ at ˆ 1.e. adic˘ vˆ rfurile lui se afl˘ pe cercul cu centrul ˆn punctul O si raz˘ r. [AD]. [BC]. se pot demonstra usor. cu mediatoarele laturilor sale [AB]. Demonstratie.4 1. a a a ı ¸ a q. a Demonstratia acestor afirmatii este imediat˘ folosind m˘ rimea arcelor subˆntinse ¸ ¸ a a ı de aceste unghiuri. ¸ ¸ PROPOZITIA 1. Un patrulater se numeste inscriptibil dac˘ cele patru vˆ rfuri ale sale sunt puncte ¸ a a conciclice. a a a ¸ a 2. B. de asemenea. r) care contine punctele A. deci punctul O se afl˘ pe mediatoarele segmentelor [AB]. [BC]. Unghiurile formate de diagonale cu dou˘ laturi opuse sunt congruente.15: Patrulater inscriptibil PROPOZITIA 1. Patru puncte (sau mai multe) se numesc puncte concilice dac˘ ¸ a exist˘ un cerc c˘ ruia s˘ -i apartin˘ toate cele patru puncte. Reciprocele acestor afirmatii. C. a “⇐” Se consider˘ patrulaterul ABCD. concurente ˆn punctul O. [AD]. Atunci a a ¸ OA = OB = OC = OD = r.d. D. “⇒” Se consider˘ un un patrulater ABCD. Intr-un patrulater inscriptibil. . ı Atunci folosind proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui segment de a se afla la aceeasi distanta fata de capetele lui se obtine ¸ ¸˘ ¸˘ ¸ OA = OB = OC = OD = r.2 Un patrulater este inscriptibil dac˘ si numai dac˘ mediatoarele ¸ a¸ a laturilor sale sunt concurente. 2. [AC]. ¸ a adic˘ exist˘ un cerc C(O. GEOMETRIE SINTETICA PLANA DEFINITIA 1. A B O D C Figura 1.16 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. unghiurile opuse sunt suplementare. care este inscriptibil.

16: Patrulater inscriptibil Cazuri particulare de patrulatere inscriptibile 1. a 2.25) B K D C Figura 1. Fie ABCD un patrulater inscriptibil.3. TEOREMA 1.1 Teorema lui Ptolemeu Inegalitatea lui Ptolemeu ˆ orice patrulater convex ABCD are loc relatia: In ¸ AC · BD ≤ AB · CD + BC · AD. p˘ tratul sunt patrulatere inscriptibile.17: Teorema lui Ptolemeu Demonstratie. Pe diagonala AC se consi¸ der˘ punctul K astfel ˆncˆ t ABK = CBD. Dreptunghiul.3.1.(Relatia ¸ A lui P tolemeu) (1. Un trapez este inscriptibil dac˘ si numai dac˘ este isoscel.13 (TEOREMA LUI PTOLEMEU) Patrulaterul convex ABCD este inscriptibil dac˘ si numai dac˘ a¸ a AC · BD = AB · CD + BC · AD. a¸ a 1. PATRULATERE INSCRIPTIBILE A 17 B O D C Figura 1. . a ı a ABK + CBK = ABC = CBD + ABD ⇒ CBK = ABD.

AD) = r. [AD] sunt tangente la un cerc C(O. BC) = d(O.27) (1. (1. AB) = d(O. ¸ a ¸ ¸ ¸ q. “⇒” Consider˘ m un patrulater ABCD circumscris unui cerc.4 Patrulatere circumscriptibile DEFINITIA 1. Demonstratie.3 Un patrulater poate fi circumscris unui cerc dac˘ si numai dac˘ ¸ a¸ a bisectoarele unghiurilor sale sunt concurente. [BC]. a PROPOZITIA 1.1 Se pot deplasa punctele A.e. CD BD iar triunghiul ABD ∼ KBC. Un patrulater care are cele patru laturi tangente unui cerc se ¸ numeste patrulater circumscris cercului. ı . ¸ 2. relatia lui Ptolemeu devine teorema lui ı ¸ PITAGORA. Nu putem spune c˘ orice patrulater este circumscriptibil. C.18 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA Se observ˘ c˘ triunghiurile ABK ∼ DBC. [AC]. B. C. Atunci a d(O. deci punctul O se afl˘ pe bisectoarele unghiurilor A. r). B. cu bisectoarele unghiurilor sale concua rente ˆn punctul O.d.26) Observatia 1. 1. DA BD Putem scrie: AK · BD = AB · CD CK · BD = AD · BC si adunˆ nd aceste relatii obtinem relatia lui Ptolemeu. a ¸ a a a a ˆ In cazul ˆn care ABCD este dreptunghi. CD) = d(O. a “⇐” Se consider˘ patrulaterul ABCD. de unde rezult˘ a a a AB AK = . D pe cerc oricum. dar ca relatia ¸ ¸ lui Ptolemeu s˘ se verifice este necesar ca AC si BD s˘ r˘ mˆ n˘ diagonale. D. ¸ a adic˘ laturile sale [AB].5 1. Un patrulater spunem c˘ este circumscriptibil dac˘ poate fi circumscris unui a a cerc. cu CK BC = .

¸ 2. q. ¸ AB + CD = AD + BC.d. Aceasta proprietate poate fi usor demonstrat˘ .5 1.1. AD) = r. BC) = d(O.Triunghiurile ∆DEO ≡ ∆DIO sunt congruente. Dac˘ trapezul este isoscel atunci lungimea diametrului cercului ˆnscris ˆn trapez a ı ı este media geometric˘ a lungimii bazelor. CD) = d(O. adic˘ cercul cu centrul ˆn punctul O si raz˘ r este tangent fiec˘ rei laturi a patrulatea ı ¸ a a rului.18: Patrulater circumscris Atunci folosind proprietatea punctelor de pe bisectoare de a se afla la aceeasi ¸ distanta fata de laturile unghiului se obtine ¸˘ ¸˘ ¸ d(O.e.4 Un patrulater este circumscriptibil dac˘ si numai dac˘ suma ¸ a ¸ a lungimilor laturilor opuse este aceeasi. PROPOZITIA 1. ¸ . pentru c˘ sunt dreptunghice a si au laturile respectiv egale. PATRULATERE CIRCUMSCRIPTIBILE 19 A B O D C Figura 1.4. AB) = d(O. deoarece stim c˘ tangentele duse dintr¸ a ¸ a un punct la un cerc au aceeasi lungime. a Demonstratie. Dac˘ un patrulater circumscris unui cerc este trapez atunci ¸ a punctele de contact cu cercul ale bazelor si centrul cercului sunt colineare. ¸ PROPOZITIA 1. ¸ 1.

ceea ce ne arat˘ coliniaritatea celor trei puncte.d. a ¸ ¸ a 1.5 Probleme de coliniaritate 1. mijloacele segmentelor cuprinse ˆntre vˆ rfuri ı a¸ ı a si ortocentru. Dac˘ trapezul este isoscel se obtine proprietatea anuntat˘ . a 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA A O E D I B F Figura 1. picioarele ˆnˆ ltimilor . q.1 Metode de demonstrare a coliniarit˘ tii unor puncte a¸ Coliniaritatea a trei puncte se poate demonstra prin mai multe metode: .e.Dar triunghiul DOC este dreptunghic cu unghiul ¸ drept DOC. folosind transı a form˘ rile geometrice. Obtinem astfel congruenta unghiurilor ¸˘ ¸ ¸ EOD ≡ DOI si IOC ≡ COF .1 Cercul lui Euler Cercul lui Euler sau cercul celor 9 puncte este cercul ce trece prin mijloacele laturilor unui triunghi .4. Atunci se observ˘ c˘ unghiul EOF este alungit. adic˘ m˘ sura lui este a a a a ◦ 180 .19: Trapez circumscris C Congruente sunt si triunghiurile ∆OIC ≡ δOF C (se poate demonstra tot folo¸ sind cazul 3 de congruenta a triunghiurilor). ¸ Centrul lui se g˘ seste la mijlocul segmentului HO ( H este ortocentrul. a 2. ¸ a a Vom demonstra conciclitatea celor 9 puncte ˆn capitolul urm˘ tor. CI = CF obtinem ¸ DE · CF = OI 2 = r2 .5.20 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. O estea ¸ centrul cercului circumscris) si are raza egal˘ cu jum˘ tatea razei cercului circumscris.ˆ triunghiul dreptunghic DOC segmentul OI este ˆn˘ ltime pe ipotenuz˘ si cum In ı a¸ a¸ DI = DE. AE · BF = r2 .

B1 picioarele ˆn˘ ltimilor din In a ı a¸ vˆ rfurile A si B. prin utilizarea axiomei 6 de incidenta (sau de situare): Dac˘ dou˘ plane distincte a a au un punct comun atunci intersectia lor este o dreapt˘ . folosind identitatea AB = AC + CB. cu ajutorul unghiului alungit. folosind postulatul lui Euclid: Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o paralel˘ si numai una la acea dreapt˘ . utilizˆ nd reciproca teoremei unghiurilor opuse la vˆ rf. a a 8. M3 (z3 ) sunt colineare z3 − z1 ∈ R. not˘ m cu A1 . dac˘ si numai dac˘ a¸ a z2 − z1 1. ı ¸ a 5. 4. a)Dac˘ triunghiul ABC este isoscel sau dreptunghic. folosind transform˘ ri geometrice. AC. centrul de greutate G si centrul ¸ cercului circumscris triunghiului sunt coliniare. M2 (z2 ). a¸ a 6.5. dreapta lui Simpson Dreapta lui Euler ˆ TEOREMA 1.5. a 11. Dreapta determinat˘ de cele trei puncte se numeste dreapta lui Euler. prin metoda vectorial˘ .1. etc. folosind numerele complexe: punctele M1 (z1 ). iar picioarele medianelor din aceste vˆ rfuri sunt A si B . me¸ a a diatoare. a 13. ¸ a 10. 9. identificarea apartenentei punctelor la o dreapt˘ remarcabil˘ (linie mijlocie. prin metoda analitic˘ . utilizˆ nd reciproca teoremei lui Menelaus. a a b)ˆ cazul triunghiului oarecare ABC. a a 3. bisectoare. Triunghiua ¸ a ¸ rile HAB si OA B pentru c˘ au laturile paralele. BC sunt segmente de dreapt˘ . folosind unicitatea perpendicularei dintr-un punct pe o dreapt˘ . a 2. atunci cele ¸ a trei puncte se afl˘ pe o median˘ . a ¸ Demonstratie.14 In orice triunghi ortocentrul H. a 12. at 7. PROBLEME DE COLINIARITATE 21 1. Folosind teorema fundamental˘ a ¸ a a .2 Teorema lui Euler. cu ajutorul propriet˘¸ilor paralelogramului. unde AB.) ˆn configuratia respectiv˘ .

d. ¸ Atunci DEC = DM C = 90◦ − DCM = 90◦ − F AM = F M A = F EA. OA OB AB OA Dar punctul G ˆmparte mediana ˆn raportul ı ı AG GA = 2. H.e. Consider˘ m un punct M pe cercul circumscris triunghiului ABC ¸ a si not˘ m proiectiile ortogonale ale acestuia pe laturile BC. G.22 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. q. dar si M EDC este inscriptibil. AB cu D. . Dreapta care contine punctele coliniare din teorema anterioar˘ se numeste dreapta ¸ a ¸ lui Simpson. a Dreapta lui Simpson TEOREMA 1. Demonstratie. F BDM sunt inscriptibile pentru c˘ au unghiurile opuse a suplementare. AC.15 Proiectiile ortogonale ale unui punct de pe cercul circumscris tri¸ unghiului ABC pe laturile acestuia sunt coliniare. GEOMETRIE SINTETICA PLANA asem˘ n˘ rii se obtine: a a ¸ HA HB AB HA = = =2⇒ = 2. Patrulaterele AEM F.20: HGA sunt asemenea conform cazului al doilea de asem˘ nare si rezult˘ a ¸ a OGA = AGH. E. Atunci triunghiurile OGA si ¸ A B1 B’ H G B A1 O A’ C Figura 1. ceea ce implic˘ coliniaritatea punctelor O. respec¸ a ¸ tiv F .

Perpendicularele ˆn D ı pe (BC). ˆn E pe (AC) ¸ a ı ı si ˆn F pe (AB) sunt concurente.16 (TEOREMA LUI CARNOT) Fie un triunghi ABC. EM A. PROBLEME DE COLINIARITATE 23 F A E M B D C Figura 1. F ∈ (AB).3 Relatia lui Carnot ¸ TEOREMA 1. AM F . (1. Se formeaz˘ triunghiurile dreptunghice DM B.28) Relatia (1.31) (1. ceea ce implic˘ coliniari¸ a a tatea punctelor D. D ∈ (BC). EM C. ¸ ı a DM C. q. “⇒” Presupunem c˘ perpendicularele ˆn D pe (BC).32) .5.21: Obtinem DEC = F EA.28) se numeste relatia lui Carnot.30) (1.d.29) CM 2 = M D2 + DC 2 .1.e. 1. care sunt unghiuri opuse la vˆ rf.5. (1. F . E ∈ (AC). (1. E. ˆn E pe (AC) si ˆn F pe (AB) sunt concurente dac˘ si numai dac˘ ı ¸ ı a¸ a DB 2 − DC 2 + EC 2 − EA2 + F A2 − F B 2 = 0. F M B pentru care vom scrie teorema lui Pitagora obtinˆ nd relatiile: ¸ a ¸ BM 2 = M D2 + DB 2 . CM 2 = M E 2 + EC 2 . ¸ ¸ ¸ Demonstratie. AM 2 = M E 2 + EA2 .

BM 2 = F M 2 + F B 2 .34) Vom aduna aceste trei relatii si se va obtine relatia lui Carnot. ¸ ¸ ¸ ¸ “ ⇐ Presupunem c˘ relatia lui Carnot este adev˘ rat˘ . CM 2 − AM 2 = EC 2 − EA2 .24 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. (1. E. AM 2 − BM 2 = F A2 − F B 2 . ı .23: C laturile triunghiului construite ˆn punctele D. GEOMETRIE SINTETICA PLANA A F M E B D Figura 1.33) (1. F nu sunt concurente. Scazˆ nd relatiile dou˘ cˆ te dou˘ obtinem: a ¸ a a a ¸ BM 2 − CM 2 = DB 2 − DC 2 . dar perpendicularele pe a ¸ a a A F N E M B D Figura 1.22: C AM 2 = F A2 + F M 2 .

folosind de definitia dreptelor concurente. Conform ipotezei: DB 2 − DC 2 + EC 2 − EA2 + F A2 − F B 2 = 0. F coincid. folosind reciproca teoremei lui Ceva. 5. folosind ecuatiile analitice ale dreptelor. 2. D: a ¸ DB 2 − DC 2 + EC 2 − EA2 + N A2 − N B 2 = 0.e. de exemı a plu cea construit˘ ˆn punctul D si cea din E.6 Probleme de concurenta ¸˘ 1. putem scrie relatia lui Carnot pentru punctele N.35) 1. pentru concurenta a trei drepte. AF = n si relatia anterioar˘ va fi a ¸ ¸ a (n + x)2 − m2 = n2 − (m + x)2 ceea ce implic˘ x = 0. E.36) (1. adic˘ punctele N. Sc˘ zˆ nd (1. adic˘ s˘ ar˘ tam c˘ exist˘ un punct ¸ a a a a a comun dreptelor.1 Metode de demonstrare a concurentei unor drepte ¸ Pentru a demonstra concurenta a dou˘ sau mai multe drepte putem folosi una dintre ¸ a urm˘ toarele metode: a 1.28) si (1.d.1.6. prin metoda analitic˘ . rezult˘ : a a ¸ a N A2 − N B 2 = F A 2 − F B 2 . (1.6. PROBLEME DE CONCURENTA ¸˘ 25 Perpendicularele construite ˆn dou˘ dintre aceste puncte sunt concurente. N F = x. demonstr˘ m c˘ se intersecteaz˘ dou˘ cˆ te dou˘ ¸ a a a a a a si aria poligonului obtinut este 0.36). a a q. concurenta a trei drepte const˘ ˆn a ar˘ ta c˘ punctul de intersectie a dou˘ drepte ¸ aı a a ¸ a apartine si celei de a treia drepte. ¸ 4. Conform implicatiei directe a ¸ ¸ care a fost demonstrat˘ . aı ¸ ¸˘ Not˘ m proiectia punctului M pe latura AB cu N . Punctul lor de concurenta va fi M . pentru a demonstra concurenta a trei drepte putem s˘ folosim teoremele referi¸ a ı toare la concurenta liniilor importante ˆn triunghi. ¸ ¸ 3. Not˘ m BN = m. a ¸ 6. ¸ ¸ .

AABC CF AAM C ME = AABC BE (1. D ∈ (BC). F ∈ (AB).2 Teoremele lui Gergonne TEOREMA 1.17 (TEOREMA LUI GERGONNE) Fie un triunghi ABC.26 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. AD BE CF (1.37) Demonstratie. GEOMETRIE SINTETICA PLANA 1. Se formeaz˘ astfel triunghiurile asemenea AGD si M ID.6. ABM C aria triunghiului BM C si cu AABC aria triunghiului ¸ ABC. E ∈ (AC).38) ha AD Se obtine: ¸ ABM C MD = (1.39) AABC AD Prin procedee analoage se pot obtine: ¸ Se observ˘ c˘ a a AAM B MF = . Not˘ m cu ha distanta de la punctul A la BC. (1. pentru care putem a ¸ scrie: da MD = . A E F M B C D Figura 1.40) (1. ¸ a AABC ha Se construiesc ˆn˘ ltimile AG pentru triunghiul ABC si M I pentru triunghiul ı a¸ ¸ BM C.41) .24: Teorema lui Gergonne da ABM C = (au aceeasi baz˘ . BE si CF a ¸ sunt concurente ˆn punctul M atunci: ı DM EM F M + + = 1. Dac˘ AD. cu da distanta de ¸ a ¸ ¸ la punctul M la BC.

Dac˘ M. TEOREMA 1.d. atunci are loc relatia: ¸ AB 2 BM · BN = AC 2 CM · CN A (1. AN sunt ceviene ˆn triunghiul ABC. ¸ ¸ 1. 5AB · AD sin x. CP sunt concurente ˆn punctul ı lui Gergonne. N. AN M = t. 5AD · DC sin(z) = 0.e. Calcul˘ m ariile triunghiurilor: a AABD = 0.19 (TEOREMA LUI STEINER) Dac˘ AM.40). Not˘ m m˘ surile unghiurilor: BAM = CAN = x.25: Teorema lui Steiner Demonstratie.3 Teorema lui Steiner TEOREMA 1. PROBLEME DE CONCURENTA ¸˘ 27 adunˆ nd relatiile (1.39). M AN = ¸ a a y. 5AC · AD sin(x + y). BN. (1.18 (PUNCTUL LUI GERGONNE) Fie cercul ˆnscris ˆn triunghiul ABC.41) vom obtine: a ¸ ¸ 1= ABM C AAM C AAM B DM EM F M + + = + + . Pentru demonstratie se foloseste reciproca teoremei lui Ceva.6.1. 5AD · BD sin(180◦ − z) = 0. (1. AADC = 0. P sunt punctele de tangenta ı ı a ¸˘ ale cercului cu laturile triunghiului. egal ˆnclinate fata de bisectoarea a ı ı ¸˘ unghiului A.42) B M N C Figura 1. atunci AM.44) .(1.43) (1.6. AM N = z. AABC AABC AABC AD BE CF q.

e. AAEC = 0. EC AC sin x ˆ Inmultind relatiile (1.45) si (1.47) (1. (1. 5AE · BE sin t = 0. care se aplic˘ ˆn triunghiuri dreptunghice. a aı Acum prezent˘ m generalizarea ei. ¸ ¸ ¸ ¸ (1. 5AE · EC sin(180◦ − t) = 0. a A h O B D E Figura 1.d. 5AE · AC sin x.46) (1.1 Teorema Pitagora generalizat˘ a Este bine cunoscut˘ teorema lui Pitagora. AN din teorema lui Steiner sunt si egal ˆnclinate fata de laturile ¸ ı ¸˘ triunghiului care pleac˘ din acelasi vˆ rf cu ele. numit˘ si teorema cosinusului.47) : Imp˘ ¸ ¸ ¸ BE AB sin(x + y) = .46) si (1.7. a ¸ a Un exemplu de ceviene izogonale sunt ˆnaltimea dintr-un vˆ rf si diametrul cercuı ¸ a ¸ lui circumscris triunghiului.28 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. ı .7 Relatii metrice ˆn triunghi si patrulater ¸ ı ¸ 1. ˆ artim relatiile (1. dus din vˆ rful respectiv. care se poate aplica a a¸ ˆn orice triunghi. 5AE · AB sin(x + y).45) Cevienele AM. Se numesc ceviene izogonale.26: Ceviene izogonale C 1.48) obtinem concluzia teoremei. DC AC sin(x + y) Preced˘ m analog pentru: a AABE = 0.48) q. GEOMETRIE SINTETICA PLANA ˆ artim aceste relatii si se obtine: ¸ ¸ ¸ Imp˘ ¸ BD AB sin x = .

(1. AB 2 = AC 2 + BC 2 − 2BC · DC.e. Egalit˘¸ile (1. Se ˆnlocuieste ˆn (1.ˆ 1. C este un unghi ascutit si D = prBC A. AB 2 = AC 2 + BC 2 − 2BC · DC. Demonstratie.49) AD si BD date de (1.52) se obtine: ı ¸ ¸ ¸ AB 2 = AC 2 − DC 2 + (DC − BC)2 . aı ¸ ¸ atunci: AB 2 = AC 2 + BC 2 − 2BC · DC.51) .50) si (1.50) si (1.49) (1. atunci B ∈ (DC). Vom discuta 3 cazuri: ¸ ˆ a) unghiul B este ascutit. RELATII METRICE IN TRIUNGHI SI PATRULATER ¸ ¸ 29 ˆ TEOREMA 1.7.49) AD si BD date de egalit˘¸ile (1.27: teorema lui Pitagora generalizat˘ a C ABD si ADC fiind dreptunghice vom aplica teorema Pitagora: ¸ AB 2 = AD2 + BD2 AD2 = AC 2 − DC 2 BD = BC − DC.d.50) (1. ˆ a) unghiul B este obtuz. not˘ m cu D = prBC A. c) pentru B unghi drept se aplic˘ Pitagora.51) atunci ı ¸ ı ¸ at ¸ AB 2 = AC 2 − DC 2 + (BC − DC)2 .52) ˆ Inlocuind ˆn (1. atunci D ∈ (BC) Triunghiurile ¸ a A B D Figura 1.49) si (1.20 Dac˘ ˆn triunghiul ABC. a q. (1.50) r˘ mˆ n at ¸ a a adev˘ rate si a ¸ BD = DC − BC.

30 ˘ ˘ CAPITOLUL 1.28: teorema lui Pitagora generalizat˘ a 1.29: teorema Stewart laturilor BC = a. AB = c. Fie P un punct pe latura [BC] care divide latura ˆn dou˘ segmente cu lungimile BP = x.e. a a TEOREMA 1.21 (TEOREMA LUI STEWART) Fie un triunghi ABC cu lungimile A c p b x y B P C a Figura 1.53) Demonstratie. ¸ ¸ ı ı ¸ q. Atunci: a(p2 + xy) = b2 x + c2 y. . AC = b. Aplic˘ m teorema Pitagora generalizat˘ ˆn triunghiurile ABP si ¸ a aı ¸ AP C corespunz˘ toare unghiurilor suplementare AP B. GEOMETRIE SINTETICA PLANA A B D C Figura 1. P C = y.d. Lungimea segmentului AP ı a o vom nota cu p.7.2 Relatia lui Stewart ¸ Teorema lui Stewart furnizeaz˘ o relatie ˆntre lungimile laturilor unui triunghi si a ¸ ı ¸ lungimea segmentului dintr-un vˆ rf la un punct de pe latura opus˘ . dar nu ˆnainte de a le ˆnmulti cu y respectiv x. respectiv AP C si adun˘ m a ¸ a relatiile obtinute. (1.

• triunghiul BED: 4EF 2 = 2(BE 2 + ED2 ) − BD2 .e.4 Relatia lui Euler pentru patrulatere ¸ TEOREMA 1. BE.61) ˆnmultite a ¸ ¸ ı ¸ cu 2 si se obtine (1.56).ˆ 1. (1. c = AB. DE. Atunci: 2(b2 + c2 ) − a2 4 unde ma = AM. F C.55) se numeste relatia lui Euler pentru patrulatere.7. (1. E mijlocul diagonalei AC si F mijlocul ¸ lui BD.(1. (1. b = AC.58).54) ˆ COROLARUL 1. • triunghiul AF C: 4EF 2 = 2(AF 2 + F C 2 ) − AC 2 . a a 1. Atunci: AB 2 + BC 2 + CD2 + AD2 = AC 2 + BD2 + 4EF 2 . (1. (1.1 Intr-un triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunz˘ toare a unghiului drept este egal˘ cu jum˘ tate din lungimea ipotenuzei. m2 = a (1. • triunghiul ADC: 4DE 2 = 2(AD2 + CD2 ) − AC 2 . teorema medianei stabileste o relatie ˆntre lungimea unei meIn a ¸ ¸ ı diane dintr-un triunghi si lungimile laturilor triunghiului.60).55) Relatia (1.58) (1.59) cu relatiile (1.55).57) (1. Se construiesc AF.7. ¸ ¸ q. TEOREMA 1.23 Fie patrulaterul ABCD. • triunghiul BCD: 4CF 2 = 2(BC 2 + CD2 ) − BD2 .3 Teorema medianei ˆ geometria plan˘ . ¸ ¸ ¸ Demonstratie.22 Fie triunghiul ABC cu M mijlocul laturii (BC). (1.56) . RELATII METRICE IN TRIUNGHI SI PATRULATER ¸ ¸ 31 1.59) (1. • triunghiul ABC: 4BE 2 = 2(AB 2 + BC 2 ) − AC 2 . a = BC.7. Teorema medianei este un ¸ caz particular al teoremei lui Stewart.57).60) (1.d.61) Se adun˘ relatiile (1. Vom folosi teorema medianei ¸ ˆn: ı • triunghiul ABD: 4AF 2 = 2(AB 2 + AD2 ) − BD2 .

32 ˘ ˘ CAPITOLUL 1. GEOMETRIE SINTETICA PLANA .

ı a Transform˘ rile geometrice sunt ˆn esenta functii. indiscutabil. Aristotel. ¸ ı Pe aceeasi linie s-a situat D.Capitolul 2 Transform˘ ri geometrice a Istoria matematicii consemneaz˘ c˘ transform˘ rile geometrice au fost folosite pentru a a a obtinerea primelor demonstratii ale unor teoreme de geometrie. teore¸ a a ı a mele: unghiurile opuse la vˆ rf sunt congruente. transform˘ rile geometrice se pot compune. Exist˘ multe ¸ a a situatii ˆn care multimea transform˘ rilor geometrice de un anumit tip este ˆnchis˘ ¸ ı ¸ a ı a 33 . ¸ ¸ a ı Desi transform˘ rile geometrice erau folosite de mult timp ˆn rezolvarea unor pro¸ a ı bleme de geometrie. El a ˆnlocuit ideea de miscare cu ceea de figuri congruente. Euclid. diametrul ˆmparte cercul ˆn dou˘ p˘¸i congruente s.a. ˆn diminuarea ponderii transform˘ rilor geometrice ˆn unele proa ı a ı grame analitice si manuale. suprapunere. considerˆ nd obiectele matematicii ca entit˘¸i abstracte. Acest fapt indic˘ aa ¸ ¸ a posibilitatea de a introduce ˆn geometrie transform˘ rile geometrice. a a folosind ideea de miscare. Aristotel a eliminat miscarea din geometrie si deci si transform˘ rile a ¸ ¸ ¸ a geometrice. unghiurile de la baza unui triunghi a isoscel sunt congruente. ı ı a at ¸ Mai tˆ rziu. cona aa ¸ a form conceptiei lui Platon. cˆ nd figurile a ¸ a a geometrice au fost concepute ca multimi de puncte. greu de explicitat si de motivat. ¸ ¸ Astfel se afirm˘ c˘ Thales din Milet a demonstrat prin suprapunerea figurilor. tradus˘ ast˘ zi ˆn aceea de transformare geometric˘ . ¸ aı ¸ a ¸ ¸ transformare a figurilor. ¸ Ca orice alte functii. ¸ Intuitia asigur˘ ˆntelegerea de c˘ tre elevi a notiunilor de miscare. ele nu au fost gˆ ndite ca functii decˆ t relativ recent. Hilbert ˆn constructia sistemului cunoscut de axiome ¸ ı ¸ ale geometriei. Aceast˘ conceptie a at a ¸ a fost concretizat˘ de Euclid prin celebra sa carte ”Elementele”. Studiul lor este calea principal˘ a ı ¸˘ ¸ a pe care notiunea de functie p˘ trunde ˆn geometrie. ˆn lumea formelor ideale. ı ¸ Predarea geometriei ˆn spiritul axiomaticii lui Hilbert sau a lui Birkhoff este imı plicat˘ . ˆn care geometria a ı este construit˘ f˘ r˘ utilizarea ideii de miscare pentru c˘ aceasta nu poate exista. ceea ce favorizeaz˘ ˆntelegerea ulterioar˘ a unor concepte aı ¸ a fundamentale din geometrie sau ofer˘ o cale de a p˘ trunde ˆn corpul teoremelor geoa a ı metrice f˘ r˘ supozitii complicate.

C) + d(C. ceea ce permite utilizarea ei ˆn a a ¸ ı clasele a VI-a si a VII-a. Amintim grupul translatiilor.. TRANSFORMARI GEOMETRICE la compunere. T B) = k · d(A. a Primele obiective operationale care se urm˘ resc ˆn predarea temei respective sunt: ¸ a ı .construirea imaginii unei figuri printr-o transformare geometric˘ . B) ≥ 0 si d(A. ¸ ¸ . A) 3.remarcarea elementelor care determin˘ o transformare geometric˘ : centrul sia a metriei. ı a a . ˆ functie de timpul disponibil. centrul si unghiul rotatiei. notat cu a ¸ ¸ ¸ S. T B) = d(A. B).34 ˘ CAPITOLUL 2. d(A. adic˘ p˘ streaz˘ distanta ˆntre puncte si a a a ¸ ı ¸ a se numeste asem˘ nare dac˘ ¸ a d(T A.Transform˘ rile geometrice compatibile cu structura metric˘ ¸ a a sunt interesante si bogate ˆn propriet˘¸i. a Aplicatia T : S → S se numeste izometrie dac˘ ¸ ¸ d(T A. d(A. orice izometrie este compunerea a cel mult a trei simetrii axiale. d(A. B) = d(B. a ¸ a a Gˆ ndim spatiul fizic obisnuit ca o multime de elemente numite puncte. Dou˘ asemenea clase de transform˘ ri sunt ¸ ı at a a studiate cu prec˘ dere: izometriile si asem˘ n˘ rile. B). B) = 0 dac˘ si numai dac˘ A ≡ B. Distanta este o aplicatie . etc. Asadar transform˘ rile geometrice furnizeaz˘ ¸ a a ¸ a a exemple netriviale de grupuri. formˆ nd un grup. grupul rotatiilor de a ¸ ¸ acelasi centru.construirea imaginii unui punct printr-o anume transformare geometric˘ . a ¸ a ¸ a Aceast˘ structur˘ are si un accentuat caracter intuitiv. se poate aborda structura grupal˘ a transform˘ rilor In ¸ a a geometrice si teoreme de exprimare a unor transform˘ ri geometrice ca o compunere ¸ a de transform˘ ri mai simple. B) ≤ d(A. B. a Prin atingerea acestor obiective elevii cap˘ t˘ deprinderea de a folosi transform˘ rile aa a ı geometrice ˆn rezolvarea problemelor. De exemplu. ¸ 2. fapt ce faciliteaz˘ ˆntelegerea notiunii abstracte de aı ¸ ¸ grup la algebr˘ si care indic˘ rolul integrator al transform˘ rilor geometrice cu algebra a¸ a a abstract˘ . B).determinarea punctelor ce corespund printr-o transformare care duce o figur˘ a ˆntr-o alt˘ figur˘ . cu urm˘ toarele propriet˘¸i: ¸ ¸ a at a¸ a 1. a . oricare ar fi punctele A. adic˘ multiplic˘ distanta cu un factor real strict pozitiv k. grupul asem˘ n˘ rilor. C ∈ S. O structur˘ geometric˘ suficient de simpl˘ si ˆn acelasi timp cu multe propriet˘¸i a a a¸ ı ¸ at este structura metric˘ a planului (spatiului) dat˘ de distanta dintre dou˘ puncte. a a ¸ .

care poate fi apoi prezentat˘ si pe o plansa preg˘ tit˘ anterior. Ei deseneaz˘ m˘ surˆ nd cu rigla sau eventual cu ¸ a ¸ a a a compasul (dac˘ sunt familiarizati cu acest instrument) o figur˘ asem˘ n˘ toare cu a¸ ¸˘ a a figura 2. unghiuri si propriet˘¸ile lor se de¸ at monstreaz˘ geometric pe baza axiomelor si teoremelor simple de geometrie.a. sau rotatie. CC etc. SIMETRII 35 Orice izometrie este o asem˘ nare particular˘ (k = 1). respectiv. rotatia).1 Simetrii ˆ mod natural trebuie s˘ ˆncepem cu studiul simetriilor ˆn plan.2. translatia. apoi trecerea la stabilirea ¸ ¸ propriet˘¸ilor generale ale izometriilor. cu elemente geometrice simple: puncte. se face ˆntˆ i studiul detaliat al izometriilor apoi cel al ¸ ı ¸ ı a asem˘ n˘ rilor. BB . ¸ ı Simetria fa˘ de un punct ˆn plan a ı a • Putem ˆncepe prin a cere elevilor (clasa a VI-a) s˘ deseneze mai multe sega a a mente care au acelasi mijloc O. a a Totusi ˆn mod obisnuit. at ˆ urma analizei modalit˘¸ilor de a concepe predarea transform˘ rilor geometrice In at a ˆn diferite programe si manuale se pot distinge dou˘ puncte de vedere: sintetic si ı ¸ a ¸ vectorial. propriet˘¸ile obtinˆ ndu-se ¸ at ¸ a prin combinarea elementelor de algebr˘ vectorial˘ cu elemente de geometrie analia a tic˘ . etc. la fel C este simetricul ¸˘ ¸˘ lui C fata de O s. ¸ a a 2.d. apoi s˘ trecem la In aı ı a spatiu. a ˆ cele ce urmeaz˘ vom explora succesiv ambele puncte de vedere pentru fiecare In a din izometriile remarcabile si apoi pentru asem˘ n˘ ri.1. si repet˘ m modul de constructie al punctelor A . B . c˘ B este simetricul punctului B fata de O. sau simetrie central˘ . transform˘ rile geometrice se definesc ˆn mod direct. drepte. ¸ .1. a ¸ Al doilea punct de vedere se refer˘ la introducerea transform˘ rilor geometrice pe a a baza notiunii de vector sau prin expresiile lor analitice.m. plane. Teoreme asem˘ n˘ toare a a a a pentru izometrii. a ı Conform primului. de exemplu. ¸˘ ¸ a ¸ a • Subliniem c˘ O este mijlocul pentru segmentele AA . orice izometrie este ¸ ¸ a compunerea a cel mult trei simetrii axiale ne arat˘ c˘ e recomandabil˘ mai ˆntˆ i stua a a ı a dierea izometriei particulare (simetria. orice izometrie a planului care p˘ streaz˘ orientarea a a este sau o translatie.1. Aceast˘ ordonare pe lˆ ng˘ avantajul didactic evident de a se trece de a a a a a la simplu la mai complicat este dictat˘ si de faptul c˘ orice asem˘ nare este compua¸ a a nerea unei izometrii cu o omotetie (o asem˘ nare particular˘ ).analitic. ı a • Cu notatiile introduse ˆn figura 2. vom spune c˘ A este simetricul punctului A ¸ a fata de O.

¸ simetricul oric˘ rui punct de pe d se afl˘ pe d. din paralelogramul ABA B (diagonalele se ˆnjum˘ t˘¸esc) ı a at constat˘ m c˘ segmentul A B este congruent cu segmentul AB. Deci simetrica unei drepte fata de un punct O se obtine ¸˘ ¸˘ ¸ construind simetricele a dou˘ puncte distincte ale ei si apoi unindu-le. a . TRANSFORMARI GEOMETRICE C’ D B A A’ O C B’ D’ Figura 2.1: Simetria fata de un punct ¸˘ • Fix˘ m apoi definitia formal˘ : a ¸ a simetricul unui punct M fata de un punct O este un punct M . a ¸ • Observ˘ m c˘ dac˘ M este simetricul fata de O al punctului M .36 ˘ CAPITOLUL 2. • Alternativ. • Revenind la figura 2. simetricul lui O este O. a a • Fie acum d o dreapt˘ oarecare din plan. a ı ¸ Aici sau la o reluare ˆntr-o clas˘ superioar˘ aceast˘ asociere o vom numi simetrie ı a a a de centru O si o vom nota prin SO .1. scriind ¸ A = SO (A). unde I este transformarea identic˘ a planului si a a ¸ vom spune c˘ SO este transformare involutiv˘ . La fel dreapta A C este simetrica a a dreptei AC fata de O. B = SO (B). pentru a preg˘ ti ideea de functie putem spune c˘ oric˘ rui punct M a ¸ a a din plan putem s˘ -i asociem un punct M . atunci simetricul a a a ¸˘ fata de O al punctului M este chiar M . adic˘ simetria a a a fata de O (numit˘ si simetrie de centru O. Dac˘ ea trece prin O. ¸˘ a¸ a • Spunem apoi c˘ dreapta A B este simetrica dreptei AB fata de punctul O si a ¸˘ ¸ subliniem c˘ ea este paralel˘ cu dreapta AB. astfel c˘ O este ¸˘ a mijlocul segmentului M M . ¸˘ 2 Mai tˆ rziu vom scrie SO = I. lui O i se a a ¸˘ asociaz˘ O ˆnsusi. pentru a indica centrul de simetrie. sau simetrie central˘ ) este o izometrie. Cu alte cuvinte. simetricul s˘ u fata de O. etc. simetrica ei fata a a ¸˘ de punctul O coincide cu ea ca multime (nu punct cu punct). Vom spune c˘ O situat pe d este a a a centru de simetrie pentru figura format˘ din dreapta d.

2.3: Centru de simetrie Din figura 2. figura 2.2. Figura F = d ∪ d are proprietatea c˘ simetricul oric˘ rui punct a a a al ei fata de O este tot pe ea. ¸ d D O δ A B d’ C δ Figura 2. SIMETRII 37 d d’ O Figura 2. adic˘ dreapta are o a infinitate de centre de simetrie.2 rezult˘ c˘ figura format˘ din reunirea a dou˘ drepte paralele are a a a a o infinitate de centre de simetrie.1. Reunind aceste dou˘ drepte a a . ¸ a a dac˘ simetricul fata de O al oric˘ rui punct al figurii F se afl˘ ˆn F . Figura format˘ din dou˘ drepte care se intersecteaz˘ ˆn O are ca centru de simetrie a a aı pe O si numai pe el. situate pe o dreapt˘ .2: Simetrica unei drepte fata de un punct ¸˘ Presupunem c˘ O nu este situat pe d.1 Spunem c˘ o figur˘ F admite ca centru de simetrie un punct O. a ¸˘ a aı Dup˘ cum am v˘ zut mai sus: a a -oricare punct al unei drepte este centru de simetrie pentru ea. Vom spune c˘ O este centru de simetrie ¸˘ a al figurii F . Cele observate pot fi formulate astfel: DEFINITIA 2. Simetrica dreptei d fata de O este o dreapt˘ a ¸˘ a d paralel˘ cu d.

1) ¸ ¸˘ Aceste formule se numesc ecuatiile simetriei fata de origine. y = 2y0 − y.2) Aceste formule pot fi luate ca definitie a simetriei centrale. −y) = E(x. ı ¸ ı a ˆ Intr-o abordare vectorial-analitic˘ a geometriei. aceeasi relatie de definire a simetriei ¸ ¸ fata de O conduce a formulele ¸˘ x = 2x0 − x. duce o dreapt˘ ˆntr-o a a ¸˘ a a aı dreapt˘ paralel˘ cu ea si c˘ este izometrie. ¸ Simetria fata de o dreapt˘ ˆn plan ¸˘ aı a Pentru a introduce definitia acestei transform˘ ri geometrice la clasa a VI-a putem ¸ ˆncepe cu urm˘ toarea semiexperienta: ı a ¸˘ . y) are originea a¸ a ca centru de simetrie dac˘ si numai dac˘ E(−x. Cel ¸ ı mai simplu este s˘ lu˘ m originea sa ˆn O. paralelogramul are un singur centru de simetrie. definit˘ de relatia vectoa ¸˘ ¸ a ¸ rial˘ de mai sus. In Unghiul. Centrele de simetrie sunt importante ˆn aplicatiile geometriei ˆn practic˘ . a Dac˘ O are coordonate oarecare (x0 . y = −y (2. nu are centru ı ¸ a a de simetrie. y). a a ¸ a Remarc˘ m c˘ relatiile vectoriale au avantajul de a da informatii mai multe ˆntr-o a a ¸ ¸ ı form˘ condensat˘ . astfel ca OA = −OA. simetria fata de un punct O se a ¸˘ poate defini astfel: −→ − − → simetricul lui A fata de O este un punct A . a a Pentru a deduce ecuatiile simetriei vom introduce un reper cartezian ˆn plan.38 ˘ CAPITOLUL 2. ˆnteles ca reuniunea a dou˘ semidrepte cu originea comun˘ . ¸ a ˆ particular. ¸˘ Gˆ ndim simetria fata de O direct ca aplicatie: A → A . y ) . y0 ).3). a a ı Fie A(x. Relatia vectorial˘ de definire a simetriei fata de O con¸ ¸ a ¸˘ duce la: x = −x. Fie B simetricul fata de O al unui punct B diferit de A. dar formˆ nd un anumit unghi cu primele dou˘ a ı a a obtinem o figur˘ cu un singur centru de simetrie ( figura 2. TRANSFORMARI GEOMETRICE cu alte dou˘ drepte paralele ˆntre ele. (2. y) si A (x . a a a a a Rezult˘ c˘ o figur˘ din plan descris˘ de o expresie algebric˘ E(x. a ¸˘ Egalit˘¸ile vectoriale at − → −→ −→ − − − − → − − → − → A B = OB − OA = OA − OB = −AB ne arat˘ c˘ simetria fata de O p˘ streaz˘ coliniaritatea punctelor.

B A Q P A’ M’ C’ D’ B’ M R C S d D Figura 2.m. a • Dezdoim coala si unim cu o linie colorat˘ fiecare pat˘ cu urma l˘ sat˘ de ea la ¸ a a a a ˆndoirea colii.d. ¸˘ ı ¸ . Preciz˘ m apoi.a. ı a ¸ • Cerem elevilor s˘ m˘ soare. pentru fiecare pat˘ ˆn parte.2.patru pete mici de ı a a cerneal˘ .4: Simetria fata de o dreapt˘ ¸˘ a Vom spune c˘ A este simetricul lui A fata de dreapta d si c˘ B este simetricul a ¸˘ ¸ a lui B fata de dreapta d. dac˘ e cazul. ¸˘ ¸ • Punctul A se mai poate construi astfel: Ducem din A perpendiculara pe d si prelungim segmentul (AP ) cu un segment ¸ (P A ) ≡ (AP ).1. (DS) ≡ (SD ). (BQ) ≡ (QB ). cum se efectueaz˘ aceast˘ constructie cu rigla si a a a a ¸ ¸ compasul. s. BB . inroducem notatii si a ı ¸ ¸ afirm˘ m c˘ dreptele AA . a ı • Reprezent˘ m coala cu care am lucrat ca ˆn figura 2. CC si DD sunt perpendiculare pe d si c˘ a a ¸ a ¸ (AP ) ≡ (P A ). SIMETRII 39 • ˆn partea superioar˘ a unei coli albe de hˆ rtie se fac trei .4. distanta de la ea si de la a a aı ¸ ¸ urma ei la dreapta de ˆndoire. apoi coala se ˆndoaie. • Se constat˘ c˘ simetricul oric˘ rui punct fata de dreapta d este unic determinat. Petele de cerneal˘ vor l˘ sa urme pe partea infea ı a a rioar˘ a colii. Dreptele duse anterior vor a a ı intersecta linia de ˆndoire dup˘ niste puncte. a a a ¸˘ simetricul unui punct de pe d fata de d este el ˆnsusi. Vor constata c˘ aceste distante sunt aproximativ ı a ¸ egale si c˘ dreapta ce uneste o pat˘ cu imaginea ei (cu urma ei) este perpendi¸ a ¸ a cular˘ pe linia de ˆndoire a colii. ı • Tras˘ m cu o alt˘ culoare linia de ˆndoire a colii. (CR) ≡ (RC ).

1 Dac˘ F este simetrica unei figuri F fata de o dreapt˘ d. vom spune c˘ si punctele A si A sunt a ¸˘ a¸ ¸ simetrice fata de dreapta d.2 O figur˘ plan˘ F admite o ax˘ de simetrie d. Observatia 2. A = Sd (A). fix˘ m atentia asupra trapezului isoscel B B AA. iar punctele de pe segmentul AA sunt duse prin Sd ˆn puncte de pe acelasi segment. • Studiem apoi imaginile printr-o simetrie fata de o dreapt˘ dat˘ (numit˘ si sime¸˘ a a a¸ trie axial˘ ) a diferitelor figuri geometrice. Punctele ı de pe segmentul (AB) sunt duse prin Sd ˆn puncte de pe A B .4 rezult˘ c˘ dou˘ puncte sunt simetrice fata de dreapta d. Simetricul oric˘ rui punct ¸ a a de pe cerc fata de M N este pe cerc (diametrul este mediatoarea oric˘ rei coarde ¸˘ a perpendicular˘ pe el). • Orice diametru al cercului este ax˘ de simetrie pentru cerc. Asadar. Aceast˘ observatie poate fi luat˘ ca ¸ a ¸ a definitie. a ¸˘ a Dac˘ A este simetricul lui A fata de d.4. Fie un cerc de centru O si M N un diametru al s˘ u. ¸ • Completˆ nd figura 2. Similar pentru ı (BB ). atunci ¸ a ¸˘ a figura F ∪ F are ca ax˘ de simetrie pe d. ˆ aceast˘ c˘ utare ne a a a a In a ¸ poate ajuta urm˘ toarea observatie. ¸ ı ¸ a • Vom spune ca trapezul ˆn discutie are o ax˘ de simetrie: dreapta d. notat˘ cu Sd . a a ˆ Intrucˆ t punctele A si B sunt arbitrare deducem c˘ simetria fata de o dreapt˘ a ¸ a ¸˘ a este o izometrie. Situatiile prezentate impun urm˘ toarea definitie. dac˘ d a a a ¸˘ a este mediatoarea segmentului ce le uneste. din dou˘ triunghiuri dreptunghice cona a gruente constat˘ m c˘ AB = A B . a . unde este cazul.4 cu linii punctate.40 ˘ CAPITOLUL 2. Vom spune c˘ diametrul M N este ax˘ de simetrie a cercului a a a dat. TRANSFORMARI GEOMETRICE Asociind unui punct din plan simetricul s˘ u fata de dreapta d. congrueta elementelor ce coa ¸ respund prin simetrie axial˘ . ˆn functie de cunostintele elevilor la a ı ¸ ¸ ¸ momentul respectiv. deci cercul admite o a infinitate de axe de simetrie. oricare punct de pe trapez are imaginea prin Sd tot pe trapez. a ¸˘ ı • C˘ ut˘ m apoi alte figuri plane care admit axe de simetrie. a ¸ DEFINITIA 2.Remarc˘ m. ¸˘ • Din figura 2. dac˘ simetricul ¸ a a a a oric˘ rui punct din F fata de d este ˆn F . a a ¸ Revenind la figura 2. obtinem o functie a ¸˘ ¸ ¸ care va fi numit˘ simetria fata de dreapta d.

face situatia ˆn care reperul se alege astfel ¸ ¸ ¸ ¸ ı ˆncˆ t dreapta d s˘ fie una din axele de coordonate. Dreapta d apare ca ax˘ de simetrie pentru a a a a a dou˘ dintre ele. Formulele care se obtin sunt ˆn general ¸ ¸ complicate si nu pot fi retinute. Definitia ei vectorial˘ se poate da folosind vectorul de directie al dreptei ¸ a ¸ a ¸ (axei de simetrie). Rezult˘ c˘ dreapta a are o infinitate de axe de simetrie: dreptele perpendia a culare pe ea. y = −y. ¸ a a a ¸ • Orice dreptunghi are dou˘ axe de simetrie perpendiculare ˆntre ele.1. Not˘ m cu a simetrica ei fata de d. ı Analitic. atunci a coincide cu a si putem spune ca d este ax˘ de simetrie a ¸ a pentru a. la vˆ rf. Ea este recomandabil˘ numai dac˘ insist˘ m s˘ a ı a trat˘ m unitar (vectorial ˆn acest caz) toate transform˘ rile geometrice. SIMETRII 41 De exemplu. pentru care este si bisectoare.mediatoarea sa. b. ca si simetria central˘ . Prin reunirea celor patru drepte a. a a a a a Fie b si b dou˘ drepte paralele si perpendiculare pe d. la o tratare vectorial˘ ¸˘ a a ¸ a a si analitic˘ . atunci a este si ea paralela a a ¸ cu d. ¸ Dac˘ m˘ sura lui α este diferit˘ de 90◦ . ¸ ı a Dac˘ α = 90◦ . Axa lor de simetrie d va fi ¸ a ¸ perpendiculara pe d. atunci a ∪ a este figura format˘ din patru a a a a unghiuri opuse. a . dou˘ cˆ te dou˘ . fie o dreapt˘ a care face un anumit unghi α (diferit de unghiul nul) cu a ¸˘ d si o intersecteaza ˆn O. a axa de simetrie a unei semidrepte este perpendiculara pe ea ˆn originea ei (ˆn baza ı ı observatiei de mai sus). ecuatiile simetriei Sd sunt: ¸ x = x. Dimpotriv˘ . putem exprima coordonatele simeı ¸ tricului unui punct dat fata de o dreapta d. Exceptie. Rezult˘ c˘ figura format˘ din dou˘ drepte paralele admite o ax˘ de simetrie. a ı • prezentarea unor planse cu figuri plane care admit axe de simetrie poate fi util˘ . ı a a a Dac˘ d coincide cu axa absciselor. Un segment nenul are o singura ax˘ de simetrie . prin introducerea unui reper ˆn plan. ˆn multe a a a ı a¸ a a a a a locuri apare complicat˘ si artificial˘ . Propriet˘¸ile ei se demonstreaz˘ ˆn mod specific. . ˆn functie de coordonatele punctului dat ¸˘ a ı si de elementele care determin˘ dreapta d. at aı Tratarea vectorial˘ a simetriei axiale nu aduce simplific˘ ri. Dac˘ presupunem acum c˘ dreapta a este paralela cu d. ¸ a • Rezolvarea unor probleme de geometrie prin folosirea simetriei fata de o ax˘ ¸˘ a este pasul urm˘ tor. b obtinem un dreptunghi ¸ completat cu niste semidrepte.2. Rezult˘ c˘ figura are dou˘ axe de simetrie d si d . a Simetria fata de o dreapt˘ se preteaz˘ . Rezult˘ c˘ orice unghi are o ax˘ de a ¸ a a a simetrie: bisectoarea sa.

ˆntr-un sens dat. TRANSFORMARI GEOMETRICE iar dac˘ d coincide cu axa ordonatelor obtinem a ¸ x = −x. paralele si de acelasi sens. Evident c˘ ¸ ı a aceast˘ abordare este posibil˘ dup˘ ce elevii au anumite cunostinte de geometria a a a ¸ ¸ spatiului. la aceeasi distanta. ˆntr-un sens dat. se introduce izomorfismul In ı a¸ ı a ˆntre grupul translatiilor (cu operatia de compunere) si grupul aditiv al vectorilor. ¸ Intuitiv translatia ˆn spatiu se defineste ca o transformare prin care toate punctele ¸ ı ¸ ¸ se deplaseaz˘ ˆn una si aceeasi directie. Vectorii ¸˘ ¸ ¸ dintr-un plan se vor identifica cu translatiile care duc planul ˆn sine.3 O aplicatie ¸ ¸ τ :S→S se numeste translatie. Q = τ (Q). pentru a a a a c˘ definirea si studiul ei impun conceptul de vector ˆn forma sa riguroas˘ : clas˘ de a ¸ ı a a segmente orientate echipolente (de aceeasi lungime. Aceste ecuatii vor folosi la reprezentarea grafic˘ a functiilor ˆn studiul simetriilor ¸ a ¸ ı graficului. ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ general.42 ˘ CAPITOLUL 2. ı ¸ ¸ ¸ Cˆ teva observatii se impun de la ˆnceput. translatia poate fi definit˘ prin: ¸ ¸ DEFINITIA 2. ˆn c˘ rtile ˆn care acest subiect se abordeaz˘ . la aceeasi distanta. Q ∈ S. Credem c˘ un scurt film de desene a animate. 2. ¸ a ¸ ¸ ı ¸ ¸ a Ca aplicatie a spatiului S pe el ˆnsusi. bine realizat. Aceste ı ¸ ¸ ¸ ı ¸ ¸˘ aspecte intuitive se cer sprijinite de figuri variate. Evident aı ¸ ¸ ¸ ı ¸ ¸˘ c˘ este mai greu de sesizat deplasarea simultan˘ a tuturor punctelor spatiului decˆ t a a a ¸ a unei submultimi (figuri) a lui. aceeasi directie si acelasi sens). ı ¸ a ¸ O prim˘ formalizare a consideratiilor intuitive se poate da astfel: ¸ figurile F si F corespund printr-o translatie dac˘ oricare ar fi punctele P si Q ¸ a ¸ ¸ distincte din F lor le corespund ˆn mod unic punctele P si Q din F . ¸ ˆ consecinta este mai bine s˘ ˆncepem prin a spune c˘ o figur˘ F s-a obtinut In ¸˘ aı a a ¸ dintr-o figur˘ F printr-o translatie dac˘ punctele ei s-au obtinut din cele ale lui F a ¸ a ¸ prin deplasare ˆn una si aceeasi directie. dac˘ oricare ar fi punctele distincte ¸ ¸ a P. P = τ (P ). a ¸ ı Pentru notiunea de vector cadrul cel mai convenabil este spatiul si nu planul. . astfel ˆncˆ t ı ı a segmentele (P P ) si (QQ ) s˘ fie congruente. ar putea fi util ˆn sprijinirea intuitiei elevilor.2 Translatia ¸ Aceast˘ transformare geometric˘ este cu mult mai important˘ decˆ t simetriile. y = y. ˆ ¸ ¸ ¸ In consecinta apare mai natural studiul translatiei ca transformare a spatiului.

P ” = σ(P ). ¸ ¸ ¸ Dac˘ R este un al treilea punct din S.2. 7. Q” = σ(Q ). not˘ m a ¸ ¸ a P = τ (P ). Acest fapt rezult˘ usor ˆn ¸ ¸ ¸ a ¸ ı urma analizei mai multor cazuri. Q si R = τ (R). a a Pentru translatie d este paralel˘ cu d sau d coincide cu d. ı • Rezult˘ de asemenea c˘ translatia aplic˘ un unghi ˆntr-un unghi congruent cu el. TRANSLATIA ¸ 43 segmentele (P P ) si (QQ ) sunt congruente. de exemplu fig. translatia este o izometrie. deci segmentele (P Q ) si (P Q) sunt de asemenea paralele si congruente. ˆn care ∆P P P ” ≡ ∆QQ Q” ı sunt congruente si au laturile respectiv paralele. paralele si de acelasi sens.5: Simetria fata de o dreapt˘ ¸˘ a concluzie. Al doilea caz se ¸ a obtine atunci si numai atunci cˆ nd exist˘ un punct A ∈ d astfel ca τ (A) ∈ d. Corespondenta P → P ”. Din definitia de mai sus rezult˘ c˘ si figura P P Q Q este un paralelo¸ ¸ a a¸ gram. a ¸ ¸ Pentru dou˘ puncte distincte P si Q din spatiu. rezult˘ c˘ a ¸ a a segmentele (RR ). adic˘ τ (d) = d . Q = τ (Q). ¸ • Din propriet˘¸ile generale ale izometriilor urmeaz˘ c˘ imaginea unei drepte d at a a este o dreapt˘ d . diferit de P. (P P ) si (QQ ). ı • un plan ˆntr-un plan paralel sau ˆn sine. a a ¸ a ı • un triunghi ˆntr-un triunghi congruent cu el. un segment este aplicat prin translatie ˆntr-un segment paralel cu In ¸ ı el sau ˆn sine. paralele ˆntre ele si de ¸ ı ı ¸ acelasi sens. Q → Q” se bucur˘ de proprietatea c˘ segmentele (P P ”) ¸ a a si (QQ”) sunt congruente. ¸ . ¸ ¸ a a • ˆ particular. Cum punctele P si Q erau arbitrare. sunt congruente ˆntre ele. ˆ ¸ ¸ In P’ Q’ R’ P Q R Figura 2. paralele si de acelasi sens. ı ı Compunerea a dou˘ translatii τ si σ. ¸ ¸ consideratiile de mai sus pot fi aplicate la oricare alte perechi de puncte.2.

Q → Q” etc. adic˘ lungime. spunˆ nd: ¸ ı ¸ a a translatia de vector P P .c..4 Se numeste vector o multime de segmente orientate care au aceeasi ¸ ¸ ¸ ¸ lungime. Coma ¸ ¸ ¸ . defineste o translatie pe care o vom a ¸ a ¸ ¸ −1 nota cu τ si o vom numi inversa translatiei τ . ı ¸ a Vom spune c˘ segmentele ˆn discutie sunt orientate. TRANSFORMARI GEOMETRICE P’ P" P P Q’ P" P" P’ Q Q Q" Q Q’ Q" Q" Q’ Figura 2. ı Consider˘ m translatiile τ si σ definite respectiv de vectorii P P si P P “ . ˆ definirea unei translatii prin corespondenta P → P . (QQ ). aceeasi directie si acelasi sens. Asadar o translatie este caracterizat˘ de un vector u = P P a ¸ ¸ a ¯ si ˆn continuare vom indica translatia prin vectorul ce o caracterizeaz˘ . ¸ Recitind definitia translatiei constat˘ m c˘ o translatie este caracterizat˘ de ceea ce ¸ ¸ a a ¸ a au ˆn comun segmentele orientate (P P ). Q → Q etc. sunt perechi ordonate de puncte. ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ a Vom nota vectorul prin P P si vom spune c˘ segmentul orientat (P P ) este un reprezentant al vectorului P P . primul punct va fi numit origine a ı ¸ si al doilea extremitate a segmentului orientat. directie si sens. (RR ) etc. ¸ ¸ Fiind dat˘ translatia τ . corespondenta P → P ”. definit˘ de corespondenta P → P . Q → Q.6: Simetria fata de o dreapt˘ ¸˘ a Asadar. (QQ ) etc. e. Q → Q etc.t. ı a ¸ ¸ DEFINITIA 2. ˆ consideratiile de mai sus avem suficiente motive pentru introducerea notiunii In ¸ ¸ de vector. Oricare alt segment orientat din multimea respectiv˘ ¸ a reprezint˘ vectorul P P . se cona ¸ a ¸ stat˘ usor c˘ asocierea P → P. ı ¸˘ ¸ ¸ Studiul translatiilor este incomplet f˘ r˘ a stabili leg˘ tura lor cu notiunea de vec¸ aa a ¸ tor.44 P’ P ˘ CAPITOLUL 2.. ¸ Este cu totul natural s˘ spunem c˘ doi vectori sunt egali dac˘ multimile de sega a a ¸ mente orientate care ˆi definesc sunt egale. In ¸ ¸ subˆntelegem c˘ segmentele (P P ). ¸ ¸ ¸ Cu notatiile precedente avem σ◦τ (P ) = σ(τ (P )) pentru orice punct P din spatiu. ¸ ¸ Considerˆ nd aplicatia identic˘ drept translatie particular˘ suntem ˆn pozitia de a a ¸ a ¸ a ı ¸ pune ˆn evidenta grupul translatiilor spatiului. defineste o translatie pe care o ¸ ¸ ¸ ¸ vom nota prin σ ◦ τ si o vom numi compunerea translatiilor τ si σ.

5 Se numeste translatie de vector u o aplicatie ¸ ¸ ¸ ¯ ¸ Tu : S → S. ¯ Tu (P ) = P astfel ca P P = u ¯ ¯ Se stabilesc apoi propriet˘¸ile translatiei folosind propriet˘¸i ale vectorilor. Orice vector este atunci caracterizat de o pereche de numere reale. numit suma ¸ a vectorilor P P si P P “. avem ¸ ¯ a ı ¸ P P = u sau OP − OP = u. doi sau mai multi vectori sunt coplanari dac˘ exist˘ a ¸ a a reprezentanti ai lor ˆn acelasi plan. b) care aplic˘ P (x.3 Rotatia ˆn plan ¸ ı Aceast˘ transformare geometric˘ . avˆ nd notiunile ¸ ¸ ı ı a ¸ precedente ˆn spatiu putem s˘ ne punem problema restrictiei lor la un plan sau o ı ¸ a ¸ dreapt˘ . situatia a a ¸ ¸ ˆn care translatia se defineste astfel: ı ¸ ¸ DEFINITIA 2. Avem astfel posibilitatea a a ca la doi vectori P P si P P “ s˘ asociem un al treilea vector P P . (2. ¸ ı ¸ Pentru reprezentarea translatiei ˆn coordonate consider˘ m un plan fixat ˆn care am ¸ ı a ı introdus un sistem cartezian de coordonate. Caracteat ¸ at rizarea translatiei printr-un vector conduce imediat la teorema: ¸ TEOREMA 2. Alternativ. relativ usor de definit formal. ¸ ¸ ı 2. Corespunz˘ tor. Ultima relatie vectorial˘ este echivalent˘ cu relatiile: ¸ a a ¸ x =x+a y = y + b. Asadar. miscarea de rotatie tratat˘ la fizic˘ s. Astfel translatiile care duc un plan π ˆn sine se vor numi translatii ale a ¸ ı ¸ planului π.3) se numesc ecuatiile translatiei de vector u.3) Ecuatiile (2. are la baz˘ un fond a a ¸ a de reprezent˘ ri intuitive extrem de complex: cele care duc la ideea de cerc. ı Aceasta este evident translatia de vector AA . ¸ Este posibil s˘ folosim o alt˘ cale pentru introducerea notiunii de vector. Ele pot fi luate si ca ¸ ¸ ¸ ¯ ¸ definitie a translatiei ˆn plan. ¸ a ¸ ¸ a a¸ .3. cea de vector ˆn plan. Fie translatia de vector u = (a. ROTATIA IN PLAN ¸ ˆ 45 pusa lor σ ◦ τ este definit˘ (caracterizat˘ ) de vectorul P P .a. ¸ Consideratiile de mai sus pot fi repetate identic pentru un plan fixat. Obtinem ¸ ¸ astfel notiunea de translatie ˆn plan. y ) . cele a referitoare la unghiuri si m˘ sura unghiurilor. ¯ ¯ unde O este originea sistemului de coordonate.1 Date fiind dou˘ puncte distincte A si A exist˘ o translatie unic˘ ce a ¸ a ¸ a duce A ˆn A . y) ˆn P (x .2.

¸ In ¸ La fel sunt si segmentele (OM ) ≡ (OM ). Se pot de asemenea construi modele specifice care ¸ s˘ reprezinte imaginile prin rotatie ale unor figuri simple. ¸ ı ¸ Semidreapta (OA este obtinut˘ la fel.7: Simetria fata de o dreapt˘ ¸˘ a si vom scrie Rα (A) = A . . a ı a La rotirea semidreptei (OA punctul A descrie un arc de cerc AA . ˆnt˘ rindu-l si orientˆ ndu-l spre abordarea a ı a ¸ a temei ˆn discutie. ¸ a a ¸ ı Fie deci semidreapta (OA pe care o rotim ˆn pozitia (OA . Un alt punct M . ˆ plus. a • Observ˘ m c˘ unghiurile AOA ≡ M OM si congruente cu unghiul format de a a ¸ semidreptele (OA si (OA . ¸ O O Am obtinut astfel o definitie a rotatiei ˆn jurul unui punct. Astfel pentru a obtine semidreapta (OA am rotit at ¸ . de pe semidreapta (OA.46 ˘ CAPITOLUL 2. Similar s-a obtinut M din M . segmentele (OA) si (OA ) sunt congruente. ˆn urma aceleiasi rotatii va ajunge ˆn M ı ¸ ¸ ı dup˘ ce descrie un arc de cerc M M .). ˆ acest caz sunt utile figuri convenabile si exemple simple de ı ¸ In ¸ misc˘ ri de rotatie ˆn jurul unui punct ˆntˆ lnite curent de elevi (acele de ceasor¸ a ¸ ı ı a nic. ¸ a a a Dac˘ unghiul AOA are m˘ sura α (grade) vom spune c˘ A a fost obtinut din A ¸ printr-o rotatie de unghi α ˆn jurul punctului O. rotile de transmisie. figura 8.. TRANSFORMARI GEOMETRICE •ˆ a a a a a a Inainte de a introduce aceast˘ tem˘ trebuie s˘ ne asigur˘ m c˘ elevii posed˘ fondul necesar de reprezent˘ ri intuitive. Cel mai simplu pare a fi s˘ consider˘ m o semidreapt˘ a a a de origine O si s˘ discut˘ m despre rotatiile ei ˆn jurul punctului O. Vom nota aceast˘ transformare prin Rα ¸ a a O y M’ A’ O B B’ A" α A α θ M x Figura 2. Rα (M ) = M etc. ˆ ¸elegem pentru ı ¸ Int moment cuvˆ ntul ”rotim“ ˆn sens cinematic pe baza unor reprezent˘ ri intuitive. a ¸ • Vom ˆncepe prin a considera rotatia de un unghi dat ˆn jurul unui punct dat a unei ı ¸ ı figuri geometrice simple.. dar pe o figur˘ care ¸ ¸ ¸ ı a are mai multe particularit˘¸i.

Rotatiile ˆn acelasi sens cu acele de ceasornic vor fi descrise de unghiuri negativ ¸ ı ¸ orientate. dac˘ rotatiile sunt negative.6 Spunem c˘ unghiul AOA este orientat dac˘ perechea de se¸ a a midrepte (OA si (OA este ordonat˘ . Vom spune c˘ unghiul orientat AOA este orientat pozitiv dac˘ sensul de rotatie a a ¸ de la semidreapta (OA spre semidreapta (OA este opus misc˘ rii acelor de cea¸ a sornic. Complet˘ m fig. Intuitia ne spune c˘ obtinem ¸ ◦ ◦ ı ¸ a ¸ (OA din (OA printr-o rotatie de unghi α ∈ [0 . Acest sens este cel uzual ı numit si sens direct trigonometric. 8 cu linii punctate. 360 ]. Deci putem considera ca multime a valorilor pentru functiaa ¸ ¸ ◦ ◦ a a a ¸ m˘ sur˘ a unghiurilor orientate intervalul [−360 . 180 ]. Ele au aceeasi m˘ sur˘ α. Prin procedeul de mai sus am extins acest interval la [−180◦ . 180 ] ca ˆn figura 8.2. 0◦ ]. a a ı Putem asadar spune c˘ m˘ sura unui unghi orientat este α + k · 360◦ sau α + 2k · π ˆn ¸ a ı radiani. Putem ı ¸ ı a a continua rotatia ˆn acelasi sens si ajungem. ROTATIA IN PLAN ¸ ˆ 47 semidreapta (OA ˆn sens invers acelor de ceasornic. dar si c˘ aceeasi ¸ a ¸ a a a ı semidreapt˘ poate fi obtinut˘ dup˘ ce (OA efectueaz˘ n rotatii complete ˆn jurul lui ¸ O si apoi o rotatie de unghi α . deci de m˘ suri ˆn intervalul [−180◦ . ¸ ¸ ˆ al doilea caz vom spune c˘ unghiul orientat AOA are m˘ sur˘ α + n · 360◦ . Alegem noua ı ¸ a pozitie ˆncˆ t unghiurile AOA ≡ AOA”. 180◦ ]. Amintim c˘ multimea de valori a functiei m˘ sur˘ a unghiurilor este intervalul a ¸ ¸ a a ◦ ◦ [0 . ˆn pozitia (OB . de exemplu. unde k este un num˘ r ˆntreg. Unghiul ¸ ı ¸ ¸ ı ¸ ◦ neorientat dintre (OA si (OB este 180 − α. a ı Continuˆ nd rotatia semidreptei (OA dup˘ pozitia (OA ˆn sens pozitiv ajungem a ¸ a ¸ ı ˆn pozitia (OB ˆncˆ t unghiul AOB este alungit (are m˘ sura 180◦ )(figura 8). Puteam s˘ fi rotit (OA si ˆn sensul acelor de ¸ a ¸ ı ceasornic ˆn pozitia (OA”. fapt care ¸ ı a ¸ a a genereaz˘ confuzie dac˘ lu˘ m ca definitie a rotatiei pe cea dat˘ mai sus. DEFINITIA 2.3. Dar pentru a descrie rotatia efectuat˘ ¸ ¸ a suntem obligati s˘ folosim unghiul orientat AOB c˘ ruia este normal s˘ -i asociem ¸ a a a ◦ m˘ rimea 180 + α. dup˘ cum el este orientat pozitiv sau negativ. a a a In a ¸ ¸ a a ¸ dac˘ rotatiile sunt pozitive si are m˘ sura α − n · 360◦ . Se poate proceda astfel: a ¸ DEFINITIA 2. Dac˘ m˘ sura unghiului neorientat AOA este α vom spune c˘ m˘ sura unghiului a a a a a orientat AOA este α sau −α.7 Rotatia de centru O si unghi orientat α a planului este o trans¸ ¸ ¸ formare a planului prin care O se transform˘ ˆn el ˆnsusi si orice alt punct A se aı ı ¸ ¸ . ¸ a Deci unghiul orientat AOA este diferit de unghiul orientat A OA. Trebuie a a a ¸ ¸ a ca ˆn acea definitie s˘ introducem elemente care s˘ ne permit˘ distingerea celor ı ¸ a a a dou˘ sensuri de rotatie.

¸ ¸ Din punct de vedere cinematic este preferabil s˘ indic˘ m rotatia printr-un unghi de a a ¸ ◦ ◦ ◦ forma α + k · 360 cu α ∈ [−360 . Dac˘ A(x. ı ¸ a¸ ◦ ¸ ı rotatiile de unghi α + k · 360 cu k ∈ Z coincid si ˆn continuare ele vor fi identificate ¸ cu rotatia de unghi α. aı a Din consideratiile de mai sus rezult˘ c˘ o semidreapt˘ este dus˘ ˆntr-o semi¸ a a a a ı dreapt˘ . a ¸ ¸ ¸ O ¸ O O α+2k·π Identificarea rotatiilor RO ¸ a a a ne oblig˘ s˘ consider˘ m suma α + β modulo 2 · π. Consi¸ a a a ¸ ¸ ¸ der˘ m c˘ aceast˘ situatie lipseste pe elevi de posibilitatea de a relua si aprofunda .4 Propriet˘ ti generale ale izometriilor a¸ ˆ ı at ˘ a In majoritatea programelor analitice de geometrie din ˆnvˆ¸amˆ ntul preuniversitar. y ) . ˆncˆ t unghiul ˆntre Ox ı ı a ı si (OA s˘ fie θ . notˆ nd OA = OA = r. obtinem ¸ x = x cos α − y sin α y = x sin α + y cos α. ¸ ¸ Se verific˘ apoi c˘ multimea rotatiilor de acelasi centru formeaz˘ un grup izomorf a a ¸ ¸ ¸ a cu grupul claselor de resturi modulo 2π. astfel ˆncˆ t (OA) ≡ (OA ) si unghiurile α si AOA aı ı a ¸ ¸ sunt congruente si au aceeasi orientare. ele pot fi luate ca ¸ a ¸ O α definitie a rotatiei RO . 360 ] pentru a citi cˆ te rotatii s-au efectuat si a ¸ ¸ ˆn ce sens. a ¸ a ¸ dup˘ parcurgerea izometriilor particulare mentionate mai sus. c˘ orice rotatie ˆn ¸ a a ¸ ı plan este o izometrie. obtinem ¸ a a ¸ a ¸ x = r cos θ. (2. ¸ ¸ 2. Rezult˘ c˘ rotatia: a a ¸ duce o dreapt˘ ˆntr-o dreapt˘ . Folosind formule uzuale de trigonometrice. Introducem ˆn figura 8 un sistem cartezian de coordonate. numite si reprezentarea analitic˘ a rotatiei Rα . y = r sin θ si ¸ x = r cos(θ + α). informatii date de valoarea absolut˘ si de semnul lui k ∈ Z. TRANSFORMARI GEOMETRICE transform˘ ˆntr-un punct A . Geometric. folosind triunghiuri congruente.4) Aceste formule. a Compusa a dou˘ rotatii de acelasi centru Rα si Rβ este rotatia Rα+β . y) si A (x . −α α Inversa rotatiei RO este rotatia RO . y = r sin(θ + α). nu se mai g˘ seste timp a ¸ a at pentru notiunea general˘ de izometrie si pentru cˆ teva din propriet˘¸ile ei.48 ˘ CAPITOLUL 2. ¸ Este acum usor s˘ dovedim.

f (B)) = d(A. atunci f (B) este ˆntre punctele f (A) si f (C) si reciproc. a ¸ ¸˘ ¸ at Dup˘ actualizarea functiei distanta. inversa ei fiind izometrie. Schitam mai jos o posibilitate de abordare a acestui ı a ı ¸˘ subiect. definim notiunea de izometrie. ¸ ı ¸ ¸ . TEOREMA 2. de sinteza util˘ ˆn procesul de integrare a ¸ ¸ a aı cunostintelor la nivelul geometriei si cu alte discipline matematice studiate ˆn scoal˘ . dac˘ este surjectiv˘ si p˘ streaz˘ distanta. de unde A = B. B) = 0. dar surjectivitatea se demonstreaz˘ greoi. C). f −1 (B ) = B si (2. C) = d(A.e.d. B. ¸ ¸ ¸ ı ¸ a Este necesar ca ˆn clasele terminale de liceu. a a Dac˘ f (A) = A si f (B) = B atunci f −1 (A ) = A. Demonstratie. ı ¸ DEFINITIA 2. deci f −1 este izometrie.5) TEOREMA 2. q. (2. Propriet˘¸ile generale pe care le avem ˆn vedere pot fi tratate direct ˆn spatiu. adic˘ a a¸ a a ¸ a d(f (A).2 Orice izometrie a spatiului este bijectiv˘ si inversa ei este de ase¸ a¸ menea izometrie. ocazie cu care s˘ se reaminteasc˘ izometriile particulare a a ˆntˆ lnite ˆn clasele anterioare.4. Dac˘ punctul B este ˆntre ¸ a ı A si C. f −1 (B )) = d(A . s˘ se rezerve un num˘ r de 4-6 ore pentru tratarea propriet˘¸ilor a a a at generale ale izometriilor. C ˆn spatiu se spune c˘ ı a¸ a punctul B este ˆntre A si C dac˘ si numai dac˘ ¸ d(A. B ∈ S.3 Fie f : S → S o izometrie a spatiului. ˆ ¸ Intr-adev˘ r. a a adic˘ f este injectiv˘ . B ). B). Am definit anterior ı ı ¸ izometria ca aplicatie care p˘ streaz˘ distanta. f (A) = f (B) implic˘ d(A.8 O aplicatie f : S → S a spatiului ˆn el ˆnsusi se numeste izome¸ ¸ ¸ ı ı ¸ ¸ trie. PROPRIETATI GENERALE ALE IZOMETRIILOR 49 unele cunostinte de baz˘ din geometrie. Din definitie rezult˘ c˘ orice izometrie ¸ a a ¸ ¸ a a este bijectiv˘ .˘¸ 2. Definitia precedent˘ se poate formula pentru un plan si orice izometrie a planului ¸ a ¸ a este bijectiv˘ . ˆncˆ t este de preferat s˘ o a a ı a a introducem ˆn definitie. ∀A. a ı ¸ a Amintim acum c˘ fiind date trei puncte distincte A. cˆ nd notiunea de functie este pe ı a ¸ ¸ deplin consolidat˘ .5) se a ¸ ¸ rescrie d(f −1 (A ). a Se mai spune c˘ B este interior segmentului (AC). B) + d(B.

ı ı • orice sfer˘ S(O. • orice dreapt˘ AB ˆn dreapta f (A)f (B) astfel ˆncˆ se p˘ streaz˘ ordinea punctea ı ı t a a lor. ı • orice semiplan ˆnchis (deschis) de frontier˘ AB ˆntr-un semiplan ˆnchis (desı a ı ı chis) de frontier˘ f (A)f (B).50 ˘ CAPITOLUL 2. r) ˆn sfera S(f (O). ı • orice semispatiu ˆnchis (deschis) de frontier˘ π ˆn semispatiul ˆnchis (deschis) ¸ ı a ı ¸ ı de frontier˘ f (π) . ¸ semispatiu etc. a ı Demonstrarea acestor rezultate este o ocazie excelent˘ de a reactualiza si aproa ¸ a funda notiuni geometrice mai rar utilizate la nivel logic (semidreapt˘ . • orice semidreapt˘ (AB ˆn semidreapta (f (A)f (B)) astfel ˆncˆ t se p˘ streaz˘ ora ı ı a a a dinea punctelor.4 Multimea izometriilor spatiului S formeaz˘ un grup ˆn raport cu ¸ ¸ a ı operatia de compunere. semiplan. unde α. r). Folosind aceast˘ teorem˘ . se demonstreaz˘ c˘ orice izometrie a spatiului transform˘ : a a a a ¸ a • orice segment (AB) ˆn segmentul (f (A)f (B)). f (C)). a ı • orice unghi diedru αdβ ˆn unghiul diedru f (α)f (d)f (β) congruent cu αdβ. ¸ at a a ¸ a a Din propriet˘¸ile de mai sus rezult˘ c˘ orice izometrie a spatiului p˘ streaz˘ (invaa riaz˘ ): • paralelismul si perpendicularitatea planelor si dreptelor. r) (ˆn discul D(f (O). • orice plan π ˆn planul f (π) . β sunt plane si α ∪ β. ¸ • orice cerc C(O. r)) ˆn cercul C(f (O). TRANSFORMARI GEOMETRICE Ipotezele conduc imediat la relatia ¸ d(f (A). f (C)) = d(f (A).). r) (orice disc D(O. f (B)) + d(f (B). ¸ . ¸ ¸ TEOREMA 2. ¸ ¸ • paralelismul si perpendicularitatea dintre drepte si plane. r)). astfel ˆncˆ t se p˘ streaz˘ ordinea ı ı a a a punctelor. a • orice unghi AOB ˆn unghiul f (A)f (O)f (B) congruent cu AOB.

astfel c˘ f (F ) = F . Unicitatea se demonstreaz˘ ¸ ı a ı a prin reducere la absurd. Izoa a a ¸ metria este transformarea geometric˘ ce p˘ streaz˘ distanta. Ideea de demonstratie este de a defini f pentru A. congruenta este restrictia unei izometrii a planului. apoi la ˆntreg planul. Consider˘ m c˘ aceast˘ tem˘ se poate studia imediat dup˘ studiul ¸ at ı a propriet˘¸ilor generale ale izometriilor ˆn maniera descris˘ de noi mai sus. astfel c˘ a ¸ ı a (AB) ≡ (A B ). f (C) = C. a ı a a a a ¸ ı a Din consideratiile de mai sus rezult˘ c˘ . a a ¸ Putem considera. transform˘ ri geometrice care multiplic˘ distanta a cu un factor.5.˘ ˆ ˘¸ 2.5 Fie dou˘ triunghiuri ABC si A B C ˆn planul π. a ¸ 2. f (B) = B . (BC) ≡ (B C ). . de compunere a aplicatiilor cu ¸ ¸ proprietatea ei de asociativitate. teoretic vorbind. Propriet˘ ti generale a ı a¸ Elevii obtin o idee despre figurile asemenea cu ocazia studiului temei Asem˘ narea ¸ a triunghiurilor. PROPRIETATI GENERALE 51 Apare aici ocazia de a repeta notiunea de grup. Ne limit˘ m acum la izometrii plane. interpretat˘ ca o aplicatie ˆntre vˆ rfurile a ¸ dou˘ triunghiuri indicat˘ prin ( ). de a o extinde ¸ ¸ mai ˆntˆ i la dreptele AB si AC. Dintre multele variante de tratare a ei este de preferat una care a ¸ a a a preg˘ teste terenul pentru predarea asem˘ n˘ rii ca transformare geometric˘ a planua a a a a lui (spatiului). a a ¸ aı ¸ Aceast˘ definitie poate fi util˘ ˆn considerarea functiei arie pentru figuri plane mai complicate decˆ t suprafetele poligonale. B si C ca mai sus. a TEOREMA 2. ASEMANAREA IN PLAN. Aceast˘ teorem˘ combinat˘ cu observatia c˘ orice izometrie transform˘ un tria a a ¸ a a unghi ˆntr-un triunghi congruent cu el ne conduce la concluzia: dou˘ triunghiuri ı a dintr-un plan dat sunt congruente dac˘ si numai dac˘ exist˘ o izometrie a planului a¸ a a care transform˘ un triunghi ˆn cel˘ lalt.5 Asem˘ narea ˆn plan.Cum distantele se exprim˘ prin numere reale pozitive. ¸˘ Este acum natural s˘ extindem termenul de congruenta la figuri oarecare spunˆ nd a ¸˘ a c˘ figura F este congruent˘ cu figura F dac˘ exist˘ o izometrie f (a planului dac˘ a a a a a figurile sunt plane). (CA) ≡ (C A ). factorul de mul¸ a ı a tiplicare trebuie s˘ fie ˆn mod necesar un numˆ r real strict pozitiv. a a Transformarea de asem˘ nare poate fi introdus˘ prin generalizarea izometriei. a a Atunci exist˘ o unic˘ izometrie f : π → π astfel ca f (A) = A . a a ¸ ¸ Avem aici o motivare a termenului de congruenta folosit uneori pentru izometrie.

¸ Din relatia (2. ak (B) = B .7 Dac˘ ∆ABC si ∆A B C sunt dou˘ triunghiuri oarecare ˆn planul a ¸ a ı π astfel ˆncˆ t ı a d(A .6) asigur˘ si surjectivitatea aplicatiei ak . B. kr). a Mention˘ m c˘ (2. Se demonstreaz˘ usor c˘ inversa unei asem˘ n˘ ri ¸ a a a ¸ a a a 1 de raport k este o asem˘ nare de raport k . r) este transformat prin ak ˆntr-un cerc C(O. C ) = k · d(B. care nu este surjectiv˘ . iar fiind prin ¸ a a a a definitie surjectiv˘ . A ) = k · d(C.6) Num˘ rul k trebuie luat strict pozitiv pentru c˘ dac˘ ar fi zero. Considerˆ nd aplicatia ¸ a a a¸ ¸ a ¸ identic˘ asem˘ nare particular˘ . este bijectiv˘ . d(C . a a Leg˘ tura cu asem˘ narea triunghiurilor se stabileste prin a a ¸ TEOREMA 2. C). respectiv un disc a a D(O. a Deci aplicatia a0 este o aplicatie constant˘ . se constat˘ c˘ multimea asem˘ n˘ rilor planului fora a a a a ¸ a a meaz˘ un grup ˆn raport cu compunerea aplicatiilor. a a Orice asem˘ nare transform˘ drepte paralele ˆn drepte paralele si c˘ asem˘ n˘ rile a a ı ¸ a a a p˘ streaz˘ raportul lungimilor segmentelor. d(B . kr). B ) = k · d(A. A) unde k este un num˘ r real strict pozitiv. B). ¸ ¸ a a a a a ¸ Multimea asem˘ n˘ rilor planului nu este vid˘ .6) ar rezulta a a a a0 (A) = a0 (B) pentru oricare dou˘ puncte A. obtinute pentru k = 1.52 ˘ CAPITOLUL 2. r). (2. ak (B)) = k · d(A. Asem˘ n˘ rile au multe propriet˘¸i similare cu cele ale izometriilor. unde k este un num˘ r real strict pozitiv dac˘ este surjectiv˘ si pentru a a a ¸ a oricare dou˘ puncte A si B din π avem ¸ d(ak (A). cu modificarea evident˘ c˘ un cerc C(O. deoarece contine izometriile planu¸ lui. . a a at TEOREMA 2. ı adic˘ raza se multiplic˘ cu factorul k.6 Fie ak o asem˘ nare de raport k. din (2. ak (C) = C .9 O aplicatie ak : π → π a planului se numeste asem˘ nare de ¸ ¸ ¸ a raport k. a ı ¸ Asocierea ak → k este un izomorfism al acestui grup cu grupul multiplicativ al numerelor reale strict pozitive. a¸ a aı ¸ Modul de transformare a figurilor din plan prin asem˘ nare este identic cu cel a descris la izometrii. atunci punctul B se afl˘ ˆntre A si a aı ¸ C. atunci exist˘ o asem˘ nare de raport k a a a a planului π unic˘ ak ˆncˆ t a ı a ak (A) = A .6) rezult˘ c˘ orice asem˘ nare a planului este injectiv˘ . respectiv un disc D(O. B). dac˘ si numai dac˘ punctul ak (B) se afl˘ ˆntre ak (A) si ak (C). TRANSFORMARI GEOMETRICE DEFINITIA 2.

8 Orice asem˘ nare este produsul dintre o omotetie si o izometrie. ¸ ı ¸ a Omotetia de centru O si raport k este o transformare a planului π care asociaz˘ ¸ a fiec˘ rui punct M un punct M .6 Omotetia ˆn plan ı Asem˘ narea particular˘ cea mai important˘ . exist˘ si posibilitatea de a lua ordinele M −O−M sau M −O−M . Relatia de mai sus conduce la ak = f ◦ hk . M si M sunt coliniare ˆn ordinile O − a a ¸ ı M − M sau O − M − M si OM = k · OM . Din acest motiv.d. deci este o izometrie. exist˘ asem˘ n˘ ri ale planului care nu sunt izoa a a metrii. este omotea a a aa tia de centru dat si raport dat. O alt˘ consecinta rezid˘ ˆn motivatia urm˘ toarei definitii: a ¸˘ aı ¸ a ¸ DEFINITIA 2. ¸ Evident c˘ ordinea O − M − M atrage k > 1. OMOTETIA IN PLAN 53 Din observatia c˘ orice triunghi este transformat printr-o asem˘ nare ˆntr-un triunghi ¸ a a ı asemenea cu el si teorema precedent˘ rezult˘ : ¸ a a dou˘ triunghiuri sunt asemenea dac˘ si numai dac˘ exist˘ o asem˘ nare care s˘ a a¸ a a a a ı a transforme unul ˆn cel˘ lalt. atunci f = ak ◦ hO este o asem˘ nare de ¸ a k 1 raport k · = 1. omotetia este foarte util˘ ˆn rezolvarea problemelor de geometrie. ¸ a ¸ TEOREMA 2.10 Dou˘ figuri F si F ale planului π se numesc asemenea cu coefi¸ a ¸ cientul de asem˘ nare k dac˘ exist˘ o asem˘ nare ak a planului π . ˆncˆ t ak (F ) = F a a a a ı a .11 Fie O un punct ˆntr-un plan π si k un num˘ r real strict pozitiv. a a a 1 . a aı fapt bine cunoscut si care se poate constata din numeroase culegeri de probleme ¸ de geometrie. a a ¸ ı a ı Definitia sintetic˘ a omotetiei poate fi introdus˘ foarte devreme ˆn forma: ¸ a a ı DEFINITIA 2. a a¸ Acest fapt ne determin˘ s˘ numim transformarea definit˘ mai sus omotetie de gen 1.e.6. consider˘ m c˘ omotetia trebuie studiat˘ ˆnaintea a a aı asem˘ n˘ rii si chiar ˆnaintea trat˘ rii izometriei ˆn general. ˆntrucˆ t ˆn planul euclidian exist˘ a ¸˘ a ı a ı a triunghiuri asemenea necongruente. ¸ O k q. a Pe de alt˘ parte. l˘ sˆ nd la o parte izometria.ˆ 2. Demonstratie. 2. astfel c˘ O. iar ordinea O − M − M atrage k < 1. O prim˘ consecinta a acestui fapt este aceea c˘ . Pe de alt˘ parte. Dac˘ ak este o asem˘ nare de raport k si hO este o omotetie de ¸ a a ¸ k 1 1 k raport si centrul O un punct oarecare.

Cu aceast˘ definitie. omoa a ı ı a¸ tetiile de centru O invariaz˘ dreptele prin O. este un cerc C(P0 . mentionate mai sus. permit abordarea a at ¸ unei clase mari de probleme de loc geometric. sau M − O − M . Dac˘ d trece prin ¸ a a a a O. este o dreapt˘ d . Cu aceste putine cunostinte privind omotetia putem s˘ rezolv˘ m multe probleme ¸ ¸ ¸ a a interesante de geometrie. omoteticul punctului ˆntr-o omotetie de centru ı O si raport k. considerˆ nd pe rˆ nd ordinile posibile. s˘ o numim ı a omotetie de gen 2. dac˘ sunt reformulate dup˘ cum ura a meaz˘ : a • Locul geometric al punctului M . at Ordinea de abordare a lor ar putea fi urm˘ toarea: a 1 ¸ • asocierea M → M este omotetie de centru O si raport . ˆ momentul ˆn care elevii dispun de notiunea de vector se poate trata omotetia cu In ı ¸ metode vectoriale. Ea este inversa k omotetiei de centru O si raport k. cˆ nd M descrie cercul C(P0 . a 1 • omotetia de centru O si raport k transform˘ un cerc C(P0 . iar ˆn caz contrar avem d d. r) ˆntr-un cerc C(P0 . se pot demonstra prina ¸ a a cipalele propriet˘¸i ale omotetiei. avem d = d. putem obtine majoritatea rezultatelor privind ¸ configuratia Cercul lui Euler prin considerarea omotetiei inverse de centru G (centrul ¸ 1 de greutate al triunghiului) si raport . De exemplu. TRANSFORMARI GEOMETRICE iar transformarea ˆn care apar ordinile M − O − M . ¸ 2 Ultimele dou˘ propriet˘¸i ale omotetiei. ¸ a 1 unde P0 este omoteticul lui P0 . kr) ¸ a ı 1 unde P0 este omoteticul lui P0 . . a • omotetia de centru O transform˘ o dreapt˘ d ce nu trece prin O ˆntr-o dreapt˘ d a a ı a paralel˘ cu d. ¸ • omotetia de raport k si centru O multiplic˘ distanta ˆntre puncte prin factorul k. cu alte cuvinte. ˆ asi definitia ei devine mai usoar˘ pentru c˘ notiunea de vector Ins˘ ¸ ¸ ¸ a a ¸ ne permite s˘ surprindem simultan situatiile de ordonare a punctelor ˆntˆ lnite antea ¸ ı a rior. kr). ¸ a ¸ ı • omotetia transform˘ o dreapt˘ ce trece prin O ˆn ea ˆns˘ si. r). ı • Locul geometric al punctului M .54 ˘ CAPITOLUL 2. omoteticul punctului M ˆntr-o omotetie de ı 1 centru O si raport k. cˆ nd M descrie o dreapt˘ d.

Ca aplicatie ¸ a ¸ ¸ se poate demonstra teorema lui Menelaus. La ele se pot ad˘ uga urm˘ toarele: ¸ at a a a a • omotetia spatiului invariaz˘ dreptele si planele care trec prin centrul omotetiei. y0 ). OMOTETIA IN PLAN 55 DEFINITIA 2. Definitia vectorial˘ r˘ mˆ ne practic ı ¸ ¸ a a a aceeasi. Demonstratiile propriet˘¸ilor ¸ at mentionate mai sus se simplific˘ pentru c˘ nu trebuie s˘ mai distingem cele dou˘ ¸ a a a a genuri de omotetie. Aplicatiile omotetiei ˆn spatiu sunt analoage cu cele ale omotetiei plane. iar cele de gen 2 la k negativ). kr) unde P0 este omoteticul lui P0 . Omotetia de ¸ ı ¸ a centru O si raport k este o transformare a planului care aplic˘ un punct M ˆntr-un ¸ a ı punct M dat de formula OM = k · OM . • Produsul a dou˘ omotetii hk si hk este o omotetie avˆ nd centrul coliniar cu O a a O ¸ O a ¸ si O . (2. y) si omoteticul s˘ u M (x . ı ¸ . Omotetia ˆn spatiu se poate prezenta similar. r) ˆntr-o sfer˘ ¸ ¸ a a ı a 1 1 S(P0 . Conditia ¸˘ ¸ a ¸ OM = k · OM este echivalent˘ cu a x = x0 + k(x − x0 ) y = y0 + k(y − y0 ).6. ¸ ı ¸ Revenim la plan. dar ideile sunt ˆn esenta aceleasi. ı ¸˘ ¸ ˆ acest context vectorial putem s˘ ne ocup˘ m de urm˘ toarele dou˘ propriet˘¸i ale In a a a a at omotetiilor: • Multimea omotetiilor de acelasi centru formeaz˘ un grup comutativ izomorf cu ¸ ¸ a grupul multiplicativ al numerelor reale nenule. Propriet˘¸ile anterioare r˘ mˆ n valabile. Pentru a facilita asemenea demonstratii putem at ¸ ¸ alege reperul cu originea ˆn O. Introducem ˆn plan un reper cartezian oa¸ ı O recare fata de care avem O(x0 . dac˘ k · k =1 si este o translatie de vector OO dac˘ k · k = 1. y ). deci x0 = 0 si y0 = 0. ¸ a ¸ • omotetia spatiului transform˘ un plan care nu trece prin centru de omotetie ˆntr¸ a ı un plan paralel cu el.ˆ 2. M (x. Fie un punct fix O si o omotetie hk . • omotetia spatiului de centru O si raport k transform˘ o sfer˘ S(P0 .7) Aceste ecuatii se numesc ecuatiile omotetiei hk ˆn raport cu reperul cartezian ales. ˆ aceast˘ definitie cuprindem omotetiile de ambele genuri (cele de gen 1 coIn a ¸ respund la k pozitiv. ¸ ¸ O ı Ele pot fi luate ca definitie a omotetiei ˆn plan si utilizate pentru a demonstra pro¸ ı ¸ priet˘¸ile esentiale ale omotetiilor.12 Fie O un punct ˆn planul π si k un num˘ r real nenul.

P O au lungimea constant˘ . unde O este un punct fix si puntul I de asemenea fixat. prin picioarele ˆn˘ ltimilor sale si prin mijloacele segı a¸ ¸ mentelor AH. H fiind ortocentrul triunghiului. k fiind un num˘ r pozitiv fixat. BH. deci M parcurge o dreapt˘ paralel˘ a a cu cea dat˘ . Se cere s˘ se determine locul geometric al punctului MI M ∈ IP .6. dac˘ raportul IP = k este cunoscut. IO IP si cum segmentele IO. CH. O ∈ IO. at 2. PO IP MI OI = = k. M se afl˘ pe cercul de a ¸ a raz˘ kr si de centru omotetic cu centrul cercului dat.1 Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geometric ˆ aplicatii intervine ˆn mod frecvent urm˘ toarea problem˘ de loc geometric. In ¸ ı a a Problem˘ a ¸ Se dau cercul C(O. rezult˘ c˘ punctul O este fix. cercul care trece prin mijı loacele unui triunghi ABC. a iar P un punct variabil pe cerc. coordonatele a a ¸ 2 lui M verific˘ ecuatia (x − ka) + (y − kb)2 = (kr)2 .56 ˘ CAPITOLUL 2. a Similar.8: Construim paralela M O P O. ¸ Ca exemplu ˆn acest sens poate servi Cercul lui Euler. a ¸ Analog se pot demonstra alte propriet˘¸i ale omotetiei. Deci. a Locul geometric este cercul cu centrul O si raz˘ M O (omoteticul cercului dat sau ¸ a transformatul acestuia prin omotetia de centru I si raport k). atunci coordoa ¸ ¸ natele lui M satisfac ecuatia ax + by + ck = 0. (Cercul celor 9 puncte) . TRANSFORMARI GEOMETRICE De exemplu. R). dac˘ M se afl˘ pe cercul de ecuatie (x−a)2 +(y −b)2 = r2 . a a P M I O’ O Figura 2. dac˘ M parcurge dreapta de ecuatie ax + by + c = 0. Atunci MO MI = = k. iar ¸ a a a segmentul M O are lungimea constant˘ .

• puterea unui punct P fata de un cerc este ¸˘ ρ(P ) = (OP )2 − r2 . B. definit˘ prin ¸ ¸ a ρ(P ) = P A · P B unde A si B sunt punctele de intersectie ale unei secante duse prin P cu cercul ¸ ¸ C(O. r) un cerc ˆn planul π. r) cu proprietatea c˘ dreptele AB si ¸ a A B se intersecteaz˘ ˆntr-un punct P are loc egalitatea: aı PA · PB = PA · PB . r) ˆn punctele A si B. a¸ a a¸ a 2. a¸ a 3. r). cu centrul ˆn punctul fixat O si raz˘ r. ¸ • Dac˘ o secant˘ variabil˘ trece printr-un punct fix P si intersecteaz˘ un cerc a a a ¸ a C(O. atunci produsul ı ¸ P A · P B = ct este constant. P ∈ Ext(C(O. num˘ rul ¸ ¸ ¸˘ a notat ρ(P ) = P A · P B ¸ ¸ unde A si B sunt punctele de intersectie ale unei secante duse prin P cu cercul C(O.13 Se numeste putere a punctului P fata de cercul C(O. . r). • puterea unui punct fata de un cerc ne indic˘ pozitia punctului fata de cerc: a ¸ ¸˘ ¸˘ 1.ˆ 2. r) dac˘ si numai dac˘ ρ(P ) = 0. ı ı ¸ a • Oricare ar fi punctele A. r). B ∈ C(O. P ∈ C(O. • se defineste astfel o functie ρ : π → R. A .7 Inversiunea ˆn plan ı O alt˘ transformare geometric˘ foarte util˘ ˆn rezolvarea problemelor de geometrie a a aı este inversiunea. Se demonstreaz˘ usor din proportionalitatea laturilor triunghiurilor asemenea a ¸ ¸ ∆P AB si ∆P A B. P ∈ Int(C(O. INVERSIUNEA IN PLAN 57 2. r)) dac˘ si numai dac˘ ρ(P ) < 0. ˆ Inainte de introducerea definitiei inversiunii ˆn plan bine s˘ se rea¸ ı a minteasc˘ puterea unui punct fata de un cerc. pornind de la urm˘ toarele rezultate: a ¸˘ a Fie C(O.7. DEFINITIA 2. r)) dac˘ si numai dac˘ ρ(P ) > 0.

¸ a O ¸ Asadar ¸ ik : π → π O ik (X) ∈ OX. Punctul X = ik (X) se numeste transformatul punctului X prin inversiunea de pol ¸ O O si raport k sau inversul punctului X prin aceast˘ inversiune si vice-versa X este ¸ a ¸ k inversul punctului X prin iO . k) ˆn interiorul lui. atunci ik√invariaz˘ punct cu a a O √a O ¸ √ a ı punct cercul C(O. k) ˆn exteriorul lui si exteriorul cercului C(O.14 Inversiunea de pol O si raport k este o transformare a planului ¸ ¸ prin care fiec˘ rui punct X ∈ π − {O} i se asociaz˘ punctul X pe dreapta OX astfel a a ı a ˆncˆ t OX · OX = k iar punctului O i se asociaz˘ punctul O. De asemenea definitia inversiunii poate fi dat˘ mai usor.Punctul O se numeste polul inversiunii. O ∀X ∈ π. ¸ ı . O OX · Oik (X) = k. TRANSFORMARI GEOMETRICE Putem prezenta aceste rezultate si vectorial dac˘ elevii cunosc elementele de calcul ¸ a vectorial. ¸ a ¸ Fie O ∈ π un punct fix si k un num˘ r real nenul. ¸ O O Astfel se pune ˆn evidenta c˘ : ı ¸˘ a • inversiunea este o transformare involutiv˘ a ik ◦ ik = 1 π O O • inversiunea este inversabil˘ si (ik )−1 = ik a¸ O O • punctul O este invariant ˆn raport cu inversiunea ik si toate dreptele care trec ı O ¸ prin O sunt drepte invariante ˆn raport cu inversiunea ik .58 ˘ CAPITOLUL 2. ¸ a DEFINITIA 2.15 Dac˘ k > 0 inversiunea ik se numeste pozitiv˘ . Punctele X si ik (X) se numesc puncte omoloage ale inversiunii ik . a Inversiunea de pol O si raport k se noteaz˘ ik . TEOREMA 2.9 Dac˘ ik este o inversiune pozitiv˘ . k) si transform˘ interiorul cercului C(O. iar dac˘ k < 0 ¸ a ¸ a a O k inversiunea iO se numeste negativ˘ . ¸ a Vom prezenta ˆn continuare cˆ teva propozitii care ne dau imaginile unui cerc si unei ı a ¸ ¸ drepte din plan printr-o inversiune. ı O DEFINITIA 2.

O Din aceast˘ teorem˘ rezult˘ o metod˘ practic˘ de constructie a imaginii ik (X) a a a a a ¸ O k unui punct X prin inversiunea iO . √ k ¸ DEFINITIA 2. ı a ı aı a √Din teorema catetei aplicat˘ ˆn triunghiul OT X (figura ) rezult˘ OX · OX = 2 k ( k) = k si deci iO (X)√ X .7. ı a ¸ q. ı ¸ . ¸ ¸ al Tangenta ˆn punctul T la cercul C(O. k) (figura ) si X piciorul perpendicularei din T pe dreapta OX.9: T O X’ X Demonstratie. a¸ a PROPOZITIA 2. k) se numeste cer¸ a k cul inversiunii iO sau cercul de inversiune. Adic˘ ik (C(O. k) intersecteaz˘ dreapta OX ˆn punctul X . cercul C(O. Fie orice a O O acum X ∈Int(C(O. k).ˆ 2. DEFINITIA 2. ¸ = √ Dac˘ X ∈Ext(C(O. k).16 Pentru iO o inversiune pozitiv˘ . k)) construim tangenta XT la cercul C(O. T ∈ a √ ¸ C(O. dac˘ nici unul dintre puncte nu este polul inversiunii. k). k). INVERSIUNEA IN PLAN 59 T O X X’ Figura 2. k > 0.e. Construim perpendiculara pe dreapta OX prin punctul X √ si fie T unul din punctele de intersectie√ acestei perpendiculare cu cercul C(O.17 Dou˘ cercuri secante se numesc ortogonale dac˘ tangenta ˆntr¸ a a ı un punct comun la unul dintre cercuri trece prin centrul celuilalt. ¸ √ √ ˆ Intr-adev˘ r pentru orice X ∈ C(O. ¸ a Se pot demonstra urm˘ toarele rezultate: a • printr-o inversiune orice cerc care nu contine polul inversiunii se transform˘ ¸ a ˆntr-un cerc care de asemenea nu contine polul inversiunii.10 Un cerc diferit de cercul de inversiune este invariant ˆn raport cu ı inversiunea dac˘ si numai dac˘ este ortogonal cu cercul de inversiune. Teorema √ catetei ˆn OT X ne d˘ OX · OX = ( k)2 = k si deci ik (X ) = X.1 Orice dou˘ perechi de puncte omoloage ˆntr-o inversiune sunt ¸ a ı asezate pe un cerc. k)). k)) = C(O. TEOREMA 2.d. k) are loc OX · OX = ( k)2 = √ si deci a k¸ √ √ ik (X) = X pentru √ X ∈ C(O.

a • unghiul dintre o dreapt˘ si un cerc pe care-l intersecteaz˘ . ¸ a DEFINITIA 2.20 Grupul format din omotetiile si inversiunile planului cu acelasi ¸ ¸ ¸ centru si pol O se numeste grupul conform de centru O al planului. r2 ). care au ¸ ¸ acelasi centru formeaz˘ un grup. • printr-o inversiune orice dreapt˘ care nu contine polul inversiunii se transform˘ a ¸ a ˆntr-un cerc care contine polul inversiunii. a¸ a • unghiul a dou˘ drepte secante. ¸ a¸ ı C(O. r2 ) este imaginea cercului C(O1 . a ı DEFINITIA 2.60 ˘ CAPITOLUL 2.19 Unghiul dintre o dreapt˘ si un cerc pe care-l intersecteaz˘ ˆn A ¸ a¸ aı si B este unghiul format de dreapt˘ si una dintre tangentele la cerc ˆn A sau B.18 Unghiul a dou˘ cercuri care se intersecteaz˘ ˆn punctele A si B ¸ a aı ¸ este unghiul format de cele dou˘ tangente la cercuri ˆn A sau B. O r2 k atunci = . ı r1 ρ(O) DEFINITIA 2. ¸ ¸ Constructia cu rigla si compasul a imaginii unui cerc printr-o inversiune ik se face ¸ ¸ O astfel: . r1 ) prin inversiunea ik .11 Multimea tuturor omotetiilor si a inversiunilor planului. unde ρ(O) este puterea polului O ˆn raport cu cercul C(O2 . TRANSFORMARI GEOMETRICE • printr-o inversiune ik orice patru puncte situate pe un cerc care contine polul O ¸ O al inversiunii se transform˘ ˆn patru puncte situate pe o dreapt˘ care nu contine aı a ¸ polul inversiunii.10: Inversul unui cerc care nu trece prin polul inversiunii O ˆ Intr-o inversiune sunt invariante: • unghiul a dou˘ cercuri secante. a TEOREMA 2. r) 1 1 A B O1 B’ O’ 1 A’ Figura 2. ı ¸ • daca cercul C(O2 .

r1 )) este tangenta la cercul de inversiune ˆn punctul de tangenta al celor dou˘ cercuri. r1 ) intersecteaz˘ cercul de inversiune ˆn punctele A si B. r1 ) este tangent a k la cercul de inversiune. r1 ) trece prin polul inversiunii ik .11). r1 )) (figura 2. r1 ) prin inversiu¸ O O k nea iO este cercul de diametru [A B ].12 b) O O1 Figura 2. Figura 2.10).10). (figura 2. C(O.In acest caz imaginea cercului O C(O1 . r1 ) (figura 2.7. este o dreapt˘ .12: Dac˘ cercul C(O1 . In acest caz fie A si B punc¸ O tele de intersectie ale dreptei OO1 cu cercul C(O1 . r1 ) prin inversiunea ik . a a ı ¸ k atunci AB = iO (C(O1 .12) ı ¸˘ a . Inversul cercului C(O1 . r1 ) (figura 2. r1 ) nu trece prin polul inversiunii ik .Construim imaginea punctului A prin inversiunea ik si vom obtine A = ik (A) ∈ OO1 . atunci iO (C(O1 . r1 ) prin inversiunea ik .ˆ 2. iar dac˘ cercul C(O1 . O C(O. r) 1 1 A’ A O1 O Figura 2. Perpendiculara pe ¸ O ¸ O ı OO1 ˆn A este imaginea cercului C(O1 . INVERSIUNEA IN PLAN 61 ˆ • cercul C(O1 . Fie A al doilea punct de intersectie a ¸ O al dreptei OO1 cu cercul C(O1 .12 a).11: ˆ • cercul C(O1 . Construim ¸ punctele A = ik (A) si B = ik (B). r) 1 1 A O O1 B Figura 2.

TRANSFORMARI GEOMETRICE .62 ˘ CAPITOLUL 2.

Multimea ¸ ¸ ¸ ABCD = [ABC] ∪ [ABD] ∪ [ACD] ∪ [BCD] se numeste tetraedru. ¸ Suprafata poligonal˘ S se numeste baza piramidei. . D patru puncte necoplanare din spatiu. Se numeste piramid˘ cu vˆ rful V si baz˘ S ¸ a ¸ ¸ a a ¸ a multimea tuturor segmentelor [V A]. tetraedrul este o piramid˘ particular˘ .1: Tetraedrul ABCD 63 . In ¸ ı a • Se pune ˆn evidenta faptul c˘ o piramid˘ triunghiular˘ se numeste tetraedru. cu poligonul S un triunghi. C. ¸ A B C D Figura 3.1 Introducere ˆn geometria tetraedrului ı Se poate defini tetraedrul ca un caz particular al piramidei: DEFINITIA 3.2 Fie punctele A. An ] o suprafata poligonal˘ cu frontiera un po¸ ¸˘ a ligon apartinˆ nd unui plan π si V ∈ π. B. a a Dar putem defini direct tetraedrul: DEFINITIA 3. ¸˘ a ¸ • ˆ functie de natura poligonului S se pot ˆntˆ lni mai multe tipuri de piramide. .Capitolul 3 Geometrie ˆn spatiu ı ¸ 3. ı ¸˘ a a a ¸ Deci. cu A ∈ S.1 Fie S = [A1 A2 .

Vom demonstra c˘ bimedianele [M N ]. [AC]. care corespund laturii comune. [CD] definesc muchiile teı traedrului. [AD]. S mij¸ In a loacele laturilor [AB]. [AD]. P . a a a • Analogie ˆntre triunghi si tetraedru: tetaedrul este poliedrul cu cel mai mic ı ¸ num˘ r de fete asa cum triunghiul este poligonul cu cel mai mic num˘ r de laa ¸ ¸ a turi. Acestui hiperboloid ˆi apartin perpendicularele ridicate pe planele fetelor ı a¸ ı ¸ ¸ tetraedrului care trec prin ortocentrele acestor fete. [M N ] sunt concurente. [ACD]. ¸ a ˆ PROPOZITIA 3. B. a ı a¸ ı ˆn˘ ltimile unui tetraedru nu sunt ˆntotdeauna concurente! ı a¸ ı ˆ general cele patru ˆnaltimi ale unui tetraedru sunt dou˘ cˆ te dou˘ necoplaIn ı a a a nare si sunt generatoarele unui hiperboloid (J. ¸ Analog: P N M Q si P N = M Q ¸ P S QR si P S = QR. [BC]. D se numesc vˆ rfurile tetraedrului ABCD. [ABD]. aı • Folosind materialul didactic elevii vor constata c˘ ˆn cazul tetraedrului fiecare fata poate fi considerat˘ baz˘ si cˆ nd asez˘ m un tetraedru oarecare cu o alt˘ fata ¸˘ a a¸ a ¸ a a ¸˘ ca baz˘ el capat˘ de fiecare dat˘ alt aspect. a ¸ a Spre deosebire de cazul triunghiului (ale c˘ rui ˆn˘ ltimi sunt ˆntotdeauna concurente). ¸ ˆ DEFINITIA 3.1 Intr-un tetraedru oarecare cele trei bimediane sunt concurente. deci exist˘ trei bimediane.4 Intr-un tetraedru numim bimedian˘ segmentul care uneste mijloa¸ a ¸ cele a dou˘ muchii opuse. ˆ triunghiurile BAC si DAC care au latura comun˘ [AC] sunt puse ˆn evidenta a ı ¸˘ In ¸ liniile mijlocii [M P ] si [QN ]. [BD]. [AC]. R.64 ˆ CAPITOLUL 3. a • Segmentele ˆnchise [AB]. ¸ . GEOMETRIE IN SPATIU ¸ • Punctele A. [P Q]. STEINER-1827). ˆ tetraedrul ABCD consider˘ m punctele M. C. [CD]. ¸ a Demonstratie. [BD] respectiv. • Suprafetele triunghiulare [ABC]. DEFINITIA 3.3 Numim ˆn˘ ltime a unui tetraedru perpendiculara dus˘ dintr-un ¸ ı a¸ a vˆ rf al tetraedrului pe fata opus˘ . a Orice tetraedru are sase muchii. ¸ Deci: M P QN si M P = QN. [BC]. Q. N. [BCD] se numesc fetele te¸ ¸ traedrului. numit hiperboloidul ¸ ˆn˘ ltimilor.

ˆ 3. [P Q]. se numeste centrul de greu¸˘ ¸ tate. notat cu G.e. M ∈ (AB) cu ¸ = u. Cum diagonalele unui paralelogram sunt concurente si se ˆnjum˘ t˘¸esc. AC CN = 1 − u.5 (LEONARDO DA VINCI) ¸ Punctul de concurenta al bimedianelor.2: Concurenta bimedianelor ¸ Rezult˘ c˘ patrulaterele P RQS. DEFINITIA 3.1) .d. ¸ AM PROPOZITIA 3. 0 < u < 1 AB CN si N ∈ (CD) astfel ˆncˆ t ¸ ı a = 1 − u. [P Q]. vom obtine P N ¸ AD si ˆn consecinta din triunghiurile ¸ ı ¸˘ Cum CD asemenea CP N si CAD se obtine P N = (1 − u) · AD. punctul de concurenta este notat cu G si este mijlocul fiec˘ rei bimediane. cele trei ¸ ı a at bimediane [M N ]. |u · BD − (1 − u) · AC| < M N < u · BD + (1 − u) · AC. sau centrul distantelor medii. N ¸ ¸ nu pot fi coliniare. M P N Q sunt paralelograme si mai mult cele a a ¸ trei bimediane [M N ]. ¸ Fie P ∈ (AC) astfel ˆncˆ t M P ı a BC (fig. sau baricentrul tetraedrului. Demonstratie. P. 3). din inegalit˘¸ile triunghiului obtinem at ¸ |M P − P N | < M N < M P + P N (3. Deoarece punctele M.1. INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 65 A M R G B P S Q D N C Figura 3. Atunci au loc urm˘ toarele inegalit˘ ¸i: a at CD |u · BC − (1 − u) · AD| < M N < u · BC + (1 − u) · AD.2 Fie ABCD un tetraedru. [RS] ale tetraedrului ABCD sunt concurente. ¸˘ ¸ a q. [RS] ale tetraedrului sunt diagonale ˆn aceste paraleı lograme. Din teorema fundamental˘ a a PC asemanarii avem M P = u · BC si ¸ = 1 − u.

[AD]. ˆ planul (AP D). a 2 q.e. [CD]. a ¸ ¸ at q. Q mijloacele segmentelor [AB]. (3. ˆ DEFINITIA 3.3: sau dup˘ ˆnlocuiri. Rezult˘ c˘ a a a¸ a a M N ∩ P Q ∩ AG1 =∅. P Q. ¸ TEOREMA 3. se intersecteaz˘ In a dou˘ cˆ te dou˘ si nu sunt coplanare. Demonstratie. N M ∩ AG1 =∅. In ˆ planul paralelogramului M P N Q. COROLARUL 3. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ B N C D Figura 3.3).2) Demonstratie. ¸ Fie G1 punctul de intersectie al medianelor triunghiului BCD. In ˆ planul (AN B).d. Deci dreptele M N.66 A M P ˆ CAPITOLUL 3. P. Se noteaz˘ cu ¸ a M. [BC].1 (Inegalit˘ ¸ile bimedianei). P Q ∩ AG1 =∅.d. C. M N ∩ P Q = ∅.1) vom g˘ si aceste inegalit˘¸i.6 Intr-un tetraedru ABCD. avem aı |u · BC − (1 − u) · AD| < M N < u · BC + (1 − u) · AD. Procedˆ nd la fel obtinem si al doilea grup de inegalit˘¸i. M mijlocul lui [AB] si N mijlocul lui [CD]. ¸ 1 ı a at Luˆ nd u = ˆn (3. atunci ¸ |BC − AD| < 2M N < BC + AD. figura (3. D ¸ cu centrele de greutate ale fetelor opuse se numesc medianele tetraedrului ABCD. .1 Cele patru mediane ale unui tetraedru sunt concurente. B. AG1 . |BD − AC| < 2M N < BD + AC. N.e. at Fie ABCD un tetraedru. dreptele care unesc punctele A.

3 (LEONARDO DA VINCI) ¸ Centrul de greutate al unui tetraedru ˆmparte o median˘ ˆn dou˘ segmente.ˆ 3. Se consider˘ separat planul (AP D). dintre ı aı a care cel care contine vˆ rful tetraedrului este triplul celuilalt . de unde rezult˘ c˘ ¸ a a GG1 1 GG1 1 = sau = . . INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 67 A M G B P G1 Q D N C Figura 3. iar G3 pena ¸ tru triunghiul ABD. ¸ Vom demonstra c˘ exist˘ un punct egal dep˘ rtat de toate vˆ rfurile tetraedrului. LAGRANGE. Analog se demonstreaz˘ BG2 si CG3 trec prin G. care trece printr-o median˘ . GA 3 AG1 4 q. figura (3.3).1. G.e. pentru dreapta Q. ¸ a Demonstratie. a a a a Stim c˘ toate punctele egal dep˘ rtate de B. C si D se afl˘ pe o dreapt˘ d per¸ a a ¸ a a pendicular˘ pe planul BCD care trece prin centrul cercului circumscris triunghiului a BCD.d. a ¸ q. 1810-1811).d. P se obtine: ı ¸ AQ P D GG1 · · =1 QD P G1 GA Dar AQ = QD si P D = 3P G1 .4 Planele perpendiculare pe muchiile unui tetraedru duse prin ¸ mijloacele lor se intersecteaz˘ ˆntr-un punct. L. Not˘ m cu G2 punctul de intersectie al medianelor triunghiului ACD.e. Aplicˆ nd teo¸ a a rema lui Menelaus ˆn triunghiul AG1 D. • Un plan arbitrar.4: Concurenta medianelor ¸ deci G ∈ AG1 . PROPOZITIA 3. PROPOZITIA 3. ˆmparte tetraedrul ˆn dou˘ poliedre a ı ı a cu volume egale (J. aı Demonstratie.

COROLARUL 3.7 Numim coordonate baricentrice ale punctului P .e. patru numere ¸ λ1 . ¸ . ¸ ı Demonstratie.2 Perpendicularele ridicate pe fetele unui tetraedru ˆn centrele ¸ ı cercurilor circumscrise acelor fete sunt concurente ˆntr-un punct. cu a a ı ı a vˆ rfurile tetraedrului ˆmpart tetraedul ˆn patru tetraedre echivalente: din aceast˘ a cauz˘ coordonatele baricentrice ale lui G sunt egale. O.e.68 ˆ CAPITOLUL 3. ı q. V fiind volumul tetraedrului. • Segmentele de dreapt˘ care unesc centrul de greutate al tetraedrului.d. a ¸ Deci. λ3 . Pentru µ = 1 coordonatele baricentrice se numesc absolute. Planul P si dreapta d se intersecteaz˘ ˆntr-un punct O. contrar ipotezei. atunci avem: a ¸ λ1 + λ2 + λ3 + λ4 = µV. λ4 care sunt proportionale cu volumele tetraedrelor cu vˆ rful ˆn P si ¸ a ı ¸ avˆ nd drept baze fetele tetraedrului. q.d. a ¸ ¸ a care se numeste sfera circumscris˘ tetraedrului. • Distantele lui G la fetele tetraedrului sunt invers proportionale cu ariile acestor ¸ ¸ ¸ fete. care are centrul ˆn punctul de intersectie ı ı a ı ¸ al planelor mediatoare ale muchiilor tetraedrului si care este ˆn acelasi timp si punc¸ ı ¸ ¸ tul de intersectie al perpendicularelor ridicate pe fetele tetraedrului ˆn centrele cer¸ ¸ ı curilor circumscrise acestora. λ2 . DEFINITIA 3. ¸ Aceste perpendiculare sunt determinate de intersectiile perechilor de plane per¸ pendiculare pe muchiile unui tetraedru duse prin mijloacele lor si conform propozitiei ¸ ¸ anterioare sunt concurente. G. ¸ a Deci: Orice tetraedru poate fi ˆnscris ˆntr-o sfer˘ . GEOMETRIE IN SPATIU ¸ Punctele egal dep˘ rtate de de A si B se afl˘ ˆn planul mediator P al segmentului a ¸ aı AB. c˘ ci altfel ar fi paralele si ¸ aı a ¸ segmentul AB ar fi ˆn planul BCD. dac˘ µ este factorul de proportionalitate. a ¸ a Astfel am demonstrat c˘ punctul O din propozitia de mai sus este egal dep˘ rtat de vˆ rfurile tetraedrului si el este centrul unei sfere care contine vˆ rfurile tetraedrului.

Atunci ¸ A1 G2 1 A1 A2 + A1 A2 + A1 A2 A2 A2 + A2 A2 + A3 A4 2 3 4 3 4 4 = − .5) este analoag˘ teoremei medianei unui triunghi.d. Atunci: BC 2 + BD2 + AC 2 + AD2 − AB 2 − CD2 MM = .3) Demonstratie. . aı ¸ aı unde pentru calculul lor vom folosi tot teorema medianei. 1 2 A1 A2 A4 G1 A3 M Figura 3. INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 69 PROPOZITIA 3. 3 9 Demonstratie. Observatia 3. ¸ ¸ a PROPOZITIA 3.ˆ 3. ¸ Fie A1 A2 A3 A4 un tetraedru cu G1 centrul de greutate al fetei A2 A3 A4 .5: lungimea medianelor ˆn care vom folosi expresiile date de teorema medianei aplicat˘ ˆn triunghiul ı a ı A1 A3 A4 pentru mediana A1 M si ˆn triunghiul A2 A3 A4 pentru mediana A2 M . iar M ¸ mijlocul laturii A3 A4 .1 Propozitia (3. ¸ q.e. Vom aplica relatia lui Stewart ˆn triunghiul A1 A2 M : ¸ ı A2 M (A1 G2 + A2 G1 · G1 M ) = A1 M 2 · A2 G1 + A1 A2 · G1 M.1. median˘ a triunghiului ABM . a a BM este median˘ ˆn triunghiul BCD si AM este median˘ ˆn triunghiul ACD. unde G1 este centrul a de greutate al fetei A2 A3 A4 . ¸ Aplic˘ m teorema medianei pentru M M . 4 2 (3.e.6 (lungimea bimedianei) ¸ Fie tetraedrul oarecare ABCD.d. AG1 o median˘ a tetraedrului. M mijlocul muchiei AB si M mijlocul muchiei ¸ opuse CD.5 (lungimea medianei) ¸ Fie tetraedrul A1 A2 A3 A4 . q. Se ¸ ı obtine astfel lungimea medianei tetraedrului.

P. ¸ ¸ ¸ a q. 4 2 2 2 A M R G B P S Q D N C Figura 3.70 A ˆ CAPITOLUL 3. [AC]. [BC]. M. [AD]. ¸ Se folosesc lugimile medinelor unui tetraedru. conform propozitia anterioare si se ¸ ¸ obtine relatia anuntat˘ . Atunci: AB 2 + BC 2 + AD2 + AC 2 + BD2 + CD2 M N + P Q + RS = . [BD] respectiv.d.7: 4 PROPOZITIA 3.7 Fie tetraedrul oarecare ABCD. R. N.e. PROPOZITIA 3. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ M B M’ C D Figura 3.9 Suma p˘ tratelor distantelor centrului de greutate la vˆ rfuri este ¸ a ¸ a egal˘ cu suma p˘ tratelor lungimilor bimedianelor. a a . Demonstratie.6: lungimea bimedianelor Folosind lungimea bimedianelor unui tetraedru se poate demonstra imediat: PROPOZITIA 3. Q.8 Suma p˘ tratelor medianelor este egala cu din suma p˘ tratelor ¸ a a 9 muchiilor. [CD]. S mijloacele ¸ muchiilor [AB].

d. Fie S. Din (3.8) se obtine: ¸ ¸ M B 2 + M C 2 + M D2 = 3M G2 + 4G1 S 2 + G1 D2 + G1 C 2 .5) si (3. 1 2 ˆ triunghiul G1 DC.e.1. Atunci are loc relatia lui Leibniz: ¸ M B 2 + M C 2 + M D2 = 3M G2 + G1 B 2 + G1 C 2 + G1 D2 . Apli˘ m teorema lui Stewart ˆn triunghiul M BS.5) (3.10 Fie BCD un triunghi si M un punct oarecare ˆn spatiu. iar G1 ¸ ¸ ı ¸ centrul de greutate al triunghiului BCD.7) si (3. deci: In a 4G1 S 2 = 2(G1 D2 + G2 C 2 ) − DC 2 .ˆ 3. Din (3.7) (3.4) Demonstratie.6) se obtine: ¸ ¸ 1 M B 2 + M C 2 + M D2 = 3M G2 + 6G1 S 2 + DC 2 .8: G1 T B M B 2 + 2M S 2 = 6SG2 + 3M G2 . INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 71 PROPOZITIA 3. 1 (3. BD. 1 3 3 3 3 R C S D Figura 3.8) q.6) (3. T. se obtine: a ı ¸ M B2 care se poate scrie: M 2BS BS 2BS BS + M S2 = M G2 · BS + BS. BC ale triun¸ ghiului DBC. R respectiv mijloacele laturilor CD. . ¸ ¸ ¸ ¸ (3. G1 S este median˘ . 1 Dar 2G1 S = G1 B si se obtine relatia din enunt. 1 1 ˆ triunghiul M DS lungimea medianei M S este In 4M S 2 = 2(M C 2 + M D2 ) − DC 2 .

Aplic˘ m relatia lui Stewart ˆn a a ¸ ı triunghiul M AG1 : M A2 + 3M G2 = 4M G2 + 12GG2 . 1 Din relatiile (3. relatia (3.10.9) 1 1 Prin aplicarea propozitiei 3. L.2 Folosind aceast˘ proprietate se obtine c˘ suma p˘ tratelor distantelor ¸ a ¸ a a ¸ lui G la cele patru vˆ rfuri este minim˘ . LAGRANGE) ¸ Fie ABCD un tetraedru si G centrul s˘ u de greutate. Observatia 3.10 se obtine: ¸ ¸ B G A G1 C M D Figura 3. a a .d.9: M B 2 + M C 2 + M D2 = 4M G2 + G1 B 2 + G1 C 2 + G1 D2 .11) ˆ propozitia 3. ¸ ¸ Not˘ m cu G1 centrul de greutate al fetei BCD. 1 Tinˆ nd seama c˘ 3G1 G = GA. (3.10) se obtine: ¸ ¸ ¸ (3. se obtine: In ¸ ¸ GB 2 + GC 2 + GD2 = 3GG2 + G1 B 2 + G1 C 2 + G1 D2 . iar M un punct oarecare ¸ a din spatiu.9) si (3. cu M = G. (3.e. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ PROPOZITIA 3. Demonstratie. q. Atunci are loc relatia: ¸ ¸ M A2 + M B 2 + M C 2 + M D2 = 4M G2 + GA2 + GB 2 + GC 2 + GD2 .10) M A2 + M B 2 + M C 2 + M D2 = 4M G2 + 12G1 A2 + G1 B 2 + G1 C 2 + G1 D2 .72 ˆ CAPITOLUL 3.11) devine: ¸ a a ¸ M A2 + M B 2 + M C 2 + M D2 = 4M G2 + GA2 + GB 2 + GC 2 + GD2 .11 (J.

ˆn schimb acesta este centrul sferei ˆnscrise ˆn tetrae¸ ı ı ı drul care are drept vˆ rfuri centrele de greutate ale fetelor tetraedrului dat.d. L. (C.3 Relatia din propozitia 3. punctul M se afl˘ si ˆn celelalte plane care trec prin In ¸ a¸ ı mijlocul uneia dintre laturile tetraedrului si sunt perpendiculare pe muchia opus˘ .12 Planele care trec prin mijloacele muchiilor si sunt perpendicu¸ ¸ lare pe muchia opus˘ . punctul O. Demonstratie. Fie L si L mijloacelor laturilor AB si CD ˆn tetraedrul ABCD. ¸ a q. Au fost demonstrate urm˘ toarele afirmatii: a ¸ • Locul geometric al punctelor P a c˘ ror sum˘ a p˘ tratelor distantelor la vˆ rfurile a a a ¸ a tetraedrului este constant˘ . 1826-1827). INTRODUCERE IN GEOMETRIA TETRAEDRULUI 73 Observatia 3. numit a ı punctul lui MONGE sau anticentrul tetraedrului. este o sfer˘ cu centrul ˆn centrul de greutate al tetraa a ı edrului G.10: Bimediana LL trece prin centrul de greutate al tetraedrului G si GL = GL . C. a ¸ GERONO. sunt concurente ˆntr-un punct M (G. LAGRANGE). MONGE-1813). ¸ ¸ ¸ ı D L’ O A L B G M C Figura 3. • Centrul de greutate G al tetraedrului nu trebuie confundat cu centrul de greutate al suprafetei tetraedrului. G centrul de greutate al triunghiului.ˆ 3.e. Planul ¸ care trece prin L si este perpendicular pe muchia AB trece prin centrul sferei cir¸ cumscrise tetraedrului. (J.1. M un punct a oarecare din planul triunghiului. PROPOZITIA 3. ¸ ˆ baza acestui rationament.11 este generalizarea relatiei ¸ ¸ ¸ ¸ M A2 + M B 2 + M C 2 = 3M G2 + GA2 + GB 2 + GC 2 valabil˘ pentru un triunghi ABC. Deci planul care trece prin L si este de asemenea ¸ perpendicular pe AB contine punctul M al dreptei OG caracterizat prin OG = GM . .

celelalte a a patru vˆ rfuri determin˘ un alt tetraedru care are acelasi centru de greutate G cu a a ¸ (T ). FERMAT) Cele patru bisectoare ale triedrelor unui tetraedru sunt concurente. ¸ . Sfera cu centrul a ¸ ¸ ˆn I este sfera cu centrul ˆn I. JACOBI). notat cu I este egal dep˘ rtat de ¸ a fetele tetraedrului. 2. Dac˘ se consider˘ fetele tetraedrului ABCD prelungite atunci planele bisectoare ale a a ¸ ı diedrelor suplimentare cu muchiile AB. ∀i. a ¸ Au loc urm˘ toarele relatii: a ¸ 1 1 1 1 2 + + + = . 3. Ic si au razele ra . B. j. Sc corespunz˘ toare triedrelor cu vˆ rfurile A. si sfera circumscris˘ acestui al doilea ¸˘ ¸ a tetraedru are drept centru punctul lui MONGE al primului tetraedru (A. l ∈ {1.13 Planele bisectoare ale diedrelor unui tetraedru sunt concu¸ rente. ı a¸ • Centrul sferei circumscrise apartine dreptei care uneste centrul de greutate G ¸ ¸ cu punctul lui MONGE M . Un punct T cu proprietatea ¸ Ai T Aj = Ak T Al . Sb . rb . raza ei o vom nota cu r. Exist˘ o sfer˘ de centru I tangent˘ celor patru fete ale tetraedrului. determin˘ un paralelipiped circumscris tetraedrului: a a patru dintre vˆ rfurile acestui paralelipiped sunt vˆ rfuri ale tetraedrului. si el este simetricul punctului M fata de G. (G.14 Planele care trec printr-o muchie a tetraedrului (T ) si care ¸ ¸ sunt paralele cu muchia opus˘ . care este simetricul lui (T ) fata de G.2 (P. ı ı TEOREMA 3. ˆ mod analog se obtin sferele exˆnscrise Sa . BC ˆntˆ lnesc bisectoarea ∆D ˆntr-un ı a punct Id egal dep˘ rtat de fetele tetraedrului. PROPOZITIA 3. C ale c˘ ror ı a a a centre se noteaz˘ cu Ia .Punctul lui Monge (anticentrul) ı al tetraedrului este centrul hiperboloidului ˆn˘ ltimilor.8 Fie A1 A2 A3 A4 un tetaedru. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ Anticentrul unui tetraedru este un punct simetric cu centrul sferei circumscrise tetraedrului. Ib .74 ˆ CAPITOLUL 3. k. 4} se numeste centrul izogon sau punctul lui Torricelli al tetraedrului. AC. ra rb rc rd r ra · rb · rc · rd ≥ 16r4 . Id este centrul sferei Sd a ¸ ı a In ¸ exˆnscrise tetraedrului ABCD corespunz˘ toare triedrului D. DEFINITIA 3. rc . ¸ ¸˘ MONGE-1813). Punctul de intersectie al acestor plane bisectoare. dar exterior lui. PROPOZITIA 3. ¸ a a a ¸ avˆ nd punctele de contact cu fetele proiectiile lui I pe aceste plane. ˆn raport cu centrul de greutate al acestuia.

12 3.3 (Teorema lui CRELLE) Fiind dat un tetraedru ABCD exist˘ o sfer˘ tangent˘ celor sase muchii ale tetraa a a ¸ edrului. pentru unele tetraedre particulare o astfel de sfer˘ exist˘ . ⇐ ” Presupunem c˘ este indeplinit˘ conditia: a a ¸ AB + CD = AC + BD = AD + BC.4 Punctul lui Torricelli al tetraedrului A1 A2 A3 A4 este caracterizat de ¸ urm˘ toarea proprietate vectorial˘ : a a T A1 T A 2 T A 3 T A4 + + + = 1. dac˘ si numai dac˘ are loc conditia: a¸ a ¸ AB + CD = AC + BD = AD + BC.2.12) ˆ general nu exist˘ o sfer˘ care s˘ fie tangent˘ la toate muchiile unui tetraedru (T). ˆ Intr-un tetraedru regulat unind centrele fetelor se obtine un nou tetraedru regulat. In a a a a Cu toate acestea. 1.2 Tetraedre Crelle (3. a a TEOREMA 3. ¸ ” ⇒ ” Implicatia este evident˘ datorit˘ propriet˘¸ii de congruenta a tangentelor ¸ a a at ¸˘ dintr-un punct exterior. ı a¸ ¸ 3. ˆ altimea tetraedrului regulat cade ˆn centrul fetei opuse. T A1 T A 2 T A 3 T A4 Unul dintre cele cinci poliedre regulate ale lui PLATON este tetraedrul si de el s-a ¸ ocupat si EUCLID ˆn Elementele sale (ˆn Cartea a XIII-a).3. care este la intersectia In˘ ¸ ı ¸ ¸ ˆn˘ ltimilor fetei. ¸ ı ı DEFINITIA 3. Demonstratie. TETRAEDRE CRELLE 75 Observatia 3. ¸ 2. Rezult˘ : a . ¸ ¸ Volumul tetraedrului regulat este √ l3 2 V = . Tetraedrul regulat are 4 ˆn˘ ltimi congruente. ı a¸ 4. Tetraedrul regulat are toate fetele triunghiuri echilaterale congruente.9 Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru ¸ ¸ regulat.

ı a [AD]. Q ˆn sfera care este tangent˘ segmentelor [BC]. deci RM ∩ SP =∅.76 D S R N A ˆ CAPITOLUL 3. a q. iar pe de alta parte prin P si M trece cercul ˆnscris ˆn triunghiul ı ¸ ¸ ı ı BDC. [AC]. Demonstratie.11: Teorema lui Crelle AC + AB − BC = AD + AB − BD si AB + BC − AC = BD + BC − CD. Deci ı ı exist˘ o sfer˘ ce contine cele dou˘ cercuri (ˆnscris ˆn ABC si ˆnscris in ABD). [BD]. N. ¸ Prima relatie arat˘ c˘ cercul ˆnscris ˆn triunghiul ABC are punctul de contact cu ¸ a a ı ı AB identic cu punctul de contact al lui AB cu cercul ˆnscris ˆn triunghiul ABD. Deci sfera este tangent˘ si muchiei [CD]. ı Cum. Relatia a dou˘ dovedeste c˘ punctul de contact cu BC ¸ a ¸ a ¸ a al cercului ˆnscris ˆn triunghiul BDC si punctul de contact cu BC al cercului ˆnscris ı ı ¸ ı ˆn triunghiul ABC coincid. [AB]. ¸ Se foloseste Teorema lui Menelaus ˆn spatiu pentru patrulaterul ABCD si rezult˘ ¸ ı ¸ ¸ a c˘ dreptele RC si SM sunt coplanare. O.4 (Teorema lui Brianchon) ˆ Intr-un tetraedru Crelle cele trei segmente ce unesc punctele de contact de pe muchiile opuse ale sferei hexatangente sunt concurente. DEFINITIA 3. a ¸ . rezul˘ c˘ cercul de intersectie dintre planul (BDC) si sfera si cercul ˆnscris a a ¸ ¸ ¸ ı ˆn triunghiul BDC coincid. P.d. Se consider˘ planul (BDC) si cercul de intersectie determinat a ¸ ¸ de plan si sfera considerat˘ . cercul de intersectie dintre planul BDC si sfera este tangent muchiilor te¸ ¸ traedrului ˆn P si M . ceea ce deı a¸ monstreaz˘ teorema. Pentru tetraedrele Crelle se poate demonstra urm˘ toarea teorem˘ : a a TEOREMA 3. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ D P B Q M C Figura 3.e. Exist˘ a a ¸ a ı ı ¸ ı a deci punctele M.10 Tetraedrele cu proprietatea c˘ exist˘ o sfer˘ hexatangent˘ mu¸ a a a a chiilor se numesc tetraedre Crelle.

d. JACOBI). Bimedianele sunt ortogonale dou˘ cˆ te dou˘ : adic˘ ele determin˘ un triedru a a a a a a ı tridreptunghic avˆ nd originea ˆn G. JACOBI). Bisectoarele unghiurilor sub care se vad din centrul de greutate dou˘ muchii opuse tetraedrului sunt bimedianele (J. ˆ PROPOZITIA 3. centrul sferei circumscrise si centrul sferei ˆnscrise.S˘ demonstr˘ m aceast˘ proprietate. ¸ a ¸ ¸ ¸ 6. TETRAEDRE ECHIFACIALE 77 Analog se arat˘ c˘ N Q ∩ SP =∅ si RM ∩ N Q=∅.3 Tetraedre echifaciale ˆ prima jum˘ tate a secolului XIX o serie de geometrii str˘ luciti: Feuerbach. 3. N Q nu pot fi coplanare rezult˘ c˘ sunt concurente (Dac˘ a a a ˆn spatiu trei drepte se intersecteaz˘ dou˘ cˆ te dou˘ . VecIn a a ¸ ten.15 Intr-un tetraedru Crelle ABCD.3. volumul V si raza ρ a sferei hexatangente satisfac egalita¸ tea: 3V ρ = 2(s − p)(p − a)(p − b)(p − c). deci este ˆn ˆntregime continut˘ ˆn acest plan. AC = b. ı a ¸˘ ¸ 3. 2. a a a Fie dreptele a. at ¸ DEFINITIA 3. si ˆntˆ lnesc dreptele suport ale muchiilor ¸ ı a tetraedrului sub unghiuri drepte (A. SP. Suma algebric˘ a distantelor unui punct arbitrar din spatiu la fetele tetraedrului a este constant˘ (A. a a ¸ Cum dreptele RM. NEUBERG) Tetraedrul cu cele patru fete tringhiuri congru¸ ¸ ente se numeste isoscel sau echifacial ¸ Tetraedrul echifacial are urm˘ toarele propriet˘¸i remarcabile: a at 1. mai precis: centrul de greutate. NEUBERG). . punctul lui ı MONGE. ¸ q. S-a deı ı ı ¸ aı monstrat astfel ca dreptele a. b si c si s˘ presupunem c˘ nu sunt concurente. rezult˘ c˘ dreapta c are dou˘ ¸ a a a a a a puncte diferite ˆn planul P . 5. ¸ BC = a. JACOBI). Fie P planul de¸ ¸ a a terminat de dreptele a si b. Cum dreapta c intersecteaz˘ atˆ t pe a cˆ t si pe b si cele ¸ a a a ¸ ¸ trei puncte de intersectie sunt dou˘ cˆ te dou˘ diferite. unde AB = c. Jacobi au stabilit multiple propriet˘¸i ale tetraedrului cu fetele congruente.11 (J. Perechile de muchii opuse sunt egale. b si c sunt coplanare.e. AD + BC = s. atunci ele sunt sau coplanare ı ¸ a a a a sau concurente). a 4. Patru puncte remarcabile coincid. Fiecare muchie este egal ˆnclinat˘ fata de fetele neadiacente cu ea (A.3.

iar punctele de contact interne ale fetelor cu sferele exˆnscrise sunt ortocentrele acestor fete. Cele patru triedre ale tetraedrului sunt congruente. cu fetele sunt ı a ı ¸ centrele cercurilor circumscrise acestora (J. ori trei ı a ¸ fete egale. ¸ ı ¸ SCHMIDT-1889). ¸ 12. a 9. MORLEY-1894). GEOMETRIE IN SPATIU ¸ 7. exist˘ dou˘ ¸ ¸ a a a In a a bimediane care sunt ˆn acelasi timp si perpedicularele comune ale muchiilor opuse ı ¸ ¸ corespunz˘ toare. 14. Alte clase de tetraedre particulare sunt cele ˆn care doar dou˘ fete sunt egale.13) 8. GENTY-1878) 2(a2 + b2 − c2 )(a2 − b2 + c2 )(−a2 + b2 + c2 ) V = 12 unde a. ı 13. este regulat. sau care au fetele egale dou˘ cˆ te dou˘ . ele sunt vˆ rfurile paralelipipedului circumı a scris tetraedrului (F. Sfera circumscris˘ trece prin centrele celor patru sfere exˆnscrise (J. sfera ˆnscris˘ si cele patru sfere a ¸ ı a¸ exˆnscrise. Punctele de contact ale sferei ˆnscris˘ . Volumul tetraedrului este egal cu a treia parte a produsului segmentelor bimediane (E. ¸ ı ¸ 10. Centrele sferelor exˆnscrise sunt simetricele vˆ rfurilor tetraedrului fata de cenı a ¸˘ trul sferei ˆnscrise. . NEUBERGa ı 1890). (3. NEUBERG). ˆn tetraedrul echifacial. a PROPOZITIA 3. Exist˘ cinci sfere tangente la fetele tetraedrului. Exist˘ patru sfere exˆnscrise la muchiile unui tetraedru echifacial (G. iar ¸ ı ¸ punctele de contact interne ale fetelor cu sferele exˆ nscrise sunt ortocentrele ¸ a acestor fete. din acest motiv. 16.16 Un tetraedru echifacial care are o pereche de muchii opuse ¸ perpendiculare. Cele patru ˆnaltimi ale tetraedrului echifacial sunt egale (A. 15. SCHMIDT-1889). din aceast˘ cauz˘ suma diea a drelor triedrelor este constant˘ . (MORLEY). c sunt lungimile laturilor triunghiului. ı ¸ 11. Fetele sunt ˆntotdeauna triunghiuri ascutitunghice. (A. b. ˆ acest din urma caz. RIBONIa ı 1890).78 ˆ CAPITOLUL 3. Exista o sfer˘ avˆ nd centrul ˆn G care este tangent˘ la ˆn˘ ltimile tetraedrului a a ı a ı a¸ echifacial si la perpendicularele ridicate pe fete ˆn ortocentrele acestor fete.

ˆns˘ dac˘ una dintre muchii.d. Se duce AE ⊥ CD. q.e. cu AB ⊥ CD. si reciproc. TETRAEDRE ORTOCENTRICE 79 3. A B F A’ E C D Figura 3. ¸ Suficienta conditiei de perpendicularitate pentru dou˘ perechi de muchii.4. ı a¸ DEFINITIA 3. ı a¸ a a ¸ ¸ ˆ anul 1827 geometrul elvetian Jacob Steiner a introdus notiunea de tetraedru In ¸ ¸ ortic sau ortocentric.12: tetraedre ortocentrice Rezult˘ CD ⊥ (ABE). BC ⊥ AD. si sunt de asemenea coı a¸ a ¸ ¸ planare ˆn˘ ltimile coborˆ te din vˆ rfurile C si D. ¸ a Demonstratie. Deci dac˘ AA = (ABE) ∩ (ADF ). CA ⊥ BD. deci BD ⊥ (ACA ) si ¸ ¸ BD ⊥ AC. de exemplu AB este perpendicular˘ pe CD. care are cele patru ˆn˘ ltimi concurente. ¸ ¸ a a a PROPOZITIA 3. atunci si muchiile r˘ mase ale tetraedrului sunt de asemenea per¸ a pendiculare.18 In˘ ltimile unui tetraedru sunt concurente ˆntr-un punct H dac˘ ¸ ı a si numai dac˘ tetraedrul este ortocentric. a ı a a a atunci ˆn˘ ltimile duse din vˆ rfurile A si B sunt coplanare. a a atunci AA ⊥ (BCD) si AA ⊥ BD. ¸ Fie un tetraedru ABCD. BC ⊥ (ADF ).12). AF ⊥ BC (fig. Dar. Demonstratie.3. ¸ .3.17 Dac˘ dou˘ perechi de muchii opuse ale unui tetraedru sunt ¸ perpendiculare.4 Tetraedre ortocentrice ˆ general o muchie a unui tetraedru ABCD nu este perpendicular˘ pe muchia In a opus˘ . ˆ a¸ PROPOZITIA 3.12 Un tetraedru care are perechile de muchii opuse ortogonale se ¸ numeste tetraedru ortocentric.

A. Dreptele AA si a BB fiind ˆn ABE sunt concurente. 2. deci AB ⊥ CD.e. FERRIOT. Atunci prin AB. perpendicular pe CD se intersectez˘ cu CD ˆn E. ı Dou˘ ˆn˘ ltimi oarecare ale tetraedrului ortocentric sunt concurente si deoarece nu aı a¸ ¸ pot fi toate ˆn acelasi plan. ı a¸ ı a¸ ¸ Not˘ m cu B ortocentrul triunghiului ACD. ACD. astfel ¸ 1 ˆncˆ t H G = HG (L. BD. ¸ AE este o ˆn˘ ltime a triunghiului ACD. AD ⊥ BC. si reciproc: un ¸ tetraedru care are bimedianele egale. Picioarele ˆnaltimilor sunt ortocentrele fetelor corespunz˘ toare. AD se pot duce plane perpendiculare pe CD. ¸ a a Analog se demonstreaz˘ si perpendicularitatea celorlalte perechi de muchii opuse. a ı Planul care contine pe AB. BE o ˆn˘ ltime a triunghiului BCD. a at a Un tetraedru ortocentric se bucur˘ de propriet˘¸ile urm˘ toare: ı ¸ ¸ a 1. Aceste plane se vor intersecta dup˘ dreapta AA ⊥ (BCD). Rezult˘ c˘ ABE ⊥ CD. trec toate prin acelasi punct. ı ¸ ¸ “⇒” Presupunem c˘ ˆn˘ ltimile tetraedrului ABCD au punctul comun H.d. a¸ Deci tetraedrul este ortocentric. Cele trei bimediane ale unui tetraedru ortocentric sunt egale. este ortocentric. AC ⊥ BD. S. Centrele de greutate ale fetelor sunt vˆ rfurile unui tetraedru ortocentric.A este ortocentrul tria unghiului BCD. din aceast˘ cauz˘ perpendicularele ¸ ¸˘ ı ridicate pe fetele unui tetraedru ortocentric ˆn centrele de greutate ale acestor ¸ ı fete sunt concurente ˆntr-un punct H . astfel ˆncˆ t BA E si AB E sunt ˆn˘ ltimi ¸ ı a ¸ ı a¸ ale fetelor BCD. Mai precis. cu AB ⊥ CD. care se gaseste pe dreapta GH. BC. 1811-1812). care a a a este omotetic cu tetraedrul initial fata de G. q. dac˘ ˆntr-un tetraedru aı • dac˘ cele trei bimediane sunt egale atunci cele patru ˆnaltimi ale tetraedrului a ı ¸ sunt concurente ˆntr-un acelasi punct ı ¸ . BB ⊥ (ACD). aı a¸ (A HB ) ⊥ CD si (A HB ) ∩ CD = E. DEFINITIA 3. AC.80 ˆ CAPITOLUL 3. ı a 3 3. GEOMETRIE IN SPATIU ¸ “⇐” Presupunem ca tetraedrul ABCD este ortocentric.13 Punctul H de concurenta al ˆn˘ ltimilor se numeste ortocentrul ¸ ¸˘ ı a¸ ¸ tetraedrului.

3.4. TETRAEDRE ORTOCENTRICE

81

• dac˘ dou˘ bimediane sunt egale atunci dou˘ ˆnaltimi sunt concurente ˆntr-un a a aı ¸ ı ¸ punct H1 si celelalte dou˘ ˆn˘ ltimi sunt concurente ˆntr-un alt punct H2 aı a¸ ı • dac˘ cele trei mediane au lungimi diferite atunci cele patru ˆn˘ ltimi sunt, a ı a¸ dou˘ cˆ te dou˘ , necoplanare. (H. GELLENTHIN, 1885). a a a 4. Suma p˘ tratelor a dou˘ muchii opuse este egal˘ cu de patru ori p˘ tratul distantei a a a a ¸ dintre mijloacele a dou˘ muchii opuse. (K. W. FEUERBACH-1827). a Din aceasta cauz˘ , ˆntr-un tetraedru ortocentric suma p˘ tratelor muchiilor opuse a ı a este constant˘ . a 5. Perpendiculara comun˘ a perechilor de muchii opuse (axele tetraedrului) trec a prin H; si punctele lor de sprijin pe aceste muchii sunt picioarele ˆn˘ ltimilor ¸ ı a¸ fetelor tetraedrului (K. W. FEUERBACH-1827). ¸ ı ı ¸ ¸ 6. Ortocentrul ˆmparte fiecare dintre aceste drepte (cele patru ˆnaltimi si cele trei axe) ˆn dou˘ segmente al c˘ ror produs este constant (A. JACOBI). ı a a Intr-un tetraedru ortocentric produsul cosinusilor a dou˘ diedre opuse este con¸ a 7. ˆ stant. (J. NEUBERG). a ¸ a a 8. Vˆ rfurile unui tetraedru ortocentric si ortocentrul s˘ u determin˘ un pentagon. Fiecare vˆ rf al acestiu pentagon este ortocentrul tetraedrului determinat de cea lelalte patru vˆ rfuri (pentagon ortocentric), (K. W. FEUERBACH-1827). a Intr-un tetraedru ortocentric, mijloacele muchiilor si picioarele ˆn˘ ltimilor fetelor ¸ ı a¸ ¸ 9. ˆ sunt dou˘ sprezece puncte care se g˘ sesc pe aceeasi sfer˘ (prima sfer˘ a celor a a ¸ a a dou˘ sprezece puncte) avˆ nd centrul ˆn centrul de greutate al tetraedrului (H. a a ı VOGT-1881) si raza egal˘ cu jum˘ tatea din lungimea unei bimediane. ¸ a a 10. Centrul de greutate al unui tetraedru ortocentric si ortocentrele fetelor aces¸ ¸ a a a tuia apartin aceleiasi sfere, a c˘ rei raz˘ este egal˘ cu a treia parte a razei sfe¸ ¸ a aı ı a¸ rei circumscrise tetraedrului. Aceast˘ sfer˘ ˆmparte segmentele ˆn˘ ltimilor cuı a ¸ ı a a prinse ˆntre vˆ rfuri si ortocentru ˆn raportul 2 : 1 (cea de-a dou˘ sfer˘ a celor a dou˘ sprezece puncte sau sfera lui JACOBI). 11. ˆ ı a¸ ı Intr-un tetraedru ortocentric mijloacele segmentelor ˆn˘ ltimilor cuprinse ˆntre a ¸ ¸ ı a a a vˆ rfuri si ortocentru apartin unei sfere cu centrul ˆn G, a c˘ rei raz˘ este egal˘ cu a jum˘ tatea razei sferei circumscrise (A. JACOBI). PROPOZITIA 3.19 Orice tetraedru regulat este ortocentric. ¸

82

ˆ CAPITOLUL 3. GEOMETRIE IN SPATIU ¸

3.5

Probleme

1. S˘ se verifice c˘ ˆntr-un tetraedru cu muchiile AB ⊥ BD si AC ⊥ CD, piciorul a aı ¸ ˆn˘ ltimii din vˆ rful A se afl˘ pe cercul circumscris triunghiului BCD. ı a¸ a a Indicatie: Vˆ rfurile tetraedrului se afl˘ pe sfera cu diametrul AD, care se inter¸ a a secteaz˘ cu planul BCD dup˘ un cerc. a a 2. Fie tetraedrul ABCD si a, b, c, d lungimile ˆn˘ ltimilor duse din vˆ rfurile A, B, ¸ ı a¸ a C, D; fie O un punct oarecare din interiorul tetraedrului, iar α, β, γ, δ distantele ¸ ¸ punctului O la fetele BCD, CDA, DBA, ABC. S˘ se demonstreze: a α β γ δ + + + = 1. a b c d 3. ˆ Intr-un tetraedru ortogonal ABCD suma diedrelor si a unghiurilor f˘ cute de ¸ a muchii cu fetele este egal˘ cu 12 unghiuri drepte. ¸ a 4. Fie ABCD un tetraedru si unghiul φ al dreptelor AC, BD. S˘ se verifice egali¸ a tatea: 2AC · BD| cos φ| = |AD2 + BC 2 − AB 2 − CD2 |.

Capitolul 4

APLICATII ALE NUMERELOR ¸ ˆ COMPLEXE IN GEOMETRIE
4.1 Elemente de trigonometrie aplicate ˆn geometrie ı

Geometria este una dintre ramurile matematicii ˆn care trigonometria are aplicatii ı ¸ imediate. Aici vom reaminti cˆ teva teoreme si relatii trigonometrice care folosesc la rea ¸ ¸ zolvarea triunghiului si vom prezenta unele aplicatii practice ale trigonometriei in ¸ ¸ topografie. Not˘ m cu a, b, c lungimile laturilor unui triunghi ABC si cu R raza cercului cira ¸ cumscris triunghiului.
A R b

c

ha O B
a

C

Figura 4.1: Triunghiul ABC

• Teorema sinusurilor ˆ orice triunghi ABC are loc relatia: In ¸ b c a = = = 2R. sin A sin B sin C
83

S= S= 3. hb . 5. lc = cos . c2 = b2 + a2 − 2ab cos C. b. S= 4. aha bhb chc = = .1) la fiind lungimea bisectoarei unghiului A. 2 2 2 unde ha . p(p − a)(p − b)(p − c). . ı ı ab sin C bc sin A ac sin B = = . b2 sin A sin C c2 sin A sin B a2 sin B sin C = = S= 2 sin A 2 sin B 2 sin C S = rp r este raza cercului ˆnscris ˆn triunghi.2) (4. 1. Observatia 4. ı a¸ a respectiv c.1) se obtin: ¸ ¸ ¸ b2 = a2 + c2 − 2ac cos B. p fiind semiperimetrul triunghiului. ˆ mod analog putem calcula lungimile bisectoarelor celorlalte dou˘ unghiuri ale In a triunghiului: 2ac B 2ab C lb = cos . 2 2 2 2.84 ˆ CAPITOLUL 4. • ˆ orice triunghi ABC are loc relatia: In ¸ la = 2bc A cos b+c 2 (4.1 Din relatia (4. hc sunt lungimile ˆn˘ ltimilor corespunz˘ toarele laturilor a. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ • Teorema cosinusului ˆ orice triunghi ABC are loc relatia: In ¸ a2 = b2 + c2 − 2bc cos A. a+c 2 a+b 2 • Formule de calcul pentru aria S unui triunghi oarecare ABC.

• Distanta dintre dou˘ puncte inaaccesibile.1. BC = a. ¸ a A B α C β γ Figura 4. ¸ a ı a A b B a Figura 4.2: C Pentru a calcula distanta de la A la B se alege un punct C din care se v˘ d punctele A ¸ a si B. 4S S = 2R2 sin A sin B sin C.1 Aplicatii practice ¸ • Distanta dintre dou˘ puncte accesibile ˆntre care se afl˘ un obstacol. m(ACB) = C. Prin m˘ sur˘ tori se obtin numerele AC = b.ˆ 4. ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE APLICATE IN GEOMETRIE 85 6. abc . Distanta ¸ a a ¸ ¸ de la A la B se calculeaz˘ folosind teorema cosinusului ˆn triunghiul ABC: a ı AB 2 = a2 + b2 − 2ab cos C.1. S= 7.3: δ D . 4.

B. ˆ triunghiul ACD. ¸ ı a ¸ a a Prin m˘ sur˘ tori se obtin numerele CD = a. m(ADB) = δ Din triunghiurile BCD respectiv ACD se obtin: ¸ a sin γ a sin(γ + δ) . m(ACB) = α. cu¸ ¸ ¸ noscˆ ndu-i dou˘ laturi si unghiul cuprins ˆntre ele. AC = . = sin α sin( π + φ) 2 Asadar ¸ AB = a sin α sin β . Luˆ nd ˆnc˘ un punct accesibil D ∈ BC si not˘ m cu a ı a ¸ a E punctul de intersectie al verticalei prin A cu orizontala prin D. a a ¸ m(ADC) = γ.4: obtin: ¸ CD = a. Prin m˘ sur˘ tori se ¸ a a A B α C φ β D Figura 4. m(ADB) = β. a a ¸ ı • Determinarea ˆn˘ ltimii unui turn inaccesibil situat pe un deal. m(ACB) = α. BC = sin(α + β + γ) sin(α + β + γ) Distanta dintre punctele inaccesibile A si B se obtine din triunghiul ABC. avem In AC a = . Alegem un punct accesibil si lucr˘ m ˆn planul ¸ a ı determinat de punctele A. ı a¸ Fie turnul marcat prin segmentul AB. sin β sin(α − β) AC AB . sin(α − β) cos φ Din triunghiul ABC se obtine ¸ . m(EDB).86 ˆ CAPITOLUL 4. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ Pentru a calcula distanta de la A la B se aleg punctele C si D din care se v˘ d ¸ ¸ a punctele A si B astfel ˆncˆ t distanta CD s˘ se poat˘ determina. m(BCD) = β. C.

Argand public˘ ˆn 1806 Essai sur une maniere de representer aı les quantites imaginaires ˆn care interpretarea geometric˘ a numerelor complexe este ı a intens utilizat˘ . Gauss contureaz˘ ˆnc˘ din 1799 interpretarea geoaı a metric˘ a numerelor complexe. Fontana zis ı ¸ ¸ Tartaglia (1500-1557) g˘ seste formula de rezolvare a ecuatiilor de gradul al III-lea a ¸ ¸ care conduce c˘ tre numere imaginare.2. ˆ ¸ara noastr˘ Dimitrie Pompeiu (1873-1954) al˘ turi de Gheorghe Titeica si In t a a ¸¸ ¸ Traian Lalescu reprezint˘ marii matematicieni care s-au preocupat de geometrie. a a √ ˆ secolul al XVI-lea. a aplicˆ nd elemente de teoria numerelor complexe. N. J. Marele matematician G. In a a a literatura de specialitate romˆ neasc˘ nu a fost precizat˘ aceast˘ denumire. Geı a a a ometrul francez J. a . ¸ a ¸ 2 cu i = −1. Gauss reprezinta numerele imaginare prin punctele unui plan ˆn raport cu un reper ortonormat. K. Wessel public˘ pentru prima dat˘ o interpretare geometric˘ a numerelor coma a a plexe ˆn 1799 la Copenhaga. Cardan utiliza ˆn mod formal simbolul −a cu a ∈ R.2 Numere complexe Numerele complexe au fost introduse ˆn matematic˘ pentru a face posibil˘ rezolvarea ı a a unor ecuatii de gradul al II-lea care nu admit r˘ d˘ cini reale.4. Astfel. a 0 In ı √ pentru a descrie r˘ d˘ cinile ecuatiei x2 − 10x + 40 = 0 cu numerele 5 + −15 si a a ¸ ¸ √ 5 − −15 numite numere imaginare. F. foloseste ı ¸ √ simbolul −1 = i si adopt˘ denumirea de num˘ r complex. ˆn lumea matematic˘ mondial˘ a a a ı a a ˆ devine preponderent˘ denumirea de diagram˘ Argand care se utilizeaz˘ frecvent. S-a pornit de la ecuatia ¸ a a ¸ 2 x + 1 = 0 care nu admite r˘ d˘ cini reale. cu ocazia unor turniruri stiintifice. Tot ˆn secolul al XV I−lea. Lucrarea sa a fost descoperit˘ dup˘ o sut˘ de ani. se reuseste o reprezentare a numeIn ¸ ¸ ¸ relor imaginare cu obiecte matematice cunoscute. F.R. Argand (1768-1822) si G. b ∈ R. aceast˘ a a a a lucrare a fost ignorat˘ . NUMERE COMPLEXE 87 4. regulile de adunare si ˆnmultire din R. Cauchy observ˘ c˘ nu¸ a a a a merele complexe pot fi obtinute aplicˆ nd asupra numerelor reale si a simbolului i. demonstrˆ nd teorema fundamentalˆ a algebrei.R. Wessel (1745-1818). prin Gauss si Cauchy. Mult timp. Dup˘ redescoperirea lucr˘ rii. La noi a a a a se utilizeaz˘ termenul propus ˆn 1821 la Ranchy: afix al lui M(x.y) pentru num˘ rul a ı a complex z = x + iy. Descoperirea interpret˘ rii geometrice a numerelor complexe este legat˘ de matea a maticienii K. iar ˆn 1828 public˘ o teorie complet˘ a numerelor a ı a a complexe ˆn care foloseste diagrama Argand care este denumit˘ si interpretarea lui ı ¸ a¸ Gauss. Observ˘ si concluzioneaz˘ c˘ ¸ ı ¸ a¸ a a numerele complexe pot fi scrise sub forma a + ib cu a. a ˆ secolul al XIX-lea. Gauss (1777¸ 1855).

realizˆ nd ˆnca o dat˘ legatura ˆntre geometrie a ¸ a ı a ı si algebr˘ . Fie ABC un triunghi ale c˘ rui vˆ rfuri au afixele zA . atunci lungimea segmena ı ¸ tului [A1 A2 ] este |A1 A2 = |z1 − z2 |. z ¯ . cˆ t si a a a a ¸ utilizˆ nd operatii cu numere complexe. Acesta o demonstreaz˘ atˆ t sintetic. Din formula precea dent˘ se obtine: a ¸ z1 + z2 . Atunci centrul de greua a tate G al triunghiului are afixul zA + zB + zC . • Centrul de greutate al unui triunghi. M C sunt laturile unui triunghi eventual degenerat poart˘ numele lui Dimitrie Pompeiu. A2 sunt puncte ˆn plan de afixe z1 si respectiv z2 .3 Aplicatii ale numerelor complexe ˆn geometrie ¸ ı • ˆ artirea unui segment ˆntr-un raport dat. zC . a ı ı Afixul mijlocului unui segment. astfel ˆncˆ t P A1 = λP A2 . ¸ a 4. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ Problema dac˘ ABC este un triunghi echilateral si M un punct arbitrar ˆn planul s˘ u. Dac˘ P are afixul zP . zP = 2 Patrulaterul M1 M2 M3 M4 . 4 este paralelogram dac˘ si numai dac˘ a¸ a z1 + z3 = z2 + z4 . 1−λ 1−λ Formula reprezint˘ afixul punctului care ˆmparte un segment ˆntr-un raport dat. i = 1. Dac˘ P este mijlocul segmentului [A1 A2 ]. ¸ a ¸ zG = Dac˘ A1 . de afixe z1 si respectiv z2 si fie P un punct pe ¸ ¸ −→ − −→ − dreapta A1 A2 . 3 • Distanta dintre dou˘ puncte. a ¸ ı a lungimile M A. A2 puncte distincte din plan. ı a a atunci: 1 λ zP = z1 − z2 . unde λ ∈ R. ı Imp˘ ¸ Fie A1 . M B. ecuatia cercului. atunci λ = −1.88 ˆ CAPITOLUL 4. Rezult˘ c˘ cercul de centru A0 (z0 ) si raz˘ r are ecuatia a a ¸ a ¸ (z − z0 )(¯ − z0 ) = 0. λ=1. zB . unde punctele Mi au afixele zi .

a M˘ sura unghiului orientat M1 OM2 . z2 . M2 . m(M1 M2 M3 ) = min(α. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ 89 • Conditia de coliniaritate : ¸ Punctele M1 . a ¸ −− −→ ˆ Intr-adev˘ r dac˘ M1 . (semidreapta OM1 se a ı roteste ˆn sens trigonometric peste semidreapta OM2 ). m(M1 M2 M3 ) = arg z1 − z2 z3 − z2 Dac˘ punctele M1 . k3 ∈ R cu k1 + k2 + k3 = 0 si k1 z1 + k2 z2 + k3 z3 = 0. unde ρ > 0. ˆn sens trigonometric. dou˘ puncte distincte din plan de afixe z1 . Deci z2 = . ¸ Reciproc. k2 = 1 − k. k2 . dreapta a A1 A2 reprezint˘ multimea punctelor din plan ale c˘ ror afixe z sunt de forma: a ¸ a z = (1 − λ)z1 + λz2 . atunci m˘ sura unghiului a a orientat (ˆn sens trigonometric) M1 M2 M3 este ı z3 − z2 . din k1 + k2 + k3 = 0 cu k2 = −k1 − k3 obtinem ¸ k1 (z1 − z2 ) = −k3 (z3 − z2 ).fata de un reper cu originea ¸ ı ¸˘ ˆn O este: ı z2 m(M1 OM2 ) = arg . 2π − α). respectiv M2 .3. O alt˘ form˘ a ecuatiei unei drepte ˆn C. M3 sunt coliniare. adic˘ z1 − (1 − k)z2 − kz3 = 0. M2 . M2 . adic˘ M1 . atunci M2 M3 = ρ. z2 sunt afixele punctelor M1 . M3 de afixe z1 . M3 au afixe z1 . Dac˘ punctele M1 . z3 si a ¸ = ρε. M3 sunt coliniare. a 1−k Pentru k1 = 1. λ ∈ R. atunci exist˘ k ∈ R cu M2 M1 = a a a −− −→ z1 − kz3 k M2 M3 . ε = z1 − z2 cos α + i sin α cu α ∈ [0. A2 . respectiv z2 . M3 au afixe z1 . z ¯ z2 − z1 ¯ ¯ . a k1 1−k • M˘ surarea unghiului orientat. 2π). z2 respectiv z3 sunt coliniare dac˘ si numai dac˘ a¸ a exist˘ k1 . z1 unde z1 . M2 . Atunci. M2 . k3 = −k obtinem concluzia. ¸ a Fie A1 . Pentru k = − k3 z1 − kz3 obtinem z2 = ¸ .ˆ 4. a a ¸ ı Punctul P apartine dreptei A1 A2 dac˘ si numai dac˘ afixul s˘ u z verific˘ egalita¸ a¸ a a a tea: z2 − z1 z − z1 = (¯ − z1 ). M1 M2 • Ecuatia dreptei care trece prin dou˘ puncte. z2 respectiv z3 .

Fie ABC un triunghi ˆnscris ˆntr-un cerc cu centrul ˆn originea O a sistemului carı ı ı tezian xOy. M˘ sura unghiului orientat (ˆn sens trigonometric) al dreptelor M1 M2 a ı si M3 M4 este: ¸ z2 − z1 m(M1 M2 . distincte ˆn plan. i = 1. B respectiv C a a atunci afixul ortocentrului este h si este ¸ h = z1 + z2 + z3 . z3 pentru punctele A. z3 − z2 z4 − z2 • Centrul cercului ˆnscris ˆntr-un triunghi ı ı . z2 . M3 . M3 M4 ) = arg . BB1 si CC1 ale triunghiului sunt concurente ˆntr-un In˘ ¸ ¸ ı punct H care ˆndeplineste conditia vectorial˘ : ı ¸ ¸ a −→ − − → − − → − → OH = OA + OB + OC. z4 ) = • Ortocentrul unui triunghi. M4 . 2 z3 − z1 z4 − z1 : ∈ R∗ . 1. diferite de origine. Dac˘ afixele vˆ rfurilor triunghiului sunt z1 . M1 M2 ⊥ M3 M4 dac˘ si numai dac˘ a¸ a z4 − z3 z2 − z1 2. M2 . 4. M3 . M4 sunt conciclice dac˘ si numai dac˘ raportul a¸ a anarmonic al afixelor lor este real. COROLARUL 4. z2 .3 Fata de un reper cu originea ˆn centrul cercului circumscris ¸˘ ı triunghiului ABC. z4 − z3 • Punctele distincte M1 . atunci punctul O are afixul o si are loc relatia: ¸ ¸ h + 2o = z1 + z2 + z3 . APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ • Unghiul a dou˘ drepte a Fie punctele M1 . z3 . centrul cercului lui Euler are afixul: ω= z1 + z2 + z3 . adic˘ : a (z1 . M2 . z4 − z3 COROLARUL 4. COROLARUL 4. M1 M2 M3 M4 dac˘ si numai dac˘ a¸ a ∈ R∗ .90 ˆ CAPITOLUL 4.2 Dac˘ originea reperului cartezian nu este ˆn centrul cercului a ı circumscris triunghiului. ˆ altimile AA1 .1 Dreptele M1 M2 si M3 M4 sunt: ¸ z2 − z1 ∈ iR∗ . cu afixele ı zi .

atunci aria triunghiului este: 1 SABC = Im(z1 z2 + z2 z3 + z3 z1 ).3. 3. CA. i = 1. c. AB au respectiv lungimile a.5: gonal de axe se afl˘ ˆn interiorul triunghiului. . b. a Centrul I al cercului ˆnscris ˆn triunghiul ABC are afixul ı ı zI = • Aria unui triunghi Dac˘ zi . notat ˆn sens trigonomea a ı tric. i = 1.ˆ 4. 2 F˘ r˘ a restˆ nge generalitatea problemei putem considera c˘ originea sistemului ortoaa a a y A 1 [azA + bzB + czC ]. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ 91 Fie ABC un triunghi ale c˘ rui laturi BC. Calcul˘ m a 1 Im(z1 z2 + z2 z3 + z3 z1 ) = 2 1 1 1 = r1 r2 sin(θ2 − θ1 ) + r2 r3 sin(θ3 − θ2 ) + r1 r3 sin(θ1 − θ3 ) = 2 2 2 = SAOB + SBOC + SCOA = SABC . 3 sunt afixele vˆ rfurilor triunghiului ABC. atunci: z1 z2 +z2 z3 +z3 z1 = r1 r2 [cos(θ2 −θ1 )+i sin(θ2 −θ1 )]+r2 r3 [cos(θ3 −θ2 )+i sin(θ3 −θ2 )]+ +r1 r3 [cos(θ1 − θ3 ) + i sin(θ1 − θ3 )]. Folosind forma trigonometric˘ a celor aı a 3 afixe: zi = r1 (cos θ1 + i sin θ1 ). a+b+c O x B C Figura 4.

¸ a ı atunci B si C sunt diametral opuse. 1 1 1 + + a b c =1 ˆ cele ce urmeaz˘ vom prezenta cˆ teva propriet˘¸i ale punctului si dreptei lui Nagel In a a at ¸ folosind numerele complexe. dac˘ rotatia se efectueaz˘ ˆn sens invers trigonometric a ¸ aı COROLARUL 4. dac˘ |a + b + c| = R. C sunt diametral opuse. 2π) a punctului M1 (z1 ). sau = cos 3 3 trigonometric = cos 4. B(b). cu unghiul drept ˆn A. atunci |a + b + c|2 = R2 . deci a b c (a + b + c) echivalent cu (a + b)(b + c)(c + a) = 0 adic˘ dou˘ dintre punctele A.d. ı . a a • Formula rotatiei ˆn complex ¸ ı Dac˘ punctul M3 (z3 ) se obtine printr-o rotatie cu centrul ˆn M2 (z2 ) si unghi α ∈ a ¸ ¸ ı ¸ [0.4 Teoreme clasice de geometrie demonstrate cu ajutorul numerelor complexe q. deci b = −c. adic˘ (a + b + a a 2 2 2 R R R c) + + = R2 . dac˘ triunghiul ABC este orientat ˆn sens invers a ı tric. ¸ Reciproc. O prezentare sintetic˘ a acestor rezultate a fost f˘ cut˘ a a a ˆn primul capitol.e. unde A(a).92 ˆ CAPITOLUL 4. de unde |a + b + c| = |a| = R.4 Triunghiul ABC este echilateral dac˘ si numai dac˘ a¸ a c = a + (b − a) unde π π + i sin . Triunghiul ABC ˆnscris ˆn cercul C(O. dac˘ triunghiul ABC este orientat ˆn sens trigonomea ı 3 3 5π 5π + i sin . C(c). Demonstratie. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ • Caracterizarea triunghiului dreptunghic. B. R) este dreptunghic dac˘ si numai dac˘ ı ı a¸ a |a + b + c| = R. Dac˘ triunghiul ABC este dreptunghic. atunci: z3 = z2 + (z1 − z2 ) unde = cos α + i sin α dac˘ rotatia se efectueaz˘ ˆn sens trigonometric sau = a ¸ aı cos(2π − α) + i sin(2π − α).

¸ ¸ q. Simetria acestei relatii face evident faptul c˘ punctul N este situat ¸ a si pe dreptele BE si CF . deci DC p−b zB + kzC 1 = [(p − b)zB + (p − c)zC ].d.4. N H OI si N H = 2OI. F . punct pe care-l not˘ m cu N . TEOREME CLASICE DE GEOMETRIE DEMONSTRATE CU AJUTORUL NUMERELOR COMPLEXE93 Fie ABC un triunghi oarecare. va avea afixul zN = p [(p − a)zA + (p − a b)zB + (p − c)zC ]. E si respectiv C . a PROPOZITIA 4. F cu ¸ a semnificatii analoage. p Demonstratie. AF = p − b. CE = p − a. Atunci. Astfel VD zV = 1 zA + vzD 1 v v = zA + (p − b)zB + (p − c)zC . ¸ 2. Fie V un punct pe seg¸ AV mentul (AD ) determinat de raportul v = .3) unde p este semiperimetrul triunghiului. 1+k a Se obtin formule similare pentru afixele punctelor E . E A = p − c. F B = p − a.4. punctul de pe AD corespunz˘ tor acestei a p−a a p−a 1 valori a lui v. D a ¸ punctele de contact ale acesteia cu cercurile ˆnscris si A-exˆ nscris triunghiului dat. ı ¸˘ ¸ PROPOZITIA 4. BE . E. (4. Not˘ m cu A mijlocul laturii (BC) si cu D.2 Punctul lui Nagel are propriet˘ ¸ile: ¸ at 1. Not˘ m afixul unui punct X oarecare cu zX . D C = p − b.1 Dreptele AD . ı ¸ a ¸ Pe laturile (CA) si (AB) consider˘ m punctele B . F. 1+v 1+v p−a a a Vom obtine o form˘ simetric˘ pentru paranteza paranteza p˘ trat˘ legˆ nd v astfel ˆncˆ t ¸ a a a a a ı a 1 v a = . adic˘ v = a . Sunt cunoscute (sau se deduc usor) urm˘ toarele relatii: ¸ ¸ a ¸ BD = p − c. ¸ Folosind (4.e. Punctul N pus ˆn evidenta de Propozitia 4. CF sunt concurente ˆntr-un punct N cu ¸ ı afixul: 1 (4.1 este punctul lui Nagel.3) avem k = zD = BD p−c = . ¸ . G ∈ (IN ) si N G = 2GI.4) zN = [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] .

adic˘ N H = 2OI.5) Din (4. 3 1 3 (zA 1 p zI = 1 [azA + bzB + czC ] 2p 1 2p (azA (4. a 2) Alegem un sistem de axe cu originea ˆn O. OI si |zN − zH | = 2|zI − zO |. ¸ PROPOZITIA 4. 2 3 [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] − p(zA + zB + zC ) 2 zG − zI 1 deci = ∈ R.3 Cercul ˆnscris ˆn triunghiul median A B C are centrul ˆn mijlo¸ ı ı ı cul S al segmentului (IN ). . ¸ a Dreapta IN se numeste dreapta lui Nagel. a a ¸ zN − zG 2 adic˘ N G = 2GI.e.6: Demonstratie. 1)Pentru afixele centrului de greutate G al triunghiului si al cen¸ ¸ trului cercului ˆnscris ˆn triunghi avem: ı ı zG = zA + zB + zC .4) si (4.94 ˆ CAPITOLUL 4. q.d.5) vom obtine: ¸ ¸ zG − zI = zN − zG = + zB + zC ) − + bzB + czC ) [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] − p(zA + zB + zC ) = 1 2p(zA + zB + zC ) − 3(azA + bzB + czC ) 1 = . centrul cercului circumscris triunı ghiului ABC. de unde rezult˘ c˘ G ∈ (IN ) si |zN − zG | = 2|zG − zI |. ˆ acest caz stim c˘ zH = zA + zB + zC si vom avea In ¸ a ¸ zN − zH = zI − zO deci N H 1 p [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] − (zA + zB + zC ) 1 2p (azA + bzB + czC ) = −2 ∈ R. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ A E C’ I G B D A’ B’ S N D’ E’ C Figura 4.

. Demonstratie.4.4. iar cercul ¸ r C(S.4 Centrul I al cercului ˆnscris ˆn triunghiul ABC este punctul lui ¸ ı ı Nagel al triunghiului median A B C . zI = zS si deci I coincide cu S. p fiind semi¸ ¸ 2 2 2 2 perimetrul triunghiului median. C A = . ¸ q.d. 2 ) ˆnscris ˆn triunghiul median cercul lui Spiecker. TEOREME CLASICE DE GEOMETRIE DEMONSTRATE CU AJUTORUL NUMERELOR COMPLEXE95 a b c 1 Demonstratie.d. ı ı PROPOZITIA 4. = Punctul S mijlocul segmentului (IN ) se numeste punctul lui Spiecker. Evident B C = . A B = si p = p .e. Atunci afixul centrului cercului ˆnscris ˆn triunghiul ı ı median este: zI = 1 2p a b c zA + zB + zC 2 2 2 = Pe de alt˘ parte a 1 1 1 1 zS = (zI +zN ) = (azA + bzB + czC ) + [(p − a)zA + (p − b)zB + (p − c)zC ] = 2 2 2p p 1 1 [(2p − a)zA + (2p − b)zB + (2p − c)zC ] = [(b + c)zA + (a + c)zB + (b + a)zC ] 4p 4p Ca urmare. Pentru punctul lui Nagel N al triunghiului A B C avem ¸ zN = = 1 [(p − a )zA + (p − b )zB + (p − c )zC ] = p = 1 zB + zC zA + zC zB + zA a +b +c = 2p 2 2 2 1 [(b + c)zA + (a + c)zB + (b + a)zC ] 4p 1 zB + zC zA + zC zB + zA (p − a) + (p − b) + (p − c) = p 2 2 2 1 = (azA + bzB + czC ) = zI . 2p deci N coincide cu I.e. q.

96 ˆ CAPITOLUL 4. APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE ¸ .

Editura Teora. Editura Tehnica. Geometria triunghiului. Vladimir Broskov. Geometria patrulaterului. 1998 ¸ ¸˘ [2] Traian Lalescu.Bibliografie [1] Ion Chitescu. Craiova 1993 [3] Liviu Nicolescu. Bucuresti. 1990 97 . Marcel Chirita. Editura Apollo. Probleme practice de geometrie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful