Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza kinetoterapiei in tratamentul piciorului stramb varus - equin congenital

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Piciorul stramb congenital este una dintre cele mai frecvente malformatii ale nounascutului, frecventa sa fiind de 1 caz la 1000 de nou-nascuti. Termenul de picior stramb congenital corespunde malformatiei congenitale ce modifica orientarea piciorului in raport cu gamba. Exista 4 directii in care piciorul poate fi deviat in raport cu gamba: in extensie cu sprijin pe antepicior (equin); in flexie dorsala; in adductie (varus); in abductie ( valgus). Cel mai frecvent intalnit tip de picior stramb este piciorul varus-equin, acesta reprezentand 80-90% din totalul cazurilor de picior stramb, fiind mai frecvent intalnita la baieti. Afectiunea este cunoscuta înca din antichitate, ea constituind subiectul foarte multor studii de-a lungul anilor, etiopatogenia bolii ne fiind inca pe deplin elucidata. Este necesara cunoasterea aspectelor clinice si terapeutice ale piciorului stramb varusequin congenital pentru ca instituirea tratamentului sa fie cat mai rapida. Cu cât diagnosticul este pus mai devreme cu atat tratamentul instituit precoce si corect condus va avea rezultate bune si foarte bune.

Pagina 1 din 74

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL 2 NOTIUNI DE ANATOMIE SI EMBRIOLOGIE NOTIUNI DE EMBRIOLOGIE Evolutia ontogenetica a aparatului locomotor repeta in mare evolutia filogenetica. Ovulul fecundat se divide in prima etapa in doua sfere: una clara care prin diviziune ulterioara va forma celulele ectodermului si o a doua cu aspect mai intunecat care prin diviziune ulterioara va forma celulele endodermului. Prin diviziune rapida se ajunge la stadiul de morula, apoi de blastula cand apare o cavitate centrala marginita de o membrana blastodermica alcatuita din doua foite de celule pavimentoase: una externa, ectodermul si o foita interna sau endodermul. Prin diviziune ulterioara intre cele doua apare o a treia foita embrionara numita mezoderm, si ea impartita in doua foite: una superficiala lama muscula cutanea care se ataseaza fetei interioare a ectodermului formand somatopleura si alta profunda lama fibrointestinalis care se ataseaza fetei exterioare a endodermului si formeaza splanhnopleura. Dupa fixarea la uter cu ajutorul anexelor embrionare (vezicula ombilicala, amniosul, alantoida etc), cele trei foite ale embrionului : ectodermul, endodermul si mezodermul contribuie, prin diviziunea lor, la formarea aparatelor embrionare. Aparatul locomotor se dezvolta din mezoderm, membrele putand fi considerate axe mezodermale acoperite de ectoderm. Catre a-3-a saptamana pe laturile corpului embrionului apare cate o proeminenta lineara dispusa in axa lunga a corpului denumita linia mamara care se termina la ambele capete cu cate o proeminenta in forma de paleta. Ele reprezinta viitoarele membre: mugurele toracic (în dreptul somitelor C4-C8 si T1) si mugurele pelvin (sub insertia cordonului ombilical, in dreptul tuturor somitelor lombare L1-L5 si sacrale S1, S2,S3). Catre saptamana a 5-a proeminentele sunt mai alungite si impartite in doua segmente: unul proximal si unul distal. Segmentele distale, care vor deveni mana sau picior, prezinta la marginea lor libera patru santuri longitudinale, care incep sa delimiteze forma degetelor. Pâna in luna a-2-a degetele sunt unite printr-o membrana ceea ce face ca picioarele sau mainile sa aiba un aspect palmat. Uneori aceasta situatie embrionara se poate mentine si dupa nastere producand o diformitate congenitala ce poarta numele de sindactilie. Catre saptamana a 6-a segmentele proximale se împart si ele in doua formand bratul si antebratul la membrul superior si coapsa si gamba la membrul inferior.. Aceste doua segmente se flecteaza, formand unghiuri deschise spre trunchi. La membrele superioare,
Pagina 2 din 74

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

coatele privesc in afara, radiusul si policele inainte, cubitusul inapoi. La membrele inferioare, genunchii privesc inafara, tibia si halucele inainte iar peroneul inapoi. La inceputul lunii a 3-a membrele superioare se roteaza la nivelul humerusului inafara cu 90 grade , coatele ajungand sa priveasca inapoi, fetele palmare inainte si policele inafara. In acelasi timp membrele inferioare se roteaza,la nivelul femurului inauntru cu 90 grade, genunchii ajung sa priveasca inainte, fetele plantare ale picioarelor inapoi, iar halucele inauntru. Acum dispare si membrana interdigitala. Pe fata palmara ca si pe cea plantara apar in dreptul extremitatii distale a metacarpienelor si a metatarsienelor si in dreptul falangei I , pernitele tactile ce au in structura aglomerari de receptori tactili. In luna a 3-a apar corpul metacarpienelor si metatarsienelor, corpul falangelor si corpul ischionului. In luna a 4-a apare corpul pubisului. Intre luna a 5-a si a 6-a apare corpul calcaneului. In luna a 7-a apare corpul talusului. In luna a 9-a, in vecinatatea nasterii, apar doua puncte de osificare: unul pentru epifiza distala a femurului si altul pentru epifiza proximala a tibiei denumite puncte Beqlard. Celelalte puncte de osificare apar dupa nastere: pentru epifizele oaselor lungi, pentru extremitatile metacarpienelor si metatarsienelor, extremitatile falangelor, pentru toate oasele carpiene si pentru toate tarsienele (cu exceptia corpului calcaneului si al talusului). Osteogeneza . Osul-organ, ca si celelalte organe ale aparatului locomotor, provine din mezenchim, tesut embrionar alcatuit din celule stelate, viitoare histiocite, care innoata in substanta fundamentala primitiva fluida. Prin anastomozarea acestor celule tinere apare primul tesut conjunctiv sub forma de tesut mucos reticulat. Functiile principale ale acestui tesut sunt de a conexa, de a lega celulele intre ele, de aceea poarta numele de tesut de colagen. Tesutul osos este tesut conjunctiv specializat alcatuit dintr-o parte organica si una minerala. In cursul osteogenezei histiocitele din tesutul mucos reticulat pot evolua pe linia formarii de celule mature: profibroblasti-fibroblasti-osteoblasti-osteociti-osteoclasti, Oaselor lungi le asigura cresterea in grosime; pe aceasta schema realizandu-se osificarea fibroasa, predominenta la oasele plate si la nivelul periostului.

Pagina 3 din 74

din tesutul mezenchimal. cresterea osului lung in lungime. La inceput sunt fixe (sinartroze) si sunt formate dintr-un conglomerat de celule mezenchimale asezate intre modelele fibroase sau cartilaginoase ale viitoarelor piese osoase. Trecerea la articulatiile semimobile (amfiartroze) se face prin aparitia fortelor de forfecare in mijlocul articulatiilor unde apar mici cavitati umectate cu lichid. in cavitatile interzonale ale viitoarelor articulatii. Modelele cartilaginoase apar in viata intrauterina inainte de organizarea retelei vasculare a osului. cel care a dat o lege: primul punct de osificare apare putin mai jos de terminatia arterei hranitoare. formand diafize si epifize de exemplu. zona dintre cele doua epifize pe cale de formare va suferi o transformare fibroasa. provocate de fortele mecanice (presiuni si tractiuni). Aparitia punctelor de osificare. cursuri si referate postate de utilizatori. cu atat mai mult se va transforma mica despicatura centrala din amfiartroza intr-o cavitate virtuala ca in diartoza si mobilitatea va fi mai mare. Nivelul de insertie al muschilor periarticulari are un rol preponderent in modelarea extremitatilor oaselor. chiar si dupa aceea. articulatiile sufera modificari plastice continue. corespunde si interventiei factorilor mecanici (dezvoltarea tensiunilor hidrostatice). cartilaginoasa sau fibrocartilaginoasa si in ea se vor face miscari reduse. Cu timpul. procondroblasti- condroblasti-osteoblasti- osteociti-osteoclasti. Cartilagiul este lipsit de vase si se hraneste prin imbibitie. Sinoviala se formeaza intre a 5-a si a 7-a saptamana.tocilar. Pe masura aparitiei tesutului osos in aceste machete. In punctele unde incep sa fie irigate de sange. Singurele teritorii ce raman cartilaginoase la copii si tineri si care continua sa se dezvolte sunt metafizele. apar punctele de osificareDigby. din portiunea mijlocie a foitei interne a somitului. acolo unde linia mediana se intalneste cu prelungirea directiei acelei artere. in zona unde are loc procesul de diferentiere a Pagina 4 din 74 . pana la inchiderea lor. unde continua sa functioneze cartilajele de crestere care asigura. incep sa se insinueze vasele sanguine. la un nivel ideal. Articulatiile provin din aceleasi modele sau mulaje cartilaginoase sau fibroase din care provin si oasele. Cu cat fortele sunt mai intense.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Organizarea structurala a osului-organ se face sub influenta fortelor musculare iar trabeculele osoase incep sa se dispuna traiectorial numai dupa aparitia contractiilor musculare. realizandu-se osificarea encondrala care predomina la oasele lungi. Muschii striati se formeaza de asemenea din mezenchim. Miogeneza. Artrogeneza. De la aparitia si pana la desavarsirea cresterii.

Pagina 5 din 74 . La jumatatea luniia 4-a muschii membrelor incep sa se contracte. dar foarte puternice.tocilar. mezodermului in mioblaste. Muschii pentru extremitatile libere ale membrelor provin din mezenchimul splanhnopleural care initial se dispune in lungul axului membrelor ca material premuscular nesegmentat pana in luna a 3-a cand incep sa apara mai intai m. SCHELETUL PICIORULUI Scheletul este format din 26 de oase (fara oasele sesamoide) care se imbina intr-un sistem arhitectonic. miscari simtite de viitoarea mama. ANATOMIA PICIORULUI Piciorul trebuie privit ca o structura complexa. 2. fiind legate intre ele.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. gripal daca actioneaxa asupra mamei in intervalul dintre saptamanile 4-8. numite miosepte din care vor proveni despartitoarele conjunctive ale muschilor. alcatuita din diferite formatiuni anatomice interdependente. Cele 26 de oase scurte care alcatuiesc piciorul sunt dispuse in trei grupe distincte si anume: 7 oase tarsiene. relativ scurte. flexori. cursuri si referate postate de utilizatori. eritroblastoza. 5 oase metatarsiene si 14 falange. SIDA. extensori.crescand riscurile aparitiei unei anomalii congenitale) si alte boli ale mamei ca: sifilisul. intreaga regiune luand numele de miotom sau miomer. Anomaliile de dezvoltare ale membrelor au la baza o serie complexa de factori intre care: radiatiile. sau mentinute prin ligamente sau formatiuni fibroase.1.2. rubeolic. deci in perioada embrionara . care realizeaza astfel 32 de articulatii. Miomerele formeaza centurile musculare si sunt despartite de formatiuni mezenchimatoase. medicamente calmante ca Talidomid.2. virusurile (rujeolic. apoi m. 2. factori genetici.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. OASELE TARSIENE Pagina 6 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.

Fata anterioara prezinta o suprafata articulara pentru cuboid. iar distal prezinta o suprafata rugoasa pentru insertia ligamentului lateral intern al gleznei. Fata inferioara (fata plantara). Fata anterioara a capului astragalian este rotunjita si se articuleaza cu cavitatea glenoida a scafoidului. cele 3 oase cuneiforme si cuboidul (care alcatuiesc tarsul anterior) ASTRAGALUL (TALUSUL) este situat intre pensa bimaleolara tibio-peroniera si calcaneu. Are o functie statica. Pe fata posterioara. una antero-interna. el fiind platforma osoasa care sustine talusul.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Pagina 7 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori. mai accentuata rezulta din unirea osului trigon al lui Bardeleben cu astragalul. si una anterioara.tocilar. alta postero-externa. un gat scurt si anterior dintr-un cap rotunjit. Fata lui inferioara prezinta 2 fatete articulare pentru calcaneu. fiind alcatuit posterior dintr-un corp care reprezinta mai mult de 4/5 din os. iar distal prezinta o apofiza pentru insertia ligamentului peroneo-astragalian anterior. in jumatatea distala se insera tendonul lui Ahile. pentru insertia aponevrozei plantare superioare . prin care aluneca flexorul propriu al halucelui.calcaneene. putându-i-se descrie 3 fete. Cele 7 oase tarsiene sunt: astragalul(talusul) si calcaneul (care alcatuiesc tarsul posterior). ca un sant median putin adancit si 2 versante care se articuleaza cu tibia si peroneul. Fata interna se articuleaza proximal cu maleola tibiala. Fata lui superioara este reprezentata de mosorelul astragalian. Fata interna prezinta o apofiza (sustentaculum tali) care se sprijina fata interna a astragalului numeroase santuri prin care trec spre planta tendoanele si pachetele vasculo-nervoase ale lojei posterioare a gambei. doua santuri prin care aluneca tendoanele scurtului si lungului peronier si o suprafata rugoasa pentru insertia ligamentului peroneo-calcanean. Fata externa prezinta un tubercul. Fata posterioara prezinta in partea ei interna un sant. Pe ea se insera ligamentu peroneo – astragalian posterrior al gleznei si ligamentul posterior al articulatiei astragalo. scafoidul. fata de sprijinn este neregulata si prezinta trei tuberozitati: doua posterioare. Fata superioara( fata articulara) prezinta 3 fatete articulare pentru talus. CALCANEUL este cel mai voluminos os al tarsului situat sub astragal. Calcaneul are o forma neregulata. Baza externa a santului. prismatic dreptunghiulara cu axul mare orientat antero-posterior. Fata externa a astragalului se articuleaza proximal cu peroneul.

SCAFOIDUL este situat medial fata de cuboid. CUBOIDUL este situat inaintea calcaneului intre acesta si bazele ultimelor doua metatarsiene. Se articuleaza posterior cu capul astragalului si anterior cu fetele posterioare ale celor trei cuneiforme.Vizitati www. Pagina 8 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. au forma unor colturi (de unde si numele lor) introduse intre scafoid. cuboid si bazele ultimelor patru metatarsiene. CUNEIFORMELE în numar de trei.

2. se imparte in patru fascicule musculare.Vizitati www. a treia falanga. Acesta se insera pe partea antero-superioara a calcaneului. afara de haluce. cursuri si referate postate de utilizatori. (scurt extensor al halucelui.proximala. se indreapta inainte si inauntru. MUSCHII REGIUNII DORSALE In regiunea dorsala se gaseste un singur muschi . Se numeroteaza dinauntru în afara de la 1 la 5. anterior se intind inainte si in evantai cele 5 metatarsiene.distala. un corp si o extremitate distala numita cap.pediosul. OASELE METATARSIENE De pe fata anterioara a oaselor tarsului. Fiecare deget are astfel 3 falange.ro ! Arhiva online cu diplome. MUSCHII PICIORULUI Muschii piciorului sunt dispusi in patru regiuni distincte.mijlocie. un corp si o extremitate distala ( cap). celelalte trei se insera pe tendoanele corespunzatoare ale lungului extensor comun al degetelor. numita baza. Pagina 9 din 74 . Sunt oase lungi care prezinta o extremitate proximala.2.care are numai doua. care se insera pe primele patru degete. 2. care se continua numai cu 2 falange. a doua falanga. Insa in timp ce primul tendon se insera direct pe baza primei falange a halucelui. Fiecare metatarsian se continua cu trei falange cu exceptia primului metatarsian. mijlocie si externa ( laterala). Numerotarea lor se face astfel: prima falanga.tocilar. Falangele alcatuiesc scheletul degetelor piciorului. continuate cu un tendon subtire. una dorsala si trei plantare: interna (mediala). FALANGELE Falangele sunt oase lungi si prezinta: o extremitate proximala (baza).

Are originea pe tuberculul medial al calcaneului.tocilar. MUSCHII LOJEI MEDIALE actioneaza asupra halucelui si contribuie la formarea boltii plantare. Uneori pot exista unele fibre care se insera pe navicular si cuneiformul medial.ro ! Arhiva online cu diplome. Actiune: este abductor al halucelui si contribuie la mentinerea boltii plantare. Este acoperit de muschiul abductor al halucelui al carui tendon se uneste cu fasciculul medial al muschiului scurt flexor al halucelu si contine sesanoidul medial. Muschiul abductor al halucelui este cel mai superficial muschi al regiunii. Tendonul sau cu directie anterioara delimiteaza canalul calcanean. MUSCHII PLANTEI sunt dispusi in trei loji: mediala. Insertia este pe fata mediala a bazei falangei proximale. pe fata profunda a aponevrozei plantare si pe septul intermuscular. pe retinaculul flexorilor. Fascicul lateral al muschiului scurt flexor al halucelui se uneste cu tendonul muschiului adductor al halucelui si contine sesanoidul lateral. cuneiformului lateral si pe tendonul de insertie al muschiului tibial posterior. Actiune: flexor al halucelui si rol in mentinerea boltii plantare Muschiul adductor al halucelui are originea prin doua capete: Pagina 10 din 74 . Muschiul scurt flexor al halucelui are originea pe partea mediala a fetei inferioare a cuboidului. care il separa de muschiul flexor al degetelor. Insertia este pe falanga proximala a halucelui. Printre cele doua fascicule trece tendonul muschiullui flexor lung al halucelui. Pediosul este un muschi sinergic al lungului extensor comun al degetelor (de unde vine si numele de scurt extensor al degetelor) si extinde primele patru degete pe metatarsiene. mijlocie si laterala. cursuri si referate postate de utilizatori. Acest fascicul este descris uneori ca primul muschi interosos plantar.Vizitati www.

Muschiul ocupa planul profund al regiunii mijlocii.Vizitati www. pe teaca muschiului peronier lung si pe marele ligament plantar.ro ! Arhiva online cu diplome. Acopera muschii interososi. pe aponevroza plantara si pe septul intermuscular. care-l separa de muschiul flexor scurt plantar. muschiul flexor al degetulu mic. Se insera pe fata laterala a bazei falangei proximale. pe fata inferioara a acestuia. Muschiul este situat in lungul marginii laterale a piciorului. Prin fasciculul transvers are rol in mentinerea boltii transverse a piciorului apropiind degetele de axul piciorului. capul oblic pe cuboid . cursuri si referate postate de utilizatori. teaca plantara a muschiului lung peronier si ligamentul calcaneocuboidian. Are originea pe tuberculul lateral al calcaneului. dar tendonul sau se afla in loja mediala in raport cu halucele de baza caruia se apropie cele doua fascicule realizand un unghi deschis inafara.tocilar. pe baza metatarsienelor 2-4. Actiune: este flexor al falangei proximale si abductor al degetului mic Pagina 11 din 74 . pe ligamentele metatarsofalangiene corespunzatoare si pe ligamentul metatarsian transvers profund. Actiune: este flexor al falangei proximale si adductor al halucelui. capul transvers pe capsulele ultimelor trei. fiind acoperit de de ceilalti muschi ai regiunii plantare mijlocii. patru articulatii metatarso-falangiene. acoperind muschiul accesor al lungului flexor. MUSCHII LATERALI AI PLANTEI Muschiul abductor al degetului mic este cel mai superficial muschi al lojei laterale a plantei. medial de aceasta tuberozitate.

tocilar. Este situat sub muschiul abductor al degetului mic si acopera metatarsianul 5 si spatiul 4 interosos. Actiune: este flexor al degetului mic. MUSCHII LOJEI MIJLOCII Muschiul scurt flexor al degetelor este superficial intins intre calcaneu si ultimele patru degete. Fibrele musculare au directie anterioara intre muschiul abductor al halucelui situat medial si abductor al degetului mic . cursuri si referate postate de utilizatori. pe aponevroza plantara si pe septurile intermusculare plantare. iar tendonul sau se insera pe fata laterala a bazei falangei proximale a degetului mic.ro ! Arhiva online cu diplome. Muschiul scurt flexor al degetului mic are originea pe teaca plantara a muschiului lung peronier si pe fata plantara a bazei metatarsianului 5. El acopera muschii lung flexor al degetelor. flexor accesor lombricalii si manunchiurile vasculonervoase plantare. Are originea pe tuberculul medial al calcaneului.Vizitati www. situat lateral si se imparte in patru fascicole care se continua cu cate un tendon pentru Pagina 12 din 74 . Fibrele musculare au directie anterioara.

fascicolul lateral. Insertia se face printr-un tendon pe fetele mediale ale ultimelor patru articulatii metatarsofalangiene. are forma patrulatera si ocupa planul al-2-lea al regiunii plantare mijlocii. pe fata inferioara a calcaneului .medial s lateral. inafara de lombricalul medial. Prin oblicitatea fibrelor sale. In dreptul falangei proximale fiecare tendon de insertie este perforat de tendonul corespunzator al muschiului lung flexor al degetelor.ro ! Arhiva online cu diplome. El acopera muschii adductor al halucelui si interososi plantari. Muschiul flexor accesor. Originea lor este prin cele doua capete pe tendoanele vecine ale muschiului lung flexor al degetelor. Actiune: este ajutator al muschiului lung flexor al degetelor. . Intre cele doua fascicole de origine se afla ligamentul plantar lung. Insertia se face la baza falangei a doua a ultimeelor pateru degete. Actiune: este flexor al falangei a doua pe falanga intai a degetelor 2-5 si a falangei 1 pe metatarsiene. Are originea prin doua fascicole. Fascicolul medial are originea pe fata mediala a calcaneului langa tuberozitatea mediala. primul fiind numerotat cel medial. care are originea numai pe marginea mediala a tendonului destinat degetului 2. Muschii lombricali sunt acoperiti de muschiul scurt flexor al degetelor. El se gaseste sub muschiul scurt flexor scurt flexor plantar si acopera calcaneul si ligamentul cuboidian.tocilar. langa tuberozitatea laterala. ultimele patru degete. El trimite prelungiri fibroase pentru tendoanele degetelor 2-4. pe Pagina 13 din 74 . el corecteaza oblicitatea muschiului lung flexor al degetelor si contribuie la efectuarea miscarilor degetelor in plan anteroposterior MUSCHII LOMBRICALI Sunt in numar de patru dispusi intre tendoanele muschilor lung flexor al degetelor. Intre ei trece manunchiul vasculonervos plantar lateral.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Insertia este marginea laterala a tendoanelor muschiului lung flexor al degetelor.

adductori ai degetelor. Originea este pe fetele care se privesc ale ambelor metatarsiene invecinate. adductor al halucelui. Actiune: fac flexia falangelor proximale pe metatarsiene si le extind pe celelalte doua prin insertiile lor pe tendoanele lungului extensor al degetelor. prelungirile tendinoase ale muschiului lung extensor al degetelor. ocupand jumatate din spatiul interosos corespunzator. MUSCHII INTEROSOSI DORSALI Sunt in numar de 4 situati in cele 4 spatii interosoase pe care le ocupa in intregime. MUSCHII INTEROSOSI PLANTARI Sunt in numar de trei pentru ultimele trei spatii interosoase.Vizitati www. MUSCHII INTEROSOSI AI PICIORULUI Sunt impartiti in doua grupe: plantari si dorsali. arcadei arteriale plantare si ramurii profunde a nervului plantar lateral. fetele lor planttare corespund tendoanelor muschilor flexor lung al degetelor. Ei se insera superior numai pe un metatarsian. Insertia lor se face pe fetele mediale ale bazelor falangelor proximale ale degetelor 3-5 si pe tendoanele muschiului lung extensor al degetelor. In unghiul dintre capetele de origine ale ultimilor trei muschi interososi dorsali trec ramuri perforante care se anastomozeaza cu artera dorsala a piciorului. Au originea pe bazele si fetele mediale ale corpurilor metatarsienelor 3-5. printre capetele primului muschi interosos Pagina 14 din 74 . iar inferior pe fata mediala a falangei proximale.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. Actiune: sunt flexori ai falangelor proximale a degetelor 3-5 si extensori ai celorlalte doua. pe fetele dorsale ale falangelor proximale participand printr-o prelungire dorsala la formarea apoonevrozei dorsale a degetelor.

Vizitati www.tocilar. Insertia se face pe marginea opusa axului piciorului a bazelor falangelor proximale si pe tendoanele muschiului lung extensor al degetelor. Astfel primul muschi interosos dorsal se insera pe fata mediala a degetelui 2. terminandu-se in arcul vascular plantar. Actiune: sunt flexori ai falangelor proximale si extensori ai celorlalte doua falange si abductori ai degetelor. iar ceilalti pe fetele laterale ale degetelor 2-4. prin care patrunde vertical in planta. initial sub retinaculul extensorilor.2. pana la extremitatea proximala a primului spatiu interosos. dorsal intra in planta portiunea terminala a arterei dorsale a piciorului. Este situata superficial. 2. Linia de proiectie a arterei uneste un punct situat la jumatatea liniei bimaleolare anterioare cu primul spatiu interosos.ro ! Arhiva online cu diplome. VASCULARIZATIA PICIORULUI ARTERA DORSALA A PICIORULUI Reprezinta prelungirea arterei tibiale anterioare pe fata dorsala a piciorului de la nivelul retinaculului extensorilor. cursuri si referate postate de utilizatori.. Pagina 15 din 74 . iar mai distal acoperita numai de fascia dorsala a piciorului si piele.3.

iar la nivelul polului distal este o anastomoza similara cu arterele distale plantare. Artera metatarsiana a primului spatiu este de obicei ramura directa din artera dorsala a piciorului si furnizeaza ramuri digitale pentru haluce si fata mediala a degetului 2. apoi descrie un arc de cerc spre lateral. peste bazele metatarsienelor. navicularul si cuneiformul medial). Intre arterele metatarsiene dorsale si arcul plantar se realizeaza o anastomoza puternica la polul proximal. 3. la nivelul capului talusului. Vascularizeaza articulatiile laterale ale piciorului. Din artera dorsala a piciorului iau nastere urmatoarele ramuri: Artera tarsiana laterala se desprinde lateral. vase linfatice si ramura terminala a nervului peronier profund situat medial de ea. Aceasta permite usor palparea ei pe planul dur osos. Pagina 16 din 74 . Lateral vine in raport cu tendonul pentru degetul al doilea al muschiului extensor lung al degetelor. La nivelul comisurilor degetelor fiecare artera metatarsiana dorsala se divide in cate doua artere digitale dorsale pentru fetele adiacente a doua degete alaturate. Artera este insotita de doua vene satelite.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. terminandu-se la nivelul marginii mediale a piciorului anastomozandu-se cu artera laterala a tarsului Din convexitatea arcului se desprind 3 artere metatarsiene dorsale care parcurg spatiile interosoase 2. intre grupul muscular superficial si profund. Artera digitala dorsala pentru marginea laterala a degetului 5 poate proveni din artera arcuata sau din ultima artera metatarsiana dorsala.tocilar. iar la nivelul santului retromaleolar medial se divide in arterele plantare mediala si laterala. peste care se proiecteaza (talusul. Strabate loja posterioara a gambei. al spatiului interosos prin intermediul unei ramuri plantare oprofunde.ro ! Arhiva online cu diplome. ARTERA TIBIALA POSTERIOARA Artera tibiala posterioara participa la formarea axului vasculo-nervos al gambei intins intre arcul tendinos al muschiului solear si santul retromaleolar medial. apoi se indreapta lateral pe sub tendoanele muschiului extensor scurt al degetelor pâna la nivelul osului cuboid unde se anastomozeaza cu artera arcuata si maleolara antero-laterala. Arterele tarsiene mediale sunt 2-3 ramuri care se ramifica pe marginea mediala a piciorului anastomozandu-se cu arterele retelei maleolare mediale.. Artera arcuata ia nastere din artera dorsala a piciorului la nivelul cuneiformului medial. 4 peste muschii interososi dorsali. Medial de ea se afla tendonul muschiului extensor scurt al halucelui. trecand pe sub tendoanele muschilor extensori lung si scurt ale degetelor.

ro ! Arhiva online cu diplome. Aici sau la distante variabile. Iriga muschii cu care vine in raport. fiind culcata pe muschiul tibial posterior si flexor lung al halucelui. se aseaza in interstitiul dintre muschii adductor al halucelui si scurt flexor al halucelui. caz in care este mai voluminoasa. unde se anastomozeaza cu ramuri similare din artera tibiala posterioara. Poate uneori sa inlocuiasca artera dorsala a piciorului. Coboara in planta lateral de muschiul adductor al halucelui. Artera coboara paralel cu marginea mediala a tendonului calcanean. insotita de nervul plantar medial situat lateral de ea. Ramuri calcaneene reprezinta ramurile terminale ale arterei peroniere. Coboara oblic spre fibula. maleola fibulei cu tegumentele vecine si sindesmoza tibio-fibulara.Vizitati www. Coboara anterior de sindesmoza tibio-fibulara si se termina in reteaua maleolara laterala. RAMURI Ramurile calcaneene iau nastere in spatiul retromaleolar. unde este asezata profund de muschiul lung extensor al degetelor si al treilea peronier. cursuri si referate postate de utilizatori. ajungand distal pana la baza primului metatarsian. unde se termina ramificandu-se pe fata laterala a calcaneului. distribuindu-se pe fata posterioara si laterala a tuberozitatii calcaneene. anastomozandu-se cu artera laterala a tarsului. Dupa ce incruciseaza tendonul muschiului flexor lung al degetelor.tocilar. patrunzand in regiunea anterioara a gambei. artera plantara mediala se divide in doua ramuri terminale: Pagina 17 din 74 . In partea inferioara a gambei artera perforeaza muschiul flexor lung al halucelui pentru a patrunde inapoia sindesmozei tibio-fibulare. ARTERA PERONIERA Este cea mai voluminoasa ramura a arterei tibiale posterioare. chiar deasupra bifurcatiei arterei tibiale posterioare. Ramura perforanta are originea in treimea distala a gambei si strabate membrana interosoasa deasupra maleolei laterale. mai subtire a arterei tibiale posterioare. Perforeaza retinaculul flexorilor si se distribuie pe fata mediala a calcaneului intrand in structura retelei arteriale a calcaneului. fiind situata posterior de tendoanele muschilor tibial posterior si flexor lung al degetelor si anterior de tendonul muschiului flexor lung al halucelui. In santul retromaleolar medial artera este acoperita de retinaculul muschilor flexori si de muschiul adductor al halucelui. pentru a forma o retea vasculara abundenta posterior de calcaneu numita reteaua calcaneana. sub tendoanele muschilor peronieri. dar intr-un plan anterior. ARTERA PLANTARA MEDIALA Reprezinta ramura de bifurcatie mediala.

Pagina 18 din 74 .Vizitati www. apoi se angajeaza in interstitiul dintre muschiul patrat al plantei si flexor scurt al degetelor. iar la nivelul insertiei muschiului. Da ramuri musculare pentru muschii plantari centrali si laterali. artera este superficiala. In aceasta prima parte a traiectului. artera se arcuieste medial catre primul spatiu interosos. Acesta reprezinta segmentul distal convex al arterei plantare laterale. cursuri si referate postate de utilizatori. De la nivelul metatarsianului 5. Din prima artera metatarsiana ia nastere o ramura pentru fata mediala a halucelui.tocilar. Arterele metatarsiene plantare sunt reprezentate de 4 artere longitudinale. Ramura superficiala parcurge superficial muschiul adductor al halucelui. intre muschii interososi plantari si partea oblica al muschiului adductor al halucelui. Continua traiectul arterei tibiale posterioare mergand oblic catre baza metatarsianului 5.. In apropiere de segmentul terminal. ramuri superficiale pentru tegumentul lateral al plantei si ramuri anastomotice pentru arterele arcuata si tarsiana laterala. anastomozandu-se cu arterele metatarsiene dorsale corespunzatoare. Artera plantara mediala impreuna cu doua vene satelite si nervul plantar medial formeaza pachetulvasculo-nervos al lojei mediale a plantei ARTERA PLANTARA LATERALA Reprezinta ramura de bifurcatie laterala a arterei tibiale posterioare. pentru a se termina cu artera metatarsiana dorsala corespunzatoare. iar ramura pentru fata laterala a degetului mic pleaca chiar din segmentul initial al arcului plantar.indreptandu-se distal spre zona comisurala a degetelor. Ramura profunda. situate in axul fiecarui spatiu interoos. artera plantara laterala se afla intre calcaneu si muschiul adductor al halucelui. pe fata mediala a primului deget contribuie la formarea arterei digitale plantare mediale a halucelui.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru a inchide arcul plantar. unde se anastomozeaza cu partea terminala a arterei dorsale a piciorului . anastomozandu-se cu ramura omonima din artera dorsala a piciorului. care strabate partea distala a spatiului interosos. insotita de doua vene satelite si avand medial de ea nervul plantar lateral. La origine. iar in partea laterala intre acestia si muschiul adductor al degetului mic. care se angajeaza in planul profund al plantei. arterele metatarsiene dau nastere la o ramura perforanta distala. situat profund in planta. Din arcul plantar iau nastere urmatoarele artere: Ramuri perforante in numar de trei patrund prin polul proximal al ultimelor 3 spatii interosoase.

care se anastomozeaza cu venele digitale dorsale. Proximal aceste vene se anastomozeaza.2. care se continua cu patru vene metatarsiene plantare. impreuna cu care coboara pe fata mediala a gambei si a piciorului pana in dreptul halucelui. Se afla impreuna cu vasele femurale in teaca lor.tocilar. Din nervul safen se desprind ramurile cutanate mediale ale gambei. La nivelul regiunii plantare. Venele metatarsiene plantare formeaza prin conflexare arcul venos plantar. din care pornesc vene intermetatarsiene. care se unesc posterior de maleola mediala formand venele tibiale posterioare. 2.1 VENELE PICIORULUI VENELE SUPERFICIALE Pe partea dorsala a piciorulului exista vene digitale dorsale.2..3. care prin venele interdigitale se anastomozeaza cu venele plantare. Din partea laterala a arcului venos dorsal al piciorului sangele este drenat in vena safena mare. formand reteaua venoasa superficiala plantara ce trimite sangele in arcul venos dorsal al piciorului prin venele interdigitale si prin vase mici. cursuri si referate postate de utilizatori. NERVUL TIBIAL Pagina 19 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. VENELE PROFUNDE Incep la nivelul fetei plantare si dorsale a piciorului.4 INERVATIA PICIORULUI NERVUL SAFEN Este ramura cea mai lunga a nervului femural si in acelasi timp cel mai lung nerv periferic din organism. care se continua cu venele plantare mediale si laterale. Segmentele arteriale situate intre originea ramului perforant distal si bifurcatia terminala a arterei maleolare plantare poarta numekle de artere digitale ccomune plantare. In dreptul fetei mediale a genunchiului perforeaza fascia gambei si devine nerv satelit al venei safene mari. Acestea prin confluare formeaza arcul venos dorsal al piciorului. Numele lui vine de la faptul ca este satelit al venei safene mari la nivelul gambei. partea mediala a arcului venos dreneaza sangele in vena safena mica. Venele digitale dorsale se unesc formand venele metatarsiene dorsale ale piciorului. 2. provin din bifurcatia nervului safen in treimea inferioara a gambei si asigura inervatia pielii de la nivelul fetei mediale a gambei si piciorului. sub aponevroza plantara exista vene digitale plantare. care ocolesc marginile piciorului. in numar de 2 (una anterioara si alta posterioara).

scurt flexor al halucelui. unde se afla lateral de artera plantara mediala. Medial. cursuri si referate postate de utilizatori. ocoleste posterior maleola fibulei. Da ramuri pentru muschii adductor al halucelui.tocilar. In treimea distala a gambei se afla mai superficial. Ramura de bifurcatie mediala a nervului ischiatic. Ramura profunda se afla in profunzimea lojei plantare mijlocii intre muschiul scurt flexor al degetelor si patrat plantar fiind insotita in traiectul sau de arcul plantar al arterei Pagina 20 din 74 . intre aponevroza plantara si muschiul scurt flexor al degetelor.. spre al 5-lea metatarsian împreuna cu artera plantara laterala trece intre muschii adductor si flexor al degetului 5. Este cel mai lateral si superficial element al manunchiului vasculo-nervos popliteu artera poplitee fiind situata cel mai medial.Vizitati www. In acest interstitiu se bifurca in ramurile sale terminale superficiala si profunda.. Si cel maui profund. apoi patrunde in santul retromaleolar medial unde se bifurca in ramurile sale terminale: nervii plantari medial si lateral In santul retromaleolar medial nervul tibial este situat intre tendoanele muschilor flrxor lung al degetelor (anterior) si flexor lung al halucelui (posterior).. trecand apoi in interstitiul dintre muschii adductor al halucelui si scurt flexor al degetelor. situati in primele trei spatii interosoase. la nivelul canalului calcanean medial. muschiul flexor scurt al degetelor. Ramuri: Nervul cutanat sural medial se desprinde din nervul tibial in fosa poplitee. se indreapta spre lateral impreuna cu artera plantara laterala. Nervul plantar medial se termina prin trei nervi digitali plantari comuni . la acest nivel se afla retinaculul flexorilor. terminandu-se pe marginea laterala a picioruluib sub numele de nervul cutanat dorsal lateral din care se desprind nervii digitali dorsali pentru fata laterala a degetului 4 si fetele laterale si mediale ale degetului 5 Nervul plantar medial are originea in nervul tibial la nivelul canalului calcanean medial. cat si nervul digital plantar pentru fata mediala a halucelui. Se impart in nervi digitali plantari proprii pentru fetele care se privesc ale primelor patru degete. pentru articulatiile tarsiene. Nervul plantar lateral de la originea sa din nervul tibial. Ramura superficiala se imparte in nervii digitali plantari comuni din caree desprind nervii digitali plantari proprii destinati fetei laterale a degetului 4 si fetelor mediala si laterala ale degetului 5.ro ! Arhiva online cu diplome. muschiul patrat al plantei. inapoia tendoanelor muschilor tibial anterior si flexor lung al degetelor fiind acoperit la acest nivel de retinaculul flexorilor. fiind situat medial de tendonul muschiului triceps (tendonul lui Ahile). In continuare este acoperit de muschiul adductor al halucelui. primii doi muschi lombricali.

muschiul adductor al halucelui.Vizitati www. lombricali 3 si 4. Din aceasta ramura se desprind ramuri pentru muschii interososi plantari si dorsali. ramuri pentru muschiul patrat al plantei Rolul motor Nervul tibial inerveaza muschii flexori ai gambei (triceps sural) si piciorului (muschiul flexor lung al degetelor si flexor lung al halucelui). marginea laterala a piciorului si tegumentului fetei plantare a labei piciorului.ro ! Arhiva online cu diplome. toti muschii din regiunea plantara a piciorului Rolul senzitiv Teritoriul senzitiv corespunde fetei posterioare a gambei. muschii adductori si cei care fac inversia (muschiul tibial posterior). tegumentului calcaiului fetei dorsale a degetului 5. articulatiile vecine si uneori. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. fetei dorsale din jumatatea laterala a degetului 4. CAPITOLUL 3 STATICA SI BIOMECANICA PICIORULUI Pagina 21 din 74 . plantare laterale.

ligamentul calcaneoscafoidian plantar. formeaza o cupola care poarta greutatea variabila a corpului.ro ! Arhiva online cu diplome. fiind sustinuta de mai multe elemente anatomice: aponevroza plantara intarita. cuboid. BOLTA TRANSVERSALA scurta. cu cele doua picioare apropiate. de la marginea externa a plantei. ea cuprinzand doua bolti lungi.cele trei cuneiformemetatarsianul 1.Vizitati www. in ortostatism. BOLTA EXTERNA trece prin calcaneu. Forma cuneiforma a oaselor si legaturile dintre ele intaresc bolta. aponevroza plantara . De fapt. Dupa unii autori exista si o bolta transversala mai mica. In cazul cresterii greutatii corpului punctul de distributie al sarcinii se muta anterior.care leaga pilonii de sprijin si nu permite departarea lor: pe masura ce greutatea corpului creste aponevroza plantara devine tot mai puternica deoarece elasticitatea acesteia creste progresiv. Pagina 22 din 74 . tibialul posterior. in special peronierul lung si tibialul posterior. BOLTA PLANTARA Rezulta din torsiunea metatarsienelor care. care actioneaza pe punctele de insertie si au rol de chinga prin tendoaneloe lor. si o bolta scurta. interna si externa. lungul peronier. in acest caz cuboidul devine punctul cel mai inalt. Sustinerea acestei bolti este asigurata de participarea capului astragalului. Legaturile sunt reprezentate de: ligamentele interosoase. 3. Punctul cel mai inalt al boltii este articulatia calcaneo-cuboidiana. cunneiformul 2.1 STATICA PICIORULUI Analiza staticii piciorului incepe cu analiza boltii plantare. paralela cu prima. prin cuboid. apare si o bolta plantara orizontala. care trece prin capetele metatarsiuenelor.tocilar. bolta plantara este o structura complexa. Datorita acestor necesitati. muschii scurti plantari. ligamentele si capsulele fiecarei articulatii. metatarsienele 4 si 5. pana la marginea interna a plantei( cuneiformul 2). tendoanele muschilor lung flexor al halucelui. cursuri si referate postate de utilizatori. structura ce are linii de forta si puncte de sprijin variabile. muschii lungi ai gambei.bolta transversala anterioara BOLTA INTERNA trece prin calcaneu-astragal-scafoid . scafoid si cuneiformul 3. bolta intarita prin legaturi intre punctele de sprijin. la nivelul articulatiei tarsometatarsiene.

lungul peronier.tocilar. mai joasa face cu cea interna o linie in unghi de 25-30 de grade cu orizontala. Antepiciorul este foarte mobil si foarte rezistent la fortele care actioneaza asupra lui. iar pensa maleolara reprezinta sistemul de directie al gleznei. in acest caz cuboidul devine punctul cel mai inalt.ro ! Arhiva online cu diplome. Dupa Charpy bolta externa joaca un rol esential in sprijin. ci si aceea pe care o suporta uneori in plus. iar bolta interna joaca rol in miscare. Maleola externa. In timpul sprijinului capetele metatarsienelor se deplaseaza atat vertical (coboara) cat si transversal (creste distanta intre ele). El efectueaza miscari de: flexie. ligamentele intermetatarsiene. abductie. Cresterea diametrului transversal al antepiciorului este limitata de. In acelasi timp. limita dintre ele fiind reprezentata de articulatia Lisfranc( articulatia intertarso-metatarsiana).. Retropiciorul este format din cele 7 oase tarsiene si articulatiile intertarsiene functional retropiciorul se asociaza cu glezna. Greutatea corpului se transmite numai prin tibie catree astragal si de la acesta se imparte transmitandu-se catre calcaneu si antepicior( scafoid si cuboid). deci sprijinul nu se realizeaza doar pe primul si ultimul metatarsian cum se sustinea clasic. In timpul mersului piciorul se sprijina pe capetele celor 5 metatarsiene. Desi in cele mai multe din articulatiile sale miscarile sunt reduse. extensie. aproape neglijabile. Antepiciorul este format din metatarsiene si degete. etatarsiene. Cuboidul descrie in acelasi timp o miscare pe fata anterioara a calcaneului. Maleola externa impiedica deviatia piciorului fiind” osul principal al piciorului”. de rotatie interna si externa si de circumductie. Piciorul se poate imparti in ante si retropicior. iar miscarile de rotatie se fac. la care se adauga articulatiile intermetatarso-falangiene si interfalangiene.Vizitati www. adductie. cursuri si referate postate de utilizatori. in totalitatea sa piciorul se poate misca in toate sensurile. Pagina 23 din 74 . Retropiciorul este un segment relativ fix si solitar. dar cu presiuni variabile si anume pe capul primului metatarsian se sprijina doua sesimi din greutatea corpului. Transmiterea tensiunilor implica participarea acestor structuri. in primul rand . angajand intr-o masura oarecare si calcaneul. dar cu amplitudine mult mai mica. iar pe capetele metatarsienelor 2-5 câte o sesime din greutatea corpului.23232323 3. Suprafata articulara a extremitatii inferioare a tibiei reprezinta sistemul de sustinere . elementul sau functional fundamental este bolta anterioara transversala care se vede in descarcare si dispare la incarcare. abductorul halucelui ( fasciculul transvers). Articulatia medio-tarsiana este o artrodie. intre capul astragalului si scafoid.2 BIOMECANICA ARTICULATIEI PICIORULUI Piciorul este astfel constituit incat sa suporte nu numai greutatea individului. piciorul are posibilitati mari de miscare.

scurtul flexor al halucelui. extensie. muschii interososi plantari. dar si in articulatia subastragaliana.lungul flexor propriu al halucelui Articulatia subastragaliana permite o miscare de invartire a calcaneului intr-un sens sau altul si de alunecare inainte cu deplasarea extremitatii lui anterioare in abductie sau adductie. Dar toate aceste miscari nu se executa izolat ci se combina intre ele realizand inversia si eversia piciorului. muschi acesori . Articulatiile metatarso-falangiene au trei grade de libertate: pasiv . Inversia rezulta din asocierea adductiei cu rotatia interna si este usurata Pagina 24 din 74 . muschi accesori: muschii interososi dorsali. Abductia si adductia piciorului au o amplitudine de 10-20 de grade.muschi principali.tocilar. abductie. contactul partilor moi Agenti motori: muschii lombricali.in ele se realizeaza miscari de: flexie. Supinatia si pronatia piciorului se fac in primul rand in articulatia mediotarsiana. tensionarea ligamentelor laterale ale articulatiilor degetelor Agenti motori: muschiul extensor comun al degetelor. EXTENSIA . muschiul pedios Articulatia metatarso-falangiana a halucelui Agenti motori muschi principal . muschiul flexor scurt al degetului 5. activ .Vizitati www.numai miscari de flexie si extensie in jurul unui ax biomecanic transvers Articulatia metatarso-falangiana a ultimelor 4 degete FLEXIA Agenti limitatori: tensionarea muschilor extensori ai degetelor.amplitudinea de miscare este de 80 de grade Agenti limitatori: tensionarea ligamentelor plantare ale articulatiilor degetelor. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. adductie si circumductie.

muschiul flexor lung al halucelui EXTENSIA . tensionarea muschilor peronieri. gemenul intern EVERSIA PICIORULUI . INVERSIA PICIORULUI .muschiul tibial posterior. FLEXIA .Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. contactul partilor moi Agenti motori: muschiul flexor comun al degetelor.amplitudinea de miscare este de 50-90 ce grade Agenti limitatori: tensionarea tendoanelor muschilor extensori ai degetelor. contactul oaselor tarsului pe marginea externa Agenti motori: lungul peronier. miscarile posibile fiind cele de flexie si extensie. cursuri si referate postate de utilizatori. Eversia rezulta din asocierea abductiei cu rotatia externa si este usurata de flexia dorsala a piciorului.amplitudinea de miscare 80 de grade Agenti limitatori: tensionarea ligamentelor plantare ale articulatiilor degetelor.amplitudinea de miscare intre 0 si 35 de grade Agenti limitatori: tensionarea ligamentelor externe ale tarsului. lungul flexor propriu al halucelui. contactul oaselor tarsului pe marginea interna Agenti motori muschiul principal . scurtul peronier. peronierul anterior sau 3 Articulatiile interfalangiene ale piciorului sunt trohleartroze cu un singur grad de libertate. de extensia piciorului.amplitudinea de miscare intre 0 si 15 grade Agenti limitatori tensionarea ligamentelor interne ale tarsului. muschi accesori: lungul flexor comun al degetelor. tensionarea muschilor tibiali anterior si posterior.tocilar. tensionarea ligamentelor laterale ale articulatiilor degetelor Pagina 25 din 74 . muschi accesori. muschiul scurt flexor plantar.

tocilar. muschiul pedios Pagina 26 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Agenti motori: muschiul extensor comun al degetelor.ro ! Arhiva online cu diplome.

rotatia interna a blocului calcaneo-pedios este consecinta celor doua atitudini precedente adductia mediotarsiana atitudine vicioasa articulara. CAPITOLUL 4 ETIOPATOGENIE SI ANATOMIE PATOLOGICA 4. unghiul cel mai important fiind cuprins in aceasta clasificare. deformari osteo-articulare ale retropiciorului (în cazurile grave) Diformitatea se intalneste mai frecvent la sexul masculin (65% baieti fata de numai 35% fete) si cel mai adesea ea este bilaterala. equin (glezna in extensie).reductibilitate cuprinsa intre 20 si 40º. picioare care au o deformare superioara de 45º si deformare inferioara de 20º care sunt picioare scurte si groase. picioare lungi. cursuri si referate postate de utilizatori. Tipul 1 .tocilar. foarte sever. fine. PICIORUL VARUS –EQUIN PICIORUL STRAMB VARUS-EQUIN (varus .1. fine cu un varus-equin de 20º. Tipul 2 . moderat.rasucit spre interior). idiopatic (fara o cauza precisa) se caracterizeaza prin: equinul retropiciorului (flexia plantara) – la nivelul articulatiilor tibio-astragaliene si astragalo-calcaneene: varusul calcanean . sever.reductibilitate cuprinsa intre 0 si 20º.. CLASIFICARE Piciorul varus-equin a fost mult timp clasificat în patru categorii: benign.Vizitati www. Manes-Costa îl clasifica în 3 categorii: picioare lungi. ireductibil (nu poate fi corectat in întregime pasiv de catre examinator). reductibile cu o deformare superioara de 20º dar cu o deformare inferioara de 45º. Tipul 3 . Pagina 27 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.reductibilitate de la 41º în sus. Seringe propune o metoda foarte simpla prin care este masurata reductibilitatea varusului si a equinului . congenital ( dinaintea nasterii).

Goldmer a stabilit o clasificare foarte completa incercand sa acopere toate scalele de severitate. equin superior de 20º. moderate si benigne.ro ! Arhiva online cu diplome. Clasificarea DIMĖGLIO adoptata în ultimii ani la nivel mondial (francezi si anglosaxoni) este simpla. Reductibilitate De la 90° la 45° De la 45° la 20° De la 20° la 0° De la 0° la -20° 4 3 2 1 Punctaj Pagina 28 din 74 . relatia dintre ante si retropicior in plan orizontal. Aceasta clasificare are avantajul de a atrage atentia asupra morfologiei piciorului si caracterelor foarte peiorative ale picioarelor scurte si groase mai greu de corectat spre deosebire de cele lungi si subtiri. moderate si benigne. Equinul in plan sagital. equin inferior de 20º. Permite separarea picioarelor severe. patru parametri sunt esentiali pentru a diferentia picioarele severe. rotatia blocului calcaneo-pedios in plan orizontal. obiectiva (masoara deformarile) si are valoare prognostica. equin inferior de 45º. picior foarte sever. El ia in considerare 10 parametri cu multiple nuante si patru posibilitati de alegere pentru fiecare parametru. teratologice descriind un scor de 60 de puncte. picior benign..Vizitati www. de cele foarte severe. Acesti parametri au inconvenientul de a putea fi supusi esecului. usor de memorat. Ea diferentiaza trei tipuri de varus-equin. de cele foarte severe. El a diferentiat 6 categorii: picior pozitionat. Trecand in revista toate aceste clasificari.tocilar. precum si alte 4 puncte suplimentare. varusul in plan frontal. obtinându-se astfel un scor de 20 de puncte. Se acorda un scor de la 1 la 4 pentru fiecare deformare in functie de reductibilitate. picior discret. picior sever. cursuri si referate postate de utilizatori.

cu un scor intre 0 si 5. Impactul pe care il are scaderea scorului dimeglio asupra parintilor nu este deloc de neglijat. tratamentul ortopedic are sanse bune de reusita fara tratament chirurgical. Aceste picioare sunt total.tocilar. completa si precisa. 40 %. unele picioare sunt rigide in plan sagital si relativ reductibile in plan orizontal. Clasificarea Diméglio : evaluarea varusului calcaneului (talon) de 0 la 4 Pagina 29 din 74 . retractia fiind progresiva dinspre proximal spre caudal. Toate aceste picioare beneficiaza de un tratament conservator. in plus clasificarea Dimeglio permite evaluarea rezultatelor tratamentului.ro ! Arhiva online cu diplome. artrogripotice. cursuri si referate postate de utilizatori. Situatia opusa este exceptionala. sau aproape ireductibile. dar reductibile. cu un scor intre 10 si 15. Aceste picioare sunt rezistente. Patru puncte suplimentare sunt acordate astfel: sant posterior sant intern retractia aponevrozei plantare sau cavus 1 1 1 statusul muscular 1 Pe baza acestei clasificari au fost diferentiate patru tipuri de picior varus-equin: picioare benigne. 20%. sunt picioare reductibile. picioare severe. au o reductibilitate de 90% . picioare foarte severe 10% din totalul picioarelor strambe . 30% din total. Aceasta clasificare permite o evaluare simpla. cu un scor intre 15-20.Vizitati www. cu un scor intre 5 si 10. picioare moderate. apartin picioarelor rigide. prin trecerea de la o categorie la alta. diferentiaza deformarile predominante in plan sagital de cele in plan orizontal.

tocilar.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. 4 puncte Varus 3 puncte Pagina 30 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.

tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Clasificarea Diméglio : évaluarea equinului de 0 la 4 4 puncte Equin 3 puncte 1 punct ncte Clasificarea Diméglio : evaluarea rotatiei interne a piciorului de 0 la 4 Pagina 31 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

ro ! Arhiva online cu diplome. 4 puncte 2 puncte Rotatia 3 puncte 1 punct Pagina 32 din 74 .Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.

TEORII EXOGENE FACTORI MECANICI Pagina 33 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.tocilar. Classificarea Diméglio : evaluarea adductiei antepiciorului de la 0 la 4 4 puncte 2 puncte Adductia 3 puncte 1 punct ETIOPATOGENIE Cauzele piciorului strâmb congenital sunt înca neelucidate pe deplin desi de-a lungul timpului s-au emis numeroase teorii.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Compresia in cavitatea uterita a fost mult timp acceptata ca si cauza pentru piciorul stramb congenital, dar, odata cu aparitia ecografiei aceasta ipoteza a fost abandonata. Prin ecografia antenatala s-a demonstrat ca piciuorul varus-equin apare din saptamana a 16-a de gestatie. FACTORI TERATOGENI Alcoolul si intoxicatiile cu medicamente din perioade gestatiei. FACTORI GENETICI Numeroase afectiuni cu transmitere genetica care asociaza piciorul stramb au fost recunoscute ca: sindromul Freeman si Sheldon, nanismul distrofic. In ceeea ce priveste piciorul stramb idiopatic incidenta generala este de 14 ‰ de nou nascuti la populatia alba, 7 ‰ la populatia din Haway si 0, 5 ‰ pentru Japonia. Existenta factorilor ereditari nu a fost contestata pentru ca studiile familiale au regasit la rasa alba o incidenta de 2,14% pentru parinti, frati si surori si 0,6% pentru unchi si matusi si 0,2% pentru veri. O gena majora predomina printre altele minore. TEORII ENDOGENE ASIMETRIA CRESTERII OSOASE Din a-7-a saptamana de gestatie Clavert, apoi Victoria Diaz au confirmat existenta unui asincronism in cresterea celor doua oase ale gambei. La inceput peroneul creste mai repede decat tibia si deformeaza piciorul in varus, apoi cresterea tibiala se accelereaza si piciorul se corecteaza. Un proces patologic care se produce in faza de crestere a fibulei poate produce o deformare a piciorului in varus a carei severitate depinde de data efectului nociv. FIBRELE RETRACTILE ALE PARTILOR MOI POSTERO-INTERNE Studiile histologice arata ca tesutul fibros este abundent pe muschi, fascii si tecile tendoanelor regiunii postero-interne a gleznei ca dovada a sintezei crescute de colagen. Anomaliile celulare cantitative au fost observate la nivelul tecilor tendoanelor tibialului anterior si posterior. Anomalii calitative s-au observat la nivelul versantului intern al piciorului. Mastocilele au o actiune contractila asupra miofibroblastilor prin eliberarea histaminei. Cauza piciorului stramb pare a fi o maladie retractila postero-interna a piciorului , comparata cu boala Dupuytren. Aceste fenomene de retractie si contractie ale partilor moi sunt probabil de origine neurologica fiind responsabile de o anomalie de crestere. TEORIA NEUROMUSCULARA Alterarea constanta a fibrelor musculare a fost regasita la muschii posteriori ai gambei, peronieri laterali si la unii muschi intrinseci ai piciorului (aductorul halucelui). Amiotrofia a fost asociata cu o diminuare a numarului si diametrului fibrelor. Microscopia
Pagina 34 din 74

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

electronica a relevat semne ce traduc o denervare astfel: replierea membranei sinoviuale, ingrosarea si neregularitatea alinierii benzilor Z, regruparea fibrelor de tip 1. Cresterea numarului fibrelor de tip 1 in raport cu cele de tip 2 a fost recunoscuta. Aceste constatari sunt in favoarea originii neurologice a piciorului varus-equin care ar putea fi considerata ca o forma periferica si localizata de artrogripoza cu toate ca studiile electromiografice facute dupa nastere se dovedesc pana in prezent insuficiente pentru omologarea unui fenomen de denervare. TEORIA VASCULARA Hipoplazia arterei tibiale anterioare si absenta celei pedioase sunt frecvente..Importanta malformatiilor vasculare pare a fi paralela cu severitatea deformarilor. ALTE TEORII Max Bohm pe baza studiilor anatomice facute pe picioare de embrioni si la feti cu picioare strambe, a ajuns la concluzia ca in timpul vietii intrauterine, piciorul are fata de axa gambei, patru pozitii diferite. In primele doua luni piciorul se gaseste in prelungirea gambei, fiind cuprins in acelasi plan; o data cu inceputul lunii a treia, piciorul ramane tot in prelungirea gambei, se roteste in supinatie incat planul gambei face cu planul piciorului un unghi de 90°. La jumatatea lunii a treia, piciorul fiind tot in supinatie se flecteaza dorsal si formeaza cu gamba un unghi de 90o. De la luna a patra, planul piciorului din supinatie, sufera un proces de torsiune, in sensul pronatiei, aceasta miscare continuandu-se pana la nastere, aducand piciorul in pozitie normala. Din aceste constatari Max Bohm conchide ca, piciorul stramb congenital constituie o oprire in dezvoltare a acestuia, fiind mentinut in unul din stadiile embrionare. Pierre Lombard admite ca piciorul stramb congenital se datoreste unui dezechilibru intre grupele musculare care stabilizeaza piciorul. Astfel, grupele musculare care produc equinul (triceps sural), supinatia (tibialii) si adductia (muschii lojei interne a piciorului) sunt hipertoni, in vreme ce extensorii degetelor si peronierii sunt hipotoni. Acest dezechilibru s-ar datora faptului ca neuronul periferic nu s-ar articula, sau se articuleaza rau cu sistemul piramidal si extrapiramidal si ca atare, influxul nervos nu ar actiona asupra acestuia.. In timpul vietii intrauterine dezechilibrul neuro-muscular accentueaza pozitia vicioasa, iar reluarea tonusului se face lent pana la varsta de 6 luni. Pana cand nu se restabileste echilibrul grupelor musculare, orice terapie este pasagera. 4.3. ANATOMIE PATOLOGICA 1. DEFORMARILE GLOBALE ALE PARTILOR MOI
Pagina 35 din 74

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Piciorul este intr-o atitudine vicioasa descrisa sub numele de varus-equin. Varusul trebuie privit sub doua aspecte: adductie si supinatie. Adductia face ca marginea interna a piciorului sa apara concava, axul plantar fiind rupt in doua sub un unghi de 60-90º. Piciorul se sprijina pe marginea sa externa, planta avand tendinta sa priveasca in sus (supinatie). Varusul este generat de retractia muschilor posteriori ai gambei (tibialul posterior, flexorul propriu al halucelui si flexorul comun al degetelor) precum si de insuficienta muschilor anteriori si laterali. Equinul reprezinta extensia piciorului pe gamba si adesea este mascat de adductia antepiciorului, diminuarea hiperextensiei piciorului care are loc in articulatia tibioastragaliana datorita retractiei tricepsului sural. 2. DEFORMARILE OSOASE Calcaneul se deplaseaza inapoi sub astragal fiind plasat de cele mai multe ori pe marginea sa externa. Calcaneul se apleaca in equin, pentru ca este obligat sa lunece pe fata inclinata a astragalului. In urma unei miscari de rotatie in lungul axului sau mare, el isi inclina fata externa spre pamant, si aceasta supinatie a lui va determina supinatia intregului picior. Calcaneul sufera si o miscare de adductie, care face ca apofiza anterioara sa se deplaseze inauntru si sa se situeze sub astragal, ceea ce l-a facut pe Farabeuf sa afirme ca, calcaneul efectueaza o tripla deplasare: tangheaza (equin), vireaza (adductie) si ruleaza (supinatie). Astragalul la nou-nascut, este deplasat din pozitia sa normala in flexie plantara accentuata. Din cauza equinului astragalul este subluxat in raport cu suprafata articulara inferioara a tibiei. El se deformeaza in timp, partea anterioara a corpului sau lipsita de contactul cu tibia creste mai repede, in timp ce partea posterioara creste mai lent producandu-se o denivelare transversala, care dupa o anumita varsta face foarte greu reductibila deformarea. Din cauza acestei pozitii astragalul este vicios orientat, axa sa antero-posterioara fiind orientata in sens cranio-caudal. Cu timpul, din cauza subluxatiei presiunile pe astragal sunt repartizate inegal, mai mult pe partea interna, astfel ca, potrivit legii lui Delpech, suprafetele scutite de presiune se hipertrofiaza, aparand astfel pe fata dorsala a corpului astragalului o creasta - bara transversala a lui Adams, iar pe fata externa o alta creasta preperoniera descrisa de Nelaton. Scafoidul este deplasat intern si se poate plasa pe fata interna a astragalului. Cuboidul plasat pe marginea externa a piciorului se hipertrofiaza. Cuneiformele si oasele metatarsiene urmeaza miscarile de adductie ale piciorului.
Pagina 36 din 74

ligamentele. Capsula articulatiei tibio-astragaliene posterioare( talo-crurala) este foarte retractata.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Acest dezechilibru intre grupele musculare supinatoare –adductoare si pronatoareabductoare explica recidivele survenite in unele cazuri dupa tratamentele ortopedice sau chirurgicale corect efectuate. pe de alta hipotoni si alungiti (extensorii si peronierii). iar insertia sa pe scafoid este redusa. iar tegumentele de pe marginea externa a piciorului sunt ingrosate. 3. subastragaliana si mediotarsiana prin actiunea legii lui Delpech. care spune ca oasele care sunt supuse unor presiuni mari se dezvolta insuficient. Retractia acestor muschi asociata cu aceea a flexorilor degetelor produce adductia si supinatia.tocilar. Muschii sunt pe de o parte hipertoni si retactati (tricepsul si tibialul posterior). in vreme ce se dezvolta o insertie puternica pe primul cuneiform si baza primului metatarsian. formand zone de hipercheratoza. iar retractia puternicului ligament deltoidian fixeaza supinatia. el devenind astfel cauza principala a equinului. ca si fascicolele ligamentelui colateral extern: peroneo-calcanean si peroneo-astragalian posterior. tesutul celular subcutanat si tegumentele participa si ele la deformarea piciorului. ele impreuna fixand equinul posterior 4. iar. AFECTARI ARTICULARE Modificari importante au loc la nivelul tuturor articulatiilor: tibioastragaliana. ele contribuind la fixarea deformarilor. AFECTAREA PARTILOR MOI Muschii. Gamba prezinta o atrofie musculara vizibila a moletului. interna si plantara a piciorului si destinse si destinse pe fata dorsala si externa. Musculatura piciorului este dezechilibrata prin retractia unor grupe musculare si inactivitatea altora.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 37 din 74 . Pe fata plantara a piciorului. pozitie ce devine ireductibila prin retractia capsulei tibio-astragaliene posterioare si a ligamentului Besel-Hagen. retractia musculaturii scurte si a ligamentului calcaneoscafoidian accentueaza si fixeaza adductia antepiciorului. Ligamentele sunt retractate in partea concava si alungite in partea convexa. Tendonul lui Ahile este retractat si insertia sa distala de pe partea interna a calcaneului agraveaza varusul calcanean. Tricepsul sural este retractat si prin insertia sa pe pe partea interna a marii tuberozitati a calcaneului exercita o actiune de supinatie si adductie. Pe partea interna a piciorului tibialul posterior este adesea subluxat. ele fiind retractate pe partea posterioara.

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 38 din 74 .Vizitati www.tocilar.

Pagina 39 din 74 . Marea tuberozitate a calcaneului este ascensionata. Adductia antepiciorului pe retropicior se apreciaza pe fata plantara. aponevrotice si musculare sunt observate la palpare cu cateva aderente pe fata interna. inauntru si in spate. CAPITOLUL 5 DIAGNOSTIC EXAMEN CLINIC La nastere diagnosticul clinic al piciorului varus-equin nu pune mari probleme datorita deformarilor caracteristice ale antepiciorului asociate celor ale retropiciorului La inspectie unele picioare sunt scurte. Adductia piciorului pe gamba se masoara prin unghiul pe care il face axul gambei cu axul piciorului privit din fata si poate fi de 10-80°. masurand unghiul format intre axul antepiciuorului si axul retropiciorului. pielea este scurta. cu santul supracalcanean posterior si medio-plantar foarte profund. pielea este intinsa.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Dupa principiul lui Mac Connail corectia equinului suprima aceasta falsa supinatie a antepiciorului. mai alungite. Retractiile capsuloligamentare. ingramadite si latite. in timp ce alte picioare sunt mai gratioase.tocilar. marginea sa externa este convexa privind spre in jos.. Piciorul deformat. care adauga o falsa supinatie. Marginea interna este concava. Acest unghi variaza intre 0 si 40°. unul submaleolar intern si unul subcalcanean posterior. cursuri si referate postate de utilizatori. Orientarea spatiala a calcaneului este conditionata de equinul tibio-astragalian. Stabilirea gradului malformatiei se face prin descompunerea elementelor care alcatuiesc deformarea piciorului. Cand equinul astragalian este sever fata inferioara a calcaiului priveste in jos. Proeminentele osoase anormale sunt situate deasupra piciorului (jonctiunea cervico-cefalica a astragalului si marea apofiza a calcaneului). care este urmat de un sant mediotarsian plantar. e rasucit spre inauntru. Exista numeroase santuri: unul mediotarsian lateral intern foarte marcat.

O data cu inceperea mersului deformarile elementare se accentueaza si. Pentru a masura marimea unghiului de equin se apreciaza privind din profil unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului. peroneul si paleta celor 5 metatarsiene dispuse sub forma unor raze orizontale pe partea interna a gambei. Incepand cu a 16-a saptamana de gestatie studiul piciorului in uter este relativ usor. DIAGNOSTICUL ANTENATAL Diagnosticul antenatal se pune imagistic prin ecografie.2. Acesta poate fi de la 90º cat este normal pana la 180º. sectiunea frontala a scheletului gambei arata tibia. in special supinatia si adductia.1. maleola externa apare mult anterior fata de cea interna. acesta se sprijina la mers mai intai pe marginea sa externa. Conturul cutanat arata varusul retropiciorului.. cursuri si referate postate de utilizatori. caci lichidul amniotic este abundent si piciorul este suficient de mic pentru a fi vazut in intregime. Planta adesea scobita este orientata in sus si posterior: marginea interna a piciorului . Din cauza ca greutatea cade in afara piciorului. iar planta are tendinta de a privi. Pagina 40 din 74 . formand cu solul un unghi de 0-70°. Piciorul stramb apare extrem de deformat. iar cea externa apare alungita. Equinul corespunde extensiei piciorului pe gamba. marginea interna a piciorului se ridica. din cauza adductiei antepiciorului este frinta in dreptul articulatiei mnedio-tarsiene. in sus. La acest nivel se produce cu timpul o calozitate si poate aparea o bursa seroasa ce seamana cu un al doilea calcai. Piciorul calca pe marginea sa externa. DIAGNOSTIC IMAGISTIC 5.Vizitati www. apoi pe fata dorsala. Datorita mersului devine vizibila rotatia gambei. caci nucleul sau de osificare apare foarte tarziu (dupa nastere). in supinatie. Supinatia corespunde rasucirii piciorului in jurul axului antero-posterior.ro ! Arhiva online cu diplome. cand rotula priveste inainte..tocilar. calcaneul este inclinat inapoi si practic invizibil.

In ceea ce priveste sectiunea sagitala.. aceasta este interpretabila numai daca deplasarea sondei arata dinafara catre inauntru peroneul. O mare prudenta trebuie sa domine diagnosticul antenatal. mai ales in stadiu foarte precoce. De altfel. axul astragalului se suprapune pe acel al primului metatarsian. dar la un picior varus-equin aceste doua axe formeaza un unghi deschis inauntru. La sfârsitul sarcinii. RADIOGRAFIA DE FATA DORSO-PLANTARA PRETIBIALA DE CORECTIE Pagina 41 din 74 .2. fie pentru ca erau secundare unei patologii complexe comune unei miopatii congenitale. cursuri si referate postate de utilizatori. analiza piciorului este mai dificila si se poate observa alaturi de piciorul varus-equin picioare in pozitii intermediare. in timp ce astragalul si pensa bimaleolara sunt in vedere de ¾.tocilar. de profil strict transmaleolar.ro ! Arhiva online cu diplome. arata de fapt o normalizare a acestor imagini. Unghiul tibio-astragalian este normal de 90° si divergenta astragalo-calcaneana de profil este normal de aproximativ 40-50°. La un picior normal.calcanean ofera o masura globala de equin al carui sediu trebuie sa fie precizat: fie tibio-astragalian. Supinatia se apreciaza prin faptul ca cele doua imagini ale calcaneului si astragalului. In plus radiografiile reprezinta un mijloc obiectiv pentru studiul evolutiei piciorului varus-equin. fie subastragalian. Realizarea unei radiografii complementare. calcaneul este in vedere laterala. fie pentru ca erau confirmate. apoi tibia si insfarsit sectiunea transversala a celor 5 metatarsiene. stergerea sinusului tarsului si retropozitia maleolei externe. Aceasta explica deformarile aparute cum sunt: aplatizarea corpului astragalului.2 DIAGNOSTIC RADIOLOGIC Examenul radiologic permite masurarea precisa a unghiului equinului posterior. la un picior normal ele sunt divergente la partea lor anterioara. caci piciorul normal pare a fi in mod spontan in varu 5. RADIOGRAFIA DE PROFIL STANDARD IN FLEXIE DORSALA Ea trebuie facuta asigurandu-ne ca marginea externa a retropiciorului se sprijina pe caseta si ca piciorul este in flexie dorsala maxima. Doua incidente fundamentale: RADIOGRAFIA DE FATA Pe radiografia de fata se apreciaza adductia si supinatia. se suprapun prin bascularea calcaneului sub astragal. a adductiilor si a graduluii de reductibilitate.Vizitati www. In piciorul varus-equin unghiul tibio. fie mixt.

pe de o parte pentru orientarea gestului chirurgical si.. Unghiul astragalului cu primul metatarsian. Incepand cu varsta de 3-4 luni studiul celor doua incidente in pozitii de corectie da informatii precise despre situatia piciorului in perioada de reductibilitate. unghiul astragalo-metatarsian care este normal deschis de 10-15°. In aceasta incidenta genunchiul este flectat la 120°. Radiografia dorso-plantara în pozitie necorectata comparata cu cea in pozitie de corectie arata reductibilitatea diferitelor componente ale adductiei piciorului. Pagina 42 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.4. Radiografia de profil strict a articulatiei tibio-tarsiene in flexie dorsala este facuta rasucind gamba in rotatie interna pentru a obtine un profil transmaleolar. DIAGNOSTIC POZITIV In perioada de nou nascut deformarile sunt foarte evidente astfel incit diagnosticul se poate pune doar pe semnele clinice. 5. pe de alta parte pentru a determina articulatie cu articulatie locul exact al redorilor. In piciorul varus-equin defectul de divergenta astragalo-calcanean reprezinta adductia blocului calcaneo-pedios. spastic. in timp ce piciorul este mentinut in axul gambei. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL Trebuie facuta deosebirea intre piciorul stramb congenital. inversat in piciorul varus-equin este rezultatul diverselor adductii ale piciorului RADIOGRAFIA DE PROFIL IN FLEXIE PLANTARA Da informatii asupra amplitudinii articulare tibio-astragaliene si subastragaliene. Adductia este corijata si piciorul se sprijina pe caseta prin talpa. Preoperator sau inaintea unei faze terapeutice bilantul radiologic complet este deasemenea necesar. Ea permite evaluarea formei astragalului. marginea externa a piciorului fiind rectilinie.Vizitati www. esential si cel asociat altor afectiuni cum ar fi: picior varus equin paralitic. Cand boala este unilaterala cliseele comparative ale piciorului opus servesc drept ghid. La nou nascut indicatia uni bilant radiologic e putin interesanta inafara cercetarii unei malformatii.3. Unghiul calcaneului cu al 5lea metatarsian traduce adductia articulatiei medio-tarsiene. axul astragalului trecand in interiorul celui al primului metatarsian si unghiul calcaneului cu al 5lea metatarsian. flasc cel mai frecvent. 5. dar in aprecierea gradului deformarii si a evolutiei tratamentului examenul radiologic joaca un rol important. ca si o eventuala adductie asociata in interlinia tarso-metatarsiana. Unghiurile masurate sunt: divergenta astragalo-calcaneana care este normal de aproximativ 40°. marea tuberozitate a calcaneului plasandu-se dedesubtul astragalului.

picior stramb din IMOC. picior stramb din artrogripoza. in special arsuri care produc cicatrici retractile. Pagina 43 din 74 . poliomielita. leziuni traumatice ale nervului sciatic.tocilar. sechele din maladia amniotica.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. traumatisme. cursuri si referate postate de utilizatori.

ca in toate malformatiile congenitale. prezenta miofibroblastilor in tesututrile musculo-ligamentare din piciorul varus-equin si rolul acestora in fibroza retractila este maxim in jurul varstei de 2-4 luni. Ombredane a descris trei perioade in evolutia clinica si anatomo-patologica a piciorului strâmb varus -equin. in principal nechirurgical. Dupa unii autori acesta se incepe la cateva zile de la nastere. pentru altii la cateva saptamani pentru a astepta adaptarea nou-nascutului la mediul extern si pentru ca tegumentele lui sa capete o rezistenta mai mare la traumatisme. Piciorul este maleabil si chiar daca deformatiile nu se pot corecta de la prima imobilizare in Pagina 44 din 74 . Perioada de reductibilitate . cursuri si referate postate de utilizatori. pe cand piciorul stramb al nou-nascutului este usor reductibil. care uneori poate fi inselator. perioada in care neefectuarea tratamentului determina o evolutie marcata spre forme clinice severe. Deasemenea pentru buna reusita a tratamentului trebuie tinut cont si de faptul ca . chirurgia neonatala a piciorului varus-equin este deosebit de dificila si produce un picior cicatriceal si rigid.ro ! Arhiva online cu diplome. numindu-se picior strimb inveterat. daca se compara piciorul stramb al nounascutului cu piciorul varus-equin netratat al unui adult. se constata o serie de diferente in ceea ce ptiveste aspectul global. Diferenta esentiala este ca.de la nastere pâna in primele 2-3 saptamani de la nastere. si in cazul piciorului stramb varusequin tratamentul trebuie inceput cat mai curand dupa nastere. tratamentul trebuie sa conduca la o reducere completa a diformitatilor elementare. ortopedic Aceasta afirmatie se bazeaza pe: cu cât tratamentul este mai precoce cu atât rezultatele sunt mai bune. Rezultatele tratamentului depind atat de promptitudinea cu care este initiat cat si de respectarea riguroasa a secventelor terapeutice. CAPITOLUL 6 TRATAMENT In cazul piciorului stramb varus-equin se impune un tratament de urgenta . reducere ce trebuie apreciata nu atat pe baza examenului clinic. comparativ cu piciorul varus-equin operat la 9-12 luni. cel al adultului netratat este ireductibil. din cauza compensarilor care se pot produce cat mai ales pe baza examenului radiologic. In general.Vizitati www. In piciorul stramb varus-equin congenital.ceea ce l-a facut pe Sydenham sa spuna ca “ginecologul nu trebuie sa paraseasca sala de nasteri pana nu incepe tratamentul piciorului strâmb” Tratamentul piciorului stramb varus-equin trebuie sa fie.tocilar.

astragalo-calcaneene. amiotrofia pulpei piciorului. varusul. stabilirea unei balante musculare normale intre muschii eversori si cei inversori. evitandu-se corectarea fortata a deformarilor.de la 2-3 saptamani pina la 3-4 ani. 6.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. aparat gipsat exista certitudinea ca in marea majoritate a cazurilor. capsule articulare si muschi Perioada de ireductibilitate absoluta – dupa 3 – 4 ani. calcaneo-cuboidiene. adductia antepiciorului. ghipsurile urmatoare vor duce la o corectie definitiva Perioada de reductibilitate relativa . diminuarea amplitudinii articulare. continuand cu corectia rotatiei interne a blocului calcaneo-pedios si varusului calcanean si in final a equinului. Aceasta reductibilitate este legata de partile moi si in special de ligamente. precum si la nivelul celorlalte articulatii disturbate. incepand cu corectia adductiei mediotarsiene. sa asigure in final un picior mobil si functional. deformarea piciorului. oricat de buna ar fi ingrijirea. Niciodata Kite nu a trecut la corectia deformarii urmatoare pana nu a obtinut corectia completa a celei precedente. la inceput trebuie corectata supinatia plantara si apoi adductia. deficientele persista.ro ! Arhiva online cu diplome. precum si intre flexori si extensori. Trebuiesc corectate equinul. mici asimetrii de lungime. IMPERATIVELE TRATAMENTULUI toate redresarile sa fie progresive si blande. METODA KITE Consta in corectia fiecarei componente a deformarii in parte. obtinerea unei functionalitati satisfacatoare.tocilar.a unui echilibru muscular bun si a unei bune mobilitati articulare Dar . Cresterea piciorului in pozitie vicioasa va antrena importante deformari OBIECTIVELE TRATAMENTULUI obtinerea si mentinerea unui raport normal la nivelul articulatiilor tibio-astragaliene.1 TRATAMENTUL ORTOPEDIC OBIECTIVE corectarea deformarilor piciorului si stabilizarea acestei corectii. Aceste corectii se fac intinzând partile moi retractate fara a deforma osul. Pagina 45 din 74 .

prin imobilizare. TRATAMENTUL ORTOPEDIC PRIN IMOBILIZARI GIPSATE SUCCESIVE PONSETI Gipsul se pune dupa o scurta perioada de manipulare (5 minute pentru fiecare picior) in pozitia de corectie maxima. atele termoformabile glezna picior). Contrar lui Kite.Browne.. nu blocheaza calcaneul in momentul corectiei adductiei mediotarsiene ci il lasa liber. acesta din urma corecteaza deformarile aproape simultan crescand astfel eficienta tratamentului. cursuri si referate postate de utilizatori. Dupa efectuarea tenotomiei se imobilizeaza in aparat gipsat de hipercorectie pentru patru saptamani. atele Denis Browne. La varsta de 3 luni atelele Denis-Browne sunt purtate continuu . Ultimele gipsuri vor trebui sa mentina piciorul in rotatie externa de 60 de grade si dorsiflexie de 15 grade. Astfel antepiciorul este abdus pana in momentul in care cuboidul ajunge si se mentine in fata calcaneului iar navicularul in fata capului astragalian si in acest moment se incepe eversia calcaneului si in final dorsiflexia plantara. Ponseti. Varusul retro-piciorului este corectat printr-o abductie a antepiciorului vizand deplasarea navicularului si cuboidului inafara. experienta fiziokinetoterapeutului si disponibilitatea famliei . Equinul este corectat ultimul prin dorsiflexie progresiva in acelasi timp cu deplasarea talusului in valg. atela Clubax. Pentru inceput imobilizarea se limiteaza la segmentul gambapicior. Pagina 46 din 74 . METODA PONSETI Diferenta semnificativa dintre Kite si Ponseti consta in faptul ca. permitand corectia anatomica a inversiunii.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Ponseti corecteaza secvential diferitele deformari. METODA MASSE Consta in sedinte zilnice de mobilizare pasiva urmata de imobilizare minima (strapping tip Robert Jones. gipsul se schimba la o saptamana. in care rotatia externa a calcaneului este urmata de varizare Ponseti afirma ca eversiunea calcaneului se poate obtine in timpul manevrelor de abductie a antepiciorului. in timpul noptii.5 si 4 luni este esentiala practicarea unei tenotomii percutane de tendon Achilian Delpech. intre 2 si 4 luni. Intre 3. in continuare tratamentul bazandu-se pe utilizarea atelelor Denis. repetate saptamanal. imobilizari ce pun genunchiul in flexie. Din punct de vedere practic scurte sedinte de manipulare (circa 5 minute pentru fiecare picior) preced imobilizarea gipsata. Esential pentru reusita tratamentului este varsta precoce (ideal de la nastere).Vizitati www. Plecand de la modelul biomecanic al deformarii in piciorul varus-equin. aparate gipsate incepand de la nastere. apoi.

Vizitati www. Decuparea gipsului se face pana la nivelul comisurii pe fata dorsala a degetelor. Cizma gipsata odata terminata se trece la imobilizarea genunchiului si coapsei. interval maxim in perioada neonatala. Trebuie pastrat gipsul pe fata plantara a degetelor pentru a impiedica grifa degetelor prin retractia flexorilor Corectia este obtinuta progresiv. foarte frecventa in cazul cizmei sub genunchi. sau chiar sindrom de compresie. Niciodata deformarea nu va fi hipercorectata. adversarii metodei afirma ca imobilizarea gipsata creste riscul amiotrofiei 6. In primele 24 de ore piciorul va fi tinut in pozitie antidecliva. datorita cresterii.KINETIC Se bazeaza pe mobilizarea activa sau pasiva frecventa si repetata cu asocierea unor metode de contentie: imobilizarea cu fasa elastica de bumbac. piciorul este imobilizat in dorsiflexie si rotatie externa pentru 3 saptamani. devenind foarte consumatoare de timp. gipsul fiind schimbat la 5-7 zile. in plus. Copilul va fi tinut sub observatie doua ore din momentul confectionarii gipsului pentru a urmari tolerabilitatea. sau benzi adezive hipoalergice: KINETOTERAPIA PASIVA Kinetoterapia pasiva cuprinde mobilizarile ce trebuiesc efectuate de catre un kinetoterapeut antrenat care trebuie sa intinda structurile retractate si decuaptarea suprefetelor Pagina 47 din 74 . AVANTAJE respectarea principiilor de reducere si confectionare atenta a gipsurilor permite obtinrea unor rezultate foarte bune chiar si pentru picioarele considerate foarte rigide. Depasirea comisurii spre proximal creste riscul edemului. cursuri si referate postate de utilizatori. in mod paradoxal picioarele varus-equin corectate prin aceasta tehnica devin mai suple.tocilar. DEZAVANTAJE aceasta tehnica nu poate fi efectuata decat de chirurg datorita riscului iatrogen pe de o parte si al hipercorectiei pe de alta.ro ! Arhiva online cu diplome.2 TRATAMENTUL FUNCTIONAL. prin blocarea rotatiei gleznei si astragalului. Contentia in aparat gipsat gambieropodal este considerata de toti autorii o grava eroare. imobilizarea gipsata in hipercorectie este sursa de durere.. Corectia equinului nu incepe mai devreme de al cincilea -al saselea gips. pentru a recupera si ultimele grade de flexie dorsala. In acest moment se poate asocia o tenotomie percutana de tendon ahilian sub anestezie locala. atata timp cat imobilizarea a fost precedata de o scurta manipulare si nu s-a facut hipercorectie. Doar contentia cruro-pedioasa previne pierderea corectiei. relaxeaza gemenii favorizand corectia equinului si evita pierderea gipsului. escare.

iar scheletul osos maleabil.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 48 din 74 . maleolei fibulare pentru coborarea marii tuberozitati. O grava complicatie este crearea uni picior convex.Vizitati www. articulare care forteaza piciorul zdrobind structurile cartilaginoase. manevre de intindere a muschiului triceps. corectarea adductiei antepiciorului. in acelasi timp cu departarea marii tuberozitati a calcaneului . acesta fiind motivul pentru care nu exista o cronologie in corectarea pentru corectarea uneia sau alteia dintre deformari. derotare a blocului calcaneo-pedios inainte si inapoi prin decoaptarea navicularului in raport cu maleola tibiala. Toate miscarile trebuiesc facute prin tractiuni lejere pentru a deschide articulatiile Chiar daca exista diferite manevre adaptate special pentru o singura deformare. Manevrele utilizate sunt: manevra anti-cavus . intinderea partilor moi retractate. ceea ce-l expune la leziuni de zdrobire. Ele trebuie sa fie prudente si nu dureroase. adica a equinului posterior. cursuri si referate postate de utilizatori.actiune directa asupra tarsului posterior decuaptarea navicularului in raport cu talusul. in principal pentru corpul talusului . priza “en berceau” (Seringe). manevra Wisbrun . pentru a se evita deformarea in ghiara a degetelor piciorului se practica si mobilizarea celorlalte articulatii ale degetelor .derotarea blocului calcneo-pedios se face printr-o priza metatarsiana la distanta de tarsul posterior.. Pielea este fragila .tocilar. Daca multe picioare sunt accesibile unei metode de corectie secventiala ca aceea a lui Ponseti cunostiintele de anatomie patologica sunt in favoarea unei corectii globale.consta in alinierea supinatiei antepiciorului pe cea a retropiciorului ce utilizeaza ca si priza. dar si pentru cartilajele de crestere ale articulatiei tibio-tarsiene. MANIPULARILE Manipularile sau mobilizarile au ca scop asuplizarea piciorului. este imposibil de a o corecta izolat. stimularea musculaturii piciorului prin stimulare cutanata. recuperarea miscarilor de flexie dorsala si plantara.

Intre sedintele de manipulare piciorul este imobilizat pentru mentinerea corectiei obtinute.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. respecta dezvoltarea psihomotorie a copilului DEZAVANTAJELE MOBILIZARII PASIVE : in perioada neonatala cand sunt necesare doua sedinte pe zi spitalizarea copilului devine obligatorie. fie cu fasa elastica de bumbac. pozitiile extreme in forta fiind evitate prin mijloace de securitate. Imobilizarea se va face fie pe placheta si benzi adezive. permite o buna dezvoltare a activitatii musculare evitandu-se amiotrofia locala .tocilar. In aceasta etapa atelele tip Denis Browne sau Clubax sunt foarte rar folosite. Corectia este globala si primele rezultate sunt incurajatoare pentru reducerea retropiciorului. AVANTAJELE MOBILIZARII PASIVE : permite obtinerea unei bune functii kinetice si a unei scheme motorii echilibrate . intinderea arcului intern . Pagina 49 din 74 . necesita kinetoterapeuti foarte bine pregatiti si cu experienta MOBILIZAREA PASIVA CONTINUA Recent Mėtaizeau a propus un sistem mecanic de mobilizare pasiva a retropiciorului care poate fi orientat in trei planuri ale spatiului. folosindu-se mai frecvent atele cruropedioase din material termoformabil (Seringe).ro ! Arhiva online cu diplome.

Pagina 50 din 74 . Perioadele de manipulare alterneaza cu cele de imobilizare gipsata in pozitie de corectie maxima.ro ! Arhiva online cu diplome. calcaiul in eversie si antepiciorul in abductie maxima.Ortezele se folosesc pe timpul noptii si o parte a zilei timp de 2-3 luni. aceasta fiind obtinuta prin zgarierea marginii externe a piciorului cu o periuta de dinti.tocilar. Instalarea unui picior varus-equin intr-un aparat de mobilizare continua KINETOTERAPIA ACTIVA Kinetoterapia activa este asigurata prin stimularea musculara a muschilor deficitari. cursuri si referate postate de utilizatori. Este extrem de important ca pe tot parcursul tratamentului sa se evite orice manevra ce proneaza antepiciorul. aparatul gipsat se trece peste genunchiul pus in flexie pentru a relaxa muschiul triceps sural. Cand supinatia si equinul nu cedeaza usor. In timpul imobilizarii se poate face masajul gambei si a piciorului. dar si in primele saptamani ale tratamentului cand tegumentele sunt foarte usor maleabile si tratamentul kinetic poate fi periculos. care insa nu trebuie sa depaseasca doua saptamani pentru a nu se produce leziuni tegumentare. sau chiar în hipercorectie. manevrele corectoare se vor efectua cu antepiciorul in supinatie (manevra anticavos). consta in mobilizarea pasiva inceputa de la nastere din 4 in 4 ore timp de 10-15 zile in conditii de spitalizare. Stimularea activa a muschilor extensori ai degetelor si a peronierilor laterali reprezinta un element de prognostic favorabil. o data cu cresterea in varsta sa se mareasca si perioada de imobilizare. METODA MIXTA Tehnica Robert Jones. POSTURAREA Dupa indepartarea ultimului ghips se realizeaza o orteza pentru glezna cu dorsiflexie neutra. reluata de Simons si Tachdjian. MASAJUL Se foloseste masajul gambei si al piciorului in perioadele dintre imobilizari. adica ai muscilor peronieri.Vizitati www. se efectueaza cate 2-3 sedinte / zi piciorul aducandu-se in pozitie normala . Aparatul gipsat se mentine la inceput 3-4 zile urmand ca. Tratamentul prin ortezare se asociaza cu tratamentul recuperator in perioadele excluse de la imobilizare.

iar din profil un unghi ascutit deschis inainte. un unghi obtuz. pentru a preveni edemul. treptat. special conceputa pentru a putea fixa calcaiul( sistem antiequin). Cand fasa ajunge sub genunchi. Principiu de functionare: flexia uni membru si extensia celuilalt determina de partea flectata dorsiflexia abductia piciorului Avantajul atelei Denis Browne consta in faptul ca permite posturarea piciorului sub ce unghi dorim. Atela trebuie mentinuta 3-4 luni. in plus permite corectia activa a deformarilor in timpul miscarilor membrelor inferioare. Aceasta constructie asigura corectia tuturor diformitatilor elementare ale piciorului stramb varus-equin.Vizitati www. Tija si talpa sunt imbinate. Numeroase tipuri de atele au fost propuse: Atela Sain Germain este constituita dintr-o talpa metalica captusita cu pasla de care este fixata o tija metalica. Dupa obtinerea corectiei prin manipulari manuale. La inceput bara transversala este indoita in forma literei V rasturnate cu varful in sus. Principalul inconvenient este ca trebuie ortezat si piciorul sanatos in cazul varusului-equin unilateral. care trebuie sa fie petrecut margine peste margine. ceea ce limiteaza riscul iatrogen de aparitie a piciorului convex este cel mai frecvent utilizata pe plan mondial. vazute din fata. Apoi. de dimensiune reglabila. care urca apoi pe gamba fara a prinde si tija. Gheata are dimensiuni standard in functie de varsta.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Piciorul se fixeaza mai intai pe talpa metalica. numai atunci fixeaza si partea superioara a tijii . zi si noapte. incat formeaza. In aceasta situatie picioarele sunt mentinute intr-o pozitie apropiata de pozitia lor initiala ceea ce permite copilului sa se obisnuiasca cu aparatul. unghiul barei este marit pana Pagina 51 din 74 . apoi numai noaptea Atelele Denis – Browne ce mentin piciorul in unghi drept. cursuri si referate postate de utilizatori. fara f lexie dorsala. Se compune din doua plachete pe sistem nuca ce permite orientarea in cele trei planuri unite intre ele printr-o bara rigida. piciorul este fixat pe talpa metalica cu bandaj adeziv. Pe placheta se ataseaza gheata ortopedica. prin infasurarea cu o banda de tifon moale.

Acest grad de abductie a piciorului este Pagina 52 din 74 . cand dupa 8-10 zile bara devine orizontala. Protocolul Ponseti cere o proteza care sa mentina abductia.Bara trebuie indoita la 5-10 grade cu convexitatea departe de copil.La alte designuri se scoate. inalti. Tijele sunt prinse de segmentele de membru cu benzi Velcro cu arici. piciorul este abdus exagerat la 75°. Atelele Clubax sunt utilizate începand cu varsta de 2-3 luni.Vizitati www. Bara trebuie sa aiba lungimea suficienta pentru ca calcaiele pantofilor sa fie la latimea umerilor. Placheta se articuleaza cu o tija gambiera care la randul ei se articuleaza cu o tija crurala. Avantajul acestei atele este ca lasa liber membrul sanatos si controleaza bine equinul. Pentru a accentua valgusul piciorului bara transversala se indoaie ca un V cu varful in jos. ultimul gips se lasa 3 saptamani. O eroare comuna este sa prescrii o bara prea scurta. atasati de o bara. ca sa ii tina picioarele in dorsiflexie. SCOPUL PROTEZARII: La sfarsitul gipsarii. Cu cat copilul se misca mai mult. cursuri si referate postate de utilizatori. Cea mai comuna in SUA e Markell. In fiecare saptamana banda de leucoplast se schimba si sev mareste abductia membrului pana ajunge la 90°. cu atat se restabileste mai repede. iar la altele e fixa.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru cazurile unilaterale. pentru un total de 14-16 ore in timpul perioadei de 24 de ore. Rotatia blocului calcaneo-pedios este mai slab controlata comparativ cu atelele DB. Gheata ortopedica este fixata pe o placheta cu nuca identica celei DB.cu diferite designuri. Aceasta e o bara atasata la pantofi inalti. Proteza ar trebui purtata permanent (zi si noapte) pentru primele trei luni dupa ce gipsul de la tenotomie a fost inlaturat. O proteza ingusta e motivul comun pentru lipsa de potrivire. Acest protocol continua pana cand copilul implineste 34 ani. bara e atasata permanent de talpa pantofilor. la 3 saptamani dupa tenotomie.tocilar. PROTEZARE PONSETI Proteza e aplicata imediat dupa ce se scoate ultimul gips. TIPURI DE PROTEZE: Sunt disponibile diferite tipuri de proteze comerciale. legati cu sireturi. Proteza consta in pantofi cu degetele libere. la fel cum la unele modele lungimea barii este ajustabila. este setat la 70 de grade de rotatie externa in ambele parti. proteza e setata la 75 de grade de rotatie externa a partii cu picior stramb si 45 de grade de rotatie externa a partii normale In cazurile bilaterale. Dupa tenotomie. care ii face pe copii sa se simta incomfortabil. cu degetele libere.Dupa aceea copilul trebuie sa poarte proteza 12 ore pe noapte si 2-4 ore la mijlocul zilei. picioarele se deplaseaza in valgus. echilibrul grupelor musculare si o data cu flexia genunchilor.

Incaltamintea ortopedica Dupa inceperea mersului se utilizeaza ghete ortopedice corectoare. In proteza. pentru ca. catre un punct de rotatie externa de 10°. copiii care nu au beneficiat anterior de tratament ortopedic. genunchii sunt lasati liberi. Partea anterioara a incaltamintei trebuie sa fie mai inaltata decat calcaiul. In caz de hipotonie accentuata a peronierilor. 6. IMPORTANTA PROTEZARII: Manipularea Ponseti. Uneori.3. apar recurente in 80% din cazuri. pentru a preveni recidiva. Alte tehnici: imobilizarea gipsata. Tratamentul este recomandat dupa varsta de 6 luni. copilul sa poata da din picioare si sa intinda tendonul gastrosolear. orteze de aluminiu sau termoformabile. intotdeauna fiind precedat de tratamentul ortopedic si recuperator. E un contrast imens fata de recurentele de 6% in cazul protezarii. TRATAMENTUL CHIRURGICAL In perioade de reductibilitate relativa.ro ! Arhiva online cu diplome. combinata cu tenotomia dau de obicei rezultate excelente. iar talpa rigida. Abductia picioarelor in proteza. iar marginea externa a talpii mai groasa decat cea interna. Aceastea trebuie sa prezinte carambul inalt. necesar pentru a mentine abductia calcaneului si a varfului labei piciorului si pentru a preveni recurenta. Tratamentul chirurgical nu este de prima intentie. sau cei la care acest tratament nu a dat rezultatele scontate sunt supusi unor interventii pe parti moi. intarita uneori cu o folie metalica la nivelul arcului boltii. Dar. Aceasta ajuta la mentinerea intinsa a muschiului gastrocnemian si a tendonului lui Achille. se poate asocia o tija metalica pe partea externa a incaltamintei .Vizitati www.tocilar. Piciorul se va indrepta treptat spre interior. combinata cu o usoara indoide cauzeaza dorsiflexie. prevazuta uneori cu un arc. strapping prin bandaj elastic autoadeziv. incaltamintea ortopedica nu are rolul de a reduce deformarile ci doar de a mentine reducerea lor. Exista o serie de interventii chirurgicale ce pot fi folosite in aceasta perioada cand inca nu s-au produs modificari osoase importante: OPERATII PE PARTI MOI Pagina 53 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori. fara o protezare. Tesuturile moi mediale stau intinse numai daca proteza e folosita dupa gipsare.

in cazul inceperii precoce a tratamentului de la varsta de nou nascut este necesar ca . este necesara mobilizarea unui lambou cutanat de pe fata dorsala a piciorului ( procedeul Dega). Pagina 54 din 74 . un mers lipsit de suplete si o mare inegalitate ce ramane intre piciorul operat si cel sanatos.5 luni si 4. Se mai poate folosi tehnica Cincinati. care consta intr-un release extern printr-un abord in potcoava medial si lateral. datorita insuficientei tegumentare. in continuare tratamentul se bazeaza pe utilizarea ortezelor Denis. astfel incat reducerea ortopedica sau operatiile pe partile moi nu mai pot duce la nici un rezultat favorabil. Dupa efectuarea tenotomiei se imobilizeaza in aparat gipsat de hipercorectie pentru patru saptamani.5 luni sa se practice o tenotomie percutana de tendon Achilian. In acest caz se practica operatii pe oase si articulatii. supinatiei si equinului. corectarea metatarsului varus prin eliberarea articulatiei lui Lisfranc (operatia Heyman).Browne. Dwyer corecteaza varusul calcaneului prin osteotomia cuneiforma a marii tuberozitati calcaneene. cursuri si referate postate de utilizatori. transplantarea tendonului muschiului tibial anterior pe marginea externa a piciorului( metatarsianul5. Dezavantajul acestei tehnici este lipsa de mobilitate ulterioara in articulatia medio-tarsiana. operatii ce nu se indica inaintea varstei de 10-12 ani.ro ! Arhiva online cu diplome. transplantarea tendonului muschiului extensor propriu al halucelui pe baza metatarsianului 5 stabilizeaza activ piciorul si previne recidiva adductiei. transplantarea tendonului muschiului tibial posterior trecut prin membrana interosoasa pe baza metatarsianului 2. Uneori. Pentru corectarea adductiei antepiciorului pe retropicior se practica dubla artrodeza cuneiforma cu baza dorso-externa.Vizitati www. eliberarea postero-interna si externa Turco. ransplantarea si alungirea in “Z” a tendonului achilian. OPERATII PE OS Dupa varsta de 3-4 ani se instaleaza modificari osoase importante. sau cuboid) prevenind recidiva equinului. Trebuie evitata efectuarea acestei tenotomii dupa varsta de 5 luni deoarece refacerea tendonului dupa aceasta varsta nu mai este posibila. intre varsta de 3. eliberarea postero-interna a tendoanelor si vaselor (operatia Codivila) urmata de sectionarea ligamentelor si capsulei interne precum si a ligamentului deltoidian redresarea adductiei.tocilar.

cursuri si referate postate de utilizatori. Corectia obtinuta prin interventia chirurgicala se fixeaza cu brose si se mentine prin imobilizare in aparat gipsat.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 55 din 74 . iar aparatul gipsat dupa 6-8 saptamâni. Brosele se extrag dupa aproximativ o luna.tocilar.Vizitati www.

Progresia plantara pozitiva impune o osteotomie tibiala de derodare. Scurtarea razei externe se recomanda a fi facuta prin cuboidectomie cu pana inchisa. Hallux flexus este adesea asociata adductiei antepiciorului ale carui degete sunt incalecate.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. El este adesea asociat si cu retractia flexorului propriu al halucelui. dar poate fi si efectul unei corectii nejustificate a adductiei compensatoare valgului preexistent. iar in formele grave si de alungire a razei interne. Putine cazuri sunt ameliorate cu ajutorul kinetoterapiei. agravata de transpozitia tibialului posterior. Redorile sunt consecinta leziunilor cartilagiilor articulare. Momentul cuboidectomiei fiind dupa varsta de 1 an.tocilar. Varusul retropiciorului poate fi corectat printr-o interventie de scurtare a razei externe.ro ! Arhiva online cu diplome. a infectiilor postoperatorii si a retractiilor cicatriceale. La varsta mai mare se impune tripla artrodeza. Piciorul plat-valg Piciorul plat-valg este consecinta unei eliberari excesive a partilor moi care sustin bolta plantara. Supinatia reziduala a antepiciorului poate beneficia de transferul tibialului anterior. CAPITOLUL 7 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC Piciorul varus-equin poate evolua spre urmatoarele forme: Equinul rezidual impune reluarea alungirii tendonului Achilian. deformarea rezultata in acest diin urma caz antreneaza marginea interna a antepicuiorului in contact cu solul. dar si cu o corectie imperfecta a inversiei antepiciorului. Pagina 56 din 74 . a aderentelor tendinocapsulare.

fie prin tratament chirurgical. Corectia supinatiei depinde de cea a varusului calcanean si nu de purtarea pantofilor ortopedici cun s-a crezut. dar si ligamentul lateral intern pe fata sa profunda tibio-astragaliana. In acest caz piciorul devine plat cu un valgus marcat. fie de absenta realinierii perfecte a arcului extern . La adolescenti si adulti modificarilor capsuloligamentare li se adauga importante modificari osteoarticulare.Vizitati www. Genu recurbatum rezultat din persistenta equinului la copilul mare se corecteaza prin alungirea tendonului Achilian si atrotomia tibio-tarsiana si subastragaliana posterioara. este legata de eliberarea elementelor care nu sunt retractate si care nu trebuiesc sectionate.ro ! Arhiva online cu diplome. este. Adductia antepiciorului. Tratamentul sau este in principal ortopedic. Metatarsus adductus este legata fie de persistenta insuficientei muschilor peronieri. Poate fi idiopatic si sa nu se manifeste decat dupa corectia varus-equinului. Tratamentul este dificil si se face fie prin reprize de tratament ortopedic. care trebuie sa beneficieze de rezectia coltului calcaneului. Hipercorectia. Pagina 57 din 74 .tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Daca la nastere prin manevre corectoare piciorul poate fi adus in pozitie normala cu destula usurinta pe masura ce timpul trece partile moi se adapteaza situatiei existente ceea ce face ca dupa cateva saptamani sau luni deformarea sa nu mai poata fi corectata decat greu pentru ca dupa varsta de 1 an deformarea sa devina in majoritatea cazurilor puternic fixata prin formatiuni capsulo-ligamentare adaptate situatiei. Tentativele repetate de reducere a equinului prin manipulari dorsale ale antepiciorului se finalizeaza inevitabil cu dislocarea medio-tarsiana si aparitia unui picior convex a carui persistenta dupa varsta de patru ani necesita o osteotomie medio-tarsiana. Un alt aspect este acela al adductiei compensatoare valgusului excesiv al calcaneului. in acest caz operatia Heymann-Herndon singura sau asociata cu osteotomia calcaneo-cuboidiana incepand de la varsta de 4 ani poate fi salvatoare. Cresterea si mersul fac ca deformarile sa evolueze si mai ales sa se fixeze. in mod normal o componenta a piciorului varus-equin legata de supinatia antepiciorului antrenata de distorsiunea tarsului.. in principal ligamentul interosos astragalo-calcanean. care este o reactie contra prabusirii boltii plantare.

tocilar.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Starea psihica este nefavorabila fiind influemntata de aceasta modificare disgratioasa. Artrozele vor aparea frecvent la articulatiile mici si impreuna cu clavusurile vor produce bolnavului suferinte importante. Pagina 58 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Lucrarea ia in studiu cazuistica Clinicii de Chirurgie si Ortopedie Pediatrica din cadrul Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” din Bucuresti pe o perioada de 3 ani intre 01-01-2003 si 31-12-2005. avand in vedere particularitatile fiecarui caz corelate cu tehnica si metoda terapeutica aplicata.Vizitati www.tocilar. Lucrarea subliniza de asemenea. importanta diagnosticarii cat mai precoce a acestei boli si a alegerii tehnicii terapeutice adecvate in functie de varsta si de gradul de evolutie al leziunii. examenul radiologic. CAPITOLUL 8 OBIECTIVELE STUDIULUI Impactul negativ asupra sistemului neuro-mio–artro-kinetic si asupra functionalitatii membrului inferior ne-au determinat sa efectuam acest studiu avand in vedere ca frecventa de aparitie a acestei boli este foar mare. In acest studiu am incercat sa urmarim toate cazurile intalnite în decurs de 3 ani. In stabilirea diagnosticului am urmarit: examenul clinic. Pagina 59 din 74 . evolutia. prognosticul.

In functie de examenul radiologic se alege metoda de tratament . prin studierea foilor de observatie ale bolnavilor internati in aceasta perioada Prin analiza foilor de observatie s-au urmarit: Examenul clinic general Examenul local Examenul radiologic Tratament Evolutia dupa tratament Investigatiile de laborator desi nu aduc date importante in diagnosticul si tratamentul piciorului stramb varus-equin congenital. au fost efectuate in vederea interventiei chirurgicale: Hemograma VSH Timpul de sangerare . evidentiid modificarile de la nivelul piciorului.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL 9 MATERIAL SI METODA Lucrarea cu titlul “Locul kinetoterapiei in in tratamentul piciorului stramb varus-equin congenital“. dar el este util si in urmarirea in timp a evolutiei Tratamentul a fost particularizat in functie de varsta pacientului.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. gradul deformarii si stadiul evolutiv al acesteia. timpul de coagulare Examenul sumar de urina EKG Examenul radiologic aduce date importante in vederea stabilirii diagnosticului de certitudine. Pentru obtinerea si stabilirea unui diagnostic corect s-au folosit datele obtinute prin examenul clinic si radiologic precum si din studiul anamnestic. efectuata in Clinica de Chirurgie si Ortopedie Pediatrica din cadrul Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” din Bucuresti este un studiu retrospectiv efectuat pe un numar de 140 de cazuri de picior stramb varus-equin congenital internate si tratate in perioada 0101-2003 si 31-12-2005. Pagina 60 din 74 .

CAPITOLUL 10 REZULTATE SI DISCUTII In intervalul 01-01-2003 si 31-12-2004.tocilar.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Cercetarile efectuate in acest studiu au avut in vedere stabilirea urmatoarelor: Incidenta cazurilor in cursul celor 3 ani de studiu (grafic 1) Incidenta cazurilor pe sexe (grafic 2) Incidenta cazurilor de picior stramb varus-equin congenital pe grupe de varsta (grafic 3) Incidenta cazurilor de picior stramb varus-equin congenital în functie de localizare (grafic 4) Incidenta cazurilor de picior stramb varus-equin congenital în functie de tratamentul folosit ortopedic / chirurgical (grafic 5) Incidenta cazurilor in functie de procedeul chirurgical utilizat (grafic 6) Pagina 61 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori. s-au internat in clinica un numar de 140 de copii cu picior strâmb congenital varus-equin.

58% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.42% 2003 53.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.EQUIN PE ANI DE STUDIU (1) 21.EQUIN PE ANI DE STUDIU (1) AN DE STUDIU 2003 2004 2005 NUMAR CAZURI 30 35 75 % DIN NUMARUL TOTAL DE CAZURI 21. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.ro ! Arhiva online cu diplome.42% 25% 53.tocilar.58% 25% 2004 2005 Pagina 62 din 74 .

00% M F M F 60. cursuri si referate postate de utilizatori.00% 10. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN FUNCTIE DE SEX (2) SEX M F NUMAR CAZURI 85 55 % DIN TOTALUL CAZURILOR 60.29% Pagina 63 din 74 .71% 39.ro ! Arhiva online cu diplome.00% 0.00% 30.00% 50.71% 39.tocilar.00% 20.00% 60.Vizitati www.00% 40.29% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN FUNCTIE DE SEX (2) 70.

Vizitati www.42% 25% 28.ro ! Arhiva online cu diplome. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN PE VARSTE (3) VARSTA 0-2 ani 2-5 ani Peste 5 ani NUMAR CAZURI 65 35 40 % DIN TOTALUL CAZURILOR 46.52% 0-2 ani 46. cursuri si referate postate de utilizatori.52% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN PE VARSTE (3) 28.tocilar.42% 2-5 ani Peste 5 ani 25% Pagina 64 din 74 .

00% 40.71% 34.tocilar.00% 20.00% 30.29% 65.ro ! Arhiva online cu diplome. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN FUNCTIE DE LOCALIZARE (4) TIPUL DE PICIOR STRAMB BILATERAL UNILATERAL NUMAR CAZURI 92 48 % DINTOTALUL CAZURILOR 65.00% 10. cursuri si referate postate de utilizatori.29% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN FUNCTIE DE LOCALIZARE (4) 70.71% BILATERAL UNILATERAL Pagina 65 din 74 .00% BILATERAL UNILATERAL 34.Vizitati www.00% 60.00% 50.00% 0.

85% Pagina 66 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.00% 50.tocilar.00% 0.00% ORTOPEDIC CHIRURGICAL ORTOPEDIC CHIRURGICAL 32.EQUIN FUNCTIE DE TRATAMENTUL FOLOSIT (5) TIPUL TRATAMENTULUI ORTOPEDIC CHIRURGICAL NUMAR CAZURI 45 95 % DIN TOTALUL CAZURILOR 32.00% 30.85% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.00% 40. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.00% 10.00% 60.00% 20.15% 67.15% 67.EQUIN FUNCTIE DE TRATAMENTUL FOLOSIT (5) 70.

00% 50.EQUIN FUNCTIE DE TRATAMENTUL CHIRURGICAL FOLOSIT (6) TIPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE Alungirea tendonului achilian Alte tipuri de interventii chirurgicale NUMAR CAZURI 90 50 % DIN TOTALUL CAZURILOR 64. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.Vizitati www.29% 34.00% 30. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.00% 10.71% Pagina 67 din 74 .00% Alungirea tendonului Alte tipuri de achilian interventii chirurgicale Alungirea tendonului achilian Alte tipuri de interventii chirurgicale 64.29% 34.ro ! Arhiva online cu diplome.00% 40.00% 60.00% 0.EQUIN FUNCTIE DE TRATAMENTUL CHIRURGICAL FOLOSIT (6) 70.00% 20.71% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.

29% fete). Studiul intreprins asupra incidentei cazurilor de picior stramb varus-equin congenital pe grupe de varsta a demonstrat ca incidenta maxima s-a inregistrat la grupa de varsta 0-2 ani (46.42%). Din analiza statistica a cazurilor de picior stramb varus-equin congenital rezulta ca majoritatea pacientilor (67.29% unilateral.85%) au fost supusi tratamentului chirurgical si numai (32. 65. In toate cazurile.equin congenital rezulta ca majoritatea pacientilor(66 868686868686868686868686868686868686868686868686868686868686868686868686868 68686868686868686868686868686868 Gravitatea afectiunii. Din cele 140 de cazuri de picior stramb varus-equin congenital. inca din primele zile de viata ale copilului. mai buna.15%) au beneficiat de tratamentul ortopedic sau kinetic.71% baieti fata de 30.65/1 (60. el fiind cel care stabileste diagnosticul de certitudine si urmareste evolutia in timp. Cu cat boala este depistata mai devreme cu atat eficienta tratamentului ortopedic sau kinetic este PICIOR STRAMB CONGENITAL INAINTE DE TRATAMENTUL PRIN METODA PONSETI Pagina 68 din 74 . Avand in vedere impactul negativ al acestei afectiuni asupra dezvoltarii copilului. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.tocilar.71% sunt bilaterale fata de numai 34. sechelele pe care le poate lasa sustin importanta depistarii precoce a bolii. diagnosticul pozitiv a fost stabilit in primul rand pe baza examenului clinic si in al doilea rand prin examenul radiologic.ro ! Arhiva online cu diplome. lucru ce implica o buna cunoastere a afectiunii din partea medicului pediatru.31-12-2005. CAPITOLUL 11 CONCLUZII Concluziile studiului retrospectiv efectuate pe cele 130 de cazuri intalnite in clinica in perioada 1-01-2003. dificultatile si costul tratamentului chirurgical. examenul clinic devine obligatoriu inca din maternitate. sunt urmatoarele: Boala afecteaza predominant sexul masculin in raport de 2..

ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. 1 2 Pagina 69 din 74 . PICIOR STRAMB CONGENITAL DUPA TRATAMENTUL PRIN METODA PONSETI PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN CONGENITAL BILATERAL ).tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.

cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. IMAGINI .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.PICIOR STRAMB CONGENITAL VARUS-EQUIN Pagina 70 din 74 .

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 71 din 74 .tocilar.Vizitati www.

Pagina 72 din 74 .tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.

tocilar.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.equin congenital este un studio retrospectiv efectuat pe un numar de 140 de pacienti si subliniaza importanta stabilirii cat mai precoce a diagnosticului bolii si a alegerii tehnicii terapeutice . Lucrarea cuprinde doua parti: Pagina 73 din 74 .. ATELE POSTERIOARE PLACHETE REZUMAT Lucrarea cu titlul “ Locul kinetoterapiei in tratamentul piciorului stramb varus.adecvate in functie de varsta si de gradul de evolutie al bolii.ro ! Arhiva online cu diplome.

15%) cel orthopedic sau kinetic care este de preferat.ro ! Arhiva online cu diplome. 2) datorita depistarii tardive a bolii tratamentul este in principal chirurgical (67. concluziile privind studiul patologiei Concluziile ce se desprind din acest studio sunt urmatoarele: 1) piciorul stramb varus. 1)partea generala cuprinde notiuni de embriologie. material si metoda. metode de evaluare clinica si paraclinica utilizate pentru depistarea bolii si in final tratamentul acesteia. si biomecanica ale articulatiei piciorului. anatomie. obiectivele studiului. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. Pagina 74 din 74 . mai ales al sechelor pe care le poate lasa interventia chirurgicala se impune depistarea cat mai precoce a bolii pentru ca pacientii sa beneficieze cat mai devreme de un tratament adecvat ceea ce va conduce la un prognostic favorabil al bolii.equin este predominant la baieti el fiind in principal bilateral.Vizitati www.85%) fata de numai (32. rezultate si discutii si in final. Datorita costului mare dar. dar care datorita costului pe care acesta il presupune este putin acceptat fiind preferat cel orthopedic. 2) partea speciala cuprinde.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful