You are on page 1of 13

POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. dr. ing.

Omer Ichinur

CURS 2
POLUAREA AERULUI

Surse de poluare a aerului. Poluanţi ai aerului. Impactul asupra mediului. Măsuri
generale de prevenire a poluării aerului.

1. Compoziţia normală a aerului

Învelişul gazos reprezentat de atmosfera terestră constitue unul dintre factorii esenţiali
ai existenţei vieţii pe pământ.

Compoziţia normală a aerului cuprinde: azot 78,09 %, oxigen 20,95%, argon 0,92%,
bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezintă peste 99,99% din compoziţia
aerului. Restul de circa 0,01% este alcătuit din alte gaze ca neon, heliu, metan, kripton, xenon,
ozon, hidrogen, radon. Toate acestea sunt gaze neutre, adică nu intră în reacţie cu alte
substanţe. Mai există urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon şi ozon (O3)
precum şi gaze nocive, fum, sare, praf şi cenuşa vulcanică.

La acestea se adaugă proporţii variabile de vapori de apă (în medie 0,2 – 3%).

Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale
Soarelui.

Din punct de vedere sanitar prezintă importanţă oscilaţiile în concentraţie ale
oxigenului şi bioxidului de carbon, substanţe cu rol deosebit în schimbul de gaze de la nivelul
plămânului.

Dintre componenţii aerului, oxigenul este indispensabil respiraţiei vegetale şi animale,
fenomenul de oxidare reprezintă principala sursa de energie în procesele vitale.

Oxigenul poate influenţa sănătatea prin scăderea concentraţiei lui în aer şi prin
scăderea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scăderea presiunii parţiale la
nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze (O2 şi CO2) şi a procesului de
oxigenare a sângelui. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea
lor fiind dependenţa de gradul de scădere a presiunii parţiale.

Bioxidul de carbon din aer intervine în asimilaţia clorofiliană, iar azotul atmosferic
reprezintă una din verigile circuitului azotului în natură. Bioxidul de carbon întâlnit în
atmosferă în proporţie de 0,03% nu produce tulburări manifestate decât în situaţiile în care
este impiedicată trecerea gazului din sângele venos în alveola pulmonară şi eliminarea lui prin

1

răspândirea mai rapidă a bolilor tropicale. Pe măsură ce creşte concentraţia în aerul atmosferic. înrăutăţirea sănătăţii omului şi a calităţii vieţii. ing. toate datorită măririi temperaturii globale.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. mai ales după ce la sfârşitul secolului trecut a apărut 2 . dr. Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia normală a aerului care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacă tulburări ale sănătăţii omului. Rezultă din această definiţie că – pentru a fi consideraţi poluanţi – substanţele prezente in atmosfera trebuie să exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului său de viaţă. apare apoi cianoza. atmosfera noastră poluată devine un izolator. Poluarea aerului este adăugarea substanţelor nocive atmosferei. Primele tulburări apar în jurul concentraţiei de 3% manifestată prin tulburări respiratorii (accelerarea respiraţiei). monoxidul de carbon. Poluanţi precum oxizii de sulf şi dioxidul de carbon. În ultimii 200 de ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. creează disconfort populaţiei dintr-un teritoriu. în atmosfera. Poluarea atmosferică implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii. rezultând pagube mediului. la autointoxicare se asociază intoxicaţia exogenă. Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice şi terestre dacă poluanţii se dizolvă în apă sau precipita sub formă de ploaie. cât datorită autointoxicării organismului. urmată de tulburări respiratorii şi circulatorii însoţite de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic. Cercetătorii prezic schimbarea nivelului mării. şi funinginea(carbunele) sunt pricipalii contribuitori la poluarea atmosferică. Definiţii Poluarea schimbă atmosfera pământului deoarece lasă radiaţile nocive de la soare să pătrundă. În acelaşi timp. astfel mărind temperatura globală. 2. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze. De fapt fenomenele toxice apar în momentul în care presiunea parţială a CO2 din aer creşte atât de mult încât împiedică eliminarea acestui catabolit. schimbarea vremii normale în extremă şi afectarea gravă a producţiei de mâncare. afectează flora şi fauna sau alterează mediu de viaţă al omului. împiedicând căldura să se întoarcă în spaţiu. intervine şi solubilizarea lui în plasma sanguină datorită presiunii parţiale crescute. Omer Ichinur aerul expirat. Iniţial apare o creştere a CO2 din sânge (hipercapnie) mai puţin datorită pătrunderii lui din aerul exterior.

şi se produc atunci când umiditatea climatului scade critic. Incendiile naturale sunt o sursă formată din fum şi cenuşă. -resturilor animale. -comete. ing. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitaţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă. Una dintre multele forme de poluare. Polenul plantelor şi al florilor provoacă alergii. Descompuneri ale: -resturilor vegetale.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. Erupţia Vulcanului Pinatubo din 1991 din Filipine a emanat destulă cenuşă vulcanică pentru a coborî temperatura globală pentru următorii doi ani. Cenuşa vulcanică. animalelor şi ecosistemului în care locuiesc. -meteoriţi. şi astfel schimbă local relieful zonei în care se manifestă. şcoli. Vulcanii degajă dioxid de sulf şi mari cantităţi de roci magmatice pulverizate. în oraşe. Omer Ichinur automobilul. de-alungul continentelor şi pe plan global. O mare erupţie vulcanică poate înnegri cerul pe o suprafaţă largă şi afecta întreaga atmosferă a pământului. lichizi şi solizi. 3. Poluarea aerului îmbolnăveşte oamenii – cauzează probleme de respiraţie şi promovează cancerul – dăunează plantelor. dăunează plantelor şi pădurilor şi fac lacurile şi râurile nepotrivite pentru peşti şi alte plante şi animale. Sursele de poluare a aerului Sursele de poluare a aerului pot clasificate în două grupe:  surse naturale: Catastrofe naturale: -emanaţii vulcanice. Ceaţa acţionează asupra naturii. 3 . la serviciu. Furtunile de praf se produc în zonele de stepă mai ales în perioadele lipsite de precipitaţii când se pierd parţile aeriene a vegetaţiei astfel ele ramand expuse acţiunii de eroziune a vanturilor specifice continentului African . dr. Erupţiile vulcanice activează produşii gazoşi. cunoscute sub numele de cenuşă vulcanică. Unii poluanţi se întorc pe pământ sub formă de ploi acide şi ninsori care corodează statuile şi clădirile. fenomen întâlnit mai ales în zona tropicală. cea a aerului are loc în locuinţe. praful vulcanic împreună cu vaporii de apă influenţează fenomenul denumit „efect de seră”.

 surse artificiale (rezultate din activitatea umana). ing. dr. Poluanţii vin şi din alte surse.  -pulbere de plumb. Intre 1900 şi 1970 întrebuinţarea vehiculelor s-a mărit rapid iar emisia oxizilor de nitrogen. anumite substanţe chimice numite chimicale organice volatile de asemenea pătrund în aer. maresc nivelurile de particule solide din aer. unul dintre cei mai dăunători poluanţii rezultaţi prin ardere. cărbuni şi petrol – pentru a alimenta procesele industriale şi vehiculele cu motor. Industria chimica  pulberi:-carbune  -ciment  -var  gaze:-oxizi de carbon  -oxizi de azot  -oxizi de sulf Activitaţi gospodaresti  -arderi icomplete  -arderi complete  -oxizi de carbon  -pulbere de carbon  arderea combustibililor fosili – gaze naturale. se află dioxidul de carbon (CO2). Transporturi  -gaze toxice de esapament. Omer Ichinur Ape termale Particulele ultrafine de praf eliberate din sol datorită eroziunii acestuia de către apă şi condiţiile vremii care slăbesc straturile solului. De exemplu.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. Agicultura  -ierbicide. Pe lângă compuşii chimici dăunători pe care aceste arderi le eliberează în atmosferă. descompunerea gunoiului şi a altor deşeuri produc gaz metan iar multe produse menajere degajă chimicale organice volatile. dioxidul de sulf (SO2) şi mici particule solide. oxizii de nitrogen. Când combustibilii sunt arşi incomplet.  -insecticide. 4 . a crescut cu 690 %. monoxidul de carbon (CO).

dioxidul de sulf si oxizii de azot. cei naturali tind să rămână o scurtă perioadă în atmosferă şi nu duc la schimbări atmosferice permanente. Pe măsură ce aceşti combustibili sunt consumaţi. Combustia carbonului. şi între 30 şi 40% din materia poluantă emanată în atmosferă de către SUA. Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanţi emisi de arderile de combustibil. uzinele de ciment şi cele în care se obţine acidul azotic şi acidul sulfuric. Poluanţii au tendinţa de a se găsi numai în anumite zone. sunt produse de combustibili fosili. dr. Funinginea şi dioxidul de sulf sunt poluanţii primari produşi în principal prin arderile de combustibili fosili în centralele energetice. 80% din monoxidul de carbon şi 40% din oxidul de azot si hidrocarburi rezultă din arderea gazului şi a combustibililor diesel. centrale electrice. Monoxidul de carbon şi oxizii de azot sunt principalii poluanţi emişi de arderile de combustibil. In fiecare 5 . precum petrolul si cărbunele. 4. ing. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluanţii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice. în atmosferă sunt eliminate particule chimicale de materii poluante. rafinăriile petrolifere. zinc. plumb. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intră in compoziţia atmosferei prin aceste procese. boilere industriale şi furnale reziduale. Omer Ichinur Spre deosebire de poluanţii din activităţile umane. Cu toate că un mare număr de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferică. 50% din oxidul de azot. Aceste chimicale interacţionează între ele dar şi cu razele ultraviolete din razele solare cu intensităţi periculoase. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf. de exemplu particulele de funingine. De exemplu. poluanţii de obicei produc reacţii chimice din care rezultă alţi compuşi dăunători. precum petrolul şi cărbunele. cupru). O semnificantă parte a industriei si a transporturilor se bazează pe combustibili fosili. Principalii poluanţi Poluanţii primari sunt acei poluanţi atmosferici emanaţi direct in atmosferă. Odată intrate în atmosfere.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. sulf şi azot. a petrolului şi a benzinei este răspunzătoare pentru majoritatea poluanţilor atmosferici. ozonul se formează deasupra arealelor urbane prin reacţii dintre poluanţii primari si componenţii normali ai atmosferei. cele mai multe dintre ele conţin carbon. Poluarea aerului poate fi afectată de factori ai vremii care o pot depune în văi sau o pot răspândi pe tot întinsul globului pentru a afecta regiuni departe de locul unde este produsă. Alte materiale poluante pot avea ca sursă de emitere industria metalelor (fier. Poluanţii secundari sunt produsi prin reacţii intre poluanţii primari.

Printre cei mai răspândiţi sunt bioxidul de siliciu. Pe linga acestea se adaugă poluanţii proveniţi din surse artificiale – in special industriale – care pot emite in atmosferă o sumă de alergeni compleţi sau incompleţi.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. dar şi de celelalte surse de poluări. In funcţie de concentraţia din aer şi timpul de expunere se realizează o anumită proporţie de carboxihemoglobină depăşeşte 60% din hemoglobină totală. Intoxicaţia acută este relativ rară. Poluarea iritantă constitue cea mai răspândită dintre tipurile de poluare. în special asupra sistemului respirator. care formează cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobină) si împiedică astfel oxigenarea sângelui şi transportul de oxigen către ţesuturi. dr. Indeosebi este cazul poluanţilor naturali (polen. Pe primul loc din acest punct de vedere. Dintre poluanţii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon. la care se adaugă compusii de cobalt. solurilor şi apelor. ca cel de la New Orleans din 6 . fungi. insecte) precum si a prafului din casă. pasajele subterane pentru autovehicule etc. Sunt semnalate si situaţii cu apariţia unor fenomene alergice in masă. bariu etc. Poluanţii au tendinţa de a se găsi numai în anumite zone. Poluanţii fibrozanţi produc modificări fibroase la nivelul aparatului respirator. Acesţi poluanţi au efecte directe asupra sănătăţii. garaje. se găseste industria chimică (industria maselor plastice.). precum şi o sumă de gaze şi vapori ca bioxidul de sulf. rezultând în primul rând din procesele de ardere a combustibilului. Sunt mult mai agresivi în mediul industrial unde determină imbolnăviri specifice care sunt excepţionale în condiţii de poluare a aerului.) Poluanţii alergenici din atmosferă sunt cunoscuţi de multă vreme. industria farmaceutică. ing. In această grupă intră pulberile netoxice. care se dispersează asupra vegetaţiei. amoniacul etc. ozonul şi substanţele oxidante. Poluanţii sunt preluaţi de curenţii de aer. Omer Ichinur an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intră în compoziţia atmosferei prin aceste procese. clorul. Poluanţii iritanţi realizează efecte iritative asupra mucoasei oculare şi indeosebi asupra aparatului respirator. Poluanţii toxici asfixianţi sunt cei care impiedică asigurarea cu oxigen a ţesuturilor organismului. responsabili de un număr foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. apărind practic numai in spaţii inchise in prezenţa unor surse importante de CO (in оncaperi in care sistemele de incălzit funcţionează defectuos. azbestul şi oxizii de fier. Totuşi poluarea intensă cu pulberi poate duce la modificări fibroase pulmonare. bioxidul de azot. fabricile de insecticide etc. se combină cu apa din atmosferă şi dau ploile şi ceaţa acidă.

Efecte cancerigene se atribuie si insecticidelor organoclorurate precum si unor monomeri folosiţi la fabricarea maselor practice. se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza rapid pe elementele in suspensie. încalzirea globală. la Londra luminile erau aprinse pe la amiază deoarece 7 . dr. cei mai raspindiţi sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca benzopiren. este ameninţat acum de activitatea omului. cobaltul. cu atit mai mult cu cit in zonele poluate au fost identificate in aer substanţe cert carcinogene. Mai sunt incriminaţi ca agenţi cancerigeni dibenzacridina. Omer Ichinur 1958 in care alergenul a fost identificat in praful provenit de la deseuri industriale depuse in holde. a impus luarea in considerare si a poluanţilor atmosferici ca agenţi cauzali posibili. Smogul şi ploile acide Smogul este o poluarea locală intensă de obicei blocată datorită unei inversiuni termice. Inaintea inventării automobilului. Mai frecvent intilnita in mediul industrial. provenind din procese de combustie atit fixe cit si mobile. arsenul. Există foarte dificultăţi in estimarea rolului poluanţilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Un aspect deosebit il prezinta azbestul. beriliul. Dintre poluanţii cancerigeni anorganici menţionam azbestul. benzofluoranten etc. Dintre poluanţii organici cancerigeni din aer. Impactul asupra mediului Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani. Substanţa cancerigena este cunoscuta de multa vreme. Poluanţi cancerigeni. mai periculos decit se presupunea cu ciţiva ani in urma si a carui prezenţa a fost demonstrata atit in atmosfera urbana cit si in plaminii (corpi azbestizici pulmonari) unui procent apreciabil din populaţia urbana neexpusa profesional 5. poluarea aerului. cromul. prezenţa lor in aer a fost semnalata si in zonele din apropierea industriilor. benzontracen. subţierea stratului de ozon şi ploile acide. ing. nichelul si seleniul. majoritatea smogului provenea datorită arderii cărbunelui şi era atât de grav încât în secolul XIX. Totusi cresterea frecvenţei cancerului indeosebi in mediul urban. Aceste pericole ar fi efectul de seră. precum si nitrosaminele in aer putind fi prezenţi precusorii acestora (nitriţii si aminele secundare). epoxizii. Cel mai raspindit este benzoopirenul. Putem clasifica substanţele carcinogene prezente in aer in substanţe organice si substanţe anorganice. Ia nastere in timpul arderii.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. iar prezenţa in aer indica un risc crescut de cancer pulmonar.

Oamenii de ştiinţă măsoară cantitatea de ozon din smog pentru a determina cât de dăunător este acesta. India. ameţeli sau dificultăţi respiratorii.A. eliberările accidentale de substanţe toxice pot fi la fel de dezastruoase. speciile sensibile nu mai pot supravieţui în multe lacuri şi râuri precum în estul Statelor Unite. când isocianatul de metil. 8 . Datorită controalelor poluării mai bune şi folosirea mai scăzută a cărbunelui. Datorită acidificării. In prezenţa umidităţii atmosferice. Poluare industrială a aerului Smogul strică peisajele şi face activităţile umane neplăcute. Omer Ichinur smogul întuneca cerul. In cazurile extreme smogul poate duce la îmbolnăviri în masă sau chiar la moarte. Oxizii de nitrogen şi dioxidul de sulf poluează locurile de la mari distanţe de unde sunt eliberate în aer. Smogul conţine ozon. a cauzat 3300 de morţi. Aceşti acizi din aer dăunează plămânilor şi atacă orice este făcut din marmură. In oraşele din lume acizii din smog erodează artefacte preţioase precum Parteonul din Atena. Ozonul din atmosfera inferioară este otravă – distruge vegetaţia. sau Palatul Taj Mahal din Agra. eliberat de o fabrică americană. dr. Purtate de vânturi în troposferă. Pennsylvania. In 1952 la Londra peste 3000 de oameni au murit în renumitele evenimente cu smog numite Fumurile Londrei. In 1948. au murit 19 oameni datorită smogului. Asemenea precipitaţii acide ard frunzele plantelor şi fac lacurile prea acide pentru a susţine peştii şi alte vieţuitoare. iar în 1962 alţi 700 de oameni au murit. omoară copacii. foarte bătrâni şi cei care suferă de astm sau boli de inimă. în oraşul siderurgic Donora. Arderea combustibililor din motoarele automobilelor este principala sursă de poluare din majoritatea regiunilor de azi. Oricum sub condiţii meteorologice adverse. S. ing. Cel mai rău dintre aceste accidente a avut loc la Bhopal.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. dioxidul de sulf şi oxizii de nitrogen se transformă în acid pur plutind în atmosferă. In prezenţa luminii solare oxizii de nitrogen şi compuşii organici volatili reacţionează în atmosferă producând smog fotochimic. în special datorită otrăvirii cu monoxid de carbon. efectele smogului sunt şi mai rele.U. Când nivelul ozonului este mare. piatră sau metal. spre deosebire de forma normală de doi atomi. alţi poluanţi precum monoxidul de carbon sunt de asemenea prezenti în cantităţi mari. Pentru cei foarte tineri. smogul de azi nu mai este aşa de ucigător. ele pot ajunge la distanţe mari unde cad sub formă de acizii. India. Pot cauza dureri de cap. de obicei ploi sau ninsori. irită ţesuturile plămânilor şi deteriorează cauciucul. o formă a oxigenului alcătuită din molecule de trei atomi de oxigen. în timpul unei inversiuni termice. Grecia.

care reacţionează cu ozonul transformândul în oxigen obişnuit care nu protejează împotriva UV-B. ozonul formează un strat protector care are o funcţie vitală: absoarbe radiaţiile solare cunoscute sub numele de ultraviolete-B (UV-B). fiind direct proporţional cu acest efort. presiune). Omer Ichinur Poluarea la scară globală şi epuizarea stratului de ozon Poluarea aerului se poate extinde peste regiunea unde a fost produsă. -ridicarea temperaturii planetei. in timp de 24 ore. Luind comparativ cu consumul de alimente si apa. omul inhaleaza in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de apa nu depaseste de obicei 2.5 kg. curenţi de aer. cauzând efecte globale. molecula lor se sparge eliberând clor. datorită radiaţiilor ultraviolete. Datorită funcţiei sale protectoare. Ozonul poate fi distrus de clorofluorocarbonaţi (CFC). ing. în stratosferă. Din punct de vedere al igienei. la oameni. astfel mărind riscul îmbolnăvirii.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. Efectele poluarii asupra organismelor: Ecologistii acorda o atenţie deosebita protecţiei aerului atmosferic deoarece poluare atmosferei cauzeaza consecinţe negative pe scara globala: -distrugerea stratului de ozon. care în stratosferă. dr. aerul influenţeaza sanatatea atit prin compoziţia sa chimica. In 24 ore in mediu omul respira circa 15-25 m3 de aer. volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic. Clorul are rol de catalizator deoarece participă la mai multe reacţii chimice dar iese neschimbat pentru a putea reacta din nou. Stratosfera este stratul din atmosferă între 16 km şi 50 km peste nivelul mării. odata cu aerul inspirat. molecula genetică găsită în toate celulele vi. ozonul este esenţial vieţii pe pământ. Ultravioletele distrug acidul deoxiribonucleic (AND). radiaţii. la care se adauga si faptul ca bariera pulmonara reţine numai in mica masura substanţele patrunse pina la nivelul alveolei. în smogul urban. de exemplu cu cancer. omul in repaus trece prin plamini o cantitate de 500 cm 2 de aer. cit si prin proprietaţile sale fizice (temperatura.5 kg. umiditate. aceiaşi moleculă care acţionează ca poluant când se găseşte în straturile mai joase ale atmosferei. iar cel de alimente 1. Este bogată în ozon. Un singur atom de clor poate distruge 100.000 de molecule de ozon. Sus. -inrautaţirea sanataţii omului In cursul unui act respirator. Rezulta din aceste date importanţa pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic. 9 .

Omer Ichinur In ceea ce priveste compoziţia chimica destingem influenţa exercitata asupra sanataţii de variaţii in concentraţia componenţilor normali. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. pina cind incarcarea atinge pragul toxic. cresterea morbiditaţii.). datorita poluarii cu pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 de decese.). Desi rare.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin apariţia unor fenomene patologice in urma expunerii prelungite la poluanţii atmosferici. in situaţia poluanţilor cumulativi (Pb. in Ucraina. cand. Un alt caz grav de poluare a avut loc la Cernobal. 6. aceste episoade acute au avut meritul de a atrage atenţia specialistilor asupra sanataţii populaţiei expuse. F etc. dr. In anul 1952 in Londra. cit si acţiunea pe care o exercita prezenţa in aer a unor compusi straini. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii poluanţilor in organism. cand reactorul centralei nucleare a explodat. Manifestarile patologice pot imbraca aspecte specifice poluanţilor (intoxicaţii cronice.Ca urmare a exploziei peste 30000 de pasari si un numar mare de pesti. In urma acestei explozii au fost eliberate in mediul inconjurator cantitaţi mari de gaze rare si de materiale radioactive. fenomene algerice. cum ar fi: se efectueaza ermetizarea instalaţiilor tehnologice. Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode. iar norii radioactivi vor mai traversa Ucraina inca 50 de ani. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitaţii prin: cresterea mortalitaţii. din 26 aprilie 1986. ing. Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. apariţia unor simptome sau modificarii fizio-patologice. Apa va fi infestata inca 300 de ani. efecte carcinogene. 10 . declansand primele cercetari sistematice in domeniul relaţiei sanatate – poluare. apariţia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul sau agenţii poluanţi. Efectele acute au fost primele asupra cărora s-au făcut observaţii şi cercetări privind influenţa poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei. anemii etc. Efectele de lunga durata apar dupa intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin apariţia unor imbolnaviri cu etiologie multipla. Măsuri generale de prevenire a poluării aerului. se construiesc diferite instalaţii de purificare. in care poluanţii sa reprezinte unul dintre agenţii etiologici determinanţi sau agravanţi (boli respiratorii acute si cronice.

Bulgaria continuă să aibă aerul cel mai poluat din toată Uniunea Europeană. respectiv: Bucureşti. dioxid de sulf.9 micrograme pe metru cub. cele mai mari depăşiri ale limitei admise se înregistrează în zonele Mihai Bravu. Nu a fost depăşită valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei (30 μg/m3) a concentraţiei de oxizi de azot (NOx) la staţiile destinate monitorizării ecosistemelor şi vegetaţiei. Începând cu acest an. Braşov – la staţia de fond urban. arată un raport realizat de Ministerul bulgar al Mediului şi citat de AFP. în Bucureşti. Poluarea aerului în unele zone ale României a depăşit limitele anuale pentru sănătatea umană. potrivit Raportului privind Starea Mediului în România pe anul 2008. Potrivit datelor Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti. la 11 . Bulgaria este singura ţară din Uniunea Europeană unde nivelul poluării cu pulberi în suspensie este mai mare decât cel din România. În Bucureşti. Astfel. pulberile în suspensie şi metalele grele. nivelul particulelor de praf din aer depăşeşte cu 40% limita maximă stabilită la nivel european. Concentraţia de dioxid de sulf a depăşit valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 μg/m3) într-un număr de ore mai mare decât numărul maxim permis pe an (24). Constanţa – la staţia de trafic. nivelul mediu anual al pulberilor în suspensie se situează la aproximativ 56. Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale valorii limite anuale pentru sănătatea umană în unele aglomerări urbane. În ultimii ani. în România existând zone unde nivelul poluării cu praf depăşeşte media raportată de bulgari. dr. Omer Ichinur La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori. Situaţia din România nu diferă cu mult de cea a vecinilor de la sud.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. Drumul Taberei sau Cercul Naţional Militar. iar limita maximă stipulată de legislaţia europeană este de 40 micrograme pe metru cub. cu un conţinut record de particule de praf. se utilizeaza aditivi contra fumului la motoarele Diesel. în condiţiile în care media în celelalte ţări europene este de 30 de micrograme pe metru cub. România va trebui să raporteze Comisiei Europene datele privind respectarea standardelor de calitate a aerului stabilite prin legislaţia comunitară. Taberei). la două staţii care monitorizează poluarea provenită din trafic (Mihai Bravu şi Cercul Militar) şi la o staţie de tip industrial (Dr. realizat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. ing. nivelul particulelor în atmosferă a crescut până la 55 de micrograme pe metru cub. în ceea ce priveşte concentraţiile de dioxid de azot.

Metalele grele rezultă din activitatea industrială specifică. dr. precum arderea de mai puţin combustibil este 12 . Rovinari). Craiova. în noiembrie şi decembrie 2008). Copşa Mică (două zile). Valorile concentraţiilor medii anuale de PM10 (pulberi în suspensie). municipiul Craiova (2 alerte înregistrate în aceeaşi zi. ing. Copşa Mică şi Mediaş. De asemenea. precum şi la staţiile ce suportă influenţa unor mari poluatori industriali (Baia Mare. Valori ridicate ale concentraţiilor de metale grele se înregistrează în două zone cu poluare istorică. Iaşi. în toate cele patru aglomerări menţionate. Din punct de vedere ecologic. 7. Nu au fost semnalate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană (10 mg/mc. la staţii amplasate în: Rovinari (4 zile. La aceste staţii s-a depăşit. colectează. de către două staţii). de mai mult de 35 de ori. la staţiile destinate monitorizării ecosistemelor şi vegetaţiei (staţii de fond rural/regional). dar şi din pulberile cu conţinut în metale grele. Concentraţiile cele mai mari au fost înregistrate la staţiile de monitorizare a traficului. În aglomerările urbane Bucureşti. calculată ca maximă zilnică a mediilor pe opt ore) în cursul anului 2008. Omer Ichinur o staţie din Baia Mare. media zilnică a depăşit valoarea de 50 μg/m3. Concentraţia dioxidului de sulf. înregistrate prin metoda automată. pulberile în suspensie au fost măsurate prin metoda de referinţă gravimetrică. au depăşit valoarea limită (40 μg/mc) anuală pentru protecţia sănătăţii umane cu preponderenţă în zonele urbane. nu a depăşit valoarea limită anuală (20 μg/m3) pentru protecţia vegetaţiei. în anul 2008. Concentraţia de dioxid de sulf a depăşit valoarea pragului de alertă (500 μg/m3) timp de cel puţin 3 ore consecutiv. în localităţile Baia Mare. în judeţele Maramureş şi Sibiu. precum şi la staţiile din Copşa Mică şi Mediaş. În localităţile menţionate. Mediaş (o zi). Media anuală a depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane în toate cele patru aglomerări. reducând emisiile poluante cu o mărire a randamentului energetic şi prin măsuri de conservare. captează sau reţin poluanţi inainte ca ei să intre în atmosferă. de asemenea.5 μg/m3). Cluj. valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0. valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii. antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare. concentraţia medie anuală a plumbului a depăşit. Controlarea poluării atmosferice • Cele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode care reduc.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf.

dar şi alterarea proceselor chimice care duc l-a obţinerea produsului finit. Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre. ca urmare este în pericol întregul mediu de viaţa. • Poluanţii potenţiali pot exista în materialele ce intră în procese chimice sau în procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzină). dar şi prin descompunerea gazelor în elemente puţin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Influenţând oamenii să folosească transportul în comun în locul autovehiculelor personale ajută de asemenea la imbunătăţirea calităţii aerului urban. În ciuda tuturor contribuţiilor populaţiei. sau imediat după ce s-a format. fiind înlocuiţi cu alte substanţe. 13 . Un singur lucru este cert: în zilele noastre nu mai putem spera să respirăm aer curat. carburator şi motor. dr. astfel încât produşii poluanţi să nu se formeze sau să se formeze la nivele scăzute. Campanii mondiale În întreaga lume sunt pornite campanii care încearcă să convingă guvernele sa renunţe la distrugerea padurilor ecuatoriale. atmosfera este în pericol. Freonii au fost scoşi din procesele industriale. precipitatori electrostatici etc. Este nevoie de un control riguros şi de măsuri radicale pentru ca viitorul Pământului să fie sigur. Omer Ichinur strategia preferată. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosiţi de către automobile este posibilă şi prin realizarea unei combustii cât mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor. ca urmare a presiunii exercitate de opinia publică. Metode de controlare a poluării atmosferice includ şi îndepărtarea materialelor poluante direct din produsul brut. ing.POLUAREA ŞI TRANSPORT DE POLUANŢI Conf. 8. înainte ca acesta să fie folosit.