You are on page 1of 8

CHIRURGIE TORACICA SI CARDIOVASCULARA

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN
CHIRURGIA TORACICA SI CARDIOVASCULARA
(CURS 3 – 18.10.2017)

In afectiunile toracice si cardiovasculare sunt intalnite simptome specifice atat afectiunilor
aparatului cardiovascular cat si celor respirator . Astfel putem intalni :
 Semne clinic : junghi thoracic, dispnee expiratorie, tuse uscata sau cu expectoratie, febra,
transpiratii, hemptizie, durere anginoasa, dispnee de effort si repaus, hipoxie, hipercapnie,
palpitatii, edem, cianoza, ameteli, fatigabilitate, lipotimii, sincope, claudicatie intermitenta
(carcel) .
 Manifestari digestive : balonare, greturi, varsaturi.
 Manifestari nervoase: cefalee, insomnia, astenie fizica si psihica, confuzii, anxietate etc.

CHISTUL HIDATIC PULMONAR (HIDATIOZA)
Definitie : afectiune determinate de localizarea la nivel pulmonar a larvei Taenia achinococcus .
Etiologie : forma adulta a parazitului traieste in interiorul intestinului carnivorelor, caine, lup,
sacal, care elimina ouale embrionare , ce sunt ingerate pe gazed intermediare: om, porc, oaie .
Contaminarea se face fie direct prin contact repetat cu animalul prin maini murdare sau indirect
prin apa sau alimente infestate , calea de transmitere fiind in special cea digestive dar exceptional
poate fi si respiratorie prin inhalare.
Parazitul migreaza odata cu torentul sanguine si se fixeaza in plamani, ficat, muschi, splina unde
formeaza o vezicula unica denumita hidatida primara sau chist hidatic.
Chistul este alcatuit dintr-o membrana germinative care da nastere veziculelor fizice ce contin
lichid clar, incolor, cu gust sarat, salciu ca apa de stanca .
Chisturile pot fi unice sau multiple si au o afinitate spre plamanul drept .
Simptomatologie : clinic boala evolueaza mult timp asymptomatic si prezinta semne uneori
respiratorii necaracteristice. Alteori hidatoza devine boala a intregului organism cu evolutie in 3
etape:
 Faza de debut – pretumorale – apar manifestari alergice , urticaria, prurit, oboseala, tuse
iritativa uscata , radiologic apare opacitat rotunde cu contur net delimitat , eozinofilie peste
5% , IDR CASSON pozitiv .
 Faza tumorala : accese de tuse, dispnee, dureri toracice violente, hemptizie si fenomene de
soc anafilactic .
 Faza finala – complicate este reprezentata de ruperea chistului si infectarea declansandu-se
vomica hidatic unica sau fractionate realizand simptomatologia unei supuratii pulmonare.
Clasificarea topografica :
 Chist pulmonar unic – uni sau bilateral , multiplu-uni sau bilateral
 Chist pleural
 Chist mediastinal
 Chist diaphragmatic, parietal
Diagnostic pozitiv – se bazeaza pe datele clinic si paraclinice si epidemiologice prin anamneza
se releva profesia de :cioban, frizer de caini, macelar .
Domiciliu – Dobrogea , judete riverane Dunarii, judete de munte .
Manifestari subiective : dureri toracice , urticaria, tuse .stare genrala buna in raport cu imaginile
radiologice.
Paraclinic – eozinofilie peste 5% , IDR CASSONI POZ , examen radiologic opacitate ovalara
bine delimitate , examen bronhoscopic – se poate vizualiza membrana hidatica .
Tratament – chirurgical sau medical . Tratamentul chirurgical urmareste extragerea hidatidei ,
tratamentul lojei chistice cu menajarea parenchimului functional pulmonar , iar in faze complicate
poate duce pana la exereza pulmonara – rezecti pulmonara .
Prevenirea recidivelor se face cu chimioterapie antiparazitara administrate pre si post operator
14 zile (albendazole 10 mg/kg/zi , prazinquatel 25 mg/kg/zi asocit cu protectoare cimetidine,
antihistaminice , antiinflamatorii.

Investigatii : examen sputei examenul hematologic . examen radiologic . personae cu risc imunodeprimati . Etiologie – bacterii multirezistente . bronhorepurulenta in jur de 100-300 ml/24 h . spalarea sistematica a mainilor inainte de masa precum si spalarea fructelor si a zarzavaturilor foarte bine. steeptococ. tuse seaca . Profilaxie – se urmareste evitarea contactului prelungit cu cainii. antimicotice drenajul postural si bronhoaspiratia la 3-7 zile pentru evacuarea puroiului. personalul medical-infectii nozocomiale germenii patrund in parenchimul pulmonar pec ale aeriana (prin inhalarea unor produse septice) pec ale limfatica sau hematogena (insamantarea plamanilor cu emboli dintr-un focar supurat) si prin continuitate de la un focar septic din vecinatate . dureri toracice. form de pneumopatie acuta .  Faza de deschidere sau vomica dupa 7 zile de la debut in absenta tratamentului antiinfectios brusc bolnavul prezinta chinte de tuse violenta urmate de evcuare unei cantitati mari de puroi fetid 400-600 ml -vomica. supuratie branhopulmonare . paldtate . cu febra .v si in functie de germenii incriminati antifungice. Etiologie  Leziuni ale peretilor vasculari  Traumatisme chirurgie compresiune prin sarcina tumori pozitii vicioase  Cateterisme traumatisme produse terapeutice iritante administrate i. dispnee.  Faza de supuratie cronica : febra neregulata . circumscrisa intr-o cavitate nou formata . ABCESUL PULMONAR Definitie – o forma de supuratie parenchimatoasa pulmonara . PLEUREZIA PURULENTA NETUBERCULOASA (EMFIZEMUL PULMONAR) Definitie – prezenta unei colectii purulente in cavitatea pleurala . Tratament :  Antibioterapie generala peniciline 10-20 ml/zi . alterarea starii generale hiperleucocitoza si sindrom de condensare pulmonara . scadere ponderala . Etiologie – germeni pyogenic stafilococ. populatia varstnica . anorexie. aerobe si anaerobe.v antibioticul indicat de antibiograma si local spalatura pleurala dupa evacuarea puroiului  Fermenti proteolytic in pleureziile inchistate streptokinaza 200.  Chirurgical lobectomies au pneumectomie indicat dupa 3-6 luni cand tratamentul medical devine ineficace sau abcesul a recidivate. Tuse seaca si sindrom pleural . Simptomatologie – classic in dezvoltarea abcesului pulmonar se admit 3 faze :  Faza de formare sau debut – abcesul se instaleaza la 1-3 zile de la aspiratia sursei infectante .v  Cavitati cord drept dilatare fibrilatie arterial endocardita tumori  Hipercoagulabilitate  Staza venoasa varice insuficienta cardiac Manifestari clinice – clinic embolia are un aspect dramatic : .000u chimitripsina 50 mg  Pleurotomie de drenaj cand tratamentul este ineficace TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR (EMBOLIA PULMONARA) Definitie – reprezinta obstructia arterei pulmonare sau a unei ramuri ale acesteia cu cheaguri/trombol emboli care au ca si punct de plecare o tromboza venoasa profundal a membrelor inferioare. Simptomatologie – clinic se manifesta prin febra (de supuratie) alterare a starii generale . insidious cu febra progresia . Tratament  medical antibioterapie doze mari dupa antibiograma complete . 2-3 perfuzii sau i. degete hipocrtice si raluri subcrepitante. pneumococ sis au germeni anaerobi fiind de cele mai multe ori secundare unei infectii de vecinatate – pneumonie . penicilina G i. Diagnostic – este necesar examenul radiologic examen bacteriologic punctie pleurala .

ascita. Semnele cardiace sunt șterse. Tuberculoza pare să fie cauza principala mult mai rar pericardita purulentă și cea acută benignă. Apare de obicei ia bărbați tineri. pretează la confuzii și peritonita tuberculoasă. și edeme discrete ale membrelor pelviene. prezența fibrilației atriale sau a unor zgomote supraadăugate. La copii. care strânge inima și în special cavitățile drepte. Rezultă o stază sanguină în venele cave cu creșterea presiunii venoase și micșorarea debitului cardiac.  Durerea este constrictive intense sub forma de junghi . cu manifestări mai reduse:  în tamponada stângă. edem pulmonar acut)  În cea dreaptă. predomină semnele (dispnee de efort. turgescența jugularelor. adeseori putând fi trecute cu vederea.este adeseori necunoscută.A. insuficiența cardiacă consecutivă este numită insuficientă hipodiaslolica. calcifierea pericardului Etiopalogenia . Ritmul este tahicardie. care se reface repede după evacuare. T. adesea coborâtă.turgescența venelor jugulare. Inima este de dimensium normale sau mal mică (în discordanță cu semnele periferice) auscultația evidențiază uneori asurzirea zgomotelor cardiace.pericardita cronică constrictivă este o afecțiune cronică. RG pulmonar . Aspectul este asemănător insuficienței cardiace drepte sau cirozei hepatice hipertrofice. caracterizată prin simfizare (sudarea) . transformarea fibroasă și. hepatomegalia. iar cianoza apare în formele avansate. stângă sau dreaptă. cu simfizarea (sudarea) celor două foițe astfel încât este strânsă într-o carapace rigidă și inextensibilă. ventriculii. ascită abundentă. angiografie pulmonara. Datorită învelișului fibro-calcar. îndeosebi cel drept. iradiaza catre gat si membrele superioare si asociat cu anxietate marcata  Dispnee. nu se pot umple suficient. Datorită mecanismului său de producere (micșorare a umplerii diastolice). Anatomie patologică: sacul pericardic prezintă o îngroșare fibroasă sau fibrocalcară. Internare de urgenta !! Tratament :  Tratament profilactic  Mobilizare precoce postoperatorie  Tratament anticoagulant profilactic chirurgical  Tratament anticoagulant sau/si antiaggregant plachetar in boli cardio-vasculare cu risc  Evitarea compresiei venoase prelungite  Evitarea imobilizarilor prelungite de orice cauza  Tratament curative – in functie de gravitatea formei in faza acuta  Oxigenoterapie  Antalgice  Redresare hemodinamica  In hipoTA sis au hipokinezie VD  Tromboliza anticoagulare  Interventie mecanica :embolectomie (cateter sau chirurgie) PERICARDITA CRONICA CONSTRICTIVA Dęfinitie . datorită mobilizării plăcilor calcare. apariția unui sufiu sistolic ia vârf. polipnee superficiale  Cianoza  Stare de soc cu extremitati reci cianotice transpiratii -sudori reci  Tahicardie 100-160 bat/min  Hipotensiune arterial  Hepatomegalie turgescenta jugularelor  Emboliile pulmonare au tablou clinic ca al infarctului pulmonar care pe langa junghiul brutal toracic se insoteste si de tuse cu sputa hemoptoica apoi febra tahicardiesi HTA Investigatii : EKG . Semnele periferice sunt caracteristice. ortopnee. Tabloul clinic este de tamponada cardiacă. raluri de stază. inextensibil. . scintigrafie pulmonara . Datorită stazei și hipertensiunii venoase din teritoriul venei cave inferioare se instalează hepatomegalie. presiunea venoasă constantă și precoce crescută. Dispneea este rară. uneori. Pulsul este rapid și mic. din cauza ascitei.

Principii de tratament in stenoze Tratamentul medical :  antibiotitce. Examenul radiologic precizează diagnosticul. corectarea hipo-proteinemiei. (blocarea fluxului sanguin din ventriculul drept la plamani)  comunicarea intraventriculară . Tratamentul constă in regim hiposodat.edeme) Fizic : faciesul bolnavului —aspect mitral cu cianoza obrajilor si buzelor si nanism mitral cand SM apare in copilarie . prednison) care au ca scop prevenirea si tratarea suprainfectarii bacteriene  Prevenirea decompensarii prin dozarea eforturilor fizice . fatigabilitate  Subdezvoltare fizica STENOZA AORTICA(SA) Definitie .25% Obstacolul valvular determina acumularea sangelui cu cresterea presiunii sistolice intraventrivulara stanga (normal 120mmhg)si consecutiv diminuarea volumului de ejectie urmata de hvs compensatorie.este o boală congenitală cianogenă cea mai intalnita la adult care constă în 4 defecte cardiace diferite  stenoza arterei pulmonare. hipertensiune în cavitățile drepte ale cordului și.luetica congenitala.stramtarea orificiului aortic in timpul sistolei Etipatogenie : SA poate fi reumatismala.comunicarea aortei cu ambele cavități ventriculare  dextropozitia aortei  dilatație dreaptă consecutivă.disfoniecaracteristic accentuarea simptomelor premestruale(retentie hidrosalina.regim hiposodat. uneori. consecutive. durere toracica interscapulovertebrala stanga junghiulauricular. Etiologie: sm castigata endocardite reumatismale congenitala ( rar) Simptome functionale: dispnee continua exacerbata de efortul fizic: palpitatii.stramtorarea orificiului mitral care ingreuneaza scurgerea sangelui din atriul stang in ventricolul stang in timpul diastoiei . cu prognostic fatal. paracenteze. eventual tonicardiace.aterosclerotica. maladia evoluează spre insuficiență cardiacă. reducerea numarului de sarcini Tratamentul chirurgical . hipoproteinemie și alterarea probelor hepatice. Stenozarea arterei pulmonare are ca efect o hematoză insuficientă.disfagie.valvuloplastie sau proteza valvulara(mecanica sau tisulara). trecerea sângelui venos în cel arterial. fenilbutazona. Intervenția are loc după stingerea procesului evoluat. STENOZA MITRALA Definitie . evidențiază calcifierile pericardice. . Acest șunt dreapta-stânga dă semnul esențial al bolii care este cianoza și care se accentuează la orice efort.hemoptizie. Laboratorul semnalează. Simptomatologia cuprinde:  ciapoza prezenta inca de la nastere  Dispnee de efort  Crize anoxice  Hipocratism digital (degete hipocratice)  Astenie.si cortizon(penicilina. Singurul tratament eficace este cel chirurgical (decorticarea inimii).tuse. Simptome: -Crize anginoase si sincope de efort (datorita irigatiei scazute coronariene si cerebrale varful inimii in spatiul VI-VII INTERCOSTAL STÂNG suflu sistolic in focarul aortei aspru insotit de freamat cu iradiere spre clavicula dreapta si vasele de la baza gatului puls cu amplitudine mica TA sistolica scazuta Radiologic se observa hipetrofie VS si modificari de aorta. diuretice. prin comunicarea intraventriculară. Evolutie: în absența intervenției chirurgicale. dar înainte de a fi apărut leziuni hepatice și miocardice ireversibile. Tetralogia Fallot. cu anorexie tisulară generala. EKG axa QRS deviata la stanga tulburari ischemioiezionalemiocardice si de conducere. Electrocardiograma și cateterismul dau indicații suplimentare.antiinflamatorii.

xilina. infiltratii cu procaina. Fortral.intre doua maluri de pamant datorita eforturilor pe care le face accidentatul pentru degajare se produce o crestere a presiuniii intratoracicie si si o hiperpresiune in sistemul cav inferior acesta detrmina o ruptura a capilarelor cutanate ce da un aspect marmorat rosu-violaceu . Tratamantul. Durerea dispare complet 2-4 sapt . Tratamentul consta in repaos la pat . Algocalmin. Hematomul subcutanat este o colectie serosanguinolenta care se produce la locul traumatismului precum si in alte parti ale corpului atunci cand corpul cade sau aluneca (se freaca)tangential svarlit dint-un vehicul .lnterventia se termina cu aplicarea unui pansament compresiv . Piafen. piafen. astfel de leziuni sunt foarte bine suportate de tineri datorita elesticitatii grilajului costal si greu suportat de varstnici care acuza dureri puternice si de durata incat fac sa se banuiasca prezenta unor fracturi de coaste pe suprafata pielii pot aparea echimoze Tratament: medical : durerea se calmeza la antialgice si miorelaxantesi decontracturante: mydocalm.ex radiologic releva diagnosticul Tratamentul repaus la pat. deoarece acestea inhiba centrul respirator. Mialgin sau preparate similare.restul lovituri sau acte de agresiune. Pentru aceasta se vor administra calmante generale: Algocalmin. sunt traumatisme grave intrucat din cauza durerii provocate de focarele de fractura si din cauza alterarii integritatii lor coastele fac miscari de amplitudine mai reduse decat normal si duce la tulburari dc hematoza si insuficienta respiratorie acuta. crepitatii osoase(se asculta). TRAUMATISMELE TORACELUI Frecventa :  peste 40% accidente de circulatie.daca este voluminoasa poate sa puna in pericol viata .ln aceste cazuri stratul profund al pielii se rupe. Accidentatul trebuie scos repede din pericolul insuficientei respiratorii acute. Imediat ce exista posibilitatea. Simptomatologie: bolnavul acuza durere intesificat in timpul miscarilor respiratorii sau a bratelor.Decolarea pielii se poate sa apara si in cazul in care un obiect tare contondent a lovit direct sau tangential prin alunecare corpul celui accidentat . Tratament: sutura muschiului intr-o sectie de chirurgie si imobilizare timp de 2 sapt a regiunii cu fasa simpla sau gipsata Sindromul de compresiune : este caracteristic striviriri toracelui pe o durata mai lunga el apare ca urmarea a prinderii toracelui intre doua tampoane. Nu se vor administra Morfina. repaos de vedere in cazul in care s-au produs tulburari oculare si tratamentul leziunilor coexistente .al nervilor intercostali Traumatisme urmate de insuficienta respiratorie si circulatorie acuta In cazul fracturii mai multor coaste se pot deosebi 2 tablouri clinice diferite :  Fracturi pluricostale fara volet costal  Fracturi pluricostale cu volet costal In ambele tipuri apar insuficiente respiratorii si circulatorii acute ce pot finaliza cu moartea accidentatului Fracturile pluricostale fara volet costal.pielea se desface de fascii.. Tratament: colectia se poate infecta .vehicol-zid. Rupturile musculare : o lovitura directa poate sa produca si o ruptura musculara de obicei numai pe muschii mari pectorali si marele dorsal diagnosticul este usor de pus deoarece se observa la ex clinic o adancitura determinata de absenta muschiului in spatiul respecticv .de aceea este recomandata evacuarera colectiei prin incizie- excizie.  20% accidente prin caderi de la inaltime  20% accidente de munca. administrare de antialgice injectabil sau oral. vasele de sange se rup si creeaza sub piele o colectiie sange si limfa.asociat cu impotenta functionala si durerea extrem de vie . fasconal. Colectia se evidentiaza prin bombarea pielii . Fractura costala : -ruptura 1-3 coaste fara deplasare si fara ranire a pleurei .accidente casnice Traumatisme fara insuficienta respiratorie si circulatorie acuta Contuzia toracelui : este un traumatism al toracelui care nu a produs leziuni importante . se face infiltrarea nervilor intercostali cu Procaina sau Xilina si .. fortral sau dupa infiltratii nocvocaina sau xilina pentru scurta durata . pe o suprafat dura . Fasconal.

Simptomatologie: Stadiul 1 .sau multi-focare). Tratament: bandaj provizoriu. In cazul in care au fost ranite pleura si plamanul si au aparut complicatii de tip pneumotorax sau hemotorax.soc compensat-reversibil in acest caz tratamentul de sedare al snc .Ele se datoreaza numai traumei puternice primite .la ex pulmonar nu se mai aud zgomotelerespiratorii normale . SOCUL TRAUMATIC Definitie : tulburare functionala grava a intrgului organism ce survine la un accidentat . Tratamentul voletului costal :  Se fixeaza voletul cu un pansament relativ compresiv. Poate fi: terapeutic si spontan. .sangele revarsandu-se in cavitatea pleurala. prin reducerea campului de hematoza. sau septic este una din marile cauze detrminante de moarte . impiedicandu-se miscarile voletului in ritmul miscarilor respiratorii —manevra provizorie ce permite transportul la spital. interventie de urgenta chirurgicala toracotomie Pneumotoraxul : prezenta de aer intre cele doua foite pleurale. zdrobiri tisulare.se poate combina cu socul hemoragic. reechilibrare he monitorizre si stabilizarea fc vitale .puls accelerat. infiltrare in fiecare miscare respiratorie. diminuand mult capacitatea de oxigenare a sangelui(hipoxie). pleura. vitaminoterapie si calmante .Hidrocortizon acetat.Daca revarsatul sanguin este mic semnele clinice sunt reduse si sunt observate numai prin ex radiologic sau punctie exploratoire .emfizem subcutanat (bula de aer sub piele) . se administreaza bolnacului oxigen pe masca sau sonda nazala.antibiotice.cianoza„tahicardie.oxigenoterapie prevenirea socului . si deci nu mai executa in timpul inspiratiei miscari de extensie obisnuite.hemaocritului. muschi intercostali.scaderea hemoglobinei. coastele fiind fracurate in doua sau mai multe puncte distantate intre ele(fracturi bi. Pneumotaoraxul traumatic este de obicei produs de o plaga penetranta a toracelui .este spre ameliorare Stadiul 2 soc decompensat se carcterizeaza prin : . Tratament: evacuarea sangelui prin punctie aspiratorie . ori de cate ori se poate. Farcturi pluricostale cu volet costal Prin volet costal se inteiege fracturarea mai mult coaste deodata. administrare de solutii electrolitice. Daca revarsatul sanguin este in cantitate medie sau mare: tensiune arteriala scazuta. Se creeaza astfel o suprafata un fel de paltou(volet) care nu mai este intim legat de restul grilajului costal. deoarece acestea nu imobilizeaza fractura si nici nu diminueaza durerea. adinamie. cel putin in primele zile dupa tramatism. La locul accidentulul si in timpul transportului. Peumotoraxul terapeutic consta in introducerea de aer in cavitatea pleurala cateva zile continuu fapt ce permite oragnismului sa se adapteze la conditii nou create (suprafata redusa de hematoza rezultata din colabarea plamanului) . Simptomatologie:.puls rapid si depresibil.evitarea consecintelor hipovolemiei.bolnavul cu soc traumatic are fracturi osoase. Pentru indepartarea durerii nu se recomanda aplicarea de bandaje toracice. cianoza si tahipnee-20-25 reps/min . stare lipotimica. stare precomatoasa sau comatoasa si fenomene specifice de insuficienta respiratorie acuta. acest tip de soc este frecvent dupa accidente de circualtie. transpiratii reci . Simptomatologie : fenomene de insuficienta respiratorie acuta asociata cu tuse chinuitoare . sutura a plagii. sub presiunea aerului atmosferic voeltul se adanceste in torace si compreseaza organele de aici.sau munca . fapt ce favorizeaza instalarea insuficientei respiratorii acute. Semnele clinice : sunt tensiune arteriala scazuta. pt a se evita comprimarea plamanului. In consecinta hematoza se amelioreaza. intotdeauna. Complicatiile traumatismelor toracice Hemotoraxul :hemoragiile se produc prin ruperea vaselor sanguine din plamani.  sunt indicate infiltratiiile nervilor intercostali  Supraveghere permanenta. Puncita toracica evidentiaza sange. aspiratie continua . sau traumatic. in schimb bandajul toracic reduce capacitatea de expansiune si a hemitoracelui sanatos. oxigenoterapie. se vor trata corespunzator afectiunilor.sange.  Se reduc fracturile costale care au determinat voletul fie prin interventie chirurgicala fie prin tractiune cu diverse aparate. mai mult chiar. iar in spital. Daca sangerarea nu se opreste .

hidrartroză a genunchiului și. . și profunde.hemostaza provizorie. și o fază ulterioară. Simptome: după tipul de venă afectată există tromboflebite superficiale care interesează venele subcutanate. în post-partum (între a 10-a și a 20-a zi după naștere) sau post-abortum. deci mai puțin emboligen.examenul se face concomitent . Deoarece principaia complicație este embolia. uneori. cu inflamarea peretelui venos. face parte din boala tromboembo/icč. strălucitor chiar. Stadiu preedematos.  Paloare cu cianoza a extremitatilor si buzelor  Scaderea tensiunii arteriale  Puls depresibil si rapid  Circualtie periferica insuficienta si lenta  Oligurie si chiar anurie ( anuria apare cand ta scade sub 70mmhg)  Respiratie accelerata si superficiala  Sete stare de pronatie. chiar dacă unul din membre este aparent normal. leucocitoză etc.antifungice.Antibiotice.factori de coagulare TROMBOFLEBITA Definiție: tromboflebita constă în obstrucți a totală sau parțială a unei vene prin coagulare intravasculară. areactivitate stare de agitateie . uneori.). de-a lungul unui traiect venos. depășind frecvența corespunzătoare temperaturii și stare de neliniște.. datorită imobilizării prelungite. cianoză discretă și. când cheagul aderă slab la peretele venos. reechilibrare.hemostatice  Sala de operatie: masuri precedente. în febra tifoidă. anestezie. când cheagul este aderent la perete.umplere volemica. 2. reechilibrare volemica si electrolitica . de flebotrombozč. după antibiotice și corticoizi. După câteva ore sau zile apar semnele evidente ale trombozei venoase: edem reiativ dur la palpare. Tromboza venoasă debutează obișnuit la nivelul gambei și se propagă spre venele femurale. cald. Tromboflebita superficiala se caracterizeaza prin simptome generale discrete cum sunt subfebrilitatea. poliglobulii). hipercoagulabilitatea sângelui și leziunile endoteliului venos. varice. hemostaza definitiva  In ati : ventilatie cand este cazul. caracterizat prin febră de cca 380. de scurtă durată (5-6 zile). dilatarea venelor superficiale.S. Se mai constată o ușoară infiltrare a țesuturilor. Se observă și după intervenții chirurgicale pe micul bazin (prostatectomie. dar are o netă tendință la embolii. greutatea sau șchiopă-tarea. semnele sunt evidente. iliacă). edemul voluminos cuprinzând tot membrul pelvian. semne locale dintre care atrag atenția durerea spontantă la nivelul gambei sau ai musculaturii plantare. Tromboflebită apare frecvent în insuficiența cardiacă. analgezice. în evoluție se deosebesc un stadiu inițial. alb. Destul de des leziunile sunt bilaterale. tahicardie. histerectomie). supu- rații. în boli ale sângelui (leucemii. Poate apărea în boli cașectizante și în primul rând în cancer. Etiopatogenie: principalii factori patogeni sunt staza circuiatorie venoasă. dar și în alte afecțiuni însoțite de stază venoasă. durerile la dorsoflexia piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. dar scad pe măsura constituirii edemului. cu creșterea temperaturii locale. discretă adenopatie inghinală. Tromboflebita profunda are un tablou mai zgomotos și evoluează în două stadii: 1. în ultimele luni ale sarcinii. medicatieinotorp pozitiva- dopamina. de tromboflebită. anemii. traumatisme. Alimentaitie parenterala echilibrare volemica. când interesează un mare trunchi venos (femurală.. dureri intense care persistă un timp.H. care interesează venele musculare. Examenele de laborator nu sunt specifice (creșterea V. sensibil și roșu. de obicei la nivelul unei vene varicoase. Când tromboza afectează o venă distală simptomatologia este ștearsă. tahicardia și semnele locale la nivelul membrului afectat: durere conțină sau accentuată la mers și prezența unui cordon dur.pupie putin reactive cu tendinta de dilatare-midriaza permanenta Tratament/terapia starilor de soc traumatic:  Terapie extraspitaliceasca: mentinerea functiei respiratrei prin oxigenaresi ventilare si afunctiei circulatorii prin umplere voiemica  Camera de primire in spital : mentinerea functiilor vitale . pe o porțiune de câțiva centimetri. Testele de hipercoagulabilitate sanguină sunt foarte rar pozitive. în ischemii arteriale masive.

se recomandă masaje sau un bandaj elastic local. de mărimea trunchiului venos afectat. Lasonil (unguent. utilizate 7-8 zile. în situații speciale se poate administra Prednison. care au aspectul unor cordoane neregulate sau ai unor pachete proeminente subcutanate.6 ore. Se permite bolnavului să meargă.  Profilactic. mișcări pasive și active sau masaje ale membrelor pelviene în cursul imobilizării la pat. și varice secundare. provine cel mai adesea de la o tromboză care debutează ja piciorul opus. Etiopatogenie: există varice primitive sau idiopatice. care trebuie menținut între 10 și 30%. ferm și permanent. reveiatoare pentru o trombangeită obi!terantă sau pentru neoplasme viscerale.  Curativ: în tromboflebită superficială se aplică local prișnițe și infuzii de mușețel. aie venelor superficiale ale gambei. putând chiar să constituie o sechelă. Din ziua a doua de administrare a Heparinei se instituie tratamentul cu preparate eumarinice (Trombostop) (4 comprimate/zi) său Tromexan. puseurile flebitei se repetă. accentuate de ortostatism și căldură. Edemul este prezent și în varicele profunde . După o perioadă de timp apare edemul. neregulate. Dacă tromboză a devenit cronică.Simptomele subiective constau în oboseală. Dacă apar hemoragii după preparatele eumarinice. revenirea la normal având loc în câteva zile sau săptămâni. inițial moale și numai după un ortostatism prelungit. se recomandă mobilizarea precoce după operații sau naștere. care dau bune rezultate. Când apare în stadiul de tromboflebită confirmată. se administrează Vit. Prognosticul depinde de apariția complicațiilor și îndeosebi embolia pulmonară. terapie cu anticoagulante. voluminos. accentuat de ortostatism varicele și ulcerele varicoase. de localizarea superficială sau profundă și de tratamentul aplicat Tratament. spălătorese) sau după naștere. Alte complicații sunt: edemul postfiebitic. pe lângă cele prezentate se mai întâlnesc: tromboflebite migratoare sau recidivante. ospătari. greutate sau dureri surde. Tromboflebite varicoase. apoi temperatura Și normalizarea pulsului. sub controlul indicelui de protrombină. care apare la debut relevând uneori o tromboflebită latentă. Durerile scad în intensitate pe măsură ce apar și se dezvoltă cordoanele venoase. după tromboze venoase etc. Durerea se combate cu Algocalmin sau Aminofenazonă. care apar în anumite profesii ce reclamă ortostatismul prelungit (frizeri. evitarea repausului prelungit la pat. Simptome: nu există o concordanță între manifestările subiective și intensitatea varicelor. Complicația cea mai de temut este embolia pulmonară. VARICELE Definiție: varicele sunt dilatări permanente. Se începe cu Heparină (60 mg la 4 . localizate la gambă. cu imobilizare și ridicare a membrului afectat deasupra poziției inimii. în caz de dureri se administrează 7-10 zile Fenilbutazonă. In caz de tromboflebită profundă este obligatoriu repausul la pat. Formele clinice. Uneori. leziunile cutanate etc. Edemul este semnul cel mai tenace și poate persista săptămâni sau luni. însoțite frecvent de gangrena. după care mai întâi cedează durerea. gimnastică respiratorie. Tromboflebită profundă durează clasic 2-3 săptămâni. Varicele sunt mult mai frecvente ia femei. Tratamentul de bază constă în anticoagulante. complicații habituale ș: benigne ale varicelor. uneori crampe dureroase nocturne ori jenă dureroasă. Evoluție -tromboflebită superficială are o evoluție scurtă. se aplică un bandaj compresiv local. local) și Fenilbutazonž (comprimate). . trombo-flebite cu spasm arterial (flebita albastră). comprese calde. K. continuându-se 3-4 zile). nevralgiile persistente. datorite probabil unei malformații congenitale a aparatului valvular.