You are on page 1of 23

Cuprins

:
Introducere……………………………………………………………………………3
1 Varietățile contractului de vînzare-cumpărare ………………………….………5
1.1Contractul de vanzare-cumparare cu pact de rascumparare……….…5
1.2Vînzarea-cumpararea bunurilor pentru consum………………….…...5.
1.3 Cumpărarea de probă sau la vedere………………………….………...6
1.4Vînzarea drepturilor litigioase……………………………………….….7
1.5Vînzarea-cumpararea intreprinderii ca un complex patrimonial…..….8
1.6Vînzarea-cumpărarea la licitație…………………………….…………..8
2 Noțiunea și particularitățile vînzării dreptului litigios…………………….….10
3 Aspectul comparativ al vînzării dreptului litigios în alte legislații………...…19
Concluzii……………………………………………………………………..….…21
Bibliografie…………………………………………………………………...……22

2

INTRODUCERE

În prezent economia republicii Moldova parcurge o etapă destul de lungă şi grea de
tranziţie în cee ace privește relațiile sociale , și în prealabil relațiile juridice.

Codul civil cu siguranţă va permite adaptarea raporturilor civile la noua realitate şi
stabilirea unei bune ordini în relaţiile ce le reglementează. Codul civil ar trebui să fie principalul
instrument de reglementare a raporturilor juridice de înstrăinare a bunurilor pentru consum,
stabilind luciditate şi regulă. Natura oarecum deosebită a acestor raporturi impune necesitatea unei
atenţii sporite din partea subiecţilor cît şi a legiuitorului în acelaşi timp.

Actualitatea temei e una evidentă în perioada în care prin intermediul acestui contract se
înlesneşte atingerea scopurilor societăţii şi a necesităţilor individuale. Modul în care se atîrnă faţă
de acest subiect e generat de interesul individual al fiecăruia, dar oricum pentru o bună regulă
durabilă se impune respectarea unui şir de reguli obligatorii. Actualitatea rămîne în permanenţă
luînd în consideraţie că în societate circulaţia respectivelor bunuri va fi în continuă dezvoltare.

Se tratează, dar poate nu suficient, în următoarele manuale care au fost consultate în
această lucrăre, scrise de civilişti care au studiat pe larg tema respectivă,D Chirică, M Mureşan, T
Toma, G Chibac, I Trofimov, A Băieşu. Bineţeles un rol indiscutabil a jucat legislaţia, Codul Civil.
Actualitatea şi importanţa temei. „Trăim din ce în ce mai mult contractual” spunea încă în
1937 L.Josserand un mare civilist francez. Alegaţia este valabilă cu atît mai mult astăzi, cînd
asistăm la o expansiune a fenomenului contractual.
Sigur că într-o societate de drept există o bază legislativă menită să dirijeze raporturile sociale
apărute între persoane. Însă o lege poate stabili doar anumite limite ale comportamentului uman în
anumite împrejurări şi cu scurgerea timpului ea îşi pierde actualitatea şi eficienţa.
Gradul de noutate al temei. Această temă este analizată de mai mulți autori atît autohtoni
cît și străini.
Scopul şi obiectivele temei. Scopul temei constă în cercetarea sub toate aspectele a temei date
și crearaea unei lucrări comlexe ce ar evidenția și descrie în mod amănunțit toate partvicularitățile
vînzarii dreptului litigios.

3

metodologică şi empirică a tezei o constituie legislaţia Republicii Moldova. .să analizez vinzarea dreptului litigios. La fel. normativ-legislativ şi practic.să elucidez aspectul comparativ privind vînzarea dreptului litigios . analiza logică şi practică. urmez să ating următoarele obiective: -să analizez în mod detaliat definiția contractului de vînzare-cumpărare. cu aplicarea metodelor: istorică. Franţa (lista bibliografică se anexează). Baza teoretică. Metode utilizate în cercetarea tezei. . Pentru realizarea scopului. .să evidențiez și să descriu varietățile contractului de vînzare cumpărare. 4 . .în calitate de instrumentariu sunt utilizateşimetodele: monografică. analitică. juridico-comparativă şi logico-juridică. literatura juridică de specialitate autohtonă şi lucrările unor savanţi din Rusia. Romînia. sistematică. statistică. La întocmirea prezentei lucrări s-a bazat pe studierea materialului doctrinar-teoretic.

vînzătorul transmite cu toate efectele transmisiunii dreptul de proprietate asupra bunului catre cumparator. dar de alta marime. Răscumpărarea se efectuează la preţul de vănzare.1Contractul de vanzare-cumparare cu pact de rascumparare. Astfel vanzatorul la acest contract apare in calitate de intreprinzator. în cuantum egal cu creşterea valorii bunului datorită acestor cheltuieli. totusi restituie bunul cumparat fostului vînzător. cu un bun similar. 1. cu indicarea preturilor. dreptul de a cere pe durata unei anumite perioade de timp rascumpararea bunului vandut. model etc. c) Oferta de vanzare se expune in mod public (vitrine. iar vanzarile marfurilor apare drept o activitate comerciala. dar prin dispozitiile contractuale isi rezerva. b) Clauzele esentiale ale contractului se stabilesc pentru toti cumparatorii in mod egal.2Vînzarea-cumpararea bunurilor pentru consum apare drept o modalitate a contractului de vanzare cumparare comerciala. desi cumparatorul este proprietarul bunului. acestea fiind apărute drept o necesitate a dezvoltării relațiilor social-economice .sa-1 restituie vanzatorului contra pretul platit. Caracteristic pentru categoria respectiva de contracte sunt urmatoarele: a) Pretul la aceste contracte. Revănzătorul este în drept să ceară compensarea cheltuielilor aferente bunului cumpărat pînă la răscumpărare. prin contractul de vanzare-cumparare cu pact de rascumparare intelegem acel contract unde vînzătorul isi rezerva dreptul de rascumparare a bunului vandut in termenul. care nu poate fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. inauntru acestui termen. bazate pe acordul comun și pe libera exprimare. Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în contract. prin comun acord dintre parti. precum si altor caractere esentiale). Dupa prevederile articolului 786 Cod civil. conditiile si la pretul convenit de catre parti la incheierea contractului. culoare. 1. 1 VARIETĂȚILE CONTRACTULUI DE VÎNZARE-CUMPĂRARE În legislația actuală se întîlnesc diverse varietăți ale contractului de vînzare-cupărare. de regula nu se supune negocierii si se stabileste in mod egal pentru toti cumparatorii.[2] Astfel. 5 . Aceste termene nu pot fi prelungite sub sancțiunea nulității. la prima cerere a vînzătorului. d) Cumparatorul poate preschimba bunul nealimentar in timp de 14 zile din momentul incheierii contractului. iar in cazul in care asa ceva nu exista . caracteristicilor tehnice. cataloage etc).

Această dispoziţie este corelată cu cea de la art. fiind o măsură potrivită de protecţie a intereselor vânzătorului. 694 Acceptarea ofertei) conform căreia tăcerea nu valorează consimţământ. tăcerea cumpărătorului se consideră consimţire. cumpărarea se consideră încheiata sub condiţia suspensivă a consimţirii. (4). iar dacă acesta nu a fost stabilit. tehnicitatea lui.3 Cumpărarea de probă sau la vedere.”. cu toate că în cazul dat nu ne confruntăm cu o tăcere propriu-zisă ci. va avea grijă ca termenul să fie suficient sau. În cazul în care obiectul a fost dat cumpărătorului de proba sau la vedere şi a expirat termenul stabilit sau. stabili pe cale unilaterală un termen rezonabil. cum spune legea –rezonabil.. Vânzătorul este persoana cea mai potrivită pentru stabilirea acestui termen rezonabil. un termen prea scurt ar descuraja cumpărătorul să accepte continuarea relaţiei lor contractuale. până la trecerea unui termen rezonabil stabilit de vânzător. care enunţă regula (reiterată şi dezvoltată de alin. practic. Este firesc ca încercarea bunului de către cumpărător să se facă într-un termen limitat. dacă nu a fost stabilit. luând în calcul tipul bunului. termenul suficient pentru aprecierea calităţilor obiectului. 1. În cazul cumpărării de probă sau la vedere. Un drept este litigios în cazul în care este incert. domeniul în care va fi utilizat. necesităţile cumpărătorului etc. În caz de dubii. 208 Forma actului juridic. Dacă nici un termen nu a fost stabilit de comun acord.Un drept este litigios în cazul în care este incert. convenţional sau stabilit de către vânzător. (1) al art. astfel încât probarea lucrului să nu se transforme în utilizarea lui. vânzătorul va putea.. evitând utilizarea bunului său. iar pe de altă parte. 1031 Acceptarea mandatului). va avea grijă să fie suficient de scurt.contestat sau contestabil de debitor sau în cazul în care a fost intentata o acţiune ori se poate prezuma că acţiunea va fi necesara. 1. Părţile sunt suverane să stabilească de comun acord perioada în care urmează să fie încercat bunul. condiţia va fi considerată îndeplinită. Dincolo de faptul că teoria generală a dreptului nu cunoaşte clasificarea drept cert – drept incert şi nu sunt cunoscute cu 6 . Soluţia este în acord cu structura acestui tip de vânzare. alin. în afară de cazurile expres prevăzute de lege sau de convenţia părţilor. pe de o parte. întrucât.4Vînzarea drepturilor litigioase.. consimţirea asupra obiectului cumpărat este la libera alegere a cumpărătorului. 799 este unul dintre cazurile în care legea prevede expres acest lucru (a se vedea şi art. Art. Dacă cumpărătorul nu se manifestă nici într-un fel după expirarea termenului. cu neîndeplinirea unei obligaţii de a încerca bunul şi de a aduce rezultatul la cunoştinţa vânzătorului în termenul prestabilit. Consimţirea pentru un obiect cumpărat de probă sau la vedere poate fi declarată doar în termenul convenit.

vînzătorul se obligă să dea în proprietate cumpărătorului întreprinderea în calitate de complex patrimonial unic. însă. procurorii şi executorii judecătoreşti nu pot dobândi drepturi litigioase sub sancţiunea nulităţii absolute. avocaţii.[32] Dreptul la denumirea de firmă. adică un drept cu privire la care nu există nici o contestaţie judiciară. 1783 a codului civil din Québec). De pildă. Judecătorii. întrucît un drept ar putea fi incert şi în acelaşi timp în afara oricărui litigiu. sub imperiul prezentului cod. artificial dilatată. 1. la mărcile de producţie şi la alte mijloace de individualizare a întreprinderii şi a producţiei acesteia. nici o limitare a actelor. nu există nici o restricţie teritorială. 801 fiind eliminată prevederea expresă a codului provinciei canadiene. nici codul de procedură civilă nu utilizează aceste noţiuni). o traducere aproximativ exactă a textului art. considerăm că sfera termenului „litigios” este puternic şi. precum şi dreptul de folosinţă asupra acestor mijloace de individualizare care-i aparţin în baza licenţei se transmit cumpărătorului daca în contract nu este prevăzut altfel. Totodată este de menționat că legislația actuală pune interdicţia de a dobândi drepturi litigioase și anume: Judecătorii. din textul art. încheiate între vii sau mortis causa) sub sancţiunea nulităţii absolute. avocaţii. întrucîtva. a lucrărilor şi serviciilor. cu excepţia drepturilor şi obligaţiilor inalienabile. iar codul din Québec interzice numai dobândirea drepturilor litigioase prin vânzare-cumpărare (Les juges. avocats.) În codul nostru. notarii. notarii. codurile francez şi român adoptă o restrângere teritorială (explicabil dacă comparăm suprafaţa teritoriilor în cauză). [15]Altfel spus. Este adevărat că această interdicţie se regăseşte şi în alte legislaţii (articolul în cauză fiind. spre deosebire de cea moldovenească fie este restrânsă din punct de vedere teritorial aria în care persoanele vizate nu pot să achiziţioneze drepturi litigioase nici personal. categoriile profesionale vizate nu vor putea dobândi drepturi litigioase sub nici o formă (acte juridice oneroase sau gratuite. procurorii şi executorii judecătoreşti nu pot dobîndi drepturi litigioase sub sancţiunea nulităţii absolute. fie este restrânsă sfera actelor juridice prin care aceste categorii de persoane nu pot dobândi drepturi litigioase. precum că sancţiunea o reprezintă nulitatea absolută a vânzării. de fapt. notaires et officiers de justice ne peuvent se porter acquéreurs de droits litigieux.5Vînzarea-cumpararea intreprinderii ca un complex patrimonial În baza contractului de vînzare-cumpărare a întreprinderii. nici prin interpunere de persoane. Astfel. sous peine de nullité absolue de la vente.exactitate circumstanţele în care un drept ar putea fi catalogat drept „incert” (de altfel. 7 . ne putem imagina existenţa unui drept „incert” nelitigios.

Licitația este o vânzare către cel care oferă prețul cel mai mare. în baza contractului se poate efectua şi transmiterea cumpărătorului a obiectelor proprietăţii intelectuale aparţinînd vînzătorului. urmând ca după licitarea celorlalate mărfuri. Datorită importanţei şi caracterului special al obiectului vînzării-cumpărării înreprinderii şi anume a faptului aprecierii acestuia de către legislator ca un complex patrimonial unic. voluntare. cum ar fi. la care pot lua parte orice firma. de exemplu. În funcțiile de regulile licitației. contractul de vînzare-cumpărare a înreprinderii. Licitația se oprește. potrivit prevederilor articolului comentat. precum şi dreptul de folosinţă asupra mijloacelor de individualizare a întreprinderii şi a producţiei acesteia.  Licitația bazata pe prețuri descrescătoare are loc prin comunicarea unui preț maxim de pornire. pe lîngă bunurile materiale..  Licitatia bazata pe prețuri crescătoare are la bază un preț de pornire. în mod obligatoriu.a.6Vînzarea-cumpărarea la licitație. se transmit prin contractul de vînzare- cumpărare a acesteia. se încheie în formă autentică şi se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat 1. și marfa este considerată adjudecată ultimului ofertant care a oferit implicit și prețul cel mai mare. comerciant  Licitații închise. organizație. la mărcile de producţie ş. marfa acestuia să fie supusă din nou licitării. limitate sau restrictive. 728Transmiterea de către vînzător în proprietatea cumpărătorului a bunurilor ce formează obiectul proprietăţii intelectuale se efectuează în cazul cînd contractul de cumpărare-vînzare a întreprinderii nu prevede altfel. licitatorul anunțând apoi prețuri din ce in ce mai mici până în momentul când se face prima oferta care are ca efect adjudecara mărfii la acel preț. sau o cumpărare de la cel care își oferă marfa la prețul cel mai mic. a lucrărilor şi serviciilor care-i aparţin vînzătorzlui în baza licenţei. vânzătorul poate avea și opțiunea de a-și retrage marfa de la licitație dacă prețul final este considerat prea mic. În această ordine de idei. care formează întreprinderea ca un complex patrimonial unic şi care. care este mărit prin oferte succesive de către participanți. dreptul la denumirea de firmă. la care pot participa numai anumite firme fie pe bază fie invitație fie pe baza îndeplinirii unor cerințe stricte de participare  după periodicitatea organizării: 8 . Se pot distinge mai multe criterii de clasificare:  după posibilitățile de participare:  Licitații deschise sau publice la randul lor pot fi judecatoresti sau benevole.

instalații și atribuire de lucrări de construcții montaj mai sunt denumite si licitații de import sau tratative de concurență. Ca forma de comerț acestea au avantajul ca asigura obținerea unui număr mare de oferte.  Licitații periodice care se organizează. 9 . se desfașoară la anumite perioade  Licitații ocazionale (se organizează ad-hoc)  după poziția sau calitatea organizatorilor licitațiile prezintă mai multe forme  Licitații pentru vânzare de mărfuri  Licitații pentru cumpărare de produse. instalații si atribuire de lucrări de construcții montaj Licitații pentru cumpărare de produse. contribuie la cunoașterea pieței externe si facilitează luarea unei decizii obiective si rentabile.

„Un drept este litigios în cazul în care este incert... artificial dilatată. „Un drept este litigios în cazul în care este. Analizând în ansamblu textul acestui articol. Altfel spus.”. Dreptul litigios. aşa după cum ne indică chiar denumirea. Şi de această dată sunt aduse în sfera termenului „litigios” elemente străine unui diferend judiciar.06. 82- 86/661 din 22. Chiar dacă este o traducere fidelă a art. Dincolo de faptul că teoria generală a dreptului nu cunoaşte clasificarea drept cert – drept incert şi nu sunt cunoscute cu exactitate circumstanţele în care un drept ar putea fi catalogat drept „incert” (de altfel. într-un fel. întrucât în continuare se ocupă şi de cazul în care dreptul este contestat judiciar. un litigiu. întrucât un drept ar putea fi incert şi în acelaşi timp în afara oricărui litigiu.06. 2 NOȚIUNEA ȘI PARTICULARITĂȚILE VÎNZĂRII DREPTULUI LITIGIOS Un drept este litigios în cazul în care este incert. art.”.800. ne putem imagina existenţa unui drept „incert” nelitigios. 1782 a Codului civil din Québec (Un droit est litigieux lorsqu'il est incertain.. disputé ou susceptible de dispute par le débiteur... chiar dacă nu este litigios”.1125-XV din 13. Dreptul litigios presupune. la soluţia „un drept este litigios. Legiuitorul a optat pentru cea mai largă accepţiune a termenului „litigios” atunci când a formulat definiţia juridică a dreptului litigios. contestat sau contestabil de debitor sau în cazul în care a fost intentata o acţiune ori se poate prezuma că acţiunea va fi necesara.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. pentru a contura cu exactitate sfera acestor tipuri de vânzări.. contestat sau contestabil de debitor. ajungându-se.. 1 Codul Civil al Republicii Moldova nr.2002. prezenta secţiune începe cu definirea dreptului litigios. que l'action soit intentée ou qu'il y ait lieu de présumer qu'elle sera nécessaire). ajungem la concluzia că legiuitorul are în vedere o contestaţie extrajudiciară a dreptului. 10 . considerăm că sfera termenului „litigios” este puternic şi. coroborat ce cele două articole ce-l urmează ar putea da naştere unor situaţii dificil de rezolvat în practică. întrucâtva.. nici codul de procedură civilă nu utilizează aceste noţiuni).. adică un drept cu privire la care nu există nici o contestaţie judiciară.1 Această secţiune reglementează o altă modalitate de vânzare: vânzarea drepturilor litigioase. considerăm că acest text. După cum este şi firesc.

Edit.. Un drept incert este litigios. însă. s-ar ajunge la consecinţe grave şi nedorite. În caz contrar. contestabil. de ce sunt exceptate drepturile reale? „Un drept este litigios. în ochii legii. Dintr-o chestiune. legea nefăcând nici o distincţie între ele. obiectivă – un drept este litigios dacă este contestat în cadrul unui litigiu. un drept este litigios dacă cineva prezumă că în viitor acest drept va fi contestat pe calea unei acţiuni judiciare.? Ce fel de prezumţie va fi aceasta? Va putea fi răsturnată.. ultima teză a acestui text de lege – „.. 2006. orice drept este „litigios”. conform acestei definiţii. Oricine ar avea un interes. într-un drept litigios. şi. sau mai precis îl transformă. Prin urmare un drept poate fi considerat litigios în afara oricărui litigiu.2 Anumite semne de întrebare ridică. calificarea dreptului ca şi litigios s-ar transforma într-o chestiune subiectivă.”. un drept contestat extrajudiciar este litigios.. un drept contestabil în viitor este deja litigios în prezent prin simplul fapt că va putea fi contestat. Dacă „incertitudinea” dreptului viza atât drepturile reale cât şi drepturile de creanţă. Nu ne putem da seama care este raţiunea acestei restricţii. numai drepturile de creanţă. în principiu. dacă nu sub aspectul existenţei sale (caz în care nu ar avea interes). prin ipoteză. Cine va prezuma că acţiunea va fi necesară: părţile. creditorul... cel puţin sub aspectul întinderii sale. 11 . Dacă în legătură cu un drept a fost intentată o acţiune (presupunând că legiuitorul a vizat o acţiune judiciară) acest drept este unul litigios... TipografiaCentrală. Interpretând astfel această definiţie. Chişînău. când va putea fi răsturnată. textul statuează că „un drept este litigios în cazul în care este. întrucât numai contestaţia intentată sau intentabilă de către debitor poate duce la calificarea acelui drept ca şi „litigios”. practic. în ipoteza dreptului „contestat sau contestabil” legea vizează. Apoi. debitorul..Ba chiar mai mult. judecătorul etc. în cazul în care a fost intentată o acţiune ori se poate prezuma că acţiunea va fi necesară”. iar această eventuală contestaţie îl poate transforma. de către cine va putea fi răsturnată? Abordarea cu atâta largheţe a definirii dreptului litigios de către legiuitor trebuie privită cu reticenţă de către practician. numai în baza faptului că în viitor ar putea fi contestat de către debitor. în afara chiar şi a unei contestaţii extrajudiciare.ori se poate prezuma că acţiunea va fi necesară”. în fine.I. Un drept de creanţă (privit ca latură activă a raportului obligaţional) poate fi contestat şi de către creditor. 2 Comentariul Codului Civil al RM vol. lui revenindu-i sarcina delicată de a interpreta restrictiv aceste dispoziţii. probându-se că acţiunea nu va fi necesară.

Judecătorii. că orice drept poate fi considerat litigios.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Acest articol pune în evidenţă necesitatea unei interpretări restrictive a definiţiei din articolul precedent. au coduri deontologice etc. care. îi va aduce calificativul de litigios chiar înaintea producerii litigiului. bineînţeles. funcţionează după statute proprii. nu poate fi reţinută. datorită disensiunilor deja existente. considerăm că acest lucru nu poate fi acceptat. existenţa căruia poate fi încă de pe acum prezumată.1125-XV din 13. nu orice incertitudine va califica dreptul ca şi litigios. Totuşi. simpla eventualitate a apariţiei lor în viitor nefiind suficientă. legea ar fi instituit o categorie de persoane destul de vastă: judecători. conform articolului anterior. în ciuda unei aparente libertăţi în calificarea dreptului ca şi litigios. O soluţie care.06. Având în vedere articolele ce urmează. după părerea noastră. prin adoptarea acestei norme. sunt mai în măsură să prevină o conduită de acest fel decât o incapacitate de a cumpăra. prin urmare. ci şi acele cauze care generează sau sunt echivalente acestor contestaţii. Consider că. Legiuitorul a dorit să includă în sfera „litigioasă” nu doar contestaţiile judiciare propriu-zise. avocaţi. interpretul trebuind să interpreteze restrictiv aceste dispoziţii. În toate aceste cazuri germenii litigiului trebuie să fie deja existenţi la momentul în care interpretul califică dreptul ca şi litigios. Contestarea iminentă a unui drept. în jurul noţiunii de „litigiu” (în accepţiunea restrânsă).ar putea transforma un drept pur şi simplu într-unul litigios prin una dintre metodele puse la dispoziţie cu generozitate de către legiuitor. Toate categoriile de profesiuni juridice care apar enumerate în acest text beneficiază de legi organice de organizare. titlul acestui articol ar putea fi citit la fel de bine „Interdicţia de a dobândi drepturi”. Drept urmare. ci numai una care va genera un litigiu. procurori şi executori judecătoreşti care nu ar putea dobândi drepturi sub sancţiunea nulităţii absolute. notarii. procurorii şi executorii judecătoreşti nu pot dobândi drepturi litigioase sub sancţiunea nulităţii absolute3. notari. şi în aceste condiţii necesitatea unei dispoziţii de acest fel în cadrul codului civil este discutabilă.2002. reglementată de codul civil. 12 . ni se par grave prezumţiile sau raţiunile care au 3 Codul Civil al Republicii Moldova nr. Numai o interpretarea restrictivă a „dreptului” litigios ar putea justifica această normă. având un potenţial litigios ridicat. Dacă am considera. Astfel. avocaţii. fiind interpretate prin prisma posibilităţii declanşării iminente a acestuia. Toate aceste cauze sau situaţii în care se află un drept gravitează. lucrurile nu stau chiar aşa. De asemenea.06. 82- 86/661 din 22.

801 fiind eliminată prevederea expresă a codului provinciei canadiene. să spunem. spre deosebire de cea moldovenească fie este restrânsă din punct de vedere teritorial aria în care persoanele vizate nu pot să achiziţioneze drepturi litigioase nici personal. avocaţilor de la sud. 13 . iar codul din Québec interzice numai dobândirea drepturilor litigioase prin vânzare-cumpărare (Les juges. de fapt. încât legea îi refuză dreptul de a cumpăra acel drept (chiar dacă litigios). De pildă. cheltuielile de vânzare şi dobânda pentru preţ şi pentru cheltuielile de vânzare calculată de la data când preţul şi cheltuielile au fost plătite. procurorilor. probabil. nu există nici o restricţie teritorială. notaires et officiers de justice ne peuvent se porter acquéreurs de droits litigieux. l-a cumpărat la un preţ net inferior valorii dreptului) prin exercitarea funcţiei pe care o ocupă sau prin anumite presiuni pe care le poate exercita datorită situaţiei de care se bucură. iar prin art. încheiate între vii sau mortis causa) sub sancţiunea nulităţii absolute. cel de la care se reclama este eliberat dacă plăteşte cumpărătorului preţul vânzării. codurile francez şi român adoptă o restrângere teritorială (explicabil dacă comparăm suprafaţa teritoriilor în cauză). nici prin interpunere de persoane.stat la baza acestei incapacităţi. de a cumpăra un drept litigios în cel mai sudic punct al ţării. avocats. Astfel. Dreptul debitorului de a se elibera În cazul în care un drept litigios a fost vândut. restrângându-i astfel capacitatea de folosinţă? Este adevărat că această interdicţie se regăseşte şi în alte legislaţii (articolul în cauză fiind. Codul civil instituie o prezumţie generală de „corupţie sau coruptibilitate” a tuturor celor care exercită funcţii ce ţin de sfera juridică. fie este restrânsă sfera actelor juridice prin care aceste categorii de persoane nu pot dobândi drepturi litigioase. sous peine de nullité absolue de la vente. 1783 a codului civil din Québec). o traducere aproximativ exactă a textului art. Considerându-se că anumite persoane ar putea avea o anumită influenţă în soluţionarea unui drept litigios (pe care. Altfel nu ne putem explica interdicţia impusă unui executor judecătoresc provincial. nici o limitare a actelor. 801 soluţionează această problemă prin interdicţia de a dobândi drepturi litigioase sub sancţiunea nulităţii absolute. precum că sancţiunea o reprezintă nulitatea absolută a vânzării. sub imperiul prezentului cod. legiuitorul le interzice achiziţionarea de drepturi litigioase.) În codul nostru. Teoretic. Să fie atât de mare influenţa acelui executor şi pericolul de a face presiuni asupra magistraţilor. din cel mai îndepărtat punct nordic al ţării. din textul art. categoriile profesionale vizate nu vor putea dobândi drepturi litigioase sub nici o formă (acte juridice oneroase sau gratuite. însă.

iar recent. mult mai complexe şi mai complicate. 1999). care conferă debitorului unui drept litigios. Acest drept al debitorului cedat intră în conflict cu unele principii de drept: principiul libertăţii contractuale.2002. Retractul litigios este un drept potestativ clasic (a se vedea comentariul articolului 565 şi St. practic fără modificări (fiind. nu poate fi exercitat dreptul dacă există o hotărâre judecătorească prin care se confirmă dreptul litigios sau dacă acest drept a fost stabilit şi litigiul este pregătit pentru a fi judecat. în forma în care apare şi în acest cod. în principiu. Prin filiera codului din Québec (art. Dreptul stipulat mai sus nu poate fi exercitat în cazul în care vânzarea este făcută faţă de un creditor pentru a i se plăti ceea ce i se datorează.1125-XV din 13. iar stingerea mai rapidă a unui proces. 802 reprezintă şi el o traducere aproape fidelă a art. 1784 a codului menţionat) această reglementare a ajuns şi în codul civil al Republicii Moldova. fiind grav criticată şi combătută de doctrina franceză (şi nu numai) încă de la începutul secolului XIX. faţă de un coproprietar sau faţă de un moştenitor al bunului care este obiectul dreptului litigios şi nici în relaţiile dintre comercianţi. este o creaţie a Codului Napoleon. Datorită modului în care este reglementat. tradus) şi de alte coduri. 5 Eugeniu Safta – Romano.Iaşi. (a) „Dreptul debitorului de a se elibera”. principiul garantării proprietăţii.06. de cele mai multe ori se afla la originea demarării altor procese. numărându-i preţul vânzării. La potestativite dans les relations contracuelles. pot fi uşor eludate dispoziţiile cu privire la retract. Au fost atacate atât fundamentele ei cât şi modul în care este concepută. Presses Universitaires D’ Aix-Marseille. De asemenea. De asemenea. Editura Graphix . s- a pus în discuţie chiar constituţionalitatea acestei instituţii (Curtea Constituţională a României a respins excepţia de neconstituţionalitate).4 1. (b) Această instituţie a fost controversată încă de la origini. cheltuielile făcute cu vânzarea şi dobânda preţului şi cheltuielilor calculată din momentul vânzării până în momentul invocării retractului.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. în unele legislaţii. a eşuat sub ambele aspecte. 1998 14 . Contracte civile.06.5 Conceput ca un mijloc de descurajare a speculei cu drepturi litigioase şi o modalitate de a termina mai repede (în Codul civil din Québec şi al Republicii Moldova. cunoscut şi sub denumirea mai tehnică de retract litigios. fiind calificat de doctrină ca o formă de expropriere privată. chiar înainte de a se naşte) procesele. vândut de către titularul său. Valory. din care a fost preluat. 82- 86/661 din 22. care este protejat şi favorizat prin 4 Codul Civil al Republicii Moldova nr. s-a remarcat că nici poziţia debitorului. uneori. să se elibereze de cesionar.

(c) Discutând viciile de concepţie. 2. întrucât poate câştiga procesul. pe de o parte procesul. dacă e să ne conducem după titlul articolului. ei se nu vor putea elibera. dacă creditorul vinde dreptul litigios unui creditor de-al său pentru a stinge datoria. magistraţi etc. însă. Aceasta întrucât. 802. iar pe de altă parte achitând numai sumele efectiv plătite de cesionar. care erau procurate de anumite persoane influente (cămătari. valorificate cu succes în justiţie şi realizate la valorile nominale. adicădebitorul este eliberat dacă plăteşte cumpărătorului preţul vânzării etc. Dacă. remarcăm că. (a) Astfel. indiferent că este purtat de cedent sau cesionar.acordarea dreptului de retractare. din culpă sau neglijenţă. Conform alineatului (2). nu valoarea nominală a creanţei. Nici creditorul şi nici titularul unui drept real nu ar putea să se prevaleze de dreptul reglementat de art.) la preţuri derizorii. va avea tot interesul să invoce retractul litigios. Raţiunea acestei excepţii este evidentă. numai dacă dreptul litigios este un drept de creanţă. cesionarul (împotriva 15 . Dacă debitorul a fost diligent şi şi-a preconstituit mijloace de probă nu va avea un prea mare interes în invocarea retractului. avocaţi. alineatul (2) prevede că nici debitorii nu pot exercita acest drept în anumite situaţii. Legiuitorul a dorit să stopeze sau cel puţin să descurajeze comerţul cu drepturi litigioase. din interpretarea excepţiilor enunţate. Întrucât art. Numai „cel de la care se reclamă”. nu are la dispoziţie mijloace juridice solide pentru a câştiga procesul. 802 conferă dreptul de a se libera numaidebitorului. nu este ireproşabilă. deseori având la baza propria sa culpă sau neglijenţă. era firesc să fie exceptate situaţiile în care această intenţie speculativă lipseşte. rezultă că acest apanaj îi aparţine numai subiectului pasiv din cadrul unui drept de creanţă. transferul dreptului litigios având la bază alte resorturi. putem remarca că retractul litigios poate fi exercitat. stingând. Cedarea dreptului litigios unui creditor al cedentului pentru stingerea datoriei nu are nimic speculativ în sine. ci avem suma tuturor celorlalţi participanţi la raporturile juridice cărora le incumbă o obligaţie pasivă generală de a nu face nimic care să aducă atingere dreptului real. şi în cazul înstrăinării unor drepturi reale poate fi invocat retractul litigios. în cazul drepturilor reale nu avem un debitor care să fie obligat direct faţă de titularul dreptului de proprietate sau altui drept real. 802. dacă nu ne aflăm în câmpul de aplicare a excepţiilor amintite. Amânând un pic problema drepturilor reale. Alineatul (1) confirmă excluderea titularilor drepturilor reale de sub incidenţa art. Specula cu drepturi litigioase fiind ţinta legiuitorului.

Pare stranie prezenţa acestei excepţii. întrucât cei trei nu se vor afla simultan antrenaţi într-un raport juridic. serios şi legitim. 802. rezolvare. debitorul nu va mai avea dreptul de a exercita retractul. Atât în textul art. consolidându-şi dreptul şi nu speculează asupra diferenţelor de valori. în realitate. nu are ce căuta printre excepţiile de la aplicarea retractului litigios. Editura Cartier juridic. cu titlu de excepţie. „Moştenitor al bunului” nu ne poate duce cu gândul decât la un moştenitor testamentar. 1784 a Codului din Québec. deoarece cumpărătorul va trebui să fie şi moştenitor la acea vreme. excluzând. titularul unui drept litigios îl vinde unui „moştenitor al bunului care este obiectul dreptului litigios”. totuşi. considerând că şi în cazul lor este posibilă invocarea retractului litigios. (b) În lumina celor discutate la alineatul (1). situaţia devine şi mai ciudată. art. cât şi în textul art. Titularul dreptului litigios îl vinde celui pe care el l-a desemnat legatar cu titlu particular cu privire la bunul în legătura cu care s-a născut anterior litigiul şi decedează pentru a-l transforma pe cumpărător în moştenitor. este într-adevăr stranie. Însă. care a stat la baza art. 1199). numai cazul vânzării făcute unui coproprietar. întrucât legiuitorul a exclus drepturile reale de sub incidenţa acestor texte legale. Să precizăm ipoteza. întrucât unul dintre ei – vânzătorul – va fi mort la data când va fi posibilă invocarea retractului şi implicit incidenţa excepţiei reglementate de art. prezenţa celei de-a doua excepţii s-ar părea că este cam ciudată. Fiind un interes serios şi licit. Un nonsens. coproprietarul cesionar are interesul. însă. a se vedea „Proiectul codului civil”. Legiuitorul discută ipoteza înstrăinării dreptului litigios unui coproprietar al bunului care este obiectul dreptului litigios. aprobat în prima lectură (care a stat la baza acestui cod. 1748 din 19 mai 2000. ceea ce la prima vedere pare o experienţă nereuşită a legiuitorului moldovean. apare textul corect şi logic: „Dreptul 16 . La fel ca şi în cazul înstrăinării dreptului litigios unui creditor. ruptă parcă dintr-un scenariu de film „SF”. adică.căruia este îndreptat efectul retractului litigios) urmăreşte stingerea datoriei cedentului şi nu însuşirea eventualei diferenţe între valoarea de achiziţie a dreptului litigios şi valoarea nominală. că exagerăm) că nu este decât o banală „eroare de redactare sau de tipar”. în forma în care apare în cod. 2002. Atunci. pentru ca apoi să-şi revizuiască poziţia. totuşi. de a dobândi întreaga proprietate asupra bunului. înclinăm să credem (realizând. un legatar cu titlu particular. 802. (c) Cea de-a treia excepţie. Problema nu pare a avea. Unica raţiune de a fi a acestei excepţii există numai în situaţia în care un coproprietar al dreptului litigios îl vinde altui coproprietar al aceluiaşi drept litigios. care chiar dacă ar fi cu putinţă de realizat. 1199 al Proiectului de Cod civil cu număr de intrare nr.

Aceasta întrucât.. Într-adevăr. firesc.. Întrucât nu vedem ce motive ar fi putut avea legiuitorul să modifice textul de mai sus pentru a obţine „Dreptul stipulat la alineatul (1) nu poate fi exercitat în cazul în care vânzarea este făcută. faţă de un coproprietar sau faţă de un moştenitor al bunului care este obiectul dreptului litigios”. chiar dacă litigios. „De asemenea. „. fiind în posesia bunului. posesorul achiziţionează dreptul de proprietate. chiar dacă nu este chiar explicită. Lucru. (e) Dacă în raporturile juridice de drept civil retractul nu poate fi invocat numai în cazul incidenţei celor trei excepţii. iar. (f) În continuare. iar premisa invocării retractului litigios constă tocmai în existenţa unei cesiuni a unui drept care este litigios. nu poate fi exercitat dreptul dacă există o hotărâre judecătorească prin care se confirmă dreptul litigios”. urmărind consolidarea poziţiei sale nu specula. S. Această excepţie este. de data aceasta intenţionată. În acest caz.. dar nefiind proprietar. legiuitorul instituie nişte limite procedurale pentru invocarea retractului litigios.. a fost înlăturată o excepţie unanim recunoscută de toate legislaţiile care conţin reglementări cu privire la retractul litigios – vânzarea făcută între comoştenitori -.. (g) Ultima teză.. remarcăm prezenţa şi în acest caz a aceleiaşi raţiuni care a stat la baza celorlalte excepţii. dar complet nejustificată ar fi omisiunea exceptării cazului în care vânzarea este făcută unui posesor al bunului care este obiectul dreptului litigios. întrucât o dată cu rezolvarea litigiului dreptul încetează să mai fie litigios.stipulat la alineatul (1) nu poate fi exercitat în cazul în care vânzarea este făcută. Imposibilitatea invocării retractului litigios în raporturile juridice comerciale rezidă tocmai în faptul că toate raporturile comerciale au la bază această idee de speculaţie asupra valorilor.) şi litigiul este pregătit pentru a fi judecat” continuă ideea precedentă. achiziţionarea dreptului în vederea satisfacerii unui interes serios şi legitim.. pe de altă parte. faţă de uncomoştenitor sau coproprietar al bunului care este obiectul dreptului litigios”.dacă acest drept a fost stabilit (s. Explicaţia este simplă dacă privim prin prisma raţiunilor care au stat la originea acestei instituţii. am considerat acest rezultat produsul unei erori. de asemenea. avută în vedere de către ceilalţi legiuitori care au reglementat retractul litigios..n. dar care trebuie neapărat să fie corectată. (d) O altă „improvizare” importantă. Dreptul este considerat litigios 17 .G. De aceea ar fi fost iraţional să persecuţi specula tocmai „la ea acasă”. nu în vederea speculării ei. prescriind obligativitatea invocării lui până la rezolvarea litigiului. pe de o parte. de altfel. în raporturile juridice comerciale imposibilitatea invocării retractului litigios este regula care nu comportă nici o excepţie. în lista excepţiilor s-a strecurat o situaţie „străină” care trebuie înlăturată.

însă. 18 . acest drept este destul de efemer şi iluzoriu. adică fie existenţa sa fie întinderea. Este suficient să simuleze încheierea unui alt contract. doresc să menţionez că în practică. 802 o aplicabilitate la fel de redusă. chiar dacă procesul prin care se cere executarea silită a dreptului încălcat este pregătit pentru a fi judecat sau chiar pendinte. De altfel. cum ar fi o donaţie. Litigiul care este pregătit pentru a fi judecat pare a fi cel în legătură cu executarea silită a dreptului. în România. de aproximativ 150 de ani de existenţă a acestei instituţii nu se cunosc decât foarte puţine cazuri în care s-a invocat retractul litigios în faţa instanţei. întrucât cedentul şi cesionarul dreptului litigios au o multitudine de mijloace cu care pot anihila dreptul de retractare a debitorului. indicând valoarea nominală a dreptului sau chiar mai mare pentru a face aplicarea retractului puţin probabilă. Anticipăm şi pentru art. dispar raţiunile pentru care a fost instituit retractul litigios. Odată clarificat. Sau pot simula preţul cesiunii. (h) În final. fondul dreptului. plasând astfel vânzarea dreptului litigios la adăpostul excepţiei reglementată de alineatul (2). Fie cesionarul va deveni creditorul cedentului. clarificându-se problemele legate de existenţa dreptului cât şi de întinderea lui. un schimb.în măsura în care este contestat fondul lui. Această ultimă ipoteză vizează tocmai situaţia când dreptul este stabilit. în ochii legiuitorului acest drept nu mai este litigios. chiar trecând peste imperfecţiunile reglementării. ca retractul să nu mai poată fi aplicat.

Legislația Română În legislația României dreptul litigios este cel ce formeaza obiectul unei contestatii judiciare. Bucureşti. neavand importanta care este natura dreptului litigios. 1997. in sensul exercitarii dreptului manifestare exprimata in fata instantei sau pe cale extrajudiciara printr-o notificare facuta cumparatorului dreptului litigios .transmiterea dreptului litigios s-a facut de catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios Retractul litigios nu produce efecte intre vanzatorul si cumparatorul dreptului litigios. in continuare. retractul litigios a dispărut în mod practic din codurile civile.Retractul litigios în legislația altor state. în frunte cu Lorent. Codul civil al cantonului elveţian din Vaud (art. Codul civil cilian (art.dreptul transmis sa fie litigios. În secolul al XIX-lea retractul litigios a fost reglementat în Codul civil francez (art. din cauza durelor critici ale doctrinei franceze. 1725-1726). 1546-1548). Contracte speciale. în secolul XX. Codul civil italian de la 1865 (art.sa se plateasca pretul dobanzii aferente si cheltuielile vanzarii de catre titularul dreptului Dreptul de retract litigios nu poate fi exercitat cand: . 786-787). În schimb. de vanzarea de drepturi litigioase pe care au inchiriat-o (retractul litigios nu atrage nulitatea de drepturi litigioase care il precede). Codul civil argentinian (art. 1521-1525). 19 .sa aiba loc o vanzare a dreptului litigios . Codul civil spaniol (art. Numai Codul civil german a refuzat să reglementeze retractul litigios. 1544). Pentru exercitarea dreptului de retract litigios trebuie indeplinite mai multe conditii:6 . Editura Lumina Lex. Aceasta vanzare prezinta un caracter aleatoriu caci exista sansa de pierdere sau castig. 1454-1455). din acest motiv pretul vanzarii este relativ scazut. 1911-1914). 1199- 1200). Nu îl mai 6 Dan Chirică. Drept civil. Codul civil uruguaian (art.vanzarea s-a facut de catre un comostenitor sau coproprietar al dreptului exercitat .sa existe manifestarea de vointa a titularului dreptului de retract litigios. adica sa formeze obiectul unui proces neterminat . Codul civil portughez de la 1867 (art. 1543. Vînzarea dreptului litigios . acestia fiind tinuti. 3 ASPECTUL COMPARATIV AL VINZĂRII DREPTULUI LITIGIOS ÎN ALTE LEGISLAȚII Vanzarea de drepturi litigioase si retractul litigios. 1705-1706). 1446.transmiterea dreptului litigios s-a facut unui creditor pentru plata creantei . Codul civil sard (art.

20 . care se justifica în timpurile vechi prin ideea de coproprietate familială şi de conservare a bunurilor în aceleaşi mâini. fie direct. 1535 şi 1536 din Codul civil spaniol. întemeiat pe motive false. Dimitrie Alecsandresco apreciază ca inspirată iniţiativa legiuitorului român de la 1865 de a nu reglementa această insituţie considerată exotică şi de alte timpuri. 732 Codul civil reglementează . Astfel. socotite de la data la care cesionarul i-a cerut plata) şi cel egiptean de la 1948. 579 din Codul civil portughez menţine prohibiţia de cedare a creditului litigios ad potentiorem. Codul civil italian. Excepţie face Codul civil filipinez din 1949 (art. fie prin persoane interpuse. fără alte modificări decât aceea că retractul litigios se va putea exercita în termen de 30 de zile în timpul ce art. Imitând pe legiuitorul italian şi pe cel neerlandez de la acea vreme. restituind-i preţul cesiunii. chiar rudă cu defunctul. În lipsa notificării.. Unele sisteme de drept cunosc şi retractul litigios în materie succesorală. el este un drept arbitrar. 1502 Cod civil. în termen de o lună de la data la care a luat cunoştinţă. coerezii au dreptul să răscumpere cota de la cumpărător sau de la oricare succesor sau având cauză. dar care nu este moştenitorul acestuia. trebuie să notifice celorlalţi această dorinţă şi preţul. toţi erezii sau oricare dintre ei vor putea să se subroge în locul cumpărătorului. În doctrina franceză veche s-a apreciat că retractul succesoral este violarea cea mai brutală a dreptului de proprietate şi a libertăţii convenţiilor. poate fi înlăturată de la partaj. 1067 Codul civil spaniol. dacă unul dintre erezi vinde la un străin dreptul său moştenit. art.dreptul de preempţiune”. cheltuielile şi să plătească orice altă cheltuială legitimă făcută pentru vânzare. înainte de partaj. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. şi căreia un erede i-a cedat dreptul să la succesiune. în art. 1535 alin. 1634-1635 care practic sunt o traducere a art. 841 Cod civil belgian care prevăd că orice persoană . 1699 şi 1700 C. vânzătorul care exercită dreptul de răscumpărare trebuie să plătească cumpărătorului preţul. civ belgian şi francez. legiuitorul român a eliminat retractul succesoral prevăzut de art. astăzi nemaifiind potrivită cu cerinţele economice ale timpurilor moderne. dacă un coerede vrea să vândă partea sa. reîntorcându-i acestuia preţul de cumpărare. fie de către toţi coerezii. 3 din Codul spaniol prevede că retractul se poate exercita în termen de 9 zile.găsim în Codul italian din 1942 şi nici în Codul portughez de la 1966. precizând că. fie de către unul singur. reproducând dispoziţiile din vechiul Cod care interzicea cumpărarea de bunuri ori drepturi litigioase anumitor persoane determinate. Potrivit art. potrivit art. Mecanismul este comparabil cu retractul litigios prevăzut de art. În schimb. 841 Codul civil francez.

nu se poate plânge de lipsa beneficiilor pe care i le ridică retractul litigios. cesionarul fiind eliminat ca și cum n-ar fi existat niciodată. obligaţia sa. În contra acestui argument și în susținerea retractului putem argumenta cu faptul că acela care. . spre a se îmbogăți își face adesea un titlu cu scandalul ce are să provoace. 21 . Retractul reprezintă în fapt o uzurpare a principiului forţei obligatorii a contractelor. printr-o cesiune de creanţă cu titlu oneros – poate să stingă litigiul şi. fapt care este inechitabil şi crează situaţii complicate în cazul în care cesionarul a constituit garanţii reale asupra bunului sau poate chiar a cesionat la rândul său dreptul. procurorii şi executorii judecătoreşti nu pot dobîndi drepturi litigioase sub sancţiunea nulităţii absolute. notarii. Dacă retractul litigios este un drept real. este incert. cel de la care se reclamă este eliberat dacă plăteşte cumpărătorului preţul vînzării. de la data plăţii cesiunii. împreună cu cheltuielile cumpărării şi cu dobânzile aferente. Deasemenea pot menționa și faptul că în cazul în care un drept litigios a fost vîndut. cheltuielile de vînzare şi dobînda pentru preţ şi pentru cheltuielile de vînzare calculată de la data cînd preţul şi cheltuielile au fost plătite. avocaţii.Concluzie : În concluzie pot să menționez faptul că u n drept este litigios în cazul în care : . oferind cesionarului – noul său creditor – suma cu care el a plătit efectiv cedentului creanţa respectivă. O alta particularitate în cadrul vînzării dreptului litigios se istinge prin faptul că judecătorii. Retract litigios la rîndul lui reprezintă o manifestare unilaterală de voinţă prin care debitorul unui drept litigios – care a fost transmis de către creditor unei alte persoane. în cazul în care a fost intentată o acţiune ori se poate prezuma că acţiunea va fi necesară. contestat sau contestabil de debitor . totodată. toate drepturile reale constituite de cesionar dispar în baza rezoluțiunii contractului.

1308-XIII din 25. nr.1998. 44-46/318 din 21.2003. 1 din 12.05.02. 3. 2. Legea Republicii Moldova privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. Legea RM nr.1217-XIII din 25.92. 459-XII din 22. Legea RM nr.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Luca. 982 din 26.08.06.1996. 845-XII cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi din 03. 9.1. 13.01.1997.09. M.06. 1992.99 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. Bibliografie : Acte normative: 1. Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 nr. 6. Legea RM cu privire la arenda din 14. 2. Drept civil.06. Drept civil. 5. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1125-XV din 13. Codul Civil al Republicii Moldova nr.09. 1994.1543-XIII din 25. 10. A.06. 7.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Contracte civile.1994. Iaşi.1997. 8. A. 57- 58/515 din 04. 1153 din 11. 75-76 din 21. 11.92. Monografii: 1. 12..1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.02. 59-60/518 din 11. 111-115 din 12.01. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 35-37/268 din 11.05.09.2003. 3-4-5-6 din 30. 246 din 03.1996. Monitorul Oficial nr. 82-86/661 din 22.07.06.06. Noţiuni generale despre obligaţii.10. 1994.1991. Iaşi.11.2002.1996. 61/520 din 16. 225-XV din 30.01. Luca. Legea cu privire la notariat nr. 4.1991 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.04.05. Monitor.1997. Legea cadastrului bunurilor imobile nr. M. 22 . 731-XIII cu privirea la leasing din 15.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Legea cu privire la proprietate nr. Regulamentului cu privire la atribuirea terenurilor.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

Editura Lumina Lex. Dumitru Macovei. Radu I. Andrei Bloşenco. 14. P. p. Teofil Pop. 16. Contract de vînzare-cumpărare Teorie şi practică. Legislaţia. 20. Bucureşti. All. Comentariu Codului civil al RM. 11. 1996. M. Braşov. Negocierea şi derularea contractelor economice.drepturile reale. L. 12. Truşcă. 2004. Motică. Drept civil. Chişinău: Academia „Ştefan cel Mare” a MAI Republica Moldova. proprietate privată. Note de curs. Iaşi. Bucureşti. Contracte civile. Editura Graphix . Principii. 24. Teacă. 2004. Drept civil. Contract de vînzare internaţională. Stănciulescu. Dumitru Macovei. Editura Beck Bucureşti. 1997. Drept civil. I. Chişinău. 5. 18. 17. Gh.II. Francisc Deak. Drepturile reale. Editura Lumina Lex. 2002. Lidia Macovei. Obligaţiile.Edit. Drept civil. Edit. 15. 1998. Bucureşti.41-42.. Comentariul Codului Civil al RM vol. Bucureşti. Dan Chirică. 8.Iaşi. Contractele. Trofimov. Contracte speciale. 1997. Florin Moţiu.150 19. 21. Nicolae Roşca „Dreptul civil”. Chişinău. Contractul de vînzare-cumpărare. O. p. Eugeniu Safta – Romano. Drept civil Contracte. Contracte. 13. 10.11. Raul Petrescu. Botea. Stoica. 1997. Stelian Stancu. 1999. Teoria contractelor. Bucureşti 1998. Chişînău. Ţiglea. Paul Marcel Cosmovici. Chişinău. Bucureşti. Editura Axa. Ghid practice cu privire la tranzacţiile cu terenurile agricole. 2006. Camelia Toader. 22. Uţică. Magistru Florin Moţiu. Contracte civile. Editura ASE. Radu I. 3. 7. Principalele contra te de drept civil. 1999. Sinteză teoretică şi practică judiciară. Chişinău. Contracte speciale. A. 1998. Tratat de drept civil. 6. Drept civil romîn Teoria generală. D. Editura Cantes. Lumina Lex. 1999. Bucureşti.Lupescu. 2000. Editura Lumina Lex. 23. Florin Moţiu. Edit. Editura Lumina Lex. V. Radu I Motică.Motica. Partea specială. Curs pentru pregătirea examenului de licenţă. Editura Actami. 2001. Camelia Toader. 25. Oscar Pint. 2003. Cartdidact. 1993. 4. Lumina Lex. Teoria şi practica judiciară. 23 . TipografiaCentrală. Iaşi. N. 1997. 9. Drept civil. Edit. Bucureşti. Puşcaş. vol. Toma.I. Drept civil. 1998. Manual de contracte civile speciale. 1999. Drept civil. Edit. Evicţiunea în contracte civile. p. 1996. Lumina Lex. Bucureşti. Bucureşti.

2001. 549 p. 1980. 1998. Dicționare: 27. Toadere Toma. 28. Iaşi.wikipedia. Dicționar de drept Civil. Surse internet : 29. www. București.md 24 . Drept civil Contracte.26. Editura Litera. Editura științifică și enciclopedică. Editura Fondaţiei Chemare. www. 30.justice. Dicționar juridic. Chișinău..org/wiki/mostenire .ro.