You are on page 1of 12

ANEXE

ANEXA A

CHESTIONAR CADRE DIDACTICE

CHESTIONAR REFERITOR LA ROLUL FOLCLORULUI COPIILOR ÎN
CADRUL JOCULUI DIDACTIC

Stimate cadru didactic, vă invităm să participaţi la un studiu, referitor la rolul folclorului
copiilor în cadrul jocurilor didactice . Prin acest studiu, dorim să aflăm părerea dumneavoastră
privind utilizarea acestor metode în învăţământul preşcolar din cadrul unităţii noastre
Apelăm la sinceritatea dvs şi vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt
confidenţiale.

DATE PERSONALE
Sexul dvs.: M F
Vârsta dvs.:……..ani
Funcţia ocupată în această şcoală:……………….
Vechime în această şcoală:……………..
Vechime în învăţământ:…..ani
Grad didactic:…..

1. În cadrul activităţilor de învăţare, utilizaţi jocul didactic ?
□ frecvent
□ uneori
□ deloc.
2.Care sunt elementele perturbatoare la utilizarea folclorului copiilor în cadrul jocului
didactic?
□ zgomot
□ agitaţia copiilor
□ temperamental copiilor

Care sunt elementele care ajută la o bună desfăşurare a jocului didactic. în desfășurarea jocului didactic? □ da □ nu 4.□ sarcini numeroase 3.Credeți că trebuie să existe o delimitare între cele două medii. Considerați că jocul didactic este o metodă activ-participativă? □ da □ nu □ uneori . ? □ folclorul copiilor □ jucării noi □ recompensele □ respectarea regulilor 5. rural și urban.

populare şi să le utilizeze în contexte noi.  Să poată crea cu ajutorul adultului structuri verbale simple( rime. ghicitori. cu ajutorul fraţilor. partenerilor de joacă. versuri ).  Să redea prin muzică şi gestică conţinutul textelor. prin „şcoala jocului”. etc. receptare şi interpretare a folclorului pentru copii.  Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin muzică.dezvoltarea capacităţii de exprimare orală. părinţilor.  Să înveţe şi să reproducă cât mai expresiv aceste texte. OBIECTIV TRANSDISCIPLINAR : . s-a transmis din generaţie în generaţie . OBIECTIVE CADRU :  Dezvoltarea capacităţii de audiere. oral şi practic. prin simplul contact dintre copii. LISTĂ DE TEMATICĂ ORIENTATIVĂ SUGESTII DE CONŢINUTUR DESFĂŞURARE I .  Să realizeze compoziţii artistico-plastice libere. a capacităţii de exprimare ritmico- melodică şi de realizare a unor compoziţii prin mijloace de expresie plastică.  Să asculte şi să reacţioneze adecvat la diferite tipuri de texte . forme de expresie plastică.  Să asimileze cuvinte şi expresii literare. sugerate de mesajul textelor. folclorul copiilor se împleteşte la tot pasul cu viaţa acestora.  Să poată transforma într-o scurtă povestire mesajul unui text audiat. Din leagăn până la adolescenţă. ANEXA B PROIECT DE ACTIVITATE Folclorul copiilor .  Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic. constituie un gen care-i însoţeşte în toate manifestările specifice copilăriei. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ : copiii vor fi capabili :  Să se familiarizeze cu texte din folclorul copiilor. şcolii. lexical şi sintactic. mişcare.

cei din echipa a Cu un mai. Variantă Du-te ploaie călătoare * Copiii se plimbă în cerc. mimează udarea florilor în timp ce Unde am o floare cântă versurile. *copiii găsesc diminutive pentru cuvintele: plină. „Lună nouă” – pentru belşug * copiii audiază şi memorează Lună. Şi e îngrijită . La vară bucate! *pe un fond muzical lent. ale vocii. oraşe. cu un pai. 1. copiii aranjează o Căldăruşă plină „grădină” cu flori conf. adresează unor păduri. Taie pâinea-n două * îl reproduc cu intensităţi diferite Şi dă-ne şi nnouă. de ei şi Haidem în grădină. *îşi imaginează apariţia curcubeului Cărămidă nouă. ape. cu un mai intensităţi diferite. 3. floare. doua. braţelor în sus.. Cu sabia lui Mihai! pentru a determina oprirea ploii. copiii imită răsăritul lunii. deplasarea ei pe Cântece cer şi recită versurile. Cărămidă rea Dă Doamne să stea! . grădină. în paralel cu ridicarea Ţie jumătate. ţinându- Că te prinde sfântul soare. case. (descântece) pe *copiii povestesc ce „vede” luna în care copii le plimbarea ei pe cer. imită „ploaia” Că te-ajunge soarele prin lovirea ritmică a podelei cu Şi-ţi taie picioarele! vârful degetelor. fenomene etc. „Căldăruşă plină”. grădiniţe. se de mâini în jurul globului Şi îţi ia picioarele pământesc şi recită versurile cu Cu un pai.pentru alungarea ploii *copiii grupaţi în două echipe : cei Treci ploaie călătoare din prima echipă. mare.. după ploaie şi o exprimă plastic . Cu sabia lui Mihai! Plină de coji de mălai.Treci ploaie”. invocând o Nouă sănătate rugăciune. lună nouă textul. pentru *după audierea şi memorarea belşug versurilor. Ce-o să crească mare *fiecare copil descrie floarea Dacă e stropită preferată şi apoi o desenează. recită cu hotărâre descântecul. 2. spitale. în sate. Dă doamne să plouă! prin desen sau pictură.

2. Melcul strigă-n gura mare. pâş. soare. sugerând mersul „pâş-pâş”. rice îşi deschide porţile. *cărăbuşii fac în ciudă melcului. pâş sacadat spre centrul cercului Întâlneşte-un cărăbuş. drum. închisoare). se reia . codobelc cuvintele „codobelc” (însuşire dată Scoate coarne boureşti de copii melcului) şi „bouresc” Şi te du la baltă (coarne ca de bour). supărarea melcului. …încet. apoi merg Şi cum vine pâş. formând Dă-te-ncolo. soare. …ameninţător. pe care copiii le Şi să spele rufele ceilalţi se mişcă în cerc ţinându-se rostesc Să le –ntindă pe nuiele de mâini. Că te iau în coarne-acum! sugerând gestic că nu intenţionează să elibereze drumul. ieşi afară căuşul palmelor flori albastre Să-ţi dau floare de cicoare confecţionate anterior şi rostesc ruga Uite. 4. „ Melcul supărat!” * copiii merg ritmic în cerc. ţinându-se de mâini . * un copil. melc. executând mers de Şi te du la Dunăre voie. cel din micilor Să latre câinii la ele! mijloc se ridică lent. soarele-a ieşit către soare. cu corpurile şi Cu cercei de ghiocei braţele „ascund” soarele (îl ţin în Cu papuci din flori de tei. spirala. Soare.„ Cântece (descântece) pentru * copiii ascultă textul. cântând versurile. recitând versurile rugător. nu-mi sta-n perechi). Fugi de pe colnice C-o să vină soarele *copiii ţin în mâini „sori Să-ţi taie picioarele! ”confecţionaţi de ei şi ameninţă negura să plece. apoi se Şi bea apă caldă. iar ceilalţi . desfăcând spirala. purtând pe cap corniţe şi Cântece Să vină fetiţele o carapace din carton în spate. reproduc Variantă descântecul până când închisoarea Negurice .se explicitează Melc. „Melc. reproduce ritmat. . în mijlocul cercului. ieşi din închisoare Că vin două căprioare * un grup de copiii. realizând Şi bea apă tulbure. … în şoaptă! 1. Şi cicoarea a-nflorit! mimând bucuria . Şi te suie pe buştean Şi mănâncă leuştean. la răsăritul Variantă soarelui. codobelc” * se audiază textul. sugerând prin expresia feţei O furnică l-a pişcat. sugerând vietăţi ieşirea din căsuţă. Vine melcul supărat. apoi îl învaţă soare” repetându-l astfel: ei ţin ascunse în Soare.Nu te mai prăji la soare se întorc faţă în faţă. *dialog gestic melc-cărăbuş ( copiii . apoi ridică florile . stă (descântece) Să-ţi vadă corniţele ghemuit. melc.

ariciului. * copiii redau recitativul. . pictură). apoi Mămăruţă – Ruţă / Suie-mă-n individual. . încercând să-l atingă.reproduc recitativul. apoi trec la Măi arici pogonici. căruţă. pentru a-i dovedi bunele lor intenţii.dacă ariciul „nu se hotărăşte”. îl repetă în Măi arici. . grup şi individual. arici. „dramatizarea”lui : Mergi la moară / De te-nsoară .copiii exprim plastic(desen. mărita! 4. apoi cu Variantă mămăruţa pe palmă aleargă spre o Mămăruţă-Ruţă / Fetiţă pestriţă ţintă imaginară şi descriu Încotro ai zbura / Acolo m-oi „călătoria”. arici. . . pentru a-l Cu mărgele viorele! determina pe arici să se desfacă din ghem. cu voce obişnuită. în gând.. jurul lui. copiii se apropie de el”murmurând” versurile .Mămăruţă-Ruţă” –pentru zbor confecţionate de ei şi – în grup. discuţia cu ariciul. în Şi cercei de nouă lei. Cu cercei de brebenei apoi în şoaptă. *copiii ţin pe palmă mămăruţe 3. Cu papuci din coji de nuci. reproducând versurile ca pe Cu mărgele de surcele un descântec . „Cântecul ariciului” * copiii ascultă textul.ceilalţi se deplasează în cerc. Şi mă du la vale /pe mine călare.un copil interpretează rolul Şi ia fata lui Cicoară.

restul copiilor sunt povestitori care Vulpea pe cocoş /A. apoi se repetă . lup (care vor moşule.Un boboc! . sugerând mersul şi zborul berzei. Şi era un câine/şi-a mâncat pe vulpe . drăgălaş. individual. câinele dă ocol curţii.Barză. 6. „Cântecul cocoşului” * copiii sunt familiarizaţi cu textul. . execută exerciţii de euritmie. ce mai cocoş! personajul). vulpe. „Barza” * se prezintă fiecare variantă de text . este reprodus pentru asimilare. permiţând personajelor „prin gesturi ” să-şi joace rolul : moşul joacă. pe o melodie lentă. copiii se grupează în Variantă jurul literelor . aproape de teritoriul lui şi-l prinde. moş.copiii spun ce ar mai putea avea .5. Câinele pe vulpe/ Vulpea pe cocoş.Vino la noi după uşă! . cocoş. prinzând-o.Barză. prin Spune-mi mie ce-ai în cioc ? variante cât mai atractive: Un boboc! . precizându-i astfel . barză cu noroc copiilor. ce mai cocoş! / Cum cânta la este fixat prin dramatizarea lui. „Iepuraş drăgălaş” Iepuraş. cocoşul cântă. iar ceilalţi. . ce mai cocoş! recită versurile în grupuri sau Şi era un lup /Şi-a mâncat pe câine.3 copiii sunt berze şi dialoghează Variantă pe rând folosind cele trei variante de . …se face o pauză.după ce se recită versurile specifice A. barză ce-ai în cioc? text. pronunţând corect sunetele. „miroase” şi să ia urma vulpii .câte un copil este ales „barză” şi .O căpuşă! hrana. apoi A. şi se întrec să găsească Ce-ai în cioc? cuvinte care încep cu aceste sunete. vulpea se furişează şi prinde cocoşul.la răspunsul berzei”un şarpe” şi-o Dă-mi-o mie să mă joc! „lipitoare”. . lupul sesizează câinele depărtat de casă . ce-ai în gheare? dialoghează cu restul copiilor. barză „Ş” şi „L”.câţiva copiii recită versurile cât mai expresiv. Moş! . .se aleg copii pentru rolurile de Ia cântă cocoşule!/Săi şi joacă . O chită de busuioc ! . . purta o mască sugestivă sau un Şi era o vulpe /Şi-a mâncat cocoşul simbol în piept sugerând A.Barză. 7. *copiii învaţă cântecul şi-l execută . ce mai cocoş! fiecărui personaj. Şi era un Moş / Şi-avea un cocoş.Dar în gheare.Un şarpe şi-o lipitoare.Dar în guşă? barza în guşă.

ori nu eşti ? să arate cumva unde este inelul. ce versurile sunt bine asimilate. caută inelul.Un te duci? versurile. *întrecere între două grupe de copiii.jocul capătă ritm şi densitate după Hop. se desfăşoară dialog copii – Undea-i fost? iepuraş. repetându-se cât mai variat . În cel codru-ntunecat! * copiii îşi imaginează „imaşul” şi „codru-ntunecat” şi-l redau plastic. cu palmele făcute căuş. Eu te voi ascunde acuş ! *un copil primeşte inelul şi trecând Uite-aci. te-am găsit.Iepuraş drăgălaş textul. A fugit peste imaş. „Iepuraş drăgălaş” * după familiarizarea copiilor cu . recitând a doua parte a versurilor .Fragi şi mure. îl strecoară Binişor eu te-oi piti! „discret” în palmele cuiva . . care Ţine bine pumnul strâns. Jocuri de grup 2. . 1. speriat Codău în direcţii greşite.Cum te cheamă? * se exprimă prin limbaj artistico – . acolo sus. Într-o tufă s-a ascuns. „ Podul de piatră” *se învaţă versurile şi melodia.La oraş. Marinuş.În pădure! * copiii denumesc şi alte .… îţi spun poveşti! .Ce mănânci? componente din hrana iepuraşului. Dacă ieşi. copaci din „codrul întunecat” şi L-a stârnit din cuibul său. te-am ascuns.În culcuş. în Ineluş – cerceluş cerc . prin „promisiuni” Eu te voi găsi acuş ! încearcă să-l determine pe deţinător Eşti aici.Unde dormi? le-ar putea purta iepuraşul… . pentru diferite tipuri de iepuraşi Şi s-a dus. şerpuit). pe lângă toţi copiii. constituie perechile. Ineluş – cerceluş.Marinuş! plastic întâlnirea dintre copii şi iepuraş. . trimiţându-l pe Şi-a plecat. de copii. o echipă de iepuraşi – una . * se caută şi alte nume hazlii pe care . * desemnează alt copil. 3. ba… aici. Podul de piatră / S-a dărâmat *se stabilesc criterii după care se C-a venit apa şi l-a luat . * copiii cu braţele ridicate sugerează Dar Codău. „Ineluş – cerceluş” *copiii stau în şezut pe covor. hop. care construieşte mai repede podul. Hop. Altul mai trainic / Şi mai frumos ! *se derulează „dărâmarea” şi „reclădirea”. Vom face altul / Pe mal în jos *se face podul. Uite-aicea ai sclipit! . jucării. stabilindu-se trasee variate( liniar. câine rău. ascund iepuraşul. hop.

Vai de mine şi de mine deschidă odăile cu hrană). ale educatoarei. Ne jucăm cu părul / Sugem biberonul Stăm ca mexicanii / Facem ca motanii. celălalt copilul şi poartă . mai vioi apoi. copilul din fiecare . recitative în Şi s-a dus la farmacie *deoarece fac apel la foarte multă perechi şi Să cumpere alifie. se 2. . * „ursul”. poartă dialogul.jocul continuă . . nu ai arnici! recitând sacadat ultimele două versuri. apoi schimbă . înălţime. cerându-i cheile( să . 4. mişcări coordonate – jocuri Alifie n-a găsit / Şi pe uşă a este necesară o familiarizare atentă numărătoare ieşit! cu textul. fiind ariciul. prin care-l Sunt la mama-Bucureşti păcăleşte şi nu-i dă cheile. Floare de nu mă uita / Stai pe loc şi nu mişca ! * Jocurile – recitative de grup. sau câte o Jocuri .Dă-mi fetiţ-o cheile. unul . supărat că ariciul Că te pierzi printre urzici! nu-l ia în pădure. 1.Tu copile stai aici. .Muşuroiul de furnici. doi .Unde te duci măi arici? grupa aricilor şi grupa copiilor şi . Degeţele mititele / Ne jucăm cu ele. întâlnirea copil-arici. Cheile nu sunt la mine! * fetiţa recită versurile.Rici – Rici. Ace ai. Cu un dinte ruginit. * se poate reprezenta prin desen. Moş Andrei s-a dus la piaţă *se desfăşoară frontal. ritm. dialogul în versuri. plimbă prin faţa lor şi se opreşte în Să deschid odăile. pereche aleargă în jurul acestuia. Şi-a căzut cu nasu-n gheaţă pereche evoluează în faţa echipelor.Ce să cauţi tu arici ? rolurile. gestică. rapid şi . 5. La palatele domneşti! * alt băiat este urs şi …. faţa unei fetiţe . se . „ Unde te duci măi arici” * copiii se împart în două grupe: .Vreau să vin şi eu arici. constituite Baba la bordei! după criterii diferite : preferinţe ale Curăţă ardei copiilor. pictură. * copiii se aranjează în perechi. „ Vine ursul necăjit” * copiii stau în cerc şi reproduc Vine ursul necăjit textul ritmic. treiUn organizează în perechi. o reproducere în ritm lent Negustorul a strigat: la început.Vrei bomboane? sacadat după stăpânirea textului . sugestii Pentru Moş Andrei.În pădurea de urzici. măi arici. etc . prietenii. slăbit după hibernare.

Bucureşti oraş frumos Te duci cu trenul.8. Şi găina fără creastă . O duci în casă Şi-o pui pe masă. Alin şi Alina şi bună dispoziţie.4.3.7. Mănâncă o prăjitură! 5. O iei în mână şi o miroşi.Vrei halva ? .Nu mi-e foame! .2. * aceste jocuri se folosesc de regulă Şi-apoi jocul isprăvesc! la stabilirea echipelor şi contribuie la crearea atmosferei de competiţie 4. Nea Alecu. da! 3. stângu’ - dreptu’ Faţă –faţă. spate – spate.6. Masa este puţin şuie Şi-i bătută-n 10 cuie! 1. unul singur.5. nea Alecu Tunde oaia şi berbecul Şi berbecu-i furios Dă cu coarnele-n cocoş. 2000 de secole Fără întrerupere. . La fiecare stop Bea câte-un sirop! În fiecare seară. Vii pe jos.9. * jocurile numărătoare. Sparge oul la fereastră. desemnează cu …………………………… ultimul cuvânt pe cel care trebuie să Bate palma – palma dreaptă iasă din joc şi se repetă până rămâne Şi piciorul mi-l lovesc. Se plimbă cu maşina. bazate pe Toată ziua n-a mâncat! bătăi din palme. Găseşti o floare mirositoare. Suntem două prietene. Bate palma – palma stângă. Şi cocoşul fără vină Rupe creasta la găină. Nea Alecu supărat.10! 6.Asta . Mănâncă –o banană! La orice cotitură. Nimeni nu ne mai desparte! . Stângu’ – dreptu’.

măi bondoc Stai pe loc! 8. boc. dorobanţ! Cioc. Câte unu. Ieşi Gheorghiţă la portiţă Că te-aşteptă o fetiţă Să plecaţi la grădiniţă. Ieşi afară dintre noi ! 10. cranţ. În mijlocul satului. portocala. afară! 12. Cioc – boc. Ala – bala. La poarta căminului. Cu tichie de frânghie. Cioc – boc. Cu racheta dorului. Cranţ. fecior de domn.7. Ieşi fetiţă la portiţă. doi. Huţa – huţa . Că te-aşteaptă Talion. / Spală vase ! Şapte. câte două. Într-un copăcel Stă un gândăcel Şi numără : unu. Şi numără ouăle. Cu caii-mpăratului Cu biciul cumnatului. Şade barza pe cuibar. Talion . patru / Hai la teatru ! Cinci. Ieşi berbece ! 11. şase. Cu căruţa Radului. zece / Un pahar cu apă rece! Şi-o cafea amară/ Ieşi pe uşă . câte opt. câte zece. Câte trei. Câte nouă. treci la loc! 9. Cu pană de ciocârlie. Stai pe loc! Cu maşina Radului. măi bondoc. opt / Porumb copt ! Nouă. Una două / Stai că plouă! Trei.

Şase saşi în şase saci şi crearea unei atmosfere de bună Şase struţi printre copaci! dispoziţie. Un moş cu un coş. Sângeroi roi. S-a suit capra pe piatră Şi-a crăpat în patru. dar sunt mai amuzante.4. Moşul cu coşul. E pestriţă * forme fără sens sau versuri prepeliţa pestriţă. Cu căruţa Pân’ la mama Măriuţa.cu 12 pui de prepeliţă pestriţă. cu toţii hai! Pân’ la badea Neculai. Şade mâţa pe perete Şi mănânc’un castravete! 7. Şi apoi. De s-ar sparge capul caprei Ca şi piatra-n patru! 5. Sângerică rică. sâsâie zglobiu! 4. 3. 1. Coşul cu cocoşul! 6.2. Zeamă de pisoi! . aceste exerciţii sunt pestriţi puii prepeliţei pestriţe decât îndrăgite de copiii şi se pot organiza prepeliţa pestriţă! la începutul activităţilor pentru Frământări de exersarea aparatului fono-articulator limbă 2. Zeamă de pisică. Am o prepeliţă pestriţă. Stai! 1. În coş – un cocoş.3. Şarpele saşiu. Măi băiete cucuiete.