Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Specializarea: MARKETING Anul III-zi

-Proiect Marketing în Turism-

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

Nume, Prenume Student: Bosoi Alina Botirla Crina

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

2010

CUPRINS

1. 1.1. 1.2.

Evaluarea

situaţiei

curente

a

destinaţiei de a destinaţiei

turistice....................................................2 Analiza Identificarea elementelor de macromediului diferenţiere marketing..........................................................................6 turistice..............................10 1.3. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism practicate........................16 1.4. 2. Percepţiile Analiza şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia şi a analizată .............................20 identităţii brandului 2.1. destinaţiei turistice beneficiilor oferite.................21 Procesul creării brandului ………………………………………………………………...................22 2.2. Aspecte legate de logo-ul, numele, sloganul şi povestea brandului……......……....23 3. 4. Strategia Evaluarea de promovare a brandului şi valorilor turistice acestuia....................................... 24 performanţei brandului destinaţiei ………………………………..………39

2

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

Brandul Bucovina

1. Evaluarea situaţiei curente a destinaţiei turistice Conceptul de produs turistic apare ca fiind legat atât de oferta agenţiilor de turism cât şi de cea a unor zone turistice, ca de exemplu Bucovina, Maramureşul, Delta. Acestea au devenit adevărate branduri turistice ale României. Asociaţiile regionale de promovare a turismului, centrele de informare turistică şi birourile de promovare turistică ale României, împreună cu factorii de decizie din administraţia publică – în special din ministerul de resort, respectiv – Autoritatea Naţională în Turism – ar trebui să conceapă strategii de concepere, structurare şi promovare a brandurilor turistice reprezentative ale României. În ceea ce priveşte brandul turistic, acesta reprezintă acel element de imagine care identifică produsele sau serviciile turistice ale
3

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

unei zone, generează sentimentul de mândrie al locuitorilor regiunii, recunoaştere şi satisfacţie în rândul consumatorilor. Chiar dacă se investesc sute de mii de dolari în campanii de

comunicare a brandului turistic, consumatorii sunt cei care decid dacă el se ridică la nivelul aşteptărilor, dacă se poate achita de promisiunea pe care o face clientului. Lupta între branduri se dă întotdeauna în mintea şi sufletul omului şi în nici un caz în cadrul calupurilor de publicitate sau în paginile publicaţiilor, care nu sunt decât unelte şi în nici un caz ţeluri ale unui brand adevărat. Brandingul turistic reprezintă procesul de creare şi de întreţinere a unui brand din industria ospitalităţii, totalitatea metodelor prin care o organizaţie sau un produs comunică, simbolizează şi se diferenţiază către audienţele sale. Brandingul turistic constă în identificarea şi/sau crearea apoi exploatarea unor avantaje competitive sustenabile, în cazul nostru fiind vorba de punctele tari ale produsului / zonei turistice Bucovina. Avem de a face cu un proces de dezvoltare al unui produs turistic (din punct de vedere al marketingului), lansarea lui pe piaţa turistică naţională şi internaţională şi mai ales realizarea conexiunii între consumator şi produsul respectiv pe seama calităţilor produsului (sau „unicităţii”lui). Care este situaţia în Bucovina? Aici, de obicei, vizitatorul vede două mănăstiri, apoi se satură şi pleacă mai departe spre alte atracţii turistice (să admire, de exemplu, o poartă maramureşeană). De altfel, aici trebuie să menţionăm, ca

4

Germania. în momentul de faţă. Din păcate. remarcăm faptul că turiştii din ţările vecine vin şi vor veni în 5 . iar din primele cinci ţări de provenienţă a turiştilor (Federaţia Rusă. Dacă avem în vedere faptul că. cererea pentru turismul intern este în scădere şi va urma acest trend până când situaţia economică a populaţiei se va îmbunătăţi. În cazul nostru este vorba de Bucovina şi Maramureş sau Neamţ. Ca urmare. de altfel. Republica Moldova. o atracţie precum mănăstirile din Bucovina sau Dracula Park trebuie să constituie numai motivul principal prin care turiştii străini să fie atraşi în România. Sau. considerată în prezent de către operatorii autohtoni ca fiind mai profitabilă. eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea în Bucovina a cât mai mulţi turişti străini ce provin din ţările dezvoltate. realitatea din teritoriu arată că activitatea de incoming este slab dezvoltată în Bucovina ca. datele oferite de statistică ne arată că numărul turiştilor străini şi al înnoptărilor este mic în comparaţie cu posibilităţile de cazare şi potenţialul turistic al regiunii. promovarea în cadrul aceluiaşi produs turistic (de tip circuit) a două sau mai multe destinaţii turistice complementare. Ceea ce vrem să subliniem este că nu atât numărul de turişti străini care vizitează o zonă contează. odată ajunşi aici. ci ponderea încasărilor efectuate de pe urma acestora. doar Germania şi Austria ar putea fi considerate ţări ai căror turişti au şi un buget consistent pentru petrecerea unei vacanţe în Bucovina. în România. Ucraina). În plus.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » strategie de marketing. aceştia să fie orientaţi spre celelalte obiective turistice. Austria. urmând ca. Marea majoritate a agenţiilor de turism româneşti desfăşoară preponderent o activitate de outgoing.

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Bucovina în special pentru acel mic trafic de frontieră (de altfel. Pentru a împlinii acest deziderat este necesară elaborarea unei strategii de marketing coerente la nivelul întregii zone turistice a Bucovinei. conform unor opinii. turiştii vin în grupuri organizate. pentru ca evenimentele să nu se mai suprapună. În acest sens este nevoie de o colaborare a tuturor celor implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea industriei ospitalităţii în regiune pentru a stabili conţinutul programelor turistice care vor fi promovate sub brandul Bucovina. staţiunile principale din judeţ este indicat să organizeze festivaluri în fiecare anotimp. în condiţiile în care acest tip de manifestare este un brand recunoscut şi de succes al municipiului Vatra Dornei. Suceava constituie din păcate numai o zonă de tranzit. CâmpulungMoldovenesc şi Gura Humorului) care nu vor mai organiza manifestări turistice de anvergură similare în aceeaşi perioadă a anului. Pentru ca zona montană a judeţului Suceava să aibă pe parcursul întregului an manifestări care să atragă turişti. Astfel. 6 . municipiul Câmpulung Moldovenesc a renunţat să mai organizeze Serbările Zăpezii. cu toate că ele apar în statistica vamală). În general. Ca urmare. în Bucovina. În cadrul constituirii brand-ului turistic pentru fiecare staţiune montană suceveană. în cadrul unor circuite concepute. se impune conceperea unor strategii de marketing care să urmărească reţinerea turiştilor cel puţin încă o zi în zonă. Legat de brandul Bucovina merită menţionată o iniţiativă a celor trei staţiuni montane din judeţul Suceava (Vatra Dornei. acele persoane nu intră în categoria turiştilor. distribuite şi promovate de agenţiile turoperatoare din Bucureşti.

de exemplu. să constituie o parte a brandului Bucovina.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » pentru perioada iernii. dar sa considerat că în Bucovina nu există perioade de extrasezon şi în aceste condiţii trebuie ca fiecare staţiune să fie complementară celeilalte în tot decursul anului. multe firme mari sau asociaţii profesionale organizând în zonă întâlniri. „Umor la Gura Humorului”. Până acum acestea se aflau într-o falsă competiţie. 1. În municipiul Câmpulung Moldovenesc se va organiza. cu acţiuni cu caracter naţional şi internaţional. În acest fel toate manifestările vor putea atrage turişti în cele trei staţiuni montane de interes naţional ale judeţului Suceava pe tot parcursul anului. care.1. iar la sfârşitul lunii august-începutul lunii septembrie. Festivalul oraşului. manifestare care se derulează pe parcursul a opt săptămâni cu diverse concerte şi concursuri ale sporturilor de iarnă. la începutul lunii martie. turism de recreere sau turism de wellness. fiecare dorind să atragă în zona sa turişti în perioadele de sezon. Analiza macromediului de marketing 7 . Festivalul Toamnei. împreună. un festival al fermierilor şi unul al fructelor de pădure. Staţiunile montane sucevene ar trebui să-si creeze branduri legate de aceste festivaluri. ci şi turism montan. conferinţe şi congrese. în fiecare an. Pe un trend ascendent este turismul de afaceri. Festivalul Primăverii. cum ar fi. în staţiunea Gura Humorului. Bucovina nu înseamnă doar mănastiri. în timp ce în luna iunie va fi organizată. în municipiul Vatra Dornei vor fi organizate „Serbările Iernii”.

în factori de macromediu şi în factori de micromediu. D. etc. costul lor. F. FACTORII DEMOGRAFICI: Factorii demografici influenţează în mare măsură dezvoltarea activităţilor turistice prin creşterea numărului populaţiei şi prin 8 . B. care influenţează toate componentele mixului de marketing al unei firme. definit de ritmul programului tehnilogic şi de amploarea cercetării ştiinţifice. depinde de o serie de factori de macromediu cum sunt: A. calitatea. A. continuand cu preţurile şi canalele de distribuţie şi încheind cu soluţiile publicitare. Dezvoltarea fenomenului turistic. C. Factorii demografici Factori economici Factori politici Factori psihologici Factori sociali Factori de mediu înconjurător Mediul tehnologic este acel element al macromediului.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Mediul de marketing cuprinde un ansamblu de factori şi forţe care se manifestă din exteriorul întreprinderii turistice şi îi determină performanţele şi activitatea. Marketingul clasifică aceşti factori. E.). începand cu produsul turistic (ritmul înnoirii serviciilor.

cum ar fi:         mărimea şi structura populaţiei. mobilitatea în spaţiu a populaţiei. influenţează intensitatea călătoriei în raport de veniturile obţinute şi de durata concediilor care. varsta oamenilor. celibatatul. respectiv structura populaţiei pe grupe de vârstă. distribuţia geografică a populaţiei. categoriile de confort solicitate sau volum de cheltuieli destinate acestor activităţi. rata natalităţii. depind de rolul ocupat în ramurile de activitate. la rândul lor. Structura populaţiei pe grupe de vârste selectează formele de turism practicate. Mediul demografic reprezintă pentru firmele de turism unul dintre cele mai importante elemente ale macromediului pe care responsabilii de marketing îl abordează sub aspect multiplu. 9 .Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » structura acesteia. structura profesională a populaţiei şi structura de mediu. rata nupţialităţii. densitatea populaţiei. Structura profesională a turiştilor este un factor important pentru turism din următoarele motive: stimulează participarea turistului în funcţie de efortul fizic şi intensitatea efortului nervos.

D. constituită de preţuri şi tarife. ciclul economic. Fenomenul turistic este influenţat şi de creşterea veniturilor familiale şi personale. inflaţie. prin limitările superioare şi inferioare impuse tarifelor. simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei. prin barierele sau inlesnirile privind obţinerea vizelor de intrare-ieşire în şi din ţara în scopuri turistice.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »  structura populaţiei. dezvoltarea persoanelor. Influenţând strategiile de marketing ale firmelor mai ales prin politica şi legislaţia în domeniului turismului. mai precis de banii lichizi care răman la dispoziţia membrilor societăţii după acoperirea nevoilor curente. etc. Mediul economic reprezintă componenţa de bază a macromediului. socio- culturală.. Industrializarea economiei. pot favoriza sau frâna dezvoltarea turistică într-o anumită zonă turistică. venituri. religioasă şi etnica a B. prin moduri de acordare a vizelor. din care o parte poate fi alocată activităţilor recreative. facilităţi stabilitate vamale. FACTORII ECONOMICI: au un rol esenţial în dezvoltarea turismului ca activitate economică. plăţilor. FACTORII turismului prin POLITICI: prin Stabilitatea politică a stimulează circulaţiei prin liberalizarea financiară. a avut ca urmare reducerea timpului de muncă respectiv creşterea bugetului de timp liber. FACTORII PSIHOLOGICI: Dacă elementele de ordin economic sunt cele care asigură condiţiile materiale necesare oricărei 10 . C. înclinaţie spre consum sau spre economii.

existenţa sau inexistenţa diverselor tipuri de monumente ale naturii. FACTORII SOCIALI: Decurg din raportul între timpul productiv şi cel neproductiv (timpul liber).şi permite unele libertăţi. F.. din care o parte va fi folosită în scop recreativ. în perioada vacanţelor şi a concediilor.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » călătorii. E. Timpul liber apare la sfarşitul unei zile. de deconectarea şi de detaşarea de agresivitate şi de monotonia mediului cotidian.  turismul ocazional. prestigiului social”. turismul de recreere la sfarşit de saptămană şi distanţe mici. Factorii de mediu natural reprezintă adeseori cel mai important factor 11 . a trecerii acesteia de la faza de industrializare spre cea de terţializare. Omul simte nevoia de evadare din obişnuitul de fiecare zi. FACTORII DE MEDIU NATURAL: Amplasarea în spaţiu a localităţilor. posibilităţile de acces în zone de mari atracţii. Cu cât durata timpului liber este mai mare cu atât şansa pentru participarea turismului creşte. la sfarşitul unei săptămani. piscuri. ceea ce duce la creşterea capitalului de timp liber. peşteri. lacuri. etc. În funcţie de durata timpului utilizat. elementele psihologice determină necesitatea călătoriei.cascade. cele politice asigură cadrul de desfăşurare. de a. Durata timpului liber este consecinţa modernizării economiei. apar trei forme de turism:   turismul de îngrijire a sănătăţii. varietatea formelor de relief. restabilirea echilibrului nervos sau imitarea altora în sensul . peisajuri.

Natura constituie . o tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Radauti). tratament.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » generator de turism.materia primă” principală pentru turism. 12 . o o colectia etnografică „Ion Grămada”. odihnă. peisajul atractiv reprezintă elementul care stimulează dezvoltarea turismului şi mai ales a turismului de recreere. colecţia de „linguri si ştergare” a profesorului Ion Ţugui. 1. cultura si arta constitue baza întregului turism cultural şi de cunoştere a tuturor zonelor turistice.2. puritatea aerului. o valori artistice (Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc). a apei.. vanătoare şi pescuit. Un mediu înconjurător curat. în care relieful. Identificarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice (elementele ofertei turistice cu caracter special sau de unicitate/avantaje competitive) După cum bine ştim. echilibrat. În urma acestei afirmaţii putem spune despre cultura bucovineană că are mari valori patrimoniale şi anume: o valori etnografice păstrate în Muzeele Etnografice din Vatra Dornei şi Gura Humorului.

aici în marme şi calcare roşii. Avantajele competitive ale acestei zone sunt reprezentate de: A. violacee şi verzui se găsesc numeroase exemplare de aptychus de circa 140 milioane de ani. rezervatia geologică „Piatra Pinului” de lânga oraşul Gura Humorului. 13 . B. Se impun trei rezervaţii floristice.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » o colecţia de pictură ”George Cotos” de la Muzeul Obiceiurilor Humorului. Obiective floristice – Sunt căutate nu numai de specialişti ci şi de turiştii dornici să-şi lărgească sfera cunostinţelor şi care sunt iubitori de frumos. Obiective geologice . miniaturi. argintării. depozite oglicocene. Aici în mlaştina turboasă pe o suprafaţă de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacăn pitic care este relict din Glaciar. potenţialul turistic cultural. rezervaţia geologică „Formaţiunea cu Aptychus” – Pojorata.istoric.8 m . terminând cu colecţiile de arta manuscrise. Populare din Gura medievală sculpturi în lemn si piatră) de la manastirea Putna si Moldoviţa. (broderii. adevarate muzee vii ale rarităţilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor Bucovinei şi anume: ¤ „Rezervaţia Lucina” – cuprinde tinovul Găina situat la 1200 m altitudine. A. Tot aici a fost descoperit un exemplar de fosilă cu o lungime de 1. icoane. Potenţialul turistic natural este reprezentat de : 1.Rezervaţia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe pâraul Cailor (aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii îl formează un bloc de calcar roşu fosilier în care s-au descoperit numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaiîntâlnite în Carpaţii Româneşti. 2. aici apar descrise în succesiune aproape completă. potenţialul turistic natural.

mesaj şi trăinicie tot ceea ce natura le-a pus la dispoziţie.Rezervaţii forestiere nu s-au delimitat încă deşi întinsele şi bătrânele păduri asteaptă legiferarea. 3. ¤ „Rezervaţia Cimirna” – din apropierea cătunului Cimirna. comuna Vatra Moldoviţei pentu protejarea plantei de interes stiinţific „Trientales Europae” raritate europeană. o Parcul Dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc. amplasate armonios în peisajul Obcinelor Bucovinei şi conferindu-le statutul de vast muzeu în aer liber. De mentionat şi existenta a doua rezervaţii dendrologice : o Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafaţă de 22 de hectare şi peste 500 de esenţe lemnoase (în majoritate exotice). 1. Potentialul turistic cultural – istoric este atât de bogat încât şi singur ar putea susţine o activitate turistică de proporţii. Renumele rezervaţiei este dat de relictul glaciar „strugurele ursului”. Resurse turistice antropice  Cetatea de Scaun a Sucevei 14 .Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » ¤ „Rezervaţia Rachiţişul Mare” (la sud de satul Bena). secondat de molid şi mesteacăn. Obiectivele faunistice . subarbust ce coabitează cu merişorul şi afinul într-o pădure de silvestru. Dintre componentele mediului local. care au reuşit să modeleze cu gust. B. piatra şi lemnul s-au impus prin abundenţă şi rezistenţă şi ele au fost transpuse în nemuritoare opere de arta. El pune în lumină intensa trăire în istorie şi marea sensibilitate artistică a oamenilor acestor locuri.

 Muzeul Ciprian Porumbescu Clădirea muzeului devenită monument de arhitectură expune în sălile sale documente şi obiecte care au aparţinut autorului „Baladei” si a primei operete românesti „Crai Nou”. Valorosul monument de arhitectură laică moldovenească adaposteşte din 1968 Muzeul Etnografic al Bucovinei.  Hanul Domnesc Clădirea Hanului Domnesc a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea din piatră şi cărămidă. care a fost reamenajat în 1982 în forma actuală. diverse documente şi piese arheologice care demonstreză continuitatea poporului român în Bucovina. la poalele unui deal împădurit se afla chilia lui Daniil Sihastru. Aici a trăit pusnicul Daniil Sihastru. Aceasta apare menţionată prima dată în documentele de la 1388 şi a fost ridicată din piatră la sfârşitul secolului al XIV-lea.Patrimoniul muzeului 15 . săpată într-un masiv de stânca.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » În partea de răsărit a oraşului Suceava se afla Cetatea de Scaun. care ocupa o poziţie dominantă pe un platou înalt.  Muzeul Naţional al Bucovinei Expoziţia prezintă trecutul acestui colţ străvechi de ţară printr-un bogat fond tematic. sfătuitor al lui Ştefan cel Mare.  Chilia lui Daniil Sihastrul În apropierea Mănăstirii Putna.

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » cuprinde peste 250 de lucrări muzicale şi pianul compozitorului Ciprian Porumbescu. de mediul familial etc. Aceasta a fost amenajată adunând lucruri şi mărturii legate de viaţa copilului şi învăţăcelului. elemente ale stilului gotic şi ale celui bizantin. printre casele primitoare ale satului său în preajma casei părinteşti. lânga satul cu acelaşi nume şi la 7 km de Gura Humorului este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuioc şi a 16 . Mănăstirea Humorului.  Casa părintească a poetului Nicolae Labiş Vizitatorul de astăzi. este cea mai reprezentativă pentru stilul arhitectural moldovenesc. pe pajişti şi gradini.trecând prin Malini îl cauta pe sensibilul poet al caprioarei ucise. situată la 4 km sud de Gura Humorului. Încearca sa-l regasească în umbrele copacilor din lunca Moldovei. înălţată pe pajistea îmbietoare de pe terasa de 15 km a Humorului. CASE MEMORIALE  Casa memorială Ciprian Porumbescu Casa părintească şi satul unde marele compozitor a văzut lumina zilei constituie astăzi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale locale. ea armonizând într-o formă artistică originală. Mănăstirea Voroneţ.

Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Suceviţa având hramul Învierea Domnului a fost construită în ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contribuţia întregii familii de boieri Movilă. Piaţa serviciilor reprezintă sfera economică în care nevoile de consum se manifestă sub forma cererii de servicii. prima şi cea mai mare ctitorie a lui Ştefan cel Mare.3. Mănăstirea Moldoviţa Purtând hramul Buna Vestire. un element important al pieţei serviciilor de consum. Mănăstirea Putna. iar producţia sub forma ofertei de servicii 17 . a fost construită de Petru Rareş în anul 1532. între anii 1466-1469 este amplasată în locul unde legenda spune că s-a oprit sageata slobozită de viteazul domnitor. 1. zugrăvirea acesteia terminăndu-se cinci ani mai târziu în anul 1537. Mănăstirea Moldoviţa.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » soţiei sale Anastasia „prin voinţă şi cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod” (Petru Rares) din anul 1539. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism practicate Piaţa turistică este o componentă a mediului economico-social.

naţională -internaţională Piaţa natională: atunci când întâlnirea cererii şi ofertei se realizează între graniţele naţionale ale unei ţări. pentru odihna şi agrement. formele de turism sunt multiple (generate de diverse motive):    pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice. Piaţa turistică poate fi: . Fiind o zonă de munte care cuprinde o multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » şi prin confruntarea celor 2 laturi se finalizează tranzacţiile prin intermediul actelor de vanzare-cumparare. 18 . Piaţa turistică poate fi influenţată de o serie de factori obiectivi şi subiectivi. Piaţa internaţională: aceasta suprapunere se realizeaza în afara graniţelor naţionale. Forme de turism practicate Pentru aprofundarea analizei activităţii turistice din zona este necesară şi evidenţierea formelor de turism ce pot fi practicate în aceasta zonă. pentru practicarea vânatului sau a pescuitului. permanenţi şi conjuncturali. factori acceleratori şi factori cu efect negativ. Piaţa turistică este o sfera de interferenţă a ofertei turistice materializată prin producţia turistică şi cererea turistică materializată în consum. Piaţa turistică poate fi privită ca o piaţă activă pentru ţările primitoare de turişti şi o piaţă pasivă pentru ţările emiţătoare de turişti.

Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudică. Turismul automobilistic îşi explică dezvoltarea prin posibilitatea efectuării unor circuite de interes turistic.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »  pentru drumeţii.istorice de valoare inestimabilă. Ca principale forme ale turismului staţionar în aceasta zonă se remarcă:  Turismul de odihna şi agrement care este generat de calităţile sedative ale climatului. turism staţionar. ca parte a traseului transversal între Moldova de Nord şi Maramureş şi o străbate pe traseul DN 17A între Câmpulung Moldovenesc şi Suceviţa. Turismul staţionar (de sejur) este încă necorespunzător dezvoltat faţă de potenţialul regiunii.Vatra Moldoviţei . al cărui traseu se desfăşoară în cea mai mare parte prin Obcinele Bucovinei: Putna – Suceviţa .Solca. pitorescul cadrului natural. Cel mai important este „circuitul mănăstirilor bucovinene”. Tipurile de turism practicat în zona Obcinele Bucovinei sunt: turism de circulaţie.Gura Humorului -Mănăstirea Humorului – Cacica . turism de tranzit. sub forma turismului automobilistic şi în secundar.Câmpulung Moldovenesc – Vama – Voroneţ . Turismul de circulaţie (itinerant) este cel mai dezvoltat şi se manifestă în principal. sub forma de week-end şi drumeţie. atracţia produselor 19 . care străbat peisaje de o rară frumuseţe şi leagă localităţi cu obiective social . pe axul Văii Moldovei (Pasul Mestecăniş).

Vatra Moldoviţei. Ciocanesti.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » specifice regiunii (lactate. Argel. Putna (prevazute cu case 20 . Putna. cu amenajări în acest sens. Gura Humorului. în împrejurimile oraşului Câmpulung Moldovenesc.  Turismul sportiv se bazează pe sporturi de iarna (ski. care ofera posibilităţi de cazare şi masa la pensiuni şi case particulare. prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. apoi: Vama. Suceviţa. Solca şi Cacica. la Vatra Dornei. Cârlibaba. sanie. cu condiţia amenajării şi dotării corespunzătoare. fructe de pădure). între Valea Putnei. urmat de Solca. care oferă programe de profil (cursuri pentru adulţi şi copii). dar şi în celelalte zone poate fi extins. prin folosirea băilor de cetina şi prin transport de nămol terapeutic din regiunea Dornelor (cel puţin la Câmpulung Moldovenesc). patinaj). pe vânătoare şi pescuit şi începe să devină tot mai intens din punct de vedere economic. abundenţa şi persistenţa zăpezii. Cea mai mare pondere în aceasta formă de turism o are Câmpulung Moldovenesc.  Turismul balneo-climateric are o pondere redusă şi de interes local. Pantele prelungi şi relativ uniforme. Brodina. Aceasta formă de turism ar putea fi extinsă prin folosirea apelor din zona Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului. În acest scop au fost delimitate „fonduri de vânătoare”. Brodina.  Turismul de echitaţie este reprezentat în zona de herghelia de la Lucina. sunt condiţii favorabile practicării sporturilor de iarna. În prezent aceste sporturi se practică pe pârtia de la Vatra Dornei. Densitatea mare a vânatului şi valoarea trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei să întrunească condiţii optime pentru dezvoltare turismului de vânatoare.

Codrii seculari de la Slătioara sunt doar cateva puncte de maxim interes turistic. valea Moldovei cu afluentul său valea Moldoviţei. Arhitectura populară este absolut unică şi originală. calcare roşii de Hallstatt din Pârâul Cailor. Pescuitul sportiv. cocoşi de mesteacăn) s-au primit premii internaţionale. Brodina ar constitui noi puncte de atracţie pentru turişti. ce oferă un cadru adecvat pentru odihnă şi recreerea elevilor. dintre care cel mai cunoscut este Ciocăneşti.  Turismul pentru tineret poate fi desfăşurat în Tabăra Internaţională Bucşoaia de lângă Frasin. Valea Putnei. Valea Putnei. porţile şi gardurile. Parcul Dendrologic şi Rezervaţia „Piatra Pinului” de la Gura Humorului.  Turismul cu caracter stiinţific suscită rezervaţiile naturale (tinovul de la Lucina. Masivul Rarău.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » de vanatoare). Rezervaţia „12 Apostoli” din munţii Călimani şi altele). are perimetre amenajate la Argel. 21 . râşi. ce adăposteşte un număr de relicte glaciare cu importanţă floristică şi geo-botanică. Defileul Bistriţei Aurii. Adevaratele broderii in lemn oferă cerdacurile. uşile şi ramele ferestrelor. Brodina. reconfortant pentru turiştii de vacanţă sau de week-end. cu precădere în satele de pe valea Bistriţei Aurii. Cârlibaba. valea Sucevei. fântânile. Construirea unor anexe pentru păstrarea păstrăvului la crescătoriile de la Prisaca Dornei. La acestea se adaugă decoraţiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate şi divers colorate. Pentru multe din animalele vânate aici (cerbi. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadrează perfect intr-un cadru natural de excepţie.

realizându-se astfel o armonioasă coexistenţă între patria bourului legendar şi populatia martora "descălecatului". ce imbie deopotrivă la odihnă şi drumeţie. cu un pahar de ţuică sau de vin iar gastronomia este o aventura tentantă. din gospodărie.natura oferind omului sursa de existenţă. Locuitorii sunt foarte primitori şi dornici de a arăta lucrul lor de zi cu zi. Obcinele Bucovinei sunt înzestrate cu un climat înmiresmat de aroma răşinilor şi parfumul florilor. precum şi de obiceiurile păstrate din moşi-strămoşi. pe potecile tăinuite ale codrilor adânci. 1. nu va lipsi din nici o pensiune. In Bucovina oaspeţii sunt primiţi cu inima deschisă. 22 . omul protejind-o şi ferindu-se să-i declanşeze stihiile. încondeierea ouălor cu splendide şi simbolice miniaturi geometrice. Percepţiile şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia analizată În următoarele rânduri vom prezenta câteva din trăirile şi destăinuirile celor care au vizitat această zonă turistică plină de istorie şi cultură străveche.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Arta ţesăturilor şi a cusăturilor. Natura şi omul s-au infrăţit aici de secole . alături de brânză afumată. Mămăligă cu brânză cu smântână proaspete. păstrăvul afumat şi sarmale care sunt alte bunătăţi specifice regiunii.4. confecţionarea costumelor populare cu broderii de margele şi blană de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.

Preţurile sejururilor turistice sunt atractive şi acceptabile de majoritatea turişilor ş cu venituri modeste.doar admirându-i văile întinse alinate de munţi . ţara în care soarele nu apune niciodată! “De treci codri de aramă. 23 . sufletul şi mintea oricărui om.. naturii şi frumuseţii sufletului bucovinean şi merita să treci măcar o data în viaţă pe aceste meleaguri” declară Plop Cristina Aurelia din Bucureşti. Eminescu Bucovina înseamnă istorie şi tradiţie. în splendoarea sa este caldă.” M. înseamnă credintă. este calmă.  “Mergeţi în Bucovina.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »  “Meleagurile bucovinene sunt de o frumuseţe liniştitoare şi balsamică pentru ochiul. Arta culinară este desăvârşită şi o multitudine de specialităţi moldoveneşti care sunt apreciate atât de localnici cât şi de vizitatori străini. Bucovina te îmbie la creaţie. această zonă mă face să mă simt din nou copil plin de energie şi dornic să redescopăr ceea ce am lasăt în urma cu 19 ani. de departe vezi albind Si-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. liniştea este minunata.prin mănăstirile construite de-a lungul vremii de către domnitorii Tării Moldovei. Bucovina. În 1989 eram un copil şi parcă nimic nu pare că s-a schimbat. Recomand! Pitoresc! Oameni primitori! Mâncare excelentă! M-am simţit minunat! Este una dintre experienţele ce impun a fi repetate!” afirmă Julia Dascălu din Copăceni Judeţul Ilfov. atât iarna cât şi vara ( mai ales). Am regăsit-o în iunie 2008. Peisajele montane sunt deosebite. aceeaşi ca în urmă cu 19 ani. Este minunat şi încântător să te încarci cu energia istoriei .

1. În timpul stăpânirii austriece teritoriul Bucovinei a fost populat de numeroase popoare venite din toate colţurile imperiului: evrei. Analiza identităţii brandului destinaţiei turistice şi a beneficiilor oferite Ţara de Sus a Moldovei sau Bucovina a fost un teritoriu locuit de romani din cele mai vechi timpuri. Componentele. 2. Istoria Bucovinei până în 1774 coincide cu cea a Moldovei. Galitia şi Slovacia. secui din Transilvania. După această dată şi până în 1918 teritoriul a existat ca entitate istorică şi onomastică în cadrul Imperiului Habsburgic cand a fost folosită denumirea de Bucovina provenită cel mai probabil de la germanul "Buchenland" . Bucovina a fost cunoscută drept teritoriul bunei convieţuiri între populaţiile conlocuitoare şi al prosperităţii. huţului şi ruteni din Galitia. polonezi din Galitia. lipoveni din Rusia. Cehia şi Slovacia. germani din Germania.Ţara Fagului.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 2. Regiunea a făcut parte din Voievodatul Moldovei. între 15-28 noiembrie 1918 alipita Romaniei Mari urmând ca după cel de-al II-lea razboi mondial să cadă sub stăpânire rusească. în 1775 a fost anexată Austriei. În comparaţie cu situaţia altor teritorii colonizate. beneficiile aduse de brandul Bucovina 24 .

în cazul turiştilor străini care efectuează un voiaj de 10 zile în ţara noastră. zonei Bucovina îi sunt alocate. 2 zile. În ţările cu tradiţie în domeniul industriei ospitalităţii există programe turistice de 12 zile în care turiştii nu au timp să se plictisească. Oferă posibilitatea lansării de produse noi mult mai repede şi mai eficient din punct de vedere al costurilor. Îi acordă un plus de valoare. El vrea să “bifeze” cât mai multe obiective. deoarece turistul străin este unul dinamic amator de programe dense.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Beneficiile aduse de un branding turistic de succes pentru Bucovina sunt: 1. pachetele de servicii turistice pentru turismul activ. atracţii şi activităţi turistice în agenda sa turistică (turoperatorii din SUA promovează în cadrul ofertelor lor programul “Europa în numai 5 zile”). Diferenţiază produsul turistic Bucovina de alte produse într-un mod unic. sejururile la hotelurile sau pensiunile turistice din zonă). 3. Astfel. 25 . relevant şi motivant pentru potenţialii clienţi. Un produs turistic care se desfăşoară pe parcursul a 10 zile în Bucovina n-ar fi deocamdată posibil. de obicei. Măreşte percepţia valorii produsului global impulsionând şi susţinând preţul de vânzare al produselor turistice particulare legate de Bucovina (de exemplu circuitele turistice religioase de tip pelerinaje. 2. Bucovina reprezintă o destinaţie turistică în cadrul macroprodusului turistic România.

turism de odihnă şi recreere. alpinismul. amenajarea unor pârtii de schi la Gura Humorului (Ariniş).2. deosebit care să-i încânte şi să-i determine să revină în aceste locuri şi să povestească experienţele avute în Bucovina cunoscuţilor. muzee. atât exterioare cât şi interioare care să creeze o atmosferă specifică zonei. organizarea de programe folclorice cu ocazia cinelor). mountain-biking. Câmpulung. cetăţi etc. plimbările cu barca pneumatică pe Bistriţa. 26 . care nu corespund dorinţei lor de a vedea ceva special. turism sportiv (vânătoare şi pescuit. În ceea ce priveşte construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un avânt deosebit în ultimul timp). este recomandabilă construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice.). trebuie promovat turismul de aventură (de exemplu. parapanta. parapantă. ca. care să includă: vizitarea unor atracţii culturale (mănăstiri. ca material de construcţie. tradiţională şi integrate manifestările culturale (de exemplu. de exemplu. încât mai mare măsură lemnul. Botuş. treking). considerăm că trebuie avută în vedere realizarea unei arhitecturi tradiţionale. în cadrul produselor turistice în zonă trebuie valorificată gastronomia specifică. tratament balnear. Vama. biserici. care să utilizeze. În plus. În acest sens. mountain-biking). Pentru a reuşi să reţinem turiştii în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracţii suplimentare în afara mănăstirilor.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 2. Este evident că turiştii străini în special nu sunt atraşi de unităţile de cazare standard. turismul rural inclus în mai multe programe opţionale. Procesul creării brandului Crearea unui brand turistic Bucovina trebuie să aibă în vedere faptul că este necesar ca acest produs să fie unul complet.

Logo-ul brandului Bucovina este reprezentat de o stemă cu fond de culoare roşu şi albastru pe care se află un cap de bour înconjurat de trei stele în saşe colţuri. numele. corespondenţă directă. bannere online. ad print-uri. Teritoriul istoric Bucovina. postere. Suceava. S-a ţesut legenda că el ar reprezenta capul 27 . devenită mai târziu Ducatul Bucovinei. mersul pe bicicletă. este o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Rădăuţi. Câmpulung Moldovenesc. remarcăm faptul că turiştii care provin din Cehia sau Slovacia. prin spoturi audio-video. 2. sloganul şi povestea brandului Bucovina (germ. călătoriile pe râurile montane şi practicarea de sporturi extreme. drumeţiile în zonele greu accesibile. preferă în România turismul de aventură. "ţara de fagi"). parte a Moldovei. precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina. de către Imperiul Habsburgic. cum ar fi căţăratul pe munţi.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Pentru a susţine importanţa dezvoltării unor oferte ce ţin de turismul sportiv. precis delimitat. de exemplu.3. Aspecte legate de logo-ul. cataloage. Numele de Bucovina apare după anexarea acestui teritoriu. Buchenland. Siret şi Vicovu de Sus din România. nu are legătură cu denominaţia generală "nordul Moldovei" adoptată de vulgată. În jurul unui brand se ţese un sistem complex de legături ce contribuie la comunicarea valorilor create. Un brand se construieşte plecând de la un logo şi un slogan dar puterea acestuia rezultă din toate suporturile pe acesta este comunicat şi promovat: direct.

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » zimbrului pe care.pe care Ministerul Turismului îl promovează. 28 . Acesta vrea să sugereze o asemănare între fumuseţile Bucovinei şi frumuseţea Raiului. Capul de zimbru sau de bour este un simbol foarte vechi care se găseşte şi pe plăcile de plumb geto-dace. voievodul Dragoş ar fi ajuns în Moldova. „Există un loc în România de o fumuseţe Dumnezeiască” este sloganul mărcii Bucovina. a unei firme sau al unui produs. urmărindu-l la vânătoare. Un slogan de calitate este mult mai usor de ţinut minte de clienţi. Sloganul este un element care sprijină identitatea unui brand. El trebuie să fie scurt. atractiv şi cuprinzător.

Existenţa arealelor turistice (zone) deosebite.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 3. Strategia de promovare a brandului şi valorilor acestuia În vederea promovării tuturor atracţiilor turistice din Bucovina sub un singur brand (care va îngloba şi destinaţia Dorna) trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Bucovina. Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită. Ecosistem. Foră. Resurse naturale (ale solului şi subsolului) bogate. 1.a. rezervaţii naturale. faună diverse. Puncte tari: • • • • • • Poziţia geografică – peisaje naturale atractive. Cadrul natural 1. 29 .

d. ecoturism) pe toată perioada anului (în toate anotimpurile).c. • Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică. • obiective majore în domeniul turismului. industria ospitalităţii. Botuş (staţiune etnografică).Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism (agroturism. Oportunităţi: • Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc. • Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism ştiinţific.b. Puncte slabe: • • Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor care dispune judeţul Suceava.a. de aventură). 1. care să valorifice în totalitate potenţialul de care dispune zona şi atracţiile culturale şi tradiţionale. Puncte tari: • Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina). obiective şi evenimente culturale şi spirituale din Bucovina. Cacica. 30 . Potenţialul turistic: 2. iernile geroase Deficienţe în conceperea brandului turistic „Bucovina” cu precipitaţii abundente). 2. 1. care să fie un produs complex. Riscuri: • • Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase. 1.

Specialităţile gastronomice locale. Câmpulung-Moldovenesc etc. festivalurile (Festivalul Folclor Festivalul internaţional de la Ciocăneşti).b. Gura-Humorului. meşteşugăritul. 31 .Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • • • • • • • • Existenţa „celor 1000 de biserici”. 2. muzica de şi dansurile Rădăuţi. lipsa unor ghiduri culturale • • • din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său). Obiceiurile Folclorul şi de Anul Nou. tradiţionale. Festivalul Ouălelor încondeiate şi Festivalul Păstrăvului redus de centre de informare turistică. trecut istoric. ceramica neagră (Marginea). Rădăuţi. arheologice. şantierele Posibilitatea practicării turismului sportiv. Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic. domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor. cu un bogat Casele tradiţionale. Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din tradiţiile şi obiceiurile din regiune. bucătăria tradiţională.) şi caselor memoriale. artizanatul. măştile. istorice şi culturale. lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în unităţile de cazare. Puncte slabe: • Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr „Întâlniri bucovinene” de la Câmpulung- Moldovenesc. Existenţa muzeelor (la Suceava.

Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură. hoteluri. 3. Oportunităţi: • • • • Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din Restaurarea monumentelor istorice. 32 .a. Puncte tari: • • • • Drumul european E85. unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei). Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului Infrastructura (promovarea unui turism care să includă zona Maramureş şi Bucovina). Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni.d. mănăstiri şi refacerea Crearea unei Burse de turism la Suceava. Puncte slabe: • Dezvoltarea coridorului european est-vest.b. Riscuri: • Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării.c. reţeaua de agenţi de turism din România şi în reţelele europene profesionale. Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava. 3. 2.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 2. moteluri) cu respectarea standardelor internaţionale. Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în Bucovina. Reţeaua feroviară. • • 3.

insuficienta ofertă de agrement. cărări de nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje minime acceptate). mai ales în mediul rural. apă potabilă şi canalizare slab infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată.c.d. dezvoltate. seminarii precum şi infrastructura aferentă. deoarece afacerile se numără printre motivaţiile principale ale turiştilor de a reveni în Bucovina şi de a cunoaşte zona. ghiduri.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • • • • munte) • pliante. Modernizarea. Realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus. 33 . hărţi. • Infrastructură rutieră modernizată (se află sub standardele reţele de alimentare cu gaze. Dotarea structurilor de primire cu săli de conferinţe. slaba dezvoltare a infrastructurii turistice. corespunzătoare). lipsa magazinelor cu articole de specialitate pentru turişti (suveniruri). extinderea şi refacerea infrastructurii de transport rutier. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de mediu. infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere. Riscuri: • Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua costuri specifice de utilizare şi întreţinere a infrastructurii reabilitate. 3. 3. Oportunităţi: • • • • • Modernizarea infrastructurii aeriene.

datorită posibilităţilor materiale şi financiare reduse.b. dotarea cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii posibilitatea de a crea capacităţi de producţie care să producă aerului. apei. 4.a. datorită Poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane ca urmare traficului rutier. Puncte slabe: • • Poluarea atmosferică constantă în oraşele mari. precum şi datorită slabei dezvoltări a infrastructurii de canalizare mai ales în mediul urban. 4. • • Capacitatea insuficientă de tratare a apelor reziduale în Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în staţiile de epurare şi a haldelor de depozitare a deşeurilor.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » modernizate • • sau construite. şi să valorifice produsele ecologice. Mediul 4. mediul rural. 34 . Furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi utilităţi implică costuri foarte ridicate. a deversării necontrolate a materialelor poluante de către agenţii economici. judeţene pentru promovarea unor mari proiecte de interes judeţean sau naţional. Puncte tari: • • • resursele de apă potabilă cantitativă şi calitativă superioare.

c. 4. • mediu. Mediul de afaceri 5. restaurante. agenţii de turism este realizată de IMM-uri cu activitate în acest domeniu. reduse de efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural.d. • Elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse în Planurile Locale de Acţiune pentru Protecţia Mediului.a. Riscuri: • • • Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului. 35 . • Utilizarea surselor provenite din Fondul de Mediu pentru susţinerea proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • • Colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa sistemelor de Creşterea gradului de eroziune a solului datorită posibilităţilor colectare a acestora în zonele rurale. REC şi altele). Oportunităţi: • Existenţa unor programe cu cofinanţare internaţională orientate direct pentru protecţia mediului şi a naturii (LIFE. ECOLINKS. 4. Puncte tari: • Cifra de afaceri din domeniul hotelier. eroziunii solului. 5. Dezvoltarea parteneriatelor în vederea derulării proiectelor de aerului.

Asigurarea locale resurselor în vederea financiare facilităţii bugetare accesării (de de către finanţări autorităţile • rambursabile sau nerambursabile). Gradul redus de asociativitate şi cooperare a IMM-urilor. Puncte tari: 36 . 6. din statele UE. 5. Insuficienta colaborare între universitate şi agenţii economici cu activităţi în domeniul turismului.a. Finalizarea procesului de privatizare (agenţii economici din domeniul turismului îşi desfăşoară activitatea numai în domeniul 5.b. inovarea tehnologică şi IT. Riscuri: • • • • Modificările legislative repetate (inclusiv cele fiscale). Slaba competitivitate a firmelor din judeţ comparativ cu cele Blocajele financiare care se produc periodic. Oportunităţi: • • • Crearea Centrului de afaceri (expoziţional) „Bucovina” de Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul serviciilor. Puncte slabe: • • Mediul fiscal şi legislativ instabil.d. 5.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • privat). Cercetarea. construcţiei parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri. crearea societăţii informaţionale 6. lângă Aeroportul Suceava.c..

37 . inovare tehnologică. • • Existenţa Băncii de gene. canalelor de comunicaţii. instituţiile specializate şi cercetare şi agenţii economici cu privire la folosirea rezultatelor activităţii de cercetare şi de transferul tehnologic. inventică.b. Riscuri: • Migrarea forţei de muncă calificate şi specializate din Dezvoltarea transferului de tehnologie prin parcurile tehnologice şi de soft realizate în cadrul programelor cu finanţare cercetare-inovare către alte ţări care oferă un salariu motivant. Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din Europa şi SUA care promovează cele mai avansate tehnologii. 6. IT. 6. informatizare şi promovarea societăţii informaţionale). Existenţa pentru Staţiunii cercetare de în cercetare cultura şi dezvoltare – agricolă Suceava. Puncte slabe: • • Insuficienta finanţare a sectorului de cercetare-inovare. 6. Staţiunii de cercetare şi dezvoltare în pomicultură Fălticeni. Insuficienta conlucrare între mediul academic. Staţiunea molidului Câmpulung Moldovenesc.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • Existenţa centrului universitar (preocupări în cercetare. • • • Dezvoltarea într-un ritm accelerat a comerţului electronic şi a Dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa pieţei e-buisness.c. Oportunităţi: • externă.d.

Puncte tari: • • • • Producţia agricolă. . în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. sunt insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt performante. 7. Dezvoltarea rurală 7. Existenţa centrelor de recoltare şi valorificare a fructelor de pădure. Producţia silvică.b. Oportunităţi: • • • judeţul. 7. Puncte slabe: • • • Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural. Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor reduse.a. fertilizatoare ecologice. 7.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • Costurile ridicate privind accesul la tehnologie pe plan mondial şi care pot genera noi decalaje. 38 Acordarea de facilităţi pentru asocierea deţinătorilor de Creşterea producţiei agricole datorită folosirii substanţelor Valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic de care dispune terenuri agricole. ceea ce conduce la un grad de valorificare redus. Producţia cinegetică. a ciupercilor.c.

Acces redus la granturi nerambursabile. mai degrabă decât să ofere servicii de 39 . 8. Univ. 8. sector de activitate. Resurse umane 8.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 7. la activităţi statele membre ale UE. Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi a personalului care Preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui desfăşoară activităţi în domeniul turismului. • • • Şcoala de arte şi meserii.a.b. turismului şi serviciilor” din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică. „Ştefan cel Mare” Suceava. mentalitatea unor oameni de a face rapid bani. desfăşurate în mediul rural. Riscuri: • • • Slaba competitivitate a firmelor de profil din judeţ cu cele din Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală. Programul de studiu „Economia comerţului. Puncte slabe: • Lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun. deoarece nu sunt preluate informaţiile.d. Puncte tari: • • Ponderea populaţiei tinere.

indiferenţa oamenilor faţă de mediu.d. Nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare a forţei de muncă prin programe de integrare pe piaţa muncii. 8.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » calitate. 40 . servicii integrate de consultanţă pentru persoanele interesate să desfăşoare activităţi în acest domeniu. 8. • • • • Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa turistică. Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural care nu are insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a centrelor de posibilitate materială de a dezvolta o activitate în acest domeniu.c. integrarea în programelor finanţate de Uniunea Europeană. Oportunităţi: • • Elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământul Constituirea Consorţiului Regional N-E pentru dezvoltarea şi a învăţământului Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004-2011. numărul mare de cerşetori. • Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii turistici de zonă şi organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic. învăţământului profesional şi tehnic TVET universitar tehnic. industria ospitalităţii. • Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic. lipsa de motivare a personalului. Riscuri: • • Slaba capacitate a firmelor de consultanţă din judeţ.

). din care amintim vechiul „Drum al tătarilor”. drumeţii. care să permită reţinerea turiştilor 6 nopţi în zonă. parapantă etc. oferte care însă nu au trezit până în momentul de faţă interesul. Iniţiative în acest sens există. Printre activităţile turistice ce trebuie dezvoltate şi promovate se numără: programele (drumeţiile) tematice. vizite la stână. în majoritatea lor. acestea prezintă programe de incoming. vile. plimbări cu cai. pensiuni etc. o serie de agenţii din Suceava au conceput programe pentru turismul de aventură. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • state. fiind astfel interesate în principal să-şi vândă propriile produse turistice. până în comuna Cârlibaba şi celălalt spre Mănăstirea 41 . O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri combinate. mountain-bike. alpinism. favorizate de existenţa în zonă a mai multor trasee marcate. În vederea facilitării conceperii unor programe turistice unitare pentru Bucovina este necesară existenţa unei comunicări eficiente între reprezentanţii agenţiilor de turism şi ai structurilor de primire (hoteluri. Relativa lipsă de interes a unor agenţii prezente la târgurile internaţionale de turism faţă de oferta Bucovinei poate fi explicată prin faptul că. Migraţia forţei de muncă calificate spre alte zone sau alte Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului bucovinean Considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare personalizate a Bucovinei. o diversitate de programe de vânătoare şi pescuit. Astfel.

Deasemeni. atât pe jos. asociaţii şi organizaţii profesionale.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Moldoviţa. Pe hipodromurile hipice. 42 . fie cu ajutorul cailor pe care localnicii îi pot pune la dispoziţia turiştilor. Un centru de informare turistică trebuie să pună la dispoziţia vizitatorilor informaţii şi materiale publicitare (ghiduri. broşuri. Un rol deosebit de important în promovarea turismului bucovinean îl au centrele de informare turistică. Ineu. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incintă. Din municipiul Vatra Dornei se poate pleca în drumeţie. atlase. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos. - Programele de echitaţie: călăria se poate practica în special la herghelia din oraşul Rădăuţi şi la cea de la Lucina. Programul de promovare a brandului Bucovina trebuie să aibă în vedere două obiective principale: prezentarea într-un mod cât mai atrăgător a avantajelor vizitării de către turişti a zonei şi crearea unei bune reputaţii pentru serviciile turistice din această regiune. cât şi cu autoturisme 4x4 în munţii: Călimani. cu statut propriu de organizare şi funcţionare. Rodan şi Obcinele Mestecănişului. O condiţie esenţială a elaborării şi implementării Programului Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei o reprezintă crearea cadrului organizatoric adecvat – de tip partenerial – între organe ale administraţiei centrale şi locale de stat. agenţi economici. de un farmec deosebit sunt traseele montane către masivul muntos Rarău şi Giumalău. de lângă crescătorie se organizează concursuri - Programe de tip „Acasă la meşteri populari” constând în vizite la atelierele unor meşteri populari (unii dintre aceştia având posibilitatea de a oferi cazare turiştilor).

acesta urmează să fie înscris în toate ghidurile turistice. precizânduse adresa şi cum se poate ajunge la acest centru. unde sunt incluse şi hărţi ale Sucevei. CD-uri) cu privire la atracţiile turistice (obiective naturale. Indicatoarele urmează să fie amplasate pe traseu. aeroport. cu un aflux ridicat de turişti. Aici trebuie să fie oferite informaţii utile fiecăruia dintre călătorii. Intenţia este de a promova Suceava ca poartă spre Bucovina. începând cu porţile de intrare în municipiu. circuitele posibile şi posibilităţile de cazare. hărţi. respectiv. Aceste materiale promoţionale trebuie să fie diversificate. O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Bucovina constă în amplasarea unor puncte de informare turistică (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator cu internaţionalul ”I” deja cunoscut) în 43 . agrement. masă. artistică şi informaţională deosebită şi oferite în mod gratuit. autocarul sau avionul în Suceava. precum şi prin panourile indicatoare. culturale etc. Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zonă prin intermediul unor acţiuni care să ajute şi să informeze pe turişti despre locurile pe care Bucovina şi împrejurimile sale le poate oferi. staţii de autobuz care efectuează curse judeţene şi interjudeţene. Indiferent de locul amplasării centrului. Locul ideal ar trebui să fie vizibil.). promovat la toţi operatorii din turism. sosiţi cu trenul.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » pliante. gară. accesibil acestora. prospecte. tratament din judeţul Suceava. transport. de o calitate grafică. casete video. informaţii cu privire la existenţa acestui centru şi datele pe care le poate oferi urmează să fie publicate în ghiduri internaţionale sau pagini web în care au apărut deja capitole despre România. autoturismul. De asemenea.

normele grafice şi materialele utilizate.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » cadrul unităţilor de cazare. locale/regionale. măşti populare. apropierea de amplasările exacte ale punctelor de informare turistică. obiceiuri populare). agrement. muzee. care să fie şi comercializate. Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Bucovina cu privire la locaţiile atracţiilor considerăm că este indispensabilă crearea unei reţele de semnalare turistică. ouă încondeiate. organizarea punerii în practică şi întreţinerea acestor panouri. vizualizarea locaţiilor obiectivelor turistice şi structurilor de primire. destinaţii.) şi limbile în care vor fi furnizate. În aceste sens. linguri de lemn şi alte obiecte de artizanat. centre culturale etc. trebuie definite: informaţiile ce trebuie oferite (hărţi.R. târguri meşteşugăreşti. 4. Tot aici pot fi expuse produse specifice. de artă populară: ceramică. nivelurile de informaţie (intrarea în teritoriu. - În acest context. estetica panourilor. trebuie să remarcăm calitatea deosebită a panourilor Roumaines” – O. turistice realizate de reţeaua „Operation Villages zonele menţionate). Aici turiştii pot afla informaţii despre atracţiile zonei. adresele de contact direct cu acestea etc. tratament.V. Evaluarea performanţei brandului destinaţiei turistice 44 .(„Operaţiunea Satele Româneşti”). masă. calendarul evenimentelor culturale (festivaluri. unităţi de cazare.

deşi variaţia a fost mai greu de remarcat.În 2006 situaţia s-a schimbat. Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere. arătand o creştere medie anuală de 8% din 2000. Sosirile s-au ridicat la 3. Există o fluctuaţie considerabilă de la an la an. Statisticile privind unităţile de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în Romania.4% în vreme ce înnoptările au scăzut într-o proporţie similară în 2005. volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din Bucovina a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2. sosirile de vizitatori au scăzut cu aproape 11% în timp ce înnoptările au crescut cu 3%. Între 2000 şi 2006. insă aceste date includ numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu astfel că cifra de 1.4 milioane de cazări pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se cunoaşte. Administraţia Naţională a Turismului nu are nici un rol în colectarea sau în analiza de piaţă a datelor statistice în turism. ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple. însă nu există date statistice astfel încât putem doar aprecia faptul că in sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de turişti străini.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Statisticile turistice din România sunt elaborate şi eliberate de către Institutul Naţional de Statistică (NIS).3%. 45 . În 2005.

105 10.0 1. şi 34% cu vârste cuprinse între 35 şi 49 de ani. 2.43 -52 2006 6.0 Sosiri . 46 .037 3.359 23.2 915 5.0 2005 5.4 1.+/-% faţă de anul anterior 2000 5264 864 2001 4938 -6.a .600 18.7 1. Predomină grupurile de tineri – o treime sunt cu vârste cuprinse între 20 –34 de ani.9 999 9. 2000-2006 . Principalele motive de insatisfacţie pentru vizitatorii străini la munte sunt calitatea serviciilor şi drumurile / transportul rutier slab.3 8. +/% p.5 2002 4794 -2.6 2004 6.+/-% faţă de anul anterior Înnoptări .Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Sosirile de vizitatori străini şi înnoptări. Aceştia au un spirit de aventură şi sunt interesaţi de divertisment mai degrabă decât de confort.2 2003 5.595 16.5 1.839 11. Aproximativ 70% aleg staţiunile montane pentru odihnă şi relaxare.380 -35 Staţiuni montane: raportul dintre turiştii străini şi turiştii români din staţiunile montane este de 88:12.

Ca urmare se impune o strategie de diversificare a produsului turistic. renunţând la clişeele convenţionale. publicitatea trebuie să suscite în spiritul aceluia care o citeşte mesajele publicitare trebuie exprimate într-o limbă vie.o imagine de neuitat a destinaţiei turistice Bucovina. Datorită lipsei de diversitate din program. publicitatea trebuie să prezinte ceva unic. turistul este plictisit chiar după a 3-a mănăstire prezentată. un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate găsi în ţara sa. O campanie promoţională care vizează brandul turistic Bucovina consider că este indicat să ţină seama de următoarele aspecte: dacă publicitatea care se realizează în favoarea Bucovinei nu este corespunzătoare. Bucovina este un brand major pentru turismul românesc. Alături de Delta Dunării. impresia pe care o va face asupra potenţialilor turişti clienţi va fi şi ea necorespunzătoare. Programul este menţinut astfel pentru ca preţul să nu crească odată cu costurile suplimentare pentru transport şi ghidul însoţitor.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » CONCLUZII Cea mai mare parte a agenţiilor locale promovează şi practică un circuit prin care se vizitează doar cele 5 mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO. interesantă. Puţine alte zone beneficiază de o natură atât de 47 . ca urmare. sau o vede .

Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului. câteva complexe de acest fel fiind deja în lucru. dar fără o exploatare agresivă a cadrului natural care dă unicitate acestei zone. comparabil. îl constituie publicitatea „de la gură la gură” realizată de turiştii care ne-au vizitat zona şi care au fost satisfăcuţi atât de obiectivele turistice.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » diversă şi de spectaculoasă. prin Austria sau Germania.ro 48 . Hotelurile cu grad înalt de confort.turisminbucovina.bucovinaturism. cu piscină şi centre spa sunt aici mai numeroase ca în oricare altă zonă.ro www. agroturismul. cât şi de calitatea serviciilor de care au beneficiat. a explodat pur şi simplu în ultimii ani şi zone ca Moldoviţa sau Gura Humorului concurează de la egal la egal cu ceea ce se află. Un imbold serios a primit şi amenajarea de zone de agrement şi de sporturi de iarnă. respectiv apelarea la acea agenţie de turism sau unitate de cazare care s-a ridicat la înălţimea exigenţelor acelor clienţi. Turismul rural. Ideal este ca turiştii satisfăcuţi să recomande şi cunoştinţelor vizitarea zonei. Bibliografie: www. în general în România şi în particular în Bucovina. de oameni pricepuţi şi cu spirit gospodăresc. Bucovina trebuie să devină un brand turistic internaţional.

anulbucovina. 1999 - - 49 . T. Economica. Ed. Cluj... Gherasim.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » - www.Napoca. 2003 Postelnicu. Introducere în teoria şi practica turismului. 1997 Gherasim. Editura Dacia.ro Nedelea Alexandru. Bucureşti. Marketing turistic. Gh. D. Bucureşti. Politici de marketing în turism.. Editura Economică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful