·iM'" A'G' ~IU

,'

• ' • . - J ,. - • _

'MO' lEI'

,.

CU bioecm·vinlarcol .. P.."S.

DANIEL

&U1'aOPOLiTU_L r-JI'OLDOVEI §',IIlUCDVINEU

EDITURAMITROPOLlEm MOLDOvm ~I BUCOVlliru ~I~·1994

IOM,AGIUMEMORIEI pARINTELUI DUMITRU STANIL'OIAE

INTRO,DUCERE

Dupa un an de Ia mutarea la cele ceresti a regretatului nostrn parinte, dascal die teologie cunoseut

I in toata Jumea crcltina" Preotul profesor Dumitru Stiiniloae" SOO8'tem de sub tipar acest volnm nmagial, ca un smerit prtnos de recuno§tinla pentru 0 vialii Intreaga inchln,aUi lui Hristos §i Bisericii Ortodoxe.

Cartea, inritula ta Omagiu memoriei Piirintelui'

Dumitru Still;dloae, inmanuncheaza, in prima parte, at-ev's oonvorbirl dubovnicc§.ti incdite, reahzatc eu 'rea. Cncernicia sa in vara anului 191913,.

"""

In eontinuare, am adau,gat mai unulte cugetari

ologiee, sfaturi §i cuvinte de tama ale P,arlDtelui umitru Staniloae, rostite verbal sau inrcgistratepe nds, d.e ucenicii siii aprcpiap, in ultimele luni de via1a. unt pa,ginili sfaturi atilt de profunda §i inspirete, iDeat, 1 i§ci inimile §i scotIacrlmi .. Ele formeaza un adevarat itament teologic lasat DOna tuturor §Ii intregii rtodoxii izvorat dintr-ominte clarvaztitoare Iii dintrininIa inspira ta de Duhul Slant, care, o via 1ii Intreaga, reamarit pe Hristos 'C1eJ in Treime Inchtaat.

Partea intai a acestei carli omagiale se Incheie co

· 1 11 ., ."" '"I d .:..... '" d

rme e same ,CUVJut,c rostite ill nopple '. e surermta §ll e

I. ~ he pc patul spitalului Fundeni, de la sfir§itu) Iunii tembrie ~Jiinceputul lui octombrie, cand §i-a d" I ul, Sunt cuvinte de rugaciune §iinvocare, de bu

- - - . . -, d'" --t M', 'a""'ntuito. mlui Hrlst.O's §i

. .'. - ta adf\6sate I' lreC" 'e· .' ,. - ·1 ... 1" ,

I§l speran.. . I ~ .... '.' ultim a ...... 'rug'oClune de p "ecar,c,

lI." ,. ". Doronulw ca 0 .' . .' .... ' .. "

n roell. . '. .' _ -.!. .,~, tn . 3. Ita"': In cele cerci;tt .

. . " 51 ne '. -~. - - . _Wi< .-

car ~ oe CUtT. ~m.'ula_: .' r tH de fa:ti am 8.,§ezat CD. ,.!~va

In partea a doua a ca:r s_. .. ~ 0;-. _ '"', I tarn de

A....· , ezi ., ceo roS nte la .slUJ\ba unnOlman . . ... .

cuvantar .. 1 pan._ ~.'.' ~ " .n ',~~ Ierarhi ~. j. preoji profe,son, m

J It Prea SfintltIl nO'§'~.ll - - '~ . ,. - p' triarhul _3,. - I . .3(3 •. ~'. 1 p .... , 'I te Teoctlst . r a~~, ,. -

P're'a FUlrl£'lltu ann·· , -. v u1 frunte ell . ,I I ~ ....... , .• , ·'Iu] D ' - "-1 MittopO.!'lt'.

Rnh' niei ,itnalt ~rc:a Sfmpt, t ::e ~daugat ~i alte 1\!{oldovei §i B'UC.O¥"ID.eL.'. ,La ...... ~ces ~c,~ . t', -al", fillor 8,51

..: . , . 0: ,1' i . - acarI emollonanllc c" ..

cllvrn.te ,.om~~e ,§1 ev. ," t . ologi din 'lara, 11 de pest.e

du""o' 'v'm·c~ti~laleunormarl. e. .'

.- 1;('," "",.-:S.'~... _ . • ,. sale

h L - iii" 1 cmnate rocmonel... ... d 'f'~ ·t ar'e . Ol-~,""lj,.; ,.' - ... _ .' . d""ugat, 0 senrti §,.,e -1_ lca.o ..

.. ~ln ~ltl~a Pru:t~ a~ ;;intelui Dunritru Stiniloae, fl§u bl~~liogIafi ,.' " I . ,. 'he Anghelescu.. .,

tn O-cmlta de, teologul G.beore . . ... -. Ta t 'O~Cll~ Fiul ~1 1· - . '. _ 1 - tru Dumnezeu - " La , ox·

Rugampcbunul nO~I_~'~ '.- "i arturisitorilor

Duhul 'SUint -,I sa-l od!h_n~asc:a ID,~a~~ ~ - -" .,'" binecu~'

d!eptei crediDte .. r= ~~r~:;::=~~[~:re ~?log

va ,tez,eace,~~ a ca~!, mo. I' sa fie s rre intanrea,

a1 _Ortodo;ne! ~ ro~an~t'~a e calc! rugi\ci~. a umtatea II cBlaUZlrea n~as....l?, t --.! .. ' ;" ~ h t HriSitoS., ..... ~~ .. ":-,, ~ .~ IIOmbucu[la. ~11umma illVlcm m

mbiru 11 a trottu ".' ':5'

Arhimandritulloanichie Balan SFANTA MANA;sTIRE sniASTRIA

1'· ·If Sffintul Apostol §i E~aD~he 1St ioan

26 SeptcmbrlC" 1994

UL,TIMA C,ONVORBIRE

A P'ARINTELUI lOA.N"ICl-IIE BALAN C'U pARINTELE DU'M'I.TRU STANILIOAE

PreacucerniceParinte Profesor, v-a ales Dumnezeu sa fip teologul eel mai profund al Biserieii Ortodo]t,e:

Romine de ... a lnngul a peste §ase, decenii, reeunaseut §i apreciat peste tot.

Ce iZVOBR spirituale de ca'BORr;tere 1'·-8U a" .. - ,t eel mai. mu,t Is (ormarea Sfinliei Voastre e . teolo. ;Ii dnKiil de iteologie, ICD preot oi. p,iirillte uho·'.e8se?

-plarinte Ioanichie, primul izvor spiritual. care rn-a

ajutat Ia formareamea ca teolog, ca preot ,§:i parinte duhovnieese, au fost' serierile SfanMui Grigorie alama, Spre ele m-a indreptat 0 ~otila Idin nIslana. isericeasca 'UniversalilU, '.in care se menpona ca el s-a

alcut aparatorul moaahilor isibalti din Sf'antul ~ ··~unte thos, din seeolul al .. 'XIV -lea, care afirmau ca, dunandu.-§i mimea ,m iDim,a odata en rugaeiunea eincetata: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumrezeu, mil.uie§te-ma pc mine pacatosuln, vad pe Hristos n lumini., impotriva ,criticilor monahnlui Varlaam _ ni t din I talia,

Aceasta m-a ficut s;i, ... mi procur scrierile needitate , Ie Sfantului Grigorie Pajama ,Ii, studiindu-le, am unoscut Ii doctrma despre energiile neereate ale lui umnezeu.prm eareEl viJIle in noi, doctrina comba.tuti e teologia catolica, pc motiv cli Dumnezeu, wud J mplu, nu poate avea lac a deosebire in tr-e fiinla I§i

8

Q'MAGIU MEMORIEI

. ...

. ., . •..• c, .,. De aid se tragea conclu~a. en

ene.rgru.I.I.le. LUI necre.a. t~E .. ~1,_':. e m ""treDumnezeu. §I om,

t . . _, ea lee Or tntamrre I , . " _ . • ... co-

DU. P. ,0. ~_e,,,,~¥~ -. =- fiinta L''" ne-ar prefacic. §]. r= nD~ ~

.... .. ta""":-e cu ta Ul - • _ t ~ =c'a

caCl 0 ID __ WllI . - , , .. .. , . ..!I. le t'!. -'e' teolozia cal ,0 .. u,

~ Am "'1" eles atnnci U! '- I"".. V .,~ .

du~e:teJ. . m " ,~ •.. ~. . ,cuno"tea dedit un Dum:

d,· ,Ii ' . ta prm scolastiea, nu '. 3 _. ~. '. • '~'. I I acestei

,e ru.. ... t t rin ratlUne.In spnjmma ..

nezeu dio~taJ1~ cu~osc~ · P lui ADse1m de Canterbury (de

conc.ep'ln 'VeDIs. e irl 'eor~a ,'" F' iul lui Dumnezeu S-8. .

~ "'- 1 p;'"'alXI lea) ea 1_, ... "J

la 1Ill.arptu 1Il" ..... -~ •.•• ,''facii in numele oamem o~,

.~ ''lilt om- . numal ca sa sans .. ' ~ .... tul Ior: deci .. ac... . .. ., , ..o °i, ',tii pnn paca. .', . '

onoarea lw Dumne zeu, J. ~ ' L -1". S-<:1 retras In

- - .... ~_-- .. -, ceast prln cruce,au " u _ ..• .'

dupa ce a facut.ac~as ... al. - ,"'~t,r care tmparte prisosul

.)-." d p~e pap'6 ca ocjntor, ... _ a

eer, as::'D! ···Hr°s. Hristos nu e prezen~ m sacr ~_ de mente ale lui .... LS~O .. te die ...... at Or aratie creata,

. -a'm ele nu esc . . "'_ ~ ~ _I'

rne~t~ pentru c. . ' .. '·,10 :a catolica "supranatura

I H''''·ac~.l ceea Ice uome§te te.o. _,~ . ~ ... ~.' ..

JlliJ ~ ~' - ..- . " malta a creaper ..

nn e dedit 0 treapt~ mat .. ,iel d~ In Sfintul Grig~rie

Cc.e· .. '3l c. I~ am .1nv!t~t,.asf~ t. '.a dOgJD. " aticii scola.~tl~e,

] tmi confirma 11lSU IClen~ -" T I.' - me

Pa !,ma._ 1. " nul stud "lor in Facultatea de I eo 0",: '

'-""'mvat.·ata In timpul stu .. D. - •. ,. . ... .. Dumnezeu d~ ,lS"

-,$- ~ . """I d f ruh1 despre un ... ., .

dcgmatica 'red usa a. I., nen .j~. ' .. da birii LU'l·. coborflnd

' '. - ~ d .... d dova ,~a IU uu . _ , ....

tan.t~_lI c~.ar'e n~-ml a .. ,- e.l~r·a;"'·. m·'.' 'a·s.~. prin Taine in noi, _E 0

- iul Llano! 'I.! .~. . .' 1 ..

prin FI..W .' ~ II •. - :-, simt iubirea FiulUJ UI .

. '- , nu rna ajuta sa iJl... ~ ..,'

teologie care_ ... ..... .. frate cu noi pentru ve~I§1

Dnmnezeu ~a,'~ut ca .~md'''~.'' as scmenea in veci, daca ne

... . "" nOI ~l ICU nOI, ... c . . . .' ~' ~ ,. _""

ramas. m . ~ ..' . di ta i cu iubirea noastT~: °

deschidem L~l ~ ere lDl , § in noi prin energiile LUI

A~, '. = Hr. - .. ]stos,pre1:~t ' ... ]-. g"'. ca'" de. fapt Duh. ul eel

'. aiutat S,H IDle_Ie, . '-- '. ., .

necreate, .ml ... a l · .... d.a .. , .... , . ,te nu. numiU peste .. Fl 'S_.: ... ,-·t' care e 0 llUle§ - . ~. _ . I' tr. sm-Ite

- .lan... .. .. '~. , ... FOul aa,~ut om.ru s,e, _ an .

"" . t Cl §I pestle 1· _li:l IJ.<oo , ... "t""

nelntrupa. _J.. .- :~. . . d ",- .. I 0 viaf!.], a, DrOHstra. UD~l a cu

.... .. s+-ll'pI vorbrrea I espre F , . d

no~ §l a ~l."', ,. .. uhul Siant mi-a devcmt. c::p

a 1m Hnst~s In. D . . Aeles de ce in Ortodoxu:

'in,teieasa .. Prm B.C. casta am lnl··· -:... d.. hovniceasca

. .!i .,. ~ tAt de mult traaea _ u .~. .

aClcentu. eaZia ~ 3 .. , a._. - ... ,~ t -un phm ere se aHa deasup

Hristos ca ndlcarea 10 r . . . .

. ~ - . I. ' ... t· . t' natu'ral ~,i "'ng, u5,tat de cgolSm~ 'DIan, DIm, s rIc ' -. '. ~ "

'"

PARINTELE DUM1TRU STANlLOAE 9

in 00 masuIii aJutii OpereJe patristice tlogmati£e, lllocaUce §i exegetice 13 formarea iategraJi a UQui adc'varat 'leo log?'

- Bogatele citate din operele Smntuilli Grigorie Pajama m-au 1ndemnat sa pornese !ji la trllducerea unora din operele altar Pacinti §i acestea Ilu-au largit prezentarea lui Hristos. ca Cel ccramiine cu noi prin

SfaDta Trenne, Ant m!eles tot mai mult cUvinteJe Mantuitoru.lui ~i ale APOllto1ilor din Noul Testament.

Am inle1es filgaduinta Mantuitorului de a fi cu noi cei

ce ne botezdm, pami Ia sfiir§itul veacurilor (Matei 28,18) Ii asigurarea SffintuJoi Pci vel: Cdli Ul RriItos v-ati

botezai, In Hristos v-ap imbrilcul (GaJatem 3,27) §i ca FiuJ lui Dumnezell, fiicandu-se om, deci Crate co noi,

ne-a facut ,i pe DO:i fii ai TatiiIu! sau (Gala teDi 3,26;4,5), purtand in noi Duhul Hlllui SaIl. Dar, CImoscand mai

bine pe Sfin_tii Parinti, am cunoscut ~i scrierile lor care De descriu calea prin C<Ue, avand pe Hristos in noi, putem sa ne facem tot mai muir asemenea Lui. ~i am inceput S3 tradllC §i aceste scrien adunate 1n coleclia grEaca numitii Filocana. Dar citirea §i traducerea lor rn-a indenmat sa largesc numand scrierilor

° 5 emanatoare tradulle in romaDl:§te f sa Ie msotesc de note explicative, pentru a le face mai in.teJese 'omului de azi.,

Porniod de la aceste traduceri, am Viizllt ea mune in ele fuseseci traduse §i in seeolele trecute in

maoostirile noastre, btiinind viata Jor duhovniceascfi.. m contribuit prio aceasta la reimprospatarea vechii andiri teologlce a manastiriJor DOOStre unita cu praeica vietii spfrituaIe. Prin aceasta am re1mprospatat, jrintr-un limbaj mai actua1, vechea spiritualitate a lOoahismuJui nostro, iar pe de alta parte, am IDcexcat

1 scap teo]ogia de §coala, de caractend ei pur teoIetic, cumt cu practica vietH dufiovnice§ti

OMAGIU MEMORIEI

Ce ,rol au rugieioD,ea, rdUhO,vDicul Ii Srauta imparti§,ame la formarea spitituali a nnui bnn

. .

teolQK Ii, scriitor ~iseriees,e,?

..... 0 teologie Ullita cu practica vielii spirituale Ii tndemn ul la iubirea lui Hristos prln unirea tot mai aocentuata cu EJ, nu poate fi lipfsita de rugaciunea catC"e I El, Dar rugaciunea la randul ei 'DO poate sa nu ajute la I o adancir1c a ,inlelegerii lui Hristos; ea Fiul lui Dumnezeu, Cane din iubire S~a faent om" S-a adus jertta pentru noi, ,aratandu-,ne 0 iubire, care i§i are temeiultn Inbirea persoanelor Sfintei Treimi, Am vRzut ,cii 'on pop

fi teolog plin de inj,elegerea lui Hristos Ii a Sfintei Treimi ,§i a Bisericii, ca unire a noastra in Bristol §i in.

.. Sfanta 'Treim1e,fara rugaciune Ii nici rugaciunea nU-li devine un mod de s taruir,c ':i'nint61nirea en Hristosfira gaDdirca continua la Hristos ..

Din invalatura despre prezenja lui Hristos in. nei prin energiile domnezeie§ti necreate, §i deci §i prin Duhul Sau, rezulta en mai ales in rugacjune, in care ne inilllam sufletul catre Hristos, EI iii unegte energiile Lui eu eforturile noastre, facandu .. ne sa simjim aceste luerari ale Lui in rezultatele ce I..! obpnem pentru noi §i pentru a1l,ii., De aceea ortodocgii cred puternie in efectele binefa,catoare pc care le au rugaciunile noastre personale dar maj ales rugaciunile, slujbele religioase §i binecuvantirile preu lilor , ,avand asociate cu ele rugiciunile intr,c,gii Biserici,

Cu.mpoBte teologia ortodoxi s,l, contribnie io:ncirea lumii, Ia I:te§terea duhovniceasci inll""atirea oamenDor in Bristos?

.... Prin energtile necreate ale Sale, activate in nel d Duhul 'Sa u eel Sfant, Hristos intare§te energiile noastr I I . avo:area, iuh~rii no'astre Icomune fala Ide El, deci. '§i .!l

• 1_ unitiil" dintre oemeni in Hristo's. ~i cred CD d'

. uIt 'DU are neJvoie 'Dmenirea astilz.i ,ca d

PiA' :-OR' I' N'

....... ' ·TEL,EDUMITR,U 87':'- .' . -.' I

., .'A.NIL,OAE 11

UDJtalte sau de infrilire Jar ~ ,'" - ..

puterile lor pur na'tn'- ~ ~ .- , mft~liTea oam'cnilor nrio

P- ute - TalC nu se ploate ... 1:_ _,..,

~rlea pa'timU el " ,. - ~ ~ - _~, . ' re~a, dat fUnd

Pte goute" a mandrJ ,. I d .. .

ut re IHSUpllU alt'Dl3 a laeo ~ .. , d eJ, 18 lormtta de

care p' t J. - ""'" • , 'DUel 'e bun . - I •

, '0, nraru poftcle iubir]i d. ,~; ,-_. ,~m~aterlale

care omul este atat de slab D __ e placen tru~e§tl raJa de

P~~te CO~~riblI~ prin a-ce~s~ ~ceea, cre~ ca Ortodoxia

active a IUl 1-Iristo'" ill"" '. ~tel. gere a prezente-'l'

ti - g no] mai m 11t d .... l'

orma de crc§tilli&m Ja infti 'i' ' "0 U I ~ca't. orice alta

CatoJicismul fij- d - I lrrea ':lamenilor ..

exte '. - ,n condus, miU mu)t d' ... """

.: I ~rJ.oara asupra oamenilo" ' , e 0 stapanire

!ttfraprea spirj tuaUi a. lor r ,I n-,~ punn contribn" Ia m cursuj js:ton~e· p , . A,.dovedU-o aceasta sufi' ,. ,

1 ' ,,~ I l~ - rot'eSlt1U1tlsm 1· '.' I - CJent

e. J fiind conduse de, in ,d~'~~"" 'f:~ 1§~,SectleJ,e JZVorat,c din

~l n ... d Jl¥ AJ ua.l.llimuJ ,. .. gJI •

3' I ~avan I ~ci 0 inle1c ere '.' I .~ :n..,al accen.tual

putlD. capa bile sa con '~b ' . Pl~n!ru ~J~erl'Ca, SUD t §i roai

Hristo- 0 .. ' UJe a mfratuc,'!:ll 0 - .-

s. 'rice tneinIbru 3J ~ - Ai Q I amlenilor in

pe !pu~iojj membri Hi ei ca ;~eJ ~'~'?1e. SocQtc§te numai

top c,eJJa,11j jj sOcote~te p-- 31 ~ - ~~]Jl.Jl de,s~var§,jp' §i pe

C - 3' - --cato:§I} II PI erdutlI

are' este ee ' · -I "'

tod I" R. lBaJ profblldi de,tbd~e; I 0 - • _, _

... xe II care esre, Stoplul e. _'I! • lA, ~ ~IOgJel or-

Hristos,'?' - I pr CIpal mB,sf!rica I.ui

_ ..... Definijia cea mai profru d'" '~ . _,

este ~.easta: teologia este re~ a.a 'reolOglCl Or~odoxe los traIt ca prezent 'n ~ _ . CDunea asupra JUI Hris-

~ - <I I no) plDn en .. J -., - - .0

unl~e c~ ~uJ nostru, unind~--ne. ~!gJ] ,e Lw neprea'te,

Duhul Stant. Iar scopuJ '. ap01 In mod specml pnn

.. oam~ni in unitatea cea ::: I?~~pal est~ sa uneascij pe f al lUI Hristos, care este Bj:~~a~toare, III TmpuI tainic

Dupa- '. .

._ - _' - - ._ill _ I

cO : §~JZecl de alii d.e' st, d·'" '.... _ I _

Ulllversl,mr de TeoJoie de- ~ ~oJogtee;1 de d_ldi apmfUndate d .' ,c, ,,~ _ • _" - Rulor _.J OD.or scr~. •

I I .... - ~I ," glDatice §I tradu ' W - ," • len.

ru.gam sa face.]1 un bi)' -. I '. cen,iJoraJlrJ:I'. v;;:

- - '" ';to . llO_,t dub I . . "" -....,' '''q

I care i' J" _gg_ . VIUC' eSt! III Te I

_ ~.' . a ,l S ujjt .. o" ati t~~" I ...' _ ,.,' .' .. " . ·'0 ogiei

mo, de studen': mj P:~l'l~ "~." .1 .... 11 .. 0 ~I ali predat~

. .t':.r ,."'''''"'-',1 ~ 0"'.1

- ; -'II!;: .... '"

OMAGIU MEMORIEI

_ E, greu. sa Iac W1 bilant dubovnicesc ~T~olo~iei, pe care am _slnjlit-o vreme de ,~,es,t~ _ §aJ~e~l ... de ~'. a ideilor princlpalepc cure!e~am_pus ill relief In s~rl~ril~ mele, Daca totu'§i a§, vrea sa arat c,ce~ :e am,50cot~t. a trebuie sa accentuez in mod deosebit m ~pr,~ocu.panle mele socotesc en aceasta a fost ~lo~r~~~ da.ta de, !JuI?nezeu persoanei fiecar~i om ,~1 fe,!1cll~ et ve'§,nl~e m legatura deiubire en Hr18to~, FIU~ Sao, §I ~ntI'e o~ §1 om .. Nu grija de onoarea proprl~ L-,R p'fleocu~at pe Dum~ nezeu in raportul cu oamenn, nu 0 .:supun~~e _ ~_l~or su~ El, ci Ierieirea ce '0 p~t la,:_ea con~n§l d~_ ~ubr:~a Lu~ Care a trimis pe Fiu] Sa u sa se fuca om §1 sa p!lID~a~C~ moartea pentru a.o inving,c,; V'f.:)inta d~. a d~ba.n~~ §~_ es adevir,ata §i vesmca bucurie ce le vme d~ mutarea

Iubirii Lui paoa la 3. se jertfi unii p~n,tr~ al'~I~ .... ..' _

Personna §i comuniunea sunt CICI. doi ~ermem ~ I,c.?~e am cauta,t s,il dezvclt ceea ce soeotesc ca repre~lnta In: adancimea ei, Tcologia Ortodoxa, ~~este d~ua valo~ se afla mtr-o reciplfoca depend~nla ~l p.~e$ulrea_ ~_~e~a echivaleaza eu pretoirea celeilalte. 'Nltl do~al1a unuia asupra multora, nici in~ivjdu~l~sm.ul e~gol~t, c,ar,~ nu vrea sa ltie de allU, sau care pana la unnaVol~§t~ §,l el sa-§iimpluna opiniile. celorlal1i" nu .pot con_trd)Ull~ unitatea §i bueuria in Hristos, a oamenilor, a unora fata

de aljii,

Cum defmiti Teologia Ortodoxi rali de ceo .omano .. catolici, DDglicana Ii protestilnti?

_ Am raspuns in oar~,ca[e ~asura~ la. ac~,as~a intrabarl6 in unele expunert aD~e~oare, In ... s~ecl~ "m pnnctul unu §i patru, Daca ~r ~mfi ne~sar sa 5ubliDl~ ceca ce deosebe§te ~eologla O~~odoxa dece:,r~m~n,? catclica, anglican a §l protestanta, ~§ ,spune ea T~~los.~.a Ortodoxa DD e separata ca reflecpune asupra 1m", Hrls.to's die 'trairea lui Hristos, §i a 1ucrB!ti Lui nlecreat~ m nOl~ Dad acele teologii sc ocup,a cu un Hristos sl

rationamel!J,telor vorbite, teologia ortcdoxa exprima ex ... perienja Jui Hristos Ce,1 prirnit nelncetat prin Sfanta Impartilanie ~i tr,ait prin rugacinne. Teologii OItodocsi, ca §,i credincio§ii adevarati din ortodoxie,§tin de un Hristes in. care traiesc; in cuvantul lor c present tnsu!i Hristos, Teologii alter confesiuni crestine speculeaza §i vcrbesc despre un Hristos distant sau laudtu marirea Lui" netraind in mod real mila, bunatatea, tubirea ,§i ajutorul Lui .. Aceia fae fI§ttinla1'., expunand fiecare opiniiIe lor personale, Teologii ort.odoc§i adevara]i exprima Iucrarea lui Hristos fapi de lei ,§i in lei. Vorbirea lor flU e rodul unei speculajii rajionale, ci al unci experiente in tare lumina lui Hris,-, tos reeunoscuta ca sens al existenjei on e separata de trairea pima de taina,- §i de bueurie a 'invataturii evan ... ghelice data de El,

Sectele' neoproiestante au cabazi §,i s'troc:turi· teologicireformo, lui Luther diD see, XV .. ,XVI?

- 08;1 sectele neoprntestante au" in parte, ca baza individualismul lui Luther, necunoscdnd Importanja Biserieii ca unitate in Hristes, sau le'a. Trup tainic at Lui. Sectele neoprotestante, ca §,i reform a lui Luthersi Calvin, n u cunose ceea ee se cheama sfinlenie"carle estrans unita co smerenia Ii eu 0 viala cat mal infranata de la placcrile trupesti, Am putea spune 'ea spire 6i~ecpa aceasta an fost tmpinse cbiar de catolicism, care 3. vazut Biserica mai mult ca organizare exterioara, lea putere lumeascli ..

Dar sectele neoprotestante se deosebesc Intr-o amnnita p:rivin18 de, prorestantism, ICac:i, pe ,cand acela afirma eEl omul poate fi cnralit de pacatc ca.t tfaile§te pe pamant, sectele afirma Ica membrii lor suntlntru totul curatili., Dar au 0 Idee ell totul 5impli.st~i" despre curii,lia omutui .. Nu 0 'Viid §i ca 0 curalie interioara de mandrie" de gaoduri disprejuitoare lata de alli.i', de infrllnare de

IOMAGIU MEMORIE'I

14

la orice pUioCT'lc trupeasca exag1erat,i, mullumindu ... se ell infranarea de Ia lc8teva mancari §,i de la cuvinte nerespectno3S'C fata die Dumnez~u, se Ie'l,in de 1a carne de pon; die la,'vin,de lamjuraturi, darnu po'stesc, nuse rejin de la ganduri §i cuvinte dispretuitoare despre altii. de ta fapte Jacome ~e Bvulie etc .. Ac~asta le vine §~ ':'in faptul co., pentru el, Cruces lui Hnstos n-are 'Ole! 0 valoare mantuitoare, deei nici jertfa lor din iubire pentm altu. Ei dispreluiesc feci.oria ~aicii Domn~lui, deci nu socotese ca jm fapt mfenof.,1 ca. un paest,

placerea imperecberii carnale. De . aici vine .p dispretuirea Crucii, socotind cii Itsus, nascut din vlOlenla placerii trupesti, deci patat de pacatul prpprlu, a supertat erucea pentru sine, nu pentru no]. In general, Ice} puiin pentru unele din cle, [sectele neoprotcstante), dumnezeirea lui Hristo5 esteoatte nesigura .. De aeeea e vita, ca §i Iudeii, numele de Hristol §,i nu einstese Duminica sau Ziua tnvierii" ci sambetele imp['leu a, ell

iudeii,

.

Ce parere aveti despr teo'logiB Ii §colUe teoio,giee

romine §ti1

_ Teologia I§· §colile de teologie romane· ti a u de pareurs inca un drum lung pe~tru a trece de Ia ~c:~h~a teologie 5,colastica; de _memonzar~ a un~: ~ e. I 01. l~. §1 ~ multor da e istoricer la 0 teologie a trairu 1 bini lui Hristos §i Ia concluzia practicarn" in raportu · e di tre proCesori §i student1, la 0 iubUe exempl ra ati de oameni. Teologia trebnie sa,_fie Ctl' Ii preo.lia, roo. 'I,l~ ~ trairea lui HriSt05" in rugaeiUDlc, in praeticar a iubirii de oameni, in tendinta spre 0 viata de sfinle' ie. Disciplina teologiei pastorale trebuie sa-,i ~neasca ~r~crica grijii de oamenii saraci, de.bolnav1 §l de I:fa~ll~lar disciplinn lit urgica participa.f'ea cat _ mai ale tva a studenjilor la practicarea slujbelor liturg· ~~ Cil.t~ tropare §i eatavasii 1nvala pe de rust studentu teologi

IS

- Am raspuns la intrebarea aceas ta, m parte" la punctul patru, ciind am ararat cum. poate Ortodnxia contribui la infralirea namenilor prin dovedirea prezenjei lui Hristos in ei prin Sffinta Treime §i prin imitarea yielii Lui, prin jertfelnicie, smerenie F ajutorare a celor aOali in diferite greutali. Cu aceste calitii!i Ortcdosia ar putea avea 0' contribupe nnportanta :Ii in c8§tigare,a celor ce aparjin altor confesiunila unirea cu c!,edinciopi ei, Ba ar avea un efeet in aceasta directie, dovedind ca. e singura care are pe Hristos in mod deplin inlemes §i puternic lucrator in ea ca Trup sfint a] Lui.

Ecumerrlsmul nu poate fi inleles de Biscrica Ortodoxa decat ca servindu-i in acest scop. Ortodoxia trehuie sa fie prezenta ell credineiosi cat mai eficienli prin viejuirea lor in forurile §i intrunirile ecumenice §.i in relajiile cu membrii alter confesiuni, CRUd, in urma unei confermje ale mele despre Ortodoxie, Intr-n in moire interconfesionala, un roman greco-catolic, traitor la Paris, a reprosat Ortodoxiei roman elti. ,ei a contribuit 1& dc,l,fiintarea Bisericii Unite, un episcop reformat maghiar, de origine din Transilvania I-a rip ostat, declarand ca protestantismul die la ra:sarit de Viens este mai duhovnicese §i mai apropiat de oameni decal eel din Occident pentru ca a inv,alat de la Ortodoxie familiaritatea leu popnrul, De ce unijii din Transilvania, ICU. toa ta dezbinarea [ormalii adusa de ei in poporuJ roman, nn pot d"sparli de fapt pe. 11 idinci 'Iii lor de fr,atii lor ortodoest in Liturghie, in cinstire aceloragi :sfinti" in toate datinile lor crestine?

Com 'wetieti posibUi 'Oll"eiunoire prufuftdi, Ii de du.mm B. 'Ortodoxiei iulume' Ii in p.~. D .. st~a?

- Reinnoirea profunda 18 Ortodexiei In Iume §i in. lara noastra nu poa.te veni d.ecat prin redeseoperirea ei, prin traire, Relnnoirea Ortodoxiei se realizeaza numai

prin trairea reala a adevarului ei. Ea ne eerie imitarea lui Hristos prin puterea prezenjei Lui in noi: lupta lmpotriva pa timilor egoiste orientate spre satisfacerea exageratii a placerilor §i onorurilor lumesti,

S~til Piirinp ne dan exemplu ln aceasta privinpi: pe cat de categoric reaping orice abatere dela primirea integrala a adevarului reprezentat de Hristos eel integr al lucrator in Bisericil si ap.8rIR inva;tatura doa ..

I. ~ 1 Jj j - OJ

matic,a a Sfintei Treimi, pe ,3 till de s:merlp Ii de generogi

sunt ei inviejuirea lor practiea, Ar trebui sa "i~ exemplu de laei in primul rand ierarhii, monahii ,§1 preojii, Sa Ie

'i,e preocuparea prinei pali simplitatea, srnerenia §,i. apropierea ajutatoare de oameni. Nu spre vreo autoritate Iumeascii sa le fie ravna lor, dupa stilul catolic din Evul .Med.i.u CU episcopi prin1i §i latifundiari, ci autnritatea unei viejuiri die model prin smerenie, prin comunicabilitate leu oamenii Ii prin organizarea ajutorarii celor dinnevoi - bolnavi, tii'lr§ni" orfani.

lmi face 0 mare bucurie savid cum parohiile din Grecia au liste cu. bolnavii, crfanii, sikacii din fiecare parohie §i au sufragerii langa bisericii pentrn lei, jar dimineaja unele doamne se ducpe la bolnavi,ti imbr,3cii :§i Ie due cele necesare.Jar episcopiile mtr,ctin spitale, orfelinate §i eamirre de studenti. A. sosit vremea ca Bisericasa reia practica organizarii U1IOl' institujii de ajutorare, dupa exemplul Sftlntului Vasile eel Mare, iar monahii sa. faca lueruri de mana, rueodelii pentru a-Ii cumpara prin ele cele de, folos lor §i altora, nu sa caute sa oblioa. de la orieine, cu mativul pernenirilor, sume de bani I§.i alte bunuri,

Profesorii de teologie ar trebui 'sa puna accent, prin pilda lor" pe 0 pregatire in sensu] acesta a episcopilor, monahilor §,i preojilor, Duhovnicia Ii practicarea iubirii de oamerti nu trebuie sa fie concepute ca desparpte, ci ca unite iutre ele, Iar reflexiunea teologica trebuie sa se inspire din ele §,j sa le promoveze .. in timpul din urma

OMAcGIUMEMORIE'I

ObSIC·fV' Ica mal toli profesorii de teo]ogje vor sa fie ,§i par/obi Dar 0 fac aeeasta ueglijand aprofuadarea cunoasterli lui Hristos I,j din interese materiale .. 'E bine sa slujeasca in toate duminicile Ii 82rbatoriJe Sfanta Liturgrue Ii sa, mj ute pe parnhi in organizareagrijii de, credin:cio§i" dar nu pentru interese materials §j eu

negUjan:,a studlulm teologic~ ~

Cum c'rede'fi, ei se ,polate~ealim [) mal straasi legilurilfriteasci de endinta Ii j,u-ir,e a larilor ~i Bisericilor' Q,rtud,QX:I!: sarno? De ce B.isericiJe Or ... IodoJllC £olabureaza ala de plUpO Iatreele?

- 0 moo s,trans3 l,cgfitllra lntre l~l.rile §~ Bisericite Ortodoxe este foarte necesard red, pentru a se in'tiiri unele pe altele in apararea credinje] adeviirate fala de ofensiva umvtlf!alismului catnlic ~i a internatiollaUsmului sectelor, Incepand din secolul al-XIX-lt~al! c.iind popnarele ortodoxe eliberate de jugul otnman, Ii-au afirmat cu tirje indepeneenja §i identitatea Ior, 8,-3 produs 0 oareeare slahire a fratietalii lor in Ortodoxie, A soslt vremea sa ne regasimveehea unitate din timpul lmperiulul Bizantin; ba, mai mult, din vremea primelor secole erestine, Acestui SICOp ered ca, i-ar putea sluji trimiterea reclproca destndenp de, Ja facuhalile unora

la ale altora, .

Un mare zul a avut In menlinerea unib§~ii Or .. , tedoxiei 111 'timpurile trecute Sfanml MunteAtho51 unde convieluiau;, dupa aceleasi r,a(nduieli de, curali,e ~Ii rugaciune, rnonahi din toate,tarile ortndoxe, ad,u1cand mereu unii dintre ei in larHe lor. ace$.tetr,adijii~ Era Or universalitate ortodoxa de, ordin duhovniccse.nu ca 'tea intr'eljn.uti de catolicism, nu ca de, indiferenta Ia specmcul.!i datinilenatlonale p'rac,Hcata de secte, Ortodoxia nneste universalul cu prejuirea valorilor unice ale fi,ecan~inapuni, II§B cum le-a Cleat Dumnezeu §i cum vedem din Sfanta Scriptara ~5Ie V'oiejte El (Matei

.28,18; lim bile de fee de laco bOI,al'c,a Sfan'Ul~i ,.Duh; (Apocalipsa . 21,26" u.~de se vorbeste . d~: ' ,cmst~a neamurilor" inviaIa viitoare), Dar. nearmmletrebuie

sa-Ii :llDtre,g,casca valorile .]~()r, fiind ,spUitu~l~zat,~ .,de acelasi Duh, Acesta e reallsmnl ortedox mel uniformitate mtr'e neamuri, nici du§minie; ci prejuire §i tntrajutorare re,ciprocit Njc~ im ne:a~'c~aLl'_d~ aoof!BIi credin}a fiind, nn trebulit!; sa CD,ute. '~a n.np'DD_~ un Imperialism alter neamuri, til aeesta Biserieile Ortodoxe pot avea un T01 important.

Care ieste.,ouJ religiei in ~liIepublice, pe care nnii o oon.testi ,i 'mcearcli sa 0 refuze'?

~ Daca §colile tre buie . sa',co.Dtri~I.Iie ~a~o~-D?area nmulni deplin si citmai inal$at spiritual, religia nn

poateIipsi dintre mBte~.'e d~,. ~valii~t a~lel~~ .. B~ chiar trebnie S8 flemateria pnma san ceamai de cmste,

Caci nici una, din celelalte materii nu pot indepll,ini aspiralia. omului de.,a se ~idjca peste Iumea ,~ooas"ta m3t'giniti in care trfuc§le .Ilnu '~.totul .... m~.d.lumlt,~are.

Am auzit pe unul din senatorn romam declarandu-

se Impotriva intrcducerii in §,colica-mat~ric obHgat:,~ie~ cerand ca -e,a sa fie facuUativa" Dar §t1u nare copm ,§:~ linerii ce Ie este de folos? Nu. ajung la ,81CC,aS,'tB cuno§tinti numai cu vremea?', Voiesc ei de b~a vo~~ vreo materie de 'invalamant1 Nu Ie Flace.mmm.um.~ sa. se joaee? ~i apoi p~rinln :nu:i ~vala _]~~me un:] ~vle~ morale (sa nufure, sa nummta, sa DU uClda) ,d,e~a~ dupa ce vnr declara ei ca. VOl sa cunoasca.aceste legi? Ideea

exprimata d_f!. acel s.ena'tr:r .. ~st~' jnfluent~!i de~m~e~-, taluatea sectelnr care amana. botezul eopiilor pana Ia

varsla de 20 de ani, ciind se hotarasc singuri pentru I~l. Dar dacli ei se pot mantui pana' atune §i f;arabotez~ de ere TIn s-ar putea miantui §i dupa aceea farli el?

De fapt'in aceastfi idee este un ~isprel P~lltru S.fa,nt~ Treime, ca mijloc, prin care ne umm en HIlS'tOS~ ~1. apor

21

OMAr;IU MEMO'RIEI

nu este OlDUI de 'cand e copil intr-o comunicare adanca ,§i pliu~ ~,e t~jna ,~u ee] din jurullui §J ell na§ii, primind de Ia ,el, U181nte de a putea vorbi, ceea ceti trebuie?

Cam poa te Ii o6c,ioliza,la, .,eligh, in iDvii,lamam,tu I

romane'5c? '

~ Biserica €Ir trebui sa mobilizeze rnulpmea credincio§Hor ce-i apartin in miscarea unei cereri adresatii statnlui pentru :UltJt·oducer,ea]]~Hgi'ej lea materie obligatorie in toate §coli1e:. Profesorfi de religie n-ar trebui sa file preoti de parohii, pentru efi, in acest eaz, ei pot neglija datoriile de profesori. Marea sUibire a educajiei religioaseln §Coli: a adus-o Nicolae Iorgu, in 19132~ 'CDnd a hota:r5t., in calitate de, prim ministru, 1C3 religia sa, file predata benevol de preotul parohiei unde era ~coaIa res.P6ctiva §j, _fill. de unprofesor platit pentru ,cH;e~.~ta ca orlc~ alt pr?fesor .Aproape tali preojii §i-au neglijat aceasta datoric. nefiind remuneraji pentru ea.

De ee credeli. ,eiDumn,ezeIJ a ingadu il eaaproape toate larile ortodoxe .sa c'adii, sub dietatura ate'ist .. COlJlunisti?

_, La aceasta lntrebare a§ spune cat nu lui Dumnezeu trehuie sasl'e atribuie aceasta. Cred C'a au fost niste :t·orl:e oculte care au voit sa nimiceasca crestinismul j'n forma ~ui ceamai ori.ginar,i §~ mai integrala, Aeeste forte oculte s-au Iolosit tn Rusia de niste oameni care nu s-au recrutat in general dintre TU§i. Pe ],iingJa aeeea, starea de ,~.obagi~ la:rgiUi in popor a ajutat propaganda. celor ce-t prormteau in mod mineinos egalitatca §[ dreptatea. Comuntsmul, ca idee, a. venit din Occident unde s .. au dezvoltat de la Renastere i'ncoace toate filosofille ateiste, Dar s-a impus practic ifl Rusia din cauza rmplejur'~rilor sociale de, care urn pomenit §i din cauza p'~oporului . mai pujin orientat In depistarea viclesugurilor ce se ascnudeau sub propaganda unor

oameni !,tr,aini de popor. -

PAR1NTEL.1£ DUMITRU STANIL,OAE 21

Poporul rus a [aHlaS inS3 pana azi~ .in mareu lui majoritate, credincios §iexperienla comunismului mincinos Il va facie S,B fie in viitor §i rna. credincios cum on sunt popoarele din Occident, st,ipanite die un rajionalism pc diu 0 partie unilateral, pe die alta folosit i'n cele mai rfisueite, mai rufinate i,i mai viclene forme. Din 11920 de cfind a Inceput .sm se dezvolte intm in ItaJ1H §] apoi 'in Germania 0 doctrina puternic ostila Rusiei comuniste, eelalalt Occident - a tnceput sa fie alaturea de Rusia comunista, iar Ja sfar,§itu] razboiulnihitlerist lrnpotriva Rusiei comuniste,

T,arUe care au ajutat comunismul rus sn se salveze, i ... ClU preda t sub s.tapanln~ toate lirUe din EUHJpa rasariteana, Intre care §i Romania, de§i aecasta a contribuit la victoria grabita asupra hitlerismului prin dezarmarea oastei l~ pe terltctiul Romaniei §i prin jertfele mari aduse, In istnrie nu lucreaza numai DUIDnezeu, cisi forjele raului, sau poate maimult acestea, cum a aratatmarele scriitorromfln ~i academicianfrencez Engen Ionescu in revista "I'ransilvania" nr, ] ... 2 din 1992,.

Ar fipo,sihil.i as.tiizi iadreptarea ealendarnlui de CD ire tonte Bi sericlle O'rlodoxe?

~. AI' fi bine ca toate Bisericile Ortodose s,a se uneascii in indreptarea calendarnlui, Dar pentru aceasta u.r fi nevoie de Di§te studii serioase raspanditc in popor

§ i de un nou Sinod ge neral ortodox, -

Ce ,3U pierdut Bisericil"E §i Ui.rile urfndu:x,e SUbPCF-, secntia otclsta §.i. ce 11.'11 ca,ltigat?

- Tfirile ortodoxe au pierdut, sub regimul ateist, ordinea 'eCOnOD1J,ca. §i au contribuit Ia prcducerea unui climat de' nelncredere intre oameni, Biserica s-a resimtit, Iiind iovita, de tristul fenomen din urma, ca §i de 0 sliibire til credintei, mai ales i.n generapa tanara"Pe de a]ta parte S~£lU vindecat de pornirea neinfranata spre

22

O-'M"A 0' '-IU' M' EMO'- R'lE/

• .:' ., .:- .' ~-' • - • - ~'!!J •• ". • " -

placerile materialc, 0, mare parte din popoarele lor s-au obj§nuit cu 0 viala materials infranata. ~i, s-ar putea ca din tristele urmari ale ateismului propagat de comunism sa, inceap a' 0 j'nt,eleg_ere din ce III ee mai

.:I I, ,

erioasa a fortei morale ce 0 reprezin ta eredinta cre§,tju,a .. Se vede §i acum ca popoareleiesite din cum .. unism au 0 vi 13: mal serioasa decat cele care n ... au suferit de dorninatia lui. Drogurile, homnsexualitatea, indiferenta religioasd sunt forme de decadere cu mult mai f,3spandite §1 intiparite in so ietatea occideutala, Multe din poponrele care au experirncntat tristele urmari ale ateismului vor C81.ta S'3 le vindece, revenind la o prejuire a puterilor sociale positive ale credinjei,

Nu cumva, prh elibcrnr-ea de sub eomunis - 'I 0 ... todo "0 pierde mal mult, rund loviUi cu aeeeasi fnrie d,e indife:rentismul reUjf ns, de prozelltlsmul neuprotestan -" de Ii bertin j Ii de dezblnarea ,poliliea Ii locialil a cretlincio~,ilor?

- De fapt, unii dintre rnembrii popoarelor eliberate lie dictatura cOlnunista vor in tc1ege in mod gresitlibertatea pe cane au dobilndit-o ca pe un libertinaj carle le permite oriee, ~i D1UJli UU Tamas cu ure intre ei de pe urma rfiului ce §i l-au facut prin turnatoria la care unii s-au lasat Hili sa opractice impotriva altora. Aceste triste urmari morale s-ar putea sa se manifeste §i sub forma unui indiferentism rellgios, care Ie permite orice libertate inleleasa ca libertinaj."

Pe Hinga acestea, popoarele ie§ite de sub dotrtiuajia comunlsta atee sunt socotite de prozelitismul catolic :§i neoprotestant ca deschise spre acest prozelitism. Se

in .i iroblerna in special pentru popoarel or-

cnmunisrnul ateu, nu numai sa.scape is nul ui ci sa revina la iden-

S -. olicisr

1 [ iJ riale ce

PARl,NTELEDU!IIT.R U ST.ANILOAE ,%31

le ad uc ace] ea, da toritii situajiei mai bune in care se afla ele, Pe Ulnga acestea se mai pune Ii problema sa nu se lase atrase, prin prestigiul culturii §i a1_ libertatii in care au trait, de Iormele decaderii spirituale in care au cazut acelea, sa u de formele cregtinismul ui falsificat care s-a dezvol tn t 10 ele,

Ce p""'re aveli despre Intel ctualli romani, care" de obicei, sunt lndiferenl'i fbtii de Dlari.hi~ prob eme reUgiDBse ee preoeupi Bis'cnca §i societatea Doastri?

..... Regret §,i eu ca. 0 mare parte din i nteleetu alii. romani nu au inle]egere pentru marele rol ce ... J are eredirqa cre§tina ~j Biseriea stramo§easca'mrefacerea sinatalij, morale a poporuhri roman, Indiferenta aceasta au manifestat ... o ei de ,cand s-au format ca '0 patura ,sociaUi aparte pie la mijlocul secolului al XIX-lea. De aceea, n-a existat ln ei nici 0 rezist,enla serioasa in vremea comunismului, lea In alte popoare ajunse sub dominajia lui, iar 8stizi manifestfl acela§i indife.rentmm religios ca Ii in vremea comunismului,

Faptul se explieii poate prin aceca cat p'atura noastra inteleetuala a Inccput SIR. se formeze mtr~o s,transa legatuta. ICU eultura franeeza, devenita atee in urma Revel uti'ei franceze, de§i 18 Irancezi aumai riimas §i unii .intelectuali credinciosi deprestigill - Bergson, Gahriel-Marcel.Paul Claudel, a sanu pomenesc dec~t pe unii din cei mai DoL Au Iost §i]8 DBi unii intelectuali care, ramanand fideli spiritualitajii poporulni roman, s-au manifestat ca at-are in scrisul Jar: Nichifnr Crainie, Nae Ionescu, Mircea Vulcaneseu, Vasile Bin,cila etc .. Observam insa Ia '0 parte a tineretului nostru, ca reacjje, 0 tntoarcere spre spiritualitatea ortodaxa a poporului nostru .. Speram ca acest curent va prinde put-ere. Caci numai a§~ patura noastrti intelectuala va putea aduce '0 eontribujie proprie romaneasea in enl ..

24

OMAGl,U MEA/ORIEl

turn universala ..

Cum put 'Ii cornbitute de B i,sericii §i de stat ,aVllrtu~ - eel mai mare genncld nali.onal-, pornngrafia, Imoralltatea, alcoolismul" crimu ,§i dh~"rtul, care ucid

.. ) in' t I .' eo· "~I· ?

mal a es t ere on , §'I t.om I I,a.

- N umai revenirea la credinpi §i la responsabilita tea unitii ell lea {alii de Dumnezeu va putea ajuta poporului nostru sa depa§C,8s,ca formele de decadere rnorala ,§i pericolul pieirii noastre ca neam, in care l-a adus In mare miisura, n I atflt ccmunismul, ci mal ales ateismul scrisului intelectuahlor nostri,

Un inginer lrnispunea recent en, fllerganAd din nou intr-un sat CUDO cut, a V3;ZUt ~coala inchi "a., Intrebfind care e cauza, i SMa raspuns. CH nu mai sunt copii in sat, lata un semn Ingrijoratcr pentru lnsn§,!xistenla viitoare a neamului nostru, caUi vreme tiganii se inmuJtesc {ar,a margini. Ffiru eredinjii In Dumnezeu, nu se mai crede in valoarea omului §i in existenta I ui v,e§,niciL Ce rna opreste sa ucid copilul in pantece? Da~ ce mai tine atune! pe sol §i solie lmpreurui? ~i ee mal poate :ilnpiedica pnrnografia nelnfranutii?

Orice refacere mora Ii §i oprire a morjii §i d sfiintarii nationale nu poa te incepe d'eca t de la retrezirea lei credinla §i a unci V iejuiri corespunzatnare ei, mcep.and cu cei ce au mai multa autoritate in f'ata poporului: preo]! §i intelectuali, Acc§tia vor pUiti eel mal greu In [udecata din urma vina de a fi dus la di ' .. trugere poporul lor, ci1ci cei ce au un raj conducator spiritual in viaja l1DUi papor au §l cea maimure responsabilitate pentru soarta lui, ~i mai poate fi numita culturii 0 seama de cfu1i §i un mod de viejuire distrugator a vietii unum, neam? '0 cultura Hpsitfi de respnnsabilitate nu. este cultura, pentru ca nu malla spiritual un POPOf, ci n degradeazii, ba chiar il nimiceste, ~i 0 responsabilitate nu se poate avea decfit in rala UOIJi su prem

PAR,INTE'L,E DU,MITRU STAN,ILO'AE' 2S

for personal, de care depinde existenja eterna a oamemlor §i a popoarelor.

Mi§carea, ec,umemci poate eoatrlbal in DIOd rea,' la refacerea unitalii Biseric.ii lui Bristos?

- Mitcare a ecumenica D.-aT putea sa contribute In refacerea uni,ta!ii Bisericii Jut Hristos decat daca Ortodoxia ar dezvolta 0 tcologie care 'U inilJuna, in mod convingator, adevarul integral. §i deplin eficient ,31 lui Hristos Intregii lumi creatine, Caci acest adeviir nu se ponte eonstitui diu invalatuIi eontrastante, Deocam ... data fnrmele crestinismului occidental sunt prea 'contrastante tntre ele §i fala de Ortodaxi'e§l prea Influentate de cultura 0, cidentului, care crede lea poate aprobn orice idee, ca forma de progres.

Astfel, in plina atmosfera ecumenista, anglicanii au adoptat hirotonia ferneilor, care-i departeaza si mill mult de crestinismul originar. Nu vad apoi Ia secte nici o miscare de apropiere , de lntelegere a Bisericii. E bine totU§i ca reprezentanjii Ortodoxiei 'a se intalneasca cu reprezentanjii celnrlalte forme ale crestinismului In organlzajiile ecumeniste, dar nurnai in scopul de a-i convinge despre adevarul originar al crestinismului pastrat in Ortodoxie ..

Cum put fi anihilate p,rnzeUtisml1l1 seetar, unlattsmul eamlic ,i manires.tarile an iortodoxe din tara?

- 0 teologie adancita in Ortodoxie, U vietuire a

crtodocsilor In forma. ei supcriourii, cu tendinjc spre sfinjenie, en §& evidenperea faptul ui ca Ortodoxia a fnst singura £o;l"l,a care a mentinut neamul nostru in unitate in tot trecutul Lui §i i-a definit identitatea spirituala in faja alter spiritualitati, e modul in care putem sHibi efectele propagandei sectare §i uniato-catolice mtre cre,~incio§ii Bisericii noastre,

In aceusta opera, ar trebui sa se angajeze mai series nu nurnai teologii nostrl, cl §.l intelectualii, ca intr-o

OMA,GIU MEMORIEI

opera de prima importanta pentru salvarea neamului nostru,

Astfizi, multi dintre intelectualii nOltri dupa ce au vazut 1c3 ateismul nu mai e fa rnoda~J se la;s,a influentati de practicile yoga." Complexul de inferioritate ·in care, v,~i.d spi'ritualitatea poporului romfln n traiesc in a1ta forma. Dar ee ne pot da niste practici care nu Die pun jo ]egatura cu 0 Personna, care ~, di nveci I§i pa nain veci, dar S .... a facut §i om apropiat denoi, Care se uneste cu nni in, rugaciune §j in Sfintele Tame. Nu ne seoate din Ingustimea noastra s,upusa bolilor ,§i ln0rtH definitive niei -0 adfincime a noastra, sau ne scoate §,j mai pujin decat un catnlicism care nu I§tie de 0 unire a nuastra cu Hristos prin energia Lui necreata, sau ni§te seete, a carer credinpi in dumnezeireaIui Hristos e foarte ambigua .. ,0 conlucrare a tuturorlntru punerea in evidenja cat mai convingatoare a puterii mfintuitoare a lui Hristos, a~a cum e traita numai in Ortodoxie §i dc_poporu1 nostru, poate ajuta poporul nostru sa refuze toate propagandele carle incearca sa-I dezbine '§,i' sa-J

.,. IW'

rnnuceasea,

Dintre caJ'lile teol.ogice serise de Pres C~cerDicia Voa,slra, eare V~U fbst mai aprupiate de: inimi §i care crc,de'li ca au zidit Ii hranit mai mnlte sutl,e'te?

~ N -H§ putea spune 1£1 care din ,cart,He mele lin mal

mult §i care poate fi de mai mare Iolos pentru hrana sufletelor. Dar pie cricare dintre ele, de-as scrie-o astazi, Hi imbogaji-o CD. alte reflexiuni, poate rnai COD-

. i 1 ,,5 tonre. Cred co eel mal mult ur bral1i sufletel e cele J ulum din "Filocalia", care descriu anume ealea pe

J rat J • int I sufl tul in trairea lui Hristos, sau 'ij

n '1 Ii 'lui. tn .buie sa traga din

I t i un folos deosebit

. .

I runea n13J

crestine,

PIARINT'~LE DUMlTR'U STANJLOAE 17

"Teologia Dogmatics Ortodoxa'', spre a Oplun~ aceasta

viziune difcritelor afirmatii contrare credintei, -

Ce teolQgi ortodoCfi renpmili ~ti eunoseut in 'riR'ta care Ot" trebui amiotiti tioeriior nOltrfl

..... I'n afara Sfin1ilor Parin i, pc, care l-am foloait ~in pUn _, Sffinlw. Grigorie Palarna, Sffintul. Maxun M~i[turisitorul,. Sfantul Chiril din Alexandria -, a~, recomanda tinerilor no§tri, dintre teologil ortodoC§l contemporaul, r= Olivier. Clcme~t7 pe,. Nicolae Be~'diaev, pe Nlcolae Lossky, p'e ~?uIEvd~kim~V7 pe B?Tl.~ Bobrinskoy, pe F., Meyendorff. Pe primul '~l pc ultimii doi i-alB cunuscut :invi.ala" Pe ceilalli i-am cmt cu mare interes .. Ei au adus 0 teologie noua, inca1zitii de iubire §ri adancita de 0 gfutdire proaspara, moderns.

Cumpntemeregtemal mu 'iniub~ eade _. mneze . §i in s,filnta rugaeit De?

- Sfaturile ce Ie-a§ adresa la viirst~ mea ~pre~~Ho~ caiugariJor ,§i credinciogilor car'~ ~oles,c sa tr~las~ nehrcetat iubirea lui Hristos, ar fl sa se roage cat mat mult §.i sa-Lutba ca model inviaJa, cum m_-am_,sil_it Ii eu uneori, dar ffidi sa reusesc dupa cum ar fi trebuit ..

....

DESPRE. MONAHIS'MUL ROIMA1"JESC

L,.· I A. 'I c,are

Ce semniDcati_ ace mODan:lsmu, umaaese §I ,.p..

.. I··· I ..... "f),

estemenlrea [: ,ma·, a es as ;azl.:'"

..... Este necesar ca monahismul romanesc sa revind cat mai mult la modelul primal din secolele ill, ... IV reprezentat de .pustnleii din E~ipt, plec~ An~onie~ Pahcmie, Maearie, Paisie ete., 81a renunle. ",at mal ~~l~ In cele ale Iumii, Mi. se pare en adesenri m.onabl~ I§I cautll §i ei a via!a mai cornoda, _mai ~p]~cutii;~ n:n_tlnt~n~, la Iamilie parca at vrea sa duca 0 via] mal comoda §,J

28

OMAIGIU M,EM·ORI.E'I

de muhe, on (mai ales uncle monahii) au !ei un fel de ] l1X in apartamentele JOt, cum nu viid iu maoastirile de monahii ale grecilor, de piId~L Pe urma, sa fie iertator], sa fie bum, c.and pot :S,3. ajute .. Monahismul romanesc a pistrat aceasta tradipe ca nu 'S' ... a inchis lala de camenii din ,afar,a, ci i-a primit, Sa-i primeasea Ii pe mal departe, dar sJi-i primeasea pentru a-i mang:iia, pentru a-i in'Vi,~ja, pentru a Ie da 0 pildii Ii pentru a le ajuta atunei cand au posibilita tea"

MLdti din pustnicii din Egipt Inerau cOluri Ii alte lnernri pe care lie vindeau fara sa se ta,rguias,ca prea mult cuelepemrn ca,sa 'cB§tige w§te bani §i s"a aibaee manc.a ei, sa nu a~tep't'e s,a Ie dea a1tH §i s.1 dea ei altera cand aflau de oameni cu totul lipsip.. Adic,a sa fie §i oameni de caritate.nu DUIDlai en c.uvRn.tum,ci 'il cu fapta Asta ne-ar trebue 0 sobrietate Ii' olnfrdnare ,catmaj mare, dar j'n aceb~§i timp, 0 deschidere eatre oameni, fara ca sa renunje la rugaciune, ci chiar In, rugaeiunea lor pomenindu-i mereu p,e oameni si gilodindu,-:se eli dupi ce termina rugsciunea 53 Eaca ceva bine unora dintre oameni spre IJ com u niune de inbire Ii desa,varlir1c in Hrisms ..

Cum Br,treilui sa .. :p impimeasci mio,astirile naastre suhl,im.ulloride,aJ spre sla'va.lui.Hristos?

' ....... 0 manastire de ob§'te trebuie s,a fie,n comunitate a uitarii deinteresele personale, egoiste .. Fieeare sa se Ineadreze in ob§tIC, in sensul Cat-,j iube§tle pe toji, constltuie Impreuna 0 fralietate .. Sa se ajnte §,i ei unii pe a]li] in durerile lor, sa se sfituia'sca unii pe aljii, sa fie un model de fralietateintr-adevar m,anastirea" cum nu pot fi oamenii din afarii caresunt cu Iamiliile lor _§i in primul rand au ,grija fiecare de familia lui, Cum are griji un ta tao de familia lui, B§B sa nibil ~§i un stare] de obstea lui §i cei din m5nastir1e sa fie a§a cum sunt fratii, cum se i ubesc fr a Iii mtrle el in familie ala sa se fubeasen §i e i;

,I!!'

,PARINTELE' DUM/TRU STANI'LO.AE 29

san cuin de obiceioamenii dintr-un sat ,lin unii la altii, c.and c satul credincios, topmerg la biseriea, nu se cearta, nu-si f~u:[au unul altnia, ala ar trebui sa fie §i menahii ilnir-,omana.stire" un model a] iubirii fra,~e,§ti, fralJetate. adeviirata,8§U cum se spunc ca va fl in viala viitoare, in imparatia Cerurilor - iubire completa, a unora fal,a de a1tii.

Cum ar trebni si ue UB ad.eTa.mt stare, in zilele Dnas·tr~?

- E1 ar trebui si TIU elimlne din comportarea lui smerenia, sa urmeze in privinta aeeasta lui Hristos, Care mang:ai.a. pe tol"i, dar nu umbla dupi ,satis.fa.cliil:c Lui (se ducea Ia rugaehine, de piJd.a; c,and ,ceibdli dormean iIlL corabie), Sa fie un om al rugaciunii., un om al smereniei, un om care ,sa fie pilda de i ubire pen tru toii" die asc ultare ,3 durerilor 'fiec;Mma, nu poruneindu-i, cl Intrebandu .. I de durerile ~ui §i sfatuindu-l §i 'ajutindu .. 1 sa §i le invin,g,a §,i sa fie pjldatotu,ror a iubirii Intre olalt a.,

Ce reprrEzi:nti m.oaabul ,Iii CD.m ,ede:ti sensu] vietii, sale 'j·operioada. ,actoali?

- Menahul trebuie sa 'fie eel care merge Inaintea celorlalti oameni j'n a se aserniina leu Hristns, EJ, a renunjat la 3.Ve('IC, Ia avu~ie, pentru ,ea aproape nu-i mal trebuie celemateriale deleat in mod minim, ca sa-Ii duca-viata in nnfranare ,§i pentru a face bine altora Ii pentru a se ruga .. El a renuntatla ma:ndriaeului' proprio" luind. ascuharea ca norma a viejii, ascultarea de cei

S uperiori dnhovniceste, adic,i el lupta inipotriva tu turor acestor pomiri ale noastre care ne Iin.lipili de lume, EI 8-8 dezlegat de hnne, c1. s-a apropiat Ide Dumnezcu, dar - nu ,5""8. dezlegat de lume in, sensul ca n-ar mai iubi pe oameni, ci fnsensul em vrea sa le dea un model ~i oameuilor de tiel ul cum tre bill e g,a lie poarte §i, at un ei cind e posibil, ;sa-i ~i ajute, sa-i urmeze lui m.a,car intr~o anum,iUi nll,a,sllri. Asta e monahul: pilda eea mai inalUi

30

pentru pllta s,pre caretrebufe sa tindem noi 'eej din lume, dar nu putem sa realiziim noi ceea ce realiaeaza ei,insa totu§i ei ne suscita Ia aceastfi ridicare continua spre dezlipirea de lome §i spre unirea cu Dumnezeu,

Vi !log' si, enu,mcl'olicii:te:va virtuti moi de seami neeesare unnl ,cilu.gar.

- Iubirea de Damnezea smerita eugetare, dreapta socoteaUi san dis eernamantul infr8narii~ tn,treaga 'in te1epcinnc" rabdare,a s,uferintelor carle Ie vin, iubirea de oameni.rugaeiunea pentru oameni §.i, p~ cat put, un oarecare ajutor unor sarmani pe care-i ennosc CD sufera, ca, sunt in necaz,

Spre finele lui ttdie, anul 199'3, am solicitat Parintelui Profeser Damltru Stiniloae ~ pe atunei relativ bolnav ~ un mterviu In problema suferinjei, flira sa pre~l,id un apropiat sfiir§i~, darpr,esimtit parca de Sfinjia sa, dupa cum transpare din raspunsu! la cele dona Intrcbari din finalul convorhirii demai jos,

Cum vedeti, Sfinlia 'VoBstri, problema s8fer:i.fl~ei2 - Problema s,uferin~ei DU e u~ot' de expus pentrn t.a are foarte multe aspecte, Suferinta vine din diferite cauze Ii se refeI,a fie la snflet, fie la trup, De 13 Adam ne-a riimos tuturor 0 suferin"B din neatasarea In Dumnezeu, S ... aprodus 0 cqrupere in trupul omenesc, El creste pana ]0 o vremc, dar pc urma Incepe S3" se descompunji.Incepe stricaeiunea, stricarea, pana duee la moarte, Asta parca a devenit 0 lege a firii noastre, incat tOli camenii sunt SUpll~~ suferinjel, de pe urma acestei schimbari a raportului eu natura. Ax Ii trebuit r indumnezeitii natura, data Adam. n-ar fi pacatuit §i ernul n-ar fi 3. t nevoie de fnlosirea ei mate rial a, ci sa

P',ARINT'.ELE DIUMITRU S'T.ji'NILOAE 301

vadli prin ea p.t\ Dumnezeu, .

UD alt mod san model de suferinVi esteIov, EI au s-a Uisat .ab5tu.t prin suferinjele aduse de vrajmi§ia diavolulni de la legatura cu Dumnezeu, ei fericita virlute a rabdiirii J-.a deS"3var§it pe Iov §J j. ... a adus tea te bUllS tiJilc lui eele Idintai - cum- serie Petru Damaechin .. Oamenii nevinovap, Intr .. un annmit fcl, pot sii sufere prin inrercan care vin nu pentru ca Dumnezeu vrea sa De lneerce, ci IUflJ§i duhurile rele cure ne Ispitese Ii care aduc prin du~maniile attorn necazuri asupra noastra ..

~,i, tn stulit, este Hristos, mode] suprem al Celni Care s,ufern. El nu trebuia sa sufere pentru cit HI n-a p'acatuit; Eln-a avut 0 neascultare fala de Dumnezeu, El a suferit pentru cat a hiptat a m,antuipe oameni, pentru a-i Indemna sa pariiseasca cele rele §i atunei a trezit invidia. unora pentru ca vroia sa faca-biD'6 altora .. ~,i du§mania acelora I ... a adus lui Hristos suferinja.

Dar pentru ca El ,sufcra.ffira ca. aceasta s,uferinla ,s,R vina din urmiirile pac,atul.ui lui Adam, El a. putut j'nvinge, a putut fsbOO aeeastii :suferinla §~ pentru cil era §,j DuIDllCZ,elJ" a putut invinge ehiar n.oartea, El it pri.mit toate urmarile suferinjelor lui Adam pentru ca~mte-a lnsugit de la noi en ,sa fie alaturea ~i en sa De ara te ca ,SiC pot invingc daca"suntem alaturea cu El, §i.chiarmoartea,' Deci, sufermjele de P.l' urma pacatului se transforma. in mijloc de aprepiere de Dumnezeuprin Iisus Hristos, Ii de inviere ehier, Riibdam suferinjele; fa.rasa ne indcp:artimtlc Dumnezeu, ram,anand in cnmuniune cu Hristos, ca astfel moartea san.u mai fie un act de' 'totalS imp ulinap;:e ,8 vietti, ci sa fie un act. de revenire la plenitudinea vielii, la ·Indllmnezeirea. narurii ..

Personal, cum ali resimli . in viap suferinta?

- Am cautat s,a rabd toate suferintele care mi-au venit, fie de pe nrma .slabiciunii trupului, de pe urma bolilor _. 8§3 cum le au ~Ii al.li oameni - §i am c3utmt sa

32

rabd §i ~Iu~erin,el'~ ~en!le din invidia :S3rU du§mania unor oa~eru_ll1e-am fnlasit pentru a ,diuta sa rnaapropii §:i

m~l m1:'lt de Dumnezeu, Sa ma ocup 1m mai mult cu pilda lui HII5tOS, sa rna, apropii I§li maimult de El, ,sa~I eer

:j~!JD.r·o], L~i,sa '~r~sfor~ suferinta intr-o cole spre ~ID~a'llr~a duhului dlD nnne a spiritului imputriva p.iac:.erHor t~upului '§i cunadejdea ,ea prin aeeasta va fi ~lpe~trD mme moarte~ nuun mljloc de pribU§ir,c ·intr .. un mln~s extrem de eXlstenla, ci 0 apropiere de Dumne.~,eu, tar ... la ~fnviefe8 de obste va fi §,j pentru mine "D mjjloe de mvtere.

in- preze:nt, cum semanifesrtii :s.ferm",?

, - !3~te. foarte aecentuata suferinla in planul fizic, daterita §l varstei, datorita fa.ptului ca trupul nostru e fa,cut pentru a Inainta 'intai spre 0 putere §i pe urma a nterge spn: corupere, spre stricaciune, cum se spune.E pmeesul naturii, procesul fiecarei forme de realizare H, I umii eosmice, E §Ip'/Joces.uJ de evolupe al trupului om,cncsiC §lli, aJongand b~ batrfineje, sigur CD procesul ,ace~ta d~ dC:Sicomt=!uner,e estc deosebit de accentua t ,~i eu 11 sufar:iJoarte intens In batra,oelee mea de BLsta:zi Sufleteste, insi,. maJupt :sa ered cii tabdaDd areasta suferinli trnpeasca voi merge spire 0 tot moo marie lap'JIl~plie.re d~'I:Iristos Iii moarteanu-mi va fi spfe pierd~re~1 ,spr,~ plle]~,e, spre Dominus extrem de ,existenla, ci-mivaf spire mtrarea tntr-o mare ap ropi ere. CD HristOS" a§:tl~ptand invilcrea cea de ob§te, cand sa iuviu §i, eu,

Cev3sp'lllle Sibiol, ee se preg,i.lel;t-e B. vi Bni'vers,a, sule'mD pe~ 16l1oiembrie, 18 imp,liDirea 'veDe:mbile:i

c-c·~'.el" II no" d' ,',',' ~ d' - ',"_ H5 _4 d'~ "'" ~ ,"" 'I ' '.'

V_-'iJI',,'';'' ne ;I' ',', ,.~e am "e "'""lap, gan", U-Ie '~I,5£1"11~i 'leo ogu:'?

S'·bl ,i, I"" ,. A

- _ m'-IU urn, spene mce,putul ac.tivi,ta.:1ii mele pe linia

unei tcologf a. iubirn: ,3 iubirii d.:e Dnmnezeu, ;a .iubirii de.Hristl~sj a iubrrii de oameni. Acolo am pornit cu Sfantwl" Gri:gori~ !:alam,a" care aruma p-re~e~la lui Dumnezen int,8ina in, hamlnecrcar, Iubirea lui Dum ... ,

P',A'RINTELEDUMITR',U STAN,IL,OAE 33

neECU fali de no! .. Acolo am seris cartea "Iisus Hristos seu ,~cs.tQ·u.,Tiare'fl nmului'; ,aritmnd, ciU de molt e prejuit omul de Dumnezeu, c:a insru§"j FiulIuiDumnezeu se face om, Ii Hie dO.. model de' cum ar trebui .sa fie.Acolo am pornit pe calea pe care a .mers mai departe teologia mea §i de aceea sunt foarte legat de Sibiu, Ampornit cu en~uziascmul tinerese, eu c-iJdura tinereaacii i'i. data n-ar it fost aeeastii pornire de Ia Sibiu, cred clin-a§ fi

~u~ut 5,3 c~n~i.nll.i ]ucrari~e mele care merg pe aceeasi liJ?1e, l~cr~u:ile de dupa aeeea, Aeolo am Incepur Filocalia (primele trei volume din Filocalie s ... au seris acolo), am putut 8,3. le contimri dupa aeeea aiel,

Am putut sadezvolt 'in celelalte Iucrari CeBGl ce iucepusem sa afinn acolo; 0 teologie a Iubirii, 0 teologie duhovnieeasca, '0 teologie ~D.eIipsj:ta, de Duhul Sfant" Dnhul esteeel ce aduceiubirea 1.ui. Dumnezeu in DoL ,0 teologie dnhovnicessca, spre deosebire de teologia IutionalJisti -scolastj,cii, f:i,cutii din definipi reci, Cred ca S,ibiulm-affinv,al;at Inerurile acesteajm-a imt'¥~al.a't prin rnitrnpolitul B'alan, care a. SPU& ,oael a adns.pe cand era profesor tEtnar, predica cu Hristns in, 'ViDla preoplor, :§i atunci eu am Iuat ideea aeeasta §~ am ,adanoit ... o §i am fi,cut din tot scrisul men teologic 0 pnnere in lumina lui Hristos, ea iubitor, caDurnnezeu al.oamenllor §i ea eel

care DC cheama pe toli la inbire. .

Cum a§te:p,tati :momen.tul.lID.iv,er:sar' dill toom.D,a aeeasta, ·iub.ite Pirinte?

_, .Af vrea I.a nu fie pentru mine un motfv de a-mi spori dorin·la. die slav a de§HrtJa" ~a nu rna seoata din smerenia mea, din cOllltii.n,la. Ica. tot ce-am facu!. cu e prea PlutiD fati de ce ar f.i trebuit si fae; sa nu ,oll !,coata

?!~. :o-n§tiiDp_ ca . Sll»:t _ ua pac:atoli" inc~ privqte sarbatoarca, proprm-nsa, nu Itmu da,ca VOl putea S8

'p'ar_!icip pentf'u eii s~,itatie.a mea le:st~e.tat de lubI'czita, local nn-e greu sa umblu, sunt leu toate organele

34

trupului slahjtle~ ~i a§ vrea 5,S nu ~H:!- supere cei ce VOl fi acolo, dacanu voi putca sa particip. Sa inl:elea,ga neputinjelemele. Nu Iipsesc din faptnl ca DU pretuiesc laceusta cinstire cemi se aduce, ne~lj 'am spus Ita n-as vrea sa (J socotesc ca un prilej de sl,8v,a de_§.arta, dar nu

~ -

dispretuiesc iubirea ee mi se arata prin aeeasta, pentru

lea asta mi-a fast grija In viali, sii dezvolt juhirea dintre oameni, iubirea dintre crestini, Sa-,imaf1ife~uc Iubirea falii de mine, pentru ,ea eeea ce fie inciHz6§t'e1 pe fiecare este iubirea celuilalt fata de el. §i ceea CIC- este darnria

fieciiruia este Iubirea lui fapi de ceiJa]Jl. _

Sane iubim -toli in iubirea de Hnstos, in .iubirea tnrreelalrn, chiar de nn voi putea fiprczeat, Sa Itie ca-i rnbesc pe toji ,Ii pli bucur de iubiren tutnrorfiala de mine, fara ca aceasta sa mla SIDoa'to din con§tilnta smereniei §i. din coni tiinja pacato§eniei ruele.

Regretand nespus pleearea dintre noia "Parintelui zorilor", a. in.'lai statatorului tcoJogiei sfinleniei ca deli .. cateje desavarlita §i a reaetualizarii invalaturli parristiee cu aceentul pe fJrincipiul persoanei, 'inchei leu indemnul dnmnczeiesc a] Sfantuluj Apostol Pavek /~ duceti .. va aminte de mai-marii v'O'llri)- care v-'al~ grail voua r:uvdnl-"tlluiD,llmn;eZ(!lI,~ p"iviJi cu luare amintecum

i-au ineheisu via/a, §,i urmati-te credinlu' (Evrei 13,'1)'.,

A eonsemnat Mona~lIJ IgnaHc

Carle a fost tea ma,i mare: bllcurie a Sfintiei Yoast e

... " , , ,t-', -~ 'Ii'·'" -

- m I.,ceas·a VUI' ~

,_,

- - Nu ~liu. care a fost eea mai mare bucurie, Am avut mai multe bucurii, pe fanet o mare bucurie at lost c,a:sato.iia co sojiameagi hirotorria me a in prcot, Apoi,

..

PARINTEL.E DUMIT'R,U 'STA'NILrOAE ,]5

a fest 0 bucurie laparm.pa D'e,careicaJli.~ult,e bncurii rni-au fest diruit.ede Mitropolitul Nicnlae Balan deja Sibiu, cand rn-a nurnit profesor Is Facultatea ~e Teologie din Sibiu §i ,caod ~-,,~.ofeIitsa Ic~n~ucreda.c~~a revistei "Telegrafnl roman", ~l la C,R tedfH I] la .reda_clle, al sl ~j:itBjserica ,Ii amvorbit despre Hr~to~,?amen~l~r~, MtJrc bucarie a fest Ii, le,gituramca cuNichifor CraID1~, earem-a invitat sa seriu [a "Gfindirea" ~ 10 mare, hueurie

13 fast Ii faptul de au' fost ales memb!u t.tjAc.a~,~~i~i Romane §iDo'ctor H.oDOIIis Causa nl UnlvleIsl~taiu din Bucuresti,

Dar eele mai mari, dezami:lri? - Dezamagire a fest cand·,s-aiostaurat cnmunismul in lara. At unci" n~,§te. c.olcg:i de ,1m. _ S,i~iu, care fusesera intai de ~cltretnii dreapta, au trecut de partea cgm~ -un.~ltHD1" 'Ii m-au sees de la Recterat §i dela Te.legtaful rom.a.n" in 1941., Mitropclituf Nicnlac Balan, jJq~l~t~

~ ,Iii ii' III fII __ ~ . !IiIi!

neeaj it , S-'3, dus la Bueuresti §~a msisrat. sa !C ~eV1~a

asupra hotararii, dar rm it) J;'ICIl§ltll S-a inlars, plang;and la Sibiu,.

Instaurarea comunrsmulni a _fost o mare

dezamagire, eeamai mare durere, a. mea 1§lia. tuturor,

Care eredeli ,ea a fOlt peri,oada eea mai rOdaicii din viala du.mDcavo3sl'ri'?

- 0 pCIio,ada, rodnicii Aa fos,tat)ee~cand. mi. s:a~concrerizat nitte osteneli.Tntre 193,S~11940; .a~mt~par~t mai multe carli: HJtiala Ii in-viiJatur:p' Sfli'l'ulut Grtgarle'

- ..- II nO··· sod. '. " . . ~ .... '. A .•. - . - ~I "lis. . n- " I .. , t- I·. ,-,

Palama - , '~,f~I(J1 .. DX'C'll romantsm; -'- IS,US '. rIS .. ()S sau

t(Jlstnl~rQ'ret1'o:m"I'ti'/' Apoi, p'cIioada de dupa ie§,irea din inchisoare .. Am putut continua, dupi 1970, Filocalia, Ineeputa 'in,aint'e de 1'947 la Sibiu,.Am ,eonw.nw.t_l:lmna la al Xll-lea velum .. De ascmenca, am publicat "Dog-

r~S- . . l" . . . d' '.:;"U ne"

maticu" in trei volume, . ·'rp',trttttauatetJ' onoaoxa l . ·_om.-

uniune ~i' ,spiritlllaii.tuite 1~-omline:aSJ~ii f"t Lhu~llill-. ortaaoxao.1t §,j 0 carte despre uCJlip~tl 1,~e'lnL'ntor'Q,1 ,l,,1,1

,36

Dumnezeu", Au fost §i mai multe volume de traduceri' din SfinPi P'arinli" eu ~ogate, com'entariiA {lost 0 pcrioada foarte .rodnici~ in fleeare an aprarea 0 carte.

'D -j.,-- d . ,'hi .. ' .0!10 ·tr ,.' .' 'I .~'.'. 'S:'-~-"A li' ··t· ... h,; . ,~

nIh.: 0_ eose "treiD re I. is UJI,GUI.Ul. rDr:f;.ULJe 1.1 a

selie' rliJ1i teologiee?1

- ,

.- Amalldoua sunt importante .. , Sa te simp. in. Hristcs,

sa te rogi, Lui sa 'Vinaintimpul Liturghiei, 5,ilte rogi Tatalui sa trimitape Dunn) Stanl, ,casi p.refaca .painea livin,lil in Tnipul I§i San.gele Ini Hristos, Sa te rogi impreun.a en oamenii din biserieaeu Icoo§tiinl:a ,ea CIQ m'n, prezenja lui lis us Hristes, Sign:r,r este important §i a Uimuri Iucrurile despre Sfenta Treime, despre Hristos, Am. tr,ait amandoui, aeeste bueurii, Eu Ie-am v,izut tetdeaunafmpreund, Nu poate exista una mra. icealalta" ,Cit m-an Jinut puterile slujeam Sfan'taLiturgbie in fieC8JC Duminici Ii s,arbiito,ril,e la vreo .bise.rici din apropieresau pe unde eram mvitat ..

D.iotre· loti 'O,DID'.enij' care au :stat In 'p,re-Bjma dumlI.ea:"oastri, cui dlltoQ;ti mai muir:?

~ PaFi111ilnr' mei, Eim'-3U inv;itat sima fnehin, si am Hlla,l;a curata,w smel1cnic,.si. nu judec pe rulji" mi-au trezit dr a DiD,' stea de 'a' ,-L p' red dea pe Hristo :!l'

lid: -l~~. .'. Fb .- ~. va _ ~ .- - '_ -,",_. \J~!J.:.IIl.J _>- _" cu,~ .. 1>[11

Re.eeD~:lIID.BeDI31ore, ioln.dia,! a ,DYIII, loe o· ,ed:in.P,. centeR,ara, ,8 npa,rlamentuiui"' reli,l,iiIDr (inCunpt in 1;893 Ia 'Cbieago) laeare ,B partic'iplI:i ,I,iBiserira no.as.ira (.siog]llJ"B d.intre eele onodoxe) 4!D 'ull. d.elelo.t •. P'naie si neDe' OOfol05'1

~ Nu cred! S,EIlU, eventual, ar trebui sa fi,e, un parlament de lup'ti,in care fiecare sii--§i e.xpiuii mviitatu:pa lui, P,irinl1i n-au vrut si I,ini Smoade eeumenice cu arienii §i nestorienii, Eeumenismul este r;all mlele_s .. Trebuie s5 observi imediat ce-i lipse§te unci ~vitifuri~ unde este er zia in invalatura despre Hristcs §,isa critici, Tr _ huie sa spu; nu numai ce este adevarat in.

-

P,"" -', ,.~ .. ~ 'E'-- ,- ---.' ,.':. ,.' ."' '. ' .. ,' '.' ., ' ..... ' . . ",' ... ' 'c

ARINT LED,UMITRU ST.A"NILOAE

37

inva~a'tnra ta, ci ,§i ceea ce este ,srelit:iD inv,ilatura altora,

51iu ca" IBve:ti priet£lli printre cBiloIi,cl §i proiesta.tt 'Care trebiuie's;i. D.e relal,ia eu 'Qa,me'oii de alte relig:ii?'

~ 0, rcl.alie mnanana:turaiii.Daca are nevoie de

aJutor,il ajut; dar totdeauna adevarul invat-iturii rimine~ En amfost pe la diferite univers1tili, mai ales protestante Ii, am expus invBi:alura. ortodoxi~,P['ote's'" taD,~ij au multe lipsuri: n-auBiserica, preolie" dar sunt al,a, mai largi •. Nu m-an contrazis, Cu catoliciiestemai greu.Daca me spui 'Cii. Je lipseste eeva, atunci ei sc supiiri §,i refuzl si lDai diseute ..

'Ce credeli ,dtU,pFie ftum'u,s.e:le:?

- Am scris despre "Frumusejea d~vin,aUl pentru Niehifor Crainic .. ill uG:andire,a"t' Ia Sibill~Exista a frumnsepe spirituala earese vede in omu leurat, Dar cat de Irumostrebuie :safie Dnmnezeul

S,lmep UIl c:uvii.t;,des:p'l'le:p'l"i:etenle,,, - Prietenia este buna Ii ea eu un om de mce,e:a.:§i credin .. la ea mine, D'(lc;a nu este die aoeea1§i Icredi:n.ia" am pentru el 0 ,griji orneneasca Ii trag n3dej~eca tneet, meet, :s,i,~l,aduc la eredirqa cea ,adevarati .. Il prelui,esc pentru IcalitiJile lui. Fleeare 10m are ,caUtati Ii: e bine lea

__ .. _ _ _ . _ __ .1

leu. :sa,-i scot in ~videni,a tntotdeauna aeele caU'tfilii care-i

sunt proprfi,

Ce eredep deis,prle' poezie?

...... Poezia este '0 ~f"I()r:r:mi necesara 18 expunerii lui Dumnezeu .. Nu-LpOli espnne pe Dumnezen in clJvint;e prea simple, Foln:se!,ti lncruri mai ,aidanci" Rllc·tafore,im,a;gini..

Te·nele titu.rg:ice SOB't t:exte poeti.~'!'

,~ D,B,eR natura D.-O polj, espune simplu, dacip'c WI IO.m nu-l poti ezpune in moll simplist, apni pe Dum ... · , nezeu?

'. . ·....a·· . __ - -E· .' .IU' O· '. R·· ·'1 rt:' 1 OMA',I,UM ",,t'VJ' o « ,'., .e:

Care credep ci ar ft s,'libiciuui,le :I,i ca,re: ar"6, ,[0110_ Bisericii noastre as tizi !'

. - Stabiciuuil e sunt ale upor oameni care.fae parte diu ea §i 0 re prezin tiL Biserica este dineolo de toate acestea, Peate ca Dogmatica e cea mai completa, cea 'maio bogata, Apoi, mnlte Dote, din Filocalii s-ar putca aduna, ar putea forma a teologie dogmatics duhovniceasca de sine I,tatiitoare,., Dar', Dogmatiea este eea mai sistematica,

Daea ali ayea plutere ,si vi :fIlezBli din nOlila mas,a de Im.em (:a,livD aDi" ee 'V""Ialip:ropune ,si face'lit

,~ .AI vrea sa, adances,c expunereadespre Hristos in Evanghelic, i:q. Epistolele Aposiclului Pavel. fn alte E pistole, in Prcoroci. A§ vrea ,sa. ,adances,c bogili~ ~i for]a Iucrfirii Lui, Tot .desp'fe Hristos am luerat Iii ai, Iucra Ii j'n continuare. Bl este Lumina CRTe lumineaza Iumea, E[ .ne,tndumnezei,e:§te. HI este iubire net,arm uril:a. Sa si'mlim iubirea Lui Ijsasim~~m- bQgal~a Lui. Orice rugaciune, daca 0 patrunzi,ip deschide multe taine ale lui Hrlstos,

+ Care ,suIit, di,fe£'liile~ sau. contribul;iile din tadozja, Sfm'fiieiVn8slre, 'care ,DP. J!5CDl la vi [j'e ft.du.,se carlile ~n mu.l'te limbi" firi ea si viii preocu.pa'l vr,eodatii di:rect de acesil lueru?

- Am, atinsininra teologilor occidentali prin prezentarea lui Hristos ca Gel ce vine ell iubirecatre noi, Am atins coarda s,imtirii.lor,. N~am f,am,8s la 0 expunere teoretica simplA 'sau Ia aeeea a Ortodoxiei, ea fiind un silnplurit cre,tinlintre altele asemenea.Ritul nn este 0 fOlrm,a oareeare .. , D,8ca DU, ,aiinv,al,ilnra apos,'tolicii des pre.Hristos §i Liturghia mpllQlstoUC3;t nu-L ai pe Hristo's 'mtreg:., Ritul exprimfi credinla" in slujbele Biserieii 'li exprimi Icrcd.in.la, in Hristos IC;U toata cnnvingerea.ca E] e prezent. Candsp:'u.i 'Doamne milui.e§le·~, erezi ,ea

El are multa mila de D~i, simp mila Lui. Cand spui nSfinte Dumnezeule" simli sfintenia Lui pe care 01

- capeti ,i lu;- adic5 este necesar sane. atinga "i pe Hoi tot . cc spnnem despre Dumnezeu, Am cautat sa exprim aeensta p,n3zeni,i a lui Dumnezen prin harul, pnn energia Lui neereataprin jertfa Lui. Alta le-a p,lae-ut,mai ales, occide,Q.tali1or pentru co. ei SI"'8 u departat foarte mult de aeeasta prezentarevie a luiHristos,

'Odati, ,EI venit. un baptist Ia mine cu q carte a S~intu]ui Cbiril despre igra~ie 'Iimi .. ,a spus: "Imi place, de dumaeavoastrn ea. ap pUI, accentul 'pc Hristos, Lanni. sunt numai VDftN~~ fara conjinut, Am, 'vazut fa 'dumneavoastra continutul de g,andift al S,fin·li~o[ P'ir-inli1ati reflectat asupra Iui Hristos ,i ,a.tic.autat :s,!a- ,a:tingeti toate coardele sufletului nostru". Cred lea asta a fest,

Suntel:j mullulDit de - fel.ul eum a fost re!Ci!jltata kmeUa 'teu:lo:ici" pe eare ap pos-o, Is DOli'?

- Eu.cred e,i dal En vorbese despre Hristos §iatit cum Hristos S-a 'pus, pe Sine fundament .. EI vorbe'§ite de Sine, de trimiterea Lui de calr1eTa,tlal, die jertla Lui. Trebuie s,R~L pre:zentiiDi ,ala cum apare in Evanghelie §,i in Sfin.tii 'Pariuii" care au fost eel mai aproape de Bvanghelie. Mj se melge pe ,0 Iinie eare :sa-L fae'a iOlelc,s peHristos, ,Niciodati 0'1] a foslmaiwulti nevoie de iub,irea altuia, §i: atunci, s.a aratom c,mt de, mull ;ne ju'bep:e, Hristos .. Mai mult dc,c,at '~olt Amets, panl 1,3 je.rtfa, a invrnsmoartca Ii ainviiatpcntru, noi §i noi avern iubirea Lui. perm,anenta"Nu poate fei alteeva care sa pl~,ac'i omului .mai mull decat a~eu~ia fati;i die el, Ori Hristos are eea mai marie atenpe fa,a de uoi.Aeum §i mereu, 'lata" Bl a murit pentrunoi ca ,sa.inving.3, moartea :§i sa Die ~dba mve'cij vecilor, A,cesta este fundamennrl teologieimele I,j al orjcirei teolQ,gii eorecte,

Aeeasta implica §j Treimea, Iuhirea T,fltaJuifa,ti de nol.Dumnezeu a trimis pe Fiul SaD" La ficnt om ea sa

',"

401

OMAGIU ME'MORIEr

sa. vadito fala de om a, Fiului Sao §i in fala oamenilor sa, v,ada pc Fiul sau,. Sa nu semai desparta oameaii de Fiul S,an., Nici noi nu mai desparlim pe Tali] ~de Fiul, Daca n ... ar fi Fiul lui Dumnezeu, D-ar fi Treime, Atunei n .. ar fi vie nit Ia noi,

Dintre SOniit Pirinp sont aii. care ~~a SHot mai drag,i" mal a.propiali? Co care ,s,imlili 0 potrimle

)i.untri,ca:? .

'- Niei, unParinte nu este identic cu ceUilalt .. Fieeare adnce eeva nou. 'Ilni place foarte mult Sfantul M',axim Marturisi.to5Jilpcnttu Ica, e l~g, are 01 expunere lar,g,i a inv,iila~ulii despre Hristos, Imi place Sf3n.tu]IGrigorje Palama pentru cli D, prezen tat taina harului.J a. ararat cii este rO grapenecreara ,Ii. nn una, creata, Imi place ,Ii, Sfa_ntul Simeon Noul Teolog pentru ca ,3 pus 0 nota, profund po,eii'ca, in scrierile lui despre Hristos 0' nota de,' man: ;slmlire.

Cat de stra.,si.. este legitora, diatre ,cretiillti ~i

nB·.fi.· '!!!uae. ,,?'

I"" . ".'IIi,

,_ E .[au sa numai fie un neam .intll"-o cl",ed:inlH.Nu: mai este una 'in t08.tC. Am primit 0 seriseare anlomma, unde mi se SpUD!C ca fae o le,gltura prea strinsa mtre ,!t'rtodoxie Ii na.liune, ca najiunea ar fi pe planul doi .. InUii si-L~ube§t.i pe Durnnezeu §,j apoi najiunea .. NaiiR este lasata Iii. ea de Dumnezeu, Fiecare najie are un fel

'de a prinde spiritualitatea, aiR cum are ~,i fiecare om ..

N'apunca noastra deIa 'woeput a fost ala, cre§ltin ... 'Or ... todoxa., Nu pOi,i des1p,alli eele doua aspecte, eel plupn 18

~

'001 ..

Credep ei se va mai putea aj,unge vr,ooduti la

unir,ea Bisetb:il,or1? .

""'" E greu, 'data, Die ,gandim In Apocalipsa,,, E grea pentrn ci sunt multe porniri egocentrice, Fiecare ar trebui S8. pretuiasca. eeea ce are, ceUilalt'in el §ei sa ia mai

I

PARINTELE DUM.l'TRU .STANILO'AE 41

mull de la allii .. Nu §tiu cum va fi, Toata chestiunea e foarte compllcata, Oamenii sunt fii,cul~ sa se §,i intregeasca nu numai .sa se afirme fiecare; sa aduca fiecare ceva proprio, sa fie deschigi altora. Es te greul

De care IDe vi ,simliti Ice1 .mai legat?

~ Q'E satul rneu, die VIi de ni. M-a influenjat foarte mult, Jnt'f!Jeger,e,a dintre oameni; oviid cumera in salol meunatal, Natura a. privesc plio prisma acelui loe hiaeenvflntat.

Simtilipr'£zenp. dnamnei preules'e JanKa Sfintia Voastra.?'

~, 0 simt adeseori, dal Am trait 0 viaja ']'ntrcaga cu

ea;, era hunii, ra,bdatoare,_ ~,. .

Ce 'v,il dori.11 ce~ m:ai mult aeum1'

~ Sa. m,a mantuies,(;, s,n macb.inuie Durnnezeu co mila. tn slibicJunea de acum §.i samaajute sa, ajung 18. mflntuire. Sa-mi fie in preajma rnereu ..

SFATUR] ADRESA:T:E UNU('GRUP DE STUDE,NTI, iN V ARA. AN'ULUl19·93", j'NREOISTRATE P'E ]B,ANDA

La opt, zile dupa inviere, seara, a zls Hristos calre apostolnl Tnrna, care Ie Indoia de aceasta mare minune: npip,aie, §i tu ranele mele"] ~i Toma, pipaindule, a zis; 1I'IDomnul meu §,j, Dumnezeul meu!" §i-a dat seama lea El es te Ii, ci este Dumnezeu, daca a. Invia t din -

.morji caci un om nu poate i'nvi:a, ca este peste puterile omenejti, Iii-a. dat seama ca este nnDumnezeu Care a 'invins, moartea, ~i Iisusi ... a raspuns: "Ferieit c§,ti" Toma ca M -ai vizut §i ai crezut; dar £erici1i vat fi eei ce nu rna vorvcdea §,i vor erede" .. AdicA Fiul lui Dumnezeu, Mcut

4.2

OMAGIU MEM'OR'lEl

om" a vtoit ca sa-,L Cl1D'03sca toliApostolli eft :amviat Ii dupain.doiaIa~ ~~lti, sa-L cunoasca Ii 'TOmR in sp1eciai ell IndoullamaIJta, pentru camarturia lor sa fie crezuta cu ,ad evarat die ceilalji ..

~ De'~i trebuie sa credern in im.viere rm DUma] pentrn c,~. ·,~r fll spus, unul din~re Apostoli cia Inviat, cj~peJ]tlfu' ~~" In mod repetat,~] ~,j-au bazat marturta lor pe, eeea (:e~u const~lat.. .D'ecl §l Toma e o d?v,adim plus. despre In.vle.rea lui Hristos, I se spune Toma necredinclosul

plentr-~ ~ ~rata spiritul critic pe care l-a 3VU,t, el Ii pentru ea :nOI sa, nu avem acest spirit de i.nd nia Hi" deoarece ni 5-3, dat Or d,ovada §,iprin mar t uri a, unui om care nu a crezut ~ci, eelor zeceApostoli. 'S,a eredem acum, pentru ca ... el ~ll§~ I~ intari~ m~rturia celo zccc Apostoli cu ,~~.rtu~~a", _ 1~m.'4~eci" .:b 3,Vemp1te totiApost'()i.Hi marturm t011 ~,an.ala moarte, 'pans, 1a pierderea viejii lor pentru Invierea luiHristos ..

_ Aceasta cste marea semnificajie a ceca ee s ... a iutamplat ell Tarnal] lit cuvintelor pe care MantmtrCllul le-a s,pu5-:Fericili~ cei Ice nu a': vtlzut:J dar tau crezut.

tUF' . ~ .. ,0. ... ~ ... -- -

w"erlcl~,~ c':lce. cI,ed. 'DIn .' malturia. voa,str,3, . care M, .. !ap

vazut Iffi al~ Icre~ut~\ Ht18~~18 a voit sa intareasca prin aceasta martuna Apostolilor. De aeeea, Biserica -sc numeste Bise.rici Apos.tolici" pentru lea setntemeiaeii pe marturianu numai a unui singur Apostol, ci a tuturor Apostolilor, a unui grup lotre,g-de Apostoh, Dar nu a

u:~~i mult~m. eare nu s-~arfi P!tut controla unii ,P'C .a.IIU, nrci a u.n~~ ~lungu.~ OI~l; cia unui grnp solidar, a unni grup care . veriflcaprin fiecare ceca ee se spunea de c,itr,e ceilalp.,.A,Qea5t~--i 5,emnificatia. faptului lea Hristos §i-,a ames, u~ .. grlJp r~s,tra~s de .ucenici,§~. prin urmare, Ii ur~a.§lll~r - ep~scop_u -',trcbllie crezuli" pentru cliei au. ,p.rmu~t rnarnmsuea aeeasta direct de Ia ARostoH~

Cit,EV8 p'crsonaliHip importante au venit sa asiste 10. lansarea traducerii fa,cute de mine a, cu:vant;arilor unui maf~Parmt~ tiiS6Iic6S'C" Sfantul.G.rigorie de Nazians.

PAB'INT'ELE' D,UM'ITR U STANI.LOAE 4J

A:r:st sfanlsa:mu.i numeste §,i "Teologul'', Este al doilea J!carmtJe 'care se numeste "Teologul", dupa Sfu.nt-UlloM Evanghelistul, All, treilea este Sfanful Simeon Noul 'Teolo~ din secolul ,£11 Xi-lea, Se numeste "Teologul" nu BUrna) plt!!_1tru ,ca. 'a, seris Ingeneral ,carli de teologie ci pentru ea a. scns _§,i, a vorbit despre Dumnezeu, ~colo,gul~, san teologia, le:st~ g:andire despre Dumnezeu II _ e~ :5-8. oeupat in mod deosebit de a.ceasta.g,andire despre.D u.mnc.z:e IJ ..

. E~te impor~m.nt~plrloape fiecarepasaj din eeea cea scnsm == UCnvantariU' Sf§ntul'Grigarrie, pentru ca, _ el a fo~t §I -~n mare. poet. A campus vreo 2000 de pcezii teolcglce In care s-a oeupat deD'umne,zcu iar

.... , ..... '"1' j. .,. .. " .

IC1JOVanfarlllC UI sunt o adeviir,ati poezie,

,. Dar a·I' 'VIes so. scot la iveaUl 0 declarajie alui care nu-a (tarnas intipiir]:~i: UN -afost candva, c3.nd sa nu fie nimic", ziee el, Am socotit ca., in acestc euvinte este o dovedire de nerespms ,8 existenjei lu.i: 'D umnezeu ... HN -,8 fost ·c,andva !cand sa nufie nimic" ~

- . Deci aeel ceva 'care n-are Inceput, n-are 0 ca uz,5 trebuie ~safie, in EID totul, Teate suntcauzate, toate -luDt dependente tqatevin una din alta.Dar at fost ceva care nu 'vine, ... dinnimic, care a fost tetdeauna, care a. £ost ve:§,n.mc~ Cit de minunat trebuie sa fme ace) ceva, elnu poate sii .fie. ceva, el trebuie s;a fie Cineva pentru lea trebuie sa, a~ba §i 0 cOD§tim,a, penuu ca. dB!.~a n-ar avea n c~,n,tii~la :§i~ar~_ un o~lec:t" at fl produs de cineva, §i, trebuie sa a.~a 0 ~lbertate, daca nu e produs de nimeni, Este prin El Ins,lI§L Este adcica ceea ee ,so~o'tj'm- noi sa este Dumnezeu 'int:reit in Persnane,

.Dle~"rle .pe:rsoa~i am staruit, foarte mull, 'in cii~liIe: sense de ~llle'" ~m:al ales asupra tainei petsoanei, Taina p_~J~,oan~! CD prinde '~D ca taina o~, 0 bog,aIi.e nes,far§i.tiL Nl~10data. DU SIC dc:rlnc§tep~ln cuvintele ei, totdeauaa ,m'~l, are ceva de sp~s i''] cred ca 'in veci are eeva de spus. Taina aceas ta a pet, oanei deliviir~ite",,,~ Pentru ci Ii

44

,OMA GJ"UME'MORIE'l

omul ca persoana, este dependent de allii, Iegatde alt,n. Dar El, Dumnezeu, Persoana, nedevenit din nimenea, ce lama mare trebuie sa. aiba aeeas ta, real ita te personala a existenjel, Care n-a fest candv,a ca_nd S,B. nufiel El trebuie sa fie, daca .. i persoana, §i in.tr-o I.ega,tori leu alte persoane, Icih:i 0 persoana nn pnate fi fara 0:

le,gaturii ell alte persoaDle. _

De-as avea toats lumea §i n .. ar fi 0 persoana care sa mibii 0 atle,nlie fala de mine, ,ell 'fi ea §i cum n-am avea nimic, Numai 0 1\lto. persoana 'imi da 0 bncurie, numai

1 ,'<# " ,.... .... f' , , ,... _, , .

o aJlta persoana rna ' ace sa, rna comumc,

Realitatea aeeasta s,up.rem.a, trebuie ,s.ii ,aibi §i ea, nu

.,.1 ., 'b - ... ~'b"" ,'. bi

un earacter monopersonat, CI t{ICU1C sa ama OIU,]re

fapi de, alte persoane I,i, asta 0 spune mvilamra cre§;tina prin euvintele "Tata" Ii' "Fiu II. Ce hibire este mimi mare Ide cat aeeea dintre ta.ta §i fiu l' Cine iubelte mai carat 0

- alta persoana decal up tati, pe fin §i tot asa de curat, fiul pie tata1' Un Fiu Ii un Tata deslavar§ili Ii mai este Ii al treilea, pentru ca in. doi snnt numai ei doi, pareR sunt marginiti; soot Ideschi§] Icaod mai cste al treilea, Nu pot sa nu sc· ,g,and,eas'ci §.i la al treilea, ~,i 'in, jubirea fal,a de, al treilea, inbirea lor este de,S3VaIj,jfi. 'mtrc ei !,i acest al treilea face bucurie fiecarula din ei, Tatal are mai mare

. 4 . ~ .

bucurie de Fiul, d,nd Ii spune Celui de-al treilea,

Duhnlui; 'uJa.ti. ce DJ.are este FiuI Meu!" §j Finl are msi mare bucurie ,c.and Ii spune Duhului: "Iata.ce mare este TatiU Me:u,M,., Trei sunt eomuniunea desaw,r!§ita., Dum .. nezeu nu e a. esenjA supusa unor legi; ce Iegi ar Ii mai vechi decat EI? EI nu poate avea inaintea Lui Ili§te legi care sa-L determine sa fie R§a.. ,EI este prin Sine al,a, prin. Sine desivarlit, prin Sine o fubire desavir§ita.

Nu noate eineva, 'CQ,JC ,g,ande§t1e panii, Ia capat, ,sa nu admita ,ceea ce, .spunc, Sfintul Grigorie de N-azianz" ca un argument imposibil de inle tura't" despre existent18 lui Dumn,ezeu" caf,c,-I Dumneieu iubitQr:: de'cj un Dlum'uc~eu Ca.re. nu ,e motlopers,oD,al. ciintT'e,jt, in perso.ane ..

PAR',INTE'LE DUM{TR,U ST'ANILOAE 45

E:o mare taina. Dumnezeu, prin faptul ,ea nu e adus Ja existlc.Dj3. de nimeni II. de nimic: 'C'el din veei prin Sine Ins,uli. Dim taina aeeasta singura ne face explicahila I umea: e raponal tot ce e in lume, tnate sunt lega tie in mod rational §i le CUDg'B§,t,e £i'Dln ,§,imai'nleaza tot mai mult in cunoagterea lor. 'Dar toatc sunt lea unitate §i nu pop seeoti cli lumea te muljnmeste, chiar daca n-ai facut-o tu, chiar daca-j mmunata, chiar daca .. j ,atat de bogara.tn con1i'!utul ei, nu poli 'socoti.,ca te mu1Iume,§te"

Ea este de Ia Alteineva, de la Ace. Cineva care-I desHv'arlit;1 care- I con.§,tiin1a person aJa, iubire, com-

. d ..

unnme c e persoane,

Dar ernie a. pnate defini, cine '0 poate cuprinde pe acea realita te, aces. ,e.x1st,enia? Ea se §i impune raji unii

. :~i este §i deasupra rapuniL E rajiunea producatoare de rajiuni, dar mai Pf'CSUS decflt toate T~liunile.. N urnai ace,3sti comuniune interpersnnala poate da 0 explicapc lqgica lumii acesteia, altfcl hnnea aeeasta n-ar

. .,

avea mel un sens,

D'aca n-ar fi. decat ea.si noi earnenii ani vern ran-d pe rand la existenl,a §i am pieri definitiv dupa. aeeea, atnnci ce rost ar avea Iurnea §j ce rest ar avea toti oarnenii? Teate arfi farO. rust, toate ar fi mra sens .. Sensul suprem e marcat de Existenja suprema care-I ,atat de iubitnare, ineal, din Inbire, Tatal a dat pe" Fiul Sau pe care-L iubeste nes.fiir§it, pentru o31TI6nL I-a facut §i pe oameni.ca sa se bncure de tubirea Lui, §i ,8 facut §i pe oameni ca sa fie parteneri aiiubirii Lui .. N u i-a fileut din Sine, c,a atunci ar fili oamenii perfecti .. I-a fatut din. nimic. N-a:rfi Atotputernic daea i .. arf facut din Sine; f-a {aLeut din nimic .. , Dar i-a facut in E;§a fie! lea sa fie parteneri ai jubi{ii Lui §i-I iube§te ata't de mult, ca pe Insu,~ Fiu. San 11 face Om, Ui&aodu-L §i Dumnezeu,1 ~i .. L face S'3. :s.c jertfeasci pentru ei, sa primeasca moart'ea fara sa fie obUga.t sa moa:ra. Adicii nu S-a Dascut in modpasiona:1,. cum ne IU1§tem DOl, d,eci cu p,acat; ci S .. a

nascut din Fecioara, El n-a murit pentru Sine, E~ a ~n,at moartea lea 8-0 invingj. Ca.t~ inbire ar,: cineva ~~la ~,e altul cand sejertfejte el? Dar ~n.djlertne§tep,e,~ul ~,~u_ iubirea este ,§i mai mare. Cand Tata~ a dat pe FIUI Sa~ sa se jeltt~eaSI~apentru.noi,sa ~~~~ l1l:~a[!ea ~~a~,tra §i sa Se fac'ii f[~te v.e§~c cU_~_Ol, sa fun §l.llOl V~§~ll~~~ Ice lucru marie este! ~1 abia prln acessta avem un sens a1

existlente~. , Daea .. ~m . m,u~ d~fi~t~v,_ ce s.e~s ar . a.~ea existenta? N umar f~t~] ce pr~ iubirea LUl, .Du~n~~,e~ S-a facut Irate CD noi, fapt pnn care, ayem.'J~ ,nOl ~ vlal~ u nita CD Dumnezeu in veci, as ta da un sens §1 ] uRlll.Atat

am voit sa spun despre un singur CUVW1! ~e ca~je l-,{l~ luat din Sfiintul Grigorie de N azianz. Cata r~l,~une da el ctit de raponal trebuie sa 'fie, dar m acela§1 ~rr.npl, CD c,at este mai presus de toate ratiunile n,:as~r,e _dIVJn~, de raliunile .. rin care CUDoa,§tem t~ate rD11unll~ luc~~nl'':l~. Sunt accste doua existenje: e,XlStenla Inurn rajionale,

,~J"a.tand ,ca §i a utorul ei este rational, Ii, D~n~e~u~ Care es te creator de raponalitate d\eci trebu~e sa fie §l

El rational, .dar in ~c'el~a§i timl" m~~ ~re~~ ~e c~ea c~ putem inlciege no I, II 0 mare ta1I13 .. Rapunea mm

pIles us de rn-tiun.e,", .. ,. -"'-C . _ .. _. ,'~ . Acestea am ,g:andlt en trebuie.sa Ie spun cu ac~asta

ocazie, despre marele ganditor" _ care a £05t ~f§~tul Grigorie de Nazians, marele teolng marele gandl1::Df'

asupra lui Dumnezeu, _ , A . __ ....

. Nu se poate sa fie om care sa nu se ,gandeaslca ea

peste Iumea aceasta nu este altceva, ,~ .,... '. A. . .

Filosofli, care in general nu se <8an,desc d~c~t la

1 urnea aceasta §i zi,c ca numai _l~mea acea~ta ext~ta, ~u" dau nici un sens exi;stcnlei divine, Numai ~r,edln~a lD Dumnezeu da un sens d"a '0 lC?'gicaa existenter, .In credinti este Ii cea rnai jn~ta r~tilll~~'. Olmu~ c.redm~O:5 ,esie cu adevarat§,i omul rall!onal.. 0' l~le~~ care s-~.p,"U ... te~ d ezvoJta {:o3rte mult, 'est'e aceea co lntre. CI,edmla §1 raliuDJe nu. cste opozitie, ,ei ICSU:; e'ea mat deplinii ODnvICt-

PAR'/NT£LE D'UMITR'U S'TANILOAE 47

gc:nla, cea mai deplini unitate, De aeeea, sa avem curajul si credern ci nu vom fi mai {Julin rajionall, ci yom fi mai ralion.ali.

Oil •• Cartea ne face bucurie, CarliJe ne aduc lumina.

Chiar ,astazi' ameititIn Epistola La Smntulrii loan, unde Evanghelistul faee Identitatea intr'c' iubire §i Jumina ... Daca vrem s.a .• IInjelegem pe eelalalt, trebuie s_a-~ iubim; §i daca-l Iubim, ni selumineazil adancnrUe lui. Nu existfi lumina in afara iuhtriU Nu ajunge 5a-l prisim numai luerurile Iumii, ca sa De luminam, Am spus ca de-a§: avea lumea tnatii, daci nu este 0 persoana care rna iubegte, n.u am nici 0 multumire"Multu~ea e lumina - lumina iubirii,' Iubirea e lumina §i, amflndouli sunt vialii .. Daca vrem sa avem vi,ali, §i nu 0 viali treeatoare, ci v:[a la, VC§lniCa., §i 0 lumina nesfar§ita, Mereu mai bogata~ apoi trebuie sa iubim, Dar .DU putem iubi pe om daea nu iubim pe- Dumnezeu, Daca ernul on e ve§nic, nu e ace1R§1 Iueru .. Numai pentru c.a omul este ve§nic, oil iubesc; 0 mama Icantl iubc§.te pe fiul ei, nu se poate s,a nu SIC gandcasca la lumin,a §i sa nil se gande,asca Ia vc§nicia lui. Spnne §i un ganditor francez de astazi, Gabriel Marcel, ,ea francezii mai au §i c,S te un ,ganditor cregtin §,j c:ate· nn poet crlf:§tin~ Nu cum s,c soeoteste la

_ noi, ca nu poti: Iua de Ia ei decat lipsa de credinti.

Gabriel Mareel spune: {"Cand spui unui om 111tc iubesc", nu se pnate sa no gandc§ti ca el, va fi ve§nic"~

De ce I-a§ iubi pe om daean .. ar fi v,e§nic? De ce m-a§ s,imti atilt de dator fala de el s,a-1 iube,sc,da-ca D-3:r fi velmc~ Fiecllre om e fru:ut pentru v~§mcie" En aspir la de' iyBrI1rt,., Inca nu am ajuns Ia ,desavar§ire" dar aspirapa aeeasta DU se terminji, Daca sunt in Icg,atura. de iubire en c:in-eva11~(daca se poate- cu tali), aeeasta nu se poate

~,

81a nu fie de la Dumnezeu.. In zadar rice cineva ca,

inbe Itepe Dumnezeu; dac,ipe om nu-I iube;:te §i In z,adar zice ,ein.eva en iube§,te pc O'~I da~ pe Dumne,zeu.

,u ... L iub _ §te" daca nn vede in aceas:ta tama mare ~i

OMAIGIU .MEMOiRIEI

nesf:A,I§it;a a omulukprezcnja lui Dnmnezeu!

Si iubim pe oament ,§i sa iubim pe Dnmnezeu.Asta sii ne fie deviza noastra, de erestini adevara li §i asta ne-ar vindeea 'Ii penoi die boala dczbina&i],or in oarcnc afliim ,ocum ..

POpOfU] nostru a fest un popor unit" unit prin . credinl}i :Ii iubirlc~lp6ntrulca plol"itie,e§te amfnst imp,ir1ili in trei parli, dar hmba era .aooeali, c,arlilc sfinte erau ac'ele,a§il.~ Unitatea noastra era. pcrfect~, pentm ca aveam eredinjamDunmezeu §ipentrucinc iubeam ca neam. Sil ne iublm uaiipe altii lea neam, dar Sia D.IC iubim prin identitatea cre,dilltei._ Pentru ei numaiprin lea ne putem iubi, .ICiR sa refacem ~i unitatea ncastra care este ,astizi atat de suferinds .. Dunmezeu sa one ajute],a tOrIts

lumeal .

Poporul nostru are 0 Jimb:a care-i fo]ositi §itnLitur'ghie, La popcarele cato.tice,ii-mbu VD'Ibita de popor este alta d,cll:ol limba liturgi.ca.. La popoarele slave" limba liturgica e alta decal Iimba vorbjta de aceste ·popoarlc .. , La -,gre,ci" Umbra litutgl,ci e alta d)ecatJimb~ vorhitaazi de popor, e 0 limba ,grrC'3ca veehe, La noi, limba.liturgjca e cea vorbit,i de.popor. De aceea, limba vorbrit,ij de popor ,capat:a un cuprins de, taiD.a §:i de. s.finlenie",Noi avem cuvinte rninunate, Poate toate euvintele noastre au un CUpriD:51 de ta.ina PiC carle nu-l au

cuvintele altor popolare~" _ _ _

Cine poate vtradnce !cuvantnl ncu,viin.1-i~ in allitn Hmhi? Dar la cala.indatorire nunc obHga 'a,oeltcuv8Uf? Sin avem cuviDnla unii 'fa.l~a de allit La nOli'uu _s,c folos,csc pentru 'eX"primiri ,alp,t'ermeni decat 11 cuv:antr1 , ad.ica, ·] .... t "'.. - '1 ,. 1I1t· 1 ..11 - 1· -.. u ~ .. - - .. entus" N· 11"'&1"· ~i'm egatura imre unu 1,1 a~1J" aeia COIlVI"-c', I,~ • I_IU pl,

ficut din !~lcon:ventusU, CU.V3,g'li' Icuv-antulne leaBa~ .... Cuvintu], nostru ;sa DC lege CD. adevarat ... , de Hristos ,ii unii de a,llii ... Ii in, viitorl:Noi, suntem un popcr al cormmnmii il1-credinla .. Sa rimaru;~m un pepor aleomuninniiprin credinla" dandu' ... ne seama CD no. trebuie sa

. .

para:sim ace§~tj termeni Dei no§,tri miDuna,t Sunt Ia noi foarte multi termeni francezi, 0 Ii ea limha francczii 0 limba elegantii §i <0 ~j'm bl pre,cisa, dar n-arc Iarmecul tainic p~ care; 11 are limba noastrii, N·_laf,e seva de lain.a' pc care 00 arc limba inaastrii, n. ... are spiritualitatea noastra, Noisuntempoporul cu.ceamai mare ,Ii cea mai unilii spiritualitate, dar am ca.utat S~O! inabu!,imll .Ace.asta spiritualitate se -vede §i in arta poperului, Ali vazut ,Muz,eui. T,aranului? Daca n-ar fi lost t:aranul, n-am fi avnt aceasta,

. - - - - - ~

En cred ,ca li,ranul este eel.mai no bi~ om din poporul nostru, laramnJ.C:R este cea mat nobila.Prea ne .. am lisat lal,a disprejuiji, socotind ciialte elase snnt supenoare .. T:arinime:a a desava[~it arta noastra.A pJistrat datintle

- . ~' .,1, ~

nnastre minunate a pastrat unitateanoastra, Intr .. un

sal toli merg .la biserica, Unul care nu leimbr,acat frumos Duminica §i,se ducecinegtie undc'lc 80C'01It un ,zapicit .. Undemai e In oral aceasta?

Sa lu,ampUdi die ]3. solidarnatea 18trineasca, de In noblejea ~i,raneasca~ _;Sa rimanem cre.dincio§,j predaniei noastre, Santi soeothn em natura C numai pentru forte declaasate unele contra alrora.care pot fi fbiolsite; intr'"o tehnicla. dezvoltati" Sa mai soeotim ,co. natura, e §ismnt~i.P~entrunoi apa se sfinl!elwet leu. apa -f- -1" - t ., - S'" d - - ...

I.: "C1, "-r' _-._"(,:" ".' .,' - II I I .,' ,,{ _.-- '_ -',",'- .. -", ",.~ "',: -'-I .~. '.,~ I,'" '_'1,',"-' I

SU1.JIDOa.tC., .a nu mergers prea . cepart,~ eu aeeasta

te1mic,a careln curind poate sa He dncai"l,j la dlstrugere prin poluarea ei Ii. prin pnnerea nsdejdii numru in lea," parisl[u:t~oate criteriile morale de vi ala:, ,mergand 113 droguri, la homoscsualitate, ca,C] ,adesca eeea ce e nou e n deciden: dinsfinleni,e" din tamil, din spiriuralitnte. Sa rima.ncmfi.deUpoporful.ui nostrn, tJadi"iei noastre, E, ceea.ee am voit ,si dau prin cuv,mntn1. meu,

Am citit de cl~,r,i:od 0 carte de fi]oSlofic ICIeltinJ~l a doamnei Elena SO,10.DC,3 de la Aeademie, Elite ezttaordiDara ,!'Minuna.ta carte! 0 am ai:c,i;mi-,a dat-o :5 ... 0 citesc .. Fiecare capitol SIC Incheie eu aecentul puspe iuhire ..

50

,OMAGTU ME'MOR'IEI

Toat~ tr:buie , .. s~a "'~ cunduca la iubire~in cunoagtcre tr~bu~e sane S!h.D:!,sRl1c,inleleglcm" dc§i putem sa avem pa.ren.de,?sleb~tc,. Ins,g trebuie sa deps§'iDl aceste pi,reri prm credinja eemuna in Hristos, ~,i mereu sa punem accentul Ee iubire, Pe iubire PUD6 aecen tul Sfanlul Apostol Pavel in Epistola inta:i catre Corinteni ~apitolul13:'I'D'ragost,e:a toate.le rabda, dragostea toat~ Ie suporta, dragostea nn supara pe nimenl..," Este un 'i.~a1 dragos.tcL Dacfi s ... ar putea caracteriza crc§tinis,_· mul, ur trebui sa _se s,puna c,a. este religia dragostei,

Dragostea e Inrre persoane dragnstea care are ca l!1.od~l.p,e SfintaTle~'1 ~ag~st:ea·care L~a faent pe Fiul l ur Dumnezeu Insusi sa se [aca. OlD"sa co boareatat d~e mult, .i~u::§! ,5a se raea om.,§] sa. mc,arga piinalamoarte, pentru a-15C3pcape oamem de moarte §~. 'pentru a-i uni IC,U Sine, Adic,a sernnul Crueii este tm semn a] dragnatei, ~iec~re se angajeaza'prinsemnul Cruciisa fie gata de jertfa pentru al1-ii A. tcjertfi pentru tdtii estesemrml eel mat dezvoltat al dragostei. ..

In religiile panteiste din Asia J religiile paganc, a colo nu se vorbeste de dragoste, Budismul nu vorbeste de dragoste.ci vorbeste de nirv~]Ja, de lini§te .. uSinu ma tulbure grij:a de nimeni", 1mi spunea D.D muzician cr..e§tin ca el 'VB. fi fericit carrel se va scufunda In marea

- c·. t.... np:":,, ,. . ... ,.,. . ...•. '." d . '"" f ,"' ,"'1Il A· ...

esen~n" ,. at, Z1C, vei mt] ae aceasta rericirer ... ramas

:§.fl, !a~a.,cuvant .. ~[1 trebuie saqpa dezvolt die aici pentru !ulparalul cerurilor, care este lnipurapH inbirii, in care Imparatul ne este tatp. §l ne este frate, T'3tiH nostrul Dal .Binecuv,antata Aeste . Impiri.,tiu Tatiilui §i a Finlui I§i a Sffintalui DnhImparatul este Tatal ncsttu .. N ai suntem fiii .LlIH l-Iri.stos-es~e Iratele nostruiar noi s':Intem fr;api ~u~~._ ~'Umne'~eu~ Fiul vrea sa ne faea pe tiop. {ra!i to El ~1 fii at acclu13§i Tata,

La ,~Ieasta suntem ehemati noi, Iubirea este lmta eea mai malta a Icre§tIDismului" Nu cunoastem mare lueru. Toate.cunogtintele noastre sunt supuse indoielii~

PARINTELE DIUMI'TRU S.T'ANJLOAE 51

toate fllosofiile se contrazic una en alta. ~tijnIa ,8, Ineepnt ,sa, ;sleindo~aslca §i ea de. alirmalrille em. ba~r aeeasta vrarndne: superioritatea dragostei; calitatea aceasta de II DC face buni §i die a Iaainta, de a ne malla .. Asta ~propriu cI,~~§tin]s,mu]ui. No. eproprin nici ISiDUis,..

m~.Iul" car:~ nu §:~iIC decat credinja .u~uisin,gurpopor, care "rea sa domine pc celelalte, mc . .Il mahnmedanilor, care vor sas'eimpuna cu. iataganal,

'. Cresttnismul nu s-a impuaniciodata ell sila, ,ei ell J,e:r-t~a~ N"'a umblat cu sabia impot~iva altora, ei a primit

sa~il'~ ahora a8~.p~a s.a~.I~re§ti:nismuJ este religia iubirii, rlel~8~~l ~mer~ruel, religia mucenieiei, rehgia jcrtfei, reltg1.8 Cru~lIT Asta fnsemneaza crcltinismuJ: duhul ~I,e§t~n~s~ din ~~ulr~leni,l~ep,;l§.irea egoismului, depal,irea de,zbmarIl.of, inhirea dintre oameni, care m'Se,amna 0 intele,g,ere mulrmai profunda ,arealitalmi, care nu reduce tna.ta realltatea la celema terfaleale Iumii 3ICCS,tei.a.carede~oope~a bogatia 130 care-poate aj~g~ onrul prm duhul san m~ntind mDum.n.eze1ll.~ NiciDda~inu se

'W iii ~ ..

va margnn atunei, la cele materiale, Cultura lui va

depi§i rnonotonia ill carle traie~te acum, - ._

'Sigur co t':il?ica a udus l11cr~i Importantepentru I~I~~ ,~ dep~§,lt O~Jecu~ s~patiu1 prin telefon, ·prin. te~,eY1.Z1lDne,; prtn radio, prm diferite mij]OB'CC, tehniee de, mi§c,2lre,. Dar acestea DU. ajung, Capem,as,u)"la ee am

Idl~p:a§lit aCle~te ¥ deosebiri ~I,i. dist,anle spapale nni ~~ uttat de adevarat!1 realitate B :noastra,Oj Nn De ma~.

'''" . ..Ji', ...... , " . .

ganmm _ ce suntem DOl) .D,D ne mai gllndim cine leste

lSle~eD:U1. nostru, nu-I mai PI[lclqim" N u maivedem 'tmjna: ~U]., .. N e-arn i~,~hisiniillaJEa spre infinita flea spiri:tu,ali Ii.lubltoar:e a. lUI Dumnezeu.

Cred ca dimensnrnile C'DD03ItC[,ij universulniin cele rna teri~e aT. tn~~~b~i ,sa· ne Wm1C,BS,c,j prin bogiltjalor" prin armC!Dla lor, pnntr-un fel de impcsibilitate de a Ie cuprinde pe toate ,catc sunt lnUn.iver;s, deschizfind ehiar §:tiin,lei perspective De.~fir§ite., Dar to-cmaiace.stea

OMAGIU MEMO,RIEI

ar trebui sa ne fuea ,Ia vedem ca nu De putem margini la acestea, en ele nu nc fae fericiji, 'Oricat ne-ar pla!cea

. tehnica, orieflt ne-ar ,ajutam,ijloacele tehniee, nu suntern mullumili numai cu ace,~tea~ ~ODlul ate ~te d,~m,ensiuni virtuale in el, Ar trebui ~i fie descoperite §,J pUI,e in aplicare, IDe ne arata tot mai evident pe eel de care depind toate, ,~'tiinla des"chi:~e s~,cie~ljj de, 8stiizi posibilitatea s3 descopere dimensi unile ace:s':-H ... , ale spiritualitajii §,i ale existenjei lui Dumnezeu. lata ca :nu

putem ('amane Ia unilateritate. . _

Vedem lea toate sunt dependente, Fiecare e de-

pendent de eelalalt §,j toate ~,un,t d~pen~ente de. Ice,:~, care le depa§e,§te. Fizica a ajuns sa vad~ in_mo~e,cul~ atomi, in atomi sa v,ada fotoni §i electroni, dar a mers §1. mai departe, despattind §,m - fOtOIlUJ, desp.iir]tind Ii electronul in alte p,irticeb! .. Amers undeva p,ana],n a nu mai vedea '0 substamla in cede materiale, ei a vedea numai 0 energie.Dar energia aceasta trebuie sa aibi Ii ea un subieet, nu poate fi de la sine Ii aeest subieet e dincolo de ea, Cinemanuie'§te aceasta energie? Ca §i cum ai lntreba cine manuic§te' totceea De me, eu, Eul, eu, cul subieet care e dincolo detoate aceste ucrari, A§R se ponte ajunge ct:"ar pr~ §tii~ta la Ac~lsub~ec~, suprem care nu numai organize a za . toate, C). l~ d~ §1 lexistenta" le da fiiolfi tuturor .. ~i le §,j caUi.uze§te II Ie tIne" intr-o ordine §ii armonie pe toate,

Eu cried c.a asta este perspective societiijii de astazi ..

Pe m,a5IUf,a, Of: a inaintat in §tllnlH, poate sa. tnainteze §i, in adevarul unci existenje mai pre-sus, de toate, de care depind to~te,l cat,i toate sunt depe.nd~nt~. Trebuie s.a, fie Unul Care nu e dependent de ntnuc, Care este prm Sine, Care e, absnlut, Care are teate prin Si~,e, Cavl1c are pan.a ~i puterea de a le crea p~ toate, ~] daca v~~ ajunge 'sa in,te1e'g;em Iucrurile a aestea vom de.\1lenl §1 mai . credinciosi, CaC] .. pc ma.sura ce yom inamta in §,tiinla,. vom inainta I,i in 'Cf,edinta, unindu .. J.e pe ace,ste.a

PiARINTELE D'UMI'TRU STANJLOAE 5'3

doua §i folosind cele ale Itii'n,~ej pentru a ne HJuta nnii pc aljii, iar pe cele aIecredinlei pentru a ne iubi unii pe aljii,

Aeeasta este perspective pe care 0 viid deschizfinduse omenirii, §,j daca nu merge in direcjia aeeasta, ramane intr-o monotonie, VOID §ti: tot mai mulre RD1J3I1Untc despre lume, dar nu vom avea expliearea lor, Omulnu va avea putinja sa-iIi depa§ealscli dorinta de a fi mai de§,tept, de a euceri tot m ai multe lucruri pentrn el in dauna celorlalji de a se Iupta pentru putere cendusi die, HicOtmie -I,i de egoism, egoism ce are parca 0 nesfar§,ire in poftele lui §,i pare en te imbogal:~§te prin poftele lui, dar de fapt te la!,a tot mai singur, C3ci dadi _ nu iubest: pe aJtH" nici ei nu te Iubesc pc tine. Ramai mai mult intr ~O parere til. te-ai imhogaJit, ,ea te imbo,gale§ti, cand de fapt te sarac1e§ti cominnu. Te sarace§ti in conjitmtul inlele'g,e:r:ii spirituale a Iumii, te

- - -

Snr3(;.e§,ti §i 1n conjinutul pe care-l pOli primi din com-

unicarea unuia cu altul Ii aceasta sara,tie, '§l monotonic §,i aceasta !ipsa de atenjie a altora fal,a de mine §,j ,3. mea f:ala de ,a1tii ili dii §i un 'chin, ip da §,i 01 foarte redusii satisfacjie, foarte treciitoare satis,faqi,ell foarte ,amagitoiare s,atisraclie die vial,a. Nu e viala aceasta, e rnoarte, cum se spune in Evanghelie .. Viala e in comuniunea spirituala, in comuaiunea prin eare altul m'li eumunica adancurile lui de iublre, adancurile lui spirituale iii eu lie comunie pie ale mele .. Viatp este aceea in care infinttnl dumnezeiese imi comuniea ad,ancurile infinite ale iubirii Lui ,i in care eu inaintez la nesfaI§it, atat in cunoastere, cal §,j in iubire ..

Aceasta cred Ic,a ar £1. perspectiva normals in. care ar trebui sa se dezvnlte societatea omului carle nuse poate Idtepa§i .pe sine, care crede Cia gase§tlc in sine tot, care crede lea poate Inainta in satisfacjiasa Ia nesfar,§it, care crede ca SIC poate dezvolta pe sine in dauna tutnror; car,e cretle C,R J.e poa Ie ,aduna pie toate in siDle Iii -i poa te

54

supune pe tOli ~de.~j,- _care ~f'ed,e c~~nu,maj ~el exi:~,~a~§i nimic alteeva nn exista; care erede ICcH poate lnloGUl pn~

sine existenja suprema, _ ... '. _

De fapt, eel ee gandette a§a se " rupe de,... r~al~ ~.~ ceilalti oameni, se mfirgjn~§te,,",se i'nslngyure,aza~ p~nt~ ca, daca nu-i vedeelpe ~eI1allI,~u]e. da at'en.ll~ cel~r:' ia1l,i,,·ni1ci aeeia n~~i rnai dau ~~teJl11,e lul,~~u .~:a~ ~]I!e_~J.t1. o unda de atenpe de Ia all]],. Este respectat D?8.1 ~ult

dintr .. o frieR, dintr-o teams, I~~,~~a, ,ar,~_ p~tere,. Iar ,~an~ pierde aceasta put~.re, c:'a~enu J~l 8[a!a ea n~~ l-~u C_~stlt ICU. adevarat, ci nu l-au iubit en adevarat, ~a tot.~l a (~5t

o minciuna, Omul care intele,g,~ en adevarat 51~atlll~ sufletesti, care are 0 cat ~e ~ca Jlatr~ndt;rc .m ~ce~~ spirituale, i~i dii ~ama ehiar cand este I~~dat §1 ~dl se di atenpe 'lea acestea nu sunt adevarate ca ISDn!

amagitoare, ea sunt In§e~atJoare.. . __ . _ '. _. . .. ";

Egoismnl este s:mgur,ata~e" ~~on~~~rue'l n,emul1:,ulDlIe,.

o aparenpi de posibitit~te_ ~e~~a~§Ila ~ea de~,ol,~ ec-~l prnpriu, a.buz~l1d de cellal_il,. f~,c~d_u'"'l pe _ c1c,JJaJp ~bl, folosindu-te de munca lor; fclosindu-te .de lucr~n l?_e care.Ie soeotesti tot m,aiJDnlt.,ca stint ale tale. E 0 m.,~r~

amagire ,egmis.mul.. Noj t~~b~~esa ne ~up:m de '~l" ~~~~ numai in ,CO'IO.UDrcare teaUi co cfulalll, te_ descblZl

UiT,gimii spirituale care cste ~n .. tD1L Fieeare aduc,e~~va, tiecare aduee iDt·,cl~~gme" fieeare aduce 0 .pu.t~e,l 0 atenjie care fntarc§te, 0 iubi~e c~e te bllc_Ur~~F].~~,~[,e J,ii deschide §,j"li l~rg,elt~ ~n. a1t ?I?zoDt~ NumaL~nlUbl~e crestem CD adevarat fI~,carle •. ,~'l ,cLe§,!em l1?a~ ~~e~, in Dumnezeu, de Care depind tot1, de ]0 Care vme iubirea tuturor,

Noi romflnii, suntem un,popori~b&~or?c Du~~~eu §i foarte eueeritor, plin dea~orue §~. plin de:,,1a~gpn,e pentru lea suntempe de 0 purte. u~ popor l~r!:n; lar~ p~ de alta parte, un po:.pO_f' orto~~x~ .Av,e,m~.m., ~~u §l lueiditatea latina, claritatea ],al~IUt~. ,conlu~ca.tlv~t~tea latina" dar av'em 'ii simlul Lamie}. ~1 atonic) nu sunt,cm

SJ}J.Brfilciali in comnnicatj'vitatet nu-l luam pe ceJilalt foarte pujin in series, ci .. l luam in serios in comunicarea cu el, pentru Ica vedem in el fii.ptu_ra lui Dumnezeu plio de raini.. .Aceasta ne deosebe§te die latini dar' De deosebeste §i de slavi care sunt rnai PUtiD Iucizi; sunt rnai ascuD§i in neclaritate, Pe e,and Ja noi e foarte curioasa aceasta paradoxala unitate intre claritate §i taina, intre lumina §i tain~L E tain,:a in lumina, nu e taina in intuneric .. Chiar mistica occidentala; cum este Eckart

" Bohm iJI ]j ];0::;1 ] .' ;:~.

§l .. ' 0 . - ~ e - un Ult catc -c., ce ~a,t. pr,tltestant ... , v:® tama

saumistica intruintuncri,c, dincolo de perseans. Lanoi persoana emarea taina. La noi, mistiea este 0 mistica a luminii. Poporul nostru e singurul popor care spune creapunii lume - lumina", Nici un popor nu-i spune Iumina, Vedem in ea lumina lui Dumnezeu,

Cred ca asta ne deosebeste die toate popoarele, .,i. de cele din Orient §i de cele din Occident. Cu latinitatea "' ne deosebim de slavi care sun t mai neclan; cu nrtndoxia De deose him de. occidentali, carevnr sa ,§tie tnt, dar 1111 § tin nimic pentru c,a Dumnezeu 1C3.&tc depone de lei c,a, no a u simJullaineJi, caci numai cind ai simjul tainei ai Ii sirnjul infinitului, caeio taina niciudati1 nu 0 pop rezolva complet.

D de d'''' .....

e aceea suntem un popor r ' '.' 0 mare, 81_ anca sm-

tez8 .. Avem respectul celuilalt, con§tiinta ,r-a celalalt e 0 taina, dorinja ,sa fim in comuniune cu celalalt $,a nu-l epuizam in Icat,eva cuvinte.. nu vrem sa-I, deminnm, Deei, nu vrem S,B, ne desparpm de celalalt, Sunt nl§te coneluzii soeiale foarte interesante, care sepottrage 'V8zand fa poporul nostru aceasta combinape Intre 0['" todoxie§j larinitate,

Cci din trecut au fast mai jnlcIlcsali -de valoarea persoanel ca as Hizi" dar §.i' de valoarea cornuniunii, pentru ca sunt atdtea dezbinari intr'eoamcni. Se afinna fieeare pe sine dar fill scafirma ca 0 taJn,B:"recunos,cand §i pe celalalt ca 0 lam,a §i socotind Ica se Intregegte taina

56

lui ICU tam a celuilalt, Sau . educe nersoana la ceva individual, eg;ois,t, san nu vede 01 necesitate in cl?m ... uninnea ell ceU!lalt.,La nom lesteun echihbru extraordinar in aceasta valoare pusa pe persoanii, dar §,l pe, comuniune. Toemei pentru ca l?ersoana .aI'e valoare, are valoare §i celalalt pentru mine, dar §l eu

am pentru el valoare, ..

Noi respeetam pe aJtii" dar ne respectam §i pe not.

Suntem foarte omenogi, ospitalieri, dar ti ~am :1][ dis .. pretuim, cand vedem .. ca vor sa ... §,~ ia na~u~ la J!U!tallc. Cam '§i.didem de ei, fadem die eet venetici. Adlca SUD-' tem ingaduitori co eeilalji, inle.le,gatori" dar totu§i -ne rcspectiim §i pe IID'i. Noi :suntem un popor, avem 0 spiritualitate, Tali au trecut peste noi',rne-au atacat §] din Vest §,i dmEst, Cate, greut1li n-amavut Hoi §i tD~§i ne-arn menpnutl ~i ,gr,~utali1e acestea §,iluptalmpotrlxa

"', aces tor gn:u'tali ne-a adancit in rabdare., in lupti. In acestea se rlezvolta, creste un popor :I,i ne-am dezvohat Ji nni.N -am f051t nirnicili, de nimeni... ~. "

_Cine, a contribuitmai mult Ia Japararea Europei

decal Eomioii? Noi am aparat EUJopa de invazia o tom ana, prin §tefan eel ,;Mare §i Srnnt, Mirceaeel Batran ,§,i cei1.alti tOki~ Turcii au trecut peste ceilal ti pan,a la Viena.Peste noi n-au putut trece, Am aparatEuropa Ii eram ata,cati §i de. ei, de. eurnpen], ct.e p~'[o~~zi, d~ unguri, de germam.Ne aparam§,l Ide :el §l'-l aparam §l

pe ei tmpotrfva tureilor, . ,. . .,.

La razboilll din 1877 cine a centribuit Ia eliberarea

popoarelor din Balcani Ide oto,mani?'. No i, _~,i ~§ii, ·da~ mai mult noij,-..am,a.p,arat, Pe urrna, in19161a Mar,8§e§tl cine a oprit avalansa germana spre Rnsia, ca sa ocupe §i S,B opreasca rilzboiul §i s,i-i invingi pe IU§:i? Cine? Noi, la Mara~,e§ti in razboiul al doilea, cine a pleeat pima la Volga,_ alaturi de n~ml;i" gandi~d ca, V?ID pu!e~ aliena eomunismul? ~i cand am vazul ca~l apara Europa,n-ammai avutce face.Lam dezarmatpe nemti

P'ARINTE.LE'DUMITRU.STANIL,OAE 57

,at.unci. §i au plecat n,e~tii dezarmap deIa Ia§~ din Bucevina, pana, in Boemia §,i R§.a au putut Ii invin§i .. Cii altfel, erau cat pe ee sa puna in practica bomba atnmica

.. A, '.... - .

§J C.8§tlgau Ct.

Cine a aparat Europa in toate timpurile aeestea?

Cine a jucat 'Gel mai mare rol? Poporulnostru .. A§a ca, Dumnezeu nu te ocroteste pentru Dviala comoda, ci te oeroteste dandu-1I nilte probleme. ~j nou.a ne-a dot ni§te probleme Ii le-arn rezolvat ICU .ajutoruI Lui Ii neamformat,

,ft, --

In razboi noi vedeam lea va veni comunismul sau va

veni hiderismul, Die aceea am scris despre persoana:

-n . - - . . . I

JSU:S Hristos sau restaurarea omului", Valoarea P6I.-

soanei §i valcarea iubirii intr,e persoane. Am aecentnat mereu valoarea persoanei §i valoarea iubirii intre persoane, :§i astazi, nnmai asta De ponte salva] ~i IO~("'_, todoxia prin asta este tare e singura care aceentueaza persoana .. ICe VaIOBf'e, este mai mare decatpersoana §i decat comunnmea de: iubire intre persoane? Si cine e mai malt 'in inAlti':meali adancim'ea Duhul,ui Slant dec.at Iisus Hristos? Peate fi dep'8§it Iisus Hristos in ceea IDe pute'!l noi ajunge? N ti poate fi ideal mai lnalt .. eel mai

"lit· -,."II 1 d· .' 'I d I' · H··· IIQ:~ 1

In,[llluCa, , • e om m J-a I at ,ISUS . ristos .. ~l,ce, tnai Inalt

ideal, este acesta: sa respecti persoana, 53, iubegti per ... soane. omul care este chipul luiDumnezeu ,~i sa dore.lti sa Iii jubrit I'!e persoana, sa min comuniane cu persoana, Asta este Ortodoxial

Catolfcismul e dictatorial gi-n EvulMediu ~epjscopjj lor au f~st latifundi~ri" prin$i.~ Taranii erau iobagi pe terenurile lor. La nOI n-a fost la§a ceva, la noi, preojii, episcopii, erau alaluri de popor, lang,3L lei. Pie cl1nd acolo, ce au ficut ei? An venit Ii. eu Cruciadele, Ce au faeut Cruciadele? Au ocupat Bizantul, I-au sJabit, I-au trout ocupat 7'QI d,e ani, slabindu-l ca sa-l poata ocupa apoi

11... danf

InaJILIOme'- BIilUIJ

Sf facem din fieeare eregtin un luptator duhov-

OMAGIU'MEMORIE'j

nicesc, Nu lea sa-l converteasca pe celala1t numai Ia credinja, ci ca sa-i' §i aratc unmodel de om. Noi avem ca model de m Pl~ sfflnt. Fiecare trebuie sa tinda spre sfinjenie, spre bunatate, spre ajutornl celuilalt, spre smeren le, spre curiilenj,e", spre toate cele bune, Sa iubesti pe celalalt mai mull deca:t p,e tine, Asta ne trebuiez sa punem in practice Evanghelia, ~i de aceea cred ca Filocalia va putea sa ne caJa,nzeasca pe tOli spre Hristns .. _~i trebuie ca prcotii, Ii nu numai preojii, ci §i toti credinciosii, 1-0 citeascd, N u au fost sfiD~i numai dintre preoti, 3,D fost ,sfinli Ii dintre ceilalti credineiosi,

Toti avem datoriasa ne trezim la aeeasta ooD§tiinla, sa fin] cat mai aproape de. Hnstos :s-ut1o]osim cat mai

'·a proape dub u] de j ertfa, sa ne j ertfim ,j nqi pentru alpi, ca 5,5 de coperim ceea e este nobil In not Ca, toate viciile, ,p~te patimile ne coboara. Noi trebuie so. mergem spre ceea ce este adftnc1) spre .ceea ce este ndbil; spre ceea ce uneste CO Qumnezeu., Sa jungem Ja sf~lenie~·~.a sa ajungem la Inviere §j 18 viata vc§mcam

Hristos, - i,

Cineva mi ... a adus de Ia Sfantul Munte un exemplar in greceste ~1 Filocaliei, in. doui- volume "in folio" Ii eu am prezentat .. o in eonsiliu profesoral, colegilor mei de la Teulogie .§i am zis: "Hai sa luam fieeare cate 0 part 'sa 0 traducem, ca e 0 carte minunatal If

NlJ s-au apueat, Atun ci m .. am apucat euii am tradus cat am stat la Sibin, vreo trei ani, patru volume .. Pe -~ rma n-am mai putut 'sa tiparesc , pentru rca a venit cornunismul Ii am j-neepnt din "17 sa letiparesc §i pie celelalte, in. tota112 volume .. Filocalia este 10 carte de traire realii cu Dumnezeu, Pe Dumnezeu nu ... L cunoastem numai teoretic, CI Il .. punoR§tem §l praetie; prin rug"aciune §i despatimire, Inseamna cli trebuie ~a ne cUf,alim de patirni .. §i cum De rCurapm de patimi, care nn sunt decfit placeri pentru Iucrurile paJ1lante§ti, DU"'S decat mandrii ale egoism u lui , ale slavei de Ia oameni? Trebuie sane

pA'RINTELE .DUMIT'RU S'T'ANILOAE

depI3§im, sa d.c-pa§,im, aceste vicii, aceste forme ale ego.~sm~l~i, prj:n sp'0~ed~ie, .fug,Eiciune" post, mjl~ls!,~,~,11~1' Sfauta. Imparta§aru~ et7, ~:a n~. uitam, pe noi JD§"rne,. NumB1, a§3. ne putem int,atnl cu Dumnezeu.

", ASr~~le~'te ~i~ocalia,.,. ~i am. dezvoltat apoi aeeste idol, prm dl~~~rltenote p .. e c~e Je::-~m, pus acolo, ea apoi.prin

. 8'~1 ~~~ S~~a[le~_~S~ scrru ch.1a! 0 carte de ascetica §i nnstica .. Dar nu p uteam s .. o trparesc ala pentru ca. cram

~cn~at mereu <ca sunt mistic, ~i mistic insemna cella fo~_rt~ ~'iin1:litor .',.Mistic Itin impotriva I uminii, 'impotriv8 rcnnoi'~8Iel.,.~§tr .pentru mtuneri,cl Pentru asta in-au Ii ~~os de la S]j~lullm~an ~~us. ai~i,c Ii! Ins!itutul Teologic ~~~c~e~tI_: A.m fast. b_?-ga! t~ la rnchis~.are. in 1958. §I ' , . a.rata.~ ca dimpotriva, rmsnea este trairea cu Dum-

ne,~eu, trairea in lumina, trairea cu[ata §i ala mai

departe, .

.' Pe nrma, ~am drat Ii de aile scrien, de ordin duhovn.lcesc,pr~~t~c" iJ;t grece§.t~,.li Ie-am introdus §ipe, acelea ~,J~~m,mc~1: ~2 'VoIu~~. ~ltoati ~i1ocalia, S,fintiior Pirinli ~,~t~ u~~c,l de 'c~,e§,t1rn~m, ~c apliearepracnca ,3 ],egaturfi cuHrtst~S,,_~Ol t!ebuJe sa De ~uralim de toate patimile 1!I0 ... astI'~ ~a.te. ~n yoJn~u1 ~Dtai este un studiu aI

~fant~~~o~ SUl~n,. ~ 'care 'c,!mbate. opt patimi: la_co~~ d~ bB~I, ,. J:acDffilR de placere, Ienea, slava de,arta~~ mandna §,)_ altele .. De toate astea trebuie SIS te desparp. C'BSa te apropii de Hristos. Pentru ei Hristos

cs,t: n1:1~,aj j~birc, este 1?j~~a vie. N u este numat 0 figura t~rOr~tlc~~~~ ~~ es~~ .~ -c p~](ja des~yar§jti_ a iubirij, Ii a s,~~r~Dlel __ la, car~,~~-a S,'UP'lIS, Hristos, raca~d'U-Se om, ne~va~d node sa-§h pleee eapul, neumtilind dupa 01 canera,

,OMAGIU MEMOlfIEl'

E)c, de fapt sunttoate _unite, l!Jatc ·!na.rmonie" ,c~ar realitatile ext~ape~sonale; cu. at~t ~m m~I~I!~rsoanele.

Nu ,cxista Umita a persoanei, 'lUI spui ca. m aeesta e ,celaJalt~ tocmai a fost cineva care vorbea- despre ps,ih~l.ogie 'Ii _ cure. spunea ~ tre~'tri.e ,sB: .. eercetam psiholog'· a mai ilona, pentru ea 18. D'DI timp de ,~~-5~_ de

:j;~~~;~:~!;::~r~~;~!r~~c:~:!~:~:~~

este de-cat Freud, dar mel Freud nu It fost un psiholog adevarat. Nu a. vizut d.ccat obsesia sexua.li §i formele deviate ale s·exoalitalii .. S-m dezvehat Ii io, Occident, cred, 0' psihologie, dar totu§i~u s-a putut d'~_zvol~" ~I psihologie a~ev~rata, pentru ca sunt pr:a~~l~ona1i~',~I, prea simpliiti N~3U f~~t. popoare prea m~cm:~te. ~~e au fDst.popoare unmade, ,car~ n-8U ~OS,~_p!~a m~.he"glate ,_ ell traditie, unitare foarte Sl,gUl"lC - cum-a fost poporul

I .. _,. . L, t c

nostru .. , Poporul nostma fost un popel' lDC.IL~~a .. ' leu

adeV8IHt .. Cred lea §i grecii .. , Dar slam au fo~~ ~Il ei to~ pe drunruri, insa pap owl rom~n a avu~ 0, !I'aldi'l~ Indelun-

gaUl" ac'c8§i tradjlie" acelagifel de Vlal,a.. , .... _ . .,... c-

ICe inslemnc;azii, datinile -pentru poporul roma~, ee

,sfinlenie au datinile, dBtinel~ de fa 'Bot;e~~ati~~~~ ~e 1~ Cununie- datioile de. la once moment I.mportaDt al vietii cu~ p: artieip i tot, satul, cum pa.·· _r-tic. ip,a.~ 1.' ,op :.l~ ele,

!i , .. . . - • - - u..:IIe

Adic,a aici pCIsoana n-'O maipep separa, sa spu~,: - u -.,

alci sunt eu, de aid tu,' limei ·p5iholo~gie, nu. mar P,~ll face in"fclul aeesta, adi,ca ian pe omul eutare §'l-lstudie~ :11 vad. ce este el .. In fiecare om e ampre~ta ~el[Jrla~~L, Deci, grOa de ,ce,jlall,i, prieoc~p!1~~,a ~e ,cellal~l; ~~D:C~~.~ de ,ecilalti, int]uenle]c celorblill. J~CI[aJ .numal CX],sta u!I' individ §-i'l de aceea, nici DO ralioDalis,m care separa, Acesta-i un rationalism ;sim.p"list, C3tle imp8!tc .. , . _. I ....

Ori, nn este viola ,a§,a. V~ala ~~telat.IO?ali.I'1 ~ a~cela:§i timp ;s,up,eiioara r'~liunii" l1!al pre~us ~e ,~ap~ne_~ San e ~ralional.a tocmai intru,cat. e comun~.~a_ra:! e ra}ion,alitate .in comunitat!e,., 0 rapune comarutara, 0

PARINTE'LEDUMIIRU STANJLOAE ,61

.

ratione a ansambhilui, o raliune a ceea ce ,depqc§te individualul., ,A§a. cum sunt in Dumnezeu ra,iuniJe: tuturor nedesp,irjitc", §i oamenii, in radacina lor, soot 0 unita te ,Ii toate Iucrurile In. radacina lor sunt 0 unitate §i 0 armonie, sunt fdeute unelepentru altele,

Eu nnpot si. inlel.eg individualitatea.Cea mai marie bucurie a meae simi bueurde atenpa cuiva.l Daca rna bucur de atentia cuiva nu mai snntnefericit I§i atenpa mea fali, de el trebuie sa Insenmeze pentru el aceeasi bncurie .. , Trebuie sa nit die mine lea safiu fericlt, pentrn lea daci. nit de mine §i rna preocupaaltul, seva preocupa Ii altul de mine §i asta numai.,ma face fericit, Daca ma preocup numai de mine" Tim,in singur Ii sunt o~fe.ricjt., Egoismn~. te face nefericit .. Nomai smerenia, uitarea de tine, si Utili de tine !i atunci ai toate semnele cii nu el,ti lli~t de a11ii .. Elti inconjurat de toata a.tenlia altora ..

In smerenie nu letti singur, in smerenie c.§ti totdeaunain comunitate, Pe cand in egoism, pretenjia ca ICIU numai tu, e 0 nenorocire, ~,i de :apt.nici atunci on

~ ~ _':~ fi si ~6 1""

e§:tI,slngnr, ca omnt DU poate . smgur .. ':11 ce rau are

nevoie de, alpi. hie nevoie de lauda lor, are nevoie de exploatarea 10[', are nevoje, de critiea 101, are nevoie de pretenpa ei e mai bUD decat aJlpi, B§a cSt realitatea nu

.. e niei individualisti §.i DU e nicj totalitarista ... Asta nu a inv3..t.at Occidentull Satul are sobornicitate, comunitate, Alta e. sobornicitatea Biserieii .. comunitateal Tot saw]. hotara§te impreuuil. .

Spunea un profesor de IangaFa,grfiI3:IJ cumilinllatau parinp-i la. se roage: 'Doamne, tine,-mi vitele; Doarnne, tin.e-mi pe taica ~i pe maica; Doamne, ajuta ... mi sa nu mafac de ras, Insat!" Adica el no era forjat sa on se faca de ras, ci el de bunavoi.e cautii S8 JIU se faca de ras,in sat, sa Insemneze ceva pentru sat, Nu silit.Daavea Ii el o bucurie, sa fie tn atenjia satului, §i-nastB se vede iraportanja lui, ,ea Insemneaza ceva pentru 'sat, c:a face ceva pentru sat, ca aduce o.glumaa Iui, ,ea adnce 0

liZ

OMA.GIU MEMO'RIE'J

harnicie a lui, un talent allui, ca face eeva pentru aitul in numele lui Dumnezeu,

Ei, asta 3 pierdut Occidentul, sobornicitatea pe care o avem de Ia Biseriea .. Cit e de, sobornicese satulcare

. -

merge Ja biserica 'imprenna

,Cat am fost la parintiim'ci,pe tata nu l-am vaz'll.l sa, se certe cu cineva, sa strige 1:a cineva, Niciodata!-D,aca eumvann vecin aVC,8 ceva cu el, s-ascundea in c3,si, se ducea in cas8.. Iarmama spunea tctdeanna, ciind o riti cam, pc cineva: ~1'Lasa ,dragul mamei! Fii om de

b... . ., b .... - - ., ~ '.~, A..,' '" lin~

. trea ~a II ,ZJj ouna ZIlla eatre oncmer ~'ta 0 nnpn aea

rugaciunea comuna a Bisericii §i era de rascel ce Duminica on sc·imbra,cafrumus linll.mergeala biserica, Asta era spiritualitatca noastra, spintnalitatea

,I crc§tmii .. As,tizi, s-ar spune cii sunt hieruri depil§ite~ Dep'8§it,c" dar trebuie sii. cautam sa, Ie refacem cmt putem, pentru co altfel ne descompunern §i deseompunerea inseamna pieire, Nu mai merge '3¥!, uite in ce

'. '.... 1- afI- ,_, ,. ...., d bin - ril

enza mora a ne a : . am ,nollas.tazl" CD u ez ' ana ~_ e acestea

din poperl :~i aceasta criza a adus-o intelectualitatea ..

Unul a eitit unroman, altul alt roman §i, fiCCHT'C jpdcca dupi romanulpe care ] .. a citit el, Nu mai trme§te bueuria connma eu ,ccilal!i. Sunt cBJiva prieteni Ii in ora§. Aeeasta se vede Ii -in faptul ca Biseriea Ortodoxi a, m,cutpe fieeare ,stradii cate 0 biseri'c3, .. Biseriea era centrul striizli, centrul ulitei La biserica la noi totdeanna m,B, intreb,au.~ "Dar unde ... i doamna? Ce face?' Ca Intr-o familie, Familiaritatea, paste asta-i com ... uniuneac Familiaritatea. Cred ca asta a lost specific poperului nostru. E bine sa vada aceasta Ij cei din Occident,

N'OLj avem ceva de dat Occidentului, Occidental [I ... are IC~, ne da .. Din rajiunea aceasta analitica el a dezvoltat tehniea, EI a d.esparli,t diferitele energii care erau combinate, A despiirlit atomul, a desparjit diferitele energii §i prin asta JhRU de.claD§at §i au pntut sa se

P'ARINTELE .DUMITRU STANILOAE

care s ... ar putea .I,i dezvo]ta",

Limba noastra are §Ii acest aspect de tainii, pe care

'. ... N' '. . U" -"II' fr ..

nu-l ale limba francJez301 ',01 spunem cuvunla '" . ran-

cezii "convenance, convenience" .. este olclega.ntare1ce. E Ii portul Jor medieval, foarte elegant, dar portul n~ostru este elegant Ii minunat de cald, Ma g,ande,s,c la portul fetelor noastre, al mireseler, 18 eatrinja lor, la florile de pe mineca iei, de pe altl"ti!l' bogata ~, eulori bine armonizate, Portul nostru popular est:e 11 elega,D'~ §,j cald, La Irancezi e 0 eleganti, far.i cildu[,a. Dar la ~Ol e '§i 0 delicateje in eleganta ,ac~asta.. N e-arn cam p]ler~ dut, ne-am cam, lasa'l influclllali de Occident, Eleganja §i cAldura portului nostru, gratia i,i seriozitatea poporului nostru in datini,iin teate trebuie pastrate, Intelectualitatea noestra insa D'-8 sesizat aceasta, A seris Blaga despre Ispap,u] micritic ,Ii ,8 afirmat eii ~e,alul §i valea prodnc doina, De ce n-au produs §I. alte popoare, eft Ii ele au dealuri Ii vai? Altceva a produs doinaIa noi,

"

,Good. am fost eu in Germania, Incepuse teolegia lui Karl Barth, Emil Brunner i§i Turner ... ~ in~e,put a§a-~isa teologie . dia1c~c,tjcil., Nu era dialectic,a, c~ ~I teologie a distanjei, pentrn 'ci, toati ,g:andirea tCj~loglca din secolul treeut devenise <0 teologie panteista dam de Hegel care spunea lei tot Universal este UD,a §i ISf:; dCZll'olti iSpI1C ~' -CODltiiDti tot mai ID,a:Jt& §i :a:juD,ge la ICOD§tilnla 'sDpr~!Da a lui Hris.tos,;; Deei Hristos este suprema forma a ,creapc\i.

losa, Barth a pus problema. dimpotriva, ~a e 0 ?isl: 'tanli §i 0 separatie totali dintrc D~~.mne~,eu. ,~m 1 ume, _~ o~ suntem niltepacato§i pe eea 'mal mfeCloar,a treapta III Dumnezeu este in811ime. de neajuns .. Deci, este. 0 teologie a distanlei, a dialecticii,. Id~ua forme de eXIS,·' t!enta care sunt leu totul separate §1,a fost necesar pentru

.... .... d- . '. tei

ei ca sa-I 'f),c.oata m pan eism ..

PAR'INTE'LE DU"MITRU STANILOAE'

liS

A,

, .Ins~ e.~ iucep~~em, sa ,rna preocup de SfantuJ Or Jgo~~J_e ~aIama,. ~r m Ire cele doua semestre m-am d us 1~ ~lJnchen,. unde vazu,sem intr -0 cotecpe dlntr-o blbliotec~ lla~onaJi. ~nu:crise]e SiantuIui Grigorie Palama ... §1 am ~c'~p'ut sa nla oeup de el, ~i am vazut ca acestsfant nU-1 ruel panteist §i nici separaust. Occiden .. t.ul! e~te 's.au seJ?~atis.t sau pantelst; sau individualist san totali tarist, adJ,ca unila teral,

La noi Dumnezcu" c ,aproape §i-L . imlim, dar .un ,~u~e~eu DQ se cOD~nda ,c,~ lurnea, u ne unirn cu fiin_la . lUI Dumn~zeu, Cl ne un tm cu energiile necreate, Oeidentul n-a pr1ceputlucrurile acestea, ~i Varlaam s-a ap~c~t sa:J cembata pe .Sfant 1 Grigori Palama, spun~~d c~ Du~ez~u Du~~ompus din fiinla §i energle., CJ-l num~ filn~a §1 cu!nnta nu te pOli uni §,i atunci, no] n~, vern m Tame decat 0 gralic creata, adica 0 alta creape, dar de un plan superior. Da Dumnezeu 0 ,alta

~r~..:a~~ie!1 deei ~aparalie. Hristos a pHitit pentru noi _ la~a~1 c~vaJerj~mul.mediev,al CU onoarea lui §i cu 0 S p~ t~ali tate 1 nfenoara, spiri ualita tea onoarei. A s~tJsfacut .oncarea divina prin iertfa ea cine

~acatuie~te ~p_otr!~a lU,iDumnezeu, rlj'g_Il~§lte; §i cine JIgne§,te sau da Sa!JSlacJJl':" sao moare.Hnsros a pnrnit

moa!tea'Aa ~at,s:a~facl]e, S-are~ras, alasatun locliitor. ,~] . §l-a cH§tIga t r:"§te supramerue ,§i 8uprameritele le Impa~!e Pupa, Ie Imparte episcopui oamcnilor §i de asta

telarta. -

'.A ~i n-a~. ~teles Iucrurile acestea despre care spune SfantuJ Cblrd (am tradus acum 0 carte) .. SimpJitatea.luj Dumnezeu nu treb ie inleleasa, ICD saI,acic. E 0

'~HmJ?b.~,te de o.bogalie ne,maipomenita. Simphtatea Iunu,~.u DU trl,ebl~Jeinleleas,a ca 0 saracic. ~1 atunei, noi am ramas eu Tainele, cu Tafnele lui Hristos Dumnezeu cu ~eT?e~gia necreata, Cand ,daimana ICU cineva Ii com.~ ~n~c~, c~va; ,cando spui ~;; euvdnt CUiV8, ii comuni,Ci Cleva, 11 dal dID ,cnergr,3! ta §l-l un fel de unire §i totu§li nu e

contuzie Unire neconfundatii Asta 0 §tic Risa~tul .. Occid.entul sau separii, sau,", conf~da: ~i.atu~cl am viizut aceasta in opera Sfantulul,Gngorle Pa1~a. Unirea en Dumnezeu flra confnzie. N-am mers met ell panteismul IOf, cu panteis~.?l_fil~sofi~.or l,?r,~i~i cu acest eparatism care domma Occldent~L ~ll~,c~me_ 0' via.ta separatists, rnpta de Domneze~: ~l ZiC e~:,C~ ne mai trebuie Toini? Nu e de,cet gralle ereatal" ~l au

rarnas fiira Taine, Tin discursuri, cantil. La ei e 1p1 Hristos al dlscursurilor, dar nni traim p_~ HJ:istos .. !~ taina ne imbraciim ell Hristos, cum canta Biseriea: nealt

in Hristos v-atibotezat, in Hr~tos v-ati §i-~bralcat_!f1 N~ imparta§irn cu Hristos fata sa ne Iconfund~ ,c~, El. .E adevsrat Ctl spune Sfantul Apostol Pavel: nEu §l.Hns: tos .... u .. Dar spune §i "Hristns este in mine" - nu e totu§l

o confuzie,

Popoareje migra to are., au venit aiei §i. a~ deseoperit persoana. In .. Ev~nghc]le . se ~Ciscflp~ra ~ie~s,?an~. Mantuirea e mantulrea persoanei. In Orlc!lt, 13. chinezl~ la mdieni nu se §tie de mantuirea pesoanei. '~e SCufuI!_Z1 tntr-un TaU §i gata, te-al manruit. ~l1 compOZ1~or [~man a zis en "voi fi fericit cand ma voi scufunda in ma~el~ tot"! I ... am zis: vei iti de aeeasta fe~!cn:e! A ~~DJ.as fira replk i~ o ccidentul rfunan~e c~, tn~V1duahsmD~ ~au trece §,i ella panretsm .. Ortodoxia, singurul cre§t1D1~~ adevarat, n are pc Dumnezeu si ca apr~ape de. no~_ §1 ca unit ell! DO] ~i CaL neconfun .... dat .cu n01: ~~ta-l1~ma iubirii, Taina iubirii inseamna tama umrn intre p~rsoane 'fara ,sa se confunde. 'Cre§tinismul a ad us ~alDa iubirii, Asta ... i Taina Sfintei Treimi; 0 Fii!l,lii t~ ~el P~Isoane. Penioanele nu soot decat forma dmamlc~ a CO~: urricarii tntre persoane. Persoana nu-i ceva :sta~lc (ald-~ca ftin.ta sau esenja). No~ comun:ica~ pentru ca.av~m, 0 sin,gnra fUnta, dar §l pentru ca s,unt~m .p~~s.o~lle diterite. Bun lueru pc care nu l-a dezvoltat Occidentul

P,AR:INTELE DUMITRU STANI'LOAE 67

sa u filosofia orientala,

Deci DU ,§till ce-ai putea citi daca te uciI Ger-, mania, Peate pe Bcltmann? E un teolog de la Tubingen, in v'ia,ta, care-i influentat de cartile mele. Peate pie Tennberg din Miinchen? §i teologii catolici au, Ineeput sa mai lase din scclastica lor .. Ranner care a murit, dar carea lisat. 0 opera mare; ,i poate rna" sunt §i aljiimal noi, E.o teologie care a lnceput sa~Ji mai revina din rigiditatea ei exclusivista, unilaterala,

StantuJ Teodor Studitul trateazii Ii problema ersoanei unice a lui Hristos, Unicitatea Lui, Trebuie vBlzuta 0 legators hrtre aparijie Ii cuvflnt, De ee e arati numai Cuviintul de la Dumnezeu in Sfanta Scriptura? D, : ,I Dumnezeu nu S-a ararat umai prin Cuvant. Daca S .. a apropiat de oameni, a rncut-o §i prin anumite fapte, anumite imagini .. S ... a apropiat de om §i mai ales S-a. apropiat de 'Om Fiullui Dumnezeu faeut om. Ce einste a dat omului luind fala omeneascal De ce s,a disprepnm noi aceasts fata ,omeneasc8_§i sa. no ,caotam sa vedem .~ aceasta fala omeneasca pc -Cuy'antui Lui?

Daca primim Cuvantul Lui, sigur Cuv,antul Lui este o coborflre .. EI, C:uvantuJ, vorbe§te caDunmezeu, dar totu§i jl transfigureaza, mind din coratia Lui dumnezeiasca §,j ['amane §i omenesc, Ie §ifala Lui. Mai ales icoana ortodoxii a §ti~t sa rcdea fala omeneasca a lui Hristos ,§i fala sfin!iJor .. , Icoana a 'Itillt sa redea ceea ce este peste om. I'C08Di3. de Ia Siantul 'Vladunir - Maiea Domnului, ~. Cita taini este in ico,aniiJ lara§i sentimentnl acesta de taini - taina prezentei lui Dumnezeu. Occidentul nu a avut sentimentul de Tain,8 Ii Icoanele lor Bunt ni,§te chipuri fiziologiee .. Am mers in Capela Sixtina §i ill-am uitat .la icoanele lui Michelangelo, Barbat gol, femeie gonIa" dar unde-i taina.? Taina este in faja omuluil I?ece trebuie si scolila iveala toate formele trupului? Ieoana trebuie sa 8C03t3 la iveala .

,61

,spiritualitatea fe~e:i. In -fata se concentreaza toat~ spiritualitatea, Icoana §tie ~a !c~ea .' ~u ~umall s,pir,itua1itatea asta omeneasca, c~ i1. slll~tu~]ltat~"a dumnezeiasca §i mai ales" (J reda§l _ simholic p~ lumina, Omul bun epllin de ],nmina. i\r~ 10 ,fata lummoasa. Pe ciind riiutatea e ca unlntunenc .. , Toate sunt lumino,Rse la cei buni, Unde .. j in Occident U§3

ceva? Ce departe sunt de spiritualltatel

P'articiparea noastra 10. CODB~ul Ecumenic ~r~bui.-e ,sa urmareascd un singer scop:"sa apropie erestinismul mondial de cre§tmism ul originar, care I,-:a pas'trat ~, Biseriea OrtodoxiL Ecumemsmul ne trage demulte on spire noutalile_ eelor ~.i11! v'~t. EUIOP,3, se~['~~a.rcla,_, .s't!

. dis, tinge de obicei, pnn dorinjade nou, Orice prostl~" door sa fie nou!a, tmerii sa ajung;a La ceva non: drcguri, hoino:sexualitatJc" tOfl'teprostiile .. Oocideutalii llD, .... au simlulvalorii 8. ceea ce- iperluanent, a. Ice~a ce ~' a~~~~ ;m permanent. Pentru e.1 totul. c. nout!t!,ea.~'Go~:sdju~ bisericcscal anglieanilor a hotaIat. ca sa fac~.'eplSJcop~, si femeiie. Nu sunt impotriva femeilor, dar' fiecare 1§1

are menirea lui" struetura sa p_roprile~. .

Barbatul Ii femeia su.nt _,cgali, dar ,.nu u~orml.

Femeia are drept regalia vlala"dar' n~ u~)for,!Da.;; Ea nu are organele pe care le are birba.tul,_lar- bar~ ... atu! n~ naste cum D,8§te Iemeia,no alaprt~aza., 'cum alapteaza femeia, Barbatnl nu are dub:eala §1 delicate~,ea. pe care

Ie are 'ea. Femeia creste precji ji episcopi, dar ·~u e f!acuti .sa fie episcop., Barbatol §i femeia fo~~eaza~n singur om. Nici biIbatul nn e ~omu.~ to!al,m.c] fem,e~a:

Fiecare are ceea ee are el, Dacaar II uniformi nu a-r?!-l~j fi nevoie de doi, Distnlgem familia. pentru amh.~tla aceasta? Cum ~e line familia?' Femela creste cop~ull, alapteaiii~ are §i p'Iob~emelre ei .... E~ ~ casa ~ ~are vln~ barb,atul, se ID,ca.lze§te". se Inspira, .'. cap'~ta pU~~I~ Familia trebuie :s:a se pastreze B§a. 0 societate tara,

PA,R1NTE'LE DUMITRU 's-TANILOAE '9

familie, fara copii, mai e o societa te sana.toasatl

Maica Damnului are un rol mai mare decdt toli Apostolii, dar totu§i nu e Apostol, Ea nu a mers sa propovaduiasa. Daca n-ar fi fost mama Sfantului loan Gurii de, AUI S"BU a Feri cit ului Augustin n-ar fi fost ei sau ma~a ~tropolituIni ~ndr'ei §a,guna §i a1tii!

Data n-ai 0 mama buna, serioasa, credincioasa, nu se form~az.a ornak Marna n naste §i trupegte, dar iI Iormeaza §l sufh~trc,§te~

.

_ Bahai, yoga §i toate mi','carile spiritiste sunt pagane" raman in panteism, Crestinismul a mers ell prop0"Va~u!rea la tnate popoarele pagane. Toli a~e§tia sun! pagani .. Au cazut in greseli §i cei din Occident, cu papalitatea, pentru eft ei au intrat intr-n lume barbara, n-aui~~rat intr-~ lum~ rafinata, care trecuse peste toate filosofiile panteiste II peste toate religiile pag5ne .. Cum, spunea un teolog protestant:' "Crc§tinismul a intrat in Occident Intr-o lume barbara §i a invalat dnuii lucruri; s,a nu rnai fure §i sii nu mai ucida~ Rasaritul trecuse deja peste toate filosofiile acestea, Noi trebuie sa mergem acclo ca sa deseoperim ce este Ortodoxia",

iNVIEREA~ SENS AL EXISTENTEI

A

Invierea este singurul eveniment care da sens exis-

terqei .. Daca n-ar fi Invierea, daca am muri generape dupa generatie dupa ce ne nastem, ce sens ar uvea existenja? N-ar uvea nici un sens .. "Acum to-ate s-au umplut de lumina". "Acum existenta a capatat un sens, ~i nu ~,um~i .,exist~nla nDa·~tra 1C3 oamleni,~ ci cxistenja lntregu lumi, a intregului cosmos, N 01 cunoastem Iumea ca sa cunoastem din ea pe Dumnezeu §i sa ne ducem ell toata ,cuno§tinlB ei in vials ve§nica, Uiudand pc Dumnezen in veeii vecilor, intr .. un univers refacut,

70

Altfel n-ar avea nici un sens niei cunnasterea lumii, daca murim definitiv ..

Daeii n ... ar f Invierea" n-ar fi nici 0 bucnrie, nu ne ... am

putea bucura deplin de tot. ceea ce existli in ~?ntea aceasta pentru ea.imediat ar apare umbra morju .. Ce-,

, '··1 di

mi poate da bueuria momentana? Toate .bucu~,ll ~ 1!l

lume sunt momentane, sunt trecatoare. Singura nadejdea in tnvjere - caci spune Sffintul Apostol . Pave} "nadejdea j'meamna ca iD,eD. n ... a ven~t l?entr~ n'~i" ~ar ~'a veni" - d5 sens, Omul nu poate elimina nadejdea dm viaja lui. El are 0 aspira tie spre v~§nicie. ~ rea tot _:nai mult Ii tot mai mult, sa cuno~sca ~ot m~l m~t, sa s,~, hn,bogiteasca spiritual t~t I!Iai ~ultn'. ~1, ~aca n .. ar ~ viaja ve§nica, toat! aspirapa IU1, sp,~'le ... m_fin.lt?t'c ar fi zadarnica tot de inseamna omul ar fi fara mCI un rust,

(ara niem un seas,

Ap oi i nvierea nc,,· mai d,iin, ca. un sens, acela eEl

,- • f.... _,

Iumea aceasta TIll ... i f,acuti la Jlntimplare, CI este ,acuta

de un DUIDTI1c'zeu aliubirii, at iubirii de oameni, Dum- - nezeu 1-,8, crest r= oameni pentr_u ve§~,icie, nu i-_!l, c~ea! pcntru a trai dear ,cativa ani si d.DP~ ace..~a sa. pJara definiv. Nurnai prin taptulca a invlat. Flu] lui Dumnezeu searata ca Dumnezeu are iubire fata, de DIp, fa.tii de lume, c,a este un Dumuezeu - personal .81 Ins,u§i~ un Dumnezeu al iublni, un DUDlnCl1eU care DU este 0 singurii peTsoaniL Faptul eli d~in.tr-~n pumnezeu al iubirii vine §i lumina este dovedit de I.nvl~re: . "" ...

Teate sensurile existenjei V1n dill Inviere. Fara

inviere totul ar fi intunecat. §tiinl,a nu poate cun~a§te decfit Iegile carora le sunt supuse lucrurile. Dar ci~e a dat aceste legi? P t,sa fie din velnicie? Aceste legi a~ §i ele un sens .. Trebuie SIB fie de 13 ci~e:v~, care 'es,te mar presus de el'e, care a facut aceste !C~~ :§,Ile-afficut co un sens ca traind in cadrul lor tlnand, sea:~a de ~le.! oamrenii sa cunoasca ce au de f;acut. Daca nu leX),sta

inviere" flU m,ni putem v~rbi despre un Dumnczeu per-

PAR'INT'ELE DUMITRfJ S'TANILOAE 71

senal, oamenii nu mai au un senspe pamant, luerurile, Ehiar, ar fi Iipsite de sens, TotuI ar fi plin de intuneric, Invierea a adus toate aceste sensuri .. ~tiinla DU d~ nici un sens, filosofia nu da nici un sens cunoscand numai [umea aceasta .. Lo~~fca es~te nnmai credinta, prin Inviere, Numai cine admire Invierea gase§te 0 logica.in toate .. A§a ca suntejn sillti de mintea ins8.§i sa admitem faptul minunat al Invierii, Pentru a nu mai vorbi de rnarturia APAostolilor, care au mers pana Ia moarte marturisind Invierea, ~i n-au fast ni§,te naivi, Au fost spirite foarte critice, mereu indoindu-se de dumnezeirea lui Iisus Hristos, p,ana ce nu L-au vazut tnvtat, Au fugit c'and L-au vaZHt prins, ~i numai ,cand L-all viizut inviat §i cand le-a spus: 'veniIi §i pune]i degetul in semnul cuielor", atunci au crezut en adevarat ca a inviat, Tnma n-a crezut nici in Apostoli §i a C'CIU! sa puna el1ns,u§i degetnl pe coasta MantuitondllL Dupa aceea, au mers paoa la rnoarte marturisind Invierea. Marturj~ lor este extraordinara, d,811 §i logica insa§i ne impune I nvie rea.

Ce picat ca mai sunt astazi oameni care cred in pierderea in neant ,8 existentei umane la moarte sau in reflncarnare, Ce sens ar putea fi in ,Hceasta?'N-arfi niei un sens, s .. ar pierde identitatea existenjei, Mama mea nu ar mai fi mama mea. Unde mai este inbirea? Cand iubegti pe cineva, dore,§ti ca el sa fievt§nic, dar ac ... , ceptflnd retncarnarea, am anula iubirea .. Iubirea intre oameni este susjinuta numai de valoarea pe carle 0 are unul pentru celalalt Ii. careeste 0 valoare vc§nica. Iar yu]oareav6lnjca a oamenilor lester pusa in lumina de Inviere, Cum m .. ,,a§, putea lmpaca eu gandul ca mama meaa fnst pisica sau va fi pisici? Cum s,a mai iubese en a§ft ceva? Marna lui Iisus Hristos -DU [amine Maica Domnului pentru veci? Iisus Hristos no r,ama.ne Iisus

,,",, --

Hristos, pentru veci? F,irs I nvic.re, nu mai este nici '0

.- iguranlii. ~oate, se clatina. R,~inc,arIJ,aI'ea leste cea mai

72

OMAGIU MEMO'R.lEJ

idioata dintre ziipacelile aeestei Iumi, . .

Valnarea persoanei depinde de. v~§rn~]a ~~, rar vesnicia depinde de Invierea Domnului, ~.rm rem.ca:-nare toate s unt Iipsite dc valoare. Nu rna) este ~lC fundamental, Trebuie sa fie un fundamen supenor al existenjei, un fundament care DU cste SUpU8 legilor,

CUGETARI TEO.LOGICE

Persoan mana e trecatoare pe pam, ant, dar e o adevar ta minune .. E ca un vis care treee, dar rama,ne pc retina Celui ce a zamisht-o, ,ca~i pentro. a~eas~a _8 fatut-a.: ca sa familna pe urma LUI §lpe once r.~tlna,

adica in orice COHltiinta §i 'ro .. primul r,an~.~ CelUi.C~ a zidit-e, ca un vis §i mira]. Qi,ci daca exista o retina - cOD§tiinla, personala, exista ~ pri~ul r,ind Dumnezeu ca 0 asemenea cOll§tiin,ta §i, dec], .. ,toat~ ~el~Lacute, lnzestrate cu cOD§tiinlB!l1 ca persnana, Exlsta §'l.!lc~ste:, dupa ce au- fost fa cute, in veei, ea eele ce I.amao m COD§tlinta Creatorului sa poata:'::.,sa se.b~ucure §~ ele de 0 reala exjsh::nta ve§flica, cu toata fragilitatea lor. Toa tie

raman en retin e pentru altele ~. . '. _ .. "

Pe masura ce se bea constunja din U1C10roJ. divin

care poat~ adun~a ~ s,~e mi,~arlea fara sfar§i~ aliDlenta"3 de tama filra sf,BIll't a lUI, Dumnezeu el personal,

creste Insetarea de cunoa§te~le,. ~hia[ perseana ~ mirare sau un asemenea ulcior m care se toarna mirare~; eo mirare cc poate I;l"e§te IaA nesfiir§it. ~m~l e capaeitatea nesfal§ita demirare, pntandu .. se pesf~r§.It actualiza en mirare, ~i in aceasta se arata, ca. e facut pentrn a incape.a i_n sine ~Jl'ept8t "l?c ". Dumn,e,zeu s~u Lumina producatnare de ~a~e B l~l !?';1:,mnr:ze~. Chiar cOD§tiinta omului e 0 cOll§tnn,la,alnl!~arll, ad~nc~ndu~~e ca vas al mirarii, pe masura ee se adancqte m sme !), m orice prin cunoastere,

'_ Nu numai Icxistenta proprie e rnirare ( .. .), ,ei ~i ce se da spre a cunoaste §l spre a se rmra de necuprinsul ce i-I pune in relief CUDoa§terea, precum rnirare este §i se;sjz~rea faptuhn en semira. Mirarea se Intnarce asnpra ei ms,c§j redupljcandu-se, muhipli.candu-se ar,atando~s,e In alte §i alte forme, ea tot atat'e~ ferestre deschise spre taina infinita, ... ,.,

Din pacate noi nu_ mai §tim de mirare. Am pierdut acest semn 31 umanulut, Teate cele ce ar trebui sa ne mire, le~ denumim superficial natura, legi,

Cuvintele sunt expresla gii,ndirij 'indrcptate spre toate cele create de Dumnezeu, pentru en din ele sa cunoasca marirea Lui. Aceasta gandire dat-e Dumnezeu numai omului, ca sa-i dea 0 pozijic de stapanitor in .lnmec Dtn aceasta ar fi putut vedea cat de mare valoare i s-'a acordat de [,atre Dumoezeu~ Dar omul n-a . :voit.sa priceapa ca aoeasta valoare i-a acordat-o DUJ]]~ nezeu ca sa-l.ridic€-la Ull nive) cu EJ" ci a preferat sa se co~side!e un produs at naturf incon§tienb~~ §i deci inferinr ell. '

Vesnlcia nu 0 8§tepUim numai in viala viitoare, ci 0 intiUnim §i in timpul pe care il traim in viaja de acum,

01 intalnim chiar ill,cHpa eea mai scurta~ Cu cat 0 a§,t1ept8m mai mult, cu a.ta.t 0 avem maimult, CD ,c:at vedem rna] rnult ca elipele nu sunt cercuri ce sesucced 1n~hise in~ ~p," cu atat ele ni sedeschid mai mult spre ,orJZo~t~rl ~nfinJte care revarsa in noi din coo,tinuturije lor spirimale pe care Ie triiim ea nemargirrite ..

Ochii care ajung savada Lumina, oprimesc pe aeeasta 'ca pe 0 bincc'uvantar - Dar cine poate binecuvanta daca nu rr exi.s·tenla personala de la carevine toata binecuv,an tarea, 'loata iubirea' Lumina, ceo

me ca. 0. binecuvantare de I~ existenla personala s~~rern,a ,il in a cl~rei viali nu se cunoagte nici 0 lipsa, nIe) 0 nemultuID1Ic, acopera totul, U niversul intn~:g

74

devine un univers miracot.

E taina persoanei umane d!? a uni ... In~r~,inirea ei .c~ setea de nem argin ire, de a ... fi 0 !DaI'~ln~e. des~bnia nemarginirii, de a avea' in ga.nd.uril,e, e~~re define,s,c

nemulturoirea cu definituI ellpnn~, unita cu setea de ceea ce e din col 0 de definitul cuprms.

LUMINA ~I iNTUNERICUL DUMNE,ZElESC

intu nericul iradiaza Iuminii dar §i mirare; EI tnuenue o eterna mirare, pentru cii nilciod~~a nu p~~te fi nansforrnat tntreg in lumina cunoa§tern. Dar .chlaE mirarea nemarginita §i eterna n u 'Poa~efi eXJ!rnn.a ta decal in franturi definite tnvaluite inmJrare ca In ru§te

. . .

prunel a1 elOJ ., . . ....""

Intun,ericul dumne1.eleSC e ceca ce apare ,cand

trecem dincolo de lumina uriaselor i(!ai~ Iactee, in. albele carari nevazute aJ,einceputuliloIfar,a inceputuri aflate

in vc§niculDunmezeu (.- .. )~ .. - ~ ...

Intunericu'~ dumnezeiese nu e pemru nOI mci

tntuncric propriu- Us, ni~~ lu~a 3§a ,:"ID 0 cunoa§~em noi, De aceea nu poate fl exprin.at pnn aceste cuvinte ,ale noastre, dar nici nu putem sa 'lac-em despre el, sau .sa nu folosim aceste euvinte ale noastre .. ,A~e~s:~a. te ~a~e pe de 0, parte sa 'Ute pierzi" in el~ intrucat. ·11' la, ~l 1;1~ dorinta de a te Icunoa§t~'; §1 uum,~) ~,eleac~. ,cuuoJ,lI, §tll en exista .. Dar pe de alta, parte. al. §1 con§tllD 18 ca acest tntuneric ~e s,tapaL~e§.te, int~~cat i}i in p~tC:I~a de~, .le cunoaste. Insii, avan~ con~~un.ta c~ne .sta9P~,~§te~ §,t~ ca exist am, dar nu :gr.lD nor m§lne~ De'c~ ~tl1:n en pnn ~?J ne pierdem, san ca nu ex1s,tam prin ~olm§IDe":IaI'ca.m H1 suntem ,tinuli i'n eriste_nti~ Iar prm fapt~!_,c!l ne §tlm stapanit~ nu ne con~undamcu Cel ce ne 5~al?~De§t~. .•

De .fapt numa1. peI~oana face pOlnbIl,a~lre~a paradoxala a celor difer1te sau contrare. N uruai per-

pAR'INTELE D'uMITRU STANILOAE ',5

soanele fao posibili 01 realitate treimica in Dumnezeu fadi sa desparta fiinta cea Una" §i numai Persoana face posibiHi nnirea eeler douB, firiin unitatea ei, fara sa le confund~~ Ast~~l Ipostasul poate face rnultiplul in Hristos 0 umtate §1 m Dnmnezeu unitatea 0 Trcime,

E ~eea. ce i~cepe sa inlele,aga, Ii §tiinlB eontemporana (Einstein, Lobaczewsky) .. Urs von Balthasar ~,pune ea.la Sfantnl Maxim Ma.rrurisitorul, care a aparat

Intcgrita~eacel~r .~o~a fi~i~m Hristos, "spirltul Iucid §i geometric _ 8.1 vechii gandlD eline se adapteaza formei gleoJ:I?c triei nmdeme''. SfantulMaxim forleaz8 voca~ul,~rul -pentru a .. ] smulge uni-dimensiunii sale, foloslndu-se de lntunericul luminal al lui Dionisie Dac'a. ~pos'tasul se face identic cu parlil.e, r,amanand totU§1 intact, este 'evident ca parlille, intrucat se complet,eaz~ intr--':ln ipostas unic, nu sunt departate iutre ele- Mai precis, ace~sta se poate savar§iin Hristos, tntrucat Dumnezeu Cuvantnl Care a creat umanitatea dintr-o posibilitate a Lui, poate crea ·ace.asta umanitate §~,ca fire pr~n ~care se m~nife~ta ipostasul Sau, primind sa Se nasca 1D aceasta calitate tntusi din Fecioara, pe!-ltru ~ intra §1 mai deplin in comuniune cu oamenii

existenp ( ... ). '

T~olt .ce poate c~prinde omul, sau tot ce a putut cuprinde, TIU"'] satisfnce p,e om. De aeeea vrea sa cupr~da n,e,cup~i~de.r,ea., 1?ar pe aceasta nu 0 poate cup~!nde.,~~tuncl ~u l-ar m~1 shRtmf_ace,,, Numai neeuprins,ul.n~ suspne ~enslunea" ~1 numai ala pe de 0 parte n satisface, pe de altall menjine in eautarea satisfacerii, Dcsi nu poate euprinde necuprinderea, 0 triic§t,e, §tie de ea. E In legatura leu necuprinderea, dar n-o stap,ane§te~ Trebuie sa-i f,amana necuprinsa dar sa fie unit co ea §i sa Inainteze In ceea ce-i poate da ea mereu,

D~' nu poate Inainta spre nemarginit §i In el fara sa treaca toate cele ce Ie are, san le-a dcbandit .. Nemam,tarea to ea, Il tnchide pe om in siaguratate, Caa

OMAGI,U MEM,ORIEI

7'

necupri nderea ,un 0' traie§te decat in persoana sernenului, iar in mod des.avaf§it in Persoanalui Dumnezeu, carle te face '8a-1 traie§ti nemarginire:a :in ceea

ce-li di putcrea-§,i iu.bireaLuL

P'aIa sa se pIece, in adiincul apelor alt~a, §,i cu

deoseb'ire rule lui Dumnezeu, omul ramane ueumpana .usdipvii", intr-o pretinsii iniillare. pc intinsul pnstiu aI sing~.r,it,alii, el insu.§,i inund,at de el (610").

Cine nu se mi§ca spre nemarginire~ e ajuns din urma de moartea spirituala, de ca.d,erea in n10notonie §i

uscaciune- Cine nu inainteaza mai departe in nemargioirea comnniuuii cu Dumnezeu Cel personal §i prin aeeasta ~i en semenii, tncepe sa n-o rnai ~aiasca,

. sa mo,ara, spiritual. E ceea ele spune SfErntul Grigorie de Nyssa. Cel ce nu urea nu sUi. Ia inii.lpme, ci cade jos. Neodihna acestui urcus branc§te tot mai mult setea de tnaintare- Cine crede ca n,emi§candu-,se. mai departe :sti pe loc pierde viata, pentru dl. a pierdut mi§carea. Neodihna interioaI,a a urcusului spiritual, spre deosebire de cea trupeasca, e Cf,eatoare, .. Mi§.C8rca

spllitual3. tc tmb~gate§te §i te inalta. pc dind rea

..... . ,. ". '... - .. ..,

trupe.asca §1 plentru trup, ·umta ell neml§.carea

spiIituala., te sarate§te §i te coboara ( ... ). Dar depii§ilt~a aceasta continua Ii nesfar§ita no, ~ numai prin cugetare sau cunoastere intelectuaHi, "ei prin tQata fiinta. E 0 crqtere neincetatii. in iubire, odatii cu depii.§irea as-

ceticaa grijii de sine, rnai de ,suprafal;a. -

Prin intrebarilc §i raspusurile reciproce ne dam unii

altora aripi pentru un zbor nesf;i~§it" spre Cel ee ne-a facut, ca prin intrebiirile §i raspunsuri1e reeiproce :;ii inaintam spre El, Care ne cheamIi. pe toti §i. ne di raspunslll, Care e ~i ultimul §i Cel ce~nu sffir§e§te nidadaUi de a ne pune noi intrelbiiri. Intrebiirile §i di:spunsurile nefiind pm te ore tice , ci participari reciprace la plansul meu §i la bUCIlriile n'oastre, san pentIU a-I U§Ura pe primu). Sall pentru a mi Ie span pe

PA~RI'NTELE DUMITR.U ST'.ANILOA.E

~~~lDel~! inace!a§i f~l simpro §i ne punem intrebfuile uUJ~e;.§1 .. ,al·tl~p.t~m .r~as~ulun~1 eel atotsatisfiieator §i de l~,~~r~ulh]r supr~m. InSll!m faptul ca Iceilalli imi sunt

og- linzi In ca re nu m ce tez sa .... "" d d 1-'

... ,'. '_:';". , . ... ,_.... ~ -. ~. I' ~ ID,a va sau I e a care nu

Ineete .. ~.,z .sa a§,tept alte ~i alte rasp- ... unsuri ;: a' rata .... ' 'e ... cd'--···

,. ~ .. ',. .•• . .. !' Ii IU ,,' li' __ I &8 me 11

§I. Vl~,t]~n~1 ~~e:nt~~ ,ace~a§ilumina nesfar§it,a carle este si

pentm et In ochii met. - 3

._, ~nul,altuia. n~ s.ontcm ,~ova_da a existentei noastre care ~1;l ~,atrece ~~. a l~orulul ~l~im at ~xis,tenlCi noastre, N ... nmal pentru ,ea nOl cum·' 'U' 'DiIC'a- m··. existam .. - ,." ... " .. '-

_ _ ..... .'~ -,Co - , • _' .'.~ - . '" ~ .lU." .' 'I Duma.! prm

puntea ~e ne-e aruneam umplem golul de sub not Ca

u .. rm .. ' al'le. se .... · poate s. ·p·uD.,e cal numa '1': co municand h tre -- .... '.

"... ~ __ ~ _'. .' I ,1u .. I In re nOI

existam pentru Dumnezeu Ji datorita Lui, - _C •.

DOU'A 'CUG_ETA.,RI MONAHALE

..E ~,i ac)~s,ta ~n semn de cinstire deosebita ce i se ,8 .... _.corda ... m.D.". abl.smului .. ,eli Biserica prin he t·--·· .... - .• 'J Sfin.']- '. ,,",. -. ' .. '. .." oarar]eJ

I .'cJI c~r. P,annp 3 pe~F:; acce~u~ la malta treaptii a arhier~cl. doa~mon,~~dor vredniei, ea un ales omagiu

pentru vmla lor mID Indubovnicita. g

.... 0; C_~] ~ai~r.um?s. vorbe se, uneori, despre monahism eel .c~atonlt; §l rovers, despre Taina casato'·! fami.lle-1 _.'. . . .... . . nCl §I

_ .. ,.'. ' .. '."" .caJ!.,u' ... E.c 'a.rn. vo.rb.- e. se eel mai frumos, protui d ., ....

duhovnice te _ V'" d .....,. ,.' ... , '._ .. '.. . un . §l

,_. ' . . _§~. . a~, ~l l~ as to un lucru foartc uiteresan t,

un paradox ~q,l 0 martune .g ·[·jii;lIoa· Iitatiit .. .' d' - ". . ..

..~ • :_. :5,.- . . • ..., u I"""Q 1;11 calneJ ,an' rcsinului

primordial. 0

TAC'ERI ~I MIST'ERE cRESCA.NDE

, .... ~acerile .seildauga ticerilof 1n eereuri care InconJ(]ar~, .da~ :§J, a~r~g la~ v~d:ri tot mai Inaltc cOD§tiinla

omu.luI,". E .... l,e .... se ]na~ Ita ~.·1-. ID;alta:-"1 p .. ··.e o-m p'-. ...... . ... .". '.

'. ." .-' 1,:'; U~! .. - - e mas,ura ce

aeesta" apropllndu-..se. de Dumnezeu" inleleg:e c.a .n~ -c,s,te

71

nici lumina, nici intuneric, .:i mai pr,esus de ele, E posibila, ini1larea in Dumnezeu chiar ca ne§tiut.. DUID:nezeu e dincolo de toate eercurile de ticeri, orieal de prefunde sau de inalte ar fi ele, adieae dincnlo de tot ~e se gande§te in taceri, inmoduri care, depa§es~ finitul~ care e proprio cuvintelor .. E1 e ascuns in'iIlt_unerlcul mal presus §i de t~lceri, rnai pn:~s us atit de luminav~I~ell~.I, cat §i a tacerilor, Totu i sorb a cunofl§tere, a LUI III p'fln

cuvinte §i prin taceri" ,Dsa dan~u .. ~ sea~a ca_ra~aI~e mai presus de ceea ce pot sorb! din realitatea Lui prw cuvinte §i taceri mereu 8 uprap use " simt 0 durere pentru ,cii ram~D fara cunoasterea Lui d.esavar§ita .. Caei din in!elesUI_He ce Ie rUI? dIn realitatea ~ui'l raSRr. P,~~t~ mine noi neintel'flSU[I .. Amploarea ne!Ulelesulul diVlD §I comph:~xita'te.a lui, caremi se impune sub forma unor

!v.I . _ . v!lW!l it _ ' lW ,I.

noi tntrebari, se mare§te pemasura ee Dl1 s-,a _arglt

intelegerea.lui prin raspnnsuri laJntreb,arile antcrloarc,

-

iNTALNIREA eu DUM,NEZEU

L-am cautat peDumnezeu in oamenii din satul meu, apoi in carll. to idei §i in simbol~ri ... D'a~ aceasta nu-mi uadea nici pace, mel dragoste. Intr .. o Zl an) descoperit _

in scrierile SfinlHor Parinli ai Bisericii, ca, este posibil sii-L intftlne§ti pe Dumnezeu cu adevarat inrugaciune ..

Atunci, ell multfi riibdare,m-am a§ezat pe treaba.

Asnel, am Jotel,es" putin cate ·pulin, ca Dumnezeu este aproape, co. rna iube§te §i c.a, Uisan~u .. ma umpJ;,ut de iubirea Lui, inima mea se va deschide celor lal,~l.Ant inte]es, Ica iubirea este cnmuniune eu Du~ez,eu §i en eel de Ulng,8, tine .. §i c,a tar,a aceastii comunrune }ume,~ nu este decal tristeje, rU§,ine, dezolare, masacre. N umar daca va voi s,n traiasca in aceasta iubire, Iumea va

~ M ~

cunoaste vjal.a ve§IDc.a.

PARINTELE DUMIT'R',U STANIL,OAE 7'

'CRUCEA - SEMN AL 'SUPRE,MEI IUBIRI

.. . Mil bUCUI, iubiji tineri, cat prcluili atilt de mult S.fanta Cruce §i vrep sa ridica]] aceasta cruce ca un aimhol _al. orilentaril~oas.tre in viat,a §i ca. 0 cinstire a. memoner celor care §l-8U Insusit crucea, primind moartle~ pen~l1 nleaI?~l acesta. Crucea reprezinta pen tru ~OJ, pentru cr.~§~llm; pentru po)?orul nostru, care i§i face _ se~n~l ~ruclI mamtc de oncare fap'ta §i la toate ru,gacnmll~1 ~upre~!~ iubire a unuia pentm altul §i suprema mllbrr'lc a fiilor pentru neamul lor .. Crucea

;;iIIi;., _ ,_., ,_, ,',',' .... ' _:V _. . 'II! .A,..,

insemneaza sa mergr pana la moarte de bunaveie

p~n~ru ceilalji. Hristos, prin cruce, a mers de buna voie p~na ~.a ~o~rte pentru noi, ca sa invinga moartea .. Numai primmd erucea de buna VOile .. , nu silit C1" di in

II! - Ii .'I ~

,1~birea sURr~m? pe~tru ~ej~lalt, numai B§a capeti §i tu

vl_a~a vle§DJc~ §1 te .1oal11 §1 11! spre des8viir§ire" prin umrea cu Hristos, ajntandu-i §1 pe ceilalji s,i faca ace asta,

. '. Crucea este semnul iubiril intre nol, semnul iubirii lui Dumnezeu pentru not Ridicand aceasta cruce manifestap hotarar'e,a de a va-iubi neamul, de 'a va iubi unul p'e ~~l~lll, de a Iupta pentru unitatea poporului nostru pana la moarte. Dumnezeu sa via binecuvanteze

orient~r~a.ee ~ar~ ~li Iuat-o, conducerea voastra spre aceasta 11nta a iubirii care este crucea, Dumnezeu sa va. ?,ea cat ~ai multa putere ca sa realizaji ceea ce l1n,~eam~a ~c~~~ea, seJo!illul iu~irli unuia pentru altul, semn ul iu birii noastre mtrenoi, semnul iubirii de Dum-

nez~llA ~~. semnul iubirii noastre in Dumnezeu, semnul ho~rarn ~ noastre de a. face orice din iuhire pentru celalalt §1 pentru neamul nostru, semnul ca nu-i uitam pc eei c~re au m~!s pauli, la primirea erucii [crtfei In de~embr~e 1989'. 11 pornemm mereu pentru ca ei §i ... au aratat pnn crucea pe care au primit-e iubirea (ala de

so

OMAGIU M.E,M,O'Rl'EI

ncam, sa urmam pilda lOT, sa TIle iubim ,§i noi neamul pani la purtarea cruciil

'Cuva_nt transmis tineril r car inallau I . mijlocullunii Iulie, 1993, erucea ijepia1tra in Plata Unive[sililil din Bacuregti,

LA VARST.A PATRIARHILOR

Mi ... a. dat Dumnezeu cii pana acumam putut sa scriu, Dumnezeu rni-a dat darul acesta, imi Yin mereu gand11 ri, idei, Es te inepuizabilli gandiTeu spirituala, niciodata nu termin .. Am scris mereu .. Daca nu am §tiut sa lac altceval Am neglijat via,ta farniliei, am neglijat :sa-mi fac 0 sJtrialie mai bllDa materiala, N-a.m seris pemru bani, poate cei care autiparit -au imbogapt .. Eu am primit foarte mici drepturi de au tor §i in treeut ,§i acum, dar mul~u.mesc lui Dumnezeu ei S·"'8U tiparit §i, a.§ vrea sa mal tiparcscvreo §apte" opt Iucrari pe care le-arn terminat.

Da .. ,. Ortodoxia a pastI cit crestinismul a devar at, Din pacate intelectualii nostri s-au ldsat atragi de filosofiile occidentale §~i au uitat de aceas!a traire a lui Dumnezeu de catre popnrulnostru, care II traieste realmente pe Dumnezeu in toate. l§i sfinlc§te curtea, i§i sfinle§ te vitele, i§.i sfinl'e§tc campnrile, i§i sfinle§te casa, crede ca plio binecuvantari, prin rugacinni, prin tame intfim'C:§le pe Dumnezeu, Intelectualii nostri s-au luat dupa fllcsefia aeeasta separatists a Occidentului §i de aceea nu avem un filosofcrestin, un mare Iiterat CI6§tin.1I La :ru§i tOli sunt cregtini, top marii scriitori, toti marii ganditori sunt crestini §i de aeeea tnscamna ceva pentru (, Iume ·intIeaga~",", Nciam terminat cu eomunismul, dar am ramas tot atei, pentru ca avem ateismul din secolul treeutr Am terminat leu comunismul, din punct de vedere economic, dar nu am terminat ell. comunismul

PARINTELE' DUMITRU S:TANILOAE

I

ern punct de vedere spiritual. 'Tot acolo suntem,

Asta nu tnseamna ca te marginesti dacii te intorci la tradijie, pentru c!i exista adancime In aceasta traditi " e te 0 infinitate .. In sentimentul de taina pe care i1 are pcporul nostru, niciodatanu cunosti deplin; asta iti deschide 0 perspectiva infinita in toate r§i asia a fnst tradijia noastra, un sentimen de lama al tuturo lucrurilor, ca sunt pline toate de Dumnezeu, Dar chiar prin elc sunt tame, Ratiunea 0 raliune - ingusta, le separii pe toate dar nu vede unitatea dintre toate, $i ce Inseamna Iegatura aceasta, D-(] pot nieiodata descrie ..

Toate snnt intr .. o unitate, toate sunt intr-o armonie, asta nu e poate descrie, Pot eu descrie taina unui pepene dac,av,ad atfitiasamburi? De ce atalia samburi? De ce sunt a§ez3ii 8§,3 cum sunt? Sunt atfltea taine pc care §tiinla DU le explica, 0 § iinli 'care nu vede pe Dumnezeu, De aceea am ajuns §,1 la scepticismul acesta allui Cioran si allui Eugen Ionescu, msaEugem Ioneseu Incepe s'''' se t toarca. Lumea capaUi un :SC'DS numar daca crezi CD exista un alt plan, uri Dumnezeu personal, iubitcr. .. ,Nu poatc fi la baza tuturor decfit iubirea §l

inta noastra nu poate fi decat iubirea, §i de iubire nu ne saturam!

lam ce frumos vorbeste Sffintul Simeon Noul Teolog despre iuibirea lui Dumnezeu in Imnul §ase (z.15), din carte "Imnele dumnezeiesti", pe care le-arn tradus §,i publicat in eartea mea: "Studii de teologie dogmatics ortodoxa" pag.3,48-349,:

[Cum e§ti izvorator de Ioc, Cum c§ti §.,l apa racoritoare, Cum §i arzi Ii indu ~ce§,ti"

§i singure ele vor triii, sa nu se amageasca

. .

mmem,

0, iubire care uelndumnezeiesti"

8Z

OMA,GIU MEMORIEI

Tu ~§ti Dumnezeu. Uimitor IUCILl. §i

gre u de afla t e acesta, .

Cum nimicesti striciiciunea? Cum faci dumnezei pe oameni .. Cum faci intunericullumina, eu m ridici pe cei din iad,

Cum Iaci pe m uri tori nestrieaciosi? Cum a tragi Intunericul la J uminii, Cum biruiesti noaptea?

CUD] luminezi inima,

Cum rna prefaci pe mine intreg?' Cum Te unesti cu oamenii,

CUID ne faci ill ai lui Dumnezeu, Cum ne arzi (:11 dorulTau,

Cu m De strapungi far,a s uJj Iii?' Cum rabzi §i cum S,llpOI1~

Cum nu rilsplalc§ti indata? 'Cum, fiind 10 afara de toji,

vezi cele ce sunt facute de toli?

Cum fiind departe de noi, vezi fapta fiecaruia?

Dii rabdare robilor Tai sa nu-i copleseasca

_ necazul .. **

.. Oricine i uheste pe Hristos simte Iubirea Lui, SBU simte atenpa Lui mdreptata spre sine, Darin ea it simte pe EI insu§i. De aceea ea Indumnezeieste pe om .. Cine s-a umplut de iubire e tndumnezeit, Cei ce se Iubesc sunt unijl lira ,sa se confunde .. Cei ce s-au umplut de iubire sunt §i ei dumnezei, dar nu sc confunda ca persoane cu Hristos, Durnnezeu ..

** Teate sunt efecte ale iubirii lui Dumnezeu, ca. existenpt personala. Numai lubirea Lui ne aprinde spre iubire fa,ta, de EI, dar ne §i racoreste setea cu apa ei vie, N umai iubirea Lui opreste eoruperea nQ8stra pentru ca nu Jasti !;H slabeasca viala din noi. Numai prin iubire ne ridica D umneze u Ia treapta de parteneri ai SiB in inbire,

P'ARI'NTE_LE DIUMIT'R,U STANILOAE 83

adicii ne face dumnezei, Numai iubtrea ne scoate dm tntuneric, N umai ea ne ridica din chinurile insingurarii care sunt un adevarat iad, NUIDai ea di simluJui mimil un sens, le indrcaptii spre Dumrrezeu §i spre viaja curata §i ve§,nic.a. Numai iubirea preface pe am ~ Intregime gi uneste pc Dumnezeu Insusi _,eu oamenn .. Iubirea nu cunoaste granite' i dista.qte. Iubirea II face pe Dumnezeu lndelung rabd,itor;, II face sa a§tepte mult intoarcerea spre Sine a celui ce L-a uitat. Iubirea it face pe eel mai presus de tOli sa vada pe toji, Iubirea trece peste granite. Persoana infinita poate cobori la persoana marginita §i 0' poate ridica1n infinitatea Ei, n iubire Se arata Dumnezeu pu and face pe om tnrudit leu El.. Putinja de a Se face de oameni rnilostiv arata in DUIDDlezlBu a capacitate a relapei intime ell omul sau pe om fiicut capabil de aceasta relajie ..

Chiar rnoartea noastr,a C'U trupul are un mare rol pozitiv in conducerea noastra spre ccmuniunea dcs8vallita. cu Hrlstos §i eu cei ce cred in El, in

Imp~irati~ cerurilor, caei §"OC~~ tr~t p~in ~oartc d~ll.: eaza mot vele care ne-au impiedicat ln ,nata terestra sa

DC daruim unii altora intr-o comunieare totala,

Moartea relativizeaza aceste motive aratandU~De totaJa dependenja de Dumnezcu §i ]asandu.~De 0 vreme (ara trnpul eu trebuinjele lui piimante§ti care alimenteaza in mare parte egoismul nostm. Iar faptul de a nu mai putea comunica unii ,CD aljii prin trupuri e eompen ...

_ ul '" d.... . I "" d

sat de, doru de a comumea o. ata pnn C e In mo

delavir~t. . . _. .

Mi gandesc rnult la mnartea mea Doua lucruri mi

preoeupa muJt gandindu-ma laperspectiva mortii. M,a Intreb ce va face sops mea daea va rimanG fara mine"

D'A, D"t!

fiica mea.nepotnl meu, pentru ca am datorii fala, de ef lmifac, griji pentru eel care raman in urma mea, ai' vrea sa-i vad a.jUD§i lntr-o stare in care SIC pot descurca Ii singuri, Un tata care moare ,avand mull], copii i~i face grijill pentru cei care raman, carei-an fost incredinlalL Dar eu m,a Incred p,ana la sf~lrlit in ,grija lui Dumnezeu,

pie de alta parte, v,ad caimi sJiiblesc puterile; de ce sa trrucl,ti Intr-un corp sUi bit, care nu mai 'poate face nimic, care famine Inactiv, care poate va face, problems Icelor,lal~i care VOl trebui sa rna ingrijleascii'?', De Ice sa provoci celor1a11i greu1ati? Si, apoi e difici1 sa constaji ca- triie§,ti fiira motiv: de ee sa mai traiesc daca nu Plot S,B mai Increz pentru DumneeeufDumnezeu m ... a lisat _samUD.Cle.sc~ "Vine noaptea cand nu veimai putea luera", Biitranelea este §i ea 0 noapte cand nu mal pntem munei,

Apoi ma ,gandesc la toate pacatele ce le-arn facut:!1 13. lot ce n-am ficul potrivit Iegilor lui Dnmnezeu, Ia ceea ce am omis, Nu este nnmai pacatul, raul pe care l-am

. meut in,familia mea ,§i cu ceilalppe care i-am intalnit, dar §i ceea Ice am omis, Peate Ica n ... am fiicu.t tot ce era necesar sa. fae, din eomoditate- mai d,egrabi;, poate ca n-am dat altura. posibilitatea de 'H se realiza, D-am, intervenit la momentul potrivit.uesprijinindu-i, neajutanduI, Asta ma in,grijoreaza mai mult: care va fi situatia mea infala lui Dumnezeu, la judecata lui Dumnezeu, Ic~lnd mia voi prezenta tnaintea F'CIci Sale" cu raul pe carle l-am faeui. ,ii binele pe care nu l-am facut pentru allii?

Se mmull,esc in fala con§tiinleimcb~ toate aeeste pacate, Mi se pare ca n-am facut aproape nici un bine .. Viala mea a fost 0 via.Fi de omisiuni, din pac,ale §i. asta

oW A - iII-

ma Jog,rozlc"§te" uneon,

Dar im.i vine I,i Ideea indur,arii lui D umneze D., Poa te 'Ca, lui Dumnezeu i,i va fi mila de mine, Peate via g:asi, tntusi, ca m-am ostenit pentru aproapele meu, am pledat pentm cauza Sa in fume; poate va pne eont §i de

PARINT'ELE DUMITRU STANIL,OAE 8S

aceasta, de§i mi separe ca. rezultatul este aproape insignifiant, Poate DumD~ezeu v~' v~d~a bun.a.mlca intenjie. Dar poate cli ni~ intenlla,.~lc]. c~". ~U-I pre~ buna.Poate a existat in mme 0 anulnda donnl,a de a rna

face .cunoscut, den ar~ta oamenilor rea le dau c~eva .. Totul famine lajude,cata lui Dumnezeu, N'c ap!opu~m, eu m,a apropii, cu cutremurare, ~e acest all!,an~~t al ju.deca,pi lui ~DlJmnezeu. !oat~. ~~ n:oartea msa§~ nu este un eveniment foarte mspalmantatoE. Poate ea no. simlim 0 mare durere in momentuIAmort:iL. poate1', cOD§tiinl.a ea murim este mai rca.~decate~en:ment~ mortij - cand omul a ajuns la con!tUfila clara ca, ac~" va mUli. Dar ceea ce va urrna dupa Judecata de AP01,

aceasta rna preocupa m,!]~. _ _... _v_A _ .... ...

De aceea, doresc cateopata sa. raman mea a)~l

pent~.u a ada~cj pocainta.!l ~nt~l~g'p~ S.L. ~t~nl~ care-icerea Iui Dumnezeu sa-l lase, Inca In vlat,a pentru

a s,e p oclh. ,,~. ~ . _ . ~'. ..

Dar nu §tiu dacama VOl pocai c~ ~rcbUle~ pentru

ca ·ma, gandesc ea, daca continui sa tr~u,:~c"vo~ ave: ~' pocain:~a mai autentica, ~ai profunda. ~,e,cat .yian_a aeum, dar vad ca nu rna adarrcesc in aceasta poeainta.

Publieat in. slarul n AJla §.i o mega "", nr.l i, 1'993

EVOCARI DESPRE S,ATUL NATAL

M-am nascut in satul Vladeni.; Tinea atunci de j udelul Fagarq pe urma a trecut la Brll§o_vi est~ .lPlrima comuna dupfi Codlea, E un sat lntre Tar~ BarSCl ,§~ Tara Oltului, lntre munti, intre i?iid~ri. ~u ,~st,e foart"~ productiv agricol, se face mal mult av~z, fo~r,t~ mult fan §i oamenii se ocupau cu. a~unare'~ fiinulul din Ic~re §i vindeau, dar dadcau §i Ia vitele lor ltoeau m~lt l~vlt'e. Se mai ocupau cu padurea, adunau lemne din padutle

OMA 'GIU -MEMOR·/.El

§i se duceau 1a CodJea, la Brasov. Cam din asta traiau, din vware de fan §i = lemne, Nu aveau gran §i lucruri car~ se Iac pc ]3 ~es. Mai fiiceau var.;

. In partea de rasant a satului, catre Codlea, este Magura Codlei, un munte foarte humus Ii foarte tnalt, Totdeauna cand ie§eamin pragul casei §i rna duceam spre §ur!l,v·edeam Magura Codlei, un monte Irnmos rotund. In satul meu rna uitarn peste Magura Ii peste a~e de~uri, peste alIi munji, rna ... uitam la cer §J mi se paren ca acoln es e Dumnezeu, In satul acesta m-am nascut~

La inceput credeam ca lumea din rule sate trebuie

,u fie altfel cu totul altfel, Oamenii aceia nu pot fi oameni ca noi, trebuie sa fie, fHu,le, rna rog eu totul deosebite fantastice, §i cind m-am dUB Intr-un sat veein m asa-sisul sat Tanlari, la moara, CD mama cu carul, abia a§,teptam sa vid oamenii de acolo. Cind i-am VHzut, pai, zic, sunt oameni ca ti noi, au ~i ei oehi, fete" gura, ca §i not; credeam ca ei sunt cu totul altfel.; .

Mama a fast nepoata de pre-at, foarte bona, foarte sentfrnentala, ne vorbea 1]11dt, ne sfatuia mult .. Tata era mai tacut" coni ganditor..l§i aduna oamenii in jurul lui, vorbea sententios, era ca un fel de filosof a] satului,

Nu i-am auzit vreodata sa se certe cu cineva din sat ..

M,a Indemna Intotdeauna mama .sa zit "buna ziua" ]3, toate femeile pe care le vedeam cand ie§eam, pe ulila'l' pe care Je vedcam la poarta, "Zi buna ziua, dragu'mamii, ca sa zic~i.; "uite ce baiat cumintel". Tata mai critica pujin, pe cate unii din sat, dar mama niciodata. "Oamenii din. sat, dragu'mamii" .... H'D~, dar

'.1'" '. -! ... rn no,· ii din sa d !I -.--u

ace ~ e a§3 II B§B ........ ·amem) D. sat, .ragu mamn "u

Era foarte buna,

O1nd mama a riimas insarcinatd ell mine, tata a plecat in America, sa adune bani sa faca n iura. Avcnit cii~d erarn de trei ani, Eu rna jueam pe afarfi §i nu ... ] CUDolt'eOlTI ..... Era un om mai relinut, vorbe.a mai pUlinl

PARINTE'LE D,UMITRU STANI,LOA.E 87

dar i1 respectum foarte mult pentrn inte1eplCiunea lui §i pentru harnicia lui. De mama cram foarte atasat, pentru cli era calda,vorbir,eata. '

Mergeam CD lata in padnre dupa lernne, mergeam

- co p'arinpi dupa fiin, Iucram §i eram foarte nenorocit, In 1916:J latnceputut lui august, cand §tiam ta vciau sa nla Idea 1a §,coaUL Cum so. plec eu, sa las vitele, sa las bon'? Ma Imprietenisem leu lei, mi se parea Ica§j cu boii se poate vorb - ... Era 0 Duminica, eram pnn a§H-zisel.e lazuri ale satului cu bnii §i zic: "acuma peste 0 sapUiman8. trebuie sa plec, sa las toate aici" .. _ §i '0 aud pe sora-mea strigand: uDumitre, Dumitre!", nCe este'?'\ "Hai sa mergem acasa, Dumitre, c~ a intrat Armata Romflna, e Ia Brasov ~i se mdreapt.a catre noi, .. n

Ne-am dus €leasa, amenii t§i dnceau ceaveau mai de pre] prin diferite pivnit~ casa Ie fereasca de razboi.

Piatra Craiului se vedea Ia orizont din satul nostru §i ziceam: "acolo e Romania, acolo e Rornfinia"; tata

. "U· . ] . R ft •. ' II

ZlDea: ,I de, nco 0' e I om.aOlat .

Parinjii erau foarte credineios], nu exista sa nu mearga la biserica top ai casei.; Tata venea de- la biserica ~ dllpa masa _se a'§~za la masa §i citea d~ Ceaslov, Intotdeauna citea din Ceaslov, Mama nu §.tla sa scrie, n-o daduser,R la ,§coaHi", deli fusese nepoata de

precot. 1" C ,. - b ...... d . .... t - t

.' e viat,a era. a satt : e Vlata, ogata m c atnn, m oate

obieeiurile lor, in cuminjenia lor" ce viata estraordinara era la sat! Nu rnai este acum.; ~i era 0 unitate in sat, erau §,ezatorile ... erau §,ezatori de femei"m·ergeau pe rand in diferite case, in fiecare seara .. Vinerea pentru ea nu era voie sa toarca, veneau numai d.upa 12 .. 00. Eu auzeam din pat acoperit cu un scof5rUiu" auzeam ce vorbeau §i era fnarte interesant., vorbeau des pre credinja i§i povesteau viala .. La ni§t'e §ezat.ori din acestea am citit "Vamile vazdubului"'. Ce oftau· sar,(u;ele. can,d spunea Icum Ja fjecare varna. Ie oprit eel. cu p,acatul

8

cu t~r .... s~ ~an~ea fieeare Ia pacatulei "i ae gandea ca va f~ opnta de diavol la varna urmatoare.

t n~a)nirile de Duminica ce frumease erau ,I 0 bo,gal1e spirituala .nernaipomenita. Nu-mi dadeam seama de asta, rna simjeam doar bine in ea. Acolo toate erau. minuna 'e. Datinile acestea parca erau sfin e, spajiul aceta cu muntele de 18 orizont, co dealurile care De lnconjurau, loeurile din cfunp unde ne duceam des §l aveam atdtea amintiri despre int,fUnirUe din. trecut in ele, parca era u transparentc, parca dincolo de ele vede j ceva,

,SFATU'RJ DATE 'UCENICILOR IN SEPTEMBRIE, 1993

Cum s-ar patea repr-ezentaergrl e necreate?

_ __ ~nd do~ ~a~eni c~e ~e iubesc f~i dau man,a, atunoi tntre ei doi este VlZibIl un contact material _

.. A . .... "I

S ~~a~~r_c,~ D1a.m~.or~I' I~ru:~ in a.far.~ de Recasts strflngere

dC.,m,atnl" mIre CI. _tXlsta. §I un sentiment care se exprima

p~ ac~ast~;. ace] se~nt1~ent po~ne f1 un fel de _ene,rgie ~ecrea~a, ca~ p!ealca din adancul fiintej umane I,i, nu poate fi desparjit, nu poate extsta independent de per .. s~ana de la ~are pornegte, dar nu se confunda eu in.sa§i firea acestei persoane,

C~!1d sle., vor~~§te in ImCrezt1 despre Dumnezeu Atotln o~~], 111lpbC1t sevorbeste despre existenja ace ,tor energn necreate .. Caci, nu v'-d cum altfel ar puree fi

~u~e~eu Atotliltor de~t prin ~i ,~'e a tfel de energn .. '~l aiel grc§esc catnlicii, caei, ncrecunoscand p .•.. oslbilitatea de a fi a unor energii necreate ei nu pOI

]• ~ [II III • ,

exp.· . rea .. In DICI un felceea ee marturisese: desi 'mn ..

"""...l .... ., b ' ~ ,

aaevar ei vorbesc despre : "Pater omnipotens", adica

"Atotputernicul'', §i Intr-un fel atotputernicia ca~e, este

P'ARINTELE D'UMITRU STANILOAE 89

o calitate maimult in, bine a lui Dumn zeu, Dar separfind.complet pc Dumnezeu de lume, s-ar putea in~ele,ge c'a,lntr .. un lei, Dumneze u a abandonat lumea, ceca cc nici catolicii nu cred, De aceea nu-§i p t explica e ~ nieicum manit' starea permanenta a puterii lui Dum ... nezeu in lume ..

Omul nu poa.te trill dec at in comnniune, Ii recunnscarul prezenlapermanenti a lui Dumnezeu, Darmarttpns nici, care: stiiteau eu anii izo ali de

. lume, cum poteau triii ill eomnniune?

- ~i ei traiau lntr-o comuniune tainicf cu lngerii §i sfintit Altfel, arfi murit s Iete ,.te §ci1i-ar Iisalbaticit ca orice om izolat de semenii s'ai 0 perioada mai indelungati de timp ICR1-e nu crede in existenta lui Dumaezeu §i a sfinjilor §i nu I se roaga,

Pirinie, sum trebuie si-L ile1ege,m p _ Dumnezen?' - Dumnezeu este iubire; iubirea perfects care SIC manifestii Intre Tatal §i Fiul prin Duhul Sfant care se revarsf Ii peste Iume permanent. Dnmnezeu este Cel Care prin dragostea Sa De da permanents putere pentru a rabda §i a depB§i gre 0 hiliJe zilnice, fie elemai

• •• I!

man sau mar .D11Cl ..

Daca Hristos OU S-.ar fi tacut om deplin sal] nu ar fi Dumnezeu deplin, dacji Hri to I n-at fi lnviat atunci tou1a vi.a"ta aeeasta ar Ii in zadar, n-nr avea nici un sens .. Dar Hristos a inviat, aJa ineal tntul cap,ali alta sem-

nificajie, _- , _-

Daea Tata] §i Fiulal fi identici - unul din argumentele cutolieilor pentru Filioque ,- atunei in Dumnezeu on s-ar mai putea manifesta deplinatatea iubirii §I Durnnezeu aI fi a;sem,anator unui titan orgoUos Care a creat 0 hnne pe care 0 iubeste din capriciu.

Parintele Durnitru Staniloae avea 0: permanentii

911

.

stare de Indoiala daca n-ar fi fast mai bine sa slnjeasca

decfit sa scrie ....

Spunea Parintele ca nu se ponte vorbi despre 0 Incheiere a epocii patristice cii: i Duhul Smut este per ... manent in lume §i lucreaza atat prin Sfintele Taine, ,cat §i prin all; oameni, Dar bincmjeles ca revelajia s-a implinit in lis-us Hristos §i nimic nu 0 mai poate rnodifica ..

Zicea Parintele (;8. daca ar putea §i-,,ar rescrie Intr-un all fel "Dogmatica'tdar chiar §,i cele trei volume existente acum put fi dezvoltate, Ar putea fi dezvoltata "Dogmatica", in urrnatoarea direcjie: stabilirea unei legaturi intrc cunoasterea apofatiea §j teologia pala lita, a Iuminii necreate; dar pentru ,2 putea intradevar sa fie realizata aceasta relajie, eel care va Incerca va trebui sa aiba §i 0 traire reli,&ioas,i Ia nivelnl eunoasterii dogmatice.

Parintele Dumitru Staniloae no. suferea dupa prez .. hitera Maria, sopa lui decedata, Nu se prea giodea Ia duma, dar avea 0 anumita lumina interioara candvorbea despre ea. Maiea Filoteia, nopoata sa" mi-a povestit ca la un moment dat cand Parintele a fnst intrebat dad a cunoseut un slant in viata sa, ar fi raspuns ca da, §i a dat-o de exemplu pe solia dfi.nsului.,

Parintele avea sentimentul ca., de§i li-ar Ii putut dezvolta opera., totusi cam Incheiase ceea ce a putut fi 5,'CriS intr-o vialfi de om, Nu avea un sentiment de satisfa.clie, ci unul de Impacare. De aCU.lD tncepea si. fie existenta dorinja de at se intfilni personal cu Iisus Hristos-Dumnezeu ..

Vorbea mult Parintele despre Duhul Tatiilui §i Duhul Fiuhi], despre dragostea care unestepe T'atiU cu Fiul §,j se d1csavar§e§tJe prin existenta Celui de-al treilea Ipostas: Sfantu] Duh, Dragostea porneste dinspre Tatal

PAR'JNtELE DUMITR'U STANIL,OAE 91

§i este primitii de Fiulca dragoste de Tata pe!ltru Fiu . Prin Fiul, dragostea ce-I nneste se revarsa a~upra tntregii creajii, Pie de alta p,art,e, dr~ago,stea a dou~a _p,er .. soane sporeste cand cele dlo~a pe~so~ne ]u~esc Impreuniipe 0 a t~ej: peIsoa~a, §1~nt,""lub te ? ca~re aceasta, De aceea Sfantul Duh no exista uumai ca Dub. al Tatalui §i Dub al Fiului, ci §i ca Persoana dumneeeiascf inde pendentii,

Apoi eicea: "Oamenii nu ... L P'~t c~!l0a~te pe~ Ta~a~ direct; ci pot ajunge la El doar prln mijlocirea Fiului i'l

SCi'" t· I ., D b n a ranm U]. U I,

Probabil ca Moise a vorbit patruzeci de zile fala catre fa~a pe muntele Sinai ell Dumnezeu Fiul...

Daca reincamarea ar fi reala, atunci mantuirea ar fi posibilaln afara lui Hristos .. Deci jertfa lui Hristos ar fi

inutilii.

Mai zicea §i aceste C uvif.1 te: E~t,e. plin de ~l~les, a tributul de Biserica soborniceasca dID. Crez, caci se opune §i centralismului papal, §i anarhiei pro~es~~nte~ Amandoua tormele de denaturare a nopunu de

catolicism due la paradoxuri,

Parintele Dumitru Staniloae voia sa scrie 0 carte despre Dumnezeu vazut, comparat prin prisma teologilor §i cea a filosofilor ..

In septembrie 1'993, tocmai Iucra la 0 carte despre Sfinlii Mari Prooroci ,§i sc minuna despre amanunjimea

proprociilor Sffi.n.tului ~sa.i~.: .. .'" ... _ . I

ntre teo ogia apofatica §1 te~'logla catafat~c~ cea

care se departeaza mai pujin de tmna.Dumnezeini e.ste cea apof.atica; dar cele doua sunt de .fapt strans unI~,e:

Scriitorifund.amentali pen tru dezvoltarea teologiei apofatice sunt: Sfintll~ M~xim M,arturisitorull.Sfintul Dionisie Areopagitulgi SfantuJ loan Damaschin,

OMAGIU MEM'ORIEI

Spunea. parintele lea din SfantuIM,axim Marturisitorul a trades cam tot ceea cle era important, Iar pe Sfa.ntu] Diontsie Areopagitnl 1-3 tradus integral, Ar trebui eontinuata traducerea scrierilor. Sfantului Grigorie Palama ..

Pentru a avea 0 baza dogmatiea, spunea el ucenicilcr lui, trebuie citite neaparat §i parccrsefnmod sistematic: Sfanta Seriptura, Patericul egiptean, apoi in paralel eele douasprezece volume ale Filocaliei _ neexistand 0 ordine preferenpats - §i urmatoni opt Sfinli P'arinli: Ioan Damaschin, Maxim M,arturisitorul, Grigorie de Nissa" loan Gurii de AUf, Vasile eel Marie, Grigorie die N azians, Chiril 01 Alexandrie] §,j Atanasie eel Mare.

A _ _

In Sfanta Treime exista 01 unica voinla, dar manifestata m trei feluri: voi-nla a Tatalui, vomta a Fiului §i voinli a SfantuluiDuh.~ ~i in oameni exists '0 unica voinla ( caractensnca firii omenesti), dar pe care fiecare persoana 0. manifesta in felul iSlaU.

Protestanpi §i. neo prntestanpi - pierzflnd harul sfinlitor §i simpJificand slujbele divine .- au ajuns sa creada ca adevarata relape ell Dumnezeu consta in a eel sentimentalism u§,nr pe care jJ practiea ..

tn "Teologla rnistica" a Sfantului Dicnisie Areopagitnl, in rugaciunea inee pato3rc "hiper" tre buie tradus prin "mai presus de", in IDe de "supra".

Spunea Parintele ca nn se poate separa ideea de najiune de ideea de credin1.a. N u degeaba a ISPUS Iisus.'Mergand, inVa[,lali toate neamurlle, botczandu-le in numele Tatalui §i at Fiului §i al Srontului Duh, l~nv.iilandu .. le &apazeasc,a toate cate v-~m poruneit voua.,·'(Matei 28,.19-20).. Deci Hristns Insu§iface,a diferenla intre neamurtN,3·liunea este to cornponentd

a creapei, Cum sunt :§,i alte creapi naturale, tot ula a creat Dumnezeu .§i neamnrile .. Dar" cum, omul poate ntiliza prost mijloacele p~. ~a~e Dumnezen. i Ie pl~e la dispozijie, la fel se intampla §~ en conceptul de napune

§i se ajunge."fi,e la un na,ponalis,~ ~xa:D~~.bat, fi~ 18 0 deznajicnalizare, amiandoua ~_e~dinleJe fil~d ~a. ~el de v·,i1imatoare .. Nu se pot des,parll dcci.'t. artificial ideea de .najiune de Ideea de c.rediDta, caei .,c[,cdinla 01 primcl,tj prin intermediulp,£'opovaduirii in limba i!1lca~e ai ~o5tniscut .§i crescut, D'eas'em,enca, 0 bl§nult, credinja p-u primesti din familie, unde li-o §,i tnsu§e§!~i~ Credinja este 0 consecinpi a unei experienje pcrsoilaJe, dar rareori aceasta expericnja nu este influenlaUi de. mediul hI care trwc§tt Nu este bucur!e_m~i mare ~e~ca~. sa fii in comuniune die credinli cu 001 Ice-II sunt pannp Ii fra,li SR'U rude de singc~

Biseriea Romano-Catollcd Ii Biserica 'O~rtodod DU. sunt doua sumri Nu exista. dlecat un cap al Biserieii, Iisus Hristos. Nu poate exista decal un singer trup,

D·'··· . d "Biserici

adi.c.a 0 singura Biseriea, eel nup.unea . ie -,1Sen,Cl

. surori" este impropiri,c .. ,

Fiecare natiune primeste credinja wfelu. ~: propria, de aceea se poate :spun~· c.a, o~elcum, prm. cxist,enla. Dati.uoilo£" =. imbo~ale~t,e", §l c~~edinta~ .ar,iitandu-§i diferitele aspecte, Nall1lmle. sunt_ ca II culorUe curcnheului sau ca §~ipa.sariIe cernlni - fiecare prin Ielul ei 'i§ii aduce contribupa 1a Imbo.gatirea lumii

.Ii In preamarirea lui Dumnezeu, .

Dumnezeu a eautat spre Abel §i spre darurile sale ,inu spre 'Cain; caci. Abella adns ea jertfa eeea ce aves el mai bun" iar Cain ceea ce avea mai rau" caci bunatlipIele tiIlluse pentru Slin~. Sem~ull!us de .. ~omn~l Dumnezeu lui 'Cain. era privirea lUI Cain, prmre tulhurata, de om cu cODftiinta tncarcata, Oare ce fel de cOfl§ltiinli putea avea un astfel de om?

(J'MAGIU ME'MORJEI

,

O'~c'e 10m, (j!icat de pacatosar fi, mai are in el CO~~bmta care 11 mustTa, chiar dacii ef Jncearca sa nu-i a~da ~asul,~ cacj coll§ tiinta face p~rte din chipul lui Du~ezleu 10 om, alterat, dar nu distrus prin 'cad ere", D,a~a n-~ ~vea ac~J draJ]1 de cOI1IIDnla, .omul respectiv ~r ~ i'cd~s n.,~otaJitate .Ia animalitat~, complet as ern I mstinctelor §l Imdrumat doar de acestea ..

E te rnai buna traducerea termenulut din "Crez' ,ca~~ use refera J~ D ~mn~z~u prin UAtottii tom)" decfit prm .~toteu !ernlcul (orrinipotens ),' cum este folosit de ,catohcl. Cael uA~?tliitorulu presupune un contact perm.an~~t, un .. sl?r~ln rnereu VIU pe care Dumnezeu il ,~corda creapenmtr-nu fel, nAto'tliito.rulu mareheaza in r:Crez,r eXl~t~nl~ energiilor neereate, in timp ce prin

Ato!p'~terrncuJu, Dumnezeu este mai melfis in Sine', desp:~l't, ~mplet~ de 1 ume, de parea ~i-Br fi paras· t creapa, Evident ca nu poate Ii ala!

.~-~~~ep~t. Parin!ele 8:aSim~'t atras de programul I:e,~um]~ C3,Cll s-a parut ca Bce§tta Incearea s"o. tr,aiasca ~I .~a faca c~nosc~tj .mistiea [Jrtod'O~a.. Dar la primele semne d~ ,?olenla dinpartea membrilor ei, Parmtele s-a despartlt toted §i ireversibiJ de dan§_ii ..

"E. ad~va!at ca oarnenii remarca adeseori defectele ;preo~u~uJ.~, ~] totu§i, C:'8 ~~, ~,are p'ar~~ a Io~ n respectd salu~~ndu~l .... p'e st~ada, sarutandU-l mana 3Jutandu-J]a nevme, c,~r,aDd!l"] un sfat sau un cuvant de foJos. Teate alces,te~~~ ~~elUSlv. vorbele despre defectele lui, ara Hi di ~~mel1ll j§l considera preotul ca pc unul dmtre ei, unul din c~munltatle(h,aruI preotului ,8 d,evenit 0 com ...

ponenta ~atuIa~a §i absolut necesara pentru top) .. Este In a~':~~ta relal.u~ statornicita Intre .oameru Ii preot, 0 ,anuml.ta ap~~pl.~re. mire oameni §j .preot, 0 anumiti apro piere §l ~t~nll'tate sufleteasca in 'care dragostea dintre oa~~ru . §l respectul pentru Biserica lui Hristos sunt pc pnmul plan"

PAR'INTELEDUMIT.RU STA.NILOAE ss

D,RCii relncarnarea ar fi posibila, atunci jertfa lui Hristos a: fost zadarnica, caci omul ar fi m,antuit in mod mecanic, dupa mai multe vieji.Prin relncarnare dis . are pretuirea omului ca persoana, caci persoana este un.ica §i irepetabilae prin relacarnare mant;uin:a nu se mai face la nivelul persoanei umane, ei dear la nivelul unei esente mai profunde care trece de la o pers 0 ana Ia alta §i dela 0 ,cxistenpi la alta, msa omul se poate mantni numai ca persoana, caci Hristos tnsu§i a 1 uat firea nmeneasea Ii. a devenit persoana .. Pe de alta parte nu pot concepe lea mama mea se poate transforma in alt om, sau, mai rau, in vreo fUnIS. neumana, Mama mea este pentru mine mama ea §i a§H va ramane pentru totdeauna ~] nu pot sa rna gandesc ca Ia un moment dat' acest raport se poate modifies, mama mea devenindumi o straiuo ..

Ace le pasaje din Noul Testament, carle ar putea duce pe nestiuiori cu ganduJ la relncnmare, se afirma

. despre Iisus ,ea ar fi loan revenit pe pamflnt ,§] despre Sfantu~ loan Bntezatorul cii ar avea dnhullui Die, dar aceste texte sunt interpretate de Stinlii Pirinp, .. loan se comporta asemenea lui Ilie, ducea '0 viali plina de sfintenie §i putere, asemanatoare lCU a Slantului Prooroc, de- aprig luptator tmpotriva nelegiuirilor ornenesti, Jar acesta pasaje nu pot fi desprinse din contextul seripturistic; cei ce nu vor a. studia inter- - pretarile date in Sfanta Tradipe, ar trebui .. sa observe ca." parcurgend Stanta Scriptura, in prea niulte locuri se vorbeste fmpotrive reincamarii, pentru a .nu fi evidenti Incercarea de ras:talmacire a Cuvantul ui lui Dumnezeu, door sp.rle susjinerea unci Ipoteze absclnt nebiblice,

Dogma imaculatei concepjii prezinta Incorrvenientul ca Fecioara Mariase putea m,antul singnra, :\1idc .... pendent de venirea 'Mintultofuluj in Iume .. ~i dacii Fecioara Maria, care a fost doar un sirnpln om, ar .fi

96

putut 8-0 faca, ce i-ar fi im,piedicat §i pe alIi oameni ,sa se man tuiascd fira Iisus l'

Enoh §i Die au primit boteznl dorintei pentru dragostea lor de Dumnezeu.

Nu poate fi declarata MaieR DomnuJui "Mater Ecclesiae'', ciici aceasta dogma nu apare la Sfinlii Piri.nli, §i noi nu putem inventa dogrne,

A consemnat studentul teolog Tcodor Cio~n

ULTIMELE CU'VINTE

.ALE pARINTELUJ DUMITRU STA.NILO'AE

28 septembrie, 1993,.

Un grnp de parinti din Manastirea Sihastria I-au vizitat la spitalul Fundeni pe Parintele Dumi tru Stanlloae, afla t in grea suierint,a. IJupa ce ] ... a u saruta t, parintele a spus: "Parinte Ioanichie spune-i parintelui Cieopa sa se roage pentru mine cal sum tare bolnav. Sa rna pomeneasea Ia SfantuI Maslu .. ." Dupa cateva roomente, suspinand, a spus: uParinte'l sunt un paciitost ... Sunt un mare paca.tos!...,., Sa TIU m.B. uitali!'.,.,. Sa 'va rugati pentru minel., Tare 3§vrca sa rna sfar§er - e in pam! mlCU .. n Apoi, muljumind lui. Durnnezeu, s-a Insemnat eu semnul C.ru.cii §i, mainte de despartire, a repetat: uSa

~ iii. _. '" .. _.''''''''.... ... _ !II ,~' It. _ ,_ , 'II

nu rna nltalt §l,Sa. va rugal! pentru mmer. ..

1 octombrie, 1993 orele 224'

no Sa pian Ierusalimul prin farnam Ji 0 sa fie altul nou, Un Ierusalim noul 0 s,a pial',s §iva vern DomnuJ Iisus Hristos, a pieri, va pieri.,"

uAnticip,arile pieirii Ierusalimuluiprm romflni; sunt

PARIN'TELE D,U.MITRU STANILOAE 97

destule semne pentru pieirea Ierusalim lui; gata, gata, o sa. piara Ierusalimul prin farnam §i apoi ,0 sa vina Domnul Iisus Hristosl Gata, gata, gata .... u

"Bine ar fi daca ar tWIt:: pana Duminica, .. Marti 0 sa fie tnmormfmtarea .. ,. U

4 netombrie (lntre orele 22-23,30)

uSa ie§i:m_de aicil N-arc rost sa ram,anem aicil Sa ie§lln de aici La har §i la adevar .... Vorbim despre Tine" Doamnel. .. Nu mai vrem sa ramanem aici .... Nu mai suntem in somnl, .. Ne sculam din somn, ne sculam de aici!.._ Hai sa ne sculaml, .. Hai sa, ne sculaml.; Maica Domnylui, sa iesim die aicil, .. Maica Domnului, D11 mai vrem sa ra,rnanem aicil, .... Nu mai vrem .sa raman.em in somal Pana, cand· sa f,amanem aici? Pana cflnd §ii Iamanem aiei? Nu mai vrem sa r,amanem aicil Nu mai vrern sa ramanetn aicil.; Plini de har §l de adevar! ... Plini de hal' ,§i die adevarl., Vrem ,Sa ne culam plini de harl Plini de bar §i de adevarl Avem §i noi haine? ..... Plini de bar §i de vo'inta de avnrbi §i de ,cuvantuI adevarulnil.; Plini die har!...,.Hai, hai, hai sa De sculaml, .. Hai sa Be treziml..; Hai 53 vorbiml. ... Hai sa vorbiml .. " .. Hai sa vorbiml,., Hai, haide, Doamnel, ... Hai,

b·... . -b' ., UH' ..... .. b . - . ',In H'· h · h "d

ar sa VOT_lm... at sa VOl nmr ... ar, ai, ai C,

Doamnel.; HaL ... hal, .. hai .. ""

D1upa miezul nOPill1 rnarp, S" octombrie, 1993" Ia orele 0,15, Parintele Dnmitru Staniloae §i-a dat sufletul in .mainile lui Hristos, stramumn.du-se la cerestilor IOCR§uri.

~

II

INCHINARE APOSTOLULUI NEAM'ULUI ROMANESC

D"n cu,vantul Prea Feri:cituluiP'srinle Teo ctl st, Patriia~hull Bis,'er~cU Ort.odo'.xe Romane, rostlt ta inmo'rm,§nta:rea

Pirinte,lui Dumitru Stannose ::,

in lumina binelacatDare a soarelui pam.intes,c petrecem spec lumina cea ~ei~~erat,a pc !ar~tel~e §l fratele nostru, prufesnrul, gan~torul, ru..ga~orul c~trle Bunul Dumnezeu, preotul :§1 duhovaieul Dumitru Staniloae .. t'ntre rnultele daruri din vi-al,a 8,31, Dumnezeu i-a harizit §i aceasta zi mimmata, cand lo~ele a ~\,ul .. berat oilata, co. P uterea sfintelo .. ,(' rug,a,c.' iuni, in·tuDerl~ul

,., . Ile de lacri '.

§i intrist8re~ ~nj~,i.~or ~?~stre; p[~ J?iC'otuTt ~.,' .e . 'a!~~l~l

ale multor 10001 §J prIVJCJ" martunsrm evlavia, credinja '§i ,atq,amentul pentru eel care a fost un adevarat Apostol 3.), neamului nnstru romane5c,Par~ntelc Stioi1o~c".

'CateodaUi omul traie§te en ceea ce in mod tre~tor a zidit pe p§m,ant spre _s,la.va"lu.i Du~me~,:u'; ~t~D~j, se prabu§e§te in. neantul ne,~redinleJ.~ ~l ~mt,!1~nanl~;.. ~~ mtunericuluLD'c, cele mai muhe on, . LOS a, urmand

invalatura Mantui.torului Iisus Hri.'·St05., chi~.-· dac._i.om,ul.

- III Iij;oiiII • . .A. _ tal

moare ucenicul §i unnasul hn Hristos tr'alcl:te ~. ve'~I:

S-.ar parea ca, PaTjnt~]rC~ St~iI?ae de aici map1te ,~§,il _ lncepe adevarata SB:.V1,~l,~_d~ 1~nl§tlc, ·a_fa~ Icum~el ]~~IU§J.a invat.a't~o de In Sfintii Parul11 §1 a prezcotat-o In mille ~,e

PARINT'EL,E' DU'MI'TRU STA.NILOA/J "

pagini pe care le-a Ultsat despre ·ins·emnitalea ,§i bo,g81~a YielD in Hristos, A ,ciutat.li a intrat en g.andin;:a sa, atat de luminata de Duhul stant, cu darnl scrisului s.a,u atit de expresiv, in toate marile intreb\ari ale existenjei, N-a fost >0 clip,a, strain de tot ceea ce Inseamna zbucium, durere sufleteasca neeaz S,BU cautare a adevarului, u i-a r~imas str,ain,a nici un fel de preoeupare p.rivind integritatea nin,el noastre nalioDale., san Indatorirea fiilorBisericii Ortodoxe Romine de a pastra unitatea de crledmnlJa,.

In acest loc ,sUivit. a1 nesmuiui nostru,Patriarbia Romani" lmpreuna en monahii, credinciosii §i clerul Bisericii noastre, :0 conducem In ~maI§ul triumfal pe .. Parintele Dumitru Staniloae spre Impiripa luminii, a placii §i iubjrii lui Dnmnezeu .. ,

Rugim pe Dumnezeu ca §i nona, celor ee-l condueem in aeeste clipe, ,s,a ne intar·easea eredinta, nadejdea Ii eurajul pentru a urma invatatura lui Dumnezeu §i a SfintUor pm-mli·, pentru a apira Slanta noastrii Ortodosie, B§B cum ne-apildun-n printr-o 'viala de suferinla" munca

Ii, daruire Parintele Dumitru Staniloae. .

*

A ,,_

Din clUlvantu!1 InaJt Prea ,s,finlHullUi Danis.l. 1M irlr,opolitull

Me Idav'8l,1 §,I - B.u cov~ne i rostlt la 'in mormantarea . p's.rintelui Dumiitru S·tini~oae' ,:

Credem ca. 0 tain.i este trecerea insprc cealalta via.~ a Parintelui profesor Dumitru :St;ani1oae. In primul rind, ziua in care se sivir§!le§tc Inmcrmantarea sa. este ea 0 zi de Paste, ea 0 'zi de primav,ara, care, .. §i revarsa lumina, Ii IciII~.ur,a peste p,imant dnpla ploaia din zilele precedente, In aeelagi timp, Dumnezeua bmevoit lea, moartea PiirinteluiDumitru Stiiniloae sa mba loc atunci ,cand. lntreg Sinodul Biserfeii Ortodoxe Romane era -

OMAGIU M,EMORIE;'{

intrunit la Bucuregti, pentru ca fiecareierarh ortodox

~ II ~ .• , ' _'W'

roman sa aduca un pios omag,Iu §1 sa CJtea~ca! 0

rugaciu e de dezlegare p~'mtrll,.cel care a fost patriarhul

spiritual al tcologici :rom.aneltl,. _ .'

Este impresionanta, d,e asemenea, prezenja numeroasa a credinciosilor §,i mai ales .8 Atine,~nor. Prezenja tineretului Ia inmormantar~a umn var~,~~~, ~e '90 de ani, este 0 taina explicabila prin acee.a c,a. Panntele Dumitru Staniloae a redescoperit vesmea 't~ere~e a Ortndoxiei, Prio tot eeea ce a His at tinerilor §i nona, tumror, Pilrintele Dumitru Staniloae poate ~itrlebuie sa fie ,s~cotjt ea autnrul unei teologii marturisitoare, al

unei teologii filocalice, , , ..._ ..

E1 a. marturisit Ia vreme de lncercare ca Hristos Domnul este masura umanului.jntr-o vremeln care omul ratacit deDnmnezeu se eonsidera masura ~u ~uror Iucrurilor, Pe de alta parte, Parmtele Dumitru StaruJoa~ a restaurat spirltnalitatea crc§tin,ain dimeDsiu~,ea e~ constructoare Ide eomuuiune cu Dumnezeu, NlDle~ pane acum, 'in teulogia rumflneasca, nu a dezvo~t~t m,~l mull 01 teologie a creajiei, 3§,8. cum, a mcu~:ow,Plarrnt,eJe

- umitru StiinilOB'C in cartea sa de Dogmaticd, _

Mi-a spus c!ndva, Ia ceasul unei destainuiri.cum a fest ehemat da.nsul s;a se faca teolog, La jncepu~ a fos.t student la Faculta tea de Filologie din Cerna uli,~ §,1, venind acasa in prima, vacanpi de ia~na,.-a ,afl_?t ,~e visul pe care mama sa_.'i1 avusese ~u p~t~ tl~P ,l~~lnte d~ Craciun; cineva 11 spns,ese CR trebuie ,sa _fac~ dar la biserica un rind die vqmjnte preole§tl~ Dupa ce s-a

inion;, Ia Icq.ala:, tanarul_ d:~ atunci a f~~t '" foart~ preoeupat de _vi~.ul ~mamei ,~l ~a§~ s; ~~e.~, ,~n anul urmator a ,hotarat sa DU mal raman,~ I,a FfJ,cu~tatea de

Filologie ci sa treaca Ia Faeultatea de. Teclogie, ..',.

Vazandu-l astazi lmbracat in vesmmte preojesti, ~n

lumina aceasta binecuvflntata, pUle~, tra ... ge c~In.Cl~ZHl ,ca" mtr-adevar, prin tot ceea ee it scns, a Implinit visul

P'ARINTELE D UM.lTR [1 S TANILO'AE 101

!§,i chemarea ferjcita pe care Dumnezeu a aratat ... o mamei sale credineioase, aceea de a fi UD ve§mant luminal, de ,sarbatoare, in intreaga teologie romaneascs ..

.....

I. P,. s~ BARTOL9M'EU A.NANIA

Arhieplscopu] CJ ujului

P'A.R]NT'ELE DUM1TR.'U STANJLOAE

D acum, intr-adevar, e eu noi, EJ e din stirpea celor ce nu Sf! due; intra tin vesnicie, se-ntoarce cu ea-n potir; preojie Iucratoare ,Ii dincolo de veac,

A fost 0 vrerne cind Iucram Impreuna, in aceiasi lncapere. din incinta Antimului, pe un etaj captu§it eu cern ala, Iesiseram de la Aiud, asteptan sa nc creasca parol §i scriarn pentru reviste, miiear cainca n u avearn "drept ];3, sernnatura"; el, Staniloae, trebuia sa se iscateasca nu-stiu-cum, un pseudunim la adapostu] caru~;a. 'i'§i' putea agonist citivu banuli pentru el §i Iamilie. Atunci l-am V3zUt. cum Iucreaza, §i :DU §liam dacil trebuie sa-J invidiez ori 8a-1 admir, Mai-tinarul - au coleg, inva1at 5,a· .. nvarta de dnnazeci de ani cuvintul tn varful condeiului . se surprindea Iascinat de repeziciunea cu care Profesorul era in stare sa H§tearnii cateva zeci de pagini parca dintr-o rasuflare, rand dupa rand, fila dupa fila, ell scrisul s,§, u apruape Imposibil, ~riit, labar-Iatt dezordonat, eliptic in des,Hvar§h con .. trast cu ordinea de cristal a unui intelect cosmic" deabia ghicit intre doua capile de hartie., Rar cate-o §tersatuf,8" tot atit de IUra. verificarea din fuga, CJ unui citat patristic, Ornul uu peIea ca mucezise einci ani in puscario; totul lntr-fnsul s'e piistrase rotund §i curat, Intr-un tezaur care mrmai poate fi mernorie: era traire,

_ 10Z

O'MAGIU MEAI'ORIEI

Ei, dar cand ajungi si-L traic§'ti plenar pe Dumnezeu, nu row e nevoie sa-L tii minte, ca te line El. Atunei, urmarindu-l pe S"tani1oB'c cum scrie, am §,du.t ca eXista "0 febra aDuhului Sfant; 0 invipiicrc a celor ale§,i die' Domnul sa. tilmaoe,ascB,-.D cuvinte ceea Of: scrisese EI, tainlc, pe nisip .. Dincoki de munea, dincolo aseeza Ii. di:ruirea, -uria§s opera a Parintelui Staniloae este 0 harisma: nu, nu stare d.e gtatlle." ci revarsare de har ..

Ar "Ii' gre§it ,sa se creada ea profeso:~ul rraia Intr-un turn de fildte§ teologic, Purta intr-insu! ,§i toate antenel'~ gazetarului temperamental, gata s,a .cu1eas,B nu ,~u~aJ fapta ci §i semnul ei imedirat, gata sa ~~ea 0 replica pe masura unui spirit polemic din care nu Iipseau Dobl~tea §i cavalerismul, M,embru fondator . al GfUp~lu~ de Reflecjie de dupii Dccembrie '8'9'1 se interesa Z1!ruC de mers u I tre burilor bisericesti, p,e atunci cam in deriva, §~ se purta 11n!CUOl secundul unei cO~Iabii ban~tuitc ~e valuri: proptit in catarg §i sc~tind furt~n~, _r~cn~a cu furia co n trnlnta a ini,cleptul Ul peren. ~1 ramanea optj mist, No avea decflt o si'ngura tristeje: unde ne sunt i ntelectualii de alta data" care sareau, toli, si-§i apere

,. d ~ -?

Biserica in ,ceaSW·1 •. ,e cumpan,a r , •• , .

~i 0 singura patima: iubirea pentru B;js,eric~ Nearnului sau,. Biserica-N·eamJ douR fiinte ce nu pot fi 11 ici impartite §~ niei d,cpa§,ite. Sa nu uitam ca Parintele Dumnru Stanilcae este autorul ennrqului: NoiJ Ro_no,

'I d" ·

r'epreze.Dtim no. 'D~ient; ,d.D~ru _ p~pD:r'· elorl~D~

latina §i eredln t,a, ,ortoduXB; prm IntlDlta~a noas,tra I~

aparlinem O'e£ide:ntului., prin ol'todoxia ~oas't~i ~ii ,apartinem, Ris,aritu'lui; ssntem puntea Ideala. de

legatura mtre eele do~ciilum_~. ~Clest ~nunt" a,staZl.,l?~ comun, at putea deveni temeliatntregu noastre pulitici de stat in contextul reasezarilor europene,

Na.scut in Vladenii Fagaltal,uJui, Parintele Dumitru Staniloae este darul eel mai P[,ctios pe care p,amantul Transilvaniei i .. a fih:ut vazduhului nostru nalionat

P'ARINTELE D,UMITR'lJ STANILOAE' [03

PREA SFINT'JI'TUL SER.AF1M FAIGARA§AN·UL DES.P'RE PAruNTBLEDUMITRU ST.ANILOAB

Venind din Greeia, durninica seara, 3 octombrie, 1993, am. aflat ca Parintele Dumitru Staniloae se aflala spitalul Elias in stare grava §i ca a fost viz it at de multa lume, intre care §-i de ierarhi :§,i de insu§i Pre a Fericitul Parinte Patriarh. A doua zi, dupa vecernia de seara, la Manaslrr'ea Antim, lmpreunfi ICU Prea Sfinjitul Teofan Sinaitul am facut un Stant Maslu pentru Parintele D U1D itru, urmand lea eu sa merg la s pital pentru a-l-unge cu untdelemn s.fin1.it Am ajuns acolo pe Ia orele 21 .. Era striijuit de doi tineri §i de credineioasa sa nepoata, maica-Filoteia, S ... a bucnrat de vizita mea cum se bucnra de once 'Vizita. A aceeptat cu mu],ta bucurie sa~,i citesc rugaciuni de dezlegarc, sa recitesc e,ate'va rugaciunl de la Taina SfintuJ.ui Maslu §i 5,8-1 ung co untdelemn sfmjit, 'La sfar§.it, mi-a mnljumit :Ii a .exclamat: "Ce frumoase sunt rugaeiuntle ~ortodoxe!U A§teptam sa" adauge ceea ce ... mi spunqa de fiecare data, ,cand ii

- A

faceam rugaciune acasa: "Imi pare raUl en n-am putut

sluji mai mult ca preot C,8 sa-i pot ajuta pe oameni CD rugac~une,a Bisericli", M-am, ·desp.arlit de Parintele Profesor dup'i Or jumatate de (]r[3, m.r,a s!a banuiesc ca era. ultima. vizitii pc care i .. o fi,cc,am" Era perfect lucid Ii. de 0 mare scninatate, deli suferea .. Am injcJes, ca dupi pleearea meas .. a Iini§,tit molt" a adormit timp de o ora, dupa care" trezindu-se, a lnceput sa vorbeascd cu MantuitofU] ,Ii cu Maica DomnuJui in, intimitatea Carora §li-a dat ob§tes,cul ,sfar§it"imedi.at dupa miezul noptii, La ie,lin!a din rezerva spitalului, Maiea Filoteia .m ~a .rugat sa citesc acusa, in chilia de la Patriarhie, canonul Ii rugaciunile prevdzur In Molitfelnic pentru bolnavii pe rnoarte. Ceea ce aml§i fa,cD't, indati- ce am

\

l

1

OMAGIUME'MO.R'IE'1

intrat in chilie, Mare mi-a fnst rnirarea sa aud dimineata, ca parintele a trecut Ja cele v,e§nice dupa miezul nopjii, Am dat slava lui Dumnezeu pentru sftiqitul minunat CD care Dumnezeu a mcununat viala Parint,elui Dumitru §i pentru ca rn-a Invrednicit sa Iiu in Jntimitatea Sfintiei Sate tnainte cu numai ciiteva ceasi j de trecerea sa pe taramul v~nicieL

Pe Parintele Prnlesor Dumitru Staniloae l-am cunoscut Cll cativa ani inaint'e de intrarea mea la Tcologia din ibiu (1970). L"'am eunoscut prin. familia surorii Sfintiei Sale, Reveca, devenita mai tarziu Monahia Rafaela §i a eelor doua fiice ale ei, calu,garite sub numele de Filoteia §i Rafaela.

Cele trei maicuje rni-au devenit astfel maici duhovnicc§ti care mi-au caJauzit pa§ii spre. Teolcgie, invalaodu-m.a sa ~a rog mult, sa alerg Ia manastireJ sa cant. oameni duhovnicesti, Astfel i-am cunoscut pe parinlii Cleopa, Paisie §i Ioil deIa Sihastria, pe parinlii Emilian §i Dosottei de la Slatina, pe parintele Arsenic, acum la Teehirghiol, pe parintele Gamaliil de 13 Cozia §i- pc ,alto, a Hituri de pariulii Serafim §i TeoftJ de Ia Manastlr,ea Sambata, i'll preajma careia am crescut,

Ele mi-au vorbit de Parintele Dumitru '~i mi-au dat .primele patru volume de Filocalie ca sa le eitesc. Tot ele mi-au mijlocit intr-o v.era prima inlaJnire ell el, la una din manastirile din Moldova" unde Parintele se afla retras pentru lini§~te §i rugaeiune, Eram deja student la Teologie §i mi-amintesc ea Parintelc imi spunea eM. studenjii teologi at t ebui sii-§i petreaca acantclc la manastiri pentru ca. sa invc·te sa se rouge §i sa iubeasca slnjbele bisericesti, a: §tie sa irnbine erudipa teologica

I~ en evlavia §.i credinja crestina, Despre aceas a l-am mai auzit §i altcori vorbind en durere in suflet caci~ din pacate, prea rar se intiilne§te aceasta fericits sin tezi dintre eruditie §i evlavi e.

Mai tar,ziu, i-am spus ca am fast trirnis en 0

P'ARINTELE DUM/TRe,U ST~4NILO.AE l05

bursa la Institutul "Sfantul Serghie" din Paris, lntemeiat _de mari teoJogi §i filosofi religio§i ru§i, alungaji dupa ~ev~lul~a~ ... dm~ :1917., Aprecia I~ intelectunlii fu§i raspand1ll In diaspora atusamentul lor {ala de Biserica

~i se plall~'ea ~a multi dintre ai nostri §j-au pierdut, in general, identitatea lor ortodoxd sau au rtirnus 0[tod~c§i dour cu numele

In aceta sens, Parintele Dumitru spunea cii oamenii 5i~pl.i fac ~~evaI,~ta !cologie. nV'~delit zicea Sfjntia S,;I:), aceste femei credincioase care i§l povesresc una alteia

c~l le.-a !juta t ~u~nezeu, sa]V'~nd,. dil! bo·ala un copj~ sa~, aJuta.n.dlJ-l sa mtrc? Ia §caa1a, §l atatea alte lucruri minunate pe car le face Hris os §i de care oumenii eredinciosi unt constienji? Aceasta es e adeviirata Teologie''. Ori, omul modern, traie§te drama divorjulni lntre ratione §i inimfl; 01 rajiune car" se Instralneuzji tot mai mult de vialfi ~i' die pnnciptile ei ve§nice, cnnstituin ... du .. §i 0 Iume artificiala §i a inima care de§,j rantane prin esenja ei l§~ mai aproape de _ adeviirurlle vi'e~ii -'8 DLJ uitim ca inima are rajiuntlc ei - este nbligata de rapunea pervertita ,si se cantcneze la placerea die moment §i sa ~bu§e In sine aspiraiiadupa absolut, dupa Dumnezeu

,?e aici nevoia edueajiei religioase, pentru ca ratrunea, care este 0 energie a 'inimii sa se pcata

tntoaree acasii. _

Dar Teologia Piirintelui Dumitru este Indeosebi 0 Teologie ,:clez·iaUi, bisericeasca. Dumnezeu nll poate fi ~un.o~cut '~. mod abstract, din carli SHU din meditajia 1.n~.lvldual~. E~ se reveleaza in Biserica prin Tainele §I 51 ujbele ei, pe care nimen nu Je poate ocoli de at cu risCLJJ de a-§1 rnutila total viala duhovniceasca .. Aiel este ispita cekir mai multi Icre§tini din zilele noastre, care cred. ca pot fi .cre~j'ncio.~,m §i fara 0, Jegatuf,a vie §i per ... manenta cu Biserica, Vlala clc§tina nu se reduce la 0 traire sen tirnentala, nici Ia respectul preeeptelor

UJ6

,OMAG'IU MEMOHIEI

morale. Ea este esential, viata divina in noi care ni se iOlparta§e1te prin Sfintele Taine ale Biserieii,

"Biserica este Iabora torul invj,erH'~ scrie Parintele Dumitru, unde noi faeem mereu experienta morjii Ii a invierjj noastre cu Hristos pana ciind via,la Iu.i Hristos va ,covar§i viola noastra ca sa nu mai traim noi, ci Hristos sa traiasca 1n noi [Galateni 2,20),. Iar Hristos este prezent in Liturghie unde ue im,pfirt3§im cu Trupul §i Sangele Sa,u pentru ca sa formam astfel Biserica Sa. F,ala Euharistie, deci fara Liturghie, nu exista Biserica, De aceea, unde Iegatura cu Euharistia este slab,H sau inexistenta viata cf,e§,tina Hinc,ezc§te pan.a la disparijie ,SHU se perverteste, reducandu-se la un sentimentalist pietist §.i urt moralism juridic respingator. Iar pervertirea 'Vie.lH crejtine de ca;tre marea majoritate a eredin .. ciu§iIor este astazi pentru lumea din afara Bisericii 0 mare sminteala. Qici aceasta lume judeca credinta nu dupa conjinutul §i valoarea lei obicFtiv§, lei dupfi felnl cum este practicata de, credinciosi, In area' ·ta privinja Parintele Dumitru vorbea eu m,Shnire, de Iipsurile carne nilor Bisericii,

ADl constatat insa ca de ,catc ori vorbea despre li psurile din Biserica 0 facea leu mare discrepe §,j cu 10 realii durere in suflet, De altfel, se judecamai intaipe sine ca ponte n-a fiicut in viata sa ceea De, Dumnezeu ar fi vrut sa fac8. Se gaDdea lea poate ar fi fost mai bine Ii mai de folos dac,i ar fi slujit ea preot de parohie, Ii parea fa u ca nu S-8 inspirat in scrisul Sfinpei Salemai m ult din bog.atia nesfar§iti a ru,g,aciunilor §i a sl ujbelnr liturgice. ·e'and i-am spus ca, teologul Ii flloseful grec Chriztos Yannaras mi-a declarat Intr-un interviu lea "Liturghia ortodoxa ca §,i intr,eg ·cultul nostru, reprezinta expresia eea mal malta. a culturf umane" s ... a bucnrat nespus de aeeasta fericita exprimare, Caci m.tr-

t _

adevar nici o alta ereatie umana nu cultivii, nu

innobileo.za sufletul omenesc ,otat demult ca Liturghia

PARINTE.LE' D,UMITRU ST'ANILOAE 107

§i sl ujbele bisericest],

,Parintel~ ,~u.mitru §i-a pastrat pana in clipa morjii sufletul nef~J~Hfica't. de. rnfindria §i slava de§arta~ De aceea erasimplu ~1 primitorv Nu se sirnjea niciodata deranjat ~~, vizitele .facute acasa, Dimpotriva, Ie a§tepta~,. caci .Ier~ u.n nm aJ cornuniunii §i rclajiilor cu oamenn, Scrisul §J, cartes nu l-au in chis, lntr-o lum j~~gin,~ra,. rupaDd,~~,~ de lumea oarn enil or, Sum sigur c'~ msprrajta §,J[ echilibrul tenlogiei sale 'ij venea tocmai dID aeeasta comuniune leu oamenii, Ellnsa" era omul iubitor de oameni pentru cli era mai intw omul iubitor de Dumnezeu,

,_ P'arin~t~]e ~ul!1itru Stanllnae era un teolog profnnd, dar deschis §1 pnetenos ell to1i,mai ales cu. cei carle il eautau §i ii citeau carlile. Oda.ta ] ... am 'Y'jzitat §Ii printre altele, I-am Intrebat: "Parinte Profesor, cum va rugaji?" Iar el ~i-~ r~spu~s,~, 'UM,a rog caun laran, 8§,a cum. se rugau parJDlu meil Zi,c Tatal nostru §i alte rugaciuni",

*

D~n euvantul iParin1eliuli' profesor Constanttn Galeriu. Ia inmormantarea Pari'nteiui Dumitru S t,B.1Ii1 i :~ 0 a e

Puterea duhului sfd'flt tntr-o ,manii de carne

.

Parinte~~ StanHo'ae Die-a. nascut pe noi, eel care J-am cU~Q,s~ut ~'I, :j-a~ fost ill dul1ovnice,§ti"prin Evanghelie, p.rm,t:aJculrea er, ca nn.ul din Sfinjii P,aIinli" asemenea u~u~~po~t~l al neam~~~l ~omin,es,c. ji suntem fii ,§i vom ramane fii, m numele Parlntelui ceresc earle J .. a rfmduit ~a, Die fie Parinte, in Hristos lis-us" Dnmnul nostru, Carui.a i-a slujit jertfelnie, in Duhul Smnt , in care ne-a luminat pe noi, Ilas'candu-ne din nOD .. A oferit Iumii ca puiinl .aJlii" puterea spiritului, boga lia n,e,g-r,ajt~ - a,

lOB

OMAGIU MEMOR1Eci

marturlei Dumnezeirii in lume; opera sfintiei sale des .. , coperii, eu ad eviir at" puterea Sfantului Duh lntr-o nlana, de carne.

A _

Intelegern acum euvintele de taina pe care ni le J!'j; d

spullea canova:

nIL simt pe Durnnezeu ca-mJ da idei", An1 inte1es, ascultandu-l, ca era inspirat cand scria, A§a am ''iinleJes taina inspirajiei profcjilor, apostolilor, Sfintilbr Purinti

. inspiratie care era §i asupra sOOtiei sale §:i U faeca. S'fl marturiseasca §i sa imparta§easca tuturor I ca pe '0 Euharistie, cuvantul pe care Duhul Sffint i-I §oplea in addnc,

Dle§i atfit de istovit de boala, trupul i-a ramas un templu al Duhului Sfant §i se simtea prin el diafania, transparenja pe care a contemplat-e 0 viaJi ,intreaga., Acest templu sc Cl§eaza acum in panllant, numai pentru .,(] vrerne, 'c3lci monnantul nu e locul de veci, De 1.0 Hristos menace cand El a Insal mormantul gol §i 1-,3 transformat in izvor invierii, morrnamul nu mai e lac Ide veci ci e IDe de pelerinaj, de marturie ca a trecut prin Iume un om, 0 cOfl§tiinla, un martor al Jertfei §i invierii Mantuito[ulu.i .'

A iubi inseamna a trai vial-a celuilalt; Parintele Dumitru Staniloae a trait viaja Bisericii unui neam Intreg, unei lumi mtregi, Acum §,j noi ii train] viata cu rug~,ciunea§i dragostea nuastra,

II rugarn sa primeasca aceasta stneritfi dragoste, ID§irand-o nelncetat de dine 0 10 de larmuri le acestei vi'eti ca neli.sa d ucem mai departe m.clia Crueii §j invierii Mfintuitorului,

,

PARINTELEl)UMIT'RU SrANIL OAE lO'

Pre~tul p'fofesor Donald AUchinr Universita1ea OxfcrdAnglia, CUV8,nt la inmorm·antarea Par~nteluli Dumitru

StanUo'ae. -

Un teolog pentru intreaga fume crestind

. S~~t 0 bucuric, ~nare §~tt~sta s,n aduc tributul §i DID8!pile .~el~ celui care a fost Parintele profesur

D umrtru S taniloa,e.. -

_ Prin P,arjntele Staniloae, Biserica Ortodoxa Romaua a, dat intregii Iumi erestine un teolog de 0 excepponala 5t,~turu. In ~I inima §i rnintea .. au ccntopit in r-un mod !lll~u~a,~. !no;uJlinleu conternplajiei divine a fost lM?dacrnata 111 profunzimea §i plinatatea umanitdp lui.

~f05,t u~ om care ~ !rait. ceca ce a gandit §i de acum ultr,e~a lume crcstma, din Apus §i din Rasa'rit arc .n~e:Ol'e sa. primeasca din invujatura lui, E1 111-3 invaiat sa §,I iubesc tara dumneavoastra,

M-a Invatat sa e unosc §i .sa iubesc traditia ort{uJoxB, B§U de adfluc inradacinata in acest pa IDanL Pentru toate ace~,tea,. muljumesc lui Dumnezeu §i Hla TOg Lui ca !unl_~~na tnvatiturij Parintelul Durnitru Stiiniloae sa lumineze in Intreaga JUJne cre§tinu.

VLADENU PAR1N'TELUI N'OST'"RU DUMITRU STA.NILOAE

Anti copilariei rilsar catre an i i bii'trfinclii cu prospepmea §i frumusetea lor nelntrecuta. Se a:ea~ana gll~ria§lj]or ghioc~ei ce strabnt lmpietrirea zape~d~r tre~~.d ~~ clol?Olcli lur firavi intreaga natura spre mviere §.I vlata In p'nnlnv,~rit Anii copUari,ei in satul

lUI

.

OM'AGIO ME'MO'R'IEI

rornflnesc odra~desllc rnereu vlastari tinen diatru ad.ancurile sufletului §[ se prefac in izvnare de vjajH ce due spre ve,§ni,cia vl,elii in Dumnezeu, Vladenii Parintelui nostru Dumitru Staniloae, satulcopiliiriei sale, a~e harul mve§nicirH acestui om Iurninat de Duhul Dom .. nuhii, chemat sa fie parta§, vie'iij §rf lndumnezeirii sale prin Harul Treimii celei Sfinte ale carei Taine dum ... nezeiesti le-a piitruns cu JilaJl,imea g,andirjj §Ii trairii sale teologicc. Spre unii biitrfinejii Intrebnt de eercetagii . vllelH sale, unii din lar,a aI!ji di.nafarEi ce reprezinta pentru viaia SH de gandHor crestin viata satului ~au natal, r,aspunsul Piirintelui Staniloae a fnst acelasi mare

§i pattunzalor riispuns: satul rneu VHideni este pnr-intele J111eU sufletesc ca rorniln r§] preot ortodox crestin, Satul sau transilvan Vladeni, 3§ezat In peale de munte In apropierea Brasovului, j ... a fost dascal smerit al crezului sau adanl[;, romfinesc intru care au viejuit .Ji. binecredinciosf s,ai parinli Hie §i Reveiea Stanikiae, In scrierea sa tie replica filusoficfi, din anii tinerejii sale "Pozijia domnului Lucian Blaga (ella de Ortodoxie §i Ronlanisnlil Pdrintele Dumitru Staniloae vesteste acest crez al sau unic, 'ce ne-a ramas era dreptar de injelegere ,£1 simbiozei ce UIU!§te Biserica Or~OIdoxa §i "[aru Romflncasca ,~a intr-o sfanta teandrie de suflet §rl timp in fiin!a istoricli a neamului nostru romflnesc,

Vladenii, dupa cum §.i numele iJ defineste, este 0 straveche a~ezare voevodala din epoca formarii prirnelor v,(JevndaJeromane~tj Tn Transilvania. cu vUidareni, voevozi §i vladici diu Vludenii Ardealului, o poarta de straja §i trecere din Tara Bfirse] spre Tara F,ag,a,[alului 3§&Za t Intre Mugura Cndlei Bragovului §Ii, Magura Persanilor Fag,ara§ului.. Sat griiniceresc de bravi b,a§tina~i GU nurne strave'ch'j de istorie ca: N i = lae pi otco avii" G heorghe Flinta D'umi'tfuMeiu" ~lteJan Bozocea IHe Stiinilniu SHU Hie :§5 Revcica Stanilnae.

Chiscul J ui S't,anHa, staua lui Stiin iJni U sunt denumiri

~,e lo~uri pan~a as!az~ in ':la~eni, locuri de s,tflaj'i printre 5,~an~].e de p'l.alTa din stancile Carpalilor" prin ascun~!§u~d~ _1~~d~1Jor care ~u _!ldap,?siit primele 8§ezari rr~m,anle§tJ candpes,te pamantnl Transilvaniei treceau

catr-e .... apu~uJ Eurr[)peipopoareh; migratoare, pustiint totul tn cale ..

_. Am a~ut.pr.~vileg,iul SHJ~p.f41es,c dorin!a parintlclui rneu de Teologie Dogmatics '~l Simbolicri ca doctorand l~ 'cursunl~ _fude',iD.tr~ ann 1956-~9591 §i ca preot in satul sau nat?],., S,(I rle~r~auJram impreuna. biseriea din V]adeni,'" mar §l1D1pUnatoare_ cat 0 catredala apus,caniL in ~~c~n~e1~ saJ.~~de v~r~ .. iulte §] 'august - la Vladeoi cerceta cu gCIJa Iucrarile de restaurare, lndemnflnd cu

i.ns~~e!!re.pecomiateni! s~i ~ai t~eri ~a fie vred~ici §i credln~Jo,~1 asemenea batr.arulor din trecut, carle zidind

al~~~s~a mar~a~a bise~ca a~ Impodobrt-n sub stap,ihtire ~traJna ~LJstro-ung,ara eu mcolorul romanesc in lumina

fe ... fi~~l~elo-r C11 nj'§te- vitr,~W .de ~an:! valoare p,astrate .panu ~,Icum. Era semn ca biseriea satului romanesc a fost §1 8, [,amas maica §i adapostul dumnezeiese al Srut1retU!UI nostru romanesc incereat cu instrainare de nea~nlilicredinla ortodoxa de a tites ori in Transilvania,

In d upa arniezile de duminici, in curtea hisericii unde se ~d.urnau tinerii, 'parmiii §i coplii lor- I unii din orase ve~Jl'la bunicii lor in vacanta de vara I Ie vorbea

~~ e~IIl~I~ d~PEe s~bun.ii sat~rui care fl!~d Jiiraru s~f,ac~, ~ara Pdman_~ dar nu .1obagl" erau nevoJ,1J sa mun-

'~.~;~sca ~~ .?e~storil sa§i, germani din Codlea §i Brasov h;ud. c8r~U§_] c~ ,~aretele trase de hoi, ducand spr,e v,anzilf,e., la man dlst3ule" care Inc;,a.rcate eu drobun de

sare pl~tr~~i cioplita §i car,amida" inton:andu-se cu Ger~al~ §1.Vll!U[~ de pc IC~mpja Mure§ului Ii Tarnave]or~

.... ~utre,}r.erand targun _de tura t08t3 viata lor, 'vladare!1u .a~ cer~j't stapfuUrii rnaghiare lea macae odata ~e u~ s~ ~I ba o ZJ de hirrg in satul lor. unde sa-~i yanda §I miirfurite luate de d.an§ii, unelte gospodare§:ti din

III

lemn, fiind pricepuji §i harnici la toate, CUlTI. n-au feu§it sa dobflndeasca acest privilegiu de la s_Hipanirea I~rtraina. aramas paula astiizi de pomins, Intrebarea ironies a trccamrilor cu trenul-prin gara Vladeni, catre localnicii satului: nCand aveli ziuatargului"? Raspunsul Ior este doar trista amintire a unui trecut de lfirani

., .. de.n - dar - . b~ . ~ _. d . '"

lStOVll1 re munca r 'nelO lagJp" saraci '_ ar curau,

La ince'putd acestui secol, mulji rornani tran ... silvaneni din satele de sub poalele Carpajilor, de In Brasev paua la Sibiu, dornici ii-§i. croiasca gospcdarii dupa mndelul satelor nerntesti cu care erau mvecinaji, au emigrat in America §,i, Canada, unde, dupa caliva ani de ca§dg se lntorceau in tar,a, cumparau pam1int §i ridicau gospcdarii noi avflnd un trai -Ium bunvPrintre acestia 8U fost §i Vladarenii, care dupa cateva decenii au reugit sa-§i schimbe rosturile vietii, avand meum gospodarii ne-mlc§ti, un sat modern ell un ta~gu§or de lara, Ella cum l-au dorit batrflnii satului ICU secole 'in urmii. Un patriotism Iuminat i-a legal de satul natal pe, toti ba§UIll3§ll Vladenilor, ineat §i Dei stabiliti in ora§.ele larii, se retrag spre .anii batr,anel.ilor tn frumoasa a§ezare din defileul §os,clei de mare circulajie internalionalA Bucuresti- Brasov- Viiideni r F,agala~-Sibl u ..

Pie Icat era de -bUCUfOS sa-§i revada in fiecare vara satul natal §i sa, le vorbeasca despre trecut erestinilor pe CBI'le- j cunostea pe nume, pe a'ta t era de ind urerat sa le aduca aminte despre desfiintarea manastirikrr or ... todoxe dill Transilvania, daram,ate de tunurile catoliee austro-ungare, in. perioada uniatiei.

In eele -doua luni de ,§leder1e la Vlideru, msolit de doamna sa preoteasa Maria Iii de fiiea lor Lidia Incuiau 'in elisa, parinteasca de Uing,a cimitirul satului, unde fratele mai mare, Gheorghe Staniloae eu sopa sa Anica le oferea 0 ospitalitate calda, plina de grija" stima ,§1 i ubire, sJ.fi tuindu-se im pre unii despre to ale ale viejii die famille, pana wziu spre seara,

.P'ARINTELE DVMITRU STA"lILOAE II

Verile blinde" riicorite de aeru] oznnat al pfildud1u[ de fagi §i bruzi li odlhnea de-a binelea, dupa zilele de pelerinaj )a local numit urn Lazuri lu n1anasljrell . departe de sa t pe '0 colinii ell paj i§H de f'iinetet unde sateni! coseau nlnul pentru hrana cirezilor de vaci §,i bivnHte.

L-aiTI Insotit in fiecare varii in acest pcleri n(( I, spre Iocul unde .rama'§ilete din temelia bisericii munilstire§ti ie§iau In ivea In in UfITIS. brazdelor de iarba marunta, Era trista aceastti intalnire a Parintelui Dumitru §i a furniliei sale cu acest loc sfintit de rnfinastire care-i apurtinea ca 'Ipo§\enire tie Ia pfiriniii sai Ilie §.i Reveica ..

Ingenunchind, se cufunda intr .. u in·del ungii rugaciune §i tacere lnc:at nirneni dintre noi nu indraznea sa-l , lntrebe pentru cine se roaga §tiindu-l rugfindu .. se adesea in §oapta, chiar in timpul plimbarilor prin CUftea easel parintesti din VUideni, in jurul unei miisuje de brad, umhrite de brazi§.ari tined .. Era in acest pelerinaj 1a uMaaast1rea din Lazuri' ceva asem,ana tor rugaciunii la "zidul p1angeriiU din Ierusalim, cugetfind cu durere, intr-oHicere de cfiteva rile ..

Scriind cateva rfmduri la D1asiJla din curte in fiecare d up,a, amiazs, se ridiea adesea nem ul jumit, nlm; ura cu pa,§i marunji acest colt tainic, se oprea tresarind 0 clipa cand doamna sa Maria sau "cumnata Anica" n invita Ia cina de seara, ceai eu brflnzeturi §I fructe de padure ..

0"'" di .... ]... ul . - ]'. d fij.'

I anc [rea sa in timpul SLTIS utsau teo ogle se ,. esrasura

odata ell pa§u, uneori grabi:ti sa scrie ceva, FiruJ gandirii

I... .' C' A I·'La

sa e era eurgator ca apa cea vie a " , uvantunn- -' ogos ce

pogora §i se in trupa in scrisul sau de teolog al Treimii

Dumnezeiesti, "

Manuserisele sale die cursuri Ia Magisteriul Teologiei Simbolice ce trebuiau descifrate in serisul S8U grabit pe to ate coljurile paginii de coala, co cerneala die caJim.8ra §i pe.ttit,a simpla ne-au rlam.as ea icoane vii ale gandirii salle mai presus de, cuvinte .. Aceste manuscrise

([4

O'MAGJU ,ME,M,OR1EI

Iorrneaza un tezaur at Bisericii Ortodoxe Rnmflne,

A '_

1 mi arnintesc cu toa Hi seriozltate» de dorinja Pfirin-

telui Dumitru Staniloae ca macar o parte din aceste manuacrise, scrise grabit, corectate p,e alocuri, sa fie aduse ~,i pastrate in casa p,arinteascii din VUideni pe care a indragit~o_atat de nuilt,incat nieiiieri nu poposea in tirnpul verf mai mult decftt pc locurile sfinte ale copilariei.

Casa pa,dnteasc-a a Parintelui Durnitru SHiniloae alezatij pe ulicioara ce duce spre cimitirul din rnijlocul satului poate deveni cu timpul un Joe die pelerinaj de sfantu aducere arninte despre Marele Pilrmte al Tleo]~ogjei Rnmane, H§3. cum Ioeul "Mfin,astirea din Lazuri" a fest §i riim"ane ln TIlonograf'ig satului VUideru lccul devesnica pornenire a trecutului s.ii,u mult Ineercat de multc suferinle a lfiranuiu.i roman din 'Tran.sf.l'vania., oprimat de stil,panire strilina.

Prcol VrlsiJc Ignatcscu - Academia Sfanlului' 10tlD de la Neam], rust Paroh in satul na tal at Parfn tclui Dumitru Stiiniluac

P'ARINT-ELE CLEOPA DESPRE .PAR]NTELE DU'MI,TRU STANILO'AE.

Iii

Pe Parintele . Durnitru Staniloae l-am cunoscut Inainte de anul 1'94·9' e,and eram staret la M,anastirea Sihastria. Venea vara pe 18 noi.cu familia. Dup,a, ce am fost trimis ca stare] ]3. Manastirea Slatina pana in anul . 1953, venea §i acolo §i .. .] rugam sa vorbeasca la ,caJug,uri ~j [a credinciosi, Vorbea frumos din Filoealie, des pre rugacl'unea lui Iis,usc§i cita mult diu Sfin!ii P',arinti Sinai1-L Era Ioarte apropiat de truugari §j de oameni,

l-am fost calivB ani duhovnic, atilt lui cat ~i sol,iej

~ ..

PAR~lNTEL,E DUMITRU ST'ANILOAE 11

lit)

OMA,GIU MElw;ORfEI

c~ .nemancarea de: carne" ~~.sluj_bele de noapte, Ii cu Ic~t~.re~ ,~~~~auent~~ PSC!~t[fl~l~l biserica, poate forma tHJug~rl§~ du.bov~~l.bl~nl .. ~,?cl.unde este dinduiaUi §i und~l sunt ~d~h~vnlC] !SI~US]ll. se formeaza ,Ii· uceniei buni ~A§:[lllmJ zicea Piirintele DUUli.l(U Staniloae, Caci

partea d?hov~ic,easca de aici 0, jine foarte mutt sp.ov:edaula, ~.St~nta Liturghie zilnicasi Utrenia de la ~nJe-z~ 1. nOP1J]"""ICa l~at:.a_ fralij n u se spovediesc regula t, ii

1-,£1 vr~Jma§lllln pnnure~ .

PfirintclcDumitru Staniloae este celmai mare etitor al Filccaliei romane§,ti, co. Filccalia este foarteziditoare

de suflet §i. 0 cautf credinciosii §i mai ales tinerii, -

~ . ?o~]n,~ tica scrisa de el, ins,a" es te pen tru oamenit In~at~11, ",cues,te ,ad.anca §i DIU], greu deinl,e]e;s., E] uvea O~I:el, Icand iIi vorbe~ ceva §i vedea ca nu ai inleles", sa Z!C~~: '~Ia Ic~geta mai ,a~~nlc oleaca"; P,mrmteJe era teolog §I fllosof §l avea rnultii tnlelle,g,ere duhovnieeascii.

c ~. Afu~t un o~ allui Dumnezeu §.i prccteasa nu ic§ca din cuvantul jUJ~

. P~~i~ teleDunlit~u a facut parte ,§i din m.i§rnr,ca

filoealicii "R uanl ap - ~I J d·'

Ij·'L,.-U ,.' '. ~ ··~"b-· u,~ ~ns' !I care avea scopu .' e a pune la

te .... "l;,eha vU:'.~ll rugaciunea Inimii, Din aceastii cauza parintele ~ §] Iost arestat~§i a, stat cinci animil'u:hi8oB.re~

.Un~olrj., Parintele.Dumitru Stani.hJae regreta ca a stat nU£?~1Jl !3. clate~ra §,j a scris carli1, dar n-a facut ,pastor~p~~ .. In~a_m,~i mu~a lumina aduc carlile de teolo~lf: I]. IDVHlatura, decat pastcratia. CarlHe r.aman ~ute de am in sun~tul poporului, lar pastnrajia se uita. E~,~ s~,.nt de, mare folos sufletese, era sunt scrise ill duhul ShnlHor Parinli §i ra,man~ C,artHe lumineazii Iumea ll1U1Hi vrerne §i cfi§,tiga multe suflete, Pentru aceasta e.l' va avea rnare plata la Dumnezeu, Mai mull a facut el ca a scris,carli, decat daca era preot de parohle.

.. .Fap.t~,].: l,ui cele mai hune sunt; cirfile, ncenicii ,~i pilda vieju, Cu acesteaa plccat ella. Dumnezeu, Pas-

toralja Pfirinteluise gasc:§te tn mine de stndenji pc care

PAR!_NTELE D'UMITRU STANILOAE 1

i-a Tnvalat timp de peste .501 die ani.

_ Parintele era unteolog traditional lcgat profund de Sfinjii pa.flolL E] a tradus primele carli din Sffintul Dionisie Ariopagitul §i Sfantul Grigorie Pulama,

en preot §j profesor deteologle ortodoxa vesti l in t~lra noastra, elmustra mereupe ,cw.:ugari §i pe prcoti ea lac prea pujin pentru Ortodoxie, pentru Hristos §i

pentru Biserica Neamului nnstru, .

Dumnezeu sl~l:-I odihncasca in ceata drepjilor §i a sfinjilor pe Parintele Durnitru Staniloae,

TE,OLOO"UL SPE,RANTEJV AZUT DE CONTEMP'O'R.ANII SAl

"Teologia ortodoxa rOl11.aneascaa fast din totdeanna 0 punte spirituald Intre traditiile ortodoxe grecesti §i. rusesti, Pritt Htnbi §i cultnra ea este, de asemenea, opunte Intre teologia Bisericii Orientale ~i

cea a Bisericii Occidentale, '

Profesorul Dumitru Stan iloae a reusit :s"a reprezinte cu striilucire ambele legiituri~ PI~ drept cuvfint a fost numit un adevarat "teolog panortodox",

Protesorul Sttiniloae nu este .numai un om inteligent, el este un inleJ.ept §i este cinstit de multi ca pari~nte sp~ri.LuaL Dumitru St:aniloae cste un ganditor prolund tnmtar ..

Ju.rgcn Multmaan

- "Parintele Dumitru Staniloae, Incearca sa 'COTItopeaacii lntr-o teologie ortcdoxa echilihrata totalitatea ere alie]: lumea ji cultura umana. Referindu ... se in mod frecvent la Sfantul Maxim Marturisitorul §i

ItH,

O'MAGl.U MEMOR1EI

fa doctrina sa despre Log05U] Creatorv Parmtele Stanlloae considera Intruparea ca baza.a transfigurarii ultime §.i totale a. cosmosului,

Parintele Durnitru Staniloae dim,fine, prin exemplul vietH §i perseverenja rnarturisirii sale un teolog HI speranjei" "

John Mav'cn,durl[

1"T'OHHi viaja acestei personalitajl mari §i captivante este marcatii de re oncilierea unor clemente aparent opuse, Pe de 0. parte este un ern de mare cultura, dotat leu in teIigentii ,ascutita, penetranta, viguroasii; un orn care pune preblemele fundamentale In teologie §i in filosofie cafe face dovada unei uimitoare cunoasteri a dezvnltiirilnr celor mai recente in dorneniul )tiinlei §j al rehnologiei, Pie 15n,g,3. aceasta este un om al rugaciunii ~i al cucerniciei, un martor lara pereche al tradijiei de spiritualitare ortodoxa orientala, 01 trad iti,ei Filocaliei pc care el a interpretat-o §i a Imbu,gatit-o, un ;(JIm cald §i simplu, prietenos ii, devotat,

Am va.zut surpriza universitarilor occidentali atunci cand, j'ntfiJnindu,-,j pe Parintele Dumitru Stanlloae pentru prima data coustatau vivacitatea spiritului lui, cunoasterea patrunzdtoare afilosofiel seeolelor XIX §i XX~ Am viizut bucuria ~i dragostea vadibl cu care acest preot ,ta'satori! este primit in m,an,astirile §i schiturile din tara sa. In cele doua Iumi el este acasa, tn andlndoua el este marturia unci i'mpacari a inimii cu intelectul a entuziasmului cu hrciditatea, ceca ce nu este prea obi§nuit in acest secol al XX-lea §i' nici n-a putut fi vreodata.; ,

Un om. cu 10 intefigent"a Dscutita- cu inima pUna de draguste ,§i cumpasiune, nu puate r,amane orb in fu~u

- - ...-

tragediei ,§,i confuziilor din secolul nostru, Insa~i viata

P[irintelui Dumitru a fost marcata de dezastrele timpului nostru, Acestea fac, desigur, ca optirnismul sau :sa fie ~tat de convingiitor §i profund impresionant, dandu-i Incredere in puterea creatoare §i rascumpara toare a lui Dumnezeu, in capacitatea de a crea §,i. de a raspunde a ornului anmci caud el tI'aic§;te in acord ell veia lui Dumnezeu.

Nu existii nimicsuperficial sau facil in scrierile acest U] 00.1,. Totul a fest meditat, trait, experimentat in prufunzimec El vorbeste pornind de la cnnoasterea

"" 'I • iii

unmn .. "

Este 11 n om care red,a Increderea in vjala, care reda

profunzirue §,j semnificatie marilor cuvinte originale care se devalcrizeaza ,alat de usor. lubire, cunoastere buniitate, bucurie, timp, Vf!ini,cie, , om §i Durnnezeu",

A.M. Allchi n

"Via la parlntelui DUI11itru Staniloae este marcata de studiul §i IDvatatura Icredi~lt'ei crestine, de'experienja lui Dumnezeu §i experienja omului - de prietenie. Este ceea ce it,i atrage atenjia, mai mull chiar, te apropie de acest OD1.. El aprofundeaza in mod constant sensu! Evangheliei printr-o meditatie vie" prin leeturl, prin rugaciunea interioara §j intalnir,c,3 personala cu a~!:H.

Sensul profund al acestei viell poate fi rezumat astfel: sii 'intalnc§ti pe Dnmnezeu, sa ... i tntaJne§t~i pc oameui .. Dar aceasta vrea S,D. Insemne; sa l'ntal.ne§ti pe Hristos un Dumnezeu personal Care are un chip, Care m,a cauta §i pe care-Lcaut, care Iumineaza sufletul.meu ell Lumina Sa; s"a intalne§ti HGCa -fiinl3. umana omul personal cu care sa tnveli sa comunici, un chip, uu nume pe cinevaincxprimabil carle U1U cauta §i. pc care ... l caul la ne$ffir§it

Totusi marturisirea parintelui Dumitru este con-

120

OMAGIU. MEMORIEI

centrata jn terrnenul de eumuniune, Nu numai 'Ita aveu

r Jalie", eeea ce implicaintotdeatina panQ la sfar§it 0 di~tanla, §i nu nu~ai_~t8a intiHne,§tjU, ceea ce estc deja mmu nat pentru en distanja s-,a redus privindu-te in. ochi distanta este abciita; dar JnCa, mai mult, usa CODlunici" de luinima la inima, s,ii Iii unul In celalalt, sa inteiegi, sa, te conjii unul pe celalalt, sa te incredinjeai unul altuia, sa porti pe Hristos J'n tine §i sa fii purtat In EI, sa por]i fiinja iubita in tine §i .sa, fii purtat de ea.

. A e apropia de Parintele DUlnitru, a lraj un pic GU el, a e ruga cu el a rfide cu el, inseamna a face aceasta experienta a iuhirii ca §i comuniune,

Fotcgraflile nu redau nici seriozi atea, nici veselia chipului SHU fruIDOS. EJe nu redau nic,i lumina care odihneste Ia el, nici insplratia care-l anima",

Man:-Anloin,c Costa de Beauregard

"Daca exista un om care, in Ortcdoxia contentparana, a rel uat pentru astiizi §i pentru maine, acest deniers simultan, de aprofundare §i de integrate, daca cxista un om despre care sa se poata spune ca este in acelasi timp un duhovnic un teolog §i lin profet ei hine acesta este parintele DUI11.itru Stanilnae.;

Noi avern pentru piirintele Dumitru nu numai un sentiment de prietenie, d'- r §i un Iel de veneratie, Opera ra uria§a, forta gandirii sale (leI este CD adevsrat, eel mai mare teolog ortodos de azi), un t de ne espartit pentru noi de 0 prezentii luminoasa data toare de pace, . de 10 infinita tandrete, 0 tandreje a intregii fiinte",

Olivier Clemctl~

PAR INTEL,E' ,D'UMITR U ST'ANILO'AE

"Scrierile sale (ale piirintelui rector Staniloae) Imi dau dreptul 8a-1 revendic pentru filosofie, dupa cum el a vrut In randu ... j ,sa, rna numere Intre reprezentantii f losofiei crestine",

[on Pctrnvici

iN CO'MUN tUNE SACR.A; CU pAR,INTELE STANILO,AE

Din visteria sa spirituala evocarn aici, o ruiirturie

despre taina persoanei. _

Parintele §i invaliitofl I _' ostru Dumitru Stan "lone a pus, In lumina taina persoanei din perspective ei teclogiea, eu o excepponala patrundere §i adanci semnificapi, iar aceasta s-a datorat faptului en a gandit-o. a experimen tat-e duhovniceste §i a ~lp,arta§it-o din izvorul curat aJ revelapei Sfintei Scripturi §i Sfintei Trapipi.

Inainte de a intra tn sanctuarul cugetiirii Pariutelui sa precizam en in simbolul credintei Biser ita i'§.i matturisc§te pe terneiul saeru al revelapei crezul ei fundamental Invoeaud §i afirrnflnd H13:

1 Cred intru-U nul Dumnezeu, T,HHll Atottiitorul, Facatoru] cerului §i al pfimantu1ui.. §i intru-Unul DU1Dn Iisus Hristos, Fiul lui Dnmnezeu, Unul nascut, Care. din Tatal S ... a nascut rnai inainte de tali vecii ... §i lntru Duhul Sfflnt, Domnul devi,ala facatorul" Care din TaliU purcede .. .", preamartnd astfel, in viul JU 13cjunii liturgice, m'Pe TataJ, pe FinI §,j JU~ Sffintul Duh, Treimea _ceu deoflinlu, §i nedes ar~ib)l",. A§a e 1mparta§ita credinta . fundamentals H Bisericii Ortodoxe in. Sfanta Treime ..

Dar un sufletmai preocupat de a cunoaste adevarul viu at credinjei, cercetflnd cute 0 carte de teoiogie sau chiar manualele ramane surprins cand~ Ia

L22

OMA G/U MEMOR'IEI

.~p~n ~e~_ ~nv~lii.tul~ij. ~e pre Dumnezeu, primul _ ~PltOJ JI vede intitulat: Despre Dumoezeu Unul in

Fiintri" . .." .

.. ' nnjH , ].~r mal apOI" uneori chiar Intr ... unsubcapitol,

"D_e~pre ~f~nt,(1 Tr~illlel'l- jnstituindu-se astfel un uprimat~; al Funle.1 (Esentel) asupra Perscanelor Sfio.lei Treirn i,

... EI se lntreaba §.i j§i zice in Crez, invocand de Ia inceput: Cred intru-Unul Durnnezeu.;" nnediat e si .

n,~~it "uDumn~~~u Ta~a,I~~" ~~re .~i.in miirturia SfinljJI~r r~ ... ~1~11 ~stle un~~~ rudacln.~ §l lZVOfUI FiuJui §i aX Sfan~,u2uJ Duh (SlantuJ Vasile eel Mare" Ornilii 24,4) _precu~aD~u .. se astfel I rnonarhia Tatalui", Cfiruia ii ~i suntap'Q.I evoc~.~e in Crez atrihutele. numite "pers(~.an~leu: ~·at~ tnturuJnI I,i "facatorul cerului §i al pamlintului", Iar ~ .ceo I?riv~§b~~ cuvantul ufiinlfiu, ternle.n_ u] en at.~rle", In·tlervm~ _in Crez rnai pe urma, Ia articolul al doilea, dogmatizand c.a Domnul nostru Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Hind Unul nascut din 'TaUi

... _" • iI!! ,

~,n chip firesc este "de u fiinla cu Tata!' n~8. precum este

"Lumina din Lumina" Durnnezeu adevarat din Dum-

d - ,'It nezeu ac evarat",

~tfel. prin termenul. tIIdeofiinlii It se evidenjiazii odata men mult dumnezeirea Fiului, Ori nicidecum nu r~ie .. ,e .dj'n .. ~lln,~ol~I c~l~d.inlej' 'vreu~ fel de primat -al esentei (Fiinjei) §J ruc~ nu se justificii o lnvalatura despre Dumnezeu inlpar!ita _I'n dnuii capitole separate:' U11U~ de,pr,e "Dumneze u in Fiinja", altul "Despre Sfanta Treune".

A-

,. .lna,intlc den preze~n~a v~zj.u[]e_a .teologit-dogmati~ autenuc ortodoxaa Parintelui StanIloa.e in care, fund,~~.entalt contemplam Persoanele Preasfintei Treimi, Ftml~ Cea Una Hind conjinuta de fiecare personal, socotlmoportu:, sa atragem atenjia 'C,~t" de calva timp, t~nl~ ac~n~ta 8.Jntrut ill pre~~~pan:a unor teologi care VH~ 1~ [ntan~p]narea gandlrn teologului nostru ... Ne referim bu~a~,a~·~ [". parin~:~l~. Boris Bobrmscoy, fee ... torul de 8s,tUZ,J al institutului StantuJ Sergiu die Ia Paris,

PARINTE.LE DU.MITRU ST4NILOAE 11l,

in tratatulsau ULe Mistere de la Trinit ."111'1 teologul rus ortodox mcepe primul capitol introdu .tiv cu observajia: "Manualele' de dogmatica ortnd xu, dupa metoda clasica a teologiei apusene (~ . arei in ~uenla asupra invitiimantu]ui teulogie al Rasaritului restin a fost mare jl1 epoca moderna), expun ductrina despre Dumnezeu distingfind J'n tratare intre De Deo Uno .. despre Dumnezeu Unul - (esenpi, atribute sau encrgii] §i De Deo Ttio. care inf,Blilea:z,a rnisterul propriu at Treimei, E un demers mai rnult filosofic esenjialist, in sensul ca i§i ia d,eptu] au vorbeascii despre esenja (Fiinla) divina In en. ins3§i, tnainte sao in afara Ipostaselor sau Persnanelor Treimei §.i I astfel, situeaza UDuJ In urrna celuilalt (juxtapose.~ cele d . ua asp cte ale,

T· l d .. ·.·U (0' '.. n) amef dumnezeiestr . . p.cit.pag.s .1

Se cuvine sa mai observam ca §1 unii teologi catolici L1l3i 'Om ian pozitie de 0 asernenea improprie teologhisire. Parintele Staniloae cita Ia introducerea la Splrltualitatea ortodaui pe teologul catnlic Georg Koepgen care sesizeaza profund §j_ tot in spirit personalist: "Mistica ,_ zice el - are totdeauna n singura tinta:, Indumnczeirea §f unirea omului ell Dumnczeu fara confnndarea omului ill EL Iar aceasta nu se poa!e inlelege dec,at dinideea treimica despre Dumnezeu.In crestinisrn totul este orientat in mod necesar spre des.av,ar§irea viitoare ....

S-·,a reprosat Biseneii en, pe den parte, ea recunoaste mistica, pe de ,alta part 0 condarnnii far,a mila, in cazul in care trcce gr,arula spre panteism, 'Cum ,e poate recunoagte Ynsa mistica, data se respinge panteismul? la Hi riispu nsul nostr u: TIl :i~ t ica cn::~§tinii nu se bazeaza pe o predispozijie u omului care Il mana :sa se confundc CU Dlvinitatea lntr-n traire panteista a. unirii cu Ea, 1(:1 este actu alizarea Intrupiirii I ui Duron ezeu tu C redincios. ...

intre conceptul crestin des pre Du rnneze u §i eel extracregtin, exista. 0 deosebire fundarne ntala:

OMAGl,U MEMO,R'IEI

crestlnismul se bazeazi pe Dumnezenl treimie (deci iredu.ctibilli etern personal. sa u comunitar ~ persona], n.n.), nu pe -un concept fiJo,sofic al unui spirit absohu (§.i deem fmpersonal). ~i e demn de remareat ca §i teologia catnlica lucreazfi aproape ,c,xclu.siv eu conceptul filosofic despreDumnezeu, prin care ,evita sa se refere nemijlocit Ia Treime (a persoanelor n.n.). (~eolo.~iQ. Morulii Ortodazti, vol, 111, SpirituaiitaJea Ortod.uxd, Bu\:ure'~'ti, ed, Institutnl uiBiblic, 19,81, pag~30)"

In eonsens c~ teologul citat refleeteaza i,i' un alt dogmatist catolie germanM. Schmaus: "Cenceppa trinitara, urcand la Augustin §i Boetius, r.idici probleme religioase, 'j'n,truest, dupi aeest mod de a gandi, unitatea naturii (es~enlei n.n.) qcupa primul plan In timp ee persoanele raman "in planul posterior, se pune in trebarea: cui se adreseaza actul religios? Potrlvit acestei coneeptii despre Treime, j ... ar eorespunde raspunsul urmator: naturii celei una .. Dar ar trebui atunei sa~li reprezinji Intr-nn mod san altul 0 anume subzistenta a na turii., .l (ArtwTrinit'~, tn Encielopedie de la foi", SOUl III defection de' H .. Fries, Tom .. IN"Paris, 1967" pag~31J)" In sfar:§itmai DOli, Ii teolcgul iezui.tAndre MJanaranchc observa ca. u.npeutrn IH lupta hnpotriva arianismului §i a afirma dumnezeirea .lui Ij,5US~, 0 teologie.; in!js ti mai ales asupraEsenjei divine egal impar~itHIa, eele trei Persoane. Este modnl clasie de a expnne, tratfind despre Dumnezeul eel U nul, fondand 'coDo§tinla despre Dumneze pe un dat natural eonsiderat ca 0 ohUga-tie prealabila. Din acest fapt irula revclaliaili asuma riscul de a adauga ca un eta] acestui parter iodispensabi1: Treimea nu inOuealeaza cu adevarat asupra lu1itiitii, Ea DuconduceIa reg,andir'lea 'temeipan,B: la temelia ei "(Andre M,anaranch,e, le monotheisme cretien, Ce.rf" Paris 1985'

p.l~~ _

Se euvine observat Ii spus ci Parintele Stiniloae a

P'AR1NT'E'Lp DUM'.IT.RU S'TANIL{JAE 125

fust de-a Iungnl intl'Cgi_i sale vi.ep un tcolog al Persoanei. ! nc~ ~ P:rC!fr.!la un~i d~tte .p!rimele ] ~cra~.i, . "Vi ala, §i mva talura, Sfantulu1,. Grigorie Palarna (Si biu, 1938)

relict-a: "Spiritul cu adevara"t f'el]g~os al B:asarl!Ll1LlL:.-, ,~u

- doctrina lui despn? deosebirea d]nt~~ ~n,a §11ucr~[ile dumnezeiesti - harul necn=~,at_ divin care nr se impartEl§e§te - nu transforma prin eugetare pe Dumnezeu Intr-o entitate abstract a, tntr-un absolut de piatra, lipsit de caracterel e persnnale ale .iubirii, m ilei! &upirarii, m,aniei, intr .. rrn. Du~~z~u, ~are nu ~al poate fi subiect ce primeste ~ug,aclund~ .. c~1 doarob~ect de speculajie fadiu (Op. clt.pag.3). ~I:! observam: "doctrina tomista despre "Deus est actus purus" e tot ce poate fi mai nenorucit pen tru trairea religioasa, Ea, din neferieire, s-a introdus ,~i in Dogmaticile noastre de §co~da creflnd serioase ~ difi~ultali duhnlni ,. ~eligios ,a] teologilor, care pierd Obl§DwDla de a-L socon pie Dumnezeu viu'' .. "Ar Ii timpul, observa parmtele ca Dogmancile noastre sa ~_n]ature balastul inabu§,itor al scolasticisrnului in capitolul despr+e fiinja Ii. mSll§]r.ile lui Dumnezeu, EI s-a furisat, de candteo]ogii ru§i §i greci,. Ineepfmd cu . ve,~culal XVII -1:e~ au~tIle buit . ~a 1nve'le in ,§colHe catnlice ale Apus~IDlu (lbld,.pag.5). Astfel de atunei sesiza acest intarzl3 t balast filosofic care .conccpe JI. postuleaza pe Dumnezen ca. un prin-

cip~u ~per~Qnal" st:.tic: . . .. . _ , ' ~ ... , ',' '. . ., ... ,.., '

10 lntreaga sa gandrre §]6:1ple[e~la teo~O~llca de-a

lungul a zeci.de 21m" darmai aJ~s.i~ ~i$temul §l!ratatul sau dogmatic ce ]'ucununeazaYlZlun,ea, straJuc~§tc central, fundamental §i etern tcoana Persoanei, a Preasfintei Treimi: uExistenla i'ndeob§t,e". teolcghiseste Parintele nu S-a putut na~tle, din neant, lay csisten In de sine nu poate f d.cca,t 0' exis,teIDlla personala, Bste existenja personala suprema, care flind ,in sine 0 exi5tent~ inepuizabila este izvorul ultim.al!utufQr ,~c~'t{tor in,car~ Sf! rnanifestaviata ei" (Teologla Dogmatics Ortodoxii,

126

Bucuresti 1~78,"'Vol. I, pa,g'.113). Nu e die eonccpnt DUDl'nezeu ,as'~el decat 0 con§tiin!i p,e.r.sonaHi,spirit, libert~~e. Atributele, insu§iIile divine care ti releveaza Fiinta . n~ pot fi detasate, -nici conceptualmaear, de persoana, In acest sens, Parintele cbserva: "Atributele: ~ial'a, existenla, inleJepciune nu pot exista de sine d~Jciit . ~aca s~t ale unei persoane supreme, D'e fap't n u~al. In 1~~alliJe co ~ as~fel d,e persoana ne s,im:tim §i DOl Ill'l!ndat~, de puterile ei, ca de ni'lte puteri cc nu mai sun! dJD alta parte, ce nu mai sunt relative, Pentru ca aceste atribute sau lucrari DU Ie erperlem en lipsite de v~~eu~ suport, ea fiind de sine in ele lnsele, sau con ... stltull1d.c_le ins~le ~s~nt!l ~ltimau~ (~bid p~g.,154-155).

Et~rnjta~~? 1DSa§1l, gasrrn-subbmat mai departe, este un atribut dlVlU personal, caci "e '0 fals,a eternitate aliit acee.,3 a un,~i. subs.t~l1tl~ neschimbabile, cat .§i:a,ce,ea a unet deveniri continui. Deasupra acestor dUUH, false etern~tali de tip parmenidian I,i hegelian, adevarata etermtate este aceea a Sfintei Treimi, Treimea Persoanelor p~rf~,cte este plenitudinea Ea expHca de fapt !ot~l Ea.~am~e leter~ nes,c·himba.t~ in inbirea Sa:, dar iubjrea este Vl81a'I' (lbld"pag,"114)~

. . In con.senscu Patristiea Tasariteana.jI cu. ultimul Parinte care 0 Incununeaza, Sfantul loan Damaschin ~~r'~_.sublineaza cl~r: "nu exista fire .ncipostatica sau fil~l~ DlcperS0.oaJau (Do,gmatica 3,IX) , Parintele Stan:doae afirmi categoric, mechivoe: 'IIIe,slenta nesubzisten~i, Intr-un ipostas nici nu se gasc§Jte nicaieri" (Ibld.,pag'.158). ~i relevflnd ca, nnmai Persoana COD-' s ti1:_t:Iie vi ala" miI,care in Dumnezeire, sublineaza ,ea atributul atit de unie §i exclusiv al dumnczeirii, care es,.tC:"ete'[n!t~te~ I:cste viali 'Ii v_iala este miscare; dar nu a. ml§care identica, in cere, caeiaeeasta este monotona

fini ._ . . '. " ~ - ' .,

_ . tao ca~odalitate;. IDle] oroi:§lcare ,8 unuia spr'lec altul

exterior; et este a mt§care deasupra oricarei Jlli§,c8rit~~, ~j-l,cjteaza judicios pe Karl Barth care a _5pUs eu drep-

PAR'INT'ELE DUMITRU STANILOAE l21'

tate: "Ceea ce este ,pur nemigcat este moartea .. Dacii deci Durnnezeu este pur nemi§cat" atunei El este mQ,M~ tea .. Aditca .moartea esteinstituita ca absoluta, Ea este prima ,Ii ultima realitate .. Ea. este existents prcpriu-zisa. Atunei trebuie sa se spuna eamoartea nu are limita, niei sfar§,it, ca ea cste atotputemica, ca nu exista un iuvin,gator al morjii 'Ii pentru noi nu este speranja unei victorii aspuramorjii" (Ibid" p,ag.1'74-17.5) ..

OriDumnezeu este Dumnezeul eel viu, din veci viu Ii caTreime de Persoane, deem -ea 10 exis'lenta m comuniune dinveci Ii mai presus de orice eternitate este ve§IDc viu.. De aceea temeiul existenjei :§l a] intrc,gii teologii este persoana. Creajia insa§i este expresia YBinlei personale a Tatalui Care creazaprin Fiul, prio Dumnezeu CuvantuJ in Dubul Sfant, 'toaUi faptura co. existenta §m viata ei,

Pentru Parintele Stfinilnae "continutul revelajiei naturale este cosmosul §i omul dotat cu ratiune, - ell con§tiinlii §i lib ertate, ultimul fiind nu numai obiect de ICUDO,I,cut al acestei revelatii, ci §i subieet al cunoasterii ei.; Cosmosul I,i natura umana ca intim l,og,:ati decosmos sunt imprimate de 0 rajionatitate, jar omul -' creaturii a lui Dumnezeu - e· dotal in plus cu rajiune capabila de cuncastere cPD§.tienla a rali.onalitapi, cosmosului Ii a propriei sale, naturi .... ,,, Iar rajkmalitatea cosmosului este '0 marturie a faptulni ca el e, prodnsul . unei fiinte f,Rlionale, caci raponalitatea ea aspect al realitaJii menite sa fie eunoscata, este inexplieabila (ara,

o ratiune cOD§uenta care 0' cunoaste ide cind. 0 face sau chiar Inainte de aeeea §i 0 eunoaste in continuare CODcomitent cu conservarea ein (lbid"pag.l0)..

Totul exprim,a in ereajie expresia unei opere personale, .ia~ raponalitatca lumii, evidenta in ea ins3§l., este marturia unei cauze, intenjii Ii a unui seop, vale: ~ pc care numai 0 persoana Ie poate revela, Iar om ul,

, Intrupare a unei r:aliuni constiente i'] libere, aspirdnd

_---_

l28

OMAGl,U MEM'ORIEI

dupi infinit ~i iubire infinite, dezvaluie ob,3trlia, §i menirea lui de a Ii in comuniune CU' Persoanele infinite,

A§a .ne invali Panntele Staniloae:' "Potrivit 1(;0.0- ceppei noastre, noi suntem fa~uli pentru eternitate, pentru em noi aspiram ca nilte inibu§,ili dupa Infinitate, dupa a bsolut, N oi vrem sa iubim 11 sa fim iubip tot mai mult, tinzind spre iu birea absoluta §,i fara sfaf§it~ Iar ueeasta D-O pntem afla decat in relatia eu 0 Persoana .inflnita Ii absoluta, a Persoana cODI'tienta, ca sa folesim un pleonasm. Noi tmdem sa descoperim Ii sa realizam o frumuseje tot mai mare, sa cunoastem '0 realitate tot mai profunda, sa Inaintam Intr-o realitate continua, oi tindem prin toate acestea spre infinit, pentru ca sunte persoana, Dar toate aeestea aspecte ate unei realitali infinite n u le putem afla decfl t intr .. o Persoana i'nfini'ta, mai binezis intr-o eomuniune de Persoane infinite in fiinta" 'in iubire, in frumuseje" (Ibid. pag,,14). §Ji in acest sens, observi tot mai adanc, "numai eternitatea unei comuninni personale en 0 SUIs:a personala de viapi absolute oferi tuturor persoanelor umane hnplinirea sensului lor, acordandu-le, in acelasitimp, posibilitatea unei velnioe Ji perfeete comuniuni intre ele tnsele" (Ibid~ pag,.19),.

tnc,R Ii mai pi.trunzitoa_re ni se releva ohservajia teologuluinostru, conform careia evitarea oricarei COD-

fnzii "' 1 &" v

uzu panteiste - ra care se rererea _I·) .n..oep,g,cn - 0

realie e 'o!lll"a'~ ai mal" 'a' d~ an ... · c vizinne a per sonalistii: "Iden

'_ , : ,.~ ~',,~ ~ I I.".' -11", __ ".- yt.LI..II,l .1, ...... · ... ' .... ' ~. I L ,M! .!L'. _,' ~ . ._

tifiearee (panteista n, .. n.), surprinde adanc P'irinte)~e Staniloae, este exclusa nu numai calitatea de Creator, 'pc care 0 OIIC Dumnezeu Ii prin calitatea funciara a

.. ~1 • d" .... •. ., I d ....

omunn '. e creatura, Cl §1 prm caraeteru aepersoana a

lui, Dumnezeu .. De altfel .. citimmai departe mTratatul de Spiritnalitate ortodoxi - Dumnezeu poate fi numai perseana, da,ca modul die existe:nla hbera §i CJDD§tienta a persoanei este infini t 'superior modului de rexistenla inerta a obiectelor, iar E] rru poate fi d.ecat Jibel Ii chiar

P'ARINTELE' DUMITRU STANIL,OAE (29

suveran, Dar toemai pentru Cra este persoana §i anUID1e, persoana absolut suverana, TIU poate aduce Iumea la existenla prim emanajie sau d.esfa§urarea involuntara din fiinta Sa, niei prin ntilizare, din neputinja, a unei maierii eterne, ci numai prin creajie din nimic.

Facind chiar abstractle de aeeasta Ii privind Per .. .s 0 ana. lui Dumnezeu ca Iapt in sine, ea face imposibila identificarea panteistn a omului cu Dumnezeu, dar dii, posibilitatea unui progres infit a] comuniunii omului eu El ~i anume, intiii pentru faptul cal in ealitatea de persoanaDumnezeu nu poate fi cunoseut de om printr-o of ens iv, a cog,nitiv3 din partea lui, preeum nu se pnate intra, CD HI in. intimitatea unei comuniuni fam voia lui (Op- cit. pag.,22)~

Arc-casta analiza., deodata cu profunzimea el, poarta Ii 0 ,suit! de ,5Ic,mnifica;pi: lotte acestea, cea mal relevanta este tocmai aceea care, antinomic, inseamni dcopotriv,a distinclia radicala, ontologica - suveranitatea absolnta a Persoanei divine imp]jcand "Creatio ex nihilo" -, dar Ii comunmnea inerenta Persoanei creatoare CD pe~soanele pre care le creaaa pentru rcij,. Dumnezeu este mbire (loan 8;4J. Dealtfel, in aeesr sens ob.~e,rva Parin ... tele: "Iubirea se caracterizeaza prim aces! paradox: pc de 0 parte uneste subieetele ce se iubese.pe de alta TIn Ie . confunda" (Op, cit, pag;3r6)... ~i i'nca mai adine" adevsrul ca vCI:nicul Dumnezeu este persoana §,j em persoana ins,c.alnni comuniune, Implica ,adevarum em relajia nnastra, ii, persoanei umane leu Dumnezeu trebuie sa flepermanenta comuniune; ;§i experienja o confir.ma ..

Astfel devine posibila atat p,izirea foeului sacru aJ harulni divin in noi, cat Ii sporirea, progresnl nostru duhcv-

'01 A '. .. . ] ~D' ~

meesc, "cllunea proniatoare .a ui . _ umnezeu 0 11 cere,

Dial aceasUi continuitate a rclapei harice perrnanente a omulnl en Dumaezeu prune m lumina un seas tedlogic -

.' icmul ~", '·1'· ,. at" b- 'I ..

IconODJIc· ID' 'mal vru §l mal I unnnos .~ -. es ato ogiei,

130

O'MAGJU M-E'MCJRIEI

intr~un asemenea orisont divin Insorrt, Parintele Dumitru Stiniloa.evorbe§te de 0 "eshatologie eterna a, o'mulw~'" pe Clare 101 'iodrreptilelte astfel: "DesaV'arlirea spiri tual-personala a nmului, prin unirea v'clnic neeonfundata co Dumnezeu nu poate avea Joe decat acolo node se crede tntr-o eshatologie eterna a omului, in umireafericita, a lui Dumnezeu", §,i, pricclzand ci "o astfel de eshatolngie este nrmarea fireasea a Dumnezeului trinitar'', 'e'videnliazH Icar'unirea omului ell Dumnezeu pentru eternitate e ,garantati §i 'mjjlDciti numai acolo unde una din Persoanele dumnezeiesti S-a Intrupat an om pentm eternitate, manifestfind in ace astao iublreaeteme a lui Dumnezen pentru omul ca om"

.. (Spiritualitatea ortr(]dl('"~apa,B.30)",

E de la sine inl:eles, §j aceasta s-a mai observat, ca eshatologia, impUnirc;;l finala a omului B deja f'c,atiza.tii arhetipaliaHristos. In~li Ii omul in Hristos, 1n v1lala duhovniceasca, primeste inca de aiei 0 arvuna at esha tologiei '§i" cfCite:· permanent to ea spre plenitudinea fina)a~, Altfel cum am putea in~ele,ge cuvintele Mantui.ioruJui:A.d'e'vdr" adevar sp'u'zv,oua~7 eel ee as:culld' cuvdlztzdMe,u fi ,creide ill ,eel ,ceM~a' trim,i,s;, 1(l17e vi'ala rvfCl',licii'li la }ude,ca:td 'n~ iv,'a'v'eni~. ci ,~"'(Iljnttat di,'~ moane l'avialii (loan ,5,24)1' Ascultarea §i hnplinirea cuvantului lui Dumnezeu, :im.p"artali:rea. ell Sfintele Taine, [ug)iciunea, postal, privegherea, luerarea sfintelor virtup R§leazi credinciosnl pe eararea eshatoiorrjc,a, a jneeputului veacului .celul nou, 3, lnceputului

C . A ..

die aici la Invierii ..

Iar aceasta realitate san, pentru unii acest autentie de a eoneepe spiritu ali ta tea ca. le.gi,tur.i harica,wc CD Dumnezeu personal, reprezinta calea unica a biruirii

p'icatumui!lo'st~ ,in ~na din C!~]le ~m ... ai traglce ip~st~~e" anume: smguratatea omulol fara Dumnezeu. Sin .. ,gQr,itate,i:l emtcnliali care [ace, as,tizi atiteai vietime printre unii dintresernenii .no§tri; suicidnl fiind de buna

PARIN'TE'LE DUMITRIU STA'NILOA.B III

seama, ·capatul malefic, Ireversibil at uneiasemenea

"11 A~': maiauu,

.~,i nu poate fi omis nicidecum, mai ales aici, accentul pe care Ilpune Ortcdoxia pe energiile divine necrea te, harul pe c8Ie,-1 comunics Dumnezeu-Tatal prin Frul 1:n Duhul Sfant, care iradiaza din iuhirea divini. Ii impaTta§,e§te puterea divma. credineiosului, unics energie dumnezeiasca real m~lntui.toare~P·entru. ea, ee £or1,3 ar putea umple aCJeast.i prnpasti'c pc carle pacatul a. aruncat-o l'ntre nm §,i Dumnezeu? ~,i ce punte poate eu adevfirat Iega faptucra creata de Creatorulsau?

Aceas,ta -PUDIC" aeeasta lcgatuF,a 0 of era, se illle]ege"

blini n: . ... d

preeum s-a su .• n rat, . .. umnezeu ~a persoana, '_8(DU

numai ca persoana, ci, totodata, §i prin CeC"8.0C Orela Persoana divina .. , Dumnezeu ii da omului nu doar 0

U. J.... . -n ~ d I 'S·'_'· di 'S····· ... . ", IS"

garanpe ereata Cl I ·aru.. . .... au .. 10 . ·,mc, cnerg18 .8,

necreata, dumnezeiascii, mstituindu-l astfel intr-o cornuniune eu Sine, intr-o Intimitate de har §i mangaiere., i'ncat credineiosul ,sim~ie efeettv tq rugactune ca. se afla 'in "familia" lui Dumnezeu, cum s.pune Sffmtul Apostol

- Pavel: u.~impreuna teta:liean cu sfintiill §,j om de casa al luiDumnezeu ( cf, Efes, .2,19) .. Simte, cum ziee Parintele Staniloae, ca, Dnmnezeu urn se eoboara pana la nfvelul eel mal de jos Ja care ne aflam din punet de vedere ,spirituar"~Apot, pemasur.a ce. omul l'pO:~~,§ t~ ~ in capacitatea 'etc .3: se face subiect al unor energn dlvln:~ tot mai tmbelsugate i se descopera aceste energu din Fiinla. diviniiinll-o amploare §!i mai mare", (Sp,iril,&"alitatIJR onodo~'~ p.ag.~ 18) :§,i ma~m bit;1e~c.atoa!,e:

Aceastaii da omului ,smllamantu] :§l con§tnnln u~e1. reale p3.t,emital,i divine 'In H~ristos.lm aunei m.atclnitap spiritualc .. ,e Biscriciim Duhul Sfant., C~te suflete co Ceaslovul §iPsaJtireaJ cu Spovedania ~i Imp8.:rta,§ania" eu .rugaeiunea plina de credinta la 'Tatil. nostru, Ia

. Mamrtuitorul,. la Maica Domnului §i celelalte persoane sfinte din familia cereascdnu se mai simtsingure .. , E

,(32,

a,MA, G,IUMEMO'R1E,J'

calea Ii ,sol.alia unici de salvare, Ide ·mintuirc ,H 'a:U\tor fi inle: .fie de - ecpii I,i tineri :I'c:p1ad18'1i. de p,arin:lnlor dezbina 11, fie: de batran.i pi.risili Ide Icopiii lor fari memorie, fie a altnr victime ale i.ub'irii :mJc],a'te.,

P,irm:t-elB Co nstanrin Gaterlu

eEL M.AI MARE TBO~IO'la ORT'ODIIOIX.

DIN 5ECOLUL, XX

Fiind romfln, P'i_rjntele Dumitru StanilQ8Je aparpnE unui popor care a trebuit Ii realizeze 'Ii si menpB,i fir,s meetare un foarte dificil echillbluinlrc s,palbl1 sii:u propriu, 'Imo:ri'ti,cu, 'ii situa:tia sa 'tr,a.gi,c~i §i roditoare in aocbll'l timp de lega.tura inire, Occidentul gi Orientnl erestin, lntre Ortodoxie :11 latiaitate, tntre lnmea Irea,cit

-I' ····1 - •

Ill. nmeo- Sl,avau. . .

. Pirintcle Dumnru a _'piusbio;c in valoare, in special

in volumul opt. din uFilocaDau 813, continuhatea prpdigi.oasii ',(1 tradiJ:iJei is"ihasterom,ane§tl" accasbla 'tradilie care seafii iose,risa in frescele mil1~s,tm.rilor din Moldnv,a, 'in, politicm lui Ne,agoJl Basarab, in jni~i,l3,n:~a .primiti., de Paisie Velicmoovski la. sihas,ma Ide I~, Pniana Maru~ui Ii care preceda renasterii spiritnale a Ortodoxiei ,''0 10 sfar§,i,tul seeolului alXVUl-lea,. El iw;,u§i nu a Jncctat de a Ii Icon~t'iin,t:l[ RQDllanilei spirituale: in ..•..• J •• " . d .' .~, rte ,- b .~~':~ ], _'S··.··"b.·,~·-' ,. ·t· ,i _e'. I"'~"n' d ~ 0". p'" D" m."" ..... peI),oa:c a m .-cr.._edCBc." ,,21 .1). rJ.U, RUDel Cil. . "n '.' ~ I~ lII..U.A

anentismulei Iui Lucian Blaga eoneepjia unci cnltnri divine-umane, apoi chiar in tnnpul eelui de, ... al doilea tizboi monilial cand, lneartea :S8., lm·m Hmtos StJU restaurarea '(Jmu.lUine amintegte lea nu ne putem redn bandium;anitate,ap'110-p,rie decitprin umanitatea

] ., H' . '.

_ -"~ I '. " ,,'

ui .rn;tos,

"'

~ -

P'ARINTBLE .DUM.lTRU STANJLOAIJ l13

in 1'9'45' .. ,1'948" Icind ;3, insuDel.i't inoireamonahaHi Ii, spirituaUi r'Dmau6asc3, publicand primele volume din

Eilac,Q.lia,in care locul. dlccisiv revenea sintezetor hristologice ale Sfantului Maxim, Mirturisitorol, singura viziune 8J1Upra omnlei care poate fi tota11 fira I, 11 reduetiva, Apoi in 1'9491~ 18 Institutul Teologic din " B,ucurelti, undea Iuptatpentru a, fi .acceptati., de entre ierarhie ne,ce,sjtatea unei eereetari teologicelibere iar de ci:tre teolegi neeesitatea unei espresii i:n.totdeauna

inridicinati in viata,. . _ _

AU venit dopa aeeea ,anifin care P ari'ntele li .. a purtat crucea sa.In ~inchis,o.rne 'fruu,ului regirn, J~A fost ab1guroJ momeDt din, viata mea, mi-a spus P',i:rintele Dumitru, caDd :am p.tut ,sa ,pl1ll!tie rBliciuDea, lui DSUI, Beinlrerupif".Libertatea. dabaodita ulterior, apoi RevlolUlia, au provocatln dinsu) '0 mctedibili, exploz~e d~'Drie ereatoare, rodulunei 'indlcluQgate aaceze p'er ... so nale ~i., am putea spune, Istorice: Intregirea unei 1ncrari asupra slptdtuatitipi individuale Ii a. spiritua .. , litatU liturgice, traducerea ~j comentarii Ia 'Opera lui Dionisie Ar1eo.pagi:tW.,i a lui Clrlril al Alesandriei,

'in rudmU am,,1n ciuda vaIlr~c:iJ a deeesulni sojieisale, elnu a tneetat sa prim.c,aNci nenumirati vizitatori, de toate virste~E ,Ii de toate eondijiile s:ocia~e Ii sa le adreseze '1Ieuvmt,c]c vieliiu, ea un ad'eviirat pl~inb~ 5,piritua1..Eu gas,esc, tt'Iominitatca,m la P.'irintele Dnmitru Staniloae in echillbrul dintre ecntemplatie §i "actiune,. in sensul cosmio ,a{ ere §tinis, mu lui if ]'0 umanitatea nemarginitE1l,. Echilibrul dintre contempl1aiie I,i' actiune ,exp,[im,i intteaga traditie a S[antwui Calinic de .!a Cer .. niea, aseetriguros, milQc profund, dar in a,celq:i timp mare etitor :Ii organiaator, permanent in slujba celor ne.fericiti pe care if numea 't!fraljj rnaimiei ai lui Iisus",

Aceea§i coneepjie 0 _intilnim. la P'5rintelc Stilniloae care. prtn s,piritualirnteafilocalica, punc in valoare nobletea, rnB_reU.a omului §,i. capacit:il~lc sale creatoare.

114

OMA 'GIUM,E'MO,R',IEI

o im'cnsa dragoste de viata il caracterizeaza pe acest mare teolog, Pentru el, aseeea nu tnseamna dispre] fata de via:la I,i lume, ei pesihilitatea de a te minuna de tot ceca ce este in jurul ta~ recunoscand totul ca dar din partea lui Dumnezeu, CIl1tinismul liraniloI l,omani este un crestimsm cosmic, pentru ei lumea este 0 teofanie, 0 transparenja a Iuminii .. Lume in romane§tc

vine de la latinesculIamen, ..

Parintele Staniloae a pus in valoare cea de a-doua etapa, fnarte adesea nitata, a can spirituale 'in Rasiritu] crestin: inainte de mdumnezeire este "vederea sau CODtemplarea naturii' in Dumnezen, sensu] prezenje] Iui Dumnezeu in foote §i in lucruri .. In fine, in umanitatea uemarginitj, pentru ca lndumnezeirea este pentru el singura cale de plinire, die :in,tregirc a nm,anitapi.. Ea distruge "peretele de brutalitate §i dnritate care invaluie ca pc 0 cerate fiin~a delieata a nmanital·· veritabile", &omaoJ§i universal ortodox - §i prin aceasta, unit -ICD totulsi cu toji _, Parintele este un om care nu arc teama, Care nu are teama de Occident,nici de pretenjiile umanismuluisi ale rationalitipi moderne lei care tinde profetie s,a antreneze totulhnr-un veritabil divinu-umanism .. Cn cat Inaintcazji mai mult, cu atftt el simte ca Traditia, daca _ r~imane :fidela Duhu.1 ui Sfant @ care, OJ,a cum spunea Irineu de Lyon, 0 intincre§t,c - trebuie sa inventeze cuvinte noi, capabile sa ating,a inima oamenilcr acestui sfa.rl·it, de seeol XX, ill zorn celui de al treilea mileniu,

Intre multe altele, tl§ allege trei teme care mi se par fundamentale in opera Parintelui Staniloae: dragostea, ca limbaj in vorbirea despre Dumnezeu §i despre om, semnificajia spirituala a Iumii, I§i Biseriea, Iaborator in care se luereaza lnvierea .. Pentru a vorbi despre Dumnezeu, Parintele Staniloaevorbe§,te despre dragoste, Iar pentru a vorbi des pre dragoste, el vorbeste despre asceza, ea .desprindere, §,i despre :rupa"ciuD,e lea adancire.

PARINTELE ,DUMITRU ST'.A.NILOAE 1

in existenps care devinerelape personals. Esperienta umana a bunit~i.tii, in prietenie, in slujire, nepos te face sa inlele,gem tripersonalitatea lui Dumnezeu, Cici bnnatatea merge de la unul .la altul, dar' implicii prezenja unui a_l treilea .. ,

Dumnezeu nupoate fi 0 fiinlii solitara .. Numai Trei Intr-o reciprocitate neintrcruptd repreZinta 'perfecliun.ea existenjei §i a relatiei .. , Aces t dialog al dragosteiIn Dumnezeu, aeeasta nesfarli~i comuniune trinitari fundamenteaza dialogul §i eomuniunealui Dumnezeu cu persoanele create §i a acestora 'intrcolalta. Omul este chip a) lui Dunmezeu §i numai aceasta relape fundamentala poate sa explice capacitatea de autodepi§irc a omului .. Cre,tinismul arevelat "Misternl abisal §i. de necuprins al persoanei umane §i _ at cOD§tiinl,ci acesteia U II Pirintele Stiniloae apJici antropologieidistfncjia palami.ta intre es nla §i energli, intte 1],a;tu{3. §i luc[,ari: fiecare persoana este 0 taini inaccesibilji care, se deseopera prin harul dragos ei, ..

Trcbuie recititii 0 pagina dintre cele mai frumoase

Ii maiprofetice, mal-ales in faia ;singuritafii extreme la care D, condus nihilismulcontemporan; "Omul intra 'in panica atnnci cand este privatde oriee posibilitate de a comuniea CD ceila1li oameni. Dar comuninnea din.tre oameni intr,lieainsa,iin eliza, cand Btl-§i af),a, sursa Ii fundamentul in Dumnezeu'', Estefoarte important sa redescoperim semnificajia spirituala ,8 lumii Mtid, cand omulcivilizatioi §tiinpflce iIi, descepera responsabilitatea sa fa,l,a de natura, cand repartizarea bunurilor se pune Ia Icara planetara Ii ,calld alalia tineri - nu au alta calc spre taini decat frumnsetea cosmicL

Peate ci in. ,aceasti privinla gandir,ea ,Pirintelm Staniloae este cea mai p'roleti~,~ El a elaborat 0 admirabila teologie 18. timpului §i a spaliulu.i" 13, hnnii ea dar allui Dumnezeu, a omului logikos. Bl I'cfuzi ,3 opune, cum. fac allii 'iDtr~o pe,r,s,p~cti1la. mai cur~d ~duIi

136

OM.A,GIU MEMORIEI"

decal bliblica, timpuI velIDcjei §iinfinitul spaJiului ... N oi trebuie sa facem din timp §i din sp,aliu mijloaee de comunlcare, de comnniane, trebuie sa facem -S,8 moara In ele Insele momentele de eomuninne sau in "000- templarea iubiteare §i coplelitoarc a tainei celuilalt Ii

g~lu-]~lal't -

u. '--'C. ..',' I ,

Ast £ 11 .t1 I .' b b ,. d' ..... '" ,. ..' ul

•. er, spa; .. u .este aesor nt enemargnnreji timpu

este absorblt de vegnicie .. Lumea este inleleasa ea dar : ailui Dumnezeu, expresie a dragostei Sale .. Lumea ne este oferita ca lee aI unui imens dialog,: - dialogul oamenilor en Dumnezeu, Materia este 0 abstraejie, Nimic nu Tamane care ,sa nu fie 'incorporat, care sa nu fie "plastieizare a, nevazutnlui", ,8 "rapunilor" dumnezeiesti, nirnie nu exisUi care .sa nufie cuv,aDt· §i gand allni Dumnezeu .. Lumea, viaja, nu inceteaza, de a se

A b ..... ~ d . '.- I d ,. d ·

1D1., .ogatl 1,1 J'. e a ereste spmtua .. , .. e,VICDUl . DJl§;care a

draaostei omulni ci:tre om si a oamenilor catr,c Dum ... neZ:u" Parintele Stinilo'&e i~:i.5ta asnpra prezenjei cosmice a Logosului. HI cheama Biserica la un dialog in profunzime co gindirea. contemporana, ,Stiin~a deseopera raponalitatea lumii.Dar 0 raponali£ate fara un subiect vCpUc este inexpljeabila. A

Biserica, laborator at tnvi'crit In aJ doilea velum al Dogmaticii sale, Parintere Stanilolilc sene: "Biserica esc unirea a tot ceca eeexista, sau mai cnrand ea este destinata sii Inglobeze tot ceea ce exisUi:Dnmnezeu ,Ii Creajie", EI face sintezatuturor elaborarilor celesiologiee care au earacterizat gandirea ortodoxi a

1 1 ,. B·" . h '" -

seco u in nostru: msenea - comumtate en ranstica,

corp sacramental 81 lui Hristos, spa:~iul unci permanente Cincizecimi, Iocul eoplegit de dragostea dumnezeiasca trmitara, Ceca ee rna frapeaza in toate aeestea, este dinamismul, desehiderea lor liap,e1u1 care iI contin de a nu .r,amaDJ6 Ia formule, ci de a se angsja pe calea dfficili Ii umila a aprofundarii personale,

D'acamtBlnirea lui Dumnezeu dep,ii§C'§te obiee-

PAHIN.TELE DUM1J';'RU sTjbNILOAE 137

tivizarea care arneninpi g~dirlea, acela§i ]uc .- se intfunp1a eu 'inmlnrrea dintre oameni, Ac st lnctu n afirma Parintele Staniloae caod· orbesf d spre ornul

car '. SC _~asa patruns de tandrejea, 'lin acela ti er

sonala I,.i ontologica, a lui Hristos, "Un ast el dem.; spune el, ne elibereaza de desfignrarea i e nep ti a in. cafe DC a lim,. de Tiiutatea care domneste in noi.;

impm ci prinel ne vine ~ ria Ii lumina dar. §i bunatatea care izvor.a~te din Izvorul Suprem al Bunatiitiiu.

PA.RINTELE - UN O.M FAMI.LIAR ell DU CHIUIA

Parintele lccuieste intr-o garsoniera.,[)iibUi" sau ceea ce se numeste in Occident un mie studio .. De primi , e§ti primit m prima dintre ineape~, care nu masoara mai mult de 10 m.p, Diricolo e dormitorul cuferestre, unde la picioarele patului dublu, se aHa mass la care Parintele Dumitru Stanlloae "i-,s Iucrat [] mare parte a scrierilor sale,

Din co ace este 0 biblioteca intinsi pe doi perep, 0 m,asuta- birou in. patele caceia se a_;eaZri· de obicei Parintele, 0 canapea §i dona-trei S,CSllTIe,. Cillil.e" pre.a rnulte pent! capacitatea bibliotecii sunt Indesute 'cum se poate"ffi.:ri 0 lo,gicii. anume, sfir§ind prin a se revarsa prill toate colturile incaper~ in stive at caror echilibru este rnereu mstabil,

Pie prep', mai multe ieoane pe sficli, unele foarte frumoase, probabil aduse de Parintele de Hm'sajl-de la Vladeni Prin geamurile de Ia biblioteca, aninate, tot felul de reproduceri dupd Icoane celebre" fotografii etc. Dincolo de ele, ahia se mai Intrezaresc cotoarele

OMJ4,Gl,U MEM-DR1EI

c,fi.rlilof' cu titl uri in r~mana, g~rmanj"gre,alca, latini, en,glezi, franceza, ita]]ana" 'ruSH etc, . -

_ Si.intri !~icj euntuerunelnchipuh de U~OI" P,irintele pli~mel~~~rh:ind 'I;i,. p,~oricine., ,Au trecut pe ~dci, probabil, IDli de camem .. Un pomehue alIor ar fi deosebit (lc grtiii.tor, .. El ar cuprinde olnme extrem de div,crsa de aiei Ii die ainrea: vJftdicl i,i jJ!Ieoti de lara, monahl Ii Sit ude np_" teologi vestil:i §i- doctoranzi, intelectuali mode§ti de, divl~r~,e profesiuni, perso-nalitali ale vietii eulturale etc, UnH au trecnt odata num,ai..~,AJlti au devenit un tiel de easnici J§i intra aeolo demai multe ori pe saptaminELNu putini tree pc acolopentrn cii §tiu ca,

'lid' .... bi IU,- entru obti - -- -. ., ..., ,.' .,

I, a, mne _ ,san. pen, .• , II , a 0 'Ime scnerr cu care :sa-II s,ustina

pu b.lic81iilc: Co unii mi-am in'tr;etaia.r pain, de ,wlii am

aUZJt numal~, -

Sunt cat!ev:a zile pe an c,and "ehilla" Pirintelui se Hirge§teenof'm.. Die. S:fantol. Dumitru §i de ziua de na§~,ere a P,ariDtelui~ Uneori ~§i de Sffutta Maria, pentru maica preoteasa, Telefonulsuna atunei necontenit din BUCOfC§ti, djn~ar,a, din striinatatc" CD nezdrUncinata r~bda,re:,piri"n:~ele SIC ri'dica batrane§,te de zeci de on, riispun~d feUcitirilor 1m urarilor .. Se mai umple chilia :tj de Craciun" ,cand Ice. apropia:1i. pa.rint~lui saueete de studenji vin eu cclindatulln Aj!ua.

Re rtoriul nu este prea larg, bncuria mare> de, a mtampina imprc:una N:a§terea~ La, sfir§it,parintelc impa,rte, "mler.e, nuci",co~rigi .I.imaiales~ vOIbe§te .... DI~:spr~,?rafCj~, despre N3§,t.'crc'B diu F'e,cioa,ra~ despre mn~uD,a:lla eeliadelor despre vremurile copiUiri.em 1£1 Vladeni. §i despre altele asemcnea, La- aeeste sirb:atori am 1/,azut intrindin c,amarnpa,ceea, §i treizcci die PCt'_, soan~ filii ca cineva 'sas·e simla, stin:jenmt~ Dimp'Otrivi, ... ~~

PARINTELE DU'MITRU STANILO'AE' 139

-MAl BIN')3 sA ,LUCREZI DEGEABA1 DECIT S;,A STAI DIE.GHABA

Ala Ii-a zis PJarlntele, Stani1oae,intr: ... u,D moment In· car'c,.aparilia "de Ic~1i Ii era intertisit ~i a tradus in contmuare IfFU,oc-aUa'U,~".

- ~arintel.el~cl~~ltot ~mpu11a ce~a~La eeva impclr'" tant, fie senen originale, fie tradueeri WD. Sfinl,ii p,arinli. Acum il auzi ~ii .Ii pare rau canuma,iare limp sa. fad eutare lueru gl aeum vezi eli l-a §i terminal ..

Mereu. ultima carte este cea mai buna, Mereu. ul ... tim~l smnt. ,~irlnte tradus este eel mai important" eel rom .. p[,o'!~d., Iubirea ,Piri.ntelui este plrezcD'ti &&.'0. ~O,~1~~!~ m present, C~ntartul sin cu Dumnezeu ~Ii ClI S!mtn Sm lest~ mereu ~U'I elecnduce la, prietenie, Cred ea ac::olo, Dude, se aDi S6nliiP,irinl~ sunt fnarte multumili ,cind se vid.traduli -Ii comfentali deParintele Stani]oac, .. , Orice carte pe care 01 Ilene ,sau 01 traduce ~irintcle ~li"",oln~zumim' citeva c:uvintc .. Toml pare Iimpede §1 complet, Tcintrebi ee mai poate Ii ad,allgat. 'Ce~a c€ gascfti, tnsa" mai apoi, este Q1DesfiI§jti 'desfOfi,CliC laDuaBI.clol'" a dctaliiloI, IDEtte IRviDd .importanla lor in "iconomia" luc,r~ (l!cxlUlui)~ P,iriotele Stlaniloae, descoperd ad;ollc.jmi 'Debanui,te aC01,'D\lDde al~ii v,id,

lOCUli obscure ,~la1i lucrnri firl ,importaDjit '

Un prieten fmip'Ovest1e,a cnm 1-,8 dus Q,dati la Pinn ...

U;:1!e_D'u~it~ Stinlloae. pe un eonoscut filosef gi cum, aeesta r~_m!aselse g,Sjrc'~~~ dezam,agil de simplitatea dis· cursului pe care iillntaln~e~

'Umba:ju.1 Pin,otlcIui, in IconvorbirUe orale este -m!ai totdeauna simplu, limpede, acce:sibit Dar cuvinb.~j]e

140

sa] a, 0 forta, au acoperire in intelegere Ji tr,aire, au aura, EJe, sunt date pe masura fieearuia, in forma" dar in ele SIC gasesc, in rapt, eele mai prefunde ganduri Para a se Jansa in istoricism obsedant sa u in speculajii S'PICC'" taculoase Ji gratuite, P'arintele -Staniloae, are mereu ceva nou de ,5_ us Ii sp sa lui este construita fara fisnr:R,.

Deci, povestea cu filosoful rna duee leu g:andul la T,cficcliile - lui icola)c. teinhard t despremoartea lui Socrat'e Ii cea a lui Hristos, E cert ca Iilos ful nostru cauta un annme tip de discurs (p_-r speculativ) care fiU Ia Piirintele era de gasit, iar pentm discursul Parintelu], el nu eta, pJegati . Pentru ca una este a teologhisi §i alta a filosofa despre creQin,ta.

Gibe '(I spunea ca omnl se cunoaste dupa cum Jade. Parin'tele Stiitiiloa,c trebuie vizut §i atunci cand rade .. Toe! tim.plJl 0 dihne§te ,. lumina' . e chi(?ul,sau, dar atunei cand rioe pare, ca aceasta lumina se amn~ca .. O~hii _i se fac mici, mici de, tat" in fapt, doua farite '§1 bucuria ce ~egaj.a e tnolipsitoare.

Recenta cattle de eonvorbiri en Parintele Staniloae a lui Sorin Dumitrescu incepe brusc, CD 0 intrebare despre Inger Eu a§spune ca a.~ vazut Mereu prezent

un J~ger in preajma Pirintelui Dumi~fu... I .•

N u te poti referi 1~ P~tele Stam~oru: ~1 Ia c_hili<l; sa. diD mijlocul Bueurelti,ul~~ m.ra a e gandi !LIlle4~,a~ §1 la maica preoteass Marla, Cine l~a cunescnt peparintel a CU'U_Dscut..:O neaparat P pemaica,p!cotea5a~ Pre,z!n~ dt cret tntr-ua call, ea tnc,a~,§te locul. I ochii ea,

P'A.RINTELE DU'MIT'RU .STANILOAE 141

.

gasel,ti stralucirea entuziasmului, un suflet care se o,aruie:§b: sincer ~i neeontenit .. Gas'&§te totdeauna dis-

. ponibilitatea ,sa te Intrebe, nu formal, ci plini de interes, despre ale tale §i despre ai tEii. Pentru p8rint ea a fast toata viaja un 5,prijin extraordinar §i neobosit Pri prezenta" prin c,wdura"prin darnire de sine, intr .. un cuvant; printr-o iubire fira de margin]" calma §i devotata, Pirintele Staniloae se poa te incredin,a ea a RVUt, Uinga el un mger in Intreaga sa vial§... _

Te cuprinde in preajma acestei per'echi.sfinte 0 pace a unei iubiri puternice Ii ealme, a unel iubiri care a fost intr-adevar 0 impreund deplmH traire intr-un trup i intr-un suflet, dupa indemnul Bisericii lui Hristos. Est a bsolu I impresinonant sa .. i vezi astiizi d u .... a roa §aptc'zeci de ani delmpreuna vi [uire Impovaraji de ani §i imputinali d batranete1 cu tata infinits tandr te. §i de icateje se Inconjoara unul pe celalalt,

ineola, ParinteJe S'taniloae e un 0 ea noi toti, Are nelini!ti §I bucurii.are nedumeriri §i intr~bari .ffira d~ raspups, are doruri netmplinite, se teme CD n -§I va mat vedea uncle cii:r.li tiparite, se bucura cand a ude un cuvant bun despre el, ii place sa glumeasca, sufera alaturi de prietenii sai, n necajesc ochii §i mij locul; te imbarbateaza din toata inima atunci cand 0 fae §i te smuti ell adevarat,

rARINTEL,E NOSTRU

VOl' trece anii . vor trece veacurile (cli va mai fi unu _ lea 'lor mai fi ze Of! " Dumnezeu §tie!)§i gencrajiile urmatoare de iubitori de teologie vor trudi §i vnr "Deerca sa patrunda frumusejea textelor Parintelui Staniloae 8§a cum Incercam nrii sa facem, acum, acest Iucrucu

- scrierile unor P,arml,i ai veacurilor trecute,

Privindu-i icoana VOl- fi flind atunci unii carese vor

141

fi Inrre bind asupra traseului p.imiinteic ai Piirjnteluj~ Noi am avut mila jmensa de .la Dumnezeu ca sa fim contemporani cu Parintele Dumitru §i si:i-i i,tam din candin cflnd in preajma, Putem da marturie despre el ii' suntem obligati in faja lui Dumnezeu s-o facem .. Suntern chemati sa-i alcatuim detallat, sinaxarul, V'ia~a. Parintelui a fast In vedere, nimic ascuns.

Opera teologiea cste ;i va fi Ia lndemfina tuturor, tusa acele mornente de tandrf comunicare pe care le petrecea Iiecare din noi in ehilia Parintelui suet un tezaur personal ce t[ebujeimp,arta~it negregit §i celor- 1a11i de aeum §i de mai tarziu .. Recitindu-i articolul "Sfi.nlenie §i delicateje", Wei-am dat seama cat de sarace sunt cuvintele noastre fata de cele ale Parintelui. Portreml sfantu]ui 11icut de el acolo este in fapt (asrtazi o putern spunel] un autoportret, Nimie nu l-ar putea .zug;rfivi mai bine peParin tele Dnmitru, decat propriilei cuvinte. Caci acestea doua u aparpneau gi lui; sfintenia §i delicatetea,

Sa reu§c§ti ,sa Iii, a§a cum era Parintele.pentru toti la tel §i pentru flee-are intr ... un fel anume, personal, nu este deefit a marilor Parinti duhovnicesti care au ajuns [a asernanarea eu D1r1mDeZeU~ Pentru Parintele, ea §i pentru Hristos, fie-care om era important ,§i el ii acorda toata atenjia Ii <0 deschidere tntru i ubire, De aiel, §i faptul ca U§3 sa era des"cmsi totdeauna tuturor, §i tandretea en care te trata, Pentru cei care-icalcaumai des, pragul, el nu mai era numai marele teolog, numai preotul care-si lua deplin in series harul, dar §i ta t~U" ornul care tie ImbratiJa, eare-ji asculta Intrebarea sau necazul.care te sfatui,a Ii tie imbirbata, eel la pieptul caruia puteai ,8asi ad,apost ..

Si,gur" familia, ocupa un loeimportant lrrinima lui 10 prietena imi spunea cum 1-8.' "'hut odata dimineaja, in zori, la Pia]a Rosetti, ell un bnchet de Dori:pe urmi ,§i-a dat seama eEl era ,ziuamaieU preotese, Pe marginea

PARIl,VTELE DUMITRU STANILOAE 143

'"

poeziei fiicei sale, comentand-o, a construit 0 intreaga

teologie, pe care numai iubirea unuitata 0 putea dez .... volta cu atata spirit de patrundere. N epotul, Dumitras, Ii datoreaza intreaga sa pornire in vi ala,., Cu eata dragoste i§i primea rndele din satul na tall Dar §i noi, cei ce D'e apropiam de el, simleam aceiagi imen.si tandrete 'in contactul cu el, Nu trecea ziua de nastere sau onnrnastica a vreunuia din cei apropiaji, fara ca sa dea un telefon sa-lbinecuvanteze ~ sa-i ureze de bine. cati bucurie prcduceau aceste gesturi, mcute ell 0 dezarmanta naturaleje ..

Mi-adue aminte de ultima. intalnire la spital, Fiecare din ceicare au treeut pe aeolo are designr amintirea

. seumpa a unci ultime intiilnili P'arintele era deja in pragul spre 0 alta lume, (Avem multe a inv81a despre un om, privindu-l, cand em prag.,.], Era ca :in f3.l,a. unci Incaperi mal, luminoase.jrrin a carci ula Intredesehiss oraza cadea pe chipul S3U subjiat de asceza suferinjei,

SttAluceaPariBtelc,Irasfrangind acea lumina neapropiat.a,~ taborica .. Amirosea a sfinlcnic in aeea ultimi ehilie a sa de In Fnndeni, II strajuiau fiiiciiruia veghe ... toare a. candelei, reproducer! de- icoane Iipite pe faj~anla:Maita Domnului cu Pruncul, Sfantul Grigorie Palama .. ,,~ "Numaipot so. mai vorbesc", imi spunea, "Nu mai trebuie, Ali vorbit §i ap seris toataviala '' lneercam sa ... 1 consnlez. In astfel de clip'e, totuleste de 0 mare

A,

economic. In caznri excepl1ionale se poate cumunica

intens en mijl.OBICC pujine ..

l-am s iro tat man,a,,~ A ridicat-o pentru a rna btnecuvanta, Eu nu HI fi Indraznit s3.-i eel' un as tfe 1 de efort, Gestul, pnmit de Ia el, a fost clar, complet §i viguros, 0 mai fa.cus'c de atate·a ori in dCCUISu.I, anilor, dar parca nieiodatf n-am avut ca. atunei sentimentul unei fOIl,cata t de extraordinare, de, concrete, de evidente care mi se transmitea, ca 0 deseareare teribili de .har,

1.44

,OIMAGI,U MEMO'R/E'I

De unde atata pntere in trupul acela vlaguit de boala? 'Tinindu-i mana, 'i-o simleam pe a lui strafigindn-ma u§o:r,dar elar.Bra tot un fel de a vorbi, de a ne marturisi unul altnia. Imi venea sa-l imbr,ap§lez, 9,a-] sarut, nu en miHi, ci eu un fel de pornire copilareasca, "Doamne ,ajuta,U, mi-a spus, "Doamne ajuta", :i-am raspuns, A§a se despart pranii pe ulila, la

DOi, in Ardeal, -

Acestea au fo~t ultimile cuvinte i.ntI,e noi .. Nic,j UDl fel de vorbe marl tn f~nd tntul este atat de simplu cand

ste in randuiallt. In fond n ci nu ,exista desparjire pentru crestini. Dar sunt trei feluri de a fi Impreuna: caud suntem impreun8 aici, pe aceasta lume, in trup; cand' suntem unii aiei, unii dincolo, ell duhul; cand vorn

fi impreun,8 m Iumea cealalta :§i VOID avea §,i trupurile, pe celt: transfigurate, Noi ne-am invalat ell aeeasta comunicare §1 ell trupul, en 'imbrali§arile, cu bfnecuvantarile, cu vederea t;,hiplllrilor §i, in acest sens, Parintele De lipse§te mult .. 11 avem desigur §i acum in chip mistic langa nni, ea pe un slant, ocrotindu-ne ell rugaciunile sa c~ §i cat de mangaietor§i alinjitor este acest ,gand. Dar ce ne putem dori mai uult decat sa ajunge sa fi impreuna ve nic i acolo, C I rupnrile noastre duhovnicesti, Si ne 'mtilnim §i sa, luam verba de und am Tamas: "Doamne ajutlUn_ "Doarnne ajut,o!u. "

Sa nu lim "ar ota§i. Sa mu itumim lui Dumnezeu ca ill l-a dat pe Parintele Dumitru pana aproape 10 90 de ani §i nu oriee fel de ani, cfici a Jucrat in '(nate chipnrile pana in ultim rl an, ~~ cand ne gandim cit Dogmatica a aparut Ia 75 de aru(l) §i cit alte lucriiri importante au fest rodul bitr,anetUor salelDeja Parintele Dumitru nu mai este numai al nostru .. Cine va fi nesncotitul care sa spuna ca SffultuJ Isac Sirul este al sirienilnr sau ca Sf Grigorie Palama este al greeilor? Parintele este al in fregii Biserici, acum inclusiv alcelei biruitoare ..

In noiembrie §i decernbrie 19178 am particlpat Ia

P'ARINTELE BUMfTRU TA'NILO'AE

ultimele trei cursuri de Dogmatica pentru docto ami ale PiIintellli ~ tiiniloa.. Era deja noapt can Ineepeau Iecjiile Ia care luau parte in jur de zece personnel,

Mi-aduc aminte cum am mers mtr -o seara In Faril1telui de 13. stapa de tramvai pana Ia fac,~Itate., ii priveam infiora't silueta destul de inalta. Era im raca ell un balonzaid negro destul de VI chi peste rasa, purta p,aIario- sa cunasclita cu boruri Iargi §i in manii ducea 0 mica servieta de model vechi. M I,sU] era batranesc, totu§i hotarat §i vioi, N umai albu barbli ii stral coo 10 noapte, Intra in c]asa cu acelasi pas sigur, Era izhitnr felulin ~are ii sesizai in acelagi timp §i smerenia §i marepa .. In jurulgnei m '" .ungi ept' nghiulare erau str,aD!,i cur ,anlil.in capat e a§eza el, iii scotea paliria §i 0 punea ,alitmi., dar nu se dezbrac ' CIRCi era frig §i umezeala, Se fie a ruga iunea ~ ]Joi ne ,3.ieza

Din 5ervi~ta mica de moda veche; scotea cateva foi pe care Ie puncain mia sa, Le tinea acolo ca un dirijor care §,tie pc dinaJara par - it ra §i 'care 0 pue in [a18 mfa, ,8-0 r,a:sfoiasca. In prima ora vorbea "Despre Sfanta Treime", iar in a 'doua "Despre forme ale rugiciunii permanente", Vorbea C1:l ochii aproape incbi§·" domol §i:apasat, nira sa se inflacareu .. §:i to U§i, ce cuvant cu m Ita puterel Parea un om care-si vede de .:treaba, a§ zand temeinic pialri Hinga pia ra §i .idicand '0 con ... strucpe solida, Lumina chioara, atmosfera reee din facultate. ditleau 0 senzajie stranie, de sP.aliu cazon:

E a e taeere d6plin,a, numai fo§,n tul ~ If §i gr .... bit at c eioanelar pe.hartie .. La, sfarF se ridica §ipleca la fel cum venise: u§or ca un mger care .. §i fHcuse vestir . Noi

.... A - -.

ramaneam CD constructra, . .rio

Apatra 1eclie nu i-a mai'fost ingaduiliL ill ti P cea§teptam peRlIn ea, a intrat pir:intele profesnr Ilie Moldoveanu, pc atunei "spiritual'' la Facultatea d Teologie din Bucure§ti"a. taziprofeso.r de morale la cea

:146

OMA G,rU MEM,O',RI.EI

in Sibju.Ne-a cereetat pe fiecare cine suntem, co, ce ne ocupam .. , S-a mirat pupn ca un inginer venisela acel curs, ~,j atunci a avut el acest cuvant minunat despre Parintele Staniloae: "Grecii spun ca sunt numai trei "Teologi": Sfintu1loaD Evanghelistul, Sfiinlul Grigorie - de Nazians ii S:ffinttll Simeon _ Noul Teolog, Noi" rominii, spunem ci sunt patrn, pentrn ca-I adiugiim p pe Parintele Dumitru",

A-lnumi USfintum Dumitru Teologul" on este deei 0 afirmatie spontani §i lira acoperire, §i nici maca£' 0 canonizare, Nu noi facem Sfinj;iil, ci numai Incrarea lor impreuni, len Dumnezeu, A-J nnmk ,sfant teolng vine in continuarea unei traditji foarte austere §i preeaute, care a punetat din cand in cand (in veaeul intai, in c 'I de-al IV-lea, to, eel die al X-lea ii, in eel de ,81 XX-le'a) ~mul cl"le,d'inlei noame prin Uteo}ogjU"

Intalnim Ip Plirint~le Dumitru eel Putin trei din eondijiile pH care, Biseriea le eerie, unci can.oniziri:

~ sfarlitul siu, care conform martoriler oculari, a cnnstat 'intr-;o ora de cODVorbirc cu Dumaezeu Ii ell

Maica Domnuhri; ..

- minunile pe care ,le-,8 facut: ce alteeva sunt serierile slJl~?(dar nunumai elel];

-evlavia eredincicqilor pentru, el,

La acestea s-an mai ,adau.a,at (} mUll'we: de semne

- D I

mai mici, pe care nu le mai atatim aeum, dar care sunt

dovedite, Din aceste premise eorecte I,i, a.d.evira~ - ,J Biserlea 'on poate desprinde decal 01 co:ocluzic in con .. sc'cinl8.!' Biserica qt,eapti ca timpul si probeze, dar wei un canon nu sta,bile§;te 8"CCSt limp", Timpul suntem noi co marturia noastril,

~med~,a~ d~pa Ice Domnul'li~a dat duh~ primullcarc a martunsit des pre Em - Cu, adevamt, FIIII'w D"mMZ~e,u, aJustAceata't:-"DD a fest un apostol san nn alt ueenie ei un 5ntalanonim ,i urnil, Nu D~ este ingiduiti, nici 0 risiplre, In fond Parintele Dumitru este 0 membrana

j"

p~ &,1 NT E L, E D U,M IT R U S T'.A'NIL 0.11 E 147

~ubti,ati deDuh prin care Hristos se :str,ivede '10 ,chip epropiat,

'Cosl:ion NicolesCD,

- , ,," ~

FI~A BIO,BIBLIOGRAFICA

1903,. S-a Disc Ill, Ia 1.16 noiembrie, 13 Vladeoi" judeluJ B[,a§O\':~Dumitru" nltimul din eei einel 00lpl8 ai lui Irimie I" Reveca; mama era ncpo,ati de, preot,

1'17'1 La 10 februarie 'plcaciJa Br,B§ov Ii'" urmeze C 'oril_

Liceuhnconfensinnal uma r, "Andrei §a P

J.9181111 se olera 0 bu.rsa pc,otru clasa a pair., de citr-e np- , d · r__';d tI'

un - alia ...... ~JIU ,~

t92Z. plrimE§te 0 bUI$li to eadrul U,niversitilD din CemiuJi Dezamigit de manualele Ii met dele scolaslice, piriselH: universitatea dupa. un an ..

192;3 .. 1914. Urmeazi eursunle Facultipi de Litere diD eadrul Univemitipi din Bucurqti

l'24!!1 in Postul Mare, se intilnqta CD Mitropotitul Nicolae ,Bu,lao;. CHc-i olera. 01 bUIBa Ia Ceol'ui Mit(OIPOUtan, din,,sibiu. ..

U~7. Te,nniDi anul IV§i sm"tine, L:iccntl,to Teolo,gie sub condueerea prof. V,asile LOicbili" cu laerarea .. otezul copiilor- .. Prlmqtc' 10 bursa pentru ,studii, Ide speeialitate 1'" Atena.

"'21. Toamna, s.us1i,ne la Ccrniu~"_ eza de ,doctorat "Via a 'Ii, opera, pa'tliarJJului DOIDftei al I.erusaJimwui.gi cgitwilei ~.' "'J';rlJi 'R' ,~- ,in " .... - '1 Mi- , 'I- din S'Ob· ,!::' ~,UI 'CU"i3. e 'OMaqqu' - ~nlID, tlOpO 'JJlan ': ,~ ,'IIU u

,~ '.... -b .... Bi ·_I Ie ~ D - t'" ... p' I ... '

OLer,a D' ,-una pentm .1ZD.ntiDUlOgte II, : ogma 'JelL ,eaca _ ~

MuncheD, umland eursurile ,pmfcsa,rului August HeiseDi

141

OMAGlU" MEMORl'EJ

berg, tatil celebrului fjziciaIL

,

1 929., Pleac:i Is 'Berlin, §i, Paris pentru stndii §i d.ocumen-

tare 3supr,B operci originale a Sf§.ntolui Grigorie Palama; la Intnercerea in lara este "tncadra.l profcsor suplinitor, apoi

. '.

prOVlZOrJU ..

lun. P'leaci, Ia Constant,mopol pentru a cereeta :§i copia opera tcOi'Ogi'3 a lui Gri,god,e Pajama; Ia 4 octombrie se ciisiton~§.'b;:: CD Maria(nascnti Milea),

193,1. La 10 mai~ i se nase primii dOl copii gemelli, Dwffitru(care Dloare in scptcmbrie 1991) :§i Mana; II, S 00-

tombrie este hiroto.n.lsit diacon, -

193'2. La 2S septemhrie este hir:otorusit preot, Apare Is Sibiu. ~t'Ca,toUcislB'lIl de dupa ,rizboi'"

1933]',.La. 8 oetombrie se DH\i,te Lidia botezati de istoricul traDlilvanean loan Lupa,§~

1~4. La, 1 iabuarie estevnumit director ,aizi:arului

. . A

fq'eJegr,afulRominij~ func!ie indepUniti ptiniin 1945~n

cunonlk: §l leaga 0 slrans,a prietenie eu Nichifor Crainic,

A

1'36_ In iunie" este numit rectoral Academiei Teologice

din Sibiu, (-un.clie indepliniti .pani in 1946" co

193&. Apare la Si ·0, luerarea fundamen.t.ali "~Viata §i mvi:\atura Sfin.tului 'Grigori1ePawmmu,.,

t93'" Publica la Sibiu 1JOrtodoxic·§i.l0minism". 1940. Y.'aril, RomAnia, inlra, in at dailca, rizbojj, mou(j"al" armata insolmd trupclc g,ermanc p,ana laVolga, Sf: constituie, I,a inil:ia,tiv8, poetahii Sandu Tudor, grnpul nRu,g~ aprins", i~D cafe fiiceau PI3i't'C: Ierom .. Ivan KuligbJ:n"dubovnicul Mitropo[itului 1115, d,e Rostov (refug~at la Cerniea], Iernm, Benedict GhlU§l lerom. Solian Boghin" Prof. Alex. Mironescll, poetul Vilsile Vomculescu, ,J\[b. Ccnstantiri Joja,

- ~

preotul .A.nd .ei Serima, Ion Marin -Sadoveanu~,futil.nirile

perindice Ia anas'irue ,Autim. !i Cemiea, ad oonstituit a

P'AR',l'NT'ELE DfJMIT'R,U STAN/LOAlE 14-!J

invior,are ;aviei,ii J;Ife§tine in,Bucurelti.

194:1., Apare la Sibliu ~IPoi~jlia dom:oului Lucian Blaga fa~a de ,~[eltinism Ii ortodoxie" ...

1'943. Aparc 13 Sibiu "Iisus Bristos S,DU restaurarea omnlni", La inccputuJ lunD mai, mnare fiic.a Mari,a (Mioara) ..

1946. I 8£' cere, Isa renunle IDa reetoraml Aeademiei Teol.og,ice de catre coaducerea paUlica a vremii, i:m,potriv3, voihtei acestuia; famine prefesor in cODlinuan; panLi in 1947"

Apare [a S.iblU~, Filocalia, 'Vol I., .,

1947,., EslctransH:rat prin chemare Ia Faeultatea de Te1oiogie ,3 Univcrn.i'fi.,lii d'lnBucuJ,qti, eatreda de .Asce:za §i Mil.ti.c:i~ Locuieste cu soli a §i ruea in casa parohiall ,iI Bisericii sf. Gheorghe Vecbi, Aperc la SibiDFilocalia~vol.lI

1948., Apare la Sibiu Filocalia, voL m§i IV.

194'., Catreda de Mistiei find des.fiin~ati~rim,aDe prolescr de Dogm,a'l.ici pentru doctcranzi,

1050. Plar·tic,ipi . Ia 'intaJnirile orga,nizal,c de grupul "Rugul • 'ni 1 M-' ,_, . ~ An hn.unde ti ,_ r ~ .... d I apnns ~ . ,3, . anasurea .c. - Dm'1 un. "e .1,n~ vOfuerm,~c m car .1\1 ..

acestora,

1'55 .. , La. Si,biu" are lor: anmare eongres al preotilor ortodoC§.i; Petru G[\[]ZR,Dlembru :alp',rezid:iu:~uiref'uza sa v()(beasca, cu pa:rintele StinUo.ae" fapt ee va ,IJveaconsecinte negati",e mai tarz.u~, Are IDe canonlzarea Sfantului Ca.linic de Ia Cernic8_. "

,~

195B".lncepe un rsou :§,i mareval de, arestari in Romania,

C;3 0 oondilie a retra.,ge.di trupelor sovietice, Sunt arestat,i membri ai grupului '!'!'Ru,gul apri.ns"..E:s'tc urm.arit de sec uri tate; perc.bezitii. Ia cas a, pirinteasci din Vladeni. La. 4 septembrie pefcbezillic la dnmi.,ciliul din Bucuregti, in ,5' septembrie, o.£"a. 4 .. 00 dimin,e~ia" este dus Ia in~hi5oafifea din strada Uranus, pentru 1[1 luna,. a,poi stradaP~evnci,peDtru inca 1(11

I '-1 A,· • L.~ "'-. ... ]"1'0 . • '.

una, ,.·0 ''i. nou'mo[:le, meepe prOCe8,U IOSlce.na:t" caraetenstrc

OMAGi,U MEMORIEI

regimului comunist,

19S:9.E&te dus la.Aiud,,3,yiDd printre ,altl colegi de celula pe Preotul LaZ,3fOv, paron inDob[ogea~Vreme de caleva

.luni este pout in rexjm de i,zQil~lr,e tota'ta, Lidia" .£ilea pi.riotemu~., na§,te pe unieul nepot direct" Horia Dumitr3§i .rli~d, asistenta lac eatreda die Fi:zicii a U n~veJ['sitalii din BucurCj'h ' .. Profesor Hulubei - este obli,gatisi pidis,cm;ciUniveniita'lca.,

1'6,1. Toarnna, este adus la BUCUl'e§U pentrunoicereetari penale,

, ,

196211 lnmarUe, este readus [a periitenclansl din Aiud,

.

1'6,3 .. in ianuarie, ate eliberat din Inchisnare, Este 8ccep", lala revenirea Ia ac.tivitatea. dida,Clicit

19'6,5 .. Este 1,~licit~l si, scrie artieole Ii studii de ca.lle cei care n eenzurasera inainte [Departementus Cuhelcr se p'ceglitca si:, prezlnte Oceidentului imaginea unei libertili religioase),

19,6:B~, Este invitat laFr',eiburg §.i .. ljeidel'ber,g, de profesorul Paul Miron pentru conferinte; .prime§tc acordul .Dep8Itamentulut Cultelor, ce urma poUtica s'chimblrii imaginii R:o.mini.e.i ..

1'961g", Con.fcrenliiaza la Oxford., lcag;ip,r'iatenie co teologul Donald Allchin,

1971.M!c.r,ge laVBtil;B.O ca membru al dc'iega,li:ei B~O .. R. 1'9'13", Apare Ja Bucurc§U "Uniatismul in Transilvania, incelca:re de de.zmembra(~ ,3 peporului [om,b".Devine.pen.sionar eu titlul deprolesor onorar ,I',i.mina:nd profesor consultant pentru eursul de doctorand.

1~97'~. Apare laBucure§li FiiocaJi;a,. volumul V .. _ Este deeland, "Doe lor Honoris Causa"al U nivc'rsilfalii din Salome,

1!J7' .. Apare la BucurqtiFiJocau3, vo~umu~VI

l!J',S. Aplin:; la B,ucu.rqti "Iratatnl de Teologic Dog-

PA'RI.NTELE D',UMITR.U STA'N>I.LO'A .. E' 151

rna-tici. Ortodoaa", vo:lumul 1-10 ·liFiI.ocalia. volumnlVll. 1'9",,. Apare 13 Bueuresti FUocalia~ volumul VIII.

1918. Apare 10 Bu£urcJ,'tiFUocalia, volumuI IX; la Geneva "Dieu est amour'), tr,8ducen~.D;;Nessel; la. ~'ew York, "Theol .... ogy and the Church n" tradueere R ... Berringer; la Arena, URu,giciunc}, libertme, sfin~:enie" ..

1911. Este numit "Doctor Honoris Causa" al Institutului Ortodox Saint Sergi: din Paris, Bste premiat IaLnndra CD distin'cl.ia, onoriflca "Crueea S£Augustin din Cantcrburyl', pentm merite teo,logicc§i cr,c§tinqtiAp,ar'c la Paris. "Priere de Jesus et experience de Saint Esprit"; la Bucuresti," ~pHitualilatca Ortodosa" §i "Teologia morali ortodosa", vel IT

1',82~ I se acorda premiul "Lucas" ,8.1 Fa cu).titiide Teologie din Tubiagen; titlul 'Doctor Honoris ICausa,~'1 al Facultilil de Teolegle dill Belgrad; in noiembrie, confen~:Dl~azi la .New Ylor.k,Bosto~ Detroit, Chicago, Washington. Apa.re la Bucun::§ti ,sfintul Grigorie de. Nyss,a." "Serieri", vol I( trad ueeri),

1983 .. Apare la Paris, "Ose comprendre que je t'aimeQ• COllferentiazi Ia Atena, Apa:re 10 Bucurc§,ti Slant.ul Maxim Miirturisitu.rul, 11 Ambiguafl (traduced) ..

l!)S;S.Apare "Orthodose -Dogmatik:*, vol 1,_ tradueere H~PUtiers; 18 Paris, llpare "Le genie de I 'orthedoxie" ~

1',86. Apare Ia Craiova, ~''Sp,ifitualitate §i cnmuniune tn Liturghia O(todoxa"~~

1987 • Apa.re Ia Cr,alova, "Chipulnemuritor allui Dum ... nezeu", §i la.Bucurelti, tlSlantul Atanssie eel M,aJ.reu, USe-tieri" vol I (traducere).

l'9SI .. , Apare Ia BUicurqti S.Eintul Atanasie eel Mare, "Serieri", vollll(traducere) .

1:"0. Devine membrn ,co.liespondent, ~al Aeademiei R~m:ine. Apare "Orthodoxe Dogmatik,m', volIl, tradueere H~

"

153

Pitters,

l'91.. Devine membru titular tal Aeademiei Romane.Este numit "Doctor Honoris 01:038,111 alFa,cultitii de Teokigie din Alena. Apare la Craiova volumul <Studii de Teoffiogic Dogm.atici Ortodom ("lI.rls;toto,gia Sfiotului Maxim M,ortuJrmit,prul"; uOmul §,i Dumneseu"; Sfintul Simeon N oul Teolog "Imneleiubirii dumoe!zcie§tiU) §,i; ]3 Bucurqti" Sfl,nluJ Chirilal Alexandriei, "Serieri" vol I. (tradueere),

1992,~ Este DUmit "Doctor Honoris, Causa" ,3rt UniveIsitilii din Bueurestl,

'1913, tQc~nmbrie,,5~ S~,a mutat in odihna lui Hristos, iar 13 9 oClDmbrie ,a, .lost mmormantat in, clmitirulMinas,'tirn Cerniea - BUCU[Ie§O.,

1ieolog OheorgbeAn,gbeies,clI

t

C:UPRINS

I n If' 0 due ere de Arhim, Ioanichie Bihui 5

B,iJan cu. Parintele Dumitru Sti,nHoa,e .' '" " ~ ~ 7'

De,s:pre mUllabismll] romioesc, demoaahulIgnetie ,...~ '. .. ., ~ .. , . " . " .' .. ," 2.7' .

CO.D.,o~I"b.ir'e de's pr'e sJD.fe,r'j DI,BJ'

demonabullgnaHe. ,. . ,., .' .~ C'UD''J'U I' b,j re c. a ueen i,c'j.j sl i,

. . .. ~ . ~ ..•.. .

de Costion N icoleseu ~ 'I' ~ '. ,I' ~. .. .o, .. '. .. " ., "'"' ,34

S:f .. 'lu:r,iadresale om .• i, g,r·D.p de ,slu"d,u."I,j '~'.' 41 i.vierea, sens,a.1 ,exis'te'D,lei "' "' .. ' " '.' " ", .. , .. '.' 69

Cug,cUili teologice ,.. '. .>i • • • "" ., ,~ ,., .. " "', " '" " " ,~ .. ..' 7 '2

Lumina "§i lntunericul dumaezeiesc ~ .. ;0, .. .. .. ... • ,. 74

. ,

Doui. cugeUiri monshale ,., .~ '. " ,_. '.' " " '., .. co, II .. .. .."' 77

Ticeri :I,i mistere crescande '.'.,....,,"' '.f .. 'I' .. " .. ",. 77'

IntlUnirea C,D Dumnezeu . ," .~ ~ ,~ ~, " ., '" .. "'" "'.' " ,.,78,

Crucea ,_ semo. al supremei Iubiri ,. ~ ,., ~ ~, .. ~ ,i, '.., • '" 19

La varslta: patriarhikn . .. . . ., . . ~ ,., . '.' . ., '.' ~ ~ ...' 80

Despre moarte ~ .. ,. ., . '., , .... , iO '. ~ '. ~ .' •• 'i, '. '. •• 83

Evocirl despre satul natal . ,. " '.' '. ~ ... ' ,,. .. '.' " .' ".. 8S

Sf' . d . ii'

Statun I ute Ilcemc· 01[ •••• , ••• , ••

Ultimele 'cuyinte a,le Parinl'elul

DID mi,trlll S ti,B,il,g fI,e .. " , ..... ,. ~ , .. ;0' ,i, •

96

11

.

inChinare apos:tolnJ,ni naml1ldui rDDlinesc :.. '.' ~ . ~ g,g

Cu,intmPIie,1 Fericitului p'arin.te Teoetist .. ... 98 'Cuvantul fualtP[,ea SfinvtuluiDamel. ~ ,~ ~ '." 99 P,irinteie D .. Stinnoae;, de tp~s~, Bartolomeu , " 101 Prea Sfin1itu.l Sen16m F,agari§an,td., ,., ~ ~, ,., .. . . 103 Cuvantul.PJrm.tei~ui Constantin Galeriu ,."~. ~U)7 'Cuvintul, ProfesoruluiDonald AUthin . ~, .' . .' .. ~09

Vli,d,e'gliPuE'iOitel IIi Dumi Ira S I.i D UUDe" de preot Vasile Igni.tesc:u.,

109

rarin,lela C:I,e"PIJ despr'e'

P,i,,'iu,'t,e)e D'um"itru ,S toni.u,s,e ~ I' • ~ '. ,~ • .. 114

Teologuis:peranleivizul de. eontemporanii ,sui ,~~, 117

Jn comuDiD.OQ sa,,£~i ED. P:irin,tele :S;ti,Di,)o,lI,e,

de Preet Proresor 'Consta.nt,il], Galeriu , .. '. ~ ~, 121 Cel mai mare toolog ortodox. al. secolului xx., d'cP'm£esor OlD,.rer' Clemen', din P:aris, '" '" '" .' . . 13,2

11

p.... ~ t 1· f' _,:'1\: D

ann • eie - I11n om armnar eu ". umnezeu,

..

de: Costioa Nico.laru .~.. '. ., ~ " ~ .~ .. .. . " OJ '" 137

Parintele nostru, de Costion Ni,colescu ~ ., ", " '" " .. ' .. 141 Fili biobjbl~ogr8fi~iJ

de teologul Gheorghe Angbelescu . ~ ~ ........ 147

Cu pr in s

t

Tlpar ul cxecutat I,a Imprimeria Bacovia

B A'- . C·' A'- U'- 1-'9. -9-;'.11

I.· ,'_ "-.'. ,-'~', ' __ > ._ . I '~""._-_'.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful