MAREA EVANGHELIE ALUIIOAN

(NECENZURATĂ)
..-•v

m

Â

voi. I

traducere şi adaptare text:

profesor yoga Gregorian Bivolaru

Tehnoredactare,

copertă: Gabriela Popa Hanu

Culegere text: Cristiana Costache, Corectură textCrist/an

PREFAŢĂ
ideilor care-l n e g a u p e Cristos, într-un loc retras şi liniştit, în timp ce inimile se uscau sub arşiţa pustiitoare a percep atunci permanent, în zona inimii, ca p e u n g â n d cuvinte. Nici unul dintre cei care stau în acele clipe lângă extrem d e clar, luminos şi pur, care este exprimat în mine n u pot totuşi auzi vreo v o c e . Dar să ştiţi că pentru mai clar decât orice alt sunet material". (Scrisorile lui J a k o b

u n suflet simplu şi iubitor d e D U M N E Z E U l-a întâlnit în focarul cel viu al inimii sale p e lisus. Binecuvântatul era misticul J a k o b Lorber din Graz. Ca şi în cazul profeţilor al lui D U M N E Z E U , pe care el l-a simţit şi l-a auzit ca p e o tainică v o c e interioară. Lorber a fost fiul unui p o d g o r e a n din Steiermark, care

mine, această v o c e binecuvântată sună mai luminos şi Lorber, Bietigheim 1931). Din redactarea fidelă a celor

Vechiului Testament, prin el a vorbit Spiritul atotputernic

auzite (de a căror culegere şi publicare s-au îngrijit în

special Otto Zluhan şi Anselm Huttenbrenner) a rezultat, volume. în ordine cronologică, p u t e m aminti aici:

era şi capelmaistrul unei societăţi muzicale. M a m a sa era

c u timpul, o operă deosebit d e valoroasă, în 25 d e Casa D o m n u l u i (3 voi.), Saturn, Soarele natural.

o femeie pioasă şi înţeleaptă, care ţinea foarte mult la tinereţe foarte dotat în multe domenii. El chiar urma să primul ei născut. Acesta s-a dovedit încă din fragedă se facă pastor şi a făcut studii d e specialitate, dar d u p ă muzica.

Soarele spiritual (2 voi.), Copilăria lui lisus, Corespondenţa apostolului Pavel, Pământul şi luna. Episcopul Martin (Un ghid prin lumea cealaltă), Robert B l u m ( U n ghid prin lumea cealaltă, 2 voi.). Cele 3 zile la Templu (lisus la 12 lui lisus c u A b g a r u s , S c r i s o a r e a d i n L a u d i c e e a a

terminarea lor s-a dedicat preocupării sale preferate, în cel de-al patruzecilea a n al vieţii sale i s-a oferit

postul d e capelmaistru la Triest. Lorber tocmai îşi făcea

ani, la Templu), Daruri cereşti (2 voi.) şi, în sfârşit, ca o amănunţita a celor 3 ani d e propovăduire a lui lisus, care completează şi interpretează informaţia biblică).

s-a petrecut u n e v e n i m e n t miraculos c a r e a dat o întorsătură decisivă vieţii şi creaţiei sale d e atunci înainte, în zorii zilei d e 15 martie 1840, Lorber a primit misiunea

pregătirile d e plecare, c â n d dintr-o dată şi pe neaşteptate

încununare: Marea Evanghelie a lui loan (o descriere

sa divină printr-o chemare de-a dreptul profetică. Precum profetului din Patmos, şi lui o v o c e divină i-a poruncit: "la-ţi a c u m condeiul şi scrie!"

altfel, avea şi harul clarviziunii, este minunata învăţătură

Lucrul cel mai important în cazul lui Lorber, care, d e

atotcuprinzătoare şi profundă a lui D u m n e z e u poate aborda toate problemele vieţii văzute şi nevăzute şi poate dintr-un punct d e v e d e r e superior, spiritual. lămuri n u m e r o a s e l e mistere a l e gândirii o m e n e ş t i Pe scurt, Lorber prezintă într-o formă desăvârşită

ce se desprinde din lucrările sale. N u m a i înţelepciunea

D U M N E Z E U p e care i le dicta vocea: "Aşa vorbeşte a c u m perfect adevărat, exact şi clar; cine vrea cu ardoare să

Şi astfel el a aşternut primele cuvinte inspirate d e

D o m n u l D U M N E Z E U p e n t r u fiecare; şi aceasta este vorbească cu Mine, acela să vină cu multă dragoste către chiar în inima sa. Dar trebuie să se ştie dinainte că numai cei curaţi şi cu inima plină d e smerenie, vor auzi vocea Mea. Şi să n u uitaţi niciodată că cine Mă p u n e mai presus Mine şi c â n d va fi pregătit E u îi voi sădi răspunsul M e u

concepţia spirituală despre lume, explică lumea într-un m o d spre care vor tinde în curând atât ştiinţa cât şi intuiţia domeniile cunoaşterii. omenirii d u p ă d e p ă ş i r e a materialismului, î n t o a t e Specificul limbajului din acest dicteu care este revelat

d e lumea aceasta şi M ă iubeşte c u o iubire m a r e şi ei, cu acela E u voi m e r g e braţ la braţ şi îi voi vorbi c â n d Mă va întreba. El Mă va putea privi oricând precum u n l-am privit din veci, înainte chiar ca el să fi existat." L o r b e r şi-a s u b o r d o n a t î n t r e a g a sa

nesfârşită, precum iubeşte o gingaşă mireasă p e mirele

anumite construcţii şi expresii utilizate ar putea deruta pe unii cititori.

oamenilor, necesită unele explicaţii, deoarece p e alocuri

frate p e celălalt frate şi M ă va privi atunci precum E u Din m o m e n t u l primirii misiunii sale divine, J a k o b

doar cei binecuvântaţi d e D U M N E Z E U , este în ultimă dacă în lucrările lui Lorber limbajul folosit este în deplină

Existenţa profetică şi plină d e mistere d e care a u parte

instanţă inefabilă şi d e aceea n u trebuie să n e mirăm,

îndeplinirii acesteia şi d e atunci înainte el a trăit mai mereu al lui D U M N E Z E U " . retras şi în smerenie, a c c e p t â n d să fie doar "scribul umil

personalitate

concordanţă cu originalitatea spirituală a profetului - aşa Testament vorbesc limba specifică epocii lor, aşa c u m fel v o m constata că vorbeşte şi misticul şi profetul J a k o b Lorber limbajul timpului său. N u este prin u r m a r e deloc n e v o i e să c e r c e t ă m misticii Evului Mediu o v o r b e a u la rândul lor pe a lor. La c u m p u t e m observa şi la evanghelişti. Profeţii Vechiului

zilnic, dimineaţa, înainte d e micul dejun. Cel mai adesea

relatează: "începea să scrie fiind astfel inspirat, a p r o a p e el stătea atunci la o măsuţă, iarna, fiind lipit d e sobă, cu fără a face vreo pauză d e gândire şi fără a corecta ceva

Biograful său, Karl Gottfried Ritter v o n Leitner, n e

totul retras în sine, mişcând peniţa neîntrerupt şi uniform, din cele scrise, ca unul căruia i se dictează în taină ceva

învelişul exterior al c e l o r r e v e l a t e p e n t r u a p r o b a

autenticitatea cuvântului profetic. La fel n u a greşit nici

d e către altcineva. în repetate rânduri el a afirmat că în asemenea şi imaginea celor auzite".

al Orientului când, la u n m o m e n t dat, în mesajul său către lumea apuseană, referindu-se la criticarea Bibliei a m remarcat că ei cercetează extrem d e amănunţit doar d e către modernişti, scria, printre altele: "Foarte adesea

marele iluminat S a d h u Sundar Singh, acest original Crist

timp ce auzea v o c e a c a r e i se adresa, îi apărea d e Lorber însuşi scria în anul 1858 unui prieten: "Referitor

învelişul exterior, c u m ar fi stilul folosit sau probabilitatea

la vocea cea tainică interioară şi la m o d u l în care e u o percep, n u pot spune mai mult decât că e u primesc

internă a datelor ori specificul scrierilor, dar a p r o a p e niciodată ei n u c a u t ă miezul, p e n t r u a d e s c o p e r i realitatea. Căci ar trebui să se ştie că, c u totul altfel se

astfel lăuntric cuvântul cel sfânt al D o m n u l u i pe care îl

4
apropie d e Biblie cel care într-adevăr caută realitatea! El are atunci numai o dorinţă, şi a n u m e , să fie şi să rămână una cu realitatea ( D U M N E Z E U ) ; lui niciodată nu-i pasă

Marea Evanghelie a lui loan
macrocosmos şi în care întreaga Creaţie slăveşte puterea

iubirii divine; ea arată totodată omului drumul care îl a d u c e la l u m i n ă , într-un m o d m u l t m a i c o m p l e t , c o n d u c e la desăvârşire." Marea Evanghelie a lui loan

c â n d sau prin m â n a cui a fost scrisă o a n u m e carte ori a

fost revelată o a n u m e Evanghelie. El ştie doar că acolo

are cuvântul lui D U M N E Z E U , p e care profeţii şi apostolii

învăţătura autentică a lui lisus Cristos, Tatăl revelat şi întregii manifestări. Această învăţătură vibrează d e cea

l-au notat cu rigurozitate, aşa c u m i-a î n d e m n a t atunci

totodată Mântuitorul lumii care este punctul central al mai înalta şi profundă spiritualitate şi este o mărturie cutremurătoare a înţelepciunii şi iubirii fără margini a lui D u m n e z e u Tatăl pentru întreaga creaţie. Marea Evanghelie a lui loan a fost scrisă d e J a k o b

S u n d a r S i n g h , "Gesammelte Schriften", Stuttgart, 1972).

D u h u l Sfânt." (a d o u a epistolă a lui Petru, 1,21). (Sadhu La fel noi p u t e m spune a c u m şi despre mesajul lui

J a k o b Lorber. Căci niciodată n u se poate afirma cu tărie că revelaţia divină s-a încheiat odată c u apariţia Sfintei Scripturi. Dacă a m gândi vreodată asta, ar însemna să

Lorber între anii 1851 şi 1864. O primă copie d u p ă realizată în anul 1 8 7 1 , copie care a stat la baza a d o u ă 1891 şi respectiv 1909. însă abia în anul 1922, prin grija

se adresează în toate timpurile atât celor care îl iubesc cât şi prietenilor săi, prin viziuni şi revelaţii şi le comunică fără d e sfârşit.

limităm în m o d copilăresc acţiunea lui D U M N E Z E U . El

manuscrisele originale ale acestei c a p o d o p e r e a fost ediţii ulterioare care a u cunoscut lumina tiparului în anul lui Otto Z l u h a n , a p a r e cea de-a patra ediţie a Marii Evanghelii a lui loan, d e data aceasta a v â n d ca sursă manuscrisele originale. Din motive greu d e înţeles, aceste d e unde, apoi, a u fost readuse la lumină. în anii d e după manuscrise a u fost transportate în Transilvania, la Mediaş,

misterele sale. Iar misterele lui D U M N E Z E U sunt în veci Să n e amintim în această direcţie că apostolul loan

este cel care a scris: "Căci trebuie să ştiţi că mai sunt scrie toate câte a făcut cu de-amănuntul, cred că lumea putea atunci scrie." (21,25). multe alte lucruri pe care lisus le-a făcut şi dacă ar fi să se

cel de-al doilea război mondial a u fost tipărite ediţiile cu numerele 5 şi 6 care a v e a u la bază ediţia a patra din anii douăzeci. Ulterior, a u mai fost publicate încă trei ediţii: 7, 8 şi 9, toate acestea fiind ediţii în limba g e r m a n ă . Marea Evanghelie a lui loan a fost d e asemenea tradusă

aceasta a p r o a p e că n-ar putea cuprinde cărţile care s-ar Marea Evanghelie a lui loan este, fără îndoială, cea

mai remarcabila lucrare divin inspirată a lui J a k o b Lorber.

Ea cuprinde peste 10 volume, în ediţia originală în limba

şi în limbile franceză şi engleză, iar ediţia d e faţă este cât şi celelalte scrieri ale lui J a k o b Lorber, inspirate d e exemplare şi a u reuşit să reaprindă scânteia aspiraţiei către desăvârşire în sufletele multor oameni.

g e r m a n ă , în care ni se revelează, în detaliu, diferite spirituale pe pământ, timp în care a desfăşurat o intensă, extraordinar d e bogată şi uluitoare activitate spirituală. m o m e n t e din viaţa lui lisus, în cei trei ani ai misiunii sale

prima traducere în limba româna. Astfel, această lucrare

divinitate, a u fost tipărite şi v â n d u t e în milioane d e

asupra lumii, integrată într-o perfectă armonie cosmică.

Marea Evanghelie a lui loan oferă o nouă imagine

Sunt prezentate informaţii clare şi inedite despre Creaţie, asiatice, materie, suflet şi spirit şi, nu în ultimul rând, despre reîncarnare.

d e s p r e îngeri, c o s m o g o n i e , l u m e a astrală, religiile

Spirir n e vorbeşte în taină prin cuvântul modestului "scrib al lui D U M N E Z E U " care a fost J a k o b Lorber.

D U M N E Z E U al acestei cărţi să recunoască imediat al cui

Fie ca cititorul intuitiv şi plin d e d r a g o s t e d e

c u revelaţia tradiţională a celor patru Evanghelii ci, dimpotrivă, a m b e l e a u la bază acelaşi f u n d a m e n t divin.

Această nouă revelaţie n u este deloc în contradicţie

Această operă m o n u m e n t a l ă este străbătută p e tot parcursul ei d e cea mai înaltă înţelepciune divină care luminează întreaga Creaţie. Ea arată oamenilor o cale

simplă spre desăvârşire spirituală, cale uşor accesibilă

oricui urmează c u seriozitate şi plin d e entuziasm şi perseverenţă învăţăturile lui lisus. Sunt reliefate, totodată, multe similitudini cu filosofia şi înţelepciunea orientală concepte şi idei c o m u n e celor două tradiţii spirituale ceea comună.

care sunt d e o evidenţa frapanta. Găsim nenumărate ce demonstrează încă o dată că înţelepţii a u o lume Mulţi teologi faimoşi (cum ar fi, d e exemplu, preotul

evanghelist H e r m a n n Luger sau teologul reformat,

profesorul Kurt Hutten) care a u studiat cu atenţie această nouă revelaţie a u ajuns în final la concluzia că aceasta reprezintă o revelaţie autentică. Profesorul K. Hutten scrie:

ea redă întreaga sa valoare istoriei pământului şi istoriei mântuirii. Ea înscrie c r e d i n ţ a î n D u m n e z e u într-o dincolo sunt intim legate de microcosmos dimensiune cosmică în care lumea noastră şi cea d e şi

"Aceasta concepţie asupra lumii are forţă şi profunzime;

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 1
Scurtă introducere pentru o cât mai bună înţelegere spirituală a revelaţiilor Evangheliei Sfântului loan, apostolul preferat al Domnului şi Mântuitorului nostru lisus Cristos. (loan I, I-5J (1} La Început era Cuvântul (Logosul creator) şi Cuvântul (Logosul creator) era cu Dumnezeu şi Cuvântul (Logosul creator) era Dumnezeu. (2) El era la început cu Dumnezeu. (3) Toate care s-au făcut au fost făcute prin El; şi nimic din ceea ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. (4) în El era şi viaţa şi viaţa era lumina oamenilor. (5) Lumina luminează neîncetat în întuneric şi întunericul niciodată n-a biruit-o.
1. Aceste versete sunt sursa a numeroase erori şi

5
este lumina", adică marea şi sacra înţelepciune creatoare, ideea esenţială divină. Această lumină n u numai că exista

întru D u m n e z e u , d a r e a exista d e o p o t r i v ă şi prin că e m a n a în esenţă d e la D u m n e z e u , ci că totodată ea asemenea şi aproape d e D u m n e z e u şi astfel ea înconjura

D u m n e z e u . Aceasta semnifică aici că lumina n u n u m a i n u era n u m a i întru D u m n e z e u , ea (lumina) fiind d e

într-un anumit fel fiinţa divină originală. D i n această explicaţie rezultă deja fundamentul încarnării divine a următor. Fiului omului, aşa c u m va lămuri în întregime pasajul 7. C e era sau cine era aşadar, la drept vorbind,

această lumină, această mare idee, această preasfântă

într-un m o d perfect liber? Aceasta n u putea să fie decât D u m n e z e u însuşi, p e n t r u că î n D u m n e z e u , D u m n e z e u şi prin D u m n e z e u , doar D u m n e z e u putea originar spune: din

idee fundamentală, din care toate fiinţele a u provenit

reprezenta esenţa Sa eternă şi perfectă. D e aceea, textul 8. "în D u m n e z e u era lumina şi totodată lumina îl

s-au folosit şi se folosesc în n e n u m ă r a t e feluri d e aceste texte pentru a contesta divinitatea M e a ; mai ales ei sunt v o m relua aici toate vicleniile lor, căci aceasta n u ar crea decât o confuzie şi mai mare, ci v o m urmări mai degrabă combate şi va elimina aceste erori. aceia care resping d e fapt întreaga divinitate. Noi n u

confuzii; cei mai înverşunaţi adversari ai lui D u m n e z e u

însuşi era lumina".

pătrundea şi îl înconjura p e D u m n e z e u şi D u m n e z e u 9. Acest prim verset - explicat astfel - poate fi înţeles

d e către oricine, iar d u p ă aceea înţelegerea celui de-al menţionat, sau lumina (ori marea şi divina idee creatoare)

doilea verset rezulta d e la sine: c u v â n t u l mai sus n u a provenit din esenţa divină originară, ci a existat din D u m n e z e u însuşi, î n aşa fel î n c â t ea (lumina)

să p u n e m în evidenţa această lumină, lumina care va 2. Neînţelegerea acestui text ţine în principal d e

eternitate, fiind una c u D u m n e z e u şi a s e m e n e a lui p r e s u p u n e nici u n fel d e devenire, c e e a c e explică

originală într-o limbă m o d e r n a . D e o a r e c e lucrurile se prezintă astfel, t r e b u i e ştiut ca aceasta s-a datorat necesităţii ca mesajul spiritual al acestui text să poată fi sa cea mai sacră ar fi fost deja dezvăluită, spre marea mai bine ascuns, căci altfel, d e multă vreme, dimensiunea

insuficienţele unor traduceri cât mai corecte din limba

nu

î n t r e a g a existenţa şi fiecare fiinţă c a r e u r m a să fie m a n i f e s t a t ă existau t o a t e p r i n D u m n e z e u , D u m n e z e u însuşi, d e la u n capăt la altul". D u m n e z e u , d e la D u m n e z e u , a d i c ă e r a u u n a întru cu

totodată d e ce se s p u n e : "La început, sau la origini,

învelişul exterior al textului a putut fi atins, însă miezul său cel viu n u a putut fi profanat. 3. A c u m a sosit timpul să dezvăluim sensul cel mai

nefericire a întregului pâmânt. Tocmai d e aceea doar

la definiţia din primul verset a "cuvântului" sau a "luminii", origine a oricărei existenţe sau a oricărei fiinţe care se va n a ş t e , într-un m o d p e r f e c t , d a r c a r e î n c ă nemanifestat. este

10. Acest verset face aluzie, într-o manieră evidentă,

profund şi autentic al Evangheliei tuturor acelora care aceasta îi va costa mult p e cei care n u sunt demni, căci râdă d e Mine. sunt demni d e aceasta revelaţie, dar să ştiţi că revelaţia

E u nu voi tolera şi nici n u voi accepta vreodată să se 4. Acestea fiind spuse, v o m da în c o n t i n u a r e o

verset semnifică: "Orice fiinţă îşi are c u adevărat originea

I 1. în consecinţă, în forma sa reală, acest al treilea

în această Fiinţă primordială, care este prin Ea însăşi - în totalitate - originea eternă a propriei Sale Fiinţe. Lumina, cuvântul (Logosul creator) şi voinţa acestei Fiinţe provin o parte din Ea însăşi, care este dornică d e a se manifesta n u a apărut şi n u a luat o formă vizibilă fără să provină din propria Sa lumină; ideea Sa creatoare originară este sub o formă vizibilă. în toată desfăşurarea nesfârşită, nimic din această origine şi fără să fi trecut prin acest proces. rezulta înţelegerea corectă a celui de-al patrulea.

explicaţie n e c e s a r ă . Aici t r e b u i e m a i întâi luat în

consideraţie doar sensul spiritual (lăuntric) al textului şi divină. Acest al doilea sens fiind mult prea sacru, el ar putea a d u c e prejudicii celor c a r e n u trăiesc d u p ă

nu sensul său cel mai profund, care are o dimensiune

cuvântul Evangheliei. în ceea c e priveşte sensul spiritual interior, acesta este totuşi uşor d e descoperit cu ajutorul ceea ce v o m demonstra în continuare. unei traduceri cât mai corecte, corespunzătoare. Este 5. Expresia "La început" este incorectă şi deformează

12. Din înţelegerea corectă a acestor trei versete 13. Este astfel uşor d e înţeles ca Fiinţa originala a

întregii existenţe, lumina oricărei lumini, g â n d i r e a primordială a oricârei gândiri şi a oricărei idei, forma

astfel sensul profund, căci ea pare să conteste şi-sa puna

la îndoiala existenţa eternă a lui D u m n e z e u , aşa c u m a u făcut deja anumiţi înţelepţi ai Antichităţii, care i-au inspirat p e ateii d e astăzi. A v â n d însă textul exact, va fi uşor să dezvăluim foarte precis sensul profund al acestuia.

iniţială - în sensul ei d e origine fundamentală a oricărei forme -, n u putea fi lipsită d e formă şi n u putea fi u n lucru mort, moartea fiind contrariul perfect al

fundamentului fiinţei, care este viaţa. Astfel, în acest şi divină idee) d e la D u m n e z e u , întru D u m n e z e u şi care cuvânt ori în această lumină (sau altfel spus, această mare

fundamentul primordial a tot ceea ce există) a fost şi

6. Traducerea exactă ar trebui să fie: "La origini, (sau:

6
se află la originea oricărei manifestări a lui D u m n e z e u însuşi, era viaţa cea mai perfectă. D u m n e z e u era deci şi este în El însuşi şi prin El însuşi, d e la u n capăt la altul şi desăvârşit al oricărei vieţi, această lumină şi această viaţă

Marea Evanghelie a lui loan

în totalitate, fundamentul absolut şi suprem, etern şi c h e a m ă toate fiinţele la viaţă şi această lumină sau însăşi în fiecare fiinţă şi în fiecare o m născut din El. Aceste fiinţe şi aceşti o a m e n i a u fost creaţi astfel după imaginea perfectă a luminii primordiale, care este prima condiţie aceasta viaţă este lumina, ea (lumina) fiind chiar viaţa

a existenţei lor, lumina şi viaţa lor fiind astfel perfect asemănătoare acestei Fiinţe primordiale eterne. 14. Dar, pentru că viaţa divină originară este şi

trebuie să fie perfect liberă, fără libertate ea nemaiputând

fi viaţă şi, pentru că viaţa tuturor fiinţelor create este şi viaţa şi absenţa vieţii sau moartea n u ar putea exista,

trebuie să fie asemănătoare vieţii originare, fără d e care rezulta în m o d evident că n u li se poate da fiinţelor create, oamenilor, decât o viaţă perfect liberă, ce este resimţită concluzia că aceasta viaţă provine d e la ele însele (adică d e aceştia ca fiind perfect liberă, fără a trage d e aici d e la fiinţele create), ci dimpotrivă, că ea a apărut pur şi 15. O r i c e fiinţă creată t r e b u i e şi p o a t e să aibă astfel d e noapte, dar această noapte în care există o vedea -, n u mai poate recunoaşte lumina care vine la ea p e n t r u a o transforma in această autentica primordiala. 2 1 . Lumina primordială poate atunci străluci într-o

lumină - lumină p e care ea (noaptea) n u o mai poate lumină

simplu prin voinţa atotputernică a lui D u m n e z e u .

create d u p ă imaginea cea desăvârşită a lui D u m n e z e u ,

percepţia faptului că viaţa şi fiinţa sa sunt şi trebuie să fie

întunericului, ca fiind eterna Fiinţă originară a oricărei existenţe şi ca fiind lumina primordială a oricărei lumini şi a oricărei vieţi, pentru toţi cei care provin din Mine, penibilului lor sentiment d e orgoliu. dar ei n u M-au recunoscut fiindcă se aflau în noaptea 23. A cincilea verset arată c u m a m venit E u , Cel care

2 2 . în m o d a s e m ă n ă t o r a m v e n i t E u în l u m e a

fără de care ea (fiinţa) n u ar avea nici viaţă şi nici existenţă. dovedeşte că în toate fiinţele create se regăsesc în m o d d e a avea în sine asemănarea cea divină sau lumina 16. însă, dacă privim realitatea mai îndeaproape, se

necesar d o u ă sentimente: p e d e o parte, sentimentul divină originară şi, p e d e altă parte, ca u n efect al acestei ni se revelează prin voinţa primordială a Creatorului. 17. P r i m u l s e n t i m e n t situează c r e a t u r a

exist din toată eternitatea după dimensiunile Mele şi după

proporţii primordiale, în această l u m e p e c a r e a m poate să Mă recunoască drept propriul fundament (izvor)

lumini, sentimentul unei transformări progresive, care într-o

creat-o şi p e care a m născut-o, şi c u m ea (lumea) n u al fiinţei ei.

asemănare absolută cu Creatorul, astfel încât ea crede tocmai d e aceea că este ieşită din ea însăşi şi ea consideră că este perfect independentă şi fără nici o legătură cu conţinută în ea însăşi şi poate dispune d e ea însăşi. A

a m văzut - d e la înălţimea luminii Mele primordiale, eterna şi preasfântă -, c u m acest sentiment d e superioritate, care este lumina primordială în o m , a slăbit din ce în ce mai mult în cursul acestei lupte continue şi c u m această lumină a vieţii a devenit din ce în ce mai slabă şi mai E u n u aş fi venit personal în faţa oamenilor, în proporţiile Mele cele mai frumoase (cu alte cuvinte, în trupul M e u cu siguranţă, în marea lor majoritate, incapabili să M ă recunoască; iar aceasta ar fi fost cu atât mai mult, dacă

24. în calitatea M e a d e origine a oricărei existenţe,

vreo origine primordială eternă; ea mai crede că este doilea sentiment - care d e c u r g e în m o d necesar din origine primordială şi d e a se manifesta liber în timp, origine primordială.

primul - este conştiinţa d e a proveni din această proprie considerându-se totodată foarte dependentă d e această 18. Acest sentiment d e umilire, atunci c â n d se

întunecata, ea a j u n g â n d până la punctul în care, dacă

d e glorie) p e care E u le d ă d u s e m şi lor iniţial, ei ar fi fost

într-un sentiment d e umilinţă, care este absolut necesar, aşa c u m va fi demonstrat ulterior. 19. Sentimentul orgoliului c o m b a t e însă cu putere

revelează în fiinţă, transformă prima atitudine, orgolioasă,

aş fi venit la ei într-un m o d inopinat, ca u n pur "Deus ex

machina", sub o forma u m a n ă neaşteptată; dacă aş fi procedat în acest fel, doar E u singur aş fi fost răspunzător dacă oamenilor le-ar fi fost imposibil să recunoască

acest sentiment d e smerire d e sine, p e care el vrea să-l reprime.

venirea M e a neaşteptată!...

survine ura faţă d e această origine primordială a oricărei fiinţe şi astfel apare refuzul d e a se v e d e a umilită prin orgoliului creşte, se întăreşte şi atunci fiinţa se întunecă, acest sentiment d e d e p e n d e n ţ ă ; astfel, sentimentul înlăuntrul creaturii, în locul luminii primordiale iau astfel întuneric n u v o r mai r e c u n o a ş t e în ele naştere noaptea şi întunericul, iar această noapte şi acest primordială, îndepărtându-se ca nişte orbi d e ea. lumina

20. Din această luptă a p a r e ranchiuna şi în final

Astfel, a m a n u n ţ a t într-un m o d destul d e fidel şi cu

25. Desigur că E u a m prevăzut aceasta din eternitate.

precizie oamenilor venirea M e a , prin intermediul a mii d e clarvăzători (profeţi) p e care i-am inspirat şi care n u şi-au pierdut lumina divină în această luptă. C â n d venirea M e a s-a produs în sfârşit, a m făcut în aşa fel încât ea să

în care sălăşluia u n suflet d e o înaltă spiritualitate, care era capabil să a n u n ţ e oamenilor venirea M e a şi prezenţa M e a p e pământ.

fie însoţită d e miracole şi a m făcut chiar să apară u n o m

Marea Evanghelie a lui loan
aceasta.

7
5. Adevărata lumină (Cristos) n u era însă martorul, ci

Capitolul 2
Spiritul Sfântului Arhanghel loan Botezătorul pentru a aduce astfel mărturie despre Domnul nostru lisus. Doctrina Mihail a fost Incarnat în

mărturia Celui care totdeauna a iluminat şi a însufleţit versetul 9 că aceasta este şi a fost adevărata lumină care,

oamenii care vin p e pământ, lată d e c e se spune în la origini, a dat naştere oamenilor ca fiinţe libere şi care face asemeni Lui.

fundamentală: despre fiinţa lui Dumnezeu, om şi despre raporturile lui cu Dumnezeu. lisus Cristos. (loan 1, 6-13j

căderea omului şi despre căile extraordinare ale lui

Despre

despre

a venit a c u m să le aducă iluminarea completă, care îi va 6. Felul în care E u , sau lumina primordială, în ciuda

tuturor precursorilor şi a celor care a u anunţat venirea

Mea, a m rămas necunoscut oamenilor orbi din această

numele lui era loan. (7) El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca astfel toţi să creadă prin el. (8j Nu era el Lumina, însă el a venit ca să mărturisească despre Lumină.

(6) A venit un om care a fost trimis de Dumnezeu:

lume - care totuşi, în fiinţa lor profundă, p r o v e n e a u toţi şi acelaşi lucru - a fost în m o d clar explicat în versetul 5. Să a d ă u g ă m totuşi câ prin cuvântul "lume" n u trebuie sufletele aflate sub constrângere, ci că aici este vorba numai despre oameni, proveniţi doar parţial din această să înţelegem aici pământul care poartă p e suprafaţa lui din M i n e sau din lumina primordială, ceea c e este unul

(9) Lumina aceasta era adevărata Lumină divină care, venind în lume, trebuie să lumineze pe orice om.

(101 El era în această lume şi de fapt lumea aceasta a fost făcută prin El. dar cei din această lume nu L-au cunoscut.

fac parte sau n u trebuie să facă parte dintre aceste suflete fiu recunoscut d e către pietre, care sunt încă supuse adăposteşte în el spiritul M e u poate fi capabil să M ă recunoască. 7. Aşa c u m a m arătat mai sus, aici n u este vorba c o n d a m n a t e . C e pretenţie absurdă ar fi fost să vreau sa

materie şi care, totuşi, în calitatea lor d e fiinţe libere, n u

(13) Ei au realizat astfel că erau născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.

(12) Dar tuturor acelora care L-au primit, adică celor ce cred cu tărie în Numele Lui, El le-a dat dreptul să devină copii ai lui Dumnezeu.

(11/ El a venit la ai Săi şi ai Săi nu L-au primit cu toţii.

judecăţii! Doar u n suflet care deja a devenit liber şi care

despre pământ, ci numai despre asemenea oameni care a u ajuns la u n astfel d e nivel datorită stării spirituale a sufletului lor, căci trebuie să ştiţi că n u m a i ei pot alcătui din lumina primordială, care provine din lumina M e a primordiala eternă şi aceasta d e o a r e c e ei sunt atunci, d e asemenea, una cu esenţa M e a fundamentală.

împărăţia Mea, pentru că atunci ei înşişi sunt constituiţi

către D u m n e z e u . Spiritul profetului llie sălăşluia în acest

Iordanului, el îi boteza c u a p ă p e cei care se reîntorceau

1. U n o m numit loan propovăduia pocăinţa; p e malul

o m ; era acelaşi spirit angelic al celui care l-a învins p e chemat p e muntele Sinai pentru a readuce la viaţă trupul lui Moise şi pentru a i-l răpi lui Lucifer. Lucifer.în m o m e n t u l creaţiei, acelaşi spirit care a fost

8. Dar această forţă primordială a slăbit în ei, pentru

acelaşi timp, sau c u alte cuvinte, ca o lumină provenită

2. El a venit d e sus, ca u n martor vechi şi n o u în

din Lumina primordială pentru a d e p u n e mărturie despre

însuşi şi a venit ca o m - într-o formă u m a n ă perfecta - la ai Lui, care provin din El, pentru a-i lumina în noaptea lor şi a-i ajuta să regăsească lumina Sa primordială. 3. Este însă evident că acest o m n u era chiar el lumina

fiinţa originară a lui D u m n e z e u , Cel care s-a făcut trup El

din aceasta. Lui i-a fost dat să rămână unit c u această lumină primordială, din cauza umilinţei sale foarte mari.

primordiala, dar, la fel ca toate fiinţele, era şi el o scânteie

profundă c u lumina primordială - p e care el ştia să o deosebească d e propria sa lumină, c u toate că aceasta ( a d i c ă p r o p r i a sa l u m i n ă ) provenise din lumina

4. Şi pentru că el (loan) era în m o d constant în fuziune

primordială şi n u era decât o oglindire a ei, a luminii

vie - el a fost martorul perfect al acestei lumini primordiale şi a trezit această lumină în inimile oamenilor atât d e încetul că lumina primordială c a r e se încarnase era bine, încât aceştia a u început să recunoască încetul c u

divine, p e care o recunoştea şi căreia i-a adus mărturie

aceeaşi c u cea p e care toate fiinţele şi toţi oamenii o posedă în m o d liber, prin graţie divină, şi p e care ei o pot păstra de-a pururi în toată libertatea, dacă aspiră la

8

Marea Evanghelie a lui loan
crezut c u tărie în N u m e l e Lui, El le-a dat puterea (prin graţie) d e a fi numiţi copiii lui D u m n e z e u , căci ei sunt născuţi din D u m n e z e u şi n u din sânge, nici din voinţa cărnii (a materiei), nici din voinţa omului". 13. Este l i m p e d e că aici n u este v o r b a

că oamenii s-au crezut superiori ei. Astfel, din cauza

orgoliului lor care i-a slăbit, E u a m venit la ei din împărăţia

însă n u M-au recunoscut aşa c u m ei n u s-au recunoscut existenţă fundamentală, care n u va putea niciodată să este propria M e a esenţă. mai mult nici p e ei înşişi ca fiind nemuritori în propria lor

Mea şi încă o să mai vin la ei (A D O U A VENIRE!!!). Oamenii

fie distrusă, d e o a r e c e esenţa eternă a fundamentului lor 9. Se înţelege d e la sine că în toţi cei care n u M-au

întru spiritul iubirii d e D u m n e z e u , printr-o credinţă vie şi

naşterea trupească, ci n u m a i despre o a d o u a naştere,

despre

adevărată în n u m e l e cel viu al lui D u m n e z e u care este numit lisus Savaot. Această a d o u a naştere p o a t e fi numită d e a s e m e n e a n o u a naştere a spiritului prin botezul cerului. 14. Botezul cerului este sinonim cu trecerea perfectă

a rămas perturbată şi odată cu această perturbare a

primit sau care n u M-au recunoscut, ordinea primordială

rămas u n anumit rău sau păcat, în timp ce aceia care M-au primit, adică M-au recunoscut în inima lor, n u se mai află sub influenţa acestui rău, deoarece ei sunt din n o u în fuziune cu ordinea primordială şi cu forţa originară

a minţii şi a sufletului - c u toate dorinţele sale - în starea d e spirit care trăieşte din iubirea pentru D u m n e z e u şi din iubirea întru D u m n e z e u . 15. C â n d această trecere se realizează c u adevărat

a fiinţei, pentru că ei s-au regăsit astfel în M i n e şi pentru că s-au regăsit p e ei înşişi c u ajutorul luminii M e l e primordiale care a fost pusă la origini în ei, care este a lor proprie şi care este viaţa eternă indestructibilă.

prin libera voinţă a omului şi c â n d toată iubirea omului atât d e sacre, se găseşte în întregime în D u m n e z e u şi se focalizează întru D u m n e z e u , omul, graţie unei iubiri

numai că erau creaturile M e l e - aşa c u m le revela umilul lor sentiment d e a trăi, care n u d e p i n d e d e altfel decât m o d evident, proprii Mei copii, d e v r e m e ce lumina lor, d e bunăvoinţa M e a -, ci şi că ei sunt d e asemenea, în credinţa lor, s u n t a s e m e n e a propriei M e l e lumini şi forţa care există şi în Mine, iar prin această putere ei a u dreptul deplin n u n u m a i d e a fi numiţi copiii Mei, dar chiar şi d e a fi copiii Mei, în toată plenitudinea. primordiale. Prin urmare, ei a u în ei înşişi puterea deplină

10. într-o asemenea existenţă, ei a u descoperit n u

vie, ca şi c u m ar fi născută din n o u , prin faptul că a atins dreapta maturitate a lui D u m n e z e u . Prin această n o u ă naştere, care n u provine nici din simţurile cărnii, nici din

atunci el devine o nouă fiinţă, mult mai puternică şi mai

voinţa d e a procrea, o m u l devine u n veritabil copil al lui

D u m n e z e u şi aceasta se realizează prin graţia care este p u t e r e a liberă a iubirii d e D u m n e z e u d i n inimile oamenilor. 16. Această graţie este chiar acţiunea cea puternică

a lui D u m n e z e u în spiritul omului, prin care acesta devine Fiul lui D u m n e z e u şi astfel el a j u n g e la lumina divină primordială sau, ceea c e este acelaşi lucru, la dreapta,

lumină; iar N u m e l e M e u , d e care sunt legate puternicele raze ale acestei lumini, este forţa, puterea şi esenţa

I I. Credinţa fermă în D u m n e z e u este o astfel d e

via şi puternica înţelepciune a lui D u m n e z e u .

în el dreptul deplin d e a fi numit copilul lui D u m n e z e u .

proprie a fiinţei M e l e originare, prin care fiecare o m are D e aceea se spune în versetul 12 că toţi cei care Mă vor

Capitolul 3
Cuvântul Etern incarnat şi martorul său loan Botezătorul. Principalele semne ale noii naşteri. Prima şi a doua graţie, (loan 1, 14-16) (14) Şi Cuvântul (Logosul creator) s-a făcut trup şi a locuit printre noi, fiind plin de har şi de adevăr. Şi astfel noi am privit slava Lui. o slavă care este întocmai ca slava celui care este născut direct din Tatăl. (15) loan a mărturisit chiar despre El, când a strigat: "El este Acela despre care ziceam eu: «Cel ce vine după mine este cu mult înaintea mea, pentru că El era înainte de mine.» (16) Şi prin El noi toţi am primit din plinătatea Lui şi am primit har după har;
1. C â n d omul care a fost astfel creat prin noua naştere a devenit u n veritabil copil al lui D u m n e z e u , adică în momentul în care el este născut din D u m n e z e u Tatăl, prin iubirea pentru D u m n e z e u , el a j u n g e atunci să fie una cu D u m n e z e u , spre gloria luminii primordiale care este Fiinţa originală a lui D u m n e z e u însuşi; o asemenea fiinţă este propriul Fiu care este născut din Tatăl, lumina cea ascunsa în căldura iubirii atât timp cât iubirea n u se manifestă şi n u iradiază. Această sfântă lumină este d e asemenea propria glorie a Fiului v e n i n d d e la Tatăl, la care ajunge orice o m care este născut din n o u şi această

primi în fiinţa lor şi care vor crede cu tărie în N u m e l e drepturi depline.

M e u vor putea fi consideraţi "Fiii lui D u m n e z e u " c u 12. Al treisprezecelea verset n u a p a r e aici decât

pentru a explica mai bine versetul precedent. într-un limbaj mai concis, cele d o u ă versete reunite ar putea

semnifica: "Celor care L-au primit cu adevărat şi care a u

Marea Evanghelie a lui loan
întru D u m n e z e u , prin îmbăierea în paradisiacă a lui D u m n e z e u .

9
plenitudinea

graţie este astfel o libertate totală, nesupusă nici unei ea n u este supusă nici unei restricţii şi nici unei obligaţii. N u mai există distrugere a c o l o u n d e n u mai există caută să împiedice trăirea şi acţiunea unei fiinţe libere.

libertatea; ea era deci lipsita d e orice constanţă. A d o u a

6. Prima graţie era o necesitate care n u cunoştea

necesităţi şi, prin urmare, veşnic indestructibilă, deoarece

duşman, iar prin d u ş m a n se înţelege aici tot ceea ce

Capitolul 4
Despre lege şi graţie. Lupta fiinţelor umane care sunt chemate să devină copiii liberi ai lui Dumnezeu. Venirea Mântuitorului. Tatăl şi Fiul sunt mereu uniţi precum lumina şi flacăra, (loanl, 17-18) (17) Căci Legea lui Dumnezeu a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin intermediul lui lisus. (18) Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; doar Fiul Lui, care este permanent scufundat in sânul Tatălui (inima cea tainică a lui Dumnezeu), Acela L-a făcut oamenilor cunoscut."
1. D e fapt, legea lui D u m n e z e u care a apărut o dată

sau Cuvântul (Logosul creator) făcut trup.

glorie este graţia eternă şi adevărul; aceasta este realitatea 2. Aceasta este mărturia p e care loan a adus-o,

şi, prin urmare, Moise a fost reprezentantul ei. Dar legea

cu prima viaţă a fost dată încă d e la început primului o m lui D u m n e z e u n u a urmărit niciodată să d e a cuiva

arătând că omul p e care l-a botezat în apele Iordanului sale şi despre care a spus: "lată-L pe Cel care vine d u p ă ce semnifica d e fapt: iată lumina primordială şi esenţa precedat orice existenţa şi din care provine orice fiinţă. mine, dar care în realitate a fost înainte d e mine", ceea

era Acela p e care el îl anunţase poporului în predicile

stimulează viaţa, ci dimpotrivă, ea o limitează printr-o anumită constrângere.

libertatea adevărată, pentru că, în general, legea n u

primordiale, primele idei creatoare a u luat formă şi a u dat naştere unor fiinţe individuale. O necesitate imuabilă

2. Prin efectul pozitiv al voinţei imuabile a forţei

originală a oricărei lumini şi a oricărei fiinţe, care a 3. Această lumină primordială este d e asemenea

a operat, prin urmare, această separare a fiinţelor şi apariţia lor limitata în spaţiu şi timp. 3. Astfel, fiinţa, adică omul - iar dintr-un anumit punct

această glorie; aceasta glorie a fost D u m n e z e u însuşi, întru D u m n e z e u , din toată eternitatea. Iar existenţa, glorie. lumina şi viaţa liberă a tuturor fiinţelor provin din această

eterna glorie întru D u m n e z e u şi D u m n e z e u însuşi este

d e vedere divinitatea însăşi, sau, ceea ce înseamnă acelaşi lucru. Fiinţa primordială a lui D u m n e z e u însuşi - era

separată d e originea sa, dar ea încă era conştientă, c u toate că ea era legată d e o formă limitata şi era susţinută d e o voinţă imuabilă. Dar această stare n u a fost p e superioritate egoista a intrat atunci în conflict cu conştiinţa limitării şi a separării sale*.

Viaţa originara a oricărui o m este prin ea însăşi expresia

D u m n e z e u care umple şi pătrunde complet o formă vie.

4. Prin u r m a r e , o r i c e viaţă este o g r a ţ i e a lui

placul fiinţei ce a fost astfel creată, şi sentimentul său d e

gloriei lui D u m n e z e u , ea este p r i m a g r a ţ i e a lui Dumnezeu, dar această graţie suferă din cauza acestui

sentiment d e superioritate egoistă care se află în conflict cu sentimentul umilinţei ce se datorează în m o d necesar intuiţiei omului că el provine din lumina primordială.

d e v e n i t din c e în c e m a i intensă, astfel că l e g e a

4. Pentru aceste fiinţe din prima perioadă, lupta a

aceste fiinţe a u fost supuse unei constrângeri temporare severe; iar aceasta corespunde apariţiei lumilor materiale solide şi a majorităţii primelor fiinţe. 5. Odată cu fiinţele din cea de-a d o u a perioadă a

primordială fundamentală a trebuit să fie întăg'tâ. Atunci

a dispărea în o m , lumina primordială a venit ea însăşi în această primă graţie, reintegrând din n o u această lumină lume, pentru a le arăta oamenilor c u m să regăsească

5. Şi întrucât această primă graţie era p e punctul d e

vieţii lor v e c h i , să a l e a g ă o n o u ă v i a ţ ă . A c e a s t ă vederea primirii graţiei, sau, ceea ce este acelaşi lucru, inutilitate pentru o n o u ă viaţă fericită şi indestructibilă

primordiala sau aceasta existenţă originară, iar în locul

apărut şi o m u l cu învelişul său corporal, p e baza primei sale j u d e c a ţ i . în ciuda triplei separări d e originea sa primordiala p e care a recunoscut-o totuşi în el, el a

transformare înseamnă mai întâi acceptarea graţiei în a b a n d o n a r e a vieţii v e c h i născută din slăbiciune şi

devenit orgolios şi neascultător faţă d e o lege uşoară

care, nefiind expresia unei voinţe absolute, n u a mai

" vezi "Copilăria lui lisus", cap. 196

10

Marea Evanghelie a lui loan
scop al existenţei lor. o adevărată cunoaştere a lui D u m n e z e u şi, astfel, pentru prima dată, a u putut să-L v a d ă p e D u m n e z e u , p e care în întreaga Sa plenitudine şi splendoare. Oamenii a u până atunci nici o alta fiinţă n u a putut să-L vadă vreodată 11. Cei care L-au recunoscut p e lisus, a u primit a c u m

putut atunci să-L v a d ă în exteriorul lor, alături d e ei şi, prin El, a u putut să se recunoască ei înşişi, p r e c u m şi propriul lor destin perfect liber. 12. Prăpastia d e netrecut care fusese stabilită d e lege

a fost astfel din n o u astupată. Din acel moment, toţi oamenii a u putut şi pot să se elibereze d e j u g u l acestei legi, c u condiţia d e a transforma c u adevărat vechiul

spune: "trebuie să n e dezbrăcăm (separăm) a c u m d e vechiul o m p e n t r u a n e î m b r ă c a (a n e u n i p e n t r u totdeauna) c u omul cel n o u " , sau: "cel care iubeşte viaţa

o m în omul cel n o u , întru Cristos, aşa c u m , d e altfel, se

sa cea v e c h e acela o va pierde, însă acela care fuge d e ea va câştiga, fără îndoială, o viaţă nouă. lată care este anunţată din sânul Tatălui". n o u a Evanghelie cea vie a lui D u m n e z e u , care este 13. Expresia: "Cel care se află în sânul (inima tainică,

esenţială a) Tatălui" este echivalentă c u : "cel c a r e a

fuzionat profund c u înţelepciunea supremă, originară a

lui D u m n e z e u " s a u : "propria Fiinţă interioară a lui lumina se află în foc". La fel, o căldură pură şi puternică

D u m n e z e u sălăşluieşte în m o d tainic în iubire, la fel c u m

provine din iubire, iar existenţa ei în noi generează din tainica. în felul acesta, din iubire, care este asemănătoare naturii Tatălui şi care în realitate este Tatăl însuşi, rezultă lumina supremă a înţelepciunii divine care este n o u căldura tainică c e p r o d u c e la rândul ei lumina cea

fost decât u n sfat sau o directivă care îi lăsa libertatea deplină d e a gândi şi d e a acţiona. 6. însă c u m el n u a mai vrut să recunoască şi să

asemănătoare Fiului, ea fiind chiar Fiul însuşi, ei nefiind doi, ci U n u l . lisus este m e r e u u n a c u Cel care este numit

respecte îndatoririle sale atât d e uşoare, a fost apoi supus unei sancţiuni mult mai severe şi mult mai dure, astfel că neascultarea lui l-a costat foarte scump.

lumina, sunt unul şi acelaşi aspect, d e o a r e c e adeseori căldura p r o d u c e lumină şi lumina p r o d u c e căldură.

D u m n e z e u , la fel c u m lumina şi căldura, sau căldura şi

Melchisedec, pentru a-i ghida p e oamenii astfel pedepsiţi; dar aceştia a u vrut foarte repede d u p ă aceea să se lupte din n o u . Atunci a fost nevoie ca ei să fie supuşi unei noi

7. Fiinţa divină s-a manifestat atunci p e pământ prin

Capitolul 5
spiritul lui IIie, dar care mărturiseşte cu umilinţă că este precursorul lui Mesia (loan I, 19-30) Mărturia lui loan Botezătorul, care neagă că ar fi

legi, pentru a-i r e a d u c e la ordine şi d u p ă aceea lor n u le-a mai rămas decât o mişcare mecanică ce se afla în opoziţie c u toate înclinaţiile lor.

care nici u n spirit şi nici o fiinţă n u a u putut să o treacă. Puţin câte puţin, a început chiar să fie pusă la îndoială posibilitatea d e a trece vreodată dincolo d e această

8. Această lege n o u ă a creat o mare prăpastie, p e

să-l intrebe: 'Tu cine eşti?" el este Mesia.

când Iudeii au trimis din Ierusalim pe nişte preoţi şi /eviţi 120) El a mărturisit şi n-a tăgăduit: a mărturisit că nu (21) Şi ei l-au întrebat "Dar tu cine eşti? Eşti l/ie?" Şi el (22) Atunci i-au zis: "Dar tu cine eşti? Ca să dăm un

fi 9) lată mărturisirea care a fost făcută de loan atunci

prăpastie şi astfel a slăbit conştiinţa perenităţii vieţii

interioare care, î n c e p â n d c u acest moment, le-a apărut a u început să se îndoiască d e ea).

oamenilor ca fiind foarte îndoielnică (cu alte cuvinte, ei 9. în urma acestei limitări, fiinţa divină originară a

a zis: "Nu sunt!" "Eştiproorocul?" Şi el a răspuns: "Nu!"

răspuns celor ce ne-au trimis. Ce spui tu despre tine însuţi?" (23) "Eu", a zis el, "sunt glasul celui care strigă în

a p ă r u t p e n t r u prima o a r ă în toată s p l e n d o a r e a şi plenitudinea Ei, în persoana lui Cristos. 10. Creaţia divină originară le-a fost astfel oferită din

pustie: «Neteziţi ca/ea Domnului», aşa cum a zis proorocul Isaiia." (24) Trimişii erau din partea fariseilor.

n o u oamenilor. Toate slăbiciunile lor a u putut fi astfel distruse prin această noua graţie care le-a fost dată oamenilor, prin această n o u ă viaţă plină d e lumină

veritabilă, care le arăta calea cea dreaptă şi adevăratul

proorocul?"

"Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Mesia, nici //ie, nici

(25) Ei i-au mai pus atunci următoarea întrebare:

Marea Evanghelie a lui loan

11

deşert din Betabara, pentru a predica şi boteza aici tocmai (26) Drept răspuns, loan le-a zis: "Eu botez cu apă; pentru ca acest deşert să ofere oamenilor imaginea inimii dar în mijlocul vostru se află Unul, pe care voi nu-L lor goale şi împietrite, plină d e spini, d e mărăcini, d e cunoaşteţi (27) El este Acela care vine după mine, - şi care este buruieni şi d e vipere. în acest deşert al oamenilor, loan simboliza trezirea conştiinţei, p e care el o trăia intens înaintea mea; eu nu sunt vrednic nici măcar să dezleg într-o formă pur spirituală. El predica acolo pocăinţa cureaua sandalelor lui." (28( Toate acestea s-au petrecut în Betabara, dincolo pentru iertarea păcatelor, pregătind astfel calea intrării Domnului în inima u m a n ă care devenise stearpă (la fel de Iordan, unde boteza loan. (29)A doua zi, loan L-a văzut pe lisus venind la el, şi ca şi deşertul). 8. R ă m â n e să mai lămurim d e ce n u recunoaşte loan atunci a zis: "lată Mielul lui Dumnezeu, care trebuie să că el este llie sau u n alt profet, c â n d d e fapt - după propria ridice păcatul lumii/ M e a mărturie absolută - el era deopotrivă şi profet, şi (30j El este Acela despre care eu ziceam: "După mine llie. A m spus chiar E u însumi, într-o ocazie potrivită, trebuie să vină un Om, care este înaintea mea, căci El apostolilor şi altor persoane care Mă ascultau: 'Trebuie era înainte de mine. să acceptaţi această mărturie, loan a fost llie, cel care trebuia să Mă preceadă". 1. Versetul 19 descrie doar u n fapt pur exterior, care

în acele timpuri că lumina primordială sau viaţa originară

aici că, datorită credinţei lor puternice, evreii a u presimţit

n u are nici u n sens profund. Dar este uşor d e dedus d e

referea atunci la noua sa misiune şi n u la vechea activitate pe care el a desfăşurat-o atunci c â n d spiritul său, la timpul respectiv, a venit pe p ă m â n t sub forma lui llie' (ACESTE C U V I N T E A L E LUI IISUS REPREZINTĂ O MARE REVELAŢIE C U ADEVĂRAT REÎNCARNARE n.t.J.

9. Raţiunea acestei negări ţine d e faptul că loan se

a lui D u m n e z e u se va apropia d e o a m e n i p e acest pământ şi că ea chiar trebuia deja să fie p e pământ. Ei îşi imaginau însă că această viaţă originară a oricărei vieţi se afla în loan şi că el putea să fie Mesia Cel Promis.

CARE C O N F I R M A ÎNTR-UN M O D INDUBITABIL CA EXISTA 10. Leviţii şi preoţii care fuseseră trimişi d e farisei n u

chemările lui loan, ei a u urmărit să afle adevărul şi tocmai profet.

2. Fiind mai mult împinşi d e presimţirile lor decât d e

d e aceea ei l-au întrebat dacă era Cristos, llie sau u n alt 3. Ei l-au întrebat p e loan dacă era llie sau u n alt

puteau să înţeleagă d e ce botează loan, d e v r e m e ce el n u era nici llie, nici un profet, căci numai preoţii şi profeţii erau autorizaţi să facă aceasta. 11. loan le-a spus atunci: " E u n u botez decât cu apă,

profet deoarece era scris în profeţii că llie îl va preceda pe Mesia şi îi va anunţa sosirea. Ar fi trebuit vină înaintea lui Mesia, ca heralzi! Trimişii d e la Ierusalim, c a r e c u n o ş t e a u d e asemenea să existe şi alţi profeţi care să

ceea ce în realitate semnifică faptul că e u n u fac decât

scripturile, ştiau ce îl întrebau p e loan, dar aceştia. atunci?

bine

el a declarat că n u era nici unul dintre 4. Trimişii a u insistat însă: cine era el 5. La această întrebare, loan a răspuns

că n u este decât vocea care strigă în deşert, anunţat Isaiia!

pregătind calea D o m n u l u i , aşa c u m a 6. P u t e m aici să n e întrebăm d e ce

striga l o a n în deşert, u n d e n u locuia

adreseze oamenilor din regiunile populate. Cui folosea să strige astfel în deşertul morţii,

nimeni; căci el ar fi făcut mai bine să se

u n d e strigătele se pierdeau înainte d e a fi percepute d e vreo u r e c h e ? Şi la ce folosea atât ca o singură ureche să a u d ă ceea ce era umanitate? de important pentru întreaga

acest aspect că acolo textul se referă mai mult la deşertul spiritual care exista în inima umană, decât la micul deşert din Betabara, loan alesese să trăiască efectiv în acest

7. Trebuie să s p u n e m în legătură cu

care se afla d e cealaltă parte a Iordanului,

Incarnat, dacă folosim acest concept modern care nu exista încă în epoca lui
Lorber

12
să spăl inimile impure, care a u devenit incapabile să îl primească p e Cel care deja este în mijlocul vă împiedică să-L

Marea Evanghelie a lui loan

vostru şi p e care orbirea voastră spirituală recunoaşteţi!"

p e toţi aceia c a r e M ă caută în exterior şi care se vor întreba până Cristos, c â n d şi u n d e trebuie El să d i n c o l o d e m o a r t e u n d e este vină, în timp ce adevăratul Cristos acolo u n d e El locuieşte m e r e u . n u se poate afla decât în inimă,

12. Aceşti trimişi îi reprezintă

A s e m e n e a o a m e n i nu-L c a u t ă în care El poate fi găsit!

A c e a s t a este o m a r e r ă t ă c i r e . niciodată p e lisus în singurul loc 13. Prea puţin conta pentru mare

preoţime faptul că loan a d u c e a astfel o m ă r t u r i e d e o

umilinţă, el fiind cel care ştia foarte pe pământ; mărturia lui loan n u

bine cine era Cristos, care a venit i-a impresionat însă deloc pentru umil şi fără glorie. Lor le trebuia

că ei n u v o i a u u n Mesia sărac,

cineva în faţa căruia toată lumea să fugă plină d e spaimă! să a p a r ă 14. Pentru ei, Mesia n u putea d e c â t la I e r u s a l i m ,

coborând din cer, înconjurat d e miliarde d e îngeri, într-o lumină mai strălucitoare decât soarele. U n l o c u i a s c ă d e c â t î n T e m p l u şi

a s e m e n e a Mesia n u p u t e a să

trebuia să detroneze toţi tiranii. El

ar fi trebuit, conform convingerilor lor, să îi transforme

toţi banii din lume, sau cel puţin să a r u n c e în valuri, c u caz, să pedepsească toată calicimea cea murdară. Abia

imediat p e toţi evreii în fiinţe nemuritoare şi să le procure u n vuiet teribil, toţi munţii în aparenţă inutili şi, în orice

el prostituatele şi m ă n â n c ă la masă c u cei mai mari

tuturor? N u , este d e p a r t e d e noi această i d e e d e sacrilegiu!"

păcătoşi şi care, mai ales, profanează legea în văzul

atunci ar fi putut evreii să creadă în El şi ei ar fi spus:

trebuie să se plece în faţa Ta ca să n u fie făcut praf şi pulbere. Marele Preot nu este d e m n să desfacă nici măcar curelele sandalelor Tale". 15. lată însă că Cristos a venit în sărăcie, trăind umil,

" D o a m n e , tu eşti înspăimântător d e puternic şi totul

pământ cei mai mari şi mai înţelepţi dintre evrei. Acest

16. lată c u m g â n d e a u despre încarnarea M e a pe

este caracteristic chiar şi astăzi milioanelor d e o a m e n i cuvântul unui D u m n e z e u al iubirii şi al milei.

m o d d e a j u d e c a , ce n u s-a modificat absolut deloc, le

c a r e nici m ă c a r n u vor să a u d ă vorbindu-se despre 17. în primul rând. D u m n e z e u l lor trebuia neapărat

precum cei mici şi slabi. El n u a ajuns să fie remarcat făcut chiar şi munci grele împreună cu losif dulgherul şi să fie Mesia în ochii acestor evrei închistaţi şi pretenţioşi, d e acest blasfemiator, d e acest magician, până în al treizecilea a n d e viaţă. C â n d a fost nevoie a

să se găsească deasupra tuturor astrelor şi totodată

trebuia să fie d e o elevare atât d e mare încât în final să

sfârşească prin a n u mai exista deloc. El trebuia să creeze adevărat D u m n e z e u ! în al doilea rând, El n u putea fi deloc inferior şi n u putea lua o formă umană. El n u putea fi pentru ei decât o realitate d e neînţeles. cel puţin u n soare, pentru a fi d e m n (în faţa lor) d e u n

mergea la oamenii cei simpli şi săraci. C u m ar fi putut El care se credeau atât d e înţelepţi? Ei spuneau: "Să scăpăm

înfăptuieşte miracole doar sub conducerea şi inspiraţia

care

diavolului. C u m ar putea fi Cristos (Mesia) u n ticălos care

este supus diavolului, acela care este cel mai aspru şi cel picioarele goale, care îi frecventează p e cei mai nenorociţi

mai grosolan dintre dulgheri, u n bărbat care m e r g e cu dintre calici, cu care chiar este prieten, care primeşte la

anumitor oameni, anumitor societăţi şi anumitor concilii,

D u m n e z e u , el n u ar fi transmis Cuvântul său Viu decât fiind mereu înconjurat d e o anumită aureolă şi d e o

18. în al treilea rând, pentru ei, dacă Cristos ar fi fost

mulţime d e oameni pioşi şi d e zeloţi înzestraţi cu anumite puteri excepţionale! O fiinţă care n u putea dovedi pe

Marea Evanghelie a lui loan
ei, Cristos cel revelat! loc puterea sa d e a deplasa munţii n u putea fi, pentru 19. în viziunea lor, lisus n u putea să se adreseze unui

Capitolul 6
loan mărturiseşte că nu-L cunoştea pe Domnul. Dublul botez, loan îl botează cu apă pe Domnul lisus şi lisus îl botează pe loan cu Duhul Sfânt, (loan I, 31-34) . (31) Eu nu-L cunoşteam dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă; ca El să fie făcut cunoscut lui Israel. ~ (32) loan a făcut următoarea mărturisire: "Am văzut atunci Duhul pogorându-Se din cer întocmai ca un porumbel şi oprindu-Se în El. (33) Eu nu-L cunoşteam; dar Cel care m-a trimis să botez cu apă. mi-a zis: «Acela peste care vei vedea Duhul Sfânt pogorându-se şi oprindu-Se în El, este Cel ce botează cu Duhul Sfânt.» (34) Şi eu am văzut atunci lucrul acesta şi apoi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu."
1. Trimişii l-au întrebat p e loan: " D e c â n d îl cunoşti

laic sau unui păcătos fără ca prin aceasta, revelaţia Sa să

a m fost acceptat d e către somităţile evreieşti. D u p ă glorie, divinităţii Mele îi lipsea nobleţea! Dar toate acestea contează este mărturia lui loan. (

n u devină imediat suspectă. Din această cauză. E u n u părerea lor mărginită, d e o a m e n i mândri şi lacomi d e n u înseamnă nimic şi d e a c e e a singura mărturie care 2 0 . L u m e a r ă m â n e m a i d e p a r t e a c e e a ş i şi ea

continuă să se afle în deşertul Betabara (simbolic vorbind), mereu Cel care vine la o a m e n i a c u m şi în toate timpurile,

acolo u n d e loan a adus mărturia sa. Iar E u sunt şi r ă m â n aşa c u m a m venit atunci la evrei pentru a le înfrâna

vor fi cei care Mă recunosc c u adevărat şi Mă acceptă

orgoliul şi pentru a trezi în ei umilinţa şi iubirea. Fericiţi aşa c u m loan M-a recunoscut şi M-a acceptat, fiind leviţilor din Ierusalim.

martorul M e u , în ciuda trufiei şi a mâniei preoţilor şi 2 1 . A doua zi, în timp c e toţi aceşti trimişi erau încă

făcea loan şi ce semnifica d e fapt predicile lui, el încă le din deşert pentru a-i cere să M ă boteze.

la Betabara, continuându-şi cercetările pentru a afla ce

vorbea despre M i n e în momentul în care E u a m sosit 22. loan, chiar în momentul în care E u mă apropiam,

tu p e acest o m ciudat şi d e u n d e ştii tot ceea ce spui despre El?" loan a răspuns foarte natural şi firesc că, în calitatea sa d e fiinţă u m a n ă , n u L-a cunoscut înainte,

tocmai era p e cale să vorbească cu conducătorul acelei delegaţii, care îşi petrecuse întreaga n o a p t e pentru a delibera asupra celor aflate, loan a spus atunci: "lată, asupra Lui toate greşelile oamenilor, astfel încât cei care Această viaţă nouă le va da lor puterea d e a se numi copiii lui Dumnezeu. Pentru că D u m n e z e u poate să vină uşoară". şi în taină, fără fulgere şi fără furtună, întocmai ca o briză 23. loan a repetat încă o dată, atunci, ceea ce el îl acceptă şi cred în El să aibă, prin El, o nouă viaţă. Cel care soseşte este Mielul lui D u m n e z e u , care va lua

dar că spiritul Lui i-a revelat toate acestea şi l-a î n d e m n a t să-i pregătească pe o a m e n i să se spele d e greşelile lor cu apa din Iordan". 2. loan arată aici că el Mă v e d e pentru prima dată

sub o formă u m a n ă şi că spiritul M e u îi revelase lui cine sunt E u . Trimişii a u d e asemenea acest o m în faţa lor şi îl loan a ezitat la început să-l realizeze, g â n d i n d că E u trebuia să-l botez pe el şi n u invers dar, la dorinţa M e a puternică d e a Mă boteza, el a cedat şi a acceptat să fapt spiritul M e u l-a îndrumat spre deşertul Betabara şi a observă în timpul scurtului m o m e n t al botezului, p e care

facă acest lucru. El a înţeles atunci înlăuntrul lui că d e realizat că spiritul M e u este spiritul lui D u m n e z e u , pentru că propriul M e u spirit originar este acela care apare sub

spusese despre M i n e cu o zi înainte. El a dorit să spună,

adevărul şi umilinţa. Şi că, prin această umilinţă, E u a m venit în ajutorul oamenilor, susţinându-i în slăbiciunea lor (care generează smerenia) şi n u în presupusa lor forţă

p e d e o parte, că E u le arăt oamenilor ca într-o oglindă

forma unui mic nor luminos, sub forma unui porumbel

care coboară din cerul luminii asupra M e a şi r ă m â n e deasupra capului M e u . în acest moment, el a auzit aceste cuvinte: 3. "lată-L p e Fiul m e u mult iubit" sau, altfel spus: "lată

pe care, d e fapt, ei n u o a u . Pe d e altă parte, loan a

dorit să spună că cel p e care el îl numeşte Mielul lui D u m n e z e u este Cel care a existat înaintea oricărui lucru. Expresia "El a fost înaintea m e a " semnifică aici faptul că moment ce recunoaşte în El elevarea spiritului său divin,

lumina M e a , propria M e a fiinţă originară, în care E u a m binevoit să p u n iubirea Mea esenţială care există din toată eternitatea. lată-L p e Acela p e care trebuie să-L ascultaţi!" 4. D e aceea, loan a spus: " E u n u L-aş fi recunoscut". trimişilor ce a văzut şi ce a auzit şi a j u r a t că L-a botezat pe Mielul lui Dumnezeu, p e Mesia cel aşteptat d e întregul Israel şi a cărui venire a anunţat-o. "El este într-adevăr Fiul lui D u m n e z e u , adică propria fiinţă primordială şi 6. Şi loan a mărturisit că a văzut atunci c u proprii săi 5. D u p ă ce a realizat acest botez, loan le-a povestit

loan a dorit să îi facă să înţeleagă p e acei trimişi că, din în el există acelaşi spirit originar, d e aceeaşi calitate şi d e originar, care este acela care sălăşluieşte în acest Miel,

aceeaşi constituţie, care d e fapt provine din acel spirit n u prin propria sa putere, ci prin puterea acestui spirit

originar (al lui D u m n e z e u Tatăl), care a fost pus într-o

fiinţă complet liberă şi perfect independentă. Ori, trebuie

să se ştie că printr-o a s e m e n e a creaţie, care este c u Tatăl), începe o nouă epocă înaintea căreia nimic n-a

originală a lui D u m n e z e u întru D u m n e z e u ! "

adevărat o operă a spiritului originar (al lui D u m n e z e u existat în tot infinitul, în afara spiritului originar al lui

ochi Spiritul lui D u m n e z e u c o b o r â n d asupra acestui o m şi intrând în el, n u ca şi c u m acest o m ar fi primit u n f e n o m e n i-a apărut lui loan pentru ca el să-L poată 7. Prin urmare, n u este cazul să n e întrebăm dacă astfel d e spirit pentru prima dată, ci dimpotrivă, acest recunoaşte p e Cel p e care nu-L cunoscuse până atunci!

vine la loan pentru a fi botezat.

apare (fiind încarnat) în acest Miel al lui D u m n e z e u , care

D u m n e z e u care este, dincolo d e orice îndoială, cel care

14
trimişii Ierusalimului a u wâzut şi a u auzit toate acestea. Eternul răspuns este suficient: 'Acest miracol n u va fi care se cred, fără ca să fie, înţelepţii acestei lumi, el va r ă m â n e ocultat şi ascuns'. revelat decât oamenilor umili şi simpli, dar pentru cei

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 7
Exemplul lecturii celor trei versete /loan I, 35-37) /35j A doua zi, loan se afla iarăşi cu doi dintre ucenicii lui. /36/Şi, pe când îl privea pe lisus trecând, a zis: "lată Mielul lui Dumnezeu!" (37) Şi atunci cei doi ucenici care l-au auzit rostind aceste vorbe au mers după lisus.
doua zi, loan se afla încă acolo, împreună c u doi dintre şi dacă cei doi ucenici erau a p r o a p e d e el sau puţin mai departe, pentru că versetul respectiv nu precizează acest lucru; aşa c u m n u precizează nici ceea c e făceau aceşti discipoli. 2. Dar d e ce n u s p u n e evanghelistul acest lucru? la sine, pentru că acesta era felul d e a scrie în acele 3. A m precizat deja că aceste aspecte se înţeleg d e ucenicii săi". Ne-am putea întreba u n d e se afla el d e fapt 1. Textul versetului 35 a fost scris astfel, la origine: "A

spus că a văzut şi a înţeles ceea c e ei n-au putut vedea.

botezului cu apă şi ei s-au înfuriat atunci c â n d loan le-a

8. Trimişii Ierusalimului n u a u fost decât martorii

atunci că loan spusese doar adevărul.

discipoli ai lui loan, care erau prezenţi, a u confirmat 9. Trimişii a u negat însă d â n d din c a p şi s p u n â n d : N o i însă suntem

Ei l-au insultat pe loan, s p u n â n d că minte; dar numeroşi

"loan este învăţătorul vostru şi voi sunteţi discipolii lui, iată d e ce a c u m c u toţii îl aprobaţi

transmise d e Moise şi d e profeţi, şi d e aceea noi ştim să

instruiţi şi cunoaştem tot ceea c e este scris în Scripturile recunoaştem în cuvintele şi în faptele voastre că sunteţi nimic şi n u ştiţi nimic, iar prin nebuniile voastre, voi suciţi n u este pe placul Templului; d e aceea, cel mai b u n lucru 10. Atunci, loan s-a supărat şi a spus: "Rasă d e şerpi,

la fel d e nebuni ca şi învăţătorul vostru, că n u vedeţi capul multor oameni. încă d e multă vreme, acest lucru ar fi să vă opriţi".

rasă d e vipere! V o i credeţi că veţi scăpa astfel judecăţii?

timpuri, loan se afla atunci p e malul Iordanului, la poalele botezaţi. Şi c u m el avea întotdeauna lângă el mai mulţi

Uitaţi-vă, această s e c u r e c u c a r e voi doreaţi să n e veţi putea scăpa? Dacă n u vă veţi pocăi şi dacă n u vă veţi boteza, veţi fi până la urmă spulberaţi, întocmai ca u n sac d e cenuşă. distrugeţi este deja la picioarele voastre. Spuneţi, c u m

unei sălcii, aşteptându-i p e toţi cei care v o i a u să fie

discipoli care ascultau şi notau învăţăturile sale, şi în acest să boteze şi care chiar botezau ca şi el, în n u m e l e lui.

m o m e n t se aflau cu el doi sau trei discipoli care îl ajutau 4. Toţi cei care se aflau în anturajul apropiat al lui

care «-am spus că va veni d u p ă mine. Cel care a fost

11. Căci este adevărul adevărat, iată-L p e Cel despre

loan ştiau foarte bine ce se petrece şi n u a v e a u nevoie să noteze astfel d e detalii, c u atât mai mult c u cât, lipsindu-le materialele pentru scris, era u n lucru obişnuit conjuncţii c u m ar fi "şi" pentru a p u n e în corelaţie două erau uneori chiar înlocuite cu u n semn.

înaintea m e a ; pentru că El a fost înaintea mea! Din

plenitudinea Lui, noi a m primit cu toţii graţia!" (sensul 15 şi 16)

profund al acestor cuvinte a fost deja explicat în versetele 12. Convinşi d e cuvintele hotărâte ale lui loan, o parte

să n u se noteze decât esenţialul. Astfel, se utilizau anumite fraze fără nici o legătură aparentă. Astfel d e conjuncţii 5. Această explicaţie n u are o valoare evanghelică,

dintre trimişi a u rămas pentru a fi botezaţi, dar majoritatea s-au întors la Ierusalim foarte supăraţi.

versetele precedente. Trebuie precizat aici că asemenea

puţinul sens profund p e care îl a u a fost explicat în

13. Aceste versete respectă doar ordinea istorică, iar

dar ea este foarte utilă; d e fapt, fără ea sensul istoric şi înţeles deloc astăzi. Astfel se explică d e ce în cărţile fost înlocuite prin imagini, ele a u devenit d e neînţeles, profetice ale Vechiului Testament, u n d e fraze întregi a u chiar sensul spiritual al Evangheliilor n u mai poate fi

versete pot fi înţelese mai bine dacă ştim să le corelăm evanghelistul a scris toate aceste lucruri, părea inutil să

c u f a p t e l e d e a t u n c i . P e n t r u că în e p o c a în c a r e se noteze lucrurile care se înţelegeau d e la sine, astfel decât frazele esenţiale; a fost lăsată astfel deoparte toată succesiunea logică a faptelor, care poate fi totuşi citită

atât d e mult s-a schimbat limbajul. Dar a c u m , c â n d noi

cunoaştem regulile ce erau folosite în acele timpuri, n u d e a c u m înainte şi v o m putea astfel să citim mai uşor

încât toate frazele inutile a u fost scoase, nefiind păstrate

n e va fi deloc greu să legăm din n o u lucrurile între ele

aceste texte, sau cel puţin să p u n e m mai bine în lumină c u versetele 36 şi 37.

aceste aspecte care ar putea deveni atât d e importante astăzi, v o m analiza aici cele trei versete următoare, studiind cu exactitate sintaxa epocii.

printre rânduri, c u m s-ar spune astăzi. Pentru a lămuri

faptele istorice obiective. V o m demonstra acest aspect 6. Versetul 36 suna la origine astfel: "Şi, c â n d L-a

v ă z u t p e lisus t r e c â n d , el a s p u s : lată M i e l u l lui legătura cu precedentul şi n e oferă indicaţia istorică potrivit căreia, d u p ă ce a fost botezat, lisus a rămas câtva

D u m n e z e u " . Acest "şi" arată aici că textul respectiv are

timp alături d e loan, ceea ce explică d e ce îl v e d e m trecând a p r o a p e d e El p e malul Iordanului. 7. în momentul în care loan L-a zărit, el a spus cu u n

mare entuziasm, ca şi c u m şi-ar fi vorbit sieşi: "lată Mielul astfel: "Priviţi! Şi astăzi trece supremul Om-Dumnezeu pe malul fluviului, la fel d e umil şi d e modest ca u n miel!" lui D u m n e z e u ! " în limbajul d e astăzi, el s-ar fi exprimat

Marea Evanghelie a lui loan
ceea ce indică versetul 36. loan înlătură însă toate aceste detalii şi n u spune decât 8. Versetul 37, care reprezintă urmarea la versetul

15
Capitolul 8
fost primiţi in deşert. Andrei şi Petru, fraţi şi pescari, întâlnirea cu Simon şi mărturisirea interior, (loan I, 38-42) adevărului Primii discipoli ai Domnului lisus Cristos. care au

doar faptele simple, fără a aprofunda cauzele.

36, începe d e asemenea c u acest "şi". El indică astfel

l-au auzit rostind aceste vorbe şi a u mers d u p ă lisus". în zilele noastre, pentru a fi înţeles, acest verset ar trebui să fie enunţat astfel: "Dar atunci c â n d cei doi discipoli care erau în preajma lui loan, l-au auzit p e învăţătorul lor apropiat d e lisus; iar c u m lisus tocmai se pregătea să părăsească acele locuri, ei L-au urmat". s p u n â n d aceasta, ei l-au părăsit imediat p e loan şi s-au

9. Textul original s p u n e doar atât: "Şi cei doi ucenici

El. le-a zis: ~Ce căutaţi?" Ei l-au răspuns: "invăţătorule,

(38) lisus s-a întors; şi când i-a văzut că merg după

în vechea manieră d e a scrie, cele d o u ă concepte d e a

acestor fapte devine d e neînţeles. Dar aşa c u m a m spus,

10. Fără aceste indicaţii complementare, înşiruirea

unde locuieşti?" (39) "Veniţi de vedeţi", le-a zis El. S-au dus şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pe la ceasul al zecelea. (40) Unul dintre cei doi, care auziseră cuvintele lui loan şi merseseră după lisus, era Andrei, fratele lui Simon Petru.

auzi şi d e a urma sunt suficiente pentru ca indicaţiile

va permite să înţelegem m a i clar faptele istorice ale lor profund.

care leagă faptele să fie subînţelese. Această regulă n e

Scripturilor şi n e va ajuta să pătrundem mai uşor sensul

(41) El, cel dintâi, a găsit pe fratele său Simon, şi i-a zis: "Noi am găsit pe Mesia". (42) Şi l-a adus la lisus, lisus l-a privit şi i-a zis: 'Tu eşti Simon, fiul lui lona; tu te vei chema Chifa. "(care, tălmăcit, înseamnă Petru).
1. Acest verset (38) vine în

continuarea celui precedent,

iar sensul său este m a i mult începe istoric decât spiritual; căci aici celebra primire a

în care trăia loan Botezătorul, adică la B e t a b a r a ,

discipolilor Mei, chiar în locul u n loc

mizerabil în c a r e n u locuiau decât nişte pescari amărâţi, lată d e c e aceşti d o i discipoli a u colibă locuiam.

început prin a M ă întreba în c e 2. Şi, deoarece petrecusem

patruzeci d e zile în această

r e g i u n e , înaintea botezului,

pregătindu-Mi natura u m a n ă , prin posturi şi diferite exerciţii, pentru învăţăturile p e care u r m a să î n c e p să le revelez oamenilor, este - din punct d e faptul că trebuia să locuiesc u n d e v a , în acest loc izolat, Eu însă l-am g ă s i t neprimitor şi deşertic, p e care potrivit.

vedere istoric - clar şi evident

foarte

vreme, căci avuseseră posibili­ tatea să M ă v a d ă din c â n d în c â n d , fără să ştie însă c i n e eram. Ei n u M-au întrebat deci

că locuiam deja aici d e ceva

3. Aceşti doi discipoli ştiau

d e u n d e v e n e a m , ci doar u n d e locuiam la Betabara, acest sat d e colibe în care locuiau acei pescari a m ă r â ţ i , clădite d i n

trestie şi argilă şi în care u n o m

16

Marea Evanghelie a lui loan
8. îndată c e l-a găsit, s-a

aruncat la pieptul lui şi i-a spus

că l-a întâlnit p e Mesia Cel u n alt discipol, s-a hotărât să Mă urmeze. Făgăduit şi că, împreună c u

Simon l-a auzit vorbind despre v a d ă imediat, căci n u fusese spus atunci: "Astăzi n u se mai poate, dar m â i n e la răsăritul soarelui, să fii la El!" 10. Simon, care se gândea prezent la botez. A n d r e i i-a Mine, el a vrut să vină să M ă

9. în m o m e n t u l în c a r e

m e r e u la Mesia şi care credea

că Acesta va veni în ajutorul

săracilor şi îi va pedepsi p e cei bogaţi şi răi, i-a răspuns, cu inima plină d e aspiraţie: "Frate, normal abia putea să stea în picioare. construită chiar d e Mine, u n d e v a în mijlocul deşertului. astăzi în a p r o a p e toate ţările creştine. 4. E u locuiam într-adevăr într-o asemenea colibă,

voi urma până la capătul lumii, dacă El doreşte acest lucru. Condu-mă la El imediat. Cine ştie dacă o să-L mai găsim?"

n u mai este nici o clipă d e pierdut; las totul p e c â m p şi îl

D e atunci datează ermitajele p e care le v e d e m încă şi 5. Această colibă n u era prea departe d e locul u n d e

locuia loan. D e aceea, le-am spus celor doi discipoli:

zărit coliba Mea, a u fost foarte miraţi să vadă că Unsul lui D u m n e z e u locuia în coliba cea mai sărăcăcioasă şi neprimitoare ale acestui deşert. care, în plus, era situată într-unui dintre locurile cele mai 6. Aceste evenimente n u se petreceau în perioada

"Veniţi şi vedeţi". Ei M-au urmat imediat şi, îndată ce a u

c â n d a u ajuns la o distanţă d e treizeci d e paşi d e cabana

hotărât să Mi-I aducă. Dar, în acea noapte târzie, p e Mea, Petru, minunându-se, s-a oprit şi i-a spus lui Andrei: "Este ciudat, simt c u m m ă părăseşte curajul şi m ă cuprinde u n sentiment d e nespusă duioşie; n u mai pot d e a-L vedea".

1 1. în faţa unei a s e m e n e a insistenţe. A n d r e i s-a

să fac nici u n pas înainte, deşi simt foarte intens dorinţa

anului în care creştinii a u obiceiul să postească timp d e atunci când a m ajuns la colibă, adică, după modul actual d e a socoti, c a m p e la ora trei după-amiaza. Pentru că, în vremurile trecute, prima oră (ora 1) se considera a fi la

întâmpinarea celor doi fraţi. Acest lucru este indicat prin cuvintele: "lisus l-a privit". Se înţelege d e la sine că această afirmaţie corespunde faptului că a m ieşit în întâmpinarea

12. E u a m ieşit atunci din colibă, pentru a m e r g e în

patruzeci d e zile, ci d o u ă luni mai târziu şi era ora zece

acest fel în inima lui. Simon a fost recunoscut imediat drept discipol şi noul n u m e p e care i l-am dat a fost d e Chifa, sau piatra credinţei în Mine. Căci, d e mult timp. E u văzusem ce spirit îl anima deja p e Petru. prima lui parte la împărăţia M e a . Simon a primit numele

lui Simon, care v e n e a la Mine, el - care Mă simţea în

răsăritul soarelui. Dar c u m răsăritul n u este niciodată la

aceeaşi oră, modificându-se în fiecare zi, n u se poate sus că era în j u r u l orei trei după-amiază c â n d a m ajuns la colibă cu cei doi discipoli. D e o a r e c e ei a u rămas cu Mine până la asfinţitul soarelui, se poate p u n e întrebarea spune decât ora aproximativă, lată d e ce a m afirmat mai

ce a m făcut între orele 3.00 şi 8.00 în această colibă! în Evanghelie n u este precizat nimic referitor la aceasta. Dar este foarte simplu. S e înţelege d e la sine că le-am

lui a fost d o v a d a cea mai b u n ă că E u eram în m o d sigur nici o îndoială şi el n u a pronunţat nici măcar o singură Mesia, căci avea deja certitudinea cea mai deplină a

13. Pentru Simon Petru, felul M e u d e a M ă adresa

Mesia Cel Făgăduit. în inima lui n u mai era loc pentru silabă pentru a M ă întreba dacă E u eram adevăratul acestui adevăr, în inima lui. A u rămas la M i n e până a d o u a zi şi n u M-au mai părăsit apoi niciodată.

explicat ceea ce u r m a u să devină, spunându-le u n d e şi c u m voi începe să predic învăţătura Mea, c u m voi mai d e aceeaşi voinţă. Le-am dat d e îndată misiunea să meargă şi să-i întrebe p e tovarăşii lor, care erau în marea accepta şi alţi discipoli, animaţi d e acelaşi spirit divin şi

să Mi se alăture. Despre aceste lucruri a m vorbit. D u p ă

lor majoritate tot pescari, dacă unii dintre ei n u d o r e a u ce a căzut seara, i-am lăsat să se întoarcă la ei acasă, p e

Capitolul 9
Prima dovadă de renunţare a celor doi discipoli. Patria lui Petru. Vocaţia lui Filip şi a lui Natanael. (loan! 43-51) (43) A doua zi lisus a vrut să Se ducă în Galileea, şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis: 'Vino după Mine." (44) Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru.

j u m ă t a t e senini, p e j u m ă t a t e gânditori, căci a v e a u soţii şi copii şi n u ştiau c e să facă!

să Mă urmeze cu orice preţ. El a mers repede să-l caute năvoadele lui.

7. U n u l dintre ei, numit Andrei, s-a hotărât repede

p e fratele lui, S i m o n , c a r e încă mai era o c u p a t c u

Marea Evanghelie a lui loan
(45) Filip a găsit pe Natanael, şi i-a zis: "Noi am găsit pe Acela despre care a scris Moise în Lege, şi proorocii: pe lisus din Nazaret, fiul lui losif'. (46) Natanael i-a zis: "Poate ieşi ceva bun din Nazaret?" "Vino şi vezi/" i-a răspuns Filip.

17
care îl u r m ă m este Mesia!" Filip a răspuns: "Inima m e a atâta iubire". mi-a spus asta în m o m e n t u l în care El m-a chemat c u 5. Filip era celibatar; el îi învăţa p e pescarii săraci,

căci era u n b u n cunoscător al scripturilor. îl cunoscuse personal p e losif din Nazaret şi M ă cunoscuse şi p e Mine. Ştia câte ceva despre c e se petrecuse la naşterea M e a şi sperau, în taină, că E u sunt Mesia! Dar, c u m d e la vârsta m u n c i n d ca t o a t ă l u m e a , m a j o r i t a t e a

(47) lisus a văzut pe Natanael venind la El, şi a zis despre el: lată cu adevărat un israelit, în care nu este vicleşug." (48) "De unde mă cunoşti?" i-a zis Natanael. Drept răspuns, lisus ia zis: "Te-am văzut mai înainte ca Filip să te cheme de sub smochin."

în timpul copilăriei Mele. El era unul dintre puţinii care

d e doisprezece ani n u a m mai făcut miracole, trăind şi pierduseră prima impresie p e care o avuseseră la naşterea Mea. Şi chiar cei care fuseseră iniţial cei mai entuziasmaţi,

oamenilor

(49) Natanael i-a răspuns: "învăţătorule. Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti împăratul lui Israel/"

(50) Drept răspuns, lisus i-a zis: "Pentru că ţi-am spus a u început ulterior să spună că totul n u a fost decât u n curios concurs d e împrejurări, interpretate ca miracole, că te-am văzut sub smochin, crezi? Lucruri mai mari decât dar care n u aveau nici o legătură cu naşterea Mea. Geniul acestea vei vedea." M e u din copilărie fusese deci complet pierdut, s p u n e a u (51) Apoi i-a zis: "Adevărat, adevărat vă spun că, de ei, astfel încât la vârsta maturităţii n u mai rămăsese nici acum încolo, veţi vedea cerurile deschizându-se şi pe cea mai mică urmă din el. D a r Filip păstrase până în îngerii lui Dumnezeu urcând şi coborând către Fiul ultima clipă o anumită speranţă, la fel ca şi alţi câţiva, omului." c a r e a v e a u o m a r e consideraţie p e n t r u profeţiile b i n e c u n o s c u t e d e ei - a l e lui Simion şi a l e A n e i în 1. A d o u a zi dimineaţa. E u le-am spus: 'Timpul p e momentul circumciziei M e l e la Templu. care trebuia să-l petrec în deşert se apropie d e sfârşit; voi pleca în Galileea, d e u n d e a m venit. Vreţi să veniţi c u 6. în timp c e Filip M ă urma, el se g â n d e a p e d r u m la Mine? V ă las întreaga libertate să hotărâţi, căci ştiu prea Natanael. Deodată, l-a văzut p e acesta aşezat sub u n bine că aveţi soţii şi copii p e care nu-i puteţi părăsi c u smochin, reparându-şi năvodul. El i-a spus c u fervoare: uşurinţă, d a r niciodată, n i m e n i n u pierde c e e a c e "Frate, a m privit mult timp de-a l u n g u l d r u m u l u i , abandonează pentru Mine, ci dimpotrivă, va regăsi totul câutându-te şi inima m e a este plină d e bucurie că te-am înmiit". găsit, căci, vezi tu, noi l-am găsit p e Cel despre care Moise vorbeşte în Lege şi despre care şi profeţii vorbesc; acesta 2. Atunci, Petru a spus: " D o a m n e ! E u voi a b a n d o n a este chiar lisus, fiul lui losif din Nazaret". n u numai p e soţia m e a şi p e copiii mei, ci şi viaţa mea,
sunt decât u n cerşetor care abia reuşeşte să le procure puţină pâine. Pescuitul m e u abia a j u n g e să hrănească o din iubire pentru Tine! Ei v o r trăi şi fără mine, căci e u n u cunoaşte acel cuib murdar din Nazaret. Se înţelege d e caz, n u Mesia". Dar Filip i-a spus: "Ştiu foarte bine că în l e g ă t u r ă c u a c e s t subiect, tu ai fost î n t o t d e a u n a 7. Natanael, puţin indignat, a declarat: 'Toată lumea

gură; din el, abia dacă reuşesc să-mi hrănesc familia întrSuntem născuţi în ESetsaida, d a r a trebuit să venim în malurile Iordanului, u n d e a m fost botezaţi d e către loan. u n m o d mizerabil! A n d r e i , fratele m e u , este martor!

la sine că nimic b u n n u poate să iasă d e acolo! în orice

acest deşert şi, pentru a n e putea hrăni, pescuim p e Tatăl nostru, lona, este puternic, soţiile şi surorile noastre la fel. Cel d e Sus sâ-i binecuvânteze şi ei se v o r descurca!" plecat la d r u m .

adversarul m e u , cu toate că ţi-am expus d e o sută d e ori argumentele mele. D a r vino şi convinge-te singur; vei recunoaşte că a m avut perfectă dreptate!"

l-am lăudat p e aceşti doi discipoli şi a m 3. De-a lungul drumului care urma

râul, l-am întâlnit p e Filip, născut tot în ceva d e pescuit în apele Iordanului, cu atenţia asupra lui şi a s p u s : " O h , Betsaida, care căuta, la răsăritul soarelui,

u n n ă v o d foarte uzat. Petru Mi-a atras D o a m n e , acest o m suferă, este foarte cinstit dintre oameni, c u inima plină d e iubire d e D u m n e z e u ! C e bine ar fi dacă l-ai primi să vină c u noi!"

sărac, dar el este cel mai drept şi mai

a lui Petru, E u n u a m putut decât să spun: chemat d e două ori, a aruncat la pământ n ă v o d u l şi M-a u r m a t fără să întrebe unde. P e drum. Petru i-a spus: "Cel p e "Filip, u r m e a z â - M ă ! " E l n u s-a lăsat

4. La această propunere binevoitoare

18
acesta ar fi miracolul miracolelor, câci aceste secături d e f a c e m n o i tot c e e a c e d o r i m c u orice n a z a r i n e a n nazarineeni sunt cele mai rele canalii d e p e pământ! N u 8. Natanael s-a ridicat, gânditor, şi a spus: "Frate,

Marea Evanghelie a lui loan
C a p i t o l u l 10
Domnul şi primii săi discipoli merg acasă, la locuinţa Lui. Falsele aşteptări ale Măriei în ceea ce-L priveşte pe Mesia, lacov, loan şi Toma, noii discipoli. Semnificaţia profetică a nunţii din Cana. Cele trei etape ale noii naşteri, (loan II, l-5j (l)Şi.a treia zi, s-a făcut o nuntă în Cana din Galileea. Mama lui lisus era acolo. (2) Şi la nuntă a fost chemat şi lisus cu ucenicii Lui. (3j Când s-a isprăvit vinul, mama lui lisus i-a zis: "Nu mai au vin." (4) lisus i-a răspuns: "Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul. " (5) Mama Lui a zis slugilor: "Să faceţi ceea ce vă va spune El. "
1. Acest "şi" d e legătură între primul şi al doilea capitol

cumpărat pentru cea mai mică m o n e d ă r o m a n ă ? D e mult timp, ei n u mai a u nici cea mai mică credinţă în Moise şi în profeţi! P e scurt, tu ştii că poţi să faci ce vrei nazarinean' este deja u n vechi dicton. Şi tu pretinzi că Mesia p e care vrei să mi-l arăţi vine d e acolo!... Bine, m e r g e m să v e d e m ! "

dintr-un nazarinean, iar expresia 'mai rău decât u n

bine, nimic n u este imposibil pentru D u m n e z e u , să 9. Vorbind astfel, Natanael s-a apropiat împreună

cu Filip d e lisus, care se îndepărtase c a m cu o sută d e Acesta le-a spus: "lată u n israelit adevărat, u n o m în care n u este nici u n pic d e viclenie". 10. Uimit să audă o asemenea frază ciudată din gura paşi mai încolo. Dar, c â n d cei doi s-au apropiat d e lisus,

Tu ca să poţi v o r b i astfel d e s p r e m i n e ? Căci d o a r

Mea, Natanael a întrebat imediat: " D e u n d e mă cunoşti Dumnezeu poate să-mi cunoască sufletul aşa c u m singur

e u mi-l cunosc. N u m-am lăudat niciodată cu virtuţile

a m spus: "Eu te-am văzut mai înainte ca Filip să te c h e m e d e sub smochin". I 1. Uluit d e răspunsul M e u , Natanael, cu inima foarte

mele. D e u n d e ştii tu c u m sunt făcut?" E u l-am privit şi

două capitole sunt intim legate; se precizează că această

(n.t. din Evanghelia canonică) indică aşadar că aceste

trei zile după ce E u M-am întors din Betabara cu cei patru discipoli ai Mei şi că a m petrecut o zi întreagă în compania lor în casa lui losif, care n u mai trăia; aici se afla Măria, m a m a trupului M e u care, împreună cu fraţii Mei (adică bine posibil.

nuntă a avut loc într-o casă prietenă a familiei lui losif, la

e m o ţ i o n a t ă , a s p u s : " î n v ă ţ ă t o r u l e , c h i a r d a c ă eşti eşti Regele atât d e mult aşteptat d e Israel, care îşi va Nazaret, ce mic erai şi ce m a r e vei deveni! Cei din urmă

nazarinean, Tu eşti fără îndoială Fiul lui D u m n e z e u . Tu elibera poporul din ghearele duşmanului. O h , Nazaret, vor fi cei dintâi. O h , D o a m n e , cât d e repede mi-ai redat credinţa! C u m se face că toată îndoiala s-a spulberat şi că a c u m cred cu toată fiinţa m e a că Tu eşti Mesia Cel Făgăduit?" 12. Versetul 50 indică răspunsul M e u la întrebarea

fii lui losif), a avut mare grijă să n e primească cât mai 2. Pentru că Măria ştia bine, în inima ei, că a sosit

timpul ca E u să apar ca Mesia şi să acţionez. Dar ea n u ştia în ce va consta acţiunea Mea. Ea credea încă în lui David, a cărui minunată autoritate d e p a c e divină, alungarea romanilor şi în restabilirea puternicului tron al irevocabilă şi indestructibilă, n u ar mai fi luat niciodată 3. Pentru Măria, la fel ca şi pentru celelalte rude

că a regăsit în M i n e întreaga cunoaştere, care n u poate va v e d e a lucruri mult mai mari, v r â n d să spun prin târziu vei crede în m o d liber". fi decât d e la D u m n e z e u . D e aceea, E u i-am răspuns că

lui Natanael, care crede că E u sunt Mesia pentru că simte

sfârşit.

pământeşti ale Mele, Mesia ar fi trebuit să-i învingă

aceasta: "Acum crezi din cauza unui miracol, dar mai

ai Pământului Făgăduit. Da, fiinţele cele mai b u n e din acele timpuri a v e a u toate aceeaşi părere despre Mesia Cel Făgăduit în Profeţii, la fel c u m mulţi o a m e n i din zilele

deopotrivă atât pe romani cât şi p e toţi ceilalţi duşmani

13. Versetul 51 semnifică: "Mai târziu, atunci c â n d - • noastre, d e altfel foarte respectabili, a u o părere în întregime falsă despre mileniu. Dar n u venise încă prin Mine - veţi a j u n g e la n o u a naştere a spiritului vostru, porţile vieţii vi se vor deschide şi voi veţi fi ca îngerii p e care îi veţi vedea u r c â n d ; şi ei a u fost altădată o a m e n i destinaţi morţii, dar a u fost făcuţi copiii lui D u m n e z e u pentru veşnicie şi a u devenit îngeri prin graţia Mea, momentul pentru a le da o altă explicaţie.

p u t u t f a c e o p ă r e r e mai corectă d e s p r e Mesia Cel Făgăduit, dacă n e g â n d i m că în propria M e a casă exista chiar cu Măria.

4. N u este d e mirare că familiile prietene n u şi-au

v e d e a a t u n c i spiritele a n g e l i c e p r i m o r d i a l c r e a t e ,

datorită noii naşteri a spiritului lor. D e asemenea, veţi c o b o r â n d din ceruri spre Mine, D o m n u l întregii vieţi, M e u şi p e martorii Mei".

o astfel d e reprezentare mentală a lui Mesia, î n c e p â n d 5. Acesta este motivul pentru care multe familii aveau

mergând în acelaşi pas cu Fiul omului şi urmând exemplul 14. lată o manieră corectă d e a înţelege primul capitol.

o consideraţie deosebită pentru Mine. Cei p e care i-am descris ca fiind discipolii Mei se aflau şi ei în aceeaşi situaţie şi, d e aceea, lacov şi loan s-au hotărât să devină la rândul lor discipolii Mei, sperând să domnească împreună cu Mine peste popoarele întregii planete, pentru că uitaseră copilăriei Mele.

O h , nu! Absolut deloc! A m indicat însă, pentru oamenii de

Dar nimeni să nu creadă că totul a fost explicat în întregime.

bună credinţă, modalitatea d e a fi iniţiat în profunzimile

înţelepciunii divine şi de a recunoaşte şi înţelege adevăratul sens al fiecărui verset. D e altfel, aşa cum s-a mai spus, acest poate fi măsurat şi judecat. • capitol a fost dat ca unitate d e măsură, după care totul

deja ceea ce le spusesem atât d e des şi d e clar în timpul 6. Datorită faptului că în cele mai b u n e case din

împrejurimile Nazaretului şi din a p r o a p e întreaga Galilee

a v e a m reputaţia d e a fi viitorul eliberator d e sub j u g u l

Marea Evanghelie a lui loan

19
răspuns: "Este bine, pentru că acolo u n d e Andrei a spus: "Da, acesta este numele lui; şi d e î n d o i e l i ; t o t u ş i , el e s t e u n se găseşte Chifa, se găseşte şi T o m a ! "

este u n suflet minunat, dar plin d e scrupule perseverent, b u n şi generos. Tocmai din cauza mărinimiei sale a primit el această acest frate g e a m ă n ? " A m răspuns: "Da, trebuie să fie oaspetele acestei nunţi". om

poreclă! D o a m n e , trebuie să-l c h e m p e

fă-o, pentru că cel care vine în numele M e u 10. O b i c e i u l c e r e a ca fiecare n o u

în onoarea sa, ca u n s e m n d e bun-venit.

oaspete să fie întâmpinat la sosire cu vin,

sfârşească şi n u se mai putea respecta

Măria a observat că vinul începuse să se

obiceiul. Ea Mi-a spus atunci p e ascuns: a u vin! Ai putea Tu să faci rost d e nişte vin, cel puţin pentru acest ultim n o u venit?"

"Fiul m e u mult iubit, ce problemă, n u mai

atât d e deosebit al nazarineenilor. E u i-am

11. Şi, cu o v o c e foarte blândă, în stilul

dat acest răspuns cu dublu sens: "Femeie (adică M a m ă ) , o a r e aceasta n e priveşte p e

vreunul dintre noi? în calitate d e invitat n u

este încă rândul M e u să Mă îngrijesc d e vin. Ceasul M e u n u a sosit încă." (Pentru că exista d e asemenea obiceiul ca fiecare u n dar în vin, dar trebuia să fie respectată

invitat la o nuntă să a d u c ă d e bunăvoie o anumită ordine; la început, trebuia ca

vinul; apoi urma, în cele din urmă, cadoul le iau, d e câteva luni, a u reînsufleţit în aceste familii roman şi pentru că. măsurile clare p e care începusem să invitaţilor care n u făceau parte din familie). Măria ştia că întors deci spre Mine, cerându-Mi, ca să s p u n e m aşa, să n u mai era vin pentru a-l saluta p e noul oaspete. Ea s-a

cei mai apropiaţi membri al familiei să ofere

amintirea promisiunilor care se refereau la persoana Mea

şi care fuseseră uitate timp d e 18 ani, a m fost invitat împreună cu discipolii Mei, cu m a m a Mea, Măria, şi cu o mulţime d e rude şi d e cunoştinţe la Cana, u n mic oraş nuntă.

schimb ordinea lucrurilor, pentru că Măria ţinea foarte să-i împlinesc dorinţele. mult la vechile tradiţii şi ştia că niciodată E u n u refuzam 12. Ea s-a întors atunci spre cei care serveau la masă;

din Galileea, situat la mică distanţă d e Nazaret, la o mare 7. La această nuntă era o atmosferă d e voioşie şi d e

a v â n d o deplină încredere în Mine, ea le-a spus: "Faceţi ceea ce Fiul m e u vă va s p u n e să faceţi". 13. lată descrierea istorică a faptelor la care se referă

făcut următoarea remarcă: " D o a m n e , viaţa este mult mai aibă parte şi el, măcar o dată în viaţă, d e o astfel d e cel mai adesea, din lăcuste prăjite şi miere sălbatică" masă, în locul mizerabilei sale hrane, care este alcătuită, plăcută aici decât la Betabara. Săracul loan ar fi fericit să

bucurie, astfel încât cei patru discipoli din Betabara a u

versetele din cel de-al doilea capitol. Dar acest fapt istoric, sens spiritual şi chiar u n sens profetic uşor d e ghicit.

această poveste - c u m s-ar s p u n e -, are d e asemenea u n 14. Corespondenţa evidentă între această nuntă,

se mânca la fel ca racii).

lăcuste d e mărimea unui porumbel, care se prepara şi 8. Le-am răspuns: "Voi n u puteţi încă înţelege d e ce

(Exista în acea regiune, la fel ca şi în Arabia, o specie d e

care a avut loc la trei zile d u p ă întoarcerea M e a din Betabara şi învierea Mea la trei zile după crucificarea Mea, frapanta! n u p o a t e să fi scăpat n i m ă n u i , fiind d e o evidenţă 15. Această nuntă profetică anunţa ceea ce urma să

împlinite dacă el n u ar trăi aşa. Dar, peste puţin timp, va

loan trebuie să trăiască astfel. Scripturile n u ar putea fi

Mi se petreacă trei ani mai târziu. într-un sens mai eternul Mire al nunţii noii naşteri a tuturor celor care M ă

trăi mai bine. Ierusalimul nu-l va mai lăsa mult timp să facă ceea ce face în acest deşert. Astfel, el se va micşora, pentru ca Celălalt să crească.

profund, ea arăta d e asemenea că peste trei ani voi fi vor iubi şi care Mă vor urma cu adevărat.

l-ai adus la Mine, va veni el oare cu noi, sau va r ă m â n e la Betabara?" Andrei a răspuns: ' V a veni, vei vedea, dar mai avea încă a n u m i t e lucruri d e aranjat". E u i-am

9. Dar, Andrei, ce se petrece cu acel discipol p e care

nunţi care a avut loc la trei zile d u p ă întoarcerea M e a

16. Dar, într-un sens mai general, povestea acestei

o m trebuie să treacă pentru a a j u n g e la n o u a naştere a

din deşert, corespunde celor trei etape prin care fiecare

spiritului, pentru a atinge nunta vieţii veşnice în marele

20
oraş Cana al Galileei cereşti. asupra cărnii (materiei, trupului), a p o i , 17. Aceste trei etape sunt: în primul rând, stăpânirea purificarea

Marea Evanghelie a lui loan
rândul M e u , nici în sensul practic, al obiceiului d e aici, nici în sensul spiritual, pentru Gloria Celui despre care

sufletului prin credinţa vie care trebuie să fie dovedită

voi spuneţi că este D u m n e z e u l vostru, dar p e care n u L-aţi r e c u n o s c u t încă niciodată, d o a r prin forţa lui D u m n e z e u c a r e este în M i n e şi n u printr-o m a g i e oarecare. E u a m transformat în vin a p a care era în vase!" 3. "Umpleţi a c u m u n p a h a r şi duceţi-l stăpânului

prin faptele vii ale iubirii, căci altfel această iubire este moartă şi, în sfârşit, reînvierea întru spirit, în mormântul

judecăţii, căreia îi c o r e s p u n d e în m o d perfect învierea va înţelege mai bine ceea c e v a urma.

lui Lazăr. Cine v a medita puţin asupra acestor lămuriri 18. A c u m , pentru că a m dezvoltat sensul spiritual

stupefiaţi să vadă a p a transformată în vin -, i-au dus repede stăpânului casei vinul pentru ca să-l guste. 4. Stăpânul casei a făcut ochii mari şi imediat l-a 5. N u se servesc vinurile b u n e la început şi după

casei, ca să-l guste; să-şi spună apoi părerea!" Servitorii -

general al acestei nunţi, să revenim la desfăşurarea particulare ale acestei poveşti.

evenimentelor şi să studiem în sfârşit corespondenţele

chemat p e mire: "Dar tu n u cunoşti obiceiurile?

C a p i t o l u l 11
Derularea evenimentelor ulterioare miracolului cu vinul. Mărturisirea lui Petru şi mărturia referitoare la misiunea Sa. (loan I! 6-11) Domnului

aceea vinurile obişnuite, c â n d oaspeţii sunt puţin ameţiţi şi n u mai simt prea bine gustul lor?" 6. Mirele i-a răspuns însă: ' T u vorbeşti ca u n orb

despre culori; vezi tu, acest vin n u a fost făcut p e acest p ă m â n t ci, la fel ca mana, a coborât din cer p e masa toate vinurile d e p e acest pământ". noastră. Este deci absolut normal să fie mai b u n decât 7. Stăpânul casei i-a spus: "Mă crezi n e b u n sau eşti

(7) lisus le-a zis: "Umpleţi vasele acestea cu apă. "Şi le-au umplut până sus.

(6) Şi acolo erau şase vase de piatră, puse după obiceiul de curăţire al iudeilor, • şi in fiecare vas încăpeau câte două sau trei vedre.

chiar tu n e b u n ? C u m poate u n vin să c o b o a r e din cer pe masă? Ar trebui ca D u m n e z e u însuşi sau servitorul Lui, Moise, să fie aşezat la această masă". 8. Mirele i-a răspuns: "Vino şi convinge-te singur!". în sala ospăţului şi s-a uitat la cele şase vase pline c u cel 9. Stăpânul casei s-a îndreptat împreună c u mirele

mai b u n dintre vinuri. Atunci, convins d e miracol, a (9) Nunul, după ce a gustat apa făcută vin, - el nu ştia de unde vine vinul acesta (slugile insă, care scoseseră strigat: " D o a m n e , iartă-mi păcatele, d o a r D u m n e z e u poate face aceasta! D u m n e z e u trebuie să fie printre noi, apa ştiau), - a chemat pe mire, (10) şi i-a zis: "Orice om pune la masă întâi vinul cel căci nici u n o m n u este capabil să facă aşa ceva".

(8) "Scoateţi acum", le-a zis El "şi aduceţi nunului. "Şi i-au adus:

bun: şi, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puţin bun; dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum." (11) Acest început al semnelor Lui îa făcut lisus în Cana din Calileea. El şi-a arătat slava Sa, şi ucenicii Lui au crezut în El.
1. D u p ă c e Măria le-a spus servitorilor: "Faceţi ceea

gustat, toţi a u exclamat: " U n astfel d e vin n-a putut fi făcut în ţara noastră; este într-adevăr u n vin ceresc; glorie Celui căruia D u m n e z e u i-a dat o asemenea putere!" Toma, noul venit.

10. Vinul a fost atunci servit oaspeţilor; c â n d l-au

1 1. Ei a u băut în sănătatea M e a şi în sănătatea lui 12. Şi toţi a u crezut atunci că E u eram într-adevăr 13. A t u n c i , Petru Mi-a spus, în taină: " D o a m n e ,

Mesia Cel Făgăduit.

ce El vă va spune", E u le-am cerut să umple c u a p ă şase vase d i n piatră, aşezate la intrare şi folosite pentru abluţiuni, d u p ă u n obicei v e c h i d e v e n i t d e s u e t la vase nefolosite, care n u se aflau acolo decât d e decor, p u t e a u să conţină două până la trei v e d r e d e apă. nazarineeni şi la c a n a n e e n i . Aceste

lasă-mă să plec, căci Tu eşti D u m n e z e u însuşi, coborât pe pământ, aşa c u m servitorul T ă u David a anunţat în

crezând că noul oaspete doreşte să

2. Servitorii a u ascultat imediat,

se spele şi să se purifice d u p ă vechiul aşezat imediat la masă, fără să-şi fi spălat mâinile. V ă z â n d servitorii şi-au spus între ei: " D e c e a aceasta, obicei. Oaspetele a intrat însă şi s-a

trebuit să u m p l e m c u a p ă aceste vase atât d e grele? Oricum, acest oaspete n u le foloseşte; a m făcut o m u n c ă

să vă plângeţi, d e c e n u staţi să vă

inutilă". Atunci, E u le-am spus: "în loc

gândiţi? N u aţi auzit c e Mi-a spus oaspeţi? Şi chiar dacă n u este încă

Măria, că n u mai este deloc vin pentru

Marea Evanghelie a lui loan
Tine!" psalmi. E u n u sunt decât u n biet pescar n e d e m n d e 14. Dar E u i-am spus: "Dacă tu te crezi n e d e m n d e a

21
C a p i t o l u l 12
lisus şi ai Lui la Capernaum. lisus şi discipolii Săi la sărbătoarea Pastel ui de la Ierusalim. Templul lui Dumnezeu - piaţă de animale, (loan II, 12-13/ /12/După aceea, a coborât la Capernaum, Împreună cu mama, fraţii şi ucenicii Lui; şi acolo n-au rămas multe zile. (13/ Pastele iudei/or era aproape; şi lisus S-a suit la Ierusalim.
1. D u p ă şapte zile d e la această nuntă, a m părăsit

Vezi tu. E u n u a m venit pentru cei puternici, oricare ar fi ei, ci numai pentru cei bolnavi şi pentru cei slabi. C â n d cineva plezneşte d e sănătate, el n u are nevoie d e medic.

fi alături d e Mine. atunci cine crezi tu că este d e m n ?

Doar cei slabi şi bolnavi a u nevoie d e medic, deci rămâi plin d e curaj lângă M i n e , căci E u ţi-am iertat deja păcatele, iar dacă vei păcătui din n o u cât timp vei fi lângă Mine, E u te voi ierta iarăşi, pentru că n u prin forţă, ci prin slăbiciune M-ai recunoscut tu p e M i n e şi pentru d e Sus îţi va permite să te desăvârşeşti".

că tu ai o credinţă d e neclintit, ca o stâncă. Graţia Celui 15. Auzind această învăţătură, ochii lui Petru s-au

umplut d e lacrimi şi el a spus c u entuziasm: " D o a m n e ,

Nazaretul împreună c u Măria, cu cei cinci fraţi ai Mei,

chiar dacă toţi Te vor a b a n d o n a vreodată, e u n u te voi mine adevărul şi viaţa!"

dintre care doi a u devenit discipolii Mei, şi cu alţi oameni p e care îi acceptasem ca discipoli, pentru a coborî la C a p e r n a u m , unul dintre principalele oraşe în care se Zebulon şi Neftali, intre aceste d o u ă provincii situate p e apropiere d e Betabara, locul u n d e loan obişnuia să permitea acest lucru. malul Mării Galileei, n u departe d e malul Iordanului, în

părăsi niciodată, căci cuvintele Tale sacre sunt pentru 16. După aceste cuvinte. Petru s-a ridicat, a întins

făcea c o m e r ţ în a c e a e p o c ă , aflat la graniţa dintre

p a h a r u l şi a s p u s : " B i n e c u v â n t a t să fii. Israel; şi împlinirii Făgăduinţei. D u m n e z e u a venit la poporul său.

binecuvântaţi să fim şi noi, cei care suntem martorii Ceea ce părea atât d e g r e u d e crezut, s-a împlinit sub trebuie să strigăm către înălţimi, pentru că înălţimea

boteze, atâta timp cât acest fluviu - deseori secat - îi 2. Unii se vor întreba ce aş mai fi putut face E u în

ochii noştri. în a d â n c u l sufletelor noastre, noi n u mai înălţimilor a c o b o r â t în mizeria noastră, în a d â n c u l adâncurilor. Binecuvântat să fie Cel care este în mijlocul nostru şi care, prin puterea Sa, ne-a dat acest vin prin graţia Sa, pentru ca noi să c r e d e m în El şi, prin El, să îi a băut şi toţi a u băut, s p u n â n d : "Este u n o m drept!"

acest oraş devenit a p r o a p e p ă g â n . N u a v e m decât să

vedea că: Ţinuturile Z e b u l o n şi Neftali, aflate pe drumul Galileea păgână, al cărei popor trăieşte în întuneric, a u morţii li s-a arătat o mare lumină!"

citim profeţiile lui Isaiia IX, 1 şi mai departe, pentru a

către mare, d e cealaltă parte a Iordanului, la fel ca şi

a d u c e m slavă lui D u m n e z e u " . Acestea fiind spuse, Petru 17. l-am explicat atunci lui Petru, în m o d confidenţial:

văzut o mare lumină. Tuturor celor care stăteau la umbra

" N u carnea ta ţi-a inspirat aceste cuvinte, ci Tatăl care va veni timpul c â n d va trebui să strigi pentru ca toată este în Mine! Pentru m o m e n t păstrează însă tăcerea, căci lumea să te audă!" D u p ă aceasta, oaspeţii s-au liniştit şi,

A la Z, va înţelege uşor d e ce a m coborât din Nazaret la C a p e r n a u m unde, d e altfel, alţi doi discipoli trebuiau să n e întâlnească: lacov şi loan, fiii lui Z e v e d e u , care erau vărsare a Iordanului, a p r o a p e d e locul u n d e Petru şi

care ştie că E u a m venit ca să împlinesc scripturile d e la

3. Cel care ia în consideraţie acest text din Isaiia şi

începând din acest moment, toţi a u crezut şi a u văzut în d e toţi duşmanii. Mine pe adevăratul Mesia, venit la ei pentru a-i elibera 18. Acesta a fost primul miracol p e care l-am făcut,

pescari pe malurile Mării Galileei, n u departe d e gura d e

Andrei obişnuiau să pescuiască.

în prezenţa a numeroşi martori, la începutul marii Mele spre viitoarea mare operă p e care urma să o înfăptuiesc.

opere d e Mântuire; şi, prin acest s e m n tainic, a m arătat Dar nimeni n u a putut să înţeleagă faptul că, dacă postul

a m început imediat să predic oamenilor aceste învăţături,

convingătoare ale celor care erau împreună cu Mine,

r e c u n o s c u t d u p ă cuvintele M e l e şi d u p ă

4. D u p ă ce aceşti discipoli a u fost primiţi şi M-au

mărturiile

care urma să le suport la Ierusalim, iar botezul lui loan corespundea crucificării Mele, această nuntă simboliza

M e u în deşert corespundea persecuţiilor din Templu pe

î n d e m n â n d u - i să se p o c ă i a s c ă , c ă c i î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u este aproape. A m mers să-i învăţ în sinagogi. U n mare număr dintre ei a u început să creadă, dar mulţi

învierea M e a ; ea a fost semnul d e dinaintea noii naşteri a spiritului întru viaţa eternă. 19. Aşa c u m E u a m transformat apa în vin, natura

în mare. Dar a m scăpat, împreună cu toţi cei care Mă

alţii s-au mâniat şi a u vrut să M ă lovească şi să Mă arunce

însoţeau şi a m plecat să vizitez câteva târguşoare pe malul vindecând bolnavii; cei săraci şi oamenii simpli a u crezut ca nişte oiţe care îşi urmează păstorul.

va transforma în natură spirituală.

materială a omului care va trăi d u p ă Cuvântul M e u se 20. P e n t r u aceasta, însă, o a m e n i i v o r trebui să

Mării Galileei, a n u n ţ â n d împărăţia lui D u m n e z e u şi

şi M-au primit. Mulţi Mi s-au alăturat şi M-au urmat, la fel 5. A m rămas puţin timp la C a p e r n a u m , u n d e era

urmeze în inima lor sfatul pe care Măria l-a dat servitorilor:

"Faceţi ceea c e El vă va spune!" D e fapt, E u voi face pentru fiecare ceea ce a m făcut la Cana în Galileea: îi voi după Cuvântul M e u să recunoască mai uşor în el însuşi noua naştere a spiritului! da u n semn adevărat, care sâ-i permită celui care va trăi

că acest oraş era u n loc d e comerţ şi d e afaceri. Acolo u n d e se instalează comerţul şi afacerile n u mai este deloc loc pentru credinţă şi iubire şi acolo u n d e dispar credinţa

prea puţină credinţa şi încă şi mai puţină iubire, pentru

şi iubirea n u mai este nimic d e făcut!

6. între timp, se apropia Pastele evreiesc. A m urcat

22
la Ierusalim cu toţi cei care erau c u Mine. Pastele evreiesc n u se sărbătorea în acea v r e m e în aceeaşi perioadă în

Marea Evanghelie a lui loan
C a p i t o l u l 13
Ororile din Templu in timpul Pastelul Purificarea Templului, (loan II, 14-17) (14) In Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani şezând jos. (15) A făcut un bici de ştreanguri şi i-a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii; a vărsat banii schimbătorilor şi le-a răsturnat mesele. (16) Şi a zis celor ce vindeau porumbei: "Ieşiţi toţi de aici şi nu faceţi din casa Tatălui Meu un loc de comerţ." (17) Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: "Zelul Casei Tale M-a consumat."
1. C â n d a m ajuns la Ierusalim şi a m văzut această

care îl sărbătoresc astăzi creştinii. Această sărbătoare putea să cadă în martie, iar uneori chiar trei luni mai târziu, căci era fixată în m o m e n t u l primei recolte d e orz Legii, pâine nouă, care n u era dospită şi nimeni n u avea

şi d e grâu dedicată lui lehova. Se m â n c a atunci, potrivit dreptul să m ă n â n c e pâine dospită.

aibă loc în m o m e n t u l în care n o u a recoltă putea să fie culeasă, dar n u d u p ă recoltat. în anii buni, în ludeea recolta putea fi coaptă cu cincisprezece până la douăzeci de zile mai d e v r e m e decât aici. Orzul şi grâul se coc mult în ludeea, u n d e este mult mai rece decât în Egipt. rareori în Egipt înaintea sfârşitului lunii mai şi cu atât mai 8. Sărbătoarea azimei (pâine fără drojdie) se apropia

7. Aşadar, această sărbătoare a azimelor trebuia să

î n s o ţ e a u în capitala evreilor, c a r e se n u m e ş t e d e asemenea Oraşul lui D u m n e z e u , pentru că aceasta este etimologia cuvântului Ierusalim. 9. Ţinând cont d e faptul că toţi credincioşii, ba chiar

deci, aşa că a m urcat împreună cu toţi cei care M ă

stare d e lucruri, constatând că zgomotul animalelor şi al Templu, iar aceia care riscau totuşi să meargă, erau împinşi d e vitele agitate sau c ă d e a u p e jos d e inaniţie, înnebuniţi d e vacarm, sufocaţi d e mirosul fetid, mânia negustorilor îi î m p i e d i c a u p e o a m e n i să m e a r g ă la

şi păgânii, m e r g e a u c u această ocazie în g r a b ă la

scule, pânzeturi, animale şi fructe, această sărbătoare

Ierusalim pentru a cumpăra şi a vinde tot felul d e mărfuri:

M e a a atins a p o g e u l . Petru şi N a t a n a e l Mi-au spus:

şi-a pierdut încet-încet caracterul său religios; dorinţa d e câştig i-a împins chiar şi p e preoţi să închirieze curţile şi pieţele din faţa Templului negustorilor, fie ei evrei sau

" D o a m n e , n u mai ai tunete şi fulgere? Priveşte-i p e aceşti

oameni care plâng în faţa Templului; vin d e departe

pentru a a d u c e slavă lui D u m n e z e u şi n u pot ajunge mulţi cei care se plâng că abia a u ajuns până la Templu,

închirieri se puteau ridica la sume mai mari d e o mie d e vremuri era o sumă enormă, corespunzând la a p r o a p e această Evanghelie a fost scrisă d e către J a k o b Lorber prin dicteu divin n.t.).

păgâni, pentru o mare sumă d e bani, astfel încât aceste

până la Templu din cauza vitelor şi a oilor. Sunt foarte cu riscul vieţii lor şi a u ieşit p e jumătate sufocaţi şi complet

livre d e argint p e perioada sărbătorilor, ceea ce în acele o mie d e florini din prezent (adică din perioada c â n d

prădaţi. Este cumplit. Trebuie cu orice preţ să p u n e m Gomora!"

capăt acestei orori, mai înfiorătoare decât S o d o m a şi 2. La aceste cuvinte, u n bătrân evreu s-a apropiat şi

Caiafa, care a ştiut să păstreze mai mult d e u n a n funcţia era d e mult timp decât o ceremonie lipsita d e sens, căreia

10. A m urcat la Ierusalim la sfârşitul sacerdoţiului lui

Templu, u n d e eram u n simplu servitor, a m fost e u însumi martorul unor lucruri care m-au făcut să ma cutremur până în m ă d u v a oaselor". 3. E u i-am răspuns: "Prietene, păstrează toate acestea

n e a spus: "Prieteni, n u ştiţi încă totul; a c u m trei ani, la

sa atât d e rentabilă. Respectarea legii lui Moise n u mai preoţii nu-i d ă d e a u mai multă atenţie decât unei ninsori

- să s p u n e m - şi, p e n t r u a încânta p o p o r u l , aceste ceremonii devenite lipsite d e orice conţinut spiritual a u atins punctul lor maxim d e frivolitate.

s-a întrecut măsura şi chiar astăzi veţi vedea puterea şi îndepărtaţi-vă câteva clipe d e porţile Templului, dacă n u alunga pe nelegiuiţi; ei n u vor mai îndrăzni să reînceapă asemenea ofense!" 4. E v r e u l s-a î n d e p ă r t a t a t u n c i , slăvindu-L pe mânia lui Dumnezeu, care se vor abate asupra Templului,

pentru tine, caci E u ştiu tot ce s-a petrecut. Dar fii liniştit;

anumite locuri neguţătorilor d e porumbei şi câtorva

11. Caiafa închiriase chiar în interiorul Templului

vreţi să fiţi atinşi d e puterea lui D u m n e z e u , care îi va

o a m e n i care s c h i m b a u bani. Aceştia s c h i m b a u bani mărunţi, centime sau parale, c u o anumita dobândă, pentru m o n e d e d e aur şi d e argint bătute cu emblema

animalului ce urma să fie cumpărat (pecunia - monezi romane utilizate pentru traficul d e animale, care garantau dreptul d e a v i n d e animale). Aceste pecunia n u puteau mai mare decât pentru celelalte m o n e d e .

D u m n e z e u , căci la auzul cuvintelor Mele, el M-a luat

drept u n profet. S-a dus apoi la ai lui, povestindu-le ce şi bătrâni, cât se poate d e pioşi, L-au slăvit şi L-au lăudat pe Dumnezeu pentru că a trimis din n o u u n mare profet. 5. E u i-am spus atunci lui Petru: "Mergi la cel care i-am spus. Prietenii lui, în j u r d e o sută d e o a m e n i tineri

fi aşadar cumpărate decât d e la negustori, cu o dobândă

vinde funii, cumpără trei funii groase şi adu-Mi-le". Petru le-am împletit rapid p e n t r u a face u n bici puternic.

a plecat imediat şi Mi-a adus trei funii groase, p e care Ţinându-I în mâna dreaptă, m-am adresat tuturor celor

şi fiţi martori, pentru că puterea şi măreţia lui D u m n e z e u care sunt în M i n e trebuie să se manifeste din n o u în faţa ochilor voştri". 6. S p u n â n d a c e s t e lucruri, a m intrat în curtea

care erau cu Mine: "Veniţi la Templu împreună cu Mine

Marea Evanghelie a lui loan
Templului şi a m înaintat, făcând loc liber în jurul M e u şi era, bineînţeles, plin d e g u n o a i e şi d e excremente. croind o cărare pentru toţi cei care Mă u r m a u . Pământul 7. A m ajuns în partea stângă a Templului, la ultimul

25
să spună nici u n cuvânt şi s-au aşezat în vechiul lor loc, Templul. în curţile exterioare, lată aşadar c u m a fost purificat 15. Dar această curăţire a Templului a făcut senzaţie,

ales neguţătorii d e oi şi d e vite, cu toate animalele p e care voiau să le vândă, iar cele trei curţi interioare d e la dreapta erau ocupate d e cei care schimbau bani. A m urcat scările şi a m strigat cu o v o c e d e tunet: "Stă scris: Casa M e a este u n loc d e rugăciune şi voi aţi făcut din ea Templul lui D u m n e z e u ? "

parviz (ultima terasă sau curte interioară) u n d e erau mai

iar discipolilor le era t e a m ă ca preoţimea să n u n e aresteze, ca agitatori, cu ajutorul gărzii romane, u r m â n d să n e fie destul d e greu să n e sustragem responsabilităţii Tale M-a consumat".

unei astfel d e acţiuni, pentru că era scris: "Zelul Casei 16. Dar E u le-am spus: " N u fiţi îngrijoraţi, uitaţi-vă în

o peşteră d e hoţi. Cine v-a permis să profanaţi astfel 8. Ei Mi-au strigat: "Am plătit foarte scump acest drept 9. La care. E u a m spus: "Sunteţi sub protecţia lor,

curţi şi veţi vedea c u m preoţii şi servitorii lor sunt ocupaţi să strângă banii vânzătorilor împrăştiaţi p e jos şi să-i pună în saci. N e vor întreba c u ce drept a m făcut aceasta, dar d e fapt ei sunt mulţumiţi. Aceasta poate să le a d u c ă a p r o a p e o mie d e saci d e aur şi d e argint şi, în plus,

d e la Marele Preot şi suntem sub protecţia sa şi a Romei".

dar braţul lui D u m n e z e u este mai puternic decât voi şi decât protectorii voştri, şi cine vă va proteja d e El, dacă El ridică braţul împotriva voastră?"

diverse alte cantităţi din alte monezi, p e care n u a u nici

timp să n e urmărească. N u vor asculta deloc plângerile celor care n e vor acuza; n u se simt deloc impresionaţi liniştiţi!

o intenţie să le dea înapoi. Sunt prea ocupaţi şi n u a u

" D u m n e z e u locuieşte în T e m p l u şi preoţii sunt ai lui

10. Schimbătorii d e b a n i şi negustorii a u spus:

d e această lecţie şi n u Mă vor acuza deocamdată, fiţi 17. 'Zelul Casei Tale Mă va consuma', dar n u a c u m !

D u m n e z e u . Ce ar putea ei să facă împotriva voinţei lui D u m n e z e u ? D u m n e z e u îi protejează p e cei p e care preoţii îi protejează". 11. Atunci, cu o v o c e foarte puternică, le-am spus:

întreba cine sunt şi ce dovezi a m pentru legitimitatea

N u vor veni aici decât câţiva evrei, cel mult, pentru a Mă

"Ce spuneţi voi, nebunilor? Preoţii ocupă scaunul lui ei îl slujesc p e M a m o n a , ei îl slujesc pe diavol. Dreptul lor u n drept al lui D u m n e z e u . D e a c e e a , ridicaţi-vă imediat şi părăsiţi aceste locuri.

faptelor Mele. Dar în ceea ce M ă priveşte, ştiu că faptele trebuiau să se petreacă astfel şi că n u a v e m d e ce să n e du-şi, în propriul lor interes d e altfel, să-Mi pună întrebări". t e m e m . Uitaţi-vă, iată-i deja în faţa perdelei, propunân-

Moise şi al lui Aaron, dar ei nu-L mai slujesc pe Dumnezeu,

şi al vostru este u n drept al diavolului, niciodată n u va fi

Altfel, va fi foarte rău d e voi".

nazarinean vulgar. Aruncaţi-I repede afară M ă lovească.

"la uitaţi-vă p u ţ i n la a r o g a n ţ a a c e s t u i

12. Ei a u început să râdă, s p u n â n d :

din Templu". Şi s-au ridicat, încercând să 13. E u a m ridicat atunci m â n a dreaptă

şi, cu o forţă divină, a m început să pocnesc

deasupra capetelor lor c u biciul M e u din simţeau i n s t a n t a n e u nişte dureri

corzi; oamenii sau animalele atinşi d e bici nesuportat. S-a iscat imediat u n v a c a r m lor,

de

înfricoşător, o a m e n i şi a n i m a l e u r l â n d d e o p o t r i v ă ; în g o a n a

f u g e a u şi urlau d e d u r e r e ; c u ajutorul discipolilor Mei, a m răsturnat mesele celor care schimbau banii, cu tot aurul care era pe ele.

răsturnau totul, negustorii şi vânzătorii

animalele

erau o mulţime d e vânzători d e porumbei, aceşti negustori, în marea lor majoritate,

14. A m intrat apoi în Templu, u n d e

cu coliviile lor pline d e porumbei. Dar c u m erau săraci şi n u urmăreau profitul, iar acest comerţ cu porumbei erau u n obicei vechi, care ar fi trebuit totuşi să se desfăşoare în

să le spun: "Ieşiţi toţi d e aici şi n u faceţi din vostru este în primele curţi exterioare".

primele curţi ale Templului, M-am mulţumit

casa Tatălui M e u un loc d e comerţ; locul

Aceşti o a m e n i săraci s-au îndepărtat fără

24
C a p i t o l u l 14
Despre distrugerea şi reconstrucţia Templului în trei zile. Neputinţa evreilor de a interpreta cuvintele lui lisus. /loan II, I8-22J

Marea Evanghelie a lui loan
înaintea Mea, vă spun întregul adevăr, iar voi pretindeţi că sunt u n imbecil, u n fanfaron, u n magician p ă g â n în serviciul romanilor sau a abjectei preoţimi a Templului. ochii voştri o m i n u n e p e care nimeni n u a mai făcut-o

O h , ce prostii neruşinate! Priviţi, iată u n g r u p întreg care M ă urmează din Galileea, u n popor evreu p e care voi îl consideraţi fără credinţă, cea mai mizerabilă dintre rase;

(18) Iudeii au luat cuvântul şi l-au zis. • "Prin ce semn dar cu toate acestea, ei M-au urmat!... C u m se face că voi n u vreţi să M ă recunoaşteţi?" ne arăţi că ai putere să faci astfel de lucruri?" 6. Evreii a u spus: "NOi a m vrea să te recunoaştem şi fi 9) Drept răspuns, lisus le-a zis: "Distrugeţi acest chiar te invităm să n e aduci dovezi în acest sens, pentru Templu şi în trei zile îl voi ridica." că n u suntem nici orbi nici surzi, aşa c u m crezi, dar tu /20) Iudeii au zis: "Au trebuit patruzeci şi şase de ani ca să se zidească Templul acesta şi Tu îl vei ridica in trei ne-ai dat u n asemenea răspuns, astfel încât a trebuit să-ţi s p u n e m în faţă c e e a c e ţi-am spus. N o i a v e m zile?" bunăvoinţă; dacă eşti c u adevărat u n profet, c u m se /2Ij Dar El le vorbea despre Templul trupului Său. j22) Tocmai de aceea, când a înviat din morţi, ucenicii face că n u îţi dai seama d e bunăvoinţa noastră? Noi Lui şi-au adus aminte că le spusese vorbele acestea; şi suntem persoane onorabile din Ierusalim, a v e m multe bunuri; dacă ai fi u n adevărat profet, ai fi d e partea au crezut Scriptura şi cuvintele pe care le spusese lisus.
noastră, dar tu n u eşti profet, căci n u ai înţeles nimic. mult decât toţi cei p e care i-ai alungat!" 1. în timp ce căutam să-i liniştesc p e discipolii Mei, N u eşti decât u n magician care profanează Templul mai 7. E u le-am răspuns: "Mergeţi să-i întrebaţi p e cei

câţiva evrei s-au apropiat şi a u spus: "Ai făcut u n lucru şi-au luat zborul ca u n p u m n d e paie; nimeni n u a

mare; m â n a ta a pus p e fugă animalele şi oamenii care

care a u venit aici c u M i n e şi ei vă vor spune cine sunt Eu!"

jos. Cine eşti tu şi ce dovadă poţi să arăţi, care să-ţi permită fel d e rigide ca fierul, care te pot c o n d a m n a ? "

îndrăznit să se întoarcă să-şi caute banii împrăştiaţi p e să acţionezi aşa c u m ai făcut? N u cunoşti oare legile, la 2. E u le-am răspuns: " N u aş fi făcut acest lucru dacă

întrebat. Aceştia a u răspuns, descriind ceea ce a u auzit spunându-se p e malurile Iordanului despre mărturia lui loan, după care a u povestit ceea ce a u văzut şi a u trăit

8. Evreii s-au apropiat atunci d e discipoli şi i-au

îmi cereţi o autorizaţie oficială; E u vă spun că n u a m aşa

n u le-aş fi cunoscut şi dacă n u Mi-ar fi fost teamă d e ele! ceva, dar distrugeţi acest Templu şi în trei zile îl voi ridica". foarte surprinşi, ei n u mai ştiau ce să creadă. în cele din 3. Răspunsul M e u i-a făcut să deschidă ochii mari;

alături d e Mine, dar a u mărturisit că nici ei n u a u înţeles ceea ce tocmai le spusesem acestor evrei.

urmă, unuia dintre ei i-a venit ideea să spună că a u fost necesari patruzeci şi şase d e ani pentru a construi Templul cu ajutorul a n e n u m ă r a t e braţe. U n evreu învăţat s-a

întors atunci către Mine şi Mi-a spus: " N u vezi ce prostii

Templul cu ajutorul a n u m e r o a s e braţe şi tu pretinzi o h , o h ! Ce dovezi poţi a d u c e tu în privinţa asta, mai ales cumpătat c u putinţă! că-l poţi ridica singur în trei zile, fără nici u n ajutor! O h ,

spui? A u trebuit patruzeci şi şase d e ani pentru a construi

că te afli în Templu, în care ar fi bine să vorbeşti cât mai 4. A c ţ i u n e a ta d e a d i n e a u r i ne-a surprins deja

într-un m o d neplăcut, făcându-ne să n e întrebăm, noi,

faptă, foarte lăudabilă în sine: prin puterea oamenilor Dacă ne-ai fi dat u n răspuns rezonabil, a m fi înţeles că

bătrânii din Ierusalim, cu ce putere ai săvârşit această

sau printr-o autoritate profetică? lată d e ce te-am întrebat! eşti u n profet trimis d e D u m n e z e u , că ai acţionat prin

c u m p ă t a t p e c a r e îl a ş t e p t a m , tu spui blasfemii şi sâmbure d e adevăr. N u v e d e m în tine decât u n fanfaron care cunoaşte ceva m a g i e învăţată în şcolile păgânilor, de romani, fie, în taină, d e farisei, preoţi şi leviţi; de aceea, regretam mult că ne-am făcut iluzii în privinţa ta". lăudăroşenii d e neimaginat, în care n u există nici u n

puterea Sa şi te-am fi crezut! Dar în loc să n e dai răspunsul

pentru a părea interesant aici în oraşul lui David, fie plătit

v ă d atât d e orbi şi d e surzi, pentru că orbul n u v e d e nimic şi surdo-mutul n u înţelege nimic. E u săvârşesc sub

5. E u le-am răspuns: "Regret din adâncul inimii că vă

Marea Evanghelie a lui loan
care a vestit aceste lucruri decât trei ani mai târziu, d u p ă învierea Mea miraculoasă. 10. D u p ă ce a u ascultat tot c e a u a v u t d e spus 9. Ei n u a v e a u să-Mi înţeleagă cuvintele şi Scriptura ei s-a apropiat d e Mine, 3. Totuşi, unul dintre

25

în a f a r a T e m p l u l u i şi Mi-a spus: "învăţătorule. E u te-am recunoscut şi mi-ar plăcea să fiu alături Tău?" d e Tine; u n d e este hanul 4. Dar E u a m văzut

discipolii, evreii s-au întors la Mine, s p u n â n d : "Dacă ar fi să n e luăm d u p ă discipolii tăi credincioşi, ai fi deci Mesia Cel Făgăduit; mărturia lui loan, p e care îl cunoaştem, la

fel d e bine ca şi faptele tale, vorbeşte în favoarea ta. Dar

cuvintele tale sunt în contradicţie cu acţiunile tale. C u m

vorbeşte precum u n n e r o d ? Explică-ne asta şi te v o m accepta, acordându-ţi sprijinul nostru!...".

se face că Mesia acţionează p r e c u m u n D u m n e z e u şi

că n u trebuie să-l iau în a cunoaşte

serios şi că intenţia lui d e h a n u l u i u n d e locuiam n u este cinstită; aşa că rismul

numele

în Ceruri? Iar dacă aţi primit, c u m puteţi vorbi ca şi c u m

care să nu-l fi primit mai înainte d e la Tatăl M e u care este n u aţi fi primit? Ce vreţi voi să-Mi daţi care să nu-Mi M e u . Căci Tatăl şi cu M i n e n u suntem doi, ci unul! V ă

1 1. La care. E u a m spus: "Ce doriţi voi să-Mi daţi, p e

i-am răspuns prin a f o ­ adresat oamenilor binecunoscut, cu

aparţină deja? Pentru că ceea ce este al Tatălui este şi al spun, nimic n u vă aparţine vouă, în afară d e voinţa

rele intenţii: "Păsările a u lor, d a r

voastră (n.t. liberul vostru arbitru). Tot restul îmi aparţine Mie. Dacă îmi oferiţi voinţa voastră, prin iubirea adevărată din inimile voastre şi dacă credeţi că E u şi Tatăl M e u suntem cu adevărat unul, îmi veţi fi dat tot ceea ce doresc şi aştept d e la voi!"

vizuina

c u i b u l lor, v u l p i l e a u omului n u are piatră p e c a r e să-şi p u n ă c a p u l , mai ales în acest oraş. Fiul

eşti Mesia Cel Făgăduit!"

12. Evreii a u spus: "Fă o m i n u n e şi v o m crede că tu 13. Le-am zis: " D e ce vreţi o m i n u n e ? O h , oameni

întoarce-te c u o inimă

Du-te şi purifică-ţi inima;

dreaptă, fără intenţia d e a trăda, şi v o m v e d e a dacă poţi r ă m â n e alături d e Mine". pe prietenii mei şi pe mine; dacă n u ai o cameră într-un 5. O m u l Mi-a răspuns: "învăţătorule, n e j u d e c i greşit

doar c o n d a m n ă ? E u n u a m venit pentru a vă j u d e c a , ci acceptă să creadă în Mine. V o r mai fi încă multe minuni, dimpotrivă, în cele din urmă, vă vor omorî".

perverşi! Voi n u ştiţi că minunile n u trezesc p e nimeni, ci

pentru ca voi să primiţi viaţa eternă, dacă inimile voastre p e care le veţi vedea şi voi, dar ele n u vă vor trezi, ci

Tăi, atât cât veţi dori".

han, vino la noi şi te v o m găzdui, p e Tine şi p e prietenii 6. V ă z â n d bine că n u era sincer, i-am spus: "Noi n u

Capitolul 1 5
lisus refuză ospitalitatea unui om cu intenţii îndoielnice, (loan II, 23-25) (23) Pe când era lisus în Ierusalim, la praznicul Pastelor, mulţi au crezut în Numele Lui; căci vedeau semnele pe care le făcea. (24) Dar lisus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi. (25) Şi n-avea trebuinţă să-i facă cineva mărturisiri despre nici un om, fiindcă El însuşi ştia ce este în fiecare om.
1. A d e v ă r vă spun: "Este sărbătoarea Pastelor şi E u

p u t e m a v e a î n c r e d e r e în voi, p e n t r u că voi sunteţi vă costă nimic. E u n u a m venit în acest oraş pentru a Mă

prietenii lui Irod şi n u iubiţi decât circul, mai ales dacă n u da în spectacol în faţa oamenilor lui Irod, ci pentru a trebui să vă căiţi, dacă vreţi să faceţi parte din ea. lată scopul venirii Mele astăzi şi n u a m nevoie d e găzduirea

vesti că împărăţia lui D u m n e z e u este a p r o a p e şi că va

voastră pentru aceasta, pentru că cel c a r e locuieşte într-o casă n u poate ieşi dacă uşa a fost zăvorâta pentru a-l face prizonier. Dar cel ce-şi găseşte o locuinţă în aer liber, este liber să meargă oriunde doreşte!" 7. Evreul a spus: " C u m mă poţi jigni astfel? Crezi că

noi n u ştim nimic despre drepturile sacre ale ospitalităţii?

Tine. Dreptul oaspetelui este respectat la noi cu sfinţenie. C u m poţi avea o asemenea bănuială?"

a v e m mai sfânt în casă şi vai d e acela care s-ar lega d e

Dacă Te poftim şi Te primim ca oaspete, vei fi tot ceea ce

voi rămâne la Ierusalim în această perioadă; mergeţi Dar vă veţi da singuri seama că aceste minuni a d u c moartea, n u trezirea spirituală!" 2. Auzind aceste cuvinte, evreii a u făcut ochii mari;

acolo u n d e voi fi E u şi veţi vedea numeroase minuni!

voi, el se bucură d e ospitalitatea voastră, dar în momentul năpustesc asupra lui pentru a-l lega fedeleş şi a-l p u n e în

mai ştiu d e asemenea că atât timp cât oaspetele este la

8. E u i-am răspuns: "Vă cunosc prea bine obiceiul;

c â n d vrea să plece, zbirii şi asasinii care sunt la poartă se lanţuri. Şi asta face d e asemenea parte din străvechiul obicei al ospitalităţii?" astfel d e reproşuri?" 9. Puţin j e n a t , evreul a răspuns: "Cine n e poate face 10. E u i-am spus: "Cel care ştie totul. O a r e n u a fost

i-am lăsat acolo şi a m ieşit din Templu, împreună c u îndrăzneau să o facă deschis, pentru că vorbisem despre minunile Mele care omoară; ei n u se g â n d e a u la moartea spirituala, ci la moartea fizică, la fel ca toţi cei puternici vieţii pâmânteşti. discipolii M e i . Evreii M ă u r m a u p e ascuns, dar n u

d e pe acest pământ, care sunt atât d e buni prieteni ai

dat u n o m pe mâna justiţiei, a c u m câteva zile?"

26
cine ţi-a spus asta? Şi chiar dacă s-a întâmplat, oare n u şi-a meritat răufăcătorul soarta?" 1 1. Incă şi mai încurcat, evreul a spus: "învăţătorule,

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 16
Semnificaţia purificării Templului. Cum să trăim şi să ne comportăm in viaţă.
1. Derularea c o m p l e t ă a faptelor şi a gesturilor Evanghelia

delicte, pentru Dumnezeu şi pentru Mine n u sunt; pentru

12. l-am spus: "Multe lucruri care pentru voi sunt

acestea, Moise n u a prescris nici o lege. Legea aţi voastre sunt u n păcat împotriva Legii lui Moise. Şi atunci,

inventat-o voi, din împietrirea inimilor voastre. Principiile

a comis o a r e u n delict cel care a păcătuit împotriva principiilor voastre, în timp ce respecta Legea lui Moise? O h ! Adevăr vă spun, sunteţi plini d e viclenie şi răutate".

descrise în p r i m e l e d o u ă c a p i t o l e d i n

c a n o n i c ă n u este relatată aici. Este evident că s-au petrecut şi alte evenimente d e mai mică importanţă şi este inutil să revenim aici asupra lor, ca să n u ne întindem prea mult. Este totuşi necesar să arătăm sensul profund

d e a promulga legi pentru cazuri speciale. Principiile noastre sunt deci la fel d e valabile ca şi Legile lui Moise; iar atunci, n u este oare cel care n u le respectă u n criminal la fel d e mare ca şi cel care a păcătuit împotriva Legilor lui Moise?"

13. Evreul a spus: " C u m aşa? Moise ne-a dat dreptul

al celor petrecute la Templu, acest al doilea capitol cititorul - cunoaşte ambele dimensiuni descrise aici.

n e p u t â n d fi p e deplin înţeles decât dacă auditoriul - sau 2. Sensul profund al nunţii d e la Cana a fost deja

voi spuneţi - şi chiar preoţii vă sfătuiesc, să faceţi sacrificii la Templu, care să vă elibereze d e această lege. Dar dacă cineva vine la voi şi vă s p u n e : 'Sunteţi atei şi impostori,

ne-a poruncit să n e iubim părinţii şi să îi respectăm; dar

14. E u : "Pentru voi da, dar n u şi pentru Mine. Moise

Templului.

arătat, lată în continuare sensul profund al Purificării 3. Templul reprezintă sfera naturii terestre a omului,

înlăuntrul fiecărui o m există u n lăcaş foarte sfânt, la fel c u m există şi în Templu; iată d e ce, înfăţişarea Templului trebuie să fie sfinţită şi menţinută într-o stare d e puritate,

să-i asupriţi p e cei săraci' - aşa c u m a vorbit acel o m împotriva voastră, - voi l-aţi târât în justiţie. Spune-Mi,

căci propria voastră vinovăţie vă face să aboliţi legea şi

pentru ca astfel să n u fie profanată Sfânta Sfintelor, lăcaşul cel mai interior al templului, ce corespunde lăcaşului cel mai interior al omului.

merita într-adevăr acest o m cinstit să fie pedepsit, sau mai degrabă voi sunteţi criminali faţă d e legea lui Moise?" 15. Evreul n u mai ştia ce să spună şi a plecat să se

alăture tovarăşilor săi, cărora le-a povestit tot ceea ce îi spusesem E u . Prietenii săi a u clătinat din cap şi a u spus: Cât despre Mine, a m părăsit acele locuri şi a m mers, u n d e a m rămas câteva zile. "Ce curios, c u m poate şti acest o m toate aceste lucruri?"

a n u m i t e ocazii. Dar p e r d e a u a , la fel ca şi vizitarea modalitate d e a împiedica profanarea Sfântului Lăcaş,

către o perdea, pe care Marele Preot n u o ridică decât la

4. în Templu, Sfânta Sfintelor este bine ascunsă d e

ocazională a Sfântului Lăcaş, n u reprezintă decât o căci în momentul în care cineva păcătuieşte cu trupul său, el nu-şi murdăreşte n u m a i trupul, ci deopotrivă sufletul şi spiritul său, lăcaşul cu adevărat cel mai interior şi cel mai sacru dinlăuntrul omului. Precum în Templu, acest lăcaş foarte sfânt din inima omului este ascuns d e către u n văl şi numai Mare Preot adevărat şi marele servitor iubirea pentru D u m n e z e u - singurul al lui D u m n e z e u dinlăuntrul fiecărui o m

împreună cu ai Mei, la u n h a n micuţ, în afara oraşului,

- reuşeşte să ridice cortina şi să pătrundă în acest loc sfânt. Iar dacă singurul Mare devine impur d e îndată ce se ataşează Preot care există în interiorul fiecărui o m d e lucrurile impure ale acestei lumi, cu c a r e a j u n g e să se identifice, c u m ar putea Sfântul Lăcaş să n u fie profanat, impur?

c â n d este vizitat d e către u n M a r e Preot 5. Şi dacă în o m , la fel ca în Templu,

totul a devenit impur, atunci omul n u

dacă mătura lui este plină d e g u n o a i e să p u n m â n a la t r e a b ă , să purific

mai este capabil să îl purifice, mai ales

şi de lucruri mizerabile. E u însumi trebuie

Templul cu forţa, cu ajutorul acestor felul şi alte nenorociri aparente.

lucruri dureroase, c u m sunt bolile d e tot 6. Starea d e cumpărător şi starea d e

şi impure care există în o m . Vitele care sunt d e vânzare simbolizează aici nivelul

neguţător reprezintă nişte pasiuni false

Marea Evanghelie a lui loan
şi orbirea sufletului pe care aceasta stare o generează. cel mai josnic al senzualităţii preponderent animale Dacă, la nivelul sufletului, iubirea se prezintă întocmai

27

p r e c u m u n b o u c a r e este lipsit d e o r g a n e l e d e r e p r o d u c e r e şi d e atracţia sexuală, a c e s t u i fel degradat d e iubire nu-i mai r ă m â n e nimic altceva decât pasiunea josnică şi lacomă care se aseamănă

asemenea situaţie, cunoaşterea care îi revine omului o pot avea oile.

cu starea celui mai grosier dintre polipi şi, într-o

nu valorează mai mult decât "cunoaşterea" p e care 7. C â t d e s p r e cei c a r e s c h i m b a u b a n i i , ei

reprezintă ceea ce devine omul în momentul în care egoismul îl a d u c e în starea d e animal, pentru că animalul nu se iubeşte decât pe sine! Dacă este mort

d e f o a m e , u n lup d e v o r e a z ă u n alt lup. Aceşti

dinlăuntrul omului - trebuie să fie alungaţi c u forţa, cu preţul tuturor durerilor posibile, pentru că tot ceea alungat şi pedepsit. ce inspiră această dragoste d e sine trebuie să fie 8. Bine. dar atunci d e ce să n u fie aceste lucruri

c o m e r c i a n ţ i - sau altfel spus, e g o i s m u l a n i m a l

complet distruse? Pentru că iubirea adevărată n u sămânţa d e grâu, creşte mai bine şi dă o recoltă mai poate creşte fără libertate, la fel c u m sămânţa bună,

animal. Luaţi îngrăşământul din pământ pentru a-l mare greutate, d â n d o recoltă foarte slabă.

bogată într-un pământ în care a m pus balegă d e

purifica d e orice impurităţi şi bobul d e g r â u va creşte cu 9. Bălegarul aruncat peste c â m p trebuie scuturat şi

din virtuţile lor exterioare nişte calităţi ale vieţii lor automat al vorbelor goale (un fel d e loc d e negustorie),

15. Pentru a le arăta că oamenii n u trebuie să faca

răspândit pentru a fertiliza câmpul. A-l lăsa într-o grămadă r ă m â n â n d astfel inutil pentru restul câmpului.

interioare, p e n t r u ca o m u l cinstit să n u devină u n i-am rugat p e aceşti neguţători să iasă din Templu şi să

n-ar face decât să asfixieze solul p e care este aşezat, 10. lată aşadar corespondenţa cu această purificare

se a d u n e la locul obişnuit. Aceşti neguţători d e porumbei într-un sens strict, stăpânii lucrurilor exterioare, adică toţi care le confundă cu calităţile interioare. reprezintă, în sensul larg, toate lucrurile exterioare, iar

a Templului, u n d e a m împrăştiat banii comercianţilor fără uşor.

a distruge totuşi Templul, ceea ce aş fi putut să fac foarte I I. C e reprezintă atunci neguţătorii d e porumbei,

cei care urmăresc să se înalţe cu ajutorul virtuţilor p e 16. lată aşadar sensul spiritual al acestei purificări a

în vechime?

care trebuiau să-şi recâştige locul care le fusese repartizat 12. Aceştia simbolizează virtuţile exterioare, adică

Templului. Potrivit corespondenţei imuabile şi corecte - înţelepciunea eternă - poate acţiona şi vorbi astfel; niciodată, omul. 17. Dar d u p ă această purificare, d e c e n u r ă m â n e 18. El este singurul care ştie c u m trebuie alcătuit dintre Templu şi o m , este evident că numai D u m n e z e u

toate soiurile d e ceremonii şi amabilităţi, b u n a creştere,

curtoazia şi amabilitatea, care îl ridică p e omul orb la u n în el.

nivel superior şi permit vieţii adevărate să se înrădăcineze 13. Porumbelul este o pasăre zburătoare curent

D o m n u l în Templu?

folosită în Orient ca mesager al scrisorilor d e dragoste.

sufletul o m u l u i p e n t r u ca el să poată d e v e n i Casa Domnului. Pe d e altă parte, d u p ă o astfel d e purificare, el n u ar fi altceva decât u n automat.

Templu, d e asemenea, era u n simbol al conversaţiilor oferit d e către tinerii căsătoriţi Templului la naşterea desuete, porumbelul a rămas simbolul adevărate, profunde şi dătătoare d e viaţă.

La egipteni, p o r u m b e l u l era hieroglifa tandreţii. La

omul n u trebuie să fie lipsit d e libertatea sa, fără d e care 19. D o m n u l n u poate să aibă încă încredere în omul

tandre, porumbelul fiind semnul animalului sacrificat primului lor copil. D u p ă ce aceste ceremonii a u devenit dragostei

astfel purificat. Doar El ştie ce trebuie făcut pentru ca

omul să se restabilească ferm în interiorul său. lată d e ce purificatorul părăseşte Templul: pentru a putea să se reverse din exterior în interiorul o m u l u i , p e n t r u că D u m n e z e u n u pretinde că ar vrea să dispună d e o m d u p ă bunul Lui plac, amestecându-se în problemele lui, r ă m â n â n d înlăuntrul lui şi amplificându-i virtuţile. O m u l libertatea deplină, singura în măsură să îi permită să devină desăvârşit, după c u m se va arăta c u mai multă claritate în capitolul următor.

exterior r ă m â n e alături d e ceea ce este exterior! Scoarţa

14. Dar atenţie! Potrivit ordinii fireşti, ceea ce este

tot ceea ce face parte din scoarţă trebuie să se situeze la acelaşi nivel cu ea. Scoarţa este foarte utilă arborelui dacă locul măduvei, arborele s-ar usca si ar muri.

este şi va r ă m â n e întotdeauna u n lucru mort în sine şi

trebuie să se trezească şi să devină deschis faţă d e

se află la locul potrivit, dar dacă a m vrea să o p u n e m în

28
Capitolul 1 7
Vizita lui Nicodim (loan III, I) (I) între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor.
1. D u p ă purificarea T e m p l u l u i , a m r ă m a s d e c i

Marea Evanghelie a lui loan
să spui! N u ştii tu c e i-a spus D u m n e z e u lui David şi lui I 1. Noctambulii Mi-au spus: "Ce lucruri aberante poţi

Solomon? C u m s-ar putea ca ceea ce i-a spus D u m n e z e u în faţa noastră în acest fel?"

lui David să fie fals? Cine eşti tu d e îndrăzneşti să vorbeşti 12. Dar E u le-am răspuns: "Am dreptul şi puterea să

vă vorbesc astfel despre Templu, aşa c u m a m puterea

să-i vindec pe bolnavi prin propria M e a voinţă şi prin o oroare în faţa lui D u m n e z e u ! " Cuvântul M e u ! V-o spun şi v-o repet: Templul vostru este

într-un mic h a n situat în afara oraşului, împreună cu toţi cei care M ă urmau. Unii dintre voi se vor întreba probabil: siguranţă că n u Ţi-ai pierdut timpul în aceste opt zile!"

2. "Ce ai făcut în această perioadă. D o a m n e ? C u 3. Bineînţeles că n u . O a m e n i din toate categoriile

spus: "Este într-adevăr u n profet şi profeţii a u vorbit noctambuli s-au retras.

13. Unii a u început atunci să murmure, iar alţii a u

întotdeauna d e rău Templul! Să-l lăsăm să plece!" Şi aceşti

sociale v e n e a u la M i n e zi şi noapte! Săracii ziua şi bogaţii să-şi arate la lumina zilei slăbiciunile şi contradicţiile lor.

noaptea, la fel ca toţi cei distinşi, cei mari, care n u vroiau 4. împinşi d e curiozitate şi d e u n fel d e teamă că s-ar

Capitolull 8
Nicodim, primarul Ierusalimului nu înţelege noua naştere, (loan II! 2-5) (2) Acesta a venit la lisus, noaptea, şi l-a zis: "învăţătorule, ştim că eşti un învăţător venit de la Dumnezeu, • căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu El." (3) Drept răspuns, lisus i-a zis: "Adevărat, adevărat iţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu." (4) Nicodim l-a zis: "Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară in pântecele maicii sale şi să se nască?" (5) lisus i-a răspuns: "Adevărat, adevărat iţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din duh, nu poate să intre in împărăţia lui Dumnezeu.
1. U n a n u m e Nicodim, personaj d e vază în Ierusalim,

putea să fiu Mesia, ei căutau să se apropie cât mai mult d e Mine şi v e n e a u noaptea pentru a Mă vizita, vizite care se terminau d e regulă foarte repede, pentru că aceşti oameni bogaţi şi distinşi erau jigniţi să constate că n u îi pe care le arătam oamenilor săraci.

primeam cu aceeaşi bunăvoinţă, bunătate şi prietenie 5. Ca medic, făceam foarte multe miracole printre

oamenii săraci. A l u n g a m demonii posedaţilor, făceam să meargă paraliticii, îi îndreptam pe cei schilozi, le redăm

vederea orbilor, auzul surzilor, capacitatea d e a vorbi muţilor şi îi vindecam p e leproşi, întotdeauna numai prin cuvânt.

v e n e a u n o a p t e a pentru a-Mi cere să fac miracole şi p e n t r u e i ; a t u n c i . E u le r ă s p u n d e a m : " Z i u a

6. Cei mari ştiau foarte bine toate aceste lucruri şi are

douăsprezece ore, iar noaptea d e asemenea; ziua este făcută pentru a munci, noaptea pentru a te odihni. Cel noaptea se înşeală uşor, pentru că n u poate să vadă u n d e p u n e piciorul". care munceşte ziua n u se înşeală, dar cel care munceşte

a venit d e asemenea să M ă caute, în ultima noapte a numai că era u n fariseu, funcţie şi demnitate echivalentă

şederii M e l e în împrejurimile Ierusalimului. Acesta n u ' c u cea a unui cardinal romano-catolic actual, dar era d e

aceste miracole. Răspunsul M e u a fost scurt: "Prin propria Mea forţă, n u a m nevoie d e nimeni".

7. Ei M-au întrebat c u ce drept şi cu ce putere făceam

a s e m e n e a şi şeful evreilor din oraş, d e c i primar al dintre cei mai bogaţi o a m e n i din Ierusalim. Ierusalimului, instalat d e către romani pentru că era unul 2. în calitatea sa d e şef al Ierusalimului, el a venit să

spuneau ei - şi n u ultimul h a n pribegit, fără importanţă, din suburbiile capitalei'. 9. E u le-am răspuns însă: "Nu-Mi place să locuiesc

hanurile din oraş. 'La fapte măreţe, locuri măreţe -

8. Ei M-au întrebat d e asemenea d e ce n u preferam

a m venit să Te v ă d atât d e târziu noaptea şi să te deranjez

M ă caute noaptea, s p u n â n d : "învăţătorule, iartă-mă că

din odihna Ta, dar a m aflat că vei părăsi aceste locuri mâine dimineaţă şi n u m-am putut împiedica să vin să-Ţi mărturisesc marea consideraţie p e care o a m pentru Tine.

într-un oraş ai cărui locuitori se cred superiori şi p u n la uşa lor paznici pentru a-i alunga p e săraci şi a-i lăsa să

treacă doar p e cei bogaţi, u n oraş u n d e eşti oprit d e şapte ori la toate colţurile străzilor pentru a fi întrebat cine eşti, d e u n d e eşti, ce faci, pentru că pari a fi străin şi este mic în faţa lumii şi dispreţuit d e ea, aşa c u m stă faţa lui D u m n e z e u " .

Mulţi dintre colegii mei şi cu mine ne-am dat seama foarte bine, observând faptele Tale, că eşti u n veritabil profet

trimis d e D u m n e z e u , pentru că nimeni n u poate acţiona

n u eşti bine îmbrăcat. Căci E u n u iubesc decât ceea ce scris: "Ceea ce este mare în ochii lumii este o oroare în 10. Atunci, aceşti o a m e n i bogaţi a u spus: "Oare n u

aşa c u m o faci Tu dacă D u m n e z e u n u este cu el. Din

m o m e n t c e eşti u n profet şi îţi dai seama cât d e răi suntem, spune-mi, c â n d va veni împărăţia lui D u m n e z e u această împărăţie, c e trebuie să f a c e m noi pentru a ajunge în e a ? " p e care ne-au anunţat-o predecesorii Tăi şi, dacă vine

este Templul, locuinţa lui D u m n e z e u , ceva m a r e şi magnific?" Dar E u le-am răspuns: "El trebuia să fie casa lui D u m n e z e u , dar voi aţi profanat-o şi D u m n e z e u a goală şi moartă".

în versetul Sfântului loan: "Adevăr, adevăr îţi spun, nimeni

3. l-am răspuns scurt lui Nicodim prin cuvintele redate

părăsit-o. El n u mai este acolo. Arca lui Moise este a c u m

a j u n g e a c o l o d a c ă n u se naşte din n o u " . C e e a c e

n u poate vedea împărăţia lui D u m n e z e u şi n u poate

Marea Evanghelie a lui loan

29
egiptene, p e care e u nu pot nici să le înţeleg, nici să le citesc. Tot ceea c e ştiu, d u p ă calculele

să fie aproape, dar n u ştiu nici u n d e este, nici

mele, este că împărăţia lui D u m n e z e u trebuie c u m să ajung la ea, nici c u m să fiu primit acolo! mai uşor d e înţeles".

Aş vrea ca Tu să-mi răspunzi într-un m o d clar şi 7. La această întrebare repetată, E u a m

răspuns exact cu cuvintele din versetul 5, care spirit, ceea ce semnifică următoarele: precizează că trebuie să te naşti din apă şi din 8. Sufletul trebuie să fie purificat d e apa

este simbolul cel mai vechi al umilinţei. Ea n u sol, ea caută întotdeauna punctul cel mai d e r ă s p â n d e ş t e în j u r u l lui l u m i n a spiritului purificat se o p u n e niciodată, fiind în serviciul tuturor; la

umilinţei şi a renunţării d e sine, pentru că apa

j o s şi f u g e d e î n ă l ţ i m i . S u f l e t u l

adevărului, p e care u n suflet impur nu poate a s e m e n e a nopţii, în timp c e a d e v ă r u l este precum lumina Soarelui. 9. Adevărul îl face liber p e cel care îl acceptă niciodată să-l înţeleagă, acesta din urmă fiind

şi îl r e c u n o a ş t e în sufletul lui purificat prin

este chiar această libertate a spiritului, sau această înţelegere spirituală a libertăţii.

umilinţă. Intrarea în împărăţia lui D u m n e z e u

Nicodim, căci el n u ar fi putut să le înţeleagă,

10. N u i-am dat însă aceste explicaţii lui

a răspunsului M e u . El M-a întrebat încă o dată c u m ar trebui să înţeleagă aceasta! înseamnă: "Dacă nu-ţi vei trezi spiritul, u r m â n d calea p e în esenţa profundă a cuvintelor Mele divine şi vii". care ţi-o arăt Eu, nu vei putea înţelege ceea ce este ascuns

oricum n u mai mult decât formula prescurtată

Capitolul 19
lisus îi explică lui Nicodim esenţa omului, secretul spiritului, (loan III, 6-12) (6) Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh. (7) Nu te mira că ţi-am zis: «Trebuie să vă naşteţi din nou». (8) Vântul suflă Încotro vrea, şi-i auzi vuietul dar nu ştii de unde vine, nici Încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duh." (9) Nicodim l-a zis: "Cum se poate face aşa ceva?" (10) lisus i-a răspuns: "Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu pricepi aceste lucruri? (11) Adevărat, adevărat îţi spun, că noi vorbim ce şt im şi mărturisim ce am văzut, • şi voi nu primiţi mărturia noastră. (12) Dacă v-am vorbit despre lucruri pământeşti şl nu credeţi, cum veţi crede când vă voi vorbi despre lucrurile cereşti?
1. Aşa c u m indică versetul 6, E u a m răspuns: " N u te

cinstit n-a înţeles sensul cuvintelor Mele şi faptul că n u poate fi cunoscută viaţa divină fără trezirea spiritului. 5. "Dar, învăţătorule mult iubit, ce cuvinte străine

lui Nicodim, complet debusolat, dovedeşte că acest o m

4. Versetul următor (loan III.4), care citează cuvintele

a u d urechile mele? C u m poate u n o m să se nască din n o u ? Poate u n o m în vârstă, cu membrele rigide, să intre a doua oară în pântecele mamei lui şi să se nască

din n o u ? Să fim serioşi, este u n lucru absolut imposibil.

va v e n i , d e c i n u cunoşti a d e v ă r a t a împărăţie a lui arestez şi să Te arunc în închisoare. Fii însă fără frică,

Ori Tu n u ştii nimic despre împărăţia lui D u m n e z e u care Dumnezeu, ori n u vrei să-mi spui nimic d e frică să n u Te niciodată n-am privat p e nimeni d e libertate, în afară d e hoţi şi asasini. D a r T u eşti u n m a r e binefăcător al toate bolile celor din Ierusalim prin forţa lui D u m n e z e u care este în Tine. C u m aş putea e u să Te arestez? oamenilor săraci, ai vindecat în m o d miraculos a p r o a p e

D u m n e z e u mă interesează în m o d u l cel mai profund! în care să pot înţelege şi e u . Vorbeşte-mi despre cer folosind un limbaj ceresc, dar vorbeşte-mi despre pământ folosind u n limbaj al lucrurilor pământeşti, cu imagini Dacă ştii ceva mai concret, spune-mi, te rog, într-un fel

6. Crede-mă, d r a g ă î n v ă ţ ă t o r u l e , împărăţia lui

mira d e ceea ce-ţi spun, pentru că, vezi tu, ceea ce este născut din carne este c a r n e , adică materie moartă,

vor fi pentru mine chiar mai d e neînţeles decât hieroglifele

care pot fi înţelese, căci în caz contrar, învăţăturile Tale

învelişul cel mai exterior al vieţii şi ceea ce este născut din spirit este spirit, adică viaţa eternă şi adevărul în sine". 2. Dar Nicodim tot n u a înţeles. A ridicat din umeri.

50

Marea Evanghelie a lui loan
9. Şi dacă voi n u puteţi nici de

să înţelegeţi nici să percepeţi simplu, c â n d E u vă vorbesc m o d pământesc, aş vrea să ştiu c e ar d e v e n i credinţa u n lucru explicat atât

despre cele spirituale într-un

voastră dacă E u aş începe să într-un m o d în ceresc.

vorbesc despre lucrurile cereşti

întregime

însuşi şi prin el însuşi - ştie ce este spiritul şi viaţa. Carnea n u este decât u n înveliş exterior c a r e n u c u n o a ş t e spiritul, s p i r i t u l se m a n i f e s t ă mai puţin surprins d e ceea ce i-am spus şi mai mult mirat el, fariseul, înţelept peste înţelepţi, el, care avea o părere atât d e bună despre propria lui înţelepciune, pentru care, d e altfel, a şi fost ales ca şef al evreilor.

Spiritul care este spirit - în el

10. Adevăr îţi spun, numai

decât cel mult în cazul în care prin

înveliş, prin această scoarţă. să constate că nu este capabil să înţeleagă aceste cuvinte,

Dar spiritul tău este prea mult dominat şi acoperit d e spiritul tău, aşa c u m ţi-am mai spus, va fi liber; vei înţelege atunci mărturia noastră şi o vei accepta". 1 1. N i c o d i m a răspuns : "învăţătorule iubit, o h , carnea ta, care nu-l cunoaşte. Totuşi, va veni timpul când

adevărată şaradă intelectuală. Neştiind ce să mai creadă,

M i n e u n învăţător neaşteptat, capabil să îi propună o

3. Mirarea lui era cu atât mai mare cu cât a văzut în

înţelept între înţelepţi, spune-mi într-un fel pe înţelesul m e u , când, c â n d oare va veni deci timpul la care visez?" pentru a-ţi indica momentul, ora şi ziua. Vezi tu, atâta 12. l-am spus: "Prietene, n u eşti destul d e matur

fi u n spirit în stare d e graviditate şi poate da el naştere unui semen de-al lui?" 4. l-am răspuns: "îţi repet că n u trebuie să te miri în 5. Vezi t u , v â n t u l suflă încotro vrea el; tu auzi

M-a întrebat: "Dar c u m trebuie să înţeleg aceasta? Poate

v r e m e cât vinul n u este destul d e fermentat, el rămâne

tulbure. Dacă îl verşi într-un pahar d e cristal şi ţii acest ea - n u va reuşi sâ-l traverseze. La fel este şi cu omul.

pahar la soare, lumina soarelui - oricât d e puternică ar fi

faţa cuvintelor Mele: V o i trebuie să vă naşteţi din noul'

înainte d e a fi suficient fermentat pentru a elimina tot

murmurul vântului, dar n u ştii d e u n d e vine şi nici încotro

ceea ce este tulbure în el, lumina cerului nu-i poate p ă t r u n d e fiinţa. Dar îţi voi s p u n e ceva şi, d a c ă vei

spirit şi care îţi vorbeşte. Tu îl vezi şi îl asculţi, dar, pentru realizezi d e u n d e ştie el aceasta şi d e ce îţi vorbeşte în momentul potrivit îţi va fi acordată graţia d e a putea

merge! La fel este cu fiecare o m care este născut din

înţelege, vei şti c â n d va veni acest timp; iată, ascultă-Mă!

că îţi vorbeşte într-un m o d spiritual, tu n u îl înţelegi şi n u

acest fel. Dar pentru că eşti u n o m înţelept şi cinstit, la înţelege şi percepe aceste lucruri".

Capitolul 2 0
Versete de neînţeles pentru Nicodim. (loan III, 13-15) (13) Nimeni nu a urcat la ceruri, afară de Cel ce S-a coborât din ceruri, adică Fiul omului care este in ceruri. (14) Şi, după cum a Înălţat Moise şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, (15) pentru ca oricine crede in El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.
care a coborât, adică Fiul omului care sălăşluieşte pentru în deşert, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului pentru veşnică. Spune-mi, tot n u înţelegi?" ca toţi cei care cred în El să n u piară, ci să capete viaţa 1. Vezi tu, nimeni n u urcă la ceruri dacă n u este Cel

acest lucru! Căci tot ceea ce ştiu şi pot sâ înţeleg o ştiu şi

prin a spune: "Aş vrea să mă înveţi c u m se poate petrece

6. Nicodim a dat atunci din cap gânditor şi a sfârşit

o înţeleg în carnea mea (în trupul meu). Şi dacă îmi este ar putea carnea mea să devină spirit şi c u m va putea C u m , c u m se poate petrece aşa c e v a ? " luată carnea, n u voi mai putea înţelege mare lucru. C u m primi spiritul m e u în el u n alt spirit, născându-se din n o u ? 7. E u i-am spus: 'Tu eşti unul dintre cei mai înţelepţi

doctori ai lui Israel şi n u poţi să înţelegi aceste lucruri?

să mai spunem d e alţii, care abia cunosc câte ceva despre existenţa lui A v r a a m , Isaac şi lacov!

Dacă tu n u poţi să le înţelegi, deşi eşti doctor în Lege, ce

totdeauna în ceruri. Şi, la fel c u m Moise a înălţat şarpele

fost conduşi aici d e către spirit, dar nu îţi vorbim întru ale acestui pământ, pentru a-ţi s p u n e ceea ce ştim şi a m văzut întru spirit; şi cu toate acestea, voi n u puteţi să înţelegeţi!

8. Adevăr, a d e v ă r îţi spun. E u şi discipolii Mei a m

spirit, îţi vorbim în m o d natural, în imaginile concrete

2. Nicodim a spus: "învăţătorule iubit, c u m aş putea să înţeleg? în Tine este o înţelepciune cu totul specială, aşa c u m Ţi-am mai spus deja; mai degrabă aş putea descifra hieroglifele decât să înţeleg înţelepciunea Ta. Trebuie să-Ţi mărturisesc că dacă faptele Tale n u m-ar

Marea Evanghelie a lui loan
apropia d e Tine, Te-aş putea lua uşor drept u n n e b u n sau un ciudat! Dar niciodată u n o m inteligent n-a vorbit aşa ca Tine. Faptele Tale dovedesc că ai fost trimis d e D u m n e z e u pentru a n e învăţa şi că trebuie să fie în Tine

51
în acelaşi timp? U n d e şi c â n d va fi El crescut? înseamnă că El va fi Regele d e neînvins, atotputernic al evreilor? C u m poate El să vină p e acest p ă m â n t dacă este şi în cer

astfel d e fapte ar fi imposibile.

plenitudinea puterii şi a înţelepciunii divine, fără d e care 3. Dar una n u m e r g e fără cealaltă. D e vreme ce

în gura unui o m care vrea să arate prin faptele lui că

8. Vezi, dragă învăţătorule, toate acestea sună ciudat

este plin d e atotputerea divină. Dar, aşa c u m ţi-am mai spus, n u vreau să mă las indus în eroare, deşi consider că Tu eşti u n mare profet trimis d e D u m n e z e u .

înţelepciunea învăţăturii Tale p e acest p ă m â n t trebuie să fie d e asemenea divină, indiferent că e u o înţeleg sau n u ! Mă pierd cu totul dacă încerc să înţeleg această teză coborât, dacă n u este Fiul omului care este în ceruri. conform căreia nimeni n u poate urca la ceruri fără să fi Dragă învăţătorule, d e la E n o h şi llie, nici u n o m n-a

puterea faptelor Tale este divină, învăţătorul m e u iubit,

aş dori totuşi ca Tu să-mi dai mai multe lămuriri şi mai în detaliu. E u n u pot să Te înţeleg, iar întreaga ludee, şi în special oraşul Ierusalim - u n d e e u s u n t principala

d e la b u n început orice învăţătură p e care n u o înţeleg;

9. Vezi aşadar că n u sunt dintre aceia care resping

autoritate - are mare încredere în mine; dacă e u Te urmez o resping, oraşul o va respinge d e asemenea. Ai deci bunătatea sâ mă luminezi puţin!" 10. E u i-am spus: "Ai ţinut u n discurs lung şi ai vorbit p e Tine şi învăţătura Ta, tot oraşul Te va urma, dar dacă

avut bucuria de a urca la ceruri. Vei fi Tu, poate, al treilea? vor putea urca la cer, din m o m e n t c e ei n-au coborât d e acolo? 4. Mai mult. Tu spui că cel care s-a coborât din ceruri Dar la ce le-ar folosi aceasta celorlalţi oameni, care n u

ca u n o m care n u ştie nimic despre lucrurile cereşti, dar

el este în acelaşi timp şi în ceruri. Probabil că în împărăţia timp ce celelalte milioane d e o a m e n i vor r ă m â n e de-a graţia lui D u m n e z e u , vor fi transformaţi în praf şi pulbere, fiind reduşi astfel la nimic.

nu se află pe pământ decât în aparenţă, dar în realitate,

n u ar putea fi altfel, pentru că te afli în întunericul acestei lumi şi nu vrei să vezi lumina care a venit din ceruri pentru

lui D u m n e z e u n u pot a j u n g e decât E n o h , llie şi Tu, în pururi în bezna umedă a mormântului lor, d e unde, prin

a lumina întunericul nopţii acestei lumi. Se pare că zorii zilei se vor naşte în c u r â n d în tine, dar deocamdată, tu n u vezi ceea ce se află chiar sub nasul tău!"

o astfel d e împărăţie a lui D u m n e z e u se pierd în m u l ţ u m i r i s ă r m a n i i v i e r m i ai pământului, numiţi în m o d ironic oameni?

5. Dragul m e u învăţător, oare pentru

Toată lumea ştie că aşa este şi aşa a fost întotdeauna. N u vine vara cu d o u ă sau trei rândunele! C e a u făcut în fond E n o h şi decât ceea ce era propriu naturii lor cereşti. explicaţiilor Tale, nu a u putut să urce la

llie pentru a fi ridicaţi la cer? N u a u făcut Ei n u a v e a u nici u n merit şi, c o n f o r m

ceruri decât pentru că a u coborât de acolo. d a u speranţe prea mari şi că n u există nici pe acest p ă m â n t atât d e g r e u încercat. 6. Vezi aşadar că toate acestea n u n e

o consolare pentru sărmana umanitate d e Dar, aşa c u m ţi-am mai spus, n u este mai

înţeleaptă şi divină. Totuşi, sper să fii d e acord cu mine că teza despre care tocmai a m discutat este o adevărată nebunie din punct d e v e d e r e raţional! 7. Probabil că nu este decât o parabolă

puţin adevărat faptul că învăţătura Ta este

atunci c â n d vorbeşti despre această

ridicare a Fiului omului, care trebuie să se manifeste în deşert p r e c u m şarpele dresat d e Moise. D e ce trebuie şi c u m ar putea să c r e a d ă toţi cei c a r e aspiră către viaţa

veşnică în această ridicare a Fiului omului, înălţat precum şarpele lui Moise? Aceasta n u are nici u n sens. Cine este acest Fiu al

omului? U n d e este el? C e face? V i n e el din ceruri, la fel ca E n o h şi llie? S e va naşte în

curând? C u m pot oamenii care nu-l v ă d -

aşa c u m nu-l v ă d nici e u - sâ creadă în El?

52
Capitolul 2 1
Misiunea Fiului omului. Cel care nu vrea să-L recunoască pe Domnul poartă deja în el condamnarea, (loan III, 16-21j

Marea Evanghelie a lui loan
fizic, cât mai degrabă dorinţele carnale ale sufletului). Dar pentru a ajunge acolo, credinţa trebuie să elibereze

carnea d e puternicele sale pofte materiale; credinţa în

Fiul omului, născut din D u m n e z e u cel veşnic şi venit în primească viaţa eternă.

această lume pentru ca oricine crede în N u m e l e S ă u să 5. Cel care v a crede în El, fie el evreu sau p ă g â n , n u

că j u d e c a t a omului este faptul că el n u poate sau n u (17) Dumnezeu, într-adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în doreşte să-L recunoască p e Fiul omului, ridicându-se din orgoliu - împotriva Numelui Său. înţelegi tu aceasta? lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită A c u m ţi-am explicat într-un m o d cât se poate d e clar". prin El. 6. Nicodim a răspuns: "Da, da, înţeleg p e j u m ă t a t e (18) Oricine crede în El, nu estejudecat; dar cine nu sensul discursului Tău, foarte elevat din punct d e vedere crede, a şi fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele spiritual, dar mi se pare că vorbeşti totuşi d e g e a b a atât singurului Fiu al lui Dumnezeu. timp c â t a c e s t F i u a l o m u l u i , în c a r e sălăşluieşte (19) Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită plenitudinea înţelepciunii lui D u m n e z e u , n u este aici, Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul iar Tu n u vrei sau n u poţi preciza c â n d şi u n d e va veni. decât lumina, pentru că faptele lor erau rele.

(16) Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.

va fi j u d e c a t şi n u v a pieri. D a r cel care se va împotrivi Fiului omului şi n u va crede în El este deja judecat, pentru

(21) Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute întru Dumnezeu."
1. "Adevăr îţi spun, D u m n e z e u este Iubirea şi Fiul

(20) Căci oricine face răul, urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.

şi simplu în necredinţa, mi se pare absolut enigmatică! Iar dacă judecata lui Dumnezeu n u înseamnă nici râzboi, nici ciumă, nici inundaţie, nici focul cerului, ci doar lipsa

7. lată d e c e această c o n d a m n a r e , care constă pur

d e credinţă, îţi mărturisesc, dragă învăţătorule, ca e u tot n u Te înţeleg! Căci cel care n u înţelege unul sau doua concepte ale unui discurs, n u înţelege d e fapt discursul prin acest concept?"

este înţelepciunea. D u m n e z e u a iubit atât d e mult această lume, încât i-a dăruit p e unicul S ă u Fiu, adică înţelepciunea care izvorăşte în m o d etern din El însuşi, aibă viaţa veşnică. Spune-Mi, înţelegi tu aceasta?"

întreg! C e vrea să însemne 'judecata" Ta, c e înţelegi T u 8. E u i-am zis: "Prietene, aş putea să-ţi spun şi E u : -

pentru ca oricine crede în El să devină nepieritor şi să 2. Nicodim a răspuns: "Mi se pare că ar trebui să

N u înţeleg c u m d e n u eşti capabil să înţelegi sensul cuvintelor Mele! T u n u înţelegi conceptul d e judecată, cu toate că tocmai ţi l-am explicat foarte limpede.

înţeleg, dar d e fapt, n u înţeleg. Cel puţin dacă aş putea să înţeleg c e înseamnă acest Fiu al omului, dar iată că Dumnezeu, din iubire pentru noi, L-a dăruit a c u m îmi vorbeşti şi d e s p r e u n F i u unic, p e c a r e lumii. Fiul omului şi Fiul lui D u m n e z e u sunt una şi aceeaşi persoană?" 3. E u i-am spus: 'Tu vezi că a m u n cap,

întuneric şi sunt aşezaţi în lumină, preferă mai degrabă

din ceruri în această lume. Dar oamenii care vin din

9. Vezi tu, judecata este lumina lui D u m n e z e u venită

u n corp, mâini şi picioare. Capul, corpul, din carne este c a r n e . D a r în Fiul omului, carnea este sălaşul înţelepciunii

mâinile şi picioarele sunt carnea; ceea c e este lui

D u m n e z e u ; iată cine este Fiul unic al lui

Dumnezeu. Dar n u Fiul lui D u m n e z e u , ci Fiul omului va fi înălţat în deşert la fel ca şi şarpele lui Moise şi aceasta îi v a şoca p e mulţi! însă

celor care n u v o r fi indignaţi şi care vor crede şi vor fi credincioşi Numelui Său, El le va da împărăţia Sa fără d e sfârşit. puterea d e a fi numiţi copiii lui D u m n e z e u în 4. N u trebuie să te aştepţi la o j u d e c a t a a asupra

lumii, la u n război, la o maree imensă sau la u n f o c d i n c e r u r i c a r e să c a d ă păgânilor, pentru că D u m n e z e u n u şi-a trimis (în trupul Fiului omului) p e n t r u a j u d e c a

unicul Fiu (înţelepciunea divină) p e p ă m â n t lumea, ci pentru a o mântui. C u alte cuvinte,

sa renascâ odatâ c u spiritul la viaţa veşnică.

pentru ca trupul din carne să n u mai piară, ci (Carnea n u semnifică aici atât carnea trupului

Marea Evanghelie a (ui loan
bezna lor decât lumina lui D u m n e z e u p e care o a u în dovedeşte că faptele lor sunt rele.

55
noaptea şi n u ziua, deşi ştiai, ai văzut faptele Mele! Dar sufletului tău, este d e înţeles că n u poţi pricepe încă nimic referitor la acest Fiu al omului.

faţa ochilor. F a p t u l că o a m e n i i n u d o r e s c lumina

pentru că ai venit noaptea, ceea c e corespunde nopţii

unde oamenii care sunt cu adevărat drepţi, a u un respect

10. U n d e poţi găsi credinţa perfectă, dacă n u acolo

profund pentru D u m n e z e u în această lume? Cine îşi iubeşte aproapele dacă ştie că n u are nimic d e câştigat fecunditatea lor? Lor le plac prostituatele şi păcătuiesc din aceasta? U n d e sunt cei care îşi iubesc soţiile pentru c u acestea complet lipsiţi d e p u d o a r e , deşi cel care adevărat sacrilegiu, care este cel mai mare rău dintre toate. O a r e îşi dezvăluie hoţul furtul şi fură el la lumina zilei?

în toiul nopţii pentru că îi este ruşine să o facă la lumina

3. Adevăr îţi spun, dacă cineva îl caută p e Fiul omului

zilei, în faţa tuturor, d e frică să n u fie criticat, n u a r e eşti unul dintre cei mai înţelepţi evrei, că noaptea, oricare ar fi ea, n u ajută p e nimeni să caute şi să găsească. Dacă Fiul omului ziua şi n u noaptea. multe şanse să-L găsească. Tu trebuie să ştii bine, căci tu

idolatrizează desfrânarea şi păcătuieşte astfel comite u n

doreşti c u adevărat să-L găseşti, va trebui să-L cauţi p e 4. E u n u pot decât să-ţi s p u n : Du-te să-l vezi pe loan,

aleg să facă rău. Cei care iubesc răul şi care fac rău sunt duşmanii luminii, p e care o urăsc. Ei fac totul pentru a

I I . Vezi tu, toţi cei care a u intenţia d e a face rău,

va spune dacă unicul Fiu al lui D u m n e z e u este sau n u deja aici! îl vei întâlni acolo!" 5. Nicodim a spus: "Ah! Dragă învăţătorule, asta va

care botează c u apă la E n o n , a p r o a p e d e Ierusalim. El îţi

se o p u n e luminii, pentru ca acţiunile lor rele să n u fie aduse la lumină, căci ei ştiu foarte bine că atunci ele ar fi recunoscute şi c o n d a m n a t e . 12. lată ce estejudecata, dar ceea ce tu înţelegi prin

fi dificil; în fiecare zi a m treabă până peste c a p şi n u în împrejurimi mai mult d e opt sute d e mii d e locuitori, reuşesc să-i d a u d e capăt. Gândeşte-Te că sunt în oraş şi

j u d e c a t ă n u este o j u d e c a t ă , ci c o n d a m n a r e a urmează judecăţii.

care

Templului, p e care n u pot niciodată să le a m â n . Dacă

ce sunt primarul lor. în plus, a m problemele zilnice ale

inclusiv străini, şi trebuie să mă o c u p d e ei, din m o m e n t

în locul zilei, dar dacă te loveşti sau cazi într-o groapă urmarea logică a judecăţii, a faptului că tu preferi noaptea

noaptea, judecata sufletului tău este că tu preferi noaptea din cauza întunericului, aceasta n u este o judecată, ci

13. Dacă eşti u n îndrăgostit căruia îi place să iasă

această graţie n u îmi este oferită aici, la Ierusalim, va trebui pentru a merge la loan ar echivala pentru altcineva cu trei ani d e absenţă!

trebui, din nefericire, să renunţ. Cele trei zile care mi-ar

în locul zilei.

Vei dori atunci ca acţiunile tale să fie aduse la lumina

Dumnezeu, vei acţiona în conformitate cu adevărul divin.

14. Dacă eşti însă prietenul zilei şi al adevărului lui

Tăi, vei regăsi întotdeauna î n mine u n protector şi u n prieten sincer. Casa mea este destul d e m a r e pentru a putea găzdui a p r o a p e zece mii d e persoane; ea este numită Poarta d e Aur. D e fiecare dată c â n d vei veni,

vei veni la Ierusalim c u discipolii Tăi. împreună cu toţi ai

n u ezita să vii să locuieşti la mine d e fiecare dată c â n d

6. lartă-mă aşadar că n u pot să-Ţi urmez sfatul, d a r

zilei, în faţa tuturor, pentru că ştii că faptele tale - făcute recunoscute şi recompensate.

la lumina adevărului - sunt drepte şi b u n e şi merită sâ fie 15. Cel care este prietenul luminii se deplasează ziua

situată în piaţa lui David, în interiorul porţii lui S o l o m o n , totul va fi pus la dispoziţia Ta, tot ce stă în puterea mea. şi îţi va fi pus la dispoziţie.

şi n u noaptea. El recunoaşte imediat lumina, pentru că credinţa inimii.

Dacă ai nevoie vreodată d e ceva, indiferent ce, cere-mi 7. Vezi Tu, în mine s-a petrecut ceva absolut inedit.

el provine d i n lumină şi această lumină se numeşte 16. Cel care crede în Fiul omului, care crede că Fiul

omului este lumina lui D u m n e z e u , poartă deja viaţa în el. Dar cel care n u crede aceasta, poartă deja j u d e c a t a credinţă.

Te iubesc, dragă învăţătorule, mai mult decât orice p e eşti chiar Tu însuţi acela pentru care mă trimiţi la loan, la E n o n ! Ceea c e simt poate fi fals, dar dincolo d e voinţa lume şi această iubire îmi spune, într-un anumit fel, că

asupra lui şi această j u d e c a t ă este exact lipsa lui d e 17. Cred că d e data aceasta M-ai înţeles".

T e r e c u n o s c c a u n m a r e î n v ă ţ ă t o r al a d e v ă r a t e i

mea. T e iubesc, dintr-odată, din a d â n c u l inimii mele şi

înţelepciuni divine. Da, faptele Tale - care n u c o n d a m n ă fericire. Marea Ta înţelepciune mi-a cuprins toată inima".

Capitolul 22

p e nimeni niciodată - m-au umplut d e cea mai profundă 8. E u i-am spus atunci: " A răbdare încă o v r e m e şi

Nicodim tot nu înţelege, dar inima lui îi vorbeşte
1. Nicodim a spus: 'Totul este clar pentru mine, în

şi voi fi oaspetele t ă u ; atunci vei şti totul!

totul se va lumina în mintea ta! Peste puţin timp voi reveni

afara u n u i s i n g u r l u c r u : este v o r b a d e s p r e a c e s t extraordinar Fiu al omului, fără d e care toată această conversaţie înţeleaptă şi toată această minunată discuţie

spune mai mult decât cele cinci cărţi ale lui Moise şi ale profeţilor la u n loc, pentru că, vezi tu, nimic n u este mai

9. Urmează-ţi inima! într-o singură clipă, ea îţi va

este inutilă! La c e foloseşte credinţa dacă acest Fiu al aer sau dintr-o idee abstractă! Spune-mi u n d e pot să-L c u credinţa cea mai profundă". omului n u este aici! N u p u t e m să-L facem să apară din

adevărat în o m decât iubirea. N u conta decât p e ea şi vei porni la d r u m ziua. Şi încă ceva: 10. Aş vrea să M ă întorc în ludeea pentru a anunţa

găsesc şi poţi fi sigur că voi m e r g e în întâmpinarea Lui 2. l-am spus: "Dacă n-aş fi văzut această credinţă în

acolo împărăţia lui D u m n e z e u . T u eşti conducătorul discipolii Mei, permisul d e liberă trecere p e care legea

acestui ţinut; doresc să-ţi cer, n u pentru Mine, ci pentru romană o cere evreilor, pentru ca discipolii Mei să n u

tine, tu n u ai fi primit o asemenea învăţătură! Ai venit

54
aibă nici o problemă cu v a m a şi cu plata drumurilor. uşor să M ă descurc c u oricâte legiuni, dar n u vreau să Copiii sunt liberi, dar trebuie să aibă acest act. Mi-ar fi deranjez p e nimeni, iar E u respect Legea Romei. Fii I 1. N i c o d i m a spus: "îl vei a v e a imediat, d r a g ă

Marea Evanghelie a lui loan
Această învăţătură arăta pur şi simplu toate greşelile faţă d e D u m n e z e u şi d e aproape. esenţiale ale evreilor şi ale fariseilor şi le recomanda iubirea N u este necesar să revenim asupra acestui subiect.

aşadar amabil şi procură-Mi u n permis d e liberă trecere".

învăţătorule; îl voi redacta chiar e u şi Ţi-I voi a d u c e peste o oră, căci locuinţa mea n u este departe d e aici". 12. Grăbindu-se, Nicodim a fugit acasă la el şi a

păcătoşi să se pocăiască şi îi avertizam p e toţi cei care doreau sâ urmeze învăţătura M e a să n u cadă din n o u în noroiul în care se c o m p l ă c e a u fariseii. Pentru a-i întări în

4. E u le-am arătat toate aceste lipsuri; îi sfătuiam pe

învăţătura Mea - foarte uşor d e urmat în acea epocă din şi îi v i n d e c a m p e bolnavi; îi purificam p e cei posedaţi, a l u n g a m demonii şi primeam noi discipoli.

revenit o j u m ă t a t e d e oră mai târziu cu acest permis d e liberă trecere. A v â n d în m â n ă această atestare p e acestui minunat Nicodim. El a primit-o cu lacrimi in ochi atunci când voi reveni la Ierusalim, ceea ce i-am şi promis. Dar i-am făcut recomandarea d e a v e g h e a la purificarea pergament, i-am dat cu dragă inimă binecuvântarea

ce în ce mai materialistă - le d ă d e a m dovezi miraculoase

şi M-a rugat încă o dată să binevoiesc să locuiesc la el

oraşului Ierusalim, pentru că aici se găsea apă, în timp ce la Betabara, apa din râul Iordan, şi aşa foarte puţină,

micul deşert E n o n , u n d e boteza loan, în împrejurimile

5. în cursul acestor deplasări în ludeea a m ajuns în

Templului. El mi-a promis acest lucru şi ne-am despărţit în zori.

era în plus tulbure, m u r d a r ă şi plină d e viermi urât mirositori, loan îşi schimbase deci locul şi propovăduia pocăinţa la E n o n , botezându-i p e cei care a c c e p t a u 6. Erau numeroşi aceia care primeau învăţătura Mea

Capitolul 2 3
lisus în ludeea. Botezul cu apă şi foc. învăţătura iubirii, (loan II! 22-26) (22) După aceea, lisus şi ucenicii Lui au venit în ţinutul Iudeii; şi stătea acolo cu ei şi boteza. (23) loan boteza şi el în Enon, aproape de Salem, pentru că acolo erau multe ape; şi oamenii veneau ca să fie botezaţi. (24/ Căci loan încă nu fusese aruncat în temniţă. (25/ între ucenicii iui loan şi un iudeu s-a iscat o neînţelegere cu privire la botez. (26/ Au venit deci la loan şi i-au zis: "învăţătorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan şi despre care ai mărturisit tu, iată că botează şi toţi oamenii se duc la El."
1. Când s-a făcut ziuă, a m pornit la drum în direcţia ludeei, această provincie alipită Ierusalimului, p e c a r e a m traversat-o în câteva zile. provincie? Versetul din loan III, 22 spune 2. C e aş fi p u t u t să fac î n a c e a s t ă

învăţătura lui şi care se pocăiau.

fără să fi fost încă botezaţi d e către loan. Ei M-au întrebat dacă era necesar să fie botezaţi înainte d e loan. E u le-am spus: "Ceea ce contează este doar practica efectivă

a învăţăturii Mele! Dar aceasta purificare va face bine tuturor celor care vor dori să fie purificaţi d e către el, atât timp cât el va putea să o mai facă în libertate". Aceste cuvinte i-au incitat pe mulţi să meargă să fie botezaţi d e către loan.

că a m locuit împreună cu ei şi că E u a m cine era împărţită aceasta? Cu discipolii Mei, discipoli noi care ni s-au alăturat la Ierusalim, învăţătura M e a .

botezat. Ce fel d e locuinţă a v e a m deci şi cu

în primul rând, apoi cu încă v r e o câţiva

urmaţi d e toţi cei care se simţeau atraşi d e 3. Toţi cei care primeau învăţătura M e a

cu o credinţă desăvârşită, erau botezaţi în m o d d e s c h i s c u a p ă , d a r ei e r a u

asemenea botezaţi în m o d tainic cu spiritul astfel, ei obţineau dreptul de a fi numiţi copiii această "locuinţă" pe care o iubirii Mele eterne şi al înţelepciunii Mele şi

de

lui D u m n e z e u , lată în c e consta aşadar

împreună cu ei. Celelalte trei Evanghelii relatează învăţătura pe care le-o d ă d e a m .

aveam

Marea Evanghelie a lui loan
dintre cele d o u ă botezuri era d e preferat, căci discipolii 7. A avut loc atunci o discuţie pentru a afla care

55

lui loan n u înţelegeau d e c e botezam şi E u c u apă, din

m o m e n t c e li se spusese că E u n u botezam c u apă, ci cu Duhul Sfânt. Mulţi evrei care deveniseră discipolii M e i pretindeau că doar botezul M e u era singurul adevărat, pentru că E u botezam deopotrivă c u a p ă curată şi c u graţia d e a fi numit copilul lui D u m n e z e u .

spirit - spuneau ei - iar cel botezat primea în m o d evident 8. în legătură c u aceasta, discipolii lui loan şi evreii ţi-mâ! lată c u m stau lucrurile, d u p ă c u m mi se pare mie! 1. loan s-a recules şi le-a spus discipolilor săi: "Asculta-

s-au dus să-l găsească p e loan şi i-au spus: "Ascultă,

învăţătorule, omul care era c u tine p e celălalt mal al Sfânt, botează a c u m în împrejurimi, c u a p ă . C e să credem? Acest o m care botează astfel este chiar acela despre care ai depus mărturie?"

Iordanului şi despre care ai spus că ar boteza c u D u h u l

fără să-i fi fost date din ceruri. O m u l excepţional p e care a m văzut coborând spiritul lui D u m n e z e u , c u blândeţea unei porumbiţe c â n d ea se aşează în cuibul ei, sub forma u n u i mic n o r d e lumină, şi despre c a r e a m d e p u s L-am botezat p e celălalt mal al Iordanului şi asupra căruia

Nimeni n u poate să-şi atribuie caracteristicile spiritului

T u eşti Acela care trebuia să vină sau trebuie să aşteptăm u n altul?' Reţineţi ceea c e v ă va s p u n e şi veniţi să-mi relataţi; atunci vă voi da sfatul m e u ! "

9. loan le-a spus: "Mergeţi să-L găsiţi şi Întrebaţi-L:

mărturie, n u putea, ca simplu o m , să aibă ceea ce are! El este mai mult decât u n simplu o m ; se pare chiar că El păstra şi a da oricui doreşte El. E u cred că tot c e a v e m

are puterea d e a lua orice doreşte din ceruri pentru a

să-Mi pună întrebarea p e care loan i-a sfătuit să Mi-o pună. E u le-am dat celebrul răspuns: "Spuneţi-i lui loan

10. Astfel, mai mulţi dintre discipolii lui loan a u venit

trebuie să facă. El dă şi noi primim. El are vânturătoarea în mâna Sa, c u care vântură aşa c u m doreşte. El a d u n a în focul S ă u etern şi face c e vrea c u cenuşa. grânele în hambarul Lui, dar în acelaşi timp arde pleava

noi vine prin Graţia Lui şi este imposibil să-i s p u n e m c e

a u d şi Evanghelia împărăţiei Cerurilor este predicată

ce aţi văzut, a n u m e că orbii v ă d , paraliticii umblă, surzii oamenilor săraci şi tuturor celor c a r e n u se întorc loan ceea c e a u văzut şi auzit.

împotriva Mea!" Atunci, ei s-au întors să-i povestească lui

şi leviţilor care a u venit din Ierusalim: 'Eu n u sunt Cristos,

2. V o i aţi fost martori la ceea c e le-am spus preoţilor

ci a m fost trimis înaintea Lui'. C u m aş putea să comentez

Capitolul 24
trebuie să scadă pentru ca spiritul să poată creşte. Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. (loan III, 27-36) Mărturia Iui loan Botezătorul. Carnea (Materiaj

ce face El, care are vânturătoarea în propria Sa m â n ă şi care face ceea c e vrea. N o i n u a v e m dreptul să-i d ă m ordine, căci tot câmpul îi aparţine Lui. G r â n e l e sunt ale Lui (copiii lui Dumnezeu), la fel şi pleava (copiii lumii sau

ai diavolului), hambarul este al Lui (cerul), toate îi aparţin aparţine d e asemenea.

Lui. F o c u l infernului, care n u se stinge niciodată, îi

3. Cel care are mireasă (înţelepciunea cerului) este (27) Drept răspuns, loan i-a zis: "Omul nu poate primi u n mire drept. Dar prietenul mirelui, care stă şi-l ascultă, decât ce-i este dat din cer. se bucură foarte mult c â n d a u d e glasul mirelui şi aceasta (28) Voi inşivă imi sunteţi martori că am zis: «Nu sunt bucurie a mea este deplină. C â n d Domnul va veni, acesta eu Mesia, ci sunt trimis înaintea Lui». (29) Cine are mireasă, este mire; dar prietenul mirelui, va fi sfârşitul mesagerului, pentru că mesagerul n u poate sa a n u n ţ e decât sosirea Domnului. C â n d D o m n u l este care stă şi-l ascultă, se bucură foarte mult când aude aici, n u mai este nevoie d e mesager. glasul mirelui: şi această bucurie, care este a mea, este

deplină.

(31) Cel ce vine din ceruri, este mai presus de toţi; cel ce este de pe pământ, este pământesc şi vorbeşte ca de pe pământ. Cel ce vine din ceruri este mai presus de toţi.

(30) Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micşorez.

o a m e n i l o r acestui p ă m â n t . V o i aţi fost p â n ă a c u m dintre voi poate spune că m-a auzit slăvindu-mă în vreun această slavă, s p u n â n d că e u n u sunt d e m n să-i desfac nici măcar cureaua d e la sandale. N u m-am pus niciodată

retrag), p e n t r u ca D o m n u l să crească în mijlocul

4. D e a c e e a , e u trebuie să m ă micşorez (să m â

discipolii mei; d e c â n d v-am fost trimis ca mesager, care fel? întotdeauna a m adus slavă Celui căruia îi aparţine

(32) El mărturiseşte ce a văzut şi a auzit şi totuşi nimeni nu primeşte mărturia Lui. (33) Cine primeşte mărturia Lui, adevereşte prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul

oamenii, în orbirea lor, vroiau să mi-o aducă mie. D e (34) CăciAcela pe care L-a trimis Dumnezeu, vorbeşte aceea, vă mai spun încă o dată: sarcina mea a luat sfârşit. D o m n u l vine El însuşi, deci predecesorul Lui n u mai este cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-l dă necesar. Mesagerul (carnea) trebuie să se micşoreze Duhul cu măsură. pentru ca D o m n u l (spiritul) să crească deasupra întregii (35) Tatăl iubeşte pe Fiul şi a dat toate lucruri/e in cărni. între mesager şi Cel care trimite mesagerul acolo mâna Lui. (36) Cine crede in Fiul, are viaţa veşnică; dar cine nu u n d e vrea El, diferenţa este foarte mare.

înainte şi a m depus la picioarele Lui toată gloria p e care

crede in Fiul, nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu va rămâne peste el."

care trebuie să asculte este jos. N u poate să fie nimeni sus care n-a venit d e Sus, dar Cel care vine într-adevăr

5. Cel care are puterea d e a stabili legile este sus; cel

56
d e acolo este mai presus d e toţi. Cine vine d e pe pământ nu poate vorbi decât despre pământ. Cel care vine din n u poate să fie d e Sus, el n u este decât d e p e pământ şi ceruri este mai presus d e toţi, pentru că El este D o m n u l şi poate face ceea ce vrea El, să boteze c u apă, c u foc şi cu spirit, pentru că totul este al Lui. 6. E u cred că El n u botează cu apă, ci cu foc şi cu

Marea Evanghelie a lui loan
păstreze într-un vas bine închis. Acela p e care L-aţi întrebat dacă este Cristos, a primit, din toată eternitatea, spiritul lui D u m n e z e u , n u după măsura omului, ci d u p ă măsura infinită a lui D u m n e z e u lui D u m n e z e u în Sine. Iubirea Sa este Tatăl S ă u din toata 13. Chiar dacă apare în exterior ca Fiu al omului.

însuşi; pentru că El însuşi este marea infinită a spiritului eternitatea şi această iubire n u este exterioară Fiului omului, ci ea sălăşluieşte chiar în El, căci El este focul, flacăra, lumina şi eternitatea întru Tatăl şi prin Tatăl.

spirit. La început, discipolii lui vor boteza cu apă, la fel ca

şi mine, p e toţi cei care n u vor fi încă botezaţi cu apă d e către mine. Dar botezul apei n u serveşte la nimic dacă n u este însoţit d e botezul spiritului lui D u m n e z e u .

doar D o m n u l D u m n e z e u poate să boteze, pentru că spiritul este energia Sa supremă, născută din Dumnezeu, dintotdeauna.

pământului. însă spiritul lui D u m n e z e u este acela cu care

7. A p a n u este decât apă care spală pielea d e praful

încât, tot ceea ce noi a v e m - într-o măsură dreaptă - a m luat din plenitudinea Sa infinită. El este o fiinţă din carne printre noi - aşa c u m mărturiseşte El însuşi - iar cuvântul noi n u m i m Fiul. Dar în Sine, Fiul este d e asemenea, pentru totdeauna, viaţa oricărei vieţi.

sau fiu, încât a pus toată puterea Sa în mâinile Lui, astfel

14. Acest Tată drag L-a iubit atât d e mult p e unicul

şi aceasta confirmă ceea ce el (spiritul) v e d e şi înţelege 8. Dar din păcate, nimeni n u a ţinut cont d e această

Său este D u m n e z e u ; este spirit şi carne, adică ceea ce

sfântă mărturie, pentru că ceea ce este noroi, este noroi şi n u iubeşte spiritul. D e asemenea, noroiul trebuie să treacă mai întâi prin foc pentru a deveni ulterior spirit,

viaţa veşnică, pentru că, dacă D u m n e z e u însuşi este Său, El există d e asemenea în fiecare o m care primeşte şi păstrează î n el c u v â n t u l S ă u d ă t ă t o r d e viaţă.

15. Cel care îl acceptă p e Fiu şi care crede în El are

- care este el însuşi u n foc puternic, lată d e ce, botezul cărora le va fi frică să-l accepte. Domnului va bulversa multă lume şi numeroşi vor fi cei 9. Dar cei care vor primi acest botez, adică această

pentru că adevăratul foc devorează totul, până la Spirit

propria Sa viaţă veşnică şi perfectă, în fiecare cuvânt al

Dimpotrivă, cel care n u acceptă cuvântul lui D u m n e z e u din gura Fiului şi n u crede în Fiu, n u poate primi viaţa, n u poate nici sâ o vadă, nici să o simtă în el; iar mânia lui

sfântă mărturie, vor confirma în faţa lumii că Cel care i-a

botezat cu spiritul este adevăratul D u m n e z e u şi că doar

adică legea eternă imuabilă a necesităţii -, va rămâne asupra lui atât timp cât el n u va crede în Fiu. 16. E u , loan, v-am spus toate acestea şi v-am dat o

D u m n e z e u - care este j u d e c a t a lucrurilor lipsite d e viaţă,

confirmata aceasta mărturie a lui D u m n e z e u chiar d e câtre D u m n e z e u ? V-am spus deja, noroiul este noroi şi rămâne noroi. Spiritul este spirit şi r ă m â n e spirit. Dacă

El poate să ofere viaţa veşnică. V ă întrebaţi d e ce trebuie

mărturie perfect adevărată. V-am purificat d e murdăria

său, spiritul va r ă m â n e în el, dar numai dacă el nu îl trădează în inima sa.

omul care este făcut din noroi acceptă spiritul în noroiul

pământului cu propriile mele mâini. Duceţi-vâ a c u m şi

Său, fără d e care efortul m e u ar fi în zadar. E u însumi aş dori să merg acolo. Dar El n u vrea şi îi revelează spiritului deja în spirit ceea ce vouă vă lipseşte încă". m e u că e u trebuie să r ă m â n aici, pentru că a m primit 17. lată ultima şi cea mai importantă mărturie a lui

primiţi Cuvântul Său, pentru a primi botezul spiritului

spiritul? Dacă ar fi aşa, toată lumea ar şti ce cantitate d e spirit a primit! Dar c u m această măsură n u există, trebuie sufletul său o măsură pentru spirit; şi, în funcţie d e pacea ca omul p ă m â n t e a n , făcut din noroi, să-şi deschidă în

10. Există oare vreo măsură c u care să fie împărţit

care se va stabili astfel în m o d plenar în inima lui, omul făcut din noroi va şti într-adevăr cât d e copleşit d e spirit a fost.

se luminează prin ea însăşi.

loan, pe care n u mai este necesar să o explicăm, căci ea

explicate în Evanghelii este mereu acelaşi. în acele timpuri

18. M o t i v u l p e n t r u c a r e t o a t e acestea n u sunt

exista obiceiul d e a n u scrie decât punctual, aspectele d e un spirit trezit. Pe d e altă parte. Cuvântul viu nu trebuia

găurit? C u m aţi putea recunoaşte atunci ce cantitate d e cantitate d e apă aţi luat decât dacă vasul este bun. Nivelul

11. La ce v-ar folosi să luaţi apă din mare c u u n vas

principale, restul p u t â n d fi dedus fără nici o dificultate să fie murdărit şi profanat; fiecare verset este prin el însuşi plenitudinea infinită a înţelepciunii.

apă aţi luat din marea infinită? V o i n u puteţi şti ce apei din mare este mereu acelaşi, indiferent dacă luaţi oricine poate lua apă din ea, mai mult sau mai puţin. apă din mare.

o s ă m â n ţ ă c e c o n ţ i n e în g e r m e n e viaţa e t e r n ă şi

mai mult sau mai puţină a p ă din ea. Marea este mare şi Dar n u v o m cunoaşte măsura decât după ce a m luat 12. La fel este şi în cazul Celui care este trimisul lui

D u m n e z e u , care îl mărturiseşte p e D u m n e z e u şi care rosteşte Cuvântul lui D u m n e z e u . El este chiar El marea fără m a r g i n i (adică fără m ă s u r ă - d e c i spiritul lui Dumnezeu). Dacă el oferă spiritul său, el n u îl dă d u p ă măsura infinită, care n u poate fi decât în D u m n e z e u , ci spiritul, atunci n u trebuie ca măsura lui să fie stricată,

dupâ măsura omului. Şi dacă omul vrea să păstreze nici n u trebuie să lase a p a să se verse, ci trebuie să o

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 25
Mânia Templului. Rânduielile samaritenilor. Sihar. /loan IV, 1-6) (1) Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decât loan. (2) Insă lisus nu boteza El insuşi, ci ucenicii Lui. )3) Atunci a părăsit ludeea şi S-a întors in Galileea. (4) Fiindcă trebuia să treacă prin Samăria, )5) a ajuns lângă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care-l dăduse lacov fiului său losif. (6) Acolo se afla fântâna lui lacov lisus, ostenit de călătorie, şedea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea.
1. Discipolii care a u auzit cuvintele lui loan Mi s-au

57

Templului, graţie romanilor, pentru care această sarcină

a fost uşoară, tactica lor fiind d e a diviza pentru a stăpâni. d r e p t p o p o r u l c e l m a i lipsit d e r u ş i n e şi c e l m a i necredincios d e pe pământ, în timp ce pentru samariteni, n u exista o injurie mai rea decât să fie consideraţi drept spunea cuiva că este u n fariseu, era dat în j u d e c a t ă şi c o n d a m n a t pentru insultă la o a m e n d ă foarte mare şi la preoţi ai Templului. Astfel, c â n d u n samaritean mânios îi 9. în ochii preoţilor d e la Ierusalim, samaritenii treceau

alăturat imediat, astfel încât n u m ă r u l discipolilor Mei creştea din zi în zi, uneori chiar d e la o oră la alta. Cel care începea să creadă în M i n e în m o m e n t u l în care era

botezat d e u n u l din primii M e i discipoli, căruia îi spiritului şi animat d e u n curaj care îndepărta orice frică d e moarte. conferisem această capacitate, era u m p l u t d e forţa

să n u facă aceasta,';astfel încât toate faptele şi gesturile exagerate şi umflate. N u este d e mirare că aceşti evrei jurul M e u şi mulţi dintre ei r ă m â n e a u cu Mine. lacomi d e minuni erau din zi în zi tot mai numeroşi în 3. Dar toate acestea a u ajuns în m o d inevitabil la Mele erau povestite în toată ludeea, dar adeseori erau

răspândeau pretutindeni, în ciuda faptului că le spusesem

2. A p o i , cei c a r e a f l a u t o a t e a c e s t e lucruri le

u n a n d e închisoare! Se înţelege d e la sine că nici u n preot şi nici u n fariseu n u risca să meargă în Samaria.

adăpost d e persecuţia evreilor d e la Templu.

Ştiind acestea, ne-am gândit că în Samaria v o m fi la

loc d e baştină al lui lacov, p e care l-a primit moştenire d e la Raşela şi i l-a oferit fiului său losif, aflat încă în leagăn, cu toţi locuitorii săi, în marea lor majoritate păstori. Oraşul numeroasă şi foarte bogată, incluzând şi mulţi romani

10. Drumul trecea prin Sihar, oraş apropiat d e vechiul

urechile fariseilor, mult exagerate şi deformate; astfel, eram probabil Zeus însuşi, sau cel puţin Fiul Său. .

Sihar n u era capitala acestui ţinut, dar populaţia sa era

unii romani a u început chiar să le spună alor Mei că E u 4. La rândul lor, romanii făceau şi ei a n c h e t e în ceea

frumoasă, c u u n climat tonifiant.

b o g a ţ i , căci oraşul era situat într-o r e g i u n e foarte 11. A m părăsit ludeea către ora patru dimineaţa

ce Mă privea; dar atunci c â n d M ă întâlneau, n u găseau asemenea m o m e n t e să fac miracole şi să d a u astfel noi dovezi unui popor deja foarte înclinat către credulitate, pentru a n u îl c o n d a m n a şi mai mult. mărturiile pentru care fuseseră trimişi, căci refuzam în

şase ore, la v e c h e a fântână a lui lacov, la marginea oraşului Sihar. Aflată la patruzeci d e paşi d e u n câtuh,

nici o oprire, a m ajuns p e la amiază, c a m d u p ă vreo

(după m o d u l actual d e a socoti timpul) şi, m e r g â n d fără

număr d e Evanghelii false, care a u desfigurat adevărata Evanghelie. 6. Fariseii şi conducătorii Templului, geloşi şi vicleni,

5. Din aceste exagerări a u rezultat ulterior u n mare

această fântână construită din minunate pietre cioplite în maniera antică era alimentată d e u n izvor cu o apă excelentă şi se afla la umbra câtorva arbori.

a u luat decizia d e a ne prinde, p e Mine şi p e loan, pentru cu putinţă, sau în orice caz, să n e închidă pe viaţă,

obosite d e lunga călătorie, a m căutat împreună c u toţi adăpost la umbră pentru a n e odihni, fiind foarte obosiţi. 13. C h i a r şi primii m e i d i s c i p o l i : P e t r u ,

12. Fiind în toiul verii şi în miezul zilei, c u trupurile

a ne trimite pe cealaltă lume în modul cel mai "nevinovat" într-un loc ascuns cu grijă sub pământ, lucru p e care l-au reuşit în cele din urmă c u loan Botezătorul, care a fost aruncat în închisoarea lui Irod.

cei care M-au urmat din ludeea şi apoi din Galileea, u n loan

scandalul şi scenele neplăcute, n u Mi-a mai rămas decât să părăsesc ludeea ultra-montană şi sinistră şi să Mă întorc în Galileea, care era mai liberală!

"nobile" intenţii n u Mi-a scăpat! Pentru a evita însă

7. Este inutil să mai s p u n e m că nici una dintre aceste

deşi eram d e asemenea foarte obosit, M-am aşezat p e o ocazie favorabilă, în urma căreia samaritenii - o a m e n i discuţie salutară pentru ei. îmi era d e asemenea foarte sete şi aşteptam ca unul din discipoli să se înapoieze din întârzia însă să apară! cătun cu u n vas, pentru a putea lua apă din puţ; acesta marginea fântânii, ştiind dinainte că aici urma să apară

ca morţi p e iarba grasă d e la poalele arborilor; doar Eu,

Evanghelistul, Andrei, Toma, Filip şi Natanael a u căzut

încăpăţânaţi dar fără prejudecăţi - vor veni să poarte o

cel mai scurt; trebuia mai degrabă să trec prin Samaria,

8. N u era însă indicat să mă duc în Galileea p e drumul

care fusese eliberată d e multă v r e m e d e toţi preoţii

58
Capitolul 2 6
Domnul şi samariteanca la Fântâna lui lacov /loan IV, 7-16/ (7/ A venit o femeie din Samaria să scoată apă. Dă-Mi să beau' i-a zis lisus.

Marea Evanghelie a lui loan
Evreu orgolios! Altfel, n-aveţi nici urechi, nici ochi pentru ulcior şi p e tine d e asemenea! Mi-ar plăcea mai bine să noi. A h ! Dacă aş putea să înec toată ludeea cu apa acestui te v ă d murind d e sete decât să-ţi d a u u n singur strop d e apă din acest ulcior!" 3. E u i-am răspuns: 'Trebuie să fii oarbă ca să vorbeşti

aşa, dar dacă ochii cunoaşterii ar fi deschişi în tine, dacă

ai recunoaşte darurile lui D u m n e z e u şi p e Cel care îţi vorbeşte şi care îţi spune: 'Femeie, dă-mi să beau', ai cădea în faţa Lui şi L-ai implora să-ţi dea să bei o a p ă adevărată şi El te-ar stropi c u a p ă vie. A d e v ă r îţi spun,

/8/ Căci ucenicii Lui se duseseră in cetate să cumpere de-a/e mâncării. j9) Femeia samariteanca l-a zis: "Cum, Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteanca?" - iudeii intr-adevăr n-au legătură cu samaritenii.

aşa c u m stă scris în Isaiia, 44;3 şi J o e l 3; 1: 'izvoarele d e apă vie vor ţâşni din cel care crede in Cuvântul Meu'". 4. Atunci, femeia a spus: "Pari să fi u n b u n cunoscător

/IO/ Drept răspuns, lisus i-a zis: "Dacă ai li cunoscut tu darul iui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: «Dă-Mi să beau!» tu singură ai fi cerut să bei şi El ţi-ar fi dat apă vie." /II/ "Doamne", l-a zis femeia, "n-ai cu ce să scoţi apă şi fântâna este adâncă; de unde ai putea să ai dar această apă vie? /I2) Eşti tu oare mai mare decât părintele nostru lacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din ea el însuşi şi feciorii lui şi vite/e lui?"

al Scripturilor, dar c â n d îmi ceri să bei a p ă din ulciorul m e u şi c â n d se v e d e clar că n u ai nici u n vas pentru a lua tu însuţi şi n u poţi să ajungi la a p ă c u mâna, puţul a lua această a p ă şi a mi-o da! S a u n u cumva vrei să spui, într-un fel ascuns, că ţi-ar plăcea să m ă v â n d ţie? fiind prea adânc, mi-ar plăcea să ştiu c u m vei face pentru

(14/ Dar oricui va bea din apa pe care io voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba, încă apa pe care io voi da Eu, se va preface în el intr-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică."

partea unui evreu faţă d e o samariteanca este mai mult /I3j lisus i-a răspuns: "Oricui bea din apa aceasta, îi decât d e dispreţuit şi ar fi cât se poate d e bizară, căci voi va fi iarăşi sete.

- n u a m încă treizeci d e ani, dar o astfel d e cerere din

E u sunt încă tânără şi destul d e frumuşică - este adevărat

fl5/ "Doamne", l-a zis femeia, "dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot." (16/ "Du-te", i-a zis lisus, "de cheamă pe bărbatul tău şi vino aici."
1. Pe c â n d aşteptam, în zadar,

samariteanca a sosit din Sihar cu u n răcorească, p e acea căldură a zilei,

un vas pentru a lua a p ă în el, o

ulcior pentru a lua a p ă ca să se la fântâna lui lacov, a cărei a p ă era ulciorul din puţ, fără să se fi uitat la

foarte proaspătă. C â n d ea a scos

foarte sete, dă-Mi să b e a u a p ă din ulciorul tău!"

M i n e , i-am spus: " F e m e i e , Mi-e

spus: "Şi tu faci parte dintre cei p e întrebau care i-am întâlnit în oraş şi c a r e cumpere ceva d e mâncare? Evrei de unde p u t e a u să

c â n d a văzut că eram evreu şi a

2. F e m e i a a făcut ochii mari

mândri! Şi tu eşti evreu, desigur! o samariteanca! C u m poţi să-mi ceri a p ă să b e i ? O s ă r m a n ă Hainele tale te trădează, iar e u sunt

riteanca este totuşi suficient d e b u n ă pentru a-ţi da să bei, n u ?

sama­

Marea Evanghelie a lui loan
preferaţi mai degrabă animalele decât p e samariteni. N u poţi spune că n u este adevărat! 5. Cine eşti şi ce reprezinţi tu d e îndrăzneşti să-mi

59
Capitolul 27
Samariteanca îl recunoaşte pe Domnul (loan IV, 17-24) (17) Femeia l-a răspuns: "N-am bărbat." lisus i-a zis: "Bine ai zis că n-ai bărbat. (18) Pentru că cinci bărbaţi ai avut; şi acela pe care-/'a/acum nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul. " (19) "Doamne", l-a zis femeia, "văd că eşti prooroc. (20) Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta; şl voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii." (21) "Femeie", i-a zis lisus, "crede-Măcă va veni ceasul când nu vă veţi închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim. (22) Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci Mântuirea vine de la iudei. (23) Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. (24) Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi in adevăr."
1. Femeia a răspuns rapid: " N u a m nici u n bărbat".

vorbeşti în acest fel? Vei fi fiind tu mai mult decât părintele ea el însuşi şi feciorii lui şi vitele lui? C a m faci p e grozavul! E u n u sunt decât o femeie săracă; dacă aş fi fost bogată, n u aş fi venit chiar e u să iau a p ă p e această căldură! Tu, nostru lacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din

care eşti evreu, vrei deci să mă faci încă şi mai nefericită?

Uită-te la hainele mele atât d e sărace, care abia îmi

acoperă ruşinea, vezi bine că sunt foarte săracă; c u m d e îndrăzneşti să-ţi imaginezi că o femeie mizerabilă ca mine şi-ar putea p r o p u n e să se v â n d ă pentru plăcerea unui evreu ca tine? Ptiu! - dacă aceasta doreai! Totuşi, n u mi se pare că aceasta era intenţia ta; n-am vorbit serios! înţelegi tu prin a p a ta vie!" Dar, pentru că tot ai î n c e p u t discuţia, explică-mi ce 6. E u i-am răspuns: Ţi-am spus că eşti oarbă în

cunoaşterea ta (adică ignorantă) şi este clar că nici n u poţi şi nici n u vrei să înţelegi, lată. E u ţi-am mai spus şi că: 'Izvoarele d e apă vie vor ţâşni din cel care crede în ani şi niciodată n u m-am atins d e o femeie! D e ce te-aş dori, dintr-o dată, p e tine? O h ! N e b u n ă smintită, dacă

Cuvântul Meu!' E u sunt p e acest p ă m â n t d e treizeci d e

aş face acest lucru cu tine, ţi-ar fi din n o u sete şi ar trebui ofer o apă vie, este limpede că îţi voi potoli setea pentru totdeauna pentru că, vezi tu. Cuvântul M e u , învăţătura Mea - sunt ca şi apa!

să bei din n o u pentru a-ţi potoli setea, dar dacă E u îţi

La care E u i-am spus, zâmbind: "Bine ai zis că n-ai bărbat, iată că ai spus adevărul!

dar cel care bea (care păstrează cu credinţă în inima lui) apa spirituală a învăţăturii Mele. p e care doar E u pot să

din oricare alt izvor, i se va face iarăşi sete foarte repede,

7. Celui care bea apă curată din această fântână sau

îmbolnăvit foarte repede şi a u murit! Nici unul dintre ei în corpul t ă u : cel care se apropie d e tine este repede omorât de germenele tău. Dar bărbatul pe care îl ai a c u m n u este soţul tău, ci amantul tău, pentru pierzania ta şi a lui! Da, da, ceea ce ai spus este corect, d e fapt!" 3. Femeia, deşi surprinsă, a răspuns fără să pară n u a rezistat mai mult d e u n a n . Există u n g e r m e n e rău

bărbaţi şi, c u m natura ta n u se potrivea cu a lor, ei s-au

2. Pentru că, vezi tu, draga mea, ai avut deja cinci

o d a u , nu-i va mai fi niciodată sete, pentru că apa p e care i-o voi da E u se va preface în el într-un izvor d e apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.» 8. lată, tu Mă iei drept u n evreu m â n d r u şi pretenţios,

în timp ce E u sunt u n suflet foarte blând şi umil. A p a

Mea vie este tocmai această umilinţa. Cel care nu va fi Dumnezeu, care a coborât a c u m p e pământ.

umil, aşa c u m sunt E u , n u va avea parte d e împărăţia lui 9. A p a vie care îţi este oferită este în acelaşi timp

că ştii atât d e multe lucruri, poate că ştii şi ce ar putea să mă ajute? 4. Ştiu foarte bine că doar Dumnezeu mă poate ajuta

descumpănită: " D o a m n e , v ă d că eşti u n profet şi, pentru

singura şi adevărata cunoaştere a lui D u m n e z e u şi a vieţii eterne prin Dumnezeu. Ea ţâşneşte din Dumnezeu, viaţa tuturor vieţilor şi, ca viaţă veşnică, ea curge în o m . Această

în această problemă, dar u n d e şi c u m să mă rog? Părinţii s-au închinat la Dumnezeu. Dar voi spuneţi că Ierusalimul este a d e v ă r a t u l oraş u n d e t r e b u i e să te închini la D u m n e z e u ! Dacă tu eşti u n adevărat profet, aşa c u m pari a fi, spune-mi u n d e trebuie să mă rog lui Dumnezeu? frumoasă. Ar fi îngrozitor ca acest g e r m e n e să roadă carnea mea vie. O h ! Sunt foarte nenorocită!" Pentru că, uite, sunt încă tânără, şi bărbaţii mă găsesc noştri spun: p e Muntele Garizim, u n d e străbunii noştri

viaţă rămâne veşnic în o m - invulnerabilă - şi din o m ea şi asemenea vieţii înseşi a lui D u m n e z e u , lată apa pe care ţi-o ofer; c u m poţi tu să M ă înţelegi atât d e greşit?" nu-mi mai fie niciodată sete şi să n u mai trebuiască să 10. Femeia a spus: "Dâ-mi atunci aceasta apă, ca să reţâşneşte în D u m n e z e u , u n d e acţionează liber, plenar

fac niciodată acest d r u m penibil pentru a veni să iau apă din această fântână. Pentru că e u locuiesc în cealaltă parte a oraşului şi a m deci u n d r u m lung d e făcut".

ştiu nevoile şi răul care îţi roade trupul, dar cunosc d e asemenea şi inima ta - care n u este chiar foarte bună, inima este cât d e cât bună, ajutorul mai este înca posibil. dar n u este nici foarte rea şi d e aceea îţi vorbesc. C â n d Dar greşeşti atunci când te îndoieşti d e locul u n d e trebuie 6. A d e v ă r îţi spun, va veni ceasul - şi el chiar a venit

5. E u i-am răspuns: "Femeie, cunosc suferinţa ta, îţi

proastă, n u este posibil să vorbesc cu tine, căci tu n u ai nici o idee despre lucrurile spirituale. întoarce-te în oraş, cheamă-ţi bărbatul şi vino înapoi împreună cu el. V r e a u să-i vorbesc; el Mă va înţelege fără îndoială mai bine ca tine; sau poate că şi soţul tău vrea, la fel ca tine, să-şi potolească setea firească a corpului său cu apa umilinţei?"

11. E u i-am răspuns: " O h ! Femeie, eşti într-adevăr

să te închini la D u m n e z e u într-un m o d eficient.

- c â n d n u vă veţi mai închina Tatălui nici p e muntele acesta, nici în Ierusalim".

40
întregului popor, dar ce se va petrece? înseamnă că şi D u m n e z e u n u ne-a trimis u n profet pentru a n e trezi? 7. Speriată, femeia a spus: "Nefericire mie, nefericire

Marea Evanghelie a lui loan

noi a m păcătuit foarte mult, la fel ca evreii? Dar d e ce

Capitolul 2 8
Dumnezeu este însetat de oameni. Forţa miraculoasă a spiritului la omul credincios, (loan IV, 25-26) (25) "Ştiu", i-a zis femeia, "că are să vină Mesia; când va veni El. are să ne spună toate lucrurile." (26) lisus i-a zis: "Eu suntAcela, cel care îţi vorbeşte."
limpede, dar spune-mi, nu-ţi mai este sete şi n u mai răspuns: "Femeie, lasă asta; tu îmi eşti mai dragă decât imediat, n u M-am gândit la ulciorul tău, ci la inima ta, 1. Femeia a spus: "Da, D o a m n e , ai vorbit foarte

Tu ai venit la noi, este adevărat, ca u n adevărat profet,

dar la ce b u n , dacă tu îmi spui că n u n e v o m mai putea

Asta ar putea însemna - c u m mi se pare că citesc p e faţa ta, devenită dintr-o dată atât d e gravă - că D u m n e z e u a lăsat poporul Său pentru a-Şi stabili sălaşul la un alt popor? U n d e ar fi atunci acest ţinut? Spune-mi, ca să pot - cu

ruga la D u m n e z e u nici p e m u n t e şi nici la Ierusalim?

adevărat pocăită - să mă d u c să-L implor p e D u m n e z e u să mă ajute în suferinţa mea şi să n u părăsească poporul meu".

îţi voi spune! D e ce ţi-e frică, d e ce te temi? Tu crezi că între ei?

8. E u i-am răspuns: "Ascultă şi înţelege bine ceea ce

doreşti să bei apă din ulciorul unei păcătoase?" l-am

D u m n e z e u nu-Si ţine promisiunile, aşa c u m fac oamenii 9. Voi puteţi merge mult şi bine să vă rugaţi p e munţii

apa din ulciorul tău. C â n d ţi-am cerut să-Mi dai să b e a u care conţine o a p ă mult mai preţioasă decât cea din

voştri, dar n u ştiţi cui vă rugaţi şi nici d e ce! Acelaşi lucru

această fântână şi din acest ulcior, căci cu apa inimii tale Mie la tine te va vindeca, dacă poţi crede cuvintele Mele".

este valabil şi la Ierusalim! Toţi fug la Templu pentru a se ruga văicărindu-se, fără să ştie pentru cine şi pentru ce! Săi, mântuirea n u va veni dintre voi, ci dintre evrei; găsi ceea ce cauţi!" 10. Totuşi, aşa c u m a anunţat Dumnezeu prin profeţii

tu poţi să-ţi vindeci tot corpul, fiindcă ceea ce îmi place 2. Femeia a răspuns: " O h , D o a m n e , ce pot să fac?

C u m să vărs apa din inima m e a peste ruşinea m e a ?

uită-te la al doilea verset din capitolul II din Isaiia şi vei 11. Femeia a spus: "Ştiu foarte bine că este scris în

Tine, dar e u sunt o femeie care suferă şi, vezi Tu, suferinţa suferinţa, ea n u se vindecă decât prin suferinţă. Dacă

D o a m n e , iartă-mă pentru că vorbesc atât d e liber cu n u c u n o a ş t e ruşinea, suferinţa n u c u n o a ş t e d e c â t n-aş fi atât d e păcătoasă, Ţi-aş dărui c u adevărat inima m e u ! E u n u sunt decât o bolnavă păcătoasă şi n u pot să

Arcă. D a r atunci d e c e spui: nici p e m u n t e , nici la Ierusalim?"

Scripturi că Legea vine din Sion, u n d e este păstrată în

mea, dar, oh. Doamne, preasfânt Părinte, vino în ajutorul mai a d a u g şi alte păcate la cele p e care deja le a m şi,

Tatăl Eternităţii, n u locuieşte p e nici u n munte şi nici în

12. E u i-am răspuns: 'Tot n u m-ai înţeles. Dumnezeu,

fără nici o îndoială, n u ar fi păcat mai mare decât dacă impură".

venit, aici, sub ochii tăi, c â n d închinătorii adevăraţi şi p e cei p e care i-ai întâlnit în drumul tău) se vor închina închinători doreşte Tatăl. (priveşte-i p e cei aşezaţi aici, sub arbori, u n d e se odihnesc

templu, lată d e c e ţi-am spus: va veni ceasul, şi a c u m a şi

ţi-aş oferi Ţie, care eşti atât d e pur, o inimă atât d e 3. E u i-am spus: "Dragă femeie, E u n u ţi-am cerut

Tatălui în d u h (spirit) şi în a d e v ă r , fiindcă astfel d e 13. Vezi tu. D u m n e z e u este spirit (Duh) şi cine se

inima atunci c â n d te-am rugat să-Mi dai apă, ci a m luat-o E u însumi; totuşi, tu poţi să Mi-o oferi oricând, pentru că E u accept şi inimile samaritenilor. Dacă Mă

închină Lui, trebuie să I se închine în spirit (duh) şi în adevăr!

c â n d tu nici n u puteai să te gândeşti la Mine".

iubeşti, bine faci, căci E u te-am iubit cu mult înainte, 4. Frumoasa femeie s-a înroşit şi a spus, puţin jenată:

şi d e nici u n templu, ci doar d e o inimă plină d e iubire şi de umilinţă. Dacă inima este aşa c u m trebuie să fie, o cupă a Iubirii d e D u m n e z e u , o cupă a blândeţii şi a umilinţei, atunci o astfel d e inimă este plină d e adevăr; lumina, pentru că lumina este adevărul care eliberează inima. Dacă inima este liberă, omul este liber.

14. Pentru aceasta, n u este nevoie d e nici u n m u n t e

sau prin S a m a r i a ? într-adevăr, e u n u Te-am văzut Răspunde-mi!"

"Bine, dar d e c â n d mă cunoşti Tu? A mai fost p e aici,

niciodată! O h , Te rog, spune-mi u n d e şi c â n d m-ai văzut! 5. E u i-am spus: "Nici aici, nici în Samaria, nici în altă

iar acolo u n d e este adevărul, acolo este şi libertatea şi

parte; şi totuşi, te cunosc din momentul naşterii tale şi mult ca propria M e a viaţă. Te bucuri să auzi asta? Eşti

chiar cu mult înainte. Te-am iubit totdeauna la fel d e fericită d e iubirea M e a ? lată, c â n d aveai doisprezece ani şi te aflai în Samaria, ai căzut într-un rezervor şi E u te-am scos d e acolo, dar tu n u puteai să vezi m â n a care te-a salvat! îţi aduci aminte?" 6. Tulburată, femeia n u mai ştia ce să spună! Inima 7. Inima ei o tulbura; a m întrebat-o atunci dacă a

inimă este u n adevărat adorator al lui D u m n e z e u , şi locul în care această rugăciune a fost formulată, fie că

15. Cel care îl iubeşte p e D u m n e z e u cu o astfel d e

D u m n e z e u îi va auzi rugăciunea fără să ţină cont d e este vorba d e Muntele Garizim sau d e Ierusalim. Pentru că pământul întreg este la fel în ochii lui D u m n e z e u . A c u m cred că M-ai înţeles!" Ceea ce contează cu adevărat este doar inima omului.

ei se aprinsese, iar iubirea sa se amplifica vizibil. auzit vorbindu-se d e Mesia.

răspuns: " D o a m n e , Tu, cel mai înţelept profet al lui

8. C u obrajii roşii şi pieptul tresăltând, femeia Mi-a

D u m n e z e u , ştiu foarte bine că Mesia Cel Promis trebuie

să vină şi că N u m e l e Său va fi Cristos! C â n d va veni. El

Marea Evanghelie a lui loan
n u v o m face lucruri mari!"

41
Te-am înţeles! Dar atunci înseamnă că 4. l-am spus atunci: "Ba da, frate!

Priveşte această femeie; adevăr îţi spun,

o fiinţă pierdută şi regăsită valorează fiinţe aşa-zis drepte c a r e consideră,

mai mult decât nouăzeci şi n o u ă d e după mintea lor, că n u a u nevoie să se

se roagă lui D u m n e z e u p e M u n t e l e Garizim, dar care cu o zi înainte ascund toate vasele pentru scos apă! Aceasta

pocăiască, deoarece în ziua d e Sabat

nu va putea să n e spună altceva decât ce mi-al spus Tu! Dar cine n e poate spune c â n d şi d e u n d e va veni Mesia? Poate că ştii Tu, care eşti atât d e înţelept. Poţi să-mi spui multă vreme şi nicăieri n u există vreo referire precisă la

această fântână pentru a-şi astâmpăra setea, ca n u cumva ziua d e Sabat să fie profanată! O h ! Nebunie oarbă a celor aşa-zis drepţi! Dar iată o păcătoasă cu ulciorul său, gata să n e servească! S p u n e deci, ce valorează mai că respectă Sabatul sacru p e Muntele Garizim?" mult, această femeie, sau cei care se cred drepţi, pentru 5. Cu inima plină d e durere, femeia a spus: "Doamne,

pentru ca în ziua d e Sabat, nimeni să n u poată bea din

mai exact c â n d va veni El? Vezi Tu, noi îl aşteptăm d e aceasta. Mi-ai face o imensă bucurie dacă ai putea să-mi său d e toţi duşmanii! O h ! Dacă ştii răspunsul, n u ezita să ajuta, dacă îl voi implora!" mi-l spui! Poate că Mesia va avea milă d e mine şi mă va 9. l-am spus atunci p e scurt acestei femei, cu multă

spui unde şi când va veni Mesia, pentru a elibera poporul

Tu, care eşti Fiul Celui Etern, iată ulciorul m e u , serviţi-vă,

îl las aici pentru voi. Lăsaţi-mă să mă întorc în oraş, să-mi p u n nişte haine d e m n e d e prezenţa voastră". E u i-am drept!" răspuns: "Femeie, fii vindecată şi fă ceea ce ţi se pare 6. P l â n g â n d cu lacrimi d e bucurie, femeia a lăsat la

gravitate şi iubire: "Eu sunt Acela, Cel care îţi vorbeşte".

Capitolul 29
Vindecarea samaritencei (loan IV. 27-30) (27) Atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi, nici unui nu l-a zis: "Ce cauţi?" sau "Despre ce vorbeşti cu ea?" (28) Atunci femeia şi-a lăsat ulciorul, s-a dus în cetate şi a zis oamenilor: (29) 'Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus tot ce am făcut: nu cumva este acesta Mesia?" (30) Ei au ieşit din cetate şi au venit spre Ei
1. Aceste cuvinte a u înspăimântat-o foarte tare p e

fântână ulciorul şi a fugit în oraş, întorcându-se d e nenumărate ori pentru a-Mi face semn, pentru că ea Mă iubea foarte mult. A ajuns în oraş abia respirând. Mulţi

o a m e n i care petreceau Sabatul hoinărind în grupuri p e întrebat-o, zâmbind: "Ei! U n d e fugi atât d e grăbită, ce arde?" Femeia i-a privit atunci c u seriozitate şi le-a spus: decât credeţi!" " O h ! N u râdeţi, oameni buni, vremurile vor fi mai grele 7. Aceşti oameni a u întrerupt-o şi a u întrebat-o cu străzi, la umbră, a u văzut-o. Ei o cunoşteau bine şi a u

graniţă? U n nor d e lăcuste se apropie d e ţinut?" t o a t e a c e s t e a , este c e v a m u l t m a i

mare curiozitate: "Bine, bine! C e este? Duşmanul este la

8. Femeia, scoasă din sărite, le-a răspuns: "Nimic din

femeie, cu atât mai mult cu cât exact în acel m o m e n t se Văzându-Mâ că îi vorbesc acestei femei, ei a u făcut ochii despre ce a m fi putut să vorbim noi, sau ce a m putut să facem împreună. Cât despre ceilalţi (inclusiv m a m a mea, mari, fără să îndrăznească însă să întrebe p e cineva întorceau discipolii Mei, d u p ă ce căutaseră merinde.

Ascultaţi-mă!

extraordinar!

apă şi, iată, a m găsit acolo, aşezat p e ghizd, u n bărbat scoteam apa, chiar dacă abia mă uitasem puţin la el, despre care a m crezut la început că este evreu. Pe c â n d

9. A c u m o oră m-am dus la Fântâna lui lacov să iau

care era împreună cu noi), aceştia d o r m e a u atât d e lungul drum. Discipolul plecat să caute u n vas pentru a

profund, încât n u s-au trezit deloc, atât d e obositor fusese lua apă din fântână s-a întors cu mâinile goale. El s-a

acest o m a început să-mi vorbească şi m-a rugat să-l las să bea din ulciorul m e u ! Crezând că era evreu, l-am refuzat.

scuzat, s p u n â n d : " D o a m n e , cătunul acesta n u are nici Tine, căci toate porţile sunt închise!"

douăzeci d e case şi n u există în el nici u n suflet pentru 2. La care E u i-am răspuns: "Nu-ţi fă probleme, căci

tot ce a m făcut până a c u m ! în cele din urmă, el a început să v o r b e a s c ă d e s p r e M e s i a . A t u n c i , m-a privit c u în m ă d u v a oaselor: 'Eu sunt Acela, Cel care îţi vorbeşte!' să mă vindece. La sfârşit, El mi-a spus: "Fii vindecată!" Şi sunt complet vindecată! iată că boala mea a fost spulberată ca vântul, iar a c u m 12. Mergeţi şi vedeţi dacă este într-adevăr Cristos, 1 I. Văzând că ştia d e ce boală sufeream. L-am rugat seriozitate şi mi-a spus c u o v o c e care mi-a pătruns până

10. Dar el vorbea la fel ca profetul llie, spunându-mi

se va petrece adeseori ca noi, împinşi d e setea iubirii noastre, să batem la porţile inimilor oamenilor cerând inimi închise şi goale, iar acest lucru este valabil atât spirituale! înţelegi această analogie?" u n vas pentru a scoate a p ă vie şi să n u găsim decât pentru problemele lumeşti cât şi pentru chestiunile 3. Profund emoţionat d e cuvintele Mele, discipolul

Mesia Cel Promis! E u cred că El este, pentru că n u m a i acela, atunci Cristos n u va mai veni niciodată. Mergeţi şi Cristos poate să dea astfel d e dovezi, iar dacă n u este El

Mi-a răspuns: "Vai, D o a m n e , iubitul m e u învăţător.

42
vedeţi voi înşivă. E u trebuie să m e r g a c u m repede acasă puteam să rămân astfel îmbrăcată în faţa măreţiei Sale. pentru a-mi p u n e cele mai b u n e haine, căci n u mai

Marea Evanghelie a lui loan
vă puteţi imagina!" adus deja cineva ceva d e mâncare? C e fel d e mâncare ulcior, încă plin c u apă. A schimbat din n o u a p a în vin?" 3. Discipolii s-au privit între ei, întrebându-se: "Să-i fi

Şi chiar dacă n u este Cristos, El este oricum mai mult decât u n profet sau decât u n Rege al poporului!" 13. Auzind aceste cuvinte, oamenii a u spus: "Dacă

va m â n c a ? A mâncat deja? Dar n u se v e d e decât acest 4. E u le-am spus: " O h ! N u vă mai întrebaţi atât d e

aşa stau lucrurile, momentul este într-adevăr serios, chiar d e o importanţă supremă; trebuie să m e r g e m acolo cât mai mulţi, împreună c u cei care cunosc Scripturile. Păcat

văzut adeseori că n u m ă n â n c altceva decât voi! E u n u vă vorbesc a c u m despre o m â n c a r e materială, ci despre o hrană superioară, o hrană a spiritului, ceea ce înseamnă că E u fac voia Celui care M-a trimis şi împlinesc Lucrarea

prosteşte ce a m mâncat sau c e n-am mâncat. V o i M-aţi

că toţi rabinii noştri sunt plecaţi a c u m p e Muntele Garizim. noi şi v o m putea să-L examinăm".

Dar poate că va accepta să rămână câteva zile printre 14. Ei a u cerut şi altora să-i urmeze la Fântâna lui

voi spuneţi că este Dumnezeul vostru. D a r voi n u L-aţi c u n o s c u t niciodată. E u îl c u n o s c şi acţionez d u p ă Cuvântul S ă u ; iată, aceasta este adevărata M e a hrană,

(Opera) Lui. Cel care M-a trimis este Tatăl, despre care

persoane d e a m b e sexe a pornit la drum, pentru a veni să-l vadă p e Mesia!

lacov, astfel încât u n cortegiu d e a p r o a p e o sută d e

p e care voi n u o cunoaşteţi. A d e v ă r vă spun, n u numai pâinea hrăneşte; orice faptă bună, orice m u n c ă utilă hrăneşte spiritul într-o măsură mai mare decât corpul.

Capitolul 30
Despre seceriş şi despre masa Domnului (loan IV, 31-38) (31) în timpul acesta, ucenicii îl rugau să mănânce şi

î n t o a r c e m acasă p e n t r u recoltă. D a r E u v ă s p u n :

"în patru luni va veni vremea secerişului şi trebuie să n e Ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care sunt gata a c u m

5. Mulţi dintre voi aveţi terenuri, câmpuri şi vă spuneţi:

pentru seceriş, dar E u n u mă g â n d e s c la câmpurile

ziceau: "învăţătorule, mănâncă!"

naturii, ci la această mare pajişte care este lumea, în care oamenii sunt spicele coapte care trebuie secerate pentru hambarele lui D u m n e z e u .

(32) Dar El le-a zis: "Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoaşteţi."

(35) Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni până la seceriş? lată. Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceriş. (36) Cine seceră, primeşte o plată şi strânge roade pentru viaţa veşnică; pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure in acelaşi timp.

(34) lisus le-a zis: "Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să Împlinesc lucrarea Lui.

(33) Ucenicii au Început să-şi zică deci unii altora: "Nu cumva l-a adus cineva să mănânce?"

împreună c u voi. Cel care este u n adevărat secerător p e acest c â m p strânge roade b u n e pentru viaţa veşnică.

această m u n c ă este adevărata masă p e care o voi lua

6. Căci, iată, secerişul este o m u n c ă adevărată şi

(37) Căci, in această privinţă, este adevărată zicala: «Unui seamănă, iar altulseceră.»

(38) Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit; alţii s-au ostenit şi voi aţi intrat in osteneala lor"
1. în timp c e acest cortegiu se

apropia d e f â n t â n ă , discipolii M e i

sosirea oamenilor, căci ei ştiau că n u m â n e a m niciodată în m o m e n t u l în apropia d e Mine. Ei M ă iubeau mult şi se t e m e a u pentru sănătatea M e a . Ei ştiau foarte bine că E u eram Cristos, care cineva, oricine ar fi fost el, se

M-au îmbiat să m ă n â n c înainte d e

dar credeau că trupul M e u era slab şi fragil, ceea ce explică d e ce M-au rugat să binevoiesc să m ă n â n c . 2. E u i-am privit c u g r a v i t a t e ,

spunându-le: "Prieteni, voi m â n c a în

curând o mâncare c u m nici măcar n u

Marea Evanghelie a lui loan
iar la sfârşitul recoltei, mare va fi bucuria, deopotrivă pentru Cel care a semănat şi pentru cel care a secerat. 7. Căci d u p ă seceriş, semănătorul şi culegătorul vor

45
Capitolul 3 1
Samaritenii îl recunosc pe Cristos. Samariteanca vorbeşte despre adevărata dovadă a onoarei: Iubirea pentru Dumnezeu.
1. Şi aceasta a durat p â n ă seara; mulţi samariteni

împărţi aceleaşi roade şi aceeaşi pâine a vieţii, iar vechiul amândoi trăiesc din acelaşi fruct al muncii lor şi vor împărţi aceleaşi bucurii.' 8. Priviţi această mulţime care vine spre noi din oraş proverb se va împlini: 'Unul semăna, celălalt culege, dar

pentru a vedea dacă E u sunt Fiul Cel Promis şi toţi cei care ar fi trebuit să fie culeasă d e mult timp; vă spun cu

care li se alătură lor; iată fructele coapte ale unei recolte mare bucurie: recolta este mare, dar încă sunt prea puţini ca să trimită mai mulţi secerători pentru recolta Sa.

veniţi din oraş pentru a M ă vedea a u început să creadă

în M i n e ca urmare a mărturiei femeii, c a r e ştia sâ-i

convingă, povestind cu multă înflăcărare tot ceea ce îi

secerători care să o strângă! Rugaţi-vă deci lui D u m n e z e u 9. E u v-am luat c u M i n e şi atunci c â n d v-am primit,

spusesem d e s p r e viaţa ei. Mulţi alţii a u crezut, d e

asemenea, graţie celor spuse d e discipolii Mei despre

Mine, dar samaritenii care a u putut să se apropie d e Mine mai mult, pentru a auzi propriile Mele cuvinte, a u 2. Cei versaţi în scripturi s p u n e a u : "Vorbeşte la fel ca

v-am trimis deja întru spirit să să culegeţi roadele p e care sosit după ce ei şi-au terminat munca. D e aceea, bucuraţivă cu atât mai mult! Pentru că cel care seamănă este deja în faţa lui noua pâine a vieţii! Fiţi deci secerători plini de zel, căci suferinţa voastră este mai binecuvântată decât cea a semănătorilor". deocamdată departe d e recoltă, dar cel care a d u n ă are n u voi le-aţi semănat; pentru că alţii a u semănat şi voi aţi

fost cei a căror credinţă a fost cea mai fermă.

David c â n d a spus că poruncile Domnului sunt drepte şi bucură inima; poruncile Domnului sunt pure şi luminează privirea; iubirea d e D o m n u l este limpede şi curată, ea

trăieşte veşnic, iar legile Domnului, mai preţioase decât aurul cel mai fin, mai dulci decât u n fagure d e miere, sunt drepte şi adevărate. 'Mă supun bucuros voinţei Tale,

şi a u început să a n u n ţ e samaritenilor cuvântul M e u d e a n u n ţ â n d astfel că E u eram într-adevăr Cristos. iubire faţă d e D u m n e z e u şi d e a p r o a p e l e nostru,

10. Majoritatea discipolilor a u înţeles aceste cuvinte

D o a m n e , şi legea Ta este înscrisă în inima mea; vreau să

înceteze niciodată să vorbească despre aceste lucruri; n u doresc să închid dreptatea Ta în inima mea; vreau să

cunoşti. Tu o vezi. D o a m n e , vreau ca gura mea să n u

propovăduiesc dreptatea Ta în marile adunări. Tu o

de Mine şi M-au întrebat în secret: " D o a m n e , d e u n d e să luăm secerile? Pentru că astăzi este Sabatul!"

1 I. Dar cei cu inimile mai puţin luminate s-au apropiat

vorbesc despre adevărul Tău şi despre ajutorul T ă u ; în Ta'. N o i ştim şi este mărturia noastră p u t e r n i c ă şi adevărată că Cel care vorbeşte şi acţionează precum David înaintea D o m n u l u i , adică Cel care vorbeşte şi Mesia Cel Făgăduit. Nimeni, d e la David încoace, n u a faţa marilor adunări, n u ascund bunătăţile Tale şi credinţa

Ascultaţi şi concentraţi-vă!

va trebui să vă mai suport? N u înţelegeţi nici a c u m ?

câmpurile d e ovăz (material)? O h , nebunilor, până c â n d

12. E u le-am răspuns: "V-am spus E u să recoltaţi

acţionează în N u m e l e lui D u m n e z e u este într-adevăr vorbit şi n u a acţionat ca El. El este deci, fără nici o acceptăm p e deplin!"

această seceră spirituală p e care v-am dat-o, în inimile voastre, pentru ca ea să treacă d e la limba voastră la urechile şi inimile semenilor voştri, fraţilor voştri, pentru D u m n e z e u , veritabilul regat al adevăratei cunoaşteri a lui D u m n e z e u şi a vieţii eterne întru D u m n e z e u .

13. Cuvântul M e u din împărăţia lui D u m n e z e u este

îndoială, Cristos, eternul U n s al D o m n u l u i ; iar noi îl 3. D u p ă ce şi-au adus între ei această mărturie, a u

a recolta oameni, fraţii voştri şi a-i a d u c e în împărăţia lui

venit cu tot respectul şi M-au rugat să binevoiesc să rămân lângă ei, spunând: " D o a m n e , Tu eşti cu adevărat Cristos, noi Te-am recunoscut, rămâi printre noi; la Ierusalim,

fără sens, la fel ca şi inimile voastre; voi priviţi Sabatul pentru că inimile noastre sunt la dimensiunea Sabatului.

14. Astăzi este Sabatul, dar acest Sabat este stupid şi

u n d e n u este decât lipsă d e credinţă şi trădare, vei fi rău

Dar E u vă spun, E u - care sunt mai presus decât Sabatul: voastre dacă doriţi să rămâneţi cu adevărat discipolii Mei. 15. Alungaţi cât mai r e p e d e Sabatul din inimile

primit; p e pământ şi p e mare, n u este nimic mai rău decât fariseii! Aici, aşa c u m se cuvine, vei fi considerat profeţii". drept Cel a cărui naştere a u anunţat-o Moise, David şi 4. E u le-am spus: "Dragi locuitori din Sihar! Pentru

munceşte, servitorii Săi n u trebuie să-şi ţină mâinile în buzunare! 16. O a r e n u răsare şi n u a p u n e soarele în ziua

lată-ne astăzi la m u n c ă ; acolo u n d e D o m n u l Sabatului

Mine este o mare bucurie să fi făcut o atât d e bună

recoltă pe pământurile voastre, dar n u ar fi drept să

Sabatului la fel ca în toate celelalte zile lucrătoare? Dar dacă D o m n u l soarelui şi al luminii sărbătoreşte ziua noapte întunecată? Vedeţi, vedeţi cât d e proşti sunteţi? Sabatului, vouă v-ar plăcea să sărbătoriţi Sabatul într-o D e aceea, ridicaţi-vă la fel ca fraţii voştri, faceţi ceea ce

a c u m şi să n u Mă mai gândesc la ceilalţi. Voi r ă m â n e totuşi două zile în mijlocul vostru şi n u voi pleca decât în a treia zi spre Galileea.

rămân aici, u n d e a m vindecat bolnavi care sunt sănătoşi

fac şi E u şi atunci sărbătoarea Sabatului va fi vie şi adevărată, aceasta este sărbătoarea care îmi place".

şi-au mărturisit şi ei credinţa lor d e nezdruncinat. Femeia,

5. Mulţi dintre cei care n u a u crezut p â n ă atunci

frumos îmbrăcată a c u m , era printre ei, spunându-le tuturor celor care credeau următoarele: '"Prieteni, sper că de-acum o să mă trataţi cu respect, căci e u a m fost aceea care v-am arătat drumul atunci c â n d m-aţi întrebat u n d e arde!"

apropiat şi ei d e samaritenii veniţi în n u m ă r mare să Mă vadă şi i-au învăţat ceea c e E u îi învăţasem p e ei.

17. Acestea fiind spuse, discipolii cei mai slabi s-au

44
te-a acceptat prima, d e a c u m înainte vei fi tratată cu cuvintelor tale credem noi a c u m , ci pentru că L-am văzut şi L-am auzit pe El şi a m recunoscut că El este Cristos, cu adevărat D o m n u l lumii. Şi n u vei reuşi niciodată să n e să ai cu adevărat respectul nostru, va trebui să n u mai păcătuieşti!" 7. Femeia le-a spus: " E u n u a m păcătuit niciodată faci mai credincioşi decât suntem a c u m . Dar dacă doreşti respect în Sihar, aşa c u m este obiceiul. Dar n u datorită 6. Samaritenii i-au răspuns: "Din moment ce D o m n u l

Marea Evanghelie a lui loan
etern. Sper că înţelegeţi a c u m d e u n d e a m adevărata mea onoare". pot să mă lipsesc d e ele dacă a m parte d e ceea ce este

că întâmplarea a făcut ca tu să vii aici şi să-L găseşti prima

14. Samaritenii a u spus: "Crezi că este o favoare faptul

a d o r ă m la fel ca tine în inimile noastre; El ne-a promis, la

p e Cristos? lată, şi noi L-am descoperit, îl lăudăm şi îl

fel ca şi ţie, că o să rămână d o u ă zile în oraşul nostru! o întâietate acordată ţie?"

C u m poţi atunci să vorbeşti despre o favoare sau despre I 5. Femeia a răspuns: "Dragi oameni din Sihar, dacă

atât d e mult cât, din nefericire, aţi crezut voi. Trupul m e u nu a fost niciodată atins d e către u n bărbat înainte d e a fi cunoscut p e primul m e u soţ; şi d u p ă ce a m devenit soţia lui, a m trăit aşa c u m se cuvine unei femei măritate. N u este vina mea că sunt sterilă şi că cei cinci bărbaţi ai mei a u murit d u p ă ce a m trăit împreună. N u puteam să fac nimic; n u a fost decât cel mult greşeala celor d e la

aş ţine morţiş ca dreptatea să fie d e partea mea, n u a m

mai sfârşi niciodată! V-am spus adevărul, dar n u voi

a u studiat d r e p t u l r o m a n şi s u n t d e c i j u d e c ă t o r i

reîncepe încă o dată să-l argumentez. Mulţi dintre voi competenţi în materie, cunoscând înţelepciunea acestui

care a m primit acest trup. La moartea celui de-al cincilea

drept. în dreptul roman, pe care l-am citit şi eu, deoarece A m fost prima, nu-mi veţi putea lua acest drept".

soţ, a m hotărât cu inima frântă să n u mai a m parte d e nici u n alt bărbat; dar d u p ă u n a n , aşa c u m ştiţi, a sosit un medic în Sihar cu plantele, uleiurile şi balsamurile

cunosc limba romană, este scris: Primo occupanti j u s ! 16. Samaritenii a u tăcut, neştiind ce să-i răspundă

sale, v i n d e c â n d multă lume! M-am dus atunci să-l v ă d , sperând că ar putea să mă ajute.

acestei femei care i-a atins în punctul lor slab! Ei n u puteau

a p r e c i e z e p e r o m a n i şi r e s p e c t a u î n ţ e l e p c i u n e a şi din dreptul roman, ei n u mai a v e a u altceva d e făcut decât să tacă. 17. N u este d e mirare că această femeie ştia limba regulamentele dreptului roman. V ă z â n d că femeia cita

să o contrazică, căci ura lor faţă d e evrei îi făcea să-i

pentru a te vindeca, pentru că ochii mei n u a u mai văzut niciodată o femeie atât d e frumoasă ca tine; şi chiar dacă

8. El m-a privit şi mi-a spus: 'Femeie, voi face totul

nu voi putea să te vindec d e tot, vreau cel puţin să-ţi micşorez suferinţa'. El a venit apoi să locuiască în casa mea sărăcăcioasă, m-a îngrijit şi mi-a dat medicamente intenţii rele, aşa c u m aţi crezut voi.

în fiecare zi, dar niciodată n u s-a atins d e trupul m e u cu 9. Şi totuşi, la fel ca voi toţi, e u sunt o păcătoasă

toţi samaritenii v o r b e a u la fel d e bine atât limba greacă cât si limba latină.

latină, căci pentru a evita orice contact cu evreii, aproape

în faţa lui D u m n e z e u , dar n u sunt o păcătoasă

atât d e mare pe cât credeţi voi. Întrebaţi-L p e Cel

care stă aşezat aici, la Fântâna lui lacov şi care dacă merit sau n u să fiu numită păcătoasă!"

mi-a spus tot ce a m făcut; vă va spune chiar El 10. Samaritenii s-au uitat unii la alţii, făcând

ochii mari şi i-au spus femeii: "Bine, bine, este în ordine; nu-ţi v o m face nici u n rău, poţi fi liniştită,

vei fi respectata în oraşul nostru. Eşti mulţumită?" de onoarea unei femei sărace! E u a m primit deja onoarea cea mai mare!" 12. Samaritenii i-au spus: " C u m adică? 11. Femeia a răspuns: " O h ! N u vă îngrijoraţi

a v e m nici o idee referitoare la onoarea pe care deja?"

Nu

ţi-a putut-o a d u c e oraşul. C e o n o a r e ţi s-a făcut 13. Femeia le-a răspuns, privindu-Mă cu ochii

înlăcrimaţi d e recunoştinţă: "El se odihneşte încă; nici voi nici întreaga lume n u poate să mi-o dea,

El singur este toată onoarea mea, o n o a r e p e care nici să mi-o ia înapoi. El singur mi-a dat-o, doar d e la El a m primit-o! Ştiu bine că n u sunt d e m n ă să primesc d e la El, D o m n u l gloriei, o asemenea onoare, dar El mi-a dat-o şi a m primit-o înaintea

voastră; şi este ceea ce voi n u mi-aţi dat; este ceva

ce a m primit o dată pentru totdeauna şi n u veţi putea să-mi luaţi înapoi. Este adevărata onoare, care durează o veşnicie, p e c â n d toate onorurile oraşului, valabile doar în Sihar, sunt trecătoare şi

M

m M

m

Marea Evanghelie a lui loan

45

Capitolul 32

lisus, oaspetele samaritencei
1. S-a făcut seară, iar cei care veniseră împreună c u

Mine din ludeea şi care dormiseră toată după-amiaza, fiind foarte obosiţi, a u început să se trezească unii după

alţii, surprinşi să vadă că se făcuse noapte. M-au întrebat dacă d o r e a m să n e c o n t i n u ă m d r u m u l p e răcoarea nopţii. 2. E u le-am spus: "Atunci c â n d o a m e n i i d o r m , veghează; iar v e g h e a Domnului

ce se petrecuse, dacă trebuia să căutăm u n h a n sau

atotcuprinzătoare. Cei care îl însoţesc n u a u d e ce să se haideţi s-o pornim către oraşul samaritenilor; v o m găsi

Domnul

este

teamă dacă rămân alături d e El. Aşadar, ridicaţi-vă şi acolo u n adăpost. Femeia care a refuzat să-Mi dea a p ă găzduiască".

la amiază a r e o casă mare şi ea n u v a refuza să n e cei care n u se vor supăra p e Mine pentru asta! 3. Femeia a căzut la picioarele Mele, înecându-se în 1 I . Dar vă spun, voi strângeţi roadele d u p ă c u m

lacrimi d e iubire şi d e bucurie şi a spus: " O h , D o a m n e , Mântuitorul m e u , c u m aş putea să merit o asemenea graţie, păcătoasă c u m sunt?"

semănaţi: cine seamănă c u zgârcenie, recoltează, c u generozitate. Nimeni dintre voi n u a făcut o asemenea

zgârcenie; cine seamănă c u generozitate, recoltează c u

casa ta, p e care lacov a construit-o pentru losif, la fel ca şi această fântână. N o i suntem numeroşi, dar vei avea un mare câştig!"

4. E u i-am spus: ' T u M-ai primit în inima ta, m a i ofertă discipolilor Mei sau M i e însumi, în timp c e această femeie Mi-a dat imediat tot ceea ce are! Cjne dintre voi a preţioasă decât orice locuinţă, aşadar M ă vei primi şi în mai făcut a c e a s t a ? Este o a r e n e d r e p t d a c ă E u a m onorat-o mai întâi p e e a ? A d e v ă r vă spun: Nefericiţi vor 12. Surprinşi, samaritenii s-au privit c u ochii mari,

fi cei care se cred mai drepţi decât această femeie!"

eraţi d e zece ori mai numeroşi, atât cât mi-ar fi permis

5. Femeia a spus: " D o a m n e , v-aş fi primit chiar dacă

dar M-au rugat să le d a u totuşi permisiunea d e a veni să M ă vadă a d o u a zi. 13. Le-am răspuns: " E u nici n u vă invit, nici n u vă

mijloacele mele. Deşi casa m e a este a p r o a p e ruinată în mai multe părţi, are încă multe camere curate şi bine

a m e n a j a t e ; n u locuiesc a c o l o decât medicul, câţiva

aparţine în totalitate, T u eşti adevăratul ei stăpân, căci dreptul Tău este cel mai vechi. Vino, D o a m n e , să locuieşti totdeauna, c u tot ceea c e conţine!"

oameni ai casei şi e u . Dar îţi spun. D o a m n e , casa m e a îţi

vor să vină d e bunăvoie la Mine. Intrarea este liberă. Să vină cine vrea! Şi să rămână acasă la el cel care vrea să rămână acasă, e u n u forţez şi n u j u d e c p e nimeni".

forţez să veniţi. Poarta n u este închisă pentru cei care

în casa Ta, pentru că este casa Ta; ea îţi aparţine pentru 6. " O h , femeie - a m spus E u -, credinţa ta este mare

a m mai rămas încă vreo câteva minute la fântână, u n d e femeia dădea apă tuturor celor care erau c u Mine.

Samaritenii s-au ridicat pentru a se întoarce în oraş. E u

şi inima ta minunată; d e aceea, te voi considera ca fiind unul dintre discipolii M e i . Atâta v r e m e c â t această eternitate!"

Evanghelie va fi citată, vei fi şi tu m e r e u pomenită, în 7. S u r p r i n ş i într-un m o d n e p l ă c u t , m a i mulţi

Capitolul 33

lisus, invitatul samaritencei
1. Medicul femeii, care o însoţise, a plecat în grabă

samariteni s-au apropiat şi a u spus: "Doamne, şi noi a v e m femei are o reputaţie proasta şi este în ruină!"

case; ar fi mai bine să locuieşti la noi, căci casa acestei 8. Dar E u le-am spus: " D e a p r o a p e trei ore sunteţi

pentru a pregăti împreună c u slugile sale găzduirea

noastră şi o masă d e seară cât mai bogată; dar, la sosirea

cu Mine şi M-aţi recunoscut; a venit noaptea, dar nici p e discipolii Mei, c u toate că a m acceptat invitaţia d e a rămâne două zile în oraşul vostru.

lui, a fost uluit să constate că oamenii săi pregătiseră

unul dintre voi n u s-a oferit să n e găzduiască, p e Mine şi

deja totul. El i-a întrebat cine le-a spus să facă asta.

venit şi ne-a spus c u vocea cea mai blândă c u putinţă:

Servitorii i-au răspuns: " U n tânăr d e o mare frumuseţe a

chinuită d e setea ca E u să locuiesc la ea. N u E u sunt cel care a dorit să locuiască la ea, ci inima ei a dorit-o! Dar c u m ea n u îndrăznea să se exprime liber în faţa noastră, dorea atât d e intens să-Mi ofere! M-am adresat inimii ei şi a m întrebat aceasta inimă c e

9. A m cercetat însă inima acestei femei şi a m găsit-o

să locuiască în această casă a r e nevoie'. N o i a m înţeles că era vorba d e ceva minunat şi a m lăsat orice altă treabă necunoscut".

'Faceţi cutare şi cutare lucru, căci D o m n u l care v a veni

p e n t r u a f a c e c e e a c e ne-a p o r u n c i t a c e l t â n ă r 2. Mirat, medicul şi-a întrebat servitorii u n d e se afla

găzduit două zile în casa acestei femei. Preafericiţi vor fi

10. Pentru acest motiv profund, a m acceptat să fiu

acest tânăr deosebit. Ei a u răspuns: " N u ştim u n d e este a c u m , căci a dispărut din casă imediat d u p ă c e ne-a dat porunca". Medicul le-a spus: " N u fiţi supăraţi, căci această

46
casă va cunoaşte o mare cinste şi veţi avea şi voi partea 3. D u p ă care. medicul s-a grăbit să se întoarcă la

Marea Evanghelie a lui loan
7. M e d i c u l a spus: " O h , orbi c e sunteţi, îngerii

voastră".

D o m n u l u i sunt î n casa m e a a d u c â n d m â n c ă r u r i şi băutură, pregătindu-i adăpostul şi voi vorbiţi în acest fel! D o m n u l să vă pedepsească!" 8. îndată c e medicul a spus aceste cuvinte, zece

Mine pentru a M ă ţine la curent c u tot ceea c e deja se pregătise. 4. Pe drum, el a î n t â l n i t câţiva samariteni

alergi în ziua d e Sabat, n u ştii că aceasta este o profanare a Zilei lui lehova?" 5. D a r medicul le-a spus: ' V o i , care vă conduceţi

ultradogmatici, care i-au spus: "Prietene, n u este bine să

dintre samariteni a u amuţit p e loc, n e m a i p u t â n d să pronunţe nici u n cuvânt! Ei a u rămas muţi p e toată i-a părăsit şi a fugit la Mine.

durata celor d o u ă zile ale şederii Mele la Sihar. Medicul 9. Ajuns aici, el Mi-a spus: " D o a m n e , adăpostul T ă u

numai după principiile lui Moise, credeţi că este u n păcat apus şi Sabatul a trecut? Dar c e spuneţi atunci c â n d vă c o m p o r t a ţ i c a nişte n e t r e b n i c i şi d e s f r â n a ţ i şi v ă să alergi în ziua Sabatului atunci c â n d Soarele deja a

estş minunat pregătit; dar p e d r u m a m întâlnit o bandă

dezonoraţi femeile şi servitoarele în ziua d e Sabat şi v ă prostituaţi? Asta a poruncit Moise să faceţi în ziua lui

Tău le-a închis gura, c u excepţia a doi dintre ei, care a u fugit îngroziţi, lată. D o a m n e , tot ce s-a petrecut în numai o j u m ă t a t e d e oră". E u i-am spus: "Fii fără grijă, aceasta N u m e l e M e u să n u se îndepărteze d e noi. Să m e r g e m ,

Strigătele lor n u a u durat însă prea mult timp, căci îngerul

d e renegaţi care a u încercat să mă îndepărteze d e Tine.

Sabatul, te-am fi linşat pentru asemenea cuvinte, dar d e data asta te iertăm". Medicul le-a spus: "Bine, bine, cuvintele şi comportamentul vostru sunt foarte potrivite

l e h o v a ? " Samaritenii i-au răspuns: " D a c ă n-ar fi fost

trebuia să se petreacă pentru ca aceia care cred î n iar tu, draga m e a samariteanca, nu-ţi uita ulciorul!"

a c u m , c â n d Mesia Cel Făgăduit se apropie d e porţile Siharului, iar e u alerg pentru a-L întâmpina şi pentru a-l N u ştiţi ce s-a petrecut astăzi la porţile oraşului?" spune că totul este pregătit pentru a-L primi în casa Lui. 6. Samaritenii a u răspuns: "Am aflat că o caravană

acasă. Astfel s-a scurs aşadar această j u m ă t a t e d e zi la în acest oraş! Fântâna lui lacov şi ne-a adus o recoltă destul d e bogată

Femeia a umplut ulciorul c u a p ă proaspătă şi l-a dus

d e evrei şi-a făcut tabără la Fântâna lui lacov şi că unul

Capitolul 34

dintre ei, fără îndoială şeful acestei bande, pretinde a fi

j o c d e noi, vrând să n e păcălească! Gândeşte-te, crezi tu recunoaşte? N u suntem şi noi din Galileea, n u suntem şi care suntem din Galileea, îl cunoaştem pe acest galileean, noi d e aceeaşi religie c u voi, supuşi Legii lui Moise? Noi,

Cristos! Tu eşti medic şi n u ţi-ai dat seama că evreii îşi bat că d a c ă acesta ar fi adevăratul Mesia, noi n u L-am

lisus in casa lui losif din Sihar, pregătită de îngeri
1. loan, discipolul M e u , M-a întrebat: "Dacă Tu vrei,

voi scrie în această noapte tot c e s-a petrecut".

fiul unui dulgher, care n u mai are chef d e muncă şi a început să-şi bată j o c d e farisei, jucându-se de-a savanţii bou şi u n măgar ca tine îl pot aşeza p e u n piedestal, magicieni şi încercând să se d e a drept Mesia. Doar u n crezând în cuvintele lui mieroase. Ar trebui mai degrabă dincolo d e frontierele noastre, ca p e nişte gunoaie!"

întregi pentru a scrie tot c e se va petrece aici timp d e două zile! Cine va citi toate acestea? Cine le va înţelege? Dacă notezi însă numai evenimentele principale, aşa c u m N u m e l e M e u vor înţelege ceea c e s-a petrecut aici şi tu n u vei face o muncă inutilă. Fă-ţi deci munca uşoară şi 3. loan M-a strâns atunci la piept, după care a m plecat

ce-ţi voi indica E u , căci altfel va trebui să acoperi file

2. E u i-am răspuns: "Frate, să n u notezi decât ceea

îţi voi spune E u , înţelepţii care vor căuta într-adevăr în

să-i prindem p e toţi, să-i snopim în bătaie şi să-i a l u n g ă m

vei fi întotdeauna cel mai b u n cronicar al faptelor Mele". în oraş, la casa lui losif, în compania femeii şi a doctorului, în timp c e noaptea deja se lăsase.

într-adevăr foarte mare, femeia a găsit casa pregătită

4. La sosirea noastră î n această casă, c a r e era

aşa c u m n u o mai văzuse niciodată. Multe scaune şi mese

argint luminau fiecare masă, p e p o d e a se aflau covoare

fuseseră-aranjate, candelabre preţioase din a u r şi din minunate, buchete simetrice d e flori tapiţau pereţii şi cristale din cele mai strălucitoare c u u n vin delicios îi aşteptau p e invitaţi. 5. Mirată la culme, femeia n u s-a mai putut abţine şi

a spus: "Dar, D o a m n e , ce-ai făcut? Ţi-ai trimis discipolii să pregătească toate acestea p e ascuns? D e u n d e a u putut lua ei toate aceste lucruri? E u ştiu c e a m în casă,

dar niciodată n u a m avut acest a u r şi acest argint p e care îl v ă d aici. Niciodată n u a m văzut asemenea c u p e treizeci d e piese d e argint. Aceste vinuri, aceste bucate, d e cristal şi, iată, aici se află c u sutele, fiecare valorând

aceste fructe, această pâine bună şi toate aceste covoare preţioase valorează fiecare mai mult de o sută d e monezi d e argint. O , D o a m n e , spune-mi, săraca d e mine, dacă

Marea Evanghelie a lui loan

47
aranjat. Aceştia i-au spus: " D r a g ă stăpână, Dumnezeu ştie c u m s-a petrecut! Noi n-am făcut la sosirea lui, totul era deja pregătit! D e fapt,

a p r o a p e nimic. Medicul n-a făcut nici el nimic;

înaintea întoarcerii sale, noi eram ocupaţi c u tot felul d e treburi, c â n d a sosit u n tânăr d e o f r u m u s e ţ e extraordinară, s p u n â n d u - n e să

facem ceea ce îi place D o m n u l u i ; şi noi a m început din acea clipă să facem exact ce ne-a poruncit să facem acel tânăr uimitor. Dar, lucru un anumit lucru, acest lucru era deja făcut. Tot D u m n e z e u s-a manifestat aici în toată gloria Ei

ciudat, în momentul în care noi voiam să facem

ce putem să-ţi s p u n e m este că atotputerea lui

şi că acest tânăr strălucitor trebuie să fi fost u n

înger al lui D u m n e z e u , căci altfel totul devine

inexplicabil. Cel care a intrat în sală alături d e

este slujit d e forţele cerului!" Tu ai adus toate acestea sau le-ai găsit în oraş?" 6. E u i-am spus: "Vezi tu, dragă femeie, ai spus acolo,

tine trebuie să fie u n mare profet, d e v r e m e ce

a mai ştiut ce să spună; d u p ă o îndelungată tăcere, ea a îndrăznit să pronunţe cu o v o c e abia şoptită: " D o a m n e ,

2. Auzind cuvintele servitorului, femeia, perplexă, n u

afară, la fântână, că această casă îmi aparţine. A m luat aceasta drept o ofrandă şi pentru că această casă este a Mea, politeţea îmi cerea să o primesc pe binefăcătoarea Mea în apartamente elegante, lată c u m o m â n ă o spală

Tu eşti mai mult decât Mesia. Tu eşti, fără îndoială. Cel care l-a pedepsit pe Faraon, care i-a scos p e israeliţi din Egipt şi care a proclamat cu glas d e tunet legea Sa din 3. E u i-am răspuns: " N u a venit momentul potrivit

p e cealaltă! Este exact ceea ce s-a petrecut aici. O onoare casa ta în m o d spontan, aşa c u m era ea; iar E u ţi-o ofer schimb. D u p ă c u m vezi, a m u n oarecare simţ decorativ

înălţimea Muntelui Sinai".

o atrage p e alta. Din a d â n c u l inimii tale, tu Mi-ai oferit aşa c u m este ea în prezent; cred că vei fi mulţumită d e şi chiar destul d e mult b u n gust!

pentru a vorbi despre asta; păstrează deocamdată ceea

ce ştii în inima ta, dar ai grijă ca această mulţime d e găzduită în camerele în care vor dormi. Tu, medicul şi discipolii Mei, care sunt zece c u toţii, veţi r ă m â n e aici. Rezervă patul cel mai b u n mamei Mele, femeia care era

oameni, care M-a urmat încă din ludeea, să fie bine

ştiu, d e la Tatăl M e u ! Pentru că numeroasele lăcaşuri b u n gust; d e altfel, cred că îţi dai seama şi singură dacă

7. A m învăţat arta decorativă, la fel ca tot ceea ce

infinite ale Tatălui M e u sunt decorate cu cel mai rafinat

tânără, a făcut u n d r u m l u n g p e j o s şi merită să se odihnească". 4. Femeia, în culmea bucuriei d e a fi descoperit-o p e

lângă Mine; căci m a m a Mea, care n u mai este foarte

priveşti aceste flori d e c â m p care, în simplitatea lor Solomon.

minunată, valorează cât toate splendorile regale ale lui 8. Dacă Tatăl ornează şi decorează florile efemere,

în ceruri. Ceea ce face Tatăl fac şi E u , pentru că E u şi Tatăl una suntem, în m o d u l cel mai deplin. Cel care mă

cu atât mai mult va orna şi va decora El casa Sa care este

îngrijit d e ea cu toată devoţiunea. Măria a lăudat-o pentru spusesem E u . bunătatea ei, recomandându-i să facă tot ceea ce îi

m a m a M e a în spatele acelei sărmane figuri obosite, s-a

este în Mine, aşa c u m E u sunt în El; ceea ce voi faceţi dai ceva fără să primeşti înapoi însutit, lată, a c u m ştii 9. Haide aşadar să luăm loc şi să trecem la masă,

primeşte p e Mine, îl primeşte p e Tatăl, pentru că Tatăl

şi cei zece discipoli ai Mei a u mai rămas cu M i n e în sala

5. C â n d totul s-a liniştit şi c â n d doar femeia, medicul

pentru Mine, pentru Tatăl M e u faceţi; tu n u poţi să-Mi totul.

cea mare în care mâncasem, le-am spus discipolilor: "Ştiţi

ce v-am spus la Betabara, în Galileea: V e ţ i vedea cerurile deschizându-se şi îngerii lui D u m n e z e u c o b o r â n d p e pământ'; este exact ceea ce se petrece a c u m sub ochii

voştri; tot ceea ce aţi băut, aţi mâncat şi aţi văzut n u este d e pe acest pământ, ci a fost adus d e către îngeri din pregătiţi să Mă slujească". ceruri. Deschideţi bine ochii şi priviţi câţi îngeri sunt 6. C â n d ochii lor s-au deschis (este vorba despre

căci mulţi sunt înfometaţi şi însetaţi printre noi. V o m continua să vorbim d u p ă ce n e v o m mai întrema". bucatele şi băuturile care i-au regenerat. 10. S-au aşezat c u toţii la masă, mulţumind pentru

Capitolul 35
Minunatele amenajări ale locuinţei samaritencei. lisus îi cere să păstreze tăcerea.
1. La sfârşitul mesei, femeia s-a apropiat d e Mine, abia îndrăznind să-Mi vorbească. Ea aflase în timpul mesei, d e la servitorii medicului, felul în care totul a fost

vederea spirituală), ei a u văzut o mulţime d e îngeri în dispăruseră şi toţi a u văzut cerurile în faţa lor.

slujba M e a c o b o r â n d din ceruri; căci zidurile casei 7. Natanael a spus atunci: "Da, D o a m n e , Tu eşti

Adevărat, adevărat. Tu eşti Fiul lui D u m n e z e u Cel Viu.

autentic şi adevărat; tot ce spui Tu se realizează p e loc.

văzut în vis o scară p e care îngerii urcau şi coborau, dar n u L-a văzut niciodată pe Dumnezeu, în afara unui înger

D u m n e z e u a vorbit lui A v r a a m prin îngerii Săi. lacov a

48
care purta înscris p e m â n a dreaptă numele Domnului; D u m n e z e u , o lovitură la şold l-a făcut şchiop. Moise i-a iar c â n d lacov s-a luptat cu el pentru a şti dacă este vorbit lui D u m n e z e u , dar n u a văzut decât lumină şi foc D u m n e z e u a trecut prin faţa lui; el n u a avut dreptul să

Marea Evanghelie a lui loan
suficient ca tu să crezi şi să M ă iubeşti; o înţelegere mai adevărului se va coborî asupra voastră! Dar înainte ca vă veţi mai sprijini încă d e M i n e şi d e N u m e l e M e u ! profundă va veni cu siguranţă într-o zi, c â n d spiritul

şi a trebuit să se a s c u n d ă într-o grotă atunci c â n d se uite decât d u p ă ce D u m n e z e u a trecut; şi c â n d a

aceasta să se petreacă, în ciuda tuturor acestor semne, 6. Ceea ce vă închipuiţi voi toţi despre Mesia şi despre

a trebuit să-şi acopere faţa cu trei grosimi d e voal, pentru că D u m n e z e u strălucea mai tare decât Soarele şi nimeni n u putea suporta această lumină fără să moară. D u p ă

privit, n u L-a văzut p e D u m n e z e u decât d e la spate, dar

împărăţia Lui este fals; d e aceea, va fi greu să vă fac să înţelegeţi.

a acestei lumi, ci u n regat al Spiritului şi al Adevărului în sfârşit. Cel care va fi primit în această împărăţie va avea niciodată, p e care n u a mai simţit-o niciodată în inimă". " D o a m n e , dar cine va fi d e m n d e aceasta?" împărăţia Eternă a Tatălui M e u , care n u va lua niciodată

7. Pentru că împărăţia lui Mesia n u va fi o împărăţie

aceea n u a mai fost decât llie, în faţa căruia D u m n e z e u în sfârşit p e Tine însuţi!" s-a manifestat printr-un m u r m u r blând. Si iată-Te a c u m 8. L-am întrerupt atunci p e Natanael, spunându-i:

viaţă veşnică şi o fericire p e care n u a mai trăit-o încă 8. P e t r u , c a r e t ă c e a d e multă v r e m e , a spus: 9. E u i-am răspuns: "Prietene drag, vezi tu, a c u m

atât d e pur ca al tău, fără falsitate şi fără gânduri ascunse,

"Ajunge, frate, încă n u este momentul. D o a r u n suflet

este capabil să v a d ă acest lucru. Dar păstrează aceasta tu, n u toţi cei care M ă urmează sunt ca tine!

pentru tine, până c â n d va veni ceasul. Pentru că, vezi 9. Această femeie n u era ca tine, dar iată, ea este

este deja târziu şi trupurile noastre a u nevoie d e odihnă această zi, iar mâine v o m avea limpezimea necesară

pentru a putea lucra mâine. D e aceea, v o m încheia a c u m pentru a continua. Găsiţi-vă fiecare un loc b u n şi odihni10. în acest moment, ei şi-au revenit cu toţii la starea

a c u m ca şi tine şi d e aceea ea a înţeles ceea ce tu ai vrut să spui. Dar n-a venit încă ceasul; acesta va veni doar în momentul în care cortina templului se va sfâşia".

ţi-vă bine, căci mâine v o m avea multe lucruri d e făcut".

lor normala şi a u văzut din n o u pereţii casei. Discipolii, D u m n e z e u şi a u plecat să se culce în camerele alăturate, pe nişte divane magnifice, u n d e a u adormit imediat!

Capitolul 3 6
Ce va fi scris pe pergament şi ce va rămâne secret. Parabola arborelui fructifer, lisus. Măria, Joram şi samariteanca. lisus nu doarme niciodată.
1. loan m-a întrebat atunci: "Doamne, trebuie să scriu aceasta? Este mai important decât miracolul d e la Cana, căci aceasta dovedeşte cu adevărat d e u n d e ai venit!" 2. E u i-am răspuns: "Lasă şi asta, căci ceea ce trebuie

dintre care unii erau foarte obosiţi, i-au mulţumit lui

- rămaşi alături d e M i n e - a u căzut în g e n u n c h i în faţa le-am oferit-o lor şi casei lor. M-au întrebat imediat dacă puteau sa ni se alăture pentru a Mă urma. 12. Dar E u le-am spus: "Pentru mântuirea voastră,

11. în timp ce discipolii d o r m e a u , femeia şi doctorul

M e a , mulţumindu-Mi p e n t r u graţia infinită p e c a r e

să Mă urmaţi în inimile voastre. Este mai bine să rămâneţi oameni vor începe să aibă îndoieli şi vor veni la voi. V a

n u este necesar să îmi urmaţi paşii, este suficient ca voi ca martori în acest ţinut, căci peste puţin timp, mulţi

să scrii tu va fi u n semn pentru lume, dar aceasta n u are puterea d e a înţelege totul. La ce ar servi osteneala ta? Crezi tu că lumea ar crede toate aceste lucruri? Priveşte,

trebui să fiţi atunci martorii Mei.

cei care sunt aici cred pentru că v ă d , dar lumea care s-a petrecut cu adevărat aici. Noaptea n u poate să-şi despre operele luminii, lumea va râde d e tine şi imagineze opera luminii. D a c ă vrei să vorbeşti trăieşte în întuneric n u va crede niciodată că aşa ceva

un medic desăvârşit. Orice persoană p e care vei p u n e mâinile în N u m e l e M e u se va simţi bine, oricare ar fi

13. Şi tu, dragul M e u J o r a m , d e a c u m înainte vei fi

va sfârşi prin a te batjocori. Pe viitor, n u vei scrie decât ceea ce fac E u la lumina zilei, în faţa tuturor! fi, n u scrie decât în inima ta şi n u pe pergament! Iar ceea ce fac în taină, oricât d e extraordinar ar 3. Va veni timpul c â n d toate aceste lucruri


.11: T V

• vi»-

rămase secrete vor fi revelate lumii, dar până atunci crengile lor, pentru că arborii poartă multe fructe,

mulţi arbori îşi vor lăsa să cadă fructele verzi d e p e

dintre care abia o treime ajung la maturitate; cele vor trebui să putrezească şi să se usuce, pentru ca două treimi căzute pe p ă m â n t vor fi zdrobite şi ploaia să le descompună, iar adierea vântului să

r:

a permite apoi, odată cu seva care va urca, o nouă naştere". 4. loan a spus: " D o a m n e , ce spui Tu este prea

le întoarcă înapoi la rădăcina trunchiului, pentru

profund, cine poate să înţeleagă?"

5. E u i-am răspuns: "Nici n u este necesar, este

Marea Evanghelie a lui loan
acea u n i u n e indisolubilă şi perfectă, pentru ca viaţa boala ei; este însă necesar să încheiaţi imediat între voi care consacrat Ţie. Ai făcut foarte bine. Doamne, că Ţi-a fost

49

voastră împreună să n u îi indigneze p e orbii care n u v ă d ceea ce este în interior (în suflet)".

decât ceea ce este exterior şi n u a u nici o idee despre 14. Ţie, J o r a m , n u mai trebuie să-ţi fie frică d e Irhael,

venit la adevăraţii au şi crezut

ai

Tăi copii, cei care

d e o a r e c e c o r p u l şi sufletul ei s u n t a c u m

sănătoase. Irhael, iată, ţi-l d a u ţie pe J o r a m , u n soţ venit din ceruri; fii p e deplin fericită alături d e el, căci el n u este u n spirit d e p e acest pământ, ci vine direct din ceruri". C â n d doreşti ca e u şi J o r a m să n e unim în faţa lumii?"

perfect

promisiunile Tale care Te-au

în

aşteptat p â n ă în eşti într-adevăr

15. Femeia a spus: " O h , D o a m n e , ce b u n eşti Tu! 16. E u i-am răspuns: " E u v-am unit deja şi această

această clipă. T u evreu şi este scris că m â n t u i r e a v a

şi vă spun, d e la A d a m î n c o a c e n u a existat u n cuplu m a i a r m o n i o s d e c â t al v o s t r u , căci E u însumi a m binecuvântat căsătoria voastră.

unire este singura valabilă atât p e pământ cât şi în ceruri;

v e n i d e la evrei.

ai fost la Ierusalim şi că i-ai a l u n g a t

Dar noi ştim că Tu

înstăriţi şi cu ceilalţi săteni; anunţaţi-i că sunteţi căsătoriţi în faţa lui D u m n e z e u şi în faţa lumii. Dacă veţi avea copii, să-i creşteţi în spiritul învăţăturii Mele şi să-i botezaţi în mâine d e către discipolii Mei şi cei p e care loan îi botează

17. Mâine vor veni mulţi preoţi împreună c u oamenii

cu biciul p e evreii din Templu şi le-ai răsturnat mesele.

Numele M e u , la fel ca toţi cei p e care îi veţi vedea botezaţi p e malul Iordanului şi despre care aţi auzit vorbindu-se.

O h , D o a m n e , ai şi cerurile trebuie făcut foarte bine,

J o r a m , îţi voi da m â i n e puterea d e a boteza şi tu p e toţi cei care cred în N u m e l e M e u ! 18. Mergeţi a c u m să vă odihniţi; dar, din pudoare,

să Te slăvească şi

să cânte psalmi în sunete d e trompete şi d e harpă. A m spus întotdeauna că dacă vei trece p e aici, vei veni neapărat în oraşul sfânt în care profetul Tău Daniel a

să n u vă atingeţi unul d e celălalt atâta timp cât E u voi

rămâne în această casă. N u vă faceţi griji nici în ceea ce

Sus atâta timp cât E u voi fi aici. N u spuneţi însă nimic din toate acestea la nimeni, căci oamenii n u ar putea să

priveşte hambarul şi masa, ele vor fi aprovizionate d e

acest oraş, vei anunţa mântuirea popoarelor Tale! Lăudat fie numele Tău, Osana, Osana, din înaltul cerului şi pace copiilor Tăi binevoitori". 2. Aceste strigăte mai mult sau mai puţin înţelepte

anunţat căderea şi distrugerea Ierusalimului şi că, din

înţeleagă; d u p ă c e voi pleca, să n u spuneţi decât celor

care v ă d mai limpede. Mergeţi aşadar să vă odihniţi; cât despre Mine, E u voi v e g h e a aici; D o m n u l n u poate nici Lui ar fi moartea şi pierderea tuturor fiinţelor. D e fapt,

a u atras mulţimea celor care veniseră să M ă vadă la zgomotele creşteau, odată cu mulţimea ce se a d u n a ,

să doarmă, nici să se odihnească, căci somnul şi odihna chiar dacă toată lumea ar dormi. D o m n u l ar v e g h e a

fântână şi care d o r e a u să M ă revadă. P e măsură ce

toţi cei din casă a u fost nevoiţi să se scoale din pat pentru venit să M ă întrebe ce este c u acest v a c a r m şi dacă era

încă asupra tuturor fiinţelor".

a vedea ce se petrece! Discipolii s-au ridicat primii şi a u înţelept să mai rămânem aici, sau era mai bine să plecăm! c u m strigă ei Osana; n u este nici u n pericol să r ă m â n e m acolo u n d e se strigă Osana!" 3. E u le-am spus: "Of, oameni lipsiţi d e curaj, ascultaţi

aşezat p e scaunul M e u până în zori.

mulţumit şi s-au retras fiecare în camera sa. E u a m rămas

19. Acestea fiind spuse, cele d o u ă g a z d e Mi-au

C a p i t o l u l 37
Cântarea preoţilor. Vocaţia lui Matei. Despre interpretarea viselor şi despre puterea sufletului de a le Înţelege.
1. Dis-de-dimineaţă, c â n d soarele n u era decât cu o

şi spuneţi-le să păstreze liniştea şi să meargă spre munte, u n d e voi veni şi E u la ora şase, împreună cu voi toţi.

4. Discipolii s-au liniştit şi E u a m a d ă u g a t : "Coborâţi

Acolo, le voi anunţa tuturor mântuirea. Să ia c u ei scribi pentru a scrie ceea ce vă voi învăţa d e p e înălţimile acestui munte. 5. Tu, loan, n u va trebui să scrii, căci în acest caz,

palmă deasupra orizontului, o mulţime d e preoţi care Muntele sacru se afla în imediata apropiere a oraşului), locuiau în Sihar a u venit în faţa casei lui Irhael (căci

alţii vor scrie învăţătura M e a . Se află aici u n scrib, u n

despre copilăria M e a ; scrie foarte rapid şi va şti în m o d n u m e şi aduceţi-l aici; el vă va urma imediat. Spuneţi

galileean p e n u m e Matei. El a notat deja anumite lucruri

strigând: "Osana, Osana, glorie Celui care a venit în

cert să scrie tot c e va vedea şi va auzi aici. Strigaţi-I p e tuturor celor care a u venit ieri printre primii la fântână p e Matei, căci vreau ca el să vină aici". le-am poruncit.

te mai mişca p â n ă c â n d D o m n u l nu-i va spulbera c u ai noştri! Nu-i ierta decât p e romani. D o a m n e , ei sunt mai sunt copiii lui D u m n e z e u , ci ai lui Belzebut, p e care prietenii noştri, căci ei n e protejează d e evrei, care n u mâna Sa atotputernica p e toţi duşmanii Săi, care sunt şi

numele Domnului D u m n e z e u ! Răbdare, Soare! Lună, n u

p r e c u m şi preoţilor să vă urmeze. Dar chemaţi-Mi-l întâi 6. Discipolii a u coborât repede şi a u făcut ceea ce 7. in timp ce discipolii a u coborât în stradă, Măria şi

îl invocă d e parcă le-ar fi tată în Templul lui Solomon,

50
a M ă saluta călduros şi a-Mi mulţumi; ei Mi-au povestit visele minunate p e care le-au avut în timpul nopţii şi întâmplări! M-au întrebat ce ar trebui să înţeleagă din toate aceste 8. E u le-am r ă s p u n s : " D a c ă sufletul trăieşte î n toţi ceilalţi oaspeţi a u venit la Mine în sala d e mese pentru

Marea Evanghelie a lui loan
este un palat c u m n u mai există altul nici chiar în Ierusalim! să fi costat enorm!" O asemenea găzduire este într-adevăr regală, ea trebuie 6. E u i-am spus: "Gândeşte-te pur şi simplu că, ceea

ce le este imposibil oamenilor, pentru D u m n e z e u este cu putinţa şi vei înţelege atunci c u m s-a putut ca această material pentru asta?" ruină să devină u n palat! Ai c u ce să scrii? Ai destul 7. Matei a spus: "Am tot ce-mi trebuie pentru d o u ă

bunătatea şi adevărul p e care vă învăţ să le primiţi şi să

le urmaţi, atunci el v e d e în vis chiar adevărul datorită

căruia el poate să facă binele în viaţă. Dar dacă sufletul neadevărul şi atunci va face rău.

trăieşte în greşeală, şi implicit în rău, el va vedea în vis 9. Pentru că voi trăiţi a c u m în adevăr, respectând

zile şi dacă trebuie mai mult voi m e r g e să-mi aduc".

învăţătura M e a şi pentru că M ă urmaţi, sufletul vostru să vă impulsioneze să faceţi mult bine.

zece zile; d u p ă aceea, noi v o m găsi în alte locuri ceea ce n e va trebui. Rămâi aici şi ia parte la masa noastră. La ora şase v o m m e r g e p e munte, u n d e E u voi anunţa

8. E u i-am spus: "Ceea ce ai a c u m îţi va ajunge pentru

n u poate să vadă în vis decât adevărul şi aceasta poate 10. în ceea ce priveşte însă puterea voastră d e a

poporului mântuirea; tu trebuie să scrii tot ceea ce voi s p u n e E u în trei capitole divizate în versete mici, în să poată copia ce ai scris tu, pentru ca o mărturie scrisă să rămână aici". 9. Matei a răspuns: " D o a m n e , facă-se voia Tal". şi d e notabilii oraşului, care a u venit să M ă salute, c u u n Tu ai pregătit această locuinţă pentru ca ea să fie demnă aer ofensat. Marele preot a intrat, S p u n â n d : " D o a m n e , 10. A u intrat atunci ceilalţi discipoli, urmaţi d e preoţi maniera lui David; caută apoi încă vreo câţiva scribi, care

înţelege ceea ce sufletul vostru v e d e în vis, aceasta este în această lume (de vis) mai mult decât înţelegeţi şi simţiţi trăiţi în timpul zilei (în starea d e v e g h e ) ! cu totul altceva. Sufletul n u înţelege (încă) ceea ce v e d e

voi din ceea ce vedeţi în această lume exterioară, în care 11. C â n d spiritul se va naşte din n o u în voi, aşa c u m

l-am anunţat E u p e Nicodim la Ierusalim, atunci c â n d el

înţelege totul!" D u p ă aceste cuvinte, toţi s-au retras mulţumiţi.

a venit să Mă caute noaptea, veţi simţi p e deplin şi veţi

să Te primească; Solomon a construit Templul cu fast,

Capitolul 38
Matei este desemnat pentru a nota Predica de pe Munte. Este mai bine să acţionezi decât să asculţi.
1. Gazda noastră a sosit atunci, însoţită d e noul

fie slujit d e oameni, dar oamenii a u profanat aceste locuri Arca Sa şi a venit la noi p e munte, prin Tine D o a m n e , prin blasfemiile lor, iar D u m n e z e u a părăsit Templul şi care ai fost atât d e rău primit la Ierusalim şi ai venit la este scris:

pentru a fi d e m n d e a fi casa lui D u m n e z e u , în care să

noi, credincioşii şi vechii Tăi adoratori. Şi va veni ceea ce

ei soţ. M-a salutat emoţionată, Întrebându-Mă dacă

doream să iau micul dejun, care tocmai se servea! clipă; discipolii vor a d u c e şi alţi invitaţi care trebuie să ia parte la masă şi să afle chiar din gura M e a că adevărat şi să se convingă astfel că această casă casă în care E u a m fost găzduit. tu şi J o r a m sunteţi d e a c u m înainte u n c u p l u n u este ultima din oraş, ci dimpotrivă, este întâia 3. Imediat d u p ă aceste cuvinte ale Mele, Petru 2. E u i-am răspuns: "Dragă Irhael, aşteaptă o

şi loan, discipolii Mei, a u deschis poarta; între ei se afla Matei, care a intrat, a î n g e n u n c h e a t la picioarele Mele şi a spus: " D o a m n e , sunt gata să

Te slujesc. E u a m o slujbă d e scrib care îmi permite să trăiesc şi să-mi întreţin mica mea familie, dar dacă Tu ai nevoie d e mine, voi părăsi această să piară familia mea". slujbă, căci sunt sigur, D o a m n e , că Tu n u vei lăsa 4. E u i-am răspuns: "Cel care M ă urmează n u

trebuie să aibă decât o singură grijă: aceea d e a

rămâne cu M i n e tot timpul, pentru totdeauna! Priveşte această casă, cei doi proprietari îţi vor primi familia, în numele M e u şi vor avea grijă d e ea; uşa

acestei case îţi va fi deschisă zi şi noapte!"

casă în ruine, n u mai înceta să se minuneze şi a

5. Matei, care cunoştea d e mult timp această

spus: " D o a m n e , s-a petrecut fără îndoială u n mare miracol, căci aceasta casa era în ruine şi, iată, a c u m

Marea Evanghelie a lui loan
Muntele, 1 1 . 'La sfârşitul v r e m u r i l o r . care este lăcaşul

51

munţii şi decât toate colinele; toţi popoarele vor s p u n e : "Veniţi, să lăcaşul D u m n e z e u l u i lui lacov,

Domnului, va fi mai înalt decât toţi

p ă g â n i i v o r v e n i în f u g ă aici şi m e r g e m p e Muntele Domnului, în pentru ca El să n e înveţe căile Sale,

Sale, căci din Sion va veni legea Sa şi din Ierusalim cuvântul Său'. (Isaiia II. 2-3)

iar noi să putem să urcăm cărările

mireasa la sosirea mirelui, atunci c â n d el îi a d u c e pentru prima dată omagiul său, m â n a sa şi inima sa, salimul, oraşul ales al marelui Rege,

12. N o i n e b u c u r ă m la fel ca

căci într-adevăr. D o a m n e , Ieru­ a devenit rău; el s-a ridicat împotriva credem mai buni; cine ar putea să

Ta şi Te-a batjocorit. N o i n u n e fie fără greşeală în faţa Ta? Dar este

sigur că între d o u ă rele, D o m n u l l-a ales p e cel mai mic; eşti Cel p e care îl aşteptam d e atâta timp. Osana, Ţie, care vii în numele Domnului!"

este ceea c e v e d e m atât d e clar în faţa ochilor noştri. Tu

bine, dar E u vă spun, dacă vreţi să urmaţi învăţătura

13. E u i-am spus atunci acestui orator: "Da, ai vorbit

Mea, primiţi-o şi urmaţi-o în fiecare zi şi atunci veţi avea

(7) Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! (8) Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! (9) Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi Fi ai lui Dumnezeu! (10) Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este împărăţia cerurilor!

parte d e mântuirea p e care o voi anunţa p e munte. ea n u r ă m â n e dacă n u o puneţi în practică în fiecare zi,

Graţia vine din înaltul Cerului, dar n u este d e ajuns, căci precum acel înfometat care - întins sub copac - n u este

în stare să întindă m â n a p e n t r u a lua şi a m â n c a smochinele coapte.

care vine din Ierusalim! Ai înţeles?" vorbeşte ca Tine!"

practică învăţătura M e a pentru a primi apoi mântuirea

14. N u este suficient să ascultaţi, trebuie să puneţi în

(12) Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, care au fost înainte de voi.
1. în Europa, acest mic dejun n-ar fi avut nimic special,

(11) Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

15. Oratorul a spus: "Da, căci n u m a i D u m n e z e u 16. "Ei bine, a m spus Eu, dacă ai înţeles, să ne aşezăm

dar în această ţară în care curge laptele şi mierea, el a

fost cea mai minunată masă, mierea şi laptele Pământului lume.

Făgăduit fiind atunci şi de-a pururi cele mai b u n e din 2. La sfârşitul mesei a u fost servite fructe minunate şi

la masă şi, d u p ă c e v o m mânca, vei nota că i-am unit n o a p t e a trecută p e Irhael şi J o r a m , medicul şi i-am binecuvântat. D e a c u m înainte nimeni să n u mai fie

masă. Aşa să fie!"

indignat în ceea ce priveşte relaţia lor. A c u m luaţi loc la 17. S-au aşezat cu toţii şi a u fost numeroşi cei care

toţi l-au mulţumit şi L-au slăvit p e D u m n e z e u , care a dat culeagă mierea cea dulce a florilor d e câmp, şi să o ducă un gust atât d e b u n fructelor şi a permis albinelor să

în fagurii lor miraculoşi!

a u participat la această masă c u lapte şi pâine c u miere.

C a p i t o l u l 39
Masa la Irhael. Predica de pe Munte. (Matei V, 3-12)

vor fi niciodată cunoscute îndeajuns. Ploaia cade, mii şi mii d e specii d e plante, arbori şi mărăcini trăiesc p e pământ şi b e a u aceeaşi apă; fiecare are u n alt gust, u n plăcuta; nimic n u creşte fără u n motiv a n u m e , fără o p e o piatră!

"înţelepciunea, puterea şi bunătatea lui D u m n e z e u n u

3. Unul dintre samariteni, care era u n înţelept, a spus:

alt parfum, o altă formă; fiecare formă este frumoasă şi anumită necesitate, nici măcar cel mai mic muşchi d e 4. Şi toate animalele d e p e pământ, din apă şi din

(3) Ferice de cei săraci, in duh. căci a lor este împărăţia cerurilor! (4) Ferice de cei ce plâng, căci ei vor Fi mângâiaţi! (5) Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul! (6) Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

aer, ce multiplicitate, c e diversitate! D e la ţânţar la elefant,

d e la arahnidă la leviatan - monstrul d e neîmblânzit care poate ţine munţii p e spatele său şi se poate j u c a cu cedrii

52

Marea Evanghelie a lui loan
c u m Tatăl nostru ceresc este desăvârşit în ceruri!" adăugat: "Jugul m e u este blând, povara Mea este şi n u a u obţinut nimic astfel. Problema este d e a schimba povara grea cu o n o u ă povară, uşoară, uşoară, dar oamenii a u avut poveri grele d e purtat 9. E u a m spus: "Fără îndoială", d u p ă care a m

şti c u m se va mări credinţa lor, dacă ei îşi vor dar neobişnuită. N u vor sfârşi ei oare prin a n e nimic. C e v o m obţine noi atunci dacă eforturile noastre vor fi la fel ca acelea ale copiilor care se 10. "Eu vă spun, va trebui să schimbaţi vechiul

s p u n e : 'Cu trudă şi c u suferinţă n-am obţinut

joacă?'

o m ca p e o haină v e c h e şi să îmbrăcaţi o haină

nouă, care va fi poate neplăcută la început; dar

cel care n u se va lăsa tulburat d e o astfel d e v e c h e a haină c u care era obişnuit, ci dimpotrivă desăvârşirea despre care v-am vorbit. bagatelă şi care n u va căuta să îmbrace din n o u

chiar îi va plăcea haina cea nouă, acela va atinge 11. Fiţi gata. E u voi pleca a c u m p e munte!

Cine vrea să Mă urmeze, să pornească; şi tu. Matei, vezi că sunt gata să plec!"

du-te şi ia-ţi tabla d e scris şi vino repede înapoi, 12. Matei a zis: " D o a m n e , ştii că sunt gata să

Te urmez. Dar dacă mă d u c la oficiu, la bariera din Liban! O h , D o a m n e , c e putere, ce forţă, ce profundă ghidează soarele, luna şi toate stelele, care păstrează pământul!" şi ca scrib, voi avea neplăceri, iar gărzile r o m a n e n u mă

oraşului, u n d e lucrez în solda romanilor ca vameş

înţelepciune sălăşluieşte în D u m n e z e u , care susţine şi marea în adâncurile ei şi ridică munţii, care a făcut 5. E u a m spus: "Ai vorbit b i n e , este a d e v ă r a t .

vor lăsa să plec înainte d e a-mi fi terminat treaba. Aş

astăzi şi în seara asta voi m e r g e să iau d e la mine d e acasă ceea ce îmi lipseşte pentru următoarele două zile. nu-mi d a u decât pentru această perioadă!" D e fapt, n u a m material decât pentru trei zile, căci romanii 13. E u i-am spus: "Prietene, du-te, fă ceea ce-ţi spun

prefera să găsesc aici materialul care îmi este necesar

d e drept şi n u are nevoie d e sfaturile şi d e învăţăturile a fost făcut pentru a fi inferior lui D u m n e z e u care este complet desăvârşit. 6. Până a c u m acest lucru era a p r o a p e imposibil, p e nimănui. Dar E u vă spun, o m u l d e pe acest pământ n u

D u m n e z e u este infinit d e b u n , infinit d e înţelept, infinit

şi vei fi mulţumit; du-te, astăzi n u vei avea nimic d e făcut,

nimeni n u te aşteaptă la barieră, dar ia-i p e cei care lucrează c u tine pentru ca să copieze Cuvântul M e u în mai multe exemplare". Matei a spus: "Dacă este aşa,

acest pământ, c a r e s-a aflat sub sceptrul morţii, dar

atunci mă duc".

începând d e a c u m va fi posibil pentru cel care va urmări cu seriozitate să trăiască respectând în totalitate Cuvântul Meu.

c u m i-am spus. S-a întors în mare grabă c u încă trei scribi şi a m pornit cu toţii către Muntele Garizim, împreună cu toţi cei care erau acasă. D u p ă o oră d e mers p e jos, a m dacă trebuia să deschidă Templul antic.

14. Şi Matei, vameşul, a plecat şi a găsit lucrurile aşa

r e s p e c t â n d în totalitate C u v â n t u l M e u , care

7. Iar E u cred că, dacă este atât d e uşor d e trăit

conformitate cu preceptele p e care D u m n e z e u vi le-a d a t s u b f o r m ă d e p o r u n c i , o m u l n u t r e b u i e să mai înaltă elevare spirituală".

presupune altceva decât ca faptele voastre să fie în

nu

ajuns la poalele muntelui şi Marele Preot M-a întrebat 15. E u i-am arătat împrejurimile şi p e toţi oamenii

precupeţească nici cel mai mic efort pentru a atinge cea 8. Marele preot a spus: "Da, D o a m n e , o m u l trebuie

care ne-au urmat şi i-am spus: "Ei bine, prietene. Templul reconstrui, la fel c u m a m restaurat casa lui Irhael. Dar n u a m nevoie pentru aceasta d e această clădire v e c h e ;

cel mai v e c h i şi cel m a i autentic este aici. E u îl voi

să rişte tot dacă vrea cu adevărat să atingă cea mai înaltă

împrejurimile d e la poalele muntelui sunt d e ajuns şi,

elevare spirituală. Cel care vrea cu adevărat să se bucure mai întâi să-l urce cu greutate. Cine vrea să culeagă

iată, printre altele, că sunt aici mai multe bănci şi mese decât a u nevoie scribii voştri. Deschideţi-vă urechile, ochii Făgăduiala profetului Isaiia!"

d e o vedere frumoasă, fiind p e vârful muntelui, trebuie roadele, trebuie mai întâi să are şi apoi să semene; prin trebuie să î n c e p e m înainte d e toate prin a risca; cine n u riscă nimic, n u va avea nimic! Dacă Tu n e arăţi căile Tale, n u n e va fi greu să a j u n g e m la ceea ce Tu ai anunţat, urmare, dacă v r e m să câştigăm ceva (care este bun),

şi inimile şi fiţi gata. lată, sub ochii voştri, în faţa voastră,

ascultăm".

16. Matei a spus: " D o a m n e , s u n t e m gata să te 17. A c i începe Predica d e p e M u n t e (Matei V, 3-12).

adică să d e v e n i m şi noi la rândul nostru desăvârşiţi, aşa

Această predică a durat trei ore, căci a m vorbit rar, pentru ca scribii să poată să scrie.

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 40
Preoţii critică Predica de pe Munte. Nu trebuie înţelese imaginile, ci spiritul care este ascuns în ele.
1. La sfârşitul predicii, mulţi dintre cei care M-au

55
învăţătură, care nu este valabilă nici măcar pentru u n suficient să tragem câteva concluzii pentru a n e da seama că n u este decât rezultatul fanatismului evreiesc. crocodil. Este o lege foarte îndepărtată d e o m . Este

ajunge în ceruri şi pentru a avea parte d e viaţa eternă,

p e o a m e n i să urmeze o astfel d e cale pentru a putea

7. Şi chiar dacă toţi îngerii cerului ar veni să-i invite

ascultat a u protestat şi câţiva preoţi a u spus: "Cine poate să ajungă la beatitudine? Noi, care suntem obişnuiţi cu a dictat-o poporului d e p e vârful muntelui. Dar aceasta c u această învăţătură severă şi c u această predică este prea dură şi că oricui îi va fi greu să o aplice. Scripturile, predicăm în m o d corect legea p e care Moise n u este decât o rouă, u n vânticel d e seară în comparaţie

ar trebui să-i a l u n g ă m în cerurile lor stupide! D e ce n u mai este b u n dictonul O c h i pentru ochi şi dinte pentru dinte'? El găseşte aceasta nedrept şi atroce şi predică blândeţea şi răbdarea, pentru a deschide poarta tuturor

atotputernică. N u este nimic d e spus în afara faptului că 2. Cine poate să-şi iubească duşmanul şi să facă bine

ar trebui să-ţi smulgi ochii şi să-ţi tai mâinile şi picioarele! S-a mai auzit vreodată despre o asemenea n e b u n i e ? " 8. A c i , Marele Preot s-a apropiat d e M i n e şi a spus:

care îţi cere cămaşa'. Frumoase cuvinte, dar pentru asta

hoţilor, atunci c â n d spune: 'Dă-i şi haina d e p e tine celui

celor care i-au făcut rău? C u m să îi binecuvântezi p e cei şi d e mânie? O a r e n u ar trebui e u să mă fac că nu-l a u d şi să-mi închid inima în faţa celui c a r e îmi cere u n

" O învăţătură atât d e puţin practică c u m este cea din predica Ta se află într-o totală contradicţie c u gândirea riguroasă p e care o ai şi d e care n u mă îndoiesc, căci

care te urăsc şi care n u a u în gură decât cuvinte d e ură •

Te-am auzit v o r b i n d în casa lui Irhael c u o m a r e înţelepciune. Dacă n u ar fi toate dovezile vii că Tu eşti Mesia, noi a m fi obligaţi să Te considerăm drept u n

împrumut, dacă observ că el n u va fi niciodată capabil

să-mi dea înapoi ceea c e i-am împrumutat? A h , ce naive sunt toate aceste lucruri! Dacă leneşii şi toţi cei cărora le este frică d e m u n c ă ar afla d e ele, n u s-ar d u c e oare ei la bogătaşi pentru a lua cu împrumut tot ceea ce a u aceştia, bunurile lor, cine ar mai m u n c i şi cine ar mai putea

să te clasăm printre şarlatanii care îşi spun Mesia.

magician ieşit dintr-o şcoală fanatică a Egiptului antic şi 9. Reflectează deci Tu însuţi asupra acestei învăţături

iar după ce bogaţii respectivi le vor fi împrumutat toate împrumuta apoi?

violente şi vei vedea uşor că această cale pentru a ajunge la viaţa eternă este impracticabilă şi n u poate fi urmată d e nimeni. Cine ar dori să ajungă astfel în ceruri şi-ar dorească mai bine să n u se fi născut decât să ajungă

împotriva naturii instituţiilor u m a n e şi că în scurt timp, ea ar a d u c e întreaga lume în mizerie. Cine ar putea să

3. Este l i m p e d e că o astfel d e î n v ă ţ ă t u r ă este

pierde foarte rapid orice poftă, căci va a j u n g e să-şi într-un cer u n d e n u pot a j u n g e decât infirmii! Sincer îţi spun, dă-ţi seama! Sau Tu chiar crezi că această învăţătură poate fi luată în serios?" 10. E u i-am răspuns: 'Tu eşti Marele Preot, dar eşti la

ar p u t e a să existe fără sprijinul filantropilor şi al fondatorilor. 4. O astfel d e învăţătură n u va putea fi luată în

mai înveţe atunci această învăţătură? Căci instituţiile n u

fel d e orb ca o cârtiţă aflată sub pământ! C e trebuie să pilde dar voi n u vedeţi decât partea materială, care vă intrinsec care se află în aceste pilde.

considerare. Oamenii răi, duşmanii oamenilor d e bine şi cei care sunt invidioşi trebuie pedepsiţi. Dacă duşmanul m e u îmi dă o palmă, trebuie să-l las să-mi dea încă două palme, în speranţa că n u va mai avea poftă să-mi mai într-un lagăr d e m u n c ă pentru a învăţa să muncească dea şi alte palme? Datornicul necuviincios trebuie închis

cred şi să aştept atunci d e la ceilalţi? E u v-am dat nişte striveşte; s-ar părea că n u aveţi nici o idee despre spiritul 11. Crede-Mă, noi suntem tot atât d e înţelepţi p e

cât credeţi voi că sunteţi şi ştim tot atât d e bine ca şi voi cât d e inutil este ca u n o m să se automutileze pentru a

cu sudoarea frunţii. Mâinile lui trebuie să muncească din

v e c h e şi foarte bună, fără d e care societatea n u ar putea

sărac va avea dreptul la p o m a n ă . Aceasta este o lege să subziste. Dar aceste legi, date d e către acest aşa-zis pot fi acceptate.

greu, in loc să cerşească şi astfel, numai cel cu adevărat

ajunge la viaţa veşnică! Dar ştim, d e asemenea, că voi înţelegeţi deloc! Dar n u voi retrage ceea ce a m spus. Tu ai urechi, dar n u auzi ceea ce este just. A ochi, dar aceştia cu ochii tăi larg deschişi n u auzi şi n u vezi nimic". sunt orbi din punct d e v e d e r e spiritual şi cu urechile şi n u înţelegeţi spiritul acestei învăţaturi şi, d e aceea, n u o

Cristos, n u pot fi aplicate în viaţa d e zi c u zi. Deci, ele n u 5. Cât despre rest, nici n u vreau să mai vorbesc, atât

atunci când un braţ te deranjează sau să nu faci niciodată

d e stupidă este această poruncă d e a te mutila tu însuţi nimic pentru tine şi să n u cauţi d e c â t împărăţia lui

a u decât să încerce să n u mai muncească timp d e câteva luni şi vor vedea dacă peştele fript înoată în gura lor!

D u m n e z e u , crezând că totul vine d e Sus! Oamenii n u

este într-adevăr stupidă! Dacă cineva ia o secure în mâna va face atunci dacă îl va j e n a m â n a dreaptă? C u c e o să

6. Această mutilare a membrului care te deranjează

dreaptă pentru a-şi tăia m â n a stângă şi a o arunca, ce

şi-o smulgă? C u m îşi va smulge el ochii sau picioarele c a r e îl d e r a n j e a z ă ? A h ! S u n t dezgustat d e această

54
Capitolul 4 1
Urmarea criticii Predicii de pe Munte, sensul ascuns şi sensul real al metaforei: "Să-ţi smulgi un membru care tejenează". Răbdarea Domnului faţă de Marele Preot.
1. Marele preot a spus: "Da, da, fără îndoială că Tu

Marea Evanghelie a lui loan

ai dreptate şi d e o c a m d a t ă n u vreau şi nici n u pot să

vei înţelege, spre exemplu, că în momentul c â n d predau cuiva o învăţătură, e u vreau ca el s-o înţeleagă şi, ca u n adevărat discipol, să o p u n ă în practică; o voi prezenta deci în felul în care discipolul m e u poate să o înţeleagă,

discut despre spiritualitatea ascunsă a pildelor Tale, dar

şi îl v o m arunca în închisoare pe hoţ, pentru ca el să d u p ă aceea u n o m cinstit. Dacă Tu eşti u n adevărat necesar să păstrezi Legea lui Moise, pe care D u m n e z e u puternice. Dar dacă Tu vrei să anulezi Legea cu învăţătura ispăşească pedeapsa atât cât va fi nevoie şi să devină

în spiritul adevărului său interior. Voi putea atunci să mă cu învăţătura mea.

înţelept trimis d e D u m n e z e u , vei fi d e a c o r d că este

aştept, p e bună dreptate, ca faptele sale să fie conforme 2. Dar dacă parabolele învăţăturii mele sunt însă d e

însuşi a dat-o israeliţilor în deşert, cu fulgere şi tunete Ta, va trebui să vezi c u m aranjezi lucrurile cu Dumnezeu!" are puterea d e a lăsa Legea în vigoare şi d e a o îndeplini întregime, în anumite condiţii". El însuşi întru spirit şi adevăr, p r e c u m şi d e o revoca în 7. l-am răspuns: "Eu sunt d e părere că Legislatorul

să-ţi pierzi viaţa pentru a câştiga viaţa şi c u m se poate,

neînţeles, elevii mei mă vor întreba, d e pildă, de ce trebuie

aş spune: 'Uite, prietene, c u m trebuie să înţelegi aceasta:

mort fiind, să ajungi la o n o u ă viaţă! E u mai degrabă leexistă o c o r e s p o n d e n ţ ă între parabola care ţi-a fost să-ţi conduci viaţa potrivit acestei corespondenţe şi nu după sensul real al parabolei'. 3. Atunci, învăţătorule, discipolul ar înţelege şi, aşa prezentată şi adevărul p e care ea îl conţine. Tu trebuie

în gura Ta! Mi-ar fi plăcut să Te a u d vorbind aşa azi-dedimineaţă; atunci, a v e a m profunda impresie că Tu eşti cu adevărat Mesia. Dar d e c â n d ne-ai dat învăţătura Ta,

8. Marele Preot a spus: "Aceste cuvinte sună curios

c u m a m mai spus, ar fi justificat să îi cer să trăiască după spiritul adevărului învăţăturii mele! Dacă vreau însă să îi cer aşa ceva, fără să fiu sau să par u n n e b u n , trebuie să

îmi pari ieşit dintr-un azil d e nebuni, cu ideile Tale fixe pe

vorbeşte mai explicit, căci fără lămuriri suficiente, nimeni învăţătura Ta.

care le iei drept adevărul lui Mesia. D e aceea, te rog

îi traduc această parabolă. Dacă îi cer discipolului m e u un asemenea lucru, cu toată seriozitatea şi fără să-i traduc despre c e este v o r b a , mă c o m p o r t în faţa fiinţelor

n u p o a t e înţelege şi p u n e în practică prea riguros 9. E u i-am r ă s p u n s : " S p u n e - m i a t u n c i c e te

închisă şi care, întâlnind pe cineva căruia îi este sete şi amfora, bea'. Celălalt încearcă sâ bea, întoarce amfora

gânditoare precum omul care are o amforă cu apă bine care îi cere d e băut, îi dă amfora s p u n â n d : 'Uite, ţine p e toate părţile fără să găsească orificiul şi spune: 'Cum

nedumereşte atât d e mult la învăţătura Mea şi te voi ajuta!" 10. Marele Preot a zis: Ţi-am spus deja d e mai multe

îi răspunde: 'Dacă eşti orb şi n u poţi să găseşti orificiul, acelaşi timp!'

pot sâ beau, amfora este închisă p e toate părţile!' O m u l

Tale şi că sunt gata să le p u n în practică, numai că n u fără a risca să mor din cauza hemoragiei! Şi odată mort, care ar putea fi rezultatul unui asemenea principiu? 1 I . Acesta este p u n c t u l cel mai neverosimil al pot să-mi scot u n ochi sau să-mi tai piciorul sau mâna,

voi spune că accept toate celelalte puncte ale învăţăturii

ori! Dar pentru a-ţi da seama că sunt drept şi chibzuit, îţi

înghite amfora întreagă, căci astfel, vei înghiţi şi apa în 4. Spune-mi, dragă învăţătorule, ce ar trebui să

răspundă cel căruia îi este sete? E u cred că ar avea apă!

învăţăturii Tale. Este imposibil d e realizat. Şi dacă s-ar nici u n rezultat, căci dacă cineva şi-ar p u n e capăt zilelor,

dreptate să îl considere n e b u n p e cel care poartă această 5. N u vreau să Te consider n e b u n , dar dacă spui că

găsi u n n e b u n care să îl p u n ă în practică, n u ar obţine el nu-L va mai putea slăvi p e D u m n e z e u , atât d e mare că, dacă moare, ceea ce este neîndoielnic, mă întreb,

ar fi suferinţa în care îl va arunca această învăţătură. Aşa

surzenia şi orbirea noastră n e împiedică să înţelegem spiritul învăţăturii Tale, învăţătura Ta este la fel ca şi apa acestei amfore ermetic închisă p e care însetatul trebuie să o înghită cu amforă cu tot! D o a r u n profet scăpat dintr-o casă d e n e b u n i p o a t e pretinde o a s e m e n e a nebunie! la-o c u m vei dori, dar nu-mi voi schimba părerea

împreună cu David: 'Doamne, c u m Te va mai putea slăvi

cineva care este mort, cine Te va mai adora în mormânt?'

vrea foarte mult să credem că este o învăţătură umanitară împinsă la extrem".

Explică-mi măcar acest punct; cât despre rest, noi a m

atâta timp cât n u vei a d ă u g a lămuriri suficiente acestei învăţături care, totuşi, cuprinde în parte lucruri excelente. picioarele şi mâinile şi să n e câştigăm pâinea cu sudoarea gâlceava. Mărturiseşte că n u Te poţi aştepta ca noi să n e tăiem frunţii sau să nu-l mai pedepsim p e cel care va căuta 6. Noi nu-i v o m da haina celui care n e va fura cămaşa

spun: d e la Samuel. tu eşti cel mai înţelept dintre toţi învăţătura Mea, ci doreşti lămuriri, aşa că E u te voi lumina,

12. E u a m spus: "Cererea ta este justificată şi E u îţi

preoţii, fiindcă ai o inimă bună. Tu n u respingi total n u prin gura M e a , ci prin cea a unuia dintre discipolii Mei, pentru a vedea că oamenii a u înţeles deja învăţătura Mea, fără a le da E u explicaţii".

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 42
Natanael explică ceea ce nu poate înţelege omul raţional. înţelegerea planului spiritual. Diferenţa între Cuvântul lui Dumnezeu şi cuvântul oamenilor.
1. Marele Preot s-a întors atunci către Natanael şi i-a spus: "După sfatul învăţătorului vostru, mă adresez ţie, la î n t â m p l a r e : explică-mi p u n c t u l cel m a i dificil al învăţăturii învăţătorului vostru. Dar, te rog, fă-o în cuvinte simple şi clare, fiindcă brumă peste brumă n u dă lumină. Vorbeşte deci!" perspicacitate încât n u înţelegi o învăţătură atât d e vorbi oamenilor doar în parabole şi că se va exprima doar în metafore?" 3. "Da, ai dreptate, aşa este scris, într-adevăr!" atunci d e ce îl consideri p e D o m n u l n e b u n ? D e v r e m e foarte bine Domnului să te lumineze pentru a înţelege, 4. Natanael a continuat: "Dacă ştii că aşa este scris, limpede? N u a u anunţat o a r e profeţii că Cristos le va 2. N a t a n a e l a spus: "Eşti chiar aşa d e lipsit d e

55
independenţa faţă d e D u m n e z e u , el se află în pericolul anihilat; p u t e m vorbi astfel d e o moarte spirituală, din inevitabil d e a fi absorbit d e materia însăşi şi d e a fi astfel c a r e trezirea la viaţa întru D u m n e z e u este f o a r t e dureroasă şi dificilă. D e aceea, făcând aluzie la omul spiritual şi nu la omul carnal. Domnul a spus: 'Dacă ochiul tău gândeşte să facă rău, smulge-l şi aruncă-l departe, căci este mai bine să mergi în cer c u u n singur ochi,

decât cu a m â n d o i în infern'. Ceea ce înseamnă: dacă

îndepărtezi d e această lumină care te împinge în moartea

lumina lumii te s e d u c e prea mult, forţează-te să te materiei. Fie ca spiritul tău să te elibereze d e bucuria

întoarcă privirile către lucrurile pur cereşti. Căci este mai b i n e să intri în î m p ă r ă ţ i a vieţii e t e r n e , fără t o a t ă cunoaşterea acestei lumi, decât să fii absorbit d e moartea cunoştinţe spirituale.

deşartă a felului tău d e a vedea această lume şi să-ţi

materiei, cunoscând-o prea mult şi a v â n d prea puţine 9. C â n d D o m n u l vorbeşte d e cei doi ochi, d e mâini

şi d e picioare, El nu se referă la ochii, mâinile şi picioarele vedea totul şi d e a progresa. El invită spiritul, n u corpul, corpului, ci, evident, la dubla capacitate a spiritului d e a

ce, după Scriptură, El vorbeşte în parabole, îi poţi cere dar nu-L poţi lua drept n e b u n numai fiindcă tu n u înţelegi modul Său d e a vorbi în parabole, tu, care n u eşti capabil 5. lată: în natură, lucrurile a u o ordine şi n u pot

să n u caute să înţeleagă această lume, în cazul în care spiritul ar fi prea fascinat d e această lume, fiindcă este cunoştinţe, decât să sfârşeşti prin a fi devorat dejudecata logică a lumii! 10. C u toate acestea, spiritul trebuie d e asemenea mult mai bine să intri în viaţa eternă fără toate aceste

să înţelegi lucrările lui D u m n e z e u .

supravieţui decât datorită ei. Lucrurile spiritului a u şi ele exprimate în afara ei. Dar există o corespondenţă între lucrurile spiritului şi lucrurile naturii, căci acestea din urmă decât D o m n u l .

o ordine a lor, n u pot exista şi n u pot fi g â n d i t e şi

să privească această lume şi să o cunoască, dar fără a-i găsi însă prea multe calităţi; dacă simte că lumea începe să-l atragă prea mult, trebuie să se îndepărteze imediat întoarce privirea: aici a p a r e analogia cu ochiul p e care trebuie să-l smulgi. Cine poate vorbi prin a s e m e n e a cunoştinţele spirituale şi materiale ale o m u l u i ; d u p ă parabole trebuie să fi experimentat p e deplin toate părerea mea, singurul capabil d e aşa ceva este Cel a cărui putere d e a iubi şi a cărui înţelepciune stau la originea tuturor lucrurilor spirituale şi materiale. Cred că d e ea, căci îl p â n d e ş t e pericolul. Este vorba d e a-ţi

provin din primele şi nimeni n u le cunoaşte mai bine 6. Dacă D o m n u l n e vorbeşte nouă celorlalţi despre

fixă a naturii, El n u n e poate vorbi decât prin comparaţii şi parabole. Pentru a le înţelege, trebuie să facem u n efort să n e trezim spiritul, ţinând seama d e poruncile lui Dumnezeu. D o a r atunci c â n d v o m începe să n e trezim

lucrurile spiritului, nouă, care n e aflăm încă în ordinea

astfel v o m putea înţelege ceea ce a vrut să spună şi să n e reveleze D o m n u l prin a c e s t e p a r a b o l e ; a t u n c i , nostru omenesc!

împotriva Celui care ţine viaţa ta şi vieţile noastre în mâna Sa atotputernică.

m-ai înţeles a c u m şi sper că îţi dai seama că ai greşit grav

Cuvântul Său divin se va distinge p e veci d e cuvântul 7. Dar, atenţie! O c h i u l u i fizic îi ,- -4
v

corespunde în lumea spiritului puterea cereşti, care n u a u legătură decât cu fericirea sa eternă. existenţa fiinţei spirituale, p e n t r u

d e a discerne între lucrurile divine si

<*^K-

"_ \

absolut necesare, spiritul trebuie să

8. Din cauza u n e i ordini divine

^^săSL

^Iţ

acestei lumi, p e n t r u a se întări în libertatea sa şi pentru a-şi dezvolta o independenţă a p r o a p e totală faţă d e D u m n e z e u , fără d e c a r e el n u l-ar putea vedea niciodată p e D u m n e z e u , nici n-ar putea exista întru D u m n e z e u , lângă D u m n e z e u şi prin D u m n e z e u .

coboare, u n anumit timp, în materia

Dar d a c ă spiritul se maturizează în m a t e r i e şi îşi a f i r m ă l i b e r t a t e a şi

56
Capitolul 4 3
Sihar. Despre necesitatea încolţirii şi maturizării lucrurilor.
1. Foarte surprins, la fel ca şi mulţi alţii din asistenţa, Marele Preot a spus d u p ă u n m o m e n t d e uimire: "Da, da, înţeleg binel Dar atunci. D o m n u l d e ce n u se face înţeles, aşa c u m ai făcut-o tu? Căci astfel, n u aş fi păcătuit împotriva Lui!" pus întrebarea, n u ar fi fost d e mirare, dar aceasta mă oraşuluil 2. Natanael a spus: "Dacă u n băiat d e şapte ani ar fi

Marea Evanghelie a lui loan
Cuvântului divin n u ar putea niciodată să se dezvolte în există iubire, fiindcă j u d e c a t a este moartea iubirii. el. Cel care este c o n d a m n a t estejudecat. în j u d e c a t ă n u 7. Ar fi deci mai bine să n u vezi întotdeauna greşeala

aproapelui, ci mai degrabă să fii răbdător şi indulgent.

voştri mai slabi, iar c â n d veţi fi copleşiţi c u toţii d e această iubire, sămânţa divină va fi încolţit în voi; atunci, cel slab,

să le refuzaţi; astfel, iubirea va creşte în voi, ca şi în fraţii

Dacă, în slăbiciunea lor, ceilalţi vă cer ceva, voi n u trebuie

devenit a c u m puternic şi el, vă va da înapoi d e mai multe slab. ori ceea ce aţi făcut voi altădată pentru el, p e c â n d era

miră la tine, care eşti unul dintre cei mai mari înţelepţi ai 3. N-ai vrea poate să-i pui D o m n u l u i şi întrebarea

mai slabi, n u veţi fi niciodată voi înşivă u n fruct al lui celor slabi.

8. Dar dacă voi sunteţi meschini şi duri c u fraţii voştri

D u m n e z e u şi, în cele din urmă, veţi fi supuşi judecăţii 9. C â n d D o m n u l spune: 'Dă-i haina celui care îţi cere

savantă: d e ce a dat seminţelor, care n u seamănă cu nimic, proprietatea d e a se dezvolta şi d e a conţine forma latentă a arborelui care va rezulta? N u ar fi fost mai bine ce serveşte această creştere lentă a arborilor, pornind

cămaşa', aceasta înseamnă că voi sunteţi proprietari bogaţi şi că trebuie să daţi din a b u n d e n ţ ă celor care vin la voi. Astfel, veţi deveni bogaţi în inimile voastre. Această bogăţie vă va a d u c e fericirea şi săracii vă vor binecuvânta,

să lase fructele să cadă din cer, în braţele oamenilor? La

d e la o sămânţa? Şi d e ce să trebuiască să aştepţi atât d e 4. Cuvântul şi învăţătura Domnului sunt la fel ca toată

căci ei vor auzi în inimile voastre predica adevăratei susţine. Dar dacă voi calculaţi cu zgârcenie ceea ce daţi, n u veţi fi mai avantajaţi decât fraţii voştri săraci". Evanghelii a lui D u m n e z e u , pusă în practică şi vă vor

mult să se coacă fructele? lată, iată cât eşti încă d e prost! opera Sa. El n e oferă învăţătura sub forma unor seminţe mititele, p e care trebuie să î n c e p e m să le s e m ă n ă m în solul spiritului nostru şi acest sol se numeşte iubire; acolo

adevăratei cunoaşteri a lui D u m n e z e u şi a noastră, iar din acest copac, la m o m e n t u l dorit, să p u t e m recolta fructele coapte ale vieţii veşnice.

poate creşte sămânţa, pentru a deveni u n arbore al

Capitolul 4 4
Sihar. Predica de pe Munte. Corespondenţe: ochiul drept şi mâna dreaptă.
1. Marele Preot, care a urmărit acest discurs cu mare

fruct al spiritului n u poate creşte. S e a m ă n ă seminţele în este pământul veritabil ce poate primi sămânţa spirituală care ne-a fost dată prin gura Domnului!

5. Iubirea este lucrul cel dintâi: fără iubire, nici u n

aer şi vei vedea dacă cresc şi d a u fructe. Adevărata iubire

atenţie, a spus: 'Totul este bine şi cred că a m înţeles tot ce mi-ai spus, dar trebuie să-ţi atrag atenţia că învăţătorul n u a vorbit decât despre smulgerea ochiului drept şi a mâinii drepte. în entuziasmul m e u , e u a m a d ă u g a t şi sensul ochilor şi mâinilor despre care a vorbit învăţătorul.

mozaică a pedepsei, pentru a găsi u n sol fertil în inimile adeseori decât prea puţină iubire sau deloc, iar sămânţa

6. D e aceea. D o m n u l n e eliberează d e severa lege

picioarele, iar tu mi-ai explicat sensul picioarelor, ca şi Şi tu ai spus: n u m a i C u v â n t u l învăţătorului c a r e se adresează spiritului omului are o corespondenţă; c u m eu?" se face atunci că tu ai găsit una la- ceea ce a m a d ă u g a t 2. Natanael a răspuns: 'Te înşeli, D o m n u l a vorbit şi

noastre. D e fapt, cel care c o n d a m n ă , d u p ă lege, n u are

să omită acest detaliu, căci cei care şi-au întors privirea

despre piciorul drept; n u m a i că El a făcut semn scribilor către ceruri (adică cei care a u renunţat la propria lor

voinţă, voinţa corespunzând mâinii stângi şi care a u activităţii terestre), n u mai este necesar să-şi smulgă renunţat deja la mâna lor dreaptă, aceasta corespunzând piciorul drept, ochiul văzând adevărata lumină, iar mâna

- sau voinţa - a l e g â n d acţiunea cea bună; progresele spre desăvârşire vin atunci d e la sine, piciorul drept care reprezintă înaintarea în această l u m e terestră nemaifiind necesar. 3. Voi, samaritenilor, puteţi însă începe cu picioarele,

căci deşi privirea voastră este întoarsă către D u m n e z e u vostru, din cauza setei voastre d e afirmare, este întors numai către lume. Voi aşteptaţi d e la Mesia altceva decât şi mâinile voastre se întind către acţiuni drepte, piciorul

v-au anunţat profeţii şi piciorul drept este cel p e care

Marea Evanghelie a lui loan
trebuie să-l smulgeţi, dacă vreţi să apucaţi

57

p e calea care d u c e către împărăţia lui Dumnezeu, lată d e ce D o m n u l v-a vorbit despre piciorul drept, d a r n u a vrut ca discipoli ai Domnului vor şti bine u n d e şi ce este împărăţia lui Mesia şi c e trebuie făcut pentru a a j u n g e la ea. Mai ai alte observaţii d e făcut?"

aceste lucruri sâ fie scrise, căci viitorii

lucrurile sunt a c u m limpezi, atât cât pot ceea c e mi-a fost explicat, trebuie să

4. Marele Preot a spus: "Pentru mine

e u să v ă d d e limpede!... Şi în ciuda a tot mărturisesc că învăţătura voastră, aşa

c u m este transmisă, este foarte dură şi împiedica d e ea! dificila. V e ţ i v e d e a că mulţi s e v o r 5. N u vreau să cobesc, dar pot să vă

spun că n u veţi reuşi să obţineţi d e la noi, în ciuda prostiei noastre. Noi bănuim,

evreii orgolioşi ceea c e aţi obţinut d e la chiar dacă n u este decât u n vis, dar evreii c e l e d i n u r m ă v o r sfârşi p r i n a v ă persecuta chiar din cauza acestor semne.

n u vă vor crede; ei vor vrea s e m n e şi în

acestea le-aţi făcut d e bunăvoie.

Noi n u v-am cerut nici u n semn şi cu toate 6. Noi v ă credem, dar n u din cauza

miracolelor p e care şi alţi oameni sunt mai din cauza învăţăturii p e care ne-aţi dat-o.

mult sau mai puţin capabili să le facă, ci

Ar trebui deci să rămâneţi la noi, căci la prea bună şi nici la greci".

aceşti evrei orgolioşi n u veţi face o afacere

Capitolul 4 5

întru spirit chipul Său şi plenitudinea miracolelor operelor Sale! 5. Dar a v â n d inimile curate, v o m putea fi împăciuitori,

inimă impură. într-adevăr, a c u m n u p u t e m vedea încă

Sihar. Confesiunea lui Natanael
1. Natanael a spus: "Am vorbit p â n ă a c u m c u tine,

blânzi şi răbdători c u oricine, o inimă mânioasă nefiind orgoliului. Şi dacă inimile noastre sunt la fel d e pure niciodată pură, căci mânia creşte întotdeauna pe terenul

v o m face c e va dori El! Şi noi suntem încă foarte săraci întru spirit; prin urmare, v r e m să r ă m â n e m cu El pentru alături d e El orice suferinţă şi orice persecuţie, pentru a găsi în El adevărata p a c e divină. în n u m e l e Său, v r e m să a putea intra în împărăţia Cerurilor. V r e m să suportăm

dar d e a c u m înainte totul este în m â n a Domnului! N o i

siguranţa d e Cel c a r e ne-a c h e m a t sa fim copiii lui D u m n e z e u ca propriului nostru Părinte.

p r e c u m cele a l e copiilor, n e v o m putea apropia c u

D u m n e z e u şi c a r e ne-a î n v ă ţ a t să n e r u g ă m lui 6. Şi chiar dacă va trebui să fim persecutaţi, aici sau

judecăţile, legămintele şi dorinţele noastre, în toate faptele şi să n e a b a n d o n ă m voinţei Lui pentru a descoperi adevărata împărăţie, care este iubirea pura d e Dumnezeu din inimile noastre. 2. N u v o m ocoli a c e l e ţinuturi u n d e domnesc

fim îngăduitori î n t o a t e g â n d u r i l e noastre, în toate

în altă parte, pentru cauza noastră dreaptă, aceasta n u înseamnă nimic, prietene, căci noi îl a v e m p e Cristos c u noi şi, prin El, a v e m d e partea noastră cerul".

împietrirea şi nedreptatea. N e este f o a m e şi sete d e dreptate, fiindcă îl a v e m aici c u noi pe Cel care într-adevăr n e poate sătura p e veci.

dacă n u aş fi avut soţie şi copii, v-aş fi urmat şi eu!"

Preot a spus: "într-adevăr, dacă n u aş fi fost d e folos aici,

7. Uimit d e discursul ferm al lui Natanael, Marele

şi bunurile şi, iată. soţiile şi copiii noştri sunt încă în viaţă! iubire pentru El, n u este d e m n d e graţia Sa, fie că asta îţi

8. Natanael i-a spus: "Noi ne-am părăsit soţiile, copiii

aceştia v o r fi pentru sau împotriva noastră pentru ca astfel să fim demni d e compasiunea lui D u m n e z e u !

3. V o m fi plini d e compasiune pentru toţi, fie că

îţi spun, cine n u este capabil să a b a n d o n e z e totul din place sau n u ! Inima mi-o s p u n e şi în inimă se află tot

şi neprihănite, pentru ca D o m n u l p e care îl v e d e m să n u plece, căci n u n e p u t e m apropia d e D u m n e z e u c u o

4. Noi vrem cu orice preţ să n e păstrăm inimile curate

întru D u m n e z e u . El n u are nevoie d e noi, în schimb, noi suntem cei care a v e m nevoie d e El.

adevărul, dacă spiritul este trezit faţă d e gândirea v i e

58
9. L-ai ajutat tu c u m v a să ridice soarele deasupra

Marea Evanghelie a lui loan

orizontului şi să-şi r ă s p â n d e a s c ă l u m i n a

ţină în frâu vânturile, fulgerele, tunetul şi marea, cu toate vreodată p e D o m n u l în v r e u n fel? C u m vă mai puteţi

pământului întins? L-ai ajutat tu cumva p e D o m n u l să-şi

deasupra

Capitolul 46

a d â n c u r i l e sale? C i n e p o a t e p r e t i n d e că L-a ajutat gândi încă la soţiile sau copiii voştri şi la afacerile voastre

Sihar. Vindecarea leprosului. Cum să fii milos cu măsură.
1. Aşa c u m a m mai spus, n u n e aflam propriu-zis p e

atunci când D o m n u l vă spune să-L urmaţi pe El, D o m n u l care L-am aşteptat atât d e mult timp, şi care a venit, aşa c u m a u anunţat toţi profeţii şi patriarhii?"

întregii vieţi, al tuturor cerurilor şi al tuturor lumilor, p e

vârful muntelui, ci p e primii versanţi, într-un spaţiu întins,

şi tuturor celor slabi care M ă urmaseră şi care, datorită

mai uşor accesibil oamenilor din oraş, numeroşilor bătrâni

sunt încă preot şi, d u p ă c u m a m aflat, v o i n u m a i slabi în credinţa lor, a u tot atâta nevoie d e m i n e ca şi d e ochii lor pentru a v e d e a ; vei înţelege a c u m că nu-mi pot lăsa soţia, copiii şi treburile şi că trebuie să rămân aici din rămâneţi aici decât o singură zi. Oamenii d e aici, atât d e

Mare Preot, aş fi făcut ceea c e aţi făcut voi toţi, dar mai

10. Marele Preot a răspuns: "Măcar dacă n-aş fi fost

căldurii excesive d e peste zi, n u puteau în nici u n caz să

sus, iar c â n d cortegiul format din toţi aceşti o a m e n i a drumul n u mai era atât d e uşor d e recunoscut.

ajungă p e vârf. C u toate acestea, n e aflam destul d e început să c o b o a r e , la c ă d e r e a nopţii, pentru mulţi 2. C â n d a m ajuns la câmpie, m e r g â n d c u multă

atenţie, a m întâlnit în drumul nostru u n o m atins d e o şi Mi-a spus c u o v o c e plină d e durere: " O h , D o a m n e ,

cauza acestor o a m e n i slabi în credinţa lor şi încă departe Mesia. îmi va fi foarte g r e u să-i fac să-şi schimbe ideile,

lepră urâtă. Acest o m s-a ridicat imediat, a venit la M i n e dacă Tu ai vrea, M-ai putea vindeca!" A m întins imediat mâna deasupra lui şi a m spus: "Vreau, fii pur!" Iar bolnavul pielea solzoasă căzând p e loc d e p e el. Era o lepră urâtă,

d e a fi în stare să-şi a b a n d o n e z e falsele lor idei despre atât sunt d e înrădăcinate în ei. Dar ce pot e u să fac?

Făgăduit, dar oare o cred şi ceilalţi? Ai văzut foarte bine cât erau d e numeroşi cei care voiau să plece în timpul să îşi răspândească ideile în jurul lor. aici şi care erau ieri plini d e credinţă, ştiu c e să creadă. predicii. Oamenii sunt lipsiţi d e credinţă şi agresivi şi caută

11. Cred cu tărie că învăţătorul vostru este Mesia Cel

a fost imediat vindecat d e lepra sa, toate tumorile, râia şi p e care nici u n medic n u o putuse vindeca; toţi ceilalţi lepră.

a u rămas uimiţi să-l vadă p e acest o m vindecat brusc d e

Astfel, mulţi dintre cei care sunt încă sunt deja plini d e îndoială şi n u mai 12. Gândeşte-te la m u n c a p e

sunt u n oracol pentru ei! Dacă n u îi

care o voi avea d e făcut e u , care

întorc e u d i n d r u m u l lor, ei v o r rămâne ceea ce sunt până la sfârşitul lucru sau n u ! lată principalul motiv lumii, fie că poţi să accepţi acest pentru care e u trebuie să rămân aici

şi sper că D o m n u l n u va fi lipsit d e îndurare faţă de mine. Dacă nu-L pot întru spirit acolo u n d e se va găsi El; urma fizic, voi fi totuşi prezent mereu

îl voi sluji ca u n servitor credincios şi

m ă v o i î n c u m e t a să fiu păstorul

turmei Sale, d u p ă învăţătura Sa, p e d e acord cu mine!"

care ne-a dat-o aici; cred că El va fi 13. A m spus atunci: " D a , este

să pregăteşti pentru M i n e această

bine, este drept, fiindcă tu trebuie comunitate şi răsplata ta în ceruri va

întoarcem. Aşa să fie!"

fi mare. D a r se lasă seara, să n e 14. A m coborât atunci c u toţii

muntele şi ne-am întors acasă. D a r

mai erau încă mulţi o a m e n i în jurul

nostru, chiar dacă numeroase alte

îndoială.

sfârşitul predicii, pline d e m â n i e şi

persoane plecaseră înainte d e

Marea Evanghelie a lui loan
dar E u l-am împiedicat, spunându-i: "îţi cer să n u spui nimănui ce s-a petrecut, decât Marelui Preot. Du-te şi caută-l; el m e r g e în urma noastră, împreună cu discipolii ce-te acasă şi fă p e altar sacrificiile poruncite d e Moise". 4. O m u l vindecat a făcut imediat ceea ce îi spusesem. 3. O m u l astfel vindecat a vrut să-Mi mulţumească,

59
C a p i t o l u l 47
Sihar. Cina miraculoasă la Irhael in compania" îngerilor. Mânia şi necredinţa galileenilor care îl consideră pe lisus drept esenian.
I . în cele din urmă, a m Joram, ajuns la casa lui Irhael şi pregătit, la fel ca şi în ajun, unde totul era

Mei. D u p ă ce el va recunoaşte că eşti vindecat, întoar-

Marele preot, mai mult decât uimit, a spus: "Dacă u n medic mi-ar fi spus: 'Priveşte, îl voi vindeca p e acest o m ' , i-aş fi râs în nas şi i-aş fi spus: 'Nebunule, du-te p e malul

vei goli găleata, vei mai avea d e golit încă alte o sută d e decât să-l vindeci pe acest lepros, a cărui carne este deja mii şi, cu toate acestea, îţi va fi mai uşor să goleşti Eufratul

Eufratului şi încearcă să-l goleşti c u o găleată; d u p ă ce-ţi

fastuoasă. La uşa casei, toţi veniseră pe m u n t e a u vrut să-şi ia r ă m a s b u n , de băieţandri dar locuitorii d i n S i h a r

pentru o cină încă şi mai

aproape în întregime în putrefacţie'. Şi acest o m , p e care noi l-am recunoscut drept Mesia, a reuşit printr-un singur cuvânt! într-adevăr, asta este d e ajuns; El este Cristos, n u mai a v e m nevoie d e alte dovezi.

care

printre ei se aflau o mulţime îmbrăcaţi

primi n u numai haina, ci toată garderoba mea. C u acest preţ, îi voi da p â n ă şi cămaşa, căci v ă d că într-adevăr Cuvântul Său este în întregime divin. El este D u m n e z e u

5. Adevăr grăiesc, cel care îmi va cere azi o haină, va

într-un alb imaculat c a r e i-au poftit la cină. 2. Uimit să vadă atâţia

însuşi, prezent printre noi. C e v r e m mai mult? Voi face p e crainicul toată noaptea şi voi anunţa prezenţa Lui p e toate străzile şi străduţele". 6. Apoi, el s-a avântat către Mine, E u aflându-Mă în

tineri minunaţi şi fiind foarte surprins d e amabilitatea, b l â n d e ţ e a şi o m e n i a lor.

Marele Preot s-a apropiat d e c u multă umilinţă: " D o a m ­ sunt aceşti tineri minunaţi? Nu au mai mult M i n e pentru a M ă întreba

acel m o m e n t a p r o a p e d e fântână şi s-a prosternat în faţa Mea, s p u n â n d : " D o a m n e , opreşte-Te u n m o m e n t D u m n e z e u , ci D u m n e z e u însuşi, întrupat printre noi!" ca să Te pot slăvi, Tu n u eşti n u m a i Cristos, u n Fiu al lui 7. A m spus: "Prietene, lasă asta. E u v-am arătat c u m

ne, Te rog, spune-mi, cine de

să vă rugaţi: roagă-te deci în linişte, va fi d e ajuns. N u face astăzi prea mult, d e teamă să n u faci mâine prea puţin! Orice lucru trebuie făcut c u măsură. Dacă îi mai dai săracului şi haina p e lângă celălalt veşmânt va fi

şaisprezece a n i şi fiecare dintre gesturile lor, fiecare dintre cuvintele lor,

trădează cel mai uluitor rafinament. O h ! Spune-mi, d e ce forme desăvârşite! C e plăcute sunt vocile lor, ca u n băieţandri şi d e u n d e vin ei?" u n d e vin ei, cărei şcoli îi aparţin? C e ţinută frumoasă şi

suficient să-ţi faci din acest sărac u n prieten p e vecie;

dar dacă tu îi dai toată garderoba, atunci c â n d el nu-ţi cere decât u n veşmânt, asta îl va p u n e în încurcătură şi el se va gândi că ai vrut să-l umileşti sau că ţi-ai pierdut bunul simţ. N u va ieşi nimic b u n .

balsam p e inimă! Doamne, spune-mi deci, cine sunt aceşti 3. E u i-am răspuns: " N u ai auzit niciodată ce a fost

d o u ă sau trei. îi vei bucura inima celui care iţi cere şi d e m o n e d e celui c a r e îţi c e r e d o a r u n a , el se va

8. Dacă cineva îţi cere o m o n e d ă d e argint şi tu îi dai

anunţat încă din noaptea vremurilor? Fiecare D o m n are valeţii săi, are servitorii săi. Tu M ă numeşti D o m n ; n u este atunci normal ca şi E u să a m valeţi şi servitori? Faptul

propria ta inimă va fi bucuroasă. Dar dacă îi dai o mie

că sunt atât d e cultivaţi dovedeşte că Stăpânul lor este u n D o m n foarte înţelept şi plin d e iubire, în timp ce domnii acestei lumi sunt o a m e n i fără inimă, la fel ca şi

înspăimânta şi va gândi în sinea lui: 'Ce înseamnă asta? toate bunurile lui! M ă ia o a r e drept u n nesăţios, vrea să

E u n u i-am cerut decât o m o n e d ă şi el vrea să-mi dea mă umilească, sau a înnebunit?' Vezi, inima ta n u va

servitorii lor. Dar Stăpânul, care este D o m n u l cerurilor şi care a coborât p e pământ, în această lume atât d e dură a oamenilor, are servitori care vin d e u n d e a venit El şi servitorii Lui îi seamănă, căci n u sunt n u m a i servitorii iubirii Sale. M-ai înţeles?" Lui, ci sunt în acelaşi timp copiii înţelepciunii Sale şi ai 4. Marele preot a spus: "Da, D o a m n e , a m înţeles

câştiga astfel nimic, nimic mai mult decât a sa. Măsura este necesară în orice lucru". 9. Marele preot a fost fericit să primească această

învăţătură şi şi-a spus în sinea lui: "Da, are dreptate î n t o t d e a u n a . C e e a c e s p u n e să f a c e m este drept, contrariul ar fi prostesc şi fals. La ce ar servi să d a u astăzi totul, dacă mâine n u voi mai avea nimic d e dat altuia care ar veni la uşa mea, a v â n d o şi mai mare nevoie? mai sărac!

Ar mai fi încă o mulţime d e întrebări d e pus pentru a sper că v o m mai vorbi cu o altă ocazie". să m â n c ă m , căci totul este pregătit!" putea înţelege p e deplin! Dar să lăsăm asta deocamdată,

atât cât p u t e m noi înţelege din cuvintele Tale simbolice.

M-ar durea atunci inima să n u pot veni în ajutor unuia şi 10. D o m n u l are perfectă dreptate în toate şi ştie care

5. E u i-am spus: " O h , cu siguranţă! Să m e r g e m a c u m

este măsura justă în toate. D o a r a Lui să fie gloria, onoarea şi slava tuturor inimilor".

necredincioşi, s-a temut d e o ambuscadă şi s-a întors

N u m a i o p a r t e din ea, c e a c a r e era f o r m a t ă

6. întreaga mulţime d e credincioşi a venit la masă.

din

60
acasă. Cea mai mare parte dintre aceştia erau nazarineeni adeseori p e discipolii Mei la piaţa c u peşte. Ei le-au spus Lui. El este dulgher, discipolii Săi sunt pescari. El a fost la emigraţi. Prin urmare, ei M ă cunoşteau, căci îi văzuseră

Marea Evanghelie a lui loan
credinţa acestor o a m e n i , dacă semnele p e care Tu le-ai dat a u rămas fără nici u n rezultat? Dacă Tu şi îngerii Tăi, D o a m n e , n u aţi putut să convingeţi aceste brute, ce-o

samaritenilor: "Noi îl cunoaştem bine, p e El şi pe discipolii şcoala esenienilor, care sunt pricepuţi în toate artele,

să mă fac e u cu ei, căci n u sunt decât u n biet o m . O a r e explic învăţătura Ta?"

n u vor începe să mă scuipe în faţă dacă voi încerca să le 3. E u i-am răspuns: "Ai destui credincioşi în jurul tău,

ştiu să vindece şi să facă tot felul d e magii. Acolo a învăţat şi a experimentat El arta Sa, pentru a atrage adepţi pentru crescute d e esenieni, pe care le-a cumpărat din Caucaz esenieni. Aceşti băieţi sunt deghizaţi, ei sunt d e fapt fete şi p e care le-a adus pentru a vă impresiona! Dar noi n u trebuie să glumeşti cu D u m n e z e u l lui A v r a a m , Isaac şi lacov. Esenienii, care cred că părinţii lor a u creat lumea, noi v o m crede în D u m n e z e u l lui A v r a a m , Isaac şi lacov, speră că n e pot face să c r e d e m ce vor ei! Atât timp cât noi n u n e v o m lăsa orbiţi d e aceşti esenieni şi mesajele lor ridicole n u n e vor putea oferi nimic nouă. Ei n u vor decât să n e facă să s e m ă n ă m cu saducheii, care n u cred în înviere şi în viaţa veşnică. Să n e ferească D u m n e z e u ! " atunci decât samaritenii. Urmându-Mi exemplul, aceştia putut astfel să n e recăpătăm forţele după oboseala zilei, S p u n â n d acestea, ei a u plecat. La masă n u a u mai rămas s-au aşezat la masă, lăsându-se serviţi d e îngeri şi a m căci E u lucrasem în deşert şi, d u p ă c u m sta scris, atunci a u venit să-L slujească p e D o m n u l . ne lăsăm înşelaţi atât d e uşor, fiindcă noi ştim bine că n u

care trebuie să ridice o greutate mare şi n u are destulă

ia-i în ajutor şi vei avea mai puţină bătaie d e cap. O m u l putere, trebuie să-şi ia u n ajutor, chiar d o u ă sau trei dacă

este nevoie, dacă vrea să reuşească. Acest lucru este uşor atunci c â n d numărul credincioşilor îl depăşeşte pe cel al necredincioşilor! 4. Lucrurile stau însă c u totul altfel atunci c â n d n u

există credincioşi; fă cel puţin o tentativă, pentru ca vorbindu-se despre asta!

nimeni să n u p o a t ă s p u n e : n u a m auzit niciodată 5. Dacă vei găsi u n credincios, rămâi alături d e el

pentru a-i revela împărăţia şi graţia lui D u m n e z e u . Dacă

scutură-ţi praful d e p e picioare, căci acel loc n u este d e m n d e nici o graţie, în afară d e cea acordată animalelor din necredincioşii. păduri şi câmpii. A c u m ştii c u m să te c o m p o r ţ i c u 6. Dar îţi spun: rămâi ferm în credinţa ta, dacă n u

nimeni n u primeşte cuvântul tău, urmează-ţi drumul şi

când Satana a fost constrâns (a fost îngenuncheat), îngerii

vrei ca opera ta în slujba domniei Mele să fie ineficientă.

C a p i t o l u l 48
Sihar. Oaspeţii şi slujitorii cerului. Misiunea martirilor.
1. Puţini dintre cei aşezaţi la această masă înţelegeau

vor spune, peste câţiva ani, la Ierusalim, în legătură cu

N u te lăsa indus în eroare d e anumite poveşti care ţi se Mine. Fiindcă E u voi fi târât în justiţie şi evreii Mă vor r ă m â n e atunci, în eternitate, c u voi şi printre voi, până

c o n d a m n a la moarte, dar E u voi reînvia în a treia zi şi voi la sfârşitul lumii. Dar la Ierusalim, brutele n u vor crede în Mine.

înviere, ele n u vor înţelege că n u pot să M ă o m o a r e pe 7. Şi p r e t u t i n d e n i în l u m e a î n t r e a g ă , oamenii

o sumedenie d e servitori, cumpăraţi cu aur din Asia Mică, bucuria, amabilitatea şi educaţia rafinată a acestor tineri,

că erau serviţi d e îngeri. Ei credeau că a v e a m într-adevăr

înverşunaţi îi vor masacra p e toţi cei ce vor propovădui

pe care îi purtam d u p ă Mine. Dar ei n u puteau înţelege fiind obişnuiţi ca acest g e n d e o a m e n i să servească

Evanghelia. Dar aceşti morţi le vor trezi credinţa acestor pot ucide pe cei care trăiesc spiritual din Cuvântul M e u ; căci cei care vor fi masacraţi vor reveni, în diverse feluri, să-i înveţe căile Mele p e discipolii lor.

oameni înverşunaţi, atunci c â n d ei vor v e d e a că nu-i

vreunei educaţii sau a omeniei. Pe scurt, oaspeţii se b u c u r a u d e masă, dar Marele Preot, din ce în c e servitori mai convins că toţi aceşti supranaturale, se simţea că toţi o a s p e ţ i i , erau fiinţe

maşinal, cu o figură încruntată, fără a mai p u n e problema

ca pe spini, j e n a t să v a d ă

rezervaţi, e r a u - d u p ă părerea sa - mult prea

deşi

adresau acestor servitori minunaţi. 2. Cei care, în ciuda

relaxaţi atunci c â n d se

tuturor semnelor venite întorseseră acasă, îl şocau cel mai mult. C u inima strânsă, "Doamne, el a spus: din cerurile deschise, se

M e u , cine le-ar putea trezi

Dumnezeul

Marea Evanghelie a lui loan
oameni îndărătnici, fără credinţă, sau care trăiesc ca şi îndepărtăm îndoiala a d â n c ă din inimă. Si c â n d va veni 8. Dar nici E u , nici discipolii Mei, n u v o m merge după

61

c u m n-ar a v e a c r e d i n ţ ă ! N o i n u v o m c ă u t a să le ora morţii trupului lor, ei v o r simţi răul comis prin

necredinţa lor şi vor vedea consecinţele faptului d e a n u fi vrut să-Mi urmeze învăţătura, în timp c e aceia care vor simţi, nici n u vor gusta moartea. crede în Mine şi îşi v o r p u n e credinţa în practică, n u v o r 9. Căci atunci c â n d voi deschide uşa trupului lor, ei

vor ieşi din corp la fel ca prizonierii eliberaţi din închisoare, prin îndurarea suveranului lor.

aşa c u m v-am învăţat E u şi c u m vă voi învăţa mereu, va le vezi deasupra ta, d e u n d e coboară şi u n d e urcă

ce va r ă m â n e neclintit în iubire şi credinţă până la sfârşit,

indiferent c e vei auzi spunându-se despre Mine. Căci cel

10. Aşa că să n u te laşi niciodată indus în eroare,

atinge beatitudinea împărăţiei Mele din cerurile p e care îngerii".

Capitolul 49
Sihar. Unde şi cum trebuie să te rogi la Dumnezeu. Nu construiţi case de rugăciuni, ci altare ale inimii şi adăposturi pentru săraci. Templul creaţiei.
1. Marele Preot a spus: 'Totul este limpede şi sper că trebuie luaţi în consideraţie şi cei slabi; aceştia ar putea fi şocaţi". 9. E u a m spus: "Irhael are dreptate! Lasâ-i pe cei care

aşa va fi pentru toată lumea aflată aici. Aş mai p u n e însă

o întrebare: mai trebuie încă să v e n e r ă m muntele şi străvechea Ta casă, practicând acolo Sabatul sau trebuie să n e construim o casă u n d e să n e întâlnim c u toţii, în locul u n d e vrei ca dorinţa Ta să fie îndeplinită". nevoie v-am vorbit deja astăzi p e munte.

vor fi indignaţi să fie indignaţi şi să-şi urce din g r e u începe să gândească singuri. muntele; c â n d n u vor mai avea nimic d e găsit acolo, vor

Numele Tău? Dacă aceasta este voinţa Ta, arată-ne mâine 2. E u i-am răspuns: "Despre ceea ce aveţi c u adevărat 3. Pentru a-Mi respecta poruncile n u este nevoie d e

pentru săracii care n u a u c u c e plăti!

10. N u construiţi case d e rugăciuni, ci adăposturi 1 1. Prin iubirea voastră pentru sărmanii voştri fraţi şi

surori. Mă veţi slăvi c u adevărat, iar E u voi fi m e r e u ca voi să vă daţi seama. Dar în templele voastre, acolo u n d e vă rugaţi din vârful buzelor, n u M ă voi afla deloc, mic d e la picior! prezent printre voi în asemenea case d e rugăciune, fără

munte, d e casa străveche şi c u atât mai puţin d e u n n o u templu; unicul lucru care contează este inima voastră plină d e credinţă şi bunăvoinţa voastră!

lacov, a m întâlnit-o p e Irhael şi ea Mi-a vorbit; d u p ă ce roage la D u m n e z e u : p e Muntele Garizim sau în Templul din Ierusalim? întreab-o p e ea c e i-am răspuns!" răspuns: "Domnul mi-a spus: 5. Marele Preot s-a întors atunci către Irhael, care i-a

4. Ieri. c â n d a m venit aici şi M-am oprit la Fântâna lui

la fel c u m nici conştiinţa pură n u se află deloc în degetul 12. Dacă vreţi însă să-Mi faceţi u n Templu din inimile

M-a cunoscut mai bine, M-a întrebat u n d e trebuie să se

voastre şi să trăiţi c u smerenie în faţa Mea, ieşiţi în Marele Templu al creaţiei Mele; soarele, luna şi stelele, marea, florile d e p e câmpii vă vor vorbi despre gloria M e a !

munţii şi arborii, păsările din aer, peştii din apă şi toate 13. Spuneţi-Mi, oare n u este copacul mult mai frumos

mai închina lui D u m n e z e u Tatăl nici în Templul din adevăraţi se vor închina Tatălui în d u h (spirit) şi în adevăr,

6. V a veni ceasul - şi el chiar a venit - c â n d n u vă veţi

împodobit decât Templul din Ierusalim? Copacul este o creaţie adevărată a lui Dumnezeu, el este viu şi dă fructe, orgoliul, mânia, gelozia şi ambiţia cea mai nebunească. a vanităţii oamenilor. dar ce poate fi u n templu, c e dă el? V ă răspund E u : El n u este o operă a lui D u m n e z e u , ci doar o construcţie 14. Adevăr, adevăr vă spun, cel care M ă iubeşte, Mă

Ierusalim, nici p e Muntele Garizim şi c â n d închinătorii fiindcă D u m n e z e u este spirit şi cei care îl slăvesc trebuie spus D o m n u l . Cât despre tine, tu eşti M a r e Preot, ştii deci ce ai d e făcut! 7. Dacă D o m n u l ne-a făcut imensa graţie d e a lua

să îl slăvească în d u h (spirit) şi în adevăr!' lată c e mi-a

slăveşte şi Mi se închină făcând bine fraţilor şi surorilor

drept h a n aceasta casă - care este a Sa şi n u a noastră sunt d e părere că trebuie să îi consacram Lui această Sau, pentru a sărbători Sabatul". casă pentru totdeauna şi să n e a d u n ă m aici în N u m e l e 8. Marele Preot a spus: "Da, este drept, dacă n e

sale, în N u m e l e M e u , va fi răsplătit în ceruri. Dar cel care felul d e ceremonii, îşi va primi răsplata în acest templu. Mă va slăvi continuu într-un templu construit pentru tot

gândim la cei care sunt deja puternici în credinţă, dar

Tău', E u îi voi răspunde: ' N u te cunosc, pleacă d e la

şi-Mi va spune: ' D o a m n e , D o a m n e , ai milă d e servitorul

D u p ă moartea trupului său, atunci c â n d va veni la M i n e

62
Mine, du-te să-ţi iei răsplata d e la cei p e care i-ai slujit'. d e templu. D e aceea, să n u aveţi niciodată de-a face c u nici u n fel 15. V ă puteţi întâlni însă m e r e u în această casă în

Marea Evanghelie a lui loan
oamenii să înceapă să realizeze cât mai multe fapte pline d e iubire, pentru ca într-o zi, în cealaltă viaţă, să poată fi capabili să înfrunte munci şi trude p e care n u le vor putea 7. Ceea ce doreşte c u adevărat D u m n e z e u este ca

amintirea M e a , d e Sabat sau în alte zile, căci fiecare zi este ziua D o m n u l u i atunci c â n d puteţi face bine".

îndeplini decât c u ajutorul acestei iubiri, care îi va face

să atingă cea mai înaltă fericire. Dar dacă oamenii n u D u m n e z e u , n u vor a j u n g e niciodată la asta.

Capitolul 50
Sihar. Celebrarea Sabatului. Zilele de sărbătoare, zilele de muncă.
1. E u a m spus: "Cel mai b u n m o d d e a sărbători ziua d e Sabat este să faceţi chiar mai mult bine în acea zi. timpul săptămânii şi cât mai puţin posibil în ziua d e Sabat este m u n c a celui aflat în serviciul lumii, d e la care îşi primeşte leafa (altfel spus, activităţile lumeşti plătite). Dar pentru voi, d e a c u m încolo, toate zilele sunt zile d e Sabat, 2. Singura activitate care n u trebuie făcută decât în

fac altceva d e c â t să se o d i h n e a s c ă , în n u m e l e lui 8. în zilele d e m u n c ă , o m u l n u face decât să-şi

şi numeşte produsul obţinut prin m u n c ă : bunul său. Cel care va dori să obţină d e la el produsul muncii sale, va

manifeste egoismul, căci el munceşte pentru trupul său

va primi niciodată nimic. Aşadar, dacă oamenii n u fac altceva decât să îşi cultive egoismul în zilele d e muncă, iar in ziua d e Sabat n u fac altceva decât să se odihnească,

trebui să-l c u m p e r e sau sâ-l schimbe pe altceva, altfel n u

atunci c â n d ar trebui ei să se manifeste prin fapte pline d e iubire? Mă întreb c â n d îl slujesc aceşti o a m e n i cu adevărat d e a-L sluji este acela d e a-ţi iubi aproapele? adevărat p e D u m n e z e u , ştiut fiind că singurul m o d 9. D u m n e z e u însuşi n u se odihneşte niciodată; El

şi fiecare Sabat este o zi d e m u n c ă , lată prietene, regula D u m n e z e u . Să n u vă îndepărtaţi d e ea".

c a r e t r e b u i e u r m a t ă p e viitor p e n t r u a-L sluji p e 3. Marele Preot a spus: "Recunosc adevărul sfânt al

acţionează continuu pentru oameni, niciodată pentru

acestei reguli, p e care o accept ca lege. Dar va trebui această regulă provine din voinţa divină a lui Dumnezeu. ceva timp pentru ca evreii dogmatici să înţeleagă că

se petrece p e aceste astre; spiritele create şi oamenii a u continuu ocupat.

lună, nici d e stele, nici d e tot ce se găseşte, nici d e tot ce nevoie d e toate acestea şi din cauza lor D o m n u l este 10. Dacă D u m n e z e u n u încetează să acţioneze în

El. El n u are nevoie nici d e pământ, nici d e soare, nici d e

lumii, n u vor dori să accepte această regulă. Căci oamenii

D u p ă părerea mea. vor fi mulţi cei care, până la sfârşitul

vechi şi n u vor renunţa la ell lată o regulă ce va cere multă m u n c ă d e convingere şi multă bătaie d e cap!" 4. E u i-am răspuns: " N u este nevoie să suspendaţi în

sunt prea obişnuiţi cu Sabatul, din timpurile cele mai

fiecare zi pentru ca oamenii să se comporte în orice situaţie la fel ca şi copiii Săi, c u m ar fi putut El să vrea ca oamenii, d u p ă şase zile trăite în egoism, să-L slujească în cea de-a şaptea zi printr-o lene absolută şi să slăvească cu inerţia lor p e Cel care este însăşi activitatea eternă? 11. E u îţi vorbesc foarte clar ţie, care eşti Marele Preot,

întregime Sabatul, ci numai ceea ce este absurd. Domnul Dumnezeu n u are nevoie d e serviciile şi onorurile voastre. El a creat lumea şi oamenii fără ajutorul nimănui şi n u iubească din toate puterile lor, n u numai în ziua d e Sabat, ci în fiecare zi, fără întrerupere.

pentru ca p e viitor să ştii cine este Cel care ţi-a spus să

cere altceva decât ca oamenii să-L recunoască şi să îl

Sabatul, d e la Moise şi până astăzi, căci E u îţi revelez sensul Sabatului aşa c u m i-a fost revelat el lui Moise. Dar oamenii l-au transformat rapid într-o sărbătoare p ă g â n ă a lenei, ceea ce a făcut ca slăvirea lui Dumnezeu să devină

clarifici p e n t r u c o m u n i t a t e a ta c e este c u a d e v ă r a t

d e Sabat şi niciodată în cursul săptămânii? O a r e n u este acelaşi D u m n e z e u în fiecare zi Dumnezeu

5. La c e b u n să-L slujeşti p e D u m n e z e u doar în ziua

neschimbat? Şi n u face El în fiecare dimineaţă răsară soarele,

pentru ca acesta să-şi răspândească deopotrivă, atât asupra lumina

celor drepţi cât şi a celor număr chiar mai mare?

nedrepţi, care sunt în 6. O a r e n u m u n ­ Dacă

î n f i e c a r e zi?

ceşte D u m n e z e u însuşi

D u m n e z e u n u se odih­ neşte niciodată, d e ce

ar trebui oamenii să o

facă, chiar şi în ziua d e Sabat? Acesta este cel pe Dumnezeu. mai râu mod de a-L sluji

Marea Evanghelie a lui loan
sinonima cu a n u mai face nimic, în afară d e a-i pedepsi p e cei care î n d r ă z n e s c să facă t r e b u r i ajutor vecinilor lor sau să îngrijească bolnavii! O h ! crasă!" Câtă orbire, ce prostie 12. intru totul cuvinte, a mărunte, sau să le vină în

65
mulţimea să bea şi să m ă n â n c e . Le-am spus tinerilor (adică îngerilor Mei): " F a c e ţ i astfel î n c â t să n u le îngeri a u adus noi cantităţi d e pâine, vin şi tot felul d e fructe minunate. dacă puteau

lipsească n i m i c " . Şi băieţii-

4. Unii a u întrebat mânca

acestor spus: Marele

pătruns d e adevărul Preot

fructe p e c a r e n u le cunoşteau. îngerii a u răspuns: "Mâncaţi fără

a d e v ă r sfânt şi pur iese din gura Ta. Da, totul este limpede! Tu mi-ai ridicat d e p e ochi legătura lui Moise. N u mai este n e v o i e d e nici u n alt s e m n . D o a m n e ! Cuvântul T ă u sfânt şi adevărat este d e ajuns şi sunt semnelor şi n u datorită adevărului Cuvântului Tău, n u mecanic învăţătura şi voinţa Ta, dar n u aşa trebuie să convins că cei care n u vor crede în Tine decât datorită

"Oh,

ce

căci ele sunt foarte b u n e şi sănătoase. D u p ă porunca Domnului, p e acest pământ, spiritele impure pot da putere anumitor fructe, anumitor ierburi şi animale. La

t e a m ă aceste fructe,

fel c u m sclavul înlănţuit îşi serveşte stăpânul, tot aşa, diavolii îl servesc pe Domnul, fie că vor sau n u ! Dar munca lor n u este binecuvântată în nici u n fel.

vor avea o credinţa adevărată şi vie; ei vor urma doar

Tale n u vor fi cele care vor trezi în noi credinţa! Ci numai Cuvântul Tău sfânt şi adevărat trebuie să trezească iubirea desăvârşită în inimile noastre şi numai prin Tine şi datorită

stea lucrurile şi c u noi. Nici prezenţa Ta şi nici miracolele

demonii locuiesc sub acelaşi acoperiş, fiecare în felul său,

5. Pe pământ, atunci c â n d oamenii, animalele şi

a u loc tot felul d e nenorociri, d e care oamenii trebuie să

se păzească dacă n u vor să îi atingă răul. D o m n u l , prin lucrurile pure şi care sunt cele impure, asupra cărora

servitorul S ă u Moise, a indicat o a m e n i l o r care sunt lucrează spiritele rele pentru a-l induce pe o m în eroare;

Ţie v o m putea noi să-i iubim p e toţi oamenii. Facă-se voia Ta sfântă, d u p ă c u m ai spus!" 13. E u a m spus: "Amin! Da, dragă prietene şi frate,

aceasta este o ordine minunată. Dar tot ceea ce vă este oferit aici este perfect pur, căci toate a u fost a d u s e din şi a spiritului, a c u m şi de-a pururi". ceruri pentru voi, fiind b u n e şi stimulând viaţa sufletului 6. Aceste cuvinte ale băieţilor îmbrăcaţi în alb a u

este c o r e c t şi este d r e p t . Fiţi desăvârşiţi, p r e c u m

desăvârşiţi, veţi fi într-adevăr adevăraţii copii ai lui ce îi veţi cere în calitate d e copii ai Săi, El vă va da, căci El are. A c u m mâncaţi şi beţi, căci ceea ce savuraţi aici n u

D u m n e z e u din ceruri este desăvârşit. Şi dacă veţi fi

Dumnezeu şi veţi putea să-i spuneţi: A b b a - Tată'. Şi ceea

umplut d e bucurie toate sufletele celor d e faţă, care d e iubire, transferată acestor îngeri; iar învăţătura lor, în împrejurimi. L-au lăudat pe D u m n e z e u pentru înţelepciunea Lui plină

Tatăl este infinit d e b u n cu copiii Săi şi le dă tot ceea ce sunt fructele pământului, ci Tatăl vi le trimite din ceruri; şi El însuşi se află printre voi!"

aşternută ulterior în scris, a fost păstrată în acest oraş şi 7. Dar mai târziu, c â n d oraşul a avut tot felul d e

C a p i t o l u l 51
Sihar. Cuvintele îngerilor către invitaţii speriaţi. Tăcerea ce trebuie respectată.
1. Marele Preot a spus: " D o a m n e , mai trebuie să n e

necazuri, totul a fost distrus şi astfel a dispărut învăţătura în legătură cu spiritele.

la care face aluzie u n pasaj din epistola Sfântului Pavel 8. Toată adunarea se afla aşadar în cea mai bună

dispoziţie şi toţi discutau despre Mine şi despre învăţătura discutau şi ei cu oaspeţii.

Mea, precum şi despre această masă din cer. Băieţii-îngeri 9. Natanael s-a ridicat atunci şi le-a spus oaspeţilor:

aşezăm din n o u la masa? N u a m fost noi săturaţi încă d e vorbim? în ceea ce mă priveşte, e u sunt sătul şi n u aş mai putea nici să beau, nici să m ă n â n c " . 2. E u i-am spus: " A răspuns bine, căci tu te-ai săturat la începutul mesei, în cursul căreia n u a m încetat să

pescar în împrejurimile Betabarei, p e malul Iordanului,

"Dragi prieteni şi fraţi, a c u m câteva luni, mai eram încă

a venit la loan pentru a fi botezat şi loan a mărturisit asupra Lui păcatele lumii, iată-L pe Cel despre care v-am spus câ,va veni înainte d e mine şi d u p ă mine şi căruia n u sunt d e m n nici să-i dezleg sandalele'. despre el, s p u n â n d : 'lată Mielul lui D u m n e z e u , care ia

nu departe d e vărsarea sa în mare. U n o m foarte modest

a u fost cei care n u a u îndrăznit nici să bea, nici să

cu mâncăruri şi vinuri delicioase din cer, dar numeroşi mănânce, căci n u credeau în N u m e l e M e u şi în Cuvântul

M e u ; ei se temeau d e vreo vrăjitorie. A c u m că a u auzit

discuţia noastră şi a u înţeles a d e v ă r u l , t e a m a lor vrea să bea şi să m ă n â n c e , dar veneraţia îi împiedică. Mine u n asemenea g â n d . Ei trebuie să m ă n â n c e şi să bea cu dragă inimă, căci n u vor mai putea să bea şi să m ă n â n c e aşa decât în împărăţia M e a din ceruri". prostească i-a părăsit, lăsând loc foamei şi setei. A c u m ar

deşert. Foarte gânditor, m-am întors acasă să povestesc

10. tată ceea ce a m aflat d e la cel care predică în

despre aceste lucruri soţiei şi copiilor mei. Ei a u fost uimiţi om.

Crezi că trebuie să-i lăsăm să plece aşa? O h , departe d e

d e cuvintele asprului predicator din deşert, adresate unui 1 1. Căci era foarte dificil să te adresezi predicatorului

chiar şi atunci c â n d predica; cuvintele sale erau foarte aspre şi e î n u menaja pe nimeni. Fie că erau farisei, preoţi

3. F ă c â n d această observaţie, a m invitat încă o dată

64
sau leviţi, îi trecea p e toţi prin ascuţişul limbii sale. aici prezent printre noi, loan a devenit blând ca u n miel şi a început sâ vorbească c u o v o c e la fel d e gingaşă ca 12. Atunci c â n d a sosit însă D o m n u l , Cel care este

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 52
Domnul se informează despre familia Marelui Preot. Hainele Măriei
1. M a r e l e Preot s-a ridicat atunci. spunându-Mi:

şi cântecul unei ciocârlii, primăvara. Familia mea, care că n u a crezut povestea m e a .

cunoştea m o d u l obişnuit d e a vorbi al lui loan, a p r o a p e 13. D o u ă zile mai târziu, în zori, c â n d mă d u c e a m la

muncă, m-am aşezat sub u n c o p a c pentru a-mi repara

năvoadele. Atunci, a trecut p e acolo Cel despre care loan a mărturisit cu atâta blândeţe, urmat d e câteva persoane şi c u m e u eram uimit că mă cunoştea fără a vei vedea alte lucruri chiar mai mari, vei v e d e a cerurile deschizându-se şi îngerii urcând şi c o b o r â n d către Fiul omului'. mă fi văzut vreodată, El mi-a răspuns: ' N u fi atât d e uluit,

Tăi şi cu toţi cei care cred în Tine, să vizitezi împreună cu mine cele trei sate învecinate? Poate se găsesc şi acolo oameni care vor crede în Tine dacă Te vor vedea şi Te 2. E u i-am răspuns: "Pentru ai Tăi şi pentru tine ar fi

printre noi şi astăzi, d e ce n u ai veni împreună cu discipolii

" D o a m n e , d e v r e m e ce n e acorzi graţia d e a rămâne

vor auzi!"

o bucurie, dar n u şi pentru ei; îţi fac însă cu plăcere această bucurie! Dar tu ai soţie şi copii, n u vrei să Mi-i prezinţi? U n d e sunt?"

îndeplineşte în m o d miraculos chiar a c u m . Toate cerurile sunt deschise şi îngerii coboară pentru a-L servi şi pentru a n e servi. Mai a v e m nevoie d e alte dovezi care să n e A v r a a m şi tuturor copiilor lui Israel? E u cred chiar că El este mai mult decât Mesia, El ESTE...". 15. l-am tăiat vorba, s p u n â n d : "Dragul m e u prieten arate că El este Cel aşteptat d u p ă promisiunea făcută lui

14. Şi c e e a c e D o m n u l mi-a s p u s a t u n c i se

d e mai mulţi ani o soţie blândă şi bună, a m şapte copii,

3. Puţin jenat, Marele Preot a spus: " D o a m n e , a m

dar n u sunt decât fete, d e la doisprezece la douăzeci şi să n u aibă nici u n d e s c e n d e n t d e sex masculin. O , n u îndrăzni să mă prezint Ţie c u toate aceste femei.

u n u d e ani! Iar Tu ştii că pentru u n israelit este o ruşine D o a m n e , ai milă d e slăbiciunea p e care a m avut-o, d e a 4. Dar dacă Tu doreşti acest lucru, D o a m n e , aş vrea

şi frate, până aici, nici u n cuvânt mai mult! Atunci c â n d acest trup va fi ridicat d e evrei, vei putea spune fără reţinere tot ce ştii despre M i n e , dar n u înainte, căci o a m e n i i sunt încă incapabili să s u p o r t e a s e m e n e a cuvinte.

foarte mult să Te rog să treci p e la mine; c u această vorba d e a veni cu ele aici, căci deşi a m tot ce-mi trebuie,

ocazie îţi voi prezenta g i n e c e u l ' m e u ! Dar n u poate fi e u trăiesc modest, iar soţia şi fiicele mele sunt îmbrăcate apărea într-o astfel d e casă şi într-o asemenea adunare, lată d e ce m-am gândit că ar fi mai bine ca ele să rămână prea sărăcăcios pentru o familie d e preot; ele n u pot

fără să-şi dea totuşi seama prea clar c e înţelegeam E u prin ridicarea trupului M e u . D e altfel, mulţi a u crezut că E u voi urca p e tronul lui David. D o a r Marele Preot a

16. Natanael a fost mulţumit d e ceea ce i-am spus,

înţeles perfect la ce se referea această ridicare a trupului M e u , dar el a tăcut şi chipul său s-a întristat! E u l-am consolat atunci, amintindu-i ceea ce spusesem deja în adus slavă în inima sa. legătură c u asta; şi-a regăsit atunci seninătatea şi Mi-a

liniştite acasă, pentru a n u stârni vanitatea şi gelozia; în rest, este preferabil ca familia m e a să frecventeze lumea mereu rea". cât mai puţin posibil, fiindcă lumea este şi va rămâne 5. E u i-am răspuns: "Voi face ceea ce doreşti, dar

simţea nici cea mai mică oboseală sau cea mai mică nevoie d e a dormi, toţi fiind mai plini de forţă ca niciodată, E u a m fost d e acord.

17. între timp, întrucât se făcuse zi, deşi nimeni n u

lasă-ţi toată familia să vină, căci ele vor fi înzestrate cu cele mai b u n e haine şi se vor simţi bine în compania noastră. Că vrei să le ţii departe şi ascunse d e lume, este

M-au întrebat dacă puteau să-şi petreacă ziua cu Mine; (Doamne! E u , sărman păcătos, îţi mulţumesc pentru

înţelept şi chibzuit, dar în a d u n a r e a noastră - care n u este deloc m o n d e n ă - puteai să le aduci. 6. Priveşte-o p e Măria, m a m a trupului M e u , ea n u

această primă zi la Sihar, care era u n oraş asemănător cu ceea c e se află astăzi în sufletul m e u ! Lorber)

este îmbrăcata decât cu pânza albă şi cu o simplă haină cap tradiţionalul batic în patru colţuri, pentru a se proteja

albastră; aceste veşminte îi sunt d e ajuns! Ea poartă p e d e soare, la fel ca toate femeile care M-au urmat din

Galileea şi ludeea. Este tot c e e mai potrivit pentru fiice ale tale ni se pot alătura astăzi".

compania noastră! Şi este acelaşi lucru, soţia şi cele şapte 7. U n u l dintre samariteni a spus atunci: 'Totul ar fi

bine, dar zvonurile se răspândesc; e u n u a m fost martor, dar orice aţi crede, a m auzit că cele patru fete mai mari,

care sunt d e o mare frumuseţe, ies noaptea p e stradă,

c â n d tatăl lor n u este acasă şi se oferă p e bani pentru plăcerea sclavilor desfrânării. lată c e se spune. E u n u a m nici o d o v a d ă în acest sens, dar dacă vrem ca această

n o u ă î n v ă ţ ă t u r ă să fie primită d e acest p o p o r d e

necredincioşi, ar fi bine să n u le lăsăm p e cele patru fete

' n.t: La grea - apartament rezervat femeilor.

Marea Evanghelie a lui loan
să apară în compania noastră în faţa unor o a m e n i atât d e proşti. 8. Foarte abătut. Marele Preot a spus: "Doamne, dacă

65

aş fi fost mai puţin sever şi exigent în educaţia fiicelor

mele, n u m-aş fi întristat să aflu aşa ceva. Dar c u m ştiu forma mintea şi inima, n u mi-e teamă să jur, p e ce a m

că nimic n u a fost neglijat în educaţia lor, pentru a le mai sfânt, că oricare dintre fiicele mele este dincolo d e orice îndoială la fel d e pură ca o floare d e p e muntele lui D u m n e z e u ! Dar cine o a r e mă calomniază aşa?" 9. E u i-am răspuns: "Dragul m e u frate J o n a e l , nu-ţi

face griji, nu-ţi a j u n g e că fetele tale sunt pure în ochii Mei? Lumea este complet diabolică, deci foarte rea! Ai

auzit vreodată că cineva a cules smochine d e p e scaieţi

şi struguri d e pe spini? E u ştiam d e mult timp acest lucru imaginea paiului din ochiul vecinului; ai putut vedea cât

şi chiar din acest motiv a m folosit în predica d e pe m u n t e i-a deranjat această imagine-parabolă p e toţi cei care a u 10. A d e v ă r îţi spun: fiicele tale pot veni cu noi, iar E u

înţeles că îi a v e a m în vedere!

voi merge în mijlocul lor; iar cei care sunt sub puterea celui rău să rămână sub puterea aceluia, dacă n u vor să

vină pe calea cea dreaptă. Să pornim aşadar la drum. aşteaptă".

Le-am informat deja p e soţia şi p e fiicele tale; ele n e

C a p i t o l u l 53
lisus este comparat cu un magician. Originea acestor comparaţii mincinoase. Judecata si iertarea lui lisus.
1. Pe d r u m , S i m o n Petru a spus: ' T o a t e aceste

Trebuie să fii mort sau d e zece ori mai orb ca Faraonul

miracole mă fac să întorc capul; dar..., fără nici u n dar! pentru a n u vedea că lisus din Nazaret este Fiul adevărat sunt vindecaţi, orbii v ă d , surzii a u d , paraliticii merg şi

şi viu al lui D u m n e z e u ! C u u n singur cuvânt, bolnavii

leproşii sunt purificaţi ca şi c u m n u ar fi păcătuit niciodată! îngeri dintre cei mai minunaţi coboară pentru a n e servi, 2. în plus. Cerurile se deschid şi o sumedenie d e

spune-mi dacă magicienii tăi sunt şi ei capabili să vindece cu un singur cuvânt toate bolile, sau să deschidă cerurile, niciodată atinge". pe care inteligenţa şi mâna unui magician n u le-ar putea 5. O r ă ş e a n u l i-a spus: " O h ! N e a m d e imbecili,

4. Petru i-a răspuns: "Spirit grosolan al întunericului,

purtându-se cu noi ca şi c u m , d e la apariţia primilor

d e frumoşi că dacâ-ţi aruncă o privire, mori d e plăcere. Iar când El vorbeşte cu această înţelepciune atât de nouă, blândă atenţie şi d e cea mai sfântă devoţiune şi, datorită

oameni, n u ar fi părăsit niciodată pământul. Sunt atât

aceşti slujitori ai lui D u m n e z e u sunt plini d e cea mai acestui lucru, ei sunt mai vii ca rândunelele în cele mai frumoase zile d e vară! într-adevăr, cei care mai pretind că acest lisus n u este d e c â t u n magician, ar trebui animale înzestrate cu darul vorbirii şi n u a u dreptul d e a muri ca oamenii, ci ca animalele". doborâţi la fel ca un b o u ; aceştia n u sunt oameni, ci

galileean orb, n u ştii oare că u n magician poate face să

iasă din simplul său baston u n peşte sau u n şarpe? N u cu mult timp în urmă, u n magician venit din Egipt şi-a aruncat bastonul în apă, u n d e acesta s-a transformat în

vipere; c â n d a suflat în aer, a u început să zboare nori d e lăcuste şi tot felul d e insecte. A luat atunci mai multe pietricele a l b e şi le-a a r u n c a t în aer: a c e s t e a s-au luat d e p e drum u n p u m n d e praf şi l-a aruncat în vânt;

peşte; l-a lovit d e pământ şi el s-a transformat în şerpi şi

transformat în porumbei care şi-au luat zborul. A p o i a

n u mai vedea ce se petrecea în jurul lui; u n orăşean neîncrezător, foarte solid, l-a auzit şi l-a lovit peste umăr,

3. în timp ce mintea lui Simon Petru rătăcea astfel, el

instantaneu, aerul a fost inundat d e atâţia ţânţari, că n u

spunându-i: "Dacă îţi vine a crede, trebuie să-ţi spun simpla premoniţie - că vei muri ca cel mai prost dintre adevărat magician, ar fi mai bine să-ţi ţii fleanca în faţa atâtor o a m e n i cu experienţă şi buni cunoscători". boi, căci dacă n u eşti capabil încă să vezi ce poate u n

atunci u n vânt puternic, care a alungat acest nor d e

mai puteam zări soarele. A suflat apoi deasupra: s-a pornit

ţânţari. Apoi ne-a condus la u n heleşteu d e p e malul timp ce heleşteul s-a umplut cu sânge. Seara, ne-a adunat sub cerul acoperit cu stele, p e care le-a făcut să cadă. râului, u n d e a făcut să iasă peşti din bastonul său, în

66

Marea Evanghelie a lui loan

folosindu-se n u m a i d e mâini, d u p ă care le-a poruncit sâ

se întoarcă d e u n d e v e n e a u . Şi tu întrebi u n d e este omul d e o sută d e martori care a u asistat la toate acele lucruri.

că m-ai minţit în m o d deliberat! N u ai decât să-l consideri

ale cărui mâini pot atinge cerul? Suntem aici mai mult Ce mai poţi zice atunci despre acest aşa-zis Fiu al lui despre care ştiu u n d e a învăţat toate astea?"

pe Marele Preot din acest oraş u n mistic, dar n u e mai

trebuie să ştie perfect dacă a apărut în ultimul timp vreun

puţin adevărat că el este o personalitate oficială, care magician pe aici, după c u m ai spus! Acest lucru este d e părerea p e care o a m despre învăţătorul M e u !

D u m n e z e u din Nazaret, p e al cărui tată îl cunosc bine şi 6. Petru i-a răspuns: "Dacă afirmaţiile tale n u sunt

o extremă importanţă p e n t r u mine, în legătură c u 13. înţelege bine: suntem aici mai mulţi oameni care

minciuni la fel d e mari ca lacrimile d e crocodil şi dacă n u i-ai cumpărat p e toţi aceşti martori, toţi cei care L-au recunoscut aici p e lisus din Nazaret ca fiind Cristosul, ar

ne-am părăsit soţiile şi copiii pentru a-L urma, căci a m

fost martori ai unor fapte d e care nici u n alt o m n u este capabil şi a m auzit cuvinte p e care nimeni înaintea Lui n u le-a rostit vreodată. 14. Tu vii să-mi vorbeşti despre un alt maestru, care,

vorbeşti. îl voi întreba pe J o n a e l şi vai ţie, dacă ai minţit!"

trebui să-l cunoască şi ei pe acest magician despre care 7. Orăşeanul a spus: "Nu-ţi vor spune nimic, căci

deşi este incapabil să-L depăşească pe învăţătorul m e u ,

acţioneze cu ajutorul diavolului şi ca diavolul să n u le facă vreun rău. N u m a i noi a m fost, noi, cei cu inima sinceră, care n u c r e d e m în diavol şi pentru că noi

n-au fost acolo, d e teamă ca acest magician să n u

ar putea face totuşi aceleaşi lucruri ca şi El şi ar merita

deci să fie respectat d e oricine. Doresc aşadar să ştiu d e care îmi vorbeşti.

dacă este adevărat şi pot să-l iau în serios pe magicianul 15. Dacă ai spus adevărul, îţi d a u cuvântul m e u că îl

sâ ne m i n u n ă m d e ce este capabil omul".

cunoaştem forţele naturii, a m vrut să n e c o n v i n g e m şi 8. Petru i-a răspuns: "Dai impresia că eşti u n lup

voi părăsi pe loc p e învăţătorul m e u , deşi îl consider plin d e forţa lui D u m n e z e u şi că mă voi întoarce acasă, la

bătrân, dar n u vei scăpa aşa uşor, fără să fii pedepsit; să v o m vedea atunci!" mergem să-l căutăm pe Marele Preot al acestui oraş,

alături d e un biet magician, d e vreme ce e u sunt u n adevărat evreu şi cred mai mult în Moise decât în o sută

familia mea. N u voi mai face nici u n pas mai departe

E u sunt galileean, mai mult grec decât evreu. Acest Mare Preot n u este decât un biet mistic, în timp ce cele patru fiice mai mari ale sale, fac - d u p ă câte se spune - cu plăcerilor! Ce vrei să fac cu acest imbecil? Arta şi ştiinţa,

9. Orăşeanul a spus: "Ce vrei să fac cu Marele Preot?

d e mii d e magicieni dintre cei mai renumiţi! Dar dacă ai învăţătorului m e u adorat, din pură răutate, d u p ă c u m

minţit, lucru d e care n u mă îndoiesc, pentru a-i face rău

ţi-am spus, va fi vai d e tine! E bine să ştii că, prin graţia

acordul mamei lor, o meserie ruşinoasă şi se d e d a u iată ce contează pentru mine! îi stimez mai presus d e nu sunt!

anumite lucruri şi cu siguranţă - nu pentru a o face p e făcătorul d e minuni! 16. Aşa că ai bunăvoinţa d e a m e r g e împreună cu

învăţătorului m e u divin, e u sunt deja capabil să fac

orice pe artişti şi p e savanţi, căci n u pretind a fi ceea ce 10. învăţătorul vostru, foarte versat şi savant în toate

cu Matei, vameşul vostru şi care trebuie să ştie ceva

mine să-l căutăm pe Marele Preot, care se pare că discută

artele şi toate ştiinţele, ar fi putut să rămână la locul său,

despre magicianul tău; el este d e prin părţile locului şi trebuie să fie la curent. Aşa că vino şi t u dacă n u vrei să te iau cu forţa". 17. Orăşeanul i-a spus: "Şi d e ce aş face acest lucru,

ar fi fost chiar unul dintre oamenii cei mai celebri în rândul evreilor, grecilor şi romanilor, dar el se consideră u n zeu; este d e o prostie şi d e u n obscurantism d e m n d e o altă epocă!

dacă eu n u vreau? C u forţa? Priveşte în jurul tău, sunt sute d e o a m e n i ; dacă pui m â n a p e mine, vei avea d e suferit!"
1

Aşa că să lăsăm această discuţie, n-aveţi decât să credeţi ce vreţi, dar n u n e faceţi p e noi să c r e d e m orice! Căci noi a v e m tot felul d e cunoştinţe ştiinţifice şi suntem ce soi este învăţătorul vostru!"

dar n u păreţi să ştiţi mare lucru, cu excepţia pescuitului!

1 1. Voi sunteţi o a m e n i cumsecade, suflete sincere,

tine, c u m ai făcut tu c u mine, dar vei fi nevoit să vii pare că nu-i vezi, să n e însoţească! Este d e ajuns u n

18. La care, Petru a spus: " E u n u voi p u n e m â n a p e

perfect familiarizaţi cu magia, atât d e bine încât ştim c a m 12. Petru i-a spus: "Prietene, încerci zadarnic să scapi;

oricum; fie ca norii d e îngeri ai Domnului, p e care se semn şi te vor d u c e acolo u n d e vreau e u să mergi!"

n u este vorba d e a şti ce gândeşti despre învăţătorul

M e u , ci d e a mă face să uit c u discursurile tale savante

vă însoţesc, sunt îngerii voştri? Ha, ha, hal... Dacă aceştia

19. Orăşeanul a răspuns: "Ce, aceşti puşti în alb, care

sunt protectorii voştri, câţiva zeci d e pumni vor fi suficienţi

Marea Evanghelie a lui loan
protectori în alb, la picioarele zidurilor oraşului!" pentru a vă doborî p e toţi, împreună cu micuţii voştri 20. Auzind aceste cuvinte, Petru, scos din fire, i-a

67
Capitolul 5 4
Sihar. Jonael şi familia sa sunt răsplătiţi pentru iubirea lor fără margini.
1. Orăşeanul odată plecat, le-am Chemat pe soţia şi

poruncit unui băiat-înger să-l pedepsească pe orăşean. aceasta ar fi voia Domnului, dar D o m n u l n u mi-a făcut semnul necesar; deci n u pot răspunde dorinţei tale... doreşte acest lucru!" Du-te şi spune-i Domnului, iar e u voi acţiona, dacă El 2 1 . Petru a venit imediat în fugă să-Mi spună necazul Dar îngerul a spus: "Aş face acest lucru cu plăcere, dacă

fiicele lui J o n a e l , care fugiseră în casă în momentul c â n d M-au văzut cu orăşeanul!

său, tocmai c â n d Mă aflam în faţa locuinţei lui J o n a e l . l-am răspuns: "Du-te şi adu-Mi-l pe acest o m ! "

d e M i n e cu toată afecţiunea lor blândă şi pură, cu ochii în lacrimi, mulţumindu-Mi că le-am reabilitat reputaţia murdărită d e omul cel rău. 3. Mi-am p u s m â n a

2. La chemarea Mea, ele a u sosit în grabă şi s-au lipit

s-a întors în grabă să-i spună îngerului: "Este voia Sa!"

22. Simţindu-şi inima uşurată de o mare greutate, Petru 23. îngerul l-a fixat atunci cu privirea pe orăşean,

care a început imediat să tremure şi l-a urmat pe Petru fără a mai o p u n e rezistenţă, împins d e înger până la că minţise şi că nu-l văzuse niciodată pe acel magician, Mine! M-am limitat să-l privesc şi orăşeanul a recunoscut ci doar auzise vorbindu-se despre el; tot Ceea ce a urmărit

toată ziua. Dar ele M-au implorat: " O h , D o a m n e , n u fericite să putem fi ultimele din numerosul Tău alai."

binecuvântat, spunându-le să rămână alături d e Mine

p e c a p e t e l e lor şi le-am

suntem d e m n e d e o asemenea graţie; suntem deja foarte 4. E u le-am răspuns: "Vă cunosc umilinţa profundă

a fost să vadă, fără nici o rea intenţie, dacă acest discipol era ferm stabilit în credinţa sa! 24. E u i-am spus: 'Tu încerci să te disculpi a c u m d e

şi de aceea va c h e m să urmaţi, alături d e Mine, drumul p e care îl voi face astăzi! 5. Fetele Mi-au mulţumit pentru această d o v a d ă d e

o minciună printr-o altă minciună, prin urmare eşti al slujitorul său credincios!" diavolului; du-te şi o să-ţi dea el ceea ce meriţi, căci eşti

atunci p e fiicele sale: " D e u n d e aveţi aceste h a i n e minunate, care vă vin dumnezeieşte?" 6. Fetele a u remarcat abia atunci că purtau veşminte

respect care li se părea d e necrezut. J o n a e l le-a întrebat

să-l chinuie cumplit. Orăşeanul a strigat atunci: "Doamne, ajută-mă, recunosc că a m păcătuit!"

25. Atunci, u n spirit rău a intrat în el şi a început

din cel mai pur byssus (n. t. - stofă din fibră vegetala

cele patru fiice ale lui J o n a e l (Marelui Preot] sunt până la sfârşitul timpurilor!"

26. E u i-am răspuns: "Pe cine ai auzit tu s p u n â n d că

împodobite cu cele mai scumpe diademe, care le făceau să pară adevărate fiice d e rege!

foarte apreciată în Antichitate) şi că a v e a u capetele

prostituate? Mărturiseşte, altfel îl voi lăsa să te chinuie 27. Orăşeanul a spus: " O h , D o a m n e , n u mi-a spus *

copleşite de bucurie; inima lor s-a topit d e iubire şi uimire

7. v ă z â n d p e ele asemenea minunăţii, fetele a u fost

nimeni asta; e u însumi m-am întâlnit p e drum, într-o noapte, cu cele patru fete, care a d u c e a u apă d e la

necinstite, pe care aceste fete le-au respins atât d e ferm, încât le-am lăsat furios acolo, j u r â n d să mă răzbun. Mârşăvia a crescut în inima mea şi eu sunt

Fântâna lui lacov; le-am vorbit şi le-am făcut propuneri

cel care a răspândit toate aceste zvonuri. Aceste fete sunt cât se poate d e pure. O h , D o a m n e , numai e u sunt cel rău; toţi ceilalţi sunt puri şi buni!"

părăsească p e orăşean, cu condiţia ca acesta să-i dea

2 8 . A m p o r u n c i t a t u n c i s p i r i t u l u i r ă u să-l

să le plătească despăgubiri d e zece ori mai mari decât îi cerusem şi le-a cerut iertare lui J o n a e l şi fiicelor sale!" 29. E u i-am mai spus: "Generozitatea n u este d e

satisfacţie lui J o n a e l . Fiind negustor, omul a acceptat

ajuns pentru a ispăşi o asemenea nedreptate; du-te şi retrage toate calomniile p e care le-ai răspândit peste tot. Abia atunci îţi vor fi iertate păcatele! Aşa să fie!" 30. Orăşeanul a promis acest lucru; Mi-a cerut,

-

spunând că n u putea m e r g e să-şi retracteze cuvintele a le şti adresa! d e la străinii cărora le vorbise fără a-i cunoaşte şi fără

cu toate acestea, să îl iert d e această pedeapsă,

y

E u voi face restul şi vei r ă m â n e astfel fără păcat!" p e care îl făcuse.

3 1 . E u i-am spus: "Fă tot ceea ce îţi stă în puteri;

32. Mulţumit, orăşeanul a plecat să repare răul

68
şi, în această dulce confuzie, n u mai ştiau ce se petrece cu ele. D u p ă primul m o m e n t d e uimire, ele l-au întrebat pe J o n a e l c u m s-a produs minunea şi cine le-a putut

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 5 5
Sihar. Plimbarea prin pădure şi la castelul lui Essau. Negustorul, prieten al adevărului şi al poeziei.
1. A m pornit la d r u m şi, d u p ă o oră d e mers, a m

a d u c e a s e m e n e a h a i n e r e g a l e şi d i a d e m e atât d e strălucitoare. 8. Profund emoţionat d e graţia infinită revărsată

asupra fiicelor sale, J o n a e l a spus: "Mulţumiţi-i Celui care v-a b i n e c u v â n t a t ; El v-a d ă r u i t totul, într-un m o d miraculos."

ajuns sub umbrarii unei păduri plăcute, c e îi aparţinea

vorbească. în spatele M e u , discipolii v o r b e a u între ei: sub ochii a mii d e spectatori, această m i n u n e face prea mare senzaţie!" "Măcar dacă s-ar fi petrecut în casă, dar aşa, în stradă,

Mele, p l â n g â n d d e fericire şi iubire, incapabile să mai

9. Atunci, aceste tinere fete s-au aruncat la picioarele

amenajată cu tot felul d e grădiniţe, traversată d e pârâuri

unui negustor bogat din Sihar, p ă d u r e plină d e păsări,

şi heleştee pline c u peşti. La ieşirea din aceasta pădure d e Essau, care locuise în el până la plecarea lui lacov din Israel, se d e g r a d a s e mult de-a lungul timpului, dar

întinsa se afla un fel d e castel-cetate. Acest castel, construit

proprietarul său a investit mari sume d e bani pentru a-l în acea zi, el se găsea acolo. Era u n o m milos, care mai a v e a şi m u l t e alte b u n u r i , d a r ţinea mult la a c e a proprietate şi n u privea c u ochi buni p e cei care intrau

le-am spus: "Este mult timp d e c â n d mă aflu printre voi, dar niciodată n u Mi-aţi bucurat inima atât d e mult ca

10. înţelegând c e s p u n e a u , M-am întors către ei şi

restaura şi v e n e a frecvent acolo, împreună c u toţi ai săi.

aceste şapte fete. A d e v ă r vă spun, ele sunt deja p e calea

cea dreaptă, căci a u ales partea cea bună. Dacă n u

în pădurea lui, care îl costa atât d e mult pentru a o întreţine.

vor r ă m â n e c u Mine, în timp c e aceia care vin c u laude şi ridicări în slăvi, n u vor v e d e a decât gloria Mea, dar n u M ă vor avea în mijlocul lor!

împărăţia Mea, căci numai copiii care vin astfel la Mine

urmaţi acelaşi drum, n u veţi găsi niciodată calea către

d e o a m e n i ce traversau parcul în direcţia castelului său, dorim şi pentru a n e ruga să ieşim din pădure.

2. V ă z â n d d e p e înălţimea zidurilor sale o mulţime

el şi-a trimis toţi valeţii şi servitorii pentru a n e întreba c e 3. E u le-am răspuns însă servitorilor: "Mergeţi şi

u n d e E u sunt prezent, în toată plenitudinea Mea. Să vă întregului univers şi n u are motive să se gândească la intre bine în cap! D o m n u l are putere absolută asupra

1 1. Adevărata M e a împărăţie n u este decât acolo

spuneţi stăpânului vostru că Stăpânul său şi al vostru îi transmite că va veni să ia astăzi prânzul c u el şi îşi va care îl urmează". petrece dupâ-amiaza în casa sa, împreună c u toţi cei 4. Valeţii şi servitorii s-au întors imediat pentru a

ceea ce îi convine sau n u prostiei acestei lumi. Aţi înţeles?" noastră. Ştii bine că n u a m fost crescuţi în cer, ci pe 12. Petru a răspuns: " D o a m n e , ai răbdare cu prostia

Te iubim mai presus d e orice, altfel n u a m fi aici pentru a Te urma".

acest pământ. Totul va fi bine în cele din urmă, căci noi

transmite răspunsul M e u stăpânului lor. Acesta i-a întrebat dacă ştiau cine eram E u , pentru a-i cere u n asemenea lucru. Valeţii şi servitorii i-au răspuns: Ţi-am spus deja, ce vrei mai mult? Şapte fete tinere în haine regale îl u n prinţ din Roma, aşa că este mai bine să-i ieşi în

în cunoaşterea acestei lumi, ci în cunoaşterea lumii Mele, inima lor.

13. E u a m spus: "Rămâneţi în iubire şi n u vă adânciţi

tot c e a m aflat a fost că El este Stăpânul tău şi al nostru,

care vine din ceruri!" Discipolii s-au liniştit şi M-au slăvit în

însoţesc, urmate d e o mulţime incredibilă. Este probabil

întâmpinare şi să-L primeşti la poarta cea mare, c u toate onorurile!" 5. Negustorul a spus: "Aduceţi-mi imediat hainele

cele mai b u n e şi împodobiţi toată casa; u n asemenea prinţ trebuie să fie primit c u toată măreţia".

cu o grămada d e bucate, grădinarii în grădini pentru a culege cele mai b u n e fructe! 7. Apoi castelanul, înconjurat d e o sută d e servitori

bucătarii şi bucătăresele dinspre crame către bucătării,

6. Toată lumea a început atunci sa alerge prin castel:

dintre cei mai distinşi, îmbrăcaţi c u toţii în h a i n e d e sărbătoare, s-au înclinat d e trei ori înaintea Mea, aproape până la pământ, Mi-au urat b u n venit, Mie şi tuturor celor care Mă însoţeau şi Mi-au mulţumit pentru favoarea al Romei).

infinită pe care i-am făcut-o (căci M ă luase drept u n prinţ 8. E u l-am privit şi i-am spus: "Prietene, care este 9. Negustorul cel bogat Mi-a răspuns: " D o a m n e ,

pentru tine cea mai înaltă demnitate p e p ă m â n t ? "

iartă-l pe sclavul tău supus, sunt atât d e încet la minte că

să-mi pui întrebarea astfel încât să fie p e înţelesul m e u " . D e fapt, el înţelesese perfect întrebarea, dar era o formulă

n u înţeleg întrebarea Ta atât d e înţeleaptă; te rog mult

Marea Evanghelie a lui loan

69
aceasta m e r g e t o t d e a u n a m â n ă în căutarea onorurilor. Este deci mai bine cu ei, dacă vrei să eviţi închisoarea şi m â n ă c u cei mari, c a r e aleargă în Dacă săracii se plâng d e nedreptate,

să fii u n fin politician şi să ştii să vorbeşti galerele, care n u există decât pentru 15. E u i-am spus: " A vorbit frumos

suferinţa umană!"

şi bine; sunt total d e acord cu tine, dar spune-Mi, drept cine M ă iei d e fapt?" 16. N e g u s t o r u l Mi-a r ă s p u n s :

dacă vorbesc prea mult, se va râde d e închide gura; aşa că mai bine să n u ai nici u n răspuns decât să suferi şi să putrezeşti în închisoare pentru că ai mine; dacă spun prea puţin mi se va

"Doamne, întrebarea este periculoasă:

stupidă d e politeţe, specifică la acea epocă, să te faci că n u înţelegi din prima nici chiar întrebarea cea mai simplă, punea. pentru a sublinia înţelepciunea înaltului personaj care o 10. l-am spus: "Prietene, M-ai înţeles perfect, deşi

vorbit!"

ai nici u n motiv d e teamă, atunci îmi vei putea da cu siguranţa u n răspuns. Spune-Mi aşadar, fără înconjur, drept cine M ă iei?" 18. Negustorul a spus: "Drept u n prinţ al Romei, dacă

17. E u a m s p u s : "Dar dacă E u pot să te asigur că n u

aceste nerozii şi răspunde-Mi la întrebare!"

obicei de curtoazie complet desuet! Aşadar, lasă deoparte 1 ! . Negustorul a spus: "Dacă pot îndrăzni să răspund

procedezi ca şi c u m n u M-ai fi înţeles, datorită unui vechi

chiar trebuie să vorbesc!"

puţin, trebuie să găseşti ceva mai b u n decât asta; n u este vorba d e u n prinţ!" chiar împăratul însuşi?" 20. înspăimântat, negustorul a spus: "Atunci, este 2 1 . J o n a e l : "Mai mult încă, ghiceşte...!" mai presus d e împăratul Romei". 22. Negustorul: "Mă las păgubaş, n u este nimeni 23. J o n a e l : " E h ! Ba da. Există Cineva încă şi mai sus.

19. în spatele M e u , J o n a e l a exclamat: "Este prea

la întrebarea Ta înţeleaptă şi elevată, p e care cred, c u marea Ta îngăduinţă, că a m înţeles-o, iată care este răspunsul m e u : Consider că împăratul este, evident, cea

mai înaltă personalitate, iar demnitatea sa este cea mai acest pământ". elevată dintre toate cele la care pot aspira oamenii pe

astfel principiul p e care îl ai cel mai a p r o a p e d e inimă,

12. E u i-am spus: "Dar, prietene, d e ce contrazici

Gândeşte-te şi striga în gura mare, pentru că simt că

înalt şi mai sfânt p e acest p ă m â n t ? Pentru tine, cel care este credincios principiului adevărului şi dreptăţii îmbracă cea mai înaltă şi mai nobilă demnitate care se află p e acest p ă m â n t , lată principiul t ă u . C u m poţi lua în considerare sarcina împăratului, care n u este altceva

conform căruia adevărul este pentru tine lucrul cel mai

împăratul Romei ocupă foarte puţin loc în inima ta. Spune simţi în inima ta? S p u n e adevărul!" adevărul! D e ce spui ceva contrar cu ceea ce gândeşti şi

Capitolul 56
Sihar. Răspunsul prudent al negustorului. Experienţele nefericite ale martorilor adevărului. Despre hoţi, falsificatori şi minciună, ca sursă a răului.
1. D u p ă ce a ezitat u n moment, negustorul a spus:

decât funcţia supremei violenţe, a autorităţii celei mai pe adevăr?"

neînduplecate, care n u se sprijină nici p e dreptate, nici 13. Negustorul a făcut atunci ochii mari şi a spus,

după u n m o m e n t d e ezitare: " D o a m n e sfinte, cine Ţi-a

vorbit Ţie despre principiul m e u ? N u l-am exprimat

niciodată cu v o c e tare, dar m-am gândit la el d e mii şi goluţ n u se poate a j u n g e nicăieri, din cauza feluritelor

mii de ori. Noi ştim însă bine că doar cu adevărul golmotive politice, aşa că dacă v r e m să n e scăpăm pielea în noi!

folositor decât să-ţi pui frâu vorbelor, pentru a le folosi cât mai puţin; n u trebuie să spui niciodată deschis ceea

"Dragi nobili şi preamăriţi d o m n i , n u este nimic mai

ce gândeşti şi simţi în inima ta, mai ales în faţa înalţilor

lumea asta, trebuie să păstrăm adevărul numai pentru 14. Dar c u m , d u p ă câte remarc. Tu pari a fi u n mare

demnitari; mai marii acestei lumi a u pielea foarte fină şi

adevărul le provoacă mâncârime. Este foarte periculos te supun la anumite tentaţii, d e care trebuie să te fereşti

să scoţi la lumina zilei adevărul în faţa lor. Aceste somităţi mai mult decât d e şerpi, vipere şi alte târâtoare. Sunt multe exemple, unele de-a dreptul surprinzătoare; puteţi crede ce doriţi, dar pentru a fi u n b u n patriot, este d e cât mai puţin posibil dacă vrei să n u ai de-a face cu uşierii şi agenţii d e ordine!

fiu d e prinţ şi u n mare prieten al adevărului şi dreptăţii,

este mai bine să Te întâlnesc p e acest plan al adevărului mult iubit, p e care, d e fapt, marii prinţi n u doresc niciodată să-l recunoască; ei preferă să fie flataţi şi caută

ajuns să fii u n b u n negustor. Este însă mai bine să vorbeşti

valoare; ceea ce vor, ei obţin prin violenţă, fără scrupule.

numai să fie linguşiţi. Drepturile omului n u a u nici o

70
repet: pe pământ n u este nimeni mai presus de împăratul ce vrea Cezarul, vrea şi D u m n e z e u . Romei: Cesarem c u m J o v e u n a m esse personam. Ceea 2. A m rostit deja adevărul; e u rămân la împărat şi o

Marea Evanghelie a lui loan
este perfect întemeiata în privinţa lumii. Dar d e v r e m e

ce ai vorbit d e Moise, trebuie sâ ştii că Moise a primit d e minciuna sau mărturia falsă erau interzise, oamenii fiind obligaţi să spună n u m a i adevărul. N u crezi că dacă pământ ar fi minunată?

la D u m n e z e u o poruncă pentru poporul său, prin care

departe d e adevăr, dacă chiar există v r e u n adevăr! Dar

3. lată d e ce, p e pământ, este mai bine să te ţii

oamenii ar respecta aceasta regulă, viaţa d e p e acest 11. E u îţi spun - şi trebuie să fii d e acord - că toate

pentru umanitate, adevărul n u valorează nimic; la câte nenorociri n u a dat deja naştere adevărul şi d e câte ori

cei care îl propovăduiau n u a u ispăşit, p e cruce sau prin sabie, gustul adevărului! Dar cine se ţine d e minciună, este în siguranţă: cât despre cei care n u ştiu să mintă,

nenorocirile din lume vin din minciună şi n u din adevăr,

pentru că oamenii, cu rare excepţii, interferează unii cu alţii plini d e orgoliu şi dornici d e dominare! Fiecare vrea să fie mai mare decât aproapele său şi omul orb caută

trebuie doar să înveţe să-şi plece ochii şi n u a u a se teme toţi fără excepţie, sunt expediaţi cu brutalitate pe lumea cealaltă!

d e nimic, în timp ce marii prieteni ai adevărului, aproape

să-şi dovedească prin toate mijloacele întâietatea în faţa

celuilalt, dorind să-l convingă că el este superior tuturor. n u m a i p e primul loc, dă naştere în final tuturor relelor, 12. Această manie a ambiţiei a celor care vor sa fie

şi ce b o u i-ar mai putea căuta prietenia? Mai bine să-l ţii prizonier în inima ta şi să poţi m e r g e liber printre oameni,

4. Iar dacă aceasta este soarta adevărului, ce tâmpit

asasinatelor şi morţii, atunci când minciuna şi înşelăciunea oameni.

nu sunt d e ajuns pentru a se face apreciaţi d e către 13. Şi c u m toţi pretind că sunt mai buni decât în

însuţi prizonier, cu trupul şi cu sufletul. C â n d trupul este prizonier, nici sufletul n u mai este liber! 5. Niciodată n u iese nimic b u n din adevăr, după

decât să-i dai frâu liber şi apoi să sfârşeşti prin a fi tu

realitate, n u le r ă m â n e decât să mintă de-a valma, atât

cât pot, iar adevărul - aflat la mijloc - rezistă tot mai greu! adevărului asupra minciunii, acest lucru s-ar dovedi foarte a l u n g a m i n c i u n a m a i presus d e orice altceva, iar uşor. Respectându-L p e D u m n e z e u şi legile Sale, ei ar 14. Dacă oamenii ar vrea să recunoască avantajul

câte a m observat e u ! Câteva exemple vor fi d e ajuns pentru a vedea clar c u m stau lucrurile: 6. U n hoţ arestat, p e baza u n o r bănuieli foarte

întemeiate, este adus în faţa unui judecător aspru. Dacă

ştie să mintă, este imediat eliberat, din lipsă d e probe suficiente. Dacă prostul s p u n e adevărul, este pedepsit cu cea mai mare rigurozitate şi la dracu' cu adevărul!

adevărata dreptate a lui D u m n e z e u i-ar pedepsi cu ambiţioşi, ei preferă minciuna şi ei îi d a u cuvântul. moartea p e mincinoşi; dar c u m oamenii sunt orgolioşi şi 15. Experienţa arată însă că oamenii n u trăiesc o

întâmplă adeseori - d e u n individ viclean să facă o afacere pe ascuns. O m u l înşelat, care la urma urmelor este u n negustor bogat şi puternic, nedându-şi seama că este

7. Sau să luăm p e u n altul, învăţat - aşa c u m se

veşnicie p e pământ; toţi trebuie să sfârşească prin a muri atunci să se prezinte în faţa judecăţii lui D u m n e z e u şi

şi prin a da corpul lor ca hrana viermilor; sufletul trebuie m ă întreb c u m vor putea rezista oamenii în faţa lui pământ!

tras pe sfoară, are toată încrederea în cel care îl înşeală.

Soseşte atunci u n prieten al adevărului, care descoperă

înşelăciunea, o denunţă, d o v e d i n d celui înşelat c u m a

D u m n e z e u cu minciunile lor, cu care se laudă atâta p e 16. E u cred şi bănuiesc că ar fi mai bine, în această

fost dus d e nas. în prima clipă, cel înşelat, nenorocit, se d u c e la judecător, căruia va trebui să-i plătească scump pentru a-l pedepsi p e înşelător. îl va ajuta aşadar realitate adevărul prietenului său? Acesta n u va trezi în în

lume, să fii crucificat d e dragul adevărului, decât să-ţi fie spunându-ţi-se: 'Pleacă d e la Mine!' ruşine să apari în faţa lui D u m n e z e u şi să auzi tot timpul 17. Dacă m-ai înţeles corect, trebuie să fii convins că

el decât mânie şi răzbunare şi el n u va avea decât d e minciuna îl ajută, va reuşi să pună să fie arestat tocmai prietenul a d e v ă r u l u i , închis a p o i ca u n defăimător urma adevărului?

pierdut. Dar înşelătorul care ştie să mintă şi p e care

adevărul şi n u te teme ca vei fi pedepsit din cauza lui. despre Cel care vorbeşte cu fiicele mele".

noi suntem prieteni sinceri ai adevărului; aşa că spune

periculos. întrebare: ce a câştigat acest prieten d e pe 8. N u , n u , sâ n u mai vorbim d e adevăr p e acest

Spune-ne deschis ce gândeşti despre noi, şi mai ales

p ă m â n t , n u m a i el este cauza tuturor nenorocirilor mânca din copacul cunoaşterii, sau din

omului, c u m spune Moise: 'Din momentul în care vei adevărului, vei murii' Aşa a fost şi aşa va rămâne. C u minciuna, ajungi p e tron, cu adevărul, în închisoare. Frumoasă povestea cu prietenii adevărului! 9. C ă u t a ţ i a d e v ă r u l u n d e v r e ţ i , d a r p e copacul

lăsaţi-mă în pace! Tot ce se află în casa mea şi în grădinile nu-mi aparţine decât mie, este u n dar d e la D u m n e z e u . D a u întregii lumi ceea ce a m primit d e la ea şi acesta numai pentru mine!"

mine

mele vă stă la dispoziţie, d a r sanctuarul inimii mele

este salutul lumii; dar salutul lui D u m n e z e u îl păstrez 10. Marele Preot a spus: "Recunosc că judecata ta

Marea Evanghelie a lui loan
C a p i t o l u l 57
Sihar. Răspunsul la întrebarea periculoasă. la masa negustorului. Domnul

71

înţelept, şi mi-ai spus ceea ce şi e u a m simţit adeseori.

1. Negustorul a spus: "Prietene, tu mi-ai vorbit clar şi

ceea ce gândesc despre El! Tu pretinzi că este cu mult mai mult decât bănuiala mea şi c u m n u poţi fi decât D u m n e z e u însuşi dacă eşti mai mare ca împăratul - care D u m n e z e u p e p ă m â n t şi în c e r u r i este s u p e r i o r

Dar n u înţeleg d e ce doreşti atât d e mult să vă spun

este D u m n e z e u l terestru - n u m a i î n ţ e l e g ! N u m a i împăratului-zeu! Şi doar n-o fi acesta cazul S ă u ? "

atent alaiul nostru; poate vei găsi ceva care te va frapa! vezi alături d e noi? Priveşte-i şi răspunde-mi!" Ce crezi despre aceşti minunaţi adolescenţi p e care îi

2. J o n a e l i-a răspuns: " E u îţi spun, priveşte puţin mai

nobili ai împăratului sau ai patricienilor din Roma, deşi crezi că este vorba d e fete din Asia Mică, travestite, pielea lor fină şi robele lor albe te fac mai degrabă să

3. Negustorul a spus: "Până a c u m , i-am luat drept fii

într-adevăr, trebuie să recunosc că n u a m mai văzut niciodată, nicăieri, chipuri atât d e minunate, deşi a m mai văzut chipuri excepţional d e frumoase, odinioară, plimbare la ţară şi Mă mir că n u i-ai auzit vorbind despre Mine p e prietenii tăi d e la oraş!" 9. Negustorul a spus: "A, tu eşti Cel despre care mi

în călătoriile u n d e mă purta comerţul meu, până în Egipt, o a m e n i i cei m a i aleşi şi m a i d e v a z ă d i n

în Europa şi mai ales în Sicilia, u n d e a v e a m de-a face cu Spune-mi de u n d e vin şi cine sunt? Şi fiicele tale sunt foarte n u- :oase, dar ele n u sunt nimic în comparaţie c u aceste cmpuri strălucitoare; tu îi cunoşti, fără îndoială, spune-mi cine sunt şi d e u n d e vin ei?" Roma.

Tu eşti Cel care cică ar fi restaurat străvechea casă a

s-a spus ieri şi chiar astăzi, că face minuni şi că este Mesia! frumoasei Irhael şi ar fi împodobit-o regeşte! Mi s-a mai

vorbit d e asemenea d e o predică înfricoşătoare p e care tare contrazice legea lui Moise. Bine, bine, deci Tu eşti acela! 10. Ei bine! Sunt fericit că vii să-mi faci o vizită şi sper

da răspunsul, ci numai El, Cel care se află în mijlocul fetelor mele. Adresează-te Lui, El îţi va da explicaţia cea bună!" 5. Negustorul s-a întors atunci către M i n e şi Mi s-a

4. J o n a e l i-a răspuns: " N u sunt e u cel care îţi poate

ai fi ţinut-o p e m u n t e şi care a şocat multă lume, atât d e

să Te cunosc mai bine. Vezi Tu, această idee nu-mi este străină; cred că Mesia trebuie să vină şi va veni, iar d u p ă calculele mele, a sosit probabil m o m e n t u l să vorbim despre asta. Presiunea stăpânirii romane a devenit, după însuşi! O h ! Pot să cred asta foarte uşor! părerea mea, insuportabilă, aşa că d e ce n-ai fi Tu Mesia

adresat: " D o a m n e , spune-mi cine este această mulţime

care Te urmează ca nişte mieluşei, spune-mi cu cine a m

marea onoare să vorbesc, e u - cel care mă adresez Ţie? Mi s-a pus intrebarea; a m răspuns că eşti cel mai mare o m de pe pământ, dar a m primit observaţia că mă înşel. mult!" N u mai ştiu ce să spun. Consideră-mă d e m n să ştiu mai 6. E u a m spus: "Şi tu faci parte dintre cei ce n u cred

Te-ai putut înfăţişa astfel! îţi stau la dispoziţia Ta cu toată . averea mea! Acestor porci, acestor păgâni occidentali nu le r ă m â n e altceva d e făcut decât s-o şteargă din ţara

se află în Tine şi înţelegi c e semnifică ea, d e v r e m e ce

11. Asta înseamnă că Tu eşti conştient d e forţa care

u n discipol al esenienilor, u n magician venit din Egipt sau din ţara u n d e curge G a n g e l e ; este u n slujitor al lui Belzebut!' Ce să fac? Dacă îţi spun deschis cine sunt E u , n u vei crede!

până n u v ă d semne, iar atunci c â n d le v ă d , spun: 'lată

noastră! încă din tinereţe, toate energiile mele mi le-am a-i cumpăra cu aur războinicii cei mai pricepuţi. A m deja

focalizat numai în această aşteptare a lui Mesia, pentru contacte cu popoarele din Asia Centrală; nu trebuie decât câteva mesaje pentru a a d u n a o armată înfricoşătoare, continuăm discuţia în casa mea spaţioasă. mâncaţi p e săturate!"

J o n a e l ţi-a spus că sunt mai mult decât zeul tău terestru,

7. Ţi-ai spus părerea; aceasta este eronată. C â n d

în câteva luni. Dar să n u mai vorbim aici; haide să n e 12. Masa trebuie să fie servită, veniţi să beţi şi să 13. E u a m răspuns: "Este bine aşa, totul a mers bine

ai răspuns că n u m a i D u m n e z e u se află d e a s u p r a

împăratului, dar ai rămas mut la ideea că p u t e a m fi mai

tău nu-l iei în seamă decât din teamă faţă d e puterea lui

mult decât împăratul Romei, pe care în adâncul sufletului

terestră extraordinară, dar pe care inima ta îl dispreţuieşte mai presus decât ciuma şi care te dezgustă mai mult decât un nor d e lăcuste.

p â n ă aici. V o m vorbi mai târziu despre ceea c e n e interesează'. Condu-ne în sala cea mare. Dar lasă-i aici dintre ai noştri, ei aparţin lumii".

8. lată a treia zi d e c â n d Mă aflu la Sihar. A c u m fac o

p e oamenii care sunt în urma noastră; ei n u fac parte

72
C a p i t o l u l 58
Sihar. A da valorează mai mult decât a lua. Operele iubirii sunt eterne. Despre speranţa sufletelor după moarte. Cum să-ţi foloseşti averea; cum să obţii binecuvântarea lui Dumnezeu.
1. Negustorul a spus: "îi cunosc, sunt o a m e n i aspri

Marea Evanghelie a lui loan
p e care îi vei fi dat acestui sărac. El îţi va face în ceruri u n viaţă pământească. mare palat, care te va aştepta dincolo, d u p ă această

se face şi în ceruri şi r ă m â n e în eternitate. Dar ceea ce n i m i c î n c e r u r i . La ce-i folosesc o m u l u i cauză? comorile

4. Adevăr îţi spun, ceea ce face iubirea p e pământ,

face inteligenţa terestră, dispare în pământ şi n u r ă m â n e pământeşti, dacă sufletul său trebuie să sufere din această

din Sihar, a căror credinţă şi gândire a d u c mai mult c u cele ale păgânilor decât cu cele ale copiilor lui Israel. Dar cei mai răi sunt locuitorii d e pe ţărmurile Mării Galileei;

n e b u n , pentru că pământul se va sfârşi la fel ca şi carnea u m a n ă şi c â n d va veni sfârşitul pământului, u n d e va merge bietul suflet să-şi găsească casa?

5. Cine se îngrijeşte d e lume şi d e trupul său este u n

aceştia sunt adevăraţi slujitori ai materiei, n u a u nici u n

suflu divin. Ei preferă eroii care se d a u în spectacol sau magicienii din Persia, lui Moise şi tuturor profeţilor, iar prostituata lascivă venită din Asia le este mult mai dragă chiar decât aurul şi pietrele preţioase. îi cunosc prea bine,

asemenea şi pământul şi dacă n u şi-a făurit u n n o u împreună c u vânturile, norii şi bruma şi va fi urmărit în pământ cu iubirea sa, sufletul său va trebui să rătăcească

6. E u îţi spun, dacă omul îşi pierde trupul, pierde d e

dar pentru a le închide gura, le voi deschide grădinile mele, căci ştiu cât rău pot face dacă n u primesc nimic". 2. E u i-am spus: "Fă c e vrei şi ce poţi. A da valorează

eternul infinit, fără a găsi vreodată v r e u n m o m e n t d e

răgaz şi fără a-şi găsi o d i h n a , d e c â t în falsele sale reprezentări iluzorii ale propriei sale fantezii care, cu cât

mai mult decât a lua, dar n u trebuie să dai decât celor îţi cere bani, bogat fiind şi tu ştii că ţi-i poate da înapoi, sărmani şi celor care a u cu adevărat nevoie; dacă cineva

va dura mai mult, cu atât va fi mai slabă şi mai întunecată,

sfârşind prin a da naştere unei nopţi întunecate şi dense,

nu-i da nimic, pentru că dacă tu îi dai, el va deveni în reclami injustiţie banii şi dobânzile.

Aşa că, pe viitor, fă c u m ţi-am spus. Dar pentru moment, fă c u m vrei şi c u m poţi".

din care sufletul n u va mai găsi decât cu g r e u ieşirea.

curând - în taină - duşmanul tău şi va fi necesar să-ţi 3. Dacă u n sărac vine la tine şi vezi că n u are ce

înclin să cred că ai dreptate în orice lucru, dar e u n u sunt total d e acord cu ideea Ta despre împrumut. Dacă a m câştigat mulţi bani şi n u dorim să-i lăsăm să doarmă, m a i d e g r a b ă îi î m p r u m u t ă m

7. Negustorul a spus: "Eşti mai mult decât înţelept şi

însutit, p e alte căi, dar tot p e acest pământ; şi din banii

să-ţi dea înapoi, dă-i, căci Tatăl din ceruri îţi va da înapoi

într-un loc d e u n d e îi p o a t e lua noaptea un hoţ. îţi

d o b â n d ă mică decât să-i îngropăm

cu

întotdeauna ceva d e dat săracilor, dar

rămâne

să-ţi administrezi bunurile, n u vei mai fi în măsură sâ le dai nimic săracilor". Dumnezeu 8. Eu am adevărata spus: "Lasă grijă a lui

dacă dai totul dintr-o dată şi n u ştii

administrării banilor şi dăruieşte-i celui averea ta n u va suferi astfel nici cea c ă t r e c a r e D o m n u l te c o n d u c e ;

mai mică pierdere. N u ai tu o a r e

vii p l i n e d e s t r u g u r i şi n u

numeroase câmpii, pajişti, grădini şi grajdurile tale pline d e boi, vaci, viţei sunt

şi turme d e oi? Vezi tu, dacă te încrezi în binecuvântarea lui D u m n e z e u , vei face u n comerţ cinstit, care îţi va da

înapoi ceea ce vei fi dat săracilor. Dar fi niciodată înapoiat d e Sus şi îţi vei d a m u l t ă o s t e n e a l ă să afli d a c ă dobânzile la banii împrumutaţi îţi vor ceea ce pui în cutia bogaţilor nu-ţi va

fi cu adevărat plătite. Fă ceea ce îţi spun şi vei avea o viaţă fericită şi fără griji; şi toţi săracii te vor iubi, te vor

binecuvânta şi te vor sluji. Tatăl din

asta va conta mai mult decât marile griji provocate d e dobânzile tale.

ceruri va binecuvânta faptele tale şi

Marea Evanghelie a lui loan
C a p i t o l u l 59
Negustorul nu prea are încredere în Dumnezeu în privinţa treburilor zilnice. Teama sa de Dumnezeu şi grija pentru săraci. Este mai bine să-L iubeşti pe Dumnezeu decât să te temi de El.
1. Continuând sâ înainteze către castel, negustorul

75
Capitolul 60
Sihar. lisus este primit de negustorul care vrea să finanţeze eliberarea Israelului.
paşii către curtea palatului, 1. Ne-am îndreptat apoi

a spus: " D o m n u l şi prietenul m e u , v ă d că vorbeşti c u o înţelepciune într-adevăr cucernică şi divină, c u m n u a m î n v ă ţ ă t u r a Ta este n e c e s a r ă o m a r e î n c r e d e r e în ştiu că El există, că a creat totul, c o n d u c e totul, menţine totul, dar n u pot să-mi închipui că El, spiritul cel mai elevat, se ocupă şi d e cererile particulare ale fiecăruia. Pentru mine El este atât d e sfânt, încât n u îndrăznesc Dumnezeu, care mie îmi lipseşte, în ciuda credinţei mele; mai auzit vreodată din gura unui o m . Dar pentru a urma

d e oamenii săi, care, c u u n

u n d e negustorul a fost asaltat

jenaţi: "Stăpâne, stăpâne, c e caraghios! bucătăresele noastre n u a u Bucătarii şi

aer foarte surprins, i-au spus

I

v r u t să p u n e m p e m a s ă

adus nimic, a u stricat tot; a m fructe, pâine şi vin, dar uşile c h e i a ; este imposibil să le deschidem, chiar dacă le-am forţa! C e să facem?" 2. Foarte surprins, cramelor sunt închise cu

să-i cer ceea c e aştept d e la El şi a n u m e : să binevoiască mele şi în comerţul m e u impur.

nici măcar să-L c h e m pe Sfântul Său N u m e ; n u îndrăznesc

să-şi pună m â n a Sa sfântă şi atotputernică în afacerile 2. E u d a u d e p o m a n ă săracilor care vin la mine şi n u

a m nici u n câine care să latre la cerşetori, pentru a-i îndepărta d e pragul casei mele. C u toate acestea, nu-mi place să v ă d săraci şi străini intrând în această pădure,

negustorul a spus c u mânie: puţin! Dezordine

"lată c e se întâmplă c u m plec

pentru care a m o afecţiune deosebită; ei strică, adeseori

dezordine - c e fac bucătarii şi aici zece mii d e o a m e n i şi bucătăresele? N u a m primit

peste

din rea voinţă, noile plantaţii şi stabilimente, dacă n u plantaţi în acest scop, de-a lungul a douăzeci d e drumuri

găsesc nimic d e băut sau d e mâncat. A m pus să fie alăturate, pruni şi smochini pentru săraci şi străini. Dar prin a p u n e paznici.

vraişte. Dar c e v ă d : sunt nişte tineri la toate ferestrele; asta înseamnă că palatul m e u este atacat. Si tu pretinzi,

totul a fost perfect? lată, a c u m sunt abia o mie şi totul e

ei n u fac decât să strice aceşti copaci, aşa că a m sfârşit 3. D u p ă c u m vezi, mă gândesc la săraci, dar departe

împreună c u subalternii tăi, că toate uşile sunt închise! C u m este posibil? Minţiţi pentru a vă disculpa, căci dacă porţile sunt închise, cine le-a închis?"

administreze banii pe pământ, la fel ca şi în cer. Dacă El face ceva, lucru d e care n u mă îndoiesc, este din propria Sa voinţă preasfântă. A m cel mai profund respect pentru

d e mine ideea d e a-i cere Spiritului Atotputernic să-mi

său şi toţi servitorii din palat erau consternaţi; nimeni n u ştia nici c e să spună, nici c e să facă! 4. Dar E u i-am spus negustorului: "Dragă prietene,

3. Intendentul n u ştia c e să-i răspundă stăpânului

D u m n e z e u , a ş a c ă a p r o a p e n u î n d r ă z n e s c să-i materiale, că aş putea crede că El îmi slujeşte mie, ceea

mulţumesc, pentru că mi s-ar părea, c u asemenea laude ce ar însemna să-Ljignesc cumplit. E u trăiesc şi acţionez puterile pe care mi le-a dat Dumnezeu. N u le p u n botniţă

întrebe cine sunt şi c e caut c u u n asemenea alai. E u ţi-am cerut, în calitate d e nobil, să n e oferi o masă b u n a ; ceară o masă pentru atâţia oaspeţi. tu ai acceptat imediat, fără a şti cine îşi permitea să-ţi 5. Servitorii tăi şi tu însuţi M-aţi luat la început drept

tăi a u venit la Mine în pădure, u n d e i-ai trimis ca să M ă

lasă lucrurile aşa c u m sunt! Vezi tu, c â n d gărzile şi servitorii

după lege, c u atâta dreptate cât este posibil şi c u toate boilor şi măgarilor care-mi m ă n â n c ă grânele. Slăvesc Mă exprim astfel, pentru că stă scris: "Să n u rosteşti în 4. E u a m spus: "Dacă n u aş fi ştiut d e mult timp că

întotdeauna Spiritul Divin în ziua care ii este consacrată. v a n numele lui D u m n e z e u " .

schimb d e cuvinte, că E u sunt Mesia, tu ai dorit din toată inima să Mă primeşti cât mai bine, împreună c u toată

dar când, mai apoi, ţi s-a dat d e înţeles, la primul nostru

u n prinţ din Roma şi d e aceea Mi-aţi acceptat cererea;

eşti u n o m drept şi că te temi d e D u m n e z e u mai presus

suita Mea, în speranţa că-Mi va plăcea să r ă m â n la tine;

d e orice, n u aş fi venit la tine. D a r vezi tu, n u este bine

Mi-ai oferit, d e asemenea, şi u n sprijin militar din Orientul Mele, pământul sfânt să fie eliberat d e toţi duşmanii săi, D u m n e z e u l cel adevărat şi viu.

să te temi d e Cel p e care ar trebui să-L iubeşti mai mult c u m trebuie să-L iubeşti p e D u m n e z e u , fără a-ţi mai fi teamă d e El. D u m n e z e u va coborî atunci din înaltul cerului şi, în orice situaţie. El îţi va întinde m â n a cea mai sigură, cea mai puternică şi cea mai credincioasă". decât orice p e lume; d e aceea a m venit E u , să-ţi arăt

Mijlociu şi din Extremul Orient, astfel încât, sub ordinele care n u sunt altceva decât nişte păgâni c e n u cred în 6. Dar chiar în clipa în care tu ai luat această hotărâre,

casa ta şi ca E u să nu-ţi r ă m â n dator. A m dat atunci

E u a m luat o alta şi a n u m e ca tu sâ fii oaspetele M e u în

este gata. V i n o să guşti astăzi alături d e M i n e din cele mai pure delicii divine!

ordine servitorilor Mei, extrem d e pricepuţi şi iată că totul

74
tot c e se află prin bucătării acestor brute din Sihar care rătăcesc prin pădure, căzuţi pradă mâniei fiindcă n u fac E u v ă d bunăvoinţă la cineva, consider lucrarea dusă la parte dintre invitaţi. Cred că asta n u te va supăra. C â n d b u n sfârşit. A m văzut bunăvoinţa ta şi te scutesc d e să mă satur p e socoteala ta, ci v r e a u ca tu să te saturi d e la Mine". 8. F ă c â n d ochii mari, n e g u s t o r u l a reflectat u n cheltuială, fiindcă sunt mai bogat decât tine şi n u vreau 7. Porunceşte să fie duse fructele din grădina ta şi

Marea Evanghelie a lui loan
D u m n e z e u . Păstrează tăcerea şi n u vorbi celor c e M ă pentru asemenea evenimente".

urmează despre asta. fiindcă ei n u sunt încă pregătiţi

să v ă d această aripă d e la răsărit, despre care strămoşii vizibile ici şi colo, sunt tot c e a rămas din această aripă a m e r g e m să v e d e m , l-am urmat c u toţii! mei n u a v e a u decât o v a g ă idee. Zidurile fundaţiei, încă

14. Negustorul a spus: "într-adevăr, ard d e nerăbdare

palatului". D u p ă c e negustorul şi-a exprimat dorinţa să

dintr-o dată pentru u n biet păcătos ca mine, n u pot să înţeleg acest miracol în toată măreţia şi profunzimea sa.

moment, d u p ă care a spus: " D o a m n e , este prea mult

Capitolul 61

vreo încărcătură, prin urmare p e c e cale naturală vei procura Tu merindele? A m văzut adineauri câţiva servitori magnifici - sau poate servitoare - în suita Ta şi îi v ă d şi n e privesc d e la ferestre?"

asta. N u i-am văzut p e cei c e T e urmează că ar d u c e

Dacă Tu ai fi u n o m la fel ca mine, ar fi imposibil să faci

Sihar. îngerii care au reconstruit palatul lui Essau.
1. Ajunşi la primul etaj, el a văzut imediat în faţa lui

aripa în cauză. S-a îndreptat plin d e încântare către uşa

deschisă a marii săli, u n d e s-a prăbuşit pur şi simplu, atât sărit în ajutorul său. C â n d şi-a mai revenit, el s-a apropiat

aici, dar d e u n d e vin toţi aceşti minunaţi servitori care 9. l-am răspuns: "Prietene, c â n d îţi părăseşti casa şi

era d e uimit. Imediat, mai mulţi tineri îmbrăcaţi în alb a u d e Mine şi M-a întrebat c u o v o c e tremurând d e emoţie: d o r m şi visez?"

te duci într-o ţară străină pentru a cumpăra şi a vinde, tu Vezi, la fel şi E u a m foarte mulţi servitori, c u greu i-ai şi servitorii Mei? iei c u tine servitorii d e care ai nevoie pentru a te sluji.

" O h , D o a m n e , Te rog, spune-mi dacă sunt treaz, sau 2. E u i-am răspuns: " D e v r e m e c e întrebi, ţi se pare

putea număra. C â n d M ă deplasez, d e c e n u M-ar urma 10. Negustorul a spus: " D o a m n e , este în regulă,

vezi acolo este realitatea efectivă. Mi-ai spus tu însuţi în străvechea casă a lui losif, în care locuieşte Irhael. Dacă siguranţă şi anticul palat al lui Essau. p ă d u r e că ai aflat că a m reconstruit dintr-o privire

doar că visezi, dar eşti cât se poate d e treaz şi ceea c e

n u m a i că tare aş vrea să ştiu d e u n d e a u venit toţi aceşti minunaţi servitori ai Tăi? Ard d e nerăbdare să aflu!" I 1. E u i-am răspuns: "Să luăm mai întâi masa şi v a

a m putut restaura casa lui losif, pot să restabilesc c u 3. N e g u s t o r u l a spus: " D a , d a , se v e d e şi este

veni vremea c â n d vei şti mai multe. Pentru moment, a m vorbit destul; este timpul sâ ne aşezăm şi să ne întremăm. Să m e r g e m în sala cea mare, aflată în aripa d e răsărit a u n d e n u p u t e m vedea aripa principală".

adevărat, dar cu toate acestea, mi se pare incredibil ca u n o m să poată construi astfel d e lucruri. Ascultă,

acestui palat, căci a c u m n e aflăm în aripa d e nord, d e 12. Negustorul a p r o a p e că a leşinat, după care a

arhanghel sub formă u m a n ă , sau poate că eşti chiar d e asemenea lucruri".

D o a m n e ! Dacă n u eşti u n profet ca llie, trebuie să fii u n Dumnezeu însuşi? Fiindcă numai Dumnezeu este capabil 4. E u a m spus: "Da, da, dacă n-ai fi văzut semnele,

spus c u uimire: " D o a m n e , totul devine prea miraculos pentru mine; acest palat al lui Essau avea, ce-i drept, odinioară, o aripă principală la răsărit, dar d e mai mult d e d o u ă secole aceasta se află în ruine şi nici chiar despre această sală din aripa d e răsărit a palatului?" strămoşii mei nu-şi mai aminteau d e ea; c u m poţi vorbi 13. E u a m spus: "Poţi să M ă suspectezi d e neadevăr

n-ai fi crezut; tu crezi, dar o asemenea credinţă n u este

cea a unui spirit liber. Şi pentru ca să devii mai liber în care a u făcut-o. Ei a u această putere d e la D u m n e z e u 5. Negustorul a spus: "într-adevăr, l-am întrebat afară

inima ta. E u îţi spun că n u E u , ci aceşti tineri sunt cei

Tatăl. Poţi să-i întrebi p e ei c u m a u procedat".

numai dacă n u vei găsi această aripă la răsărit, dar dacă

o găseşti, g â n d e ş t e - t e că o r i c e îi este posibil lui

atât d e frumoase. Fără a-mi da v r e u n răspuns, el mi-a spus să m ă adresez Ţie. Dar, apropiindu-mâ

pe J o n a e l d e u n d e vin şi cine sunt aceste minunate fiinţe

d e Tine, a m uitat totul, î n m o d ciudat! N u m-am mai preocupat decât d e Tine şi discuţia noastră a luat o altă turnură. Mi-am amintit

a c u m , aşa că aş vrea să-mi răspunzi - cine sunt şi d e u n d e vin aceşti adolescenţi adorabili?" 6. E u i-am răspuns: "Pentru a n u te reţine

prea mult, îţi voi s p u n e că ei sunt îngerii lui D u m n e z e u , dacă poţi să accepţi asta; şi dacă diavolului şi a servitorilor săi!" n u poţi, ia-i drept orice vei dori, c u excepţia 7. Negustorul a spus: " O h ! D o a m n e , u n d e

mă aflu? Te întrebam mai d e v r e m e dacă sunt î n c ă ? Astfel d e lucruri n u p o t a v e a loc p e pământ!" treaz sau visez; a c u m Te întreb dacă mai trăiesc

Marea Evanghelie a lui loan
că trăieşti încă p e pământ! Tot ce ( n . t . clarc h i a r şi 8. E u a m spus: " O h ! Te asigur

75
v o i scuti p e z e c e a n i d e t o a t e impozitele p e care le datorează romanilor. Sper ca, d u p ă această toate bunurile mele săracilor şi îi

a m făcut E u a fost să-ţi deschid viziunea interioară

v e d e r e a spirituală), astfel încât a c u m tu p o ţ i v e d e a spiritele cereşti. N u îmi cere însă totul este gata, să n e aşezăm la masă". 9. Negustorul a spus: "Da, da,

Tatăl T ă u şi Tatăl nostru - să n e elibereze, graţie Ţie, d e această corvoadă şi Tu ştii că e u sunt la

perioadă d e timp. D u m n e z e u -

mai mult, este timpul să m â n c ă m ;

am.

dispoziţia Ta împreună cu tot ce 3. O h , D o a m n e , eliberează-ne

aşa este. M e r g d i n u i m i r e î n să m ă n â n c Totul trece d e la u n asta. n u mi-aş fi putut imagina aşa miracol la altul! N u , în dimineaţa uimire, aşa că n u mai pot deloc

d e această plagă şi fă ca evreii din Ierusalim să ajungă să dorească o b u n ă înţelegere cu noi, pentru că îndepărtat cu totul

s-au

c e v a ; totul a venit p r e a r e p e d e , într-un m o d prea neaşteptat; n u sunt încă trei ore d e c â n d aţi venit d e la Sihar, prin p ă d u r e şi c â n d mă gândesc la tot ce s-a

d o m n e s c decât egoismul, ambiţia şi dorinţa d e succese.

adevărul străvechi; în inimile lor n u

de

Ei n u se mai gândesc la D u m n e z e u . Nici n u se mai p u n e problema iubirii aproapelui. Ei dispreţuiesc M u n t e l e Garizim şi a u făcut din Templul lui D u m n e z e u d e la Ierusalim, o prăvălie d e agenţi d e schimb şi negustori. Dacă le spui că profanează sanctuarul lui D u m n e z e u ,

altcineva d e c â t martorii o c u l a r i ar fi p u t u t c r e d e ?

este aici. Chiar dacă ar fi fost mii d e spectatori, cine D o a m n e , D o a m n e , M a r e Stăpân învăţat şi condus chiar

petrecut d e atunci, mi se pare incredibil. Şi totuşi, dovada

imediat te blestemă şi te afurisesc, în n u m e l e celui p e

d e D u m n e z e u , e u cred pentru că v ă d cu proprii mei ochi. Dar dacă o să povestiţi asta, nimeni n u vă va crede, mii de oameni se vor supăra şi vă vor lua drept mincinoşi.

schimbe, n u mai poate dura, trebuie să n e t e m e m d e decât păgâni în întreaga lume, chiar şi la Ierusalim sau u n n o u potop dacă lucrurile mai continuă aşa. N u sunt

care ei îl c u n o s c bine. D o a m n e , asta trebuie să se

N u repetaţi deci asta mai departe, lucrurile sunt mult atât de mare, ca această sală splendidă? Pereţii sunt din pietre preţioase, tavanele din aur fin, podeaua din argint,

prea minunate. Cine a mai văzut vreodată u n miracol

în ludeea, u n d e trăiesc evreii; preoţii, leviţii, doctorii,

fariseii, negustorii, agenţii d e schimb sunt chiar mai răi

numeroase mese din jasp, hiacint şi smarald, montate p e picioare din aur şi argint, cupele sunt din diamant pur şi farfuriile strălucitoare din rubinul cel mai perfect,

vremea lui N o e . Dacă n u primim ajutor, dacă Mesia n u înşfacă sabia Sa strălucitoare, va trebui să construim o nouă arcă a lui N o e . D o a m n e , fă ce stă în puterea Ta, e u sunt gata să Te ajut!"

decât păgânii. Pe scurt, lumea este mai rea decât p e

băncile sunt din metal preţios, cu perniţe din mătase a mâncărurilor! Şi toate acestea în n u m a i trei ore! N u , este incredibil, este complet incredibil! Fiul lui D u m n e z e u ! " roşie-stacojie! A h , şi suava mireasmă celestă a vinurilor şi

A d e v ă r îţi spun, toţi cei care se află în slujba M e a n u şi-ar

4. E u a m spus: "Dragă Jairuth, priveşte îngerii Mei.

I 0. D o a m n e , Tu eşti D u m n e z e u însuşi, sau cel puţin I I . E u a m spus; "Bine, bine, dar a c u m suntem la

găsi locul p e u n milion d e pământuri; unul singur dintre ei ar fi de ajuns pentru a nimici într-o singură clipă întregul decât evreii din Ierusalim, imaginea voastră despre Mesia n u este totuşi mai a p r o a p e d e adevăr decât a lor. Imperiu R o m a n şi, deşi voi aveţi o credinţă mai mare

vorbesc cu mâncarea în faţă. Priveşte-i p e toţi cei însetaţi şi flămânzi, astăzi, c â n d este atât d e cald. Trebuie mai spirituale".

masă! D u p ă aceea vei mai afla şi alte lucruri, dar E u n u

întâi ca ei să se întremeze, apoi v o m trece la preocupări

acest p ă m â n t ; dar n u u n a materială, c u sceptru şi adevărului şi a libertăţii p e care ţi-o dă adevărul, sub c o r o a n ă , ţine minte, ci o î m p ă r ă ţ i e a spiritului, a conducerea unică a iubirii!

5. Mesia va stabili, într-adevăr, o n o u ă împărăţie p e

Capitolul 6 2
Sihar. Masa cerească in sala îngerilor. Bucuria negustorului; pesimismul iuIJairuth. împărăţia Iul Dumnezeu şi sufletele morţilor înainte de înălţarea Domnului
1. Negustorul a tăcut, mulţumind Tatălui împreună

Dacă va urma această chemare, va căpăta viaţa veşnică; în cele din urmă către moartea eternă. dacă n u , va supravieţui aşa c u m este, dar se va îndrepta

6. Lumea va fi chemată să intre în această împărăţie.

întunericul morţii să intre în împărăţia luminii, adevărului şi iubirii. 8. El n u a venit în această lume pentru a vă da înapoi

lumea, ci pentru a-i c h e m a p e toţi cei ce m e r g prin

7. Mesia, ca Fiu al omului, n u a venit pentru a j u d e c a

sălii. E u a m luat loc la aceeaşi masă, împreună cu discipolii şi, printre noi. Măria, m a m a trupului M e u . Mei, J o n a e l , soţia şi fiicele sale, Irhael şi soţul său J o r a m 2. Aflat în c u l m e a bucuriei, n e g u s t o r u l a spus:

cu Mine, după care a luat loc la o masă mare din mijlocul

ceea ce străbunii şi regii voştri i-au lăsat p e păgâni să ia,

a c u m şi oamenilor care vor trăi d e a c u m înainte, ceea ce A d a m a pierdut. 9. Până acum, multe suflete dezîncarnate n u au putut

ci numai pentru a reda oamenilor care a u trăit până

" D o a m n e , deoarece ai binevoit să iei loc la masa la care m-am aşezat e u , d e a c u m înainte voi da dijma d e la

părăsi a c e s t p ă m â n t . D e la A d a m şi p â n ă astăzi.

76
întunecat al pământului, dar iată că, d u p ă ajutorul p e libere, iar atunci c â n d E u voi urca la cer, voi deschide putea m e r g e p e drumul către viaţa eternă. nenumărate sunt sufletele care lâncezesc în tărâmul cel

Marea Evanghelie a lui loan

care li-l voi oferi E u , ele vor putea fi d u p ă aceea complet

tuturor celor care merită porţile cerului şi toţi aceştia vor

există o alta şi n u este nevoie ca tu să-ţi chemi luptătorii din Extremul Orient; niciodată n u voi avea nevoie d e ei. lucrători spirituali, p e care îi voi forma E u însumi; câţiva Dar pentru împărăţia M e a voi a v e a n e v o i e d e mulţi se află deja la această masă, dar vor trebui formaţi mulţi alţii, întru adevăr şi iubire. I I. lată ce trebuie să îndeplinesc E u . C e crezi despre 12. Negustorul Jairuth a spus; " D o a m n e , trebuie să că a m băut din acest nectar divin, n u v ă d v r e a să îmbrăţişez întregul pământ. d e c â t i u b i r e şi aş

10. Aceasta va fi lucrarea îndeplinită d e Mesia; n u

asta? Spune-Mi dacă îţi place u n astfel d e Mesia?"

mă mai gândesc la asta. Nimeni, niciodată, n u a vorbit despre u n asemenea Mesia, astfel că e u cred că lumea n u va profita deloc d e prezenţa Ta; atâta timp cât lumea este spiritual. O să mă mai gândesc la asta".

va r ă m â n e aşa c u m este, ea va fi duşmanul a tot ceea ce

că acest vin ceresc

5. Mai mult, v ă d

are asupra tuturor

Capitolul 63
Sihar. Binefacerile mesei cereşti şi ale vinului iubirii; discuţii la masă. Diferenţa intre lege şi sfatul bun. Diversele efecte ale vinului asupra omului.
1. Toţi a u început să bea şi să m ă n â n c e ; chiar şi

acelaşi efect, astfel că aş vrea să plantez o vie î n t r e a g ă din

acest butuc şi să d a u să bea din acest vin d e iubire!"

tuturor oamenilor, pentru ca ei să devină imediat fiinţe 6. E u a m spus: "Aş putea foarte bine să-ţi fac rost d e

Jairuth, pierdut în gânduri, a început să m ă n â n c e şi să

lăstari care să-ţi dea acest vin, dar n u vei obţine efectul p e care îl doreşti. Acest vin n u trezeşte iubirea decât dacă ea există deja în o m ; el trezeşte în schimb răul dacă în altceva decât răul, omul devine u n adevărat diavol, a îl ai tu în dorinţa ta d e a face bine.

c u m se transformă în iubire pură, astfel că Mi-a spus: " D o a m n e , îmi vine o idee minunată: ar fi oare posibil să

bea destul d e mult. înfierbântat d e vinul ceresc, el a simţit

inima omului n u există iubire, iar dacă acolo n u creşte cărui lucrare se îndeplineşte cu acelaşi entuziasm pe care 7. D e aceea, trebuie să fii atent cui îi dai să guste din

a m şi e u u n lăstar din via Ta, pentru a putea recolta u n vin asemănător? Dacă aş avea acest vin în pivniţe, aş putea să transform întreaga l u m e şi oamenii ar fi plini iubeşte tot c e e a c e este b u n , drept şi frumos, dar niciodată n u aş fi crezut că aş putea simţi în mine o

numai d e iubire. E u simt asta în mine, sunt u n o m care

acest elixir. E u aş vrea să-ţi d a u acest butuc d e viţă-deIubirea vie va da naştere multor lucruri b u n e , dar este D u m n e z e u , pentru că n u m a i aceasta rămâne, în timp

asemenea iubire pentru toate fiinţele.

vie, dar trebuie să fii atent cui îi dai să bea din acest vin! mai bine ca această iubire să fie trezită d e Cuvântul lui

respectând justiţia. întotdeauna m-am condus după lege.

2. Tot c e e a c e a m făcut p â n ă a c u m , a m făcut

sau rea; niciodată n u mi-am bătut capul cu asta. Pentru sau a lui D u m n e z e u . U n o m trebuie să respecte legea

Puţin mi-a păsat dacă cutare sau cutare lege era bună

ce iubirea trezită d e acest vin scade cu timpul şi dispare vrei să dai naştere la rău în loc d e b i n e " .

la fel ca efectele vinului. Gândeşte-te la aceasta dacă n u 8. Negustorul Jairuth a spus: " D o a m n e , atunci n u

mine, din principiu, legea este lege. fie ea a Cezarului din dragoste pentru sine, pentru a nu se teme apoi d e sale. Legea care n u pedepseşte n u este lege, ea n u este decât u n sfat b u n d e urmat, fără nici o obligaţie. 3. A n u urma u n sfat b u n poate d e asemenea să pedepsele care vor urma drept consecinţă a infracţiunilor

este deloc înţelept să plantez această viţă-de-vie, pentru ascunde în el binele sau răul şi aş fi foarte încurcat dacă, că este imposibil să ştiu dacă o m u l căruia îi voi da vinul

în ciuda bunelor mele intenţii, aş trezi răul în locul binelui de-vie".

dorit. N u , n u , renunţ la dorinţa d e a planta această viţă9. E u a m spus: "Mie îmi este egal. Pentru M i n e este

aibă urmări neplăcute, dar n u este un păcat dacă nu-l nu lovesc pe nimeni decât numai p e cel care n u l-a urmat. Dimpotrivă însă, este u n păcat să urmezi u n sfat rău.

urmezi, chiar dacă are aparenţa unei legi; şi consecinţele

acelaşi lucru. E u voi face ceea ce doreşti, dar îţi spun: puţin, aceeaşi calitate; dă-le mai multor persoane să bea

toate vinurile d e p e acest p ă m â n t a u , mai mult sau mai din vinul tău atât cât ai băut tu din acest elixir şi vei alţii vor avea asemenea accese d e mânie şi d e violenţă,

sau rea, trebuie să mă supun, căci este lege. Dacă refuz sau împotriva apărătorului binelui public şi voi fi pedepsit d e unul sau d e altul. Rezultă limpede că e u respect legea, care este bună, prin constrângere şi n u din iubire. A c u m

4. Cât despre lege, aceasta este altceva; fie ea bună

să recunosc legea, păcătuiesc împotriva lui D u m n e z e u

vedea că unii vor deveni fiinţe pline d e iubire, în timp ce încât va trebui să-i legi. Dacă acesta este efectul vinurilor

terestre, cu atât mai puternic este cel al vinurilor cereşti!"

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 64
Sihar. Jairuth renunţă să mai bea vin şi se angajează să nu mai bea niciodată. Despre îngeri şi despre îndatoririle lor. Umilinţa este o mare binecuvântare pentru om. îngerii din preajma oamenilor.
1. Jairuth a spus: " D o a m n e , iată că m-ai convins, aşa

77
cu conştiinciozitate căile Mele. Atât timp cât vei r ă m â n e p e aceste căi împreună c u familia ta, vor r ă m â n e şi ei cu relele. Dar dacă părăseşti căile Mele, ei te vor părăsi la rândul lor, p e tine şi întreaga ta casă!" tine şi te vor sluji în toate; îţi vor proteja casa d e toate

nimeni n u va mai gusta vin în casa mea, iar banii astfel

9. Jairuth a spus: " B u n , să n e oprim aici. Niciodată,

săracilor, p e care a m promis că le voi plăti timp d e zece a face din ei stafide şi voi v i n d e restul. Este bine aşa?" ani. Cât despre strugurii din viile mele, a m să-i usuc pentru

economisiţi vor fi daţi romanilor p e n t r u impozitele

c u m d e altfel m-am g â n d i t d e m a i multe ori, să-mi abandonez viile şi să a l u n g pentru totdeauna această plăcere d e la mine din casă. învăţătura Ta, pe care tocmai

trezi iubirea adevărată şi durabilă. Răul trebuie ascuns la spate. Renunţ la toate viile mele şi, d u p ă acest vin ceresc, Ce spui d e propunerea m e a ? "

ne-ai arătat-o şi care mi se pare dreaptă şi bună, poate

tine -, va fi drept şi just".

pentru M i n e şi pentru aproapele tău - care este frate cu 1 I . A m c h e m a t a t u n c i doi băieţi-îngeri şi i-am

10. E u a m spus: "Perfect, tot c e vei face din iubire

prezentat lui Jairuth, spunându-i: "Aceştia doi îţi plac?" dacă Tu mă crezi d e m n d e această graţie, mă simt cuprins d e o fericire infinită, până în a d â n c u l inimii mele. M ă Plin d e încântare la vederea lor, Jairuth a spus: " D o a m n e ,

mă angajez să n u mai b e a u niciodată vin pământesc. 2. l-am răspuns: " N u p o t nici s-o l a u d , nici s-o

c o n d a m n , fă aşa c u m crezi că este mai bine! Dacă este bine pentru sufletul tău, fă ceea ce ţi se pare mai bine! în rest. eşti d e m n să primeşti d e la Mine toate lucrurile b u n e şi pentru că ţi-am promis acest lucru".

simt cu adevărat n e d e m n să primesc o asemenea graţie din cer, dar a m să mă străduiesc din toate puterile să devin din ce în ce mai d e m n , pentru ca voinţa Ta sfântă să se împlinească şi în ceea c e mă priveşte". 12. La rândul lor, cei doi tineri (îngeri) a u spus: "Voinţa

d e care ai nevoie, fiindcă eşti drept şi perseverent în bine 3. Jairuth a spus: " D o a m n e , rămâi la mine, cu toţi ai

Tăi, sau lasă-mi măcar unul sau doi dintre băieţii Tăi pentru a mă învăţa c e este iubirea şi înţelepciunea". 4. E u i-am răspuns: " N u pot să-ţi satisfac prima cerere,

c u prisosinţă forţa şi p u t e r e a d e a fi cei mai activi colaboratori, acolo u n d e această voinţă se manifesta şi operează în fiecare clipă. Puterea noastră se întinde noi u n grăunte d e nisip, soarele u n b o b d e mazăre în m â n a unui uriaş şi toate apele pământului n u reuşesc să n e u d e părul d e p e cap. O suflare de-a noastră face să

Domnului este însăşi viaţa şi existenţa noastră. N o i a v e m

accept să-ţi las doi dintre aceşti băieţi, p e care poţi să

căci mai a m încă multe d e făcut p e acest pământ, dar ţi-i alegi chiar tu. Dar va trebui ca tu şi familia ta să fiţi să n u devină nişte judecători cumpliţi şi să n u părăsească

asupra tuturor creaturilor vizibile, pământul este pentru

atenţi să n u comiteţi nici u n păcat, pentru ca aceşti tineri locuinţa voastră în cea mai mare grabă. Să ştii că aceşti băieţi sunt îngerii lui D u m n e z e u : ei îi pot vedea chipul în

este dată pentru a n e lauda şi a n e umfla pieptul în faţa marii slăbiciuni a oamenilor, ci pentru a-i sluji pe oameni,

tremure întreaga armată d e stele, dar puterea n u n e

orice clipă".

după voinţa lui D u m n e z e u . Prin urmare, noi v r e m şi tu îl vei recunoaşte, îl vei accepta şi îl vei slăvi. Dacă îl vei a b a n d o n a ,

cu gust amar; cine poate prevedea că n u va p ă c ă t u i n i c i o d a t ă gândul, fapta sau cuvântul? N u va fi prea uşor să rămâi în preajma a

5. Jairuth a spus: " O h , D o a m n e , iată încă u n lucru cu

putem să te slujim, d u p ă voinţa Domnului, atât timp cât

n e vei a b a n d o n a d e asemenea şi p e noi, căci noi n u suntem altceva personificată a

doi judecători cărora n u le scapă

decât voinţa

nimic! Renunţ aşadar şi la această dorinţă şi prefer ca totul să rămână ca înainte". 6. l-am s p u s : " B i n e ,

abandonează, va fi d e asemenea asta a c u m , în prezenţa Domnului,

D o m n u l u i D u m n e z e u . Cine n e

a b a n d o n a t d e noi. Noi îţi s p u n e m al cărui chip îl c o n t e m p l ă m în orice semn tăcut care n e c h e a m ă întăreşte".

doreşti, eşti liber, nimeni n u te va obliga să faci ceva a n u m e , poţi să fii sigur".

cum

fiecare clipă şi d e la care aşteptăm către o n o u ă acţiune şi care n e 13. J a i r u t h a s p u s : " C o p i i

tineri, aceşti adevăraţi îngeri ai lui D u m n e z e u , sunt prea adorabili şi prea frumoşi! Mi se pare imposibil

7. Jairuth a spus: " N u , aceşti

să comiţi u n păcat în prezenţa lor şi, d e v r e m e ce este posibil, a m să păstrez doi, în orice caz". 8. E u a m spus : "Bine, bine,

s e a m a că în voi se află o forţă

adorabili, vă înţeleg şi îmi d a u bine n e c u n o s c u t a d e c ă t r e n o i , cei

muritori. D a r e u a m altceva c e să m ă l a u d în faţa voastră cu

pare să vă lipsească v o u ă ; e u pot umilinţa mea, în care n u există nici umilinţa se află forţa d e a putea

vor putea fi văzuţi în casa ta, atât

doi îngeri vor r ă m â n e lângă tine şi timp cât se v o r simţi b i n e aici.

forţă, nici putere, dar în această

Prietenul m e u J o n a e l te va învăţa

78
recunoaşte, accepta şi îndeplini voinţa Domnului. nu-mi va da să d u c o povară peste puterile mele şi astfel, 14. N u p e măsura voastră, bineînţeles, dar D o m n u l

Marea Evanghelie a lui loan
castele şi n u pot obţine ţinuturi întregi, aşa c u m ţi-ai c u m p ă r a t tu în Arabia, p e ţărmul Mării Roşii; aceşti piardă. Ei ar reuşi d e data asta, dacă n u a m fi noi aici.

umilinţa mea este pentru m i n e o onoare, pentru că este din urmă, aceeaşi voinţă a lui D u m n e z e u ca şi voi, cu forţa şi puterile voastre nemăsurate. 15. Şi, dacă L-am înţeles bine până aici p e D o m n u l , cunoscut faptul că umilinţa omului îndeplineşte, în cele

negustori sunt geloşi p e fericirea ta terestră şi vor să te Dar c u m noi te protejăm, în n u m e l e Domnului, nici u n lipseşti mai mult d e trei zile d e acasă".

fir d e păr d e pe capul tău n u va fi atins; totuşi, să n u 5. Liniştit, Jairuth s-a grăbit să părăsească palatul

se prea poate ca, în cele din urmă. D o m n u l să prefere acţiunile copiilor Săi umili; şi forţa activă a marilor spirite puternice din ceruri va trebui să se supună umilinţei copilaşilor d e p e acest pământ, dacă vor să se aşeze la va face din ei fiinţe puternice, se pare!" masa celor mici, pentru că dacă D o m n u l vine la cei mici,

împreună cu Mine.

soldaţi înarmaţi c u săbii s-a oprit înaintea noastră,

6. în timp ce traversam curtea palatului, o trupă d e

însumi către ei şi le-am arătat permisul d e liberă trecere d e la Nicodim. Şeful lor a spus: "Este inutil să arătaţi u n d e răzvrătire împotriva Romei!" permis d e liberă trecere, d e v r e m e ce sunteţi suspectaţi 7. E u a m răspuns: "Ce vrei d e la noi? Insolenţa

interzicându-ne să înaintăm. Atunci, M-am îndreptat E u

şi vei avea în tine forţa noastră şi puterea noastră, care n u sunt altele decât voinţa pură a Domnului Dumnezeu. Noi n u a v e m nici forţă, nici putere; toată forţa noastră, lui D u m n e z e u în noi şi prin noi!"

recunoaşte voinţa D o m n u l u i şi acţionează în consecinţă

16. îngerii a u răspuns: "Da, da, sigur, ai dreptate;

neruşinată şi minciunile unui grup d e invidioşi a u fost spun că n u este nimic adevărat din toate acestea! Dacă ai plecat o ureche la o minciună, apleacă atunci cealaltă mulţi martori decât ai putut găsi în oraş pentru minciuna sfruntată a unui grup d e invidioşi haini!"

toată puterea noastră n u sunt decât îndeplinirea voinţei 17. E u a m spus: "Aşa este, aveţi dreptate d e ambele

d e ajuns pentru a te face să porneşti la d r u m ? Dar eu îţi

ureche în faţa adevărului, pentru care vei găsi aici mai

părţi, latâ-ne întremaţi; dacă sunteţi d e acord, n e v o m

cuvinte s-au ridicat cu toţii, a u adus mulţumiri şi a u părăsit împreună cu M i n e palatul.

ridica de la masă pentru a n e continua drumul". La aceste

a u nici o valoare! Tribunalul va hotărî d e care parte este adevărul; lăsaţi-vă duşi la tribunal, fără a o p u n e rezistenţă, dacă n u vreţi să facem uz d e forţă!"

8. Şeful romanilor a spus: "Aceste tertipuri inutile n u

Capitolul 65
Sihar. Jairuth îl însoţeşte pe Domnul. Protecţia îngeri/or; soldaţii romani.
1. Jairuth îşi dorea să-Mi petrec toată ziua la el. Dar

denunţat ca provocator. Mergeţi să vedeţi dacă găsiţi u r m ă m la tribunalul vostru nedrept, atunci şi noi v o m c u m vreţi, căci timpul M e u n u a venit încă. V-am spus, a p e r e orice-ar fi, prin cuvânt şi prin fapte! rebeliunea d e care vorbiţi. Dacă vreţi să n e forţaţi să vă

9. E u i-am spus: "lată palatul al cărui stăpân v-a fost

folosi forţa cu voi şi v o m vedea cine va fi mai rapid. Faceţi n u a m greşit cu nimic; cine are dreptate, trebuie să se 10. Şeful s-a uitat la suita M e a numeroasă şi a dat

E u i-am explicat că mai erau încă, în regiune, numeroşi întrebat dacă ar putea să M ă însoţească măcar până în oraş, iar E u a m fost d e acord. El a pornit la d r u m şi i-a însoţească. r u g a t p e cei d o i băieţi-îngeri să b i n e v o i a s c ă să-l 2. Dar cei doi băieţi-îngeri i-au spus: "Este mai bine bolnavi pe care d o r e a m să-i v ă d . Atunci, Jairuth M-a

ordin să fim arestaţi şi legaţi. La început, mercenarii şi lăncierii săi a u încercat să p u n ă m â n a pe băieţii-îngeri.

Aceştia le-au scăpat însă c u atâta abilitate încât soldaţii n u a u putut prinde nici unul. D u p ă ce mercenarii şi lăncierii a u fost astfel împrăştiaţi ca urmare a tentativei

în grădină te-au denunţat romanilor că eşti agitator; fără noi, casa ta ar fi în primejdie; înţelegi?

pentru tine să r ă m â n e m aici, pentru că oaspeţii care sunt

lor d e a p u n e m â n a p e băieţii-îngeri, fiind risipiţi în toate câ-ţi va fi greu să pui m â n a p e noi!" Şeful a vrut atunci să aceeaşi clipă, făcând-o să zboare prin aer. părţile, M-am adresat comandantului trupei: "Mi se pare

foarte afectat ce nemernic a putut să-i informeze p e romani şi c e a n u m e l-a î n d e m n a t s-o facă! 4. Unul dintre îngeri i-a răspuns: "lată: la Sihar trăiesc

3. La această veste, Jairuth - înnebunit - a întrebat

Mă lovească cu lancea, dar u n înger i-a înşfăcat-o în 1 1. l-am spus atunci comandantului: "Cu ce vrei tu

negustori mai puţin fericiţi decât tine; ei nu-şi pot construi

să Mă loveşti şi să Mă răneşti p e M i n e ? " Turbat d e mânie,

comandantul bandei a răspuns: "Puterea Romei va fi în cele din urmă respectată; voi raporta la Roma şi veţi vedea ce veţi păţi dacă mai continuaţi. N u va mai rămâne piatră peste piatră!"

fedeleş p e toţi mercenarii şi lăncierii săi. V ă z â n d aceasta, pentru a-l proteja d e o asemenea ofensă.

12. E u i-am arătat atunci că băieţii-îngeri i-au legat

el a început să-i invoce p e Zeus, Marte şi chiar furiile, 13. Le-am cerut atunci băieţilor să-i d e z l e g e p e

mercenari şi pe lăncieri - ceea ce ei a u făcut imediat -,

să-ţi dovedeşti puterea?" Şeful a spus: "Aceşti tineri trebuie

d u p ă care i-am spus comandantului: "încă mai doreşti

Marea Evanghelie a lui loan
să fie zei, altfel n u ar putea să învingă atât d e uşor, cu mâinile goale, nişte războinici atât d e buni". 14. A m spus la rândul M e u : "Da, da, ţie ţi se par zei; binecuvântat să fie sânul care Te-a hrănit!"

79
Binecuvântat să fie corpul care Te-a purtat şi d e trei ori "6. E u i-am spus: "Binecuvântaţi să fie cei care ascultă

aşa că lasă-ne să n e c o n t i n u ă m d r u m u l şi du-te să tine!"

şi care p u n în practică Cuvântul M e u , păstrându-l în inima Tău?"

percheziţionezi castelul; în caz contrar, va fi rău pentru 1 5. Jefui a spus: "Recunosc că sunteţi nevinovaţi şi

lor". Bolnavul: " D o a m n e , u n d e p u t e m auzi Cuvântul 7. E u : "îl cunoşti p e Marele Preot J o n a e l din Sihar,

vă d a u voie să vă urmaţi drumul. Voi, soldaţii mei, mergeţi

care face sacrificii p e Muntele Garizim? lată, el cunoaşte vindecat a spus: " C â n d pot să-l găsesc acasă? E u a m spus: "lată-l aici, lângă Mine, întreabă-l chiar tu. îţi va răspunde!" Cuvântul M e u , du-te şi caută-l şi el te va învăţa". O m u l

la palat, intraţi peste tot, d e la u n capăt la altul şi n u

vă aştept aici". U n u l din subordonaţii săi i-a spus: " D e ce n u vrei să vii cu noi să controlezi acest castel?" Dar comandantul a spus: "Vezi bine că mi-am pierdut spada; i-a răspuns: "Nici noi n u stăm mai bine, c u m arătăm fără fără arme, n u putem face nimic! H m , ce să facem?"

lăsaţi p e nimeni să iasă p â n ă n u aţi fost pretutindeni. E u

fără spadă, această vizită n u este valabilă". Subordonatul săbii?" Şeful: "Cum şi voi sunteţi dezarmaţi? E d e rău; 16. Le-am spus atunci: "Săbiile voastre sunt la poalele

Garizim, c â n d pot să te găsesc acasă?"

"Nobile M a r e Preot al lui D u m n e z e u , d e p e Muntele 9. J o n a e l i-a răspuns: "Până a c u m , trebuia să stai

8. El s-a întors atunci către J o n a e l şi l-a întrebat:

culcat şi să suporţi boala cu răbdare; a c u m n u mai ai nimic d e făcut acasă, rămâi c u noi astăzi şi ascute-ţi afla mai multe! urechile; se vor mai petrece multe lucruri şi mâine vei 10. O m u l vindecat a spus: "Vă voi urma cu bucurie,

acelui cedru, acolo, în mijloc! Mergeţi să le căutaţi, noi cuvinte, toţi a u alergat să-şi ia săbiile.

n u n e t e m e m d e voi nici dacă sunteţi înarmaţi". La aceste

Capitolul 66
Sihar. Vindecarea unui paralitic. Recunoştinţa acestuia şi salturile sale de bucurie. Soldaţii romani sunt puşi pe fugă.
1. Ne-am urmat apoi drumul către răsărit şi a m ajuns

dacă mă consideraţi d e m n să m e r g alături d e voi. A trebuit să lâncezesc trei ani p e patul durerii şi iată-mă dintr-o dată vindecat d e răul asta blestemat, printr-un bucurie este să poţi alerga cu propriile-ţi picioare. Aş vrea recunoştinţa sa faţă d e D u m n e z e u ! "

miracol divin! Simt a c u m ce înseamnă să fii sănătos şi c e să sar şi să dansez la fel ca David, care îşi cânta laudele şi 1 1. J o n a e l a spus: "Dă-i drumul, fă-o aici sub ochii

la u n sătuc, la douăzeci d e stade (n.t. aproximativ trei î n t â m p i n a t p r i e t e n e ş t e şi o a m e n i i kilometri şi jumătate) d e palat. Tot satul ne-a ne-au

noştri, ca să se îndeplinească Scriptura: 'Paraliticul va sări

întrebat amabili ce ar putea să facă pentru noi?

E u le-am spus: " N u sunt bolnavi printre voi?" paralitic".

Ei a u încuviinţat şi a u spus: "Ba da, a v e m u n 2. E u a m spus: "Aduceţi-Mi-I aici pentru a-l

vindeca". Cineva a spus: " D o a m n e , va fi greu; mai poate părăsi patul d e trei ani, iar acesta

acest paralitic este atât d e contractat că nu-şi este greu d e transportat, căci este fixat d e sol.

N u poţi Tu să vii lângă bolnav?" E u a m spus: pe o rogojină ca să-l puteţi a d u c e " . Câteva

"Dacă patul este greu d e adus, aşezaţi bolnavul persoane a u fugit în casă, l-au înfăşurat într-o rogojină şi l-au a d u s în stradă, s p u n â n d : " D o a m n e , iată bolnavul!"

spunând: "Dragă prietene, dai impresia că poţi,

că E u pot să-l v i n d e c . El M-a privit atunci,

3. E u l-am întrebat p e bolnav dacă el crede

pari a fi u n adevărat Mântuitor, da, da, cred!" 4. E u i-am spus: "Ei, bine! Ridică-teşi mergi,

te-te să mai pâcătuieşti, dacă n u vrei să cazi paralizat pentru a d o u a oară, chiar mai rău". 5. Imediat, bolnavul s-a ridicat, a scuturat

credinţa ta te-a vindecat; dar pe viitor fereş-

rogojina şi a început să meargă. C â n d a văzut

că este complet vindecat, el a căzut la picioarele Mele, Mi-a mulţumit şi a spus: " D o a m n e , în Tine este o forţă mai mare decât cea a unui o m . Lăudată fie puterea lui D u m n e z e u în Tine! O h !

80
ca u n căprior!" mers în faţa adunării şi a început să sară d e bucurie, 12. O m u l vindecat a aruncat atunci rogojina sa, a

Marea Evanghelie a lui loan

C a p i t o l u l 67
Discuţii despre Mesia. Satana şi ordinea divină. Domnul anunţă noua poruncă a iubirii. Murmurul blând al lui Dumnezeu.
1. J o n a e l a spus: "împotriva puterii omeneşti, aceste

strigând fără nici o reţinere; la d o u ă sau trei stade (n.t. aproximativ patru-cinci sute d e metri) depărtare, el i-a întâlnit pe mercenarii şi lăncierii romani învinşi d e cei doi băieţi-îngeri rămaşi la palat. Romanii l-au întrebat ce face. Dar el, fără a se lăsa tulburat, d â n d impresia că nu-l ia în

seamă p e c o m a n d a n t u l lor, a continuat să danseze şi să

sară d e bucurie, d u p ă care a spus: "Dacă omul devine vesel, trupa se întristează; bucuria omului îi face pe soldaţi nefericiţi! Ura! Ura!" Şi omul vindecat şi-a văzut d e drum. Mânios, c o m a n d a n t u l romanilor i-a spus să tacă.

tertipuri ar putea da v r e u n rezultat, dar ele n u pot face forţă care îl poate îndupleca p e D u m n e z e u . Restul n u D u m n e z e u este cu noi, cine poate fi atunci împotriva nimic împotriva puterii lui Dumnezeu. Iubirea este singura

este decât o m â n ă d e paie în vânt. Aşa că n u te nelinişti! noastră?"

venit tu oare, să-mi zici: 'Ridicâ-te şi u m b l ă ? Aş fi e u vindecat aşa c u m sunt şi te-aş fi luat e u drept u n zeu, ceea ce nu eşti? N u ai nici măcar o mică parte din puterea cel puternic. Ura! Ura!"

interzici să mă bucur? A m stat trei ani paralizat la pat. A

13. Dar convalescentul a spus: " D e ce vrei să-mi

D u m n e z e u a fost, fără îndoială, alături d e A d a m şi totuşi a b a n d o n e z e corpul lui Moise Satanei, d u p ă trei zile d e luptă. D u m n e z e u este desigur atotputernic, dar Satana este plin d e şiretenie şi ştie c u m să-i atace p e oamenii lui D u m n e z e u . în prezenţa tigrului, trebuie să fii atent; să n u respiri decât d u p ă ce animalul a fost ucis!" S a t a n a a ştiut să-l c o r u p ă , iar M i h a i l a trebuit să

2. Convalescentul a spus: "Da, da, ai dreptate; dar

pe care o are noul m e u învăţător. E u îl ascult pe Stăpânul 14. Şeful l-a ameninţat atunci că îl va pedepsi dacă

îngeri a u apărut imediat, veseli şi i-au spus: " N u te lăsa tulburat în bucuria ta!"

n u va înceta să se mai dea în spectacol. Dar doi băieţi-

recunoscut imediat, c o m a n d a n t u l r o m a n a strigat la lui Pluto!"

15. Văzându-i p e cei doi adolescenţi, p e care i-a

gândeşte-te că odinioară D o m n u l l-a lăsat în p a c e p e încerce libertatea, fiindcă era n u n u m a i primul, ci şi cel mai mare dintre spirite. 4. Dar această p e r i o a d ă s-a î n c h e i a t şi prinţul Satana; fiind primul spirit creat, el a avut tot timpul să-şi

3. J o n a e l a spus: "Ai d r e p t a t e î n felul t ă u , dar

trupele sale dezarmate: "Fugiţi, iată încă doi servitori ai 16. La această c o m a n d ă , întreaga legiune, prinsă în

capcană, a luat-o la fugă, sfârâindu-le călcâiele, c u m n u în continuare, strigând d u p ă soldaţii care f u g e a u : "Ura! îi face p e soldaţi nefericiţi". D u p ă care s-a liniştit,' s-a Ura! C â n d omul este fericit, trupa e tristă; fericirea omului se mai văzuse vreodată! Convalescentul dansa şi cânta

întunericului va fi legat; n u va mai putea să se mişte la fel d e liber c u m a făcut-o pânâ în prezent!

aflat până a c u m sub j u g u l legii!

p u t e m trăi fără teamă p e acest pământ, u n d e ne-am 6. Legea înţelepciunii a domnit d e la A d a m până la

5. Dacă iubirea lui D u m n e z e u r ă m â n e în noi, noi

alăturat lui J o n a e l şi i-a spus: "Prietene, dacă n u te Cuvântul D o m n u l u i care mi-a redat sănătatea. Dacă

deranjează să vorbim p e d r u m , spune-mi ce ştii despre

înţelepciune şi o voinţă uriaşe.

noi şi, pentru a îndeplini această lege, erau necesare o

vreau să mă s u p u n acestui Cuvânt, trebuie să-l cunosc". care n u este altceva decât o vizuină, c u m zic romanii. 17. J o n a e l i-a răspuns: "lată, n e apropiem d e u n sat

V o m vedea ce va face D o m n u l . V i n o cu noi în oraş, vei totul! N u suntem prea departe d e oraş; satul p e care îl zăreşti aparţine d e el, dar romanii l-au făcut o c o m u n ă independentă d e Sihar, p e care a u înconjurat-o cu u n gard d e uluci. Această c o m u n ă n u este prea mare; o poţi traversa cu trei mii d e paşi şi noi n u suntem decât la putea locui la mine sau la Irhael cât vei dori şi vei afla

şapte stade (n.t. aproximativ u n kilometru şi ceva) d e primele case din Sihar. Mai ai deci încă puţină răbdare şi dorinţa ta va fi îndeplinită".

va m e r g e rău; n u cred că acel c o m a n d a n t roman, care tocmai a luat-o la fugă, c u călcâiele sfârâind, va avea prea mult respect pentru noi!"

lacov, dacă aceasta vizuină este tabăra romanilor, totul

18. " O h - a spus convalescentul - p e A v r a a m , Isaac şi

care este c u noi! El va face tot ce trebuie. V ă d deja o alb, ceea ce este u n s e m n b u n ! "

19. J o n a e l a spus: "Să a v e m încredere în D o m n u l ,

trupă d e soldaţi care n e vine în întâmpinare c u u n steag 20. Convalescentul a spus: "Da, dacă n-o fi u n şiretlic

d e război! D o a r îi ştim p e soldaţii greci şi romani!"

Marea Evanghelie a lui loan
respecta legea înţelepciunii. Astfel că a venit El insuşi pe uşor d e p u s î n p r a c t i c ă ; p e n t r u c ă , p r i n legea 7. Dar D u m n e z e u a văzut că oamenii n u puteau

81
C a p i t o l u l 68
Sihar. Delegaţia romană. Convorbirea intre patru ochi dintre lisus si căpitanul roman. Despre adevărul oamenilor fi cel al larvelor umane. Despre desăvârşire. Succesorii Domnului.
1. Delegaţia soldaţilor romani ni s-a

pământ, pentru a n e da n o u a poruncă a iubirii, mai

înţelepciunii. D u m n e z e u n u lăsa să a p a r ă în faţa

oamenilor decât lumina Sa, care coboară d e la El la

- D u m n e z e u vine El însuşi la o a m e n i şi locuieşte în ei în toată plenitudinea a d e v ă r u l u i S ă u , făcându-i astfel p e aceştia întru totul posibil ca Satana să-l supună p e o m

oameni, dar care n u este El însuşi; în timp ce - prin iubire

asemănători cu El. Astfel, n u mai este prin vicleniile sale, pentru că spiritul lui ascunse ale Satanei şi are suficientă

alăturat şi c o m a n d a n t u l lor Mi-a înmânat suprem al taberei, care M ă ruga să uit Mă u r m a u să promită că n u vor povesti

o cerere a căpitanului, c o m a n d a n t u l tot ce s-a întâmplat şi să le cer celor care nimic, pentru a evita necazurile, care interesul tuturor să devină mai degrabă

D u m n e z e u din o m cunoaşte vicleniile

putere pentru a face praf atacurile sale. actuală a omului atunci c â n d a descris m u r m u r u l b l â n d al lui 8. Profetul llie a a n u n ţ a t starea

oricum n u ar fi folosit nimănui; era în

trecând prin faţa peşterii. D u m n e z e u / n u mai este vijelia şi focul. dulce 9. D u m n e z e u este acest murmur al iubirii omului

Dumnezeu

prieteni d e c â t d u ş m a n i ai căpitanului

să păstreze tăcerea asupra incidentului viitor va a v e a p a c e în casă. în rest.

roman. Jairuth a fost d e asemenea rugat care avusese loc şi a fost asigurat că p e c o m a n d a n t u l M-a r u g a t să m e r g să-l vizitez la domiciliul său, căci el dorea importante. să-Mi vorbească în secret despre lucruri 2. E u a m r ă s p u n s purtătorului

D u m n e z e u şi pentru aproapele său; Dumnezeu Legii! nu mai este furtuna

pentru

înţelepciunii sau sabia strălucitoare a

a n e teme d e vicleniile Satanei, aşa

cu noi toţi şi printre noi, n u mai a v e m

10. Şi c u m D u m n e z e u însuşi este

va primi ceea ce-Mi cere, dar E u n u voi v o r b e a s c ă î n secret c u M i n e d e s p r e lucruri importante, să M ă aştepte la poarta acestei c o m u n e şi îi voi spune ce doreşte să ştie". 3. La aceste cuvinte, delegaţia s-a retras şi a mers m e r g e la l o c u i n ţ a lui; d a c ă v r e a să

biletului: "Spune-i comandantului tău că

c u m , din nefericire, a fost adeseori

cazul în trecut. A c u m poţi privi în faţă tigrul roman însetat d e s â n g e ; n u ai văzut adineauri o legiune întreagă luând-o la fugă d e le sfârâiau călcâiele în faţa acelor doi

adolescenţi? U n mare număr din aceşti băieţi n e însoţesc şi noi să n e t e m e m d e aceşti romani care n e întâmpină nimic, chiar dacă ţi se pare că visezi!"

să-i raporteze comandantului r o m a n ceea ce a m spus. Şeful lor a venit imediat la poarta c o m u n e i , cu câţiva subordonaţi aleşi d e el.

cu steagul alb? într-adevăr, îţi spun, să nu-ţi fie teamă d e 1 1. La aceste cuvinte, convalescentul a făcut ochii

mari şi a spus: "Ce spui. D u m n e z e u este printre noi?

serios această invitaţie; el cunoştea şiretenia acestui dincolo.

4. Jairuth M-a întrebat dacă este cazul să luăm în

Credeam că acest o m care ne-a ajutat este pur şi simplu Mesia Cel Făgăduit! Dar ce, pentru tine. D u m n e z e u şi Mesia sunt una şi aceeaşi Fiinţă?

căpitan, din cauza căruia mulţi trecuseră în lumea d e 5. E u a m spus: "Dragă prietene. E u îl cunosc şi ştiu

decât toţi profeţii la u n loc, dar că D u m n e z e u şi Mesia sunt una şi aceeaşi Fiinţă n u m-aş fi putut gândi niciodată şi nici n u aş fi îndrăznit s-o spun! Scriptura n e învaţă că

12. Aş vrea să cred că Mesia are mai multă putere

d e ce este capabil. Dar băieţii-îngeri i-au inspirat u n drept u n fiu al lui Jupiter; ar vrea să ştie care este adevărul. Ştiu ce să-i spun".

respect d e nezdruncinat, el îi ia drept duhuri, iar pe Mine

tu spui că acest o m , care are într-adevăr toate calităţile atunci este în regulă, dacă asta n u te şochează p e tine, care eşti u n M a r e Preot! pentru a fi Mesia, este D u m n e z e u în carne şi oase? Bine,

nu trebuie să n e facem nici o imagine despre lehova, iar

căpitanul n e aştepta deja c u ofiţerii săi. El a înaintat, M-a salutat amabil şi a trecut imediat la subiect.

6. Jairuth a fost mulţumit. A m ajuns la poartă, u n d e

suntem mai mult sau mai puţin zei, dacă respectăm

este vreun zeu cu totul deosebit. D u p ă scriptură, toţi Legea; dar dacă El este D u m n e z e u însuşi, atunci trebuie

13. D e c â n d a m fost vindecat, m-am gândit că Mesia

lui Zeus; a c u m ai aflat tot ce doreai să ştii!"

"Prietene, servitorii Mei n u sunt duhuri şi E u n u sunt fiul 8. Comandantul a rămas foarte surprins să constate

7. M-am î n d r e p t a t a t u n c i către el, s p u n â n d u - i :

că E u p u t e a m să aflu atât d e uşor gândurile sale, p e care n u le cunoştea nimeni. 9. El a rămas mut d e uimire timp d e câteva clipe,

să mă c o m p o r t altfel; El m-a vindecat şi trebuie să-i mulţumesc altfel". l-a î m p i e d i c a t ,

apoi M-a întrebat încă o dată: "Dacă n u eşti fiul lui, atunci spune-mi, cine eşti tu şi cine sunt de fapt servitorii tăi? în vă a d u c omagiile pe care le meritaţi!" nici u n caz n u sunteţi o a m e n i obişnuiţi; mi-ar plăcea să

14. Convalescentul a vrut să vină la Mine, dar J o n a e l spunându-i să o f a c ă la Sihar.

Convalescentul a acceptat, foarte mulţumit.

10. E u i-am răspuns: "Orice o m care întreabă ceva

82
întrebat cu sinceritate şi francheţe, aşa că meriţi u n în faţa ta, adică u n o m c u m sunt mulţi p e acest pământ, cu sinceritate şi francheţe merită u n răspuns. Tu M-ai răspuns, lată-l. E u sunt în primul rând Cel p e care-l vezi

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 69
Sihar. Iluzia divinităţilor. Despre valoarea şi esenţa adevărului. Drumul adevărului. Adevăratul nod gordian: secretul iubirii. Capul şi inima - cheie şi sălaş al adevărului.
1. E u a m spus: "Asta n u ţine nici d e strămoşii tăi, nici

este adevărat, care îmi s e a m ă n ă ; c u toate acestea, ei n u apropie mai mult d e desăvârşire, cu atât are mai multă

sunt oameni, ci larve u m a n e . C u cât u n o m autentic se forţă şi putere în cunoaşterea sa şi în voinţa sa d e acţiune". poate deveni desăvârşit la fel ca tine?" 11. C o m a n d a n t u l a spus: "înseamnă că orice o m 12. E u a m spus: " O h , dai Dar numai dacă, pentru a 13. Căpitanul a spus: "Atunci v r e m să-ţi ascultăm

d e zeii p e care îi v e n e r a u ei; strămoşii tăi a u murit d e mult timp iar zeii lor n u a u existat niciodată, decât în nici unei realităţi. N u este nimic rău să renunţi la credinţa imaginaţia poeţilor. Numele şi imaginea lor n u corespund

se desăvârşi, urmează învăţătura M e a l "

învăţătura, în conformitate c u care trebuie să trăim şi să acţionăm".

iluzorie p e care o ai în zeii tăi, pentru că ei n u pot nici

învăţaturi, dar n u ţi-ar fi d e prea mare folos, pentru că învăţătura M e a n u te va putea ajuta. Pentru a Mă urma, să trăieşti d u p ă învăţătura Mea".

14. E u : "Aş p u t e a f o a r t e b i n e să-ţi d a u a c e s t e

să-ţi întărească sufletul, nici să-ţi fortifice corpul. în reali­ tate, ei pur şi simplu n u există. Contează numai adevărul pur, d u p ă care, c u care şi în care trebuie să trăieşti! 2. Dacă trăieşti din minciuni, viaţa ta este făcută

n u le-ai urma. Atâta timp cât vei fi aici trimisul Romei, trebuie să părăseşti totul; în caz contrar, este imposibil 15. C o m a n d a n t u l a spus: "Da, da, ar fi foarte dificil.

atunci numai din minciuni şi n u ajungi niciodată la nimic.

adevărul, totul devine real şi adevărat în viaţa ta. Nimeni

Dar dacă viaţa ta provine din adevăr, ea este una cu

Totuşi, mi-ai putea da câteva sfaturi fundamentale. A m deja anumite cunoştinţe în diverse domenii şi a m puterea d e a înţelege; d e ce n u aş putea lua cunoştinţă d e măsură!"

n u poate descoperi adevărul în minciună, fiindcă în spiritul adevărului, devine el însuşi adevăr, u n adevăr perfect, iar în inima lui, minciuna face loc adevărului. 3. Cel ce recunoaşte că minciuna este minciună,

minciună totul este minciună. Cine se naşte din n o u din

învăţătura ta? Poate că aş putea să o aplic într-o oarecare 16. E u i-am răspuns: "Prietene, dacă învăţătura M e a

trăieşte întru adevăr, pentru că a şti să recunoşti minciuna este d e asemenea u n adevăr. înţelegi?"

este să M ă urmezi şi n u există altă posibilitate d e a intra

în împărăţia desăvârşirii Mele, c u m vrei să o îndeplineşti?" Dar trebuie să fie ceva în toate astea! Lasă-mă să mă gândesc u n pic!" 18. C o m a n d a n t u l s-a gândit o vreme, d u p ă care a 17. Comandantul a spus: "Asta pare destul d e curios.

înţelepciunea ta este profundă; dar u n d e se găseşte

4. Comandantul a spus: "Prietene, ce spui este drept,

v e d e m noi? Ochiul negrului le v e d e altfel? U n anumit r a s e u m a n e v o r b e s c limbi diferite; c a r e este c e a

marele adevăr şi ce este el? Lucrurile sunt aşa c u m le

fruct este dulce pentru unul şi amar pentru altul. Diversele adevărată, care este cea b u n ă ? în felul lui, orice o m are fără îndoială dreptate, dar u n adevăr c o m u n şi general arată-mi-l, spune-mi u n d e se găseşte el? în ce constă el?" 5. E u i-am răspuns: " D u p ă părerea mea, acesta este n u poate exista, d u p ă părerea m e a ; şi dacă există unul,

spus: " D e fapt, este vorba să te urmez ca persoană, sau din punct d e v e d e r e moral? 19. E u : "A M ă urma în persoană implică d e la sine

angajamentul moral. Este d e preferat ca angajamentul personal să u r m e z e a n g a j a m e n t u l moral. Dar dacă

a n g a j a m e n t u l personal are urmări incompatibile c u Trebuie însă ca în profunzimile conştiinţei tale să existe această iubire pentru Mine şi pentru toate fiinţele umane, c a r e este însăşi baza a d e v ă r u l u i , fără d e angajamentul moral n u are nici o valoare! înţelegi? care funcţia oficială, a n g a j a m e n t u l moral este suficient.

înaintea celebrului erou m a c e d o n e a n !

faimosul n o d gordian p e care nimeni n u l-a putut desface 6. Ceea c e tu priveşti c u ochiul cărnii (trupului), este

asemănător cărnii (trupului), provine din carne (materie),

ce trebuie să fac atunci cu frumoşii mei zei? Strămoşii credinţa strămoşilor mei sau trebuie să încep să cred în Dumnezeul evreilor?"

20. C o m a n d a n t u l a spus: " N u îmi este clar u n lucru:

care este prin natura ei instabilă şi perisabilă. C u m ar adevărului imuabil şi etern? putea ceea ce este instabil şi perisabil să-ţi dea substanţa

mei c r e d e a u în ei. Este bine să urmez în continuare

acest lucru unic este iubirea, a d e v ă r a t u l foc al lui D u m n e z e u , care sălăşluieşte în inimă. N u m a i în această

7. N u există decât u n singur lucru adevărat în o m şi

K că în o m , iubirea stă la baza \ ' nezeu şi prin D u m n e z e u .

ubire se află adevărul, pentru

oricărui a d e v ă r întru Dum8. Dacă vrei să te cunoşti

a d e v ă r u l absolut, trebuie să conformitate cu

lucrurile în c o n f o r m i t a t e c u

p e tine însuţi sau vrei să vezi

priveşti şi să cunoşti totul în

f u n d a m e n t veritabil al fiinţei

unicul

Marea Evanghelie a lui loan
tale; tot restul este iluzie. Capul omului şi tot ceea ce nimeni n u a reuşit să-l dezlege metodic! conţine el face parte din acest n o d gordian p e care 9. N u m a i cu puterea indestructibilă a spiritului iubirii ca şi c u m ai fi căzut.

85
n u a devenit viu în tine, vei r ă m â n e întins în mormânt 7. A c u m ştii tot ceea ce îţi este necesar; dacă vrei să

afli mai multe, mergi la Sihar, c â n d ai prilejul, să-l vezi p e a văzut şi a înţeles d e la Mine. Procedează astfel şi vei fi foarte fericit". 8. Pătruns d e adevărul cuvintelor Mele, comandantul Marele Preot J o n a e l . Acesta îţi va s p u n e tot ce a învăţat,

să gândească, să vadă şi să înţeleagă cu inima sa. Această

poate omul să taie acest n o d în inima sa şi poate începe

cale nouă îi permite omului sâ ajungă la adevărul fiinţei existenţe!

şi al existenţei sale, adevărul oricărei fiinţe şi al întregii 10. Capul tău poate inventa u n n u m ă r nesfârşit d e

a spus: "Prietene, a m înţeles din discursul tău că eşti u n înţelept printre înţelepţii acestui p ă m â n t şi voi face tot ce m-ai sfătuit, dar aş mai vrea să-mi spui cine eşti Tu d e faptl Pentru că, făcând abstracţie d e ruşinoasa înfrângere n u pot să mi-o explic decât acceptând'faptul că aceşti sau duhuri din cer, recunosc după înţelepciunea Ta fără tineri care a u fost capabili să mă p u n ă p e fugă sunt zei pereche că trebuie să fii mai mult decât u n o m obişnuit; p e care băieţii care te însoţesc mi-au adus-o şi p e care

zei, dar ce sunt ei? îţi răspund E u ; ei n u sunt decât imagini iluzorii, produse d e mecanismul dereglat al creierului tău.

în inima ta n u vei găsi d e c â t u n singur D u m n e z e u D u m n e z e u unic este adevărul însuşi.

a d e v ă r a t , fiindcă iubirea în c a r e l-ai găsit p e acest 1 1. N u poţi găsi adevărul decât c ă u t â n d adevărul;

Tot ceea ce te î n d e a m n ă şi te î m p i n g e spre iubire poate fi o cheie a adevărului. Urmează deci acest impuls şi vei găsi astfel adevărul, care te va elibera d e orice iluzie". acest avertisment, mergi către iubire c u toată inima şi

capul tău a căutat destul dacă ţi-a dat cheia adevărului.

fără îndoială, ai spus şi ai explicat deja discipolilor Tăi Te urmez şi să devin, m ă c a r în spirit, discipolul T ă u ; eşti, ce eşti şi d e u n d e vii? cine eşti, dar vezi Tu, vorbind foarte serios, e u vreau să

spune-mi atunci, ce trebuie să cred despre Tine, cine 9. E u a m spus: "Mai întâi, ţi-am răspuns astfel ca să

Capitolul 70
Rolul creierului şi rolul inimii. Să nu-ţi judeci, ci să-ţi iubeşti aproapele. Acolo unde nu este iubire, nu este nici adevăr. Mânia este ojudecată, deci o lipsă a iubirii. Moartea sufletului.
1. D o m n u l : " U n exemplu va face ca totul să îţi apară mai clar. s-au supus ordinelor tale şi trebuie să fie pedepsiţi. D u p ă 2. lată, ai câţiva o a m e n i sub c o m a n d a ta, care n u

poţi reflecta. Apoi, ţi-am spus să te adresezi lui J o n a e l ; mai întârziem, se va însera şi mai a m d e făcut câteva lucruri astăzi".

dacă mergi să-l vezi, vei afla ceea ce-ţi lipseşte. Dar să n u

însoţesc până în oraş".

10. Comandantul a spus: "Permite-mi atunci să Te 11. E u : "Drumul este liber; dacă vrei să M ă însoţeşti

cu b u n e intenţii, fă-o, dar dacă mai ai cumva vreo intenţie

întunecată, este mai bine să rămâi acasă, pentru că acest destul puterea!"

d r u m nu-ţi va a d u c e nici o binecuvântare. Mi-ai încercat 12. C o m a n d a n t u l a spus: " D e p a r t e d e m i n e o

tu te străduieşti să scoţi d e la ei; d e v r e m e ce ei n e a g ă

cauţi să-i faci să mărturisească. Dar ei n e a g ă tot ceea ce

lege, îi interoghezi şi, prin tot felul d e întrebări abile,

asemenea intenţie, deşi, în această perioadă critica, se apropie din ce în ce mai mult ziua mitică p e care o aşteaptă evreii p e n t r u ca u n mântuitor venit d e la

totul, n u poţi decât să-i c o n d a m n i fără mărturisirea lor,

p e baza martorilor adeseori prea puţin credibili, care poate n u spun adevărul. Astfel, tu accepţi să aplici aceeaşi 3. A c u m , imaginează-ţi că n u eşti judecător, ci u n

D u m n e z e u să-i scape d e romani; şi n o u ă n e ajunge din se află deja p e pământ, după câte spun evreii. M-aş putea gândi că Tu eşti acel mântuitor şi chiar m-am gândit deja. când în când la ureche zvonul că un asemenea mântuitor

judecata şi pentru cel drept şi pentru cel netrebnic.

împotriva ta; trezeşte în inima lor iubirea pentru aproapele şi lacrimi, că a u păcătuit împotriva ta. Anulează atunci condamnarea, fiindcă nici o condamnare n u este adevăr, mânia legiuitorilor. Mânia este o j u d e c a t ă . în j u d e c a t ă adevărul. ea n u vine d e fapt din iubire, ci din mânia legilor şi din n u există iubire; acolo u n d e lipseşte iubirea, lipseşte şi 4. Aşa că agaţă-te n u m a i d e iubire, acţionează în lor şi aceşti păcătoşi vor recunoaşte sincer, plini d e regrete

o m plin d e iubire p e n t r u fraţii săi, care a u păcătuit

înţelepţi şi T e iubesc ca p e u n a d e v ă r a t prieten al

Dar, fie că eşti sau n u , recunosc că eşti u n înţelept printre umanităţii. Gândurile mele n u mă vor împiedica să Te

însoţesc personal p â n ă la Sihar şi să fiu, din punct d e în calitate d e roman, n u voi avea astfel parte d e nici u n arc d e triumf! A c u m ţi-am dezvăluit totul şi Te întreb, dacă refuzi, r ă m â n aici". încă o dată, dacă Te pot însoţi? Dacă accepţi. Te însoţesc; 13. E u a m spus: "Bine, Însoţeşte-Mă împreună cu vedere spiritual, discipolul Tău toată viaţa, deşi ştiu că,

adevărul acesteia, cu forţa sa şi vei găsi pretutindeni adevărul şi vei vedea că n u există decât u n singur adevăr, care n u domneşte n u m a i p e pământ, ci în tot infinitul.

toţi cei care sunt alături d e tine, pentru a avea martori cu tine!"

urma din punct d e v e d e r e moral şi, în acest fel, vei lupta

5. Dacă vrei să trăieşti astfel printre o a m e n i , M ă vei

m o r m â n t u l t ă u n u v a exista d e c â t n o a p t e , g o l şi minciună, moartea spiritului iubirii şi moartea adevărului. 6. Vezi tu, această viaţă terestră este foarte scurtă,

pentru viaţa eternă. Dar dacă rămâi aşa c u m eşti, în

fiind urmată apoi d e eternitatea infinită; dacă adevărul

84
Capitolul 71
Sihar. Vindecarea soţiei comandantului. Acţiunile şi adevărul.
1. L-am întrebat atunci p e c o m a n d a n t dacă erau încă niciodată. 12. A ş a

Marea Evanghelie a lui loan
şi n u L-aţi cunoscut cum

Tatăl M-a învăţat p e gii l u m i şi E u v ă ca Tatăl

M i n e înaintea între­

învăţ pe voi, pentru trăieşte în M i n e să

bolnavi în localitate. El Mi-a răspuns: "Prietene, dacă ai cunoştinţe în materie d e vindecare, vindec-o p e soţia mea! Ea suferă d e u n a n d e o boală necunoscută, p e

care

rămână în voi şi să la fel ca şi în Mine,

care nici u n medic n u o poate vindeca. Poate, graţie profunzimii înţelepciunii tale, vei şti să recunoşti d e ce boală suferă soţia mea şi o vei putea vindeca!" să o cauţi". 2. A m răspuns: "îţi spun: soţia ta este vindecată, mergi 3. El şi-a trimis imediat servitorul, care a găsit-o p e

fie mărturisit în voi ca fiind e t e r n u l şi vine din dial şi

purul a d e v ă r c a r e eternul

fundament primor­ numeşte care iubirea

soţia comandantului în pragul casei, foarte bucuroasă şi spre comandant, care Mi-a spus, plin d e iubire: "Prietene, eşti u n zeu!" perfect sănătoasă; ea a alergat împreună c u servitorul

se

Această iubire este însăşi Dumnezeu. fiinţa lui

întru D u m n e z e u .

v r e m e ce credeţi chiar şi aşa; cine n u poate crede, chiar văzând miracolele pe care le fac, cade sub puterea morţii.

decât dacă vedeţi miracole. Dar sunteţi totuşi fericiţi d e

4. l-am răspuns: "lată, toţi sunteţi la fel, n u credeţi

v ă lăsaţi a t â t

13. Aşa că n u

în adevărul Cuvântului M e u fără să Mă fi văzut p e M i n e şi care îşi vor c o n d u c e viaţa d u p ă Cuvântul M e u . Ei vor n u le-o va putea lua. găsi în ei înşişi semnul viu, adică viaţa eternă şi nimeni 6. Tu eşti bucuros că a m vindecat-o pe soţia ta, pentru

5. Dar cei mai fericiţi vor fi doar aceia care vor crede

fermecaţi d e aceste săvârşesc sub ochii miracole p e care le

de

voştri, pentru ca să într-o

n u cădeţi din n o u moartă (nedumnezeiască) şi, care este inutilă; dacă veţi credinţă

aşa ceva. îţi spun, dacă u n o m trăieşte n u m a i d u p ă adevărul interior şi a j u n g e la u n asemenea adevăr fără

că aşa a fost voinţa inimii M e l e şi întrebi c u m este posibil

învăţ, veţi primi în voi ceea ce admiraţi atât în Mine, fiindcă toţi sunteţi chemaţi să deveniţi desăvârşiţi, aşa c u m Tatăl din ceruri este desăvârşit. A c u m că ştiţi totul,

trăi şi veţi acţiona însă în conformitate cu ceea ce vă

a se mai îndoi d e acest adevăr, el are puterea să spună muntele se va ridica şi se va scufunda în mare!

acestui m u n t e : ridică-te şi scufundă-te în mare, iar 7. Dar pentru că în tine, ca şi în mulţi alţii, adevărul

vostru dacă ceea ce v-am spus este adevărat sau n u . Puneţi la încercare învăţătura M e a cu entuziasm, fără la u n o m sau d e la D u m n e z e u " .

procedaţi aşa c u m v-am învăţat şi veţi v e d e a înlăuntrul

dar mai sunteţi şi uluiţi dacă E u , care deţin pe deplin care se pot obţine n u m a i prin puterea viului adevăr interior. 8. Numai prin acest adevăr, credinţa, care este mâna

n u şi-a aflat încă sălaş, n u numai că n u puteţi face minuni,

nici o şovăială şi veţi vedea dacă aceste învăţaturi vin d e 14. Comandantul a spus: "Simt c u m se aprinde în

acest adevăr, săvârşesc sub ochii voştri acele miracole

înţelepciune infinită, dificil d e înţeles d e la început, dar n u contează; dacă p u t e m a j u n g e la viziunea interioară capul şi mă voi întoarce cu seriozitate către acţiune, după ce J o n a e l mă va iniţia în învăţătura ta". corectă prin faptele noastre, voi înceta să-mi mai bat

m i n e o luminiţa slabă; în tot ceea ce spui există o

dreaptă a spiritului, va fi vie şi va acţiona în o m . Braţul spiritului se întinde departe şi poate săvârşi lucruri mari. 9. D a c ă u n a s e m e n e a a d e v ă r întăreşte braţul

credinţei voastre, puteţi săvârşi şi voi ce a m făcut E u în decât să ridici cu m â n a o piatră d e pe p ă m â n t şi să o 10. Trăiţi d u p ă Cuvântul M e u ! Acţionaţi

faţa voastră şi veţi vedea că asta este mult mai simplu arunci la câţiva paşi!

puţin din lumina ta şi fraţilor tăi şi vei fi răsplătit în ceruri. unele lucruri".

15. E u : "Bine, prietene, dacă a c u m vezi clar, dăruieşte

Să m e r g e m a c u m la Sihar, u n d e mai a m încă d e făcut

conformitate cu el! N u este suficient n u m a i să ascultaţi Cuvântul M e u , sau numai să admiraţi învăţătura M e a ; atâta la Mine. puteţi primi cu adevărat în voi înşivă ceea ce admiraţi I 1. Ceea ce fac E u n u vine d e la Mine, ci d e la Cel

în

C a p i t o l u l 72
Sihar. Preziceri. Sfârşitul lumii - Judecata generală. Zbuciumul. îngerul cu trompetă şi promisiunea întoarcerii lui Cristos. Pământul ca paradis. Ultima ispită a Satanei. Suferinţele şl învierea Domnului.
1. A m pornit la d r u m şi c o m a n d a n t u l M-a însoţit împreună cu soţia sa şi cu doi dintre subordonaţii săi. El

care M-a învăţat aceasta înainte d e facerea lumii. El este care provin toate lucrurile, fie că este vorba d e îngeri, Cel despre care voi spuneţi că este Tatăl vostru şi din

soare, lună şi stele, sau acest p ă m â n t cu tot ceea ce conţine şi cu tot ce poartă p e el. Dar voi nu-L cunoaşteţi

Marea Evanghelie a lui loan
s-a apropiat d e J o n a e l şi l-a rugat să-i vorbească despre credinţa evreiască şi despre ceea ce avea legătură cu Mine. în satul următor, paralizatul vindecat a luat parte la discuţie într-un m o d remarcabil. E u m e r g e a m alături d e cele şapte fiice ale lui J o n a e l şi d e soţia lui. Acestea consta această înălţare.

85
8. E u : "Dacă veţi auzi vorbindu-se despre asta. inimile

voastre vor fi infinit d e triste, dar consolaţi-vâ, căci d u p ă

trei zile, voi fi din n o u în mijlocul vostru şi vă voi a d u c e marea confirmare a Noului Testament şi cheile împărăţiei Mele eterne. Vegheaţi ca să vă găsesc atunci la fel d e neprihănite c u m sunteţi în prezent, altminteri n u veţi putea fi soţiile Mele pentru totdeauna". Atunci, fetele

M-au întrebat c e u r m a să d e v i n ă l u m e a . R o m a şi

Ierusalimul. Le-am dat răspunsuri precise şi le-am arătat judecat. Le-am vorbit şi despre sfârşitul lumii şi despre pe scurt c u m prinţul ascuns al acestei lumi urma să fie

împreună cu m a m a lor Mi-au promis să-Mi urmeze c u stricteţe sfaturile şi să facă ceea ce le poruncisem.

judecata generală care va fi asemănătoare c u cea d e p e timpul lui N o e şi ele M-au întrebat c u uimire c â n d a v e a u să vină toate acestea.

acestea se vor petrece la fel ca p e timpul lui N o e . Iubirea

2. Dar E u le-am spus: "Fiicele M e l e dragi, toate

Capitolul 73
Domnul şi ai Săi la Irhael. loan convalescentul şi Jonael. lisus şi Jairuth. Aluzie la Psalmul 24.
1. A m ajuns din n o u în oraş, mai precis, la casa lui

va dispărea şi se va răci complet; credinţa în revelaţiile cerului şi în c u n o a ş t e r e a lui D u m n e z e u transmisă umanităţii va cădea pradă minciunilor, înşelătoriilor şi

superstiţiei. întreţinută şi exploatată d e cei puternici, care se vor folosi d e o a m e n i ca d e nişte animale şi vor lăsa să fie masacraţi, c u răceală, fără nici u n pic d e conştiinţă.

acestuia şi cei doi subofiţeri n u se mai p u t e a u opri din

Irhael şi a medicului J o r a m . Jairuth, c o m a n d a n t u l , soţia

V a trebui ca toţi să se supună fără să crâcnească puterii

admiraţie, văzând frumuseţea casei. Paralizatul vindecat tare: " N u m a i D u m n e z e u este capabil d e aşa c e v a ;

lor p o m p o a s e . Săracii vor fi chinuiţi prin tot felul d e presiuni, spiritele libere vor fi persecutate prin tot felul d e mijloace, vor fi zdrobite. Umanitatea va trece prin frământări groaznice, c u m n u a u mai fost vreodată! Dar

era uimit la culme; în cele din urmă, el a spus c u v o c e

adeseori, în copilărie, prindeam şopârle p e zidurile în

ruine ale acestui palat p e care lacov l-a construit pentru fiul său losif; iată-l, fără îndoială, aşa c u m a fost construit d e lacov. Nici o fiinţă, oricât d e puternică ar fi, n u poate u n d e trebuie, ştiu ce trebuie să fac, n u m e l e m e u este

aceste zile nefericite vor fi scurtate datorită numeroşilor zile n u ar fi scurtate, chiar şi cei aleşi ar cădea! şi încă o dată aproape o mie d e ani; atunci p e care îi vedeţi aici, cu trompetele lor, 3. Până atunci vor trece o mie d e ani

aleşi ce se vor afla printre săraci, pentru că, dacă aceste

face asta într-o noapte! Cred că a m ajuns în sfârşit acolo

îi voi trimite printre săraci p e aceiaşi îngeri pentru ca şi oamenii cei mai decăzuţi,

atinşi d e moartea spirituală, să iasă din va rostogoli d e la u n capăt al lumii la altul,

noaptea lor; ca o tornadă d e foc care se milioane d e o a m e n i care vor fi treziţi (din

asupra puterilor lumii şi nimeni n u le va putea rezista.

punct de v e d e r e spiritual) se vor năpusti

din n o u u n paradis, iar E u îmi voi ghida copiii pe calea cea bună.

4. în continuare, pământul va deveni

scurtă perioadă d e şapte ani, câteva luni şi câteva zile, fie pentru a cădea definitiv, fie pentru a reveni la Tatăl.

nopţii va fi din n o u eliberat, timp d e o

5. D u p ă încă o mie d e ani, prinţul

va deveni închisoarea lui veşnică, în timp paradis. în al doilea caz, pământul va

6. în primul caz, interiorul pământului

ce suprafaţa pământului va deveni u n deveni cerul, iar moartea cărnii (trupului) şi a sufletului vor dispărea. C u m şi d e ce? Nici măcar primul înger din cer n u trebuie Dar n u spuneţi nimănui ceea ce v-am

s-o ştie. N u m a i D u m n e z e u ştie aceasta.

revelat, cel puţin nu înainte d e a se fi scurs câţiva ani după înălţarea M e a d e p e acest pământ".

7. Atunci, fetele M-au întrebat în ce

86
loan, să ţineţi minte acest lucru!" misiunii Mele, i-au interzis discipolii Mei permisiunea M e a , atunci c â n d făcea să alunge demonii fără 2. Acestui loan, în al doilea a n al

Marea Evanghelie a lui loan

vindeca bolnavii! (Marcu 9, 38-40)

aceasta în N u m e l e M e u p e n t r u a 3. J o n a e l a spus: "Prietene, voinţa

ta, bunele tale intenţii şi cuvintele tale sunt drepte, dar încă îţi lipseşte ceva şi a n u m e pura cunoaştere a voinţei rămâi aici să-ţi explic mai mult; abia

divine; aşa că întoarce-te mâine, sau d u p ă ce vei avea această cunoaştere te va inspira să faci într-un m o d p e deplin armonios şi perfect integrat în 4. C o n v a l e s c e n t u l a r ă s p u n s :

vei putea realiza ceea ce bunul simţ

voinţa divină".

că eşti u n prieten b u n al acestui mare profet şi cred că lumina Sa se va revărsa c u adevărat asupra ta. El se află despre care David spunea în cântările sale: C u tot ce se află p e el. 5. Pământul este al D o m n u l u i

"Dumnezeu să fie cu tine, voi face ce mă sfătuieşti; v ă d

trebuie să o deschidem şi iubirea noastră pentru El zăvorul p e care trebuie să-l ridicăm mai presus d e orice". 9. în acest moment, Mi-am pus mâinile p e umerii lor

deasupra tuturor şi e u cred că El este într-adevăr Cel

şi i-am întrerupt, spunând: "Aşa este, prieteni, acolo u n d e vă veţi a d u n a în N u m e l e M e u , E u voi fi în mijlocul vostru, dacă n u în m o d vizibil, măcar ca o forţă care vă va

însufleţi. Dar a u d zarvă venind din oraş; staţi liniştiţi, v o m oameni".

C u toţi cei care îl locuiesc.

v e d e a ce spirit se manifestă şi îi c o n d u c e p e aceşti 10. J a i r u t h a venit la Mine, s p u n â n d : " D o a m n e ,

Pentru că El l-a întemeiat p e mări şi l-a întărit p e râuri. Cine ar putea să se suie p e muntele Domnului? Cine va sta p e locul S ă u sfânt? Şi inima curată, Cel care are mâinile nevinovate Care nu-şi v i n d e sufletul minciunilor Şi n u face j u r ă m i n t e false. Acela va primi binecuvântarea D o m n u l u i Şi compasiunea lui D u m n e z e u pentru mântuirea sa. 6. Voi, porţi, ridicaţi-vă zăvoarele; Deschideţi-vă, porţi ale lumii Ca să intre Regele Gloriei! Cine este acest R e g e al Gloriei? Cel Etern, tare şi atotputernic, Cel Etern, preaputernic în lupte. Porţi, ridicaţi-vă zăvoarele; Ca să intre Regele Gloriei! El este D o m n u l Savaot, Regele Gloriei! Deschideţi-vă, porţi ale lumii Cine este acest R e g e al Gloriei? (Psalmul 24)

această zarvă este semn rău; dacă vrei, voi trimite d o u ă legiuni pentru a restabili liniştea". 1 1. l-am răspuns: " N u face asta! E u a m la î n d e m â n ă

gărzi bune, dacă vor fi necesare, dar tu ascunde-te în

casă ca să n u te recunoască nimeni, pentru că în acest la bunurile tale!"

oraş n u domneşte u n spirit b u n şi oamenii ar putea râvni 12. Jairuth a spus: "îi a m p e cei doi băieţi-îngeri cu 13. E u : "Cu atât mai mult, n u te sinchisi d e asta;

Aceştia sunt cei care îl invocă şi care caută faţa Sa.

mine; ei îmi vor proteja bunurile".

comandantului care este aici, dar n u a m nevoie d e acest atunci în casa lui Irhael.

dacă aş avea nevoie d e ajutorul oamenilor, i l-aş cere

ajutor; rămâi liniştit şi n u te împotrivi!" Jairuth a intrat

Capitolul 74
Sihar. Revolta poporului şi a celor zece muţi. 'Nu răspundeţi cu rău la rău'. Stăpân şi servitor: stăpâni răi, servitori răi.
1. A sosit atunci o mulţime d e o a m e n i înarmaţi cu

că El este Regele viu al Gloriei, pe care David l-a cântat şi l-a anunţat. Slavă Lui pentru eternitatel" 8. J o n a e l a spus: "Prietene, ai ajuns acasă, dar fie

7. Iar e u , loan, p e care El l-a vindecat, sunt martor

vorba între noi, n u a venit încă m o m e n t u l să deschizi gura; după c u m ne-a spus El, atunci c â n d n e va părăsi pentru a m e r g e în Galileea, noi v o m începe să-i învăţăm p e oameni, iar d u p ă aceea, c â n d El se va întoarce, va

fuseseră pedepsiţi pentru că l-au insultat p e doctor, în a u cerut ca muţii să-şi recapete graiul!

bastoane, care i-au înconjurat p e cei zece muţi care prima seară c â n d a m sosit. Aceşti indivizi ameninţători 2. J o r a m , medicul, a înaintat cu curaj, s p u n â n d c u o

trebui să găsească porţile noastre larg deschise. Pentru a-L primi, iar iubirea noastră pentru El să urce până la

v o c e fermă: " O h ! Copii ai răului, este asta o n o u ă modalitate d e a v e n i la D u m n e z e u p e n t r u a-i cere iertare?" 3. Grupul d e manifestanţi a dat înapoi, strigând: "Cine este D u m n e z e u aici, u n d e este El? Te consideri tu

aceasta, inimile noastre trebuie să fie deschise pentru stele, pentru că inimile noastre sunt poarta p e care

Marea Evanghelie a lui loan
D u m n e z e u sau o fi p o a t e acest m a g i c i a n venit din Galileea, acest hulitor îndoielnic?" 4. J o r a m le-a răspuns violent: "Cine este magicianul face din el u n frate!

87
îmblânzi răul din duşmanul tău şi în cele din urmă îţi vei 12. C â n d u n servitor a b u z e a z ă d e î n c r e d e r e a

vostru din Galileea, mizerabili caraghioşi ce sunteţi?"

stăpânului său şi îl înşeală, profitând d e bogăţiile lui, el reproşează faptul că a abuzat d e încrederea lui! Dacă

F ă c â n d u n pas înainte, manifestanţii a u spus: "Este acest d u l g h e r din Nazaret, p e n u m e lisus, p e c a r e noi îl cunoaştem bine, ca şi p e m a m a sa, aflată şi ea aici,

merită sâ fie pedepsit! Stăpânul îl c h e a m ă atunci şi îi servitorul se supără şi îi răspunde, insultându-l, stăpânul se va arăta oare mai binevoitor şi mai înţelegător? N u , necredincios şi el va p u n e să fie arestat şi închis. c u s i g u r a n ţ ă , s t ă p â n u l v a fi m â n i o s p e servitorul 13. Dar dacă servitorul, văzând mânia justificată a

împreună cu fraţii şi surorile sale. îl cunoaştem şi p e tatăl spune, pentru că soţia şi copiii săi n u v o i a u să-l asculte şi îl înşelau în tot felul".

său, care a murit a c u m u n a n , d e ruşine, d u p ă cât se

J o r a m a atins a p o g e u l ; el s-a avântat către M i n e şi lacov,

5. La auzul acestor calomnii neruşinate, mânia lui

stăpânului său, se va a r u n c a la picioarele acestuia,

recunoscându-şi vina şi implorându-i iertarea, o a r e stăpânul lui se va purta la fel? C u siguranţă că n u ; căinţa blândă a servitorului va îmblânzi mânia stăpânului, care n u n u m a i că-l va ierta, ci în plus îi va dori binele şi

s p u n â n d : " D o a m n e , D o a m n e , lasă să cadă asupra lor minţind atât d e îngrozitor!"

focul cerului, pentru a-i pârjoli! îţi vine să urli c â n d îi auzi 6. E u a m spus: "Copiii Mei, lăsaţi-i să mintă cu furia

îndreptarea!

trăznetuluil Credeţi o a r e că există v r e u n foc mai rău ca

minciuna? Dacă le veţi face însă u n bine, o vor lua imediat

rău dacă vreţi să deveniţi buni! D a c ă îi j u d e c a ţ i şi îi cu toţii la fel d e răi şi n u va mai exista în voi nici iubire, nici binel

14. V ă spun aşadar: n u faceţi niciodată rău pentru

la g o a n ă , îndepărtându-se d e v o i . Ţineţi minte, n u Cei trei o a m e n i ai noştri şi-au făcut atunci reproşuri şi 7. E u : " F a c e ţ i c e v o r e i , î n N u m e l e M e u şi răspundeţi niciodată la rău c u rău, la răutate cu răutate!"

condamnaţi p e cei care vă fac rău, veţi sfârşi prin a deveni

J o r a m a întrebat ce era d e făcut cu aceşti caraghioşi!

porunciţi-le să plece". J o r a m s-a adresat atunci adunării:

înflăcăra p e vinovaţi, care vor dori să se răzbune. C e bine va rezulta atunci, spuneţi-Mi? 16. D e aceea, n u j u d e c a ţ i şi n u c o n d a m n a ţ i p e înţelegeţi voi această învăţătură

p e toţi cei care i-au încălcat legea; răzbunarea îi v a

15. Cel puternic îşi va aroga dreptul d e a-i pedepsi

să-şi r e c a p e t e graiul şi să se întoarcă acasă, mulţumindu-i lui D u m n e z e u ! " 8. La aceste cuvinte, fiecare dintre muţi şi-a recăpătat

"în N u m e l e Domnului, fie ca fiecare dintre aceşti muţi

condamnaţi.

nimeni, dacă n u doriţi să fiţi la rândul vostru judecaţi şi

graiul, dar ei n u i-au mulţumit lui Dumnezeu, cu excepţia

fundamentală, fără d e care n u veţi a v e a niciodată loc în împărăţia M e a ? "

aceştia i-au spus: "Nebunule, oare D u m n e z e u ne-a făcut muţi? U n magician ne-a făcut rău şi tu crezi că ar trebui sâ-i a d u c e m omagii zeului magic al păgânilor? Dacă a m

unuia singur, care le-a făcut reproşuri celorlalţi. Dar

Capitolul 75
Sihar. Umbra bunătăţii. Parfumul păcatului. Drumul libertăţii. Modul în care acţionează răufăcătorul.
1. Simon Petru a spus: "Da, D o a m n e , a m înţeles bine,

face-o, ce-ar spune atunci D u m n e z e u l lui Avraam, al lui ceilalţi a tăcut şi a plecat împreună c u ceilalţi, fără a mai 9. J o r a m şi ceilalţi discipoli ai Mei s-au supărat, iar

Isaac şi al lui lacov?" Cel care era puţin mai b u n decât

îndrăzni să-Mi aducă omagiile care Mi se c u v e n e a u !

Simon Petru s-a apropiat d e Mine, mânios şi Mi-a spus:

dar există o umbră, d u p ă părerea mea, în învăţătura Ta.

scânteie din forţa şi puterea Ta spirituală, e u ştiu ce-aş face, în N u m e l e Tău Preasfânt, acestor indivizi murdari!" 10. l-am răspuns: "Simon, ai uitat deja predica p e

" D o a m n e , facă-se voia Ta, dar dacă aş a v e a n u m a i o

într-un timp scurt ca iarba p e p ă m â n t şi nisipul în mare. Dacă există o lege, trebuie să o aplicăm şi să pedepsim,

Dacă suprimăm pedepsele, răufăcătorii se vor înmulţi

altfel această lege n u mai există! D e altfel, poate o lege să existe dacă n u există nici o p e d e a p s ă ? " 2. E u a m spus: "Dragul m e u , j u d e c a t a ta este cea a priveşte animalele din menajerie,

care a m ţinut-o p e m u n t e ? C e bine faci tu dacă răspunzi la rău cu râu? C â n d pregăteşti nişte bucate care n u a u gust, cred că ai

u n u i o r b c a r e critică c u l o r i l e ;

atâta minte să n u adaugi la ele suc d e aloe şi nuci d e ristic, ci sare, b u n ă , a d a u g i ceva şi m a i b u n ,

vei v e d e a fiare sălbatice, tigri, lei, aceste animale n u ar fi în cuşcă,

lapte şi miere! Dacă, la o m â n c a r e nimeni n u te va lua drept prost! deja n u are gust, n u crezi că toată mare prost? Dar dacă faci şi mai rău ceea ce

pantere, hiene, lupi şi urşi. Dacă cine ar fi în siguranţă în apropierea miei sau porumbei!

lor? Dar ce prostie ar fi să închizi 3. Infernul are legile sale strict lor

lumea te va considera p e loc u n 1 1. Vezi tu, la fel stau lucrurile

d e f i n i t e şi a p l i c a r e a

riguroasă, în timp c e împărăţia n e v o i e nici d e l e g e , nici pedeapsă!

este

şi cu fiinţa u m a n ă . D a c ă faci rău cu ceva mai b u n p e cel rău. Dar

M e a , c a r e este în cer, n u a r e

pentru rău, întreabă-te dacă îl faci d a c ă faci b i n e p e n t r u r ă u , vei

de

trimite în infern, conform unei legi

4. E u n u a m venit pentru a vă

88
intransigente, ci pentru a vă pregăti pentru ceruri c u care vine din ceruri. E u vă eliberez d e lege şi vă arăt iubire, blândeţe şi adevăr. Dacă, prin învăţătura Mea,

Marea Evanghelie a lui loan
adversarul său şi îl nimiceşte. Dar el lasă u n căţel slab să panteră sau u n d u ş m a n oarecare, el se înfurie, sare p e

noua cale a inimii c e d u c e la adevărata viaţă eternă şi

se j o a c e cu el şi se îmblânzeşte. Dacă vine o muscă să se aşeze pe laba sa puternică, el abia dacă o priveşte şi o trata duşmanul vostru dacă nu-l veţi trata c u violenţa. lasă să plece fără a încrunta sprâncenele, lată c u m vă va

liberă, d e c e vreţi să rămâneţi ataşaţi d e legea care c o n d a m n ă şi blestemă, în loc să vă gândiţi că este c u mult mai bine să mori d e mii d e ori în trup, iubirea zi în moartea legii. păstrându-şi libertatea, decât să rătăceşti chiar şi o singură

să puneţi m â n a pe ei; dacă îi c o n d a m n a ţ i şi îi închideţi, vă adunaţi singuri cărbuni aprinşi deasupra capului!

1 1. Mai degrabă binecuvântaţi-vă duşmanii decât

trebuie să fie arestaţi şi închişi, pentru că ei sunt ca

5. Se înţelege d e la sine că hoţii, spărgătorii şi asasinii

a n i m a l e l e s ă l b a t i c e c a r e l o c u i e s c î n c a v e r n e l e şi crăpăturile pământului, d â n d târcoale zi şi noapte în căutarea prăzii. îngerii din ceruri a u datoria d e a-i vâna,

- care sunt d e fapt fraţii voştri -, în loc să întemeiaţi şi înstrăinarea p e pământ! binecuvântarea Evangheliei, n u veţi semăna decât ura

dispoziţie, dar dacă judecaţi şi condamnaţi oamenii orbi

12. C u iubire, blândeţe şi răbdare veţi avea totul la

dar ei n u trebuie să anihileze p e nimeni; asemenea fiinţe decăzute trebuie numai încarcerate, pentru a se îmblânzi violenţă, este permis ca ele să fie schilodite şi doar dacă că infernul morţii este d e preferat infernului vieţii. şi pentru a deveni mai b u n e ; n u m a i dacă se apără c u o p u n violent rezistenţă trebuie să fie ele omorâte, pentru 6. Dar n u voi privi c u ochi buni pe cel care ţine în

fel ca şi în învăţătura voastră, dacă doriţi să slujiţi la sau dacă vă este prea g r e u şi p r e a

13. Trebuie să fiţi discipolii Mei în faptă şi cuvânt la

mărirea împărăţiei Mele p e acest pământ. Dacă n u doriţi,

întoarceţi-vă acasă! îmi voi face discipoli din aceste pietre".

potrivnic,

închisoare hoţii, spărgătorii şi asasinii, pentru ca în cele d i n u r m ă să-i c o n d a m n e la m o a r t e ; c ă c i c u c â t c o n d a m n ă m şi pedepsim mai mult, cu atât răufăcătorii aflaţi în libertate devin mai răi şi mai periculoşi şi în loc să

Capitolul 76
Sihar. Despre influenţele interioare şi exterioare ale omului. Cum să păstrezi ordinea şi pacea in cetate (oraş) prin iubire. Forţa şi violenţa trezesc răul. Rolul îngerului păzitor.
1. Simon Petru a spus: " D o a m n e , cine Te-ar părăsi, cine n u ar vrea să Te slujească? N u m a i Tu ai Cuvântul vieţii, pe care nimeni altcineva n u îl poate avea. Cere-ne c e vrei, dar n u n e cere niciodată să Te părăsim. Fii răbdător cu slăbiciunile noastre şi întăreşte-ne prin graţia Tatălui care este în ceruri şi care Te-a întărit şi p e Tine, atât d e minunat, ca să fii pe deplin una c u El! 2. Şi, d u p ă c u m ne-ai

se mulţumească să jefuiască, în noaptea neagră, vor sfârşi prin a-i asasina şi a-i extermina p e toţi cei care i-ar putea trăda.

a oferi şi haina celui care merită bastonul, hoţii vor veni mereu să caute una sau alta, dar n u vor jefui şi n u vor ucide!

7. Dacă suprimi j u d e c a t a implacabilă şi dai sfatul d e

şi din iubire pentru Mine, n u şi-ar mai a d u n a grămezi d e bunuri acestui pământ şi ar trăi la n u ar mai exista nici hoţi, trecătoare ale

8. Dacă oamenii, din iubire pentru fraţii şi surorile lor

fel ca Mine, foarte curând nici spărgători, nici asasini. legile 9. Cei c a r e c r e d că implacabile şi

î n v ă ţ a t p e m u n t e , noi îi

c e r e m lui D u m n e z e u în care eşti î n c e r u r i , iartă-ne

N u m e l e T ă u : Tatăl nostru împărăţia Ta, facâ-se voia Ta sfântă,

fie

condamnările grele vor f a c e să d i s p a r ă p ă m â n t răufăcătorii de

pe

greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşelile greşiţilor noştri'". 3. E u a m spus: "Simon,

nouă

înşeală întru totul. Infernul diavoli; la ce foloseşte să

se

nu a dus niciodată lipsă d e omori unul, dacă infernul

îmi place mai mult ceea ce

spui a c u m decât ceea c e l e g e şi p e d e a p s ă . La ce-i şi o r d i n e a o b ţ i n u t e prin

trimite zece în loc, mai răi decât primul? C â n d omul rău se găseşte faţă în faţă cu un om rău, el

spuneai adineauri despre folosesc unei naţiuni pacea

înfierbântă şi d e v i n e u n adevărat d e m o n , dar dacă iubire, blândeţe şi răbdare, n u găseşte în faţa lui decât r ă u t a t e a sa se î n d e p ă r ­ bun.

se

violenţă? Asta n u durează diavolii se simt

decât u n timp, dar c â n d reprimaţi, ei sar şi distrug cu şi legislatorii, pentru că cei care trebuie încă să fie ţinuţi diavolii! Dar cel care se lasă prea

sarcasmele lor oribile legile

tează şi el poate deveni mai 1 0. C â n d leul v e d e

şi c o n d u ş i c u forţa sunt condus de iubire, blândeţe

apropiindu-se u n tigru, o

Marea Evanghelie a lui loan
şi răbdare, seamănă cu u n înger al lui D u m n e z e u ; el este d e m n d e a fi u n copil al Celui Preaînalt. 4. C u iubire, veţi avea totul, în timp ce cu forţa n u

89
C a p i t o l u l 77
Sihar. Despre infamia oamenilor. încrederea în Domnul.
1. M u l ţ i d i n t r e cei

faceţi decât să-l treziţi p e diavol din somnul său şi la c e b u n să-l trezeşti p e acest p ă m â n t ? 5. Este infinit mai bine ca printre o a m e n i să crească

iubirea şi blândeţea, care-i ţin p e oameni treji şi ca diavolii

să doarmă u n somn necesar, n e c a u z â n d astfel nici u n

rău pământului, pe care l-ar putea distruge, cu tot ce se găseşte pe el, dacă s-ar trezi. Spune-mi ce părere ai despre 6. Simon Petru a spus: " D o a m n e , n u mai este nimic

prezenţi s-au grăbit către Mine, cerându-Mi să fac miracole orbi, şi spunând:

asta?"

"Dacă faci minuni pentru care nu au

d e adăugat, totul este limpede şi lesne d e înţeles. Dar câţi o a m e n i d e p e acest p ă m â n t cunosc acest adevăr sfânt? D o a m n e , sunt legiuni d e îngeri în ceruri, trimite-i

cunoştinţe, nici judecată şi care deci n u pot înţelege nimic, fă atunci şi pentru

nici

adevăr; cred că atunci, acest p ă m â n t acoperit d e păcate va fi mai b u n şi mai armonios". 7. E u a m continuat: 'Tu spui ce gândeşti, dar E u

la toţi oamenii, p e întregul pământ, să a n u n ţ e acest

noi; noi v o m crede în tine dacă v o m vedea minuni caz

a d e v ă r a t e , dar în

contrar, v o m şti la ce să n e aşteptăm, fiindcă suntem la curent cu tot!"

sunt d e altă părere; vezi tu, sunt d e o mie d e ori mai

mulţi îngeri în j u r u l o a m e n i l o r decât vezi tu aici; ei urmăresc să ajute oamenii astfel încât să n u devină robii propriilor lor simţuri şi sentimente. Fiinţa u m a n ă crede placul inimii dorinţele şi poftele, p e care le acceptă şi le

însă că ajunge liberă la ideile sale şi că îşi urmează d u p ă

înţelepţi şi ştiţi totul, la fel ca D u m n e z e u , d e c e vă mai trebuie atunci

bine! Dacă sunteţi atât d e

2. E u le-am spus: "Ei

asimilează fără ca libertatea sa să aibă d e suferit. Dar d e fapt, ce se petrece în realitate? 8. Oamenii gândesc singuri, a u intenţii lăudabile;

dar când vine momentul să acţioneze, ei râvnesc la lume,

înşelătoare ale cărnii (trupului); ei acţionează atunci rău, din egoism.

la bogăţiile sale şi la tot c e p o a t e satisface nevoile

spun adevărul sau n u ! La

o altă minune, să ştiţi dacă

miracole? Puteţi, fără nici

ce folosesc miracolele? Se împlinesc în curând d o u ă zile d e c â n d Mă aflu aici şi n u a u încetat să se petreacă lucruri extraordinare; aveţi în acest sens sute d e martori. Dacă

fac r ă u ; toţi ţi-ar r ă s p u n d e că o ştiu p r e a b i n e . 'Pentru că aşa n e place!' Alţii îţi vor s p u n e : 'Ne-ar plăcea

răufăcători înnăscuţi, l-aş putea întreba dacă ei ştiu că

9. Aş putea să-ţi prezint mii d e oameni care sunt nişte

asta n u vă ajunge, nici alte miracole n u vor fi d e ajuns pentru inimile voastre rele; aşa că plecaţi d e aici, dacă n u vreţi să fiţi alungaţi cu forţa!" 3. Ei a u strigat atunci: "Cine poate şi îndrăzneşte să

întreabă-i însă d e ce fac rău şi mulţi îţi vor răspunde: foarte mult să facem bine, dar c u m ceilalţi fac rău, facem şi noi la fel ca ei'. Iar alţii îţi vor spune: 'Ştim ce este binele, dar n u suntem capabili să facem bine, natura noastră care a greşit faţă d e noi!

n e a l u n g e cu forţa? N u suntem noi o a m e n i d e vază din Roma şi stăpâni ai acestor locuri, u n d e m u n c i m şi trăim? Putem cu uşurinţă să te facem să pleci d e aici chiar în

s-a îndepărtat d e el şi simţim că trebuie să-l urâm p e cel 10. lată, vei mai găsi încă şi alte răspunsuri şi vei

acest moment, aşa că n u tu, u n simplu galileean, ai să

n e alungi d u p ă c u m doreşti! Ne-am saturat d e tine; îţi o r d o n ă m , prin puterea p e care o a v e m , să părăseşti oraşul înainte d e căderea nopţii!"

înţelege c u r â n d că cei mai înrăiţi răufăcători cunosc binele şi răul şi, cu toate acestea, aleg răul.

ce efecte crezi că ar putea avea asupra lor o cunoaştere a c u m înainte, cunoaşterea binelui şi a adevărului va fi adusă oamenilor din exterior, din ceruri şi ei M ă vor mulţi dintre cei p e care îi veţi învăţa să facă bine şi să evite răul"

1 1. Dacă oamenii fac rău, deşi ştiu că există binele,

să mai puteţi trăi, folosindu-vă d e puterea voastră? U n praf şi pulbere, cu toată puterea voastră; întoarceţi-vă picioare!"

4. E u le-am spus: " O h , orbi smintiţi, cât timp credeţi

singur g â n d de-al M e u ar fi suficient pentru a vă face acasă, dacă n u vreţi să vi se surpe pământul d e sub 5. în aceeaşi clipă, pământul s-a crăpat sub picioarele

care le-ar fi dată printr-o învăţătură exterioară? Da, d e

omorî, la fel c u m vă vor omorî şi p e voi, precum şi p e

aşa ceva, oamenii a u început să urle: "Nefericiţii d e noi,

lor şi din crăpătură a început să iasă fum şi foc. V ă z â n d

bine ca întreg pământul să fie al diavolului! C e va face lumea dacă n u vrea să recunoască, nici să a c c e p t e binele?" 13. E u : "Cel care, ca şi tine, vorbeşte foarte afectat,

12. Simon a spus: " D o a m n e , dacă este aşa, ar fi mai

suntem pierduţi, a m păcătuit împotriva lui llie!" Ei a u timp ce noi n e întorceam liniştiţi în casa lui J o r a m . plecat în goană, urlând şi crăpătura s-a închis la loc, în 6. La sosirea noastră în casa lui Irhael şi a lui J o r a m ,

a m găsit cina pregătită. E u a m binecuvântat-o. A p r o a p e bucurie şi a u lăudat gustul delicios al mâncărurilor şi al

voi înălţa la cer, vei vorbi altfel. Dar iată că s-a lăsat seara, să n e întoarcem şi să n e întărim picioarele obosite".

este încă foarte departe d e împărăţia M e a , dar c â n d Mă

o mie d e persoane a u luat loc, a u băut şi a u mâncat cu

vinurilor. N u m a i comandantul, venit împreună cu soţia

sa şi cu ofiţerii din subordinea sa, a rămas serios, abia

90
atingându-se d e mâncare. J o n a e l , care era aşezat lângă el, l-a întrebat d e ce era aşa d e trist! 7. Comandantul a suspinat şi a spus: "Nobil şi înţelept

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 78
Sihar. Păcatul poartă deja in el pedeapsa. Blândeţea şi răbdarea fac mai mult decât mânia.
1. Comandantul a spus: "Drag şi înţelept prieten, ai

prieten, c u m sâ mă bucur c â n d v ă d că cei mai mulţi dintre o a m e n i n u sunt d e m n i să locuiască nici în Tartar (n.t. iadul roman), dacă acesta există! Poţi să priveşti fără

silă doi lupi înfometaţi smulgându-şi unul altuia u n os şi j u d e c a t ă , maşini care a u viaţă, împinse d e instincte primitive, incapabili să socotească, p r e c u m pârâul care, umflându-se, acoperă tot ce întâlneşte. Dar oamenii, care pretind că sunt înţelepţi şi cultivaţi, sunt mai răi în inima lor decât lupii, tigrii, hienele, râşii şi urşii; ei vor să atragă luptându-se sălbatic, căci aceştia sunt lupi, animale fără

A c u m cred, sunt convins din adâncul fiinţei mele că acest atotputernic, venit sub o formă umană. N u atât minunile Sale d o v e d e s c asta, cât înţelepciunea Sa nesfârşită, pentru că Cel care vrea să transforme lumea trebuie să cuvintele Sale! lisus din N a z a r e t n u este altul d e c â t Dumnezeu

vorbit bine, dar ce pot s p u n e e u , care sunt u n străin?

toate privirile, dar n u acordă nici cea mai mică atenţie aproapelui lor. Spune-mi, prietene, îi p u t e m numi oare o mie d e ori, n u ! O h , aşteptaţi, popor d e brute, a m să văzul pentru totdeauna!" oameni? Sunt ei d e m n i măcar d e milă? N u , îţi spun, d e d a u foc la ceva care vă va face să vă pierdeţi auzul şi 8. J o n a e l a spus: "Dar ce vrei să faci? Dacă-i distrugi,

fie atât d e înţelept p e cât pare a fi El, prin fiecare din 2. Dar aceşti nemernici se numesc c u neruşinare fiii

vor să-L alunge. Prietene, e u sunt r o m a n şi, în ciuda

că El a venit la ei, îl tratează ca p e u n escroc ordinar şi religiei mele d e panteist încrâncenat şi p ă g â n orb, e u cred şi voi rămâne strâns legat, toată viaţa mea, d e noua mea credinţă.

lui Dumnezeu, care li s-a revelat dintotdeauna şi a c u m

îţi vei atrage multe necazuri, care te vor trăda în faţa din urmă vei fi exilat la sciţi! Renunţă la răzbunare, lasă cele mai drepte!

Romei; vei avea parte d e multă bătaie d e cap şi în cele

asta în seama D o m n u l u i şi fii sigur că El va lua măsurile 9. Citeşte istoria poporului m e u şi vei v e d e a că

c u m ei îşi spun copiii lui D u m n e z e u , în timp ce, simultan, îl denigrează, n u pot fi indulgent cu ei.

3. Dacă ar fi vorba d e păgâni, aş fi indulgent, dar

î n t o t d e a u n a D o m n u l i-a pedepsit c u severitate p e păcat comis. îţi spun. D o m n u l cerului şi al pământului d e compasiune, niciodată n u Şi-a a b a n d o n a t poporul,

oameni, adeseori fără nici u n pic d e milă, pentru fiecare este şi va fi m e r e u la fel, p e vecie. El este răbdător, plin dar vai d e cei care îl fac p e D u m n e z e u să îşi piardă

îi va alunga la rândul Lui; noroiul şi buruienile trebuie îndepărtate pentru a fi a d u n a t e recoltele frumoase d e p e c â m p u l p e care D o m n u l însuşi l-a aranjat. Dacă rămâne iarba rea, peste puţin timp ea va invada tot ceea

4. Dacă ei vor să-L alunge pe Dumnezeu, Dumnezeu

răbdarea! Dacă El îşi va lua biciul în mână, îşi va biciui deveni astfel limpezi ca supa.

a m dreptate sau dacă greşesc. C e este mai important: D o m n u l sau aceşti caraghioşi mizerabili?" 5. J o n a e l a spus: "Nimeni n u poate contesta faptul

ce a semănat D u m n e z e u atât d e frumos! Spune-mi dacă

poporul până c â n d oamenii vor fi frânţi, zdrobiţi, şi vor 10. Ceea ce p e tine te-ar costa atâtea necazuri şi

că ai perfectă dreptate, dar vezi tu, este necesar să-ţi

vreme cât D u m n e z e u îi tolerează p e aceşti oameni, este mai bine ca noi să n u n e b ă g ă m ! 1 I. Ai văzut ce uşor i-a fost D o m n u l u i să deschidă

pericole. D u m n e z e u ar face cu u n singur g â n d şi atâta

atât d e înspăimântaţi încât să plece, regretându-şi dorit să-i urmăreşti, fiindcă u n păcat nu există decât atâta

mai pui o problemă. Se poate ca aceşti nemernici să fie nebunia, după care se vor îndrepta. Aşa că n u este d e timp cât păcătosul persistă în acel păcat. Imediat ce omul D u m n e z e u , omul este eliberat d e păcat şi d e pedeapsă.

aburi din străfundurile crăpăturilor! Ar fi la fel d e uşor pentru El să-i transforme în cenuşă pe aceşti nefericiţi, dar El s-a limitat

pământul în faţa acelor sceleraţi şi să facă să iasă foc şi

renunţă la păcatul său şi urmează ordinea stabilită d e 6. Culmea greşelii ar fi

înspăimânte şi să-i facă să o ia la fugă!

să-i

să pedepseşti u n o m care p r e t e x t u l că a

a d e v e n i t mai b u n , sub înainte. Greşeala ar fi

păcătuit

ajuns Domnului, să n e fie şi nouă d e ajuns. N u m a i să faci. D o m n u l se află El singur ştie ce este drept printre noi, în mijlocul a tot

12. Dacă asta îi este d e

comparabilă cu cea a unui medic care s-ar d u c e la u n bolnav care s-a vindecat, pentru a-i spune: A c u m că să îţi p e d e p s e ş t i

eşti perfect sănătos, trebuie

felul d e lucruri minunate şi pare să fie fericit că este cu noi! D e ce să fim noi m o r o c ă n o ş i şi trişti? Fii bucuros bucură-te d e graţia Iu Dumnezeu seama Lui tot restul!" şi lasă şi mulţumit,

mutilare) picioarele c a r e

(prin

ar mai folosi să te vindeci,

erau bolnave înainte!' La ce d a c ă d u p ă a c e e a v e i fi bătut? N u a fost oare boala o pedeapsă destul de

în

mare? La ce ar folosi atunci să v i n d e c i c a r n e a , d a c ă

Marea Evanghelie a lui loan
trebuie să o îmbolnăveşti din n o u ? D a c ă acest lucru încă mult mai absurd să acţionezi astfel c u omul spiritual. simplu d e înţeles este absurd în lumea materială, este 7. Datoria noastră este să-i p u n e m frăţeşte în gardă

91
C a p i t o l u l 79
Vindecarea sufletelor bolnave. Consecinţele severităţii excesive. Condamnarea la moarte. Răzbunarea morţilor. Sfârşitul duşmanilor.
1. Pătruns d e adevărul lui J o n a e l ,

devenit mai buni şi să-i ajutăm să-şi întărească credinţa ale păcatului, pentru a

pe oamenii care a u păcătuit dar care d u p ă aceea a u lor în D u m n e z e u şi să reziste mai bine la marile pericole n u c ă d e a d i n n o u în că o dată ieşit din păcat,

sclavia acestuia; pentru este de zece ori mai grav e l ; şi, a p e d e p s i

cuvintelor

a c u m mi-e foarte limpede,

comandantul a spus: "Da, renunţ la intenţia mea. N u d e c â t d a c ă t u îmi v e i Dumnezeu te-a

să cazi apoi din n o u în păcătos care se căieşte, cadă din n o u . pedepsi 8. Oare

un

o voi mai p u n e în aplicare p o r u n c i şi d e v r e m e c e răspunzător pentru făcut

înseamnă a-l provoca să nu va

această c o m u n i t a t e , p e tine te voi asculta şi n u voi face nimic fără sfatul tău". 2. J o n a e l a spus: "Să-i

acest lucru mult mai sever decât

Dumnezeu

celelalte păcate comise d e c e l c a r e s-a c ă i t ? Pedeapsa pe care

toate

fii p e plac lui D u m n e z e u ,

aşa e bine; dacă cineva ajutăm trupul; dacă

fiecare păcat o poartă în

este bolnav, trebuie să-i

sine, crede-mă, este deja u n remediu împotriva acelei fost vindecată d e medicament, la ce ar mai servi să aplici u n al doilea medicament, d e vreme ce boala a dispărut?" Comandantul a răspuns: "Ca tratament preventiv!" boli a sufletului care se numeşte păcat. Dacă boala a

sufletul său este bolnav, trebuie d e asemenea să-i d ă m u n ajutor spiritual, în funcţie d e boala în cauză! 3. Bolile spirituale a l e copilului se v i n d e c ă prin

corecturi serioase, folosind dacă este cazul chiar şi nuiaua! înţelepte, pline d e iubire, prin învăţături solide, îndemnuri ce pot rezulta din slăbiciunile continue ale sufletului. Dar încăpăţânat, surd şi orb, atunci este m o m e n t u l pentru o multă fermitate! Dar bolile spirituale ale adultului se vindecă prin sfaturi

sunt necesare, dar ele trebuie să întărească şi n u sâ acţionat aşadar cu iubire, răbdare şi blândeţe.

9. J o n a e l a spus: "Da, da, tratamentele preventive

slăbească sau să ucidă! M â n i a naşte m â n i e ; trebuie 10. Cine se arde trebuie stropit cu apă rece şi n u

făcute din iubire şi observaţii asupra consecinţelor nefaste d a c ă acestea n u sunt d e ajuns, c â n d sufletul este educaţie severă, dată bineînţeles cu iubire, dar c u mai 4. Dar dacă acţionăm cu mânie sau în spiritul infernal

aruncat în apă fiartă sau jăratic. îl d u c e m p e braţe pe cel ce şi-a rupt piciorul şi i-l p u n e m la loc, legându-l şi fixându-l, pentru ca fractura să se vindece. îl întindem apoi p e u n pat special şi n u îl biciuim pentru că a mers strâmb şi şi-a rupt piciorul.

al răzbunării, totul devine o trudă zadarnică. în loc să

Avraam, Isaac şi lacov, mi-a povestit că aceste p o p o a r e sălbatice d e nomazi îi pedepsesc p e morţi fiindcă a u întreagă. Chiar şi cei care a u fost omorâţi d e alţi oameni sunt trataţi la fel, pentru că a u comis greşeala d e a muri. capabili să rămână în viaţă! murit! îi dezbracă, îi leagă d e u n stâlp şi îi biciuiesc o zi

d e la sciţi, u n d e voise să-L vestească p e Dumnezeul lui

1 1. N u cu mult timp în urmă, cineva care s-a întors

învăţăm sufletul că este o fiinţa u m a n ă , facem din el u n răzbunare!

d e m o n care nu-şi va putea potoli niciodată setea d e 5. Satana poate fi ţinut în frâu d e către ceruri u n

anumit timp, dar dacă oamenii orgolioşi cred că prin puterea şi "înţelepciunea" lor, care n u este altceva decât

cruzime tiranică şi d e nezdruncinat, pot să păstreze

Dimpotrivă, ucigaşii sunt lăudaţi, p e n t r u că a u fost 12. Oricât d e prostesc ar părea, acest exemplu

ordinea care le place lor, D u m n e z e u se retrage şi desface legăturile care îl reţineau pe Satana; abia d e a c u m înainte merită să-şi facă griji cei ce se cred puternici, căci cei p e

seamănă cu ceea ce facem noi atunci c â n d v r e m să

vedere spiritual!

această boală a sufletului - este deja mort din punct d e 13. U n bolnav are nevoie d e u n medic şi d e u n

pedepsim u n păcătos, care, prin însuşi păcatul său -

arunca asupra lor, ca u n fluviu care se revarsă şi îi vor nimici. 6. Cea mai rea este c o n d a m n a r e a la moarte; la ce

care îi vor fi păcălit vor deveni adevăraţi diavoli şi se vor

îmbolnăvit, prietene, asta este d e m n d e u n scit! Cred că

m e d i c a m e n t ; cât d e s p r e a-l p e d e p s i p e n t r u că s-a

a j u n g e la sufletul sau la spiritul său, acolo u n d e se află în fond adevărata putere d e a acţiona?

serveşte d e fapt să o m o r a m pe cineva, dacă n u p u t e m

toate, decât să vrem, c u stângăcia noastră, să-i venim în plantaţia divină a Domnului.

eşti d e acord că este mai bine să-L u r m ă m p e D o m n u l în

că l-a omorât este d e zece ori mai orb decât crede, pentru că, din slabul d u ş m a n p e care îl vedea şi-a făcut dintr-o

7. Cine crede că a scăpat d e duşmanul său pentru

î n t â m p i n a r e , î n c u r a j â n d astfel d e m o n i i şi stricând

I

zi şi noapte, chinuindu-i corpul şi spiritul c u suferinţe

dată mii de duşmani care sunt invizibili şi care îl vor urmări

92
nesfârşite. 8. în râzboaie, u n d e oamenii sunt omorâţi c u miile, învingătorul crede că a scăpat d e duşmanii săi, p e care sufletele şi spiritele morţilor rătăcesc de-a lungul anilor, i-a nimicit din cauza orbirii sale, dar se înşeală amarnic;

Marea Evanghelie a lui loan
13. In tinereţea lui, David a fost un o m după inima lui

singurului său duşman, încălcând voinţa lui Dumnezeu, el a fost urmărit cu cruzime de spiritul lui Urie! 14. U n a este dacă D o m n u l îţi porunceşte El însuşi,

Dumnezeu, dar ca urmare a faptei ostile comise împotriva

influenţând direct intemperiile naturii pentru a distruge recoltele, cauzează lipsuri, creşterea preţurilor, foamete şi, în cele din urmă, bolile contagioase şi ciuma, care într-un timp scurt omoară mai mulţi o a m e n i decât a ucis învingătorul răzbunător. Astfel slăbit, în ţara sa, acesta din u r m ă t r e b u i e să c u m p e r e m e r c e n a r i p e n t r u a supravieţui şi se va îndatora tot mai mult, după ce a epuizat toate resursele ţării şi ale poporului său. Mai d e v r e m e sau mai târziu, nemaiputându-le plăti solda mercenarilor, el se va găsi la a n a n g h i e ; poporul p e care l-a asuprit se va răscula împotriva lui. Duşmanii n u vor pierde atunci ocazia d e a se ridica împotriva lui; şi el, învingătorul purtat odinioară în triumf, va cunoaşte a c u m lupta în care îndoiala şi disperarea îl asaltează şi îl sfâşie precum ghearele tigrului, p â n ă c â n d va fi terminat. 9. Aşa că, vezi, toate acestea se datorează duşmanilor ucişi! 10. lată d e ce se obişnuieşte ca toţi cei apropiaţi să-şi ceară iertare d e la muribund şi să-i ceară acestuia binecuvântarea, pentru că, dacă moare în duşmănie, cel ce rămâne este mai d e plâns, sufletul - liber a c u m neîncetând să vină sub forma remuşcârilor pentru a-l chinui pe cel rămas pe pământ, p e care caută să-l atragă în tot felul d e capcane, care n u îi vor face viaţa uşoară! 11. D o m n u l permite asta n u m a i pentru ca sufletele ofensate să obţină satisfacţia p e care o cer. în plus, este u n bine nemăsurat şi pentru cei aflaţi în viaţă să fie pedepsiţi în această existenţă materială pentru faptele pC Ca re !e-au săvârşit din orgoliu, decât să cadă după moartea fizică în mâinile a o sută d e spirite ostile, care îl hârţuiesc p e cel care este încă neexperimentat în lumea d e dincolo! 12. D e aceea este atât d e necesar în această lume să m a n i f e s t ă m iubirea şi prietenia a d e v ă r a t ă şi să întoarcem duşmanilor noştri binele pentru rău, să-i binecuvântăm p e toţi cei care n e blestemă, fiindcă n u se ştie c â n d îi va c h e m a D o m n u l d e pe acest pământ şi, odată mort, u n d u ş m a n devine d e o sută d e ori mai periculos decât era în timpul vieţii.

aşa c u m i-a cerut lui David în legătură cu filistinii, d e a-i lovi c u putere şi d e a-i zdrobi p e cei ce deveniseră duşmanii lui D u m n e z e u şi ai umanităţii. Astfel d e fiinţe fără a putea niciodată să se ridice împotriva mâinii lui D u m n e z e u , fiindcă D o m n u l îi va lipsi d e orice putere! 15. Este însă cu totul altceva dacă tu îţi faci duşmani

vor trece printr-o judecata cumplită în Lumea d e dincolo,

în această l u m e fără ca D u m n e z e u să-ţi fi poruncit

aceasta, împins fiind n u m a i d e antipatiile tale, d e aroganţa continuă sau d e nebunia oamenilor care cred că trebuie să facă dreptate, atunci c â n d dreptul suprem această situaţie, d e î n d a t ă c e şi-au părăsit c o r p u l , duşmanii tăi îţi vor fi mult mai ostili.

a devenit supremă nedreptate, c u m zice proverbul; în

i-a devenit binevoitor în cealaltă lume! E u n u a m întâlnit răzbunarea unui spirit, devenit ostil unei case, s-a întins

mi-l arăţi p e fericitul d e p e acest pământ al cărui duşman

16. Ţi-aş da o mie d e vieţi dacă le-aş avea, numai să

niciodată aşa ceva! Dimpotrivă, cunosc cazuri în care până la a zecea generaţie; sau, atunci c â n d anumite fiinţe u m a n e a u fost gravjignite d e u n întreg popor sau d e o ţară, ele revin ca spirite pentru a chinui acel popor totdeauna, devastând-o până când nu

sau acea ţară timp d e ani d e zile, câteodată pentru supravieţuieşte nimeni! Prietene, oricât d e incredibil ţi s-ar părea, ceea ce-ţi spun este d e necontestat, căci dacă nu ar fi fost adevărat, c u m aş fi îndrăznit să-ţi spun aceasta

mai

în faţa Domnului şi a îngerilor Săi? Iar dacă mai ai încă

îndoieli, adresează-te Domnului, care este izvorul etern adevărul fie şi printr-o singură silabă!"

al oricărui lucru; mărturia Sa îţi va dovedi dacă a m trădat

Capitolul 8 0
Sihar. Este viaţa terestră compatibilă cu Evanghelia? Cănd va veni împărăţia lui Dumnezeu? Trăiţi în pacea şi unitatea îngerilor păzitori şi a ordinii divine. Când va veni împărăţia lui Dumnezeu pe acest pământ?
1. F ă c â n d ochii mari d e uimire, la fel ca mulţi alţi oaspeţi, comandantul a spus: "Dacă aşa stau lucrurile, înseamnă că viaţa pe acest pământ este ceva cumplit, cine ar putea să reziste?" 2. E u a m spus: "Cine va urma învăţătura M e a va rezista, dar cine se lasă condus d e orgoliu şi superficialitate, neiubindu-se decât p e sine, fără să ierte niciodată din inimă şi fără să binecuvânteze d e zece ori mai mult decât a fost ofensat, va simţi mai d e v r e m e sau mai târziu consecinţele inevitabile ale duşmăniei; el n u se va putea aştepta la nici u n fel d e protecţie din partea Mea şi va trebui să plătească până la ultimul sfanţ răul p e care i l-a pricinuit duşmanului său. Trăiţi deci în

Marea Evanghelie a lui loan
pace si înţelegere cu toată lumea. Mai bine suportaţi o nedreptate decât să pricinuiţi chiar şi cel m a i mic r ă u răzbunare, iar spiritele celor care ar fi deveni îngerii voştri la păzitori,

95

altcuiva; n u veţi atrage atunci nici o

trebuit să fie d u ş m a n i i voştri v o r îndepărtând nenorociri. de voi multe

să fie aşa? Adevăr vă spun: este aşa,

3. D e ce este aşa? D e ce trebuie

va rămâne de-a pururi neschimbată".

ordinea pe care a m stabilit-o şi care 4. C o m a n d a n t u l a s p u s : " D a , iubirea Ta este infinită

pentru că aceasta este voinţa M e a şi

D o a m n e , îmi d a u seama foarte clar î n ţ e l e p c i u n e a Ta n e l i m i t a t ă , că

spune-mi, atunci când toţi oamenii vor

dar

şi

într-un adevărat paradis. C â n d va fi aceasta?

fi pâtrunşi d e învăţătura Ta, pământul se va transforma 5. C â n d mă gândesc la mărimea pământului, despre

d e inamici, D o a m n e , iartă-mi slaba înţelegere, dar fi aplicată.

dă-mi voie să mă îndoiesc! Această regulă n u mai poate 12. îmi vin mereu în minte nefericiţii din Scylla şi

care nimeni n u ştie încă d e u n d e î n c e p e şi u n d e se termină, c â n d mă g â n d e s c la n u m ă r u l fără limită al a p u c ă ameţeala. Trăsătura principală d e caracter a majorităţii locuitorilor acestui pământ pare a fi răutatea crudă şi grosolana. oamenilor care locuiesc p e acest p ă m â n t nesfârşit, mă

C h a r y b d a : c â n d scapi d e unul, te loveşti m e r e u d e celălalt! D o a m n e , încă o mică lămurire şi îi voi îmbrăţişa celule, hoţi, bandiţi, asasini, oricât d e răi ar fi!" p e toţi duşmanii mei şi îi voi scoate pe toţi prizonierii din

egoismului lor animalic şi sunt conduşi d e u n orgoliu furibund. 7. C â n d undeva p e acest pământ imens se stabileşte

6. Majoritatea oamenilor sunt răuvoitori din cauza

Capitolul 8 1
Comportamentul faţă de delicvenţi. Condamnarea la moarte şi efectele sale. Motivul principal al incarnării lui Cristos. Stabilirea unei punţi intre pământ şi Lumea de dincolo!
1. E u a m spus: "Prietene, eşti încă foarte miop, dacă

o populaţie paşnică, din momentul în care ea ajunge,

graţie eforturilor fiecăruia, la o anumită bunăstare, este imediat reperată d e lupii şi hienele u m a n e , care vin să o mai săraci decât erau înainte, în starea lor primitivă. ruineze; şi aceşti bieţi refugiaţi se trezesc d e mii d e ori 8. Dar dacă aceşti o a m e n i paşnici şi cultivaţi se apără

înţelegi şi explici astfel învăţătura Mea! J o n a e l ţi-a spus deja că în caz d e legitimă a p ă r a r e s a u în caz că D u m n e z e u ţi-o cere, o luptă întreprinsă împotriva unui

c u r a j o ş i , c u a r m a î n m â n ă , c u t o a t ă e n e r g i a şi înţelepciunea spiritului lor, pentru a-şi r ă p u n e duşmanii, atunci spiritele duşmanilor răpuşi le devin nişte duşmani în ce condiţii va prinde învăţătura Ta salvatoare rădăcini comporta şi d e a acţiona al oamenilor?

d u ş m a n este justificată. Toţi inamicii care mor în astfel d e lupte sunt imediat pedepsiţi cu severitate, fiecare după sufletul său, dar în nici u n caz n u se întorc p e acest • p ă m â n t pentru a le face rău celor care i-au învins p e face să vezi lucrurile în adâncime, c u m d e te poţi îndoi d e învăţătura M e a ? bună dreptate. Dacă acest adevăr intangibil te poate

şi mai înverşunaţi; Te întreb atunci deschis: c u m , c â n d şi pe acest pământ, d e v e n i n d decisivă în modul d e a se 9. D a c ă razele b l â n d e a l e î n v ă ţ ă t u r i i T a l e n u

luminează decât câteva naţiuni, acestea vor fi asaltate de duşmani din zi în zi mai numeroşi. Dacă ele se predau duşmanilor lor, n u vor deveni oare sclavii lor şi n u vor practica această învăţătură?

sunt mai răi decât nişte animale feroce, n u trebuie să fie arestaţi şi închişi? Dimpotrivă, dacă-ţi iubeşti aproapele, chiar trebuie să faci acest lucru. Dacă, d e pildă, în faţa ta

2. Cine spune câ adevăraţii delicvenţi, care adeseori

ajunge ele ca, sub dominaţie, sâ n u mai poată urma şi 10. Dar dacă ele devin stăpâne ale duşmanilor lor,

este atacat cineva d e o fiară sălbatică, tu vei căuta să acasă, tu îi vei sări imediat în ajutor.

spiritele şi sufletele acestor duşmani ucişi în luptă vor deveni mai mult ca oricând duşmanii lor d e neînvins şi, după părerea mea, bineînţeles fără prea mare valoare, cerurilor!

râpui bestia şi dacă omul este atacat în stradă sau la el 3. întrucât asemenea hiene u m a n e , atunci c â n d se

nu v ă d c u m se va putea stabili p e pământ împărăţia 11. A face bine pentru rău - şi o spun pentru o cauză

adună, p u n în pericol populaţii întregi, autorităţile a u d e periculoşi şi d e a-i închide.

datoria indispensabilă d e a-i v â n a p e aceşti o a m e n i atât 4. Condamnarea la moarte însă n u trebuie să fie

dreaptă - este u n lucru discutabil. Dacă este vorba să-ţi îndoiesc; dar dacă este vorba să înfrunţi u n număr mare faci prieten dintr-un duşman, lucrul este valabil, n u mă

aplicată decât dacă zece ani d e încarcerare n u a u avut ameliorare. Dacă el promite însă, în momentul în care a

nici u n efect şi condamnatul n u arată nici u n semn d e

94

Marea Evanghelie a lui loan
pământ, cât d e stabilirea - prin învăţătura şi Cuvântul M e u , revelate prin această venire a M e a - unei punţi d e cărei câmpii eterne se întind dincolo d e câmpia morţii. legătură între lumea materială şi lumea spirituală, ale

învăţătura Mea, va trece deja puntea d e care vorbesc sau fără entuziasm, ori chiar o refuză categoric, se va găsească această punte.

11. Cine vrea să accepte p e deplin şi cu seriozitate

încă din această viaţă. Dar cel care o primeşte parţial găsi dincolo într-o noapte totală şi îi va fi foarte dificil să 12. Cât despre oamenii care n u a u avut niciodată

ocazia de a cunoaşte învăţătura M e a p e acest pământ,

aceştia vor găsi în Lumea d e dincolo ghizi care îi vor auzit niciodată vorbindu-se despre învăţătura Mea, vor g ă s i şi e l e p u n t e a c ă t r e v i a ţ a e t e r n ă . D a r dacă

c o n d u c e către această punte. Astfel, spiritele care n u a u

perseverează în ideile lor greşite, ele vor fi j u d e c a t e după natura lor u m a n ă şi n u vor a j u n g e în împărăţia lui D u m n e z e u , lată c u m stau lucrurile. Gândeşte-te şi M e a aici se apropie d e sfârşit".

spune-Mi dacă îţi place. Dar fă-o repede, căci şederea

limpede şi dacă voi mai avea vreo îndoială pe viitor, omul p e care l-ai trezit aici (din punct d e vedere spiritual) va ajuns pe eşafod, că se va transforma în bine, trebuie să i se acorde o a m â n a r e suplimentară d e u n a n . N u trebuie poate scoate nimic dintr-un asemenea o m ; atunci este mai bine să te descotoroseşti d e el. 5. Dar dacă autorităţile, cu acordul comunităţii, vor N u m e l e T ă u , î m p r e u n ă c u toţi ceilalţi, d a r Te r o g , putea să mă lămurească. D e aceea, voi lăuda şi voi slăvi acordă-mi graţia şi Întoarce-Te repede, fiindcă principala decât cele care Te-au primit d e data aceasta".

13. Comandantul a spus: " D o a m n e , totul este clar şi

aplicată pedeapsa cu moartea decât dacă n u se mai

mea grijă va fi ca Tu să găseşti aici inimi mai d e m n e

să comute această pedeapsă cu moartea, binemeritată n u a m să le cer deloc socoteală.

Capitolul 82
Sihar. Promisiunea unei vizite secrete. Nimeni nu este profet in ţara sa. Cuvintele de rămas bun. Jonael primeşte harul de a face minuni, lisus se întoarce în Galileea.
1. E u a m spus: "Mă voi întoarce într-o zi să vă v ă d , în

d e altfel, la închisoare p e viaţă, sunt libere să o facă şi E u 6. Duşmanii celor care îşi d u c viaţa în conformitate

cu învăţătura Mea, n u a u nici u n mijloc d e a reveni după se poate petrece doar în cazul spiritelor care aspirau,

moarte pentru a le face viaţa grea celor vii. Acest lucru

din timpul vieţii, să se transforme şi p e care le-au ucis putere, deci nişte uzurpatori.

nişte asupritori cruzi, tiranici, orgolioşi, egoişti şi avizi d e 7. Dacă judecătorii lipsiţi d e orice sentiment nobil îşi

secret, dar n u trebuie să strigaţi asta în gura mare, în tot

oraşul, aici - u n d e oamenii se simt cu atât mai importanţi cu cât sunt mai puţin asupriţi şi plătesc mai puţine M e u plăteşte, ca să spun aşa, toate impozitele săracilor.

fac, prin condamnările lor nedrepte, duşmani care se ca aceste spirite să acţioneze împotriva judecătorilor lor nedrepţi. Dar n u este vorba aici d e spirite absolut rele. Sper că te-ai lămurit a c u m ! "
(

impozite decât în ludeea şi Galileea şi u n d e Jairuth al 2. Acolo u n d e oamenii se simt bine, n u este loc

întorc ca spirite pentru a se răzbuna, E u însumi permit

pentru un profet, decât dacă acesta este bătrân. Aceşti nebuni n u iau în considerare decât cuvintele bătrânilor şi consideră înţelepciunea unui tânăr drept o exaltare a

comparaţia cu Scylla şi Charybda.

8. Comandantul a spus: "lată-mă lâmurit, renunţ la 9. Dar, d u p ă c u m a m mai spus, tot n u înţeleg c u m

extraordinare ar fi acestea, ele vor fi m e r e u luate drept

imaginaţiei sale. în ceea c e priveşte minunile, oricât d e

învăţătura Ta, care este cu adevărat sfântă, îşi va croi d r u m prin noaptea în care este scufundata umanitatea. După c u m spui Tu însuţi, învăţătura Ta n u va fi d e mare

magie, atât d e la m o d ă în m o m e n t u l d e faţă. Oamenii d e ceea ce este fals, resping şi una şi alta. prea orbi, incapabili să distingă ceea ce este adevărat 3. Ar fi mai bine pentru u n profet să meargă în

ajutor omenirii, pentru că ar face din oameni, maşini; în timp ce, dimpotrivă, calea naturală ar fi lungă şi dificilă şi

străinătate; acolo are mai multe şanse să poată influenţa

ar costa sânge. Da, cred că pot să pretind - n u a m darul profeţiei, dar cunosc Europa, Asia şi Africa - că în două mii d e ani, învăţătura Ta n u va lumina nici j u m ă t a t e din omenire! A m dreptate sau n u ? " 10. E u a m spus: " N u greşeşti foarte tare, dar lucrurile

împreună cu oamenii Mei, dar voi reveni peste puţin timp. 4. Voi lua cu M i n e p e u n a n u m e Matei, care era

oamenii care n u îl cunosc. D e aceea a m să vă părăsesc

vameş aici. Acesta ştie sâ scrie repede şi bine şi va putea trecere". nota învăţăturile şi faptele Mele; daţi-i u n permis d e liberă

n u stau exact aşa c u m gândeşti t u ; pentru că n u este vorba atât d e a c c e p t a r e a învăţăturii M e l e p e acest

Marea Evanghelie a lui loan
trecere şi Mi-a mulţumit din toată inima pentru ceea ce făcusem. Ceilalţi oaspeţi i-au urmat exemplul, dar mai mulţi dintre ei, obosiţi după călătorie, a u adormit pe bănci "Lăsaţi-i să se odihnească până la ziuă. E u prefer să plec 5. C o m a n d a n t u l a întocmit imediat permisul d e

95
revelează aceste lucruri şi ceea ce vi se oferă prin această revelaţie! Atunci, lumea materială n u vă va mai tenta şi o pentru că n u puteţi deveni copiii lui D u m n e z e u dacă n u aţi învins lumea în voi înşivă! 6. N u vreau însă să fac din voi nişte bigoţi, care

veţi învinge mai uşor, ceea ce vă este cu atât mai necesar,

şi pe mese. Celor care a u vrut să-i trezească le-am spus:

în liniştea nopţii, fără să atrag atenţia. Râmâneţi în nimeni decât dacă îl î n d e a m n ă inima.

continuare aici până se face ziuă şi să n u Mă urmeze 6. Tu, J o n a e l al M e u , veghează ca învăţătura M e a să

înţelepciune.

c o n d a m n ă lumea, ci doresc să ştiţi să vă folosiţi d e ea cu

îndrăgosteşte d e u n obiect folositor meseriei sale şi care,

7. N u ar trebui o a r e luat drept prost cel care se

al vieţii. îţi transfer o parte din puterea Mea supranaturală,

prindă rădăcini aici şi să aducă multe roade, ca un arbore pe care să o foloseşti în N u m e l e M e u ; dar fii atent ca în

în loc să-l folosească într-un scop corespunzător, ar începe să-l admire şi să-l păstreze la adăpost d e rugină pentru a nu-şi pierde frumuseţea, făcându-şi astfel singur rău, datorită unei plăceri inutile?

zelul tău să n u o foloseşti în m o d greşit, fiindcă atunci ai să faci mai mult rău decât bine. îţi voi trimite u n înger acasă, să te ajute. El te va învăţa să foloseşti c u m trebuie înger din ceruri locuieşte în casa lui J o n a e l " . aceasta putere cerească. Dar să n u spui nimănui că u n 7. Irhael a venit atunci la Mine, p l â n g â n d , împreună

trage multe foloase b u n e şi frumoase din ea, dar dacă v-am învăţat timp d e trei zile.

8. Lumea este pentru voi la fel ca acest obiect; puteţi

sunteţi discipolii Mei, trebuie să vă folosiţi d e ea, aşa c u m 9. Corect folosit, acest obiect vă va pregăti şi vă va

vorbească, l-am binecuvântat, s p u n â n d : "Liniştiţi-va, Mă voi întoarce curând să vă v ă d " . 8. Ei Mi-au îmbrăţişat picioarele, p e care le-au acoperit

cu J o r a m , recunoştinţa şi iubirea împiedicându-i sâ

asigura viaţa eternă. Dar dacă vă folosiţi d e el altfel, acest copil, care mai d e v r e m e sau mai târziu, îşi va face o rană p e care medicul n u va putea să o vindece prea uşor. 10. Cu aceste cuvinte, primiţi toată binecuvântarea

obiect va deveni ca un cuţit prea ascuţit în m â n a unui

cu lacrimile lor, iar J o r a m a strigat: " O h ! Timp sacru,

grăbeşte-te să ni-L aduci în casa Sa p e D o m n u l Gkoriei,

Te iubim din toată inima şi vino repede, să rămâi cu noi pentru totdeauna". 9. E u a m spus: "Da, mă voi întoarce, după c u m a m

pentru totdeauna. O h , D o a m n e , gândeşte-te la noi, care

M e a şi transmiteţi aceste cuvinte tuturor celor c e n u a le ignora.

le-au putut auzi, astfel ca nimeni să n u aibă scuze pentru 1 I. Iar a c u m , voi, cei câţiva discipoli ai Mei şi voi toţi

spus, în taină şi d e a c u m înainte nimeni n u va mai fi M e u şi în misiunea M e a d e Sus".

care M-aţi urmat din Galileea la Ierusalim, haideţi să o să vă ocupaţi d e cultivarea câmpurilor voastre".

obligat, datorită prezenţei Mele să creadă în Cuvântul

pornim la drum spre Galileea, u n d e veţi putea din n o u 12. Spunând aceasta, M-am ridicat şi, făcând îngerilor

Capitolul 83
Sihar. Puterea adevărului. Despre esenţa Cuvântului lui Dumnezeu. Graţia de a fi chemat să devii copilul lui Dumnezeu. Cum să te slujeşti de această lume. Plecarea din Sihar.
1. D o m n u l a spus: "învăţătura o g l i n d e ş t e fidel

semnul pe care numai ei îl puteau înţelege, d e a dispărea,

în toată splendoarea ei cerească, ca d e altfel şi castelul însoţit până la poartă. D o a r comandantul n u a vrut să marginea oraşului, d u p ă care s-a întors la Sihar. lui Jairuth. Toţi cei prezenţi care rămăseseră treji ne-au M ă părăsească aşa d e r e p e d e şi M-a însoţit p â n ă la

s-au închis, iar casa lui Irhael şi a lui J o r a m a rămas intactă,

cu excepţia îngerului lui J o n a e l , porţile vizibile ale cerului

adevărul. Cine n u va trăi din Cuvânt, va muri din judecata care n u a avut încredere.

Cuvântului care i-a fost anunţat, în care n u a crezut şi în 2. Aşa c u m E u a m în M i n e puterea Tatălui d e a da

sau d e a lua înapoi viaţa eternă, p e care omul, după

propria sa voinţă, are puterea d e a o primi şi Cuvântul Cuvântul M e u este expresia atotputernică şi eternă a

M e u poate face d e a s e m e n e a acest lucru, d e o a r e c e voinţei Mele!

şi acţionează fără a devia d e la învăţătura M e a , M ă primeşte cu toată iubirea, toată înţelepciunea şi toată

3. Cel care primeşte în el Cuvântul M e u , care trăieşte

forţa M e a , d e v e n i n d astfel u n a d e v ă r a t copil al lui Dumnezeu, căruia Tatăl care este în Ceruri nu-i va refuza nimic.

sâ se reveleze El însuşi într-un corp, prin Fiul Său şi să facă numindu-vă prietenii şi fraţii Săi. din voi, creaturi condamnate, zei

4. Preasfântul Tată care este în Ceruri n u putea decât liberi,

5. Să n u uitaţi niciodată C i n e este Cel c a r e v ă

96
Capitolul 84
Călătoria în Galileea. Reproşurile adresate de Matei Domnului. Despre esenţa lui Dumnezeu şi a creaţiei. Frumuseţea pământului şi depărtarea lui faţă de soare. Eclipsă de soare. Un pic de teamă nu strică niciodată.
samaritenilor, la răsăritul soarelui. A m intrat în Galileea, odihnit p e u n covor d e iarbă proaspătă. 1. Ne-am reluat drumul şi a m ajuns la hotarul ţării

Marea Evanghelie a lui loan
suprafaţa imensă p e care o v e d e m aici şi care n u este decât o infimă părticică din pământul întreg?" 8. E u a m spus: "Ei bine! lată, c â n d E u vă vorbesc d e

înţelegeţi lucrurile cereşti? încearcă să înţelegi!

lucruri terestre, voi n u înţelegeţi; c u m vreţi atunci să

sa cu cea a unui fir d e iarbă, care n u este mai înalt decât

ultimul vârf al acestui lanţ d e munţi. Compară mărimea

9. Priveşte acolo jos, în mijloc, acel cedru aflat p e

faţa ochilor, p a r e mult mai m a r e d e c â t c e d r u l din

o palmă şi vei v e d e a că acest fir d e iarbă, dacă îl ţii în depărtare, deşi acela este d e o sută d e ori mai mare decât firul d e iarbă. Acesta este efectul distanţei. Dacă ai picioare b u n e , poţi să ajungi la acest cedru în zece ore 10. Dar gândeşte-te a c u m la distanţa d e la soare la

u n d e a m făcut u n popas p e u n m u n t e golaş şi ne-am 2. însoţitorii mei n u mai puteau d e admiraţie văzând

d e mers. Ce reprezintă aceste zece ore pentru tine?

priveliştea minunată, iar scribul Matei a spus: " D o a m n e ,

dacă toţi oamenii ar fi fost pătrunşi d e Cuvântul Tău în frumoasă pentru a fi paradisul. Dar dacă n e g â n d i m că majoritatea oamenilor sunt mai răi decât fiarele sălbatice, prea frumos pentru nişte o a m e n i atât d e ticăloşi".

orice lucru, o ţară ca aceasta ar fi fost suficient d e

ca vântul ar fi plecat p e vremea lui A d a m în direcţia

p ă m â n t Ei bine! Dacă o pasăre care zboară la fel d e iute

soarelui, i-ar mai trebui încă mulţi ani pentru a a j u n g e acolo. Dacă poţi înţelege asta, îţi vei da seama că soarele este d e mii şi mii d e ori mai mare decât pământul".

i-am putea reproşa lui D u m n e z e u că a făcut pământul 3. E u a m spus: "Acest reproş M ă afectează direct,

atunci să conduci o asemenea lume d e pe p ă m â n t ? "

11. Uluit, Matei a strigat: " O h , D o a m n e , c u m poţi 12. E u a m spus: "Da, ceea ce ţie ţi se pare complet

a Fiului - care este înţelepciunea Tatălui, a stabilit acest făcut să apară pământul, soarele, luna şi stelele. plan al creaţiei şi iubirea Tatălui a fost impulsul care a

pentru că Tatăl şi E u suntem U n u l ! înţelepciunea eternă

imposibil. Mie îmi este, fie vorba între noi, mai mult decât ai să înţelegi totul.

uşor; tu n u poţi încă să înţelegi, dar va veni vremea c â n d 13. Pentru ca să îţi dai seama că - prin puterea Tatălui

creaţi tot d e Mine, trebuie să se transforme şi vor fi transformaţi.

4. Dar oamenii d e p e acest pământ, care a u fost

care este în M i n e -, E u pot a j u n g e la soare într-o singură clipă, priveşte! A m sâ acopăr soarele timp d e câteva

faci reproşuri? Ca să n u mai spun că, în plus, pământul

5. Dacă aşa stau lucrurile, atunci c u m poţi tu să-Mi

vei înţelege că pot să ajung la soare chiar d e aici, d e p e acest pământ". 14. M a t e i a spus: " O h , D o a m n e , n u face asta,

momente, astfel încât nimeni nu-l va mai vedea. Atunci

n u este chiar atât d e frumos c u m ţi se pare. Toate aceste departe. Dacă ai privi mai d e aproape, n u ai mai găsi nimic frumos, în afară d e câţiva arbori ici şi colo, vreo bogătaş. Este asta într-adevăr aşa d e minunat? grădină îngrijită d e mâna omului şi poate palatul vreunui 6. Ridică-ţi ochii spre soare şi vei găsi acolo alte locuri p e care le vezi aici, n u sunt frumoase decât d e

oamenii vor fi îngroziţi". E u a m spus: "Nu-ţi fă griji; m o d natural, aşa c u m se petrece adeseori. în câteva

oamenii vor crede că este o eclipsă obişnuită, apărută în clipe, soarele va apărea din n o u ! Dar fii atent!" Matei a cei care sunt aici prezenţi?" E u a m spus: "Să-i lăsăm să doarmă, este suficient să

spus neliniştit: " D o a m n e , n u ar trebui să fie avertizaţi toţi

peisaje, u n d e chiar şi deserturile sunt mai frumoase decât para-disurile t e r e s t r e . Pentru că numai lumina

fii tu martor, pentru că

soarelui face ca pământul

u n scrib trebuie să ştie mai mult decât cei care n u sunt chemaţi să scrie,

să fie atât d e frumos şi plăcut; fără ea, pământul n u ar fi decât o vale a

lată, E u s p u n

acest soare, care

plângerii şi a lacrimilor. Pe pământului întreaga sa dă

'Soare, acoperă-ţi faţa

acum:

timp d e şapte secunde p e întreg pământul'". Chiar în a c e a clipă, în locul zilei s-a f ă c u t o noapte deplină, numai

strălucire şi frumuseţe, mai minunate". 7. Matei

peisajele sunt încă mult a spus:

câteva stele fiind vizibile cu uşurinţă ici şi colo. frică, Matei a

" D o a m n e , c e spui T u ,

soarele este deci şi el o

I 5. T r e m u r â n d d e spus:

lume, în care deserturile paradisurile terestre?

sunt mai frumoase decât Compara acest p ă m â n t imens şi a c e l minuscul intra acest disc în această disc solar; d e câte ori ar

cine ar putea trăi alături d e Tine dacă dreapta Ta atinge infinitul?" Abia a

" D o a m n e atotputernic,

c u v i n t e , că s o a r e l e a

pronunţat Matei aceste

Marea Evanghelie a lui loan
reapărut, în toată strălucirea sa. Matei a respirat atunci uşurat, r ă m â n â n d însă mut d e uimire. D u p ă u n timp, prinzând din n o u curaj, a spus: " D o a m n e , n u mai înţeleg nimic; puterea Ta este infinită, dar p e viitor, te implor, căci altfel întreaga lume s-ar nărui". D o a m n e , lipseşte-ne d e astfel d e dovezi ale puterii Tale, 16. E u a m spus: " N u te îngrijora; u n pic d e teamă

97

A c u m , trezeşte-i p e cei care d o r m , v o m porni din n o u la

nu-i strică niciodată omului care este supus simţurilor. drum. Dar n u povesti nimănui ce s-a petrecut, nici măcar

să nu faci vreo aluzie". Matei i-a trezit pe cei care dormeau şi a m pornit din n o u p e drumul care cobora, m e r g â n d d e această dată mult mai r e p e d e decât la urcare!

Capitolul 85
Sosirea in Galileea. Mesia şi împărăţia lui Dumnezeu. Călătoria la Cana, in Galileea. (loan IV, 45/ 45. Când a ajuns in Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră şi ei ia praznic.
1. Odată ajunşi în câmpie, a m găsit repede u n sat credeau într-un Mesia terestru; totuşi, mulţi alţii Mi-au cerut lămuriri. 7. Le-am răspuns: "Vouă vă trebuie dovezi, altfel n u

din Galileea, u n d e locuiau numeroşi galileeni dintre cei care se aflaseră la sărbătoarea d e la Ierusalim în ziua

atunci şi toţi încă îşi aminteau cu uşurinţă despre aceasta. 2. C â n d aceşti galileeni M-au văzut traversând satul,

c â n d a m purificat Templul. N u trecuse multă v r e m e d e

a u ieşit din case în stradă pentru a Mă saluta; ei n u găseau destule cuvinte d e laudă pentru ceea c e îndrăznisem să fac la Templu. Bucuria lor d e a Mă revedea era cu atât încercat în secret să M ă facă să dispar. Aceşti galileeni şi că D u m n e z e u era cu Mine, aşa c u m fusese şi cu losif. mai mare c u cât aflaseră că fariseii din Ierusalim a u

sale; veţi primi acolo învăţaturi şi dovezi".

credeţi! D e aceea, urmaţi-Mă la Cana şi în împrejurimile 8. Mulţi dintre cei care Ma u r m a u v e n e a u din Cana.

încă din ziua nunţii, ei M ă urmaseră c u credinţă şi voiau să discute despre învăţăturile p e care le primiseră d e la M i n e şi despre dovezile p e care le văzuseră! 9. Dar E u le-am spus: " N u este încă m o m e n t u l ,

n u ştiau mare lucru, decât că e r a m fiul cucernicului losif

A trebuit să-Mi petrec ziua cu ei, împreună c u toată suita

vedea cu ochii voştri. Să pornim din n o u la drum, dar să n u vorbească nimeni în timpul călătoriei, pentru că printre noi se pot a s c u n d e trimişi ai fariseilor".

urmaţi-ne la Cana, o să mai vorbim acolo şi veţi putea

cât de bine a u putut ei, punându-ne multe întrebări şi cerând multe sfaturi. S-a pus întrebarea despre Mesia şi mulţi a u fost cei care M-au recunoscut. 3. Pentru că, s p u n e a u ei: "Să ai atâta curaj, în faţa

M e a şi în cele din urmă chiar şi noaptea! Ne-au primit

c h i a r că a u v ă z u t p r e t u t i n d e n i s p i o n i ai fariseilor a n u m e lisus din Nazaret şi dacă L-au auzit predicând. vor p u n e întrebări".

10. Galileenii a u fost d e acord cu Mine şi a u confirmat

chestionându-i p e calatori, ca să afle u n d e se găseşte u n Le-am spus: "lată d e ce v o m m e r g e în linişte şi ei n u n e

atâtor oameni care se aflau la Templu, dovedeşte o mare putere dată d e Sus. Oricine altcineva ar încerca, n u ar reuşi! Nimeni n u ar fi îndrăznit să se ridice împotriva

abuzurilor Templului, care existau d e atât d e multă

vreme. Dar cu Tine a fost altceva; negustorii a u luat-o la

Templul n u a mai fost transformat într-o piaţă". E u le-am sfârşitul!"

fugă d e parcă erau urmăriţi d e furtună şi, d e atunci.

C a p i t o l u l 86
lisus la Cana. Păcătoşii se trădează singuri. Consecinţele des frâu/ui. Satana îndeamnă la dezmăţ, /loan IV, 46/ 46. lisus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde prefăcuse apa în vin.
I. Astfel, călătoria noastră a continuat şi, fără a*face

răspuns: "Şi n u va mai fi niciodată, fiindcă i se apropie 4. Miraţi, galileenii a u spus: "Atunci va fi rău pentru

noi! C e parte din Regatul urmaşului lui David anunţat d e profeţi trebuie să restabilească Mesia?" 5. E u le-am spus: "El va stabili o n o u ă d o m n i e eternă

dar n u p e acest pământ, ci dincolo d e pământ, în ceruri. întuneric".

pentru fiii lui David şi pentru toţi oamenii d e p e pământ,

Oricine interpretează altfel cuvintele profeţilor trăieşte în 6. La aceste cuvinte, mulţi s-au îndepărtat, căci ei

vreun popas, a m ajuns în micul oraş Cana. Imediat după

sosirea noastră, ne-am îndreptat spre casa u n d e E u a m

făcut primul miracol, dar n u a trecut o oră că a p r o a p e tot oraşul era la curent c u sosirea M e a şi a întregii Mele

98
suite. Locuitorii s-au grăbit să vină să n e salute şi să ne ureze b u n venit. Ei n u găseau destule cuvinte pentru a Mă aclama şi a M ă lăuda pentru că

Marea Evanghelie a lui loan
n u a u trecut neobservate şi ştim bine m ă t u r i în faţa porţii t a l e ; d a r e remarcat, eschivându-te. Sunt mai proşti chiar decât rinocerii din Persia!" 7. E u a m spus: "Să-i lăsăm să

că este î n t o t d e a u n a mai b i n e să

d e hotărât. U n mare n u m ă r dintre ei se aflaseră la s ă r b ă t o a r e a Ierusalim şi Mă văzuseră acţionând; din

purificasem Templul într-un m o d atât

a m u z a n t să speri că n u te faci

ştiau de asemenea că vindecasem pentru toate acestea.

mulţi bolnavi şi Mi-au a d u s l a u d e 2. E u i-am î n t r e b a t d a c ă nu

frică d e oameni, dar n u se tem d e D u m n e z e u , care cunoaşte inimile şi p ă t r u n d e chiar şi cele mai a d â n c i m o n d e n al ruşinii n u este altceva decât vanitate pură. Până c â n d va mai fi aşa pe pământ? Acest corp a

plece, bieţi nebuni orbi, cărora ie este

taine. E u vă spun, acest sentiment

existau b o l n a v i printre ei. Mi-au

r ă s p u n s că, deşi curios, în a c e l oraşul.

moment n u era nici u n bolnav în tot 3. E u a m spus: 'Toţi a u corpul

cărui carne vă a d u c e atâtea ore d e veţi ajunge complet goi în Lumea de în patru şi vor striga d e p e acoperişuri ce aţi f ă c u t p e a s c u n s p e acest pământ; vă va fi greu atunci să vă dincolo, u n d e alţii vor tăia firul de păr plăcere vă va fi luat în curând, iar voi

sănătos, dar n u şi sufletul. Cel care are sufletul foarte bolnav; acest g e n îl face să-şi piardă sensibilitatea şi compasiunea faţă d e ceilalţi, iar în d e c â t p e sine, ca p e u n obiect, cele din urmă, el n u se mai iubeşte pentru a-şi satisface poftele, n u din de păcat împietreşte inima omului, se destrăbălează şi se prostituează

ascundeţi ruşinea.

lascivi, impudici, desfrânaţii şi prosti­ tuatele n u vor intra în împărăţia Cerurilor; va trebui ca ei să se lepede c o m p l e t d e viciile lor, căci o m u l comite toate celelalte păcate în afara

8. într-adevăr, vă spun, oamenii

dragoste pentru acest obiect, ci chiar d e dragul desfrâului. O asemenea inimă respinge Cuvântul lui

poftele rele, iar omul devine în cele din păstrează în inima lor şi p u n în urmă duşmanul celor

Dumnezeu, care ar putea-o păzi d e

trupului său, p u t â n d să se dezlege cu uşurinţă d e ele, pentru că ceea ce este exterior n u îl strică atât d e mult pe o m . Dar desfrâul se face în trupul omului şi în cele din urmă strică deopotrivă sufletul şi spiritul; este deci unul dintre cele mai mari păcate. Evitaţi aşadar desfrâul ca p e flagelul ciumei, pentru că

ce

practică Cuvântul lui D u m n e z e u . Mulţi dintre voi suferă

această maladie poate să-Mi mărturisească. E u îl voi vindeca". 4. La aceste cuvinte, oamenii a u părăsit în număr

de această boală mortală. Cel care se ştie bolnav d e

seduce p e oameni. Nefericit este cel care se lasă înşfăcat d e Satana. în cele din urmă, fiecare va simţi nevoia să se elibereze din ghearele Satanei; nenorocirile şi zbuciumul vor veni zile care n u vă vor plăcea deloc! Iar a c u m , să m e r g e m să n e odihnim". 9. Atunci, mai mulţi dintre cei care veniseră împreună

incitarea la dezmăţ este c a p c a n a Satanei pentru a-i

aş putea să-i trădez; prin urmare, a u plecat. Unii dintre femei se necinstiseră ei înşişi şi, prin urmare, simţeau nevoia să se îndepărteze d e privirile Mele. 5. N u că n u ar fi vrut să fie vindecaţi d e patimile lor,

mare casa. Ştiind că a u greşit, îi apucase frica la ideea că

ei comiseseră adulter, alţii incest, mulţi bărbaţi şi multe

său vor fi însă d e nedescris. Gândiţi-vă la asta, căci altfel

dar le era ruşine! Treceau drept o a m e n i respectabili şi n u le-ar fi plăcut ca vecinii lor să afle câ a v e a u slăbiciuni trupeşti. Dar nici unul n u s-a gândit că, fugind d e dorinţa Mea de a le veni în ajutor, ei se trădau d e fapt singuri.

- m a m a M e a - şi fraţii Mei, adică cei cinci fii ai lui losif, a u rămas cu Mine.

cu Mine s-au retras la casele lor. Dar discipolii Mei, Măria

aş fi crezut asta niciodată despre cutare sau cutare". Alţii nu se puteau împiedica să n u râdă, spunând: "Ce nostim

6. Mulţi dintre cei care a u rămas, a u spus: " N u , n u

Capitolul 87
Adevărata patrie este lângă Domnul. Scepticismul evreilor. Cornelius îl regăseşte pe lisus.
1. D u p ă ce toţi s-au retras, tânărul stăpân al casei,

ani şi tot n u a m fi obţinut v r e u n răspuns! Dar tot ce ai făcut Tu a fost să le propui foarte amabil să-i vindeci şi ei că Tu, care ai schimbat apa în vin, ai fi putut în cele din sau cutare păcat, d e atâtea ori, iar tu, d e atâtea ori,

i-ai demascat! A m fi putut să-i întrebăm noi timp d e zece

au preferat să o ia la fugă. Fără îndoială că se g â n d e a u urmă să-i strigi p e nume, spunându-le: T u ai comis cutare

care fusese martor la transformarea apei în vin, la nunta

din Cana, a venit şi a s p u s : " D o a m n e , cei ce ne-au urmat d e la Ierusalim şi din Galileea şi care s-au refăcut în sala mare, ar dori să-ţi vorbească. D u p ă câte a m remarcat, majoritatea dintre ei ar vrea să se întoarcă în ţara lor, duc răspunsul Tău".

cutare păcat'. Iar ei n u ar fi suportat aceasta, lată d e ce a u luat-o la fugă, fără să-şi dea seama că astfel se vor trăda. Noi nu-i v o m judeca, pentru că slăbiciunile noastre

să-şi vadă d e treburi. Dacă-mi dai voie, aş putea să le

Marea Evanghelie a lui loan
şi rămâne cu M i n e se află în adevărata sa patrie. Cel care n u obţine aceasta unică şi adevărată patrie eternă şi durabilă va rătăci m e r e u în deşert ca o fiară sălbatică, 2. E u a m răspuns: "Este inutil; cel care stă lângă Mine

99
precum şi tuturor fiilor lui lacov care vin la mine, aşa laptele şi mierea". c u m stau lucrurile în toată ţara C a n a a n , u n d e curge 1 1. D u p ă ce a u luat această hotărâre, grupul celor

înfricoşată, căutându-şi cu disperare prada şi culcuşul; în cele din urmă, va muri d e foame, d e sete şi d e frig, deşertul este singura patrie. sau va d e v e n i prada fiarelor sălbatice, p e n t r u c a r e 3. Cine, fiind lângă M i n e , a dus lipsă d e ceva.

revoltaţi s-a ridicat, a pornit la drum şi a dispărut. Ajunşi la mai multe ore d e mers d e Cana, picioarele i-au lăsat şi mai mult d e o sută dintre ei a u adormit.

ei a u căzut d e oboseală p e marginea drumului, u n d e 12. lată însă că o legiune romană, ce sosea d e la

săturat d e Ceruri în trup şi în spirit? l-a fost cuiva foame sau sete, a suferit cineva din v r e u n motiv a n u m e ? Aţi fost voi chemaţi în justiţie pentru că M-aţi urmat? E u îţi vrea să rămână. E u n u a m nevoie d e nimeni; oamenii

indiferent d e ce? N u a fost oare fiecare o m , zi d e zi,

somn, soldaţii i-au păzit p â n ă dimineaţă, legându-le

Ierusalim, a dat peste ei. Nereuşind să-i trezească din

mâinile. C â n d s-au trezit, s-a dovedit că nici unul dintre duşi c u toţii la închisoare, la Ierusalim, u n d e , d u p ă o săptămână d e interogatorii, timp în care a u dovedit că erau evrei, a u trebuit să plătească o a m e n d ă serioasă pentru a-şi recăpăta libertatea.

ei n u avea permis d e trecere, motiv pentru care a u fost

spun, cine vrea să plece, să plece, dar să rămână cine a u nevoie d e Mine. Cel care M ă a b a n d o n e a z ă va fi - şi el - a b a n d o n a t d e Mine. Pe cel care n u M ă caută, nici E u nu-l voi căuta. Du-te şi spune-le asta!" 4. Gazda a spus: " D o a m n e , acest răspuns mă apasă.

Vei fi oare la fel d e nemulţumit d e locuitorii din Cana care s-au întors acasă pentru a se odihni?"

a controla toate permisele d e liberă trecere primite d e la spre Capernaum. Comandantul lor, care Mă

până la Cana şi a u venit să verifice casa noastră, pentru Ierusalim. Ei n u s-au oprit însă aici, ci şi-au urmat drumul recunoscuse, d e o a r e c e mai vorbise c u M i n e despre pentru a-şi petrece câtva timp cu familia sa, care se afla

13. O parte dintre soldaţii romani şi-au urmat călătoria

Cana M-au primit deja în inima lor şi Cuvântul M e u a

5. E u a m spus: " N u M-ai înţeles; aceşti o a m e n i din

devenit sfânt pentru ei, în timp ce p e aceşti evrei nu-i pâinea şi casa lor decât învăţătura p e care le-am dat-o la Sihar. Ei vor să-mi aducă mulţumiri doar d e circumstanţă interesează acest lucru, fiindcă p e ei îi preocupă mai mult

anumite lucruri, Mi-a mărturisit că se ducea la Capernaum acolo d e câteva zile. M-a invitat d e asemenea să-i fac o 14. El M-a întrebat atunci dacă ştiam ce era cu acea 15. E u i-am explicat cine erau şi el Mi-a spus, râzând:

vizită, l-am promis că voi m e r g e după câteva zile. caravană întâlnită noaptea p e drum.

şi pentru a n u părea grosolani în ochii voştri, dar d e fapt, ei preferă să se întoarcă acasă. Du-te aşadar şi spune-le cuvânt cu cuvânt tot ce ţi-am zis". 6. Stăpânul casei a plecat să-i caute p e evrei, cărora

a u făcut ochii mari d e uimire. Toţi s-au simţit lezaţi în orgoliul lor; unii s-au revoltat, alţii, dimpotrivă, a u pus la inimă şi şi-au spus, mâhniţi: "Ce nefericire; dacă n e iartă,

le-a repetat cuvânt cu cuvânt ceea ce îi spusesem; aceştia

aş fi fost surprins dacă n u i-ai fi recunoscut d e la prima privire!" 16. La care E u i-am răspuns: " N u greşeşti foarte tare,

oameni, care n u sunt, d e fapt, decât spioni ai fariseilor;

"M-am gândit e u bine că a v e a m de-a face cu astfel d e

v o m rămâne cu El!"

într-adevăr, n u ne-a lipsit nimic, dar această trândăveală de scit alături d e El ne-a devenit d e nesuportat; şi apoi,

7. Cei care s-au simţit jigniţi, a u spus: "Noi v o m pleca;

dar totuşi, atunci c â n d M-au urmat d e la Ierusalim şi din să devină spioni, spre propria lor nenorocire şi nefericire,

ludeea, ei n u erau spioni. S e prea poate ca unii dintre ei

spui şi să ştii să te descurci, pentru a n u ţi-L p u n e în cap.

cu El trebuie să fii m e r e u în gardă, să fii atent la tot ce Cu El n u este loc d e concesii; c â n d spune ceva, n u poţi rămâne mult timp cu El!"

aceea, le este teamă mai mult d e trădători decât d e proprii lor duşmani şi nu le vor mai lăsa nici cea mai mică libertate. în cele din urmă, îi vor face chiar să bea

fiindcă acelor brute d e la Templu le place trădarea; d e

să-L îndupleci c u nimic! D e a c e e a , noi n u v o m mai

apa blestemului; abia unul din zece dacă va scăpa. Cei valea blestemată d e la losafat. lată care va fi soarta celor n u a venit încă!" care vor muri, acuzaţi d e falsă trădare, vor fi îngropaţi în

adevărat, preoţii din Ierusalim se lasă cumpăraţi, mai ales c â n d sacrificiile le a d u c mari beneficii, dar cu El n u este că este greu să rezişti alături d e El, dar este imposibil ca aşa, chiar dacă i-am da pământul întreg. Este adevărat El să n u fie cel puţin u n mare profet; fiecare din cuvintele

8. Cei care s-au căit, a u spus la rândul lor: "Este

care M ă vor trăda brutelor d e la Templu, dar timpul M e u

Sale, pline d e adevăr, d e forţă şi d e viaţă, trebuie luat în

considerare. Pe d e altă parte, întreaga natură ascultă d e semnele lui. D e ce să n u r ă m â n e m , atâta timp cât El n u săvârşit El în faţa ochilor noştri şi cu nici u n preţ n u vrem să-L părăsim". 9. Cei care s-au simţit răniţi le-au răspuns: "Faceţi ne alungă? Nimeni înaintea Lui n u a făcut ceea ce a

stăpânul casei n e va trimite nota d e plată!"

cum vă place, dar noi plecăm. Dacă datorăm cuiva ceva,

străini, ea le stă gratis la dispoziţie celor din partea locului,

10. Gazda a spus: "Casa mea n u este u n h a n pentru

100
Capitolul 88
Discuţia dintre lisus si Cornelius despre purificarea Templului. Influenţa pozitivă a lui Nicodim. Prezicerea judecăţii Ierusalimului.
1. C o m a n d a n t u l , p e n u m e Cornelius, care era frate

Marea Evanghelie a lui loan
ai fi u n adevărat D u m n e z e u ; dacă eşti muritor, în calitate d e Fiu al omului, vor şti c u m să Te o m o a r e . îţi spun, cu aceşti indivizi murdari, nici m ă c a r u n zeu n u este în siguranţă, crede-mă, dragă prietene!" 5. E u : "Să lăsăm asta, va fi c u m va dori D u m n e z e u .

Ar fi d e ajuns o suflare de-a M e a pentru a-i nimici p e toţi, timp".

dar n u asta este voinţa Tatălui; să-i mai lăsăm deci câtva 6. C o m a n d a n t u l a spus: "Daca aceşti indivizi mai

c u împăratul Augustus şi care M ă cunoştea încă din

copilărie, a spus: "Cu atât mai bine, căci nu-ţi pot spune cât mă dezgustă aceste brute. îţi spun, prietene drag şi joasă speţă. Preoţii noştri, care sunt egipteni, sunt răi, d e omenie; ei n u comit atâtea orori şi, cu excepţia câtorva nobil, aceşti preoţi evrei d e la Templu sunt d e cea mai este adevărat, dar mai a u încă din c â n d în c â n d u n pic mistici, intenţiile lor se mărginesc la dorinţa d e a-i încuraja multă omenie, iar p e timp d e război, d e mai mult curaj.

în viaţă în ludeea! Fără acel o m echilibrat care se află în

bântuie p e aici încă zece ani, n u vor mai r ă m â n e mulţi

înaltul Consiliu al Templului, s-ar fi petrecut o mulţime d e orori d e c â n d ai purificat Templul. Dar acest o m

într-adevăr credincios, p e n u m e Nicodim, a ştiut să-i ţină

la respect p e aceşti indivizi, care vor fi în c u r â n d la fel d e numeroşi ca buruienile. Să mori d e râs, n u alta, văzând c u m i-a făcut să înţeleagă că această purificare a fost

p e o a m e n i să dea dovadă, p e timp d e pace, d e mai 2. Dar aceşti indivizi sunt nişte ipocriţi mizerabili; ei

îmbogăţească şi pentru a fi pedepsiţi negustorii şi agenţii p e care le ocupă la Templu, fără a da niciodată ceva

permisă d e D u m n e z e u pentru ca servitorii Săi sâ se d e schimb care n u plătesc a p r o a p e nimic pentru locurile pentru sacrificii şi cutia lui D u m n e z e u , deşi sunt oamenii

pretind că sunt drepţi şi pioşi, ca şi c u m L-ar avea p e D u m n e z e u în traistă, dar în realitate, n u sunt demni nici măcar să c o b o a r e în Tartar, c u m s p u n e m noi. Dacă cele

trei furii ale noastre, în faţa cărora totul împietreşte d e teroare şi d e groază, i-ar fi văzut p e aceşti indivizi murdari a p ă r â n d la Templu, ar fi împietrit chiar ele, la fel ca diamantul, atât d e îngrozite ar fi. îţi spun, ar fi necesară oribil şi pentru a sfârteca acest nucleu d e preoţi, dacă

cei mai bogaţi din Ierusalim. în cele din urmă, toţi a u fost d e acord cu el, ba unii chiar a u început să spună că n u ai decât să vii din n o u la sărbătoarea următoare,

magia Ta p u t â n d fi oricând d e folos. Dar cei care a u participat - direct sau indirect - la acest comerţ, erau întoarce la o altă sărbătoare, pentru a mai purifica odată evident d e o altă părere. C r e d totuşi, că d a c ă Te-ai

sabia regelui Macedoniei pentru a zdrobi acest Templu n u v r e m ca întregul p ă m â n t să fie împânzit d e ei. O h ! Prietene, în legătură cu ei, ţi-aş putea s p u n e nişte lucruri a m spus destul pentru astăzi, c â n d vei veni să mă vezi, v o m mai vorbi". 3. E u i-am răspuns: " O h ! Lasă asta, E u cunosc toate care ar face să se cutremure întregul pământ. Dar ajunge,

Templul, n u s-ar atinge nici măcar d e u n fir d e păr de p e Te întorci însă la Ierusalim în acelaşi scop, strecoară-te în capul Tău. Le-ai adus multe beneficii ultima dată! Dacă

taină în oraş, altfel vei găsi Templul curăţit deja. Aceşti spioni, însărcinaţi, la fel ca şi servitorii d e la Templu, să negustori şi agenţi d e schimb a u instalat pretutindeni

şiretlicurile acestor brute p â n â în cele mai intime detalii,

d a r a m prevăzut deja u n r e g e al M a c e d o n i e i , din trunchiul familiei tale d e la Roma, care va avea datoria d e a tăia cu sabia toate aceste noduri atât d e încâlcite. ajuta p e unii dintre ei!"

Te demaşte în caz că ai reapărea p e acolo. Sunt tipul d e cred că exista doi o a m e n i cinstiţi". oameni p e care i-am arestat p e d r u m . Dintre toţi, n u

V r e a u să mai fac însă anumite lucruri înainte, pentru a-i 4. Comandantul a spus: " N u face asta, nici chiar dacă

dată, dar fii sigur că nici u n negustor şi nici u n a g e n t d e schimb n u va mai face comerţ în Templu. Atunci c â n d voi merge pentru

7. E u a m spus: "Aş putea să le fac p e plac încă o

salim, voi mai purifica a m mai făcut-o deja".

ultima d a t ă la I e r u ­

o dată Templul, c u m 8. în acel moment,

anunţându-l pe co­ gata m a n d a n t că trupa era de plecare;

un subofiţer a înaintat,

c o m a n d a n t u l şi-a luat rămas b u n d e la Mine,

amintindu-Mi încă o

dată să m e r g să-l v ă d

la C a p e r n a u m . S t ă ­ p â n u l casei a venit la masă, la care a u luat

atunci să n e poftească parte toţi oaspeţii.

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 89
lisus se roagă pentru ai Săi şi le îngăduie fraţilor Săi să meargă acasă. Nu se poate face mare lucru acolo unde lipseşte credinţa. Cele mai bune condimente pentru o mâncare. Vindecarea cu ajutorul mâinilor. Plantele medicinale. Toma şi luda Iscarioteanul.
1. Odată terminat micul dejun, M-am adresat tuturor

101

celor care se aflau acolo: "Cei care doresc să meargă să-şi pună treburile în ordine pot lipsi câteva zile, dar să

se întoarcă în cel mult trei zile. E u voi r ă m â n e aici la

Cana câteva zile, pentru puţină odihnă. Dar cei care locuiesc prea departe d e aici pot r ă m â n e cu cei care n u

vor să M ă părăsească. N u voi s p u n e nimic şi n u voi da decât să M ă odihnesc şi să M ă rog pentru voi toţi".

nici o învăţâtură în timpul acestor d o u ă zile. N u voi face 2. Măria şi cei cinci fraţi ai Mei a u înaintat pentru a

Mă întreba dacă se p u t e a u d u c e câteva zile la Nazaret, pentru a-şi p u n e treburile în ordine.

Mei trebuie să aibă grijă şi d e casa lor terestră. Aranjaţi împrumutaţi casa unui sărac, dar fără chirie, căci, fraţi şi lucrurile astfel încât să puteţi lipsi câţiva ani şi, până atunci,

3. E u a m răspuns: "Da, mergeţi, pentru că discipolii

discipoli ai Mei, p e viitor voi n u trebuie să obţineţi nici u n câştig d e la nimeni şi să n u acceptaţi decât ceea ce vi

se dă d e bunăvoie". Măria şi fraţii Mei a u promis să facă aşa c u m a m spus şi a u pornit spre Nazaret.

Acolo u n d e lipseşte credinţa, noi n u a v e m prea mare timp d e câteva zile şi n e v o m pregăti pentru zilele ce vor urma". 7. Atunci, Matei a venit să M ă întrebe dacă putea lucru d e fâcut. N e v o m bucura d e viaţă, c u m se spune,

patria noastră şi tu ştii cât valorează u n profet în ţara lui.

cu intenţia d e a căuta pentru M i n e alţi discipoli, ceea ce u n evreu care n u era galileean, numit Iscarioteanul. El a

loan o e la Betabara, n u m a i Toma s-a întors la el acasă,

4. Dintre discipolii care M-au urmat d e la botezul lui

a şi făcut d e altfel. Printre cei p e care i-a adus cu el era şi fost cel care M-a trădat mai târziu. Dar la început, el a

scrie în timpul acestor d o u ă zile c e e a c e v ă z u s e şi înţelesese la Sihar. 8. E u i-am spus: "Dacă vrei să faci ceva, rescrie atunci

fosi cel mai entuziast dintre discipolii Mei. O făcea p e casier ui, plătind tot, sau p e cercetaşul, pregătindu-Mi mereu sosirea. Dar el se pricepea d e a s e m e n e a d e

lăsa u n u l la C a n a , g a z d e i n o a s t r e şi u n a l t u l la

Predica d e p e M u n t e în câteva exemplare; v o m putea

Capernaum, pentru că n u v o m avea mare lucru de făcut!" la prânz! E u i-am spus: "Prietene, d e ce îmi pui o astfel dejun, nu ai aşteptat pentru a-Mi p u n e această întrebare, 9. Gazda a venit să Mă întrebe ce doream să m ă n â n c

i ninune să comercializeze în secret faptele şi învăţătura acela care l-a împins să facă ceea c e a făcut şi a n u m e , să la Betabara a u rămas împreună c u Mine. Mea; d e altfel, în cele din urmă, gustul câştigului a fost

d e întrebare inutilă? Azi dimineaţă, înainte d e micul îţi spun, orice fel d e m â n c a r e condimentat cu iubirea

Mă trădeze. Petru şi ceilalţi discipoli care M-au urmat d e 5. C â n d l-am întrebat dacă n u voia să se întoarcă

unei inimi nobile este mai b u n decât cele mai rare feluri d e m â n c a r e ale căror miresme umplu sala, d e la masa mulţumită d e răspunsul M e u , c u inima plină d e bucurie, unor gurmanzi egoişti". Tânăra noastră gazdă, foarte

pentru câteva zile acasă. Petru a spus: " D o a m n e , n u m a i spune Tu să plec. L-am însărcinat p e Toma să-i spună

moartea mă va putea despărţi d e Tine, dacă nu-mi vei

fiului m e u M a r c u să ni se alăture aici, pentru că ar putea a v e a m de făcut acasă! în rest. Tu te ocupi d e toate.

s-a oferit să n e servească la prânz ce avea mai b u n .

fi util; ştie să scrie la fel d e bine ca şi Matei. Asta-i tot ce D o a m n e , Dumnezeul M e u ! " E u i-am răspuns: " N u vorbi

n u m e r o a s e vizite p e c a r e le-am primit din p a r t e a locuitorilor acelui orăşel.

10. Astfel, aceste d o u ă zile s-au scurs în discuţii şi

atât d e tare, Simon Petru, aici n u n e aflăm la Sihar; se află printre noi unii care n u sunt atât d e avansaţi şi care s-ar putea supăra. Pe viitor, va fi suficient să Mă numeşti: bine". învăţătorule; păstrează restul în inima ta, pe care o cunosc 6. Mulţumit, Petru M-a întrebat dacă n u a v e a m chiar

plasarea mâinilor deasupra lor şi i-am arătat unui medic

11. A m vindecat d e asemenea câţiva bolnavi prin

care n u credea în puterea vindecătoare a mâinilor o serie d e plante medicinale, precum şi alte modalităţi cu ajutorul aducă d e altfel o m a r e faimă ulterior! cărora putea da cele mai b u n e îngrijiri, care a v e a u să-i 1 2. în a patra zi, toţi s-au întors, în afară d e Măria şi

nimic d e făcut în timpul acestor d o u ă zile la Cana. E u mult mai puţin ocupaţi decât la Sihar. N e aflăm aici în i-am spus: "Departe d e noi această intenţie, dar v o m fi

s-au întors c u noi discipoli. Toma, ca d e obicei, avusese

cei patru fraţi mai mari ai mei, care a u rămas acasă. Toţi

102
mare succes, dar a adus şi peşte prăjit, fiindcă ştia cât d e mult îmi place. 13. Tânărul M a r c u i-a a d u s tatălui său salutări din

Marea Evanghelie a lui loan
tău. îţi garantez că va veni imediat şi îl va vindeca". Du-te acolo imediat, tu însuţi şi roagă-L să-l ajute p e fiul 2. Auzind cuvintele fratelui său Cornelius, prinţul a

partea familiei şi mult peşte prăjit. Iscarioteanul a adus

viaţă şi glumeţ, p u n e a totul în ordine, îi făcea mare petrecea în marele Imperiu al romanilor.

bani şi multă animaţie în cadrul grupului; era plin d e plăcere să M ă v a d ă şi ştia să povestească tot c e se 14. Regăsindu-ne astfel c u toţii. E u a m vrut să plec,

plecat în grabă spre Cana, u n d e a sosit, c u răsuflarea tăiată, chiar în momentul c â n d p o r n e a m la drum. Abia

sosit, el s-a aruncat la picioarele Mele, rugându-Mâ să unicul său fiu, la care ţinea mai mult ca la orice p e lume,

m e r g cu el cât mai repede posibil la C a p e r n a u m , u n d e se afla în ghearele morţii, fără ca v r e u n medic sâ poată cu el, fiul său va muri înainte ca E u să ajung acolo.

dar gazda noastră M-a rugat să rămân până seara, căci era prea cald. A m rămas aşadar soarele era gata să dispară, le-am spus oamenilor să se pregătească d e plecare, pentru că d o r e a m să pornesc la d r u m înainte d e apusul soarelui. până seara şi, când

sâ-l ajute. El Mi-a spus că dacă n u M ă grăbesc să merg 3. E u i-am răspuns: "Vezi tu, prietene, v o u ă vă este

greu u n singur lucru; dacă n u vedeţi semne şi minuni,

cu nici u n chip n u credeţi. E u n u îi ajut decât p e cei care cred fără să fi văzut semne. Acolo u n d e găsesc credinţă necondiţionată, acolo vindec E u cel mai uşor".

Capitolul 9 0
Vindecarea fiului ofiţerului de familie regală. Cornelius îşi mărturiseşte veneraţia faţă de lisus. Calendarul în Galileea. (loan IV, 46-53) 46. ... în Capernaum era un slujbaş împărătesc, al

atâta timp cu mine, u n biet nenorocit. Vezi bine că e u cred, altfel n u aş fi venit la Tine. T e rog. D o a m n e , vino sub acoperişul m e u şi fiul m e u va trăi. Dar dacă întârzii, servitori care îmi îndeplinesc poruncile şi dacă îi spun

4. Atunci, prinţul a strigat: " O h ! Doamne, nu-Ti pierde

va muri înainte ca Tu să ajungi. Vezi Tu, e u a m numeroşi

unuia sau altuia: fă asta sau fă aia, el aşa face; dacă n u a v e a m o credinţă deplină în Tine, o h , D o a m n e , aş fi 47. Slujbaşul acesta a aflat că lisus venise din ludeea în Galileea; s-a dus la El şi L-a rugat să vină să tămăduiască trimis la Tine p e unul dintre ei, dar datorită credinţei mele depline, a m venit e u însumi, fiindcă mi-a spus inima că pe fiul lui, care era pe moarte. 48. lisus i-a zis: "Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu dacă Te v ă d şi Te găsesc, fiul m e u va fi vindecat. Doamne, recunosc că n u sunt d e m n să T e primesc sub acoperişul nici un chip nu credeţi!" m e u , dar s p u n e u n singur c u v â n t şi fiul m e u va fi 49. Slujbaşul împărătesc l-a zis: "Doamne, vino până vindecat". nu moare micuţul meu."

cărui fiu era bolnav.

5. E u a m spus: "Prietene, o asemenea credinţa n u 50. "Du-te", i-a zis lisus, "fiul tău trăieşte". Şi omul a m găsit în tot Israelul. întoarce-te în pace acasă, se v a acela a crezut cuvintele pe care I ie spusese lisus şi a face după credinţa ta, fiul tău trăieşte". Iar prinţul a plecat pornit la drum. vărsând şiroaie d e lacrimi d e bucurie şi recunoştinţă, căci 51. Când s-a întors, l-au întâmpinat robii

lui. şi i-au dus vestea că fiul lui trăieşte.

52. El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine, Şi el i-au zis: "Ieri, pe la ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile."

53. Tataia recunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese lisus: "Fiul tău trăieşte". Şi a crezut el şi toată casa lui.
1. în timp c e n e pregăteam d e plecare, a

sosit c u răsuflarea tăiată u n bărbat d e familie

regală, rudă apropiată a comandantului, care al acestui prinţ, atins brusc d e o febră urâtă,

se afla d e câteva zile la C a p e r n a u m . Unicul fiu era socotit ca şi pierdut d e către medicul chemat la căpătâiul său. Disperat în marea sa durere, Comandantul Cornelius, care venise să-l vadă, tatăl n u m a i ştia c e să f a c ă .

sfat: d e aici şi pânâ la Cana n u este nici o oră

i-a spus: "Frate, nu-ţi pot d a decât u n singur d e mers; celebrul Mântuitor lisus din Nazaret

se află acolo în acest moment, în drumul său v e n e a m încoace şi i-am vorbit. C u siguranţă d e întoarcere spre ludeea. L-am văzut c â n d că El este încă acolo, deoarece mi-a promis că

vine să mă vadă. Iar El îndeplineşte ceea c e sosit, înseamnă că se află în continuare la Cana. promite, fără nici o excepţie. C u m încă n u a

Marea Evanghelie a lui loan
el credea, fără să se îndoiască de cuvântul M e u . A m mai în ziua următoare, spre marea bucurie a gazdei noastre. rămas la Cana în acea seară şi

105

v a z ă f o a r t e b i n e v ă z u t la Capernaum; la fel ca

6. Prinţul era u n o m d e şi

comandantul Cornelius, el era

o rudă apropiată casei regale şi un înalt funcţionar trimis d e C a p e r n a u m i s-au alăturat să-l î n t â m p i n e p e n t r u anunţa cu voce Roma. La apropierea sa d e numeroşii săi servitori, veniţi tare: a-l

"Stăpâne, fiul tău trăieşte, este perfect sănătos!" 7. O m u l a p r o a p e că a

leşinat d e fericire şi a întrebat la ce oră şi-a revenit fiul său. Servitorii i-au răspuns: "Ieri la ora şapte, febra l-a părăsit!" seama că era exact ora c â n d E u îi spusesem: 'Fiul tău trăieşte!' A pornit atunci spre casă mai liniştit şi c â n d a ajuns, comandantul Cornelius i l-a adus pe fiul său, vesel, trimis la cel mai b u n Tămăduitor sau n u ? " 8. El a început atunci să se gândească şi şi-a dat 13. Prinţul a spus: "Bine! Ieri, c â n d era ziuă. ţi-am

şi-ţi voi urma iarăşi sfatul".

urmat sfatul; astăzi, c â n d este noapte, te ascult din n o u 14. Trebuie să facem aici o observaţie în legătură cu

perfect sănătos şi i-a spus: "Ei bine, frate, ce spui? Te-am 9. Prinţul i-a răspuns: "Da, frate! Prin sfatul tău, mi-ai

acest termen d e 'ieri', pentru a evita orice confuzie: în special în Galileea, ziua se încheia la apusul soarelui. Ziua următoare începea aşadar

spunea "ieri" atunci c â n d se vorbea despre o perioadă

după apusul soarelui şi se

redat viaţa d e zece ori; dar este clar că acest lisus din însănătoşeşte bolnavii cu ajutorul plantelor medicinale.

Nazaret este mai mult decât u n simplu tămăduitor care Gândeşte-te doar, fără să-l fi văzut p e fiul m e u , El a spus pur şi simplu: 'Fiul tău trăieşte' şi fiul m e u s-a vindecat chiar în acel moment! Asta este ceva foarte neobişnuit; u n zeu ar putea să o facă. D e a c u m înainte, eu şi toată orice îndoială, u n zeu adevărat, venit pentru salvarea

apusul soarelui începea o v e g h e care dura cât trei ore

cu câteva minute înainte d e apusul soarelui. O dată c u

actuale. Vara, o oră era egală cu d o u ă ore din ziua d e astăzi, pentru că timpul solar trebuia să fie împărţit în Astfel, atunci c â n d se s p u n e că prinţul a ajuns d u p ă o oră d e mers d e la Capernaum la Cana, aceasta înseamnă aproape două ore după modul nostru actual d e a socoti. indicaţiile orare ale epocii n u corespund cu cele d e astăzi.

astăzi, în timp ce iarna ora d e atunci era egală cu ora d e douăsprezece ore, fie că zilele erau lungi sau scurte!

îţi spun, nici u n o m n u este capabil d e aşa ceva, numai familia mea v o m crede că acest lisus este, dincolo d e tuturor oamenilor, sub o formă u m a n ă , p e n t r u a-i

Această remarcă importantă n e va ajuta să înţelegem că

vindeca şi pentru a-i învăţa p e o a m e n i . Dacă vine aici, va trebui să-i a d u c e m u n o m a g i u divin".

lume n u mă va face să-mi schimb părerea. Dar El n u acceptă să i se aducă asemenea omagii".

10. Cornelius a spus: "Ştiu. E u îl cunosc şi nimeni p e

Capitolul 9 1
îndrumări pentru loan şi Matei. Diferenţe caracteristice intre Evangheliile lor. Măsuri luate de Domnul pentru a face mai clară şi mai uşor de înţeles revelaţia Sa.
1 . A doua zi, p e c â n d n e aflam încă la Cana, i-am spus lui loan, care scrisese despre primul miracol d e la nunta din Cana, să scrie şi despre al doilea eveniment petrecut în acelaşi loc; loan a făcut acest lucru în puţine cuvinte, d e fapt în opt versete, d u p ă c u m este scris. despre această nouă minune. E u i-am spus: "Lasă asta, 2. Dar Matei M-a întrebat dacă trebuia să scrie şi el

a s e m e n e a d o v a d ă în m â n ă , c r e d că n u trebuie să renunţăm la intenţia noastră".

1 I. Tatăl fiului vindecat a spus: "Frate, c â n d a v e m o

d a r c u m îţi s p u n e a m , El este î m p o t r i v a

12. Cornelius a spus: "Sunt perfect d e acord cu tine,

manifestărilor d e recunoştinţă deschise şi exterioare.

tuturor

După câte ştiu e u , încă din cea mai fragedă tinereţe. El

se manifestă prin iubirea ce vine din inimă. Tot ceea ce este exterior îi apare ca fiind odios şi dacă va veni aici, după c u m a promis, iar tu îl vei diviniza în m o d deschis,

n u accepta decât recunoştinţa interioară, tăcută, care

nu vei face decât să-L îndepărtezi pentru totdeauna d e noi. D e aceea, fă tot ce vrei în inima ta, dar evită orice

mâine v o m m e r g e la C a p e r n a u m , iar tu vei scrie ce voi predica şi ce voi face acolo. Dar mai a d a u g ă la Predica l-am vindecat la coborârea d e pe munte". de p e M u n t e vindecarea leprosului din Sihar, p e care 3. Matei a spus: " D o a m n e , d u p ă câte ştiu e u , ai

ceremonie exterioară, fiindcă e u îl cunosc d e la naşterea neobişnuite".

Sa în B e t l e e m ; ştiu multe şi a m văzut multe lucruri

vindecat doi leproşi la Sihar, despre care trebuie să scriu?"

104
dar este suficient să vorbeşti despre cel p e c a r e l-am v i n d e c a t la muntelui şi căruia i-am spus să meargă n u m e n u este n e c e s a r să-l citezi), 4. E u : "Au fost mai mult d e doi,

Marea Evanghelie a lui loan

poalele

să-l c a u t e p e preotul J o n a e l (al cărui pentru a face ritualurile d e recunoştinţă

indicate d e Moise. Fiindcă cine n u crede când primeşte o singură dovadă, n u M ă va crede nici d u p ă o sută d e dovezi! Notează deci ceea ce ţi-am spus să scrii". 5. Matei a spus: "A, da. D o a m n e ,

a c u m ştiu despre ce d o v a d ă vrei să

vorbesc; reţinusem acest lucru, dar n u imediat şi voi î n c e p e u n n o u capitol. trei capitole; acesta va fi al patrulea".

îl aşternusem p e hârtie. O voi f a c e A m împărţit Predica d e p e M u n t e în 6. E u a m spus: "împărţirea ta este Mea

înălţat la c e r u r i în î m p ă r ă ţ i a eternă, va trebui să

bună, pentru m o m e n t , dar c â n d voi fi adaugi o

aceea, poţi deja să împărţi Predica d e pe M u n t e în capitolele 5, 6, 7 şi 8 în loc d e 1, 2, 3 şi 4". 7. Matei a făcut imediat această

introducere în patru capitole.

De

astăzi fiind deci, la început, capitolele 1, 2 şi 3. 8. A m spus aceste lucruri pentru â pentru

nouă împărţire, capitolele 5, 6 şi 7 d e

înţelege mai bine cele două Evanghelii a l e lui M a t e i şi l o a n , amândouă au fost scrise sub că

îndrumarea M e a directă şi, deşi sunt atât d e diferite în acelaşi acoperiş, într-o perfectă armonie. Se întâmplă

forma lor exterioară şi una şi cealaltă a u fost scrise sub adeseori ca exegeţii să considere în m o d greşit că unui eveniment povestit d e loan şi ei se miră că relatările diferă n u este vorba despre aceleaşi fapte.

d e o a r e c e ele n u s e r v e a u dorinţei lor d e câştig şi instinctului pentru putere. 13. Savanţii şi artiştii, datorită incapacităţii lor şi a

e v e n i m e n t povestit d e M a t e i îi c o r e s p u n d e u n alt totuşi într-o asemenea măsură, c â n d , d e fapt, în realitate 9. Aşa se face că a u apărut atâtea erori, aceasta fiind

studiului superficial, a u tratat a c e s t e noutăţi d r e p t raţionamente amăgitoare şi vise ale unor n e b u n i . 14. Cât despre profeţi, aceştia a u fost întotdeauna

desconsideraţi în ţara lor. D u p ă criteriile oamenilor, u n

profet n u ar trebui să locuiască p e pământ; n u ar trebui m ă n â n c e nimic, să n u bea nimic, să n u poarte vreun

nici măcar să aibă o formă u m a n ă , ar trebui să n u veşmânt şi eventual să se deplaseze prin aer, la fel ca

adeseori cauza abandonării totale a învăţăturilor Mele expuse în Evanghelii. 10. Unii se vor întreba, desigur: "Dar d e ce, D o a m n e ,

ai lăsat lucrurile astfel timp d e secole, fără să dai lămuriri nimănui? 11. Voi răspunde la această întrebare, s p u n â n d că

Acesta ar fi u n "adevărat profet" către care s-ar întoarce toate privirile şi la care toţi ar ciuli urechile, mai ales dacă ar arunca din carul său şi ceva m o n e d e d e aur bogaţilor,

oamenilor ceea ce ei ar vrea să a u d ă şi ce i-ar măguli.

llie, într-un car d e foc, pentru a le s p u n e d e a c o l o

n u s-a scurs nici mâcar u n secol în care să n u fi ales a c o l o u n d e e r a u predicate. Aceşti aleşi a u fâcut-o, o a m e n i care să d e a explicaţiile necesare la Evanghelii,

şi puternici l-ar lăuda şi i-ar pedepsi p e aceşti diavoli săraci care îndrăznesc să cârtească împotriva celor bogaţi şi puternici. Evident că u n asemenea profet n u ar fi însă p e placul săracilor! Aceştia n u l-ar slăvi!

p r e c u m şi câţiva bănuţi d e aramă celor săraci. Cei mari

c o m p l e t â n d c e e a ce dispăruse din Evanghelii, prin datorită relei v o i n ţ e a şefilor diferitelor secte sau a aceste explicaţii.

neglijenţa unora sau i n c o m p e t e n ţ a altora, adeseori preoţilor. Dar, vai! Foarte puţini o a m e n i a u ţinut cont d e 12. Cu timpul, bisericile a u .sistematizat învăţătura

atunci n u mai este vorba d e profeţie; el este considerat face nimic în ţara sa. p e j u m ă t a t e n e b u n sau este luat drept ipocrit şi n u poate

lumea şi chiar trăieşte într-o cameră şi are o meserie,

15. Dar dacă profetul m ă n â n c ă şi bea la fel ca toată

încercări d e m a n i p u l a r e diabolică a c e s t e explicaţii.

cuprinsă în Biblie, respingând şi tratând ca erezie şi

Marea Evanghelie a lui loan
completat ceea c e lipsea, dar cine a ţinut cont d e asta? 16. P e parcursul acestor d o u a mii d e ani. E u a m

105
Capitolul 9 2
Ordinea bună este întotdeauna dreaptă, în toate, îndepărtarea pietrelor de pe propriul câmp. Omniscienţa lui Dumnezeu - Comportamentul omului. Legăturile dintre Dumnezeu şi oameni.
1. D u p ă c e Matei a terminat aceste versete. Mi-a

Adevăr vă spun: prea puţine persoane şi rareori într-o

manieră c o n v i n g ă t o a r e ! O a m e n i i a u aflat d e aceste lucruri, d a r s-au folosit d e tot felul d e motive banale pentru a refuza să-şi orienteze viaţa în funcţie d e ele şi n u a u vrut să creadă că u n o m , asemănător tuturor celorlalţi, era ales d e M i n e pentru a a d u c e o lumină n o u ă treptat pradă întunericului cel mai deplin.

oamenilor d e p e acest p ă m â n t p ă m â n t care a căzut 17. Astfel, u n u l pretextează că şi-a cumpărat o n o u ă

arătat c e a lucrat. L-am felicitat pentru că a povestit totul s-a întors să M ă întrebe d e c e cantitate d e material avea

altul că trebuie să se o c u p e d e c â m p , deci n u p o a t e veni să-l asculte p e profet; u n al treilea şi-a luat nevastă casă şi îl macină grija, n u mai are nici măcar o singură clipă la dispoziţie! Fiecare a venit c u motivul său şi n o u a şi n u are timp; al patrulea trebuie să-şi construiască o

pereche d e boi, p e care s-a dus să-i î n h a m e la căruţă,

pe scurt. D u p ă c e şi-a împachetat ustensilele d e scris,

nevoie pentru C a p e r n a u m , pentru că n u se echipase decât c u patru tăbliţe; dacă ar fi fost necesare mai multe, decât acolo. i-ar fi fost mai uşor să le extragă din pachetul său aici 2. E u : "Acestea patru ajung, dar trebuie să-ţi atrag

lumină cerească a ars zadarnic în câte u n loc ascuns d e p e acest pământ, timp d e u n secol; iar dacă în secolul texte, s-a petrecut din n o u acelaşi lucru. următor a m aprins o n o u ă lumină pentru a lumina vechile 18. Dacă admiteţi această realitate, demonstrată d e

atenţia a s u p r a u n e i mici greşeli p e c a r e t o c m a i ai comis-o; este lipsită d e importanţă, dar c u m , la Mine, totul trebuie să fie precis, gândeşte-te că n u este inteligent a c e e a să M ă întrebi câte foi trebuie să pui deoparte. din partea ta să-ţi faci mai întâi bagajele şi să vii d u p ă

experienţa din toate timpurile, veţi putea r ă s p u n d e singuri la întrebarea d a c ă E u sunt d e vină pentru faptul că în textele sfinte mai există încă, chiar şi în prezent,

trebuit să-ţi desfaci din n o u pachetele, obosindu-te astfel

Dacă ţi-aş fi spus să iei cinci tăbliţe la C a p e r n a u m , ar fi

aceleaşi lipsuri semnalate a c u m mai bine d e o mie d e ani şi care a u dat naştere şi a u făcut să crească p r e c u m şi a divinităţii Mele. o ciupercă otrăvitoare, îndoiala şi respingerea învăţăturii 19. A m dorit să ofer aici o clarificare completă a

inutil. Sub influenţa M e a tainică, tu ai pus însă deoparte numărul exact scutind astfel osteneala inutilă d e a trebui asta n u a r e m a r e importanţa, dar este bine să păstrezi ar fi; asta este întotdeauna d e mare folos. să-ţi desfaci din n o u bagajele. D u p ă c u m ţi-am spus,

ordinea cea b u n ă în toate lucrurile, oricât d e mărunte 3. lată, d a c ă c i n e v a se spală, fie c ă f a c e asta

acestor chestiuni, pentru ca nimeni să n u mai vină c u scuze p u e r i l e , s u b p r e t e x t u l că E u n u M-am preocupat deloc, d e la încarnarea M e a terestră, d e a u mai putut să o înţeleagă corect din aceste motive! puritatea şi integritatea învăţăturii Mele. p e care ei n u mai

dimineaţa, la prânz sau seara şi începe prin a-şi spăla

atins-o cu mâinile murdare; dar dacă îşi spală mai întâi mâinile, faţa sa frecată c u mâinile curate se va curăţa imediat.

faţa şi apoi mâinile, faţa sa n u va fi curată, pentru că a

pământ, îi voi examina c u severitate şi n u voi accepta

20. D e a c e e a , atunci c â n d voi veni din n o u p e

şi trebuie să M ă găsească. în schimb, măgarii şi oile lor penibile), vor trebui să înghită u n medicament sever care îi va face să devină lacomi d u p ă nutreţul ceresc. V a convalescenţii şi să fie hrăniţi încet, cu doze homeopatice. Dar să n e întoarcem la Evanghelie.

nici o scuza, pentru că cel c e caută c u seriozitate, poate bolnave, legate d e ieslea lor (de ataşamentele şi scuzele

şi făcea eforturi mari să îndepărteze pietrele d e p e el; le tăia c u mare grijă, separând pietrele mari d e cele mijlocii şi făcând alte grămezi d e pietre d e diferite mărimi.

4. lată şi u n alt exemplu: u n o m avea u n c â m p pietros

fi nevoie însă ca ei să fie trataţi mult timp, la fel ca şi

a u spus în batjocură: 'Uitaţi-vă c u m se j o a c ă nebunul ăsta cu pietrele lui!' 6. Dar iată că p e drumul care mergea de-a lungul

care le îndepărtau d e p e câmpurile lor, văzându-l ce face,

5. Bineînţeles că vecinii săi, care n u triau pietrele p e

câmpului a trecut u n antreprenor, c a r e căuta pietre ordonate, el a intrat p e c â m p şi a cumpărat toate pietrele,

pentru construcţiile sale; văzând cele zece grămezi bine pentru patruzeci d e bănuţi d e argint, d e la acela p e care

vecinii săi îl considerau n e b u n . V ă z â n d aceasta, vecinii

a u sosit în grabă, s p u n â n d : ' D e ce n u ai venit la noi? Noi ţi-am fi dat aceleaşi pietre mult mai ieftin, p e c â n d tu plăteşti p e aceste pietre patruzeci d e bănuţi d e argint'.

Antreprenorul a răspuns: 'Ca să triez pietrele voastre acestea sunt deja triate, d u p ă nevoile p e care le a m . Aşa m-ar fi costat mult mai mult timp şi osteneală, p e c â n d

că prefer să plătesc pentru acestea mai mult decât să le accept pe ale voastre chiar şi p e degeaba'. Abia atunci s-au pus şi vecinii pe triat pietre, dar era prea târziu; cumpărase. Astfel că vecinii s-au obosit zadarnic!

antreprenorului îi a j u n g e a u cele p e c a r e tocmai le

106

Marea Evanghelie a lui loan
Acest înger ajută omul să-şi eleveze măsură ce omul, împins de conştiinţa şi se îndepărtează p e egoism, renunţă d e bunăvoie la pentru aproapele său.

credinţa în D u m n e z e u şi la iubirea 1 5. Astfel, omul n u este aşa d e

a b a n d o n a t p e acest pământ, aşa

voinţa şi d e acordul său d e a fi condus şi protejat de D u m n e z e u .

c u m crezi tu. Totul d e p i n d e d e

Dacă omul doreşte şi D u m n e z e u doreşte, dar dacă omul nu doreşte. Dumnezeu îl lasă absolut liber şi n u

se mai preocupă d e el, decât d e ceea ce ţine d e ordinea generală a naturii umane, adică d e condiţiile necesare unei vieţi normale. Dar D u m n e z e u n u m e r g e mai departe cauza acestei libertăţi inviolabile pe c a r e i-a acordat-o o m u l u i (n.t. liberul său arbitru). Dar dacă omul

şi n u poate merge mai departe din
...

divină, oricând şi în orice situaţie. Dacă va trece vreun cumpărător, el se va servi d e acolo u n d e va găsi totul în ordine. U n efort tardiv este adeseori inutil. înţelegi această analogie?"

7. Acţionaţi deci întotdeauna respectând ordinea

îl caută p e D u m n e z e u , d u p ă libera voinţă a inimii sale şi îl imploră, atunci Dumnezeu vine imediat în întâmpinarea este în totalitate sincer.

omului, pe cel mai scurt d r u m şi îi răspunde - dacă omul 16. Dacă însă omul, în căutarea şi cererea sa, n u

Este la fel d e clar ca soarele la amiază.

8. Matei a spus: " O h , D o a m n e , c u m să n u înţeleg? 9. Dar aş vrea să-mi spui d e u n d e ştiai că nu voi avea

urmăreşte decât să-L p u n ă la încercare pe D u m n e z e u

auzit de D u m n e z e u , căci D u m n e z e u este în Sine iubire

pentru a vedea dacă există, el n u va fi nici văzut, nici

n e v o i e d e c â t d e patru tăbliţe la C a p e r n a u m ?

omniscienţa divină este încă o enigmă pentru mine.

Căci

pură şi El nu-şi întoarce faţa decât către cei care se

îndreaptă spre El din iubirea pură a inimii lor, îl caută pe cunoască şi a u dorinţa arzătoare d e a fi protejaţi şi ghidaţi de El. 17. O h ! Aceia care vin la El pot fi siguri că D u m n e z e u D u m n e z e u din dragoste pentru El, vor să înveţe să-L

Uneori, Tu ştii totul fără a întreba nimic pe nimeni şi îţi pregăteşti singur căile, alteori n e ceri nouă părerea şi procedezi ca şi c u m n u ai şti ce va urma sau ce s-a lumineazâ-mă măcar puţin!" petrecut deja! C u m este posibil? D o a m n e , Te r o g , 10. l-am răspuns: "Prietene, aş vrea să-ţi revelez aceste

ştie în orice m o m e n t u n d e se află ei, că îi ghiaează şi le arată căile Sale în orice moment. Dar D u m n e z e u n u ştie nimic d e cei ce n u vor să ştie nimic d e El. 18. Iar atunci când, într-o bună zi, aceştia din urmă

lucruri, dar n u ai înţelege! Aşa că să lăsăm asta! Va veni momentul, nu peste mult timp, c â n d vei înţelege cu uşurinţă aceste mistere.

vor apărea în faţa lui D u m n e z e u şi vor striga: " D o a m n e ,

acordată omului (n.t. liberul său arbitru), D u m n e z e u ştie, astfel ca omul să rămână liber! înţelegi?" poate să ştie tot ce vrea şi să n u ştie ceea ce n u vrea să

1 I. Totuşi pot să-ţi spun că, dată fiind libertatea

Doamne!", D u m n e z e u le va răspunde: "Depârtaţi-vâ d e Mine, voi ce îmi sunteţi străini, pentru că E u n u v-am

cunoscut niciodată". Aceste suflete vor avea atunci mult D u m n e z e u , vor putea să se apropie. înţelegi?"

d e suferit şi d e îndurat, p â n ă c â n d , recunoscute d e 19. Matei a spus: "Da, D o a m n e , înţeleg, totul este

învăţat ar fi, n u c u n o a ş t e n e n u m ă r a ţ i i d u ş m a n i ai

este cumplit să trăieşti p e pământ; ce o m , oricât d e puţin

12. Matei a spus: " D o a m n e , dacă este aşa, atunci

umanităţii, care caută prin orice mijloace să-i provoace distrugerea? Dacă Tu nu-ţi dai osteneala să Te preocupi d e aceştia, atunci n u mai este nici o speranţă pentru 13. E u : " N u este aşa d e cumplit c u m crezi tu; pe d e

perfect clar. Aş putea oare să transcriu această învăţătură

minunată, care ar trebui sâ-i încurajeze p e oameni să-L călăuzească pe drumul drept?"

c a u t e n e o b o s i ţ i p e D u m n e z e u şi să-L r o a g e să-i 20. E u i-am răspuns: " N u , dragul m e u prieten şi frate,

salvarea sufletelor".

o parte, fiecare va trăi d u p ă iubirea şi d u p ă credinţa sa

a p r o a p e nimeni n u ar înţelege conţinutul viu al acestei învăţături. N u este nevoie să scrii, decât poate într-o zi, numai pentru tine şi câţiva fraţi de-ai tăi. 21. Acum, dacă sunteţi gata să p l e c ă m

şi, pe d e altă parte, oricine este liber să se întoarcă spre va îndrepta faţa către cel care îl imploră şi îi va veni în ajutor atunci c â n d va avea nevoie. 14. D e altfel, fiecărui o m i s-a dat u n înger păzitor, D u m n e z e u pentru a-i implora ajutorul, iar D u m n e z e u îşi

Capernaum, v o m porni la d r u m ; cine vrea să vină, să

la

să merg, este multă suferinţă acolo şi în târgurile d e pe ţărmul mării Galileei!"

Mă urmeze, cine vrea să rămână, să rămână; E u trebuie

invizibil, care îl însoţeşte d e la naştere şi până la moarte.

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 9 3
Domnul şi gazda sa din Cana. Koban. Despre libertatea de a lua decizii - Exemplul cu opera de artă. Cel care este plin de iubire, va mai primi în plus. Viaţa adevărată vine din inimă. Complet liber, astfel călătoreşte pelerinul.
1. Pe c â n d eram gata sâ pornim la drum, tânăra gazdă a venit să Mă mai r o a g e încă o dată să rămân să-mi petrec seara la el. d e a Mă întoarce la Ierusalim pentru sărbătoare, trebuie să vizitez Nazaretul; aşa că voi mai trece p e aici". 3. Gazda a spus: " D o a m n e , asta ar fi cea mai mare 2. E u i-am spus: "Voi reveni curând, fiindcă înainte chiar şi puţinul p e care îl are".

107
va mai da chiar în plus, însă celui care n u are, i se va lua 10. E u îţi spun, ca să înţelegi, că n u este necesar să

vii cu noi, dar dacă, din propria ta voinţă, tu vrei să vii,

din iubire pentru Mine, n u numai că n u vei pierde nimic,

dar vei câştiga d e zece ori mai mult, pentru că cel ce face ceva din iubire pentru M i n e va fi răsplătit d e zece ori aici şi d e mii şi mii d e ori în împărăţia Mea".

Te urmez, fiindcă inima mea mă îndeamnă la acest lucru, iar e u vreau să-mi urmez cu conştiinciozitate inima".

1 1. Gazda a spus: "Atunci, D o a m n e , dacă este aşa,

aceasta este viaţa adevărată. Pentru că orice altă viaţă,

12. E u : "Bine, aşa să faci; să trăieşti d u p ă inima ta,

care n u vine din inimă, n u este viaţă, ci distrugerea

vieţi, îţi spun asta!"

propriei vieţi d e către o m ; E u însumi. Stăpânul întregii 13. Plin d e fericire, gazda şi-a luat bocceluţa şi nişte 14. Dar E u i-am spus: "Fii complet liber, vei călători

fericire a mea. Dacă nu poţi rămâne aici în această seară, ai bunătatea să-mi îngădui să Te însoţesc".

bani şi s-a pregătit d e plecare.

absolut nimic. Cine vrea să M ă primească. Mă primeşte şi cine vrea să Mă urmeze, M ă urmează, căci E u şi împărăţia Mea suntem liberi, n u se poate ajunge acolo decât complet liber. 5. în faţa Mea, numai hotărârile luate liber contează;

partea Mea, nimeni n u trebuie să fie obligat să facă

4. E u a m spus: "Eşti perfect liber să o faci căci, din

ştiu că a u ceva. Dacă tu n u ai nimic, nu-ţi vor lua nimic". şi M-a urmat fără să mai ia nimic cu el!

mult mai uşor. Hoţii nu-i atacă decât p e cei despre care 1 5. Gazda i-a dat atunci bocceaua şi banii soţiei sale

valoare pentru Mine şi pentru Tatăl M e u care este în Mine. 6. Fiindcă orice constrângere, care n u vine exclusiv

tot ceea ce există în afara acestei libertăţi n u are nici o

Capitolul 9 4
Despre bani şi nenorocirile pe care le aduc aceştia. Credinţa în Dumnezeu este cea mai mare comoară. De ce nu a ajuns Moise pe Pământul Făgăduit. Cuvintele trădătoare ale lui luda despre bani.
1. Dar luda Iscarioteanul, care era acolo, a spus: "Cred

valoare în libertatea absolută a ordinii Mele eterne.

din adâncul inimii, îi este străină omului şi n u are nici o 7. La ce ar servi, spre exemplu, să pretinzi că o operă

d e artă făcută d e o m â n ă străină este făcută d e propria

ta m â n ă ? Dacă cineva va veni să-ţi propună să mai faci una la fel, îţi va fi ruşine sâ treci în ochii oamenilor drept un mincinos şi u n trişor. 8. Astfel, evoluţia oricărui o m se află în mâinile sale. fiecărui o m , ceea ce va fi străin în ochii lui D u m n e z e u va 9. Atunci c â n d va veni ziua marelui examen al vieţii

totuşi că puţini b a n i n u d ă u n e a z ă n i m ă n u i într-o călătorie!" 2. Dar E u i-am spus: "Cine Mă cunoaşte ca acest

o m , care era cu M i n e la Sihar, ştie bine că dacă este cu Mine, se descurcă şi fără bani. E u n u a m buzunare la haine şi cu atât mai puţin bani, dar cu toate acestea, a m

v e n i t d i n l u d e e a şi S a m a r i a c u s u t e d e o a m e n i ; intreabă-i p e ei cât i-a costat această călătorie!" mii de oameni, fără a avea bani la Mine!

fi considerat fără nici o valoare şi îi va fi luat înapoi. Iar

omului i se va spune: "Celui care are prin drept divin i se

3. îţi spun, va veni în curând timpul c â n d voi hrăni 4. Adevăr îţi spun, credinţa adevărată şi deplină în

lume, c a r e pot fi câtva timp d e folos trupului, dar pierzi astfel, ce vei da apoi pentru a-l salva?"

D u m n e z e u valorează mai mult decât toate comorile din

niciodată sufletului tău. Dacă îţi perverteşti sufletul şi îl 5. luda a răspuns: "Da, da, ai dreptate, dar este bine

ca omul să aibă nişte bani în anumite situaţii".

scos poporul din Egipt?" luda a răspuns: "Avea aur, argint şi mari cantităţi d e pietre preţioase!" 7. E u : "Este adevărat că le avea, dar tocmai asta l-a

6. E u a m spus: "Câţi bani avea Moise atunci c â n d a

înţelegi asta?"

împiedicat să ajungă p e Pământul Făgăduit. Poţi să

lui D u m n e z e u , n u a săvârşit o greşeală prin faptul că a luat cu el aur, argint şi pietre preţioase din Egipt, d u p ă

8. luda a spus: "Eu cred că Moise, profetul profeţilor

c u m l-a îndemnat D u m n e z e u , ci că a existat un m o m e n t d e slăbiciune în credinţa lui şi în î n c r e d e r e a lui în Dumnezeu".

108

Marea Evanghelie a lui loan
dreptate vina p e aur şi p e argint ca fiind cauza v a p u t e a a r d e toată această m u r d ă r i e a decăderii lor". nenorocirilor lor. N u m a i u n foc venit din cer infernului şi îi va elibera p e oameni d e oroarea 15. luda a spus: "Da, da. Tu eşti u n profet

fără pereche şi trebuie să ştii mai bine, dar n u este nici u n rău dacă foloseşti corect banii!" dar n u m a i d a c ă ar fi bine folosiţi, la fel ca 16. l-am răspuns: "Adevăr îţi spun: da,

orice altceva d e p e acest pământ, u n d e orice poate fi folosit în bine sau în rău! Cu diferenţa că, dacă te duci în oraş, va trebui să cari în

spate tot felul d e unelte, sau tot felul d e vei a v e a n e v o i e ! Este stânjenitor, este

alimente, p e care le vei schimba p e ceea ce adevărat! Dar calea care d u c e spre păcat este duci să cauţi o prostituată cu tot bagajul tău,

încă mult mai stânjenitoare. Fiindcă dacă te trăgând d u p ă tine u n cărucior plin d e unelte

şi îi propui să-i dai oalele şi străchinile tale în schimbul câtorva m o m e n t e d e plăcere, fata 9. E u : "Şi c a r e a fost a d e v ă r a t a cauză a acestui salvat d e la păcat! în timp ce, dacă te duci să o cauţi, va râde şi îşi va bate j o c d e tine; dar tu vei fi m o m e n t d e slăbiciune? Cel c e a permis ca Moise să aibă a v â n d la tine aur şi argint, ea nici n u va râde, nici n u îşi invita la păcat, pentru a-ţi lua aurul şi argintul. Şi atunci,

acest m o m e n t d e slăbiciune pentru a se gândi la aur şi (parabole), aşa c u m ţi-am spus. acesta este adevărul".

va bate j o c d e tine, ci te va c o n d u c e în patul ei şi te va

argint se află în faţa ta şi îţi spune. Este scris în imagini 10. luda a spus: "Bine. T e cred, dar în fine, a c u m că

cel mai adesea decât pentru a vă împinge la păcat?

putem noi spune că banii sunt u n lucru b u n şi n u folosesc 17. D e aceea a inventat Satana banul în această

împăratul Romei a stabilit ca j u m ă t a t e din populaţia lumii să folosească banii ca mijloc legal d e schimb în comerţ,

noi a v e m datoria d e a n e folosi d e ei. E u cred că dacă

lume, pentru a înlesni şi amplifica păcatul. N u ştii tu oare că tentaţia îl determină chiar şi p e u n o m cinstit să devină hoţ?"

Templu, n u este păcat nici să-i dai unui sărac, pentru ca

n u este u n păcat să dai bani pentru u n sacrificiu la acesta să supravieţuiască timp d e câteva zile. Pentru acest

sărac ar fi u n lucru b u n să aibă bani, d e v r e m e c e şi putut păstra câteva m o n e d e la el!"

a m vrea să-i împiedicăm p e toţi hoţii să găsească ceva d e furat, ar trebui să schimbăm multe lucruri. Ar trebui, pentru început, ca toţi oamenii să fie la fel d e săraci şi să

18. luda a spus: "Da, da, este adevărat! Dar dacă

legea cere ca orice călător să aibă bani la el. Koban ar fi 11. E u : T u duci c u tine u n portofel bine garnisit; c u

toţi între ei, ca vrăbiile şi în sfârşit, nimeni n u ar mai avea

renunţe la bunurile pământeşti; apoi ar trebui să semene dreptul să fie mai înţelept decât ceilalţi. Dar, atâta timp cât lucrurile n u vor fi astfel, învăţătura Ta n u va fi decât

toate acestea, ieri, n u ai dat nimic acelor săraci care ţi-au cerut d e p o m a n ă şi cred că nu-ţi foloseşti banii în m o d u l p e care tocmai n H lăudai mai înainte.

vorbărie goală. Mulţi se vor schimba, este adevărat, dar vor fi d e zece ori mai mulţi cei care vor r ă m â n e la fel ca înainte, dacă n u cumva vor deveni chiar mai răi decât erau. Fiecare o m are amorul său propriu şi vrea să aibă lucrurile d e care are nevoie. Astfel că el se gândeşte mai nimic d e spus în legătură c u asta! N u poate toată lumea

spun foarte deschis, aceştia n u sunt altceva decât o

12. Cât despre banii din cutia divină a Templului, îţi

atât pentru cei care cred că astfel îşi asigură u n loc în

oroare c e n u p o a t e da naştere decât la dezolare, n u ceruri, cât pentru cei care delapidează aceşti bani pentru a-şi petrece noaptea c u femei uşoare. Atât timp cât n u existau bani. n u existau nici femei d e stradă; dar a c u m că există bani şi tot felul d e m o n e d e , la Ierusalim ca şi

întâi la el însuşi şi abia d u p ă aceea la săraci. N u mai este să aibă o casă şi u n c â m p . Ca lucrurile să fie altfel, ar

trebui să i se dea fiecăruia aşa ceva, încă d e la naştere! Dar c u m n u este cazul şi d e v r e m e ce primii născuţi primesc toate pământurile, nelăsând fraţilor lor nici măcar

oriunde în altă parte, există o mulţime d e prostituate şi

d e bărbaţi care păcătuiesc zi şi noapte. Bărbaţii foarte pe plac, îşi a d u c fete străine, cumpărate din Grecia, cu

bogaţi cărora fetele d e prin partea locului n u le mai sunt care săvârşesc cele mai josnice orgii; iată binefacerile lucruri chiar d e mii d e ori mai rele. legat d e bani.

u n loc u n d e să pună piciorul, acestora din urmă n u le

rămâne decât să se facă d e folos şi să-i slujească, într-un m o d sau altul, p e cei care a u toate bunurile d e p e acest decât să se alăture hoţilor şi să n u le mai fie teamă că lovesc în alţii. C â n d cei care n u a u nimic primesc bani, pământ, căci altfel, lor n u le-ar r ă m â n e altceva d e făcut

banilor p e care îi lauzi atât şi, d e altfel, ei a d u c multe alte 13. Dar acesta n u este decât începutul blestemului 14. Vor veni timpuri cu mult mai grele decât perioada

ca răsplată pentru m u n c a lor, ei îi pot p u n e deoparte pentru bătrâneţe. D u p ă părerea mea, n u este nici u n rău în asta şi mie mi se pare că banii sunt o invenţie utilă

c â n d N o e a construit Arca sa şi oamenii vor da p e bună

Marea Evanghelie a lui loan
pentru toţi cei care s-au născut p e acest biet pământ,

109
Capitolul 95

fără bunuri, fără avantaje şi fără privilegii. E u cred că o bucată egală d e pământ, a dat stăpânilor lumii buna Dumnezeu, care n u vrea să dea fiecărui o m , la naştere,

a u nimic să obţină lucrurile d e care a u nevoie şi chiar mai mult. Fiindcă n u se poate ca D u m n e z e u să vrea ca

idee d e a face bani, permiţând astfel copiilor celor ce n u

Toma şi luda! Prezicerea lui Toma. imprudenţa lui luda.
1. Toma s-a întors atunci către luda Iscarioteanul şi i-a reproşat că a îndrăznit să susţină astfel d e idei stupide despre bani, d e v r e m e c e , î n spirit. E u e r a m însuşi D u m n e z e u şi î n f ă p t u i a m l u c r u r i p e c a r e D u m n e z e u le poate face. încât să crezi toate poveştile despre femeia credincioasă, 2. luda i-a răspuns: "Oare încă mai eşti atât d e tâmpit numai

fiii celor care n u a u nimic să ajungă în mizerie; ei n u a u ce face, d e vreme ce se nasc c u aceleaşi nevoi ca şi copiii proprietarilor! 19. Chiar dacă accept tot ceea ce ai spus şi tot ceea

ce vei spune, fiindcă Tu eşti probabil cel mai mare profet pot să fiu d e acord c u Tine, atunci c â n d spui că banii sunt u n rău. Dacă banii, d u p ă Tine, sunt dăunători,

pe care l-a cunoscut vreodată acest pământ, totuşi n u

sau tu n u crezi nimic atunci c â n d îţi pui în cap să n u crezi nimic? N u ştii nici să gândeşti, nici să socoteşti! C â n d te duceai c u peştii la piaţă, îi vindeai adeseori p e cei Ai rămas la fel ca întotdeauna. N u ştii nici să gândeşti, nici să socoteşti; trăieşti ca u n prost, d e p e o zi p e alta, după vechile tale obiceiuri! mari la preţul celor mici, de-ţi râdeau în nas toţi negustorii!

atunci orice poate fi dăunător! Dacă e u aş avea toate

oile, toţi boii, toate vacile, toţi viţeii, toţi măgarii, toate găinile şi toţi porumbeii, toate fructele şi toate pâinile furate d e la A v r a a m încoace în ţara asta, aş fi omul cel mai bogat din Israel; şi luxul exista c u mult înainte d e Babilonul, u n d e era chiar mai rău decât în prezent! apariţia banilor, spre exemplu S o d o m a şi G o m o r a , s a u 20. N u pot pretinde că T u greşeşti în legătură c u

banii, dar există oare ceva p e acest biet pământ, care să

învăţa să cunosc modul S ă u d e gândire şi modul S ă u d e cunoşti mai bine ca mine şi tocmai d e aceea, n u ar trebui să mă sileşti să mă mai ostenesc şi e u să-L cunosc aşa c u m îl cunoşti tu a c u m ! "

câteva ore şi a m datoria sacră d e a descoperi şi d e a

3. E u sunt aici, lângă acest mare profet, d e numai

n u fi avut deja mii d e posibilităţi d e a c ă d e a ? Şi dacă

a fi. Tu eşti c u El d e a p r o a p e şase luni, ar trebui să-L

D u m n e z e u n u a blestemat toate lucrurile care sunt în blestemului S ă u ? "

posesia cuiva, d e c e ar fi banii obiectul m â n i e i şi 2 1 . E u a m spus: "Noi n u cunoaştem şi n u ştim să

lăudăm decât ceea c e iubim; tu iubeşti banii mai presus d e orice, d e aceea te pricepi aşa d e bine să-i ridici în slăvi! N u voi mai a d ă u g a nimic, căci nimeni n u laudă

mâine acasă, crezând că ai înţeles deja totul. N o r o c că

4. Toma a spus: "Să sperăm că n u vei dori sâ te întorci

sta aici până mâine, discutând despre ideile tale stupide îţi v o r a d u c e moartea; prea le găseşti multe beneficii. despre bani. D o m n u l are dreptate, banii ăştia blestemaţi D o m n u l ţi-a spus clar cât valorează banii şi cât rău îi a d u c

D o m n u l porneşte la drum, căci dacă ar fi după tine, aţi

decât ceea c e iubeşte. V a veni însă ziua, care n u este prea departe, când îţi vei da seama în ce constă blestemul banilor. Dar să n u mai vorbim despre asta. Drumul până la C a p e r n a u m este lung şi trebuie să ajungem acolo căutăm şi u n han".

omului superficial. Dar tu crezi că eşti mai înţelept decât înţelepciunii tale. Veghează însă ca n u cumva, într-o bună zi, înţelepciunea ta să n u te sugrume! 5. Şi n-am înţeles, c e ai tu împotriva felului în care însuşi D u m n e z e u şi că poţi purta în faţa Lui coroana

înainte d e apusul soarelui, pentru că va trebui să mai

îmi v â n d e u peştii? A m fost întotdeauna primul care şi-a

v â n d u t peştii, în timp c e tu, c u ideile tale b u n e , te peşti, mici sau mari, pentru d o u ă parale şi aş fi v â n d u t d e cinci ori m a i mult, d a c ă aş fi a v u t o a s e m e n e a cantitate. Mie mi se pare că socoteam mai bine ca tine, care pretinzi că eşti mai deştept decât D u m n e z e u însuşi,

întorceai cu j u m ă t a t e din peşti acasă. E u v i n d e a m zece

în timp c e n u eşti altceva decât u n avar! Tu nu-ţi cauţi pe toată înţelepciunea ta!"

salvarea decât în bani; într-adevăr, e u n u aş da u n b a n 6. Puţin dezorientat, luda a declarat: "Fiecare s p u n e

tu înţelegi lucrurile cu prostia ta obişnuita şi ceea c e spui marginea drumului: dâ-i portofelul tău şi pentru prima

ceea c e gândeşte". Toma i-a replicat însă: "într-adevăr,

este la fel d e prostesc. Priveşte la acest sărman d e p e

dată în viaţă ai acţiona şi tu cu înţelepciune!"

niciodată nimic, nici la propriu, nici la figurat, aşa că nici eu n u a m nimic d e dat nimănui!"

7. luda a spus: "Ah, las-o baltă, nimeni n u mi-a oferit

condamnată! îţi spun, c u o asemenea maximă alături

8. T o m a : "Frumoasă maximă, merită deja să fie

d e D o m n u l , n u ai să ajungi departe! îţi garantez! El este

110
avariţia întruchipată! într-adevăr, cele d o u ă merg bine împreună...!" 9. luda: "După ce o să mă o c u p generozitatea însăşi, în timp ce tu eşti

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 9 6
Domnul linişteşte mânia lui Toma şi ii spune că trebuie să ştii să ierţi pentru a Ti cu adevărat liber.
1. Aceste ironii ale lui luda l-au făcut pe Toma să-şi . drumului spre

m a i î n d e a p r o a p e d e El şi c â n d va fi a c e a s t ă l u m e p e n t r u a fi u n

"•j î n ţ e l e g e c u m t r e b u i e să trăieşti în

respectabil, îşi va a b a n d o n a probabil

om

artă să trăieşti p e socoteala bogaţilor şi să discipolilor. Ascultă, dacă aş întâlni u n n e b u n p r e c u m tânăra noastră gazdă, dai în acest fel d e

generozitatea. în rest, nu este o mare mâncare

iasă din fire; el era p e cale să intre într-o polemică furioasă c u l u d a . N e a f l a m la j u m ă t a t e a

Capernaum. M-am apropiat atunci d e Toma şi i-am spus:

"Frate, rămâi calm atâta v r e m e cât Mă vezi calm şi liniştit

aş şti să fiu şi e u la fel d e generos p e

în direcţia Mea şi, în momentul c â n d M ă vei vedea p e vei dori, dar acest lucru n u este încă necesar. Noaptea M i n e devenind violent, poţi să fii şi tu oricât d e violent

pe Mine. Mai bine aruncă, oricât d e des vei dori, o privire

socoteala lui, ca toţi ceilalţi. Iar acest lisus, care are o origine socială foarte

j o a s ă , n u are decât să-şi hrănească

r ă m â n e noapte; orice ai face, luda va r ă m â n e luda. El umbra naturală a pământului, dar dacă el vrea să rămână

discipolii p e socoteala Lui, n u pe a să mai fie generos fără a-i trimite acasă p e toţi cei care îl urmează!"

n u este c o n d a m n a t să fie aşa, ca noaptea - care este luda, să rămână şi noi v o m rămâne la rândul nostru u n d e îl va d u c e mintea pe luda!"

altora! V o m vedea atunci c u m va reuşi

ceea ce suntem. Zilele ce urmează n e vor arăta până

u n lucru: eşti trimis d e diavol, fiindcă

10. Toma: "Nu-ţi voi spune decât

Cuvintele tale sună la prima v e d e r e rezonabile, dar nu sunt aşa; reprezintă cele mai josnice şi mai oribile I i ele

n u m a i d i a v o l u l p o a t e vorbi aşa.

să plece de lângă Tine! Altfel ne va face tot felul d e scene, fiindcă are o limbă murdară şi răutăcioasă!" 3. E u i-am răspuns." " N u E u l-am chemat şi nu E u îl

2. Toma a spus: "Dar, D o a m n e , Tu ai putea să-l faci

voi face să plece; dacă vrea să plece, aşa c u m a venit, că n u vă înţelegeţi bine unul cu celălalt, lartă-i însă totul, la fel c u m îi iert şi E u şi atunci vei avea inima liberă!"

di

îmi pare rău că ţi-am spus să vii. La

minciuni ce pot exista pe acest pământ!

noi n-o să-l plângem. Dar ţine-te departe d e el, căci v ă d

Sihar, sute d e persoane a u fost hrănite cu ajutorul Cerurilor; casa în ruine a lui s e c u n d e , d e v e n i n d astfel c e a hi Irhael a fost pusă p e picioare în câteva

frumoasă din tot oraşul; şi tu, a cărui limită, vrei să-mi dovedeşti cu aşa-zisa

mai

şi ştiu că n u este uşor s-o scoţi la capăt cu el! Nici chiar contradictoriu, n u a reuşit! Totuşi, mărturisesc deschis că aş prefera să n u fie alături d e noi! 5. Aaltăieri, când mă aflam acasă, a m povestit câteva

regulă; nu a m avut niciodată nimic cu el, deşi îl cunosc

4. Toma: "Cât despre iertat, din partea mea, este în

l o a n , profetul, c u c a r e a a v u t a d e s e o r i discuţii în

prostie n e r u ş i n a t ă d e p ă ş e ş t e orice ta înţelepciune supremă, mie, care a m

v ă z u t c u proprii mei o c h i cerurile deschizându-se şi miriade d e îngeri urcând şi coborând, că lisus nu este decât u n biet individ care trăieşte p e socoteala altora. O h ! Mi-e milă d e tine! El, căruia îi aparţin cerurile şi pământul, pe care le-a creat prin puterea Sa, să aibă nevoie d e bogăţiile tale sau d e ale mele pentru a se coacă toate fructele! O h ! O r b nesăbuit! Du-te la Sihar să te convingi d e tot ce-ţi spun şi c â n d te vei întoarce, v o m vedea dacă mai eşti atât d e n e b u n ca a c u m " . putea trăi p e acest pământ, u n d e El face să crească şi să

dintre faptele Tale cunoştinţelor mele, care n u mai

încetau să se mire. Povestirile mele a u ajuns la urechile lui luda şi el a fost primul care a hotărât să devină unul dintre discipolii Tăi. învăţăturile lui loan Botezătorul n u l-au convins, căci el n u predica decât pocăinţa şi prezicea

judecata cumplită a lui D u m n e z e u asupra tuturor celor care n u voiau să se pocăiască. Aceasta a fost cauza nenumăratelor dispute dintre loan şi el!

împotrivă! îi spunea în faţă lui loan că o căinţă cu sac şi cenuşă presărate p e cap era cea mai mare prostie şi că caute mântuirea într-un sac cu cenuşă!

6. loan era cu totul pentru pocăinţă şi luda cu totul

spus laconic: "Ai văzut toate astea cu proprii tăi ochi? vedea dintr-o dată atâtea lucruri extraordinare? D e altfel,

1 1. luda l-a luat în zeflemea, iar în cele din urmă a

omul trebuie să-şi schimbe m o d u l d e a se purta, n u să-şi 7. loan n u a recomandat sacul cu cenuşă ca fiind

Sau ai împrumutat ochi d e m ă g a r ori d e bou pentru a mă bucur că acest înţelept nazarinean o cunoaşte pe frumoasa Irhael, care trăieşte, d u p ă câte a m aflat, cu al

singura penitenţă valabilă; acesta era numai o aluzie pentru a-l ajuta, printr-o metaforă, pe o m , acest sclav al p ă c a t u l u i , să se t r a n s f o r m e . D a r l u d a , c a r e a v e a

şaselea ei soţ, ceilalţi cinci găsindu-şi moartea în braţele ei, dacă p u t e m s p u n e aşa! Da, c u o femeie aşa de frumoasă, se prea poate să se fi deschis cerurile pentru Irhael în ceruri; d e ce aţi face tocmai voi excepţie? Dar lui Moise şi n u vreau să mă las mânjit d e asemenea lucruri!"

întotdeauna pretenţia că el înţelege şi ştie totul, n u a

suportat ideea că loan putea să-i înveţe p e o a m e n i prin importante, d e care d e p i n d e mântuirea oamenilor, trebuie să vorbeşti în cuvinte clare şi uşor d e înţeles.

voi toţi! Da, da, n u puţini a u fost aceia p e care i-a trimis e u n u mă voi d u c e pentru ea la Sihar, e u respect Legea

pilde şi comparaţii, s p u n â n d că despre lucruri atât d e

tâmpiţi, pentru că vorbesc în pilde pe care fiecare le poate

8. D u p ă părerea sa, profeţii n u sunt decât nişte

interpreta c u m vrea şi aşa i-au corupt profeţii pe regi, p e

Marea Evanghelie a lui loan
preoţi şi întreg poporul. P e scurt, pentru el, toţi oamenii care n u gândesc ca el sunt mai mult sau mai puţin nişte proşti. Aşa câ eu cred că n u va merge prea departe alături d e noi". asta sau fă aia!', el face imediat ceea ce i-am spus.

11 1
4. Toate spiritele îţi sunt supuse Ţie, Tu eşti D o m n u l

care stăpâneşte orice lucru, în cer ca şi p e p ă m â n t şi în

spui, ştiu d e mult timp; cu toate acestea, îţi repet, dacă el vrea să plece, să plece, dar să rămână dacă vrea să chiar ce-Mi va face, dar el poate totuşi să rămână, dacă

9. E u a m spus: "Dragul m e u Toma, tot ceea ce-Mi

interiorul pământului. Tu n u trebuie decât să faci un semn

ele îndeplinesc imediat voinţa Ta!"

puterilor Tale care, nouă, oamenilor, n e sunt invizibile şi 5. î n c r e d e r e a a c e s t u i c ă p i t a n î n vindecarea

rămână! Ştiu mult mai multe despre el decât tine şi ştiu

vrea să rămână. Sufletul său este u n d e m o n care vrea să

vindecarea p e loc a fiului prinţului şi fiindcă el auzise d e la comandantul roman că E u puteam, printr-un singur cuvânt, să vindec la distanţă. D e aceea, c â n d a aflat că prinţul roman.

servitorului lui ţinea d e faptul că el fusese convins d e

înveţe înţelepciunea lui D u m n e z e u , dar lui nu-i va a d u c e veni şi momentul prielnic când v o m putea să-l demascam! v ă d la poarta oraşului u n căpitan r o m a n alături d e întâmpine, lată din n o u bolnavi d e vindecat". c o m a n d a n t u l C o r n e l i u s şi d e prinţ, v e n i n d să n e Dar iatâ-ne ajunşi lângă zidurile oraşului C a p e r n a u m şi nimic b u n asta. A c u m , să n u mai vorbim despre asta! Va

Mă apropiam d e oraş, el a venit direct la Mine, la fel ca şi 6. Văzând încrederea absolută a acestui căpitan, a m urmau:

î n c o n j u r a u şi le-am s p u s c e l o r c a r e M ă

luat u n aer uşor surprins în faţa discipolilor Mei care Mă

"într-adevăr, n u a m găsit o credinţă atât d e mare în tot Israelul, dar vă spun, mulţi vor veni d e la răsărit şi d e la

C a p i t o l u l 97
Căpitanul din Capernaum şi vindecarea servitorului său bolnav. Diferitele urmări ale semnelor de la Capernaum. (Matei 8, 5-13/* 5. Pe când intra lisus in Capernaum, s-a apropiat zace in de

apus să se aşeze la masă cu Avraam, Isaac şi lacov în copiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul din afară, u n d e vor fi plânsul şi scrâşnetul dinţilor!"

împărăţia cerurilor, adică sub gloria lui D u m n e z e u . Dar

început să-şi lovească pieptul, zicând: " D o a m n e , îi vei alunga oare pe copiii Tăi şi vei accepta în schimb păgâni?"

7. La aceste cuvinte, numeroşi a u fost cei care a u

6. şi-l zicea: "Doamne, robul meu slăbănog şi se chinuieşte cumplit." 7. lisus i-a zis: "Am să vin să-l

El un sutaş. care-L ruga

casă

şi iubeşte, fie el evreu, grec sau roman, va fi primit". "Du-te şi să se facă d u p ă credinţa ta!"

8. E u a m spus: "Nici copii, nici păgâni; cel care crede 9. M-am întors atunci spre căpitan şi i-am spus: 10. Căpitanul Mi-a mulţumit din adâncul inimii şi s-a

9. Căci şi eu sunt un om sub stăpânire, • am sub mine ostaşi şi dacă zic unuia: "Du-te", el se duce; altuia: "Vino!", şi el vine, sau robului meu: "Fă cutare lucru!", el 11 face. 10. Când a auzit lisus aceste vorbe, S-a mirat şi a zis celor ce veneau după El: "Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare". 11. Dar vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi lacov In împărăţia cerurilor. 12. Iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul afară, unde va fi plânsulşi' scrâşni rea dinţilor." de

8. "Doamne", a răspuns sutasul "nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu; dar spune numai un cuvânt şi robul meu va fi tămăduit

ţămăduiesc."

întors acasă, u n d e a văzut câ totul era îndeplinit, d u p ă

îndoială, nici înainte, nici după, căci servitorul s-a vindecat chiar în m o m e n t u l c â n d E u i-am spus căpitanului: 'Facă-se după credinţa tal'

credinţa rugăciunii sale, în care n u fusese nici o urmă d e

legat d e vindecarea fiului prinţului r o m a n , care era

1 1. Acest miracol d e la Capernaum şi cel d e dinainte,

13. Apoi a zis sutaşului: "Du-te, şi să se facă după credinţa ta."Şi robul lui s-a tămăduit chiar in ceasul acela.
1. N e aflam la o sută d e paşi d e oraşul C a p e r n a u m şi

mergeam liniştiţi, c â n d s-a apropiat d e Mine u n căpitan

ţintuit la pat, paralizat; suferă mult şi n u poate face nimic!" 2. E u i-am spus căpitanului: "Voi veni să-l vindec!"

roman care Mi-a spus: " D o a m n e ! Servitorul m e u este

să intri sub acoperişul m e u , dar spune numai u n cuvânt şi servitorul m e u va fi vindecat! Căci eu, care îmi ascult superiorii, a m şi eu soldaţi sub ordinele mele şi atunci c â n d îi spun unuia: 'Pleacă!', el pleacă, iar dacă îi spun altuia: Vino!', el vine; dacă spun servitorului m e u : 'Fa

3. Căpitanul a răspuns: " D o a m n e , e u n u sunt d e m n

' Evanghelia după Matei, cap. 8. începând de aici Matei începe să noteze faptele într-un mod riguros. El continuă în acest fel până în momentul în care eu pornesc la drum pentru a merge la sărbătoarea de la Ierusalim.

112
guvernatorul oraşului, a u făcut senzaţie, în special printre grecii şi romanii stabiliţi la C a p e r n a u m , dar a u atras ura Ierusalim. evreilor, mânia scribilor şi furia preoţilor delegaţi d e

Marea Evanghelie a lui loan
al lui Belzebut, u n monstru infernal din sălaşul blestemat al duşmanului lui D u m n e z e u . Cel care se lasă prins d e diavolului. Acesta este adevărul adevărat şi blestemaţi

învăţătura şi minunile sale, d e v i n e el însuşi slujitorul să fiţi dacă mergeţi la lisus şi îi acceptaţi ajutorul şi

C a p i t o l u l 98
Şiretenia oamenilor în faţa preoţimii. Discursurile preoţilor şi ameninţarea celor ce mărturisesc despre lisus.
1. Oamenii simpli, care văzuseră semnele, dar se

învăţaturile".

a u spus: " N u sunteţi decât nişte mincinoşi, dacă vorbiţi aşa. C u m să fie El slujitorul lui Belzebut sau al diavolului. răbdare, practicând El însuşi întru totul ceea c e îi învaţă pe alţii? El - care n u n e învaţă decât despre iubire, blândeţe şi

8. Cei care îşi aduseseră bolnavii la preoţi şi la leviţi

temeau sâ mărturisească preoţilor şi leviţilor că urmau învăţătura Mea, a u găsit u n b u n şiretlic. Ei a u dus mai mulţi bolnavi la preoţi, spunându-le: "Ascultaţi-ne, mari

voinţa lui D u m n e z e u , la fel c u m o predică!

când El este trimis d e D u m n e z e u , pentru că El împlineşte 10. Voi ne-aţi luat drept nebuni atunci c â n d v-am

9. Voi sunteţi trimişi d e diavol dacă vorbiţi aşa, p e

preoţi şi scribi, care sunteţi iniţiaţi în toate secretele lui

D u m n e z e u ; acest o m numit lisus din Nazaret face mari cuvintele şi învăţăturile Sale curg ca u n fluviu d e foc,

cerut să n e arătaţi puterea p e care aţi primit-o d e la

minuni, c u m n u a mai făcut n i m e n i înaintea Lui şi mistuind sau d u c â n d cu el tot ce întâlneşte în drum.

Deci, c â n d n e luăm cuvânt c u cuvânt după ceea c e spuneţi, n e consideraţi nebuni! O h ! Nefericiţi slujitori ai strălucire vă va mistui p e toţi". lui Belzebut, v o m m e r g e să aprindem u n foc a cărui

Dumnezeu prin rugăciunile voastre şi prin Cuvântul d M n .

fel ca şi D u m n e z e u , El vindecă orice boală şi învie chiar morţii, cu u n singur cuvânt! 2. D e v r e m e ce suntem convinşi d e toate acestea,

Fără nici u n medicament, n u m a i prin cuvintele sale, la

ne-a venit ideea să vă cerem să faceţi şi voi ceea ce n e impresionează atât d e mult la El! Printre toţi preoţii şi îndoială unii care sunt la fel d e capabili ca acest lisus, leviţii iniţiaţi în toate secretele lui D u m n e z e u , există fără

Capitolul 9 9
Templul încearcă să pună mâna pe lisus. Domnul este găzduit de Petru în casa sa de pescar.
1. Auzindu-i vorbind astfel p e cei d e o religie c u ei şi

Tocmai ne c o n d u c e a m bolnavii la acest nazarinean, când ne-am adus aminte d e Arca Alianţei şi d e Circumcizie, p e c a r e n u d o r i m să le r e n e g ă m , a t â t t i m p c â t noastre. Dar c u m acest lisus face minuni nemaipomenite,

dacă ei vor, să vindece bolnavii cu u n singur cuvânt!

simţindu-se ameninţaţi d e o sută d e priviri îndreptate c u asprime către ei, fixându-i şi urându-i ca p e ciumă, preoţii şi leviţii s-au retras. 2. înţelegând că evreii căutau pretexte pentru a M ă

veridicitatea lor asigură sănătatea trupurilor şi a spiritelor suntem în pericol dacă n u îi o p u n e m o forţă miraculoasă egală! 3. A m adus deci cu noi mai mulţi bolnavi şi vă cerem,

urma (fiindcă pe vremea aceea era mult mai dificil pentru astăzi (n.t. adică din secolul trecut) să treacă la Biserica gândească cu toţii c u m să facă să Mă o m o a r e .

u n evreu să îşi schimbe religia, decât ca u n catolic d e Reformată), preoţii, leviţii şi fariseii a u î n c e p u t să se 3. Comandantul, la care locuiam d e câteva zile, M-a

vindecaţi cu u n cuvânt aceşti bolnavi, prin puterea pe care aţi primit-o d e la D u m n e z e u , aşa c u m spuneţi. 4. Iar noi v o m merge prin tot oraşul plimbând bolnavii

pentru mântuirea lor şi a noastră, să fiţi d e acord să

a-Mi lua viaţa.

pus în secret la curent cu ceea ce unelteau preoţii pentru 4. E u i-am spus: "îşi vor atinge scopul, dar n u a venit

vindecaţi d e voi, pentru a proclama puterea voastră şi gloria lui D u m n e z e u , la poarta fiecărei case. Succesul spune, haina largă a ruşinii". nazariteanului va fi diminuat şi El va îmbrăca, c u m se 5. Preoţii şi leviţii, foarte conştienţi d e totala lor

încă momentul şi, pentru a n u le facilita răzbunarea, M ă

voi îndepărta pentru scurt timp d e oraş şi Mă voi întoarce n u m a i atunci c â n d m â n i a acestor atei se va mai fi domolit".

incapacitate, a u spus p e u n ton grav, pentru a o masca:

"Nebunilor! D e c e n e cereţi lucruri d e c a r e n u m a i D u m n e z e u este capabil? Aţi văzut vreodată vreun preot

l â n g ă el p e n t r u t o t d e a u n a , c o m a n d a n t u l a înţeles

5. Deşi simţea dorinţa interioară d e a M ă păstra p e

intenţia Mea, căci şi el se temea d e ameninţările acestor putea să-l denunţe, în secret, la Roma.

sau vreun levit făcând minuni? Numai D u m n e z e u poate,

preoţi, leviţi şi farisei, ştiind bine că această rasă d e vipere 6. Aşa se face că, în zorii dimineţii următoare, a m

sau Marele Preot d e la Templul din Ierusalim, atunci când

intră în Sfânta Sfintelor din Templu. Duceţi-i deci pe

şi dacă D u m n e z e u vrea, ei se vor vindeca. Dar dacă D u m n e z e u n u vrea, îi veţi a d u c e înapoi tot bolnavi.

bolnavii voştri la Ierusalim, faceţi sacrificiile p e care le ştiţi

părăsit împreună c u toţi cei care Mă urmaseră locuinţa

foarte ospitalieră a comandantului şi M-am îndreptat spre

casa pescarului S i m o n Petru, aflată în împrejurimile Betabarei, u n d e se stabilise ( p e n t r u u n timp) l o a n Botezătorul. La sosirea M e a în această locuinţă modestă,

secrete ale lui D u m n e z e u , dar noi n u a v e m puterea Sa, care este sacră şi p e care n u o dă nici unui muritor! 7. Cât despre cel care săvârşeşte

6. Noi suntem, bineînţeles, iniţiaţi în cele mai mari

vorbindu-se, n u este decât u n magician sau u n slujitor

asemănătoare celor ale acestui lisus, despre care a m auzit

acţiuni

a m găsit-o p e cumnata lui Simon Petru, o fată bună şi

care n u era totuşi atât d e mică p e cât aţi putea crede,

curajoasă în vârstă d e d o u ă z e c i d e a n i , harnică şi

neprihănită, ţintuită la pat, suferind d e o febră foarte

Marea Evanghelie a lui loan

115
vreun rău, deoarece preoţii sunt c u ochii p e el. Ierusalim, E u voi r ă m â n e pe malurile acestui lac, încă multe dovezi şi învăţături. Tu vei nota totul". 4. Până la u r m ă t o a r e a sărbătoare d e la indici numele tatălui ei, pentru a nu-i face astfel

care îmi place în m o d deosebit. A c i voi mai oferi 5. Matei a început să scrie. V ă z â n d aceasta,

loan a spus, întristat: " D o a m n e , iubirea vieţii mele! Deci e u nu voi mai avea nimic d e scris?" 6. E u i-am răspuns: "Dragul m e u frate, n u fii

trist, vei a v e a mult d e scris, căci ţie îţi sunt destinate lucrurile cele mai profunde şi esenţiale". 7. loan a spus: "Dar miracolul d e la Cana,

p e care l-ai făcut pentru fiul prinţului roman, l-ai făcut la C a p e r n a u m , pentru căpitan!"

nu-mi pare a fi mai important decât cel p e care 8. E u : "Dacă tu crezi acest lucru, atunci te

înşeli, căci fiul prinţului simbolizează întreaga

învăţătura şi influenţa Mea spirituală. Servitorul căpitanului p e care l-am vindecat n u era decât un artritic; el reprezintă întreaga comunitate sau pentru tot felul de motive politice, este incapabilă Mea, motiv pentru care

suferinţă a lumii c a r e primeşte d e d e p a r t e

întreaga grupare reunită în N u m e l e M e u care, să p u n ă în p r a c t i c ă a n u m i t e p u n c t e învăţătura

din

îndepărtează încet, încet d e celelalte puncte.

se

în ajutor decât credinţa neclintită în Cuvântul Meu. mare, care o umplea d e durere şi d e spaimă. Petru a 7. A m mers imediat la căpătâiul ei, a m luat-o de mână 9. lată, dragul M e u frate loan, o mare diferenţă.

Este o artrită a sufletului, căreia nu-i poate veni

venit şi M-a rugat să o ajut (Matei 8, 14).

şi, îţi spun - într-un sens mult mai profund - a întregului ţi-am explicat deja. A c u m ştii ceea ce tu şi Matei aveţi d e scris". 10. între timp, tânăra fată şi ceilalţi servitori ai lui Petru Univers. Cel de-al doilea miracol reprezintă ceea c e

Primul miracol reprezintă starea maladivă a întregii lumi

şi i-am spus: "Micuţa M e a , ridicâ-te şi mai bine pregăteşte-ne ceva d e mâncare decât să zaci aici p e pat!" 8. Instantaneu, febra a părăsit-o şi tânăra fată s-a

ridicat şi a venit imediat să n e servească, plină d e entuziasm şi d e recunoştinţă.

a u pregătit mâncarea, iar noi ne-am aşezat la masă. Mai făcut în acea seară!"

Capitolul 100
Mântuitorul ii dă indicaţii lui Matei. Diferenţa dintre Evanghelia lui Matei şi cea a lui loan. Matei relatează faptele, loan oferă corespondenţele. Ospăţul la casa lui Petru. Pescuitul miraculos. Aluzie la trădare.
1. Matei s-a apropiat atunci d e M i n e pentru a Mă

târziu, a m mers la pescuit cu Petru, căci a v e a m multe d e 11. Toţi cei care Mă însoţeau şi care erau destul d e

numeroşi, a u servit o masă copioasă, apoi ne-am înapoiat câteva ore, prinzând atât d e mult peşte încât abia a

p e lacul numit Marea Galileei, u n d e a m pescuit timp d e încăput în vasele pe care le a v e a m .

implor, părăseşt^mă; simt mult prea intens că sunt u n c â n d T u m-ai întâlnit aici, p e s c u i n d î m p r e u n ă biet păcătos. Când Te-am văzut pentru prima oară, atunci

12. Disperat, Petru a strigat stupefiat: " D o a m n e , Te

întreba dacă ar trebui să noteze acest fapt, precum şi comandant. cuvintele şi învăţăturile date în ultima zi petrecută la

ajutoarele mele, e u a m fost înspăimântat. Atunci a m recunoscut divinitatea Ta, dar d e data aceasta este mult

cu

căpitanul din Capernaum, ceea ce a m spus acolo şi ceea

2. E u i-am spus: "Notează ceea ce s-a petrecut la

mai rău, eu v ă d foarte limpede ceea ce eşti Tu şi cine întreaga noapte fără nici u n rezultat şi, la fel ca a c u m , la greutatea peştilor. în faţa Ta mă cuprinde o frică teribilă, căci Tu eşti...". eşti Tu cu adevărat. Data trecută, pescuitul a durat Cuvântul Tău şi în prezenţa Ta, plasele a u cedat sub

tot ceea ce n u a m spus în public. N u nota nici ceea ce s-a spus în casa comandantului şi faptul că a m petrecut două zile la el. 3. V o m reveni din n o u mai târziu, pentru scurt timp,

ce s-a petrecut aici, în casa lui Petru, dar lasă de-o parte

la casa comandantului, atunci c â n d fiica lui favorită va acest fapt, dar fără să spui u n d e s-a petrecut şi fără să

bine cine se află printre noi. Este u n trădător şi aşa va rămâne". 14. Petru a tăcut, după care a început să dea indicaţii

13. Dar E u i-am spus: "Linişte, n u M ă trăda, ştii prea

muri şi c â n d E u o voi învia. Vei putea să notezi atunci

114
pentru prepararea peştelui. Seara, ne-am reîntors acasă la Petru, care era extrem d e emoţionat, dar a păstrat tăcerea, a v â n d grija să fim serviţi cu o masă copioasă, care era deja pregătită. N e simţeam toţi plini d e bucurie şi fericire. Petru a început să intoneze u n cântec d e slavă şi noi a m cântat toţi împreună c u el, la unison.

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 102
lisus ii sfătuieşte pe credincioşi să nu aibă încredere în preoţi şi în leviţi. (Matei 8, 16-20)
I 6. Seara, au adus la lisus pe mulţi îndrăciţi. El. prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit pe toţi bolnavii, 17. ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaiia, care zice: "El a luat asupra Lui slăbiciunile noastre şi s-a încărcat cu bolile noastre." 18. lisus a văzut multe noroade împrejurul Său şi a poruncit să treacă de cealaltă parte. 19. Atunci s-a apropiat de El un cărturar şi l-a zis: "învăţătorule, vreau să te urmez oriunde vei merge." 20. lisus a răspuns: "Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul".
1. D u p ă ce toţi cei care erau împreună cu Mine a u

Capitolul 101
Discuţia dintre Petru şi luda. Un miracol curios: beţia lui luda.
1. D u p ă c e şi-a încheiat cântecul d e slavă, Petru a

spus pe u n ton foarte solemn: "Prieteni şi fraţi, ce diferenţă

este între noi şi David, care a lăsat acest cântec magnific

stele, căci D u m n e z e u se afla dincolo d e toate stelele şi David astăzi, când Cel spre care el şi-ar ridica ochii dincolo

poporului său! Atunci c â n d cânta, el îşi ridica ochii spre d e toate conceptele u m a n e ! M ă întreb însă ce ar face d e stele...". "Opreşte-te aici, prietene Petru", a m spus noi!"

E u , "este suficient, gândeşte-te şi la cei care sunt printre 2. Petru a înţeles imediat avertismentul şi i-a chemat

terminat d e servit masa, în timp ce luda încă mai dormea

a d â n c p e o şură d e paie la intrarea în casă, a u sosit acei evrei din C a p e r n a u m , care, cu câteva zile în urmă, îi d e câţiva posedaţi şi d e o mulţime d e alţi bolnavi atinşi d e tot felul d e boli rele şi M-au rugat stăruitor să-i vindec. credeau că fiul tâmplarului din Nazaret putea face aşa născusem, ca să s p u n e m aşa! puseseră la încercare p e preoţi şi pe leviţi, fiind însoţiţi

p e oaspeţi să ia loc pentru masa d e seară, alcătuită din pâine şi peşte bine pregătit. 3. luda l-a întrebat atunci p e Petru dacă n u se putea

cumpăra vin d e undeva din apropiere. Petru i-a răspuns:

"La câţiva paşi d e aici se află u n h a n d e u n d e se poate cumpăra vin", luda l-a întrebat atunci p e Petru dacă n u putea trimite p e cineva să c u m p e r e u n burduf cu vin!

2. E u i-am întrebat cu o seriozitate blândă dacă ei

ceva, căci aceşti o a m e n i M ă cunoşteau d e c â n d Mă 3. Ei a u răspuns: "Ce n e priveşte p e noi că este fiul

şi târguieşte-te cu hangiul; sunt convins că te vei descurca

mei. N u a m p e cine să trimit. Dacă vrei vin, du-te personal

4. Petru a spus: 'Tu îi cunoşti şi îi ştii p e toţi oamenii

u n u i t â m p l a r ? D a c ă fiul tâmplarului a fost ales d e

să merg acolo!" Petru: "Fă c u m vrei, dar n u a m pe nimeni să-ţi d a u , ajutoarele mele sunt toate ocupate. Soţia mea,

mai bine", luda i-a răspuns: "Mai bine renunţ la vin decât

D u m n e z e u pentru a deveni profetul Israelului, El este Fiecare o m este ceea ce a făcut din el D u m n e z e u şi n u

profet, chiar dacă ar fi d e o mie d e ori fiul tâmplarului! ceea ce a u făcut din el părinţii lui! lată d e ce noi c r e d e m

copiii şi cumnata mea sunt suprasolicitaţi şi cred că n u ai pretenţia să m e r g chiar e u să-ţi cumpăr u n burduf plin cu vin!" luda i-a răspuns, puţin c a m acru: "Bine, bine, plătit acest burduf, indiferent cât ar fi costat!"

şi că Tu poţi sâ n e vindeci, aşa c u m l-ai vindecat pe fiul Guvernatorului şi p e servitorul căpitanului". 4. E u le-am răspuns: "Deoarece voi aveţi această

cu tărie că Tu eşti u n adevărat profet ales d e D u m n e z e u

credeam că ai înţeles: d e v r e m e ce n u ai vin, e u aş fi 5. Petru a spus atunci: "Printre noi se află cineva care

a transformat apa în vin la nunta din Cana! El ar putea să facă din n o u acest miracol, dacă ar fi necesar; până atunci, n e v o m mulţumi cu apă d e la fântână".

voastră".

credinţă în Mine şi gândiţi astfel, să se facă după credinţa 5. La aceste cuvinte, toate spiritele rele a u ieşit afară

din cei atinşi d e boli şi d e epidemii d e tot felul. Ei a u fost vindecaţi instantaneu! (Matei 8, 16) lor. şi usturătoare referitoare la preoţimea evreiască. E u i-am era deloc bine să trezească u n cuib d e vipere adormite, care sunt inofensive atât timp cât d o r m în vizuina lor, dar care devin foarte periculoase îndată ce se trezesc. 7. Mulţi a u făcut chiar anumite observaţii pertinente 6. Este inutil să insistăm asupra uluirii şi a recunoştinţei

îmi place apa bună, dar era o ocazie bună să n u neglijăm vinul! Dar Cel despre care şi e u cred că este capabil să plăcere!" transforme apa în vin ar putea totuşi să-ţi facă această 7. E u a m spus: "Mergi atunci să bei din fântână, ţie

6. luda: "Foarte bine, foarte bine, îmi convine şi aşa,

rugat să păstreze tăcerea, atrăgându-le atenţia că n u

îţi va da vin, iar n o u ă celorlalţi apă!"

apa s-a dovedit însă unul dintre cele mai b u n e vinuri şi el s-a îmbătat, fiind p e punctul d e a cădea beat-mort, aproape d e puţ, u n d e s-ar fi prăbuşit, dacă slugile lui Petru nu l-ar fi văzut şi n u l-ar fi adus să-l culce în casă. Era bine să fie aşa, căci în acea seară. E u a m vindecat o epidemii; a m putut alunga spiritele rele din mulţi oameni,

8. luda a alergat imediat la fântână şi a scos apă;

d o r m e a u p r e c u m viperele iarna. C u cererile voastre temerare, voi le-aţi trezit. Fiţi atenţi ca ele sâ n u vă devină foarte uşor să vă facă râu!" ostile, căci cu felul lor d e a distruge totul, ele ar putea 9. A u recunoscut cu toţii adevărul acestor cuvinte şi

8. "Slujitorii Templului, plini d e venin şi d e perfidie,

mulţime d e o a m e n i atinşi d e tot felul d e boli şi d e fără să fiu deloc deranjat d e luda!

a u regretat amarnic faptul că a u comis o eroare atât d e

Marea Evanghelie a lui loan

115
mare, în care a m urcat imediat şi, 1 7. Petru a pregătit barca cea

a v â n d u n vânt prielnic, a m început să vâslim. 18. înainte d e a urca în barcă

împreună cu discipolii Mei, u n scrib din C a p e r n a u m s-a apropiat însă d e M i n e şi Mi-a spus: "învăţătorule,

v r e a u să Te urmez o r i u n d e v e i seama că motivul ascuns pentru merge!" E u Mi-am dat însă imediat

care el dorea să M ă urmeze n u era unul lăudabil, că el n u avea nici o legătură nici cu învăţătura Mea, nici

cu faptele Mele şi că n u se g â n d e a

necugetată. E u i-am liniştit însă şi le-am cerut să n u

acest lucru.

prieteni, semnele arătate în această seară. Ei mi-au promis

povestească la C a p e r n a u m , în afara cercului lor d e

oricând să n e trădeze. A m scuturat aşadar din cap şi i-am spus: "Vulpile a u vizuinile lor, păsările cerului a u cuiburile lor, dar Fiul omului n u are nici măcar o piatră în această lume p e care să-şi pună capul!" du-se acasâ la el, căci E u îi arătasem că era viclean ca o 19. Scribul M-a înţeles şi s-a îndepărtat, întorcân-

d e c â t la burta lui, fiind dispus

scripturilor, c u toate că n u era preot.

10. Printre ei se afla însă u n o m b u n cunoscător al 1 1. Acest o m a înaintat în faţa mulţimii şi a spus p e

vulpe, că sarcina lui d e funcţionar plătit (adică d e spion) valora cât o vizuină şi că păsările d e pradă ca el, aflate sub cerul imens, adică foarte departe d e adevărul divin

un ton foarte serios: "Ascultaţi, prieteni şi fraţi, e u a m n u o să vă vină să credeţi. Voi îl aclamaţi ca p e u n profet, recunoscut în aceste semne mult mai multe, despre care

şi d e iubire, îşi a v e a u cuibul lor pentru a se odihni şi a-şi înşelăciunile lumii, fiind lipsit d e orice stratagemă care i-ar permite să se odihnească din c â n d în c â n d . Scribul M-a înţeles şi s-a întors la el acasă, la C a p e r n a u m , fără să mai spună nici u n cuvânt! devora prada, dar Fiul omului n u are a face c u toate

dar e u cred că aceste s e m n e a u ajuns sub ochii noştri pentru ca să se împlinească promisiunea lui Isaiia: 'El a luat asupra Sa slăbiciunile noastre, El s-a încărcat cu bolile noastre' (Isaiia 53, 4). Chiar n u vă daţi seama? N u vedeţi u n d e c o n d u c toate acestea?"

a repetat încă o dată întrebarea sa şi c u m oamenii tot orbi să vorbească despre culori! n u înţelegeau, a mai a d ă u g a t că era foarte dificil pentru 13. E u i-am spus: "Rămâi liniştit, este mai bine ca

12. Oamenii a u făcut ochii mari, fără să înţeleagă. El

Capitolul 1 0 3
Lăsaţi-i pe morţi să-şi îngroape morţii, lisus se ascunde în mulţime. Furtuna de pe lac. lisus este trezit de ai Săi (Matei 8, 21-27) 21. Un altul, care era dintre ucenici, l-a zis: "Doamne,

înţelege, oamenii s-ar grăbi să-i convingă p e preoţi şi V a veni timpul c â n d vor înţelege şi vor sesiza singuri c e a vrut profetul să spună". 14. A c e s t e c u v i n t e l-au mulţumit p e orator,, iar aceasta n u ar fi bine nici pentru voi, nici pentru Mine.

poporul să n u înţeleagă d e o c a m d a t ă ! Căci d a c ă ar

dă-mi voie să mă duc mai întâi să-l îngrop pe tatăl meu." 22. "Vino după Mine", i-a răspuns lisus, "şilasă morţii să-şi îngroape morţii." 23. lisus s-a suit într-o corabie şi ucenicii Lui au mers după El.

alungasem demonii, s-a retras.

mulţimea din rândurile căreia vindecasem bolnavii şi 15. Dar îndată c e a u ajuns la C a p e r n a u m , aceşti

oameni a u divulgat ceea c e s-a petrecut, povestind totul prietenilor lor, astfel că a d o u a zi dimineaţă, în zori, casa

24. Şi deodată s-a stârnit pe mare o furtună atât de straşnică, încât corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea. 25. Ucenicii s-au apropiat de El şi L-au deşteptat strigând: "Doamne, scapă-ne, că pierim/"

să îl v a d ă p e Cel c a r e înfăptuise m i r a c o l e atât d e căci se a d u n a u din ce în c e mai mulţi o a m e n i în jurul casei. incredibile. Petru M-a întrebat atunci c e era d e făcut,

lui Petru era asaltată d e o mulţime d e oameni care doreau

26. El le-a zis: "De ce vă este frică, puţin credincioşilor?"/\poi S-a sculat, a certat vânturile şi marea şi s-a făcut apoi o linişte mare. 27. Oamenii aceia se mirau şi ziceau: "Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?"
1. înainte d e a se urca în barcă, unul dintre discipolii Mei M-a întrebat dacă ar putea, înainte d e plecare, să meargă să-şi îngroape tatăl, care murise subit c u o zi înainte. Dar E u i-am spus: "Urmează-Mă şi lasă-i p e morţi să-şi îngroape morţii". Discipolul a renunţat la cererea

trece p e celălalt mal, dacă n u v r e m să n e d ă m aici în spectacol. Este adevărat, oamenii sunt într-o dispoziţie bună, dar dacă vor veni preoţii şi se vor infiltra printre ei, ei".

16. E u a m spus: "Pregăteşte barca ta cea mare; v o m

n u va trebui pentru nimic în lume să a v e m de-a face c u

116

Marea Evanghelie a lui loan
discipolii a u venit la Mine, în partea cea mai ridicată a bărcii, acolo u n d e

valurile n u a j u n g e a u încă. Ei M-au scuturat pentru a M ă trezi, strigând c u disperare: " D o a m n e , saîveazâ-ne, că pierim!".

P e t r u îmi f ă c u s e c u l c u ş u l şi u n d e

M e u şi le-am spus: "Of, o a m e n i lipsiţi d e credinţă, d e ce vă este frică atâta

8. E u M-am ridicat d i n culcuşul

vreme cât E u sunt c u voi? Cine este este D o m n u l tuturor furtunilor?"

cel mai puternic, furtuna sau Cel care 9. C u m discipolii şi toţi cei care se

aflau în barcă amuţiseră d e frică şi chiar ameninţat furtuna şi marea; şi iată că

Petru începuse să se bâlbâie. E u a m imediat, totul s-a liniştit, furtuna a

dispărut, iar marea a devenit la fel d e liniştită ca o oglindă, singura mişcare lui şi M-a urmat în barcă, căci înţelesese că este mai important să te preocupi d e viaţă decât d e moarte, căci toţi cei care a u falsa concepţie d e a se ocupa d e morţi şi care fac mare caz d e ceremoniile d e înmormântare, o onorează moartea. fac - mai mult sau mai puţin - datorită faptului că ei 2. Adevărata moarte a omului este egoismul, care a apei fiind cea dată d e balansarea ramelor. Numeroase persoane care n u M ă cunoşteau rezolva unele afaceri decât pentru Mine, a u început să deloc şi care făceau traversarea mai mult pentru a-şi se minuneze, spunându-le discipolilor: "Pentru numele şi vânturile şi marea?" lui D u m n e z e u ! Cine este acest o m d e care ascultă până

se manifestă prin acest spirit al orgoliului mereu în căutare d e onoruri; astfel, chiar înmormântarea pompoasă a unui unui o m mort d e mult timp, din punct de vedere spiritual. spuselor Mele, M-a urmat fără nici u n cuvânt, astfel încât,

întrebări, începeţi mai bine să scoateţi apa din barcă,

trădeze. Atunci, Petru a spus: " N u mai puneţi atâtea altfel v o m fi pierduţi dacă furtuna va reîncepe subit, ceea

10. E u le-am făcut însă semn discipolilor să n u M ă

mort n u este altceva decât ultimul semn d e orgoliu al 3. C â n d acest discipol a înţeles adevărul profund al

ce este foarte probabil să se petreacă!" Străinii a u tăcut,

a u luat recipiente şi a u început imediat să arunce apa din plin c e face.

din barcă. Astfel, până a m ajuns la celălalt mal, a u avut

cu ajutorul unui vânt prielnic, ne-am îndepărtat rapid mare.

d e mal, scăpând d e mulţimea devenită din c e în ce mai 4. Câţiva s-au urcat în nişte ambarcaţiuni mici pentru

Capitolul 104
La gadareni, lisus vindecă doi posedaţi. (Matei 8, 28-34j 28. Când a ajuns lisus de partea cealaltă, în ţinutul

a n e urma, dar deoarece vântul începuse să sufle tot mai tare, ei a u fost nevoiţi să se întoarcă şi abia cu mare greutate a u reuşit să ajungă la mal, înainte ca furtuna să

se oprească.

s-a transformat într-o furtună violentă. încă d e la urcarea

5. N o i n e aflam deja în larg, c â n d vântul favorabil

gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau

Mea în barcă, fiind obosit d u p ă o noapte d e v e g h e . E u i-am spus lui Petru; "Pregăteşte-Mi u n culcuş, vreau să ochii toată noaptea, d u p ă c u m ştii!" Mă odihnesc puţin în timpul traversării, n u a m închis 6. Petru Mi-a adus mai multe rogojini, pentru a-Mi

trece pe drumul acela. 29. Şi iată că au început să strige: "Ce legătură este între noi şi Tine, lisuse. Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?" 30. Departe de ei era o turmă mare de porci, care păşteau.

din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea

face u n culcuş b u n şi Mi-a pus o pernă sub cap. Trupul M e u a adormit imediat, dar E u ştiam totuşi bine că vântul mari urmau să p u n ă în pericol ambarcaţiunea. se va transforma în furtună şi că valurile din ce în ce mai 7. P e c â n d n e aflam la o depărtare d e câteva ore d e

31. Diavolii îl rugau pe lisus şi ziceau: "Dacă nescoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci. "

mal, furtuna a atins punctul ei culminant. Valurile treceau fost cuprinşi d e teamă, văzând că barca noastră - fiind,

peste bord. Chiar şi discipolii M e i cei mai încercaţi a u la fel ca toate ambarcaţiunile din acea epocă, mai adâncă

32. "Duceţi-vă", le-a zis El. Ei au ieşit şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s-a repezit de pe râpă în mare şi a pierit în ape. 33. Porcarii au fugit şi s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întâmplate cu îndrăciţii. 34. Şi iată că toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui lisus; şi, cum L-au văzut. L-au rugat să plece din ţinutul lor.

la mijloc - lua a p ă şi că valurile d e v e n e a u din c e în ce

înceta, ci dimpotrivă, ridica valurile din c e în c e mai mult,

mai înalte. C u m furtuna n u dădea nici u n semn că va

Marea Evanghelie a lui loan
1. Teritoriul, sau mai degrabă regiunea d e pe malul

117
fost înfricoşaţi. Unul dintre ei, p ă g â n - la fel ca majoritatea celorlalţi - şi care făcea mare caz d e Jupiter şi d e alte divinităţi p ă g â n e , a spus: " N u a m prezis e u în această dimineaţă: C â n d aceşti doi posedaţi d e furii vor tăcea şi Z e u va coborî din cer şi va veni să n e j u d e c e . Căci niciodată zeii n u coboară dintre stele p e p ă m â n t fără bici şi fără sabie!' $i iată! Furiile care îi chinuiau p e aceşti c â n d marea se va dezlănţui p e cerul cel mai senin, u n

Mării Galileei u n d e a m ajuns, era locuit d e o populaţie numită gergesenieni sau gadareni. 2. D u p ă ce a m coborât din barcă, ne-am îndreptat

către orăşelul Gadara, situat deasupra mării, la şase sute d e paşi d e malul la care ancorasem; doi oameni complet legiuni d e spirite rele, ne-au ieşit în î n t â m p i n a r e , coborând d e pe o colină din faţa oraşului, aflată deasupra dezbrăcaţi, cu feţele oribil d e desfigurate, posedaţi d e

doi oameni n e d e m n i a u ridicat valurile, căci ele ştiau

mării. A c e ş t i d o i o a m e n i î n f r i c o ş ă t o r i l o c u i a u î n mormintele din cimitirul oraşului d e p e vârful acestei drumul lor. Nimeni n u reuşea să-i prindă sau să-i lege,

la fel d e limpede ca soarele la zenit că, luând forma unui roi d e tăuni negri, aceste spirite s-au năpustit asupra purceilor şi i-au făcut să se arunce în mare ca o furtună. N u n e r ă m â n e decât să n e umilim şi, cu inima strânsă,

bine că u n zeu va coborî din ceruri şi le va alunga. Este

coline. Nimeni n u mai îndrăznea să se aventureze p e ba o dată, c â n d mai mulţi o a m e n i puternici a u reuşit lanţurile! Zi şi noapte, cei doi se plimbau pe această colină, urlând la morminte şi a r u n c â n d c u pietre.

să ne înclinăm cu toţii în faţa zeului N e p t u n sau Mercur,

să-i lege cu lanţuri, într-o singură clipă, ei a u făcut praf

v r e m e cât u n zeu r ă m â n e undeva p e pământ, el va a d u c e aici nefericire d u p ă nefericire! E u a m mai spus-o, sabie! u n zeu n u coboară niciodată dintre stele fără bici şi fără 13. Oricât a m fi d e şocaţi d e această nenorocire,

pentru a-l ruga să părăsească aceste locuri. Căci atâta

discipolilor Mei, ei s-au grăbit spre Mine, aruncându-se şi Tine, lisuse. Fiul lui D u m n e z e u ? Ai venit aici sâ n e chinuieşti înainte d e v r e m e ? Te conjurăm, în numele lui D u m n e z e u Cel Preaînalt, n u n e tortura". la picioarele Mele şi strigând: "Ce legătură este între noi

3. C â n d aceşti doi o a m e n i M-au zărit în mijlocul

va sfârşi cu noi. A trecut mult timp d e c â n d noi n u a m mai oferit sacrificii zeilor, fiind opriţi d e aceşti evrei proşti,

nimeni să n u îi facă vreun reproş, căci în caz contrar, se

ca şi c u m ei n u ar fi decât unul singur?" Legiune, căci suntem mai mulţi!"

numele tău, spirit rău care îi chinui p e aceşti doi oameni,

4. E u i-am a m e n i n ţ a t însă, s p u n â n d : "Care este

care cred că ştiu totul mai bine decât noi. lată d e ce zeii ofensaţi şi-au oferit singuri sacrificii. Asta este! Să n u fim deci nemulţumiţi. Mai bine să coborâm pentru a-L saluta şi să-L r u g ă m să plece din aceste locuri!" 14. Mulţi dintre evreii care a u auzit aceste cuvinte,

5. Spiritul rău a răspuns atunci: "Numele m e u este

oameni şi, instantaneu, o mulţime d e spirite rele a u ieşit din ei, sub forma unor muşte mari şi negre, care M-au implorat să nu le gonesc din aceste locuri. 7. Spre asfinţit, p e versantul acestui munte, trecea o

6. l-am poruncit spiritului rău să iasă din aceşti doi

a u spus: "Voi n e consideraţi proşti, dar noi ştim mai bine u n magician venit din Persia, este celebrul lisus din suntem d e aceeaşi părere cu voi, trebuie să părăsească N o i ştim b i n e asta, d e p e timpul profeţilor. Nazaret, despre care a m auzit lucruri deosebite; în rest,

decât voi. Cel p e care îl consideraţi u n zeu n u este decât

turmă mare d e purcei aparţinând gadarenilor. Gadarenii

aceste locuri, căci oamenii ca el n u a d u c niciodată fericire.

erau o populaţie alcătuită în special din greci, care m â n c a u carnea acestor animale, făcând chiar comerţ cu ele în Grecia. 8. Rămase fără adăpost, spiritele rele M-au rugat să 9. E u le-am permis, pentru motive care trebuie să ,^

fericirea noastră!"

Dumnezeul nostru trimite u n profet în ţară, s-a dus cu 15. Aşa se face că toţi oamenii din oraş a u coborât

Când

le las să intre în această turmă!

să Mă caute, cu excepţia câtorva bolnavi care rămăseseră

acasă. C â n d oamenii M-au zărit şi a u văzut că eram o

rămână ascunse oamenilor şi aceşti diavoli a u intrat în porci, c a r e e r a u în n u m ă r d e aproape două mii!

fiinţă umană, la fel ca toţi oamenii, a u prins curaj şi s-au

animale, turma d e d o u ă mii d e p o r c i c a r e se afla muntelui (care forma pe vârful un

10. C â n d diavolii a u intrat în j

promontoriu la trei sute d e a u n e c u l m e a d e d e a s u p r a apei) s-a era foarte adâncă în locul acela. (n.t. p e s t e 3 0 0 d e metri) pe

aruncat ca o furtună în mare, care I 1. îngroziţi să v a d ă c e se

petrecuse din cauza celor doi

posedaţi, păstorii c a r e p ă z e a u oraş, u n d e i-au povestit stăpânului lor c u m a ajuns toată turma în mare.

purceii a u rupt-o la fugă către

12. Locuitorii târguşorului a u

118
apropiat d e M i n e ; M-au a b o r d a t însă cu multă locuri, teamă, rugându-Mă să binevoiesc a părăsi acele 16. Unii dintre ei, văzându-i p e cei doi oameni

Marea Evanghelie a lui loan

wm

eliberaţi d e spiritele rele, îmbrăcaţi şi discutând tortura, fiind apoi îmbrăcaţi d e cei care Mă însoţeau,

raţional c u ei, povestindu-le c u m a u scâpat d e

a u fost cuprinşi d e o teamă teribilă; aceşti păgâni a u fost primii care M-au implorat sâ părăsesc ţara lor şi să n u M ă mai întorc niciodată!

spus lui Petru: "Prietene, pregăteş-te-ţi barca, v o m părăsi imediat aceste locuri!" 18. Petru şi slujitorii săi a u pregătit imediat barca,

17. E u a m fost d e acord c u cererea lor şi i-am

dar c â n d a m urcat în ea, cei doi o a m e n i exorcizaţi M-au întrebat dacă ar putea să Mă urmeze, spunând că le era imposibil să mai trăiască în acel oraş, fiind convinşi că familiile lor nu-i vor mai primi niciodată, blândeţe şi fermitate deopotrivă: "Mergeţi în pace

atât d e frică le era d e ei. Dar E u le-am răspuns, cu la voi acasă să-i revedeţi p e ai voştri; ei vă vor primi întregii regiuni despre ceea ce D u m n e z e u a făcut cu bucurie. Mergeţi şi aduceţi mărturie alor voştri şi

£

astfel mai mult bine decât dacă M-aţi urma, căci

pentru voi, în compasiunea Sa infinită şi veţi face

trebuie să aduceţi mărturie în această ţară, în care

toţi vă cunosc foarte bine; veţi fi astfel d e folos şi celorlalţi, terorizaţi".

iar oamenii vă vor hrăni aşa c u m făceau şi atunci c â n d îi 19. Cei doi o a m e n i exorcizaţi a u plecat şi a u făcut

d r u m şi în scurt timp a m ajuns la Nazaret, în timp ce slujitorii lui Petru d u c e a u vaporaşul în portul său d e legătură.

exact ce le poruncisem!

foarte rapid în întregul ţinut şi în cele zece văi situate

20. Astfel, în scurt timp, renumele M e u a crescut

d e oameni. Unii se pregăteau să plece în diverse direcţii,

3. Când a m ajuns la debarcader, aici se afla o mulţime

iar alţii v e n e a u din diferite locuri, unii chiar d e la Ierusalim,

zel, d e s p r e c e e a c e f ă c u s e m p e n t r u ei şi d e s p r e compasiunea d e care d ă d u s e m dovadă. Astfel, mulţi o a m e n i a u început să creadă în numele M e u , atât evrei cât şi greci şi a u c ă p ă t a t dorinţa intensă d e a M ă cunoaşte.

deasupra mării. Cei doi a u povestit peste tot, cu mult

aceasta era chiar perioada în care avea loc u n mare târg în acest oraş. 4. Aflând despre sosirea M e a la debarcader, c u

pentru afaceri şi pentru târgul din Nazaret. D e fapt,

vaporaşul lui Petru, aceşti o a m e n i a u renunţat să mai plece p e mare, pentru afacerile lor şi M-au urmat la Nazaret. 5. Discipolii Mei şi cu Mine ne-am îndreptat spre casa

C a p i t o l u l 105
întoarcerea la Nazaret, masa la ai Săi. De ce lisus nu face miracole acasă la El. Vizitarea unei sinagogi. Cuvântul este de argint, tăcerea este de aur. Ipocrizia şi mânia Templului. (Matei 9, 1j I. lisus S-a suit intr-o corabie, a trecut marea şi a venit in cetatea Sa.
1. A m hotărât ca Nazaretul să fie capătul călătoriei

Mea, d e fapt casa Măriei, care era acasă, împreună cu d e p e timpul lui losif, c â n d E u eram încă u n copil.

cei trei fii mai mari ai lui losif şi cu cele patru fete adoptate 6. Măria şi toţi ai casei s-au pus pe treabă şi a u pregătit

special discipolii care n u mâncaseră a p r o a p e nimic d e o zi şi o noapte. Masa a fost imediat pregătită. A m luat loc,

o masă copioasă, d e care a v e a m c u toţii mare nevoie, în

a m mâncat şi a m băut cu toţii. D u p ă masă, i-am mulţumit pentru a vedea ce se petrecea. Era însă atât d e multă

lui D u m n e z e u şi ne-am spălat, apoi a m plecat prin oraş lume, încât c u greu a m reuşit să ieşim din casă; o mare mulţime, formată din curioşi şi din spioni josnici, înconjura casa. 7. C â n d a m ieşit, câţiva farisei şi leviţi, veniţi d e la

noastre, deoarece d o r e a m să M ă întorc pentru a Mă nazaritenilor, care erau foarte instabili în credinţa lor.

odihni şi, c u această ocazie, să a d u c lumina adevărului 2. întoarcerea a durat mai mult decât la dus şi mulţi

Ierusalim, M-au întrebat dacă n u intenţionam să fac miracole. Dar E u le-am răspuns serios şi hotărât: " N u , din cauza lipsei voastre d e credinţă". La acest " n u "

dintre cei care M ă însoţeau erau flămânzi, dar E u i-am chiar: "într-adevăr, o simplă adiere d e vânt este ca pâinea,

întărit şi ei s-au simţit cu adevărat săturaţi, unii s p u n â n d iar următoarea ca vinul!" $i astfel, a m ajuns la celălalt mal a doua zi dimineaţa. Nazaretul se afla la douăzeci d e stade (n.t. a p r o a p e patru km). A m pornit imediat la

categoric, ei s-au împrăştiat, şuşotindu-şi la ureche: "îi spuneau: "Fără îndoială că n u are magia c u el". Iar alţii: " N u face nimic din cauza concetâţenilor lui, căci ştie că

este frică d e oamenii din Ierusalim, n u îndrăzneşte!" Aţii

Marea Evanghelie a lui loan
ei s-au despărţit; în câteva secunde, n u mai era nimeni a m avut destul loc pentru a putea ieşi în linişte. n u are o reputaţie bună aici!" Şi, cu asemenea observaţii,

119
Capitolul 106
Un om integru depune mărturie în favoarea lui lisus şi le ţine piept cu mult curaj fariseilor. El confirmă divinitatea lui lisus.
1. O p e r s o a n ă î n s e m n a t ă din împrejurimile

în jurul casei Măriei, născătoarea trupului M e u , iar E u 8. A m plecat atunci cu toţii să v e d e m sinagoga, u n d e

orice evreu cât d e cât instruit putea să discute cu trei sau ale comunităţii sale împotriva vreunui preot sau a 9. La sosirea noastră la sinagogă, Simon din Cana

leviţi, putea chiar d e p u n e anumite plângeri personale

vreunui levit numit d e la Ierusalim.

Capernaumului a înaintat atunci şi a spus: "Venerabile slujitor al lui Dumnezeu d e la Templul din Ierusalim, acest lisus despre care vă interesaţi este, ca să s p u n e m aşa, pentru Dumnezeu. Noi l-am văzut

d e p u n e m o mulţime d e plângeri, căci n u d u c e m lipsă de ele!" 10. E u i-am răspuns: "Prietene, este bine să spui

Mi-a spus în m o d confidenţial: " D o a m n e , a m putea să

născut în acest oraş; el a avut întotdeauna o mare iubire

adevărul la momentul potrivit, dar este şi mai bine să

rugându-se. Nimeni n u l-a văzut vreodată râzând; cel în tăcere. mai adesea, el plângea în locuri ascunse, pe care le vizita

adeseori

vei obţine niciodată aur, iar din argilă - nici u n strop d e argint! Acest m o d d e a c o n d u c e o adunare şi d e a asculta plângerile o a m e n i l o r n u este sincer; această falsă

taci atunci c â n d trebuie. Fâ c u m doreşti; dar din fier n u

inocenţă d e miel n u ascunde decât voracitatea lupului. soarta p o p o r u l u i şi p e n t r u a asculta c u a d e v ă r a t revendicările lui? A h ! Te înşeli complet. 12. Acest m o d d e a c o n d u c e şi acest aer d e a asculta 1 1. Crezi tu că aceşti leviţi se află aici pentru a uşura

călătorie prin ţinuturile din jur, ca u n mare medic fără cuvânt, aşa c u m numai D u m n e z e u este capabil.

preocupat d e lucruri deosebite. D e curând, el a făcut o

2. încă d e la o vârstă f r a g e d ă , el a fost foarte

egal p e întreg pământul şi a vindecat doar cu u n singur 3. Tot ceea ce s-a petrecut d e la Moise până la noi,

cu amabilitate revendicările poporului n u este decât o modalitate d e testare. Crede-Mă, astăzi ei te ascultă liniştiţi; mâine te vor arunca în închisoare pentru a te

v i n d e c ă i n s t a n t a n e u şi p e n t r u t o t d e a u n a

n u este nimic în comparaţie cu ceea ce realizează el. El paralizaţi, în întregime contractaţi. La c u v â n t u l său, naştere sunt complet vindecaţi. El alungă spiritele rele,

oameni

febrele cele mai urâte dispar, surzii, muţii şi orbii din legiuni d e demoni; învie morţii care se ridică, m ă n â n c ă

stâlci în bătaie timp d e u n a n ! Aceşti" preoţi n u sunt decât 13. Să-i ascultăm în linişte, să v e d e m dacă vorbesc

corbi, vulturi gata să vă scoată ochii cu pliscul lor coroiat! despre noi! Noi nu v o m fi observaţi imediat şi v o m avea

şi beau, m e r g â n d ca şi c u m nimic n u s-a petrecut. El credincioşi şi mai supuşi servitori.

porunceşte elementelor naturii, care îl ascultă ca cei mai 4. întreaga lui învăţătura poate fi rezumată astfel:

timp să înţelegem ce trebuie să facem". Mulţumit d e aceste cuvinte, Simon a luat loc alături d e noi, într-un colţ obscur al sinagogii, pentru a asculta în linişte ceea ce se petrecea. 14. Diverşi indivizi şi-au p r e z e n t a t în

aproapele tău, la fel ca p e tine însuţi!"'

Trebuie sâ-i iubeşti prin faptele tale p e D u m n e z e u şi p e 5. Deoarece realizează asemenea miracole şi oferă

comunităţii plângerile lor a m a r e împotriva preoţilor şi a u fost ascultaţi cu răbdare.

numele

învăţătura sa discipolilor, noi îl considerăm ca fiind u n profet c u totul excepţional, p e care D u m n e z e u ni l-a trimis din cer pentru a n e alina suferinţele, aşa c u m l-a

lor şi c â n d cei trei leviţi şi farisei, veniţi în m o d special d e la Ierusalim, le-a dat asigurări că se va face tot posibilul şi sever pedepsiţi, u n levit cu o înfăţişare foarte amabilă a că preoţii împotriva cărora erau depuse plângerile vor fi

15. C â n d oamenii a u terminat d e expus plângerile

trimis mai demult pe llie. C a m atât este tot ce ştim, e u şi mulţi alţii, despre acest minunat lisus şi n u putem să-i mulţumim îndeajuns lui D u m n e z e u că s-a gândit la poporul său atât d e necăjit!

întrebat mulţimea c e ştia despre agitatorul lisus, căci mari miracole, c u m nimeni n u a mai făcut vreodată oamenii despre asta?

auzise la Ierusalim că acesta s-ar afla în Galileea şi ar face

Făgăduit. E u nu ştiu nimic, dar mă întreb dacă Mesia, care ar trebui să vină, ar putea face lucruri mai mari".

6. Mulţi oameni îl consideră Unsul Domnului, Cel

înaintea lui. Era a d e v ă r a t acest lucru şi ce c r e d e a u

culori. U n d e este scris că u n profet va veni din Galileea?

7. Preotul a răspuns: 'Tu vorbeşti ca u n orb despre

Noi vă s p u n e m câ lisus al vostru n u este decât u n biet magician bănuit d e erezie. învăţătura lui n u este decât miracole, ci prin puterea prinţului demonilor, iar în orbirea într-adevăr, meritaţi cu toţii să fiţi arşi d e vii!" o mască infamă. N u cu ajutorul lui D u m n e z e u face el

voastră, voi îl luaţi drept Unsul Domnului, Cel Făgăduit! 8. O m u l n u s-a lăsat însă intimidat şi a spus: "Da,

dacă n u a m d e p i n d e d e c â t d e v o i , d a c ă n u a m fi

galileeni, dacă eu însumi n u aş fi p e j u m ă t a t e r o m a n şi încă d e mult timp! Dar din fericire pentru noi, galileenii,

dacă stăpânii noştri n u ar fi romanii, a m fi fost arşi d e vii domnia voastră a trecut demult; noi depindem d e romani şi n u mai a v e m nimic d e a face cu voi, poate doar datoria d e a vă alunga din Galileea, dacă veţi îndrăzni să vă

120
atingeţi chiar şi d e cel mai mic dintre noi, care suntem cu toţii romani! 9. în ceea ce-L priveşte p e marele nostru profet lisus,

Marea Evanghelie a lui loan

Capitolul 107
lisus ii avertizează pe cei care cred că pot râde de orbirea celorlalţi. Comedia umană este o tragedie pentru copiii lui Dumnezeu. Fste mai bine să plângi de durerile al tuia, decât să râzi de ele.
1. E u i-am spus atunci lui Simon din Cana: " A văzut

voi adăuga: 'Nenorocire vouă dacă veţi îndrăzni să ridicaţi mâna împotriva Lui!' 10. Căci pentru noi. El este u n D u m n e z e u adevărat.

El a făcut în faţa noastră lucruri care n u îi sunt posibile decât doar lui D u m n e z e u . 1 1. U n D u m n e z e u care le vine în ajutor oamenilor

sărmani şi suferinzi este u n D u m n e z e u adevărat şi drept.

Dar u n D u m n e z e u ca al vostru, care n u poate fi liniştit decât cu aur, sacrificii d e miei graşi şi rugăciuni mult prea scumpe şi care, în plus, n u face a p r o a p e nimic,

şi acţionează pentru noi, este mai bine să taci. înţelegi tu asta?" 2. Simon din C a n a Mi-a răspuns: "Da, D o a m n e ,

ce bine este dacă ştii să taci la timp? C â n d ceilalţi vorbesc

s e a m ă n ă d o a r c u voi înşivă, care vă numiţi singuri meritaţi să fiţi alungaţi d e aici!

discipolii săi şi care n u sunteţi decât nişte oameni răi ce 12. Voi pretindeţi că lisus n u este decât u n lup care

înţeleg şi v ă d limpede că este mai bine să taci decât să d e a-ţi lăsa limba să vorbească, dar iată că s-a dovedit că este mult mai bine uneori sâ taci, decât să spui ceva avut în acest r o m a n cel mai b u n avocat.

vorbeşti. în asemenea situaţii, este greu să rezişti dorinţei

sfâşie blana oilor, dar atunci cine sunteţi voi? Cu adevărat, blând ca u n miel!

chiar voi sunteţi ceea ce spuneţi despre lisus, acest o m 13. Voi n e ascultaţi plângerile cu u n aer prietenesc,

important. A fost bine că a m tăcut a c u m şi iată că a m 3. Abia m-am abţinut să n u râd atunci când templierii

dar purtaţi în inimile voastre o dorinţă d e răzbunare d e Sodomei. Dar n u aveţi nici o şansă, rase d e vipere şi d e scorpioni; noi suntem romani, noi suntem stăpâni aici şi Ierusalim, dacă n u veţi pleca singuri imediat!" o sâ vă ajutăm noi să vedeţi care este drumul spre 14. Aceste cuvinte le-au declanşat celor trei leviţi cea neînduplecat şi v-aţi dori ca noi să fim pedepsiţi cu focul

a u început sâ se retragă şi s-au compromis astfel în faţa

întregului ţinut. Auzind cuvintele acestui r o m a n din

C a p e r n a u m , li s-au lungit feţele şi le c a m tremurau tremurul picioarelor, mi-am spus: 'Cred că vor s-o şteargă' - şi aşa a fost.

picioarele c â n d a u încercat să se retragă. Văzându-le

a u mai îndrăznit să spună nimic şi, ieşind printr-o poartă

mai teribilă mânie. Dar, în faţa mulţimii d e oameni, ei n u

acela d e a te bucura să vezi dispărând o asemenea rasă cuvânt care a ieşit din gura acestui roman!"

4. într-adevăr. D o a m n e , n u poate să fie u n păcat

d e înrăiţi incorigibili. Aş putea răsplăti cu u n sărut fiecare 5. E u a m spus: " O inimă dreaptă poate să se bucure

ascunsă, a u pornit p e c â m p spre C a p e r n a u m , u n d e se d e d a u aici la preacurvie şi la tot felul d e şarlatanii.

locuiau majoritatea leviţilor şi fariseilor din Ierusalim, care 15. C â n d aceşti trei leviţi a u părăsit sinagoga, u n

sincer d e fiecare dată c â n d răul este demascat şi distrus

şi se poate bucura că a fost demascată răutatea sau care orbeşte sau înrobeşte omul. minciuna, dar n u trebuie niciodată să te amuze păcatul 6. Ai văzut cât d e răi erau cei doi gadareni şi, după

o m s-a apropiat d e cel care tocmai vorbise şi şi-a exprimat spunând: "Dacă n u v o m proceda la fel ca samaritenii, recunoştinţa faţă d e el, în numele tuturor celor prezenţi,

aceste bestii murdare n u n e vor lăsa în pace. N u m e l e lor este mai blestemat decât G o g şi M a g o g şi ar trebui să d e această plagă mai rea decât ciuma". urinăm p e numele d e Ierusalim, dacă dorim să scăpăm 16. Ei i-au dat cu toţii dreptate, s p u n â n d : "Dacă a m

ce a m alungat legiunile d e d e m o n i care îi posedau, ce şi să-L slăvească pe D u m n e z e u că i-a dat unui o m o văzându-i pe aceşti doi sceleraţi, care au terorizat întreaga blânzi şi buni a u devenit ei şi c u m a u început să-L laude

asemenea putere? Ar fi fost o a r e corect să te distrezi regiune până c â n d a u fost vindecaţi? Ar fi fost drept să

şti u n d e se află lisus al nostru, care face miracole, a m Marele nostru Preot!"

m e r g e să-L căutăm şi L-am face învăţătorul nostru şi 17. Interlocutorul le-a spus: "Aşa gândesc şi e u , dar

te amuzi văzând porcii cuprinşi d e furii şi aruncându-se în mare? O asemenea bucurie ar fi fost n e d e m n ă d e u n o m drept. Dar este o bucurie în totalitate benefică şi teribile şi care a u fost eliberaţi d e plaga demonilor, cerurile.

ar trebui să m e r g e m m a i întâi la C a p e r n a u m , la

cerească să vezi doi oameni care a u fost pradă unei urgii putând a c u m să-i ajute p e compatrioţii lor şi să slujească 7. Vă spun tuturor şi acesta este adevărul întreg: cel

Guvernator, pentru a obţine acordul său, căci situaţia

cu aceşti preoţi n u este atât d e uşoară pentru romani; împăratul d e la Roma".

se ştie că Templul întreţine o corespondenţa secretă cu 18. Ei a u fost cu toţii d e aceeaşi părere şi a u părăsit

care râde d e prostia u m a n ă arată că are în el aceleaşi predispoziţii ca şi acelea d e care el râde; unul acţionează prosteşte din cauza prostiei, iar celălalt râde prosteşte din cauza propriei sale prostii! Prostia unuia îşi găseşte încântat să-l vadă p e celălalt revenindu-şi din prostia lui şi devenind raţional. 8. Cu totul altceva este să râdeţi cu inima uşoară, plăcerea în cea a altuia, astfel încât el n u va fi niciodată

sinagoga unul d u p ă altul!

atunci când vedeţi p e u n frate de-al vostru că acţionează cu înţelepciune, d u p ă ce a urmat sfaturile voastre bune, prin care l-aţi învăţat să n u mai acţioneze prosteşte;

Marea Evanghelie a lui loan

121
caraghiosul care-l înşeală pe cel slab, care se bucură că poate să v â n d ă u n bob argintat artificial drept o seminţe rele, din care nici u n fruct b u n n u va putea ieşi vreodată.

perlă veritabilă, are inima umplută d e diavol cu

toate acestea şi mai degrabă să plângă acolo u n d e lumea cea oarbă se crede îndreptăţită să râdă cu insolenţă. Comedia lumii este o tragedie pentru D u m n e z e u din ceruri plâng atunci c â n d oamenii 15. Să-i lăsăm deci pe cei trei templieri, chiar dacă

14. Este mult mai bine ca el să se abţină d e la

a d e v ă r a ţ i i copii ai lui D u m n e z e u şi îngerii lui din această lume râd în prostia lor răutăcioasă.

sunt plini d e răutate; ei sunt nişte o a m e n i aflaţi sub

influenţa lui Satana. Datorită egoismului lor şi a iubirii

copiii rataţi ai aceluiaşi Tată ca şi al vostru. N u trebuie voştri, n u puteţi decât să-i plângeţi. săjudecaţi decât răutatea lor. Dar pe oameni, fraţii 16. Dacă N o e este beat, este mai bine ca el să

pentru această lume care le aparţine, ei a u devenit

fie ascuns, decât să fie arătat tuturor şi să ajungă d e râsul lumii. 17. Dacă inimile voastre înţeleg asta, să ieşim

atunci din această sinagogă, care a c u m este goală este deja pregătită. Să mergem!"

şi să ne întoarcem acasă, căci cred că masa de prânz

cerească; în această situaţie, ele sunt justificate.

bucuria şi veselia voastră sunt atunci integrate în armonia 9. Dar ce bucurie şi ce veselie poate simţi u n aşa-zis

Capitolul 108
Măria şi grijile ei casnice. Discipolii şi lisus o laudă pe Măria, lisus prezice devoţiunea pentru Măria. Vanitatea, orgoliul, slăbiciunea femeii.
1. A m întâlnit p e d r u m multă lume; oamenii n e salutau fără să ne întrebe totuşi d e u n d e venim sau u n d e mergem. întrebat însă d e u n d e venim şi u n d e m e r g e a m , pentru că el nu fusese împreună cu noi la sinagogă. Ca de obicei, fusese reţinut cu negoţul lui cu peşti şi oale; câştigase acasă, u n d e a mâncat din toate cu multă plăcere, căci nu-l costa nimic. Dar d u p ă masă, a plecat din n o u la mulţi bani şi era mulţumit. A venit totuşi cu noi la M i n e 2. L-am întâlnit şi p e luda Iscarioteanul, care ne-a

spre casă şi care îl roagă: 'Prietene, m-am rătăcit, n u mai ştiu în ce direcţie să merg, casa mea ar trebui să fie aici,

"înţelept" care îşi bate j o c d e u n orb care caută drumul

în faţa mea; d u p ă numărul d e paşi pe care i-am numărat ar fi trebuit deja să ajung. E u pot greşi însă foarte uşor, pentru că sunt orb, astfel încât, în loc să mă întorc acasă,

se pare că a m mers în sensul opus. Ar trebui aşadar să

vrut să merg acasă. D e aceea, te rog, ai bunătatea şi condu-mă acasă'. 10. Cel care v e d e râde d e cel orb, văzând că acesta

mă întorc în locul din care a m plecat atunci c â n d a m

se află la zece paşi d e casa lui şi îi s p u n e : ' O h ! Dar te-ai înşelat, dă-mi mâna. Pentru că mă rogi, a m să te c o n d u c eu acasă, chiar dacă este departe d e aici'. Fericit, orbul îi

va mulţumi cu anticipaţie călăuzei sale care vede. Iar acesta din urmă, conducându-l pe orb, va râde d e el, făcându-l să înconjoare d e zece ori propria lui casă,

aici v e n e a u să facă afaceri tot soiul d e negustori.

piaţă, să-şi continue negoţul, căci târgul dura trei zile şi 3. A doua zi. Măria M-a întrebat dacă intenţionam să

fac ceva în m o d oficial, cât timp d o r e a m sâ rămân acasă

pentru a-i spune în final, prăpâdindu-se în sinea lui d e râs: 'Ei bine, prietene! A m ajuns, iată casa ta'. Orbul se râs pentru că i-a reuşit farsa.

va fi d e ajuns, a v â n d în v e d e r e faptul că proviziile alimentare erau pe sfârşite. 4. E u i-am spus: "Femeie, nu-ţi face griji pentru Mine,

şi dacă mai trebuia să vină cineva, căci n u ştia dacă hrana

va pierde in mulţumiri, iar cel care v e d e se va tăvăli d e 11. Vă întreb: care dintre cei doi este mai orb? E u vă

spun; adevăratul orb este călăuza fără inimă, pentru că orbiri ale ochilor!

vezi tu, această căsuţă nu-i este necunoscută Celui care toate stelele cu iubirea Sa. El ştie cu precizie d e ce are nevoie această căsuţă. N u te necăji şi n u fi îngrijorată pentru nimic, căci acolo sus, cineva se ocupă deja d e 5. Tatăl din ceruri nu-i lasă p e copiii Lui să moară d e hrăneşte pământul întreg şi care umple soarele, luna şi

nici pentru cei ce Mă însoţesc, nici pentru hrană, căci

el este orb în inimă, ceea c e este mai rău decât o mie d e 12. Oamenii râd d e tot felul d e g l u m e picante, mai

ales atunci c â n d cuvintele lor murdare şi grosiere fac să-i ridiculizeze în ochii celorlalţi.

aluzie la slăbiciunea şi la păcatele fraţilor lor, p e care vor 13. Dar E u vă s p u n : cel care îşi râde d e soartă,

această problemă.

foame, dacă aceasta n u este d e folos pentru mântuirea lor!

122
totul pentru copilaşii Săi? Crezi tu că d e atunci a devenit zadar". 6. N u ai văzut la Sihar c u m Tatăl ceresc a pregătit

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 109
Petru şi Simon vorbesc despre viitorul învăţăturii tui lisus. lisus ie spune: "Nu vă preocupaţi de viitor. Este suficient să vreţi să faceţi ceea ce aţi fost chemaţi să faceţi". Parabola despre artist şi opera sa. De acum înainte, voi vă aflaţi în mâna Tatălui.
1. Petru a scuturat din cap, ridicând din umeri. Simon

insensibil? Mergi în h a m b a r şi vei v e d e a că îţi faci griji în 7. Măria a alergat p e loc la h a m b a r şi l-a găsit plin d e

pâine, făină, fructe, peşte proaspăt şi peşte afumat, lapte,

în hambar. Măria era a p r o a p e gata să leşine; a alergat avut grijă din belşug d e hambarul ei. E u M-am aplecat faţa Mea, c â n d n u trebuie să faci aceasta decât în faţa d e ani, iar E u sunt şi voi fi m e r e u E u însumi!" spre Mine, Mi-a căzut la picioare şi Mi-a mulţumit că a m imediat să o ridic şi i-am spus; " D e c e îngenunchezi în lui D u m n e z e u ? Ridică-te, n e cunoaştem deja d e treizeci 8. Măria a început să plângă c u lacrimi d e bucurie,

brânză, unt şi miere. La vederea tuturor acestor alimente

din Cana i-a spus: 'Tu ce crezi? Dacă D o m n u l n e anunţă

aceasta, înseamnă că aşa se va petrece, cu siguranţă; trebui să n e purtăm. D e ce să d ă m atunci din cap şi să ridicăm din umeri?"

a c u m ştim c u m trebuie să înţelegem lucrurile şi c u m ar

i-a salutat p e toţi discipolii Mei şi a ieşit repede, pentru a n e pregăti o masă bună. 9. Discipolii s-au apropiat d e M i n e şi Mi-au spus: "lată

într-adevăr o femeie deosebită! C e m a m ă tandră; are

ceea ce crezi tu!"

mişcat capul şi umerii înseamnă cu totul altceva decât 3. Simon spuse: "Explică-mi atunci, dragă frate!"

2. Petru i-a răspuns: "Dragă frate, faptul că mi-am

deja patruzeci şi cinci d e ani şi pare câ are mai puţin d e şi c u m se revarsă din inima ei iubirea maternă cea mai femeile d e pe pământ!"

douăzeci! Cât d e îndatoritoare şi plină d e tandreţe este pură. C u adevărat, iat-o p e femeia aleasă între toate 10. E u a m spus: "Da, da, ea este prima şi n u va mai

sunt sacre. Ce fericiţi ar fi oamenii p e acest p ă m â n t dacă

4. Petru i-a spus: "lată: Cuvântul şi faptele D o m n u l u i

ar avea această învăţătură şi dacă ar trăi conform ei, în v a d e v e n i o a r e această învăţătură credinţa tuturor să facă diverse lucruri chiar lângă noi, c u m va părea atunci această învăţătură? într-adevăr, s-ar putea ca oamenilor d e p e p ă m â n t ? ' în timp ce D o m n u l continuă

viaţa lor d e zi cu zi. Dar dacă n e întrebăm m e r e u : C â n d

fi vreodată o alta la fel ca ea, dar va veni vremea c â n d vor slăvi d e zece ori mai mult decât p e Mine, crezând că ei! oamenii îi vor consacra mai multe temple decât Mie şi o

n u vor putea găsi credinţa şi fericirea decât cu ajutorul 11. D e aceea. E u n u doresc să fie prea mult slăvită,

oamenii să transforme aceste delicii ale sufletului într-o m-a făcut să scutur din cap şi din umeri!"

hrană pentru câini sau pentru porci! lată, frate, ceea ce 5. E u a m spus: "Petru, lasă asta! Este suficient să faci

căci ea ştie bine că este doar m a m a trupului M e u şi, mai l-a născut.

ştie, d e asemenea. Cine se a s c u n d e în acest trup p e care 12. Să fiţi buni şi să vă purtaţi frumos cu ea, dar să 13. Căci, cu toate calităţile ei excepţionale, ea rămâne

ceea ce ţi se cere, n u trebuie să te preocupe consecinţele.

Singur Tatăl cunoaşte ce se va petrece şi ce trebuie să se înţelepciunii şi a iubirii divine, p r e c u m şi Cel căruia Tatăl vrea să-i reveleze când, d e ce şi c u m este permîs ca u n lucru sau altul să se petreacă. petreacă, în conformitate c u întreaga profunzime a

n u o divinizaţi!

totuşi femeie crede cea mai femei şi până la

şi, d e la a se aleasă între

ai scutura din cap şi ai ridica din umeri, n u vei şti c u m îşi

diferite ustensile, ştii tu c u m le foloseşte artistul? Oricât

6. Dacă tu intri în atelierul unui mare artist şi vezi

foloseşte artistul diferitele unelte, nici c u m l-au ajutat dacă artistul va dori să-ţi explice acest lucru.

întotdeauna u n pas! orice de 14.

vanitate,

acestea să dea formă operei sale. Tu n u vei înţelege decât 7. Dar E u îţi spun, mai presus d e toţi artiştii se află

n u este decât Iar

D u m n e z e u şi cea mai mare artă constă în a trezi în fiecare sunt necesare tot felul d e instrumente spirituale şi tu, la individ o fiinţă vie, liberă şi independenta. Pentru aceasta

este sămânţa

vanitate

formă

fel ca Măria şi toate fiinţele u m a n e , sunteţi în acest scop ştie să se folosească în ceruri, cu înţelepciunea Sa.

deopotrivă operele şi diferitele instrumente d e care Tatăl 8. N u vă preocupaţi deci decât d e lucrul pentru care

orgoliului d e nit, vin şi vor

unde au ve­ toate De

aţi fost chemaţi; veţi deveni astfel u n b u n instrument în buni.

veni

mâinile Tatălui, Cel care îi ghidează p e servitorii Săi cei 9. Este o a r e vânturătoarea stâpâna celui c a r e o

relele acestui pământ.

aceea,

gheaţi la ceea

ve­

foloseşte pentru a curăţa d e pleavă grânele? C â n d ea este folosită, grâul, orzul sau secara sunt curăţate; dacă

ce v-am spus ma".

devine inutilizabilă, este reparată sau aruncată în foc. ce eşti şi n u încerca să fii o oală! M ă înţelegi?" Dacă Tatăl a făcut din tine o vânturătoare, rămâi ceea

despre M a ­

10. Petru a răspuns: " D o a m n e , îmi este încă neclar,

Marea Evanghelie a lui loan

125
Tatăl, la rândul Său, seamănă şi seceră; şi, d e aceea, E u doar par a fi. E u s e m ă n şi secer, întocmai aşa c u m

acela care M ă slujeşte întocmai ca o vânturătoare, îl află totodată şi Fiul; iar acolo u n d e se află Fiul, acolo mult deasupra Fiului şi d e aceea Fiul se naşte din Tatăl.

slujeşte astfel şi p e Tatăl, căci acolo u n d e se află Tatăl se totodată se află şi Tatăl. Dar să ştiţi că Tatăl este totuşi c u Nimeni nu-l poate cunoaşte p e Tatăl în afara Fiului şi a

aceluia căruia Fiul, prin graţia Sa, i-L revelează! înţelegi tu aceasta?" 16. Petru a spus: " D o a m n e , nici măcar îngerii n u

vrea, Tu ai putea sâ ni-L arăţi p e Tatăl".

pot înţelege aceasta. Să păstrăm tăcerea. Dar dacă Tu ai 17. E u a m spus: " N u sunteţi încă pregătiţi pentru

aceasta! Dar va veni timpul c â n d veţi fi pregătiţi şi c â n d îl veţi vedea p e Tatăl!"

să n e a n u n ţ e că masa este gata. Masa a fost aşezată imediat şi mâncarea ne-a fost adusă.

18. La aceste cuvinte. Măria şi ajutoarele ei a u venit

Capitolul 110
luda se simte ofensat, luda cel lacom - negustor de oale. lisus şi cei trei farisei, împreună cu lair din Capernaum.
1. Ne-am aşezat cu toţii la masă. în timp ce m â n e a m ,

care a început să n e reproşeze că n u l-am chemat la ml se pare că înţeleg, dar c â n d mă gândesc mai mult,

plini d e veselie şi bună dispoziţie, a apărut la poartă luda,

masă, deşi ştiam bine că el avea multe lucruri d e făcut şi n u putea să afle ora mesei, căci şi el făcea parte din grupul nostru! Toma s-a înfuriat, s p u n â n d : " D o a m n e , pumnii mei!"

c ă u t â n d esenţa lucrurilor, n u mai î n ţ e l e g . 'Această

comparaţie mi se pare necunoscuta şi misterioasă. C u m fiu eu o vânturătoare?" poţi să fii în acelaşi timp opera şi unealta şi c u m pot să

m-am abţinut destul! Trebuie să-l fac să simtă din n o u 2. E u a m spus: "Linişteşte-te! N u ai auzit niciodată

oare nu este deja fiecare unealtă prin ea însăşi o operă oarecare, fie artistului, pentru a-şi crea o p e r a ?

11. E u a m spus: "înainte d e a fi folosită d e artist,

spunându-se că d a c ă doisprezece îngeri se află sub

d e artă care serveşte fie pentru realizarea unei munci 12. E u spun că tu eşti o vânturătoare în mâinile

acelaşi acoperiş, cel de-al doisprezecelea este u n diavol T o m a s-a aşezat la loc şi luda a plecat, fără să mai mănânce. 3. El s-a întors însă, pe la mijlocul mesei, foarte amabil mascat? Lasă-I cu plăcerile lui, nu-l vei putea schimba!"

Tatălui ceresc, pentru că tu şi ceilalţi discipoli veţi fi însărcinaţi d e M i n e să treziţi o a m e n i i la a d e v ă r a t a cunoaştere a lui D u m n e z e u .

d e data aceasta, întrebând dacă ar putea primi ceva d e mâncare, căci n u găsise nimic în oraş, u n d e numeroşii oaspeţi mâncaserâ tot ceea ce se găsea.

grâu, orz sau secară. Dar cerealele vii n u cresc fără pleavă

13. Oamenii acestei lumi sunt la fel ca grăunţele d e

şi fărâ praf. Pentru ca cerealele - adică oamenii acestei lumi -, purificaţi d e pleavă şi d e praful lor, să fie aduşi în hambarele eterne ale lui D u m n e z e u , ca cereale perfect cu care Tatăl îşi va curăţa în ceruri cerealele (adică va 14. Petru a spus: "Da, D o a m n e , lucrurile sunt clare

lacov i-a dat atunci pâine şi sare şi u n peşte mare, bine peştele cel mare în întregime şi a băut multă apă, astfel crezând că peştele, fără îndoială stricat, îi cauzase dureri d e stomac. 5. Toma s-a supărat şi mai tare şi i-a spus lui luda

4. E u a m spus: "Daţi-i şi lui ceva d e mâncare". Fratele

pregătit, care cântărea aproape şapte livre, luda a mâncat încât i s-a făcut rău! El a început atunci să se plângă,

curate, voi trebuie să deveniţi vânturători vii şi adevărate, separa grâul d e pleavă). A c u m înţelegi?"

a c u m . Dar a m mai vrea să ştim: cine eşti Tu cu adevărat?

o a doua persoană, în timp ce, d e la Sihar încoace, noi te-am considerat, în taină, ca fiind una cu Tatăl. Eşti oare instrument?" şi T u o v â n t u r ă t o a r e î n m â n a T a t ă l u i s a u u n alt 15. E u a m spus: " E u sunt, în primul rând. Cel care

Căci Tu vorbeşti m e r e u despre Tatăl din ceruri ca despre

şi foarte lacom, aşa c u m ai fost m e r e u ! Mergi şi vezi la bucătărie dacă peştii sunt stricaţi. înfometat ca u n lup,

Iscarioteanul: "Văd că eşti complet neschimbat, grosolan

ai devorat şapte livre dintr-un peşte foarte mare, ai băut persoane, ai devorat o pâine întreagă, care n u era deloc a v e m în mylocul nostru p e cel mai b u n dintre medici, mică şi a c u m te doare stomacul! Dacă suferi atât d e mult,

u n ulcior d e a p ă care ar fi ajuns pentru douăzeci d e

sunt; însă, în al doilea rând. E u sunt deopotrivă şi Cel

care n u este (lisus cel nemanifestat) şi E u sunt şi ceea ce

Întreabă-L p e El şi El te va ajuta bucuros".

124
de furie şi spuneţi că e u sunt u n diavol. Dar dacă e u 6. luda Iscarioteanul a spus: "Sunteţi cu toţii turbaţi

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 111
Sfântul grup pe mare. întoarcerea la casa lui lair. Vindecarea femeii grecoaice care avea scurgeri de sânge
1. Aflând că d o r e a m să m e r g pe mare. Petru M-a

sunt pentru voi u n diavol, c u m d e credeţi că e u sufăr cu adevărat, d e ce doriţi să mă ajutaţi?" 7. Toma i-a spus: " N u ai fost tu împreună cu noi la

îndeplinit rugămintea acelor d e m o n i ? Dacă te consideri

gergesenieni şi n u ai văzut c u m D o m n u l a ascultat şi a

cu adevărat u n d e m o n , formulează-ţi rugămintea la fel ca u n diavol şi se va găsi o turmă d e porci în care te vei putea refugia, dacă D o m n u l îţi va permite!"

întrebat dacă trebuia să plece înainte să pregătească v o m ajunge acolo, totul va fi gata".

despre mine! N u aş fi crezut niciodată că a m în tine u n lui lisus, fiul acestei case şi voi v e d e a dacă are nevoie să

8. luda Iscarioteanul a spus: "Ah! lată ce gândeşti tu

barca cea mare. Dar E u i-am spus: "Nu-ţi fă griji, c â n d 2. Măria a întrebat şi ea dacă ar trebui să pregătească

prieten atât d e b u n ! Priveşte, a m să-i cer totuşi ajutorul mă expedieze într-o turmă d e porci!" luda s-a întors atunci către Mine şi şi-a formulat cererea. Dar E u i-am spus: "Mergi la oalele tale şi stomacul tău se va linişti".

dejunul şi cina pentru seara. E u i-am răspuns: "Nici pentru prânz, nici pentru seara, n u ne v o m întoarce decât târziu, la noapte!" 3. A c e s t e a fiind zise, le-am spus discipolilor să

"Vezi, n u m-a trimis într-o turmă d e porci!...". Toma i-a

9. luda a plecat, spunându-i, în trecere, lui Toma:

pornească la drum, dacă d o r e a u să Mi se alăture. Toată

lumea s-a ridicat atunci, pentru a m e r g e împreună cu Mine p e mare, care n u se afla prea departe d e Nazaret. 4. La sosirea noastră p e malul mării, a m găsit o mare

tale sunt pentru tine obiecte d e camătă, la fel ca porcii rapid.

răspuns: "Aceasta n u înseamnă că este mai bine, oalele pentru gergesenieni". luda n u a răspuns nimic şi a plecat 10. La puţin timp după ce a m ajuns acasă, trer farisei

mulţime d e o a m e n i adunaţi aici; printre numeroasele bârci se afla şi cea a lui Petru. A m urcat în aceasta şi ne-am îndepărtat imediat d e mal.

din C a p e r n a u m a u întrebat dacă E u eram acolo! C â n d

a u aflat câ eram acasă, ei a u intrat în camera în care m â n e a m şi a u întrebat d e Mine, căci n u M ă cunoşteau personal.

toate ambarcaţiunile disponibile, pentru a Mă urma.

5. Văzând că plec p e mare, oamenii s-au urcat în 6. U n u l din aceste vaporaşe transporta u n fariseu,

vreţi să vă fac?"

1 1. E u le-am spus cu o v o c e puternică: "Sunt aici, ce 12. Apostrofarea mea i-a speriat şi nu a u mai îndrăznit

sinagogă; el locuia într-o frumoasă casă d e ţară, în împrejurimile Capernaumului. C â n d vaporaşul său a ajuns ambarcaţiunea noastră, el s-a aruncat în genunchi în barca lui şi Mi-a spus cu o v o c e imploratoare: "Doamne, fiica mea îşi trăieşte ultimele clipe; Te implor să vii să o

care era unul dintre şefii locali şi directorul şcolii d e la

să întrebe nimic; puterea vocii Mele a avut în inima lor vor!

efectul unui trăznet! l-am mai întrebat încă o dată ce 13. U n u l dintre ei a înaintat atunci şi a spus cu o 14. Dar E u a m spus: "Ce numeşti tu b u n ? Tu n u ştii

atingi cu mâinile Tale, pentru a o vindeca". N u eram întoarcem.

departe d e mal, aşa că i-am poruncit lui Petru să n e 7. La întoarcerea noastră la mal, mulţimea era atât

v o c e înfricoşată: "Bunule învăţător!"

că în afară d e D u m n e z e u , nimeni n u este b u n ? " Fariseul d e ajutorul şi d e puterea Ta, recunoscută d e toată

a răspuns: 'Te rog, n u fi atât d e dur cu mine, a m nevoie lumea". E u i-am spus: "Mergi, n u Mă deranja; în această vei găsi acolo".

trei ore pentru a ajunge la locuinţa lui lair, care se afla la o distanţă d e doar o oră d e mers p e j o s .

de numeroasă, încât abia a m putut înainta şi ne-au trebuit

dupâ-amiazâ voi m e r g e p e mare să prindem peşte. Mă 15. D u p ă acest răspuns, cei trei o a m e n i a u plecat.

mult împinşi decât că a v a n s a m singuri prin această

8. Conduşi astfel d e lair, puteam spune că eram mai

mulţime compactă. O femeie, împinsă şi ea în spatele M e u , care suferea d e doisprezece ani d e scurgeri d e

Cel care Mi se adresase era unul dintre şefii sinagogii din Capernaum şi se n u m e a lair!

sânge şi care îşi cheltuise a p r o a p e întreaga avere la

veşmântul, a v â n d credinţa că astfel se va vindeca, pentru că această femeie auzise multe despre Mine. 9. Deoarece era grecoaică şi nu evreică, ea n u a

m e d i c i , în s p e r a n ţ a că se v a v i n d e c a . Mi-a atins

îndrăznit să vină direct la Mine, căci pe vremea aceea, între greci şi evrei existau mari neînţelegeri în legătură cele două popoare dorind să fie primul. cu comerţul şi cu întâietatea în faţa Romei, fiecare dintre 10. în ochii romanilor, grecii treceau drept u n popor

d e eroi culţi şi se bucurau d e avantaje mai mari la Roma

alcătuiau u n fel d e poliţie secreta şi îi supravegheau p e evrei, care, în consecinţă, n u puteau să-i sufere. 1 I. D e aceea, femeile grecoaice se t e m e a u în m o d

decât evreii, care erau foarte rău văzuţi. D e altfel, ei

special d e evrei, cu atât mai mult cu cât circula printre ele o veche legendă care spunea că evreii aveau o putere magică d e a le face sterile p e femeile p e care le priveau

Marea Evanghelie a lui loan
în ochi. lată d e ce această femeie se apropiase de Mine pe la spate! 12. D u p ă ce M-a atins, ea a observat că se simţea

125

mai bine. Izvorul sângelui său s-a oprit imediat din curs,

eliberată d e boală, întreaga ei fiinţă a devenit conştientă că se simţea mult mai bine.

iar sufletul ei a simţit o mare pace; văzându-se astfel

care Mă înconjurau: "Cine M-a atins?"

13. E u M-am întors imediat, spunând discipolilor Mei, 14. Discipolii a p r o a p e că s-au s u p ă r a t a u z i n d

întrebarea Mea şi Mi-au spus: "Vezi bine că oamenii Te împing şi Tu n e întrebi p e noi cine Te-a atins?" 15. E u le-am spus discipolilor: " N u e vorba despre

asta, cel care M-a atins a făcut-o cu bună intenţie şi cu că o forţă a ieşit din Mine".

credinţa; de aceea M-a atins, căci a m simţit foarte limpede 16. Femeia, pe care tocmai o priveam în ochi în

momentul în care a m pus întrebarea, s-a înfiorat. E u ştiam Mele şi Mi-a cerut iertare, tremurând d e frică, lucru uşor

bine că ea îmi atinsese vestmântul. Ea a căzut la picioarele adresat mulţimii şi discipolilor a căror credinţă era încă prea slabă şi le-am spus să aştepte acolo. Doar Petru, intra, d e o a r e c e credinţa lor avea deja o temelie solidă. 6. C â n d a m ajuns la o mie d e paşi d e casa lui, M-am

înainte.

d e înţeles dacă a v e m în v e d e r e ceea ce a m explicat mai 17. E u a m privit-o c u b l â n d e ţ e , s p u n â n d u - i :

fericită în ţara ta şi fii definitiv vindecată d e boala ta".

"Ridică-te, fiica Mea, credinţa Ta te-a ajutat, întoarce-te 18. Femeia s-a ridicat fericită şi s-a întors bucuroasă

lacov cu fratele său şi loan a u primit permisiunea d e a 7. A m intrat împreună cu directorul în casa lui, u n d e

în ţinutul ei, care se afla la o j u m ă t a t e d e zi d e mers. Ea

vacarmul era indescriptibil, căci, după obiceiul evreiesc, ţipete d e j a l e şi bocete.

era fiica unui fermier d e dincolo d e Zebulon. Era o femeie ani unui bărbat senzual, care îi dăduse d o u ă livre d e aur mult d e treizeci d e mii d e florini; u n b a n d e argint valora necăsătorită, care se dăruise la vârsta d e treisprezece pentru aceasta, ceea ce însemna, în acele timpuri, mai

înasemenea ocazii trebuiau să fie cât mai multe planşete, 8. A m intrat în camera în care se afla întinsă pe u n

catafalc moarta, spunându-le tuturor persoanelor care b o c e a u : " D e ce faceţi atât d e mult zgomot şi plângeţi? Fetiţa n u este moartă, ea d o a r m e numai".

atunci mai mult d e zece florini din zilele noastre (n.t. adică din secolul trecut!). Astfel, datorită acestui dar, ea toată averea pentru a-şi recăpăta sănătatea. devenise foarte bogată, dar a trebuit apoi să-şi risipească

într-adevăr, aşa arată u n o m care d o a r m e ! Respiraţia şi deja rece şi cadaveric şi are ochii deschişi şi, după tine,

9. Ei a u început să râdă d e Mine, s p u n â n d : "Ha!

pulsul ei s-au oprit d e mai mult d e trei ore, corpul ei este ea doarme! Da, d e fapt tot despre u n somn este vorba,

Capitolul 112
Moartea şi învierea fiicei lui lair. Experienţele ei in Lumea de dincolo. Domnul porunceşte tăcerea.
1. în timp ce E u încă le mai v o r b e a m discipolilor

J u d e c a t a d e apoi!"

dar din acest s o m n nimeni n u se trezeşte d e c â t la 10. l-am spus atunci directorului şcolii: "Scoate-i afară,

n u a m nevoie d e lipsa lor d e credinţă!" Directorul i-a

ascultat. El M-a rugat atunci să-l ajut. E u i-am alungat c u împrăştiat care încotro. mult mai multă fermitate; a u ieşit în cele din urmă şi s-au

rugat pe toţi să iasă, dar aceşti o a m e n i gălăgioşi n u l-au

despre această femeie, a u sosit în fugă servitorii şefului sale.

sinagogii, gâfâind şi anunţându-l despre moartea fiicei 2. P r o f u n d îndurerat, şeful sinagogii Mi-a spus:

sărmanei fetiţe şi cu ceilalţi patru fii ai lor în camera u n d e zăcea tânăra moartă. A m mers la patul ei şi a m luat-o d e înseamnă: "Fetiţo, E u îţi spun, ridică-te!"

1 1. A m intrat apoi împreună cu tatăl şi cu m a m a

pentru a o mai ajuta p e fiica mea; ea era tot ce a v e a m mai scump, n u Te mai osteni să vii degeaba".

"învăţătorule drag, a c u m este din nefericire prea târziu

m â n a stângă, spunându-i: 'Ta litha Kumi", ceea ce 12. Fetiţa s-a ridicat imediat, a sărit p e marginea

fetiţa lui în vârstă d e doisprezece ani, care era foarte frumoasă şi foarte bine educată. Ea era unica fiică a douăzeci d e ani. directorului şcolii sinagogii şi arăta ca şi c u m ar fi avut 4. Auzind această veste şi văzând tristeţea imensă a

3. El a început să plângă, căci o iubea foarte mult p e

cu vioiciunea ei obişnuita, a îmbrâţişat-o p e m a m a ei dragă, a cărei faţă era scăldata în lacrimi şi p e tatăl ei. Fiindu-i foame, fetiţa, veselă, a cerut să m ă n â n c e ceva!

patului foarte veselă şi a început să alerge prin cameră

acestui o m , a m fost înduioşat şi i-am spus: "Prietene, adormită. E u o voi trezi".

şi M-au întrebat, printre lacrimi d e b u c u r i e şi d e recunoştinţă, ce ar trebui să-i dea d e m â n c a r e fiicei lor. Eu. "Daţi-i orice doreşte, dacă aveţi prin casă", a m răspuns 14. Pe un platou aflat în apropiere se aflau smochine

13. Radiind d e fericire, părinţii ei s-au întors spre Mine

nu-ţi fie teamă, crede-Mă, fiica ta n u este moartă, ci doar 5. C â n d a înţeles ceea ce îi spusesem, şeful sinagogii

a început să îşi mai revină.

126
şi curmale. Fetiţa a întrebat dacă poate să m ă n â n c e . E u i-am spus: " M ă n â n c ă n u vei mai fi niciodată bolnavă". ceea ce îţi place, eşti complet vindecată, 15. Fetiţa s-a aruncat asupra platoului

Marea Evanghelie a lui loan
5. N u contează prea mult dacă u n

semn miraculos care seamănă cu u n altul consemnat prin scris sau nu, căci aceasta

sau este chiar identic c u acesta, este n u va a d u c e decât confuzie şi, din aceste confuzii vor apărea tot felul d e probleme şi d e îndoieli, care vor face cel mai mare rău esenţei învăţăturii Mele.

cu fructe şi l-a golit a p r o a p e în întregime. face rău.

Părinţii ei se c a m t e m e a u că aceasta îi va 16. E u i-am liniştit, spunându-le: " N u

vă faceţi griji; dacă E u vă spun că n u îi v a părinţii fetei a u crezut.

timp v o r trăi şi cei c a r e p o t d e p u n e mărturie pentru autenticitatea absolută

6. Atâta timp cât E u voi trăi şi cât

mai fi niciodată rău, atunci aşa va fi!" Şi 17. D u p ă c e a terminat d e mâncat,

a acestor n e n u m ă r a t e s e m n e , t o a t e îndoielile vor fi c u uşurinţa îndepărtate. Dar mai târziu, când doar scrierile voastre

fetiţa s-a aşezat şi a cântat u n cântec d e slavă, d u p ă care i-a întrebat c u v o c e tare pe părinţii ei cine e r a m E u , spunându-le: "Când dormeam

vor r ă m â n e singurii Mei martori, ceea c e este necesar pentru ca libertatea voinţei u m a n e (n.t. liberul arbitru) să se poată

d e o d a t ă cerurile deschizându-se şi o mulţime d e îngeri luminoşi, în mijlocul

p e pat, a m văzut

manifesta, aceste scrieri vor trebui să fie pure şi clare, căci în caz contrar, ele vor face mai mult rău decât bine".

cărora se afla u n o m minunat care mă privea, a venit la

această c h e m a r e , m-am trezit; şi iată că acest o m seamănă c u cel p e care l-am văzut în vis, în mijlocul îngerilor. A h ! Trebuie sa fie u n o m foarte bun!"

mine şi m-a luat d e m â n ă s p u n â n d : 'Ta litha Kumi!". La

tocmai ai spus este desigur adevărul absolut, dar n u ar fi Tu n e înveţi şi tot ceea ce Tu faci, c u exactitate?

7. loan a spus: " D o a m n e , o h , iubirea mea! Ceea c e

oare mai bine să scriu - la fel ca fratele Matei - tot ceea c e 8. Căci daca mai târziu, oamenii vor compara scrierile

sale, dar E u i-am făcut semn şi el a răspuns că ea avusese şi fetiţa a fost mulţumită! pur şi simplu u n vis frumos şi că i-l va explica mai târziu; 19. l-am spus atunci directorului să iasă împreună

18. Şeful sinagogii a înţeles imediat întrebarea fiicei

mele cu cele ale lui Matei şi n u vor găsi aceleaşi elemente,

ei îşi vor frământa mintea şi vor începe să se îndoiască

d e autenticitatea întregii Evanghelii, s p u n â n d : "Să fie acesta acelaşi lisus, care a predicat aceleaşi lucruri şi a făcut aceleaşi miracole? D e c e a scris Matei u n anumit lucru, iar loan u n altul, care n u seamănă c u celălalt, în

afară să amuţească d e ruşine! A m ieşit c u toţii şi c â n d aceşti necredincioşi a u văzut fetiţa venind spre ei, arătând atât d e bine şi voioasă şi, întrebându-i d e c e arată atât d e uluiţi, ei s-au simţit şi mai înfricoşaţi şi a u spus: "Este u n miracol, căci fetiţa era moartă c u adevărat şi a c u m trăieşte". Ei a u vrut să dezvăluie acest miracol în întreaga ţară.

cu Mine, la fel şi m a m a şi fiica, pentru ca cei care aşteptau

timp ce şi unul şi celălalt a u trăit alături d e El? lată ce vor scris c u totul altceva faţă d e fratele Matei!"

spune urmaşii noştri atunci c â n d vor vedea că e u a m 9. E u a m spus: "Ai dreptate, dragă frate, dar îţi voi

explica în c u r â n d d e ce a m hotărât să procedaţi în acest vremea c â n d vei înţelege! fel! Motivul nu-l poţi înţelege deocamdată, însă va veni

acest lucru secret, dacă ţineau la mântuirea lor morală şi fizica. Ei a u tăcut atunci şi s-au îndepărtat.

20. Dar E u i-am ameninţat, poruncindu-le să păstreze

în timp ce mărturia ta este pentru infinitul etern, căci aici în eternitate, a tuturor creaţiilor care există şi a tuturor se află ascunsă cea mai pură putere divină, din eternitate

• 10. Ceea ce scrie Matei se referă doar la acest Pământ,

Capitolul 113

celor care vor exista în eternităţile viitoare, în locul celor

Diferenţele dintre Evangheliile lui Matei şi loan.
1. Matei, scribul, c a r e M ă urmase d e departe, a

d e a c u m . Dacă vei scrie mai multe mii d e cărţi despre vouă tuturor, lumea n u le-ar înţelege niciodată şi aceste cărţi nu-i vor folosi la nimic! (loan 21-25) 11. Dar cel care trăieşte d u p ă învăţătura transmisă

tot c e e a c e v-am spus şi v ă voi mai s p u n e încă, ţie şi

înaintat atunci pentru a v e d e a ce se petrece şi pentru a afla c e trebuia să scrie.

confuzie ulterioară, căci poimâine v o m m e r g e din n o u întregime, astfel încât o vei putea relata atunci. în rest, părea extraordinar".

2. E u i-am spus: "Lasă asta, ca să n u apară vreo

întru spirit, iar spiritul s ă u îl v a c o n d u c e î n t o a t e profunzimile adevărului etern. 12. A c u m ştii d e ce n u te las să scrii tot; d e aceea, în

d e voi, care va trăi şi va crede în Fiul, se va naşte din n o u

p e m a r e şi această istorie se v a repeta a p r o a p e în

vei putea scrie î n c e p â n d d e m â i n e tot ceea c e ţi se va 3. Matei a plecat foarte mulţumit, dar loan a venit la

viitor, sâ n u îmi mai pui această întrebare. N u trebuie să arătăm lucrurile foarte clar lumii, pentru ca să n u mărim greutatea Judecăţii d e apoi mai mult decât este deja. 13. E u vreau sâ transmit învăţătura M e a astfel încât

rândul său să M ă întrebe dacă acest eveniment, care lui consemnat în câteva cuvinte.

i se păruse c u totul extraordinar, n u ar trebui să fie 4. E u i-am spus: "Poţi să o faci, d a r n u a c u m . V e i

simpla lectură sau ascultare a Evangheliei să n u permită

oricui să ajungă direct la fundamentul adevărului viu, ci să conteze mai ales punerea în practică a învăţăturii Mele. La î n c e p u t , d o a r această practică v a p u t e a oamenilor lumina". aduce

vei putea a l e g e p e care să o descrii.

nota peste şase luni, c â n d aceeaşi istorie se va repeta şi

Marea Evanghelie a lui loan
C a p i t o l u l 114
Despre adevărata recunoştinţă, luda primeşte o lecţie de la Petru şi Natanael. Spiritul lui Cain este in luda.
1. D u p S aceasta învăţătura, lair s-a apropiat d e Mine casei! lată peştii minunaţi la care mă g â n d e a m ! "

127
12. luda a spus: "Ei bine, da! N u este o captură

obişnuită, într-un anumit sens, este adevărat, dar în viaţa

noastră d e zi cu zi, e u prefer u n peşte b u n d e o sută d e pentru un asemenea peşte pot să primesc patru monede, livre în locul tuturor acestor o a m e n i care sunt afară, căci

în timp ce toţi aceşti o a m e n i nu-mi pot a d u c e nici u n sfanţ!" 13. Petru i-a spus: "Cu gustul tău pentru profit, vei

-şi Mi-a spus: "învăţătorule drag, redăndu-mi-o p e fiica

mea, ai făcut mai mult decât dacă mi-ai fi redat viaţa d e o sută d e ori. C u m aş putea să-mi arăt recunoştinţa faţă d e Tine? C u m aş putea să-Ţi mulţumesc? C e aş putea să fac pentru Tine?"

sfârşi prin a deveni u n diavol. Eşti tu mai o m decât noi?

împreună cu noi, m ă n â n c i la masa noastră care n u te costă nimic, doar efortul d e a mânca... La ce foloseşti bine şi fără aceşti bani stupizi?" atunci toţi aceşti bani, dacă poţi să trăieşti aici foarte 14. luda i-a răspuns: " E u a m soţie şi copii! Cine să se

N o i trăim c u toţii fără să câştigăm nimic, tu trăieşti

dezici d e Mine, dacă vei auzi una sau alta despre Mine! d e partea Mea! Căci lumea întreagă n u ar putea să facă Până a c u m , tu erai împotriva M e a , d e a c u m înainte să fii

2. E u i-am răspuns: "Nimic altceva decât să n u te

o c u p e d e ei dacă n u e u ? Tu crezi că ei trăiesc doar cu aer şi apă proaspăta?" 15. P e t r u : "Pot să s u p o r t orice dar, vezi t u , o

a m putut să fac aceasta. Aminteşte-ţi atunci d e Mine în inima ta".

pentru tine ce a m făcut E u . într-o zi, vei înţelege c u m

asemenea minciună n u pot să o accept. La Ierusalim,

însoţit până la locul în care discipolii Mei şi mulţimea Mă aşteptau.

d e plâns. C â n d a m plecat înapoi spre Nazaret, ei M-au

3. lair plângea d e bucurie, soţia şi fiica sa h o h o t e a u

tată c a r e se o c u p ă d e familia sa, dar în faţa m e a ,

u n d e nimeni n u te cunoaşte, ai putea să treci drept u n niciodată! Căci e u şi toţi cei care ţi-au fost şi îţi sunt încă

vecini, ştim bine c u m te ocupi d e casa ta şi n u p u t e m să

să-şi pună o mulţime d e întrebări, se întrebau c u m s-a putut ca fiica directorului şcolii, care fusese moartă, sa fie a c u m din n o u p e picioare!

mai important d e făcut decât sâ-şi frâmânte mintea şi

4. La sosirea noastră, toţi curioşii care n u a v e a u nimic

c r e d e m nici u n cuvânt din ceea ce spui. Soţia şi copiii tăi

a u fost întotdeauna muritori d e f o a m e şi şi-au câştigat sudoarea frunţii lor! Ei n u s-au bucurat niciodată d e peştii p e care tu i-ai pescuit. E u personal le-am procurat haine. D e c â n d faci comerţ, n u crezi că ar fi trebuit, măcar din milă, să repari casa familiei tale, care se află în ruine? Asta numeşti tu să-ţi îngrijeşti soţia şi copiii? Ar trebui să Ne-ai dat tu vreodată ceva pentru că ţi-am ajutat familia? bucata d e pâine uscată n u m a i m u n c i n d din greu, cu

în faţa voastră p e fetiţa care era moartă şi care a c u m şcolii şi l-au întrebat dacă era adevărat.

5. Petru i-a întrerupt şi le-a spus: "Rasă d e orbi, iată

trăieşte. Ce vreţi mai mult?" Ei s-au întors spre directorul 6. Directorul le-a spus c u o v o c e puternică: "Da, orbi

fii copleşit d e ruşine pentru că îndrăzneşti să minţi atât bine!"

ce sunteţi şi proşti necredincioşi. în- urmă cu o oră,

d e sfruntat, tocmai tu, p e care te cunoaştem atât d e 16. luda a rămas

p l â n g e a m pentru pierderea unicei şi dragei mele fiice şi, iată-mă a c u m în faţa voastră, în c u l m e a b u c u r i e i , evidentă n u vă a j u n g e ? " deoarece fiica mea este din n o u în viaţă. Această dovada 7. La a c e s t e c u v i n t e , a u î n c e p u t c u toţii să se

descumpănit şi n u a

mai a d ă u g a t nici u n cuvânt. S-a limitat sâ iasă afară, pentru a se gândi la cuvintele lui aceea, el s-a întors să ne ceară Petru. Puţin după

minuneze şi, c â n d a m pornit din n o u la d r u m împreună a p r o a p e trei mii şi M-au însoţit până la Nazaret!

cu discipolii Mei, întreaga mulţime M-a urmat; e r a u 8. A m sosit acasă n o a p t e a târziu. Totuşi, fraţii şi

surorile Mele n u d o r m e a u încă. N e aştepta o masă bună,

care a fost binevenită pentru cei mai mulţi dintre noi, foame era aşadar explicabilă.

căci n u mai m â n c a s e m nimic d e dimineaţă. Această 9. luda se afla deja acolo, dormind în casă p e u n

schimba

p r o m i ţ â n d că se v a Ne-a spus că doreşte complet.

iertare,

cu adevărat să devină

culcuş d e paie. Trezit d e cuvintele şi d e discuţiile noastre, fusese b u n .

discipolul M e u , d a r

el s-a ridicat imediat şi a întrebat doar dacă pescuitul 10. Petru i-a spus: "Mergi afară şi vezi!" luda a ieşit

n u a uitat să a d a u g e că n u ar trebui să-i

facem m e r e u repro­ şuri. Natanael, care în v o r b ă r e ţ , i-a s p u s : general n u era prea

casei. S-a întors apoi în sala d e mese şi l-a întrebat încă o întreaga casă şi n u găsise nimic!

imediat şi a văzut mulţimea care îşi făcuse tabără în jurul

dată p e Petru u n d e puseseră peştele, căci înconjurase 1 1. Petru i-a spus: " N u ai auzit niciodată spunân-

în tine! înţelegi? Iar a c e s t spirit, n u acest p ă m â n t , va

"Spiritul lui Cain este

du-se că orbii n u v â d şi surzii n u a u d şi că idioţii n u înţeleg

decât nevoile burţii lor? Priveşte, profitor orb, miile d e

deveni mai b u n pe căci

oameni care sunt afară şi care şi-au făcut tabăra în jurul

128
spiritul lui Cain este lumea, d e la care n u poţi să aştepţi nici o transformare în bine!" 17. luda a spus: "Da, da, da! Ce ai tu mereu cu spiritul

Marea Evanghelie a lui loan

lui Cain? U n d e este Cain şi u n d e suntem noi? Rasa lui

a u avut nici măcar o picătură din sângele lui Cain; doar noastre! Dacă sângele este pur, atunci şi spiritul este pur, asemănător sângelui".

Cain s-a stins, doar N o e a supravieţuit şi urmaşii lui n u sângele pur al copiilor lui D u m n e z e u curge în venele căci spiritul omului vine din s â n g e şi spiritul este mereu 18. Natanael i-a spus: "lată din n o u ideile tale vechi,

prosteşti şi fără valoare. Mergi la saduchei; acolo, vei sângele este materie supusă putrefacţiei, iar spiritul este şi rămâne spirit. La ce îţi foloseşte sângele copiilor lui înţelegi?" D u m n e z e u , dacă în tine locuieşte u n spirit impur? Mă putea să faci senzaţie cu ideile tale absurde. Pentru noi,

voi da toată osteneala sâ p ă t r u n d esenţa învăţăturii

19. luda spuse. "Da, da, poate că ai dreptate şi îmi

voastre. Dar d a c ă învăţătura voastră se bazează p e

fundamentele umanităţii d e care fiecare încearcă să se apropie, nu există nici u n motiv d e a mă contrazice mereu. La ce folosesc învăţăturile dacă nu există discipoli? a n i m a l e l o r celor m a i b l â n d e , ci m e r e u d e partea animalelor feroce, curajul leului fiind moartea omului!" 24. Natanael: "Şi te mai lauzi cu curajul tău... Ba

învăţătură implică existenţa unor discipoli, aşa c u m orice discipol implică existenţa unei învăţături. Şi orice discipol care o urmează. Deci, e u cred că în ceea ce vă priveşte, u n discipol, la fel ca voi. al unei învăţaturi are tot atâta valoare ca şi învăţătura p e n u ar trebui să vă pierdeţi răbdarea cu mine, care sunt 20. Voi vedeţi bine, aşa c u m şi e u îmi d a u seama, că

Ele M U sunt atunci decât o cochilie goală în aer. Orice

chiar te consideri a fi un discipol destoinic al învăţătorului

viciu, căci el este fructul orgoliului celui care dispreţuieşte

nostru! E u îţi spun: înţeles astfel, curajul este u n mare

tot ceea ce n u depinde d e el! lată d e ce curajul este d e noi, fiind chiar opusul a ceea ce-şi propune învăţătura noastră!

inutil în învăţătura noastră. El n u este apreciat ca o virtute

încă mă mai împiedic d e idei învechite! Dar e u vreau să

cunosc învăţătura voastră, pentru a mă elibera, graţie mult c u m credeţi voi! înţelegeţi deci că este firesc dacă deoarece e u încă n u sunt u n iniţiat.

ei, d e credinţele mele vechi, la care n u ţin chiar atât d e uneori p u n puţin la îndoială noua voastră învăţătură, 2 1 . C â n d voi fi şi e u iniţiat, la fel ca voi, în noua

nişte aşa-zişi eroi, care ignoră frica de moarte! Dacă ar fi acoperi în curând vastele lui întinderi, căci fiecare erou până când n u îi va învinge pe ceilalţi eroi şi nu-i va alunga p e toţi din această lume. să-i lăsăm pământului eroii săi, războaie fără sfârşit i-ar

25. Cine porneşte războaiele? Priveşte, n u sunt decât

n u vrea să fie decât el singurul erou; el n u va avea linişte

învăţătură a Maestrului vostru şi c â n d voi considera fundamentele ei d e nezdruncinat şi complet adevărate,

voi avea d e zece ori mai mult zel decât voi toţi la un loc.

d e blânzi şi d e pioşi ca mieii; pământul ar deveni rapid u n paradis!

26. Imaginează-ţi, dimpotrivă, că oamenii ar fi la fel

frică d e nimeni. Dacă mi-ar fi fost frică, d e mult nu aş mai multe ori d e înţeles, împreună cu învăţătorul vostru,

E u sunt curajos şi pot să ţin piept oricui, căci n u îmi este mai fi venit la voi, ţinând cont d e faptul că mi-aţi dat d e că ar trebui să evit compania voastră! Dar niciodată n u mi-a fost frică d e voi, iată d e ce revin mereu printre voi. D e fiecare dată, voi sunteţi furioşi, dar asta n u mă

n u îl persecuta, pentru că cel temător n u atentează la

27. C â n d u n erou are în faţa lui u n o m temător, el

gloria sa. Dar dacă eroul se află în faţa unui alt erou, cei doi vor sări imediat la bătaie şi nu se vor opri decât atunci când unul sau celălalt va zăcea la pământ, lată consecinţa clară şi evidentă a acestui tip d e curaj.

afectează deloc şi e u rămân, la fel ca voi, un discipol al acestei învăţături noi. Ce mai aveţi d e spus?" 22. Natanael a spus: "Multe şi nimic, în acelaşi timp!

abandonează-ţi curajul inutil şi fii mai degrabă plin d e iubire, d e răbdare şi d e blândeţe; abia atunci vei fi aşa c u m trebuie să fie u n adevărat discipol al Domnului! 29. luda a spus: "S-ar putea să ai dreptate, a m să mă

28. D a c ă vrei să fii u n discipol alături d e n o i ,

Fie c u m doreşti tu! Dar faptul că n u îţi este frică d e nimic nu este u n merit chiar atât d e mare! Căci nici lui Satana

nu-i este teamă d e nimic; dacă n u ar fi astfel, el nu ar

gândesc mai profund la acest lucru şi v o m mai vorbi mâine". 30. luda a ieşit apoi afară şi a mers să vadă diverse

mai fi mereu neascultător faţă d e Dumnezeu Tatăl. Acelaşi lucru îl p u t e m v e d e a şi la animale, dintre care unele a u mai mult curaj decât altele. Priveşte leul, tigrul şi pantera, lupul, hiena şi ursul şi pune-le alături d e o oaie, o capră

cunoştinţe în mulţime, cu care a discutat toată noaptea

sau o căprioară, d e u n iepure sau d e orice alt animal temător şi spune-mi d e partea cui te afli tu!" 23. luda a spus: "Este clar că n u sunt d e partea

aceeaşi părere cu Natanael şi i-au spus: "Natanael este u n adevărat înţelept", căci ei ştiau bine că n u era nici u n toţii să n e odihnim. pic de falsitate în acest suflet! D u p ă aceea, a m mers cu

despre ceea ce îi spusese Natanael. Dar toţi erau d e

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 115
Poporul îl caută pe lisus şi vrea să-L aleagă Regele său. Ajutorul inteligent al comandantului Cornelius.
1. A doua zi dimineaţă, ne-am trezit cu o mare agitaţie

129
Rege al poporului lui D u m n e z e u , d e către toţi evreii, lată d e ce suntem aici. C e face El în casă, d e ce n u vine?" plecat în zori spre C a p e r n a u m , cred, probabil pentru a 7. Servitoarea le-a spus: "Aşteptaţi d e g e a b a ! El a

vedea u n bolnav; toţi discipolii Lui sunt împreună c u El. îl aşteptaţi degeaba!" 8. La aceasta veste, o m u l a întrebat-o dacă ştie la

în faţa casei, căci încă din timpul zilei, numeroşi oameni

cine plecasem. Servitoarea i-a răspuns că ea n u ştie şi nimeni altcineva din casă. într-adevăr. E u n u spusesem nimănui u n d e voi merge.

s-au a d u n a t din t o a t e părţile, î n g r o ş â n d rândurile mulţimii. Printre ei se aflau şi o serie d e negustori care

v i n d e a u p â i n e şi lapte. Aceştia f ă c e a u o a s e m e n e a s-au înspăimântat!

gălăgie în faţa casei, încât toţi cei care se aflau în interior 2. E u a m spus: "Sâ luam micul dejun şi să plecăm

convinge d e cele spuse d e servitoare şi, negăsind-o decât a ieşit pentru a le s p u n e tuturor că plecasem u n d e v a spre C a p e r n a u m , să vindec u n bolnav. 10. Mulţimea a început atunci să strige: "Să m e r g e m p e Măria şi câteva persoane care o ajutau să spele vasele,

9. La acest răspuns, omul a intrat în casă pentru a se

apoi într-o casă p e care E u o cunosc, la o distanţă mai să n u scape d e sub control, aici, la Nazaret.

mare d e aici, aproape d e Capernaum, pentru ca lucrurile 3. în timp ce le s p u n e a m aceasta discipolilor Mei,

la C a p e r n a u m , acolo v o m întreba şi v o m găsi casa în care a intrat".

înainte împreună cu voi, a m terminat cu negoţul! Dar cu miile vor, nici mai mult nici mai puţin, decât să-l aleagă

luda a intrat, s p u n â n d : "Fraţilor, voi r ă m â n e d e a c u m

spre C a p e r n a u m şi casa M e a a fost astfel debarasată d e toată această mulţime. 12. Dar locuitorii din C a p e r n a u m a u făcut ochii mari

1 1. Cu excepţia câtorva nazariteni, a u pornit c u toţii

a m altceva mai urgent să vă spun; oamenii adunaţi aici pe bunul învăţător lisus ca R e g e şi, cred că în prezenţa

atâtor soldaţi romani, acesta n u este lucrul cel mai b u n

oraşului a trimis mai mulţi soldaţi să întrebe ce voia să facă această mulţime la C a p e r n a u m , în ziua d e Sabat, trebuia respectată c u orice preţ!

c â n d a u văzut atâţia o a m e n i v e n i n d . C o m a n d a n t u l

încredere în omenia romanilor, nici în aceea a marilor preoţi, a fariseilor şi a leviţilor poporului nostru!" 4. E u a m spus: "Ei bine! Serviţi repede micul dejun;

d e făcut, căci într-o asemenea chestiune n u trebuie să ai

d e v r e m e ce n u era nici u n târg şi sărbătoarea Sabatului 13.Oamenii i-au răspuns: "îl c ă u t ă m p e lisus din 14. C o m a n d a n t u l i-a informat că lisus n u era la

astăzi este Sabatul şi mai pot veni încă mulţi oameni, aşa

Nazaret; a m aflat că El este aici".

că trebuie să dispărem cât mai repede din aceste locuri!" grădină împrejmuită cu ziduri în care se putea intra doar şi a m scăpat astfel d e privirile curioase ale miilor d e cască veniţi să se mire. pe o mică poartă prin spate; a m ieşit p e această poartă 5. Lângâ casa Mea, d e o parte şi d e alta, se afla o

C a p e r n a u m , ci în împrejurimile Betabarei, d e u n d e plecase deja d e câteva ceasuri! 15. La această veste, masa d e o a m e n i a pornit spre

persoane, dintre care trei sferturi n u erau decât gură6. După ce a m scăpat astfel - eram a p r o a p e o sută

Galileei, conducătorii acestei mulţimi s-au întâlnit cu o a u aflat că E u eram acolo.

Betabara, dar la j u m ă t a t e a drumului, p e malul mării

altă mulţime, aflată în jurul unei case. Ei s-au informat şi 16. Mulţimea a înconjurat atunci casa din toate părţile

d e persoane - d e această mare mulţime care încă aştepta în faţa casei întoarcerea M e a şi a discipolilor Mei, în speranţa că voi face din n o u u n miracol sau voi ţine o aleagă R e g e al evreilor, d u p ă predică şi care ar fi vrut să M ă

şi a ţinut consiliu pentru a hotărî în ce manieră să Mă

proclame Rege. Dar comandantul Mi-a făcut serviciul

aflau printre ei, o servitoare din casa M e a a mers în faţa lor şi l-a întrebat pe un o m care i se părea mai cumsecade, ce dorea

dorinţa multor o a m e n i care se

această mulţime. O m u l i-a spus:

"Suntem aici pentru a-L a l e g e Rege pe lisus, cel mai puternic

înţelept între înţelepţi. Căci noi a m văzut că p â n ă şi vântul şi alungă p e demonii cei mai răi. marea ascultă d e El şi că El îi

dintre cei p u t e r n i c i , cel m a i

Trimisul F ă g ă d u i t , U n s u l lui

F ă r ă nici o î n d o i a l ă , El este D u m n e z e u , venit să elibereze

tiraniei Romei. A sosit momentul ca El să fie recunoscut şi ales

poporul lui D u m n e z e u d e j u g u l

150
d e a trimite d e la C a p e r n a u m o legiune d e soldaţi, care să supravegheze mulţimea; aceasta a fost astfel nevoită să renunţe provizoriu la proiectul său.

Marea Evanghelie a lui loan
patul în cele patru colţuri c u frânghiile acestea. V o m deschide trapa în mijlocul acoperişului şi v o m lăsa să astfel, va putea el însuşi să-l roage p e lisus să-l vindece, coboare patul cu bolnav cu tot, c u ajutorul frânghiilor; iar cei care se vor afla sub deschiderea din tavan vor fi obligaţi să se îndepărteze, ca să n u le cadă patul în cap!" 4. Această idee i-a plăcut omului şi, sub privirile

şi leviţi a u venit în fuga mare d e la Ierusalim, Capernaum,

17. Atraşi d e toată această agitaţie, mai mulţi farisei

Nazaret şi din împrejurimi şi M-au găsit în această casă. le-au făcut loc, pentru a-i lăsa să intre.

Ei aflaseră de la lair că E u o înviasem p e fiica lui. Oamenii 18. C â n d M-au găsit în casă, a u început să-Mi pună

s-a petrecut fărâ incidente; doar u n o m destul d e prost,

năucite ale mulţimii, ei a u pus m â n a la treabă şi totul

discipolii Mei, care fuseseră martori la tot ceea ce se petrecuse şi erau la curent cu tot.

o mulţime d e întrebări. E u le-am spus să-i întrebe p e

u n templier intransigent, care respecta Legea cuvânt cu observaţie celor care ridicau acoperişul că făceau aceasta

cuvânt, dar într-un m o d rigid şi dogmatic le-a făcut în plină zi d e Sabat!

discipoli, care le-au dat răspunsuri cumpătate.

19. Fariseii şi leviţii i-au asaltat atunci cu întrebări p e

Capitolul 116
Paraliticul şi fariseii (Matei 9, 2-8)

şi întoarce-te târâş la Ierusalim, în staulul viţeilor, boilor şi Templului, n u cu noi! A trecut deja mult timp d e c â n d a m renunţat la cultul vostru bestial şi a c u m ştim că şi măgarilor". măgarilor lui Solomon; pleacă şi vâicăreşte-te cu obişnuiţii

bătrân, mai ai şi altceva d e spus? închide gura ta ştirbă

5. Cei opt fraţi i-au răspuns: "Spui să n e oprim? B o u

2. Şi iată că l-au adus un slăbănog care zăcea într-un pat. lisus le-a văzut credinţa şi i-a zis slăbănogului: "îndrăzneşte, fiule! Păcate/e iţi sunt iertate!"

Dumnezeu preferă faptele b u n e în locul mugetelor boilor 6. Această ripostă mai mult decât fermă l-a făcut să

5. Căci ce este mai lesne? A zice: "Iertate îţi sunt păcatele" sau a zice: "Scoală-te şi umblă"? 6. Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, - "Scoală-te", a zis El slăbănogului, "ridică-ţi patul şi du-te acasă".

3. Şi iată că, unii dintre cărturari au zis în sinea lor: "Omul acesta huleşte!" 4. lisus. care le cunoştea gândurile, a zis: "Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre?

tacă pe cel care respecta într-un m o d prea rigid Sabatul Templului n u mai a v e a u credibilitate d e mult timp!

şi a declanşat aplauzele mulţimii, în faţa căreia metodele 7. în numai câteva cuvinte, acest tânăr reuşise să

atâtea aplauze. Căci în perioada sărbătorilor, se a d u c e a u cu atât mai mult cu cât nu li se dădea d e mâncare, pentru înspăimânte astfel p e oameni. la Templu mulţi măgari, boi şi oi, care behăiau şi mugeau,

rostească adevărul cu mult umor, iată d e ce a primit

a face şi mai multă gălăgie în timpul sacrificiului ca să-i 8. într-adevăr, marele cult al Templului în zilele de

7. Slăbănogul s-a sculat şi s-a dus acasă. 8. Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu care a dat unui om o astfel de putere.
1. în timp ce fariseii si leviţii discutau c u discipolii, u n

sărbătoare se transforma într-o ceremonie stupidă, oribilă

şi dezgustătoare şi niciodată nu a existat ceva asemănător

paralitic adus d e opt o a m e n i M-a rugat să-l ajut. Casa

era înconjurată d e o mulţime atât d e mare, încât era

afla pe malul mării şi cei opt o a m e n i se t e m e a u că voi pleca imediat prin poarta din spate, care dădea direct

imposibil ca bolnavul să poată fi adus la Minei Casa se

spre mare. D e aceea, unul dintre ei s-a apropiat d e stăpânul casei, p e c a r e îl cunoştea bine şi i-a spus: mamei noastre, care este complet paralizat şi ţintuit la pat d e opt ani. L-am adus c u pat cu tot, pentru a-l arăta să-l vindece, dar din cauza acestei mulţimi incredibile, Prietene, spune-mi, ce pot să fac?" "Prietene, iată, noi suntem opt fraţi şi l-am adus pe fratele

celebrului şi miraculosului Mântuitor lisus, pentru ca El este imposibil să intrăm în casă şi să-l arătăm lui lisus. 2. Stăpânul casei i-a spus: ' V a fi dificil, căci camera în

care se află lisus este plină d e lume; sunt mai mult d e o şi leviţi veniţi d e pretutindeni pentru a-i p u n e întrebări. ocazie excepţională!

sută dintre discipolii Săi cu El şi o mulţime d e farisei, preoţi Dar, din prietenie pentru voi, vreau să vă ajut în această 3. Priviţi: casa mea, la fel ca toate locuinţele d e

două scări, v o m desface acoperişul şi v o m coborî patul,

pescari, este acoperită cu stuf; v o m p u n e prin exterior

prin orificiu. C â n d bolnavul va fi ridicat pe acoperiş, legaţi

Marea Evanghelie a lui loan

151
imediat: "De ce aveţi gânduri rele în inimile voastre? C u m este mai bine să spui: 'Păcatele voastre sunt iertate', aşa c u m spuneţi voi întotdeauna celor care vin la voi pentru 14. Citindu-le gândurile ascunse. E u le-am spus

a face sacrificii, deşi în asemenea cazuri nimeni n u este ajutat, sau să spui: 'Ridică-te şi mergi!', obţinând rezultatul dorit?" 15. U n levit a spus: "Să îi ierţi păcatele nu-i va folosi

asemenea paralitic".

prea mult, căci doar moartea îl mai poate ajuta p e u n

vă spun, pentru ca ochii voştri să se deschidă şi să

16. E u i-am răspuns: "Aşa credeţi voi? Dar E u unul

înţelegeţi că Fiul omului are d e asemenea puterea d e a

ierta păcatele pe pământ, în timp ce voi vă credeţi singurii care voi credeţi că n u poate fi eliberat decât d e moarte.

care a u puterea divină d e a ierta; acestui o m , despre E u îi spun: 'Ridicâ-te, ia-ţi patul şi, p e deplin vindecat,

sălbatice! Riposta acestui tânăr era deci cu totul justificată prea bine ceea ce se petrecea la Templu!

p e întregul pământ, nici măcar la popoarele cele mai

întoarce-te la tine acasă în pace!'

şi E u l-am aprobat în întregime, căci ştiam E u însumi 9. După această apostrofare, trapa - sau mai degrabă

îngrozitor d e răsucite şi a p r o a p e descărnate, care şi-au recăpătat imediat forma. P l â n g â n d d e bucurie, el Mi-a dezlege singur frânghiile cu care era legat patul; şi-a el acasă, cu toate că era foarte greu şi i n c o m o d ! mulţumit, d u p ă care s-a ridicat şi a a v u t puterea să luat apoi patul sub braţul stâng şi l-a dus repede până la 18. Iar toţi cei care fuseseră martori la acest fapt, a u

i n s t a n t a n e u ; el şi-a întins m e m b r e l e , p â n ă

17. La aceste cuvinte, b o l n a v u l a fost v i n d e c a t atunci

acoperişul - s-a deschis şi unul dintre farisei, care îşi dădea d e acolo d e sus, ce se petrece?" multă importanţă, a strigat, ridicând capul: "Dar ce vine 10. Plin d e spirit şi spontaneitate, tânărul i-a răspuns:

Sabat, în c a r e d e obicei, aşa c u m predicaţi v o i în sinagogile voastre, mântuirea vine d e Sus (adică din d e aceea, cel care n u a primit încă mântuirea, coboară

"Puţină răbdare şi veţi v e d e a ! Priviţi, astăzi este ziua d e

început să-L slăvească pe D u m n e z e u şi să-L laude că a

dat unui o m o putere p e care n u o are decât Dumnezeu! mintea fariseilor, care şi-au spus: "Este într-adevăr uluitor, nimeni d e pe pământ n u poate să înţeleagă aceasta!" 19. Acest eveniment a alungat gândurile rele din

Ceruri); d e data aceasta, mântuirea oamenilor este j o s şi d e sus spre voi, căutându-şi j o s mântuirea! D u p ă c u m

c u m este posibil acest lucru, singur D u m n e z e u ştie,

vedeţi, n u este nimic împotriva Sabatului! Problema este sau dacă trebuie să o căutăm jos, atunci c â n d mântuirea d e a şti dacă în ziua d e Sabat, mântuirea vine din Ceruri

Capitolul 117
Un tânăr grec, discipol al lui Socrate, denunţă ticăloşia preoţilor şi a leviţilor, care sunt in culmea furiei.
1. Tânărul care vorbise atât d e inspirat şi care fusese

a coborât deja înaintea noastră, din Ceruri, pentru oamenii orbi care n u pot să o vadă, chiar dacă a u nasul p e sus!" 11. Aceste cuvinte a u stârnit u n n o u val d e aplauze,

de data aceasta ale discipolilor, dar şi mânia fariseilor,

preoţilor şi leviţilor. Discipolii a u spus însă: "Haideţi! Coborâţi-I p e acest nefericit care îşi caută aici mântuirea".

atât de amuzant mai înainte, a spus prin deschizătura

Şi bolnavul a fost coborât!

din tavan: "Cine ştie? Poate că şi Marele Preot d e la mii d e măgari şi cinci mii d e oi".

plângând să îl ajut. V ă z â n d că atât bolnavul, cât şi cei care îl aduseseră, a v e a u o credinţă dreaptă şi adevărată. E u i-am spus acestui bolnav: "Să nu-ţi fie frică, fiul M e u ,

12. C â n d patul său a ajuns în faţa Mea, el M-a rugat

Ierusalim este capabil să transforme o mie d e boi în zece 2. Această nostimadă i-a făcut chiar şi p e farisei să

special aceste cuvinte pentru a-i p u n e la încercare pe acei leviţi care se ataşaseră foarte mult d e M i n e d e c â n d o înviasem p e fiica lui lair, şeful lor.

păcatele tale sunt iertate!" E u a m pronunţat în m o d

spus în direcţia plafonului: "Dragul m e u , n u va trebui să

râdă. Totuşi, u n levit s-a simţit dator să răspundă şi a

întreg şi cel care cade dedesubt este repede zdrobit. D e altfel, Marele Preot n u are nici o nevoie să învie morţii şi să-i facă pe paralitici să meargă; toate acestea n u privesc p e medici, n u şi p e preoţi, înţelegi?"

aştepţi prea mult; braţele Marelui Preot cuprind pământul

iertate', p e leviţii cei mai rigizi i-a cuprins mânia şi ei şi-au

13. După ce i-am spus bolnavului: 'Păcatele tale sunt

decât trupul, n u şi spiritul omului; acest lucru îi priveşte 3. Tânărul orator a spus: "Sunt convins că această

spus în inimile lor: "Ce înseamnă asta, ce aşteptăm noi Dumnezeu!" Căci ei considerau că eram doar u n medic excepp'onal. Dar că aş fi putut să a m în M i n e o forţă divină, asta era pentru ei u n sacrilegiu (crimen sacri laesi). şi, în m o d special, cei din Templul d e la Ierusalim. După ei, doar preoţii, leviţii şi fariseii a v e a u o forţă divină

aici, ce fel d e vindecător este el? El îşi bate j o c d e

vindece şi ei -, dar c u m , cu toate comorile lumii, tot complet incapabili rămân, ei preferă să declare în cele din urmă, cu o atitudine trufaşă, că asta n u este treaba lor şi că ei n u se ocupă decât d e spirit! E u unul cred însă

chestiune i-ar interesa şi p e preoţi - dacă ar putea să

că dacă unui medic îi este c u putinţă să îi redea, sub

152

Marea Evanghelie a lui loan
altarul consacrat lui D u m n e z e u bălegar, excremente şi murdărie şi consumaţi chiar voi vacile grase, boii şi mieii pe care îi sacrificaţi pentru burţile voastre niciodată sătule.

Voi aţi respins puritatea divină a doctrinei voastre, iar c u adevărat pur, voi îi pregătiţi aceeaşi soartă c u cea a profeţilor voştri! I I. în ce zi l-aţi asasinat p e Zaharia în Templu?

Celui care îndrăzneşte să predice printre voi ceea ce este

îndemna să vă pocăiţi pentru păcatele voastre, să n u mai profanaţi sanctuarul lui Dumnezeu, să vă reîntoarceţi la Moise şi la o doctrină mai curată! Şi voi c e aţi făcut? se află la răcoare, în temniţele voastre îngrozitoare! U n d e este el a c u m ? A dispărut şi, din câte sunt informat,

12. Fiul său, loan, predica adevărul la Betabara şi vă

profetul p e care D u m n e z e u l-a trimis şi care înfăptuieşte voi îl priviţi c u ochi răi! Vai d e El dacă ar îndrăzni, la fel ca împotriva doctrinei voastre cretine, care n u are nici o profanare şi, pentru a-i mulţumi că v-a înviat morţii şi că mine, să vă contrazică sau să spună u n singur cuvânt lucruri posibile doar pentru D u m n e z e u Cel Atotputernic,

13. Iar a c u m , c â n d iată că a apărut lisus din Nazaret,

legătură cu Moise! V o i L-aţi acuza imediat d e delict şi d e

v-a vindecat infirmii, L-aţi lapida şi L-aţi crucifica.

alţii, d e a vă umple burţile şi d e a duce o viaţă d e desfrâu.

14. Singurul vostru scop este acela d e a d o m n i peste

Cel care vrea să vă oprească şi să vă amintească d e Legea orice mijloc pentru a-l îndepărta din calea voastră!

lui Moise devine duşmanul vostru şi voi n u ezitaţi să folosiţi ochii noştri, spiritul şi sufletul unei fetiţe complet moarte, 15. E u n u vă apreciez mai mult decât pe o canalie

omoară niciodată p e j u m ă t a t e , aceasta înseamnă o autentică vindecare spirituală! 4. C â n d Dumnezeu l-a creat p e A d a m din lut, aceasta

răpusă d e o febră puternică sau d e o altă boală care n u

sau o murdărie împuţită, căci voi sunteţi şi veţi fi mereu sunt u n p ă g â n , dar recunosc în acest o m , lisus, forţa

cei mai răi duşmani ai lui D u m n e z e u şi ai oamenilor. E u divină cea mai pură, într-o plenitudine şi desăvârşire p e care pământul n u a mai cunoscut-o niciodată p â n ă 16. N u t r u p u l Lui î n f ă p t u i e ş t e a c e s t e

a fost o creaţie în întregime materială; până atunci, partea spirituală n u se afla decât la D u m n e z e u însuşi. 5. Dar atunci c â n d D u m n e z e u a insuflat u n suflet

acum!

viu şi u n spirit gânditor într-o formă moartă, aceasta n u a mai fost o acţiune materială a lui D u m n e z e u , ci u n a pur spirituală, p e care El a săvârşit-o în fiinţa primului miraculos medic, numit lisus din Nazaret, face acelaşi pur spirituală".

e x t r a o r d i n a r e , ci spiritul p u r şi a t o t p u t e r n i c al lui D u m n e z e u , c a r e sălăşluieşte în El în î n t r e a g a Sa plenitudine.

opere

o m d e p e pământ! Şi atunci c â n d , sub ochii noştri, acest lucru cu fiica directorului şcolii şi aceasta este tot o acţiune 6. U n levit a spus: "Acesta este u n lucru p e care tu 7. Tânărul i-a răspuns: "Dacă aş fi fost evreu, aş fi

voi decât u n p ă g â n orb! D a r voi p e cine recunoaşteţi în lisus care, printr-un singur cuvânt şi fără medicamente,

17. Vedeţi voi, e u îl recunosc, e u - care n u sunt pentru

vă învie morţii şi face să sară schilozii p r e c u m cerbii cei tineri? 18. V ă întreb, orbi c e sunteţi, cine poate să facă c u

nu-l înţelegi, ai face mai bine să taci!"

tăcut, bineînţeles, dar c u m e u n u sunt evreu, ci grec,

cunoscător al adevăratei doctrine a lui Socrate, n u v ă d d e c e ar trebui să tac în faţa preoţimii evreieşti, a cărei doctrină actuală atât d e stupidă o cunosc, din nefericire, prea bine!"

şi să-i facă p e infirmi să sară precum cerbii?"

u n singur cuvânt să tacă furtuna şi vântul, să învie morţii

mânia fariseilor şi a leviţilor care, turbaţi d e mânie, l-ar fi sfâşiat dacă ar fi putut! Dar acest lucru era imposibil în jubilau şi-l a c l a m a u p e tânărul care îndrăznise, în sfârşit, faţa întregii mulţimi şi n u era ceva indicat, căci toţi oamenii

19. Aceste cuvinte adevărate şi curajoase a u aţâţat

şi profeţii sunt pentru tine atât d e puţin valoroşi şi învăţătura lor îţi pare într-adevăr stupidă?" 8. Tânărul: " N u , Moise şi toţi profeţii a u spus despre

la doctrina antică, c u adevărat divină, a evreilor? Moise

8. Levitul i-a spus: "Şi c e găseşti tu stupid, păgânule,

să le spună adevărul în faţă acestor farisei şi leviţi orgolioşi.

voi aceleaşi lucruri p e care vi le spun şi e u ; ei sunt pentru voastre, despre care Moise şi ceilalţi profeţi n u a u vorbit niciodată, mi se par mai mult decât stupide.

mine nişte înţelepţi foarte mari şi divini, dar principiile

10. C u m îl slujiţi voi p e D u m n e z e u ? V o i ardeţi p e

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 118
Fariseii sufocaţi de mânie cer ajutorul lui lisus, care insă dezvăluie şi mai multe despre ticăloşia lor.
1. U n u l dintre farisei s-a întors atunci către M i n e şi a

155
carnea lor se vinde lângă mesele mijlocitorilor şi ale celor este d e mare zgomotul şi strigătele. care schimbă bani. N u poţi să te auzi o m c u o m , atât 9. Dacă intri în Templul propriu-zis, n u poţi face faţă

strigătelor negustorilor d e porumbei şi d e tot felul d e păsări, iar în Sfânta Sfintelor, în altarul sacru u n d e , d u p ă porunca lui Dumnezeu, n u ar trebui să intre decât Marele Preot, o singură dată pe a n , sunt introduşi tot felul d e păgâni, în schimbul unui drept d e intrare numit obol,

spus: "Cum poţi să taci, tu - care eşti u n adevărat evreu, atunci c â n d u n p ă g â n nenorocit, căruia tu i-ai făcut mult bine, este atât d e insolent faţă d e sfânta doctrină a părinţilor noştri, p e care o batjocoreşte şi o insultă?"

sub promisiunea păstrării secretului, evident, pentru ca

această faptă abjectă să rămână ascunsă poporului! Orice

nici pe profeţi, doar p e voi şi principiile voastre, pe care le-a acoperit d e ruşine. Pe M i n e unul M-a lăsat în pace. D e ce ar trebui să-l p u n la punct? El s-a referit la voi;

2. E u i-am răspuns: "El n u l-a jignit nici p e Moise şi

ca şi Marele Preot d e la Ierusalim. Toate secretele le sunt ar îndrăzni să ridice cortina Templului, el ar fi imediat lapidat în spatele zidului Templului pentru sacrilegiul şi blasfemia lui şi n u trece o singură săptămână fără ca voi dezvăluite străinilor pentru bani, dar dacă u n biet evreu

roman din Roma cunoaşte Sfânta Sfintelor la fel d e bine

întrucât n u a păcătuit decât împotriva voastră, socoaş avea E u împotriva lui? înţelegeţi-vâ voi cu el! E u , deocamdată, sunt perfect d e acord c u el". tiţi-vă voi cu el. Dacă el n u are nimic împotriva Mea, ce

să n u lapidaţi mai multe persoane, punându-le să bea apa blestemată.

insultat, ci pe noi! Dar noi c r e d e a m că tu eşti prietenul

3. Fariseii şi leviţii a u spus: "Da, da, n u p e tine te-a

străini şi să-ţi ucizi proprii copii!

10. C e fel d e organizare este asta? Să-i iniţiezi p e 1 I. Mărturisiţi, sunt acestea poruncile lui Moise şi ale

a voinţei tale, tu ai fi putut să-i spui câteva cuvinte acestui p ă g â n , din prietenie faţă d e n o i , cel puţin în faţa poporului, pentru a-l face să tacă! Dar tu l-ai lăsat să

nostru şi, cunoscând care este puterea cuvântului tău şi

tuturor profeţilor şi a construit Solomon, în înţelepciunea

sa, acest Templu pentru ca marea casă d e rugăciune să

fie folosită în acest fel? Pe scurt, sanctuarul lui D u m n e z e u n u mai este o coloană d e foc deasupra Arcei Alianţei".

vorbească şi să n e insulte în faţa poporului şi vezi bine că n u a fost prea amabil din partea ta. N u te v o m duşmăni pentru asta, dar n u putem nici să-ţi mulţumim!" 4. E u a m spus: "Faceţi c u m vreţi, dar E u voi face aşa

a devenit bârlogul asasinilor, iar spiritul lui D u m n e z e u 12. Fariseii şi leviţii a u făcut ochii mari, s p u n â n d : 'Tu

ai trăit întotdeauna la Nazaret, c u m poţi să cunoşti toate astea? Cine a trădat Templul?" 13. E u le-am răspuns: " O h , ce întrebări prosteşti! Dacă

c u m Mi se pare drept. în rest, ce Mi se pare curios din

partea voastră este că M ă numiţi prietenul vostru, deşi putea să vă exclud, p e b u n ă dreptate, d e la prietenia inimile voastre, gânduri b u n e la adresa Mea. N u voi face, 5. Ce aş pierde E u odată cu răspund

n u v-aţi manifestat niciodată ca atare. în schimb. E u aş Mea, d e o a r e c e până a c u m n u aţi avut niciodată, în totuşi, aşa ceva.

să n u ştiu şi ce se petrece la Templu? D e altfel, E u n u sunt singurul care cunoaşte aceste lucruri, toată lumea le ştie!

E u vă cunosc gândurile cele mai ascunse, c u m s-ar putea

lăcomia voastră v-a pierdut. Pentru Templului pe străinii care le spun apoi în gura mare p e străzi şi vă ceea ce se petrece la Templu!

14. V o i s i n g u r i v ă t r ă d a ţ i ,

singur, nimic! Dar voi, dacă n u veţi va mai învia copiii? mai avea prietenia M e a , cine vă

prietenia v o a s t r ă ? V ă

b a n i , v o i îi iniţiaţi î n s e c r e t e l e

mai întrebaţi cine Mi-a dezvăluit tot 15. D e v r e m e c e ştiţi la fel d e

v-au făcut să suferiţi, aţi înţeles a d e v ă r u l curat. V o i c u n o a ş t e ţ i scripturile, pe Moise şi p e profeţi, întrebaţi-vă singuri d a c ă a mai rămas la Templu o singură urmă din Moise şi din profeţi. totuşi bine câ, în definitiv, el a spus

6. Deşi cuvintele acestui tânăr

o a m e n i ce se petrece la Templu,

bine ca şi M i n e şi ca alte mii d e d e v r e m e ce cunoaşteţi prea bine care erau atât d e plini d e spiritul

ce a u învăţat Moise şi profeţii, ei cel mai pur al lui D u m n e z e u , care

a n la Ierusalim şi a m văzut, spre marea Mea uluire, c u m casa d e hoţi.

7. A m fost E u însumi în acest

vorbea prin gura lor, u n d e vă este a t u n c i credinţa, d a c ă faceţi u n asemenea comerţ c u Cuvântul lui voastre rele, dictate d e aroganţa

rugâciuni a devenit o peşteră d e 8. Pieţele din faţa Templului

D u m n e z e u şi prezentaţi principiile

voastră şi d e egoismul vostru plin Dumnezeu, sărmanului popor orb

sunt pline d e vite scoase la vânzare

d e o r g o l i u , d r e p t s p i r i t u l lui pe care îl ţineţi în incertitudine prin

şi d e animale impure, astfel încât

Templu fără a risca cele mai mari T e m p l u l u i ca într-un a b a t o r şi pericole. Ele sunt măcelărite în faţa

nimeni n u p o a t e p ă t r u n d e în

frica d e moarte, ca sâ vă asculte şi să vi se supună?!"

154

Marea Evanghelie a lui loan
voi şi cei asemenea vouă, nimeni n u L-a cunoscut p e

C a p i t o l u l 119

D u m n e z e u şi nici nu-L va întâlni vreodată, m e r g â n d p e Dumnezeu!

căile voastre greşite, căci v o i îl renegaţi d e fapt p e 10. V o i n u vreţi să-L recunoaşteţi p e D u m n e z e u , iar

Răul se află acolo unde nu este Dumnezeu!
1. U n u l dintre leviţi a spus: "Prietene, îndrăzneşti să

spui prea multe lucruri şi dacă te-am denunţa la Templu,

împiedicaţi, ameninţându-l c u moartea şi c u ruina; d e aceea, p e lumea cealaltă, veţi primi c u atât mai multe

p e cel care ar vrea să urmeze calea cea bună, voi îl

asta ar însemna moartea ta. Norocul tău este câ ai adus atât d e uşor, căci noi suntem legaţi d e Templu prin 2. E u a m spus: "Puteţi să rupeţi acest j u r ă m â n t u n serviciu atât d e mare şefului nostru, altfel n u ai scăpa

condamnări, căci judecătorii voştri eterni vor fi chiar cei continuare".

pe care i-aţi persecutat şi cei p e care îi persecutaţi în 1 I . O a m e n i i a u î n c e p u t să a p l a u d e c u p u t e r e

jurământ!"

oricând doriţi, căci el n u este u n legământ cu Dumnezeu, D u m n e z e u oricum n u mai locuieşte.

cuvintele p e care le-am pronunţat în faţa acestor leviţi şi să facă acest lucru şi a m plecat prin portiţa din spate,

ci c u T e m p l u l construit d e m â n a o m u l u i , î n c a r e 3. Iar a c o l o u n d e D u m n e z e u n u m a i locuieşte,

farisei şi a u vrut chiar să-i bată. E u însă i-am împiedicat care dădea spre mare, împreună c u discipolii, leviţii şi fariseii. A m urcat c u toţii în barcă şi a m părăsit ţărmul, mulţimea să n e urmeze. fiind susţinuţi d e u n v â n t prielnic, care a împiedicat

locuieşte în schimb bătrânul prinţ al minciunii şi al răului. prinţ, actualul stăpân al Templului!

Puteţi să rupeţi fără teamă j u r ă m â n t u l vostru c u acest 4. Rupând acest legământ fără valoare, îi veţi fi p e

plac lui D u m n e z e u , D o m n u l vostru şi El vă va da ceea

C a p i t o l u l 120

ce Mi-a dat şi M i e încă d e la începutul lumii, ceva care înfăptuiesc toate aceste, lucruri, care n u îi sunt posibile aşa cum o spuneţi chiar voi - decât numai lui Dumnezeu. Dar dacă vă este teamă d e Templu mai mult decât d e D u m n e z e u , p e c a r e nu-L cunoaşteţi, rămâneţi s u b Dumnezeu. a c u m vă uimeşte şi n u înţelegeţi, care îmi permite să

Acasă la vameşul Matei. Despre educaţia copiilor.
1. D u p ă c e ne-am îndepărtat suficient d e mult d e

stăpânirea Templului şi veţi fi d e a c u m înainte urâţi d e 5. Dacă n u credeţi în cuvintele Mele simple, credeţi

a m poruncit să n e întoarcem la ţărm, pentru că ora acostat la o distanţă c a m d e d o u ă o r e b u n e d e mers prânzului trecuse şi n u m â n c a s e m nimic p e vapor. A m faţă d e locul d e u n d e plecasem. A trebuit să mai mergem mânca.

mal, astfel încât mulţimea să n u n e mai poată vedea. E u

atunci în ceea c e înfăptuiesc î n faţa voastră şi despre care voi înşivă spuneţi că n u îi este posibil decât numai lui D u m n e z e u " .

încă mult p e jos pentru a găsi u n sat u n d e să putem 2. La intrarea în sat se afla u n post d e v a m ă şi iată câ

Scriptura?"

Dumnezeu mai bine decât noi, d e vreme ce n u ai studiat

6. Levitul a spus: " C u m poţi tu să-L cunoşti p e

la masa vameşului era aşezat chiar tânărul (la evrei, o tânără) care, chiar în a c e a dimineaţă îl adusese p e înţelepciune. paralitic împreună c u fraţii săi şi care vorbise c u atâta persoană în vârstă d e 3 5 d e ani era considerată ca fiind

n u sălăşluieşte acolo, d e aceea voi nu-L puteţi cunoaşte pe D u m n e z e u prin Scriptură, căci Scriptura n u vă indică să înaintezi c u adevârat p e această cale, fără a da greş. decât drumul pentru a ajunge la D u m n e z e u ; dar trebuie 8. La ce vâ serveşte să cunoaşteţi drumul care merge

7. E u : "Voi cunoaşteţi litera moartă, dar D u m n e z e u

se schimbă în rău, iată-l din n o u p e acel tânăr obraznic, probabil d e la noi o v a m ă foarte mare, c e v o m face?"

3. Recunoscându-I, fariseii şi leviţii a u spus: "Lucrurile

care se dovedeşte a c u m că mai este şi vameş; el va cere 4. E u a m spus: "Fiţi fără teamă, voi rezolva E u această

şi pentru a vedea marele oraş al împăratului? Cine poate s p u n e că el cunoaşte Roma, atât timp cât n u decât drumul? în m o d similar, la

la Roma dacă n u îl folosiţi niciodată pentru a merge acolo

a fost niciodată acolo şi n u ştie c e v ă f o l o s e ş t e să c u n o a ş t e ţ i drum pentru a ajunge la

Scriptura, care n u este decât u n Dumnezeu, dacă voi n u aţi făcut

niciodată u n singur pas în direcţia Sa? 9. E u cunosc la fel d e bine ca

şi v o i î n t r e a g a Scriptură şi a m

acţionat mereu în conformitate c u legile lui D u m n e z e u , p e c a r e le conţine aceasta; E u îl cunosc direct

pe D u m n e z e u şi pot să vă spun -

direct d e la sursă - că dintre cei ca

Marea Evanghelie a lui loan

155
intrare, larg deschisă, pentru a observa c e făceam şi c e

s p u n e a m . Ei a u început să se înfurie văzând că eram

întrebat p e discipolii Mei, care se aflau împreună c u ei: "De ce m ă n â n c ă învăţătorul vostru împreună cu perceptorii de impozite, cu vameşii şi cu toţi aceşti oameni cunoscuţi drept păcătoşi? Este el, în secret, unul de-al lor?"

deosebit d e amabil c u vameşii şi c u perceptorii şi i-au

aceste câteva cuvinte: " N u cei puternici şi sănătoşi a u nevoie d e medici, ci cei bolnavi. încercaţi să înţelegeţi următoarele: 13. E u îmi găsesc plăcerea în compasiune şi iertare,

Mă aflam, M-am întors înspre ei, s p u n â n d c u voioşie

12. întrebarea lor n u Mi-a scăpat şi, d e p e locul u n d e

şi n u în sacrificii.

n u pe cei pioşi, care nu a u nevoie d e nici un fel de căinţă".

14. E u a m venit să-i c h e m pe cei păcătoşi la căinţă şi 15. Fariseii şi leviţii a u luat aceste cuvinte d u p ă c u m

le convenea şi, considerându-se flataţi, n u a u mai spus nimic!

ţineau companie, vorbindu-le în parabole foarte uşor problemă c u m este mai bine!"

16. M-am întreţinut în continuare c u cei care îmi

d e înţeles despre viaţa umană-şi slăbiciunile ei şi despre

ticăloşiile care rezultă din aceste slăbiciuni. Le-am dat du-le c u m o educaţie greşită atrage cele mai rele dintre bolile fizice şi spirituale d e p e acest pământ.

spunându-i: "Matei (acesta era n u m e l e său) lasă p e altcineva in locul tău şi urmează-Mă!" El s-a ridicat imediat, a lăsat locul său altcuiva şi M-a urmat fără să spună nimic. a u întrebat cât trebuie să plătească, Iar c â n d discipolii, fariseii şi leviţii care aşteptau la barieră

5. La a c e s t e c u v i n t e . E u a m intrat la v a m e ş ,

principiile fundamentale d e educare a copiilor, arătân-

omul d e D u m n e z e u şi le-am explicat că această creatură să facă ceea c e este necesar pentru a deveni o fiinţă spirituală desăvârşita şi incoruptibilă.

17. l-am învăţat p e cei prezenţi d e c e a fost creat

liberă trebuie, ea însăşi, potrivit intenţiei lui D u m n e z e u ,

a plătit vama pentru voi toţi, căci El l-a vindecat pe unchiul meu; cum aş putea să-i cer vamă Lui, care este învăţătorul divin?" 7. El a ridicat bariera şi a u trecut c u toţii fără să 8. C â n d a m ajuns în sat. Matei ne-a condus acasă la

6. Matei le-a spus: " D e data aceasta, D o m n u l însuşi

Capitolul 121

plătească.

în care fariseii vorbesc despre losif
1. Se înţelege d e la sine că această învăţătură a fost

el, u n d e m â n c a u cei care strângeau impozitele publice

şi vameşii care lucrau la biroul lui, p r e c u m şi o mulţime evrei drept păcătoşi. Căci casa lui Matei era foarte mare; ea cuprindea şi u n h a n , în care evreii puteau să servească

d e inspectori fiscali şi alţi o a m e n i consideraţi d e către

înţeles-o prea clar. Chiar şi fariseii şi leviţii a u fost uimiţi

primită c u bucurie d e toţi, chiar d a c ă nimeni n u a

d e învăţătura Mea, întrebându-se d e u n d e p u t e a m să o

vameşii şi inspectorii fiscali m â n c a u gratuit, fiind angajaţii romanii.

o masă, p e care trebuiau însă să o plătească, în timp c e oficiului d e vamă, care avea contract d e închiriere c u 9. E u a m fost imediat invitat la masă d e ' c ă t r e toţi

a m . Căci ei M ă cunoşteau, la fel ca p e losif. Măria şi p e toţi copiii lui losif şi ei le s p u n e a u discipolilor: "Este priceput în meseria lui, u n o m foarte credincios, cinstit şi într-adevăr d e neînţeles! Tatăl lui era u n dulgher foarte drept, u n evreu foarte riguros care respecta c u nici o înţelepciune deosebită şi nici fiii săi care v e n e a u

vameşii, în timp ce discipolii Mei, fariseii şi leviţii a u primit vin şi pâine. Discipolii erau veseli, plini d e umor, dar fariseii masă. şi leviţii strâmbau din nas că n u fuseseră invitaţi şi ei la 10. în timp c e E u stăteam astfel la masă împreună

scrupulozitate Legea lui Moise şi a profeţilor, dar n u avea

adeseori să lucreze la noi; ei erau cu toţii la fel de departe pământ!

d e înţelepciune c u m sunt soarele, luna şi stelele d e 2. Curajoasa m a m ă Măria, o f e m e i e micuţă d e

cu o mulţime d e perceptori d e impozite şi d e vameşi, alţi perceptori şi alţi vameşi a u sosit din celelalte sate; casa lui Matei fiind cunoscută pentru belşugul şi ospitalitatea

statură, încă foarte frumoasă, sârguincioasă şi virtuoasă, căreia nimeni n u îi poate reproşa nimic, a fost crescută

salutat cu toţii cu multă amabilitate, s p u n â n d că această

ei, ei se întâlneau c u toţii aici în zilele d e Sabat. M-au casă n u putea primi o o n o a r e mai mare decât aceea d e masa şi a u luat cu toţii loc alături d e Mine.

înţelepciune poate fi transmisă acolo unei fete. El n u ar putea deci să-şi datoreze înţelepciunea mamei sale şi, după câte ştim noi, n u a urmat nici o şcoală!"

şi a învăţat la Templu, dar noi ştim prea bine c e fel d e

a Mă avea oaspete printre ei! Ei a u prelungit imediat 1 I . Fariseii şi leviţii se înghesuiau la poarta d e la

foarte bine p e losif; d e mai multe ori, el mi s-a plâns în

3. "Dimpotrivă, a spus u n levit, e u l-am cunoscut

legătură c u lisus, băiatul său, spunându-mi: ' N u ştiu c e

156
sa mă mai fac; naşterea lui extraordinară prevestea că fiinţa divină se va manifesta

Marea Evanghelie a lui loan

evenimentele extra-ordinare din copilăria

pe pământ printr-un asemenea copil şi lui v o r b e a u în favoarea lui; este adevărat că discursurile lui sunt uneori la limita celei mai înalte înţelepciuni; eram deci

plin d e cea mai vie speranţă, c u atât mai directă al lui David. Dar c â n d este vorba

mult cu cât sunt u n descendent în linie să-l faci să înveţe ceva, orice ar fi, pe acest copil, n u există nici u n mijloc d e a reuşi; nici n u se poate p u n e problema d e a-l la u n învăţător, acesta n u p o a t e face mai bine decât învăţătorul şi dacă acesta

învăţa ceva, indiferent ce! Dacă îl trimit

nimic! Băiatul ştie tot şi înţelege tot mult din urmă este sever cu el, atunci s-a sfârşit! este această 4. Tot ceea c e i-a rămas din copilărie incredibilă voinţă de

-

nezdruncinat, c u ajutorul căreia el poate atunci c â n d crede d e cuviinţă! Lăsând la

face să se manifeste adevărate miracole o parte această capacitate, în rest este

imposibil să-l faci să înveţe ceva. Altminteri, el este pios,

plin d e bunăvoinţa, ascultător, foarte politicos, înţelept, p u n e problema d e a-l obliga să înveţe ceva!'

să-i spună stăpânului casei: "Ce n e facem, pescarii trebuie A m avut atâţia oaspeţi străini astăzi, care a u consumat v o m face!" Vameşul Matei a spus: "Câţi sunt?" Servitoarea să intre, mai este aici suficientă mâncare". să sosească imediat, c e le v o m da să m â n â n c e şi să bea?

blând şi modest, la fel ca m a m a lui, dar nici n u se poate 5. lată c e mi-a spus bătrânul losif n u doar o singură

toate rezervele pe care le mai a v e a m , încât n u ştiu c e i-a răspuns: "Aproape douăzeci!" Matei i-a spus: "Lasă-i 3. Servitoarea s-a dus şi le-a transmis aceste cuvinte

atelierul d e tâmplârie, el n u a învăţat nimic, nici să u n d e ar putea să aibâ el o asemenea înţelepciune".

dată; el mi-a repetat adeseori asta. Deci, în afară d e citească, nici să scrie, d e aceea, se naşte întrebarea d e 6. Atunci, loan Evanghelistul a spus: "Prietene, e u

aşezat la o măsuţă, d e u n d e oaspeţii plecaseră.

pescarilor, iar aceştia a u venit în sala cea mare şi s-au 4. C â n d aceşti pescari l-au recunoscut pe Petru şi p e

ştiu foarte bine şi sunt perfect lămurit în privinţa acestui momentul c â n d veţi afla răspunsul din propria Lui gură.

subiect, dar n u este încă timpul să vă spun. V a veni Deocamdată, mulţumiţi-vâ cu faptele şi cu înţelepciunea

vechii lor tovarăşi d e pescuit, i-au salutat, dar văzând că

masa lor era mai săracă decât a noastră, i-au spus lui Petru c u u n aer morocănos: "Pentru noi este bine, căci noi suntem slujitorii adevăraţi şi credincioşi ai lui loan discipoli ai lui lisus, voi puteţi să mâncaţi dupâ plac, după pentru voi!"

vorbească, dar acesta n u s-a lăsat înduplecat. D u p ă ce s-a încheiat masa, mulţi vameşi s-au ridicat şi a u plecat la treburile lor şi astfel a rămas loc liber.

Lui". Leviţii şi fariseii a u încercat să-l facă p e loan să

Botezătorul şi a v e m drept lege postul, dar voi, noii

c u m v e d e m , căci n u pare să se pună problema postului 5. Petru le-a răspuns: "loan postea pentru ceea c e

Capitolul 1 2 2
Cei doi Matei: vameşul şi scribul. Scena cu pescarii. Discipolii lui loan şi cei ai lui lisus. (Matei 9, 14j

învăţătura şi predicile lui. loan l-a anunţat pe Cel alături ca şi voi, loan n u a avut destulă încredere atunci c â n d a

noi a m primit. N o i a m postit împreună c u el, d u p ă

d e care n e aflăm noi a c u m , el a fost martorul Său. La fel

14. Atunci ucenicii lui loan au venit la lisus şi l-au zis: venit Cel pe care el L-a botezat. C â n d loan - sfătuit d e De ce noi şi fariseiipostim des, iar ucenicii Tăi nu postesc spirit - a depus mărturie pentru lisus şi c â n d lisus s-a apropiat, loan ne-a spus: "lată. Cel care vine este Cel deloc?"
despre care v-am spus că va veni d u p ă mine şi căruia e u n u sunt d e m n să-i dezleg curelele d e la sandale!" Totuşi, loan se îndoia în secret în inima lui, la fel c u m şi voi vă 1. Stăpânul casei, Matei vameşul (a n u se confunda

cu Matei scribul), i-a invitat p e discipolii Mei, p e farisei şi a u mâncat şi a u băut d u p ă bunul plac. Doar luda a reproşuri, care nu-i plăceau deloc. pe leviţi să intre, iar aceştia a u venit şi s-au aşezat la masă,

îndoiţi a c u m ; iată d e c e loan continuă să postească, la postul. Dacă voi încă mai postiţi, aceasta se datorează

fel ca şi voi! Dar pentru noi, care credem, s-a sfârşit c u greşelii voastre! Si este bine aşa, căci la fel c u m orbul

rămas foarte sobru d e data aceasta; el se temea d e 2. în timp c e noi eram c u toţii plini d e voie bună, iar fariseii şi leviţii apreciau din c e în c e mai mult compania

nu-şi poate satisface dorinţa d e a vedea culori, cel care

vameşilor şi a celor aşa-zis păcătoşi, o servitoare a venit

stomacul. înţelegeţi voi asta?

este orb în inima lui n u poate să-şi sature inima sau

Marea Evanghelie a lui loan
Domnului, care, d u p ă propria lui mărturie, trebuie să ia 6. Daca loan ar fi înţeles, el l-ar fi urmat p e Mielul

157
loan?" Discipolul lui loan a spus: "lată c e a răspuns loan: Sunteţi martori că a m spus câ e u n u sunt Cristos, ci doar cel trimis înaintea Lui. Cel care are mireasă este mirele. Prietenul mirelui este acolo şi îl ascultă şi bucuria lui este culmea! Trebuie ca El să crească în timp c e e u mă m a r e să asculte v o c e a mirelui! Bucuria m e a a t i n g e ' U n o m n u poate să ia nimic dacă n u i s-a dat din ceruri.

asupra Lui păcatul lumii. Dar c u m sufletul lui s-a îndoit a d e p u n e acolo mărturie, p â n ă c â n d Irod l-a oprit, d u p ă c u m tocmai a m aflat. d e ceea ce spiritul sau i-a spus, a rămas în deşert pentru

d e spirit, el ne-a spus să ascultăm d e acest o m , d e ce n u vreme ce întreaga lui viaţă a fost consacrata într-un m o d atât d e sever Celui care trebuia să vină? Din câte ştiu e u .

7. D e ce n u L-a urmat el p e lisus? Atunci când, ghidat

micşorez. Cel care vine d e Sus este deasupra tuturor, cel p ă m â n t şi n u poate vorbi decât despre pământ; doar Cel care vine din ceruri este deasupra tuturor'.

l-a ascultat la rândul lui? D e ce n u L-a urmat imediat, d e

care este d e p e acest p ă m â n t n u este decât d e pe acest

Spuneţi-mi atunci u n singur motiv pentru care loan n u L-a urmat p e lisus".

Cel pe care noi îl u r m ă m n u i-a interzis să-L urmeze!

ce a văzut şi c u m el a fost martorul Tău, regretând şi s u s p i n â n d p r o f u n d că n i m e n i n u a c c e p t ă această mărturie, care era totuşi atât d e adevărata.

4. D u p ă care, loan a făcut o pauză şi a povestit tot

să spună că vestea potrivit căreia loan fusese arestat d e către Irod era falsă. Irod l-a chemat doar la palatul său din Ierusalim pentru a afla tot c e ştia el despre Unsul lui a-l arunca în închisoare.

ce să-i răspundă lui Petru. D o a r unul dintre ei s-a limitat

8. Derutaţi, discipolii lui loan Botezătorul n u a u ştiut

care este duşmanul lui D u m n e z e u , d e o a r e c e ei se tem slăbiciunii trupurilor lor, slăbiciune care aparţine lumii, mai mult d e l u m e d e c â t d e D u m n e z e u , din cauza

D u m n e z e u îl păstrează ascuns în ei, d e frica acestei lumi

5. Şi că cei c a r e a c c e p t ă M a r e l e A d e v ă r al lui

Dumnezeu! Irod îl aprecia mult prea mult p e loan pentru 9. Petru a spus atunci p e u n ton ironic: "Dacă n u a

care este legată d e lume. La ce foloseşte să cunoşti în

vulpoi rafinat, n u trebuie să ai încredere în el".

făcut-o deja, atunci n u va întârzia să o facă. Irod este u n

această lume? D u m n e z e u n u dă nimănui spiritul S ă u

interior măsura lui D u m n e z e u dacă suntem ataşaţi d e d u p ă măsura lumii. Astfel, toţi cei care a u recunoscut c u lume, n u primesc viaţa eternă şi sunt respinşi.

adevărat spiritul lui D u m n e z e u , dar sunt încă ataşaţi d e 6. Apoi, loan a continuat, s p u n â n d : 'Cine crede în

C a p i t o l u l 123
loan Botezătorul. Parabola cu mirele şi cu invitaţii. (Matei 9, 15)

dar cel care nu crede în Fiul, n u are viaţa eternă şi vechea mânie a lui D u m n e z e u c a d e asupra lui'.

Fiul are viaţa eternă, căci Fiul însuşi este viaţa Tatălui,

7. lată ceea ce a spus loan. Dar până în prezent, nici 15. lisus le-a răspuns: "Se pot jeli nuntaşii câtă vreme mirele este cu ei? Vor veni zile, când mirele va fi luat de unul dintre noi n u a putut înţelege sensul profund al acestor cuvinte. Noi ştim bine că vorbea despre Tine, la ei şi atunci vor posti. dar c u m a m putea noi să înţelegem semnificaţia acestor spuse?" 1. D u p ă acest schimb d e cuvinte, discipolii lui loan

a u continuat să m ă n â n c e şi noi la fel. Doar câţiva farisei posteau şi a u refuzat să m ă n â n c e înainte d e asfinţit; ei n u a u reuşit să-şi procure pâine fără drojdie, căci grecii numeroşii lor colegi, împreună cu leviţii, a d u c e a u omagii mesei.

acestea, ar trebui atunci să ştiţi că E u sunt mirele despre care loan a vorbit; şi dacă E u sunt mirele, iată invitaţii Mei d e nuntă!" 9. Discipolul lui l o a n a spus: " U n d e este atunci

8. E u a m spus: "Bine! Dacă loan v-a învăţat toate

d e la h a n n u a v e a u . Aceştia a u postit aşadar, în timp ce

frumoasa şi divina mireasă, c u m poţi Tu să fii mire fără mireasă?"

vorbăreţi şi mai curajoşi, unul dintre ei s-a ridicat şi a dorit să afle d e la M i n e motivul

2. C â n d vinul i-a făcut p e discipolii lui loan puţin mai

trebuiau să postească atât d e discipolii M e i şi c h i a r întrebat: "Doamne Eu şi

pentru care discipolii lui loan

des şi d e sever, în timp c e

însumi n u posteam! El M-a

învăţătorule, d e ce trebuie ca noi, să postim atât d e mult, dar n u şi discipolii Tăi?" 3. Eu i-am

"Prietene, tu erai împreună cu botezam oamenii şi că erau S p u n e aici, c u v o c e tare, în faţa tuturor, c e a răspuns loan c â n d i s-a spus că E u

răspuns:

numeroşi cei care M ă u r m a u !

158
10. E u : "Invitaţii d e n u n t ă sunt în acelaşi timp şi mireasa M e a ; într-adevăr, cei care ascultă Cuvântul M e u , care îl păstrează în inima lor şi care îl p u n în practică sunt mireasa Mea, la fel c u m sunt şi invitaţii Mei d e nuntă! D e ce ar trebui ca invitaţii la nuntă să fie nefericiţi atât timp cât mirele se află în mijlocul lor? V a veni ziua în care mirele le va fi luat şi atunci vor avea destul timp să postească!" 1 1. Discipolii lui l o a n a u fost uluiţi, dar şi puţin nemulţumiţi, crezând că E u îmi râd d e ei, căci în timp c e le vorbeam, a m avut p e faţă u n anumit surâs! U n u l din discipolii lui loan a spus c u u n aer ironic: "Curios, spiritul lui D u m n e z e u vorbea prin loan şi acelaşi spirit ar trebui c u atât mai mult să vorbească prin Tine! Mărturia lui loan se referea la Tine şi este ciudat că acelaşi spirit care a vorbit prin gura lui Moise, a tuturor profeţilor şi, în final, a lui loan, anunţându-le bieţilor o a m e n i d e p e acest pământ aceleaşi veşnice penitenţe şi cerându-le aceeaşi atitudine rigidă, vorbeşte totuşi prin Tine, învăţându-ne exact contrariul. încă d e p e vremea lui Moise, s-a acceptat faptul că oricine intră sub acoperişul unui păcătos este impur şi trebuie să se purifice. Cel care atinge o femeie în ziua d e Sabat sau în zilele ciclului ei menstrual trebuie să se purifice şi să facă penitenţă. Dar se pare că Tu şi purificările. C u m poate doctrina Ta sâ fie divină, dacă n u este aceeaşi c u cea a profeţilor?" discipolii Tăi n u respectaţi d e l o c nici Sabatul şi nici

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 124
Parabola cerului şi a hainei noi. Vin nou in burdufuri vechi. /Matei 9, 16-17) 16. Nimeni nu pune petic de postav nou la o haină veche; pentru că şi-ar lua umplutura din haină şi ruptura ar fi mai rea. 17. Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi; altfel, burdufurile pleznesc, vinul se varsă şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou 11 pun in burdufuri noi şi se păstrează amândouă."
1. E u a m spus: "învăţătura M e a este ca o haină nouă. A voastră este o haină v e c h e , plina d e găuri şi uzată; d e aceea, voi aţi putut m e r g e la pescuit astăzi, în ziua d e Sabat, indiferent ce ar fi spus Moise şi loan. învăţătura M e a este n o u ă ; n u se poate lua u n petec pentru a cârpi haina voastră veche, plină d e găuri! D a c ă a m face aşa, găurile ar deveni în curând şi mai mari, căci noua ţesătură ar trage d e bătrâna haină uzată şi ruptura s-ar lărgi. 2. învăţătura M e a este ca u n vin n o u , c e n u poate fi pus în burdufuri vechi, căci acestea vor plezni şi vinul se va vărsa. Vinul n o u se p u n e în burdufuri noi; astfel se păstrează şi vinul şi burduful. înţelegeţi?" 3. Discipolii lui loan a u spus: "Auzim bine, dar n u _ înţelegem c u adevărat ce vrei să spui! Explicâ-ne mai limpede!" 4. E u : "Dacă M-aş putea exprima mai limpede...! Da, da, aş putea, dacă aş vrea, dar d e data aceasta n u v r e a u E u să Mă fac mai bine înţeles'; d e a c e e a , vă voi spune doar că hainele voastre vechi şi rupte şi burdufurile voastre vechi n u sunt bune pentru învăţătura Mea. Viaţa voastră dulce d e pe p ă m â n t este d e vină; ea este cel mai mare b u n al vostru, voi îi consacraţi toate forţele voastre chiar în ziua d e S a b a t , pescuiţi p e n t r u a v ă îmbunătăţi viaţa pe p ă m â n t şi pentru a vă asigura o existenţă fără griji şi, dacă este posibil, puţină fericire, dar voi n u vă uitaţi la săraci, la bolnavi şi la cei necăjiţi, la cei flămânzi şi însetaţi. 5. La fel c u m cel care are burta plină n u suferă d e l o c c â n d îl p r i v e ş t e p e sărmanul ros d e foame, c u atât mai mult, voi n u simţiţi frigul atunci c â n d vine iarna, căci aveţi c u ce să vă îmbrăcaţi bine, astfel încât iarna să vă pară la fel d e plăcută ca o vară frumoasă! Iar c â n d u n o m p e j u m ă t a t e d e z b r ă c a t t r e c e p r i n faţa voastră, tremurând d e frig, strigându-şi în gura m a r e amărăciunea şi cerşind o haină călduroasă, voi îi răspundeţi c u o v o c e dezgustată câteva cuvinte inutile, s p u n â n d : 'Pleacă d e aici, leneşule; dacă ai fi muncit astă vară, n u ţi-ar mai fi lipsit nimic iarna. D e altfel, nici n u este atât d e frig; tu eşti u n cerşetor şi n u ar trebui să

•BsBBŞfal

Marea Evanghelie a lui loan
fii atât d e sensibil!' spune: 'Doamne, 6. D a r cerşetorul am a u stabilit legi după c u m le-au dictat egoismul şi ambiţiile lor; n u a u trecut d e atunci nici o mie d e ani. 14. Şi D u m n e z e u a lăsat atunci să se manifeste moştenire şi a u luat în stăpânire o parte a pământului, ei

toată toamna, dar leafa

m u n c i t t o a t a v a r a şi mea n u a fost nici măcar

potopul, pentru a-i îneca p e toţi, în afară d e cei p e care El a vrut să-i apere, iar acest lucru se va repeta! 15. D u m n e z e u are o răbdare infinită, dar El se va

a mia parte din ceea ce a câştigat stăpânul meu, se p o a t e plimba iarna gros îmbrăcat. Dar noi, prost plătiţi, ceea ce explică d e ce el

plictisi curând de modul vostru d e a acţiona şi vai d e cei care vor moşteni pământul d u p ă voi. 16. Cuvintele voastre dovedesc că credinţa voastră

c a r e a m fost a t â t d e nostru din această vară salariul

şi sensul dreptăţii voastre sunt o haină v e c h e şi găurită, care n u mai suportă să fie peticită. Este u n burduf vechi, nişte o a m e n i egoişti şi răi! A c u m Mă înţelegeţi?"

în care n u se poate p u n e vinul n o u . Căci voi toţi sunteţi

abia a j u n g â n d u - n e să

ne hrănim, noi suferim muncit vara,

am

iarna n u pentru că n u pentru că n u a m putut puţin pentru este iarnă. ci

Capitolul 125
Aluzie la esenieni. Despre inteligenţa pământească

economisi decât foarte Câştigul nostru 7. noastră'. stăpânului sărăcia

a micului burghez. Despre prietenia şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Despre încrederea In Dumnezeu. Compasiunea faţă de cei săraci.

cerşetorii,

lată

ce

făcând

spun

sever, dar n u ne-a transmis o asemenea doctrină!

d u p ă învăţătura lui loan? Desigur, el era u n predicator

1. Discipolii lui loan a u spus: "Greşim noi, dacă trăim

abstracţie desigur d e faptul că mai există printre ei şi câţiva păcătoşi care îşi merită p e deplin sărăcia". 8. Discipolii lui loan a u spus: "Ah! Mergi prea departe,

- este strict şi sinceritatea este prima lor poruncă. Dar la c e le foloseşte sinceritatea şi toate regulile lor severe? evreu, d e altfel nici pentru greci; ele n u a u decât câţiva Cine le respectă? Ele n u a u nici o valoare pentru u n

2. Vedeţi, ordinul esenienilor - p e care îl cunoaştem

se plângă de patronul sâu; cine vrea să muncească, veşminte. Este firesc să le închizi poarta leneşilor".

u n muncitor b u n şi cinstit n u a avut niciodată motiv să

găseşte iarna - la fel ca vara - d e muncă, salariu, hrană şi 9. E u le-am răspuns: "Pentru voi, bineînţeles, dar n u

aderenţi printre romani. Poate că învăţătura lor este autentică; ea este, fără îndoială, excelentă pentru cei este inaplicabilă pentru restul umanităţii! despre fraternitatea universală? care o urmează şi care se retrag complet din lume, dar 3. La ce ne-ar putea folosi cuvintele frumoase şi b u n e 4. Priveşte, această casă este mare şi ospitalieră, în

şi pentru Mine! E u vă spun adevărul, în speranţa că o din e a ? "

să-l înţelegeţi! Spuneţi-Mi, cine a creat marea şi toţi peştii 10. Discipolii lui loan a u spus: "Ce întrebare! Cine

altul decât D u m n e z e u ? " E u le-am răspuns: "Ei bine! document oarecare care să vă dea dreptul să prindeţi

sensul fraternităţii universale; cu greu îi poţi găsi pereche,

Spuneţi-Mi atunci dacă aţi primit d e la D u m n e z e u v r e u n bunii şi preţioşii peşti din m a r e pentru a-i v i n d e pentru bani, d e a vă ascunde câştigurile în sacii voştri şi d e a n u a u făcut singuri toată m u n c a , punându-şi adeseori viaţa lăsa decât a mia parte destoinicilor voştri angajaţi, care

să-i primească p e toţi oamenii şi să răspundă nevoilor

dar poţi Tu să pretinzi într-un m o d raţional că ea ar trebui tuturor? Chiar şi cu cele mai b u n e intenţii din lume şi c u cea mai mare bunăvoinţă, îi vor lipsi mijloacele d e a o face: spaţiul, alimentele şi multe alte lucruri.

în primejdie?"

construi o colibă şi şi-ar pregăti pentru iarnă câteva rezerve sărăcăcioase, p e care le-ar m â n c a cu economie,

5. D a c ă , p e d e altă parte, o familie săracă şi-ar

şi ridicolă - c i n e ar p u t e a a v e a u n certificat d e la

1 1. Discipolii lui loan: "lată încă o întrebare stupidă

aşteptând ca pământul să a d u c ă din n o u roade şi u n grup d e vreo zece o a m e n i tocmai ar trece p e acolo, cerând adăpostul acestei biete familii, care are tot dreptul

D u m n e z e u ? Serviciile d e Stat a u fost create special d e D u m n e z e u pentru aceasta. Ele d a u certificatele în locul lui D u m n e z e u . Cel care primeşte u n permis d e la Stat îl faptul că dreptul d e concesionare este s c u m p plătit, beneficiile din ceea c e s-a plătit".

primeşte din m â n a lui D u m n e z e u şi, a v â n d în vedere î n s e a m n ă că ai d e d o u ă ori dreptul d e a-ţi obţine 12. E u : "Da, da, aşa stau lucrurile p e pământ, pentru

înţelept şi corect ca această familie să le satisfacă cererile şi putând a j u n g e chiar să-şi piardă viaţa!"

la hrana şi adăpostul ei, spune-ne, d u p ă ce doctrină ar fi

celor zece persoane, privându-se astfel d e cele necesare 6. E u le-am răspuns: "Fiecare pasăre cântă şi ciripeşte

oamenii egoişti şi ambiţioşi. Oamenii şi-au rânduit legile lor. Dar n u este la fel şi pentru D u m n e z e u ; la începutul lumii, pământul întreg era u n b u n c o m u n al tuturor oamenilor.

terestră, n u puteţi să spuneţi nimic altceva, pentru că

după c u m i-a fost dat; voi vorbiţi după înţelegerea voastră

n u înţelegeţi nimic altceva. Este tot ceea ce pot să vă

adevărat despre ceruri, voi n u M-aţi înţelege, întrucât inimilor voastre le lipseşte inteligenţa necesară. 7. Proşti ce sunteţi, cine face să crească şi să se coacă

răspund! Căci dacă v-aş spune ceva mai elevat şi perfect

13. Dar atunci c â n d copiii lui Cain a u primit drept

140
fructele pământului, cine le dă viaţă şi le menţine în permanenţă? Credeţi voi că D u m n e z e u n u vrea şi n u poate să-l răsplătească p e cel care s-ar sacrifica, venind este nedrept şi cere omului imposibilul?

Marea Evanghelie a lui loan
decât cel mai b u n dintre voi! din femeie, d e la începutul lumii şi până astăzi, nimeni înainte, cel mai mic dintre discipolii Mei din adevărata 18. V ă spun deschis: dintre toţi cei care s-au născut

în ajutorul fraţilor săi la nevoie? Credeţi voi câ D u m n e z e u 8. Este întru totul posibil pentru orice o m să aibă

n u a fost mai mare ca loan Botezătorul, dar d e a c u m împărăţie a lui D u m n e z e u va fi mult mai mare decât cel înţeles niciodată. El v-a arătat drumul care d u c e la Mine şi a netezit cărările în faţa Mea. Dar lumea (materialismul) din voi v-a orbit inimile, d e aceea voi n u puteţi să M ă recunoaşteţi, cu toate că vă aflaţi deja a p r o a p e d e Mine. 19. Mergeţi şi ocupaţi-vă d e lume, d e soţiile şi d e p e care voi îl numiţi învăţătorul vostru şi p e care n u l-aţi

dorinţa fierbinte d e a face bine şi d e a veni în ajutorul sărmanului său frate! 9. D a c ă fiecare ar fi p r o f u n d animat d e aceasta

dorinţă, n u ar mai exista p e p ă m â n t colibe sărăcăcioase,

care n u pot să adăpostească decât cel mult d o u ă fiinţe. hrănit multă lume astăzi; el a dat din toată inima toate în hambare, acolo u n d e ar trebui să fie grânele, n u veţi gâsi nimic acolo, lată-l p e stăpânul casei, întrebaţi-l dacă n u a m spus adevărul!" rezervele p e care le mai avea. D a c ă n u credeţi, mergeţi 10. Vedeţi, această casă a prietenului M e u Matei a

copiii voştri, pentru ca ei să n u rătăcească complet goi şi puţin timp, veţi vedea singuri ce bine le-aţi făcut! Adevăr

pentru ca foamea şi setea să n u le întristeze burţile. Peste

vă spun, D u m n e z e u n u se va ocupa d e ei. E u vă spun aceasta cu cele mai depline drepturi şi în tot adevărul. 20. Cel care are avere, proprietăţi sau o slujbă care îi

da mâine oaspeţilor mei. Dar aceasta mi s-a întâmplat adeseori. A m avut şi a m încredere în D u m n e z e u şi iatâ nevoilor oaspeţilor mei". că totul mi-a venit din abundenţă şi a m putut să răspund 12. "Vedeţi, a m spus E u , iată c u m g â n d e ş t e şi

" D o a m n e , din nefericire, astăzi aşa este şi n u ştiu ce voi

1 I. Matei a confirmat cuvintele M e l e şi a spus:

a d u c e mari câştiguri, care economiseşte pentru el şi îi ocoleşte p e copiii care suferă d e foame, d e sete şi d e frig, îi alungă dacă ei vin să-i ceară d e p o m a n ă , îi spune fratelui său: V i n o din n o u peste câteva zile, sau peste câteva săptămâni, voi face atunci ceva pentru tine' şi se scuză c â n d acest frate revine cu speranţa d e a fi ajutat, pentru copiii lui, dar priveşte chiorâş la sărmanii săi fraţi,

acţionează u n o m adevărat p e acest pământ, fără să se întotdeauna adevărul şi aşa va fi mereu.

plângă că D u m n e z e u l-a a b a n d o n a t . Acesta a fost 13. Dumnezeu îl binecuvântează şi nu-! abandonează

s p u n â n d că n u poate, atunci c â n d el are în secret tot ceea ce-i trebuie pentru a-l ajuta p e acesta, adevăr, adevăr vă spun, acela este u n duşman al lui Dumnezeu,

niciodată p e cel care are încredere în El; El n u îngăduie ca el să piară. Dar p e cei care cred, la fel ca voi, că Dumnezeu există, fără să aibă însă încredere în El, pentru

căci el nu-L recunoaşte p e D u m n e z e u în fratele său şi nu-l iubeşte p e fratele său care este în faţa lui şi ale cărui nevoi el le cunoaşte! 2 1 . Adevăr, adevăr vă spun, cel care îl abandonează

că inima lor le s p u n e că ei n u merită ajutorul lui

încredere în El, ci doar în propriile lor forţe şi în propriile spunând: V a i ! O m u l e , ajută-te tu însuţi dacă vrei să fii să aibă grijă d e el însuşi; atât timp cât el s-a ajutat singur, n u se mai poate p u n e problema să ajute p e altcineva!' lor mijloace, p e care le consideră intangibile şi sacre,

Dumnezeu, D u m n e z e u n u îi ajută, pentru că ei n u a u

p e fratele său la nevoie, îl a b a n d o n e a z ă simultan p e înainte ca el să-şi dea seama! D u m n e z e u din ceruri, care îl va a b a n d o n a la rândul Lui,

ajutat, căci fiecare o m este propriul lui stăpân şi trebuie

c h i a r d a c ă D u m n e z e u îl p u n e la î n c e r c a r e , v a fi binecuvântat înainte ca el să ajungă să se îndoiască, hambarele şi pivniţele gazdei noastre". primind o bogăţie eternă, c u mult mai presus decât 23. Discipolii lui loan a u spus, în bătaie d e j o c : "Asta

22. Dar cel care nu-l părăseşte p e sărmanul său frate,

D u m n e z e u şi veţi fi lipsiţi d e ajutorul Său, care vine la sfârşit, dacă voi vă preocupaţi doar d e voi înşivă la început. Căci D u m n e z e u n u a creat astfel, în o m totul trebuie să corespundă iubirii care i-a dat viaţă. oamenii din egoism, ci din iubire pură;

14. D a r E u v ă s p u n : v o i veţi fi a b a n d o n a ţ i d e

credem bucuroşi, căci ştim că sunt goale".

şi fără încredere în D u m n e z e u , atunci veţi schimba în infern cerul dinlăuntrul vostru;

15. Dacă voi trăiţi şi acţionaţi fără iubire

vă veţi îndepărta d e D u m n e z e u şi servitorii

infernului n u vor scăpa ocazia să vă dea în Dumnezeu.

final răsplata, adică moartea prin mânia lui 16. Atunci c â n d vorbiţi despre esenieni,

c a r e trăiesc d u p ă învăţăturile Şcolii lui Pitagora, voi spuneţi că, din filantropiei lor, nimeni n u este capabil să-i urmeze, în afară d e câţiva romani! 17. E u n u îi apreciez prea mult, căci ei cauza

n u recunosc nemurirea sufletului şi totuşi,

cel mai rău dintre ei valorează mai mult

Marea Evanghelie a lui loan
C a p i t o l u l 126
Un vin miraculos. îngerii servitori. Despre credinţa de nezdruncinat in Dumnezeu.
1. Servitoarea hanului a sosit cu adevărat. Dar a m vrea să înţelegem mai bine".

141
7. Acest fariseu s-a întors spre Matei şi i-a spus:

s p u n e îndată d e u n d e provine. D u p ă gust şi d u p ă culoare, n e v o m da sigur seama d e u n d e este".

"Stâpâne al casei, dă-ne să gustăm din acest vin şi-ţi v o m

8. A u coborât apoi în pivniţă şi a u adus tuturor pahare pline c u vin; c â n d fariseii şi leviţii a u gustat, ei a u spus cu uimire: " N u , asemenea n u a m mai gustat niciodată vin, are un un

răsuflarea tăiată şi i-a spus lui Matei:

într-o clipă, o mulţime d e tineri a u adus tot felul d e m e r i n d e într-o cantitate atât d e mare, încât n u v o m reuşi sâ consumăm totul nici într-un d e b u n ! Hambarele sunt pline până

"Stăpâne, stăpâne, v i n o să vezi;

indescriptibil. A m gustat până a c u m pământ şi unele erau excelente, dar celelalte par ca apa! Este o enigmă

gust

toate vinurile cunos-cute d e p e acest în comparaţie c u acest vin, toate şi va r ă m â n e o enigmă.

a n ! Totul arată atât d e proaspăt şi la acoperiş şi burdufurile din pivniţă

sunt p l i n e c u cel m a i b u n v i n ! acestea, căci totul s-a petrecut în ziua d e Sabat a evreilor?" 2. Matei n u mai înţelegea nimic,

Stăpâne, stăpâne, d e u n d e vin toate

Aceasta, desigur, pentru a le trimite Marelui Preot la Ierusalim!" 10. Matei a răspuns însă: "L-am

ai vrea să n e vinzi câteva burdufuri?

d e m a r e din acest vin minunat, n u

9. Dar deoarece ai o rezervă atât

aflau în sală, iar discipolii lui loan văzuseră c u câteva clipe înainte că Botezătorul, dintre care unii

n u mai mult decât toţi cei care se

primit gratis, îl voi d a gratis, dar M a r e l e Preot n u v a primi nici o picătură, doar dacă n u va veni aici,

toate hambarele erau goale, l-au întrebat p e Matei d a c ă făcuse o comandă d e alimente!

va fi servit la fel ca toţi ceilalţi, dar,

din întâmplare, ca oaspete. A c i , el

insist, la fel ca toţi ceilalţi şi niciodată în calitate d e M a r e ticăloşia tuturor ticăloşiilor, care ucide spiritul oamenilor d e aceeaşi credinţă cu el". 11. U n levit i-a spus: "Prietene, pârerea ta în legătură Preot al evreilor, ceea ce n u reprezintă pentru mine decât

soţia mea, d e vreme ce m-a anunţat prin servitoare că

3. Matei le-a răspuns: " E u n u , altfel aş fi ştiut şi nici

puţinele provizii p e care le mai a v e a m sunt a p r o a p e epuizate. în afară d e grădină şi d e câteva terenuri în

arendă n u mai a m nici o livadă şi dacă aş mai fi avut vreuna, n u aş fi avut timp să mă o c u p d e ea, a v â n d deja destul d e multe d e fâcut la v a m a mea şi c u acest h a n în săptămână, a d u c provizii d e la C a p e r n a u m . Peştele mi-l aduceţi voi şi, în ceea ce priveşte cerealele, le cumpăr d e obicei d e la coreligionarii mei greci, lată, p e scurt, nimic despre această c o m a n d ă !

c u Marele Preot este greşită; se v e d e că n u ai nici o idee despre ceea c e este el!" 12. Matei: "Să lăsăm asta d e o parte, altfel mă voi

care primesc foarte multă lume. D e aceea, în fiecare

aceea n u vedeţi ceea ce se află în faţa voastră, c u atât mai mult cu cât nimeni n u îşi poate v e d e a propria faţă, nasul sau fruntea! Dar noi, care suntem în faţa voastră,

supăra. Voi vedeţi lucrurile din punctul lui d e vedere, d e

modalitatea în care îmi aprovizionez casa, dar n u ştiu 4. Aş crede câ u n m a r e prieten necunoscut a făcut

le v e d e m bine. Suficient, să n u mai vorbim, altfel a m să îmi respect oaspeţii".

mă înfierbânt şi n u aş vrea să vă ofensez, pentru că e u 13. U n fariseu ceva mai politicos a spus: "Bine, bine,

aceasta pentru mine, doar dacă n u ar fi vorba despre u n miracol, despre care n u mai este nici o îndoială! D e

să lăsăm asta şi să vorbim mai bine c u învăţătorul lisus.

ştiu, n u mai mult decât voi; îi voi chema p e toţi servitorii aceste provizii!" mei şi îi voi întreba dacă îi cunosc p e cei care a u adus

u n d e vine acest prieten şi cine este el? Bineînţeles că n u

Poate că el n e va da cel mai b u n răspuns. Căci el n e

depăşeşte p e toţi în ştiinţă şi în înţelepciune". întorcânaceastă istorie? Trebuie să ştii câte ceva, căci cuvintele adresate discipolului tău loan făceau aluzie directă la aceasta! Totul s-a petrecut chiar atunci c â n d tu le explicai du-se spre Mine, el Mi s-a adresat: "Ce spui tu despre

p e toţi servitorii şi le-a pus această întrebare. Dar toţi a u

5. El a chemat-o p e soţia lui, pe toate servitoarele şi

răspuns, la unison, că n u cunosc p e nici unul dintre aceşti tineri, "Aceşti oameni d e o statură aparent fragilă a u aerul într-un m o d magnific şi hainele lor seamănă mai degrabă unor băieţandri foarte tineri, pârul lor lung este buclat c u cele ale romanilor decât cu cele ale evreilor. Erau şi hambare, s p u n â n d : 'Acesta este u n dar pentru Matei

discipolilor lui l o a n B o t e z ă t o r u l c u m D u m n e z e u îi p u n toată încrederea în El şi c â n d tu denunţai urâţenia

binecuvântează p e cei care îl iubesc c u adevărat şi îşi

şi latura iluzorie a egoismului. E u bănuiesc aşadar că tu ştii ceva sau că eşti chiar tu autorul". 14. E u a m spus: "Bine, dacă M ă bănuiţi, asociaţi

foarte numeroşi şi a u lăsat sprinteni mărfurile în pivniţe

supoziţia voastră c u ceea c e le-am spus discipolilor lui cel mai deplin!

vameşul, care a fost c h e m a t astăzi d e către Marele învăţător!" Apoi s-au îndepărtat cu toţii şi n u a m văzut în c e direcţie a u plecat".

loan şi recunoaşteţi în inimile voastre că a m spus adevărul 15. Cel care va acţiona d u p ă profunzimea inimii lui,

6. U n fariseu a spus: "Pare ciudat şi totuşi este

va primi d e asemenea d e la D u m n e z e u ceea ce a primit

142
prietenul şi fratele nostru Matei. mereu acelaşi în inima Sa, acelaşi care a fost p e întinderea cerurilor c u mult înainte ca 16. Căci, credeţi-Mă, D u m n e z e u este

Marea Evanghelie a lui loan

soarele, luna şi stelele să strălucească p e ea; aşa c u m este El în acest m o m e n t , aşa va rămâne în eternitate.

găsi şi va fi b i n e c u v â n t a t din eternitate în eternitate!" 18. Aceste cuvinte i-au zguduit pe toţi până

17. Cel care îl caută pe drumul drept, îl va

în adâncul inimii, iar discipolii lui loan, d u p ă

ce a u reflectat mai profund, a u spus: "El este era loan al nostru, alături d e care a m trăit timp d e zece ani, fără ca niciodată să auzim ceva

fără îndoială u n profet cu mult mai mare decât

asemănător. Fariseul are dreptate atunci c â n d

pretinde că acest nazaritean ştie ceva. E u aş zice chiar că, cu el, n u se ştie u n d e n e vor d u c e toate acestea, lată loan". d e fapt d o v a d a orbirii noastre şi a învăţătorului nostru

această întrebare puţin naivă: " V ă d bine că tu trebuie să

păstra vinul n o u ! El s-a întors către M i n e şi Mi-a pus fii u n profet, dar observ că preferi vinul din burdufuri n u este nouă şi că în curând ea va fi o zdreanţă. Daca aş putea să te ajut, spune-mi, câci a m multe haine acasă, p e care n u le mai port".

vechi celui n o u , din burdufuri noi! Mai v ă d că haina Ta

Capitolul 127
luda şi Toma. Orbirea discipolilor lui loan Botezătorul. Moartea fiicei lui Cornelius. Adevăraţii urmaşi ai lui Cristos!
1. luda, mai încălzit d e vin decât ar fi trebuit, a vrut

întrebării lui prosteşti. E u a m fost însă plin d e înţelegere în privinţa lui şi i-am explicat comparaţia. 8. O m u l a fost mulţumit, iar E u le-am spus celorlalţi:

7. Tovarăşii săi a u vrut să-l a l u n g e p e loc, din cauza

"Dacă vedeţi u n orb că face u n pas greşit şi c a d e în şanţ,

să ridice vocea şi să le spună ceva vecinilor săi, în special adversar, a înaintat pentru a-i spune: "Prietene, atunci c â n d învăţătorii vorbesc, discipolii tac şi ascultă. Aici, fiecare cuvânt ieşit din gura noastră este o prostie şi dacă discipolilor lui loan Botezătorul. Dar Toma, veşnicul său

credeţi că este înţelept să-l acuzaţi şi să-l condamnaţi p e orb pentru că a strivit iarba din şanţ atunci c â n d a căzut? D u p ă ochii lui fizici, el seamănă cu voi la fel d e mult ca

voştri şi este foarte dur - d u p ă c u m ştim c u toţii - să noastră!"

u n frate, dar ochii sufletului său sunt mai orbi decât ai pedepsim u n frate orb pentru că s-a împiedicat în faţa 9. A c e s t e c u v i n t e a u fost primite c u a c l a m a ţ i i

ai mâncârimi să vorbeşti, mergi afară să strigi ce vrei şi întoarce-te c â n d o să te doară gura". 2. luda i-a răspuns: "Ce ai tu împotriva mea, ţi-am 3. T o m a i-a s p u s : " C u n o a ş t e m d e mulţi ani

făcut ceva? E u n u a m niciodată dreptul să vorbesc?"

acţionează după c u m vorbeşte, El este d e m n să fie numit cel mai mare dintre o a m e n i şi să fie încoronat! Trăiască cel mai mare dintre oameni!"

generale. Toţi cei d e faţă strigau: "lată, a vorbit bine. El

înţelepciunea ta şi n u suntem dispuşi să te reascultăm aici pentru a o mie şi una oară s p u n â n d acelaşi lucru. aceeaşi educaţie ca şi tine; înţelege deci că tu n u ai ce să

Noi suntem cu toţii la fel d e înţelepţi ca tine, a m primit ne înveţi. U n discipol n u vorbeşte decât atunci c â n d

a m a d ă u g a t câteva cuvinte în legătură cu veşmântul vechi şi vinul n o u , a sosit, cu răsuflarea tăiată, Cornelius,

10. D u p ă ce oamenii şi-au sfârşit aclamaţiile, iar E u

întrebări, dar n u m a i d a c ă acestea sunt întemeiate şi altceva decât curiozitate, reflectând doar simpla noastră fim biciuiţi, căci prostia t r e b u i e să fie î n t o t d e a u n a pedepsită c u nuiaua". 4. luda: "Bine, bine, tac; ştiu bine că în prezenţa ta plăcere d e a n e da frâu liber limbii, atunci merităm să necesare. Dacă întrebările noastre n u demonstrează

învăţătorul său îl întreabă. Putem, bineînţeles, să p u n e m

spre Mine şi s-a aruncat la picioarele Mele, s p u n â n d : " D o a m n e , prietenul m e u . Tu, Divin învăţător, fiica mea

comandantul din C a p e r n a u m ; el s-a îndreptat repede

adorabila mea fiică este moartă". Lacrimile i-au tăiat dintr-o dată vocea, apoi, revenindu-şi, el a adăugat: 11. "Doamne, Tu, Cel căruia nimic n u îi este imposibil,

favorită, c a r e îmi poartă n u m e l e , î n c â n t ă t o a r e a şi

vino acasă la mine, atinge-o c u mâinile Tale miraculoase şi ea va învia la fel ca fetiţa lui Jairus, şeful sinagogii, care era moartă de-a binelea şi care a c u m trăieşte. Tu. care eşti prietenul m e u cel mai bun. Te implor, vino să-mi acorzi această graţie".

înţelepciunea profetului llie! Păcat doar că n u ai trăit înainte d e S o l o m o n , ce mult i-ar fi folosit lecţiile tale! Dar ajunge, a m să tac!"

e u n u a m dreptul să vorbesc, căci tu reprezinţi chiar

fâcut semn că era d e ajuns şi el a tăcut.

5. Toma ar fi vrut bucuros să-i răspundă, dar i-am

ceea ce M ă rogi; fiica ta este moartă şi este deja rece, acestei sărmane umanităţi despre gloria lui Dumnezeu".

12. E u i-am spus: "Ai încredere, voi veni şi voi face

înţeleagă d e ce îi c o m p a r a s e m E u p e el şi p e tovarăşii lui cu nişte haine peticite şi c u burdufuri vechi, care n u pot

6. U n u l dintre discipolii lui loan n u reuşea deloc să

dar E u o voi învia, pentru ca ea să poată a d u c e mărturie 13. Discipolii Mei M-au întrebat dacă ie permit să M ă

Marea Evanghelie a lui loan
urmeze sau trebuie să M ă aştepte acolo. E u le-am spus: fost vameş, urmaţi-Mă! E u a m avut grijă d e locuinţa ta pământeană şi voi mai avea grijă, dar doresc ca tu să fii, la fel ca ei, discipolul M e u " . "Voi toţi cei care sunteţi discipolii Mei şi tu, Matei, care ai

145
să menţioneze acest eveniment şi p e cele din timpul zilei. 5. Matei, scribul, M-a întrebat imediat dacă trebuie

î n a f a r ă d e a p r o v i z i o n a r e a c a s e i lui M a t e i şi d e această seară acasă şi mâine v o m avea timp sâ v e d e m ce trebuie sâ scrii despre ziua d e astăzi". 7. Matei scribul a fost foarte mulţumit. N o i a m sosit conversaţiile care a u avut loc acolo. N e v o m întoarce în

6. E u i-am spus: "Notează tot c e s-a petrecut astăzi,

veşmintele cele mai bune, lăsându-le alor săi grija d e a se ocupa d e afacerile obişnuite ale casei sale.

14. Matei şi-a aruncat hainele d e h a n g i u şi-a pus

doreşte să M ă urmeze; el trebuie să moară faţă d e lucrurile materiale şi profesionale, să n u se mai preocupe d e viaţa sa materială, altfel el n u va putea intra în împărăţia Mea. Căci, cel care p u n e m â n a la plug, dar făcut pentru împărăţia lui D u m n e z e u .

15. Nota b e n e - lată ceea ce trebuie să facă cel care

apoi la casa comandantului, a m intrat cu toţii în sala în care zăcea fetiţa moartă, întinsă p e u n catafalc, d u p ă datina romană.

întoarce ochii în altă parte şi n u priveşte în faţă, n u este

care făceau u n vacarm imens, căci acesta era obiceiul,

8. Se aflau acolo o mulţime d e bocitoare şi d e oameni

pentru a trezi sufletul celui mort şi pentru a-i îndepărta pe mesagerii lui Pluton, prinţul infernunîor, după credinţa oarbă a majorităţii popoarelor p ă g â n e .

C a p i t o l u l 128
Femeia cu scurgere de sânge (Marcu si LucaJ lisus la Cornelius /Matei 9, 20-25)

această sală în dezordine, le-am poruncit să înceteze cu zgomotele şi să se îndepărteze d e casă, spunându-le că fetiţa dormea şi câ n u era moartă.

9. D u p ă ce a m intrat împreună cu discipolii Mei în

20. Şi iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi şi s-a atins de să râdâ d e Mine. U n u l dintre ei Mi-a spus: "Acum îţi va fi mult mai greu decât la Jairus! Priveşte mai d e aproape; poala hainei Lui. vei vedea bine că, din punct d e v e d e r e medical, ea este 21. Căci îşi zicea ea: "Numai să mă pot atinge de cu adevărat moartă. D u p ă învăţătura lui Hipocrate, haina Lui şi mă voi tămădui." faimosul medic grec, moartea este zugrăvită p e faţa ei, 22. lisus S-a întors, a văzut-o şi i-a zis: "îndrăzneşte, fiica Mea/ Credinţa ta te-a tămăduit." Şi s-a tămăduit iar tu susţii că ea doarme!" 1 1 . V ă z â n d că b o c i t o r i i n u d o r e s c să i a s ă , femeia chiar în ceasul acela. comandantul le-a poruncit să plece şi a ordonat soldaţilor 23. Când a ajuns lisus în casa fruntaşului sinagogii şi săi să alunge oamenii. în cameră s-a făcut, în sfârşit, linişte. când a văzutpe cei ce cântau din fluier şi gloata bocind, 12. D u p ă ce camera şi întreaga casă a u fost golite 24. le-azis: "Daţi-vă la o parte; căci fetiţa n-a murit, ci d e toţi aceşti inoportuni, a m intrat în sfârşit în cameră doarme!" Ei îşi băteau joc de El. 25. Dar, după ce a fost scoasă gloata afară, lisus a î m p r e u n ă c u d i s c i p o l i i M e i şi toţi c e i d i n c a s a intrat înăuntru, a luatpe fetiţă de mână şi fetiţa s-a ridicat. c o m a n d a n t u l u i . A m mers la catafalc, a m luat m â n a
m o a r t e i , fără să s p u n n i m i c d e d a t a a c e a s t a şi, puternică, d e parcă n u ar fi fost niciodată bolnavă. 1. Să revenim a c u m la expunerea Evangheliei. c â n d eram c a m pe la mijlocul drumului, ne-a ajuns din 2. A m părăsit casa lui Matei târziu, după-amiaza şi, instantaneu, fata s-a ridicat atât d e sănătoasă şi d e 13. Când fata a văzut că fusese aşezată pe u n catafalc 14. C o m a n d a n t u l s-a apropiat d e ea şi i-a spus,

gălăgie (căci fără bani, nimeni n u ar fi strigat) a u început

10. Atunci, bocitorii plătiţi pentru a face cât mai multă

grecoaică, suferea şi ea d e doisprezece ani d e pierderi d e sânge şi pe care nimeni n u putuse să o ajute. Această atins poalele hainei şi, instantaneu, i s-a petrecut ceea femeie a procedat la fel ca femeia grecoaică: ea Mi-a ce-şi dorea atât d e mult. Căci ea îşi spusese în sinea ei: atunci voi fi vindecată!" Ea a simţit imediat că izvorul celor doisprezece ani d e suferinţe a secat. 3. E u M-am întors atunci şi i-am spus acestei femei: "Dacă aş putea măcar să ajung să ating tivul hainei Sale,

urmă, alergând, o femeie care, la fel ca cealaltă femeie

aranjat ca pentru morţi, a întrebat d e ce se afla acolo.

ai fost foarte grav bolnavă, ai murit şi te-am fi pierdut Mântuitori n u te-ar fi înviat cu puterea Lui divina, aşa

copleşit d e o fericire imensă: "Adorata m e a Cornelia, tu pentru totdeauna dacă acest atotputernic Mântuitor între c u m a înviat-o cu câteva zile în urmă p e fetiţa şefului sinagogii, Jairus, pe care tu o cunoşti bine. Bucură-te, plină d e recunoştinţă faţă d e acest prieten între prieteni, preţioasa viaţă p e care o pierduseşi!" deci, d e aceasta nouă viaţă şi, d e a c u m înainte, să fii

în pace". Femeia s-a întors acasă, plină d e lacrimi de bucurie şi d e recunoştinţă şi n u a mai fost niciodată bolnavă.

"Ai încredere, fiica Mea, credinţa ta te-a mântuit. Mergi

c a r e El singur ţi-a făcut binele s u p r e m , redându-ţi

vizita adeseori şi d e aici aflase despre vindecarea femeii grecoaice despre care a u vorbit M a r c u şi apoi Luca, pictorul-poet! De aceea, aceste evenimente

ea locuia a p r o a p e d e o comunitate grecească p e care o

4. Această femeie era evreică şi n u grecoaică. Dar

asemănătoare a u fost adeseori confundate, chiar de către teozofii cei mai savanţi, d â n d astfel apă la moară celor care se îndoiau.

144
C a p i t o l u l 129
Fiica lui Cornelius vorbeşte despre experienţa ei din Lumea de dincolo. Problema liberului arbitru. (Matei 9. 26J 26. Şi s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.
1. Fata a spus: "Da, da, a c u m îmi amintesc bine că

Marea Evanghelie a lui loan

a m fost foarte bolnavă, dar u n s o m n dulce s-a aşezat peste pleoapele mele, a m adormit şi a m avut u n vis minunat. Pretutindeni în j u r u l m e u era lumină, nimic l u m e m i n u n a t ă : g r ă d i n i m a g n i f i c e , d e nedescris,

altceva decât lumină şi, în această lumină se forma o inundate d e lumina cea mai clară şi splendori peste acea măreţie. în timp ce e u o contemplam cu uimire şi început să mă simt din c e în ce mai disperată în faţa

splendori. Dar nici o fiinţă vie n u părea să locuiască în

remarcam că nici o fiinţă vie n u părea că va apărea, a m unei asemenea splendori indescriptibile. A m început să

plâng, să strig, dar fără nici cel mai mic e c o u , fără cel această măreţie creştea încontinuu.

mai mic răspuns. Eram din c e în ce mai tristă, în timp ce 2. în timp c e mă cuprindea această tristeţe imensă şi "Ce înseamnă asta, poate u n o m să spună asta, poate el sâ facă asta?" 8. U n roman, unul dintre oaspeţii lui Cornelius, a

te strigam disperată, dragul m e u tată, în grădină a apărut deodată acest prieten, care, ţinându-mâ d e mână, mi-a spus: "Ridică-te, fiica mea". Toată acea splendoare care acest prieten mă ţinea în continuare d e mână. N u a m dar d u p ă ce mi-am recăpătat toate simţurile, mi-am 3. Dar, lucrul cel mai straniu mi se pare - şi acest mă făcuse atât d e tristă a dispărut şi m-am trezit, iar

declarat: "Prietene, u n înţelept a spus: ' N u există nici u n o m , oricât d e mare, p e care zeii să nu-l fi animat c u suflul lor'! Dar dacă totuşi a existat vreodată unul, atunci el

înţeles imediat ceea ce se petrecea şi ceea ce văzusem, amintit tot ce a m văzut în vis şi ce ţi-am povestit.

este acest lisus, care pare să aibă o origine umilă, dar zeii acest pământ, fac aceasta sub înfăţişarea cea mai umilă

n u iubesc luxul terestru şi, atunci c â n d ei coboară p e

şi prin faptele lor le demonstrează muritorilor cine sunt ei! Acesta trebuie să fie şi cazul acestui o m atât d e simplu! Puteţi sâ credeţi ce vreţi, dar în ceea c e mă priveşte, e u îl poate învia morţii.

catafalc este d o v a d a - câ a m fost într-adevăr moartă

totuşi într-un vis şi, lucrul încă şi mai extraordinar: faptul află aici.

pentru această lume, p e care a m continuat să o v ă d că acest prieten minunat care a venit la mine în vis, se 4. Dragul m e u tată, te întreb, viaţa p e care El mi-a

consider u n zeu d e prim rang, căci nici u n muritor n u 9. Atunci c â n d vreun discipol al lui Esculap readuce

la viaţă, cu ajutorul balsamurilor şi uleiurilor lor, p e cineva

redat-o n u îi aparţine oare Lui? Inima mea este profund să-i dăruiesc iubirea mea vreunui alt bărbat! Să îndrăznesc pe tine, tatăl m e u şi mai mult decât orice p e lume?" emoţionată şi mi se pare că n u aş mai putea vreodată

această prospeţime şi aceasta sânătate d e care dă dovadă a c u m Cornelia şi p e care n u le-a avut niciodată până convins d e ceea ce spun".

care părea mort, niciodată cel care se trezeşte n u are

oare să-L iubesc mai mult decât orice, mai mult decât 5. încurcat, Cornelius n u ştia ce să răspundă. E u

a c u m . Credeţi ce vreţi, dar iată c e gândesc e u şi sunt 10. E u a m spus: "Fiecare crede că are dreptate! Dar

asta poate să-i umple viaţa!"

i-am spus: "Las-o p e fiica ta să facă aşa c u m simte, doar

E u vă spun şi vă cer să-Mi demonstraţi prietenia voastră, c u nimeni despre asta, ştiţi doar cât d e rea este lumea". Ei Mi-au promis câ vor păstra tăcerea.

nespunând nimănui ce aţi văzut şi aţi auzit aici; n u vorbiţi

mereu p e acest prieten mai presus d e orice, căci Cel care a putut să-ţi redea viaţa prin forţa şi puterea Sa,

6. Cornelius a spus: "Dacă este aşa, atunci să-L iubeşti

atunci c â n d tu erai moartă, nu-ţi va face niciodată vreun viaţa din n o u . lubeşte-L deci mai presus d e orice, aşa c u m şi e u îl iubesc din toate puterile mele". 7. E u a m spus: "Cel care M ă iubeşte, îl iubeşte d e rău şi, dacă ai muri din n o u . El îţi va reda, fără îndoială,

vreme cât E u a m rămas în casa comandantului. Dar,

11. Şi a u tăcut într-adevăr timp d e câteva zile, atâta

în toată Galileea. Mi-ar fi fost foarte uşor să împiedic

imediat după ce E u a m plecat, fapta M e a a fost povestită

aceasta, încălcând libertatea voinţei lor u m a n e (liberul

asemenea p e Cel care este în Mine şi care este viaţa

animale. E u le-am respectat tot timpul libertatea şi d e aceea a trebuit să suport uneori chiar şi ceea ce n u totdeauna era în ordinea firească a lucrurilor şi care n u a fost d e nici u n folos!

lor arbitru), dar p e n t r u a n u face din o a m e n i nişte

eternă. El poate să moară d e o mie d e ori din această

care a u auzit aceste cuvinte, mulţi şi-au spus în sinea lor:

iubire pentru Mine şi totuşi va trăi în veci". Dintre cei

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 130
Doi cerşetori (Matei orbi ii linguşesc 9, 27-31) pe lisus
să muncească pentru a se întreţine.

145
6. E u le-am spus: "Este drept şi bine că veţi începe să

vă ajutaţi fraţii şi că vă veţi întreţine m u n c i n d cu braţele voastre, căci cel care v e d e şi poate să muncească n u trebuie să stea cu braţele în sân şi să se lase întreţinut d e

prieteni. Trebuie ca oamenii să se ajute şi să se sprijine umane. unii p e alţii, pentru ca iubirea să crească între fiinţele 7. Hotărârea voastră este bună, faptul că doriţi să-Mi

orbi care strigau şi ziceau: "Ai milă de noi, fiul lui Davidi" (28) După ce a intrat in casă, orbii au venit la El. Şi lisus le-a zis: "Credeţi că pot face lucrul acesta?" "Da, Doamne", l-au răspuns ei.

(27) Când a plecat de acolo, s-au luat după lisus doi

daţi economiile voastre din pură recunoştinţă este d e m n

d e laudă, este frumos din partea voastră, dar nici E u şi să păstraţi tot ce aveţi pentru voi.

(29) Atunci S-a atins de ochii lor şi a zis: "Facă-vi-se după credinţa voastră/"

nici discipolii Mei n u a v e m nevoie d e acest lucru; puteţi 8. Dar, pentru că v-am deschis ochii la lumină, E u vă

(30) Şi li s-au deschis ochii, lisus le-a poruncit cu tot dinadinsul şi le-a zis: "Vedeţi, să nu ştie nimeni." (31) Dar ei, cum au ieşit afară, au răspândit despre El in tot ţinutul acela. vestea

cer, în primul rând, să respectaţi poruncile lui Dumnezeu,

aproapele vostru la fel ca pe voi înşivă şi să-i veniţi în ajutor d e fiecare dată c â n d puteţi; în al doilea rând, vă

să-L iubiţi p e D u m n e z e u mai presus d e orice şi p e

cerşetori complet orbi din naştere, care n u văzuseră

1 . Pe vremea aceea, se aflau la C a p e r n a u m doi

r e c o m a n d , din iubire p e n t r u M i n e , să n u povestiţi nimănui ce vi s-a petrecut şi să aveţi grijă ca nimeni să nu afle".

niciodată lumina zilei şi strălucirea stelelor. E u tocmai Mă întorceam acasă, fiind însoţit d e comandant, soţia şi copiii lui, care m-au condus împreună cu toţi prietenii

imposibil, căci toţi cei din împrejurimi ştiu că noi e r a m orbi şi dacă ne vor întreba c u m se face că a c u m v e d e m , ce răspuns putem noi să le d ă m ? " E u le-am spus: "Cel

9. Dar ei Mi-au răspuns: " D o a m n e , lucrul acesta va fi

în acel loc, ca d e obicei şi cerşeau. C â n d a u aflat că

lor până la răspântia drumurilor. Cei doi orbi erau aşezaţi

treceau pe acolo mulţi oameni, precum şi cele mai înalte personalităţi din Galileea, printre care era şi lisus din Nazaret, descendent direct, la fel ca şi tatăl său, din David,

care se rezumă la u n singur cuvânt: tăcere!" Ei a u promis alergat în toate părţile, povestind ceea ce făcusem pentru ei!

că vor avea grijă, dar n u şi-au ţinut promisiunea şi a u

aceşti doi orbi s-au ridicat şi a u început să M ă urmeze aşa c u m puteau, strigând: "lisuse, a h ! Tu, fiul lui David, ai milă d e noi!" Şi ei Mi-au acordat diverse titluri onorifice, de ei.

crezând astfel că M ă flatează, pentru a Mi se face milă 2. E u i-am lăsat să Mă urmeze până la Nazaret, pentru

Capitolul 131
Vindecarea moarte pe farisei, lisus fi salvează. (32) Pe când plecau (33) După surdo-mutului. Cornelius (Matei ii condamnă 9, 32-33/ la

a le arăta că n u preţuiam nici u n titlu p ă m â n t e a n şi nici u n fel d e linguşire. 3. C â n d , d u p ă câteva ore, a m ajuns acasă, cei doi

orbi i-au rugat pe cei care îi însoţeau să îi conducă la Mine. Iar discipolii Mei i-au adus la Mine. 4. C â n d cei doi cerşetori a u ajuns a p r o a p e d e Mine,

lisus un mut Îndrăcit. vorbit. Şi noroadele,

orbii aceştia, iată că au adus la din el, mutul a

ce a fost scos demonul mirate, ziceau:

s-au apropiat şi a u î n c e p u t să M ă

văzut asa ceva in Israel!"

"Niciodată

nu s-a

vederea. E u a m venit spre ei şi le-am voi cu adevărat că pot E u să fac asta?" atins atunci ochii cu degetele Mele, voastră!" s p u n â n d : "Să fie d u p ă

r o a g e să b i n e v o i e s c să le r e d a u

spus, ştiind bine ce d o r e a u : "Credeţi Ei a u răspuns: "Da, D o a m n e ! " Le-am credinţa

a d u s u n s u r d o - m u t , c a r e era şi posedat. Leviţii şi fariseii p e care îi lăsasem la casa lui Matei a u sosit cu intenţia d e a vedea ce o să fac. Ei

o a m e n i , că alţii, n o u veniţi, Mi-au

1. Abia a u părăsit casa cei doi

i-au întâlnit în faţa porţii pe cei doi urma să fie vindecat, dar n u a u spus

început să vadă la fel d e bine ca toţi cei Percepând binefacerile luminii, ei a u care au vederea perfecta.

5. Ochii lor s-au deschis şi ei a u

orbi, care le-au spus că u n surdo-mut şi ceea ce tocmai li se petrecuse lor, fiindu-le teamă.

creaţia, întrebându-se în inima lor c u m putea să-Mi dovedească recunoştinţa lor infinită şi veşnică! A u v r u t chiar să-Mi d e a tot c e e a c e puseseră d e o parte p e vremea c â n d erau orbi, căci d e a c u m încolo n u trebuiau să mai cerşească, ci puteau
ar

început să se minuneze şi să admire

grăbit să ajungă. Intrând în sală, ei era posedat şi a u spus: " O h , dar îl cunoaştem bine, nici o putere nu-i lui se dezlănţuie, el

2. La această veste, fariseii s-au

l-au recunoscut p e s u r d o m u t u l care

poate da d e capăt. C â n d d e m o n u l

dezrădăcina copacii. Nici u n zid, nici

poate

u n lanţ nu-i pot rezista; el n u simte

146

Marea Evanghelie a lui loan
lună, spune tradiţia. acest fel, dar pe cât este d e adevărat că D u m n e z e u 8. Pe scurt, d e la A v r a a m , a u fost mereu miracole d e

trăieşte şi domneşte în cer şi pe pământ, la fel d e adevărat asemenea amploare!"

este faptul că niciodată n u s-a produs u n miracol d e o 9. Acest entuziasm al mulţimii i-a nemulţumit p e

farisei, care, neputându-şi stăpâni mânia, le-au spus oamenilor: "Orbi şi proşti ce sunteţi, n u v-am avertizat noi atunci c â n d a m intrat în această c a m e r ă ? Noi v-am spus că d o a r d i a v o l u l p o a t e să fie s t ă p â n u l a s e m e n e a posedat. El l-a vindecat, dar c u m ? El l-a demonilor!"

unui

alungat pe d e m o n din acest o m cu ajutorul prinţului 10. Fariseii cei răi a u spus toate aceasta în faţa

oamenilor şi a comandantului Cornelius, care, ieşindu-şi din fire, a rostit cu v o c e d e tunet următoarea sentinţă: vedeţi diferenţa dintre D u m n e z e u şi diavol!" "Astăzi, chiar voi meritaţi crucificarea. E u vă voi face să

îngroziţi. Oamenii jubilau însă şi a u spus: "Ah! lată-l în care vă ţinea în chingile lui. Voi meritaţi din plin această pentru litera moartă a lui Moise, la fel c u m diavolul s-a

1 1. La această lovitură d e trăznet, fariseii a u rămas

sfârşit pe omul drept care vă va elibera d e vechiul diavol pedeapsă! Sunteţi la fel ca prinţul demonilor, vă bateţi bătut pentru trupul muritor al lui Moise şi urmăriţi cu

ajutorul diavolului, sunteţi mereu la treabă, acţionând

o mireasmă cât d e mică d e sfinţenie, lată d e ce, cu

blestemele voastre, cu focul şi cu spada, tot ceea ce are

în spiritul minciunii. Este perfect justificat ca acest Satana. N u a v e m nici u n pic d e milă pentru voi". focul şi vai d e peşti dacă el intră în apă! Din fericire, este surdo-mut; dacă ar vorbi, toată lumea ar tremura în faţa lui. O h ! Este u n o m teribil, toţi fug din faţa lui, chiar şi

c o m a n d a n t roman sâ vă c o n d a m n e , pe voi, servitorii lui 12. Atunci, vameşul Matei a înaintat şi le-a spus

animalele sălbatice! Şi El vrea să îl vindece! Doar diavolul ar putea să facă acest lucru". 3. E u a m spus: "Şi totuşi. E u a m să-l vindec, pentru

vindecat, în ziua d e Sabat, p e fratele cel mare al mamei nespus despre profunzimile cele mai mari ale adevărului desăvârşit? Copiii înşişi înţelegeau, iar voi arătaţi cu rămas uimiţi şi L-aţi întrebat d e u n d e a r e această

fariseilor: "în urmă c u patru zile, învăţătorul lisus a

mele, care era paralizat. Ce secret a mai rămas atunci

ca voi să vedeţi, în sfârşit, câ toate fiinţele ascultă d e puterea lui D u m n e z e u " . 4. A m întins mâinile spre posedat şi a m spus: "Ieşi

degetul. însuşi învăţătorul v-a vorbit atât d e înţelept; aţi înţelepciune! Dar nici răspunsurile Lui d e cea mai înaltă spiritualitate, nici faptele sale n u v-au deschis ochii! 13. Dacă faptele şi învăţăturile Sale n u a u putut să

din acest o m , spirit râu şi impur!" Spiritul a strigat: " U n d e adâncă, acolo te aşteaptă u n monstru". Spiritul rău a urlat şi a ieşit din o m . să merg?" E u a m spus: "Acolo u n d e marea este cea mai

vă deschidă ochii şi inimile voastre n u d o r e a u decât

amabilitate şi d e recunoştinţa. El a început să vorbească mai era surdo-mut!

5. Chipul acestui o m a fost imediat luminat d e

răzbunare, ce vă mai lipseşte atunci pentru a fi nişte demoni perfecţi? Da, vă repet, sunteţi mai răi decât toţi D u m n e z e u şi a oamenilor, să fiţi exterminaţi la fel ca d e m o n i i a d u n a ţ i la u n loc şi este drept, în faţa lui animalele fioroase.

cu ceilalţi cu atâta blândeţe, încât toţi s-au convins că n u 6. Discipolii şi toţi cei d e faţă erau în culmea uimirii şi

a u spus: "într-adevăr, este incredibil, aşa ceva n u s-a mai petrecut niciodată în Israel. Vânturile şi uraganele s-au potolit, cei care păreau că sunt morţi a u revenit la viaţă,

nici măcar unei muşte, nici n-aş strivi u n vierme din p e c o m a n d a n t u l C o r n e l i u s că v-a c o n d a m n a t la

14. E u sunt u n o m sensibil şi b u n şi n u aş face rău

pământ, dar vouă v-aş tăia capul fără nici o milă. îl felicit spânzurătoare".

apa a ţâşnit din piatră; la cererea lui Moise, mana a căzut atât d e perfect.

din cer, dar niciodată, toate acestea n u a u fost realizate 7. C â n d Solomon a construit Templul şi muncitorii

milă faţă d e ei şi că nimeni n u le ia apărarea în faţa comandantului, care avea dreptul d e a aplica, în întreaga dreptul spadei, fariseii a u căzut la

1 5. Văzând câ nimeni n u are vreun sentiment d e

a u făcut g r e v ă timp d e o lună, el L-a implorat p e a u venit să-şi ofere braţele d e m u n c ă Regelui Solomon. D u m n e z e u să-i trimită alţii şi o mulţime d e adolescenţi El i-a acceptat şi a muncit împreuna cu ei timp d e o

Galilee, legea romană, cunoscută şi sub denumirea d e c o m a n d a n t u l u i . E r a u în n u m ă r d e circa treizeci şi picioarele

protestau, s p u n â n d că a u fost înţeleşi greşit, că d e fapt

Marea Evanghelie a lui loan
ei a u vrut să exprime mai clar c u m puterea divină a lui lisus, învăţătorul învăţătorilor, se manifestă atunci c â n d prinţul demonilor se face văzut, căci ar fi o nefericire pentru oameni ca Dumnezeu să nu fie mai puternic decât diavolul; şi că n u era nici o îndoială că puterea lui pe toţi îngerii şi pe toţi demonii să îl asculte necondiţionat! "Noi n u ne-am gândit la altceva atunci c â n d a m spus că El îi face pe d e m o n i să iasă cu ajutorul prinţului lor. D u m n e z e u acţiona în m o d evident în lisus, obligându-i

147
Capitolul 132
Mizeria poporului. (Matei 9, 36-38) Oraşul plângerii.

Aceasta înseamnă pur şi simplu că puterea Sa divină este deasupra tuturor celor din cer, de p e pământ şi d e sub pământ şi, dacă noi n u ne-am putut face înţeleşi prin

(36) Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor. dar puţini sunt lucrătorii! lucrători la secerişul Lui." (38) Rugaţi (37) Atunci a zis ucenicilor Săi: 'Mare este secerişul, dar pe Domnui secerişului să

aceasta expresie, c u m este posibil ca tu, marea autoritate a Romei, să n e c o n d a m n i a c u m la moarte? Te implorăm, în n u m e l e divinului învăţător lisus, să binevoieşti să anulezi sentinţa şi să n e graţiezi". 16. C o m a n d a n t u l le-a r ă s p u n s : " D a c ă

scoată

învăţătorul, spune u n cuvânt în favoarea voastră, voi chiar astăzi. Căci n u a m încredere în cuvintele voastre, inimile voastre n u a u acelaşi limbaj ca gurile voastre!"

lisus,

în care oamenii erau slăbiţi d e tot felul d e presiuni fizice şi psihice, ca oile fără păstor urmărite d e lupi. Starea mizerabilă a acestor oameni sărmani Mi-a generat o milă

1. Sărăcia era însă foarte mare în aceste sate şi târguri,

retrage sentinţa; dar dacă El păstrează tăcerea, veţi muri

atât d e mare, încât le-am spus discipolilor, la fel ca p e vremea c â n d n e aflam la fântâna din Sihar: "Recolta este mare, dar sunt puţini secerători. Rugaţi-L pe D u m n e z e u pentru ca El să trimită lucrători pentru recolta Sa. Aceşti s ă r m a n i sunt a c u m pregătiţi p e n t r u î m p ă r ă ţ i a lui tânjesc şi aspiră către lumină, adevăr şi eliberare, dar u n d e sunt lucrătorii?" D u m n e z e u şi câmpul p e care ei se află este mare. Ei

învăţător, te implorăm, salvează-ne! Primeşte un zălog,

grăbit cu toţii spre Mine, strigând: " O h ! lisuse, tu, bunule dacă nu ai încredere în noi. N u n e v o m mai aşeza în

17. La aceste cuvinte ale comandantului, ei s-au

calea ta! Noi suntem mai mult decât convinşi că tu eşti cel mai sfânt trimis al lui D u m n e z e u către noi, care a m lisuse, n u refuza rugămintea noastră umilă!" devenit, din nefericire, copiii Săi atât d e răi! O h , D o a m n e 18. E u a m spus: "Mergeţi în pace! Dar fiţi atenţi să

că suntem capabili, nu a m putea oare noi să m e r g e m prin diferite oraşe şi târguri?" E u a m spus: " N e apropiem

2. Discipolii Mi-au răspuns: " D o a m n e , dacă Tu crezi

în pace!"

nu vă răzgândiţi, căci atunci n u vă voi mai spune: Mergeţi 19. Ei M-au l ă u d a t , iar c o m a n d a n t u l a s p u s :

d e unul dintre cele mai sărace sate. C â n d v o m ajunge acolo. E u voi alege p e cei mai puternici şi p e cei mai veţi face tot ceea ce fac şi a m făcut E u în faţa voastră; dar, deocamdată, să n e apropiem d e acest sat!" capabili dintre voi şi vă voi trimite în împrejurimi, u n d e

eu şi îmi retrag sentinţa. Dar vai d e voi dacă aflu ceva râu despre voi, indiferent ce!"

"Deoarece El v-a dăruit pacea Sa, atunci v-o dăruiesc şi

rapid, păstrând cu grijă tăcerea. Tuturor le era teamă de Cornelius. în inima lor însă, ei complotau fără încetare c u m să M ă piardă şi comandant. Ei c u m să se răzbune p e a r ă t a u binevoitori în această situaţie dificilă, n e a v â n d nici o altă

20. Fariseii s-au încurcat în mulţumiri şi s-au retras

toţii in acel sat, u n d e a m găsit o sărăcie inimaginabilă.

3. D u p ă a p r o a p e o j u m ă t a t e d e oră. a m ajuns cu

doar părţile ruşinoase, cu frunze. C â n d aceşti oameni

Părinţi şi copii m e r g e a u a p r o a p e goi, a v â n d acoperite

ne-au văzut sosind, mici si mari, tineri si bătrâni, a u venit

se

scăpare. A fi sau a n u întrebarea. a avut fi, aceasta era pentru ei Pentru

Mine, această poveste benefice. A m timp, însă putut,

efecte până

câtva

toamna târziu, să anunţ

Evanghelia împărăţiei lui D u m n e z e u în toate şi în toate

oraşele să

târgurile din Galileea şi epidemiile oprelişte. vindec şi

oamenilor, fără nici o

bolile

toate

148
în fuga m a r e p e n t r u a n e cere d e p o m a n ă . Copiii înfometaţi, n u mâncaserâ nimic d e două zile, iar părinţii lor, tot înfometaţi şi ei, erau disperaţi să-i v a d ă cerând pâine şi lapte! p l â n g e a u arâtându-şi burţile c u mâinile, căci e r a u

Marea Evanghelie a lui loan
v o m mai vorbi despre asta. acolo veţi găsi cu ce să vă îmbrăcaţi şi cu ce să vă hrăniţi. ceţi-vă aici şi vă voi spune ce trebuie să mai faceţi!" 10. Deocamdată, mergeţi în casele voastre ruinate,

După ce veţi prinde puteri şi vă veţi îmbrăca, întoar-

u n bătrân care părea a fi u n o m cumsecade: "Prietene,

4. Zguduit d e acest spectacol, Petru l-a întrebat pe

întâmplat asta? Să fi fost oare vreun d u ş m a n care v-a N u v ă d decât pereţi fără acoperiş şi grânare în ruină".

cine v-a a d u s în starea asta mizerabilă, c u m vi s-a despuiat d e tot şi, după c u m v ă d , v-a jefuit locuinţele? 5. Bătrânul a răspuns cu o v o c e zguduită d e plâns:

Capitolul 133
Recunoştinţa cerşetorilor copleşiţi de abundenţa de hrană şi îmbrăcăminte
1. Săracii s-au retras cu încredere în casele lor, u n d e

" O h ! O a m e n i buni şi cumsecade, aceasta s-a petrecut datorită răutăţii fără limite şi lăcomiei regelui Irod, care ne ţine în arendă. Tatăl lui era m â n a stângă a lui Satana, el este m â n a d r e a p t ă ! N o i n u a m p u t u t să plătim

a u rămas complet uluiţi c â n d a u găsit mesele acoperite d e cele mai diverse feluri d e mâncare şi haine pentru tineri şi bătrâni, mari şi mici, bărbaţi şi femei! Ei se întrebau unii p e alţii d e u n d e ar putea proveni toate acestea şi nimeni n u ştia ce să răspundă.

impozitele pe care ni le-a cerut a c u m zece zile. Perceptorii

lui ne-au dat u n răgaz d e şase zile pentru a plăti. Dar ce a u consumat proviziile noastre cele mai b u n e şi, în cea impozite excesive, ei ne-au luat tot ce a v e a m , pânâ la lucrurile cele mai necesare, lăsându-ne doar viaţa! O h , credeţi că s-a întâmplat în aceste şase zile? Perceptorii lui

copiii le-au spus bărbaţilor: " D u m n e z e u a făcut asta. El care timp d e patruzeci d e ani a făcut să plouă cu m a n ă cerească pentru a-şi hrăni copiii Săi, c a r e traversau deşertul d e pietre şi d e nisip, u n d e nimic n u creştea. C u m ar fi putut El să n e abandoneze, d e v r e m e ce L-am nu-i părăseşte niciodată p e cei care-L invocă!

2. Văzând hambarele pline d e merinde, femeile şi

de-a şaptea zi, c u m ne era imposibil să plătim aceste

prieteni, este greu, nespus d e greu! Dacă D u m n e z e u împreună cu copiii noştri! Ajutaţi-ne c u m puteţi! Dacă n u n e va veni în ajutor, v o m muri d e f o a m e chiar astăzi,

implorat în fiecare zi. O h ! C u siguranţă că D u m n e z e u 3. David, marele rege, l-a implorat p e D u m n e z e u

aceşti servitori răi ai lui Irod n u ne-ar fi jefuit până la os, a m fi putut să m e r g e m să cerşim. Dar u n d e să m e r g e m în starea în care n e aflăm, aşa goi ca în pântecul mamei? pâcat a m comis împotriva Ta, D o a m n e ? "

atunci c â n d se afla în mizerie şi D u m n e z e u i-a venit în ajutor atunci c â n d suferinţa lui era cumplită. Niciodată

O h , D o a m n e ! D e ce trebuie să suferim în acest fel? Ce 6. E u M-am întors spre bătrân şi i-am spus: "Prietene,

D u m n e z e u nu-i abandonează pe cei care îl cheamă! în mizeria în care ne aflam, era imposibil ca D u m n e z e u să n u n e vină în ajutor! Dumnezeu este mereu plin d e iubire

aceasta n u este din cauza păcatelor voastre, care sunt cele mai mici din întregul Israel, ci este u n semn al iubirii lui D u m n e z e u .

pentru cei care îl numesc Abba, Tată drag! Noi vrem singurul nostru Mântuitor, Tatăl nostru ceresc, care ne-a trimis toate acestea prin îngerii Săi sfinţi!"

deci să-L iubim mai presus decât orice, pe El, care este

voastre e r a u încă ataşate d e d o r i n ţ e terestre. Dar D u m n e z e u , care vă iubeşte, a văzut şi a vrut să vă

7. Voi eraţi cei mai curaţi din Israel, dar sufletele

care era ascultat d e întregul sat, datorită înţelepciunii lui şi a cunoaşterii Scripturilor, le-a spus: "Copiii mei, prieteni, fraţi, în Scripturi este scris 'Mă voi face slăvit prin gura

4. Bătrânul care făcea parte din aceasta familie şi

întru totul pregătiţi să primiţi graţia Tatălui vostru care este în ceruri, lată ce s-a petrecut şi, cu siguranţă, d e a c u m încolo Irod vă

elibereze d e tot ceea ce este terestru, pentru ca să fiţi

micuţilor'. Aceasta v e d e m noi a c u m sub ochii noştri. în

va lăsa în p a c e , c ă c i el n u m a i i-a despuiat complet. Supuşii săi aduşi registrele lui d e impozite.

pretinde impozite d e la cei p e care

în starea d e cerşetori sunt şterşi din 8. lată-vă deci eliberaţi d e lume!

Pentru voi, aceasta este cea mai mare a c u m înainte va trebui să începeţi cu voastre.

binefacere a lui D u m n e z e u şi d e ţ

seriozitate să vă ocupaţi d e sufletele 9. Dar vă spun: Pe viitor, n u vă

construiţi locuinţe bogate, ci doar c o l i b e şi n i m e n i n u vă v a impozite, poate doar Regele Romei,

cere

singurul care are dreptul să pretindă

2-3% d e la voi! Dacă veţi avea ceva, sunteţi liberi să n u dati nimic. Dar puteţi să daţi; dacă n u aveţi nimic,

Marea Evanghelie a lui loan
îi este milă d e noi. Lui i se cuvin iubirea şi slava noastră, prin gura fost p e placul Celui Atotputernic, marea Lui îndurare, lui D u m n e z e u

149

bebeluşilor! Gurile noastre n u a u d e aceea, El le-a pregătit p e cele să-l găsim p e acel tânăr care ne-a

ale bebeluşilor. D a r să m e r g e m

spus să m e r g e m la casele noastre

şi care trebuie să ştie c e a făcut sâ fie u n mare profet, poate chiar llie, care trebuie să vină înaintea lui Mesia".

D u m n e z e u pentru noi! El trebuie

vorbească, a spus: 'Tată, dar dacă acest o m este chiar El Mesia? 6. Bătrânul a răspuns: " O h ,

5. U n copilaş care abia ştia să

ai vorbit ca u n copil, ci ca u n înţelept Ierusalim". din Templul d e la

copile! Cine ţi-a dezlegat limba? N u

dragul m e u tată, înainte îmi era greu să vorbesc, dar a c u m îmi vine tare uşor. Este u n miracol divin". 8. Strângând copilul la piept,

7. Copilaşul a spus: " N u ştiu,

dreptate, totul este miraculos şi,

b ă t r â n u l a s p u s : " D a , d a , ai

atunci c â n d l-ai văzut p e Mesia în numele lui Dumnezeu, să mergem Este c l a r că

fără îndoială, că tu n u te-ai înşelat

acel tânăr! El trebuie să fie! Dar, în să-i m u l ţ u m i m . grăbim!"

D u m n e z e u ni l-a trimis. Să n e 9. A u alergat c u toţii repede

către Mine, iar copiii a u ajuns primii şi s-au aruncat la picioarele Mele,

acoperin-du-le c u lacrimi inocente d e recunoştinţă! tare: " O h , ceruri! Coborâţi-vă privirile şi învăţaţi d e la aceşti 10. E u a m ridicat ochii spre cer, s p u n â n d c u v o c e

13. E u a m spus însâ: "La fel d e obraznici ar trebui să fiţi şi voi, altfel n u vă veţi apropia niciodată d e inima lui D u m n e z e u ca acest copil!"

copii c u m îi place lui D u m n e z e u să fie slăvit! O h ! Creaţie, cu toate că eşti atât d e bătrână şi d e mare şi exişti din timpuri imemoriale şi, deşi înţeleptele tale creaturi sunt la fel ca aceşti copii, drumul spre inima Tatălui t ă u . ca aceşti copilaşi, nu-L va găsi p e Tatăl".

Capitolul 1 3 4
Prima misiune a celor doisprezece apostoli. Aluzie la Evanghelia dictată de Spirit. Motivele pentru care a fost necesară dispariţia originalelor. Originea religiilor asiatice. (Matei 10, 1-4)

într-un număr a p r o a p e infinit, totuşi, tu n u ştii să găseşti, Creatorul. D e aceea, v ă spun: Cine n u vine la Mine la fel 1 1. M-am aşezat apoi, binecuvântându-i p e aceşti

micuţi şi strângându-i la piept. Bătrânul rămăsese perplex,

murmurând." "Ce, c u m , c e înseamnă asta?" Băieţelul i-a

răspuns: T a t ă , iată ceva mai mult decât llie, mai mult ne-a dat pâine, lapte şi îmbrăcăminte".

decât Mesia, iată-L p e Tatăl însuşi, preabunul Tată, care 12. Bătrânul a început să plângă, iar copilul şi-a pus

căpşorul p e pieptul M e u , p e care îl îmbrăţişa şi îl mângâia, inimă a bunului D u m n e z e u ! O h , d a c ă aş putea sâ obraznic!".

să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă. (2) lată numele celor doisprezece apostoli: cel dintâi, Simon, zis Petru şiAndrei, fratele lui: lacov, fiul lui Zevedeu şi loan, fratele lui; (3) Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; lacov. Ful lui Alfeu şi Levl, zisşiTadeu. (4/Simon Canaanitul şi luda Iscarioteanul, cel care a vândut pe lisus.

Săi şi le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate şi

(1) Apoi lisus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai

spunând: "Da, da, a u d c u m în acest piept bate adevărata îmbrăţişez această inimă!" Bătrânul i-a spus: " N u fii

150
s p u n â n d : " D o a m n e , aceste lucruri trebuie să fie scrise, este mult prea extraordinar şi divin!" 2. E u le-am spus: " N u a m făcut acelaşi lucru şi la 1. M a t e i şi l o a n s-au a p r o p i a t a t u n c i d e M i n e ,

Marea Evanghelie a lui loan
să meargă, ce d r u m ar trebui să urmeze şi despre ce ar trebui să vorbească în principal. 6. E u le-am dat următorul răspuns, c a r e n u i-a

entuziasmat deloc şi d e care n u a u ţinut seama decât după înălţarea Mea. 7. Le-am spus acestea ştiind foarte bine că ei n u vor

Sihar? N u a m aprovizionat E u , a c u m câteva zile, casa

împiedicat să o faceţi. D e ce să mai scriem despre u n

scrieţi tot. Dar din motive bine întemeiate. E u v-am eveniment, dacă el este identic cu altul? Să lăsăm asta! spune E u c â n d va trebui să scrieţi din n o u . Cât despre tine, loan, aceasta n u se va petrece foarte curând! 3. Dar, discipolii Mei dragi, vreau să vă spun a c u m Doar E u singur ştiu de ce are lumea nevoie şi vă voi

Mea şi p e cea a lui Matei, discipolul M e u ? Voi vreţi să

înţelege decât după înălţarea Mea, c â n d urma să se petreacă ceea ce îi anunţasem p e cei doisprezece. 8. înainte d e a trece la indicaţiile p e care le-am dat

înţelegere cât mai deplină - că Evangheliile, prin care le înţelegem aici pe cele ale lui Matei şi loan, care sunt traduse a c u m în diferite limbi, n u sunt decât extrase din

celor d o i s p r e z e c e , t r e b u i e să precizez - p e n t r u o

pe cine voi trimite în oraşele lui Israel, pentru a anunţa

poporului împărăţia lui D u m n e z e u . Simon Petru, tu eşti primul; tu, Andrei, fratele lui Simon, eşti al doilea; tu, lacov, fiul lui Z e v e d e u , eşti al treilea, iar loan, fratele tău,

tot c e a u scris loan şi Matei. Ici şi colo, apar câteva mici puteau să apară decât mai târziu, c u m ar fi, spre exemplu,

prima Evanghelie originală şi n u conţin nici pe departe

adăugiri făcute d e către colecţionari sau copişti, care n u această mică indicaţie referitoare la apostolul luda "care lucru, d e vreme ce el nu ştia încă ce urma să se petreacă.

şaselea, tu, Toma, al şaptelea, tu, Matei vameşul, al optulea, tu, lacov, fiul lui Alfeu, al nouălea şi tu, levitule, care te numeşti şi Tadeu, tu eşti al zecelea; Simon din C a n a , tu eşti c e l de-al u n s p r e z e c e l e a şi t u , luda Iscarioteanul, al doisprezecelea.

este al patrulea; Filip, tu eşti al cincilea, Bartolomeu al

L-a trădat în cele din urmă"; Matei n u putea să scrie acest

Acest detaliu n u a fost a d ă u g a t aşadar decât mai târziu. Evanghelia "după" Matei, loan, etc.

9. D e aceea, textele ebraice şi greceşti precizează: 10. Nimeni nu trebuie aşadar să se mire dacă anumite

Voi trebuie să anunţaţi împărăţia Cerurilor întregii lumi, dar trebuie să păstraţi secrete anumite fapte".

spiritele rele şi de a vindeca toate bolile şi toate epidemiile.

4. V o u ă doisprezece, vă d a u puterea d e a alunga

pasaje din Evangheliile d u p ă loan sau Matei nu respectă

mereu derularea cronologică a faptelor, în timp ce Marea

5. Cei doisprezece M-au întrebat atunci u n d e ar trebui

absolută. Acest lucru trebuia precizat, pentru ca unele persoane să n u se împiedice d e această dificultate. I 1. Indicaţiile date aici sunt deci cu atât

E v a n g h e l i e retransmisă aici respectă o c r o n o l o g i e

mai mult necesare cu cât multe erori şi inexactităţi s-au s t r e c u r a t în c o p i e r e a

textelor, fiind comise d e asemenea anumite omisiuni. în epoca respectivă, existau multe mărturii directe scrise şi multe povestiri orale şi a fost u n lucru dificil pentru copişti să recunoască adevărul real.

cele mai fidele, respectând chiar şi detaliile cele mai mici. 13. Din punct d e vedere critic, se poate

12. Evangheliile lui Matei şi loan sunt

p u n e întrebarea: Ce s-a petrecut cu textul original? Se mai află încă pe acest pământ? l-a fost oare imposibil lui D u m n e z e u să facă

astfel încât mulţimea oamenilor animaţi de originalul la lumina zilei?

S f â n t u l Spirit să p ă s t r e z e c u fidelitate 1 4. Răspuns: "Originalele a u fost date

la o parte pur şi simplu pentru a nu deveni o relicvă şi obiect al idolatriei, aşa c u m s-a imaginare, cu toate că acest lucru a fost avertismentul adresat fariseilor în legătură cu drojdia. Spre exemplu, o sever c o n d a m n a t d e învăţătura M e a după relicvă p e t r e c u t d e altfel c u d i v e r s e

relicve

certificată drept autentică este la fel d e idolatrizată ca şi aşa-zisul mormânt d e la Ierusalim, din care, in afară de n u m e , nici lată d e ce, toate originalele a u dispărut.

măcar un singur fir de nisip n u este autentic!

Marea Evanghelie a lui loan
întrebare, vă pot răspunde că spiritul originalului a rămas perfect intact în copii, căci el n u ţinea de literă, ci d e spirit. N u există decât u n singur d i f e r e n ţ ă î n t r e s p i r i t u l lui D u m n e z e u şi 15. în c e e a ce priveşte cea de-a d o u a

151

spirit, mereu acelaşi. C u m ar putea să existe vreo

acest p ă m â n t într-unui şi acelaşi spirit şi se manifestă sub soare sub toate formele? El este totuşi mereu unul şi acelaşi spirit. Ar fi necesar oare să existe vreo diferenţă între spiritul lui nu există decât u n singur spirit în D u m n e z e u ?

Dumnezeu însuşi, atunci c â n d El acţionează p e

Dumnezeu şi D u m n e z e u însuşi, d e v r e m e ce Deşi acest unul şi acelaşi spirit acţionează pe

forme, el este totuşi întotdeauna unul şi acelaşi spirit! 16. La fel stau lucrurile şi cu Cuvântul M e u .

pământ şi se manifestă sub cele mai diverse

Textele pot prezenta diferenţe, dar ele sunt totuşi inspirate d e acelaşi spirit. 17. Luaţi, d e exemplu, religiile popoarelor

străine, turcii, perşii, hinduşii, chinezii, japonezii. care E u le-am dat-o copiilor lui Israel şi, totuşi, fiecare dintre aceste religii!

Ce diferenţă există faţă d e religia cerească p e

acelaşi spirit al lui D u m n e z e u este ascuns în 18. Pentru cel care studiază problema din

punct de v e d e r e ştiinţific, este uşor d e înţeles că sub scoarţa groasă şi adeseori deteriorata a

arborelui, pe care marea majoritate a oamenilor

j§BMaHwwM8B8MaJgHB o iau drept copacul însuşi, se ascund tot felul d e viermi lega. O să le vin d e hac acestor evrei! Spiritul atotputernic şi insecte, care se hrănesc cu scoarţa. Dar scoarţa trăieşte
din arbore şi n u arborele din scoarţă. Scoarţa are deci în şi insecte îşi găsesc aici hrana lor exterioară şi perisabilă. 19. Războaiele, persecuţiile, ravagiile d e tot felul, ea viaţa arborelui. Este aşadar d e înţeles că atâţia viermi împotriva duşmanilor celor mai vicleni. Nu-mi este frică c a p c a n e şi d e asasinat, aceasta este cea mai bună arma

mm

al Domnului şi învăţătorului nostru mă vor proteja d e

d e infern. Majoritatea dintre voi sunteţi galileeni sau antitemplieri, mai mult greci d e c â t evrei şi prieteni ai romanilor, atunci d e ce vă temeţi? D e altfel, ar trebui să

arborelui rămâne sănătos şi proaspăt. Copacul viu n u se este aruncată atunci c â n d se taie copacul. preocupă d e ceea ce se petrece în scoarţa sa, căci aceasta

rămân pe scoarţa slabă şi şubredă, în timp ce trunchiul

fim plini d e curaj c â n d este vorba despre u n lucru atât d e sfânt şi d e grandios. Lăsaţi pământul cu greutăţile şi ruinele sale; omul trebuie să dispreţuiască moartea şi să rămână deasupra, să n u se aplece ca trestia în mlaştina.

ceea c e v a urma. îndoiala fiind înlăturată, putem deci să revenim la subiectul nostru.

20. Acest comentariu vă poate fi util pentru a înţelege

şi sfinte opere şi sunt convins că v o m şti d e la sine ce v o m avea d e spus şi d e făcut!" 3. Aceste cuvinte energice ale lui Matei vameşul i-au

E u sunt pregătit să apăr preceptele aspre ale acestei mari

Capitolul 135
Matei vameşul, loan le precizează discipolilor cum să se poarte. Disputa dintre luda şi Toma. Despre bani şi despre regatul banilor.
1. D u p ă ce i-am ales p e cei doisprezece discipoli ca

umplut pe toţi d e curaj; astfel impulsionaţi, ei se simţeau ca şi c â n d le-ar fi crescut aripi. 4. E u a m mers în mijlocul lor şi le-am spus: "lată-ne

toţi împreună, n u vă voi ascunde nimic din ceea ce ar trebui să ştiţi.

a p o s t o l i şi s u c c e s o r i şi le-am d a t a n u m i t e

transmisibile prin impunerea mâinilor, spunându-le ce a v e a u de făcut, ei Mi-au cerut din n o u să le precizez ce ar trebui să spună şi să predice, c u m ar trebui să se comporte şi care va fi soarta lor! Ei se t e m e a u d e farisei şi d e leviţi.

puteri

ceea ce vă voi spune; restul îl veţi cunoaşte doar atunci

5. în prima voastră misiune, n u veţi experimenta tot

c â n d E u Mă voi înălţa d e p e acest p ă m â n t în cerurile Mele, u n d e voi pregăti pentru voi locuinţe în casa Tatălui M e u ! D e aceea, voi trebuie să faceţi distincţie între ceea ce este pentru a c u m şi ceea c e este pentru mai târziu.

nu-mi pot face nimic, căci e u sunt grec. Ştiu să vorbesc

2. Doar vameşul Matei, mai curajos, a spus: "Mie

bine şi a m braţe puternice; d e altfel, a m şi u n certificat de burghez roman, d e care nici u n evreu n u se poate

aşa c u m ai făcut p e Muntele Garizim, pentru ca lumea să n u uite teribila mărturie adusă împotriva ei".

ceea ce vă voi spune. Tu, Matei, scrie ceea ce voi spune,

N u m e l e M e u se vor convinge mai mult sau mai puţin d e

6. Toţi cei care vor m e r g e p e urmele voastre în

152
doisprezece apostoli: ce vrea să spună: 7. Matei s-a pregătit să scrie şi E u le-am spus celor

Marea Evanghelie a lui loan
18. Simon din Cana a întrebat atunci: " D o a m n e , ce

trebuie să facem dacă cineva n e oferă monezi d e argint săraci pe care i-am putea ajuta cu aceşti bani!" Iar luda a

8. "înainte d e toate, n u luaţi drumul păgânilor, ceea 9. N u înaintaţi - la fel ca păgânii - cu violenţă şi evitaţi

sau d e bronz? Trebuie să-l refuzăm? Sunt totuşi mulţi

a d ă u g a t pe loc: "Da, da, aceasta este şi părerea mea, să n e dea aur, argint sau bronz, trebuie să primim!"

popoarele desfrânate. N u trebuie să anunţaţi Evanghelia

Simon din Cana are dreptate. Dacă cineva este dispus 19. E u le-am răspuns: " N u , fraţilor, vă spun, n u

împărăţiei lui D u m n e z e u câinilor şi porcilor. U n porc n u este decât u n porc, iar câinele se întoarce cu lăcomie la c â n d v-am indicat să n u urmaţi drumurile păgânilor. ceea ce a vomitat. Aceasta a m vrut sâ spun aşadar atunci 10. N u intraţi în oraşele samaritenilor! D e c e ? Sub

trebuie să aveţi nici aur, nici argint, nici bronz la

cingătorile voastre, căci u n muncitor destoinic îşi merită

ochii voştri. E u le-am dat deja u n apostol, ei n u mai a u nevoie de voi. Pe d e altă parte, evreii n u vă vor accepta dacă vor afla că aveţi de-a face cu duşmanii lor cei mai răi. Mergeţi mai degrabă c u curaj să găsiţi mieii pierduţi din casa lui Israel.

vei câştiga pâinea cu sudoarea frunţii'. Dar n u este scris nicăieri că cel căruia îi este frică d e m u n c ă trebuie să plătească cu aur, argint şi bronz. Bolnavii, bătrânii, comunitate.

deşi are putere, n u trebuie să m ă n â n c e , căci stă scris: 'îţi

leafa chiar şi fără acestea! Cel care n u vrea să muncească,

infirmii, trebuie luaţi în grijă - d u p ă lege - şi ajutaţi d e 20. Dar va veni timpul c â n d aurul, argintul şi bronzul

arătaţi-le p e înţelesul lor c u m s-a apropiat din n o u d e ei împărăţia lui D u m n e z e u . D a c ă vă ascultă şi primesc înviaţi morţii; dacă este necesar, atunci c â n d Spiritul vă va arăta, înviaţi-i chiar şi în trup fizic, dar n u uitaţi că cea mai importantă este trezirea spirituală. predicile voastre, vindecaţi-le copiii, purificaţi-i p e leproşi,

1 1. C â n d veţi m e r g e la ei, predicaţi-le, spuneţi-le şi

A c e e a va fi o e p o c ă urâtă, c a r e va a c o p e r i lumina

vor c o n d u c e oamenii şi le vor da valoare în ochii lumii.

credinţei; atunci iubirea d e a p r o a p e va dispare a p r o a p e complet iar inimile oamenilor vor deveni dure şi reci ca bronzul. 2 1 . N u vă luaţi deci nici bagaje, nici haine d e schimb,

v-am dat toate aceste puteri gratis, daţi deci la rândul

n u acceptaţi niciodată să fiţi plătiţi pentru asta! Căci E u vostru în Numele Meu!" A m făcut această remarcă special pentru luda, care începuse deja să calculeze în secret c a m ce venit ar fi putut să îi a d u c ă aceasta. El sconta să

12. A u n g a ţ i demonii şi împiedicaţi-i să revină, dar să

nici toiag, căci vă spun, u n adevărat lucrător îşi merită leafa fără toate acestea!"

Capitolul 136
Cum se poate călători fără banii (Matei 10, 11-16) (11) în orice cetate sau sat veţi intra, să cercetaţi cine este acolo vrednic şi să rămâneţi la el până veţi pleca. (12) La intrarea voastră în casă, uraţi-i de bine; (13) şi dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi. (14) Dacă nu vă va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre. (15) Adevărat vă spun că, în ziuajudecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei, decât pentru cetatea aceea. (16) lată. Eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor. Fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii.
oamenii d e la ţară vor avea g r p d e noi, dar să mergi există d e mult, asta mi se pare exagerat! C u m putem să n e descurcăm fără bani?" 1. luda a întrebat: " D o a m n e , totul ar fi bine dacă

ceară o mie d e livre pentru învierea morţilor, sumă p e care oamenii bogaţi ar fi fost dispuşi să o plătească, gândea el. A m făcut deci această remarcă după ce i-am

cercetat inima sa v i c l e a n ă . Eî s-a simţit extrem d e Toma, aflat lângă el, a observat-o d e îndată; el n u s-a dezamăgit, lucru uşor vizibil p e faţa sa chinuită, pe care putut abţine să n u facă atunci următoarea observaţie:

dintr-o dată factura".

" A figura unui cămătar căruia u n judecător i-a anulat 13. luda i-a răspuns: "Nu-ţi bate capul cu mine!

Trebuie oare să-ţi d a u ţie socoteală pentru ceea ce fac? să mă jigneşti?"

Şi eu a m fost chemat şi ales la fel ca tine, d e ce n u încetezi 14. Toma i-a spus: " N u te jignesc, dar pot totuşi

să-mi permit să-ţi p u n câte o întrebare din c â n d în când.

când Domnul ne-a dat puterile Sale şi ne-a arătat ce avem d e făcut? Dar c â n d D o m n u l a spus că nu trebuie să lovitură d e te strâmbi aşa? Vorbeşte, dacă ai curaj!" luăm bani, faţa ta s-a acrit p r e c u m oţetul! Ai primit vreo

D e pildă, mă întreb d e c e n u s-a contractat faţa ta atunci

încetează să facă tot felul d e observaţii, care sfârşesc prin a mă jigni".

15. luda Mi-a spus atunci: " D o a m n e , opreşte-l, el n u

fără bani prin oraşe şi târguri, u n d e prietenia n u mai

p e nedrept râde în inima lui, căci se simte nevinovat.

16. E u i-am spus: "Prietene, cel care se simte acuzat

sau într-un târg, căutaţi să-l descoperiţi p e acela care este d e m n să vă primească şi care are cu adevărat nevoie d e voi; d u p ă ce l-aţi găsit, rămâneţi la el până c â n d veţi pleca mai departe. 3. Se înţelege d e la sine că îi veţi binecuvânta locuinţa

2. E u i-am răspuns: " C â n d veţi ajunge într-un oraş

Dar cine poate să râdă în inima lui dacă este acuzat p e bună dreptate? O h , nu! Nimeni n u devine prietenul celui

Altfel, îţi mărturiseşti singur greşeala!"

care îl surprinde greşind. N u te mai preocupa d e asta! 17. La aceste cuvinte, pentru a n u se trăda, luda a

înainte d e a intra, căci iubirea adevărată acţionează cu înţelepciune într-o casă străină. Pacea va coborî în casa ai cărei locuitori sunt d e m n i să vă primească, iar dacă

luat u n aer cât se poate d e amabil. Dar Toma i-a spus:

O h , vulpe bătrână, eu te cunosc, n u poţi să mă păcăleşti!"

acea locuinţă n u este d e m n ă , pacea va r ă m â n e cu voi.

Marea Evanghelie a lui loan
primit, nici ascultat, atunci părăsiţi raţi-vă praful d e p e picioare, ca 4. Dacă mesajul vostru n u este

155

acea casă şi apoi oraşul şi scutumărturie a ceea ce i se va petrece de apoi Sodoma şi

judecata

într-o zi, căci, adevăr vă spun, la

Gomora vor fi mult mai puţin sever pedepsite decât u n asemenea oraş.

miei în mijlocul lupilor fioroşi, fiţi

5. lată. E u vă trimit ca p e nişte

deci înţelepţi ca şerpii, dar fără nici sunt imaginea duioşiei şi a

o răutate, la fel ca porumbeii, care blândeţii"

aceste condiţii, se pare că facem o judecata de apoi în lumea

6. luda a spus: " D o a m n e , în

afacere proastă; la c e mai foloseşte spirituală, în care a p r o a p e nimeni n u mai crede, dacă puterea divină pe care ne-ai dat-o n u n e permite nişte lupi? Mai bine să r ă m â n e m acasă! depunem Dacă mărturie vom merge despre să

să j u d e c ă m oamenii, care sunt ca

împărăţia lui D u m n e z e u în faţa acestor lupi care infestează oraşele,

vor târî la tribunal, u n d e v o m fi condamnaţi; n e vor biciui în faţa evreilor d e la sinagogă şi n e vor alunga din oraşe. E u mă amuz deja de aceste cadouri... La c e foloseşte adevărul, acolo u n d e n u întâlneşti

ei n e vor inhăţa, n e vor lega şi n e

toată inteligenţa, sinceritatea şi decât forţa cea mai abuzivă şi cea mai oarbă? care n u mai are nici cel mai mic sens, legea romană 7. Dacă adevărul şi dreptatea există în această lume

Capitolul 137
Răspunsul lui lisus către luda. Sufletul lui luda provine din lumile inferioare. Viaţa terestră conduce la moartea spiritului. Despre misionarilor. (Matei 10, 17-20)

vorbeşte pentru noi: lumea poate dispărea, dar justiţia

supravieţuieşte. Ar trebui ca virtutea să fie recompensată, fie aspru pedepsite. Dacă vrem să n e o c u p ă m d e această

iar minciuna, invidia, gelozia, falsitatea şi nedreptatea să umanitate care se afundă în rău, ar trebui să apărem graţiei Tale să fie făcut celui care n e va asculta şi n e va

comportamentul oamenilor şi despre suferinţa

precum îngerii la Sodoma şi G o m o r a . Ar trebui ca darul primi în N u m e l e Tău, dar ciuma să se abată asupra celui care n u n e va asculta şi n u n e va primi! Ar trebui ca focul vor târî în justiţie. Tratează-i aşa c u m ai făcut cu sodomiţii. din ceruri să cadă peste cei care n e vor persecuta şi n e 8. D o a m n e , dacă ne-ai permite să acţionăm în acest

judecata soboarelorşi vă vor bate in sinagogile lor.

(17) Păziţi-vă de anumiţi oameni; căci vă vor da in

(18) Din pricina Mea, veţi fi duşi înaintea dregători ior şi înaintea împăraţilor, ca să slujiţi ca mărturie înaintea lor şi înaintea neamurilor. îngrijoraţi, gândindu-vă cum sau ce veţi spune, căci ce veţi avea de spus. vă va fi dat chiar in ceasul acela; (20) fiindcă nu voi veţi vorbi atunci, ci Duhul cel Sfânt (19) Dar, când vă vor da în mâna lor, să nu vă

fel, noi a m putea c u adevărat să scoatem beneficii din osteneala noastră d e a trezi această umanitate rătăcită mesajul Tău prezent şi a m avea rezultate bune, altfel

şi pierdută va fi întru totul zadarnică. V o m sfârşi prin a fi lapidaţi, iar duşmanii noştri vor păşi peste cadavrele căpăta d e p e urma bunătăţii, înţelegerii şi blândeţii sau să devii stăpânul lui absolut, sau să-l slujeşti ca sclav. N u există o altă soluţie". noastre, îmbătaţi d e victoria lor; este tot ceea ce v o m noastre. Pe scurt, pentru a te înţelege c u Satana, trebuie

al Tatălui vostru va vorbi prin voi.

pământ şi vorbeşti ca u n o m d e p e acest pământ. Cel care vine d e Sus vorbeşte altfel, căci atunci El v e d e şi ştie d e c e a u oamenii nevoie în fiecare epocă, pentru ca

1. E u a m spus: "Omule, tu eşti u n o m d e p e acest

sufletul lor să se elibereze d e m â n i a teribilă a lui

154
D u m n e z e u şi să ajungă la adevărata lor libertate, în eternitate. 2. Viaţa p e acest p ă m â n t n u oferă nici viaţă şi nici

Marea Evanghelie a lui loan
locuinţe eterne în casa Tatălui M e u , veţi fi aduşi în faţa prinţilor şi a regilor, pentru a d e p u n e mărturie în N u m e l e M e u în faţa lor şi în faţa păgânilor, pentru ca astfel să se M e u şi pentru a se instaura împărăţia M e a p e pământ şi peste prinţii cei stupizi (Isaiia 32, 6-20): 14. 'Nebunii răspândesc nebunia şi inima lor se

înseamnă a te naşte în spirit către viaţa eternă şi către adevărata libertate. 3. Dacă ar fi să vorbim din punct d e vedere u m a n ,

libertate, ci doar moartea. A muri faţă d e acest pământ

împlinească pentru totdeauna profeţia lui Isaiia, profetul

îţi pot spune că s-a făcut totul pentru această umanitate, aur?

dar spune-Mi, d u p ă părerea ta, u n d e sunt fructele d e 4. Ce s-a petrecut din timpul lui N o e şi până a c u m ?

gândeşte la rău pentru a comite o nelegiuire, p u n â n d

stomacul celor înfometaţi şi lipsindu-l d e băutură pe cel căruia îi este sete. Vicleniile celui ipocrit sunt răutăcioase; el inventează infamii pentru a-i pierde pe cei umili prin

pe seama lui D u m n e z e u cuvinte aberante, lăsând gol

A u devenit oamenii mai b u n i (dupâ p o t o p ) ? Ce s-a petrecut d u p ă S o d o m a şi G o m o r a ?

cuvinte mincinoase, chiar şi atunci c â n d cei săraci îşi frumoase şi susţin ceea ce este drept.

Orient, sunt descendenţi ai lui Lot, la fel ca şi sciţii, acest aceştia, cu toată lecţia dată tatălui lor Lot? popor bestial din Orientul Mijlociu; c u m ţi se par a c u m

5. Toţi păgânii, d e la mauri la suniţii din Extremul

merită drepturile. D a r prinţii cei b u n i a u g â n d u r i 15. Femei orgolioase, care vă vindeţi trupul pe bani,

ridicaţi-vă şi a s c u l t a ţ i c u v i n t e l e M e l e ; f e t e

a u făcut Moise şi profeţii!

mai bun d e la Cele Şapte Suferinţe şi d u p ă tot ceea ce

6. Mergi în Egipt, vezi dacă acest popor a devenit

încrezătoare în voi înşivă, aplecaţi urechea la glasul M e u . însuşirea d e profituri necinstite va dispărea, recolta n u se va mai strânge! Tremuraţi, orgolioaselor, înfioraţi-vă, ca puterea voastră să dispară. încrezutelor, este timpul să fiţi demascate, este timpul 16. Plângeţi câmpurile vesele şi viile fertile, căci spinii Peste un a n şi câteva zile, vă veţi cutremura, îngrozite,

prea

patruzeci de ani sub j u g u l Babilonului, când a u fost trataţi ca animalele d e povară, hrăniţi cu mâncarea câinilor şi a

7. D u m n e z e u i-a lăsat p e evrei să sufere timp d e

porcilor, în timp ce fetele lor cele mai frumoase a u fost luate ostatece, torturate zi şi noapte, violate, la fel ca şi băieţii tineri, p e care orgolioşii babilonieni i-au castrat atât de mândri şi d e orgolioşi dacă această lecţie i-a făcut mai buni! 8. Arată-mi epoca, anul, luna, săptămâna, ziua în mai întâi. Mergi şi întreabă-i pe evreii care sunt astăzi

şi mărăcinii vor creşte p e pământul poporului M e u , p e casele d e plăceri şi p e oraşul cel vesel. Palatele vor fi părăsite şi oraşul arzând va fi a b a n d o n a t , zidurile şi pentru animalele sălbatice, păşuni pentru turme, până cerului.

turnurile d e pază vor deveni pentru totdeauna vizuine c â n d se va revărsa asupra noastră Spiritul din înaltul 17. Atunci deşertul va deveni o livadă şi livada va fi

care D u m n e z e u n u a pedepsit în particular sau în ansamblu umanitatea înrăită; în întreaga ludee, nici o casă n u a fost cruţată. Spune-Mi dacă ţie ţi se pare că după aceea umanitatea a devenit mai bună!

ca o pădure. Dreptatea va domni în deşert şi pe câmpuri, vor fi opera dreptăţii.

pacea va fi rodul dreptăţii, iar liniştea interioară şi tihna 18. Atunci, poporul M e u va trăi în pace, în locuinţe

fost deja făcute şi n u a u avut influenţa necesară asupra minţii omului. S-ar părea că, pentru condiţia umană,

9. Vii prea târziu cu sfaturile tale, toate acestea a u

nimic n u mai poate să aibă efect, dacă cerul n u îngăduie. Evanghelia împărăţiei lui D u m n e z e u cu fulgere şi tunete, 10. D a c ă aş fi vrut să a n u n ţ p e acest p ă m â n t

sigure şi liniştite. Dar grindina se va abate asupra pădurii şi oraşul d e jos va fi distrus.

atotputernici în ceruri pentru a răspândi împărăţia lui înţeleg mult mai bine decât voi. D u m n e z e u pe acest p ă m â n t şi care, p e deasupra, o

n u aş fi avut nevoie d e voi, sunt suficient d e mulţi îngeri

pâraielor, lăsând boul şi măgarul să meargă liberii'

19. Fericiţi veţi fi voi, căci veţi semăna de-a lungul

întrebări, n u vă preocupaţi d e ceea c e va trebui să este Spiritul Tatălui, va vorbi prin voi! A c u m n u va fi atât d e dificil.

cei proşti despre care vorbeşte Isaiia şi vi se vor p u n e răspundeţi, căci n u voi veţi vorbi, ci Spiritul M e u , care 2 1 . Dar aceasta se va petrece după înălţarea Mea. 22. Aşa c u m a spus profetul, la fel vă spun şi E u

20. C â n d răii acestei lumi vă vor d u c e în faţa regilor

foc, pe calea blândeţii, D u m n e z e u va veni aici. A sosit ceasul blândeţii suflului lui D u m n e z e u în grota acestei lumi. Trebuie să acţionăm deci fără furtună şi fără foc, cu iubire, blândeţe, răbdare şi inteligenţă, după porunca dacă sunteţi inteligenţi, veţi obţine multe.

c â n d se afla în grota d e pe m u n t e ; fără furtună şi fără

11. Dar a sosit ceasul care i-a fost indicat lui llie atunci

vouă, celor care trebuie să seceraţi pe malurile acestui măgarii şi cu boii voştri, adică cu energia voastră, pentru

divină. E u ştiu bine câ mergeţi ca mieii printre lupi, dar 12. Feriţi-vă d e anumiţi lupi, cu care n u trebuie să

lac, p e acest p ă m â n t p e care trebuie să mergeţi c u binele şi adevărul pentru care E u v-am ales şi v-am

chemat. A c u m voi n u veţi avea de-a face cu prinţi proşti sau c u femei orgolioase, ci cu săraci, bolnavi, posedaţi, paralizaţi, surzi şi muţi - în sensul fizic şi spiritual; mergeţi la ei, predicaţi-le Evanghelia împârâţiei lui D u m n e z e u şi Numele Meu".

aveţi nimic de-a face, căci ei vor răspunde chemării voastre, dar vă vor târî apoi în faţa tribunalelor şi vă vor lapida în sinagogile lor, dacă vă veţi dovedi proşti! Lupul numai d e ea: dacă curiozitatea o va face să iasă din o va devora!

nu ataca oaia în stână, în ciuda ferocităţii lui. Dar depinde stână pentru a-şi privi duşmanul mai d e aproape, lupul 13. C â n d M ă voi înălţa la Ceruri pentru a vă pregăti

vindecaţi-i p e toţi cei care cred, fără să le ascundeţi

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 1 3 8
Nu fiţi îngrijoraţi dacă Satana se apără. Veşnicele reflecţii ale lui luda. (Matei 10, 21-33)

155

(21) Fratele va da la moarte pe fratele său şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor ridica împotriva părinţilor lor, şi-i vor omori
1

(23) Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi Intr-alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel până va veni Fiul omului. (24) Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său.

(22) Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu, dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit

(26) Aşa că să nu vă temeţi de ei. Căci nu este nimic ascuns pe care să nu-l descopăr şi nimic tăinuit pe care să nu-l cunosc.

(25) Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui şi robului să fie ca domnul lui. Dacă pe Stăpânul casei L-au numit Belzebut, cu atât mai mult vor numi aşa pe cei din casa lui!

(28) Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă. (29) Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuşi, nici una dintre ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru. (30) Cât despre voi, până şi firele de păr de pe cap, toate vă sunt numărate.

(27) Ce vă spun Eu la întuneric, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi de pe acoperişul caselor.

învăţătura lui Moise şi a profeţilor, preferându-l p e Pitagora. Dar mai sunt încă multe familii care trăiesc şi mor, ca să spun aşa, pentru Moise şi, mai mult decât

atât, pentru Templu, în general părinţii, mai mult decât copiii, c u toate că uneori este şi invers! D a r ce se va petrece dacă fiii acestor evrei fanatici v o r a c c e p t a

(31) Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât o mulţime de vrăbii.

învăţătura Ta care p u n e la îndoială doctrina Templului? neascultători, aşa c u m o mai fac uneori.

6. După legea lui Moise, părinţii îşi vor blestema copiii 7. C e va trebui să facem noi dacă acest lucru se va

asemenea părinţi n e vor persecuta şi n e vor blestema! (33) dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea 8. in cazul contrar ar fi mai uşor, căci din punct d e oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tată/ui Meu care vedere juridic, copiii n u sunt stăpânii părinţilor lor. în este în ceruri. plus, v o m stârni ura, discordia, mânia şi răzbunarea; mii d e persoane n e vor urî şi n e vor blestema. Cine va repara 1. Simon din C a n a a spus: " M a i a m o întrebare acest rău şi n e va elibera d e asemenea blesteme?" importantă să-Ţi pun, dacă T u vei dori să n e răspunzi, pentru pacea sufletelor noastre, înainte d e a pleca. Te rog să-mi răspunzi". 2. E u i-am spus: " E u citesc această întrebare în inima vine doar soarele primăverii să d e a c u razele lui viaţă naturii, ci şi furtunile, grindina, fulgerele şi tunetele.

(32) De aceea, pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îi voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri;

petrece sub ochii noştri? Este uşor d e prevăzut că

9. E u i-am răspuns: " N u fiţi îngrijoraţi. D e p e cer n u

ta mai bine decât ştii tu să o formulezi. Dar asta n u trebuie

să te împiedice să o pui, pentru fraţii tăi! Este o întrebare deci ceea ce îţi apasă inima!"

foarte semnificativă, d e m n ă d e u n evreu integru. S p u n e 3. Simon din Cana a spus: "Dacă aceasta este voinţa 4. V o m m e r g e aşadar spre cei care a u nevoie d e noi,

vine întotdeauna prea d e v r e m e şi totuşi, pentru toată lumea iarna este mai sfântă decât primăvara! Furtuna, razele blânde ale soarelui la asfinţit! grindina, fulgerul şi tunetul sunt la fel d e necesare ca şi I 1. V ă spun, va veni ziua - şi ea trebuie să vină -

n u laudă grindina, furtuna, fulgerul sau tunetul. Iarna

10. Toată lumea binecuvântează soarele, dar nimeni

Ta, ca e u să vorbesc, iată întrebarea:

v o m predica aşa c u m ne-ai învăţat Tu p e munte, acea

când, din cauza Numelui M e u , fratele va fi răspunzător

predică pur divină, d e o justeţe incomparabilă şi d e o Moise.

d e moartea fratelui său, tatăl d e cea a copilului său; c o n d a m n a la moarte. Chiar şi voi veţi fi urâţi d e întreaga lume din pricina Numelui M e u ! copiii se v o r ridica împotriva părinţilor lor şi îi v o r

bunătate cerească, dar care este total opusă legii lui 5. E u cunosc toate oraşele din Galileea şi, la fel d e

bine şi p e locuitorii lor; mulţi dintre ei a u renunţat la

12. Dar cine va răbda până la capăt, fără să se lase

156
oprit d e toate acestea, va fi mântuit. Câci Satana n u dă drumul la pradă pe d e g e a b a ! M-aţi înţeles?" 13. luda a spus: "Din ce în ce mai bine. Dacă această preţul vieţii Mele.

Marea Evanghelie a lui loan
pentru a-i salva. E u voi şti deci c u m să vă protejez cu 2 1 . D e aceea, să nu vă fie teamă d e oamenii acestei

ca D u m n e z e u să n e ajute într-o asemenea

misiune trebuie să atragă asupra noastră ura tuturor, fie bucurie să pleci la război! Cei care n e vor urî, se vor purta cu noi la fel c u m tratează vara zăpada. D o a m n e ,

acţiune! C e

lumi; ceea ce E u v-am învăţat noaptea, voi să dezvăluiţi altuia, să strigaţi în gura mare d e p e acoperişurile caselor

la lumina zilei; şi ceea ce a m spus la ureche unuia sau

dacă vorbeşti serios, permite-mi să-ţi s p u n c u toată

şi să n u vă fie teamă în nici u n caz d e cei care pot ucide

va încolţi! Ascultă, ce v o m face noi într-un oraş în care v o m reuşi să n e f a c e m urâţi d e m o a r t e din cauza predicilor noastre? Chiar trebuie să o facem? Şi dacă o

împreună cu noi liniştit acasă, căci această sămânţă n u

modestia, dar şi potrivit întregii mele experienţe: rămâi

trupul omului, ca animalele sălbatice, dar care n u pot ucide sufletul, singurul care este viu şi căruia ei nu-i pot face absolut nimic. 22. Dar dacă deja vă este teama, să vă fie teamă

mai degrabă d e Cel care este Stăpânul sufletelor voastre,

v o m face, ce va deveni învăţătura Ta? A h ! Gândeşte-te la ceea ce ceri d e la o a m e n i , pentru iubirea cerurilor. Tu n u vezi că este imposibil şi că îţi devii Ţie însuţi cel mai învăţătură care seamănă discordia, ura şi răzbunarea? Şi ce este d e făcut în acest caz?" rău duşman? D e ce să te faci urât d e lume, predicând o

Cel care poate să c o n d a m n e la infern pe cine vrea El şi vorbeşte. oricând vrea El. Şi voi îl cunoaşteţi, pentru că El vă

sunt vrăbiile; a c u m zboară pe acoperiş, a c u m se lasă să

23. Priviţi acest h a m b a r din faţa voastră, ce fericite

cadă! La piaţă, o pereche d e vrăbii se vinde pentru u n pământ, dacă aceasta n u este voia Tatălui M e u .

bănuţ! Şi totuşi, nici măcar una singură n u c a d e p e 24. Cât despre voi, p â n ă şi firele voastre d e păr d e

Tu înţelegi mereu lucrurile din punct d e v e d e r e grosier şi u m a n , atunci c â n d este vorba despre ceva ceresc. 15. Dar dacă ţie şi celor care te însoţesc vă este prea

d e înţelegere, dar noi vorbim d u p ă înţelegerea noastră.

14. E u a m spus: 'Tu vorbeşti mereu d u p ă puterea ta

p e cap, toate vă sunt numărate; nici măcar u n singur fir

vostru. Dacă Tatăl are grijă d e lucruri aparent atât d e răspândiţi Cuvântul şi graţia Lui?

d e păr d e p e capul vostru n u va cădea fără voia Tatălui

frică d e oameni, fugiţi din oraşul care vă persecută şi mergeţi în altul. A d e v ă r vă spun că, înainte ca voi să fi isprăvit d e străbătut toate oraşele lui Israel, E u voi reveni ca Fiu al omului, pentru j u d e c a r e a tuturor nelegiuiţilor,

mărunte, c u m v-ar putea El a b a n d o n a pe voi - care 25. Frica voastră este neîntemeiată; n u aveţi d e ce

a căror inimă va fi aprinsă d e u n foc distrugător şi al căror piept va fi ros d e u n vierme râu. Acest foc n u se va stinge niciodată şi acest vierme n u va muri niciodată.

să vă temeţi, voi sunteţi mai d e preţ decât o mulţime d e vrăbii! 26. Mergeţi aşadar fără teamă să depuneţi mărturie

v-au persecutat sau a u ridicat m â n a împotriva voastră!" v o m fi cu toţii morţi. Dar dacă Tu n e dai puterea d e a

Dar voi veţi fi cei drepţi, câci nefericiţi vor fi toţi cei care 16. luda a spus din n o u : 'Tu vei reveni c â n d noi

pentru Mine în faţa oamenilor. Adevăr, adevâr vă spun,

voi recunoaşte în faţa Tatălui M e u care este în ceruri. Dar cel care, d e frică, se va lepăda d e M i n e în faţa

pe cel care Mă va recunoaşte în faţa oamenilor şi E u îl

oamenilor şi E u Mă voi lepăda d e el în faţa Tatălui M e u care este în ceruri". 27. luda a reluat: ' T o a t e acestea sunt spuse cu

alunga spiritele rele şi d e a vindeca toţi bolnavii, d e ce nu n e dai şi puterea asupra celor răi, care sunt uneori mai teribili decât spiritele rele care pot intra în corpul o a m e n i l o r ? Dă-ne p u t e r e a d e a f a c e să iasă focul pământului sub picioarele celor care n e persecută şi, în scurt timp, v o m cuceri lumea întreagă pentru Tine!"

înţelepciune şi este cu siguranţă adevărat, dar la ce bun?

învăţătura Ta este minunată, pură şi adevărată, n u mai este nimic d e a d ă u g a t şi faptele Tale n e demonstrează este Cel care le realizează! Dar, luând în considerare ceea cu prisosinţă, noua - celor care suntem adunaţi aici, Cine ce ne-a fost recomandat, înseamnă că va fi dificil n u acceptate, dar ele vor atrage chiar persecuţia şi interdicţia atunci, cine n e va lua locul, cine va îndeplini sarcina să răspândim învăţătura şi faptele Tale, v o m fi lapidaţi, cruce sau aruncaţi în groapa leilor?"

n u este mai presus d e învăţătorul său şi nici servitorul n u

D o m n u l tău? A d e v ă r vă spun, vouă, tuturor: ucenicul

17. E u : "Vrei tu să fii mai mult decât Stăpânul şi

n u m a i ca învăţătura şi faptele Tale să fie înţelese şi noastră şi noi n u v o m mai putea alege! C e v o m face noastră, dacă noi, care suntem chemaţi pe acest pământ

este mai presus d e stăpânul sâu! Ucenicul trebuie să se să fie la fel ca stăpânul său! mulţumească să fie la fel ca învăţătorul său şi servitorul

violenţa p e n t r u a-i o b l i g a p e o a m e n i să-i u r m e z e învăţătura, d e ce şi-ar permite acest lucru ucenicii şi Mine, care sunt D o m n u l şi Stăpânul Eternităţii; cu atât mai mult, vâ vor numi astfel p e voi. servitorii? Oamenii acestei lumi M-au numit Belzebut, p e

18. Dacă îhvăţătorul şi stăpânul vostru n u foloseşte

arşi sau trecuţi prin ascuţişul săbiei, ori chiar răstigniţi pe

cunoaşteţi! Credeţi oare că E u n u voi şti ce se va petrece cu voi? V ă spun, n u există nimic ascuns p e care să nu-l descopăr şi nimic tăinuit p e care să nu-l cunosc! 20. întrucât ceea ce veţi fi întrebaţi şi ceea ce vi se va

19. N u trebuie să vă fie frică d e ei, vouă - care îi

clipă p e ajutorul M e u ; leoaica nu-şi a b a n d o n e a z ă puii,

petrece nu-Mi poate fi ascuns, puteţi conta în fiecare

în momentul pericolului, ea este gata sâ-şi dea viaţa

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 139
Iubirea lui Dumnezeu este opusă iubirii lumii. Oamenii nu sunt deloc mai vii decât pietrele. (Matei 10. 34-39)
avea duşmani chiar p e cei din propria lui casă! 8. Adevăr, adevăr geloase. Da, omul va

157

v

vă s p u n , cel c a r e îşi iubeşte tatăl sau mama

mai mult decât p e Mine, n u este vrednic d e Mine; şi cel care îşi iubeşte fiii şi fiicele mai mult decât p e Mine, Mine. Cine

pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia. (35) Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa şi pe noră de soacra sa. (36) Şi omul va avea drept vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.

/34J Să nu credeţi că am venit să aduc pacea pe

n u este v r e d n i c d e asumă, pentru a M ă îi a p a s ă pe umeri, n u îşi

(37) Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decât pe Mine. nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. 138) Cine nu-şiia crucea lui şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine.

urma, sarcina sa care precum crucea ro­ mană, n u este vrednic de Mine şi nu-şi va găsi Dumnezeu!"

(39) Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine işi va pierde viaţa, pentru Mine, o va câştiga.
1. E u : 'Ţi-am spus deja că tu vorbeşti numai potrivit

locul în împărăţia lui 9. Adevăr vă spun,

cel care caută viaţa acestei lumi, o găseşte uşor, dar

moartea, din care are deja prea mult.

raţiunii u m a n e . A-i dărui lumii pacea înseamnă a-i dărui 2. Dacă vrei să ajuţi u n orb să vadă, c e vei face, îi vei

ziua Judecăţii d e apoi, d u p ă ce-şi va părâsi trupul, ci îl voi arunca în infern, pentru moartea veşnică. 1 0. Dar cel care n u caută viaţa acestei lumi, ci o

pierde viaţa veşnica şi E u n u îl voi trezi la viaţa veşnică în

vei tăia picioarele? Şi va î n c e p e să vorbească mutul dacă ciumă şi poate fi stins incendiul c u ajutorul focului?

scoate oare ochii? V a putea m e r g e paraliticul dacă tu îi

alungă dintr-o iubire adevărată pentru Mine, va găsi viaţa veşnică. Căci E u îl voi trezi în ziua morţii trupului său,

îi vei smulge limba? Poate fi vindecată ciuma tot prin 3. lată u n d e a u ajuns oamenii astăzi, ei sunt morţi

care va fi ziua judecăţii şi ziua unei vieţi noi în lumea

spiritului şi îl voi c o n d u c e în împărăţia M e a eternă. Voi p u n e p e capul său coroana înţelepciunii eterne şi a iubirii indestructibile; atunci, el va domni de-a pururi împreună sensibilă (astrală) cât şi peste lumea spirituală". cu Mine şi c u toţi îngerii cerului nesfârşit, atât peste lumea

din punct d e vedere spiritual; în afara naturii lor animale, pur carnale şi spiritul lor este mort, ca să s p u n e m aşa. El este la fel c u cel al spiritelor care locuiesc în pietre şi să rămână solidă şi să ia tot felul d e forme, mai mult sau culori diverse, după caracteristicile spiritului care le animă. care, prin duritatea care le este impusă, permit materiei

ei n u mai a u nici u n pic d e viaţă în ei. Sufletele lor sunt

mai puţin dense, unele transparente, altele opace, d e 4. Dacă doreşti să eliberezi spiritele închise în materia

Capitolul 140
demnitatea copiilor lui Dumnezeu. Punerea în Lumea sensibilă şi lumea spirituală. Despre

pietrelor, c e vei face, vei folosi apă călduţă? Bineînţeles că nu! îţi spun, c u u n tratament atât d e blând, piatra va rămâne ceea c e este. Este nevoie d e u n foc puternic pentru ca spiritele din piatră sâ se pună în stare d e luptă; să se elibereze. Şi în cazul nostru este acelaşi lucru. numai aşa, ele vor reuşi să distrugă legăturile materiei şi 5. Forţele care permit spiritelor să se elibereze d e

dovadă a divinităţii Cuvântului. Secretul divin din interiorul omului. (Matei 10, 40)

practică a Cuvântului Iul Dumnezeu este unica

pietre, aşa c u m sunt: focul, lupta îndârjită, presiunea,

(40) Cine vă primeşte pe voi. Mă primeşte pe Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
1. Simon din Cana a întrebat: " D o a m n e , n u ai putea

loviturile puternice, trezesc deopotrivă şi spiritele din care le eliberează, în special inimile celor bogaţi şi mari, n u le poate înmuia!

inimile oamenilor, devenite la fel d e dure ca pietrele, p e care sunt dure ca diamantul, astfel că nici u n foc terestru 6. D e aceea, fiţi atenţi la ceea ce vă spun. Abandonaţi

să n e spui u n d e se află exact cerul în care locuiesc îngerii, sensibile despre care Tu vorbeşti?"

care este mărimea sa şi care este dimensiunea lumii 2. E u i-am răspuns: "Prietene, tu eşti orb dacă n u

iluzia ridicolă şi stupidă că E u a m venit să aduc, prin E u a m venit să a d u c sabia.

vezi şi n u înţelegi! Dacă E u spun că cerul este nesfârşit,

intermediul vostru, pacea oamenilor d e p e acest pământ; 7. Înţelegeţi-Mă bine! E u a m venit pentru a-l ridica

c u m poţi să mai întrebi care este mărimea sa? Din punct pretutindeni şi ea este eternă.

d e v e d e r e spiritual, î m p ă r ă ţ i a Tatălui C e r e s c este 3. D e exemplu, majoritatea stelelor, oriunde s-ar afla

p e fiul flexibil împotriva duritâţii prea adeseori inflexibilă

a tatălui, pe^fiica modestă împotriva mamei dominatoare,

ele, sunt în realitate nişte lumi d e o dimensiune enormă,

pe nora blândă şi amabilă împotriva soacrei egoiste şi

acest Pământ. Dar, în ansamblu, ele n u sunt nici mai

unele fiind d e milioane şi milioane d e ori mai mari decât

158

Marea Evanghelie a lui loan
în practică, căci atât timp cât Cuvântul mai mare decât zbieretele unui măgar. rămâne doar în minte, el n u are o valoare 1 1. C u v â n t u l n u d e v i n e viu decât

atunci c â n d pătrunde în inimă şi p u n e stăpânire pe voinţă, care este centrul d e gravitaţie impulsionează pe fiecare o m să acţioneze. al iubirii, de unde îl

deveni un o m n o u şi Cuvântul M e u poate sânge.

12. D o a r astfel o m u l v e c h i p o a t e

deveni cu adevărat u n n o u trup şi u n n o u 13. Acest o m n o u din voi vă va revela

că C u v â n t u l M e u e s t e c u

şi de-a pururi, aceeaşi forţă şi aceeaşi căci tot ceea ce vedeţi, simţiţi, atingeţi, altceva decât Cuvântul lui D u m n e z e u . mari nici mai întinse, în raport cu imensitatea creaţiei apă faţă d e întreaga mare, p e care u n b u n navigator, chiar dacă ar trăi d e două ori mai mult decât Matusalem, nesfârşite a lumii sensibile, decât este o mică picătură d e putere d e acţiune din întreaga eternitate,

Cuvântul lui D u m n e z e u , care are, astăzi

adevărat

gustaţi şi auziţi voi, n u este în esenţă nimic

14. Cel care, din întreaga eternitate, a poruncit lumilor, sorilor şi lunilor să existe şi le-a aşezat p e orbitele eterne. lor imense, vă va aşeza şi p e voi p e noua orbită a vieţii

n u ar putea să-i atingă toate ţărmurile. Dar lumea

vedea cu ochii decât o părticică infinitezimală, cu toate află u n spaţiu etern şi infinit, în raport cu care aceasta lume sensibilă este p r e c u m o clipă în eternitate. că pare infinită, are totuşi nişte limite, dincolo d e care se

sensibilă, cea care exista în prezent, din care tu n u poţi

primi pe Cel care M-a trimis la voi. Trebuie să înţelegeţi bine acest lucru".

Mine Mă va primi şi cel care M ă va primi p e Mine, îl va

1 5. Dar E u vă spun, cel care vă va primi p e voi, p e

spaţiul, care nu are niciodată sfârşit.

4. în sine, lumea spirituală este la fel d e infinită ca şi 5. Cu toate că spaţiul etern n u are niciodată sfârşit,

Capitolul 141
Misiunea mincinoşi. apostolilor. Promisiunea (Matei Profeţi adevăraţi 10. 41-42J făcută apostolilor. şi profeţi

fiind într-adevăr infinit în toate direcţiile, nici chiar în

există măcar u n singur punct în care să n u fie prezent

profunzimile cele mai îndepărtate ale acestui spaţiu nu

spiritul înţelepciunii şi al puterii lui D u m n e z e u , aşa c u m copii ai lui D u m n e z e u care îşi vor manifesta iubirea lor iubirea lor pură pentru aproapele lor, vor primi în Lumea ce mai mult spaţiul infinit cu noi creaţii.

El se află, spre exemplu, aici, în mijlocul vostru. Adevăraţii

prooroc, va primi răsplata unui prooroc, • şi cine primeşte pe un om neprihănit, in numele unui om neprihănit, primi răsplata unui om rece unuia neprihănit. va

(41) Cine primeşte

un prooroc,

in numele

unui

adevărată faţă d e Tatăl Preasfânt al eternităţii, precum şi de dincolo, în casa Tatălui, puterea d e a umple din ce în 6. Voi sunteţi însă prea ignoranţi la ora actuală pentru

(42/ Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă vă spun că nu-şi va pierde din aceşti micuţi, in numele răsplata. unui ucenic,

adevărat

a înţelege aceste lucruri, aşa că n u puteţi pricepe ceea ureche muritoare, nici u n simţ terestru n u poate să împărăţia din Lumea d e dincolo!

ce vă spun. Dar E u vă repet: nici u n ochi muritor, nici o înţeleagă ce înseamnă să devii copilul lui D u m n e z e u în 7. P e n t r u a d e v ă r a ţ i i c o p i i ai lui D u m n e z e u ,

a u existat profeţi în toate timpurile şi vor mai exista şi alţii, p â n ă la sfârşitul vremurilor, la toate p o p o a r e l e pământului, oricare ar fi credinţa lor! Chiar dacă legăturile dintre cer şi pământ vor fi distruse într-o zi, profeţii sunt pământ, p e care nici o forţă a întunericului nu o va putea singurii care pot menţine o legătură tainică între cer şi învinge vreodată.

1. D o m n u l lisus: "Mai mult. E u vă spun: Voi ştiţi că

pământurile, sorii şi lunile n u sunt decât fire d e praf. ci trebuie şi să-l puneţi în practică.

8. Astfel, n u este suficient să ascultaţi Cuvântul M e u , 9. Doar acţionând conform Cuvântului M e u vă veţi

mincinoşi printre cei adevăraţi. Dar aceasta n u aduce,

2. A u fost însă întotdeauna - şi vor mai fi - profeţi

da seama dacă el vine din gura unui o m sau din Cea a lui D u m n e z e u . 10. Aşa c u m trebuie să puneţi cu adevărat în practică

ca să spunem aşa, nici un prejudiciu cauzei adevăratului profet trimis din ceruri. Căci adevăratul profet îl demască pedeapsa cerului. rapid lumii p e mincinos, c a r e n u p o a t e scăpa d e 3. Cel care primeşte u n profet, în numele unui profet,

voastre Cine este Cel care v-a dat această învăţătură şi pe toţi cei p e care îi veţi anunţa Cuvântul M e u să îl pună

Cuvântul M e u , dacă doriţi să experimentaţi în inimile

această poruncă a iubirii, la fel, trebuie să-i convingeţi

care îl ascultă şi îi păstrează cuvintele în inima sa, va

cel care primeşte p e un o m neprihănit, în numele unui

primi răsplata unui profet în împărăţia lui D u m n e z e u ; şi

Marea Evanghelie a lui loan
o m neprihănit, sau care îl recunoaşte drept u n o m neprihănit, fără să aibă d o v a d a că aşa este, va primi răsplata unui o m neprihănit.

159

Capitolul 142

care Mă înconjoară cu dragostea lor; oricine le va da u n pahar de apă, în numele unui discipol, adevăr vă spun, fapta sa nu va r ă m â n e fără răsplată.

4. Iar E u vă spun tuturor: priviţi-i p e aceşti micuţi

Prima misiune a apostolilor
1. Atunci c â n d cei doisprezece a u sosit la porţile

împărăţia lui D u m n e z e u , faceţi ceea ce v-am poruncit şi răsplata voastră n u va fi mică.

pentru care v-am chemat. învăţaţi-i p e o a m e n i despre

5. A c u m ştiţi tot ceea c e trebuie pentru misiunea

acestui târg, d u p ă d o u ă ore d e mers, ei i-au găsit p e locuitorii acestuia îmbulzindu-se, urlând şi p l â n g â n d , d e o a r e c e perceptorii d e impozite ai lui Irod, c a r e frumoşi copii ai părinţilor insolvabili, îi legaseră ca p e vite şi îi înhămaseră ca p e boi la căruţe. La vederea acestei ticăloşii, discipolii Mi s-au adresat în inimile lor. năpădiseră regiunea, lejefuiseră casele, furaseră cei mai

ţi-vă la Mine, ca să vă învăţ tainele şi mai profunde ale a putea înţelege asemenea mistere". împărăţiei lui D u m n e z e u , căci atunci veţi primi graţia d e

6. După ce veţi împlini ceea ce v-am cerut, întoarce-

împreună în aceste oraşe, sate şi târguri, sau separat?"

7. Petru a spus: " D o a m n e , trebuie să m e r g e m toţi

cuvinte: "Se va petrece ceea c e veţi dori voi!" Ei le-au

2. Ei a u perceput atunci foarte clar în inima lor aceste

spus atunci locuitorilor disperaţi: "Pacea să fie cu voi! Fie numele Domnului, să vină la voi! Veniţi cu noi şi vă v o m nedrepţi şi fără inimă, care sunt în târg".

mergeţi câte doi sau trei, pentru a putea servi drept puternic în mijlocul vostru dacă veţi fi adunaţi în N u m e l e acţiona. M e u , pentru a răspândi învăţătura M e a şi pentru a

8. E u : "Asta depinde d e voi! Totuşi, ar fi mai bine să

ca împărăţia lui D u m n e z e u , p e care noi o răspândim în rezolva problemele pe care le aveţi c u aceşti perceptori 3. Locuitorii a u spus: " O h ! Nimeni n u v ă va asculta,

exemplu unii altora, căci spiritul M e u va acţiona mai

căci cei care strâng aceste impozite nedrepte n u sunt arunca asupra voastră!"

fi atunci mai g r e u ca oamenii să vă primească în casele lor, u n d e n u veţi avea destul loc şi îngrijiri suficiente. Mergeţi câte doi sau trei, împărţiţi-vâ oraşele, târgurile şi 10. Veţi putea în felul acesta să vizitaţi mai multe

9. N u este necesar să rămâneţi cu toţii împreună. Ar

fiinţe u m a n e , ci adevărate fiare sălbatice, care se v o r 4. Petru a spus: "Dragi fraţi, primiţi ceea ce vă a d u c e m

satele p e u n d e veţi merge.

sau argint, dar ceea ce a v e m noi veţi primi şi voi. Să n e grăbim să intrăm în acest târg, pentru a nu-i mai lăsa p e copiii voştri să sufere".

noi. D o m n u l va face restul; n u aşteptaţi d e la noi a u r

oraşe şi veţi câştiga mai mult timp, ceea ce vă va permite şapte săptămâni veţi termina! A c u m plecaţi, fiecare clipă contează!"

să vă întoarceţi la M i n e mai repede. în grupuri mici, în

locuitorii acestuia, ei a u găsit aici căruţe pline c u tot felul

5. C â n d discipolii a u intrat în târg î m p r e u n ă c u

d e lucruri, unele încărcate c u copii, altele c u vaci şi oi. d e strigătele şi gemetele copiilor legaţi. Perceptorii a u dat semnalul d e plecare, fără să le pese 6. Petru s-a apropiat atunci d e şeful acestor perceptori

la asfinţit, într-o j u m ă t a t e d e oră va fi noapte, suntem

1 !. luda Iscarioteanul a spus: ' D o a m n e , soarele este

departe d e orice oraş, n e trebuie mai mult d e două ore bine să pornim la drum m â i n e dimineaţă?"

pentru a ajunge în cel mai apropiat oraş, n u ar fi mai 12. E u i-am răspuns." " N u , prietene, fiecare minut

şi i-a spus pe u n ton grav: "Nefericitule, cu ce drept comiţi tu această ticăloşie? Tu n u ştii că mai sus d e tine există u n D u m n e z e u atotputernic, care poate să te distrugă cu aceste mârşăvii şi înapoiază toate acestea, altfel mânia

târg în spatele muntelui, spre răsărit, u n d e este nevoie

pierdut este o irosire. D u p ă apusul soarelui veţi găsi u n

într-o singură clipă, p e tine şi p e complici tăi? încetează lui D u m n e z e u se va abate chiar a c u m asupra ta!" Şeful

de ajutorul vostru. Acolo veţi fi bine primiţi. Dar să n u rămâneţi acolo mai mult d e trei zile, la fel ca şi în celelalte locuri. Până acolo să rămâneţi împreună. Vă veţi despărţi

îndrăzneşti să vorbeşti pe acest ton? N u ştii tu ce putere deţin e u d e la Irod, care a obţinut-o d e la împăratul câmp, fără judecată, p e toţi cei care îmi aţin drumul? tăia în două!"

perceptorilor i-a răspuns lui Petru: "Cine eşti t u d e

apoi în acest sat".

locuitorii oraşului aflat în ruină şi reconstruit prin graţia acel târg.

13. Cei doisprezece a u pornit atunci la d r u m şi

Romei, n u ştii tu că e u a m chiar dreptul să-i omor p e Dâ-te la o parte! încă u n cuvânt şi tăişul săbiei mele te va 7. Petru a spus: "Bine. chiar dacă tu pari a fi u n fiu al

Mea, le-au arătat drumul care trebuia să-i conducă la

lui lacov. în realitate tu n u mai eşti o fiinţă u m a n ă , ci u n animal feroce şi sălbatic. J u d e c a t a lui D u m n e z e u te va spune acestea, sunt u n trimis al lui D u m n e z e u , la fel ca pedepsi, p e tine şi p e complicii tăi, câci e u , cel care îţi

şi cei care sunt împreună c u mine. Ceea c e ai vrut tu Lui a m vrut eu să te împiedic să înfăptuieşti aceste ticăloşii.

să-mi faci, lui D u m n e z e u ai vrut să-i faci, căci în N u m e l e Fie ca judecata lui D u m n e z e u să te pedepsească. Amin!" a ieşit subit din pământ şi l-a înhăţat în flăcările sale p e şef, care a dispârut într-o singură clipă d e sub ochii complicilor săi. Aceştia a u căzut în genunchi la picioarele 8. D u p ă cuvintele lui Petru, rostite cu mânie, u n foc

160
lui Petru, gata să facă orice dorea acesta, pentru a n u fi pedepsiţi la fel d e sever. 9. Petru le-a spus: "înapoiaţi tot ce aţi luat şi plecaţi

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 143
loan Botezătorul şi Irod. îndoiala lui loan Botezătorul. întrebarea lui loan Botezătorul către lisus. (Matei 11, 1-6/ (1/ După ce a isprăvit de dat Învăţături la cei doisprezece ucenici ai Săi, lisus a plecat de acolo, casă Înveţe pe oameni şi să propovăduiască in cetăţile lor. (2) loan a auzit din temniţă despre lucrările lui lisus, (3/ şi a trimis să-L Întrebe prin ucenicii săi: 'Tu eşti Acela care trebuia să vină sau trebuie să aşteptăm pe a/tul?" (4/ Drept răspuns, lisus le-a zis: "Duceţi-vă de spuneţi iui loan ce auziţi şi ce vedeţi: (5/ Orbii Îşi recapătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia. /6j Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire."
1. Eu a m rămas până la asfinţitul soarelui în localitatea

în pace. Dar să nu-i mai faceţi niciodată asemenea servicii şeful vostru în faţa voastră".

lui Irod, căci la prima încercare, veţi păţi ceea ce a păţit 10. La aceste cuvinte, perceptorii a u dezlegat copiii,

animalele, vacile şi oile şi tot ceea ce luaseră fără a avea

nici u n drept, căci acest târg îşi achitase impozitele cu s c u t e a u d e o r i c e a l t e t a x e c ă t r e I r o d , aşa cum

un a n în urmă, plătind romanilor contribuţiile care îi procedaseră şi alte localităţi, pentru a scăpa d e atrocităţile lui Irod. Dar Irod făcea descinderi secrete, contestând complicilor lui, asigurându-i că va răspunde pentru ei în faţa împăratului. certificatele d e scutire d e taxe; el le dădea puteri depline

făcuseră fraţilor lor şi aceşti perceptori a u început ei înşişi să-l blesteme pe Irod şi să se mire că l-au putut sluji orbeşte pe u n asemenea tiran.

1 1. Petru le-a explicat perceptorilor ce nedreptate le

şi toţi aceşti perceptori, care erau în număr d e o sută,

12. Petru i-a învăţat despre împărăţia lui D u m n e z e u

s-au convertit şi l-au urmat p e Petru. Acesta a fost un la răspândirea rapidă a învăţăturii Mele.

"pescuit" rodnic, căci perceptorii aveau să contribuie activ 13. Locuitorii acestui târg i-au găzduit timp d e trei

în care le d ă d u s e m instrucţiuni discipolilor. D u p ă ce i-am binecuvântat pe aceşti sărmani oameni şi pe copiii lor, a m plecat în grabă împreună cu toţi cei care Mă

zile pe apostoli şi chiar s-au botezat în N u m e l e M e u ! Căci botezaţi.

apostolii îi botezau cu apă pe toţi cei care cereau să fie 14. E u n u le poruncisem acest lucru, dar ei ştiau că 15. Locuitorii le-au oferit tot ceea ce a v e a u mai b u n ,

însoţeau spre oraşele d e pe malurile Mării Galileei, d e

u n d e v e n e a u ceilalţi discipoli, care rămăseseră cu Mine şi i-am învăţat şi le-am predicat aceeaşi învăţătură, pe M e u . A m făcut d e asemenea tot felul d e vindecări. care cei doisprezece plecaseră să o transmită în N u m e l e 2. în acea perioadă, loan Botezătorul fusese aruncat

n u putea fi ceva împotriva voinţei Mele.

încercând să-i găzduiască cât mai bine posibil! Ei le-au oferit chiar şi bani, căci discipolii le vindecaseră bolnavii. Discipolii a u refuzat însă banii, la fel c u m îi refuzaseră şi

în închisoarea lui Irod, c u ajutorul preoţilor din Ierusalim,

care trecuseră d e partea lui Irod, căci ei n u puteau să-l ierte pe loan că îl numise rasă d e şerpi şi d e vipere. Dar nu au îndrăznit să-l oprească pe predicator în plin deşert,

pe cei oferiţi d e perceptori, care, foarte surprinşi, \e-au absolut este d o v a d a supremă că sunteţi cu adevărat plini d e egoismul cel mai cumplit". spus: "Mai mult decât miracolele, dezinteresul vostru

trimişi ai lui D u m n e z e u , căci oamenii acestei lumi sunt 16. Singurul care a făcut ochii mari atunci c â n d i

aceea, ei s-au înţeles cu Irod şi, în schimbul unei mari Irod dreptul d e a săvârşi orice fel d e acte d e violenţă

ştiind bine că poporul îl considera u n mare profet; d e sume d e bani şi a tot felul d e concesii care îi d ă d e a u lui asupra poporului, ei i-au cerut acestuia sâ-l închidă pe loan Botezătorul, sub pretextul că acest n e b u n orbea poporul şi sucea minţile oamenilor cu idei subversive,

s-au adus bani a fost, bineînţeles, luda, dar Toma era dată să primească, ceea ce l-a nemulţumit profund.

alături d e el şi avidul discipol n u a îndrăznit d e această 1 7. D u p ă trei zile, discipolii s-au separat şi a u plecat

care îi î n n e b u n e a u .

doi câte doi, însoţiţi d e câte zece până la cincisprezece d e curaj şi n u le era teamă d e nimeni! perceptori, care le-au adus mari servicii, căci erau plini

Pentru el, esenţialul era să facă o afacere bună. Irod n u îi lăsa pe oameni să vină şi să-l viziteze în închisoare, că e r a u discipolii lui p l ă t e a u d o a r u n b ă n u ţ d e argint pentru o vizită d e o zi. l-a supus pe loan la un regim d e detenţie foarte sever. Ei

3. Lui Irod puţin îi păsa ce predica loan Botezătorul.

poruncisem şi a u obţinut rezultate frumoase. doisprezece discipoli în misiune?

18. Astfel, cei d o i s p r e z e c e a u făcut c e e a ce le 19. Dar ce a m făcut E u d u p ă ce i-am trimis pe cei

pentru o sumă modică. Cei care puteau să demonstreze

săptămână, în timp ce alţii trebuiau să plătească o livră

pe

într-o sală mare, din care se făcuse o închisoare pentru Irod!

4. loan avea chiar permisiunea lui Irod să predice

cei bogaţi, căci aceasta îi putea a d u c e mari venituri lui 5. Irod venea adeseori la loan, încurajându-l să fie

chiar mai vehement decât fusese în deşertul din Betabara, farisei. El spunea că este prietenul şi protectorul lui loan.

fiind a c u m - în închisoare - la adăpost d e preoţi şi d e 6. loan ştia bine în sufletul său cu cine avea de a

Marea Evanghelie a lui loan
mai aşteptăm u n altul?"

161
Cel care trebuia să vină, sau trebuie să 10. Unii se vor întreba c u m a putut

să-Mi pună o asemenea întrebare loan, magnifică mărturie. Motivul este simplu!

care îmi adusese cea mai mare şi cea mai 1 1. loan credea şi vedea bine - încă

d e c â n d M ă c u n o s c u s e - că E u e r a m urma să fie eliberat o dată cu venirea M e a

Mesia. El crezuse mereu că poporul evreu

şi că opresiunea celor mari şi puternici din această lume urma să înceteze pentru t o t d e a u n a . Dar, fiind în închisoare şi diminua cu nimic opresiunea,

văzând că zilele trec şi că venirea M e a n u dimpotrivă, aceasta părea să se amplifice, ceea c e privea autenticitatea M e a .

ci

loan începuse să aibă unele îndoieli în 12. Căci el îşi spunea: "Dacă acest lisus

din Nazaret este într-adevăr Mesia, Fiul lui D u m n e z e u cel viu, c u m poate să mă lase să stau întemniţat şi c u m d e n u mă El să îngăduie să fiu prins?"

eliberează din închisoare? C u m a putut 13. Totuşi, toţi cei care v e n e a u să-l

vadă îi povesteau despre faptele M e l e extraordinare. D e aceea, el Mi-a trimis p e

îmi pună întrebarea d e mai sus.

doi dintre cei mai buni discipoli ai lui să 14. înţelegând bine motivul pentru

c a r e l o a n M ă întreba acest lucru. E u sâi: "Mergeţi şi spuneţi-i lui loan ceea c e vedeţi şi auziţi. Orbii îşi capătă vederea, face; dar profita d e ocazie şi continua să le predice în închisoare discipolilor său, care puteau intra la el plătind. Preoţii din Templu trebuiau să plătească o livră dacă paraliticii merg, ciumaţii sunt purificaţi, le-am răspuns foarte p e scurt discipolilor

surzii a u d , morţii înviază şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia. Fericit va fi acela p e care învăţătura M e a nu-l va revolta!" Cei doi discipoli n-au mai ştiut c e să

doreau să-l v a d ă p e loan, iar dacă îl întrebau p e Irod d e ce îi permitea lui loan să continue să predice, vulpoiul viclean le răspundea: "Fac acest lucru pentru raţiuni d e periculos pentru stat!" Preoţii îl lăudau p e Irod, îi ofereau

spună.

stat, pentru a-i cunoaşte p e partizanii acestui o m atât d e aur, argint şi pietre preţioase, gândind în sinea lor: "Acest

Capitolul 144
Luna şi lisus este Soarele, loan este mai mult decât un profet: el este llie. (Matei II, 7-I4J Acţiunea şi eşecul lui loan Botezătorul, loan este

o m are dreptate, trebuie să-l susţinem din toate puterile

aceste lepădături d e profeţi".

noastre, c u siguranţa că el este chemat să a l u n g e toate 7. Irod, grec prin naştere, n u se g â n d e a însă decât

la bani, nimic altceva nu-l interesa. în afară d e bani, doar concubinele lui mai însemnau ceva pentru el. Pentru a simpla lor dorinţă! în afară d e asta, fără bani n u se putea orice! le face p e plac, el era capabil d e cele mai mari cruzimi, la obţine nimic d e la el, dar pentru bani, el era gata să facâ

noroadelor despre loan:" Ce aţi ieşit să vedeţi in pustie? (8) Dacă nu. atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? lată că cei ce poartă haine moi sunt în casele împăraţilor. O trestie clătinată de vânt?

(7) Pe când se duceau ei, lisus a început să vorbească

d e ce putea loan să-şi primească discipolii în închisoare alţi oameni despre ceea c e făceam E u în Galileea.

8. Această descriere a lui Irod n e ajuta să înţelegem

şi c u m se făcea că el era informat d e discipolii săi şi d e 9. Aşa se face că, aflând în închisoare c e predicam şi

(9J Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da. vă spun, şi mai mult decât un prooroc; /10) căci el este acela despre care s-a scris: "lată, trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care iţi va pregăti calea înaintea Ta." // Ij Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu a fost nici unul mai mare decât loan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic in împărăţia cerurilor este mai mare decât el.

c u m acţionam E u , loan Mi-a trimis p e doi dintre cei mai buni discipoli ai săi, să M ă întrebe: 'Tu eşti într-adevăr

162
(12) Din zile/e iui loan Botezătorul până acum, împărăţia ceruri/or se ia cu năvală şi cei ce dau năvală, pun mâna pe ea. (13/ Căci până la loan au proorocit Legea.

Marea Evanghelie a lui loan
12. Vă întreb p e voi, toţi cei care aţi mers în deşert,

acolo u n d e predica şi boteza loan, u n d e l-aţi auzit şi aţi fost botezaţi, cei mai mulţi dintre voi: d e ce aţi mers în deşert? Ce credeaţi că veţi vedea acolo?

toţi proorocii şi

(14) Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este llie, care trebuia să vină.
1. în cele din urmă, cel mai în vârstă M-a întrebat de

trăiesc în palate şi n u în deşertul Betabara! Sau aţi mers să vedeţi un profet? 14. Da, vă spun, loan este mai mult decât un profet,

u n o m în haine scumpe? Cei care poartă haine scumpe

13. Aţi fost să vedeţi o trestie clătinată d e vânt, sau

ce trebuia să zacă loan în închisoare, deşi nu păcătuise oamenilor! niciodată, nici în faţa lui D u m n e z e u şi nici în faţa

căci el este cel despre care este scris: "lată, trimit îngerul cine este? M e u înaintea Ta, să-ţi pregătească Calea". înţelegeţi acum

dacă vrea să-şi dispute rangul cu soarele, ca şi c u m atunci se înşeală; atunci când se arată soarele, strălucirea lunii nu se mai v e d e pe Pământ. înţelegi? 3. Dacă loan M-a recunoscut cu adevărat atunci când lumina ei în timpul zilei ar fi egală cu cea a soarelui,

liber! Luna este foarte folositoare în timpul nopţii, dar

2. E u i-am răspuns: "Dacă el ar vrea, ar putea să fie

vreodată, dintre toţi cei care sunt născuţi din femeie, d e la începuturi, nu este nici unul mai mare decât loan Botezătorul! Totuşi, vă spun, d e a c u m înainte, chiar şi

1 5. Adevăr vâ spun, mai limpede decât v-am vorbit

cel mai mic din împărăţia Cerurilor va fi mai mare decât el! 16. Dar ţineţi minte: d e la loan Botezătorul până

E u a m venit la el pe malul Iordanului, cine i-a interzis să

Mă urmeze? El a rămas în deşert, continuând să ţină

a c u m şi d e a c u m înainte, împărăţia lui D u m n e z e u se ia cu năvală, şi doar cei ce d a u năvală o pot cuceri! la loan. El a fost ultimul profet înaintea Mea.

asta? El s-a predat singur lui Irod şi a c u m îşi dă seama că n u va scăpa d e vulpoi!

posturi severe, deşi n u a păcătuit vreodată! D e ce a făcut

I 7. Toţi profeţii şi Legea lui Moise a u stăpânit până 18. Si, dacă puteţi crede acest lucru, loan este llie,

tronurile lor! Dar cel care va dori să fie d e partea Mea va avea de dus o luptă grea".

mai-marilor acestei lumi, ci p e n t r u a-i confirma

4. Spune-i că E u nu a m venit pentru a lua puterea

cel care trebuia să revină p e pământ înaintea lui Mesia. aţi aflat. A c u m ştiţi bine cine este loan!"

pe

El a venit, M-a anunţat şi a pregătit calea Mea, aşa c u m

cuvintele Mele; ei M-au salutat şi s-au întors la Ierusalim, pentru a-i povesti toate acestea lui loan.

5. Cei doi discipoli n u a u ştiut ce să răspundă la

mă micşorez şi să mor pentru această lume".

El este. Are dreptate, trebuie ca El să crească, iar eu să 7. La Seba, u n sat d e pescari situat pe ţărmul Mării

6. loan s-a bătut atunci pe piept, s p u n â n d : "Da, da,

Galileei, oamenii erau uimiţi c â n d se vorbea despre loan acest păcat? Căci a fost un păcat capital să nu Te urmeze, D o a m n e , a v e m noi dreptul să j u d e c ă m astfel?" Botezătorul şi spuneau: "Cum a fost posibil ca el să comită

după ce Te-a recunoscut. Trebuie să facă penitenţă. 8. E u le-am răspuns: "Atunci c â n d luna străluceşte în

soarele se ridică, în timp ce Luna începe să pălească pe cer, toţi îşi întorc privirile d e la lună pentru a vedea soarele l u m i n â n d şi p e n t r u a-i admira strălucirea în fiecare

timpul nopţii, voi ieşiţi să o admiraţi, dar atunci când

picătură d e rouă, căci sub lumina soarelui, picătura d e 9. Se poate spune că luna comite un păcat dacă

rouă străluceşte mai puternic decât zece daruri d e lună! lumina ei este eclipsată ziua d e către soare şi dacă mai puternic decât luna plină?

picătura de rouă în care se oglindeşte soarele străluceşte 10. Adevăr vă spun, vouă, tuturor! Cel care are urechi

d e auzit să audă! Fiul omului este Soarele iar loan este pentru a pregăti aici lumina care a venit la voi şi p e care, Luna, Luna care străluceşte în noaptea spiritelor voastre,

î n orbirea voastră, voi încă n u o recunoaşteţi! Dar acest clar d e lună păleşte atunci când soarele zilei vă luminează. C u m puteţi să numiţi aceasta u n păcat?

pământ, d e la A d a m şi până astăzi, niciodată u n suflet mai pur n u a locuit şi n u a vieţuit într-un corp fizic!

11. Adevăr vă spun, d e c â n d există oameni p e acest

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 145
Intre sufletul şi spiritul lui loan Botezătorul exista o anumită neconcordanţă. Chemarea şi libertatea. Sensul întrebării sale. A-L urma pe lisus nu este nici o datorie, nici o obligaţie.
1. Oamenii a u spus: " D o a m n e , dacă este aşa, este

165

nedrept să-l laşi pe loan în închisoare. J u d e c â n d după

lucrurile pe care le-ai înfăptuit până a c u m şi pe care nici înseamnă că îţi va fi uşor să-l eliberezi pe loan Botezătorul, lucru, nu trebuie să-l laşi în închisoare!" un o m n u ar putea să le facă, în afară d e D u m n e z e u ,

care a lucrat pentru Tine. D o a m n e , trebuie să faci acest 2. E u a m spus: "Cel care vine el însuşi valorează mai

scrisoare Spiritul lui loan este mare, este cel mai mare dintre toate spiritele care a u existat până a c u m într-un corp fizic, pe acest pământ. Dar corpul lui aparţine acestui pământ şi, datorită slăbiciunii acestui pământ, a crescut aşa. şi slăbiciunea sufletului său şi este o a r e c u m firesc să fie 3. Căci un spirit foarte puternic n u poate să întărească

mult decât cel care trimite în locul său u n mesager sau o

u n suflet slab. D e aceea trupul şi sufletul lui loan sunt slabe, iată d e ce el îşi trimite mereu mesageri în locul lui, deşi mijlocitorii sau scrisorile n u pot acţiona la fel ca persoana însăşi, în care locuiesc sufletul şi spiritul. Mi-ar mai fi trimis mesageri. 9. Si totuşi, nimeni n u a dus vreodată o existenţă

să impun nimănui forţa şi puterea Mea, cu atât mai mult Mă priveşte. E u n u voi împiedica niciodată pe cineva să aleagă viaţa sau condamnarea, d u p ă libera sa voinţă puterea şi forţa Mea, d e care se va putea folosi - dacă 5. Dar cel care n u va veni el însuşi, n u va primi nimic, (n.t. liberul său arbitru), el putând a j u n g e chiar până la

4. Căci, prin voinţa Mea, E u n u trebuie şi nici n u pot

în trupul său, n u m â n c a şi nici n u bea, devenind astfel cel mai mare penitent d e p e acest pământ, fără să fi păcătuit totuşi vreodată! Dar E u vă spun a c u m vouă, cu inima plină d e iubire îi este superior lui loan!

atât d e austeră ca şi el. în zilele în care simţea o dorinţă

atunci c â n d n u vine el însuşi să le primească. în ceea ce

tuturor: un păcătos care se căieşte sincer şi vine la M i n e 10. Căci cel care îmi s p u n e : ' D o a m n e , sunt u n

are intenţii bune.

păcătos, n u merit ca Tu să intri sub acoperişul m e u ' - îmi este mult mai drag decât nouăzeci şi nouă d e o a m e n i care, în inimile lor, îi mulţumesc lui D u m n e z e u că n u sunt păcătoşi şi se cred mai buni decât cei care păcătuiesc primi o răsplată prea mare!" chiar şi numai puţin! E u vă spun, să ştiţi că ei n u vor drepţi (fără păcate), care nu a u nevoie d e pocăinţa şi

dacă n u va primi graţia luminii care să îi permită, aici sau în Lumea d e dincolo, să găsească drumul care d u c e la Adevărul şi Calea. Mine; pe drum, el va înţelege astfel că E u însumi sunt 6. Mai mult decât oricine altcineva, loan a fost cu

adevărat stăpânul trupului său. Dar el a văzut mântuirea oare? Aşa trebuia să fie?

în faţa Iu. şi totuşi n u a putut să se apropie d e ea! D e ce 7. lată-L în faţa voastră p e Cel care spune "trebuie",

Capitolul 146
Convertirea lui Kisjonah. Compasiunea Domnului. Mânia fariseilor.
1. După ce a m terminat d e vorbit, u n vameş a ieşit

atunci c â n d trebuie. Dar El vă mai spune şi că El n u i-a spus lui loan "trebuie". 8. Desigur că, într-un anumit fel, trebuia ca el să fie

chemat înaintea M e a ca să deschidă calea oamenilor,

din mulţime. Chiar dacă era conştient că avea multe păcate, inima lui ardea d e mult timp d e iubire pentru Mine. El s-a aruncat înaintea Mea, cu faţa la pământ şi Mi-a spus:

dar loan a avut întotdeauna totala libertate d e a acţiona

înţelege atâta vreme cât vă aflaţi în acest trup; dar nimic

după c u m doreşte, libertate p e care voi n u o puteţi nu l-a împiedicat să Mă urmeze după ce M-a văzut şi i-a spus sufletul său şi a început să se îndoiască d e Mine, oară

M-a recunoscut. Spiritul lui a ascultat atunci d e ceea ce drept p e n t r u c a r e Mi-a trimis p e n t r u a d o u a

păcătos, care totuşi Te iubeşte infinit d e mult. lată.

2. " O h , D o a m n e ! lată în faţa Ta, în praf, u n mare

Tine şi p e discipolii Tăi la masa mea, dacă Tu vei binevoi Tine, dar în bucătărie sunt gata pregătite mâncăruri şi d e a primi să ţi se aducă aici mâncarea, d e către mâini băuturi pure. O h ! Acordă-mi mie, un biet păcătos, graţia să vii la mine acasă! E u şi casa mea suntem impuri pentru

D o a m n e , este deja prânz, mi-ar plăcea să te invit p e

este convins, căci orice întrebare înseamnă ignoranţă

mesageri. Cel care p u n e întrebări înseamnă că încă n u

sau îndoială referitoare la adevărul pe care noi credem

că îl cunoaştem. Dacă loan ar fi fost convins, atunci n u

164
pure". împreună cu tine în casa ta, să luăm masa. O mare graţie va fi făcută casei tale, n u din cauza păcatelor tale, ci din păcatele îţi sunt iertate, ca şi c u m n u ai fi păcătuit 3. E u i-am spus lui Kisjonah: "Ridică-te, voi merge

Marea Evanghelie a lui loan
el însuşi ca fiind u n D u m n e z e u , sau u n fiu al lui D u m n e z e u , p e care Dumnezeul nostru, al lui Avraam, Isaac şi lacov l-a făcut să se nască - culmea! - din Măria nevoie nici d e Dumnezeu, nici d e legile sale; se consideră

cauza iubirii tale a d e v ă r a t e şi a umilinţei tale: toate

din Nazaret, pe care noi o cunoaştem bine. Cine poate fi atât d e prost încât să nu-şi dea seama d e la prima privire d e şarlatania acestui magician p ă g â n ?

vreodată!"

casa lui, împreună cu el şi cu numeroşi discipoli. Eram mai mult d e o sută d e o a m e n i şi a m fost serviţi cu o masă copioasă şi n u a u lipsit nici vinurile cele mai b u n e ! alţi oameni din toate oraşele Galileei şi ludeei până în din belşug. 5. în afară d e discipolii Mei, M-au mai urmat şi mulţi

4. Atunci, vameşul Kisjonah s-a ridicat şi a m mers în

d e el, căci altfel, cine ştie ce n e va face, iar noi n u a v e m posibilităţi d e apărare împotriva atacurilor diavolului. Priviţi ce ochi dulci le face celor cinci fete ale acestui pariu pe o mie d e livre că daca ar veni astăzi la Ierusalim,

12. A c u m ştim destule; este timpul să n e îndepărtăm

vameş mizerabil şi c u m ele îl încurajează. Putem p u n e acest aşa-zis profet şi mântuitor s-ar împrieteni imediat cu regina prostituatelor, celebră în toată lumea. Măria din Magdala, sau chiar cu Marta şi Măria din Betania, Magdala".

faţa casei lui Kisjonah. Le-au fost aduse şi lor pâine şi vin, 6. Evident că fariseii din C a p e r n a u m n u pierdeau

niciodată ocazia să Mă urmeze în asemenea situaţii. Şi c u m ei M-au văzut b â n d şi m â n c â n d cu bucurie chiar la masa v a m e ş u l u i p o c ă i t , c ă r u i a îi ţ i n e a m m â i n i l e ,

care primesc cele mai multe vizite, d u p ă Măria din 13. U n alt fariseu, al cărui ochi spiritual n u era c u să te g â n d e ş t i la scena

a u fost cuprinşi d e mânie.

numindu-l dragul M e u prieten, fariseii cei ultradogmatici 7. Furia lor s-a amplificat mai ales atunci c â n d a u

totul închis, i-a spus primului interlocutor: "Poate că ai asemănătoare care s-a petrecut cu vameşul Matei, c â n d d r e p t a t e d a r ai p u t e a

văzut că Mă ridic d e la masă, plecând la plimbare cu

vameşul - braţ la braţ - printr-o grădină mare şi frumoasă d e pe malul lacului şi că Mâ arăt foarte cordial şi prietenos cu cele cinci fiice - b u n e şi curajoase - ale lui Kisjonah,

înşine uimiţi d e înţelepciunea Sa şi n u a m mai ştiut ce să-i spunem. Şi, dacă El ne-ar contrazice, ai putea tu să-ţi asumi responsabilitatea d e a-i da replica?"

noi L-am j u d e c a t la fel, dar în cele din urmă a m fost noi

care erau pline d e iubirea cea mai profundă pentru Mine! E u le n u m e a m c u multă afecţiune "cele cinci soţii ale Mele", ceea ce li s-a părut îngrozitor d e pervers acestor farisei!

trecut prin asta. El va găsi întotdeauna în mulţime u n refugiu, este u n magician şi u n înşelător. Noi trebuie să

14. Primul a răspuns: "Ştiu şi e u tot ce ştii şi tu. A m

petrec noaptea în casa sa, iar E u i-am spus deschis lui casa lui şi poate chiar mai mult, mânia acestor farisei a atins culmea. Ei şi-au spus în sinea lor: "El se alătură acestor secături, acestor p ă c ă t o ş i , acestor v a m e ş i , m ă n â n c ă şi bea în deplină prietenie cu ei; se îmbată în perverse ale acestui mare păcătos, predică Evanghelia l o c să n e dea ordin să prindem aceste Kisjonah că intenţionam să petrec cel puţin trei zile în

8. Şi, întrucât a m fost invitat d u p ă căderea serii să-Mi

înainte d e a deveni ai diavolului. Trebuie oare să n e trebuie sâ fim cu D u m n e z e u , căci suntem fiii lui A v r a a m magician să profite d e noi, la fel ca de păgâni". urmăm raţiunea, sau să r ă m â n e m cu Satana? N u , noi

n e ascultăm raţiunea, iar raţiunea n e s p u n e : 'Plecaţi

şi D u m n e z e u este Tatăl său; să nu-l lâsăm p e acest 15. Cel de-al doilea i-a răspuns: "Dar învăţătura Sa

compania lor şi se plimbă făcându-şi plăcerile cu fiicele lui D u m n e z e u s p u n â n d cuvinte dulcegi acestor târfe, în dezgustătoare şi să le a r d e m d e vii. lată ce mai Mesia

este pură şi plina d e bunătate şi iubire; ea este făcută

sunt deloc d e aceeaşi părere cu tine, căci Moise ne-a dat în esenţă aceeaşi învăţătura ca şi acest nazaritean!

pentru o a m e n i şi n u pare deloc a fi diabolică. E u n u

fiinţe

desfrânate voluptoase, vrea să rămână acolo, Dumnezeu ştie până când! 9. Să m e r g e m , d e ce să mai r ă m â n e m c u el? A c u m

ne-am găsit! A c u m , că a luat pentru el p e aceste cinci

p e aproapele tău la fel ca pe tine însuţi. Să n u răspunzi la r ă u c u r â u , să-i faci b i n e d u ş m a n u l u i t ă u , să-i aceasta n u are nimic diabolic". binecuvântezi p e cei care te blestemă, să fii umil şi blând; 17. Primul i-a spus: "Pentru tine bineînţeles câ n u ,

16. Sâ-L iubeşti p e D u m n e z e u mai presus d e orice şi

ştim cu cine a v e m de-a face! Suntem alături d e el devăzut postind? El n u respectă Sabatul! Ereticii, păgânii, ceva timp, cine l-a văzut vreodată rugându-se? Cine l-a

căci tu eşti de partea diavolului. N u ştii tu că diavolul veşmânt d e lumină, la fel ca u n înger?"

este cel mai periculos atunci c â n d se ascunde sub u n 18. Cel de-al doilea i-a răspuns: "Dacă tu te conduci

grecii, romanii, vameşii, cei mai răi păcătoşi, femeile

alături d e aceştia, mese copioase bine stropite cu vinurile cele mai alese.

uşoare şi voluptoase - sunt prietenii şi prietenele sale şi,

după aceste poveşti d e pe vremea bunicii, n u mai este văzut pe Satana vorbind deghizat într-un înger? Este limpede că tu şi toţi acoliţii tăi vreţi să-l pierdeţi pe acest om. nimic d e adăugat. U n d e este măgarul sau boul care l-a

şi descurcăreţ al şcolii lui Pitagora, care ştie să vorbească

10. într-un cuvânt, n u este decât un magician rafinat

şi să-şi pună în valoare arta. Este adevărat, n u primeşte bani, dar în fond, îi merită el oare? Aşa fac toţi magicienii regii n u a u destule comori pentru a-i mulţumi. la început, pentru a-şi asigura celebritatea, dar apoi, nici 11. Şi la ce i-ar folosi lui banii? El primeşte d e băut şi

dimpotrivă, a făcut numai bine şi n e n u m ă r a t e minuni.

19. N o i n u ştim ca El sâ fi făcut cuiva v r e u n rău, ci

D e c e să-L c o n d a m n ă m pentru că îi frecventează p e păcătoşi la fel ca şi p e cei drepţi şi pentru că are p e n t r u

ei o mare iubire şi multă răbdare?"

d e mâncat oricât doreşte, fâră să plătească. El nu are

Marea Evanghelie a lui loan
Capitolul 147
Evreii dogmatici se mânie şi îl ameninţă pe lisus. (Matei II, 15-19)

165
nici o valoare, dar vor să fie bine văzuţi d e cei care le Avraam. plătesc dijma şi să treacă drept adevăraţii urmaşi ai lui 9. C u c e aş putea să compar această rasa mizerabilă? 8. E u vă spun: Moise şi toţi profeţii n u a u în ochii lor

strigă către tovarăşii lor: V-am cântat din fluier dar voi (15) Cine are urechi de auzit, să audă. n-aţi jucat; v-am cântat d e jale, dar voi n u v-aţi tânguit'? (16) Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Aceşti copii n u sunt fariseii din faţa noastră, ci cei care Seamănă cu nişte copilaşi care şed in pieţe şi strigă la stau alături d e noi, căci ei a u vrut să-i primească p e aceşti tovarăşii lor: (17) "V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat; v-am cântatblasfemiatori, iar aceşti nebuni a u râs d e ei şi d e Mine; marinarii a u vrut să-i ducă la C a p e r n a u m , căci era u n dejale, şi nu v-aţi tânguit." (18) Căci a venit loan. nici mâncând, nici bând, şi ei vânt prielnic, dar aceşti nebuni n u a u avut încredere în ei; a u pornit p e jos şi furtuna i-a adus aici! V o i i-aţi invitat zic: "Are un demon in el!" la masă, dar ei v-au blestemat! (19) A venit Fiul omului care mănâncă şi bea şi ei zic: 10. V o u ă , dragii Mei micuţi, care vă aflaţi în piaţa "lată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!" Totuşi, înţelepciunea a fost vieţii. E u vă spun, n u le mai cântaţi acestor nebuni, căci ei a u spiritul împietrit, d e aceea, ei n u v o r să j o a c e . îndreptăţită din lucrările ei. " 1. D u p ă această discuţie, fariseii şi leviţii s-au separat complet uscate. Lăsaţi-i să se plângă, căci sufletele lor sunt precum pietrele

N u sunt ei la fel ca acei copilaşi care stau în pieţe şi care

d e cel de-al doilea interlocutor şi d e însoţitorii săi şi a u pornit pe drumul către C a p e r n a u m . Era seara târziu, iar

despre care E u a m depus adevărata mărturie, a venit printre ei; el a dus o viaţă austeră, m â n c â n d doar broaşte stâncilor, iar cei aflaţi în aceeaşi clică c u aceştia îi spuneau râioase şi mierea sălbatică p e care o găsea în crăpăturile

11. loan Botezătorul, despre care a m vorbit ieri şi

ei a u preferat drumul p e uscat, căci marea era agitată şi asiguraseră că n u este nici u n pericol.

n u aveau încredere în marinari, chiar dacă aceştia îi 2. N e c u n o s c â n d drumul, această mare caravană -

în faţă că era hrănit în timpul nopţii d e către diavol.

erau a p r o a p e o sută cincizeci d e persoane -, n u a ajuns netrecut, situată puţin deasupra mării, d e poalele căreia

prea departe. A u mers p â n ă la o colină ce părea d e

vor nici să j o a c e , nici să se tânguie!

o clipă cântecul sâu d e jale, dar vedeţi, aceşti indivizi n u 13. lată că a c u m a venit în lume, prin Mine, Fiul

12. loan a cântat ca nimeni înaintea lui şi n u a încetat

valurile se izbeau zgomotos. Această stâncă se afla lângă

mare, astfel încât acestei caravane nu-i mai rămânea bune d e mers. Ei n u a u ajuns decât abia la miezul nopţii,

un munte abrupt, d e u n d e nici u n d r u m n u ducea către

auzit ieri c e a u spus despre Mine: 'Priviţi-I p e acest o m şi al vameşilor'. care înfulecă şi se îmbată, care este prietenul păcătoşilor 14. Dar E u vă spun, înţelepciunea este întotdeauna

omului, care m ă n â n c â şi bea! Şi c e spun ei a c u m ? Aţi

decât să facă drumul înapoi, ceea c e însemna două ore într-o noapte întunecată, sub rafalele reci d e vânt şi d e ploaie, însoţite d e fulgere şi tunete, uzi până la os şi abia plăcut. târându-sel Vameşul i-a primit şi le-a oferit u n adăpost 3. A doua zi dimineaţă, aceşti o a m e n i obosiţi s-au

dovedită prin acţiunile ei. Aceasta înseamnă că ei (fariseii şi leviţii ultradogmatici) consideră acţiunile înţelepciunii Mele drept nebunie, în timp c e ea (această înţelepciune)

trezit târziu şi a u ieşit din adăpostul lor pentru a-şi usca hainele la soare.

are b u n simţ ca fiind c u adevărat divină, ea fiind totodată

poate fi recunoscută c u uşurinţă d e către oricine care

cea care n e hrăneşte şi n e apără! Prin urmare, să ştiţi că

la fel ca în celelalte zile şi, c â n d s-a făcut ora prânzului, masa era aşezata, plină d e tot felul d e mâncăruri. 5. Kisjonah i-a invitat la masă pe aceşti oameni obosiţi,

4. Era în ziua d e Sabat; Kisjonah şi oamenii lui lucrau

oamenii recunosc înţelepciunea M e a datorită acţiunilor înţelepciune, atât cea adevărată cât şi cea falsă (după acţiunile ei)!" ei şi să ştiţi că în acest m o d poate fi dovedită orice

dar ei a u refuzat şi a u început să boscorodească şi să-i adevărat evreu n u trebuie să atingă sau să m ă n â n c e trei ori în timpul zilei d e Sabat! blesteme pe aceşti profanatori ai zilei d e Sabat, câci u n

tu eşti evreu! Noi a v e m o lege care n e dă dreptul sâ te c o n d a m n ă m ca eretic, căci tu vrei să distrugi Legea lui Moise şi a profeţilor. Nefericire ţie daca n u vei renunţa la dorinţele tale! La nevoie, noi a v e m d e la împărat dreptul agitator".

1 5. Fariseii şi leviţii s-au ridicat şi Mi-au spus: "Fii atent,

nimic înainte d e asfinţit şi n u are voie să bea decât d e 6. în timp ce aceşti oameni refuzau oferta prietenoasă

d e a n e folosi d e tribunalul roman pentru a j u d e c a orice

a vameşului, Kisjonah s-a întors către Mine, s p u n â n d : să le fac un bine şi ei mă blestemă. Spune-mi dacă împlineşte?" "Doamne, c e se va petrece c u aceşti nebuni? E u vreau

D u m n e z e u ascultă blestemele acestor n e b u n i şi le 7. E u i-am răspuns: " O h , da! Dar în dezavantajul celor

care blestemă, n u invers! Cel care a r e urechi d e auzit să

voi oare că ei ţin Sabatul pentru că Moise le-a poruncit aceasta sau pentru că vor să postească?

audă! Adevăr vă spun, căci aceasta este realitatea: credeţi

166

Marea Evanghelie a lui loan
Mie. C e faci Tu, fac şi E u , căci noi suntem unul din toată

Capitolul 148
Discipolii doresc ca lisus să se apere, lisus anunţă ruina oraşelor din Galileea şi Judecata de Apoi.
1. La aceasta ameninţare, discipolii Mei s-au apropiat

însuţi, Tată Sfânt şi ceea c e este al Tău este d e asemenea şi al M e u , dintotdeauna!"

eternitatea. E u n u a m fost niciodată altcineva decât Tu

teamă, căci mulţi dintre discipolii care M ă înconjurau n u mai zguduiţi!

10. La aceste cuvinte, toţi a u fost cuprinşi d e o mare

se mai îndoiau d e divinitatea M e a . Ei erau deci c u atât

asemenea vierme? Siharienii a u fost pedepsiţi d e mai toate acestea, Tu ai făcut mai puţine miracole la Sihar decât la C a p e r n a u m ! " 2. E u le-am spus: "Desigur că a m toate puterile, dar multe ori atunci c â n d a u vrut sâ Ţi se opună, dar cu

d e Mine şi a u spus: " N u ai puterea d e a distruge u n

Capitolul 149
Natanael, propriul său evanghelist. Cel care este trezit la viaţa veşnică nu va cunoaşte moartea. Cel care nu este chemat de către Dumnezeu, nu-l va cunoaşte pe Fiu. (Matei 11, 27-30) (27) Toate lucrurile Mi-au fost date in mâini de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte pe deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul şi de acela căruia vrea Fiul să i-L dezvăluie. (28) Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă. (29) Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. (30) Căcijugul Meu este bun şi povara Mea este uşoară."
1. Natanael, care era ghidul celor care rămăseseră

viaţă urmează o altă viaţă, iar pentru această viaţă. E u făcut atât d e mult bine şi în care a m primit o asemenea răsplată! prezic judecata dreaptă a tuturor oraşelor în care a m

D o m n u l vieţii n u are nevoie sâ j u d e c e . După această

buni, după c u m vedeţi! Ele n u a u avut nici u n ecou în inimile lor, în pofida tuturor faptelor Mele! Nefericire ţie, Horazin, nefericire ţie, Betsaida. Dacă Tirul şi Sidonul ar

3. Dar cu toate predicile Mele, ei n u a u devenit mai

fi văzut - la fel ca voi - aceste miracole, ele s-ar fi pocăit! mai blând decât voi în ziua Judecăţii d e Apoi, p e lumea 4. Adevăr vă spun. Tirul şi Sidonul vor fi j u d e c a t e

cealaltă!

ridicat p â n ă la cer, vei fi a r u n c a t în infernuri. Dacă acest oraş ar fi existat încă şi astăzi! Sodoma ar fi văzut miracolele p e care tu le-ai cunoscut,

5. Iar tu, C a p e r n a u m atât d e mândru, care ai fost

ziua Judecăţii d e Apoi, mai puţin sever decât tine, oraş înviat morţii, iar tu M ă blestemi! D e o mie d e ori nefericire pe care l-ai blestemat". mândru şi ingrat; e u ţi-am vindecat bolnavii c u miile, a m

6. V ă spun din n o u , ţara Sodomei va fi tratată, în

alături d e Mine şi care, fără să-i fi spus E u , scria pentru sine o evanghelie în limba greacă, p e care o redacta mai bine ca oricine, a venit la Mine, extrem d e înfricoşat

şi Mi-a spus: " D o a m n e atotputernic şi e u a m avut această

ţie în ziua Judecăţii d e Apoi! Atunci vei ştii Cine era Cel 7. Ascultând cuvintele Mele d e c o n d a m n a r e , mai

viziune şi a m văzut lucruri teribile, p e care mâna m e a a m pentru Tine, Tu, Mântuitorule veşnic, spune-mi dacă le-am văzut?"

refuză să le scrie. Te implor, în numele iubirii p e care o lucrurile se vor petrece în Lumea d e dincolo aşa c u m 2. E u i-am răspuns." "Fii fără teamă, cel care trăieşte

mulţi dintre ei a u avut o viziune; ei a u văzut ce urma să M-au văzut atunci călare p e nori; u n cuvânt d e pedeapsă ieşea din gura Mea, atingând oraşele respective.

se petreacă in ziua Judecăţii d e apoi c u aceste oraşe şi

şi acţionează la fel ca tine va fi trezit în Lumea d e dincolo,

slăvindu-Mă şi adorându-Mă.

Mă iubeau şi M ă înconjurau a u căzut la picioarele Mele,

8. După această viziune, aceşti oameni simpli care

apoi pentru cei care n u vor fi treziţi la viaţa eternă, fie aici, fie în Lumea d e dincolo! 3. Normal ar fi ca toată lumea să urmărească să se

la fel ca şi aici, la viaţa eternă; aceasta v a fi J u d e c a t a d e

învăţaţi şi celor inteligenţi şi pentru că le-ai revelat celor

cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor

binecuvântat şi le-am spus: "Şi E u te slăvesc. D o a m n e al

9. E u a m ridicat atunci mâinile deasupra lor, i-am

trezească din punct d e v e d e r e spiritual chiar în această

lume! Căci cel care este deja trezit la viaţa eternă în trupul moartea trupului şi sufletul său n u va fi înfricoşat.

său, n u va gusta, nici n u va vedea, nici n u va simţi 4. Nefericiţi vor fi însă aceia care se o p u n poruncii

mici. Da, Tată Sfânt, aceasta îţi este plăcut Ţie, la fel ca şi

rrrSHfctfv:

""'irţj-'j
V

Cine a fost Cel p e care L-au contestat şi p e , care L-au acoperit c u blesteme. 5. E u vă pot spune vouă că toate lucrurile

Mele! într-adevăr, ei vor simţi d e o mie d e ori

'f

'i'

şi nimeni nu-l cunoaşte p e Tatăl în afară d e ^ • JSvJ Fiu şi d e cel căruia Fiul a dorit să i-L reveleze". 6. Natanael a spus: "Nici noi, care suntem

cunoaşte p e Fiul din Mine, în afară d e Tatăl

Mi-au fost date d e Tatăl, dar nimeni nu-l

. < discipolii Tăi cei mai credincioşi, încă n u Te lucruri despre Tine şi ne-ai arătat Cine eşti!" cunoaştem! Şi totuşi. Tu ne-ai revelat multe

Marea Evanghelie a lui loan

167
adevăratul lui n u m e şi, astfel, discipolii lui îşi vor da seama ce învăţător şi-au ales. V a trebui să luăm în ce mai periculos, altfel el va deveni mai puternic nenoroci".

măsuri mai severe cu acest o m , care devine din ce d e c â t noi şi, în cele din urma, romanii n e v o r 3. E u le-am spus atunci cu o v o c e puternică:

d e ajuns să spun u n singur cuvânt comandantului

"Sunteţi pregătiţi pentru asta d e mult timp dar este

pentru ca mâine să fiţi spânzuraţi cu miile. Credeţi

că nu cunosc comploturile voastre împotriva vieţii E u cunosc exact ceasul şi ziua când va fi dat semnalul Ierusalimului cu toate zidurile sale! Dar adevăr vă

împăratului Tiberiu? O h , destrăbâlaţilor, secăturilor! d e d i s t r u g e r e a întregii l u d e i , a G a l i l e e i şi a

când îl veţi recunoaşte p e Tatăl, veţi putea atunci să Mă

E u să Mă revelez vouă. Dar vă mai lipseşte încă mult;

7. E u i-am spus: "Voi Mă cunoaşteţi atât cât a m dorit

din Pont - cu mâna lui d e fier - va şti bine să vă ofere răsplata cuvenită pentru truda voastră, în afara zidurilor Ierusalimului, iar Irod va avea mult d e suferit până c â n d 4. Continuaţi, în orbirea voastră, uneltirile împotriva

spun, voi săvârşiţi fapte cumplite şi Guvernatorul Pilat

recunoaşteţi şi pe Mine, iar aceasta se va petrece atunci când Mă voi înălţa la ceruri. Atunci, Tatăl vă va chema la Mine, aşa cum E u vă c h e m a c u m la Tatăl. Iar cel pe care

va intra din n o u în graţia Guvernatorului.

Adevăr îţi spun, în această epocă, fiecare trebuie să înveţe chiar de la D u m n e z e u cine este Fiul şi cine n u învaţă aceasta d e la D u m n e z e u , n u va veni la Fiu şi n u va avea viaţa veşnică întru El. 8. Dar Fiul n u este mai sever decât Tatăl, căci ceea

Tatăl nu-l va chema, n u va veni la Mine, care sunt Fiul.

fac împotriva voastră!

Mea şi a discipolilor Mei! E u voi şti cu mult înainte ce să 5. loan v-a numit rasă d e şerpi, cuiburi d e vipere; E u

n u v-am numit niciodată aşa, dar d e a c u m înainte vă d a u şi e u acest n u m e şi vă avertizez să plecaţi d e aici,

altminteri voi chema urşii din păduri ca să facă cu voi

ceea ce a u făcut cu cei care l-au batjocorit p e profetul compasiune în inima Mea pentru voi!

ce face iubirea Tatălui, poate face şi iubirea Fiului. Şi c u m Fiul este iubirea Tatălui, Tatăl este d e asemenea iubirea Fiului.

llie! Căci n u mai există nici cea mai mică scânteie d e 6. Dacă aţi fi râs doar d e Mine, v-aş fi iertat, ca d e

la Mine, voi, toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi E u vă voi da odihnă. 10. Luaţi j u g u l M e u asupra voastră şi învăţaţi d e la

9. Fiul vă vorbeşte la fel ca tuturor oamenilor. Veniţi

obicei, dar voi v-aţi ridicat şi v-aţi înarmat împotriva

spiritului M e u care se numeşte Iubire şi împotriva Tatălui iertat, nici aici şi nici în Lumea d e dincolo. Plecaţi şi să n u Mă mai deranjaţi atâta timp cât voi r ă m â n e la prietenul M e u Kisjonah!" 7. Unul dintre farisei a spus: " N u trebuie să te pierdem M e u care este etern. Acest păcat n u vă va fi niciodată

Mine să-l duceţi şi fiţi la fel ca Mine, căci E u sunt blând şi voastre şi nu vă veţi mai teme d e nimic!

cu inima umilă; şi veţi găsi astfel odihnă pentru sufletele I 1. Căci j u g u l M e u este b u n şi povara M e a este

uşoară. E u ştiu cel mai bine cât puteţi voi sâ suportaţi!"

din ochi, şeful nostru ne-a poruncit să te păzim".

Capitolul 1 50
lisus demască răutatea fariseilor. Frica şi fuga acestora.
1. Aceste cuvinte i-au liniştit pe discipoli, dar fariseii şi

voi face ca urşii din munţi să coboare chiar a c u m ca să vă păzească ei pe voi şi să vâ pedepsească!" 9. în acel moment, d e pe muntele vecin s-au auzit

ca lupii care păzesc oile! D a c ă stăruiţi în intenţia voastră,

8. E u i-am răspuns: "Da, aţi fost trimişi să Mă păziţi,

s-au pus imediat pe fugă în direcţia mării şi a u urcat în departe d e mal; dar u n vânt potrivnic i-a adus înapoi la

urletele sălbatice ale mai multor urşi; înspăimântaţi, fariseii

grabă în ambarcaţiunile pescarilor, p e care le-au împins mal, u n d e urşii îi aşteptau. După două ore d e luptă

văzuseră ceilalţi?

leviţii au început să se întrebe ce lucruri atât d e teribile 2. Aceştia le-au spus ceea ce văzuseră. Uimiţi, fariseii

disperată împotriva vântului care îi împingea spre mal,

s-au întrebat: " C u m ? Ce? A u avut cu toţii aceeaşi viziune în acelaşi timp? C u m poate u n magician să producă o viziune unora şi altora n u ? D e ce această viziune n u a

reuşind să înainteze puţin, a sosit în sfârşit o navă care i-a luat pe aceşti oameni epuizaţi şi disperaţi. Tot timpul cât a u mers cu această navă, vremea le-a fost potrivnică,

fost percepută decât de cei care îl urmează, noi d e ce nu a m văzut nimic? D e ce suntem noi persecutaţi în

vântul suflând cu tărie. Timp d e o zi şi o noapte, ei a u d e Capernaum, decât a doua zi spre prânz.

trăit groaza morţii şi n u a u ajuns la celălalt mal, a p r o a p e 10. La sosire, superiorii lor i-au întrebat ce a u văzut şi

acest fel? D e vreme ce el este evreu la fel ca noi, care suntem discipoli credincioşi ai lui Moise, ar fi trebuit să ne facă şi pe noi să a v e m această viziune, care ne-ar fi umplut de teamă şi ne-ar fi convins să-i devenim discipoli. teamă că îl v o m recunoaşte şi că-l v o m n u m i d u p ă Dar el este rău şi n u n e lasă să v e d e m nimic, căci îi e

vorbească, căci căpătaseră brusc u n anumit respect pentru Mine şi nu mai cutezau să facă nimic împotriva Mea!

ce a u auzit. Dar, muţi d e frică, ei n u a u îndrăznit să

168
Capitolul 1 51
Ascensiunea pe munte
1. Şefii fariseilor din C a p e r n a u m a u chemat alţi farisei era

Marea Evanghelie a'lui loan
inimile: dacă sunt curate, drumul vă este liber, dacă ele sunt însă impure, atunci întoar-ceţi-vă d e u n d e aţi venit!" fals în inimile noastre. Noi predicăm Legea lui Moise, 7. Fariseii a u spus: "Suntem curaţi şi n u a v e m nimic

suntem evrei aşa c u m şi lisus este evreu şi el n u poate a u pretutindeni o faimă imensă, iar noi suntem foarte interesaţi să aflăm dacă faptele şi învăţătura sa se o p u n sau n u Legii lui Moise. Dacă ele confirmă Legea lui Moise, la sine că v o m fi împotrivă". contrazice Legea lui Moise. Dar învăţătura şi faptele lui

împotriva furtunii. Era deja t o a m n ă , v r e m e a

şi i-au trimis la Mine, dar şi aceştia a u avut d e luptat

caniculară şi începuse perioada furtunilor în Galileea şi pe mare. Ei a u sosit în cea de-a cincea zi a şederii Mele şi căci ştiam ce doreau. Dar le-am transmis că urma să rămân mai mult timp şi că voi vizita oraşele vecine, aşa necazuri! că era mai bine să stea liniştiţi, dacă n u d o r e a u să aibă 2. Era în prima zi d u p ă Sabat, ceea ce corespunde

noi le v o m accepta; dacă însă o contestă, se înţelege d e 8. V a m e ş u l le-a spus: "Strămoşii voştri a u vorbit

a u cerut să-Mi vorbească. E u n u i-am lăsat însă să intre,

profeţilor la fel ca voi, d u p ă care i-au lapidat ca pe nişte blasfemiatori. N u cunosc nici unul care să n u fi fost lapidat. Voi sunteţi mereu atraşi d e profeţi, încercaţi chiar n u valoraţi mai mult decât strămoşii voştri, care erau la

să vă autoglorificaţi prin intermediul lor, dar în realitate,

a c u m unei duminici şi, în plus, era o zi deosebit d e frumoasă şi d e luminoasă. Kisjonah a venit să-mi propună toţi cei care erau prezenţi. să m e r g e m să facem o excursie p e m u n t e împreună cu

voi.

fel ca voi. lată d e ce n u a m nici u n pic d e încredere în 9. Vă consideraţi adepţi ai lui Moise, dar faptele

n u m e . în acea epocă, geografia era abia la început şi
-

3. Acest munte, foarte înalt, n u avea încă nici u n

voastre arată că sunteţi mai departe d e el decât este pământul d e cer. Analizaţi-vă c u sinceritate şi veţi vedea munte!"

majoritatea munţilor, văilor, câmpiilor, lacurilor, râurilor şi pârâurilor n u a v e a u deloc n u m e proprii, cel mult o

dacă sunteţi demni să urcaţi împreună cu noi acest 10. E u i-am spus lui Kisjonah: "Lasă-i să vină; dacă va

denumire dată d e către locuitorii cei mai apropiaţi. Dar ales.

numele unui m u n t e era întotdeauna cel mai greu d e 4. Munţii care făceau parte dintr-un lanţ muntos şi

fi prea sus pentru ei, vor face drumul înapoi, căci ei n u al acestui munte le va purifica inimile". pornit cu toţii la drum!

a u mai urcat niciodată vreun munte! Poate că aerul curat 1 I. Kisjonah a fost mulţumit d e răspunsul M e u şi a m 12. Tinerele fete M-au însoţit şi ele, m e r g â n d în jurul

care n u erau izolaţi, c u m erau d e pildă munţii numiţi

astăzi Tabor, Liban, Ararat sau Sinai, n u a v e a u n u m e proprii. Adeseori, ei primeau numele unei localităţi sau numele proprietarului lor. Dacă proprietarul se schimba, purta numele vameşului care îi era proprietar.

atunci şi muntele îşi schimba numele. Astfel, acest munte 5. El se afla la frontiera dintre Galileea şi Grecia şi era

felul d e întrebări despre originea creaţiei, despre ce vor d e v e n i munţii etc, iar E u le-am răspuns p e măsura însoţea ascultau explicaţiile Mele, cuprinşi d e uimire. înţelegerii lor. Discipolii şi mulţimea d e o a m e n i care n e 13. Natanael, care era în m o d special convins d e

M e u ca puişorii în jurul unei cloşte şi punându-Mi tot

sediul unuia dintre principalele posturi d e frontieră. Pe aici trecea u n d r u m spre Grecia, care era mereu plin d e de povară. tot felul d e negustori şi d e caravane, cămile şi animale 6. Fariseii, care tocmai sosiseră, a u aflat că urma să

divinitatea Mea, vorbea din c â n d în c â n d cu muntele,

a t i n g e c u picioarele Sale?" Şi d e fiecare dată c â n d Natanael punea întrebarea muntelui, fiecare simţea c u m muntele se cutremura.

spunând: " O h , Munte, simţi tu oare cine este Cel care te

urcăm p e acest m u n t e înalt şi l-au întrebat p e Kisjonah dacă ar putea să vină şi ei cu noi. Kisjonah le-a răspuns: "Acest m u n t e , c a r e se opt ore d e mers în direcţia mers în lăţime, întinde p e o distanţă d e Greciei şi d e cinci ore d e

suficient d e mare pentru a vă putea primi şi p e voi, dar, în calitate

proprietatea m e a ; este

este

înflăcărat adept al acestui sfânt şi divin învăţător, a cărui învăţătură m-a

de

convins, eu nu a m nevoie d e voi şi trebuie să mă de compania Capernaum Ierusalim!

apăr prin toate myloacele răutăcioşi ai preoţilor din întrebati-vă şi spionilor

din

Marea Evanghelie a lui loan

169

oamenilor că n u ar trebui sâ se aventureze mai departe.

14. înspăimântaţi, fariseii a u început să le spună

care nici o fiinţă n e d e m n ă n u ar trebui să-l urce, altfel îi putea face să piară p e toţi ceilalţi. 15. Dar oamenii le-au răspuns: " N u aveţi decât să vâ

Probabil că acest m u n t e era u n m u n t e vechi şi sacru, p e

moarte şi aceste spirite le-au oferit d o v a d a clară că după

6. Mulţi discipoli a u discutat cu spiritele vieţii d e după

viaţă.

spiritele le-au explicat d e asemenea în ce consta această

moartea corpului există o altă viaţă mult mai b u n ă ;

întoarceţi, dacă doriţi acest lucru! Acest munte, p e care îl urcăm adeseori, n u s-a cutremurat niciodată sub paşii noştri". 16. Fariseii a u început sâ mormăie, supăraţi, iar

împlinite. Aş da tot ceea ce a m , inclusiv acest m u n t e

7. Kisjonah a spus: 'Toate dorinţele mele a u fost

care face parte dintre proprietăţile mele, plus j u m ă t a t e din bunurile mele, pentru a-i avea aici p e saducheii şi p e esenienii care n u admit existenţa vieţii d e d u p ă moarte, lată, s-a dovedit a c u m că aceşti înţelepţi sunt orbi faţă doctrinele lor, dar m-am îndepărtat d e ei încet-încet, datorita tatălui m e u .

a u coborât în fugă spre câmpie, iar noi a m scăpat astfel d e prezenţa lor inoportună. 17. Ne-am urmat apoi în linişte drumul, a j u n g â n d

muntele s-a cutremurat din n o u . Atunci, ei s-au întors şi

d e lumea spirituală! Chiar şi e u a m fost influenţat d e

spre seară la marea c a b a n ă a lui Kisjonah, u n d e a m

escaladat vârful decât a d o u a zi, pentru a n e bucura d e minunata privelişte întinsă peste toată ludeea, Samaria, Galileea şi o mare parte a Feniciei.

petrecut toată noaptea. Femeile fiind obosite, n u a m

cu aceste fiinţe ca şi c u m ar fi semenii noştri! Dar ceea ce spirite - dintre care e u recunosc chiar anumite persoane 9. E u i-am spus: "Dragul m e u prieten şi frate şi aceştia mă uimeşte cel mai tare este faptul că printre toate aceste

8. Este extraordinar să putem să v e d e m şi să discutăm

- nu se v e d e nici u n patriarh, nici u n profet, nici u n rege!" trăiesc în lumea spirituală, dar pentru ca milioanele şi

C a p i t o l u l 152
Comerţul cu spiritele morţilor. Celebrităţile din Lumea de dincolo. Locul rezervat lui Satana în Lumea de dincolo. Vederea spiritelor. Kisjonah doreşte să vadă îngerii.
1. A m petrecut o zi şi o noapte p e vârful acestui

sunt ţinuţi d e o parte, într-un loc c u totul special, u n d e aşteaptă ca E u să-i eliberez şi să-i c o n d u c în cerul sălaşului 10. în acelaşi timp, aceste spirite ale patriarhilor, original al îngerilor Mei; şi acest moment va sosi în curând! profeţilor şi regilor drepţi formează o zonă d e protecţie ca infernul sa n u o întunece şi sa n u o corupâ pe cea din urmă.

milioanele d e spirite să n u le a d u c ă omagii divine, ei

între aşa-numitul infern şi această lume spirituală, pentru

munte, u n d e ne-am bucurat d e spectacole minunate.

în Mine este şi trebuie să fie fundamentul (cauza) tuturor mai infime. Dar pentru toţi cei care erau acolo, împreună

2. Pentru Mine n u a fost nimic extraordinar, deoarece

manifestărilor, al tuturor fenomenelor, chiar şi al celor

să-şi exercite din c â n d în c â n d acţiunile lui rele, dar în această lume spirituală înaltă, intrarea le este închisă

I 1. Satana este liber sâ acţioneze în manifestare şi

cu Mine, a u fost multe lucruri extraordinare d e văzut.

întreaga zi. Apoi, d u p ă asfinţit, E u a m permis ca vederea

magnific ce se întindea în faţa privirilor lor şi l-au admirat

3. Pentru început, toţi a u fost uimiţi d e peisajul

începe adevărata viaţă, moartea n u poate intra. Satana, cea mai rea şi d e aceea ei n u pot pătrunde în împărăţia

tuturor diavolilor pentru totdeauna. Căci acolo u n d e diavolii, infernul - aceştia sunt ei înşişi judecata şi moartea

interioara (n.t. clarvederea) a acestor o a m e n i să se 4. Ei a u atins culmea uimirii atunci c â n d a u văzut

vieţii! înţelegi?"

deschidă, pentru ca ei să poată privi în lumea spirituala! deasupra pământului o lume imensă, plină d e fiinţe ce magnifice, altele, la miazănoapte, triste şi pustii.

poate şi cât îmi permite graţia Ta! Dar sunt încă multe deveni e u însumi u n locuitor al acestei lumi care mie mi şi la miazăzi, această lume spirituală mi se pare frumoasă lucruri p e care n u le voi înţelege decât atunci c â n d voi

12. Kisjonah a spus: " D o a m n e , înţeleg atât cât se

trăiau şi se manifestau în regiuni foarte întinse, unele 5. E u le-am poruncit tuturor acestor spirite, în taină,

se pare mai degrabă obscură decât familiară! La răsărit

să n u spună nimic despre Mine.

şi plăcută, dar la asfinţit şi la miazănoapte mi se pare

170
tristă şi mai pustie d e c â t deşertul în c a r e se ridica odinioară Turnul lui Babei, iar această viziune distruge şi spre miazăzi".

Marea Evanghelie a lui loan
vostru se află trei spirite ale lunii, întrebaţi-le! Ele vă vor spune cu exactitate ce este luna, c u m îşi modifică lumina şi c u m - uneori - o pierde în întregime". 5. E u le-am spus: "Micuţele Mele dragi, în spatele

buna impresie care apare atunci c â n d priveşti spre răsărit 13. E u a m spus: "Ai dreptate, lucrurile stau exact aşa

c u m simţi. Dar spiritele p e care le vezi în faţa noastră, cu sutele d e mii, n u v ă d - la fel ca tine - regiunile d e la asfinţit şi miazănoapte, căci u n spirit n u v e d e decât ceea ce corespunde nivelului lăuntric al sufletului lui.

ale lunii, care a u răspuns: " O h , copilă plină d e graţie, tu n e întrebi despre lună aşa c u m noi putem să te întrebăm nu-ţi pui întrebări! C u m poţi să-ţi pui atunci asemenea faţă d e pământul care te poartă?!

6. Fata cea mai mare a pus întrebarea celor trei spirite

despre pământ! Tu n u ştii d e ce vine noaptea şi totuşi întrebări despre lună, care este atât d e departe d e tine, 7. lată, luna noastră este o lume, la fel c u m este şi

miazănoapte, n u corespund nivelului lor lăuntric, atunci ei n u v ă d deloc aceste regiuni. D o a r atunci c â n d vor tu poţi vedea a c u m " .

14. Şi întrucât nici regiunea d e asfinţit, nici cea d e

deveni la fel ca îngerii Mei, vor putea vedea şi ei ceea ce 15. Kisjonah: "Pentru mine este puţin confuz şi n u

pământul tău, rotund ca o picâturâ. Şi luna noastră este la fel. Pământul tău este luminat la u n m o m e n t dat doar voi, noaptea durează în medie doisprezece ore, iar ziua p e j u m ă t a t e d e către soare; la fel şi luna noastră. Pentru

pot să înţeleg încă, dar cred că nici n u îmi este absolut

necesar să înţeleg deocamdată. Dar, D o a m n e , Tu - care ne revelezi atât d e uşor lucruri atât d e minunate, ar fi oare posibil ca, alături d e aceste n e n u m ă r a t e spirite, să

voastră terestră tot c a m atât. Dar p e lună, atât noaptea

cât şi ziua durează aproape paisprezece zile şi paisprezece

atât d e multe despre îngeri, despre heruvimi, despre serafimi. A m citit atât d e multe în scripturi, încât cred că

n e faci să v e d e m şi câţiva îngeri? A m auzit vorbindu-se

a luminozităţii lunii, văzută d e p e p ă m â n t şi aceasta este fiind mult mai mare. marea diferenţă dintre lună şi pâmânt, acesta din urmă

nopţi d e p e pământ! D e aici provine aceasta schimbare

mi-am format anumite imagini false. Tu, D o a m n e , mi-ai sfântă". Cele cinci fete, care erau mereu în preajma Mea, M-au rugat şi ele acelaşi lucru. putea permite să-i v ă d , d a c ă aceasta ar fi voinţa Ta

este locuită d e fiinţe ca mine decât p e partea p e care tu în toate regiunile sale.

8. Mai există şi o altă diferenţă, aceea că luna n u

n u o poţi vedea, în timp ce pământul este locuit aproape 9. Pe lună n u se trăieşte însă la fel d e bine ca p e

miezul nopţii. Deocamdată, discutaţi cu spiritele. Dar să n u M ă trădaţi, spunându-le că E u sunt aici, căci aceasta

16. E u a m răspuns: "Da, vreau, dar n u înainte d e

fiecare spirit trebuie să ajungă la maturitate a v â n d o libertate deplina".

n u le-ar fi d e nici u n folos înainte d e a fi sosit ceasul. Căci

toride insuportabile. F o a m e a te roade, setea te arde. Să

pământ! Uneori este foarte frig, iar alteori sunt călduri

n u ai deci nostalgia acestei mici lumi, care este foarte dură, u n d e p e câmpuri n u creşte nimic, nici grâu, nici secara şi cu atât mai puţin viţă-de-vie.

cu răbdare miezul nopţii.

17. Fericiţi la auzul acestei promisiuni, ei a u aşteptat

C a p i t o l u l 153
Vechea modalitate de a calcula ora după stele. Trei spirite ale Lunii vorbesc despre Lună. Este mai bine să te hrăneşti cu iubire decât abia să atingi uşor mica picătură de rouă a pietrei filozofale.
1. Kisjonah avea câteva cunoştinţe despre a