ZYGMUNT MIESZKOWSKI

ELEMENTE DE PROIECT ARE IN ARHITECTURA

Traducere din limbe polcnc

EDITURA TEHNICA @ BUCURE~T1

INTRODUCERI':. . CLIMA ....•.

Nothmi generaie .

Nevcile omululprtvlnd condlttfle dImaUce .

Compozljia aemlui .. Umiditatea a€ru]ul. Temperatura aerului

Ml~reaaeru!.ui ..

Influell\a a.dlvl taU i omul ul deschlse .. . . . . ... .

asupra formiirii mlcroclfmatulul tn spatJl

Gr-sdul de tnsorire . . .. .. , . .. . Reglarea oscl latl! lor de temperatura Reducerea sau cre;terea umidltatH ,

Re.glarea dtrectlel, "acrei ~i fortei vtnturtlor dominante Combalerea poluari j aerului . . . . . .. . . . . . . .

InIlnentaadivitatii ornulul asupra !ormarii mlcrocltmatului interior Pretejerea Inter ioarelor tmpotrlva pierderH caldurii Incalzireslnterlosrelor . .. . . . . .

Slsteme de scbimb de caldurit Proledarea lnstalatltlor de tncalzire Incaizires locala. .

lnclilzirea centraHI •.

Agent! 1 termlci .. . .

Instala]! i de tncalzire

Ventllares . . . . ..

VenUlareanaturalii . VenUlarea mecanica ClimaUzatea .

LUMINA .

Noiiuni generale

Surse de lumina Lumina solara Lumina artUielal~ Becueile ..•.. TubUIlle Iluoresceate

UmpHe cu vapor! de mercur Lumina in. urbanism ....

5

CUPRINS

9 II 11 12 12 12 12 12

13 13 13 13 13 13 14 14 17 17 17 17 19 20 23 26 26 27 27

2.9 29 29 30 31 31 31 32 33

LUJT]Jna naturam 33

Lumina artrfic:ialJi: 38

Lumina tn interior . 38

Lurnlna ztlel . . . 38

Lnmlnozttatea Incaperilor 38

Tlpuri de Iluminare . . .. 40

Lumlna artifidalii 42

Lumtnozltatea, PrindpH de llumlnare. 42

Pmprletatile optice ale materialelor de construc\i'i! 44

Acoperirea surselor de lurnin! • 44

Materiale~iecrane transparente 47

IIuzi! optice . . . . . . . . . . 47

Cele mal Ireevente iluzii op.tice. 48

Helloplasttca , . 51

Culoarea .. . . . ... . 51

Notiun! de baz1i 51

Culoarea in arhltectur1i 51

SUNETUL - ACUSTICA (elaborat de Antoni Kowal) . 51

CUeva notlun! teoret ice ~i termeni utilizaji tn acustlea. 52

Fizlologia auzulul .. . . . . . . .. . . . . 53

Propagaraa undelor sonore tn mediu deschis 55

Propagarea sunetelor tn incaperi tnchise 58

Caracterfstlelle zgomotului . . . . . . . 60

Protec1ia acusHcii In sistematizare . 60

Protectia acusticii in constructH . . 61

Propagarea eunetelor In dijdue .. 61

Princlp'iile. ptoteetJei acustice . . 61

Principiile amplasirii unor tnciiperi zgometoase. 61

Izolarea acusUcii a Iundatlilor ~i a construe]! ilor . 61

lzoiarea acusticii a Indl.verllar ell surse de zgornot63

Izolerea acustiea . . . . . . .. . . . .. . . . . 63

DelinireaLzolatii re.aJJzate deelementele de compartimantare 65

Tipurl de compartimentiiri ........."....... 66

Elemente care iniluenj.eazil. Izclarea acusUcli a pere1ilor despiirtitari 68

Plansee 68

Ferestre ~i u~i. . . . . . . . . . 71

Materiale~i sisteme elastlee . . . .i1 Materiale ~i slsteme Ionoabsorbante 1

OIMENSIUNI- PR.OPOR,TII- SPATIU ;4

Proporjille ~j dtmensiunile ornului 74

Notluni generale , . .. . . . . -4

Sisteme modulate . . . . . . . a

AplicalUJepractlce ale cercetarllor antropometrice . ~

Omul 1n .spajiu II

VehicuJe

Animale

ELEMENTE DE PROIECTARB ACLADIRJLOR. -INSTALAll! ~I OBIECTE D.E UZCOMUN ..•.

Goluri .

U~i ~i porti .

Dlmensiuni. TIpuri de u~i . Tipuri de por]t . . . . .. .

U~i ~i por]l eu destinatie special!!

Fereslre, lumlnatoare ~i dispozHive parasofare .

Amplasarea ferestrelor. Dlmensl unile Ierestrelor. .

Tlpurl fi feiurl de ferestre .

M.ateriale ~i modurl de executle, Ferestrele din lernn

Ferestrete metalice, Ferestrele din belon annat. Luminatoare. DlspoziUvele parasolare .. TipurHe ~i dirnezshmlle .. geamnrllor .....

Elemente de clrculatle orizonlalil Wi ndfanguri

Holm! fi vestlbulurt

Coridoare .

Degajamente .

Elamente de etrculajte vertlcalf

Rampe .

Saiki .

lndlcatll generaie. Inclinarea rarnpei. Uitimea treptelor Ini11fjmea sc1irii. Mina curenta, balustrade

Constractte, matertale. llumlnatul

Formele rarapelor . .. . . .

Ascellsoare. . .. . . . . . . .. . . Scari rutante . . . . . . . •. . .

Amp lasarea elementelor de ei reulali e crizcntala *i vertkal1l. Balcoane, logi i .

Ghene de guncl

Grupuri sanitare .

Spal1itoare . .

Dusuri .

Bai , .

Closete . .. . . .

Garderobe ~j vestlare . . .

Gatderobe deservlte . . .. Garderobe ca autoservire

Vestiare .

Mobila .'?i obiectele de Ill. cesntc MobHler tn~idit ...•...

ELEM"ENTE .DE PROfECTARE~1 AMENAJARE A TERENULUI

Elementele amenajiirii terenului . . • . .. . .

Arbo[i~i arbu~!j .. . . . . ., . . . . . . .

Forma. In1lllimea. Distantele dintre arbor] IaluzurJ fi zldurl de sprijln . . .. .

Scad exter! oare . . . . .. . . . ..

Aiel t poteet ~i trotuare

Pis!e pentru bicicli~ti

Drumurl de tara . . •

7

88 88 88 88 91

91 91 91 91 95

97 97 97 97 99 99

100 100 10<1 100 102 103 104 105 107

107 J08 108

108 108 109 109 III III 111 III 113 113 113

liB 118 118 !La 121 121 1.21 12.3 123

Pardrl auto . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

Drumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

Mi'jloace dll transport urbane pe ~!ne (tramvaie) . 125

Sine, StatH 125

Elem~nte complernentsre ..... 129

Imprejmulri . . . . . . . . . . 129

tnaltlmi. Tipuri de tmprejrnuire 129

BancHe de pe strazi ~i din parcuri . 129

Corpurll~. de ilurninat publlce de strad~ ~i din parcuri 1.29

Alte elemente ....•.............. 129

Semnele de clrculatle ~j semnalele lumlrtoase . . . 129

SUlpli de redamii, chio~U1ile. vitrinele, cablnele telefonke. CutiJle

po~t!lJe. Co$lIrHe de guno! . . . . . . • . . . . . . . . • . " 132

BJ'BLIOORAflE 133

INTRODUCERE

la editia

It.

In

limba

polona

Forma arhitecturala este determinata de numerosl faetori.

Scopul Iucrarii de fata este prezentarea ~i caracterizarea factorilor care au importanta Iundarnentala in procesul de proiectare : clima, lumina, sunetul. proportiile :;>1 dimensiunile omului, Dezvoltarea civilizajiei aduce cu sine 0 crestere perrnanenta a nevoiIor umane, o nazuinta accentuata spre confort.

Sarcina proieetantului consta 91 in asigurarea, prin SQIutli arhitecturale, a unui rnicroclimat optim,a unui iluminat cored ~i a unei proieetii antifonice corespunzatoare.

Industrtalizarea construetiilor implica respeetarea coordonarti dimension ale aUt a elementelor constructive cit fli a uneltelor ~i obiectelor de uzcurent. Aceasta U obUga pe proiectant sa cunoasea dimensiunile prtncipale ale am ulu i 9i ruarimea spatiulni pe care acesta il ocupa in timpul efectuarii diferitelor mi~:cari 91 actiuni.

Dezvoltarea necontenita a ~tiin~ei, a gindirii tehnice, progresul tehnologiei metertalelor ~i aexecu~iei due Ia 0 specializare avaesata ..

Fiecare dintre problemele mentionate este discutata In mod exhaustiv fntr-o serie de publicatii de spectalitate, uneeri foarte veluminoase. Lipsesc insa lucrari concise, care ar putea servi drept un compendia de eunosnnte necesare unui arhiteet proiectant incepator sau unui student al facuItatii de arhitectura .. Ca.utarea de care sabucura acest tip de publtcatii este demonstrate de faptuI ca cele wei editii suceesive ale Iucrarii "Elementelegenerale ale proiectarii" au ~st primite favorabil de cl]ittecititorl $1 S-8U epuizat intr-un timp scurt,

Cartea "Elemente de proiectare in arhiteetura" continua. Iucrarile premergateare. Ea euprinde 0 seleetie din problernele principale $i din elementele fundamentale ale proiectarii unei cladiri in relatie eu mediul tnconjurator. Au fost omise in mod intentionat preblemele :;;i infonnatiile supuse unor modificari relatlv rapide sau dezactualizarii,

Autorul priveste cornplexul faetorilor $1 elementelor de proiectare prezentat aici ea 0 propunere pasibilli de imbunatii.tiri; con~tientfiind de imperfectiunsa lucrarii sale, se adreseaza cititorilor

9

eu rugrunintea de a .. 1 transmlte observatti 9i obiectii referitoare alit la volumul lnformatiilor prezentate eft l\'i Ia formuliiri Iii aspectul grafic. Opinille cititorilor ii VOl' Ii utile in vedereaelaborarii urmatoarelor publicatiL

Predind cartea in miinile cititorllor,autorulare placuta datorie de a multumt tuturor celor care aucontribuit 18 aparttia ei si mai ales reeenzeatilor .:' prof. arh, Hieronim Karpcwtcz; dr, hab, mg. Jerzy Sadowski. ing. arh. Wladyslaw Korzeniewski. care cu observatille lor au ajutat Ia predzarea tematicii, precum ~i ing, arh. Konrad Kucz-Kuczynski 9i ing, arh. Alraszyd Szegidewicz care au preg.atit desenele,

AUTORUL

\

NOTIUNI GENERALE

Clirna este influen\aHi de procese lizice ca radialia salara, circulajla apel, a asrulul precurn ~i de <llii factod rneteorologtcl, Aceste process stnt dJlerell\laie in func\le de condltiile geoglance (!atitudinea,aIUludinea, rallelul, caracterul selulul), actlvitatea urnans (construlrea ora~lor, j ndustrlal iZarea, luersrfle de h ldroamel iorat ii ete.) ~I alt I fa dod [poluarea aerului, a apeJor ete.],

Factorll cltrnatict stnt : lnsotlrea, temperatura. condl- 110nat1l de aceasta (fig. I), urn iditalea aerului, tnnofarHe ~I precip ita I liIe (fig. 2), preslunea atmosJerica~i vtnturHe (lig.3). Din conlruntarea acestor fadod 'pe operloada de mal muHj ani, pe un ter Itortu dat, se poa te deflnlcllma.

In func\ie de dlmensiunlle zonel de reLerlnlli SI! dlsting: - macroclIama,.adica clirna unui teritoriu vast, asa cum rezulta ea din interactlunea proceselor fizke ~I a tactcrtlor geograHcl (tlhi, l'e(!i!lni):

CL I MA

- rnezoclima, care esle clima localii a unui ter ltorlu I1U [Hila mare, care prezint1iacela~j caracter (p Ildure, ora~) ;

- mieroellrna, adicii un complex de eondilil cllmaflce caracterlstice unu I spallu rntc (curtea, intertorul cUidirii).

11

NEVOI1E OMULUI PRIVIND CONDITlllE CU.MATICE

stares de conlort a omulul depinde de conditille pe care i. Ie of era microcllrna mediulul ambiant, adka de:

- compQzilia chimka aaerului:

- umiditalea:

- temperatura;

- viteza de mlsears .1.1 aerului;

- eventual ~i ionlaareaaerulat.

Compozilia aerului

Un om matnr insptr.li ~i expi.rii circa 8 lilri de aer pe mimrt.

Compollilia: chimidi.a asrululeste data. tntabelul l.

Tabelul 1 Compozitla chimkli a aerulul, in %

Compozi [Ia aerulul otrnostertc

Com]lOz!\ la aerulul resp I rat de om

Allot 78,,1

Oxigen 20,9

B Ioxld de carbon 0,Q8- -0,05

78,1 circa: 17,0

4,0

Alte gaze

(argon, ameniac,

azot, ueQn, restul

crtpton oSi xenon)

restul

Cerinl;ele igienei prevad ca In incaperile locufblle ~i tn cele de folosinia publica aerul sa Iieprimeni] Inproportle de circa 20-3.2 rns de persoans pe odI; eencentratla bloxldulul de carbon 1n aer nu peale depa~i 0,2'% din volum.

Umiditatea aerului

Umirlitatea re.latlvli optima, 18 0 temperatura optim,ii a aerulul ~i in cazul tn care miscarea lui este netnsernnata, se dIll fn llmitele 50-60%; sub 50% umldltateaeste fedusa, 18 peste 75% aerul este umed.

T em.peratura aeruJui

La clime din R.P. Polona, :zonacomlorlului se situeazli tn Ilrnltele 13,2~22,6"C.

Omul emanii caldura (kcallll) astfel : - sugarul, circa :20,

- adultul in repaus circa 80,.

- aduItul muncind greu 150-400.

Ridicarea temperaturH mediului amblant influenteazi negaUv efldent-a muncii ; dlld.i la 20eC eficienta= 100% la 24°e este 85%. Temperatura aerulul pentru dUetile tlpurf de incaperi esl'edaHi. til tabelul :2 (dupa normele polcneze).

Temperatura In inmperi'

T'abetul 2

Camere de locuit, holurt, vestibule Buciitiiri j

Casa scani ~i corldoare generaie

Sai '

Blrouri, ateliere de prolectare

Sliri pentru ~edlnte. cluburl, saB de

asteptare, We·uri, splitatoare cornune Restaurante

Sali q'e spital pentru adulti SIHi de spital pentru copH saB de opera tie ~l de na~tere &iii din gra.dinite

Cr~e

8~i, vestiare SilJi de sport Clase de ~coala

Laboratoare, sIB de ledura Muzee ~I g.a.lerli de arta

Fel u 11neu peT 11

Mi~carea aerului

18~C lsoe 15"C 22"(: 20"C

18"e I.sOC 2O"C 2.2"C 2S'C 18"C 20"C 25'C I SoC 18~C 20"C 18"C

In tlmpul veril, valorlleoptirne ale mi~8rii aeruhri se :;;ilueaza lntre I ~i 4 mis tn spatH deschlse ~i intre 0,2 ~I 0,4 mls 'tn spatH tnchlse. In asa-numitele hale fierhint! de pwduc.jie,optimul se deplaseaza pina la 1,5 m/s .. Mi~aret1 aerului 18. temperaturi [oase illtensiIieii senza I ia de Irig, la cele modera le ~i rldlea te (35") produce o oareeare ciidre, lar la temperaturi depa~ind 35"C mi~carea aerulul intenslfica senzatia de cald. Clnd se Iolos~te ventilajiaartiUcialli mlsearea aerulul n-ar trebui s1l dep.i,~asca iarna viteea de L mis, jar vara 1,.5 mfs. Vileze ale aerului peste 1,5 mls tn spatH lnchise sint reslmtlte ua nepiacute.

12

INFLUENTA ACTIVITATII OMULUI ASUPRA 'FORMARII MICROCLtMATULUI IN SPAll! DESCHISE

.\\icroclima spatiIJor deschlse este determlnata, in afara de ractoril geografld, ~i de:

- graduI de Insorire.,

- innouriiri,

- temperaturile med'ii ale :z:ilei,al.e lUni.i, ale anulul,

- umiditatea aerului,

- mI~area aerului,

- p reclp Ua tllle a tm os f erlee,

- poluarea aerulul.

Elemenlele enumerate mal sus pot n tn rnulte ca7.uri model ate pentru a obtlne mlcrocllrna dorita.

Gradul d. insorire

Gradul de insorire a Iecurllor deschise deplnde, pe lioffli. [actor! cQnstanti, de inclinajia terenulul fata de incidents razelor sol are ~i de pre'llcnta vegetal!ei (umbTlre).

o influentalmportanta asuprs intensiUitil Insorir] 0 exercita gr.adul de puritat.e a aerulul,

Reglarea. variatiilorde temperptura

Ptnzele de epa, spatllle ver,i, Til special piiduriie, retlnind umidltatea, mlqoreaza oscilalille zflnlce ale ternperaturiL Cercet8:rUe aratA cazona in care pi!ldudle influen\eaza asupra mfcrocllrnel se InUnde la a distantil egalilcu de 20-25. ad tnilHlmea arborllor din padurea respectiva (fig. 4).

4

ReducereCl sau cre~terea umldita~j

Asanarea terenurllor mla,~tinoase, regularizarea rturilor, fmpiiduJiriie. amplasarea corespunziHoare a cansttuctiIlar ;Ii a arborilor care favorizead 0 drcula\ie raplda. a aerului Influen (eazi! asupra reducer ii urn iditilljj ~i P rev in a pari Fa cetil,

Vin!urile ce sufla. nestingheritedeasupra apelor (pe terenur! nefrnpliduritej prcduc 0 evaporate rapi.d_B. ~i prin aceasta preclpltattt bruste. Llpsa terenurllor [mpa· durile~i a ptnzelor de apii are ca efect inri'iutiHirea mlcrocltmatulut ambtant.

RegJarea direc:liei .• vitezei ,i forJei

vi.ntu:riilor dominante .

Vtnturile dominante pet ail purifke sau sa petueze aerul, De aceea, oblectlvele ~! tntreprinderUe poluanle trebuie s!i Ileamplasate astlel IncH vinturfle sa nu polueze zoo nele de I ocuinte ~i constructille de uumate publica. In trasarea strazller ~i conilgurarea construettilor trebule tlnut seama de dlreetiile vrnturtlor domlnante, asigurlnd o aerlslre natural·a II ansarnhlului (iig.5).

Pildu,dle, neregularitiltile terenului ~I constructH!e pot iofluenla in mare masura schhnbarea direct!ei ~ivHezej vfn!ur!1or .. In spatele unel benzi protectoare de copaci cu m.al1.imea de 16-20 m forla. yintuJui Sf! reduce pe I) distan~a de 140-200 m (fig. 6).

Combaterea 'poluarii aerului

Benztle protectoare de verdea\a pot combate ill mare masurii poluareaaenrlul. In cazul unet poluari suplka. toare cu praf 5.3U substante chirnlce se aplic.a Ultre (absorbantj) pe sursele de poluare (fj~. 7).

5

ElINE

RAU

13

(

1t.O~200m

)

~~ ... ,z::._ "\ .... ""~.,; ....... ",'.

~~~'":.1) 1"

F1ttru ab::.orbant

SINE

-, . ".

'-./

INFLUENTA ACTIVITATII OMULUI ASUPRA FORMARII MICROCLIMAIUlUllNTERIOR

Microd lma tu 1 in terlor dep inde de fac!ori ca: - c.ondiliIle climatice exteriaare.

- forma tncilperii,

- sltuarea lnc'aperilor fa.jn de punctele cardinale,

- tlpul ~j constructia perstltor desparlHari.

- temperatura.

- umiditate,

.-clrcu!atia aeruluL

Protejarea lntertoarelor trnpotrtva pterdertt dtldu.rli

Madmen. pierderllor decilldurii in lnterloare rezultli din: arnplasarea falil de punctele cardinale (expunerea 11'1 scare) ~i lata de directla vtnturllcr dominante (tabeluJ 3 ~i 4)., lorma ciiiciirii (forma compacta - su~raf.81ii mai m!ciia xidur llor extertoare nelusortte ~iexpuw la vfnturi - fjg. 8), adiipostirea c!adirii (fig. 9) ~j de tlpul zidurilor exterioare (fig. 10) .. Piilnmcierea dHdurii prin zidul C?lerlQI deptnde de: coe Hcien til 1 de permeabllltate termicii, K ~i de rezlstenta te.r.rnicll., R. Coeliclentul de permeabiJitate termlca prin pere!ele exterlor /(1'. tn kcal/ms • !l°C, se ealculeaza dupa form lila:

I I I

_._=-- +R+-· K ttl ~

\

.' .

RAU

unde: ~ este coellclen lul de transfer term lc (prim ire la suprala ta Interloara a peretelui exter lor, in ke-allm' . hOC (tabelul 5);

R - reZisten1ala permsabllttate lermicil a peretelul in m! . bOC/keal;

".! - coef.ici.entul de transfer termic la supraIaja peretelul exte.r lor , in kcal/m~ . hOC. (tabelul $) ..

M!r.iroea ceeiiclentulul K tn inclipedle locufbile ~i ill cele de utUitaie publici. e$l.e datil in tabehrl 6 ..

Ta/1e11l13

Mk~rarea plerderllor de clJdura ca urmare II insodrll

PLllldele N ,I NV v I sv 1 S 1 SE Ii 1 f"{E
cardlnale
Miqorarea, I I 1-5 10 1-101-10 -51 0
in % 0 0 R:ezislenta tennicil a unui dd omegen saua unui strat cue intra Yn components lui se calculeaza din Jormula:

d R=--, II

unde: d es be grosimea peretelu i;

A - conduetlvttatea termicii a rnaterlalului de eonstruetle (tabelul 7).

14

Tabelul 4 Cre~ter'f.a in % a pierderl10r de dJduril din cB:uza.a.ctlunil vTnturllor

Intensf- Tn,,~- incU,perl cu Inc~p!':rl cu Incllp!!ri cu
2'-" pere!!
latea SIIUBn>a pere ell 2-4 pere1; e;tIerlorl ~I 2-4perc'tl
; vtntulu I ttl tncllperli Ull ex tert orl ~ I ,'erestr,,, In 2, extertor I II
tocalHllte perete f"reslre. tntr-un feU feres t re t!l
~xter!ot perete ad(acenli perejil opu~!
/lUcii proteja,Hi.. . \2 14 17 18
nep-rotejaUi 19 24 29 32
Mare proteja,tii 11 20 25 'I 27
nepr-otejati'i ,25 33 40 45 Tab.eIul 5 Val0.rlle numerlce ale coef I dent II or 1ransf'erulul termle, OX1 ~I ail.

Coeflclelltul ~·S sau Q:I

SupraIelc exterloare

a) pereti eztcrl erl, plan§ee-.acoperi~uri /i:i plansee deasupra spatltlor deschlse

b) plan~ee spre mansard!

'c) phm~ee spre plvntte netnciilzHIl /i:1 pereti spre incliperl ne.indilzllc

d) pardoseJi. ~I p .. erejlcare se aHli In contact cu piimrntul

Tlpu I supr·afe!.el

kcal/m'n'C

Supralete tnterioare

a) pereti ~l plan~ee III trccerea dl.ldurli de jos in sus

b) plansee ~l pardosell pe pamln! la trece-

reacal durl! de sus In [os •

m'h'C/kcaI

7 6

0,14

0,11

20 lO

7

0,0.5 0.,10

D,l4

0,00

Tabehd 6

Valoarea maxima aeoellclentulut de permeablillate termldi K,

pe.nJru comparUme.ntk! neomogene cugreutatea. medlel m~ peste 350. .kg/m' ~I pentru comp8.l'Umentliri. emegeneeu greutatea medle de peste 250 tg/m!

llpu! ()ornpnrllmenUl.rli

1,00 0,75 1,00 0,90 0,60

1,25

V VI
1.00 1,00
0,75 0.,75
1,00 1,00
0,.90 0,90
0,60 0.,60
1,25 1,25 Zone Ie c! I rna t Ice

11 I III I. IV_ . ..;,J _-.!.. __ I

Pere Ii ex ter lori Plan~ce.acoperI~urj

, Plansee deasaprs fncilperiior neincii.ldle Plan~ee deasupra manserdelor

Plan~e deasupra gangu.rilor

Pereli lnterlorl care despart 0 inc:Aperc tncalzitii de una netnc!lzitii

1,25 0,15 1,00. 1,.00

• 0,60

1,25

1,25 0.,75 • 1,00. 1.,00 0,.60.

1,2-5

1,00 0.,15 1,00 0,90 0,60

1,:25

15

Tabelui 7 Valor/Ie numerjee .81e conilucti"itlltU termlee a unor materlale de eonstructte Ia temperatura de OQt

, Conduetlvttatea leT·
mid A, kcalJmlloC
Grell' penfru ~erelH cle5p~r.
tatea t [tori n condHllde
Denurnlrea mutertalutut sped. : umtdltole
JIcO umidltate cresculll
kg/m' reduslL (3% (S.IO% dln
din greuta. gr,eutate,Q
lea proprte] prcprte)'
Asfa!t turnat ell nisip 2200 0,.90 0,40
Beton arrnat 2500 1,20 1,60
Beton pores cu agregat
pietros 1900 0,80 0,95
Beton eu zguril. 1800 0,.55 0,70
Beton spongios 800 0,23 0,32
Beton cu r?m.eg~ 1000 0,28 0,40
Lernn de rasmoase, per-
pendicular pe Iibra 550 0.1:2 0,18
III lungul Iibrelor 550 0.,25 0,35
Lema de foioasc, perpen- BOO
d kul at pe Ii brl'! 0,16 0,25
in Iungul Itbrelor 800 0,.30 0,.40
Placa] GOO 0,13 0,18
Petru izolator 750 O,Q7 0,15
Obips(pllid~i blocun) 1000 0,30 0,42
Ghips·beton cu zgura I 100 0,36 0,50
Gaz·gbips in plici S:lU
blocurt 5GO 0,14 0,24
Cauciuc (pUlei) 1200 0,25 0,25
Amestec dinargilll ~i pall'! 0,40
tocate J 000 0.,28
Nisip uscat 1.600 0,40 0,65
Pialr1i poroasa (calcar,
gresie) 2000 0,95 1,25
Plutii 150 0,04 0,07
Linoleum 1200 0,25 0,25
Aluminiu 2500 170 110
Fontii 7200 45 45
Zid din. dlriimida cerami-
cii compacta ~i mortar
din var ~i clment t 800 0,60 0,80
Zid din cidimidll ell g@.
luri ~i mortar din var
~i ciment I 150 0,40 0,50
Zid dln caramidil silleo-
ealcaroasa.;;i mortar din
" var ~i ciment 1900 0,80 1,00
Carton aslaltat sau gudro-
nat 1200 0,20 0,20
Placi H brolemnoase po-
roase 300 0,05 0,07
PUle! fibrolemnoase com-
paete 900 0,15 0,19
Placi din a~chjj de lemn
~i eirnent 600 : 0, II 0,16
Xilolit I 600 0,60 0,65
Geam 2400 0.,70 0,70
Pollstlren 32-25 0,032 0,035
Folie din pol iclotudi de
vini! 50 I 0,06 0,06
16 t n calcularea coeticienl.ului de pef1D.eabilitat,e termidi o importanUi deosebitll 0 auatraturile inchise deaer (tabelul 8).

Daeagrosinrea peretelui Elsie traversata de un atrat gres de mortar sau de sttlpl de a1e! sau din heton arrnat care repredntil mal mult de 10% din suprafllta peretelul, atuncjse preduc asa-nnmltele puntl Ierrnice.

B

t e- temper OIt ur ~ e x terioar l t I - t.emper atu r~. In te r iOOlr.i

Tabetu; 8 ValarUe numerlee ale r~zisknteJ terrntce pentru un slut de aer

.Str8.t~rl errzontale de aer

(irasjmea Siraturl
stnlului verttc.aJe p[O~Hgaren praf a£:ar,ca
~""r d de aer ell'duril cildurll
10 sus tn los
d ml1.hOC
m R=-.
~ kcal
0.01 0.,15 0,16 0,15
I 0,03 0,19 0,11 0,21
9,05 0,21 0,19 0,24
0,10 0,20 0,19 0,24
gestt
I ,15 0,20 0,19 0,25 Jncal2irea intelioarelor

SIstcme de sehlrnb de dJdurli. Instaialiile de Incil.ldte fl1llctlOlleazJi pe princlp lul schirn buiul de diJdu ill prin : radiatie, cOllveclie ~i cend\lctie. rndilzirea prin r ad i· a Ii a unor eorpurl solide cn temperetura mai mare eectt coo a med! ului ambi.ant este folosWiln mari.le bale industrlaJe, sali de sport, tribune ~i loenri de I1lUllC1l in aer Hbe,r, Se disting illstaIatiiavInclelemenle eu ternveratura tnalUi, medie ~! j:easH ..

Inealzirea prin COR vee t I e consbi. in urcarea unui strait de aer cald de-a lungu I supraietei de indilzi re a instalal.iei Tnciilzitollr'e. IndHzirea corect.!i ill acest sjsteru deptnde de amplasarea Cafe> punzstoare a corpurblor de

1'1

tncillidL Un corp de fnci]izit obi~m.d.t (radlatcrcu elemente ~I co\mme) cedeazii dildurii in proportl.e de 30% prin radiatie ~i 10% prjn ecnvect!e.

Con d u c till canstil in transrnlterea energlei prin ciocrtlrea particulelor. Pentru ca procesul ccnductlet sii aiba Icc este necesarii 0 dif~en1ii de temperatura tutce dife:iie punete ale corpulul (sau corpurilor). Acest fenomen este Ioloslt printre altele ia tncillzir~a unor Interloare prin tntroducerea aerului cald.

Proiectar,ea lnstalatliler de im::i11zir.e. Penl.ru II calcnla neeesarul de dUdura tn vederea determi narU marimii Instalajiei de fncalzir:e, a supraletet corpurtlor de 1nc1l1- si t ~i a suprafejel cazanelor avern I'levoie de urmatoarele date:

- orlentarea obiectului (direcliile vtnturilor dominante},

- planul constructlsl tn care lrebuie preclzat : ce des-

Llnatie vor avea lllciJperi Ie, care este tern peratura ce.rutil ~i unde va f1 arnplasata sala cazanelor cu magazla pentru combustibll san modul de racordare la rejeaua termica,

- prolectllle vertlcale ell Indiearea golurilor f,lentru Ierestre,

- grosimea peretl ler, plan~eelor,.w indlcarea materialelor de censtructle, a golurijaf psntru Iarestre ~i u~!, preciztadu-se mirjmes ~i lipul aeestora.

Pupa lllOOUJ de producere a c3Jdur ii ~l amp lasarea sutsel de c;ildura, ststemele detnealalre se impart tn:

- indllzire 100001A,

- inci:i1zire cent.rali!i (sala cazanelor scaila ItIlga obtectul

respediv),

- tncalzlreacentrala prin eonectare If! 0 retea de term of! care (di\dura es le transports La la distal! tal,

'~.' ••. '.' •. 0) .••.. 'F···g¢dJ lJ··.-iJ.·.·.· .•• '

lLJ f1-" II

rQ±JJ

.-fb=, •

17

A

13

B

~I~~I~

5:8 )[ 8850 ,I( &'0

84":115x71

JntlUzIr-ea: locala. ACe$L'"Lip delflldllzire'collsHi in oblinerea energiel terrnice prin arderea corrrbustibllulut direct ill incilperea. ce urmeazli sa fie indllzila. TucaJzirea loca.!l1 este Iolcslts din ce tn ce mal car ~I numai in locuin\e. Inciilzirea l.ocaia se rea IIzeazil pr in cami ne ~i sebecu combustiull solid, gaze sau electrk-lrate. C Ii min e I e fncillzese prin radialia cumlmstibi!u!ui solid aflut In stare de lncandescenta, Randamentul lor de iucalzire esie loarte mlc .~j no depa~e~le 5-10%. Gazele de ardere stntevacuate prtntr-e condueta speclala. Un camin lji dUerile arnplasarl ale lui stnt repreaentate in Hg. II.

I n e .1\ I z i re a c u sob e se produce prin cedarea dildurii am prin radlajle cit ~i prin cenvectte. Sohele cu combustlbil solid pot ii de teracets sau de iantii. [uneor! in aceste sobe se monteazutlll afliil,tor pentru gaze sau [I rezjstenta electrlca). Sobele de teraceta. mobile (fig. 12 11) sau Hxe (fig. 12 B) stilt de obtcel amplasate 11:1 eoltul incaperii; dad tm:iiperea este mare, sob~a peale sta Ia mtjlocul peretelul. Randamentul termle al sobelor este de 40-60%. Suprafata de!ncillzire ~j cap.acitatea sobei se stabllesc in Iunctle de necesarul de diJdura.

Din Pllucl de. vedere al capaciUi\ii, solrele se imparl in ; -sobe mlei, mobile, ·cu capacitate redusli, care menlill ciildura plnil la ,8 ore;

- sobe mtjlecii, care mentin dl.ldura 9-18 ore.

D

~I·'_ .. · .....

" .

,0 '

...,

, ,

- sobe marl, care"'pasLrea11i dJdura 19-24 ore.

In sobele cu gaze (iig. 12 G)Jlot ll iolosi te a!it gazele naturale cit ~i cele Ii eheiia te,

Cea rnal comoda, de~i nu totdeaunacea mal eecnornleeasa, este inciilzirea ei.eclr!cit Se folosese:

- eoavectoare ell elrculatla Iortata iii aerulul sau aparate de incalzire ell incandescent a ~ convecjte (i:ig. 1,2 D). - sobe co acumulare de ci1lduril (5e coneeteaza automat la rele.aua electrica J'n perloada consumuiui redus, adlci!. noaptea sau In a m.iazil) ,

- eonducte ell Inealzlre tn pereti, pardosele sau tavane, Sobele de bucntfu"ie cu combustibil solid pot Ii din ddtmilia sau lu! (fig. 13 A) ~I metaline (fig·, 13 B). Slnt Iolosite cit! asemenea sobecu gaze (fIg. 13 C ~i D), sobe ell dirbuni ~i g.aze (fig. 13 E) ~i masini electrlee de gam. Pantru fndilzirea bililor slnt [o!ositeG<lzi!lne eu combustibil solid care pot sta !iller sau pot Ii suspendate (fig. I <l A ~i 8); se Iolesese de esernenea serctermele cu gaze (!ig. 14 C) ~I electrice (iig. 14 D). Caminele ~I sobele ell combustibil solid sau ell gne necestUi evacuarea gazeler de ardere prin canale de fum ~i cosurt (fig. 15 A) .. Sec\iunUec 0 ~ uri lor d e f U ill pentru cl<idiri de locuit ~i social-culturale se C"c1llculeaza conform normsler. Canalul CO~L1ltli de lurn poole sa albil o derivalie pina la maxlmurn 30a fa~a de vertical a, i:h care caz la Incepu Iul ~i lacap utul acestel devieri se va aHa cite an orificiu de control (fig. 15 8).

16

14

s

N

,

o Q:)

~

16

La un canal sa pot racorda ptna la irei foe are de Is sobele din c.amere, Ia fiooare douf nlvelurt. La acelasi nivel este admtsa coneetarea a numai Gouii locare. Fieeare soba de buditarie are canalul 5a1]. Canalul pentru fum ~l gaze de ardere trebuie sil. aiba sub locul de i~ire a gazelor arse un orillciu de curatire tnchts ermetlc (fig. 15 C).

D

c

II, t ii' I

1:'U1"

II

\ III "

','

",

1,1

:til

j

!

Gazele arse de 13 sobele de gaze stnt conduse prin canale separate ~i racordate la oanale colectoare la fiecare al doiJea nive!. Pentru Incaperne de buciitlirii, grupurile sanltare sau tndiperi Ie tm;lilzite en gaze slnt necesare canale de ventilajie separate (fig. 15 D).

Indi.lzlreacentraUL In tnc,~peri se gasesc mstalatl}, 13 care agentul termlc este adus prln eonducte de la 0 saHi

.)9

a cazanelor (~ntralii terrnkii), !ocalL sau de cartier, sau de la 0 termocentrala comunals sau Industrials (inciHzirea de la distan\a). Combustibilul utilizat In tncalztrea centrala: dlrbuni, cocs, petrol, gaze ~i dldLlra rezidualil lndustrlala.

C e n t r a 1 ate r m i e a 1 0 c a I a (sala cazanelor) se sltueaza in punctulcel rna; jos IsH;' de tncapertle inciilzite; saHle de cazane pot sil. lie eUidid independente sau jneorporate, Sala casanelor trebuie sa fie lurnlnatd prln geamuri in parteafronlaliJ. 3 cazanelor , La un canal orlzontal de evacuate a gazelor arse (peretti lui nu pot sa fie lega1i de c1iidire) se pot cupla 2-3 caaane. Sala eazanelor, in sfara de canalele de fum din cos, mal are canale de Introducere ~i evacuare a uerului. Prirnul dlntre acestea are 0 seejlune egaJa cu 50% din suprafata sectlunli cosulul, iar al doilea cu 35%. In~llt1mea minima a saiU cazanelor este de 3 m, lar la cazane ell ali. mentare prin partes superioard, aceastd inru\ime se rnareste cu eel putin 2 m peste nivelul cazanalor. Ltngli sala cazanelor se gase~te 0 Inellpe:re pentru zgurii ,. CellUjja ~l stocul de combustihll (jig. 16 A), situntii lingll peretele exterior al diidldi pentru a Iaclllta aeessul din exterior. Suprafata ~i gabarltu! salii cazanelor slnt legate de lipul, marirnea si numarul cazanelor iar aeestea In rtudul lor se stabilesc in Iunctie de cantitatea de ciildurii necesara,

o sala de cazane cu alirnentare Is partes superioard este sit.uatii mal jos decIt depozltul de cornbustihil (fig. 16 8). Supralata de i.ndilzire a cazanelor este de!inita conform unui calcul aproxlmallv, care adrnite pierderile pe unltate, q = 20 kcallm3 de velum construit.

Cantltatea de di1duIil necesara pe ora se determini! dupii Iorrnula :

Q = V q, kcallh

unde V este volumul cladiril ,

Same de cazane incorporate tn cladire se uiilizeazii pentru cazane a caror 8uprafatli totala de !ncMzire este pina la 300 m~.

Ex e. m pie dec a zan e utlllzate in mod obi-lnLlit stnt prezentate tn Hg. 17-26.

Pantru .salile de casane dctate ell cazane de fontii, cantltatea de. coes pe sezonul de fnclilzit se calculeaza eu buni!i aprcxlmajte conform formulei:

B = 0,4 Q, kg/sezon,

lar m1!rime8 fndiperli pentru stocarea combustibl lulul conform formulei;

8

F= --Ima

!I' II

unde: B Ii

este eanli tatea de ccrnbustlbil siecal, tn kg· - greutatea speclficii a combustibilulul stocat, in kg/m3;

- inliltimea stratnlu! de cambustibl1 stocat.

Greutatea volumetricd a combustibllulul : - dlrbune 750-850 kg/rna;

- coos combustibil 480-560 kg/mD;

- coes de turnatcrte 550~620 kg/mu.

Tna I times de stoeare admisa: carbuni J, 5 m, toes 2m. J nell I z ire a del a d j s tan ~ a. Esie mai economtca dedt cea JocaUi, dar numal in cezul concentrarli cladlrilor Judilzite, rind costul tJagerii conductelor ~j pierderile de dlldura, ce apar Ia distante mai marl, nu slnt prea ridlcale.

Incalztrea de la distan1A peale 1i utl lizata la paramefri scazu]! (apa calda, abur la preslune j03Sa) sau la parametri lnal]! (apa Ilerblnte, abur sub preslune). Elemenlul indlIzitor sa aduce la cladlre prin asa-nurnltul puncl terrnlc. Alci se gasesc aparate de control precum ~l instalatlt de reglare a presiunll ~l a temperaturri agentului termic inainte de plitrunderea acestuia in caloriIere : hidroelevator (Iig. 27 A), reducter, schimbator de cill dura (fig. 27 8).

AgentH termfci, In Iunctie de tipul purtatorulul de caldura ~i de modul 1n care stnt trase conductele se deosebesc ctteva tip uri de 'inciilzire.

Inc a 1 z ire a c u a r (fjg. 28). Aerul la temperatura de 45-70" este adus prin conducte sau pe canals aflate In pereti. In funct!e de modul in care aerul este tncaLzit - direct de gazele de ardere tntr-o sobs de incalzi! sau indirect eu ajutorul unor lncalzitoare cu abursau ,apa - se dilererrtlaaa Q indiJzire de tip Ioc-aer, abur-aer sau apll-aer. La InclUziJ:ea Ioc- aer , pentru a crea condljilla corespunzatosre evac.uarii aerului, rndlzltorul se monteazs cit mai jos, Intr-o Indpere 'i:nconjuraUi de pere]i rnaslvi, bine izolati lrnpotrlva pierderilor de clildura.

Gazele de ardere clreuls de c1teva or! priu interiorul sobel tncl.llzindu,i peretil ~i les prtn cos in exterior. Aerul tnctU zit , care se gase~tei:ntre perel!i tncaperll ~i peretl i sobel, este CQDdllS prln canale in indlperi. Aeru! proaspat se aduce pe canal din exterior, sau se conduce tntr-un canal eu circuit indus. La tncliJzirea abur-aer sau apii-aer canalele sau alte con dude eu aer tree prin ineslzitoare cu apa sauabur.

n tip aparte de lndilzire cu aer stnt asa-numltele perdele de aer (fig. 29) Iolosite Ia intdirUe tn cladirile de utilitate publica.

1 n c a I z ire a c u a bur consUl tn aducerea laradlaioare (.fig. 30), prin levi, a aburului de presiune midi. la temperatura tie 120-2000 C ~i presiune sub 0,7 at,

20

16

-

17

1540

l"750-2190 -

l.lungime; c;.unuLui in mm

de ozit de com'bustibil

19

-

"'- _.J

l-90(H9S0

1,30 J r _'~"

25

A

g:ue de ar dere T urnplere

!

[)

22

Soil II aburului eu preslune tnalt.a, 2-5 at, outlnut tntr-un alaJ1. Aburul condenstndu-se, se intoarce la cazan sub formii de apli. pentru a se translorrna din nou in abur ,

Indperi\e sint rncalzite cu ajutorul C411 oriiere!or , tevl· llJl" de tnc.llizire, convectoarelor. Instalatta se excutf ell dlstrihuire la partea inierioara sau 1a partes euperfoara.

J n c a I z ire a c u a p a consUl In aducerea tn radiatoate II apei eaJde sau fierbin\i (aprcxlmattv 90°C), Dopa TaciTe apa se Intoarce fnapoi tIl eazan.

Tncalzirea gravttatlonalf eu apil, prln termosllon pe dou3 eonducte, poate fl cu dlstribuire 18 partea lnlerioarf (fig. 31 A) sau la partea super ioar a (fig. 31 8). La sislemul de Incllizire cu distribulre la partes inferioadi, eenducta eu apii Ilerbinte (a) este condusa pe sub pion~ul subschrlni, iar in slstemul cu distriouire la parte.<! :superioara - la ultimul ntvel sau Is pod. La 1ndibirea In slstem cu doua condude pentru HecaTe grup de radintoare sint necesare cite doua coloane verticale : a conducta de Iur ~i una de retur : apa iierbinle ajunge in radiator avlnd aeeeasl temperatura -j se dice~te in mod uniform. Sisternul ell 0 slngura conducUi (fig. 32 ) are intotdesuna distrlbuire la partea superioarii. La acest sl tern pentru Ilecare grup de radlatnara e;dstli rUe 0 singl.lr8 coloana vertiC<lHi - de alirnentare ~i de retur. pa flerhlnte, venind de sus, rnciHz€-~..te eel rna I puternlc radlaloarele dlnpattea supsrtoard. la cele de mal [osajungtnd 0 apa la temperatura din ce in ce mal coborttll; ctnd sursa de cJfl duril ~j radistoarele sint Is acela~ nivel slstemul este numlt .,de apartarnent w (fig. 32 B).

1nealzirell eu apa pompllta. utllizata tn cnnstrucj iile mario este 0 varianUi a tndih:lrii cu ara, avtnd tn plus o pomp~ cu care se reallzeaza un lreult fOTtat al apel (fig. 33).

Uti I I Z II rea tip uri 1 0. r d I' t n c li. I ZiT e:

TncalzJrea cu aer se folose~te la Tncilperi mart, de exempla hall'. sal! de expozitle, hlserlcl, teatre.

Tneiilzirea cu abur, la lnc~p.erl industrlale, depoz,lil', anexe, Tnclllzirea cu apa. la constructil de locutnte, sp ilale, scolt, c\ildirl de birouri, sail de conferlnte, Pentru cl1idirile tnalte sfnt necesare puncte de pomp are suplirneniare care se amplaseaza Ia Ilecare 8-\2 nlvelnrl.

lnstalatil de inclllzire. Instalattile de tncalztre care Iunctioneazil PI' prlnciptu! convectlel slnl :

- tub a rid i n f 0. n t a. c u a rip i 0. are (fig. 34). trase deasupra pardoselii, pe tavane, peretl, netncorporate, ell suprafilj§ de tncal;dre mare;

-tndilziloare din t e v l n e t e d e In fo.rma de registrc (fig, 35 A). de serpentine (35 8) sau

de conducte tncalzitoare (fig. 35 C), utlllzato ctnd pierderile de dlldura stnt mici;

- r a d i a to are din e I e men te de f on t A (fig. 36 ~i tabelul 9) sau 0 tel (rig. 37) suspendate pe console sau asezate pe suporti: elementele pot sa albil una. do.ua sau mal multe coloane, numilrul lor rezulttnd din calculul plerderllor de ciHdarl! pentru :foellperea fespecliva;

Tabelul9

Cele mal des int1lnlte dlmenshrnl ale elementelor de radlatoare

Tipu! corpulnl de IncMzit
Notal j lie ca to 0 I I I l! 1 II I ~
fig. 36
dl men,JlIl'I i I e ill rnm
.
h 500 650 800 1000 1200
a 190 190 190 190 190
b 350 500 650 800 1000
c 70 70 70 70 70 - l n c 11 1 zit 0 are 1 e t nco r p 0 rat e (fig. 3B) ell elemente prefabricate din beton sau ceramica, formate dupa cer in tele ar hilec I on Ice ;

- can v e c to are - tevi cu aripioare amplasale crt se poate de [cs, sub gem:nuri. de obicei tncsstrate Intr-e constructle din tabla de o.\el (fig.a9 A) care formeaza un ie1 de put. sau lntr-o ni~ii (lig. 89 B). Aerul reee vine prtn partea de [os, eel incalzit este ellrnlnat prin oriiiciu! de evacusre din par lea superia8re.

J nstala tii care fune lioneaz3 pe pri ncip iu J r ~ d in Ilei ; - S B t pen tin e, C 011 d u C ten e i e d e ell diamelrul de 15 mrn, rncntate prin pardoseala, tavan sau pere)1 ln functle de cerlnlele arhltectonice;

- p ! a c i r Il d ian t e (!lg. 40), ea elemente nelegate de constructia cUidlrii.

J nstalajille de inciilzire pot fi acoperlte total sau partial cu grlitare ajurate (fig. 41); eeranele m! ~Qrea.za randamentul terrnic cu aproxtrnatlv 20%. La ul.ilizarea unci instala[it de TncllJzire. Irebule relinal eli pozitia ei inlluen1eazii mlsearea aerulul in interior (fig. 42); dtn considerente de explnatafe slnt lrnportante marimea, forma precum ~l accesul usor pentru Intrettnerca ~i cud.tirea ccrpurilor de 1ndllzire (fig. 43).

23

32

A

~CI~ 1000-2QOO ~

~H--

35

jc:::::===~

3S

tenc:ul.LcI plasa "-1!SIt;4fJ.l.--i Z 0 Lah: tevi

.c.

39 A

g

0'1 I

<:) o ...,

42

VENTlLAREA

Prim en iren aery lu i este necesara in tndlperile Inchlse, in care are Joe 0 rnodlllcare a starii nerului C'<I elect .<11 prezantel oamenilor (tabelul 10) sau al des!a:,;uriirii unor proeese de praduejle sau de alt tip, rare provcaca pcluarea aerulul (tabeJul 11).

Tabeful JO Cnntitatea de aer necesara omulul tntr-o ora in incapere fnellis! /jOt frecvenja reeomandata a schlmbulul de aer

Frecven \'''' recomal1ds:t.~ de schlmbare , aael"ulul.

to h

Felul 1Ilc~p"erll

1-2 2-3 3-4 5-15 4-8 10-\2

4-6

10-15 '10-15 8-12 2-4 2-4 2-4

Camere de locuit

~coli pentru Cl'Ipli ptnii [a 12 ani

Scoll pentru cop}l peste 12 ani

Laboratoare

S~li de operati e in spttale , Restaurante, cofetiri i

551 i pentru ~edintc, i" care se lumeazi'i

Teatre

Cinemetograle

. BudWlrH marl

I WC,uri

Bazine acoparlte BeB

15 15-30 20-40 20--30 20-30 30~50

30-50 20~.30 20-30 40-50 idem idem idem

Tabelulll Galdura, CO ~I HllQ d.ega.jatc de un om ell greutatea de cIrca 70 kg, ink'Dora

H,O I·

Ie tern pCl"alur~ rlc

CO,, ClIldura [a tem-

kcal pera-

tur~ 20·C

Felul .at,Uvitlijll. repaus

t ()~ ! 20· I

35·1

Munca £laidi
grea 300 64 40 310 430
medie 200 64 75 I 180 350
u~oarii 120 43 54 125 300
: Stare de repaus 100 4.3 35 90 150 Modificare3 stJl.rii aerului apare ca rezultat al; - acumuliirii decaldura,

-eliminarii de umidita!e,

- pcluaruii cugaze, vapori, praf etc.

Ventllerea se obtine ea elect al mi;ciirii aerului. In functie de tipul energiei care provoaca mlscareaaerulul se dlsting :

- ventilarea naturala,

- ventflarea rnecanlcs.

Ventilarea naturaHl.. Se realiz·eaza sub electul vlnlulu i sau al dilererttei de temperatura dintre Intertor ;;i mediul amblant, icnfluentlnd dlsh'ibulrea presiunilor (fig. 44). In princlptu, in Ileeare indipereare loe 0 primenire II aerulu i p rin pori i mater! III u I u j din care sin t Hku li perc] ii ex Lerlori. Insa a eeasUi ventilare, Hum ItilinlUlralle, este lLl!;ufidentil.

26

irea aerului prin geamur l ,~i u~j so! nurneste aerisire. - adlJcetelI .i evacuarea aerului se Iace prin canalesi Ie In care mlscarea aerulu i are Joe datoriU. dlie-eo:: ei ee temp eraturl, vorhim despre ventrlarea gravi;krrs.Ia (fig. 45). Pentru a obtine variaiia de presiune, c=alele deevaeuare tree prin peretlicalzi, adica in Ie: !Xl Cana 11'11' gray ita ponale penn it sch lmb area. aerul u i

eel mill! douii or! ~i jumatale in curs de 0 ora.

\ -t' area. na Iura Iii 1'5 te u tilizatii In constructtiis de _ ·n~ ~oll, c1adiri ell birouri etc.

45

I~'I~ 4ht·i'~

~. 'r' ~

J~ .; ~1;:,;2v1r.;;;;V;;;;...... _ __' ~ ...J

de jos Insus de sus 1n jos de sus 1n jos

Vmtilarea mecanid_ Este utilizatil pentru primenirea rapidlia aerului, de exernplu tn laboratcare, ha.!e de fabriel. Aerul adus de 101 0 priz.a este tratat ln mod corespunza!or: purifleat, umlditica t sau uscat, indilzit sau :-;idt. Aerul vlclateste evscuaf cu ajutorul ventllatearetor princanale speciale,

Tjptrrile de ventllare utiltzate sint ;

- ventilarea de: asplratfe (de subpreshrne) in incaperl din care 51' d~ajiI mlrcsurl urHe, gaze, pral. Ventilatorul actiot1at electric este amplasat Hnga canalul de evaeuare ;

- vantllarea de Introducere a aerului (de refulare), (cu suprapreslune), constli tu aducarea din exterior aaerului tratat in modcorespunrlltor ~i intrcducerea lui prln canale ell. ajutnru! unor venttlalcare. Este utlllzata Tn ineaperiIe de iesire (holurl, vesttbulurl) sau in 'Indiperl tnvecinate cu cele in care aerul est!'! poluat;

- ventilarea de inlroducere ~i evacuate perm lte asigurarea unor schimbar! permanente de aer ..

Prtza deaer trelmie sltuatli in ex terioru1 obiedului, unde aerul es!e ctt se poate de curat, adicii Intr-a :wnil cu verdeatll, departs de punctele de poluare II aerulul, In partea de nord SIIUest II cHid iri i. Prizeie de aer, uneori rnai mu1te, unite prlntr-un canel comun, stnt protejaie contra influenlelor atmcsferice ~i a polilarii. .MBrimea lor depi"ncie de can tltatea de aer necesara pentru venrllare. Aerul vlciat este absorb it prin gorHe de asp ira tie ale eilTor je~irl Sf' alili de oblcet pe acoperi~ ~i in or lee caz depade de prize de aer, de u~i ~j de ferestre.

Filtrele stnt amplasate In spatele prizei de aer, fie tntr-o camera separa tii (fig. 47)., fie intr- 0 bater ie de fi1 tre sol ide de ulei (fig. 48 A) sau de filire· automate.

Pen tru 0 puriltea re com pleta a aeru I tl i Sf' Iolosese I mre de htrtle (ng. 'IS B) ..

Venttlatoarele actionale de rnotoare produc dllerenta de preslune corespunsatoare, Hlcind posibilil clrculatla aerului. Ele slnt arnplasate dupa flitre; dadi slnt J'llal mari - in ~ncllperi, dad! stnt mid, se pot piasa III gura de relulare a aerului in indipere- Din eauza vibratiilor p u temlce, ven ti!a toarele trebu Ie lzelate, iar cell' mal marl, plasate pe fundaHi separate.

Canalele de. refulare ~i de aspirajle rnecanlca a aerulul, avtnd sectiunl relativ marl, slnt executate din tabla zinca.ta sau ote1, dln prefabricate ceramiee, sau din beton, din carton, pHici de azbcciment, pliic! aglomerate ~I din materlale shrtetice. Din causa rezlstentel locale I'll' careaerul 0 opune in canale, ioate sehlmbsrile de direcjie lrebuie 5a lie lamie prln devieri line. Din prlcinaz.gomotelor care aporia cireulajla mal fllpida a aerului esta nscesars e fzelare corespunza!oiITe a eanalalor. Locl:uile de ie~ire se. pro!ejeaz!i cu graUl s.ausit,:: Pentru dispersarea [etulni de aer refulat se ~llizeaza a~a-nu-

miteJe anernostate (fig. 49) montate la gurile -de introducere a aerului.

CUMATIZAREA

Cltrnatfzareaesle un proces core are drepi scop mentinerea to Interleare a unul dimat cu parametrf defini\i, adidl: schimbul necesar de aer, a temperatura ~i 0 umiditate corespunzatoare, lndiierent de parametril varlahill al microcl1ma tn lui ex ler ior. CI lmattzarea aslgurili eUm lnarea surpfusululde clildur5, rte abur, de CO2 etc. lnstatattlle de ellmatizare asigurii Ioate proeesele de Ira tare a aerulul, adlc1t Ii p Ll r Hidi, rt indilzesc, r1ic('.sc, urnezesc, n usucli iar uneort fl Ion izea2a, ox igeneRzii etc.

Tratarea aerului se face In centrele de cllmaliaare (fig. 50), amp lasate fn indl.perJ speciale.

4S

4&

... 1000 70

) I

I

,47

B' hlftietcle filtr u'

'" ~If ~

OUNI GENERAlE

punct de vedere fiziologic, prin lumina se fnleieg enele care produc a excltatle a ochiului (lumlnotate, Intuneric, forma ~i culoare). La temperatura de numal aproxlmativ 9% din energia erntsa are radlattllor vizihile, din care ochlul capteaza abia

Radiatiite vlzlblle reprezinta 0 fi~ie lJlgusta (fig.1) ngimes de unda de 380-760 nanometrt (1 mn= = i.O-S m).

I de propagate a Iuminli rntr-un vld obtinut expe-

-en al este de 300000 krn/s.

_ele lafrarosll, eu lunglml de unda mal mari decit azele vizibJle, au proprietajJ termtce. Razele ultravlo-

te, cu lunglml de unda Jl1Bl mid decit razele vizlblle, proprietatea de a declansa reactll chlmice ~i au un l dezlnleetant. Un ita tea de masura a tntensitat+l - ease este can del a (cd.) Lumtnanta unul corp

2!!Iator integra! negru la temperatura de solidificare a tlnel este de 60 cd/crn".

rotates de masudi a i1uxului luminos este I u men u 1 I ) - adka Iluxul lumlnos ern is de 0 sursa de luml nil.

LUMINA

avtnd intensltatea lumtnoasa de I candela ~i cuprlns tntr-un unghi solid de I steradian. Unltatea de masl1rii a cantiUitii de lumina este I U ill en 0 sec U n d a (lms).

Dacli pe a supra1all1 S= I m2 cade sub unght drept un flux laminos 1n valoare de un lumen, atunct lluminarea acestel supralete are valoarea E= 1 lux (Ix). Ilumtnarea unei suprafele este invers proportional cu patratul dis antel falA de sursa de lumina ~l este dependentii de unghlul sub care cade lumina. Intensltatea perceperii vtzuale a unel suprafele ilurnlnate se numeste 1 u m i - nan t a sau straluclre, tar unitatea de miisurli II lum in30tei este I nit (ni) sau 1 s til b (sib).

SURSE DE LUMINA

Cea mal plltemidi surs5. II cilIe! lumina ajunge pe plimint este soarele. Surse de lumina sTnt de asemenea corpurile sol ide, licbide ~i gazoase care emit lumina, de oblcel CCl rezultat ai excitallei term Ice.

. frecvent. oscilatiilor , 1/s

tl221021102010~ 1019 '{J1l 1016 1015 1014 1013 1012 101' 1010 109 10% 107 106 lOS

r:=, _ .' . .

10.11. 1]*13 1O-12tr11 lcrtJ 10-9 n-B 10-710-6 10-5 1O-t, 10-3 10-2 lO-i

'I lUhgime. de unda irn

rnet

raze

ultr a-scurte

unde radio

29

Luminasolara

Lumina solarf jOll"Ca un [01 Itoiliritor In dezvoltarea tuturor Ionnelor deviata pe pamtnL Vederea noastrd este udap lata eel mat blue la lumina zilei, lumina naturalii este cea mal sarclatcoas1i penttu ochlul omenesc,

Ca urmare a inclinarii asel PfUllilllului fata de scare, pe supratata p1!.mintuluiexistii dfferile zone eltmaterice care . stnt paralele cu eeuatorul. Fiecare din aceste zone prezinUi alte cenditi! de viata din cauza dllerenjelor tn condilHle de tnsoriro (dllerlla incidenta a razeler

solare - flg.2)~j pentru eli in IUJl(:.lie de. fniillimea absoluta a soluluto parte mal mare sau mal midi din fadlajiile sol are este absorbiHl In timpul treeeril prin piHurlle de 0 grosime d.iferiHi. ale atrnoslerel (fig .. 3).

Intensitatea luminl] naturale este mereu vadabil1i in

funclie de anetfmp, ora,. c_ondi\Ii meteorologice (tabe-

lull) sau gradul de polnare a aerului. Aceasta lntensl-

ta te variaza.ln su Ie de p rocen te: pen tru 0 supra fa.ia

pInna ea pcate fi de la 0 Ia 100 000 lx, iar In cenditiile

geagraHce ale tikii noasireeste de plna 111 70 000 lx.

Pentru a [ace :posiblla apreclerea eornparatlva a lntensi-

titIi luminii a fest acceptata drept baz1i iJum lnarea

unel suprafete plane prin lumina naturaHi provenita 6

din balta cereascs, ornogena tn luminnailateasa, ndidi

acopermi cu ncrl. Llummarea minima a unei suprafete

plane in spaltu liber (Hg •. 4) este deHaitli prln EIl=

= 3 000 Ix (deeernbrle, ora 9,15). Pentru llurnlnarea

unul plan-vertlcnl (fig. 5) in spa tlu liber ,. a Iost accep-

lat.a llumlnarea unei jurnaUlti din bolla cereasdi,3.dic;'l;

valoarea Eb= I 500 lx. In Polonia Inscrirea este relatlv

redusa, din cauzs unghiului destul de aseutlt de eadere

a razelor SOJIlf(~, precum ~i din ceuza unui I1tlfnar mare

de z.l1e Inn orate (tabelul 2) ..

o comparaliea lncldentel luminll sol are pe sol in zllele de 2 !.I II ~i 21.XIl la ora 12,00 ne-o o!erii fig. 6.

30

4

5

"abel!!l 1

Prutcnlui mediu de raze solare care strUbat nodi lunetie de pozltia soarelut ~J de Hpul nertler iDi.I~bne.a hazel) .. Dopa R. Kittler "NaVThov.aniea posudrovanlc stavleb z hladlska laselacle, imla.cie a prfrodneho osvetlenla", Bratislava 1956

Dpul ncrrlor

.:--"-- .. - .. _. ·-·-----;-----t----,

• or: cirrus (Ci) la tnuln· mea de la 5 plml Is 13 hIt

Cirrus strali fica Ii (Cs) la klaltimea de la 5pina la 13 km

Cirrus (Cn .'j.J elrus strattficali (0;)

~ari cumulus (Ac) la tnilltimes de Is 2 pina III 7 7 km

I I nlll\l ~1e!, % medlu al
scare UJ 'I n ra se Jor Co re
" (grade) straba! noru
5-15 62
15-25 68
29-35 76
35-4.5 80
46-55 .84
5-15 46
15-25 53
.25-35 61
35-45 63
45-55 73
15-.25 58
25-35 63
35-45 65
45-55 72
5-15 10
15-25 13
25-85 ]1':
_0
35--45 25 lumina artUiciala

Lumina arHHdalil di'i posihil itatea regljirli inlensiUi\l ei ill Iunctie de cerin leo Sursele I uminii e1echice stnt: becurl, luburi Ilaorescente ~i lampi Cit vapori de mercer, Becurlle (fig. 7 ~i tabelele 3 ~i 4). Randamenjul beculul se defi!l~te prin valoarea Iluxului luminos exprimat in luznenl care revine pe unltatea daenergle (I wat) ~i oscHeazil. !ntre 7 ~i 19 Im/w.

Fluxul lumlnos spre sfirl}itul perioadel de exploatsre II unul becesteeu clrca 20% malslab decit la inceputul acesteia. Durala de funcj icnsre a unu.! bee L1U sste mal midi de I 000 de ore. 0 varletate a becurilor Iolostte ill. mod normal stnt asa-rurmltele becurt funcltonale din sHein maUi (Ug.. 8) ..

Tuburlle Ilunrescente (fjg. 9, tabelele 5 ~i 6). Au un randament de circa 30----40 im/w. Durata fUllc\ionarii de-

Tabelu12

UugbiwUe de incldenpi a razeler solare in zjlele desolstitH ~l de echlnoctll pentru latnu.rllnea geQ"grafic:! a Pol on lei (dllpli M. Twarowskl "Slonee w arddtek:turze", Warszawa 1970)

Cmcovla 50" Vnr,sovia 62" Pomeran1a 54°
I Anolimpul ! Ilnglil I nngtd \ ",nghl I ungh] J ungllJ I ungbl.
era vertical ottl.",nlal era vertical ortzonte] 0.:r:8 verttcal ortzontal
8.04 0.0" 51,S" 8.15 0,0" 498° 8,27 0,00 47,4"
21.XlI L2 .. 00 16:0" 0,0" 12.00 14 6~ 0:0" 12.00 12,01> 0,0" i
15 .. 56 0,0" 51,0" 15.45 0:0" ¢9,8° 15.5.'3 O,O~ 47,4
21.I11 6.00 a 0" 90,0" 6 .. 00 0,0" 90,0" 5.00 0,0" 900"
21.IX 12.00 40:0" 00" 12.00 38,0" 0,0" 12.00 36,0" ·0:0"
18.00 0,0" 90:0" 18.00 0,0" 90,0" 18.00 0,0" '90,0"
3,56 0.,0<> 128,2" 4,35 0,0" 130,0" 3.33 0,0" 132.6"
16.00 17.8° 105,69 (1.00 18,.3° 105.,0" 0.00 18,8" 104 S"
2LVl 12.00 63.4" 0,0" 1.2.00 GI,4" 0,0" 12.00 59,4" J 0:00
18.00 17,So 105,0" 18.00 18,3" 105,0" 18.00 18,8" 104,5"
20.04 0,0" 128,2" 20,15 0,0" 130,2" 20.27 0,0" 132,6" 31

8

666

9

10

plnde de lrecvenja aprlndesti ~I ating!' 4 000--6 000 are. L" temperatura mal jo.asa de -5"C se aprind mai grsu Iar iluxul lemlnoeeste. mult mal slab. Ctnd curentul este altern a tiv au Joe circa ! DO' de aprin deri ~i stingeri pe secunda, ceea ce lace ca ochii sa obeseasell mal. mull dedi 'in cazul llumlnatului incandescent.

Pentru ttuminatul exterior se produc tuburl Iluorescente In carcass incbise adaptate la tsmperaturt [case (pinii la -20"C). Culoarea lurntnli ernise detuburl Iluoreseente este defiailii astfel : naturala,. albi! reee, alba, alb~h:aldli.

Umplle cu vaporl de mCfClIt (Ug. 10, labelele 7 ~l 8). Au un randarnent de 40-50 lrn/w, Durata de [u)lctionare trebuie sil lie de 6 000 ore.

Tabe/uI8

Dimenslunl1e becurflor

-
I Intens Ita t e ~ Dlametrul Lungtm .. ", 'Iota!!! I
balonulut
nQrmal~ Dm"", f...'11),,,~
W mm
15 61 113
25 61 113
40 61 113
60 61 113
75 71 1.30
100 71 130
150 81 166
200 81 175
300 , J 11,5 24·0
500 131,5 275
I 1000 151,5 309
1500 l71,5 344 Valoarea.. fluxulul lumlnos Ia becurl

Tabe.lul4

F!UJ~ul de lum!nli. !m
Tensl .e I nlensl t~ lea .. W
unea
V 15 I 25 1 '[0 ! 60 1 75 I 100 ! 15'0 I 200 I 3001 5QO I !OQO ! 1600
220 I 120 I .220 I 350 I 630 I 850 I 1250 I 2 090 ! 2920 I 4610 'I 8300 I 18600 129 000 32

1'abelllJ 5 DI me.flSiunile ttl bur iI or fluoft'-seenie

I. Inlenslta tea. I, n".ITlI.na!~

Dlmensiu]1\I,,_ nomtnale

W . Lx .D, mm_

--- _ .. _. ____

20 590 X 38

25 970 X 38

40 !200X38

65 ! 50Q X 38

Tabelul 6 ea nuxului de IUlUina I.a tuburile flU(lreseente

~-....;..;;.--:-

.F.lu~1!'1 de lumlnli nomlnnl, lrn, la culeerea lumtnlf :

! 82J I 2BJJ

I 2100 3340

~.- .. -_-_. -- .. _ .. _,

975 1520 2500 39BO

9.35 1460 2400 3820

975 1520 2500 39.80

Tabe/ul7 Dirnenslunlle mmpUor ell mereur

Intensl- Dma." I Lm,u; I
I a tea
nominal!
"IV rum
80 81 165
125 01 185
250 91 227
~OO 122 292
700 152 3GB
1000 181 410
2000 187 445
-'-_._----- ,-.0' Tabelul8 trii nom Inall electrlcl fl optic! al becur ilor cu mercer

----
Flllllu\ d.e lu-
I:clensi Ie. ~a T'cns]unea Cnrent mrnll ncmlnal
cmnln.llI nom I I"'. I II. nomlual (valoare
de lueru <Ie Jucru lnlnfmn
d,,-daraUl
W V A 1m
80 115 0,80 3200
125 125 1,15 5 sao
250 130 2,15 11500
400 135 3,25 20000
700 140 5,40 36000
1000 145 7,50 52 COO
"000 270 8,00 115000 LUMINA IN URBANiSM

lumina naturale.

o buna ilurninare acladirl], adicll a Icloslre cores-punziltoaIe a ra d la i iii or solare, care este deoseb it de i.m p ortanH! In cazu J el irnel noa she , dep inde de, orieatarea ~i amplasarea cllldirii (reliefu! Ierenului, obtectele din veciniHaie, porn i ele.).

Orten tarea cHid i:rii este delerm ina [iJ in prlrnul rind de programul el utlliter. Astf.el, de exernplu loculnjele hebuie sa fie tnsorite eel pujtn 3 ore pe zi: ungl::li.ul dlntre raza solara ~i suprafala pereteJui exterior nu poate II mal mle de 150 (fig. II). De aceea, 0 cliidlre de locult va Ii orlentaUi tinindu·se seama de situarea Inciiperilor loculbile pe 0 iejeda S<JU pe daua.

Pentru inciiperiie ~colare C~e;.1 mal !rldkaU este Iluminarea de dupe arniazil (dupa ora 14,00), iar penlru spatllle de recreajle - Iluminarea xie dimillea(a (fig. 12).

In COilS lru ctil industriale lumina sola:ra in tlmpul lucrului este nedorlta.

La am p lasa rea unei cUidiri (slab j lirea dis tan lei reelproce dintre ob ieete] se tau in eonsideratle orlentarea ~i unghl 1.1 I de incl inare a pantei (fig. 13) precum ~i ina.!· I lmea deasupra n ivelului marii, pen tru R stab ill ccndlliUe de rnSOdle ~i de umbrire.

I\Ui:rirnea zcnei permanent cmbrtte deplnde de marimea ~j orientarea peretelui obieetulul d!i.t (iig. 14) ..

Un rei lmpertant n jOJlca aid ;1 prezenla arbarltor, In special a Ioloaselor (fig. 15),ca:re pot si! creese 0 umbra doritainh·un anotimp - vara, fiir!l a umbri obledul respectlv tarna,

Un alt factor important pentru dstermtnaeea lntensitii\ii lumlnii, in special a celei difuze,n constltute reflectarea razelor sol are de caire suprafetele mari, lumtnoase, ale obiectelor tnveclnate. Aceast!i reflectare deplnde de tlpul ~i culcareasuprajetei, putfnd contribui aut la 0 Ilumlnare coree Hi eft ~l la una Incrarroda, Pentru a stabili cored umbritea !erenulu.i sau a oblectulul trebuie sa eltecuUimgraikele. umbrlrti pentru dlterite anotimpurl ~i pentra dlierHe mcmente ale z1l·e.l; lncidenja razelor sol are tn p lanulorizoq ta 1 *i in eel vertical esle ar.!itata fn Bg.. 16.

tn acest scop, poate II folosil1i ~i asa-numita "linla searetui" 11 lui .MJoczyslaw Twarowski, at carel prtneipfu (ISle exp Ileal in fig. 17.

33

\ \

\ \ \ \

\6

..

w

I

/

I I I

I

I I I

I

/

/

... ...

)J

/

I

/

/.

I

19

l _

----~'

18

\ \

L\

V'ARA

.....

......

IARNA 20

BINE

RAU

lumina arti:fkiala

In studiul llurn inlhii arttlieiale a unor 5ralijc!e~ch lse trebuie sa se reproduca, pe masura posiblHtiijii, condltlHe existenle ale lumlnH de zi, 1M special In ce prl\le~te urrghiul de inciden\ii a razelor Iumincase. Aspecte diferile J10t aparea 1<1 II urn lnarea unor part i ale cons truelIei sau ale terenulul, I lumlnarea pietelcr $1 .!I slrazllor rll.l trebule saereeze centraste prea puternlce in intansita tea I urn in ii, rn a lales pe partea carosa b iI tl, deoarece acesleaproveaef orbirea. DiFl acelafi rnotlv hecur lle sau reHedoare Ie trebu ie sa al h1i aha] urur i coresp unzatoare, iar ina 1\ lmea Ia care sln t suspends te trebuie s:1i corespuJ1Milum i n ezi till i i lor.

Tn stu diu I llurn inaJ"il stdi.zi I or este necesar sa se 5 tab i- 1e;)5ca;

- in tens ita tea. I urn inll In inlme, adrn isibiJe pen!ru liecare C1ltegnri~ de p lele ~i sldizi;

- pute.rea surselor de lumina precum ~li\l\ensita!ea max Ima ~i minim il. a i I urn lnaril supra reI ei teren u lui; -distanta dintre corpurlle de ilurn inal :

- tnal\imea de suspendare a lampilor ..

LUMINA IN INTERIOR

Ornul luertnd la lumina zilei oare un randamerrt cu 10- -20% mal mare deett la cea mal bunf luminll artifidaHl.. Lumina ar!iIiciam este conslderata un factor auxiliar. de tnlocuire, lar uneori de compleiare 'a Iuminil zilel ; dnd lumina .zileieste nedorlU se recurge la lumina artiliciaHi, une.orl la a lumina eu un caracter deosebit.

lum,ina zilei

Un dezavanla] alei consUi tn neuniform ltatea iluminarii unel lndiped. Locul Itng-ij fereastra poate Ii llurnlnat de ctteva su te de ad rna i b lne dec-it loeu I de !tngA pere!e!eopus. Gra dul de un Ilorm Hate a i lum I nar if dep i rule de lnl'il\,irnea ~i cip 15tlmea lerestrelor. Rele.\ia dinlre in tensltatea i1um iuiirf i pe de Q parte ~i In lUt irnea leresirei ~i adlncirnea il1c.5perii pe de alta ests reprezen taU In fjg. 18.

Unghhrl de inddenta a luminli zllei Intr-un in lerior nu tre.buie sa fie mai mie decit 21", tar unghiul de cer senln l1U peats fi mal mic de ·1,0 (Ug .. 19).

Esle ill d tea 1'.1 urn brirea 'f,Hes'lre lor pe r ron lu 1 de SII d cu balcoane etc. pen lru a m icsora penelrarea r azeior solare v a III ~i p en tru ~ Isce po:;i b i I ~ p atrunderea lor Iarn a (unghlul decadere a lumlnii mal ascirllt. - Hg. 20) .. Unghiul de cader ... a luminilpe 0 supra.fa.\ii de lucru nu ar lrebul sa fie mal rnic de 20'°, din cauza umbrei lungi, jar direGIlea de cadere a lurninii trebule sa fie asrlel ale!!s1i tnctt eel ce Jucreazo!i s5 nu-si facil umbra cu milnile saucu uneltele. Prrzll ia locului de lm\J1cii la1,a de sursa lurnini! rrebuie siiexcludil posibiUl.afea orhir il atund ctnd prj. vlrn direct lntr-o sursll puternlcs de lumina sau clnd apar brusc unele sldiludri pres puternlca ca rezultal a] reHediirH razelor solare de caire supra fete albe sau Iucioase (fig. 22).

Lumlnozjtatea indl.perl1or. Este deierminaUide raportul dintre golul lerestrelcr Fo $i supralata pardcselil Fp. Aeest [aport in tnci.'iperile in care oamenf 1:;;1 petree mult limp trebule sa lie de Fo : F,,= I : 8, lar suprafa!3 Icrestrei nu poaie sa lie rnai mid! de I m", in plus, trebu ie sii se fa In cortsideratie distant.a dlntre lerestre ~ peretele opus lips!l de goluri de Iereaslra. (L), preC,l.!.ID ~I inall j. mea la clue se af1a pervazul Ierestrei fatii de pardoseala (ll). Dad lerestrele sln! in pereti opus], valoarea L TCprezinl~ jurnstate din distanta dintre ac,e~t! pere1i (fig. 2B). Pen tru in teri oarele unde oamenii i~i petrec un limp oareeare este suficiellt8. lutnlnozttatea determinatll de raportu I F« : F 1>= I ; 10 (tabelui 9).

Ad'indmea unei lndlped nu lrebuie s5 fie mat mare deett dublul lnllltimii ~i H.limU ei (fjg.24).

o metoda det.aliata a dellnlr+l coeftcienlului de i1uminare naturals (e) esle prwmtata de Z. Radwanskl dupa Daniluk [26]. Acest coef1dent apare ca un raport,ex, primat ill proeente, intre lntensitatea lluminiIrit unul PUllet. 81 rncllperii de catre oportiune din bolts cere.asdi

Tabelul [) Raportul FI]: Fp in [unctie de raportul L/h ~i felul aetlvltltti! (dupa W. Zencrykowsk i, nBudownldwo ogolne" WarSUlwa 1970)

Prerlz,ie mic:1

VaklDrea F.: F71, In furtc{le de preclzra nerceperlt oblectulut

L /,

Preclzle medte fblrourJ" ~cQll, aparlamen tel

Precbie mare (a lei i~"e •• ~ II de desen tehulc)

1,5 1,5-2.,0 2,{)-2,5 2,5-3,f} 3,0-3.5

0,10 0,13 0,16 0,20 0,30

0',15 0,20 0,25 0,.'30

.inadmlsibllji

0,2.0 0,25 0,30

lnadrnlstblla inadJnisibiHl.

38

...

24 ~

I
r- 1
, ... h
,
, t
.- ,
r ' .... 7
... L- .... ')1
1, 26

\ l· 5 W.d/'S

28

h: l = 0.5 5; l= 0:.212

care se vede din acest punct ~i lniensltatea lumlnil zilei, In ace!a~i tlmp, pe un plan orizontal exterior, llum ina t de- inireaga bo!l~ (rig. 25).

La acest coetlclent se rnai insumeazIi al]i Iaeterl ca : ~ aspectul golurilor (transparenta geamurilor, tipul ferestrelor, murd5rirea geamurilor, groslrnea elementelor cons.lructive);

~ i lurninarea secundara prln razele reflect a te, d lspersa te (reflex ille lnterioare de pe perejl, pardosell, tavane ~i reilexiile exterlnare ale terenului, sau de la pere!il dadirllor ·Illvednate);

~ intunecarea orlzentului din cauza dIferHelor obsta .. cole.

Valoarea coeficlentulule se stabtleste pe un plan orizontal rldicat cu 0,8-1,0 m deasupra nlvelutul pardoselil: valoarea medie pentru 0 tncapere se calculeaza Ja 0 distaula de circa 1/3 pe adtnclrnea acestei tnciiperl, miistlra.tiI de la fereastri:i.

In Iunctie de tipu I act tv itiltllar de,sfil~uraLe tntr-c incapere se recomanda 0 arurme lntensltate a lumlnil exprimaM prin coeficientul iluminarii naturale I! (tabelul 10).

lipurl de Ilumlnare, Iluminarea unei i'ndipe.ri cu Iumina naturala se poate as.!gura prin golud laterale, ptin tavan sau mlxt,

- I I u min are a I. 11 tel a I ii (fig.. 26) se caracterizeazil printr-o reducere pute.rnica ~ lumlno.zitatii pe

Tabe!u! 10 Valorlle eeruteale coellclentulu! de lIumlnare eu Iumjna uatural1i e (dupa .z. R.adwarukl "Wym.agania nom osvletlenla dzlennego I sprawdzenle Ich spelnlenia w

lH"o~'cktach budyn kow 'I I ~ Warsza\va 19-70) -"I'

.0,25. 0,4 I

Caraclertsttca acHv!lJjll deslasurate tn lncll~ ..

Valor!le coeflclen tu lUI de ilumb'are IIstuf1llft

aprecterea acUvrU\'li

Ob]jg,ulorif ..'3,~

1a Ilurnlnat miirime8 E.!! detal!llor l-ce-·1-,'-ra"""'1,....----1 01-

p~rcepute, ~i Iateral 11';;;!! ,

Tn •. mm rntxt e_f~' :!! ,=

, .. ,- "E;"

em.d' % ~-= i

% ~,,,,, ~

I II III

I lV V VI

deosebi t de pe-

cisa . pilli! laO,1

Icarte prec[sii; 0,,1--...Q,3

preclsa 0".3-1.,0

]]U prea prcdsa I,O-tO

brutll 10,0

supravegherea

unor actl vitali

care IIU necest-

ta: dlstingerea

detall i lor

JO 7 5 3 2

3,5 4

:2 3

1,5 2

1 1,2

0,5 0,8

masl1ra ere~terii dlstanlel de [a fereastriL DIn csuza p,\itrunderii unel radiatii sol are prea puternice 1n anumite orienUiri ale indlperii ~I tn a.numHe memente ale arru III i ~I ale zl1ei ,este necesarf ap lie area diler itelor dispozitive parasolare cu elcrnente vertlcale sau orizontale, mobile sau fixe, care dlsperslnd lumina salara ce ajunge tn interior, perml± obtinerea unei lumini indirecle, conlortabile.

- I J u min a re apr i n t a van (ng. 21) prln Iumlnatoare este posibila hr daxtiri cu un nlvel sau in incaperile situate la uliirnul eta]. 0 astfel de llum inare este mal unliorma dedi cea laterals ~i nu deplnde de adtnclrnea ~i laUrnea indiperii.

Lumfnatoarele trlunghlulare (fig. 28) 851gura tnsorlrea fnci"iperii dar etan~e!zare8 lor este dificilii,deschlderea lor esie dlfidUI ~!, 111 afarii de aeeasta, stn t adeses intu~ necate de z5padii ~i diferUe impuJitill l.

Lum imatoarele de Up felinar (fig.. 29) stu t rna i cos Iisitnare 1n eeea ce prlve~te construcjfa, dar c:reeazil condi1ii!e unel ilumlnar! bune chiar pentru lucru de mare precizle, se deschld usor ~I nu slnt acoperite de :zapadiL Lumjnato~Iele de tip sed (fig ... 30) deobicel sfol orientate spre nord; ele disperseaza b iRe lum ina.

- I I. u m i na rea m l x t 11 (Ug. 31) reprezInta 0 comblnatla a 111.1111 inarli prfn tavancu cea laterala. Studiind llumlnarea incilperilor tn care oamen.li petrec un limp indelungat lrebule sa se fa !n ecnstderatte Importanta pslhicii a gclurllor de Ierestre care reprezinta o leglltudl . .fntre i!lterior~l. rnedtul amhlant ~i care dau poslbilitatea privirli peisaj'ulu.i ~i ainformariiasupra st~rii vremii.

S-a conslatat, de exem p IU,ca zapada v1izu 111 prln spat ii transparenfs marl, tntinse de la paden pina la tavan, c:reeazil 0 lmpresle de frig cbiar dacii rn tndpere este 0 temperatura corespunzatoare .. 0 tneii.pere supra.ilurninaia co suprafejele ferestrelor prea rnart, poate provoca a stare de neliniste, prln lipsa inlimiti.'ij.ii de care ernul

~"9 ,
, lfl
~ ~ I
--
Kg s: l~
to- 13,9
1
suprafat:a de lucru
I:L L
I' , 40

h

supr~fdU de Lucru

31 .,
- •
,.
---- r"";;>l"="-

~
~
I I are nevoie in indiperiJe locuibile. Foloslrea ilumina- 34

tului doar prin tavan intr-o illcapere in care Gmu! pe- ';::'-~-r-----""T""-----_-_

trece mull ttmp ii da inj\ial lrnpresia unei atmosfere prepice pentru conc,entrare dar apoi it oboseste, dtnd nastere la senzatia de clau trare.

III Iunctle de desttnatta lncdper llor se stabii~le orientares lor: orienta res optima pentru fndiperile loculbile esle ar~!atli ill fig. 32 iar pen tru cele ~(}lare in fig. 33.

Lumina artificiala

Lumlnozttarea, Iglena ~i confortul vizual cer ca irrtensltatea luminii sll fie dHeritii peniru diler lte adivitati (tabelele 11 ~i 12).

Principii de iluminare. 111 lunctie de modul de arnplasare a surselor de lurn ina se disting diferife £ipuri:

- I 1 u min a lui g e 11 era I (fig. 34) In care sursele de lumina srnt arnplasate deasupra inlregii supralele 8 il1caper!i ilurninate,

- I I u min a t u I g en era I 1 0 cal i z a t (fig. 85) iJ1 care sursele de lumina sin]. amplasale [inindu-se searna de locul de muncs, pe care-l ilumineazil to primul rind.

- I I u min a t u I I 0 c a I. direct deasupra locului de munca (fig. 36). Acesl lip de iluminat are apllcab llitate rn tncaperile III lei sau Ioloslte un tlmp lirnltat, de uemplu buciHarie, bale etc. La acest tip de llumlnat lumina Irebuie sa He concentratf pe obiectul 13 care lie lucreazii. Sursa de luminli DO poa te [j sillJlllli in spa tele celu i ce lucreazll, Cind oliiectul S<lU supralaja de lucru refleda razele lurninoase (de exemplu htrtie alba ssu tabla). sursa de lurnins nu se paste alla in rata celul ce lucreazf existlnd tn acest caz posibilitatea orbir li. In aceasta siluatte sursa de lumina trebuie sa se afle In partea stinga sau la 0 astlel de fnal\ime C8 razele reilectate sa IIU orbeasca pe eel care lucreaza. Dadi snrsa de lumina se afla in apropierea unor supralete de culoare Inchisfi, se Iolosesc planur! lalerale de culoare deschis~ (refIectoare) pentru obpnerea unel reflexrl de ilurninare.

- I I II ml 11 a t u I m i. x t (fig. 37) este folosil crud ilumlnarea cenrla pentru locul de rnunca trebule sa fie de eel putin 500 lx.

In Iunclie de directla din care Iascicolul de lumina ajunge pe supraiata iluminaHi, se distlng urm toarele meduri de ilurninat :

- I I u min a t u I d i 1" e c t (rig. 38) la care aproape !ntreaga cantttale de lumina (90%) esle tndreptala pre suptalata de iJumiJ13L Se aplidi In halele care au

pere\ii ~i tavanul de culoare inehisa sau in spatiu deschis. Distanta de la tavan ~i de Ia punctele luminoase este:

a 1,5<-<2,5. h

Ll u m i n a t u l s e m l d i r e c t (iig. 39).0 parte din razele luminoase caetn los (60-80%), iar celelalte relleclate de tavan ca{! pe supralata i1uminat.ii. Dtstanta de la tavan ~i de la pundele lurnlnoase este :

a

2,0 <; < 3,0

I I u m i 11 a t u I d if u z (fig. 40). Predominarea lumlnii dispersate (40-60~o) de exernplu pr lntr-o stlcia rnata, formeali'l 0 suprafala mare lumlnoasa care nu

Tabelul 11 Intensltatca lIuminarli reeemandata pentru incliperl de locult

Pelo1 tndperi r, locul I intens!latea
ilumtnart}, lx
J ntrar-iill case de locul t 5- 10
Panoul eu lista locatari lor 20- 40
Curtea 2- 5
WC-ul public 10- 20
$carlle (trepte ~i podeste) 5- 15
Cahi na ascensorulut 20- 30
Vestlbulul 10- 20
Camera. de locu it 20- 50
Camera copiilor ,;;1 camera de
de studlu 50-100
Ilumlnarea blatului bfroull.li 50-100
Bucatarie 20- 50
Camara 20- 40
Bail'. 20- 30
WC-ul din apartarnant 10- 15
Sp tataria 20- 40
Pod, pivniUi 5- 15
Garajul 20- 40 42

_35

-

36

b--

---)

38

. 0-

'1.5 ( 11 < 2,5

40

Q

jeneazli oehlul. Clnd tavanul lj.i peretli stnt de culoare desehlsa se objlrre 0 iluminare conlortabtla datodtll reIlexiei razelor luminoase. Distants de la tavan ~i de 18 punctele lurnlnoase este:

a

2,5 < -< 9,5. h

-Iluminatul in c e a mal mare parte i II d ire c t esteatunci ctnd 0 parte a razeJor luminoase (10-40%) lrecc prlu stk1a mata sau opalescenta lar restu 1 este reilecta t de tavan ~i peret L

- I I u min a t u lin d ire c t (fig. 4t, 42). Razele lurninoase stnt in tntreglme rellectate de pere]i ~i tavan, care stnt tn culorl deschise. Se cbtine 0 lumina pllkuta. bltndil, dar cu randarnent redus. Nu are umbra. - J I u min a t u I I Ii Tau m b r Ii. Lumina este disper ati! tn pundul lumlnos cu ajulorul unor oglinzl asezate sub unghiuri diferite ~i iii trata pr!n stlcls mata san opalescenljl. Acest tip de ilurninat este folosit in scepurl speclale, de exernplu, in salile de opera\ie. La stu diu! ilumin.!lrH este necesar sa se tina seama de urmstcarele condttit:

- intensltatea luminii trebule sil fie stahilits tn Iunclie de felu! actlvltatll. Se va evita contrastul elementelor de culoare desehisa cu cele de culoare Inchis! Intruclt ochiul nu se poate scomoda prea repede;

- sursele de lumjnl:i vor fi acoperite, deoarece orbirea provocatil de Iuminoz itafea prea mare a sursel de lumina rnicsoreaza capacitatea de pe.rcepere a ochiulu i;

- graduJ cia UJl{(of1lJffa(e a (fum{niir(f depfnde de distanta dintre punctele lurninoase precnm ~i de i:naljlmea de suspendare a suraelor de lumina. 0 suspendare la iniiltime mal IIIaTe mlcsoreazli randamentul ilurninatului.

Tabelul12 Intensltatea lIumlniiriJ recomandata pentru incaperi scolare

Fclul iD~1ip"rli lntensftatea
iiumlnllTII, lx
I nlrarc ho], scliri 10- .20
Corldcare 20- 50
Clase 100-200
Ateliere de desen artistic it
tehnlc 200~300
Ateli('re pentru lucru manual 100-300
Blbllotecl, sili de lcdura
rese) 100-200
S l! de gi mnastles 50-100
Birourl administrative (mese) 100-·200 Prin unllormltatea ilumlnsr]! se tn\.elege raportul dintre iluminarea cea mai slab~ ~i llumlnarea cea mal puternidL

Ochiul omenesc reactiOtleaza relativ slab la neunilormitates lluminsrtl pe.reeptnd diferente abia tn limitele I : 3, I : 4. Lipsa umbrel prcvoaca mlcsorarea senslbll it1itil tn perceperea ad1ncim i i obiedelor .

La prolectarca iluminjirfi ~I amplasarll punetalor lumtnoase, trebule sa stabilim:

- dlmensiunHe incaperii (proportUleei),

- curbs de luminozitate a cadtulul de lluminat,

- calcarea ~i Jactura peretllorsl ale tavanului,

- intensitates lurnlnli ceruta de feIul activlta\ii.

Condlliile iluminarii cu lumina artiflclala trebuie sa fie, pe masura pcslbiliUitii. aproplate de cele ale llurnlnarii cu lumina naturals.

De oblcel se prolecteazli suspendarea lampilor Ja 0 distanla egala cu 1-2,5 orl dlstanta dlntre punctul de suspendare ~i supralata pentru care calculsrn IluminareaUn punct lum lnos se consldera suficient pentru circa 20-30 m".

PROPRIETA.TILE OPTICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Pentru a svita orblrea ~i pentru 8. tndrepla raiel.e lum incase Intr-o direcUe dorita, sursele de Iumln.ll ell 0 Irrlensitate mare a lumino~Hatl1 sint prevazute cu abajurur! (fig. 43). In IUDelie de tipul abajurului Iolosit razele lurninoase slnt dirijate in fntregime sau parjlal. Distribulrea lurnlnll este ilustrata de curbele lumlnozltatri (grsfice palare ale luminozitatil - fig. 44) ob\inute prln raportarea valorilor la dlfetite directl] ~i distante fata de sursa lumlnoasa. Aceste curbe stnt speellke pentru dife.rlte t1pufi de abajurur i (ecrane).

Tabelul 13 Coefklentul de fcfle.ll.ie a luminll

I % de reflexle -

Supra/atll

85 -100 I 60- 80

20- 30

Tavane Pereti Podele

44

Tubetui 14

intiuenta inten~ltliUI culortl asapra coeflclerrtulul de retlexle a lumlnll

tnten sil ~ \e.a cui or II !

C~I!.c!entui lie rl'lh~·x Je

Extrem de deschisii Foarte deschlsa Deschisa Potrivittncbisil. l11chls1J

Foarte tnc.hisiJ

0,75-1,00 0,.60-0,75 0,30-0,60 0,10-0,30 0,05-0,.13 0,00-0,05 I

I

1'abe!ul Hi Codie-Ientul de trecere a lum.inl! prin stidii colorafa: la temperatura de 2400 1<. (dupa W. Prochaska, R. Polulan HSzklo wbudonlctwle", Warszawa 11167)

Cu.!08.rea sltclel

Coe!ldentul de l·recere

I

RO~1l - deschis

- !nchis rGalben - Inehis - deschls

Verde - deschls

- rnchJs Albastm

Alb - opahzant

(pentru lamp! elcclrtce) Alb - epallzant

(pentru lilmp! de petrol)

• 008 0:03 0,]5 0',25 0,12 0,06 0,005

0,18 0,08

Tabelul15 Clasillcarea materlalelor de eonstrucIle dupa proprietit.ile lor eptlee (dupii N.M. Ouslev, "An:111tekturnala svldijtehnlkau Moskva 1949)

Alipee'htl matcffaluh,j

C",ac!erist!ea materia 10 lul

Dcnumlre,a rnatezlalulul

I

Material transparent , Materlale reflectante

Mal.erl.a.le partial transparente ~l dispersante

Ma!erirue steiil ueltoare

lumina Ireee eu u~urinta; 0 hunf transp.arenia ~i vizibilitate a obiectelor privtte prin el luminanu trece prin ele, suprafata exterioara reflecti) lumina; pot n Iolosrte ca oglinzi ~i pentru dlspersarea luminii

I urnlna treee prl n ele~i este d"ispersatil; vi 1.1- bUitatea oblectelor prin ele - slaM. sau inexl.sti!lJtii

au capae!t~tea de a. lumina sub aeliunea razelor ultraviolete

sUell! de goam ~i erlslal maraW, oglindii,. rnoza!e, marmllIa

sticla ornamentals, mata,. pUiei subtlr! de marrnura, materlale plastiee, pfnreturi

vopseleeu rellex, tesatur;i, email , s.tidii etc.

Tabelul 17 Vatoarea proc.entualii mlnima a transparentel (dupa w.. Proehaska, R. Poiujatl »Szklo w budownlc1wle" Warszawa (167)

1- .. ----- ~ _- ., _F_CI_Ul •• $_t_ic_.le_l .•• _c_.. __ . ...l~IL..·-'~_O-i_~-O_S-!_~~~_a.-'! ~t~i~afP{: I

SUd§. plana 2 85

tra-sa rneeanle 3-4 80

SHeil plana, ~lefuHa pina la 6 85

Crlstal 6-8 80

StkH'i plana, c1ilitii 85

Sticlil plana, laminatii, arma.t1i pl'na Ia 6 70

HUng presa! cuadtnciturii tn centru 60

FlUng (cilr1imizi de stJ.clll). din doua parI! 30

(l,ramiz! cugnlurl ill. 67 tiO

I SUd! tecrno!zolan til 2)1(6 80

Tigl.li 50

SUds termoizotanta care absoarbe nldiatiile calor! ce 2X 6 70'

StlcHi.terrnolzoiantii, cenusie (u~r 00101'3 Iii) .2X 6 40 I

SUdii terrooizolantil cu adaos din tibril de sticlii. de tip Termolux 2X 6 79

-- --- --- - -- - - - ------_,-------,-'.-_._-

45

'i"lb~l,tI , Transparenta gealilurilor ill Iuncj le r'e ill1ghlul tie incidenhi II lumlnii

~;~i:~:T~~:~,1

I 0 92,11 I

~(J !)(1,5

4u !.l,n I

50 81,5 i

611 8:1,(\

70 73,!)

75 50,0

43

44

Tabetu! 19

Rellexla ~I ebsorbjla IlImir"i tl~ catre culnr l

Culcarea

Ren~~Ja. in %

Aosorbtill, tu %

Alb mat bG 14 I
Alb straluci lor 7G 24
Galben dcschls .is 45 I
Galben Inchis 44 [,(j
R ~u des hts clnahru 13 87
RO$u tnchis carrn in 10 90
errle cl nabru In 90 I
Albastru ultramarin 6, - 93,5
egrll cca, 4 96 I 45

.A. a

Material .• Ji' ecrane trans,p~lrent.

La studiul Iluminiirii trebule sa lusrn in censlderajie proprietlilUe materjalelor lolesite 13 Unlsarea incaperfi: transparenla la lumina (fig. 45),. dlspersiunea ;;1 renexla razelor lumlnoase (Eig. 46) precum si culoarea stnt tnsu~iricare fntI-un interior !ntensifidl sau estompeaza lumina, aut eea naturals cit ~t cea adificiaUi. Este verba, ill special. de acele materlale din care Sf confe-ctioneaz.\l supraletele Ilefransparente, lie cu eiectul de rellexie Still dlspersare a lumlnU (lerestre, luwiniltoare, abajururi etc.). Esenllale stnt .aid, de asemeaea, directia in care acestesuprafete stnt amplasate £atii de inc:.!den~a razelor sol we preeum ~i jactura ~i culoarea lor (tabelele L3-!9). Ctnd stlcla se iDonleazii In mai multe straturt, prccentul de transparenja se caleuleaza (eu a.proxima\lej trrmut- 1in~ cantltatea lumiuii piilrunse prtn prlrnul geam, exprimatA proeentuai, ell coel iclen lui de trsusparen Pi a I slra tul u! urmator de sttcl it

!lUZII OPTICE

Ochlul omenssc care prlveste fix cuprinde 0 elrcumferln\li (unghlul spatial) In limile 1-1,5~; dnd prlvim mlna fn tin sa vedem eu Clarita te sup rala la unghie i de la degetul mare.

Ctmpul v iz.ua I al oehlulul mob il cuprlnde: un unghl de 54Q tn latirne, un unghl de 27" 'In sus ~i lOQ in [os (fig, 47).

Percepttile ochlului ornenesc nu iJitoidenlllla corespund realiUitii. Oehiu! apre<:iazii ell {] preeizie mal mare Hijimes ~i mull mal pu tin precis llialtimea ~i adinctmea (ng. 48).

Oblectele de culoare inc.hisn par mal mlci decit cele de culoare deschtsa, Aceste iluzii. care dau lrnpresla defermilrii unor forme reale, erau cunoscute de arhHec!H ant!chIUtii cafe introduceau corectii opttce in oblectele proleetate de el. Barocul tine. seams de acest [en omen in tr-u n mod prea serupu I OS lntrod uciud f.rize curba te ii compleUnd w p kturii elernenlele arhitectnnice.

47

48

,:10.' Oil'

a'-f:.<i..

a'

>~----.!i<

C- I j, ,'" I

ee mal frec:vente .IUIU optu:e

- Fenom enul irDd i,~ller: 0 pata de culoare descbisa pe un Iundal tnchis pare sa fie mal mare dedi 0, paUi de culoare !m:hisa pe un fundal deschls (fig. 49). Cuburi de ac.eea~i rnihime dar de' culeri dilerlte par sa :lJbil milr lrnea d iferit1!.

- Iluzla lui Zollner: drepte paralele kltretiiaie de Ilni i ob lice dau i!11 pres i a unor ll11U care nu sin t paralele (fig. 60).

- Iluzla lui Hering: lin i He drep te, ill.iretii ia te de un Iascletrl de raze creeazii j m presle unor 1 inil cu rbate inspre interior. spre eenlrul Iasctculului (fig. 51).

- 0 alHi Iluzte optldi: dinlre doua segmente de aeeeast lungtme pare sii fie rna i lu ngacela care es te crestat. Un pairat imp5rlH ell linii verticale pare sa fie mal Inalt, larcel care esle fmpartil prin li nl i ortzcn tale dil lmpresla c,a eate mal lat. Acest tenornen este adesea [0- lasit la segrnentarea pe w·izoniaHI sau pe vertlcalu a Iatadelor (ng. 52).

- Iluzta lui ],\ul1er-Lyer: din daul! se-gmente de Ilceea~i lungime, terminate prlntr-o bifurcajie, eel a dlmi bi[u!U!.\l.e merge spre aiar1i, pare mal lung; baza unui triunghl pare sa He mai scurta decit baza unul patrat care are a~eea~l la ludi (fig, 53).

- Su p raapreclerea mar im i I: Iermele ge'lm etrtce j denlice pot apareaca dlferlte dadl po:zlpa lor este diferila sau dadl se alia in vecin1itatea alter figuri (fig. 54). - Iluzia lui Poggendorll: I iniile drepte par detormate cind stnt fntre.tilia\e de llnii drepte sau eurbe (fig. 55). - Iluzia lui Lipps (fig .. 56): 0 tangentli la 0 serie de cererrt pare scii fie IndoWI (ochlu] u percepe ca Q paralela. a curbei care trece prln centrele cercurllor].

- Fenomenul perspectlvel cons-iii fil perce-plia dile.riUl II mlirimii obiectelor Tn Iunctle de unghlul de prIvlre, D.dicli. til Iunc] ie de distarrla din Ire object ~i ochi, De exemp lu tn fig. 5J A punetele a: -c' seaBa I a ateea~i inli!!ime (it) dar par a [i din ce tn ee mal j05 pe masura ce ne indepirfilm de ele, Punclele a"-c" dimpalrivli par sa lie la aceeasl iniiJFme ell toate ell sin! din ce 1n ce mal sus amplasate,

- Penomenul cpuscelut de perspeciivll.: obiectele rnicl par sa lie msl indepartate dedi cele mal marl (fig. 58). Perceperea unel forme deplnde de llumlnaree el, de culoare, de modul in care culoarea este reparUzaHi pe obiectul respectlv etc. (fig. 59).

Lao Ilumlnare unilorma cu 0 lumina de aceeasl Inlensttate a tuturor suprafelelor unul .. alum se creeaza llusla di avem de-a lace ell 0 suprafa\il plans, ~l lnvers, obti!lem iluz ia spaliaHtll\ii prtn umbrirea san coloratea anumHor supraleje. in felul aeesia se accentueaza plastrca volumelor.

50

51

48

1It1'lllI1lm, 11111 11111\"1

. - \

~

©

53 . /

- ): < >

E) ( 3 E 3

[ ] [ )> < )

\lOO

55

56~ 57 :ArITn.

:dlifD

sa

'.

v ,

59

60

,- ---,

, I

1- I

. --

21 IUNIE

r-'--l \

I

,_'

.l,A. VAR~VIA LA ROMA

F -.--- -~ ")

,

....__--~.

Helioplastica

Aecenluarea prln lumina. a unor elements seob\ine pr in si luarea lor corespunzatoare Ia (.n de direc\.ia de dider'e iJ razelor de lurn in~.

ln incAperi., ele('\ulacestll se atinge prin siiuarea lerestrelur asttel tneFt sa iJumiJ1!lz€ allumUe lragmente arhltectontee. Aten.tla lrebuie iru;a lIcords.lii in aceste cazur! lenomenulul rellexlei care uneorl pcate s5 anuleze dectul !lumin1.irii d lrecte, iar alteorl poole fen aducs In plus o culoare.

llumlnatul cu lumina ad i'ficia HI schlmbf caracterul ~l tonalltatea arhltectur ll. Se peale realize 0 tmbog,lljire a comp ezl] Ie! Iormelor arhltectontee prin situarea corespunziitoare a surssler de lurn i.nil, prin Iolestrea intensllilii luminli ~i 11 culorilur pclr lvlte, prtn aleger~a dlrec\iei ~! unghtulul de dldere a razelor de lumina. Perceperea p lastidi a unul velum varlazd odat5 cu schimbarea lneldentel razelor lurn lnoase pe diferlte planur l aleaeestui velum, adidi deplne'le de umbrele proprfi ~I cele purtats. Alta. va fl perceperea volumului ilumlnat prtntr-o lurn ina d HUllL De acesl Ienomen este necesar sa se (inn seama ctnd se proiede.aza iormelearhiledonice pentru dtlerlte latltudini geograike ([ig. 60, d. M. Twsrewskl) ..

CULOAREA

Noliuni debaza

Se disling culori simple - ro~u.galben ~i albastru : culort complexe -ob\inule prin ccmhlnarea eelor slmple ~i culorl neutre - alb ~i negru,

Culorile rosu, portocallu, gal ben ~i derivatele lor dau sen7.atia de caldura, lntirnitate, Albastru, verde ~i derlvatele lor dau senzaj.la de reee.

Culor i Ie provoaca ~io senzatle de greulate. ,;Cea mai grea ~ pare sll Ile eulosrea rnov, "cea ma i u~oaraR - galben. - Culoarearo~ie pare sa fie eea mal vj,e~i excltanHi, actlonlnd asupra viizului de l.rei or! mal tare declt VeTdele. AJiilurl de galben, e1iitigii tn intensttate ~i invers, alii luri deal bsstru p lerde d ln Intensltatea sa. Con trasteazil cu verdele ~i cu b leu. Cu I oarea rosie ~i derlva tele el ebosesc eel rna! mull ochiul urnan.

- Culoarea galbena da lmpresla de calm, voiosle, lum inoz Itaie ~j este ad i.hn Uoace p·en tru och i. N u sa fol.ose~le lacomblnajii cOlltrastante. intensifidi ro~ul ~i bleul. - Culoarea verde c.a sunil de luminiiexcitli ochiul Tn cea mai mIdi rniiisura. Are un elect o,;a!manL Contrasteaza. eu ro~lIl.

- Culoarea a!bastra esre cea mai viz.ibiHi In oriee eondij it de Hum inare" Incluslv in amurg sau In inciiperl. slab ilum!nale.

-_ Culoarea neagr1i creeazi:i eleetul deadlnclme, de unde ~i lmpresia de tndepsrtare, Invers ell III alb. Folosi.tii ell fundal pentru oricarea Itii culoare pare sa fie rna! jndepiirt~tJ, inle-nsHici!lcOJ1turul petelor de culoare amplasate pe ea, perm il'Jnd in felu! acesta sil. SO' apreeleze cored calitatea ~i intensitatea lor. Calcarea neagrii da Impresia de sobrlela Ie ~i are un e!ed apasator .. Negrul adine~te ~i intensif1cil senza(!a culGrii r~H,. con trasteazd cu p crtocaltc I. Esteo culoare rece.

Culoarea alb re-preziuhi contrastul pentru negru, Combinarea al lor euler! cu albul are caelect slabirea lntanslliiI ii lor. Albul aliiturl de negro contrasteasil putetnic accentutnd Intensitatea lui. Are un efect pozltiv asupra perceperH spa [iulul dar esfe resImtitii ell 0 culoare sabrE -?i lipsif.a de lnthn ilale.

Se COilS iderll in genera lea anum Iteculori 51' asoeiaza cu anumlle dispozilH ~I cu psihlcul oamenilor.

Culoarea in arhitectu.ra

De ap I lcarea eore.spun~iitoare 'II cui or llor, rna i ales in intertnare, deplnde dispozil.ia suHeleasdl ~iconfortui benellciar nor. De exam p lu, sccenhrarea prln culorl intense a unor elemen te de constructle, a Iluxului lel10010- gic sau a un or III asin i *i tnstala til. tn tntar loarele indu~c tria leare Irn p or tan Iii pentru lnlorrnare-a verlizare. dar, in acelasl timp.,cretnd un contrast ell moaotcnta pete~i1or, contribuie la Instaurares unul climat de muljumire ~i aettvitate. Foloslrea rrecorespunzateare a culorilar poate sa aib!l unefed contrar. Alegerea unei cuLori depinde tn mare masura de lntensttajea ilum.tnari.i In 'inc.aperea. re:peetiva. Un interior slab Iluminat trebuie sn albli culorI deschlse, calde, fn timp ce un interior cu 0 lumtnoeitate ridicatll poale sa alba peretf in culori mal intense sac mal reci.

Calcarea indiperii depinde ~i de desHnatia ei. Pentru dormttoare sin! reccmandale culnri cal de, in tease , jar pentru bucatil.rl.e sau pentru fndiperile de IUCft! stut rna] indicate cnlorlle reci, deschise. Proprietatile culor ilor pot fi Iolaslte pentru accentuarea ~i .ic.orectarea" prop crtiIlor in lnterlcru I dat, pentru a ob [ine electul de adtnclme sau de aproplere etc.

AJegfnd culorfle pantru exter iorul cliidir:ii trebule sa se \ilia seama de verdeala rnediului amb lant ~i sa se urmiireascil fie eleciul eontrsstarll, lie, dimpotriv1i. al conteptr il. .M.ateria.lele colorate vor Ii selectate avtndn-se in vedere ~i fnctura lor, care poate till dedI' supllmentare, ta de exemplu de refradare a ra:zciar solare S;]H 0 colorare temporarii. III sliprafelei ea urmarea fenomenulul de r,efle:'lie.

LlLl11.ina solara con \i ne 0 mare ca:nUiate de raze galbene ~i portocalii care intensified culorile calde_ De aceea, de exemplu, a cutosf'e caldll. e.slc tndicaJii in .special pentru j"aladele orientate spre nord.

51

CtTEVA NOTIUNI TEORETICE $1 lERMENI UTILIZATI

IN ACUSTICA

Suneiul este 0 sensa tie audiliva produsil de undele acusllee, create intr-un rnediu elastic fie de calre un element oscilant ears se glise~te in mediu (asa-nurntta excltalle mecanlcs) , fie prlntr-c perturbare a Iluxulul de gaz san Iiehid ee treee prin medlu (asa-numtta exdialie turuulents). Sursa de sunet, adic·ij slsiernul acustic care produce oscllattl, poate fi naturala, deexernplu corzlle vocale, sail. ar!ificia!~,ca de exemplu un element oscHant (ccatda unui instrument), sau perturbarile in nirculalfa unul gaz sau lichid, Undele aeustlce se propagii attt prin aer (zgomole aezlene), cit ~i prin med iul lich td sau saltd (zgornote structurale). Un Up aparte de zgomot este sunetul prcdus de lovire (sunet de impact) cafe se propaga prln material ~i provoadi. aparH!a. unui zgomot aerlan. Zgomotul esle un sunet nedorH in rnornentul respectlv, enervant sau daunlHor. Sunetele auztblle stnt oscltatlile acusuce capablle so produef senzatii auditive.

lnirasunelele stnt oscHa\ii cu irecventa mai mica de 20 Hz, adica sub Intervalul audibiliUi\ii lar ultrasuneteleslnt ascila\!! cu trecventa mat mare de 2(1 000 Hz, adica deasupra in lerva lulul audl b ilitiiti L Aees te sunete slnt recep{ionate prin alle slmt uri decil ausut. Producerea fi propagarea sunetelor esle legaUl de transmitsrea de citre mediu a energiel oscllatiilor prtn tntermediu.! mi~carii onclulatorii.

Cih.d partleulele de aer srut puse in miscare endulatorle paralelii cu dlrectill de prop agare a u ndelacustice, apar uncle lcngiludlnale, iar ctnd partleuleie de aerescileaza

perpendlcular pedirec\i<l de propsgare a undei Iau nastere unde transversale,

SUNETUL - ACUSTICA

elaborat de Antoni. Kowal

Unda son orii est, .. caraeter lza til de;

~ arnplttudlne (deplasarea parHculelor de mediu de In pozil in ini(ia Hi 13 po:diia extrema),

- parloada de oscilatle T (eel mal mic interval, dupli care se repel!! urel ea~i slild a le oscila III I OF acustice per lodlce),

- Irecven [a, it ellrei Imitate este un hertz (Hz), adica num.!irul de perioade de osdlalie In tlrnp cleo secunda, ~ lunglmea de undi\ .I., adicli drumul parcurs de irontul de urtda in tlmp de 0 perioada T, sau dIsianla lntre daua. puncle veclne de oscikllie maxima sau mlninlQ:

c

A= _---. m

f '

uncle:

c este vHeza de propsgare 3 undetacustlce tn mediu, tn m/s,

t ~ fTecven\~, In Hz.

Vi!e~.a sunetulul depinde oed de lunglrnea de unda ~i Irecventa sunetulut, precum ~i de preslune ~i tempera tura. Pel] tru calcu lele acust ice se accep tii de eb icel temperatura de + IBoC !1i vit.eza de 340 m/s, Oupa forma Irontulul de unda se dil"frenllaz§:

- unde sferlce (fig. I A.) ~ oseiIaUile se propag1i III toate direcj iile. La d.istan1il mare de sursa de perturba[li, unda sterid. se considers undri plana.

~ unde plane ~o.sdla\iIle se propllg!l. inlr·o singura direcjle, perpendicular pe Irontul de uncia (fig. I B) .. Oschatille produse Llecatre surse sonore simple (de exemplu diapazenul) se nnrnese tonur i simple sau ascilatH slnusoidale. In practica se intflnesc de eele mal muUe ori sunete cornpuse. Fiecare51Jnet compus se poate deseompune to sunetelecomponerrte. cu evolutJ,e sinusoida1ii (fig. 2).

Presiunea acustlcd p este va I oarea sta!!dia dJfe.renjei dintre valoarea mornentana a preslunil mediului 10 treceren u ndel son are ~j presiu nea (presumes sta ticii)

52

1

A

care exIsta in punctul respectlv al rnediului in Iipsa oscllatillor acustlce.

Unltatea de presiune este iJ. bar (microhar) = I dynl em" sau 1 N/m', unde 10 tL bar = 10 dyn/cm'' = I hne = kg!ms~.

Energia ctmpuJui acustlc [densltatea energlei aeustiee) E este surna energlei potenttale ~i cinetice a particuJelor mediuJui din ctmpul aeustie, contlnuta de ! cm8 de mediu care 51! propaga trnpreuna ell unda acustica.

Putsrea acustlca a snrsel SOnOTe Po. este cantltatea de energie actlstidl. eliberata de sursa sonora tn unitatea de tlmp. Unitatea de putere acustidi este W (watt) san !J.W.

St+ Bt;8=A(2sinwt+ sin 2wt)

8

Intensttatea sunetulul I (care este in Innctie de puterea acusllca a sursei sonora) este definH1'i de puterea acustid! a undei scnore, transportata de aceasta unda pe un ita tea de suprafata de I cm=, perpendicular pe aceastii suprafap:i, in unltatea de limp I s, Unitatea de lntensltate a sunetului este W/cm2 sau fL\ Jern: tn raportul :

W !'-W erg

1·--= 106- = 10'-··-.

ern" cmw s·cm2>

lnlensitatea sunetului este proportlonala en patTaiul presiunli acustice (precum ~i en p1itratul vltezei U, de osci!are a psrticulelor mediului).

FIZIOlOGIA AUZULUI

Conform legii Weber-Fechner "senzalla este proporttonalii cu lcgarttrnul sllmulului.", de aceea unor cresteri de intensltate a sunetnlui Pll le corespund cfe~teri ldenUce ale senzatlel audltfv'

Intrucit presiunea acusticji (spre deosebire de tntensitatea sunetului) este masurabilii, soan Inlrodus ncjlunl'le de:

- nivelul presiunll acustlce ca rnarirne rels iva a presiunll acustice

P

t.; = 20 Ig-, {dB] PD

unde:

P este presiunea acustics. in 1m3,

Po - preslunea de reierinlli 2 . 10& N/rn~,

53

3

CURSE iZOFONicE CF. s1

LIMiTA OURERii.

~ ZGOMOTE ENERVANTE

- nivelulin LensiHi\ii snnelulul ca marlrne rela.tivil a intensHillii sunetului

4

unde:

II este in tensltatea sunetuinl anallza t, in W/crn~, fa - lntensltatea de referln Iii =- 1O-'1~ W/c.m2•

Se accep tii ca n ivelul in tensi!iljii sunelului In aer 031- rnosfertc este numeric egal ell nivelul presiullii acusllce decl ;

h P

L = 10 19 --_ = 20 Ig--, dB.

10 Po

Intenslla tea sunelu III i (l1.hel u I in tensiliiti II produce La oamenl 0 percepere subiedivii (seTIzlliie psfhldl numHa

senza I ia de tarie {inteilsi.tate) a senetu lu L

o unitate de mijsura relattva a Nirieiesh.!. nlvslul tariel

1000

10000 Hz

e!I. muz.ic~ III verbire

(sau n lvel u I lntensita tii) su netul u i.

Exprlrnarea cBnlitativii a nivelulul tOIle! este reds.ta sub forma "wrbelor de ace~~i taJie~ (conform 51-

54

Tabellil 1 Niver"/ de tarie a zgorllOi"l"i la tmc!c sunde 1.iplce

I DI~lanta ·'I,·"lul I

ue I. sursa .-

I sursa sunetu lu I zgoTTlU til lui de l~rle. I

j -:-_I_Il_'"_ ......... _ll1_r1_B_{_!I_l ..... ,:

Vchicu!e:

carnian 5 L automcbil Zgomotcle st dizi i :

elnd traftcul maxim al masiullor este pe ora

100

, 700

I 1000

Zgomote de la aparate ~i insta 103\ i i in clad lrl :

I lntr-un apartament Inveci nat cu pujul ascensoru-

, lui, la pornirea acestuia

I in timpul funetiomlri.i

I Zgomote In apartarnent: muzica de la radio frigider ("Yeti~)

masl nii electricii decusut ri~nitii de caiea

mixer electric

I asp ira tor

in Limpul unei lini~i relative In apartament

8U

62 I

70

76 73 74

40

5 5

la 3 ll\ de la bordura

95 75

63 80 83

tn

ao artamen t

59-76 '.l1S-6'~

cur be Izelone - fig. 3) determinate experimental. Baea de referinHi la delcrminarea curbelor irofone oste tonul slmplu de Irecverrta de 1 000 Hz.

Unttstee de miisudl a nivslulul de tade a sunetului slmplu, adkii a intensiUijii auditive a sunetnlul simplu este Ionul ,

Scara nlvelului Urici in Ieni este egal5 cu nivelu I presiunli acusttce tn declbeli, valorile nlveiulul Uiriei eehivaltnd cu valorlle nivelului presiunll acuslice numal perrlru frecventa de 1 000 Hz, Dnmeniul intensitapi vorblrll ~ia rnuaicii este prezentat In fig. 4.

Sunetul are nlvelut de tade N Ion! dacii este receptal la auaul ~u arnbele urechi la fe.l de tareca un sunet-etalon cu frecvenl,a de 1 0.00 Hz a! earul nlvel de prestune acustidieste N decibell lala de pragul audiltv conventional al observatorului.

Nlvelui sunelulu i este aproxlmarea obJecUvll - prln rnssurare - a m.llrimU tiiriei,. definitil prin lridfcarea etalonului normal pentru nivelul sunetulul. Conform SI unltatea de m~s1Jrii a nivelulul sunetulul este I dB (I\). Tarin sunstulu i este marimea. Jlumeridl a senzatlel aud it lve (ea i ndic-:i de cHe or i Ul1 suneteste rnal tare dectt un altul}: unltatea care dellneste Hirla sunetulul sinusoidal (eonrt'lrm Sf) esle sonul. Sonul este Hlria

___ _1:$

sunetulul sirnplu ell [retv€llja l= I 000 liz, ~i nivel de j 11 !ensit<lle ega I cu ~O dB. nit a lea 1! d j 1 iO!1aiil a zgernoiulul csle :\' oysul , 1\1 lvelcle lntensita] Ii 7gQ!J!Olulu! slnt date ill labelul J. Inallimell sunetulul depinde de Irecveula ~i Iutensitatea sunetulul, Sunelu:l jos are e Irecvenll1 mieu, lar eel. tnalt-mare. La sunetele conrpuse, Inalttmea este data de lenul cu cea mal mica lreevenl<l. Du ru I.. u nu i sunet este limpu I necesar pen tru recep \ ionarea ~i fharei'l inal [Imii sunelulul.

In cazul ln care la ureche Iljung doua sunete de aceeasl lrecvelllli lrirnise ca irnpulsurl la lnlerval mai mic de 0.1 s, urechea lc recep lioneaza ca [lind un singur sunet. La intervale mal rnari, ureches va dilereHj.fa doua suuete.

PROPAGAREA UNDELOR SONORE IN MEDIU DESCHIS

III medlu deschls modul de propagare a undelor sonore ~i raza lor daactfune deplnd de caracterfstlctle sursei de schimbarile care au. loc tn atmoslera, deeonforrnatla terenu lui ~j deelemen tele urbao istlee cafe se gllsesc pe leren u I din tre sursa SOH ora ~i observa tor.

Asupra rnik!mi! preslunil acustlee tn punctul dat al rnedlulul in!luellte.az1i In mod eserrlial cIjiva laetori : - Deparl.ar.ea de sursa SOF')Gnii: miir:imea presiunii acustlce este subordonata legil lnversel propo.r\ional.iliili cu patralul distantel de la observalor la surs5.

- Aerul atmesleric atenueaza sunetele proporliona.1 cu U In i d ita lea sa rei a tivi\, vlscostts tea ~i eond m;tibll ita lea sa lermlca. A lenuarea cea mil i pll lernica., rezulttnd din proprietiltile aerului ap;;tlel,[ Irecvenle rnar i (3 000-10 000 Flz).

Ceaja ~i iumul practic nu aienueard sunetul aerian : schlrnbartte ternperahrrtl straturilor atrnosferiee ~i Yin\ul proroaca aparl Iii! a~a-Ilurn Hei urnbre acusilce ~i 11 zonelor eu n ivel SC~1z1l t sau ridkal de rgomot (fig .5). - Ecranele urbanlstice: valoarea atenuar il depinde de tniiHImea ecranulul ~i de dlstanla In care aeesia se aHl1 fala de sursa sonora, de unghlul de indden!i:i al unde i SOil ore provenlte de Iii sursd, de lungimea de unda a suneiulul, de grosl mea eeranului ~i de amplasarea III i (fig. 6).

Conlorrnatia terenulul : dealurlle, v!iile, o.gl1nziJe de apa ,.Ierenurile 1m padur i te, 1.1.1 [l uen ieaz.1j n lvelu 1 zgomotulul carese prapaga. Amplasarea surselor de zgomet tnaproplerea supraielelor marl de apa est~ eontralndicaUl (fig. 7).

5

1t" Ifee" I ia, sc:, 2, dar,' ,ii

~~

'INFLUENTA TEMPERATURii

de

6

"' ...... ......

sursaf:...sonor -/.:,....---n

bine A

-"

~r;u

_-

_-

Sl(sgl'"

"ecran"cla dire

- .protejaU

lnllnenta contormatiel terenuiul asupra alenull.rii sunetelor esle ariitata, in fig. 8.

In fi,g. 9 sin t reprezsrrta te elernen tele care can tr I bule la atenuarea sunetu lui: artera p I <lea tii 'tn tr-o depres!une, perdele protectoare de spa\iu plantat, ecrane,

Tabeluf 2 ValorUe cocfldentulu,l Kin functie de felulleren.ulul (d:upil. Kresti~ill)

Feltll wenu!,,!

l,coeHchmtul " aproxtmattv K

Suprafalll plana eu hl1bii

Idem, dar tnspateJe unei "Lone 'len; de cepael ~i arbu~tl, Ina; marl de 20 m

'Pare cu 0 densltate mare a'ClJpaci lor

, FWi de padure ell un subarboret des

0,9

I (') 1:2 ,1,5,

- Atenuarea zgomotului de ciltre vegetatie. Vegefatia atenueaza e!icient energia SOnDIa. Nivelulzgomotului la dishlilta r de la surs.'! se poate alla dupa Krestia~fn cr~fOIlTI Iorrrrulel

r

L~ = L~ - K 20 fg -, dB (!Ig. lOA)

r"

unde:

L~ este nivelul aceeptat de intensitate a zgamotului la dlstanta r (m),

L. - nivelul existenta,l interJ~jHi\j.i zgomotulul la distanta r, (rn),

K - cceilclent dependent de tipul de vegetal!e (tabe-

luI 2).

Aceastll f.ormula da valori mu[t difertte de cele allate pe cale experlmeutalii.

N ivelu.! zgomotu!ui L,. la distanta r~ (m) de SIIfS3 pentru ff~ii separate de vegela\ie se peats calcula dupa formula (fig. 10 B):

r;

Lz = Lo - 20 ~g --- - Kl -~I:l n B",

r.

unde:

l este num~rul de fI~ii separate de vegetatie, B .. - 1.!itimea Hecarel n~ii in metri,

13· - coelicientul de atenuare a liecarei ft~ii (tabelul 3)

Tabtlul a

Atenuarea medie unitata a energlei sonarc de difre zone verel

Felul vegetajjeci plantale

f"recv~IJj. In Ht

M i "~OT',' rea nlvelulul de z.gomot In medie

200-4(10 I ~,OO-SOO :1800- 1600 I. 1600-320°13200- (600

Cebortrea nl velulu] de I'~r le In lieCllrl! din trezen ... Ie de Il"ec"'enjil. d Blm,

I 0,10 0,14 0,t5 0,16 0,20 0,15
0,10 0,10 0,~13 0,10 0,17 0,]5
0,12 0,16 0,18 0,16 0,.27 0.,18
0,05 V, Dei 0,09 0,13 0,19 0.15
0,14 0,21 0,.27 0,30 0.,90 0,30
56 Pini

P1tdure de p!ni Brszl

Piidure deasa de Iotcase Gard vlu des

I CD
..
N
' ..
'0
....
IJ ..J N

..

Unda sonora propsgindu-se In lr-un rnedlu urban. par· lial constrult, suporHi Ienomenele de absorb I le, difraclie ~i interferenla (fig .. 11). Propsgarea zgomotelor prln lnterioare urbanistlce constru i le, de excmplu un tunel (fig. 12J sat! 0 slrau<I (ng.lal, dep lnde printre allele de modu I de cons Iru ire (con t l11UU. lntreru pi), conligur.a.tia ve:ge\aI lei, solulille de ele'Va\ie ({adllra) ete.

PROPAGAREA SUNETELOR IN INCAPERI INCHISE

til in lerioru i U ne j tnciiper i i nell iSI! ,in a Iara u nde i d i· recle, a P<Jf u nde rellecta le de rEI!'!.!, la \'<111. podea ~ [ oblectele care sea!lii in iudipere. Uncle unde care nimeresc un obstacel de I) anurn lUi rezislell\a atusHdi, slnt supuse In ,:i.f3rii de rellexle, ~i Ienemenulul de abo sorblle (fig. 14).

- Unda senora, ciizind pe rnuchls unu l obstaeol nepermeabll, se riisf.rlnge pe rnarglnile lui ~i p<itrunde in spat Iul de dineolo de obstacol , Diir:lc.\ia undel 8H! loc la trecerea ei prin spat ii Inguste. Reilexla undel sonore

metfi'u(

®

16

mediul

CD

und<l absorbiti r efra-ct it fa

dep lnde de asernenea l,ii de dire-ttl de iru:idcllt5 a undei, precurn ~i de Iorma supraletel reilectante (lig. 15, 16)· - Eecul este un Jenornen provucat d(> relleclarea undelor son are de c~.lre obstacule. III Iunclte de nurnarul obstaeolelor ecoul poals Ii unie sau multfplu.

Clnd (lislan\a d din In: cbslaccle este su Helen t de midi, ecourjle separate sc conlopesc intr-un Ilu)\ a(ustie. (sunet).

lillrucil urechea onreneases reline senza[itlo hl limp I

de ~ - 5,. sunetele provenite dill reflex ille sueceslve 15

slut ausite C,! !Hnd separate, numai atune] cind ecoul J

soseste ell Tntlrziere mal mare decit 15 s.

Deci drumu I pe care tl parcu r,gc su nelu I re fI eclat ire-

~ 344

bule sa fie mal lung cu eel put in -_- = 23 m decil

. 15 15

drumul sunetulu! direct (fiR. 17).

Reverberal i,~ esle lenomenu I care prelungeste darata sunerulul ini] la Iduna tnretares ae] lunl j sursei sonore. Durata tle reverberatte T. {'xpriruatil in secunda, este d ural a til care energia sonora proven illl: de 1.1 0 su rsll sit uaHi in l r-o incilperc lrtch isa. dup a Incetarea ae \iun i\ sursel se reduce prna 101 0 milionirne din vsloarea sa

1S

1"

----.--;.

------1'

-----"""7

58

Tabelul4
CoeHc!elllli de ahsorbtic la unele materlale
Goellcl~(ltul de absorbtte (I.,
!'~31ff!~! sau slstem I ~m:)~b5QTbaJ] I pentru Irecv"n1a. 'In U~. de'
125 2.50 500 1000 2000 ~ooo
0,09 0,01 0,014 0,01'9 0,017 0,0]6
0,024 0,025 0,037 0.042 0,049 0,07
0,01 0,01 0,01 0,013 0,015 0,019
0,013 0,015 0,02 0,025 0,035 0,04-
0,025 0,045 O,Uti 0,085 0,043 0,058
0,035 0,032 0,021 0,023 0,020 0,01
0,08 0,12 0,17 0.,25 0,30 0,32
0,08 0,08 O,:!1 0,26 0,27 0.,37
Ja 5 ern
O,D2 0,06 o.u 0,21 0,23 0,27
0.D2 0,025 0,03 0,035 0,04 OM
n plulu prcsah! 20 mm 0.04- 0,03 0,05 0,.11 0,07 0,02
e~p;)ndat 0,08 0,10 0,29 0,52 0,'17 0,45
• a at'! "lie;1 unitarii, m~
«=tIl in salii de spectaccl 0.,72 0,8.9 0,95 o.sn 1,00
soana fan~ palton sl ind pc un scaun
0,12 0,19 0,38 0,41 0,.49
. pe scau" tapi1at 0,25 0,36 0,42 0.~6 0,52
WI Inri Int 0,.09 0,12 0,.14 0,16 0,15
un Iare 0,02 0,Q3 0,035 o.osa 1,),038
"ru al orchestrei lrnpreuni ell lnslru-
lui til! rnedle) 0,,,2 O,G7 O,{}2 0,96 0,96
(1 loci 0,015 0,019 0,025 0.,025 0,025
0.13 0,22 O,3L 0,28 0,27
II un om 0,30 0.40 0,44 0,48 0,48
59 d~~ b".H2Jm .lp~re lanome-

n<l\ ecau

adi 01 eu GO dB). In Incdper] ell volurn mare, r .. \ er bera lie este rna re, Ina i ales rill d sU]JHJllrnllare are 0 absorb] ie n11dl, in limp ce in mid durata de revl"rberatie este mica. dural..i de reverberatle rleplndc da:

I i'1(.iipl'rii,

ia ilCUStiC;I a illciiperiJ, .'ldidi a pere\iJar, I. pardose!ii ~ia l,lliedelor aflate in Incapere, -e-v- __ tea de a absorb] sunete prin supratata perejiimi are ~i a elernentelor care se g;isese fn In-

cil peril. dep i nde de cue Helen I u J de absorb tie a sunelu lui IX. ~j reJlexi ei 13.

- Coelieientul tii.' allsorblie a sunatu lui :t este raportul dinire energia sunetulul absorhit ~j energia sunetulul incident fa\a de supralata de delim ltare, In dmp acust lc d Huz ~ i se ax p rim a pr i II I r- un nurnar subun Itar. L 1 depinde de Irecventa undel sorrore (tabelul 4).

- Absorbpa acuslica B suprafejeJ unui I1la leria I dat A este produsul dinlre suwalal" S, m~ ~i tndleele de ahsorbjie a sunetu lu i de dtre matertalul dfll, <X

A --S·o;, m2

- Absorbtln uc:ustica a inci'iperii este egalu eu SUI11~ absorb] rei sunetulu i renlizalii de toate supraietele care delimiteazf tnc1iperea, Ilrel;UITI *1 de ohleclele ~i persoanele care se _gasesc. in acea tncapere, inmu 1 \ iUi eu indlcll lor de absorblle.

Deci:

uncle:

J1 a inc1iperii --" L:t, 5, + /I~' :x~, .l1'l~

it, este cueflcieulul ue absorblie al elementulul (.i), S, - supr::rfo(a. elementului absorban l (11 cu coeficientul (t" In m~,

flt - numarul persoanelor sau ohlectelor ell coelictenIu I ~Ie absor bile. 8 sunelelor (1: ••

CARACTERISTICI LE ZGOMOTULUI

Vibraliile ~i zgomotele au 0 inIluen\a daunaloBre asupra: organ ismu lu 1 uman ..

Zgomo!e]e se impart in: daUlliHoare, care imp iedidi rnunca ,I odlhna, mal putin da!.l111Hoare~i neobservabile (tolerablle). Granita care Ie desparte depinde de factcril ce determtna parame!rii fizid ai zgomotelor, ·de caracterislicile biologico-p:;ihice ale crganismulul Iii de tipul rnuneil efectuate.

In funeUe de evolutla In tirnp a zgornotulul se diierentiatii :

~ zgamot avtnd un nivel stabll de presiulleaCll.'ltidi, care evolueatii ceatlnuu sau periodic (de exemplu zgomotul provecat deautovehfeule sau Irarnvaiel:

~ zgomot caractertsat prin oscilatil puternlee ale freevente.! sau ale parametriler, .ccntlnuu In timp, periodic sau de moment (de exemplu 0 bubultura).

EfecteJe provoeate de zgomot slut oboseala ~i sdiderea randamentului muncti,

Un zgornot Cli nlvel soner mal mic de 65-75 dB (A), ingener.al nu produce sd'ider~ randamentului muneli. Aspectal suparatoI apare Ins'!!' la zgomote a drorenergie sonora este concentrats III lreevente de I 200-4 000 Hz, ell ~j la zgomete de frecvente nu prea tnalte, dar care provin din dl rectH gTeu de repera I [asa-num i tele z,gomote nejustlfieate).

z:gotnatele produc scaderea eapacitiljH de intelegere a vorbfrll (tabelul 5), mal ales 1:1nd energla zgOlnotuluJ este cencentrata In spectral 200~6 100 Hz, perturbarea erganelor de echilibru,schimbari In sistemul cl reu latlei sanguine, al glandelor cu seerelie Interna ~j 0 scsdere a auzului, provoeata de lezarea organuIu.i lui Corti. NiveluJ maxim O1ldmis 31 unul sunet conttnuu ill condltille expunerli la SUDet, cafe dureaza mal mult de 5 ore, este de 8&--'90 dB (A)., 85 dB (A) Hind nlvelul ma-

Tabelttl 5 [)e.pendenta inteUglblllla·tli de nlvelul zgomotelor, de dlstanta ~I de lorta vocl I (dupa R. Rag tusk.1 ~I J.

Sadowski)

strtgl!

N!velul perturba\lllol",11l dB/A

Dtlie.nla 1n'1\1

I vorbtre !.

foule tare

vorhlre oormal~

vocea rl d Ic:.lltn

0,5 60 66 71 78
1,0 55 61 67 73
1.5 50 56 6.2 68
2,0 47 52 59 65
3,0 45 50 57 63
60 xlm indlcal, Iar '90 dB (A) valoarea maxima admlslL Zgomotele avtnd un nivel ce depa~e~te 90 dB CA.} sInl da.unlHoa.re sUflaUijH, lar cele de peste 120 dB (A} proveaca senzalfa de durere,

La. unzgomot de 1(;5~170 dB (A) apare lezarea unor tesuhui ~i organe ale corpulu i.

La zgomote de peste 170 dB (A) apare paralizia organismalui, OscHatiile de frecven\ii midi (sub 16 Hz) ~ vlbrattlle ~i zgudulturile ~ all caracter mecanic o\ii stat adesea prfeina aparitIei unor zgomote auzibfle. Osclla j lile cu Irecven te rna i mar l declt domeniu I auzibiI (peste 20 000 Hz) pot li, de asemenea, loarte dliunatoare siinalli t i i.

PROlECTIA ACUSTICA IN SISTEMATIZARE

Scaderea nlvelulul zgomotulul in sistematizare se 'ealizeaz;} prln:

- scaderea nlvelului de zgomot al sursel tnsesl, ~ izolarea surselor de zgomot,

~ 'indepartarea surselor de zgomot de locurtle protejate.

- amplasarea obtecttvelor zgomo!oase pe partes spre

care bate vtntul dinspre OHl~, - lzolarea i:nc~peril()r protejate,

~ utlllzarea ccnlormatlel naturale a lerenuluica ecran, - reallzarea unnr eerane de atenuare a sunetelor ~!

crearea unor zone verzi (fig. 18),

- evltarea supra lejelor renectan te ~i rea Hzarea de suprafe'lea bsorban Ie,

~ zonarea erasului (cartlerulul) tIl zone acastiee ~i stabillrea (aprox!mativa)a nlvelulul maxim de zgomot adm!s pe zone (tabelul 6~i fig. 19).

Tabelul5 Zone acustlce urbane dupli. nlvelul zgorn.olclor (dupa R. Roginski ~i J .. Sadowski .,Walkaz halaseru w komunl"Ikac!! I przemysle. War$zawa 19(5)

I· Nlvelu! sonor,

: 1n dB

J

Aeroport

Zona industriaHi Depozlte, baze Arlen! de clrculajte Centrul ora~tLlui Cartlere de locult ZOlle verzt, de izc-

Jare

Zone lil1i~tite

100--140 90-tOO 80- 90 80- 90 70- 80 60- 70

50- 60 40~ 50

'18

PROTECTIA ACUSTICA.1N CONSTRUCTII

Propagarea su.netelor in ,Jodirs

Suneml Sf prop.aga de la surs1i pe call' aertana sau prin materiale, prin pardoseli, plstcane ~i pereti, sub forms de zgomole structurale, provocate de sursele intetioare (apsra le, lnstalajtl, locaiarl) sau extertoase (de exernplu vehieu lele).

Zgomolele aerlene, a dlwr aparl \ ie este prevoea Hi de surse exterio3Je~i inter tcare, patrund in cladire §i rn inNiperl prin gearnur], ferestre, oriilcil de ventilatie :~[ caelect al vibratlel peretilor care delimitea7.i:i fncaperea. Zgornolele structurale, care se propas;li prin intermedin] vHlrap!lor elernenlelor constructtel po! deven J surse de zgomole aertene audib iII' ([!g. 20).

Principiile protectiei a.cuslict:

Rt'alizarea pwtecjiei acustlce com Hi ill:

- arnptasarea cli:idiriltJT ctt se peale de departs de sursele exter ioare de zgomot,

- coniigura\la avantajoasa i'! volumelor sau sansarublurilor de obiecte (fig. 21). Fajadele netede Incl i· nate, balcoanele ~i i.ogilJe, precurn~1 iatreliUperile 111 lin 1<1 Ia [adet asigunl "umbra acustlca" (!ig.22 ~i 23).,

- amp I asarea cerespunzdtcare a. tnciiperilor tn clad ire, tn raport cu alte indiperj~i in raport cu sursele de agomot: spa I iile aux Iliare, ca pa Herele, buca tad ile, baile - tnsprs partea zgomotoasa, iar tndperile de loet1lt~i pentru muncii inLelQctuaHI - spre partes IinI~ii ttl (fIg. 24).,

Introducerea de zone verzl protectoare, care tzeleaza de sursele de zgomot (fig. 25,),

lzolarea funda\iei ~i a scheletulut cons true] iei tmpotrlva v ibratl i lor,

- utll izarea unor perell despilrtilori cu proprietatl corespunaatoare atH in ceea ee prive~te tzolarea de zgomote din aer cit ~i atenuarea celor produse prln , ~O~t

- reducerea surselor de zgomot,

Prlnclpl'i1e amplasadi nrrer TnclperlzeolTlotoll.Se, Sil ile de cazane marl trebuie S8 lie amplasate fn clijdiri separa le. T.n cazul slililor de cazane Interioare, este in dlcata solutla Cll ie~lre directa (fig. 26 A). Ctnd ie~lrea din sala de cazane da in elisa scidi (fig. 26 8) este de dotit s1i se prevad1i absorhUe sonora tn hal. Pu\urile de aseensor trebuie arnplasate Hnga casa scarii, Ungli incil.peri auxlliare (buc1iar Ii, Mii) sau la peretele exterior al cliidirii (lig.27 , 28), departe de inc,uperile protejate (camera de locu it) lar camera troliului - deasupra easel scliril sail a incilperiJor auxillare. Hldrcloarele nu pot [j asezate 'incorpul de fncaperi protejate.

Baile ~i instalatiile sanitare nu trebule Uplte de fncilperlle de dormitaie apartamentulul vectn,

lzolaren acustidi a fundatiilor ~J aconstructlel, Este abseJut necesars dJn eauza \iibn.llii!ot pamlntului provocate de circuJalia pe strada ca ~i a vibrajiiJor provocate de instalatllle ~i aparatels ee seaf.la in Iateriorul cladlrti. Aeeste vibratiise prop<lgii prin schelelnl cHidirii sub form~ de sunete structurale ..

lzolll\Ill antlvlbratlla este necesara dadi.:

- cladlrea este ampiasata pe 0 strada eu circulatie grea, lar sb"adaeste ingustli (sub 25 m),

- tn aproplera lrece Hnia de cale ferata (i-n erase), In vectnatate se a[Ja vtaducre sl poduzt,

61

23

21 22.

•• 1

2$

. ,

pUlIilunOm

26

- ".

r---...,,-=~!:!iI:I::!=~

1 -

lcernbus- sala

I tibil cazanelor

: 0

L .~~~~55~

A

8

.. , ....,.

- s!nt III turate dOlla cl dlrl cu condi\ii ~i cerinte

acustlce tllfer lle.

laolarea tmpctrlva vibratlllnr Sf obtlne pr ln :

- lnccnjurarea er nulul eu 0 Z nil. neconstruha (gazoane, zone verzi ,

- construirea unel pia i de iUllda\ie grele (fig. 29, utillzarea blocurtlor de fundatle grele (fig. 30) :1 eventual II stilpll(lr (Ug. 31),

- lzolarea anti~oc-'jlln1 ur i de-a lungul cliidirii, urnplule cu materia le Izolan lc, en zgu:.1, moloz etc, (fig. 32),

- lzolarea 3custlcll oTizonlaj~ }I verticalii la tuncill\ii1e ~i peretil cladirii (fig. 3~~J,

- iz larea acustica din material elastic apl ical in punclele de contact dlutre l'Iildlrea de locuil (fig. 34· A) ~i t1ildirell in ('IJr Sf' gti e!i1e sursa d zgomut

(lig. 34 B),

- lzulurea aeusticu 3 :;tilpilnr din olel-bel m avind ell ,. .znltal lrnp ledlcarea propagar il zgomotelor [rueturale fi rZ<;J:area ~!l111Ulir de rezislen\il de construeIla de ump lu luril.

IL~Ii1re3 !Icusfidl. a indlperi10r cu surse de zgornot. Este n esara protejarea de sunelele aerlene *i de \'ele struclura le.

n

hol

Jzclarea IICLI5 tidl !ala de sunelele aerlene nu reduce, in prlnclpiu, propagarea vibra [lilor ~l 11 SUJlE~j~JQI struclurale. De aceea, tncaperfle cu surse de zgomo lrebule sa fie situate in aiara rl· dlril, sau sa Ile ul il izatf 0 conslructle separata de restul cliidirii (fig. 35, 36). lzolarea acustidl II masinilor ~i instalatlllor precurn ,i a cenduetelor consUl tn u li lizarea aparatelor care lucreaza fartt zgornot, a ccnductelor ell diametrul corespunzator, rnontaie farA schimb! ri bruste de direcj ie sau de lal ime. Coloanele instalatlllor se con due prin peretll gro~l, Tn ni¥!: fixarea aparstelcr (Jig. 37) ~I It levi lor lnstalatltlor (de exernplu, de tavan, fig. 38 A. de pera[l, fig. 38 8) se face cu ajutorul unor dtspozittve izolale ileus ic, Iar treeerea I vilor prin pereti ~i plansee se izolenzn cu rnaterlale elastice.

JZOLAREA ACUSTICA

As igu rarea izolur ii acustlce a 11 nei lncaper l eonsta IJl prolee tares supra [e\plor del Im ita tome (peret i, P lansee, usi, Ierestre el~.) astlel !ncH In in lertorul incilperii zgomotul SI1 nu d pjj~asca nivelul adrnls de norrne

63

3()

33

32

34

Definirea i_xofariirealizate de elementele decompartimentare

Dllerenta dlntre nlvelul mediual preslunll aenstlee L1, de 0. parte ~j Le de cealalta parte a cmnparliOlenl:i.rii fata de 0. unda sonora inddentii ~i in absenta propag!rU sunetulut pe dli secundare, se numeste indke de atenuare specHidi a. compartlmentsrlt

s

R = LI ~ L~ + 10 Ig A' [dB].

In general, se accepta di indlcele de ntenuare al unet ccmpartlmentsrt creste aproxlmatlv proportional eu loga. rilmul:'masei:'srue (pentru compartimentllrl din material omogen). 0 mar ire a lndicelul de .atenuare in raport cu izolarea compartlmenteloromcgene se obtlne prin utilizarea alcatumlor (peretf) multiple ~i multislratiflcafe. Inrlicele de atenuare real al unel compartlmentar! R. este miisuracaJitatii acustice a acestei supralete ~I a condltillor in care ea Iunejloneaza, Indlcele de atenuare este delln i t de d i ferenta din tre n ivelurile presiun Ii aeuslice in fata ii tn spatele compartimentarlt ~i deahsorb\ia aCl.lstica a [ncaperii

Ao

R.B = Ll ~ Ls + 10 19-·· ,[dB} A

unde:

L1 este nivelul presiunii acusfice medii in. incaperea din rata compartlmentjirj], in dB,

L2 ~ nivelul mediu al preslunil acusttee din ineilperea din spatele cornpartimentdrfi, in dB,

Ao - absorbtla acustica de referinta., in rna (pentru l"ncaperi de locuit = lO m~),

A - absorbtla acusticil. a illdlperii din spatele eompar-

timentarii, tn rn~.

Izolarea la zgomote structurale a comparttmentarilor, In primul rtnd a planseelor, se delineste prin gradul de reducers a nlvelulul unul zgornot de impact care se propag.a in material (sursa este asa-nurnltul "docanHor model"). Alenuarea sunetelor de impact de catre plansee este delinita de nive!ul norrnallzat al zgomotului de irnpact In indiperea. de sub planseu:

Ao

L.r = L •• ~ 10 19 A + 10 l,g n, fdB J

uncle:

I... este nlvelul presiunll acustice medii in incaperea de sub planseul pecare este amplasat cioc.linitorul in Iunctlune, tn dB,.

A - absorbtla aeustlca a tncaperll (mdsura Iii} , in ml,

65

'Fabelul'1

Nlvelul admlsibil de zgomot ce patrunde in incliperile de localt ~f in inciiperiJe pubUce preeum ~I 1n intaperlle destinate muncH inteleduale

NiVl!luJ rnaxlm Nlvelul maxim
adrnlstbll echt- adm!slbll al
valent 111 sune- sunetului de 11\
lulul de In ]nslalojll ~J
toate sursele aparate care
de zgQ!l'lol, fu!)cl1oneazli
dB(A) lntr-o clldlrc.
aa (A)
Des!tnalla tnellperil in Ilmp
In limp
de 8 de 1/2
ore-cele orA cea tn 11m· in tim-
mal mal pili pul
zgomo· "gomo- ",!lei ncptl}:
loase toasi 6,00-- 22,O(}--
(6.00- tntre 22,00 6,00
22,00) 22,00 §i
6,00
lndiperi de loeuit tn
d~diri, carnine ~i bote-
luri de categorla lux
~! I 40 30 35 25
-- -- -- --
Camere de hotel, catego-
rltle II ~i I1l 45 35 40 3D
-- -_- --
Saloane pentru bolnavl
tn spitale ~i sanatorii 35 30 3D 25
-_ -- I-
Cablnete medicale 35 - 3D -
-- -- -_.
SiiJi de opera1ie ~i de
reanlrnare 30 - 25 -
-- -- --
Clase ~i laboratoare tn
scoll, amfiteatre 40 - 35 -
-- -- --
SaIi pentru sedlnte ~i
conferlate 40 - 35 -
-- -_-- --
Incaperi pentru muncll
Intelecluala de concep-
tie sau de alt lei care -
neceslta concentrarea
atentlel 35 - 30 -
-- -- --
Incapert , administrative
fara surse interne de
zgomot 40-45 - 35-40 -
-- ---- --
SiB de lectur8 in biblio-
teci 35 - 3D -
-- --_ --
Slili ~i incaperi din case
de cultura, cluburi etc.
In Iuncjle de destlnatla 30--40
lor 40-50 - - Ao - sbsorbtla acustlcii de reper, in mZ (peniru tncaperi de locuit AI) = 10 m2),

fI - lndlee care deilneste tipul filtrelor Ioloslte in

timpul cercetarli.

Cerrntele prlvlnd arenuarea de citre plansee a zgemotelor de Impact stnt deiinite de niveluL normallzat al zgomotulul de impact adrnls la frecventa de 100-3 200 Hz.

Cerinte~e acustlce care dellnese lntenaitatea admisii a zgcrnotelcr ce patrund in Intertorul cladlrt! slnt dale In functle de destina I is fncaperli respecti ve ~i s inc.iiperllor vecine (tabelul 7).

Reducerea nivelulul zgomotelor din indiper! depinde de absorb t ia Incaper Ii respect i ve :

Az

L = ]0 Ig':4,'" [dB 1

unde:

L - este reduceres nivelului zgomotului in inc~pere, in dB,

Al - .absorbtia fncaperii tnainte de intrcducerea materlalelor Ionoabsorbante, in m!,

A, - absorbtla tncaperii dupa. lntroducerea unei absorbtii supllmentare, in rnD.

Tipuri de compartimentciri

In Iunctie de constructle ~i de madill de comportare in cimpul sonor, comparttmentarile se impart tn doua tipuri:

1. Simple:

- omogene, executate din unul sau mai mutte stratur de material cu prop rietii1 i fizice asemanatoare (fig_ 39 A,B).

- stratificate, compuse din doua sau mai multe straturi lipite, eoafecttonate din materiale cu proprletiiti dlferlte (fig. 39, C,D).

2, Multi.pJe: "-

- neomogene, executate din materlale eu greutatea speciUcii diferitii, sau dintr-un material care conline bule de aer (fig. 40),

- alcatulte din doua sau mai multe compartimentar! simple, separate intre ele prin straturi de aero In fjg. 41 stnt prezentate urmatoarele compartlmentarf:

A-omogenii, B-neomogenii, C·stratificata, D-mutii. Straturile peretelul despsrtltor stnt unite rigid pe perimetru prin constructla cladiril sau sint separate de schelet ~i tntre ele prin inta-punerea de materlale elastice (Hg. 42 A, pereteJe despartltor mixt, fig. 42 8 - peretele despArtitor triplu, mtxt).

, ,

M C

!J.. ,-

N. ~-

"JI"'il'~"'"''''''

,. U I j ~l L'~T'ii'~I·~'U". ~'t'lltl r

, ~ " • , I I •

..... , ,., ...

o

~,~'t~

u

...

'·.~n."11 ,IU'" tl.1U".nU' I- •

'~III:tl11111It!'lllll.ll< It Illj r 111 ~'I

." ", ••• "" .. " ... 1",,1111'

o

1~'jlll.,jLIII.IUI"lt'UI'Ultlt I t.I,I,lltlll'.!jlllllll.',I,ltllll'll, I' ' •• " ••• lU ••••• ' •• t.I.III./.'II.

t."tr,'HIl, .. " •• ,jH'J!.q. or.

t"'iUMtlt1dll"~tl'i1Iitl,11 I

'UII'UI"IU"'U'"I'~'I"'" t,

u· ...

,....

u

~~ ~'t\-"9t

m

o •

~~~ .~~

Elemente care Inlluenteaz6 iz.otarea acusticaa peretilor

despal1itori.

Asupra proprielii\i1or acusttce ale perejilor d.espar\itori influen teaza ctjiva Iactort:

I. Propdeti'ijile Ilzlce ale materialului din care ieste confectiona! peretels desp.iirjHor,

Porozttatea materialuluieste un defect intruclt mare~te indtcele de trecere a sunetulul prln perete ~i rnlcsoreaza greulafe.a acestuia. Golurile de aer in pereleJe desparillor ii mlcsoreaza capacltatea de lzolare, ca elect al aparltiei ta ele a rezonantei, Unele Upuri de goJuri de aer, de exemplu cele cllindrice, au elect contrar, daca dimenshmlle lor sint corespunzatcr alese. 2, Pactoril de constructle:

- din punet de vedere constructlv, un perete despsrtitor poate sa fie simplu, dublu, stratifiea!, de dimenslun1 marl, din blocuri mari, din elemente micl, - fixarea perejilor despartitori peconturj montarea rigid a coosta ln lin b ill area pere tel u j d esp ii rl it or p e conturul lui cu scheletul cladlril (!'ig. 43 A); rnontarea, fie. semielastidi (fig .. 43 B) fie elastica (Ug. 43 C), consta in izolarea acestui peretecu ajutorul unul material plastic ~i elastic (Ilxarea elastica a uaut perete despartitor cu r.igidltate. mare ii sporeste considerabi.l cap acltatea de tzolare):

- etsnsarea fmbinarilor dintre diferitel.e elemente care alcatutesc peretele desparlttor;

- loloslrea peretilor dubli micsoreaza greutataa peretelu I, iar tzolarea lor este de term ina tii de: suma rnaselor aeestor pereti, dlstanta dintre el, umpJerea partiai!i sau totalii a spatlulul dintreei eu rnaterlale fonoabsorbante, rlgiditatea difer itii, tipul de rmblnare a peretelui despartilor pe contur (rigid.ilsau mix-tal, executarea etan~'a a rosturtlor dlutreelemente ;

- peretli despiiJ\ltori stratiJicati prezinta oCTe~tere reduss a capacitil.jii de Izolare .laia de peretli simpl]. Princlpiile gener.ale de construcjle coreda a peretilor despartitori omogeni:

- masa ccrespunzftoare a pereteln i; eel mal Indicat este betonul greu - betonul annat tu groslrnea de aproxlmatlv I6-J8cm (350 kg/m~), betonul usor cu agregate de ptatra (250-270 kg/m2) la groslrnea de 16--25 em, gnipsul 30-35 'crn, betonul paras tencult pe ambele fele,30-40 em. Datorila greutal i.i marl, peretii despar\itori executati din aceste matertale au 0 capacitate de lzolare acustkii sullelenta penlru zgornotele aeriene ~i cele structurale;

- tenculrea pe am.bele fele a peretilor despiirjitori conlectionetl din atatertale cu pori deschisl,

-evltarea 1mblnaril uscate a pere\lJor desparlltorl,

- fixareaelastlca a perelilor desp,iirtitori grei. care

mi:ire~te lzolarea la suaetele structurale.

J, Planseele din zidiide ll~oara precum ~i plan~eele- daHl cu plac] de grosime mal micii de 10 em, plsnseele din beton annat, granulH .sau beton cu perJi til (150- -220 kg/mE) se caracterlzeazs printr-oizolare lnsullcienta la sunetele aeriene ~i prjntr-o atenuare redusa a sunetelor de impact,

2, Planseele din zidiirie, cele din beton armat cu grind ~i nervurl, cu tmbiniirile turnate in beton (150-250 kg/mll) , planseele duble (150-200 kg/m~) au 0 izolare acustlca lnsnilclenta.

3. Planseete grele din plad de beton annat, betoncu granum, beten cu perlita ell grosimea pi ii.cii peste 12 em (masa 350 kg/m~) ~i plansele duble (200 kg/m7 se caracter izeaza prln tr-o izolare speciHcii. b una ~! 0 Insuficit'llta Izolare la strnetele de Impact.

Pentru a obtine 0 lzolarecorespunzatoare aacester constructl! de planssu se Iolosesc:

- pentru I) pardoseala pe daUi Hotanta (fig,. 44 A),

- pentru .2) pardoseaHi pe dala Uoi.ant1i sau pardoseala

pe suportielastid in forma debenzi sau punctiformi (fig, 44 B),

- pentru 3) pardeseala "moale" (pard.oseJile acopertte cu mochete care atenueazii zgomotu1 - fig, 44 C). Grosimea stratului elastic [caracterlsticile mater laielor utl!izate sint dat,e 1tl tsbelul 8) depinde de !ipul de construcjie a planseului <\li de tipul de pardoseald pe daJa flotantii,

In pardosellle usoare, ill Icc de pJaci. grele se folosesc pliki usoare, de exemplu Iibrobeton, Iibrolemn, pardoseala manama subtlre sau se a~aza pardoseli din Iemn direct pe stratul elastic.

68

o 1mbrad'lmlnte moale a pardoselli estompeaza tn prlndpiu numa! zgornotele de Impact ~l poate fi uti1izata

.d pentru planseele enumerate 111 punctul 3 (pentro -:an~ din beton armat grostmea pUidi esle de minimum III em) _ Irn bracamintea m oale seeompune din: stra tul ~ior sau de clrculatls - materials p!astke sau tesii-

-a; - ~i stratul snport, a~ezat pe stratal de izolare tivibra t.ila , din cauciuc paras, tesiHuri grease de in dnepa, fetru sau burete de pcliuretan.

Tabelul 8 Prop.rletltHe lizke ale materlalelor foloslfeca

su por tel astic

M(ldulul de el astlc I' ta Ie E

(l~/Ni~")

Im::limarea admlsibil~ kg/ern'

Malerla!

Cuu!iuc de duritate medIe Caudue moale

Caudue spongios

Plutli. tare, presata

Plutli de duritate rnedle Pluta moale

_.\Uce de pluta, presate Pleea de pluta moale Prs.lil tel:lllidi dura, pre-

sa til. ,!:at I Idem, cal. II

?isla obi~nuita, prssata ?Wi moale

?laci din PFI..

3,,0 60
0,4 36
0,1 25
7,0 432
3,5 300
1,0 282
0,6 120
1,0 35
3,5 388
0,7 239
1,4 60
0,.35 20
1,0 II 340 rsseua 10 Proprlefil.Ule acustlee ale unor tlputi de uljicu constr IIcUe dJferlta

U~i eu 0 tab lie degroslme 35 rnm umpluta cu 0 pladi din PFL

paras' de 18 -\ 18 +3"'"

Usi cu 0 tablle de grosirne 35 mm

umpluta cu vat.a de sUc1a de Ia -1 Is +6'"

Cons tru ct j a u~H

U~a cu tabUe Op 80 umpluta cu fi~i i din PFI.. tare, neetan~ei. .zata

-I

Idem G1!W 70, degrosime 45 mm Idem 011 BO, de groslme 35 mm u1ll2iuta cu htrtie, neetanselzata

Idem Op80. de groslme 35 mm I umplutii eu pla.d nOkal", ·fara

etan~iz.are 0

--___.;:._----I

" Indlcele de izolare specifica a u~ii DEL este 0 citra care caracterlzeaza indicele de atenuare, a u~ii. valoarea lui ~t raportul fata de 0, atenuare acustlca conventlonala normativa a unel u~i.

TabfJlul.9 Carac:l.erlstlca aeuatica a nnor ferestre tip foloslte in construclii.le de Ioculnte (dupil. J_ Sadowski nA.kustyka,

w urbanlstyee, arhitekturzel budownlctw.ie" Warsza,wa 1971)

Indlce de atenuare R",. dB, pentru ((Hz) R'm."
Tip DetaJ1i de constr\!c\ie I I \ 1 I
100 ~OO 400 800 1600 3200 dB
7 I Feroastra asamblat1i, sec- I
tiunea normals 2,1 15 24 29 29. 32 25
8 I Idem 18 18 24 25 26 27 23
9 I Idem 17 15 13 28 I 26 27 23
10 I idem 17 12 17 23 26 2,4 20
15 I idem 16 10 18 21 21 21 18
Fereastra-cutie 145/143 15 23 25 34 48 38 , 31
idem 206/145 20 21 23 31 45 36 30
I'Simplii 146/145 21 I 19
18 16 19 21 21
Fereasfrii dubla, eu 0
singura rarna *i cu gea- 25
muri "Termi'lol I(." 25 27 29 39 39 42 _I 69

Tabeiull J

Clasiflcarea unor materlale de constructtl dupa utlLitatea lor pentru izolare acustlca ~j atenuarea zgomotelor (dupii J. Sadowski-ITB)

Propriel~ti Utfl1tllti I. construlrea:

de lzolare Proprietlijl ----------------l------

a "gomo- Ioncabsor- I ststemelor

telor ban!e ecranelor de tzolare supraletelor elasUcll fonoabsorbal!'t"

structurale

Proprletlltl de 17~olare a zgcmotelor aertene

Denumlreamatertaluiut

supra!e!e de re/lex le 1n camere cu reroI18n!~

f. potrlvlt

f. bUna

Betoc ~i beton arrnat

Beton sponglos, betongaz ~i beton cu zgura

Tabla

C!ranHdli p!ina C!ramldli silicioasa Cararnida gliuritli Caramida ell goluri Carlimlda de zgurli CarlImida din cirnent Ghips turnat .

Gbips beton

Piatra

M.asa de lipit Linoleum

Rogojini din fibra de

sticlli

Idem/fibre .de hazalt Idem/fibre de zgura Rogojlni din trestle

Carton asialtat

slabe

potrivit f. utilli f. utilii utila utiJli utllii utiJli

f. utilli util

bune

f. bune f. bune bune bune bUne bune

f. bune bune bune

f. bune . slabe slabe

slabe

f. u liUi (perlorati)

I. utlHi (arcuri)

slabe bUlle

c. pllki perforate

slabe slabe

f. ll.tila

util1!

U til (p ar dosei i )

uti! (sub pardoselt) idem

idem

slabe

f. bune

f. bune f. bune l. bune f. bune

ca umplutura idem

idem

mal putin potrivite

c.a umplutura idem

idem

~i ca structura ~i ea umpluturii

ca un strat intermedlar

f. bune f. bUne f. bune f. bune

idem

folosit In ctteva straturl tmpreuna cu masii de Jipit

idem ea suport

ca umpfuturf idem

ca un strat j n Ier-l ea Izolati e an ti-

medlar osellatnrie sub pardoseaU

idem

ell. garnituri pentru

fevile tnstalajilor

slabe

bune

slabe bUlle

f. bune

Hlrtla ceraUl cru

PVC

slabe

f. bune Dune

idem

pentru flituiala perejllor exterior]

I. bune bune

bune bune

Stiren Vinidur

bune

ca placi perforate

idem

slabe

f. bune

idem

ca strat i nterme- ca suport de amorti-

diar zare

ea strat Slip limen-

tar slabe

pentru fiiuiala pe-

retl lor exterior!

Placi din ghips PHiei din pluta

Pliki din PFL pores Pla.e! din PFL dure

bune slabe

slabe

slabe

bune

bune

f. utile

ca pIlle! perforate

bune

slabe

bune

Garlimidil ell goluri DMS

ClirlimJdii cu goluri

Akerrnarm

Blocurl din beton ell zgllra

Sliclli de ogl inda, ar-

maUi

Stlclli spongioasa

Mucava ondulatii Teneuiala uscatil.

utile

bunt'! bune

idem

idem

bune bune slabe

slabe slabe

pentru fjnisarl speciale

utila

uWl!

idem

impreun1i Cll alte materiale

idem utilii

idem

slabe

bune

bune slabe

bune

70

Fe.restre ~iu,i

Fenoizolarea medie reallzata de Ierestrela curente este de 20·25 dB (tabelul 9), iar a ustlor de 17·21 dB (tahelul 10).

Foaolzolarea Ierestrelor este determina til de:

~ suprafaja ferestrelor, fonoizolarea sdizlnd odata eu cr~terea ssprafetel ;

- distanta tntre geamur l (cea mai avantajoas1:i este 6-10 em).

Ansamblurlle de Ierestre tn tame mebUce, tn tame de lemn sau din material plastlee ell geamudle ssamblate (de exemp!u tipul "termopan") precum ~i !erestrele cuplate cu distanta tntre geamuri de 2·3 em stut din pune! de vedere al lonoizolarii neavantajoase. Construelia eea mal buna din punct de vedere acustlc 0 au Ierestrelecu geamur! duble (asezate la distante mari): feretrele duble C1\ doua rYnduri de cercevele la care ocereevea se deschide spre exterior ~j cealalta spre interior ~I Ierestrele duble cu eereevele cuplate care se d~jd spre interior. Aceste Ierestre u!eta poslbllltatea unel bune elan~ari;

- etaMarea rosturllor ('fig. 45);

... grosirnea geamurilor ; la un nlvel mare de l,gomot, lerestrele trebuie sa aiba. geamurl duble, de grosiml diferite (de exemplu 2 ~I 4 mm). UtHizarea geamudlor pres gl'ollse, peste 5 mm,este neavantajcasa pentru cli poate aplkea lenomenul de coincldentil;.

- modul de deschidere a lereshelor. In cladidJe speciale se prciecteaza Ierestre cu construetle mixtii. Ct.nd este nevoie de 0 izolatie deosebit de bun!! se Iolosesc gearnurl speciale, fonelzofante, duble sau triple,!n cereevea de lemn sau de metal.

o imporiant·iI fundamentaJa pentru Ienoizclarea usllor o au constrectla lor ~i etan*area rosturllor ~i a pragului (fig. 46, 47). tn cazul tncare este necesara astgurarea une! Ionolsolsrl ridicate, se utlltzeaza ~I u~1 speciale fonoizolante stratfflcate (u~oare sau grele) din lemn sat! metal. Folosind straturt de rezlsienta acustica diferita. se mare~te Ionolzolerea spedllca a aces tor constructll pln1l. la30-35 dB.

Materiale ~i sistema eIastice

Mil ter laJe! e e! as to- p ! as tice pen tru i zc III rea an t i v.i bract i I ~ au sarcina sa atenueze sunetele de impact (ele stnt utiIizate pentru pestamente care emorttzesza vibratiHe ma~inHor sau ca strat-suport antlvlbrattl al pardoselllor precum ~j pentruetensares pereti I or - ta belu I II, 12).

TabeIul 12 Rogojlni fl pliid !olosUe la I:wlaruplanpelor de zgomotele de impact, ell a) 1110rul "pardosel.iIOf flotante"

I

Clre u tale;, kg/ro'

·Grosime3 dupli tndesare mm

Malerial

Vat1:i de sUda

Vat!i de zgurli

Alice de pluta Regenerst de cauciuc Ptslli

Pliki desHda

i'liki din. vata rulnerala P]ad din vat!! de zgurli Pliki PFL poroase

Pliki din vata de lemn

15 10 8

16 6 10 9 3.2 8 25

L,5 2,0. 2.,5 4,4 0.,9 1.5 0,7 7,3 2,0

11,0

Materiala ,isisteme fonoab·sorbante

In seopul redueer il duratel de reverberatie sau a nivelului zgomotelor tn incapere, suprafetele de desp.irtlre proiectate (p ere II, plansee) trebuie sa alba un ceeftclenl suficient de mare de absorbtle a. sunetulst, Efectul acesta se. cbjlne aeopertnd peretii ~i tavanele cu rnaterlale sau sisteme Ioncabsorbarrte.

- Materialele textile (presuti, feteu, covoare) ajut!t la atenuarea zgotnotuhri de impact (9:1 paslior}; ele stnt loloslte ca imbrac1i.minte pentru pardoselisl ca material absorban t 1 a reglarea duratei de reverb era tie (cortlne, draperii).

- R.ogoj!ni[e~i rnaterialele moi, poroase (vaUi de sUcJa, valli mlnerala, pollclorura spongioasa, poIistirenetc.) se caracterlzeazf prfntr-un indice de absorbtle rldlcat. 3tn t u tlllzate de esemeneaca mater Iale de urnp iutudi pentru slsternele Ioneabsorbante (fig. 48).

- PlaciIe ~i fin!sajele poroase (3clnduri ~i dale din lernn, maleriale plssttce, Itbrolernnoase, ilbrccirnent, rumciment, sttplex, betoane usoare ~itencllieH ac:ustice) se Iolosesc ca elemente de constructle ale slstemelor Ionoabsorbante ~i ca matertale Ionoabsoreante. Un exemplu de Izclare a peretelui Intre apartamente este prezentat in iig. 49.

Slstemele deabsorbtie stnt executate din placi netede perforate ~i din membrane (rnusama, piele, plastic) iar apoi stnt umplute cu mater.iale fonoabscrbante,

Dupii constructta ~i dupa modul de Iunctionare se disting : ~ .rezonatoare Helmholtz ~i rezonatoare perforate simple ~i eomplexe (fig. 50), sisteme resonante In fonna de p!aci, sisteme Ionoabsorbante cu membramlaplicate

71

\ n
...
F5
2'
0
,e.
CO
,
.....
N
3
3
-
tP
.....
-,
c
~ 4~ 40 ~l, ~
~
S 8 t ... _
/ , .. ' .... CD
,
t!: ' ..
,'" 19IL ... ~ boC"- •
- ~
,4 l/ V
2~ o. O. o o

o oo 250 6}) 1600 4CIOQH%

160 400 1000 2500

a o o a

r_." ____ ~
-- C C C Ie
, ~
,0 , [~ LC ~j ~ r.: a
lei [ ....
'''' c., /~ r-' C e\
.6 , tv , IC c 0
j. ·L 1-"
'/'- . , , r~ c.;
,2l/" _I ,____,. \J
,- r
l'-_ '-- o...J I.....)
100 41 )() 1600 '6 ~

200 800' 3200f

pe perete (Hg. 51 A) sau la 0 distanta de perete (fig. 51 B), absorbant! functional! (fig. 52).

La atenuarea zgomotelor din incape.ri se recurge atunci ctnd :

- materialele ~i sistemele Ionoabsorbante permit reduceres duratei de reverberatle, conform ell certntele aeustiee ale Indiperii;

- inill~imea nu este mai mare de 3 m ;

- pentru incaperi cu inaltimea de peste 3 m,dnd ca-

pacitatea inciiperii nu depa~~te 3 000 ma sau cind inca· perea este !ungi:i (coridor).

,DIMENSIUNI- PROP OR TII- SPATIU

PROPORTIILE $1 DIMENSIUNILE OMULUI

No,iuni gen.erale

lnformatii privind studierea dlmensluntlor st a propertWor omului pot fi giisite tn hierogUfeJe egiptene din p itam ida. din Memfis (anul aprcxlmatlv 3 000 Le.u.). Istortcul gree Diadar (seeolul I t.e.n.) scrie cli egiptenH imparleau inliilimea corpu lu i omen esc in 21 ~I 114 de part!, lutnd ea baza lungirnea degetulul mijlociu de la rntna .. In aceashl pertoada, tnal!imea omulul era impart.iU ~i tn 9 plir\l, unltatea de dlvizlune Illnd hmglmea tal p il. In per loada de dezvol tare II artei grece~tI (secoluI V ~i VI t.e.n.) este eunoscut canonul lui Polic!et (fIg. 1), care eonsidera eapul ca Iiind a saptea parte a tn'<Utlmii omulu i, ~i,. mal t1rziu, canonul lui Lisip (fig. 2) care definea 11larimt'a capului ca modul ee eon-

2

I --"""'~

2)

3i

,

4)

stitula a opta parte din iniillirnea toblii. Vitruviu (secoluI l) creeaza un canon care cuprlndelntr-o relatie DUmedea piirtBe corpului ornenesc. In mod asemanMor,

marcneaza proportllla omulul Leonardo da Vinci (\452- -1519) tn Traitaio della pitiura (fig. 3). Albrecht Durer (1471- 1528) in opera ,)fieriri.en sind begriffen vier Ba· cher {;lOti Mellschticfien Proportione"." . Y (I. 588) dii pro]lortiile de baza alecorpului omenesc fata de tniUtimea totaia (/I); acea'stB diviziune ajunge la 1/40 din ini!!Umea oamlui (fig. 4). Cucercetsri asupra proportltler omulul se ocupa. P .. Toprnard (1830-191.1), A. Zejssing - Neue Lelve ron den Proporitone« d~ Me.nschJicken Koerpers (1854) ~i de asemenea polonezf}: G; Eymontt - Nouka POC2i1lkor;.lQ regal proporcji (1.802)., A. Idzkowsld - Alia· tomia ciala I udzkiego , \V. Luszczkiewlcz - Nauka 0 budowie kszlaltow dolo. llUizkiego (1822).

74

4

Sistema modulare

Unitatea modulara [aponeza tn arhltectnra este, fnca de la inceputul seeolului XVII, "tatmni~ - 0 rogojin3 de mMimea 0,90 X 1,80 m, pe care srnt rnarcate dirnenslunile omului.

In anul 1948 Le Corbusier publica .Le Modu/orY, ell aceasta notiune denumlnd noul sistem modular, COIlventional, care dellneste prcportlile omului, fmpiidnd sisternul metric cu eel englezesc.

, oliunea de mcdul Le Corbusier 0 introduce in proiectul blocului marstlian ca slstem de normalizare a elementelor arhitectonlce ~i industriale.

Ca dimensiune de baza este conslderats inaJlimea omulul de 183 em, Dlmensiunea uuui om cu rntna rldtcata este de 226 cm, ceea ce trnparl it [a dol da 113 em (fig. 6 ~i 7). A~ztnd aceste dimensiunl in ordlnea corespunzatoare cbtlnem a serle de numere care corespund "regule! de aur" a divlzhmil : 113, 70, 43. ~i astlel : 43 + 70 = = 113 sau 113 -70 = 40, iar mal departe 113 + 70 = = 183 sau U3 + 70 + 43 = 226.

Din apltcarea <,regulil de aur" 8 divizuni] 18 riumarut 113 Tel-Una asa-numita .serte ro~ie" (:;erie rorlge);

4 - 6 - 10 - 17 - 27 - 43 - 70 - 113 - 183 etc.

Din aplicarea ,,regulii de aur" a diviz:lunii la numsrul 226 (140+86) rezulta "seria albastra" (serie bleue):

13 -20 - 33 - 53 - 86 -140 -226 - 366 - 592 etc. In Polonia se utilizeazil, conform eonveniiilor Internstionale, coordonarea dlmensiunllor ill constructll, bazata

pe valoarea modulara, nolata cu simbolul M = 10 em. In practiea sa folosesc asa-numitli multimoduli (MIn), ale caror valori s!nt rnultlpltl modululul :

3.M= 30 cm. S M= 60 em. 12 M = 120 ern. 15 M= 150 em. 30 M = 300 ern. 60 M=600 em.

APLlC:ATlllE PRACTIOE ALE CERCETARllOR ANIROPOMETRICE

CerceUrlle antropometrice au largi aplicaliJ practice. In pr irnul rind tn industrte, de exemplu In industria mobile!, a confectHlor, la producerea bunurilor de consurn ~i pentru definirea dlmensiunilor elementelor arh itectonlce,

Dhnensiunea Iundamentala pentru prolectarea arhitectonidi este fnal\lmea omulul, Ea depinde de rasa, sex, virstli, conditi] economlce etc. (tabelul I ~i 2).

Dllerenja fundamenlaHi dintre properjllle omului adult ~i ale copilului consUi in raportul format de marimea capului ~i iniH ilmea tetala (tabelul 3).

Tabelul Greutatea ~i dlmenslunlle bll.letllor de dlferUe vlrste

Greu- Inlu-I Capul I Brat ITrUnChjlGoaps~IGambli
Vlrsla tatea Ii me ~I !fltu I .
---
kg em
Nou
nsscut 3,5 51,9
G luni 7,8 68,0
3 ani 15,7 95,9 22,1 40,9 29,3 20,1 23,4
6 ani 22,2 116,1 24,5 51,1 34,6 27,1 30,0
8 ani 25,6 125,4 25.3 55,4 36,9 29,9 33,2
10 ani 31,1 135,6 26,5 60,6 39,2 33,7 36,2
12 ani 34.4 141,4 26,8 63,7 44,4 36,3 37,8
14 ani 43,8 [62,7 27,8 68,6 44.,7 39,3 40,9
16 ani 57,1 168,1 30,7 73,0 48,3 44,2 44,8
18 an! 61,3 159,7 31,0 75,9 50,3 44,2 44,8 75

02M

1M !5

To.belu.l 2 Inaltimea medle a omulul iniunctie de rasa ~I in funetle de tipul. cercetlit i.! er an trepeme trlc.e (d upii J. Cze-

kanowskl ".Czlowlekwczasie i przestrzen i. ")

Inalttme 1n em

14.1 150 168 178

Rasa galhe.na:

tip paleoamerlcan 157

tip mongoloidal 172

Rasa alba;

tip meridional 162

tip alpin 167

tip dinar 17.2

Up nordic 172

Rasa neagra

tip pigmek tip negroidal tip astroidal Up merldlonal

Tabelu.1 3 Comparatla proporiII lor dilltrecapu.l~i iniHtimea tolalii la un eopil ~i la Ull adult

Nou naseut Copi! de 2 ani de 5 ani de6 ani Adult

. Partea pe 1/4

care capul 0 115 repreztnta 1/6 din fn1ilfjmea 117 total& 1/8

OMUL IN SPAllU

DimensiuolJe de hazi'i ale emulul (Ug.8 ~i tabelul 4) dellmiteazii .spapul pe care tI ocupa Illnd in stare de repaus (fig .. 9). Spatlnl clrcumscrts dlmenstunller unui om sau unui grup de oameni care executa 0 mi~'Cllre pe loc este redat in fig. 10.

Dirnensiunile care rezultii. din pozltiiJe pecare le ia omul in ineaperi stnt redate in fig. 11 .

.Mi~ilrile unui om mtr-un spaliu incbis stnt prezentate tn fig. 12, In limp ce fig. 13 indica dlrnenslunile circumscrlse unul am care se mi~di. in spaliu deschls. DimensiunHe delimitate de un om care desfii.~oadi dUerile aetlvi!aH stnt redate in Hg.14.

In Polonia se .. admltepentru scopurt industriale tnaltimea medie a uuui om (tmhriicat ~i indil\at), Hita dHerents de sex, ca fUnd egaUi ell 175 em.

Tabeiu! 4

DimensiunHe uner pUrli ale corpll lu i uman, in em

21 0 27'0

31:1 15,.8 38,3 28,3

Denumirca. p~r!li

?cme;e

Bil.rhot

r niillimea totala

rnw imea eu brate!e rldlcate Lii.timea cu bratela intlnse Lunglmea bratulni

Lunglrnea antebratulul ell mtna ., Lunglmea degetulu] mare Marimea palmel tntre degetul

mare ~j eel mie (in medic) Lungimea t.iilpii (in medic) TJJal(imea capului~l a gttului Lii.Umeacapul ui

Lii.timea tn umeri I'

Uitimea in soldur!

170,1 210,.0 170,0

77,2 44,1 6,.0

160,0 200,0 160,.0

69.,8 42,0

5.,7

19,0 24,0 29,7 15,1 35,6 27,8

77

CD
_.
C7I
P ~
c 'g@
~


-flo 175.0
( (

130.0_ )

8$,4 II 50,6 )jn\ (

170,1 )

42,0. 50,0 ~

: 1220 •

( 160,0 )

10

( 60,0 )

( '15,0

)

I" ~ . ..

"'( --~~-____)) f

(70,0 0:

)

( 100,0 )

" 120;0

)

. , . ....,r

(

_. )

\~'

750 ., f-

12

100.0

(50.0 )

..

175.0

, ,_

~,~ " " I

I ,

\ ,

....

( 90,0 •

)

90.0

( 60..0)

1

175.0.

80.,0 )

o ci N N

.' .

_-'

" »:

I I I

I

I

( 60.0.

( 70..0 ~

(

175,0.

W~~'-.'·.·.· _.' }~

.0 . _ 0

o~.·

T8.~._·-'·· __ .· ro~

~ .... ~

~"

0'·" .,' ,_'

N o o

14

( a 0,0 )

( 80.0 ~

f. 60.:.100,0 )

( 80,0 )

" 100.a~

100,0

~ 80.0 )

(

120,0

~l

t . 120,0 .,

. .

( 70,0 ,

..

! it iP~ ~t&~ !~~ ;pt 11*& ~~~

~1~ IJ )J[) ]1\) ~:m 81 lID j J~. j

• (1510) (1S00~ t515) ~ ~ ~ ~ ~

(

006-009

(

OOOL '"

)

O· JI O~I [J~ 0 .. · .. , ~T O( Oi

' , E) :1.

( ) ( oa9t 1 DOLE .}(", ) ( COsz:)

cere ( OOOE OOSZ: .

N

S

w -.

, 0 N

UJ'

52

o o o m

...

VEHICUlE

Mijloacele de locornotte ~i .transpert tmpreuna cu dimensiunile lor, slnt redste I"n fig. 15.

ANIMAlE

Fiecare specie de anirnale, Indllerent de sex ~i rasa, se poate tmplirl.i in trei Upu.ri Iundamentale, in fUnctie de mi'irimea lor (tabelul 5). In fig .. 16 slnt prezentate animalele domestlce de gespodarie Irecvent lntilnile.

Tabelul 5 Miirimea ~I ,greutaiea. anJrnalelor (duplJ·. Stee)"

Tip Oreu. Dlmensluni. ~m
Sp~le dup. Isle a, lnlllll~M I I
marlme kg !u"ngjm~~ I il.(tmea
1 I 2 , 3 I 4 5 I 6 Pisici mid 2.25 20 30 15
rnIKIie 45 22 LO 22
n1~e '65 25 so 2S ..
Ciini mica 3 30 32 17 ,
medie 20 60 65 24
mare 50 90 105 35 ~. ~

~e mid 5 '2 3S 25
medie 6 55 '5 35
m;are 8 60 55 40 Curani mid. 4 39 45 25
medie 6 18 S5 30
mare 75 52 65 3S GIl.ini mic~ me-(he mare

25 32 42

'IS 20' 2S

15 15 US 25

45 36

R.~e mic), 3 24 35 '18
media 4 26 G 25
mare 5 30 55 35 .. InilJ l!mu .1 lungi ITIQa au los! m~5ura [" !lTIpreunii cu. capul In pazi 1 ie norma Iii ~i r~j"r~.

86

Cai rnic~ 500 170 190. 40
midi. 150 195 no SO
mare 1000 220 250 65 COrnutl' mid 250 130 leo 65
medlt SO) 150 ZOO 80
mare 9SO 165 220 95 1 I 21 3 I' r 5,] ]

l~~

Oi mlel '5 ~ ,~
m <iiO! 15 10 00
mil'. 130 129 4S Mpvri mid 2 I I s
medii ,
mar. IS )2 ELEMENTE DE PROIECTARE A CLADIRILORINST ALAJII SI OBIECTE DE UZ COMUN

GOLURI

Dlmensiunl. Dlmens.iunile Il~ilor in construc[iite civile repre.z.jnUi multipl l al rnodului ae baza, 1>1 = !O em (tabelul 1). Dlmens!.unile usllor ~i portilcr in cblectivele Industrlale [ezultil din apllcarea rnulthncdulului Mm = =30 em.

Madmea usilor ~i iutrarilor trebu Ie sa Iie a !lap tata la destina t1a ~I tJpul tndlperii spre care eonduc, .. ad icli la Iatensltatea ~I vlt.eza Iluxulu] de oamen! sau la mari· mea oblectelor trensportate prin ele.

Llltimea usllor de ie~ire (fig. I) trellule ealculata lutnd 0,60 m pentru 100 de persoane, dar nu mal putln de:

0,60 m - Ill. t.ncllperile sanitare cu un vas de closet ~I lacabine,

0,70 m - 18 tneaperlle in care Juqeazl sau loeulese nu mal mult de 5 persoane, ~I la alte tncApert sanitare dectt cele men lion ate mal sus,

0,80 m - la alte tndiperL

Dlmensiunlle a~nor

Ta.belul /

Uijimell, I nllJ!i.mea"

Fe!",! ,,§II

U~i din lemn

eil illl ea.n,at

70, 120 190 240

1 I~C:.::;u...:d:.:o_=u:.:a...;c,;;;an:.:a:.:t..:..e:_I....:L=.20 _12_0 _19_0 _24_0

ell un canat ell doua eanate

Usl din metal

80 120 190 240

.-----~--.~---.-

120. 120 190 240

Liltimea calculatii pen tru 0 ll~i! nu poate Ii mal mare de 2,40 m. La calcularea liilirnii u~ilcr de evacuara nu Sf iau tn conslderatie u~ile turnanle.

TnllJtim ile minime adrnise pentru usi:

- spre pod 1,60 m,

- spre slil iJe de raasinl, nedestinate sederll oamenilor

1,80 m, -Ia trecertle care due spre pivnite larii thcaperi des-

tinate oamen llor 1,90 m,

- in aJ le cazur i, decit cele menl lona te rna i sus 2,00 m. Toate. dlrnenslunlle usllor, portlier ~i ale tnchlderllor altorgolurl slat date perrtrudeschiderea toculu L

Tipul'l de u~I. Modul, de deschldere a usllor ~i incastratea lor depind de eonditille dimallce ~! de tlpul cH!.dlrli san tncaperH; in ,aJara de acestea se iRU fnconslderatie tipulconsiructlei ~I materiaiele disponiblle.

Pentra a proteja usile exterioare de influentele alrnoslertce, este bine eaele sa lie retrasetn raport eu fat·a peretelui.

U~ile de la cJ~djrile destinate prezentel permanente 8 oamenllcr, de. 18 oblectivele de uz public ~l eele care se aiM la le~iri1e-.de evacuare trebule sa se descbidA inafarii. Norme detallate precizeszii. ~Ialte sltua[il In care usile trebulesa se desch.idil. spreexterior (de exemptu: in tndl.p:eri1e industria Ie, sanitate sau de spital).

U~ile care se deschld prtn rotlrea pe ax vertical au lui dreapta (lig. 2: A) sac stinga (fig. 2 B) l?i se impart in:

- u~j plvctante fntr-un singur canal', tntr-unul ~i jumatate, i'n doul1 ~i mal maltecanate,

- batante sau de treeere (!ig .. 3),

- glis<lnte exterIor (fig .. 4),

- glisante tn Intertorul perelelul (fig. 6),

- telescop ice (Ug. 6),

- pltante (Ilg. 7),

- dublu pllante (ng. 8).

- turnate (fig. 9) ..

a8

200 300
I I. 1 40-100

ill

I ]2Q.~

400

k 120;,lk 120 ~

sao

I I

160

II I. \ II \ I \ IIIl

k 120 ~k 120. ~ k'20 *

k

160

e

. ..

8

p-e dre_pt;'j, spre dreaptd spra sting a

lanle trebu le sa He construite astfel, tnctt dup il. sA nu mlceoreze l.!!th:nea golulu i (fig. 10) .. - de eele mentlonate, mal exisHi tipurt deoseblte de exempru: Ufil·burciuf., u,;;.1.i care se ridk1i etc. nrile de u~i pot fi. desehise de la distantii, cu ~ anar lnstalatli mecanlce sail eleclrontce cores-

e eli n I em n se impart fn:

- din sdndu:ri (!!g. 11 A), de oblcei batute de 0 ~ unor sctndur: transversale, executate Hldi toe 'e ,,) pedur], pivnlte, soproane ~igarduri);

din sdndurii, simple,cu prop lea (fig. II B) lSI', u~i prinse in balarnale lip curea ([ig .. 11 C), ar i Incestrate in zld sau in tecul u~ii (se Iolosesc

;eri secundare, ill anexele gospodiiriei);

din doage (fig. 12) Hkule din sctnduri fnguste, ~ <J'l3 de alta vertical, orlzonlal sal! obltc. Selnduterioare pot Ii usor Incllnate sprea inlesni scur-

- u~i cu tahlii, eu cantur i: tablUlc pot Ii din PFL, p isca] sau geam (in treeut seexacutau ~i tilblii din selnl'Uri). Elemen tele de rams pot r! deeora te (fig. 13);

- ll~l eu canatul plin,eu sau lara rams, capttonatepe r.m bele fete CIJ un m a [erial corespunzator (fig. 14).

l;~He ell !libl.l! sfcelecu canatul plln stnt Iolosite tn lceninte, b lrouri, Iicoli etc.

Conform dlspozl] lilnr in vigtJare, timpHiria de construct!l lrebuie sa fie cea standardlzatii ~i cuprinsa in norme ~J cataloage.

U ~ i I e met a lie e pot Ii pllne, confeclionate din profile tmbraeate in tabla ,(fig. 15) sau cu grHe (fig. 16), avlnd ziibrele de dHeritc dtmensiunl care permit ~i man tarea geamurllor. Aceste 1.I~1 stn t 10 loslte in prlncipal Ia cladirlle industriale ~i acclo unde ests nevole de u~1 rezfslente la Ioc. Se rnUlnesc~j eaeiement decorativ 13 monumente de arhltecturii.

U ~i .1 e des tic Iii sa u p La s t j c au canaturlle din tlpurl .speci a Ie de slid a cu n~z lstea 1 a sJlorWi, sau din paneurl de plastic ~i stnt rnontate in balamale care au dlspozltlve metelice de prindere. tntreaga Ieronerie se fixeadl pe suprafata panourllor. Aceste u~i pot 5li a.ibi:i fame melalice (Bg~ 17) sail pot Ii Hlra rama (fig. 18) ..

U~jle de 13. baleen slnt confeetlonate din lernn san metal, ~I, dln motive cliruatice, de cbicei srnt duble sau cuplate. Se folosesc Il~i de tfp eutie, u~j cu toe (poloneze) SilUC.U· plate (suedeze). Foile exterioare sin! prevazute ell la· crtmare, en ~i Iersstrele. Pardosea I A ba lconu I u j sau a terasel se a.!1 it mal j ()S dectt p ardossa la lnc.1iperH; Ia partea tntertoara a u~li se pune un prag din lemn tare sau din profile metslice.

89

11

DO

no

13

·1.

4

.B--

1

E E

17

f::!.m )·4mm arnitur~dI cauciuc

1D

r

p

I

..

~

.. ~ -~ ._ ...

1.15 .4::::

1 ij:.url de ~O! ti. Perl He se I ac C U \l n cana (, cit ua, t U un canal ~i jum.~lllle ssu ru mal rnulta canaluri.

in lum:tie de modul de lnculdere se dlSUI1!l:

- porti pentru trezerea vehtcalelor ,. Cil.re tntrunul dinlre canatur i au c porll til pentru tre::.erea oarnenll or (fig. 19), - por!i IIrele, cu d;)uj canaturt, ptevazute cu role sau rulmen Ii, care sedep I ~s"ilza pe un sol ! n lilr it S:!lI pe g:lidaje (fig. 201.

- port i p line ell trei canatur l (fig. 21) cafe augh rdaj e eventual ~i la partea superieara):

- porli ell mai rnulte eanaturf, p liante, eventual cu gbi.d.:lje (lig. 22),

- por]] pivotanle pe ax or lzontal, cu contragrautate sau fara (fig. 23),

- porti pentru trecerea vehlculetor (e,·eniual pe ~im:) f losite la obiedive!e industrlale,

- porllglisante, pe role, cu sine la partea lnlerloara sau SlIp:erioara; ctnrl dimensiunileacesiui Up de port i dera'1t"S~ 6,0 m, ele au sine ta partea lnlerioara ~i loll tea :wperioara (fig. 24),

- porp gltsante 5,1U ru IJUle (Jig. 25) conlectianate din labIa ondulaUi deschiilndu-se pe verticala sau rulfndu-se re un tambur arnplasat deasupra,

-por'I i care se ridicii cu aj II toru I U nei contragreu til. P

. ig. 2S}, pot f.l iolosite numai in sltua \. ia in care l.idu I este rna! tlIa!! decH gelul portii. Aceste por]! se lolosesc [n garaje ~j in tndiperi In tare piitrund vehkule pe sine. .- cladlrile care nu neces.ilii ci proteclie deosebltfi tm.. triva lneerrdlilor, porlne se conl~cFoneaza din lemn fig. 27 A, 8).

Cmlorm norrnel-or,porlile in ztdurile care slnt prorejate centra incendillor avtnd 0 rezisten\ii la Ioc de minimum I ~ ore pot Ii executate din Jemn ~i me!al (de exernplu

i de lemn 1nveliUi in tabla zincatli (lig. 28 A, B).. 51! folosw: ~i par!! de lernn in rame d in profile de olel fig. 29).

P(l('"\ile de lemn (fIg. 30 A) ~icele metaltce cu grile -~l de asernenea sa alba t.ablie din gearn (eventual 5ticlil aJmata) pentru llumlnarea ind:iperUor sail pentru viz!-

. itate.

P ilemeialice cu grlle, executale in Irecut din fontil ~ in preulll din ole! lamina! circular, sau din pro[Ue,

cm:um ~j din alte rrretste Inoxldahlle, se utilizeaza ea i decorative, dsexemplu Ia gr1idini, sau ell geamuri, ru Inehtderea inciiperilor ;ele pot aveasi UibH! tran, s;w-ente din rnase plastlce,

~ ill' executate din profile utll izate ell elemente de n:na ~i imbrikale peuna sau pe ambeJe Fele eu tabla

• avea inlre Ieile de {abli! straturl de rnaterlale speclale I:'e'"'tru lzola \ i elerm ica sau acusticil, Teate purrctele de lad I.a ex bedoml por1! i. lrebuie etan~ Ie.

Portile ell grile (fig. 30 B) nu pot fi utili7.ate caizolaj!e termlca.

U,i ~i porti eu destinatie speciala

Acestea sin! u~i sau porti ehll1~ dill puncl de vedere terrnic, acustlc, care nu permit lrecerea luminii. rezlstente la umldtta le ~i nelailarnabile, executale din rnaterlale Izelante corespunzdtoare.

Ferestre. luminatoare,i dispozltive paras.olare

i\mplasarea Ierestrelor. Parten de.jos a lereslretor In tncaperlle destlnate ~derH perrnanente 3 camenllor (cam ere de locull - fig. an Irebuie s.~ se gaseasdi la inall i mea de 70-80 ern deasn pra nlvel u J 11 i pardoseli i [nlvelul supraletel delucnr).; inaljime<l spaiiulu'j de deasupra Ierestrelor nu trebuie sa dep1'l~easdl 40 ern (pentru racordarea i ns tala ti i lor, suspen darea draped i lor) .• Iniiltimea parapetalor III Iereslrele din bur;iilaril, (fIg. 32) inciiperi sanllare ~i speciale. ClI de exernplu garderohe (fig. 33)., rnagazj], pot Ii mai mar i, conform neefsilllllier (amplasaraa oblectelor de uz casnic, a mobilierului tnal], evitarea vederi.i tllllunttu, stccare erc.). In lncaperlle ~in care stau copf (gradlni(e) partea de jos a ferestrelor trebuie sa fie la clrca 40 em deasupra pardoselli (fig. 34). Amplasarsa ferestrelor trebu ie sil asigure Ilurntnarea su£h:ientil ~i lIuilormii. a Inter iorului ~l sill permlta vizib Ili tate buua ln a fad!' (~p resurile nu trebuie si\lmp ledice vederea - fig. 35).

Dlmenslunlle fetestrelor. Conform cerintelor coerdcnaJH mod u lare, rnal Ii mea Ierestrelor rep rill In La un multiplu al modululul /Ii. = JO em, iar Hllimea - al multirnodululut Mm = 30 cm [se admite ~! M = !Oem). Elemenlele de Hmpllirh'l 1.1 lerestrelor sint definite de norme [rabelul 2), teats dimeusiunile S·rllt dale pentru Iii! imea tecul u i.

Tlpuri ~l lelurl de ferestre, In lunette de rncdul de deschidere se deosehesc tereslre:

- plvotante (fig. 36),

- batanle (fig. 87),

- pivotante cu ax orizontal (fig, 38),

- lurnante (fig. 39),

- g!isan te pe orraonta Iii (fig. 40),

- glJsante PI' verUcaHI (iig .. 41),

- pllante (fig. 42) .

Din motive de securllale ~j conlurt, fereslrele se deschid spre interior. Se ulilit-eazii ferestre cu unul ssu mal multe

18

.•. 200-300 _ ~

~

II

"'.... 't,.

.3

,..

t .. max im I.DO

1!4

I ,.
I I
I
I I
1 I
I' 1
I I
1
• I
I' .. '
, I
• I
I I 1 II
'-
- t

8S I' iiiil

.'

f

maw 400

A

wjfS&

27

31

8

A

B

-

A

B

~ 29

~. 3D

32

~"'!iI. ~~

34

~ .... : .. :> .: :; ::: ... ::;':""':.' 43 . ODJ ITO r 1111

~.~'. ~j: t'·~ ,,"

.... .,:- .: 44

:-";' .::.' :. .. ·'rTl. [)JJ. ... r1fTin m·· .0].

;~I: >; .;: Ll.J .. ... L\LUU.. tu

~~ 45 •.........•.•.••..•......••.......... E8 ...

" RAU· i.. ED QJ ED EED

~ .

4GB, § g [] §J []47 § B B m

TabeIul 2 Dimenslunil'e feresire.lor (fl ale Ilfilor de la baleen)

L.'JjJ mea, In~ Ijfmea,

em em

Felul ferestr. dot til iunctre de' con.truc\ie ~i de malertctul 10]05lt

min. max. min. [m~)(.

ferestre pentru

servire 60

Ferestre

din lemn Ierestre tip riiz;· boi

I~lu~' m_· ._in_a_to_.ar_. {J __ 1.____.;.60.:_·-I_....:..::150:..:..· _40~~ _12_0_'

120 40

120

60 240 40 180

1---'-----1-- -- - ~:

Ierestre cu eer-

ceveaua Uxa 60 240 6Q 240

,--, -- .----.

fe~est:re cup [ate 60 270 60 240

. .. I 90 180··210- 270

U~I de [a baleen ell, toe --. -, _. -- --- --:-,

1 _:__ __ 1 __ 9:;.,:0;_ __ 18_0 _2_1_0 _ 270

. Ferestrc din metal 60 240 60 240

ferestre din beton armat 60 180 ~I~

c naturi (fig. 43~, ell elemente de eonstructie supllmentare, ca montallli (fig. 44)~i ~rosuri (fig. 45), cu oberIihturi amplasate in dHerite poaitil (fig. 46) ~i ell sis.eme dife:rite de ~prosuri (fig. 47). Un tip aparte de :erestre stnt a~,!-numitele pode-fenetre(!ig. 48), Ieresu-de-grlldinit (fig .49). lerestrele v ilrilla (fig. 50), ~i !6~lr~le-vitrilla ell gearn farii reflex le (fig. 51).

4B

4S

53

Mat.criale ~i mudllrl de execujle, In Iunetle de malerialul utlltzat peutru executia Ierestrel se mic!?oreaza 5upraiala de lumina a lerestrel raja de suprafa-\a golului in zld :

- la Ierestre din lenin ell 25----35%,

- III. Ierestre metaltee eu 8-10%,

- la fer,esVe din betonarmat ell 35----40%.

De tlpul materialului utlltzat depind~i dirnensluuile maxirne ale ferestrei {masurale la dlrnenslunea golulul

~z~; .

- ferestrele din lemn rnoale - !ajirnea p!nl'i !a 3,00 rn, lniillimea pina la 4,00 m,

- Ierestre din lemn tare - la\imea pina III. 4,00 ill, iniil\imea ptna III. 6,00 In.

Ferestrete din belon armat ~j eele melalice teorelic pot avea dtmenstuni nellruitate, til condltla s1l se u.tiHzeze elemente eu sec\ iunea corespullzalo.f dimensloualii.

Perestrcle din lemn, Din panct de vedere al ccnstructiel se deosebesc Ierestre simple. (fig. 62), ferestre en deschidere obi*nuit!'i (fig. 53), Ierestre-cutie cu desehldere inlerloara. (fig. 54). feres!:re·semjeuUi ~i eele mai lrecvente in prezent - ferestreleceplate (fig. 55). Aceste Ieresire sln t centectlonate de ob ice id in lem n moale (de brad), mal rar din lemn tare (stejar,. Irasln). In zona cllrnattca in care traim .pentru indiperile destinate ~derii oamenllor se prolecteazii tn prlnclptu Ierestre duble, lar pentru II ev ita scargerea apei de p loa le pe peretele exterior. tocurile Ierestralor se ratrag putin fnspre lnterlorul fetei peretelu i ex terior.

52

95

57

I-

minim

fet

~I!=oi -~

55

6D

61

Q II [[lJ] . m DO

62

63

64 If ¥ 65

Ferestrele metallce. (fig. 56), SIll t con fecI lena Ie din pto.i!ile de Il\el. obii$flllite sau speciale ; se Iclosesc de asemenea profile din aluminiu slal iaic usoare. Din cauza con ductl LI iii Iii I j i term ice mar !este necesars lolosi rea unor elani$iiri term ice.

Ferestre!e din beton armal (fig. 57).. Din cauza greut.iitii I .... r ~i a sectiunllor mali, se utlltzeaza aproape exclusiv in indiperile mild. de lip halil, de oblcel cu geamurl fixe,eventual cu oberl ihturi metallce. Slnt clemente prela br ica Ie In tregi, SBU in C~lU I in care sill t mil r i, slrit cornpuse din elernente prelabricate.

Lumlnatoare. 51'" lolosesc 1<1 iluminarea lndlrec lf a unor incrlperi ell bui. holur l, chicrnete etc,

Luminalonrele au de obteel Iorma unor loi simple de rllleasli:1i ~i slnt amp lasate mal sus (ieeT! Ierestrele (sau deasupra u~i I or).

D1spozitivele parasotare. La leresu I'll' tnsortte se aplld. parasolare sub !orm.~ de: perde!e (!lg. 58), marchlze (fig. 59), storuri (fig, 60) ~i urnbrare (fig. 61). din lemn, meta I.. rnase pi asl lee Sill! beton.

o asigurare suplhnentard a gelurllor fereslrelor 0 constituie : obloanele (fig. 62). p lvotante sau pllante, gratille fixe, mcntate 13. par lea ex le.rioarii sau interioM::i (Hg .. 63), graUi!e ptvotante PI' ax ver!leal sau p liahile (iig. (4), rulourile din tabla ondulata ([ig.65) sail din lame.!e de lenin sau din alte materiale.

Tipurlle ~i dlmensiun lie gcamurilor. Pen I Ttl inc n tderea l!:ol.ur.i lor ler es I rei or se lui osesc u rm !l.tolJreie lip u ri de sUcla:

- sticld planG pentru geamuri,

- stiehl tras~ meeanic (tabelul :1).,

- sUclll plana transparenta colorata,

- sticl~· P I ani! lam ina til (bru iii. ajur a ta, arms Iii, sle-

iuiti'i),

- ansamblurt term olzolan te, Vilap.lex, Terrnclux ~i sticlii till ita.

EtEMENTE DE CIRCULATIE ORIZONTALA

Windfanguri

Spre in trare eonduc di n a ladi trep te In Ia III in trari i se all,] un pedes] (cdlhna Mar ii], ale: carul dlmensiuni "l!nlrne depind,in Lre allele, de I~\ imea tJ~li de lntrare tll~ U6). \, lndiangul rep!l:!zil1l<i 0 eciuzii de lzolare, 8

labet«!

Dlmenstuntle maxlrne ail' slide I llimll.' (ruse rnecantc pentru l'!e~muri(dupil P. Pr<Jc.haska, R. Polujan "Szklo w budownittwic" Var~\lia f937)

Tlpul stlcle) I U r ostmee ! L~lhTLe" I LUHglme:-
til rnrn :' tn; mru In mrn
Pentr u gesrnurl :2 fiOO SUO
! 3 540 800
4 fJ5U I !lOC
--
Plac!· 2 I 020 1 \-JOO ,
3 I 020 :2 2UO
" 10:20 BOO
5 1.020 s 500
6 _j__ I 020 3500
7 J 020 15011
- • PIl'iclll' eu gr.a.j me mol mare (l 0. - ~o. mml, pen tr u v l trh,~ sin I Ilvra te la eerere ·0" d! meuslunl pi",) I~ 25 ,"

carel sarcina este de II proteja interitm.l!d~dirii Impr.;11 iVI"! in r I uen lei or a tmosfertce,

D lrnensiunlle wtndlangur Hor sin t cond iI lena 11' de tiJ,!ul ~i mlirimea c.ilidirii, de dirnensiuniie ~i sensul de deschidere a u'~ii (fig ... 67}. In prlruul rind insfl. ~Sl.ll!fil !rillrim i i in trartlor trebu le sa dec! dd lrrteusitatea prev lO;U 18 a Iluxulul de oame.d.

Holuri. ~i ve.stibu.luri (fig.68~

Functta holulul (cor idoru lui) este acees de a <lSigurB distri bu Irea Uri! colizl un i a clrcu Illi lei pe ori wntaIa $i pe ver tic a Iil (accesul Ia cui care, pallere, 11ft etc.]. Di n hoi treb uie sii fie usoraccesi b lie lncaperile pentru pu b lie, ca de exemplu punctele de Inlorrnatit (portar, teleloanel, garderobe, We-uri, amplasate astlel tndl sii. fie blne v Iz.ib lie ~i sa nu apara Inter sec tares t1.iretliilor cu flux mare. ! n hoi uri trebuie sa Sf g.~.sl"asca ~ispa I Ii aflil te in alara zonelcr de clrculatie, care sa ereeze condijii pentru oprirea (iani II stlnjenl ctreutat iu) ~i chiur penuu odlhna unui numar mic de earneni.

Temperatura In hoi trebuie sa Ile aprcplata UI: ce~ a cstorlalte tne!ped. La construcjttle reprezentauvevcu un flux mare al circula\iei din ala'! a,. se atlilug·a. vestibulul, care poate prelua unele din Ire luneliil~ nulu lui, ca de exemplu pr lncipala dlstrfbuhe 11 cl reul II I. ie l , ,'01"1- trolul eelor care inlra.

1n l'esLibulur! pell ex isla uneuri trep le. Vesi iLulul ca lncapere de II!;:, £>1 e 1111 esre iI,wh!"uU(ld >II.' ~Izjl.

'77

Q)
'"
m
" m
v n
.... "
+ ....
Nit .... ~ +
+ 0
'-'
g 3
3


"
v
Ni~
+
p n n
'" V ...
3 ~ N
+
Q) 3 0
(X) r-.
3
...,
v
'r::J
3 < ~

, III , zr

, ::!", c , g , ,r-

, .- '"

..., v o ttl

3

... "

+

...

b

3

o

Coridoar~

Corrdoarele stnt elernente cle elrculatle orizonlala care lac LeglHura tntre dllerltele fncilperi.

Ui\imea coridorulul deplnde de tipul cladirf], numarul eM I Of de acces deserv ite (cu 0 direcjle sau dcua), de d i· recl ia deschlderil usllor dHerilelor indiper\ ~i de flux. Din motive de secur llate a evacuarti Incilperilor de uz comuu, Ialirnea coridoarelor nu poate fi mal mi if decit aceea a scarllor ~i usilor de i~ire.

Lathllile minime adrnise penlru eiiiIe de evacuate orizontale :

- corldoare 1,40 In,

- cor idoare tn iata loculul de acces tn l ill 1,60 rn,

- coridoare din sa lile lolos ite de colecti vi tii ti

de 100-200 persoane 2,00 rn,

- cor idoare In scoll (pentru a da poslbtlltatea de reo

creare) 2,40 m,

- coridoare in spital (nevoia de a transports ;;i manevra

un pat) 2,20 rn,

U\timea minima II cor idoarelor in Iunctie de amplasarea ~i modul de deschldere a usti :

- u~i tntr-o sil1gura parte care se deschld spre interior,

la 0 elrculatie Ioarle mica (fig. 69 A) 1,00 m,

- u~i 1nfr·a singuril. parte care se deschid spre exterior.

la 0 clrcuiatle midi (fig. 69 B) 1,40 rn,

- u~j pe ambele p.iir\l, intercalate, 13 0 clrculatie midi

(fig. 69 C) I,E'O ITI,

- u~j pe ambele parli, vizavi, la 0 circula\iemidl

fig, 69 D) 2,20 m,

Dlrectia de deschldere a usllor spre diferllele incaper i este legata de sensul circulaj lel spre ieslre.

Coridoarele trebuie sll alba, la interval de 20--30 m, parliLini mal largi, cu iluminare naturals directa (fig. 70) dadl esle imposibllil reallzarea Iluminar ii directe, este

e darit sa se realizeze 0 iluminare lateral a sup\imen\aTii prln luminatoare deasupra usilor sail u~i cu biblii de eam. Ilurn lnarea Irontala Sf Ieloseste Ia corldoare scurte, dka Plna 13 30 111 (neavanta] vasa in tructt orhes te persoanele ce merg tnspre gearn).

Degajamente

Degajarnentele stnt cele mai mlci elemenle al clrculatiei Izentale, care Iac legatura tntre grupe mid de incaper i. apartarnente, degajarnentul poate prelua unele dintre ctiile holului. Marimea lui este determinate de nu=±-uJ. Iuncj ia ~l arnplasarea Incaperilor pe care le ser-

~te ~I de necesltatea de a eleclua in 1'1 actlvitlitile . ~·izu le (de exemp 1 u cele lega te de gar deroba). La tlrnea - ~ima a degajarnentului este de 0,.90 m jar in partea 'huUi pentru dezbr1!carea ha inelor de stradii , 1,30 m. -irnea minima a degajamentelor care au nurnai Iunct ie comunicat!e, fiicfnd legii(ura Intre lndiperi sau III tre e..ea ~i axa de clrculajie, este 3riitatfl 'in fig. 71.

99 .

• l~

ELEMENTE DE CIRCUlATIE VERTlCAI.A

Rampe (planuri inclinate)

Plaflurile lncllnate (lig. 12) stnt rnai cemode in exploalare declt sdirile, ocupa ins~ un spatiu de 3·5 ori mal rna re deci t acestea . Incl inarea ram pel (Ii,!!. 73) trebu ie ~:i corespunda des tina Ii ei ei ~i nu poa Le depa~i;

- bO% I a lranspor tul manual, de dilre un lucralor, ai laz j lot, sacilcr, bu toa iel or. sau al altar cbiecte,

- 55% I II transportal manual de btl loa ie,

- 45% clud tampa este prevaz,uLa pentru Q circularie

perrnanen In ~i pe ee s-su ap 1 icat sipci transversale, . - 20% cind tampa ell 5uprala(<l erestata conduce spfe un gara] individual,

- l!l% rind rampa este destlnata clrculatlel permanente pentru mal mult de 15 persoane san mal mult de 15 bucatl de invenfar viu, ~i ctndeste protejata de precipiLalii atmosler lce, iar 10% clnd nu este protejatii.,

- 15% penlru a ramps auto, recti!inie, In cladlre, ~i 12% clnd rampa este curba,

- 10% pentru 0 rarnpa auto in ex ler iorul c1.!idirii ~i pen tru 0 rampa pe care se trallsportii bu tOB Ie ~i roabe, - 5% pentru transporlul anual de carucicare, lara :ille, pe 0 dis!ant<l de pini1i 1<1 2000 m, .

- 4% penlru c1irudoare PI' sine implnse manual. Pentru iii evila posibilltates de alunecare, rna I ales PI' lerenur i descoper i te, supraiata rampei se l';>;ecuUl dJn rnater iale aspre, iar la inclimftji mal rnar i, rampele ex ter i nare se prete [eaza de p recip ita I i ill" a trnos lerice teu acoper i~u r i)

72

Indicajii generale, Comoditatea ~l secur ltetea circula\Iel pe sci!r! cer sattsiacerea urmatearelor condltlt:

- tnaltlmea ~i lii\imea Irep!e! trebule sa fie alese astlel IncH sa fiecomod s·il se cake pe ea,

- liiilmea rampel sa corespunda nnmarulul de Iluxurl de clrcu lalie,

- numarul treptelor la 0 Tampa sa permlta parcurgerea at lara oboseala, lat dis,tanta verticil Hi tntre rampe paralele s~ He destul de mare,

- rampele ~i podestele sa lie asigurare cu mina curenta,

- constructia ~i materialele sa lie alese in funclle de

sarcina maxima pmvilJ;utll pentru scara respectlva, - i lum ina tul sa lie corespunzator,

- sa fie respectate ccndltiile de s.iguraolil. ~j de paza

centra lncendlilor.

IncUnaJ"ea rampel, Aceasta a lost stabi1itli experimental ~i se ca!culeaza din. formula general acceptata:

~ h + 1= 60 ptna la 65 em. unde: h este inal!imea treptel,

I - Hilimea treptel (fig. 741 In.!iljime.a treptei nu trebule sa depa~a&di: 0,16 m - tn cladirile de uUlJtate publica,

0,19 m - ln case pen tru o lam il ie ~i Incase cu douii nivetur i,

0,20 m - 10 sdirile ee due spre- podur i, phnlle sau la

scar He din obiediveJe lndustriale, 0,]76 m,-[n celelate cazur].

Wtimea trepteler. Uitimea treptelor scilril in locul

cd m ai ingust n u trebu le sa fie mai m leil de;

/6,;; me n i ."1'] ~ni m~le . 45% /. .. JgaraJ ind vldu,;tl 20 %

,'" mtnl$1 .nimale 18%

m.ils)rJITn IInie dre.apb: 15"'/. m<lslr.i cotind 12"'/,. drumuri de ev;a:;u.re 10%

73

~:.o

0,.10 m - Ia scar lie care due spre p lvn j tll, poduri sat! la cele destinate deservlrll ma$lnllor~j Insta la I ii I or,

0,10 m - [a casele unHamiliale~1 in apartamentele eu

doua nivelur],

0,12 m - in casele pentru doul! san mal rnulte familii, 0,16 m - in al te objective.

Uitimea rampei sel!rli depinde de rnarimea Iluxului de oarnenl care dreula pe ea (fig. 75) ..

Uitimea minima a scarH conform normelor este de: 0,70 m - in casele unllamillale ~i in apartamentele

eu dou~ niveleri,

0, iO m - in tnlreprinderi, la sc1l.rilece due spre trecerlle deasupra lnstala tiilor. pe pedes Ie de lucru, sau 18 cell' care due spre locurl de munc.!i pentru una sou ctteva persoane,

74

0,90 m - Ia sdirilp care due iI" l' prvn ite ~i nodurl, eu excep I ia celor d i rl casele u ni lam ilia le

0,90 m - in In!reprinderile in cafe PI" '1 >t !lra drcul~ pln.!i Ia 50 de persnane,

1,20 m - In acele in treprlnderi In C-3 re pe cscarl! sau pe o rampa drcul~ peste 50 de persoans,

[,20 m - acolo un de se transports manual greu filj i, 1,40 m - in spttale (ell mentiunea' elf surna liltimii podestultrl ~i a rampe! tn aceste oblecllve nu poate Ii mal rnlcii de 2,90 In),

1,00 m - to cazurl nementtona te a Ici ,

Ul.j!mea rampelst a podestelor precurn ~i a p lanulul Illclinat se stablleste in fUnelie de numilruJ de persoarte PI" care elemenlul respectiv Ie deserveste la llecare eta] acceptind ca norma 0,60 m pentru f!ecare 100 de uersoane

75

(

70

130

)

(

)

190

)

,

101

(fig. 76). In prmcrpru, nu se construiesc sdri ~i plsnur] tnclirrate care sa depi.i~easd jil\imea de 2,40 m rnasurata tntre perate ~i rntna curenta sau [ntre doua mtinl curente.

Il'Ialtlme.a scliril. Scarile din c.ladiri le destina Ie cameniJor n-ar trebui sa ajbil mai mult de 18 trepte intr-a rampil.Ralllpa sdl'ri.i ce duce spre rnar-sarda trebuie sa fie, In milsura posibiHtalii, paralelli Ctl pants acopert~ului (fig. 77).

tnaltimea trecerii, masurata v~rHcalln deschidere, sub ampa sdiri j ~i sub podeste este de eel putln 2,00 ill

76

PiNA LA

50 PE'RSOANE

PiN.! LA

200 PERSOANE

(fig. i.S) jar pentru trecerile ce due spre p ivnite ~i Inca· perile nedestiuaie oamenilor - 1,90 m (lig. 79).

Pen tru II respecta corned i latea ~i ritrnul pareurger i i scari! este necesar sa se pilslreze aceea~i inallime de trepte pe lungimea intre,gii sdlri. Atul1ci ctnd 0 rampa are pu !.ine trepte es te ob I iga tor ill ca numarul lor sa fie farl! 50\ (~i sa 1111 lie rna j 111 ic de tre!).

h'lIna curenta, balustrade, Pentru slguranjii ~i com 0- dltate, de-a lungu] rampel sdril.or se a~aza mlna cllf'entil (lig.SO).

p'lNA LA

B~ PERSOANE

l

190

- .,

'78

BD

102

.,::" .... ~.

La scad Ie in terloare cu 0 !'iII ime de peste 1,50 TIl, ~l la searlle exterioare care au rna·! mult de 5 trepte $1 0 Inel!nare rna! mare de 40%sau 0 latillie mal midi de 0,35 meste ohllgatorie 0 mina curenUi (fig. 81) ...

La partes neHm ita Ui de perete. p lanurile incl ina te, rampele scsrttor ~i podestele intermediare de odlhna trebule s.!i He prevllzutecll un parapet eu mina curenta. Latimea spaliilor libere dlntre elementeleunui parapet nu peale sa depii~asdl 0,15 rn Iar 1a erese ~i griidinite. - -0,10 m.

Inllltimea totaU a parapetulul eu mina eurenta trebuie sa lie de 0,90-1,10 m.

MlnacurentaIn dadirile~olilortrebuie sa fie construlta asHel tnett sa fecii imp05ibiJ1i alunecarea copiilor, lar parapetu I sa nu oiere p osl b Il Ilatea di jarar Ii pe el. Ferestrele din casa seariloreare au pervaz la a tniiltime mal midi de 0,80 m trebuie sa He aslguratecu 0 balustradil..

Mina eurentli fixata in treptele sdlr!i le miq,oreaza latlmea cu 6-8 em. Sub rnlna curenta, paralel eu ea. se menteaza la 0 ina!tlrne corncds pentrn coptl (0,60- -0,70 rn) 0 barll. care tine loc de mina curenta.

Cind I.ajlmea rampei depa~~te 1,80 m, se recomands Iixarea unel mtini curente $1 pe partes peretelu i, a tit pentru cornodltate cit ~l penlru a proteja peretll impolriva mu.rdaririi~i lovlrli. Acolo unde elrculatla este in!ensa se fixeaz·1i 0 mtna curenta pe mijlocul unei rampe largl pentru a separa Ilururi de oamenl ce rnerg tn sens contrar,

Mina curenta se Hxeaza deoseblt de alent pe prima treapta, aocolo unde scarile cotesc ~I pe uJtimele trepte, cretndu-se sstfel 0 aslgurare pentru eventualele elideri, cfnd pe scara coboara un numar mare de oamerii cuprtnsl de pa.nica sau clnd se transporta oblecte grele.

Clnstructie, maleriale. Treptele Ilxe la amtndot ~ capetele tn peretele construetiei lucreaza ca grinzl o...;b!e rezernate, cele fixe Ia un capiH se comportaca a consola. Treptele pot fi rezernate pe ctte doua vangurl care sint Hxate de podeste sau se pot rezema pe un singur yang asezat la mij locul lor (iIg. 82). Se conslruiesc de asemenea seilr! suspendate sau sdiri avtnd constructla rnlxta.

B1

1.1

~ 6 I

.If~l

~ 7

B2

.~+---t1

t J

T rep tele pot f din beton arrna t, uneori din p latra: eel rnai des se Iolosesc 3d;rI dill elernente prefabrlcate cuprinztnd un element pentru rampa ~i un element pentru podest. Scarile din lemn din m.otive de paza contra Incendiulul se proiecteazll in present doar in casele unlIamillale sau tn apartamente cu doua nlvele,

lIumlnatul. Scdrile de evacuare trebuie sa fie iluminate direct, cu lumina naturala, 101 Ilecare nlvel,

Modu I de il urn inare l1(1tura.lii a easel ~ciirii:

- tn cJ1!dirHe ell lrefnlvele indusiv - prin lntermediul unui luminator amplasat in acoperls sau al fetestrelor (In partea superioara a easel sdi ril or) care sa reprezinte 0 suprafatll de eel putin3/4 din proiectla easel scarii ell condltla c.a dlstanta dintre rampe, masurati.i In(proiec\ie orlzorrtala, s1l1lie de eel pulin 0,25 m pe

103

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful