Neurofibromatoza Neurofibromatoza reprezinta o boala genetica multisistemica cu transmitere autosomal dominanta ce determina manifestari clinice cutanate, neurologice si ortopedice

si afecteaza ambele sexe in egala masura. Forma cea mai frecventa este neurofibromatoza tip I (hamartroza). Aceasta forma difera de cea centrala (neurofibromatoza tip II) prin faptul ca a doua forma se insoteste de putine leziuni cutanate, dar prezinta o incidenta crescuta a meningioamelor, neurinoamelor de nerv acustic (care sunt frecvent bilaterale). Pacientii cu neurofibromatoza tip I au un pronostic mai bun, cu mai putine cazuri de tumori SNC, dar morbiditatea si mortalitatea sunt crescute si in aceasta forma de boala. Dintre cele mai severe complicatii ale neurofibromatozei tip I se citeaza cecitatea secundara glioamelor de nerv optic, tumorile de canal vertebral, scolioza si anomaliile oaselor lung ce necesita uneori amputatii. Desi toti pacientii cu neurofibromatoza I sunt simptomatici, semnele clinice difera mult de la un caz la altul; semnele clinice sunt importanti factori de pronostic al complicatiilor. Fiziopatologie Boala se datoreaza unei mutatii sau deletii a genei NF1 localizata pe cromozomul 17, cu fenotip inalt penetrant; neurofibrina, codata de aceasta gena, serveste ca supresor tumoral, iar scaderea producerii acestei proteine determina aparitia simptomatologiei. Incidenta Incidenta estimata a neurofibromatozei tip I este de 1 caz la 3000 copii, insa aceasta cifra poate reprezenta o subestimare a frecventei reale din cauza subdiagnosticarii bolii la copii cu semiologie saraca. Aproximativ jumatate din cazuri sunt rezultatul unor mutatii spontane, neavand antecedente heredocolaterale de aceasta natura. Morbiditate/mortalitate Tumorile care se asociaza cel mai frecvent cu aceasta boala sunt reprezentate de: neurofibroamen cutanate sau subcutanate, glioame de nerv optic, tumori de vanal vertebral, tumori ale sistemului nervos central. Neurofibroamele cutanate cresc in dimensiuni in adolescenta si in sarcina. Neurofibroamele plexiforme sunt de obicei mari, difuze, invazive si apar la aproximativ 25% din pacienti. Extirparea lor este rareori realizabila fara deficit motor ulterior, insa se poate realiza extirparea lor partiala in scop estetic sau la pacientii la care se anticipeaza consecinte functionale progresive. Tumorile de nervi periferici sau neurosarcoamele sunt frecvente la adolescentii cu neurofibromatoza tip I Glioamele par a avea invazivitate scazuta, iar astrocitoamele sunt de obicei de tip intermediar. Leucemia mieloida cronica si mielodisplazia sunt rare, dar se pot asocia neurofibromatozei tip I..

1

ectaziile durei mater. displazia de sfenoid. 4-7% din copiii cu neurofibromatoza tip I asociaza convulsii. macrocefalie. insa cele mai frecvente sunt fibroza intramedulara. stenoze si anevrisme. pe baza aparitiei progresive a semneleor si simptomelor. 2 . Criterii de diagnostic pozitiv: -cel putin 6 pete cafe au lait sau macule hiperpigmentare cu diametru de cel putin 5 mm la copii sub 10 ani (15 mm la adulti) -efelide axilare sau inghinale -doua sau mai multe neurofibroame tipice sau un neurofibrom plexiform -gliom de nerv optic -Doua sau mai multe hamartoame (noduli Lisch) -Displazie de sfenoid sau pseudartroze -Rude de gradul I cu neurofibromatoza tip I Pentru stabilirea diagnosticului este necesara prezenta a cel putin 2 dintre aceste criterii. osteoporoza datorata reabsorbtiei osoase anormale. Alte leziuni vasculare asociate bolii includ ectazii. dar poate progresa. malformatii congenitale de cord (stenoza pulmonata. defect septal atrial. sindrom Noonan. fiind esentiala sau secundara feocromocitomului. Pacientii asociaza hipostatura. uneori pubertate precoce (la o minoritate de cazuri). retard mintal usor sau moderat. cardiomiopatie hipertrofica). care in unele cazuri sunt cauzate de leziuni intracraniene. desi defectul genetic este prezent la nastere. Hipertensiunea poate apare la acesti pacienti la orice varsta. stenozei de artera renala secundara displaziei fibromusculare. Anomaliile osoase pot lipsi. Scolioza este de obicei usoara. asa-numitele „migrene abdominale”. necesitand interventie chirurgicala. malformatii Chiari I. leziuni ale chiasemi optice cu consecinte asupra axului hipotalamo-hipofizar.Dintre deficitele neurologice asociate bolii se citeaza sindromul de hiperactivitate cu deficit de atentie – la 40% din copiii afectati. Diagnosticul este stabilit la varste variabile. deficite vizual-spatiale. pseudartroza.dureri abdominale recurente fara anomalii ale tractului gastro-intestinal. subtierea corticalei osoase.

dar apar pana la sfarsitul adolescentei. extremitati. Este necesar screening-ul pentru feocromocitom al acestor pacienti prin dozarea catecolaminelor urinare libere si a metabolitilor acestora (metanefrina. adolescent si adult. AVM) in urina din 24 ore. efelidele axilare sau inghinale sunt rare la nastere. in prezent este preferata IRM. Aceste metode sunt valoroase in diagnosticarea glioamelor de nerv optic. maselor mediastinale.Manifestari cutanate: petele cafe au lait apar cel mai precoce. cresterea rapida trebuie sa atraga atentia asupra transformarii maligne. precum si modificari ale vascularizatiei retinei. isi sporesc numarul si dimensiunile o data cu trecerea timpului. proieminenta coastelor inferiare. alte anomalii: asimetria cutiei toracice. pseudartroza congenitala se diagnosticheaza la nastere. Examen ortopedic: displazia de sfenoid poate fi asimptomatica. neurofibroamelor profunde. scalp si fata.Allbright. oasele lungi pot suferi deformari progresive de-a lungul copilariei. tumorilor de canal vertebral. hamartoamelor. anomalii ale oaselor lungi si coastelor. Pacientii prezinta noduli Lisch. dar se poate asocia cu prezenta unui neurofibrom plexiform al pleoapei ipsilaterale. Neurofibroamele cresc de obicei lent in dimensiuni. pot regresa spontan. hidrocefaliei. nu exista un consens asupra frecventei optime a examinarilor. pot fi pigmentate si insotite de hipertricoza. scolioza cu progresie de multe ori rapida. Neurofibroamele subcutanate sau cutanate apar la copilul mare. ulterior determinand cecitate necorectabila.utila in diagnosticarea tumorilor de nervi periferici 3 . pot determina eroziuni osoase si durere. „urticaria pigmentosa” reprezinta aglomerari de mastocite la nivelul dermului si se rezolva de obicei spontan. pot determina scaderea acuitatii vizuale la periferia campului vizual. Tomografia cu emisie de pozitroni. CT si IRM: CT a fost realizata mai frecvent in trecut. sindrom McCune. initial avand aspect de papule diseminate pe trunchi. scolioza. Examen oftalmologic: tumorile de nerv optic apar de obicei sub varsta de 5 ani si de obicie sunt asimptomatice initial. ptoza palpebrala. cele profunde se deceleaza numai prin palpare. eroziuni osoase datorate unui neurofibrom plexiform. Neurofibroamele plexiforme au caracter invaziv. de plex brahial sau sacrat. normetanefrina. Studii imagistice Radiografia osoasa deceleaza ectazii ale durei mater. Diagnostic diferential: pete cafe au lait izolate. dificultati de percepere a culorilor. insa este clar ca ele trebuie recomandate in cazul aparitiei simptomatologiei neurologice sau vizuale. se pot doza si catecolaminele plasmatice prin cromatografie pe mediu lichid. Examinari paraclinice Examen genetic: diagnostic de certitudine prin tehnici de analiza moleculara. vizibili oftalmoscopic. diagnosticul poate fi stabilit si antenatal prin amniocenteza sau analiza vililor din corion.

pentru a determina invazivitatea tumorilor de canal vertebral. pseudartroza.evaluarea consecintelor glioamelor de nerv optic. neurofibrosarcoame. examen oftalmologic. Resurse terapeutice noi: farnesyl transferaza + lovastatin. leucemie. Stenoza de artera renala se trateaza prin angioplastie percutanata transluminala sau anastomoza arterei renale Rezectia chirurgicala este tratamentul optim al feocromocitomului. cu numar mare de mitoze si proliferare vasculara. radioterapia se recomanda numai in cazurile care progreseaza.la pacientii cu convulsii. in ciuda chimioterapiei. de asemenea. Complicatii: -neurofibroame invazive. Histologie Neurofibroamele sunt tumori bine diferentiate.Scintigrafia se foloseste pentru diagnosticul feocromocitomului si a neurofibroamlor transformate malign. plexului brahial sau sacrat. Acestea sunt de obicei hipercelulare. Glioamele de nerv optic au progresie lenta si raspund bine la tratament. sorafebib. contitnad celule fusiforme si celule pleiomorfe asemanatoare fibroblastelor. neurosarcoamele vor fi. Tratament Chimioterapia are rezultate mai bune decat radioterapia in cazul glioamelor de nerv optic. Neurofibroamele se pot transforma malign (neurofibrosarcoame). tumori de nervi periferici. Alte teste: EEG. exciziei chirurgicale Tratamentul ortopedic al scoliozei rapid progresive. Celulele inflamatorii sunt rare. ale canalului vertebral. sindrom de hiperactivitate cu deficit de atentie 4 . potentiale evocate vizuale. excizate. erlotinib Tumorile de canal medular sunt supuse. de asemenea. In cazul neurofibroamelor plexiforme se recomanda excizia chirurgicala. in cazurile refractare se recomanda interventia chirurgicala. formate din celule gigante. HTA datorata feocromocitomului sau stenozei de artera renala. mielografia. Neurofibroamele mici pot fi excizate prin laserterapie. aplicare de proteze.nodulii Lisch. risc crescut de tumori SNC. scolioza progresiva mai ales la copii sub 10 ani. iar in cazurile nerezecabile sau metastatice se recomanda chimioterapie.

Nat Clin Pract Endocrinol Metab. 13.67(3):240-9.14(4):935-56. Stevenson DA. Oct 2007. Neuroophthalmological management of optic pathway gliomas. Wetzel LH. Neurosurg Focus. .63(6):697-701. Neurosurg Focus. 12. Feb 2007. Neurofibromatosis type 1 and pregnancy. et al. Lenders JW. Biochemical diagnosis of pheochromocytoma: which test is best?. 2. Schwarz EL. Karagiannis A. et al. Eisenhofer G. Binning MJ. detectarea precoce a bolii si tratamentul complicatiilor imbunatateste prognosticul.149(5):1059-64. et al. Apr 2002. Endocr Relat Cancer. Irons MB. Huntrakoon M. discussion 766-7. 3. J Neuropathol Exp Neurol. Prevalence of plexiform neurofibroma in children and adolescents with type I neurofibromatosis. JAMA. Pheochromocytoma: an update on genetics and management. 2007. 5 . 4. Dec 2 1996. Pediatr Res. Pacak K. Brunetti-Pierri N. Bibliografie: 1. Neurosurgery. Doty SB. October 2005. Brainstem lesions in neurofibromatosis type 1. Generalized metabolic bone disease in Neurofibromatosis type I. Walther MM. et al. Mar 2008. et al. Geller M. 2007. Lee AG. Jun 2008. Bonalumi Filho A. 5. Pheochromocytoma: recommendations for clinical practice from the First International Symposium. et al. Almberger M. Nov 1987. Mar 20 2002. Kestle JR. Dugoff L. Sujansky E. Optic pathway gliomas: a review. Levine E. May 2008. Radiol Med (Torino). Perry A. et al. J Pediatr (Rio J). Gutmann DH. Rodriguez FJ. principalele cauze de morbiditate si mortalitate sunt hipertensiunea si neoplaziile. et al.23(5):E1.3(2):92-102. et al. Dec 2007.61(4):762-6. Ahlman H. Ullrich NJ. 7. Athyros VG. Am J Med Genet.94(1):105-11. Evidence of increased bone resorption in neurofibromatosis type 1 using urinary pyridinium crosslink analysis. Gliomas in neurofibromatosis type 1: a clinicopathologic study of 100 patients. NovDec 2007. Mikhailidis DP. et al. Hicks J. 10. Liu JK.83(6):571-3. Mol Genet Metab. Integrated imaging in peripheral nerve lesions in type 1 neurofibromatosis. 11. 9.66(1):7-10. Iannicelli E.Prognostic Speranta de viata este cu 15 ani mai mica la acesti copii.103(4):332-43.23(5):E2. Malignant nerve-sheath neoplasms in neurofibromatosis: distinction from benign tumors by using imaging techniques. AJR Am J Roentgenol. Darrigo LG Jr. Raja AI. Viskochil DH. Pacak K. 8. Rossi G.287(11):1427-34. 6.

Seelman S. 19.7(4):890-6.46(8):553-63. Aug 2004. et al. Tagle R. et al. Fouad F. Induction of apoptosis in neurofibromatosis type 1 malignant peripheral nerve sheath tumor cell lines by a combination of novel farnesyl transferase inhibitors and lovastatin.24(4):539-53. et al. Ozhasoglu C. May 2008. Neurosurgery. 16. Sorafenib inhibits growth and mitogen-activated protein kinase signaling in malignant peripheral nerve sheath cells. Effective in vivo targeting of the mammalian target of rapamycin pathway in malignant peripheral nerve sheath tumors. 6 . Mattocks C. 18. LaLonde DT. Baralle D. Bravo EL. Mol Cancer Ther.119A(1):1-8. Johansson G. 17. et al. Cheema HS. Jul 2008. Radiosurgery for benign intradural spinal tumors. 20. Mahller YY. Apr 2008. Endocr Rev. Apr 2008. Barton B.7(5):1237-45. May 15 2003.62(4):887-95. Social skills of children with neurofibromatosis type 1. Kalidas K. Pheochromocytoma: state-of-the-art and future prospects. Burton SA. Am J Med Genet A. Dev Med Child Neurol.14. 15. discussion 895-6. Gerszten PC. Ambrosini G. North K.326(1):1-11. J Pharmacol Exp Ther. Wojtkowiak JW. Collins MH. Different mutations in the NF1 gene are associated with Neurofibromatosis-Noonan syndrome (NFNS). et al. Mol Cancer Ther. Aug 2003.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful