Curs 1.

Psihologie medicala – sfera, continut. Delimitari conceptuale intre psihologie clinica, psihopatologie, psihiatrie,psihologia sanatatii O definitie comprehensiva a psihologiei medicale unanim acceptata nu exista, dar exista o serie de adevaruri incontenstabile care pot conduce spre acoperirea intregului spectru de activitate, in care se pot recunoaste punctele de interes si aplicatiile acesteia. Este vorba de un concept hibrid care a fost intotdeauna greu de definit intr-o maniera convenabila si unde au fost alaturati cei doi termeni care in mod cert nu se contrazic, dar care, de aceea, nu au in mod evident o legatura naturala intre ei.(Florin Tudose) Conform P.Popescu-Neveanu, psihologia medicala este,, stiinta care studiaza psihologia bolnavului si a relatiei sale cu ambianta, legaturile sale subiective cu pesonalul medico-sanitar si cu familia; ea priveste bolnavul nu numai din punct de vedere al organismului dereglat, ci si din punct de vedere al subiectivitatii sale, al naturii sale umane”. Politzer arata ca psihologia medicala este: ,, psihologia care pune in centrul ei drama persoanei umane aflate in situatia de boala”. Dictionarul de Psihologie ( R.Doron,Parot)defineste psihologia medicala:,, studiul psihologic pe care il constituie toate subdisciplinele psihologiei, al intregului domeniu medical, in special al relatiei bolnav-medic, ca si al aspectelor psihice ale comportamentelor si proceselor morbide si ale metodelor terapeutice.” Daca, in conformitate cu definitia lui Popescu Neveanu P. – obiectul psihologiei generale trateaza procesele, sistemele si insusirile psihice integrand si problematica generica a personalitatii, studiul psihologiei medicale se poate restrange la domeniul relatiilor interpersonale si ale grupurilor mici (Golu P.) si are ca obiect de studiu al psihologiei bolnavului si al relatiilor sale cu ambianta, legaturile sale subiective cu personalul medico-sanitar(in mod predominant cu medicul) si cu familia. Psihologia in relatiile cu medicina (efectele psihologice ale bolii, relatiile medic-bolnav). Subiecte majore in studiul psihologiei medicale: (dupa British Psychological Society) • functiile psihice elementare • Psihologia sociala • Psihologia dezvoltarii • diferentele individuale Domenii din care psihologia medicala isi extrage datele: • ancheta sociala

). reflex al reactiei sale fata de agresiunea somatica/psihologica. ca si problemele psihologice ale oamenilor bolnavi. coeficientul de psihogenie al fiecarui bolnav. psihologia medicala fiind privita ca . tratament complex al cancerelor. tratamentului si profilaxiei bolilor. toate faptele din practica medicala unde intervine. adica spiriitul sau. . fie ca este vorba de un eveniment traumatizant din punct de vedere afectiv (doliu. atasat colaborarii cu medicii in ceea ce priveste diagnosticul. de determinarea sau evolutia unei afectiuni somatice. este sau ar trebui sa fie prezenta in practica medicala cotidiana obisnuita (medicina generala sau/de familie) sau mai sofisticate ( grefe. psihosomatica si reactiile emotionale la boala”. care fac parte din sarcinile diagnosticului. tratamentul. intr-un fel sau altul. Sahleanu V. ca si mijloacele psihologice de tratament. In opinia acestuia autor.are o mare importanta in instruirea si formarea medicilor.studiaza problemele teoretice si practice ale medicinei legate de psihologie.domeniu al psihologiei aplicate. Pot fi inserate. Coeficentul de psihogenie se refera la particularitatile psihologice premorbide ale individului. cat si cercetarea unor domenii ca psihofarmacologia. abordarea mortii etc. care trebuie sa ajunga sa inteleaga bolnavul ca pe o persoana umana ce sufera de o boala si care are nevoie nu numai de sprijin strict medical. in cadrul psihologiei medicale. conform opiniei lui Besancon G. reabilitarea si prevenirea. cronicitatea. despartire). punand . sau relatia medicpacient in cursul elaborarii diagnosticului.trebuie luat in considerare si rolul analizei si cercetarii stiintifice.• tehnici experimentale • observarea comportamentala • convorbirea de la om la om • date de biotipologie • date psihanalitice Psihologia medicala studiaza deasemenea. si Athanasiu A. Ionescu considera ca psihologia medicala este preocupata de urmatoarele aspecte: . atat sub aspectul rezistentei. psihologia medicala.. cat si al structurii reactiei patologice. ci si de o puternica sustinere psihologica. G. . considera ca psihologia medicala trebuie sa fie psihologia care are in centrul ei drama persoanei umane. un factor psihologic. al conducerii tratamentului sau de-a lungul evolutiei cronice..

accentul atat pe datele obiective. alienant. 3. cu personalul medical. ca si a mediului socio-familial al bolnavului: a) personalitatea premorbida a bolnavului. prezinta cateva elemente ale campului de preocupari ale psihologiei medicale: 1.2 cunoasterea pacientului. in plan psihic: a) tehnici de abordare diferentiata a bolnavului. rolul factoarilor psihologici in geneza si evolutia ulterioara a bolii. d) modalitatile de reactie a bolnavului la demersurile diagnostice. b) cunoasterea frecventelor deformari ale informatiei despre boala de catre subiectivitatea bolnavului. terapeutice si de ordin educational intreprinse de medic. d) principiile de selectie a bolnavilor pentru consultul psihologic. I. gr. in plan psihocomportamental si relatiile de la nivel de microgrup/macrogrup. cu lumea spitalului). b) interactiunile anterioare imbolnavirii. klinikos=de pat). temporar sau stabil de catre boala. ci la observatia directa imediata si nemijlocita pe care studiul de caz individual o presupune atat in medicina cat si in psihologie.1 aspecte de ordin psihologic ale formarii viitorului medic. deprinderea unor modalitati de actiune asupra bolnavului. Cu siguranta ca termenul de clinic nu se refera la asistarea bolnavului imobilizat la pat (cf. care genereaza predispozitia spre contactarea facila a unor imbolnaviri si personalitatea modificata. c) instituirea unor masuri de psihoterapie simpla (de sustinere) la primele contacte cu bolnavul. cu accentul pus pe elemente specifice de tipul stresului psihologic si al modelelor de implicarii stimulilor psihici (chiar fara stres) in patogeneza. 2.Iamandescu. in primul rand introspectia bolnavului si intuitia medicala. depersonalizant de abordare a sa de catre corpul medical. implicit obligatiile care decurg si cele care sunt atenuate de boala. cat si pe cele subiective. cu accentuarea impactului bolnavului cu modul adesea tehnicist. a universului de preocupari si aspiratii ale acestuia.B. relatia interpersonala dintre medic si pacient cu urmatoarele aspecte specifice: 2. c) cadrul relatiilor interpersonale contactate de pacient in momentul imbolnavirii ( cu medicul. . 2.

” Psihologia clinica este stiinta care studiaza mecanismele psihologice implicate in starea de sanatate si boala. psihologia clinica nu este clinica pentru ca se practica in clinica. ci la o abordare individualizata a subiectului uman.. psihologia clinica se mai numeste si psihopatologie sau mai putin utilizat astazi. 2. psihologia clinica isi aduce aportul la reliefarea factorilor psihologici implicate in aspectul curative si profilactic al bolilor. psihologia clinica se mai numeste si psihologia sanatatii clinice (clinical healty psychology). Atunci cand in abordarea clinica domina prima componenta. la mecanismele psihologice implicate in sanatatea si patologia mentala (psihica). psihosomatica (in SUA.asa cum apare ea.clinic” nu se refera la clinica. Prima componenta se refera la investigarea mecanismelor psihologice implicate in : a) promovarea si optimizarea sanatatii si b)prevenirea patologiei. psihologia clinica se refera la investigarea mecanismelor psihologice implicate in sanatate si boala. subiectul uman fiind abordat individualizat. De asemenea. sau intr-o formulare mai veche si mai putin utilizata astazi in domeniul clinic. Asadar. psihologie medicala (desi. cu referiri la starea lui de sanatate si boala.Dictionarul Larousse. medical etc. termenul de psihologie medicala include si aspectele de psihologia sanatatii clinice). • In raport cu medicina. spital. fara a se conditiona obilgatoriu de analiza mecanismelor . cu referire la starea lui de sanatate si boala. in Manualul de Clasificare a Tulburarilor Mentale si de Comportament: DSM. metoda specifica de intelegere a conduitelor umane care urmareste sa determine simultan ceea ce este tipic si ceea ce este individual la un subiect considerat ca o fiinta care traieste o situatie definita. Cand vorbim despre patologie psihica. iar in sens restrans. defineste psihologia clinica drept:. Indiferent de sens. ea are doua componente fundamentale: 1. se obseva ca termenul . Prin urmare. psihologia clinica se mai numeste si psihologia sanatatii. spre exemplu.. Aceste dezvoltari ale psihologiei clinice in functie de obiectul studiat sunt astazi demersuri specifice si independente. ea poate fi practicata oriunde. atunci cand in cadrul celei de-a doua componente vorbim despre patologie somatica. acest domeniu este denumit si medicina comportamentala). care vizeaza aspectul curative si profilactic al bolilor. in sens larg. A doua componenta se refera la investigatia mecanismelor psihologice implicate in patologie. Asadar. uneori..

2. contribuie la: promovarea si mentinerea sanatatii.hibrida”. munca preclinica si clinica . diagnosticare. emotionali. tratament si proceduri medicale • Ameliorarea ingrijirii medicale si al sistemului medical. Pregatirea psihologului in domeniul sanatatii I. termenul a fost introdus pentru prima data in anul 1977 de psihologul american J. datelor si tehnicilor specifice. sociala. psihoterapie etc. proiectare si implementare de programe populationale de interventie. . Obiectivele Psihologiei Sanatatii: • Promovarea sanatatii • Mentinerea sanatatii • Educarea pentru sanatate • Prevenirea imbolnavirilor • Identificarea factorilor cognitivi. II. Acesta definea psihologia personalitatii ca ramura teoretica si aplicativa a psihologiei.biomedicale (desi psihologia clinica este orientate spre abordari interdisciplinare bio-psiho-sociale). • Intelegerea experientei bolii • Asistarea bolnavului pentru o mai buna adaptare la boala. consiliere si psihoterapie. de psihologia sanatatii si alte ramuri ale psihologiei (ex.) I. preventia si tratarea bolilor si disfunctiilor si la ameliorarea sistemului de ingrijire medicala si a politicilor sanitare.1. Psihologia sanatatii – este o diciplina tanara. Sintetic putem defini psihologia Sanatatii ca fiind domeniul interdisciplinar ce aplica cunostintele si tehnicile psihologice in domeniul sanatatii si bolii. din alte discipline (medicina preventiva.Matarazzo. sanatate publica. sanatate publica. care prin sinteza si aplicarea cunostintelor. interventii individuale si de grup. imunologie). Abilitati fundamentale pentru: II.comportamentali si sociali cu rol in etiologia si evolutia bolilor acute si cronice.1. medicina comunitara. evaluare. clinica. antropologie). identificarea factorilor psihologici cu rol in etiologia bolilor. care combina perspective stiintelor umane (psihologie. Psihologia sanatatii este considerate ca ar fi o disciplina . Cunostinte teoretice fundamentale: I.. sociologie. antropologie) cu cea a stiintelor naturale (medicina.comunicare.

Iamandescu.1994. Bucuresti 4.ua.B. Psihologie Medicala.mental-health-matters. p.edu www. Editura Medica. activitati de instruire. Vol. Editia a II a.589. Mayou. 2006 3. Editura Infomedica. munca de cercetare II.(2009). Tudose. Orizonturile psihologiei medicale. Fundamente in psihologia medicala. p. Bucuresti Adrese pagini internet pe domeniu: www. patos = boala si logos = stiinta.health-psych. Editura Fundatiei Romania de maine. Gath.human-nature.II. Bucuresti. F.2.com/articles/index. I.org www.4. situate intre psihologie si psihiatrie. Gelder. Todose. Psihologie clinica si medicala in practica psihologului.php . vol I Psihologia Sanatatii. Editura Infomedica. Iamandescu.com/odmh www. (2003).(2005). Cuvantul psihopatologie provine din limba greaca de la cuvintele pyche=suflet.2: Partea 2: Psihosomatica generala si Aplicata.es/English/docs/definition. 2.cop. antrenare si supervizare II. PopescuNeveanu. Psihologie Medicala. Identifica cauzele fenomenelor mintale anormale (DEX..htlm www. F.3. Studiaza tulburarile activitatii psihice si isi propune sa realizeze o descriere obiectiva a starilor mintale anormale pe baza informatiilor obtinute de la pacient privind experientele sale mintale si pe baza observarii comportamentului bolnavului.as.2).1978.B. activitati de management Psihopatologia Este o disciplina de granita. healthresearch. I.(2003). Bibliografie: 1.

Comportamente de risc pentru sanatate: tabagism. psihiatrie. alcoolism. psihologia sanatatii. Factori de sanogeneza: ecologici. dimensiunea biologica. psihica si sociala a sanatatii. Factori psihici. psihologici. Criterii de definire in sanatate-boala. Conceptul de sanatate. continut. Stil de viata si sanatate. Comportamente deviante – agresivitatea. Curs 3. psihopatologie. socio-economico-culturali. Curs 2. normalitate – anormalitate.PROGRAMA PSIHOLOGIE MEDICALA: Curs 1. Psihologie medicala-sfera. droguri. sociali si medicali implicate in dinamica relatiei anormalitate –normalitate. Delimitari conceptuale intre: psihologie clinica. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful