You are on page 1of 13
© Fig.2.7.15. Principiile mecanicii newtoniene sunt valabile tn sisteme de referinf’ inerfiale (SRI). Uneori, tns8, este necesar sa se studieze miscarea corpurilor in raport cu sisteme de refering’ neinertiale (SRN). Pentru a stabili, cum trebuie procedat in acest caz vom analiza dou’ situatii particulare. Considerim o incinté inchisa, un vagon ~ de exemplu, in migcare rectilinie uniform accelerati cu accelerajia 4 . Pe podeaua (perfect neteda a) vagonului se afl un corp de masa m, legat de peretele din fat3 al vagonului printr-un fir avand inserat un dinamometru fig. 2.7.14). ‘Corpul m este in repaus in raport cu vagonul si dinamometrul indica forta F. Un observator din SRI S,, legat de sol, vede corpul min miscare uniform accelerat& 4,, dinamometrul indicand fora F. El conchide ca, in acord cu principiul Il al mecanicii, F=m-4,. Un observator din SRN S,, legat de vagon, vede corpul in repaus, desi asupra sa se exercit& forfa F indicati de dinamometru. Pentru a fi in acord cu 104 principiile mecanicii newtoniene, observatorul din SRN 5, este nevoit si considere c& asupra corpului se mai exercitS 0 forfa suplimentara F,, astfel incat, in raport cu SRN S, ‘ F+F=0. Din aceste doua relafii se obtine pentru F, expresia ‘Aceast’ fort suplimentari F,, care trebuie introdus& pentru a putea aplica principiile mecanicii newtoniene in SRN Sy, se numeste forfi de inerfe, Ea se exercits asupra corpului m considerat si se manifest numai tn SRN. ‘SA considerim acum o alta situafie. Un corp de mas imeste agezat pe un disc si este legat de centrul discului print-un fir avand inserat un dinamometru (lig. 2.7.15). Corpul i discul se rotesc impreund, uniform, cu viteza unghiulari @, in jurul unei axe verticale care trece prin centrul discului, iar dinamometrul indic’ forfa Fis Un observator din SRI S, legat de sol, vede corpul m 1m miscare circular& uniforma cu viteza unghiular’ dinamometrul indicand forfa Fe,. El conchide c’, in acord cu principiul I! al mecani unde R este vectorul de pozitie al corpului m fafa de centrul discului. Un observator SRN S,, aflat in rotatie solidar cu discul, vede corpul in repaus, desi asupra sa se exercit’ forfa F., indicat de dinamometru. Pentru a fi in acord cu principiile mecanicii newtoniene, observatorul din SRN S, este nevoit si considere c& asupra corpului se mai exercita o fort suplimentari F,, astfel incat, in raport cu SRN S, Din aceste relafii se obsine pentru F,, expresia é, =m-aR, ‘Aceastii forjd suplimentara Fir, care trebuie introdus’ pentru a putea aplica principiile meca ewtoniene {in SRN S,, se numeste forf3 centrifug’ de inerfie. Ea se exerciti asupra corpului m considerat si se manifests ma R. |, corpul va reactiona asupra firului cu o forfa de reactiune Observafie: in SRI S,, legat de sol, firul exercitd asupra corpului de mas m forfa centripet Foe Conform principiului Ill al meca F,,=-F,=m-o' R, numita forfa centrifuga de legiturd, Ea se exerciti asupra firului si se manifest in ambele sisteme de referinja. Ea nu trebuie confundati cu forta centrifuga de inertie F,=m-0*-R ; desi au aceeasi expresie, F., acfioneaz asupra corpului si se manifest: numai in SRN. Generalizand rezultatele objinute din analiza celor doua cazuri studiate putem formula acum o concluzie. Concluzie: Pentru a aplica principiile mecanicii newtoniene intr-un SRN este necesar si se introduc’, pe Janga celelalte forge care acfioneaza asupra corpului considerat, si forja de inertie, F,, care actioneaza asupra acestuia. in SRN principiul Il al mecanicii se scrie in forma F +F =m-d . Fortele de inertie se manifest numai ‘jin SRN. Observat 41) Din concluzia formulatd mai sus rezultd c8, pentru a studia miscarea (sau repausul) unui corp in raport cu un SRN este necesar si se aplice urmatorul program: a) se ,uité” ca SR considerat este neinertial si se presupune ca este inerfial; b) se introduc forfele de inerjie corespunzatoare; ©) se aplic& principiile mecanicii newtoniene. 2) Forfele de inertie produc, in SRN tn care actioneazis, efecte reale. De aceea a fost posibild dezvoltarea unor aplicatii practice ale forfei centrifuge de inertie, cum sunt, de exemplu: calculul inclinarii terasamentului Pentru sosele si ci ferate, usc’itorul centrifugal folosit la masinile de splat, aparatele de centrifugare pentru separarea dintr-un amestec a substanjelor cu densitii diferite si altele. Fxercisiul 2.7.10. Aflafi forfa exercitata asupra unui om de masa m = 80 kg de podeaua liftului in care se afl’, daci liftul se deplaseaza: a) in sus, cu accelerajia a= 1,5 m/s"; b) in jos, cu acceleragia a=1,5 mis. Solufie: Cele doua situagii sunt reprezentate in figura ty E 2.7.10-a, b. te Jin SRN legat de lift, conform principiului I! al vem: G+N+F=0. c Proiectdnd aceasta relafie vectorial pe axa Oy, in | © Fig. £2.7.10-a cele dou’ cazuri, avem: a) -mg+N, -ma b) -mg+N, +ma=0. y Ny -+2)-00kg(105+1.5% es20N; s s fz a a - 5 E N, m(g-a)-80ke (1052 1. Ce este inertia? 2. Depinde masa unui corp de viteza sa? 3. Un kilogram de plumb are o inerjie mai mare decat un kilogram de lemn? 4, Masa unui astronaut este mai mare pe Pamant decat pe Luna? 5. Ce este densitatea unui corp? 6. Este corect s8 spunem c& densitatea unui corp este 7,8 kg/m’? 7. Ce injelegesi prin sistem de referinga inertial ? 8. Sunt valabile principiile mecanicii newtoniene intr-un sistem de refering legat de un avion care decoleaza? 9. Care este diferenja dintre un principiu fizic si o lege fizic® 110. Cum se enunja principiul tal mecanicii newtoniene? 11, Ce este un Newton? 12. Ce ingelegeti prin impuls? 13. Care este semnificajia principiului suprapunerit fogelor 14. Ce injelegesi prin fort de frecare statice? 15, Ce este forfa maximé de frecare static 16. Depinde coeficientul de frecare la alunecare de gradul de prelucrare al suprafefelor in contact? De ce? 17. Ce este unghiul de frecare? 18. Ce infelegefi prin deformari elastice? Dar prin deformétri plastice ? 19. Deformérile corpurilor reale sunt plastice sau elastice? 20, Pentru ce fel de deformiri este valabilé legea lui Hooke? 21. Ce tnfelegeti prin alungire absolute? Dar prin alungire relativ®t 22. Este corecti afirmatia ,sub acfiunea unei forte externe firul a suferit 0 deformare relativa de 1,2 m’? 23. Ce injelegeti prin efort unitar? 24. Ce este forfa elastic? 25. Ce tnjelegesi prin constant de elasticitate ? 26. Cum se enunfa legea atracfiei universale? 27. Ce injelegesi prin camp de forget 28. Ce este cémpul gravitational 29. Ce infelegeti prin masa grea? 30. Cum se defineste intensitatea campului gravitagionaR 31. Care este expresi -ampului gravitafional generat de o surs& punctiforma? 32. Cum variaz& acceleratia gravitafionala g cu inaljimeat 106 33. Ce este un camp gravitafional stationar ? 34. Ce este linia de cimp? 35. Ce injelegefi prin cémp uniform? 36%. Ce este miscarea rectilinie uniforme? 37%. Care este expresia generala a legii de miscare in carea rectilinie uniforma? Care este semnificasia fizic’S a marimilor care intervin? 38°. Ce este miscarea rectilinie uniform variate 39°. Care este expresia generala a legilor miscari rectilinii uniform variate? 40%. Cum se calculeazi media unei funcgii liniare pe un interval dat? 41%. Care este ecuatia lui Galilei? 42%. Ce este miscarea circular: 43°. Ce injelegeti prin miscare circulard uniform? 44". Ce este raza vectoare? 45°. Este miscarea circulara uniform’ 0 miscare periodice® De cet 46%. Ce este perioada miscSrii circulare uniforme? 47". Ce injelegeti prin frecventt de rotatie? 48". Care este si cum se defineste unitatea de masurd a frecvenjei de rotatie? 49", Care este legatura dintre v si T? De ce? 50°. Ce injelegeti prin radiant 51°. Ce tnjelegeti prin coordonata unghiulara 52%, Cum se defineste viteza unghiular® 53%. Care este si cum se defineste unitatea de masurd pentru viteza unghiulare 54. Care este legatura dintre viteza liniara v si viteza unghiular’ ? 55. Care este expresia legii de miscare tn migcarea circular& uniform3? 56. Ce este si cum demonstrati existenja acceleratiei centripete? 57. Care este expresia vectoriald a accelerat centripete? 58. Cum mai este numit’ acceleratia centripeté? De ce 59, Ce este forta centripets? 60. Ce infelegesi prin ford de inertie? G1. Care este expresia vectorialé a fortei centrifuge de inerjie? 62. Ce este forfa centrifuga de legaturs? 63. Care este regula de compunere a vitezelor in mecanica newtonian&? 1. Orice corp din natura are proprietatea de a se opune stiri sale de repaus sau de miscare rectilinie uniform’ pe care o are la un moment dat fata de un sistem de referinja. junea si reactiunea, ca actiuni reciproce se supra aceluiasi corp. nea unei forfe asupra unui corp poate avea efect de deformare sau de modificare a starii sale mecanice. 4. In cazul mersului oamenilor, forfa de frecare la alunecare dintre talpa ,piciorului motor” si sol este orientatd tn sens contrar sensului de inaintare. 5. Constanta de elasticitate a unui corp reprezint& constanta de proportionalitate dintre alungirea unui corp cu proprietati ela forfa deformatoare. 6. Relatia F; =pN este incorect’. 7. Coeficientul de frecare la alunecare reprezint constanta de proportionalitate dintre forta de frecare la alunecarea unui corp sireacfiunea normal a suprafetei de sprijin. r 8. Un sistem de referingi, SR, este considerat a fi inertial dac& se misca fata de alt SR inerjial cu acceleratie constant’. 9. Forfa cu care o piatra aflatd fn cAmpul gravitafional terestru atrage Pamantul este mult mai mic’ decat forja cu care Pamantul atrage piatra. 10. in miscarea rectilinie uniforma distanta parcursa de pe traiectorie coincide cu vectorul deplasare. 1. Dececand srim din mers dintr-un autobuz trebuie 84 ne orientam cu fafa in sensul de mers al acestuia si si facem cativa pagi in acelasi sens la aterizare? 2. De ce prin scuturarea covoarelor se indepirteaz praful din ele? 3. Dece locomotivele se construiesc din ojel si nu din aluminiu? 4. De ce pentru oprirea unui autobuz soferul micsoreaza treptat viteza? 5. De ce pentru a putea scrie cu creionul pe 0 foaie ‘agezata pe o mas’ foarte lucioas& trebuie s& jinem hartia cu cealalté mana? Problema 2.1. Se acjioneaza asupra unui corp cudoud forte, de module F, = 20 N si, respectiv, F, = 30 N, ca in figura P,2.1. Aflati si reprezentati grafic forta rezultanté R. Problema 2.2. Se acjioneaz& asupra unui corp cu dou’ fore, de module F, = 20 N si, respectiv, F, = 30 N, ca in figura P.2.2. Aflati si reprezentagi grafic rezultanta R. 6. De ce pentru a putea bate un cui intr-un gard care se leagina acesta trebuie susfinut din partea opus’ cu un obiect masiv? 7. De ce atunci cand un pescar aflat intr-o barca trage de o sfoara legata de un vaporas barca se va apropia de vaporas, iar acesta nu se va misca fata de apa? 8. De ce in vid toate corpurile cad la fel de repede desi forfa de atractie gravitationala este direct proportional cu masa lor? 9. De ce atmosfera nu se imprastie in spasiul interplanetar? © Fig.P2.1 © Fig. P22. 107 Problema 2.3. Forfa F are ca suport dreapta. AB din figura P 2.3. Aflasi expresia analiticd a fortei F. Aplicajie: F= 10 N. R: F=-81 +6) Problema 2.4. Tensiunea de rupere a unui fir este T,. Aflaji accelerafia maxima cu care poate fi ridicat un corp de mas m atamat de acest fir. Aplicajie: T,= 1 kN; m= 50 kg. Rs a= 10,2 m/s®. Problema 2.5. Dous paralelipipede de mase m, si m, sunt asezate pe un plan orizontal fara frec&ri, unul langa altul. Corpul de masi m, este impins cu forja orizontala F,. Aflajiforta F, cu care corpul m, impinge corpul m,. Aplicafie: m, = 10 kg; m, = 20 kg; F, = 150 N. RF, Problema 2.6. Peste un scripete ideal trece un fir ideal avand legate la capete doua corpuri de mase m, $i m, (> m). ‘Aflaji: a) acceleratia a a sistemului; b) tensiunea T din fir; c) forja F care actioneaz asupra scripetelui. ‘Aplicatie: m, = 200 g; m, = 300 g; g= 10 m/s?. R: a m 2 m/st; T= 2,4 N; F=4,8N. Problema 2.7. Asupra unui corp de masa m asezat pe un plan orizontal acfioneaza o fort3 care face unghiul ct cu orizontala ca in figura P 2.7. Coeficientul de frecare i corp-plan este 1. Aflai valoarea maxima Fa forfei pentru Fig, P29. care corpul rimane inca fn repaus. Se va presupune c& yer Coeficientul de frecare staticd maxim’, este egal ‘cu coeficientul de frecare la alunecare p. Aplicatie: m= 1 kg; ot = 30%; = 0,1; g= 10 m/s. R: F = 1,09 N 100 N. Fig. P 2.7. Problema 2.8.Un corp de mas meste tras cu accelerajia ape un plan orizontal de forfa necunoscut8 F care face tunghiul a. cu orizontala: a) deasupra orizontalei; b) sub orizontal8. Coeficientul de frecare corp-plan este H. ™ | Aflaji marimea fortei F. Fig. P 2.10. Aplicajie: m= 50 kg; a= 2,32 mists R: (250 Problema 2.9. ous corpuri de mase m, si m,, legate print-un fir ideal (ig. P 2.9), se deplaseazai cu frecare pe un plan orizontal sub acfiunea unei fore orizontale constante F. Coeficientul de frecare corpuri-plan este. Aflai a) accelerafia a a sistemului; b) tensiunea din fir, T. Aplicatie: m, = 2,4 kg; m, = 3,6 kg; F = 30 N; 4 = 0,2. . R: a= 3,04 mys?; T= 18 N sau T= 12 N. Problema 2.10. Fie sisterul din figura P 2.10. Se dau masele m, si ma. Scripetele $i firul sunt ideale, Coeficientul de frecare intre corpul de mas8 m, si planul orizontal este u. Aflaji: a) accelerajia sistemului, a; b) tensiunea in fir, T- ‘Aplicatie: m, = 5 kg; m, = 3 kg; # = 0,2; g = 10 mvs?, Ri a= 2,5 mst; T= 22,5 N. 108 Problema 2.11. Aflaji forfa F, paralel’ cu planul inclinat de lungime L si indltime h, necesara pentru a urca Uniform pe plan un corp de mas m. Coeficientul de frecare corp-plan este j. Aplicatie: L = 5 m; h= 1 m; m= 1000 kg; p= 0,02. R: F=2152N. Problema 2.12. Un corp de mas m este tras uniform in sus pe un plan inclinat de unghi a. cu ajutorul unei forte F paralela cu planul. Aflafi accelerafia, a, cu care va aluneca tn jos pe plan corpul l&sat liber. Aplicajie: m= 100 kg; a = 30°; F = 500 N; g=9,8 m/s. Ri a= 4,8 m/s Problema 2.13. Doua fire din materiale diferite, de module de elasticitate E, si E,, avand aceeasi lungime in stare nedeformati, capita aceeasi alungire absolut sub acjiunea aceleiasi forte. Primul fir are diametrul d;. Aflai diametrul d, al celui de-al doilea fir. Aplicajie: E; = 1010 Nim2; E, = 4- 1010 N/m?; dy = 5 mm. Rid, =2,5 mm. Problema 2.14. Fie dou resorturi ideale de constante de elasticitate ksi ky montate intai tn paralel si apoi in serie. ‘Aflati constanta de elasticitate k, a unui resort echivalent ‘cu fiecare dintre cele dou montaje (ig. P 2.14). Aplicatie: kj = 10 Nim; ky = 15 Nim. Problema 2.15. Un corp de mas’ m este asezat pe 0 scndura orizontala si, n acelasi timp, suspendat printr-un resort ideal vertical nedeformat de lungime Lp si constant de elasticitate k, Scandura este trasi orizontal uniform, iar resortul deviaza cu unghiul ot faf de vertical. Aflai A coeficientul de frecare j1 corp-scndura. ri Aplicati 5 kg: by = 0,1 rm; k= 10 Nim; = 60%. | orig pasa, R:1= 0,196. Problema 2.16. Dou’ corpuri de mase m, si m,, asezate m pe un plan orizontal, sunt legate printr-un fir ideal care are tensiunea de rupere Ty. Coeficientul de frecare cu planul este acelasi pentru ambele corpuri. Aflati cu ce forfa orizontal’ maxima Fy poate ftras corpul m, pentru anu se rupe firul. Aplicatie: m, = 3 kg; m, = 2 kg: Ty 100 N. Ri Fy= 250 N. Pe, Problema 2.17, Fie sistemul din figura P 2.17. Scripetele i firele sunt ideale. Se dau masele my, ma si mo. Coeficientul de frecare corpuri-plan este pt. Aflayi: a) acceleratia aa sistemului; b) tensiunile T, si T, din fire; ©) forfa de apasare F exercitat’ asupra scripetelui Aplicatie: m, = 45 kg; m, = 30 kg; my = 25 kg; p = 0,25. R: a= 0,61 ms%; T, = 229,7 N; Ty = 91,9 N; F=324,8N. Problema 2.18. Asupra unui corp de masa m, aflat pe D un plan fnclinat de unghi necunoscut, acfioneaza 0 forfd orientata in sus, paralel cu planul inclinat. Dac valoarea forfei este F, corpul urc& uniform pe plan, iar iM dacé valoarea forfei este F, corpul coboara uniform pe plan. Aflaji: a) unghiul or; b) coeficientul de frecare jt ccorp-plan. ‘Aplicajie: m= 5 kg; F, = 35,1 N; F, = 13,9 N. R: = 30°; w= 0,25, Fig. P.2.17.

You might also like