Referat la istorie pe tema

:

Profesor : Enachi Tudor Elev : Struna Anatol
1

CUPRINS 1. Defini ie 3.Global Governance 9. Dimensiunile globaliz rii 4. Consecin ele globaliz rii 7. Concluzii 2 . Istoria globaliz rii 5. Strategii de solu ionare . Deyavantajele globaliz rii 8. Cele 7 p cate ale globaliz rii 10. Introducere 2. Cauzele globaliz rii 6.

sociale i culturale i având drept implica ie faptul c problemele devin mai curând globale decât na ionale. care s-a accelerat în ultimele decenii. este instrumentalizat pentru a r spunde unor interese variate. în func ie de momentul declan rii. postindustrialism sau ³reorganizarea capitalismului pe alte baze´. . i nu doar în ceea ce prive te educa ia politic . din Toronto i specialistul american în ³problemele comunismului´. legitimarea sau raporturile cu economia sunt teme care sunt atinse decisiv de dezbaterea cu privire la globalizare.Globalizarea. iar p r ile tind s imite întregul. Zbigniew Brzezinski. Univ. Lipsit de orice controvers este în schimb importan a acestui subiect. procesul obiectiv de cre tere a intercomunit ii. Globalizarea se refer la procesul prin care rela iile sociale devin relativ lipsite de factorii distan i grani e. Univ. 3 . este un fenomen recent. politic i cultural ± ca urmare. Globalizarea nu vizeaz . a global shopping mall) în care ideile i produsele pot fi g site peste tot în acela i timp. Termenul ³globalizare´ a ap rut la sfâr itul anilor ¶60 i a fost lansat de un specialist canadian în teoria mijloacelor de comunicare în mas . se poate vorbi de globalizare de la începuturile istoriei ± este o exagerare de i exist unele argumente cum ar fi apari ia primelor imperii.Introducere Globalizarea este un subiect controversat. Columbia. Marshall McLuhan. Globalitatea este considerat o formul neutr a interna ionalului ce are ca metod de lucru cooperarea interguvernamental Globalismul apar ine clasei no ionale a imperialismului. o solu ionare mai curând global decât na ional ´. timp de secole. ar exista trei posibilit i de abordare în ceea ce prive te globalizarea: 1. la rândul lor. în timp ce noul principiu al globaliz rii este cel al competi iei într-un întreg care e mai mult decât suma p r ilor. Ne vom opri în continuare la câteva pe care le consider m sugestive. În literatura de specialitate exist numeroase defini ii ale acestui fenomen contemporan.economic. . Ea vizeaz con tientul i subiectivitatea individului. în cadrul acestuia o parte domin toate celelalte p r i Principiul ordonator pentru gobalitate i globalism este cel al adversit ii.Globalizarea este ceea ce cei din Lumea a Treia au numit. dar între timp omniprezent. prof. 3. 2. adic scopul i intensitatea con tientiz rii lumii ca spa iu unic. Este larg acceptat p rerea conform c reia. este un fenomen contemporan. colonizare. Termenul de globalizare a intrat în dic ionar prima dat în 1961. Sfera de cuprindere a globaliz rii cuprinde 3 domenii ale vie ii sociale. asociat cu alte evenimente denumite postindustrializare. nu exista pe primele trepte de dezvoltare istoric a omenirii. pur i simplu.³Lumea devine tot mai mult un supermarket global (engl. un termen nou. în a a fel încât via a uman se desf oar din ce în ce mai mult în largul unei lumi v zute ca loc unic´.³( )globalizarea economiei mondiale ar putea fi definit ca fiind procesul deosebit de dinamic al cre terii interdependen elor dintre statele na ionale. Democra ia. ca urmare a extinderii i adâncirii leg turilor transna ionale în tot mai largi i mai variate sfere ale vie ii economice. r spândirea cre tinismului etc. cerând. McLuhan a extrapolat lec iile r zboiului din Vietnam i a lansat expresia ³sat global´. politice. Recunoa terea acestor procese aduce beneficii care dep esc grani ele discu iei cu privire la globalizare. caracteristic moderniz rii i dezvolt rii capitalismului.

sau toate la un loc.. cât i ca efecte distrug toare.. organiza iile non-guvernamentale. comer ul interna ional a crescut brusc. nici definitiv . în particular. dar i organiza ii criminale i re ele teroriste interna ionale. ca materializare progresiv a ra ionalit ii i ra iunii umane universale´.Defini ia instrumental : ³Globalizarea este procesul de ordonare a lumii. ale c rei origini provin. la efectele comer ului i. la liberalizarea comer ului sau la liberul schimb. . . trendurile s-au inversat. procesul de surmontare al grani elor ap rute de-a lungul istoriei. cât i a celei postcapitaliste. Începând cu anii ¶70 efectele acestui tip de comer deveneau mult mai vizibile atât în privin a beneficiilor. încât au depa it grani ele na ionale. Haosul cu care ne confrunt m ast zi deriv din faptul c . un municipiu. . punând în surdin ceea ce-i separ ´4. despre care se crede c au ajutat la crearea satului global primordial. Motivul rezid în faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingând domenii diverse ale unei societ i. este des întâlnit referirea.. Dar. intensificarea rela iilor sociale de pretutindeni. Noii juc tori au trebuit s fac fa provoc rii iscate de guvernarea de tip monopol. finan e permisive i informa ii libere. ca îndep rtare de haos. de a genera distrugere creatoare´. Între 1910 i 1950 o serie de schimb ri economice i politice au redus dramatic volumul i importan a fluxurilor comerciale interna ionale. un num r important al activit ilor umanit ii se situeaz pe o scal i un orizont atât de mari. Pe masur ce domeniul activit ilor umane se extinde dincolo de reglement rile statului-na iune. În context economic. probabil.Defini ia integratoare: ³Globalizarea este procesul de func ionalizare a economiei globale. în special în sectoarele transporturilor i telecomunica iilor. Ä. Acest fenomen a fost denumit globalizare.Defini ia principial : ³Globalizarea este un sistem în care func ia-obiectiv vizeaz întregul cu scopul de a elimina adversitatea. În mediul de dup cel de-al Doilea R zboi Mondial. legalitatea i regulile au devenit prea strâmte. . Activitatea acestor noi juc tori nu este acoperit de legile interna ionale. tranzi ia global ´5. când au fost create FMI i GATT. Ea devine astfel sinonim cu eroziunea (dar nu i cu dispari ia) suveranit ii statelor na ionale i se înf i eaz ca o Ãdeta are¶ a economiei de pia fa de normele morale i leg turile institu ionalizate dintre Ä. bazându-se pe tehnologie occidental . de exemplu ± ca teritoriu interna ional. care. un termen care ascunde mai multe decât las s se în eleag . devine apt s creeze structuri de decizie global pentru solu ionarea problemelor globale´. pornind de la dezvoltarea tehnologic i economic . pie ele financiare globale. Mondializarea este o mi care mondial care nu include liberalizarea. în special. . o ideologie. pentru c acestea nu au fost capabile pân acum s g seasc un teren comun pentru înelegeri care vizeaz problema globaliz rii.Defini ie Nu exist o defini ie a globaliz rii într-o form universal acceptat i. cu responsabilit i i drepturi la scar interna ional .Defini ia teleologic : ³Globalizarea este o poten ialitate i o tenden ialitate a structurilor coerente ale lumii.. care se bazeaz pe în elegeri formale între statele-na iune. mondial.Defini ia bunului sim : ³Globalizarea este procesul prin care oamenii de oriunde în eleg s accepte ceea ce-i aseam n . o strategie. prin care locuri aflate la mare distan unele de celelalte ajung s se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc întrun loc de la mul i kilometri dep rtare i viceversa . politice i culturale. Descrie cre terea comer ului i a investi iilor datorit c derii barierelor i interdependen ei dintre state. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific ± un ora .Defini ia pozitiv : ³Globalizarea este un proces de tranzi ie care include toate formulele de organizare social ca finalitate atât a tranzi iei postcomuniste. în limitele c rora statele suverane î i exercit dreptul la guvernare. începând cu Primul R zboi Mondial i continuând cu cel de-al Doilea R zboi Mondial.³ 4 . adic exact ceea ce ar da sens ambelor procese. în cadrul societ ii globale. Alt aspect cheie al globaliz rii este schimbarea în tehnologie i inova ie. adic liberalizarea accesului la randament i modernitate. Ea poate fi un fenomen. . care rezult din comer ul interna ional extrem de crescut i din schimburi culturale. . Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimb rilor în societ i i în economia mondial ..Defini ia deschiderii: ³Globalizarea este expresia unui sistem al lumii în cel mai înalt grad de integrare i deschis permanent integr rii´. este util s distingem efectele globaliz rii în fiecare din mediile economice.Defini ia conven ionalist : ³Globalizarea este noua ordine economic i politic a lumii. Chiar dac aceste trei aspecte sunt între esute... . un stat. ca sistem multidimensional i corelativ în care coeren a este dat de guvernan a global ´. au ap rut corpora iile multina ionale. stimulat de c tre institu ii economice interna ionale i programe de reconstruc ie i dezvoltare. din Statele Unite. aproape exclusiv . la acumularea de bog ie i putere´.. iar concuren a. Globalizarea este .

..³ [Elmar Altvater] Ä. pe de cealalt .. concomitent cu expansiunea spa ial a acestora . prin globalizare se intensific concuren a pe pie e ...societ i ... ca o Äamenin are³ i...³ [C..... i care este privit...³ [Johannes Varwick] Ä.´ [Meghnad Desai] Ä. cea mai mare schimbare economic Revolu ia Industrial încoace ..´ [Ulrich Menzel] Ä. 5 . o interdependen sporit i integrarea diferitelor economii din lume . un proces al cre terii num rului leg turilor dintre societ i i domenii-problem .. intensificarea cantitativ i calitativ a tranzac iilor ce dep esc limitarea impus de grani e.³ [Dirk Messner / Franz Nuscheler] i social de la Ä... a devenit un termen la mod .. folosit de ceva timp în dezbaterile politice.³ [Schumann/Martin] Dinamica globaliz rii este controlat de puterile economice..... desc tu area puterilor pie ii mondiale i sl birea puterii economice a statului . ca o Äoportunitate³ .. pe de o parte.. Christian von Weizsäcker] Ä..³ [Johannes Varwick] [Anthony Giddens] Ä.. i totu i consecin ele sale cele mai importante apar in domeniului politic³ [Klaus Müller].. publicistice i tiin ifice în mod infla ionist..

Lumea a devenit un Äglobal village³. liber schimb. globalizarea este rezultatatul revolu ion rii armelior de distrugere în masa. FM ul define te globalizarea ca i ³cre terea în interdependen a economic a rilor din întreaga lume. respectiv global. Capitalismul. care descrie activit ile companiilor multina ionale ori în instrumente financiare. care pot lovi în prezent orice col al globului. fluxul de capital interna ional mult mai liber i mai rapid. Culturile regionale i locale nu dispar îns din aceast cauz . Din contr : informarea cu privire la aceste culturi este unul din fenomenele secundare ale globaliz rii. re elele inovatoare de comunicare la mare distan (chat. Politica la nivel regional i na ional a avut i are în continuare de suferit de pe urma economiei delimitate i dematerializate practicate din ce în ce mai mult la nivel interna ional. de aceea am i adus în aceast discu ie termenul de Äglobalizare". Banca Mondial define te globalizarea ca ³Libertatea i capacitatea indivizilor i a firmelor de a ini ia tranzac ii economice voluntare cu reziden i ai altor ri´. respectiv global. 6 §¥  Gl li t t iil ©¨ § ©¥  ¥ ¨© ¢ ¢   £¥ § ¢ £¢¥¤¥©¥ ¢¥ § ¥¢ ¤¢£ ¢¡   ¥ ¥ ¢¤ §  ¦ ©  ¢¤¨¤¥© ¢ ¥¤ ¢ ¥ § ¥ ¢©  © ¤¥ ©  ¥ ¦ ¨ ¥§ ¥ ¤¦ ¥©¨ ¦¨§ ¥¤¦ ¢¥¤¢£ ¢¡  lti l i t i iti t i % " " ! '& $#  liti il i . de exemplu. factor integrant al statului social. dar i o difuziune mai larg a tehnologiei.Dimensiunile globaliz rii l li ii t lt it i i i Di i i Di li i i Di i l Di l i i l pat aspecte se refer la gl ali area economic ce indic patru tipuri de fluxuri peste grani e. globalizarea este un termen de marketing sau de strategie care se refer la apari ia unor pie e interna ionale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi i gusturi similare ale clien ilor. de capital i de tehnologie. În acest sens. Produc iile holl oodiene pot fi vizionate peste tot în lume. O consecin a globali rii economice este îmbun t irea rela iilor dintre dezvoltatorii aceleia i industrii din diferite p r i ale. este i el amenin at de acest dezechilibru fundamental. ori în produse care sunt exclusiv destinate pie elor locale. pentru a numi doar un exemplu din cadrul dimensiunii sociale. Globalizarea i concuren a la nivel local limiteaz spa iul de ac iune al politicilor na ionale. Totu i ele nu pot înlocui aceste sfere tradi ionale de comunicare. reu ind astfel. iar Äamericanizarea³ culturii mondiale este un fapt incontestabil. al informa iilor insantanee i transporturilor ultrarapide. dar i o erodare a suveranit ii na ionale asupra sferei economice. prin cre terea volumului i a variet ii tranzac iilor de bunuri i servicii peste grani e. unor persoane ce apar in unor culturi diferite. i anume: fluxuri de bunuri/servicii. s vând acelea i ma ini sau s punuri sau produse alimentare prin campanii de publicitate similare. e-mail) ad ugându-se comunit ilor tradi ionale precum familia sau vecin tatea. Politica se confrunt cu probleme majore. de exemplu. Globalizarea constituie rezultatul apari ieie a zeci de state independente pe toate continentele. Prin urmare trebuie g site noi forme i arene politice. fluxuri de persoane (migra ia). integrarea european este v zut ca un r spuns de succes la provoc rile globaliz rii. m rfuri.´. multe probleme neput nd fi rezolvate corespunz tor decât la nivel interna ional. Aceast uzan contrasteaz cu interna ionalizarea. Di l Di ili M i i i i globalizarea constitue rodul comunica iilor universale.

Termenul de liberalizare este o combina ie între teoria economic a liberului schimb i îndep rtarea barierelor în care se mi c bunurile. capitalul i for a de munc formau. între anii1850 i 1880. în acela i timp. Runda Uruguay a dus la semnarea unui tratat prin care se creeaz Organiza ia Mondial a Comer ului (WTO). în elesuri tehnice i politice. ³Prima er a Globaliz rii´ se crede c s-ar fi împ r it în etape odat cu Primul R zboi Mondial i. apoi. cu rolul de a media dispute comerciale. Globalizarea în perioada de dup cel de-al Doilea R zboi Mondial a fost condus prin runde de negocieri în prima faz sub auspiciile GATT. grupuri diferite vor avea istorii diferite ale globaliz rii. deseori. Inegalitatea dintre acele state disp rea în timp ce bunurile. rile ce începuser s îmbra i eze era globaliz rii. Exist i un aer de scepticism fa de procesele economice globale i optimism fa de posibilit ile de control ale economiei interna ionale i fa de viabilitatea strategiilor politice na ionale. au fost. 7 . câteva state de la marginea Europei i câteva l stare europene din cele dou Americi i Oceania prosperau. treptat. ce a dus la mai multe în elegeri în îndep rtarea restric iilor asupra liberului schimb. este o istorie a cre terii comer ului inter-statal bazat pe institu ii stabile ce autorizeaz firme din diferite state s schimbe mai u or bunuri. Bazat pe Pax Britannica i pe schimbul de bunuri în numerar. c zând sub criza standardului în aur. incluzând nucleul european. Baza teoretic a fost munca lui Ricardo în Avantajul comparativ i Legea general a echilibrului a lui Say. în termeni generali. în rile intens industrializate. inclusiv sec iuni ale Tratatului de la Mastricht i NAFTA. spre sfâr itul anilor ¶20 i începutul anilor ¶30. fiind privite ca imposibil de realizat din punct de vedere ra ional i al evolu iilor pie elor interna ionale. în mod excep ional. Un efect deosebit de important al conceptului de globalizare a fost paralizarea strategiilor na ionale de reform radical .I toria globaliz rii Atâta timp cât lumea are. Cei doi sus ineau c rile vor face comer eficient i c orice neajunsuri temporare în cerere sau ofert se vor corecta automat. De altfel. aceast er a crescut odat cu industrializarea. Alte acorduri comerciale bilaterale. de asemenea. numit ³Prima er a Globaliz rii´. Aceasta a dus la cre terea specializ rii rilor în exporturi i la presiuni care s termine o dat pentru totdeauna cu tarifele protec ioniste i a altor bariere în fa a comer ului. Perioada liberaliz rii i cea în care aurul definea standardul economic este. folosi i în economie i economie politic . fluxuri libere între state. semnate cu scopul de a reduce tarifele vamale i barierele comerciale. Instituirea standardului în aur s-a realizat.

Sfâr itul R zboiului Rece a fost de asemenea deseori indicat ca fiind una din cauzele globaliz rii. aceast delimitare ± ÄCortina de Fier³ ± a c zut în 1989/90. ( ) 8 . Globalizarea pie elor financiare.a. Acest lucru poate fi observat îndeosebi în sectorul serviciilor: de exemplu produsele de tip soft are sau bazele de date pot fi transmise în câteva secunde dintr-un cap t al lumii în cel lalt. Avântul incredibil pe care l-a cunoscut comer ul. din multe puncte de vedere. aceast dezvoltare nu ar fi putut fi posibil cu adev rat. Organiza ii precum Greenpeace sau Amnest International. inova iile de ordin tehnic ± i mai ales cele din domeniul informaticii i al comunica iilor . nici organizarea produc iei integrate la nivel transna ional . În func ie de ce accep iune a globaliz rii este luat ca punct de plecare. În schema de mai jos sunt prezentate cele mai des invocate cauze.au jucat i mai joac înc un rol central. transferul unor sume inimaginabile în câteva secunde în jurul globului nu ar fi posibile f r aceast tehnologie. emblema globaliz rii. Se pot întrez ri astfel în mod clar începuturile unei noi societ i globale. stimulând dezvoltarea unei con tiin e globale.Problemele globale au nevoie îns i de o interna ionalizare a politicii. respectiv al OMC. Dac în conflictul dintre est i vest lumea era împ r it în dou tabere care între ineau pu ine rela ii între ele. F r liberalizarea comer ului mondial în cadrul GATT.m. Criticii fenomenului globaliz rii precum re eaua ATTAC atrag tot mai mult aten ia asupra faptului c globalizarea nu este un proces inevitabil. m rfurile putând fi astfel transportate mult mai rapid. Un rol deosebit de important ± în special la nivel de con tiin ± l-au jucat problemele globale. apar în prim-plan alte cauze i for e motrice. Statele care apar ineau Äblocului estic³ s-au deschis în direc ia pie ii mondiale.d.Cauzele globaliz rii Fenomenele complexe nu pot fi explicate decât dac avem în vedere mai multe cauze. f r ca lista s fie îns complet . un alt element definitoriu al globaliz rii economice. F r îndoial . Tot mai multe state se încred în democra ie i economie de pia ca principii de organizare fundamentale. se datoreaz . Internetul este. sc derii rapide a cheltuielilor de transport. care se dedic unor teme globale precum mediul ambiant sau drepturile omului sunt ÄGlobal Players³. ci mai degrab o urmare a politicii de de-reglementare a SUA început la finele celui de-al Doilea R zboi Mondial. nu în ultimul rând.

ca de pild nivelul de educa ie sau prezen a pe diferite pie e joac . În domeniul politicii sociale exist nenum rate analize diferen iate care urm resc re eaua strict cauzal Äglobalizare > concuren la nivelul local > Ädumping³ social³ i care încearc totodat s explice în ce m sur sfera na ional de ac iune din politica social este limitat de procesele de globalizare. Aceste fenomene nu sunt îns noi ± ele sunt cunoscute i discutate începând din anii 70 sub termenul de Äinterdependen ³ -. Grani ele nu demult rigide care delimitau teritoriul unei ri. El nu dispare i nici nu devine inutil. globalizarea creeaz premisele pentru a putea reac iona cum se cuvine. în special de c tre industrie. la fel cum nici problemele locale nu pot fi rezolvate în ± s zicem . Globalizarea nu înseamn c totul poate fi produs f r probleme în orice loca ie. Probleme globale precum efectul de ser nu pot fi solu ionate la nivelul unui singur stat. respectiv ca element de sus inere în favoarea p r sirii unei anumite ri. Aceste probleme sau acutizat din pricina globaliz rii. 0 Comentarii cu pri ire la consecin ele globaliz rii Fraza deseori citat . În spatele dezbaterii despre Äeroziunea statului na ional³ nu se ascunde a adar nici mai mult. Dumpingul social Cre terea capacit ii de concuren în cadrul competi iei globale de la nivelul local. dimpotriv . puterea statului i puterea popula iei devin astfel mai permeabile. i sc derea implicit a cheltuielilor presupuse de plata asigur rilor sociale (sc zând astfel i cheltuielile salariale suplimentare). Dar nici acest raport aparent clar nu ine în fa a unei analize mai detaliate. În acest context. Acest lucru confer întreprinderilor un poten ial considerabil de amenin are: ei ar putea s amenin e cu mutarea în Ä rile mai ieftine³. 9 . ci erodeaz . statul na ional erodeaz . Pe de alt parte. decât cele de mai sus. este v zut ca o necesitate.atât superioare cât i inferioare statului na ional. Îns globalizarea poate fi instrumentalizat ca argument. în timp ce sindicatele avertizeaz asupra pericolului provenit din a a numitul Ädumping social". ÄDinamica globaliz rii este controlat de for ele economice. de asemenea. un rol important. Eroziunea statului na ional În consecin . provine dintr-un articol din anii 80 scris de Daniel Bell.Consecin ele globaliz rii Globalizarea ne afecteaz pe to i în mod direct. statele au transferat asupra unei organiza ii suprana ionale noi de la competen e centrale pân la suveranitatea monetar . atingând dimensiuni noi atât din punct de vedere calitativ cât i cantitativ. Al i factori. procesele s-au accelerat îns . Apar astfel unele nivele suplimentare la care se pot rezolva problemele . de pream rire a consecin elor acestui fenomen. sau. nici mai pu in. Atât eteriorarea mediului ambiant cât i repartizarea nedreapt existau înc cu mult înainte de a începe discu iile despre globalizare. i prea mari pentru problemele mici. un rol important îl joac o evaluare a chibzuit a oportunit ilor i riscurilor pe care le presupune globalizare. distan ându-ne de tendin ele actuale de demonizare.cadrul sistemului educa ional. la anumite probleme de ordin global. Acela i lucru este valabil i pentru celelalte aspecte men ionate în schem . Aceast Äeroziune³ transpare într-un mod deosebit de avansat în Europa UE. conform c reia na iunile sunt prea mici pentru problemele mari. Cli aj intre bogati si saraci Cu siguran c salaria ii din India câ tig mai pu in decât cei din Europa i c în aceast privin nu se va schimba mai nimic în viitorul apropiat. totu i consecin ele sale cele mai importante in de domeniul politic³ (Klaus M ller). Aici. Deciziile cu privire la alegerea loca iei nu sunt luate numai pe baza cheltuielilor salariale. la nivel mondial. a a cum se sugereaz în multe comentarii. Aceasta este de fapt noutatea adus de globalizare.

fapt multumitor pentru angajator. produc in aceste tari produsele si. dupa caz. o caracteristica fiind faptul ca legislatia se modifica in functie de diferite interesele individuale ). taiatul porcului.  risc sporit de transmitere de boli/virusi (nemaiexistand controale vamale. dar nemultumitor pentru forta de munca autohtona) .Dezavantajele globaliz rii  migratia fortei de munca (forta de munca ieftina din tarile in curs de dezvoltare migreaza in tari dezvoltate.  adancirea decalajelor economice ( in prezent 258 de persoane miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de 2. identitatea natioanala este aceea care iti permite sa nu accepti (inghiti) obiceiurile altor popoare (de ex.  organizatiile corporatiste al caror obiect de activitate duce la poluarea mediul sau la consumul unei cantitati mari de resurse (ex.)  implicarea unor trusturi corporatiste in mass-media si influentarea acesteia . este ceea ce iti este tie caracteristic si te defineste ca roman. falimentarea unor banci. turistii pot transmite mult mai usor un virus si pot extinde raza de infectie pe plan mondial) . si isi deschid filiale de productie in tarile in curs de dezvoltare.  specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de munca. Sf Valentine) ci iti ofera posibilitatea sa le filtrezi prin prisma persoanei care nu are nevoie de "traditii de imprumut" . industria sticlariei) se orienteaza spre tari in curs de dezvoltare care nu au o legislatie bine pusa la punct in privinta standardelor de mediu (aceste tari in curs de dezvoltare au un sistem de guvernare birocratic si corupt. Este ceea ce te face diferit de alte popoare.  acces la tari cu forta de munca ieftine (spre deosebire de cazul de mai sus. in maniere mai mult sau mai putin ortodoxe. De asemenea. prepararea carnatilor etc. materii prime si energie. te individualizeaza la nivel mondial. cu forta de munca ieftina. guvernele acorda "facilitati". Rezultatul: in tarile dezvoltate creste numarul somerilor. ceea ce duce la o scaderea a nivelului salarial.  desfiintarea natiunii si statului national. Exact aceste datini iti dau tie valoarea de persoana. multinationalelor.  reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitatii muncii.  implicarea la nivel politic a multinationalelor (asa cum se intampla si in RO. se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri.5 miliarde de oameni ± aproape ½ din populatia Terrei). 10 . iar acestia sunt cei care protesteaza destul de violent) . pentru a atrage ISD si pentru a-si echilibra deficitul bugetar. le vand acolo unde au piete de desfacere. multinationalele isi inchid filialele de productie din acele tari dezvoltate care prezentau avantajul unei piete bune de desfacere dar cu costuri ridicate de productie datorita fortei de munca scumpe. inclusiv a unor state. destabilizarea vietii economice.  disparitia culturii si a identitatii nationale (intreba cineva mai sus ce rost au datinile.

precum i celelalte consecin e nefaste ale globaliz rii (economice) pot fi analizate numai în context global.. ci un proiect în Ä.. Globalizarea a eliberat tigrul din cu ca în care era inut. corectura politic a economiei de pia globalizate în Ä. un concept n scut de pe urma deficitului de i globalizarea pie elor. În acest scop a fost inventat conceptul de Äglobal governance³...³ [Ulrich Menzel] [Dirk Messner / Franz Nuscheler] Ä. opusul reglement rilor a c ror esen este liberalizarea Ä. o concuren ruinoas la nivelul local..³ [Dirk Messner / Franz Nuscheler] [Holger M rle] Ä. statale i politice. un sistem complex.  conducere a lumii f r un sistem global de conducere  politic intern la nivel mondial  politic a noii ordinii mondiale  Politica în secolul XXI  Un concept opus neo-liberalismului  Un r spuns la globalizare În urm torul tabel apar unele încerc ri de definire a no iunii de "Global Governance". din cauza poten ialelor amenin ri venite din direc ia companiilor multina ionale..... o încercare de rezolvare a problemelor de ordin dincolo de statul na ional. i pentru c acesta r mâne ± cel pu in pentru viitorul apropiat ± o utopie.³ timp numele de Global Governance..Strategii de solu ionare .³ [Dirk Messner / Franz Nuscheler] [Bundestag-ul german] Ä. de guvernare Ä.³ global.. Barber]... Acela i lucru este valabil i pentru alte 11 1 1 1 . Scopul Global Governance este o (re-)îmblânzire a Ätigrului³ eliberat de globalizare³....Global Governance Atunci când problemele încep s capete un caracter din ce în ce mai global. În acest sens exist nenum rate proiecte. prin care se încearc [Holger M rle] consolidarea competen elor i a transparen ei institu iilor interna ionale prin implicarea unor actori non-statali .. Ä.. care vizeaz inclusiv constituirea unui stat global... crizele interna ionale ca rezultat al unor mi c ri de capital speculative. Global Governance ca r spuns la problemele globale Repartizarea neuniform a câ tigurilor. care poate revigora economia ± asta dac a fost mai întâi îmblânzit de institu iile civile.. acesta nu este nici m car de dorit. care urmeaz a v oferi o prim impresie despre dimensiunile i direc iile reprezentate de acest concept: Global Governance este . nu doar un concept de politic extern ... Global governance înseamn . i pentru c . actorii de la toate nivelele trebuind s coopereze.. impozitele nepl tite de centrele financiare off-shore. care..... colaborarea dintre actorii statali i non-statali de la sensul « unei implic ri a sistemului politic în scopuri nivel local i pân la nivel global ... s-a reîntors la instinctele sale de a vâna i devora totul³ [Benjamin R.. cu multiple nivele.. s-a încercat g sirea unor forme organiza ionale noi care s adapteze politica la noua er a globaliz rii.. la fel ca un tigru eliberat.´ [Klaus M ller] ÄCapitalismul este un tigru puternic i plin de vlag ... atunci solu ionarea lor politic trebuie s devin i ea de ordin Äglobal³.´ sociale mai cuprinz toare. potrivite pentru dep irea sau diminuarea politica s î i piard func iile i implicarea în favoarea nedrept ilor ap rute pe parcurs precum i pentru impunerii unor logici de sistem anonime i a form rii unei întâmpinarea pericolelor « Aceast func ie a primit între Älumi de-statalizate³ . au fost c utate strategii de solu ionare care s nu pun scopul reorganiz rii politicii la toate nivelele de activitate la îndoial avantajele economice i politice ale « Global Governance înseamn prevenirea pericolului ca globaliz rii.³ reglementare a politicii globale. dezl n uind astfel un capitalism Äs lbatic³.. dup p rerea multora.

deficitul de reglementare. 12 . Numai c acum aceste grani e. de exemplu. Statul na ional este prea mic pentru a rezolva în mod eficient aceste probleme. Global Governance încearc s g seasc strategii de solu ionare ale problemelor globale. Dar cum ar putea s func ioneze cooperarea la nivel global. ora e. retr gându-se. ca de exemplu garantarea siguran ei cet enilor s i în aceast epoc a armelor de distrugere în mas . care definesc pân la urm statul. Dar i în cadrul UE poate fi observat aceea i dilem referitoare la eficien i democra ie. arhitec ilor Global Governance li se repro eaz îns deseori c proiectele lor sunt utopice.i îns propriile func ii de reglementare -. Schema urm toare detaliaz felul în care este construit Global Governance: Global Governance . astfel argumenteaz Franz Nuscheler. în special prin implicarea societ ii civile (de la nivel global) i prin consolidarea organiza iilor interna ionale. Cel mai avansat model de cooperare între state i societ i este Uniunea European (UE).? i chiar i dac aceast cooperare ar putea fi coordonat : cine legitimizeaz deciziile? Cum pot fi organizate procesele democratice la nivel global? Pentru c Global Governance trebuie s fie în acela i timp atât eficient cât i democratic . dar i prin constituirea unor noi forme politice. Prima Äîmblânzire a capitalismului³ de succes a avut loc în interiorul grani elor statale. o putere hegemonial . Aceste dou cerin e de baz se afl îns într-o rela ie tensionat . Arhitectura Global Governance Global governance dore te s umple golul rezultat. ONG-uri etc.probleme globale.între utopie i necesitate ÄGlobal Governance nu este un proiect romantic pentru o Älume unic ³. i-a ales propria cale. Trebuie s avem îns în vedere faptul c statele europene se aseam n mult mai mult între ele decât statele la nivel global. Necesitatea unor noi c i de solu ionare politic a problemelor existente este un fapt aproape necontestat. prin cooperarea la nivel interna ional ± statul p strându. de la efectul de ser sau fenomenul migra iei i pân la criminalitatea interna ional i distribu ia armelor de distrugere în mas . care ar putea fi astfel considerat un Älaborator³ al Global Governance. se afl într-un profund antagonism cu Älipsa total de limite³ presupus de globalizare: statul na ional erodeaz . când Statele Unite. din protocolul de la Kyoto i provocând astfel un regres în ceea ce prive te str daniile globale de protejare a climei? Cine ar trebui s devin responsabil pentru cooperarea dintre state. el nu mai poate duce bun sfâr it unele func ii importante ale sale. corpora ii. ci un r spuns realist la provoc rile globaliz rii³.

5. politic i cultural . barierile comerciale au fost înl turate iar cifra organiza iilor criminale transfrontaliere a ´explodat´. Globalizarea ar putea conduce la o singur civiliza ie. contrabandei. rezultatul traficului de fiin e umane i arme. Interesele rilor în dezvoltare se lovesc de o serie de sanc iuni interna ionale percepute ca o reîntoarcere la colonialism. Marginalizarea. Noile valori culturale aduse de globalizare vin odat cu sistemul economic bazat pe consumul ira ional în rile bogate. Ac iunea selectiv . adic rile lumii au o singur variant de ales.Cele apte p cate a globaliz rii: 1. i nu în for amenin toare a distrugerii i destabiliz rii´. adic liberaliz rii comer ului. adeseori. Principiul suveranit ii na ionale este zguduit din temelie i nu datorit unor obiective comune. Averile colosale sînt. B ncii Mondiale. 2. desenat de singurul bloc dominant. care s-a f cut într-un ritm accelerat doar în fostele ri dezvoltate. Globalizarea pare a face diversitatea cultural ´ceva demodat´. Majoritatea rilor în dezvoltare consider c singura consecin vizibil a globaliz rii este propria lor marginalizare. 7. toate sub umbrela corup iei. *Globalizarea economiei subterane. a cartelurilor economice. Revenirea la colonialism. sp l rii banilor. Globalizarea aduce dogma ´ o m rime se potrive te tuturor formelor´. rile care nu pot ine pasul cu procesul de integrare implor aten ia special pentru a nu c dea din nou în abisul s r ciei i al dezintegr rii. Globalizarea consolideaz depende a economic . pe cînd acest impuls s-a manifestat cu o intensitate mult mai slab în cazul produselor importate de rile în dezvoltare. ci ´din cauza caracterului arbitrar atît de r spîndit în relaiile interna ionale´. Va fi un singur sistem economic i politic. investi iilor i fluxurilor financiare. Pierdera identit ii. rile în dezvoltare spun Änu´ globaliz rii selective. standartizat conform culturii vestice. 6. În noua er a globaliz rii hotarele s-au deschis. Impunerea. Colonialismul revine sub forma FMI. Conduc torii lumii a treia sunt de p rerea c destinele lor sînt determinate de for ele globaliz rii i sper c Ä acest tzunami s se transforme într-o for benefic pentru reconstruc ie i dezvoltare. 3. Varietatea va disp rea! 8. 4. 13 . Pierderea suveranit ii na ionale. Alinierea.

în vreme ce sugrum vie ile celor f r de resurse pentru a fi investitori sau capacit i de a beneficia de cultura global . con tiin . al barbariz rii societ ii viitorului.tiin . Angrenajul a fost pus în mi care. ÄGlobalizarea va avea efecte foarte pozitive dac va putea fi sprijinit de un puternic sentiment al absolutului i al demnit ii tuturor oamenilor i al principiului c bunurile de pe p mânt sunt destinate tuturor´. Lionell Jospin (fost prim ministru al Fran ei) ÄMondializarea este incompatibil cu drepturile omului´. globalizarea r mâne un fapt real. intensit ii. canalizându-le spre inte dezirabile: prosperitate i normalitate. chiar contradictoriu. cu care trebuie s ne confrunt m. risc s devin omul atomizat care tr ie te numai pentru produc ie i consum. un dezastru cultural i educa ional global. Globalizarea este un proces sau un set de procese. determinând. Raport UNICEF. stabilirea de leg turi între diferitele paliere (orizontale i verticale) de organizare a societ ii. globalizarea deschide spa iul na ional pentru fluxul de persoane. 14 . politic . Cultura tradi ional a societ ilor dispare sau se preface în spectacol i marf (McDonaldizarea). sport sau internet. Jose Saramago (laureat al premiului Nobel) ÄTrebuie rescrise regulile mondializ rii´ Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare ÄNum rul popula iei care tr ie te în s r cie continu s creasc pe m sur ce globalizarea ± unul din cele mai puternice fenomene economice ale secolului XX . simptom îngrijor tor. Totul depinde de capacitatea omului de a le gestiona în mod eficient.CONCLUZII Dup p rerea unui critic al globaliz rii: Globalizarea este un sistem sau un fenomen complex. pe când economia mondial l rge te pr pastia dintre rile s race i cele bogate. Cucerit de pia . Majoritatea sunt femei i copii. Starea copiilor lumii 2000. s raci înainte. dopat de televiziune. cultura umanist e eliminat tot mai mult de tehno. sub auspicii politice i economice. Dincolo de aceste analize. cre terea veniturilor unei categorii relativ restrânse. interac iune i exercitare a puterii Mai prozaic spus. ÄAst zi este posibil crearea rapid de mari bog ii. omul centrat doar economic. care a fost privit i analizat în mod diferit de c tre cei ce i-au asumat acest risc sau aceast r spundere. Lumea nu e o pia ´.în continu curs inerent asimetric : extinderea pie elor peste na ionale. ÄLibertatea economic este numai unul din elementele libert ii omului´. care întruchipeaz o tra nsformare în organizarea spa ial a rela iilor i a tranzac iilor sociale ± analizate în termenii extensiunii.tiin a invadatoare i transformat într-o pseudo. bunuri. tehnologie. dintre s raci i boga i´. Omul mondial sau globalizat. drepturile persoanei umane. calitatea mediului înconjur tor i a resurselor vor trebui ap rate. sens. viu. capital. golit de cultur . Se consider c cel mai mare pericol (semnalat i de c tre unii teoreticieni ai globaliz rii) pe care-l poate implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei îi înghite pur i simplu. Schimb rile implicate de globalizare nu pot fi stopate. independent de voin a sau op iunea noastr . lumea globalizat tr ie te în acela i timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vie ii. sincronizare i integrare. informa ie. religie i orice transcenden . Probabil acesta este ultimul stadiu în evolu ia umanit ii sau "ultimul om". dar acum înc i mai s raci. f r nici o leg tur cu calitatea de munc ´ Papa Ioan Paul al IIlea ÄÎn fa a poftelor adesea excesive ale intereselor de pia . Aceasta este una dintre minunile esen iale ale statului modern. velocit ii i impactului lor ± generând fluxuri i re ele transcontinentale sau interregionale de activitate. dar sigur. De altfel. sunt semnificative urm toarele citate ale marilor personalit i ale lumii i a unor organiza ii interna ionale. În ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sau elimina globalizarea. uneori ambivalent.