TUBERCULOZA

Tuberculoza este o boala infecto-contagioasa,

intalnita la om si la numeroase specii de mami-
fere si de pasari domestice si salbatice,produsa
de germeni din genul Mycobacterium tuberculosis.
Tuberculoza este o maladie periculoasa, care, in cazul nedepistarii la
timp si tratarii inadecvate,poate duce la pierderea capacitatii de
munca,invaliditate si deces.

Istoric,raspandire si importanta
Tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli, ea fiind descoperita
chiar si in mumiile egiptene.si la scheletele umane din epoca de
piatra.
In 1810, Laennec efectueaza un studiu clinic care i-a permis
afirmarea unicitatii si specificitatii tuberculozei. Agentul etiologic a fost
descoperit in 1882 la data de 24 martie de catre medicul Robert Koch.
 Etiologie
Tuberculoza este produsa de bacterii incadrate in genul
Mycobacterium. In cadrul acesteia s-au diferentiat in 3
tipuri uman, bovin si aviar , fiecare avand patogenitate
maxima pentru specia de animale la care s-au adaptat si o
patogenitate mai redusa pentru alte specii.
Ca structura antigenica , microbacteriile au fost
incadrate in 4 tipuri antigenice distinctive :
-un tip al bacililor tuberculozei de tip uman si bovin care
au o structura antigenica practic identica ;
-un tip al bacililor tuberculozei aviare ;
-un tip al tuberculozei animalelor cu singe rece ;
-un tip al acidorezistentilor saprofiti.

Cel mai important agent al tuberculozei zoonotice este

Mycobacterium bovis.
Micobacteriile sunt :
- germeni imobili, necapsulaţi, nesporulati,
- Gram pozitivi si acidorezistenti. Rezistenta bacililor la acţiunea factorilor
fizici si chimici este ridicata, conferita de un învelis exterior cerolipidic ; sunt
distrusi in 10-15 ore de acţiunea directa a razelor solare, in 10 minute la 70°C
si in 30 de secunde la 100°C

La temperatura de refrigerare, raman viabili pana la 3 ani pe medii uscate.

Mycobacterium avium rezista peste 1 an la temperatura camerei; de
asemenea, acest germen rezista la temperatura (-192°C) si isi păstrează
intacte viabilitatea si virulenta după 200 de congelări si decongelări succesive.
Mycobacterium bovis ramane viabil peste 4 săptămâni in unt, in brânza
fermentata 4-5 luni, iar in laptele acidofil 15 zile.

Caractere epizootologice
Tuberculoza se intalneste la om si la foarte multe specii de mamifere si
pasari,carnasiere , cabaline si ovine.
Incidenta boli variaza in limite largi de la o specie la alta in stransa legatura cu
interventia factorilor favorizanti.Animalele din rasele perfectionate, exploatate
intensiv subalimentate, epuizate, supra-aglomerate sunt mai predispuse la
inbolnaviri.
Surse de contaminare

• Sursele primare sunt reprezentate in primul rand de

animale bolnave ,care elimina germenii in mediul extern
prin jetaj,tuse,stranut,materii fecale,etc,contaminand
solul,apa,furajele,asternutul,ustensilele de ingrijire,etc,care
devin surse secundare de infectie.

• Germenii ajung in fecale fie din leziunile intestinale,

pancreatice sau pulmonare,fie ca sunt eliminati
• Secretiile vaginale, sperma, urina, pot contine germeni
in cazul localizarii procesului tuberculos la nivelul
organelor genito-urinare, laptele,in caz de mamita
tuberculoasa si in fazele de bacilemie.
Carnea este in general mai rar si mai slab
virulenta, continand germeni mai ales in perioadele
de bacilemie si la animalele cu tuberculoza miliara.
Ouale de la pasarile tuberculoase pot contine bacili.

Mod de contaminare si cai de patrudere in organism

Caile principale de patrundere a germenilor in organism sunt
respiratorie si digestiva.
Infectia pe cale respiratorie intervine mai ales la om si
taurinele adulte si se realizeaza in special prin inhalarea de aerosoli
continand bacili proveniti in urma tusei,sau de pulberi rezultate din
uscarea si pulverizarea materiilor virulente.

Transmiterea infectiei pe cale digestiva,prin ingerarea apei

si a furajelor contaminate,este mai putin severa decat calea
respiratorie deoarece o parte din germenii ingerati sunt inglobati in
continutul gastrointestinal si nu ajung in contact direct cu mucoasa
digestiva
. ,fiind eliminati
 Aceasta cale este observata mai ales la:
tineret prin consumul de lapte contaminat,
porcii hraniti cu reziduuri de la laptarii,sau alte produse
contaminate;
pasari si carnivore.

In afara focarelor,infectia tuberculoasa are o slaba

tendinta de extindere.

Incubatie este de 4-12 saptamani, dar infectia poate sa

persiste luni sau ani inaintea aparitiei bolii.Un bolnav este
contagios mai multe saptamani dupa inceperea
tratamentului. Cei mai expusi sunt copiii sub 3 ani si
varstnicii, persoanele al caror sistem imun
 Simptomatologie
Simptomatologia tuberculozei la animale este extrem de polimorfa , fiind
conditionata de:

In general , infectia tuberculoasa imbraca o evolutie cronica.

- La bovine perioada de incubatie este intotdeauna destul de lunga ,
atingind si adeseori depasind 3-4 saptamani.
In forma cronica , tuberculoza pulmonara constituie localizarea principala
a infectiei la taurinele adulte , reprezentand 90-96% din totalul cazurilor.

Primul semn clinic al tuberculozei pulmonare active este tusea , la inceput

slaba , scurta , seaca , cu caracter intermitent aparand mai ales cand animalele
sunt obligate sa faca miscari bruste sau cand inhaleaza aer rece sau incarcat cu
praf. Pe masura ce boala progreseaza tusea devine din ce in ce mai grava
dureroasa si la urma grasa.
In fazele mai avansate ale bolii apar si tulburari generale , exprimate prin slabire
progresiva, scaderea productiei de lapte si subfebrilitate sau febra
moderata, temperatura interna a corpului atingand 39,5-40oC.

Evolutia boli este rapida , sfirsitul letal survenind dupa 1-2 saptamani de la
aparitiaprimelor semne.
 Simptomatologia la om

Tuberculoza se manifesta prin stare de slabiciune

generala, pierdere in greutate, febra si transpiratii
nocturne.
Simptomele tuberculozei pulmonare includ:
 tusea persistenta,
 expectoratii sangvinolente,
 durere de piept.
La copii cu varsta mai mica,tuberculoza pulmonara se
manifesta uneori doar prin oprirea cresterii sau un retard
staturo-ponderal. Celelalte semne si simptome depind
de localizarea bolii.
 Diagnostic

- Diagnosticul tuberculozei se stabileste pe baza de datelor

epizootologice, anatomoclinice, cercetari bacteriologice, serologice si
teste alergice.

La bovine datele epizoologice vor avea in vedere caracterul de

boala de grajd cu extindere insidioasa si relativ radiara in focar.

Diagnosticul clinic este foarte greu de stabilit avand in vedere evolutia

adeseori asimptomatica a infectiei cu manifestari necaracteristice.

Diagnosticul serologic urmareste punerea in evidenta a anticorpilor

specifici in singele animalelor purtatoare de infectii tuberculoase. Se
utilizeaza in acest scop reactia de aglutinare , R.F.C. si reactia de
hemoaglutinare si hemoliza conditionata valoarea diagnostica a
acestora este in general inferioara testului alergic.
 Diagnosticul alergic se face prin tuberculinoreactie sau testul
tuberculinic
- El se bazeaza pe punerea in evidenta a starii de alergie ce se instaleaza
in organismele infectate cu bacilii tuberculozei folosind ca substanta
revelatoare tuberculina.
La noi in tara se practica numai testul intradermic, cu tuberculina purificata
de tip mamifer sau aviar aplicat dupa doua procedee principale:
- testul unic in care se foloseste numai una din cele doua tuberculine si se
obtin 3 categorii de reactii: negative, dubioase si pozitive.
-testul simultan in care se folosesc ambele tuberculine inoculate simultan la
acelasi animal in puncte separate.
 Legislatia sanitar veterinara stabileste pentru tuberculoza
urmatoarea conduita:
1. In cazul in care la taierile obisnuite se intalnesc una sau mai multe
leziuni se procedeaza astfel:
Se opreste banda transportoare a carcaselor si organelor, se
identifica carcasa, capul, organele, masa gastrointestinala in care s-
au gasit leziuni aplicand o eticheta ce arata restrictii. Se anunta
medicul veterinar care va lua deciziile privind destinatia carnii si
organelor.

2. Animalele bolnave de tuberculoza provenite din centre de izolare sau

unitati de asanare, precum si animale reagente se vor sacrifica la
sala sanitara, sau la sfarsitul programului de taieri normale, in
partida separata, urmata de curatirea mecanica si dezinfectia salii.

3. Se confisca in totalitate carnea si subprodusele comestibile la

toate speciile de animale in urmatoarele situatii :
-Cand se constata stare de slabiciune avansata,
-Cand se constata ca animalul este febril la examenul antemortem,
iar la expertiza de abator se constata leziuni de tuberculoza cu
caracter infiltrativ,
-Cand se constata leziuni de tuberculoza generalizata in mai multe
organe, mase musculare, articulatii si ganglioni,
4. Carnea si subprodusele se dau in consum conditionat dupa sterilizare
(fierbere sau autoclavare) si se fac confiscari partiale a organelor sau zonelor cu
leziuni in urmatoarele situatii :
- Cand se gasesc leziuni concomitente in doua organe sau in doua grupe de
ganglioni limfatici (cap si pulmon ; cap si masa gastointestinala),
- Cand se gasesc leziuni specifice in musculatura, articulatii, oase si grupe de
ganglioni aferenti,
In toate cazurile cand desi nu exista leziuni multiple care sa justifice confiscarea
totala, totusi exista modificari organoleptice ale carnii sau ale produselor
comestibile,

5. Se fac confiscari partiale in urmatoarele situatii :

- Cand se constata leziuni numai la ganglionii din zona capului (submaxilari ori
retrofaringieni) se confisca doar capul
- Cand se gasesc leziuni in ganglionii intestinali (mezenterici) se confisca doar
masa gastrointestinala,
- Cand se constata leziuni in pulmon se confisca pulmonul insotit de trahee,
laringe si ganglionii aferenti,
6. Carnea si subprodusele provenite de la animalele care au reactionat pozitiv la
testul alergic dar la care nu s-au gasit leziuni specifice la examenul de laborator,
se dau in consum fara restrictie,
7. Sangele de la animalele cu leziuni se confisca,
8. Pielea , coarnele, unghiile, parul se pot folosi dupa o prealabila dezinfectie