You are on page 1of 26

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURESTI
Facultate : I.M.S.T
Specializare : I.M.C

PROIECT
Ecotehnologie II

Profesor indrumator : Radu Constantin

Student :Tane Frederica Elena
Grupa : 642 CB

Anul universitar 2016-2017

ETAPE PROIECT:

1)Calculul indicatorului de calitate al mediului

2)Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

3)Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

4)Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

5)Bilantul de mediu

6)Elaborarea modelului de organizare ecotehnologic

din multitudinea caracteristicilor fizice.43 . Cmax – concentratia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului. În vederea evaluării gradului de poluare a aerului se pot utiliza indici de calitate a aerului. Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i. Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat).1824 CO 100 200 0. chimice. acelea care sunt considerate mai semnificative (selectivitate). 1)Calculul indicatorului de calitate al mediului Calitatea mediului se poate defini ca un ansamblu convenţional de caracteristici fizice. cu relatia: CMAi  Cef Icmi= [%] Cmax i  CMAi in care.Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului Pentru aer Poluant Limita admisa[mg/𝒎𝟑 ] Lmita de Valoarea efectiva interventie[mg/𝒎𝟑 ] calculata[mg/𝒎𝟑 ] Oxizi de sulf exprimati 300 510 0. chimice şi biologice care pot fi determinate prin analize de laborator se utilizează practic un număr limitat. Unul dintre cei mai utilizaţi la nivel internaţional este indicele de calitate a aerului care are foarte multe variante de calcul la nivelul diferitelor state (EPA 2001).0021 in NO2 NH3 50 81 0. exprimate valoric. in poluantul “i”. a incidenţei asupra stării de sănătate a populaţiei şi ecosistemelor naturale. Cefi.00285 in SO2 Oxizi de azot exprimati 500 810 0.134 Praf 50 100 80100 0. biologice şi de altă natură (statistice).00132 CO2 50 110 3. Indicele permite evaluarea nivelului de poluare a aerului. la momentul calcularii. Pentru stabilirea calităţii mediului.concentratia efectiva. Tabel 1. Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”. care permit încadrarea mediului într-o anumită categorie sau scară ierarhică. CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul “i”.

47+0.1 1 10 Clor 4.66+0.5  0.0021 IcmNO2(oxizi de azot)= =1.00132 IcmPraf= 80100−50100 = 1.000001 IcmCl(clor)=  0.11+0.47 14  4.5 % 10  0.49% 500−300 500−0.1824 IcmCO2= = 0.001=6.00003 Icmcompusi=  0.78% 110−50 100−0.66 100  85 % 1  0.24 .66% 50−3.99=8.6% 81−50 50100−0.001 1000  10 % Icmtotal=5.6+1. 300−0.61% 810−500 50−0.00001 Icmfenoli=  0.13 Pentru sol Poluant Limita admisa[mg/𝒎𝟑 ] Lmita de Valoarea efectiva interventie[mg/𝒎𝟑 ] calculata[mg/𝒎𝟑 ] Plumb 1 100 100 Fenoli 0.00285 IcmSO2(oxid de sulf= = 1.134 IcmNH3= = 1.11 10  1 % 4.49+1.5 14 30 Compusi sintetici 10 1000 10000 anioni activi biodegradabili 85  0.66+0.00001 IcmPb(plumb)=  5.78+0.99% Icmtotal=1.61+1.43 IcmCO= 200−100 =0.

25−0.05 0.98+0.95% 0.05−0.1 = 0.22 .1 0.05−0.653 IcmSO4= 400−200 =0.05 0.1−0.05 IcmCl=0.Pentru apa Poluant Limita admisa[mg/m^3] Lmita de Valoarea efectiva interventie[mg/m^3] calculata[mg/m^3] Clor 0.0001 0.0023 SO4 200 400 3.99% 0.1 0.05 Icmtotal=0.0001 IcmCu= = 0.1−0.95+0.98% 0.99=3.3+0.3% 0.05 Plumb 0.0023 IcmPb= 0.653 Cupru 0.05 200−3.1−0.10 0.25 0.

sunt conduse prin intermediul coşurilor înalte la o înălţime egală în medie. cu dublul înălţimii coşului (cca. În urma precipitaţiilor chimice şi a transformărilor pe care le suferă în atmosferă. 500 m de la nivelul solului). aceşti oxizi devin sursa precipitaţiilor acide. În acelaşi timp. alături de particule de cenuşă) ce caracterizează circulaţia gazelor arse dinspre instalaţia de ardere spre coşul de evacuare în atmosferă. 2)Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii Metode de reducere a oxizilor de sulf Metode de reducere a concentratiei de praf Metode de reducere a oxizilor de azot Metode de reducere a compusilor organici volatile Metode de reducere a metalelor grele 3)Stabilirea metodelor de reducere a poluarii Metode de reducere a oxizilor de sulf Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea în atmosferă a unor volume importante de oxizi gazoşi de sulf. SO2 exercită efectul poluant nu numai în regiunea sau ţara în care este generat. având o temperatură ridicată (160÷175 °C) şi o viteză de evacuare mare. prezenţa umidităţii. se transformă în acid sulfuric. principalul factor generator al „morţii pădurilor“ în ţările industrializate din Europa de vest şi centrală. . prin oxidare sub acţiunea radiaţiei solare. ci şi în alte regiuni sau ţări aflate pe direcţia vânturilor dominante. Într-o primă fază. Intrând în circulaţia atmosferică zonală. Astfel se intensifică uzura instalaţiilor. în condiţiile specifice (temperatură şi presiune ridicată. formă sub care îşi exercită la nivelul solului acţiunea distrugătoare asupra vegetaţiei perene. bioxidul de sulf dă naştere acidului sulfuros care. oxizii gazoşi exercită o puternică acţiune corozivă asupra instalaţiilor ce compun circuitul gazelor arse. Acest proces este favorizat de construirea unor coşuri înalte (peste 200÷250 m) prin intermediul cărora gazele arse. Acţiunea poluatoare a H2SO4 se exercită sub forma ploilor acide.

sub aspectul fiabilităţii traseului de gaze. începând cu pregătirea lui înaintea arderii. • procedeul semiuscat. impun neapărat folosirea unor instalaţii chimice de desulfurare a gazelor. tendinţa de zgurificare în focar. Efectul de reducere a fondului de SO2 în atmosferă rămâne. disponibilitatea instalaţiei ridicată. -desulfurarea gazelor de ardere. Produsul desulfurării şi aditivul care nu a reacţionat sunt colectate în precipitator. obţinând ca deşeu nămoluri nerecuperabile sau cel mult cu posibilitate de extracţie de gips. care reacţionează cu SO2. Prin spălarea sau umidificarea aerului. în special pentru centralele mici. costul investiţiei scăzut. arderea combustibililor fosili reprezintă principala sursă de dioxid de sulf (SO2). Reţinerea bioxidului de sulf poate avea loc în toate fazele folosirii combustibilului. cu producere de sulf.Metode de reţinere a bioxidului de sulf Cu excepţia unor procese chimice speciale. în filtru având loc evaporarea completă a apei. datorită pericolului intoxicării cu amoniac. realizare rapidă. fie cu abur. în cazane cu focare clasice sau a păcurii cu conţinut ridicat de sulf. în acest caz. . SUA. ridicarea penei de fum se limitează şi dispersia este dezavantajată. Avantajele injecţiei de calcar sunt: proces simplu. . Se deosebesc trei căi principale de reducere a emisiei de SO2. pentru a distribui bine aditivul. Metoda a avut cele mai bune rezultate deoarece calcarul este injectat la o temperatură favorabilă şi acolo se află o presiune suficientă. În aceste condiţii. fie prin căldura obţinută prin arderea de combustibil suplimentar.alegerea corespunzătoare a combustibilului. împreună cu aerul de combustie.4 g/m3. • procedeul catalitic. Cea mai largă implementare industrială o are procedeul umed. dintre care cele mai importante sunt: • procedeul umed. unde este calcinată la CaO. să se resimtă numai pe ansamblul teritoriului. respectiv: -desulfurarea combustibililor. în timpul arderii şi după ardere. rezultând CaSO4. eficienţa reducerii atinge valori de 50÷70 %. . Coborârea temperaturii sub temperatura punctului de rouă acidă atrage coroziuni inacceptabile. Dezavantajele metodei sunt: grad de desulfurare limitat. la toate cazurile de ardere a cărbunelui. fie regenerativ. se obţine o răcire a gazelor până la 50÷60 °C la procedeul umed şi la 70÷100 °C la cel semiuscat. Germania. manipulare dificilă a cenuşei. în care se introduce ca agent activ o soluţie concentrată de amoniac sau hidroxid de calciu. datorată aerului de la partea superioară a arzătorului. În ultimele două decenii au fost dezvoltate mai multe procedee de desulfurare. Reducerea bioxidului de sulf prin injecţie de calcar în focar Pudra de calcar este injectată în focar. fie cu amestec de gaze fierbinţi. Instalaţiile de desulfurare uscată şi semiuscată sunt utilizate mai rar. în care se introduce ca agent activ o soluţie de hidroxid de calciu şi carbonat de sodiu. motiv pentru care este necesară reîncălzirea gazelor. consum mic de energie. Procedee de desulfurare Normele foarte severe de emisie. Produsele sulfatice sunt recuperate în stare uscată. la numai 0. Funcţie de sarcina cazanului. care coboară valoarea de la 2÷3. la distanţe mari. cum este exemplul pentru Japonia.5 g/m3. aplicat la o temperatură ridicată a gazelor de ardere. permiţând reintroducerea lor în circuitul economic.

esenţial pentru a învinge fluctuaţiile sulfului conţinut în combustibil. aditivii pe bază de magneziu se aracterizează prin grade mai reduse de absorbţie şi intervale active de temperatură mai înguste. La temperaturi ridicate. controlul alimentării cu calcar. În desulfurarea uscată SO2 şi SO3 sunt reţinute prin procese fizice (adsorbţie) sau chimice (absorbţie şi reacţii chimice In urmatorul grapfic se arată gradul de absorbţie a SO2 corespunzător diferiţilor aditivi uscaţi. de asemenea. Gazele de ardere de la electrofiltru sau de la ieşirea din preîncălzitorul de aer regenerativ sunt introduse în scruber prin intermediul a două ventilatoare înaintaşe.Principala caracteristică a desulfurării umede este reducerea simultană a SO2 şi producerea de gips şi. câte unul pe fiecare linie. în funcţie de temperatură. .

colectiv. pot fi utilizate în industria betoanelor şi a materialelor de construcţii. care de obicei sunt invizibile individual pentru ochiul liber. Totuşi. Într-adevăr. în multe zile de vară cerul de deasupra oraşelor poluate cu praf are o culoare albă lăptoasă. apa necesară vaporizează. reziduurile pot fi folosite în acelaşi mod ca cele rezultate în urma proceselor uscate de desulfurare.In comparaţie cu procedeul uscat. se realizează o tratare termică ulterioară. prin cel semiuscat se ating grade superioare de absorbţie a SO2 ‚ cu un exces mai redus de aditiv. în loc de albastră. câteodată. Produsul final este alcătuit din gips. nerezultând ape reziduale. Totuşi. . cheltuielile de investiţie sunt mai ridicate. particulele mici formează deseori o pâclă care limitează vizibilitatea. Altfel. Principalul avantaj al procedeului de absorbţie prin pulverizare este acela că. cu un conţinut ridicat de gips. De aceea. datorită împrăştierii luminii de către particulele suspendate in aer. la care se adaugă sulfit şi oxid de calciu. gazele de ardere nu trebuie reîncălzite din nou. În general.În figura urmatoare este prezentat procesul de desulfurare a gazelor de ardere prin acest procedeu. în scopul majorării conţinutului de gips. Metode de reducere a concentratiei de praf Praful este o componentă importantă a particulelor solide suspendate în aer. Produsele de reacţie.

Principalele metode de reţinere a prafului sunt: • mecanice. ele corespund picăturilor de ploaie şi cad din aer atât de repede. temperatura. realizează separaţia prafului prin ionizarea gazelor purtătoare a particulelor de cenuşă şi prin urmare. tensiunea de lucru a acestora este ridicată. utilizând caracteristicile curgerii fluidelor reologice. iar pentru antităţile mari se utilizează colectoarele de praf. • costurile de întreţinere şi reparare sunt mult mai mici decât pentru oricare alt tip de sistem de colectare. • hidraulice. Soluţii de reţinere a prafului Particulele din materie se îndepărtează din aer fie prin filtrarea acestuia. • strat poros. lungimea moleculelor gazoase tipice este cuprinsa între 0. • eficienţa colectării este extrem de mare (94÷99. viteza particulelor în filtru w[m/s]. Atunci când picăturile mici de apă din atmosferă se contopesc în particule mai mari decât această valoare. dacă utilizarea este adecvată tipului de praf. această eficienţă scade la 92÷95% • pot acoperi un larg domeniu de mărimi de particule şi concentraţii de praf. însă dacă proprietăţile prafului nu sunt bine cunoscute. Avantajele comparative ale utilizării filtrelor electrostatice în raport cu alte aparate colectoare de particule sunt: • posibilitatea utilizării la temperaturi ridicate ale gazelor purtătoare (200÷250 ˚C) şi prin urmare. caracterizarea fizico- chimică a prafului. care se caracterizează prin: debitul de gaze poluate care ies din proces Dg [m3/s ]. iar la ora actuală sunt numeroase variantele de realizare practică. Reţinerea pulberilor sau prafului se realizează cu ajutorul filtrelor. Filtrele electrostatice (denumite curent electrofiltre). sunt: • cost iniţial ridicat.1 până la 1 nm). dar cel mai eficiente sunt pentru particule mai mici de 10 microni. costurile anuale de întreţinere.5 %). domeniul diametrului particulelor d [µm].001 µm (0. fie cu ajutorul unor colectoare de praf. metoda dorită de îndepărtare a particulelor. Principiul de funcţionare a fost brevetat la începutul secolului XX de către Fredrick Cottrell. astfel încât. în comparaţie. Principalele elemente pentru stabilirea metodelor şi a echipamentelor de reţinere sunt: concentraţia de particule. ca de exemplu praful de lemn. având la bază ionizarea particulelor în câmp electric.002 µm (adică 2 nm). se pot utiliza şi furnale şi generatoare de abur. gradul necesar de îndepărtare a particulelor. • necesitatea unui spaţiu de instalare mare. presiunea şi debitul aerului sau gazului poluat. care limitează într-o oarecare măsură folosirea lor. Cele mai mici particule suspendate au o mărime de aprox. încât nu sunt considerate ca fiind suspendate. • nu pot capta particule de praf combustibile. gradul de reţinere sau eficienţa filtrului β. particulele suspendate într-o masă dată de aer nu sunt nici toate de aceeaşi mărime sau formă şi nici nu au aceeaşi compoziţie chimică. analiza mărimii particulelor. . Dezavantajele electrofiltrelor. cerinţe utilitare. Prin filtrare se îndepărtează numai cantităţile mici de particule din materie.0001 şi 0. având la bază metode de spălare. • au o extrem de mică cădere de presiune (10÷15 Pa).Trebuie remarcat că. 0. • electrice. pierderi de presiune în filtru ∆p [mmH2O ]. având la bază forţa de gravitaţie şi inerţie . temperatura maximă a gazelor tgmax ] OC ]. costurile cu energia electrică consumată de ventilatoare este minimă.

atât la nivelul centralelor existente. având în vedere costurile de investiţii şi de exploatare cele mai mici posibile. de formă tubulară sau plată. pentru reducerea poluării generale a mediului înconjurător. De remarcat că unul dintre poluanţii cei mai responsabili de efectul de serăeste NOx. astfel că migrează spre suprafaţa colectoare sub efectul atracţiei electrice şi al bombardării. . cum se observă şi in figura urmatoare: Metode de reducere a oxizilor de azot Reducerea continuă a limitelor emisiilor de poluanţi. emis de toate instalaţiile de ardere.• sunt inadecvate pentru variaţii brutale ale rezistivitaţii prafului şi debitului de gaze. cât şi pentru centrale aflate în faza de proiectare sau execuţie. Optimizarea reducerii emisiilor. face necesară luarea unor măsuri tehnice şi organizatorice. care este de obicei curăţată prin răzuire. Filtrele electrostatice lucrează prin încărcarea prafului cu ioni şi apoi colectarea particulelor ionizate pe o suprafaţă colectoare. implică un studiu aprofundat şi necesitatea modificărilor care trebuie realizate în cadrul sistemelor de combustie (măsuri primare) şi a unor măsuri suplimentare. indiferent de tipul combustibilului ars. Orice aerosol care intră în acest spaţiu liber este încărcat şi bombardat de aceşti ioni.

. introducerea arzătoarelor denumite LOW-NOx permite menţinerea emisiilor de NOx sub 450 mg/Nm3. constă în cunoasterea modificărilor necesare.3. necesar menţinerii calităţii mediului. Atunci când puterea termică este mai mică de 300 MW. măsurile primare nu mai sunt eficiente. Trebuie să se recurgă la măsuri secundare pentru a menţine valoarea limită a emisiilor de NOx sub 450 mg/Nm.Condiţia prealabilă pentru realizarea conceptului de ansamblu optim.exploatată la o putere termică de 300 MW. Atunci când centrala termică este alimentată cu păcură sau când este . având ca obiect sistemele de combustie şi a măsurilor suplimentare eventuale pentru a reduce NOx.

4 ani). Se disting două mari tipuri de catalizatori: • catalizatori bazaţi pe metale preţioase (platină. dizolvant. aceste tehnici rămân interesante pentru concentraţiile intermediare din aplicaţii industriale recuperative şi regenerative pentru debitele cuprinse între 1000÷20. În absenţa substanţelor care atacă catalizatorii. ca agent de curăţare. SO2 şi altele). Concentraţia poluanţilor necesari pentru menţinerea sistemului în autotermie este mai mare de 3 g/m 3N. trebuie luate măsuri de precauţie pentru tratarea aerului care le conţine. W. care este substituit parţial sau total de alţi atomi şi care se găsesc în stare gazoasă sau de vapor. pus într-un strat subţire pe un suport compus din bile de aluminiu poros sau pe un suport metalo-ceramic şi permite obţinerea unor reacţii de oxidare la joasă temperatură (200÷500 ˚C). catalizatorul fiind sensibil la anumite otrăvuri (precum metale grele. prezentată în figura urmatoare. fosfor. mediu de dispersie. având o tensiune a vaporilor mai mare sau egală cu 10 Pa la 273. adăugând că aceştia se comportă asemeni compuşilor organici. Cu. Co. rhodium. utilizat singur sau în amestec. implică prezenţa unui catalizator. excluzând metanul.Metode de reducere a compusilor organici volatile Compuşii organici volatili sunt larg utilizaţi în industrie. fără alterarea naturii sale. Distrugerea prin oxidare recuperativă catalitică. Mo.000 m3 N/h. având în vedere capacitatea lor de evaporare după utilizare. plastifiant sau conservant. Compuşii organici volatili (COV) sunt definiţi ca substanţe organice. Proiectul de directivă europeană completează diferitele definiţii care se referă la COV. Această utilizare a compuşilor organici volatili nu este fără riscuri pentru mediul înconjurător şi în consecinţă. • catalizatori bazaţi pe metale oxidante (Cr. Durata de viaţă a catalizatorilor este limitată în timp (aprox. Ni). Fe. paladiu). ajustor de vâscozitate. Un solvent organic este definit ca şi cum ar fi tot COV. Mn.15 K. . conţinând carbon şi hidrogen. în condiţiile funcţionale din instalaţii.

mercurul. Dintre cele mai bune tehnologii sunt: . manganul. plumbul. Metode de reducere a metalelor grele Metalele grele sunt prezente în mod obisnuit în compozitia combustibililor fosili. Aplicată în bune condiţii. zgura si cenusa depozitate. cromul. molibdenul. magneziul si vanadiul. apele uzate. Principalele tipuri de metale eliminate de centralele termoenergetice sunt: arsenul. fierul. Doar mercurul si seleniul se gasesc si în faza de vapori. cobaltul. nichelul. zincul. cadmiu si plumb.Tehnica este sensibilă la mărirea concentraţiei şi temperaturii. Metalele grele rezultate din arderea combustibililor sunt eliminate în mediu înconjurator prin gazele de ardere. nichelul. aluminiul. Aceste tehnologii nu au fost înca aplicate pentru grupuri mari. Acestea sunt componente ale unor oxizi si cloruri în combinatie cu particule. mai ales în cazul în care sunt incinerate deseuri. în caz că acestea depăşesc datele de dimensionare prevăzute. Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale Aceste sisteme de retinere a emisiilor au fost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale din gazele de ardere ca: mercur. oxidareaa catalitică recuperativă permite obţinerea de foarte bune rezultate. arsen. reuşind înlăturarea COV < 20 mg/m3N. cuprul. cadmiul.

filtre cu absorbanti. In tabelul urmator sunt prezentate câteva date pentru emisiile de metale grele de la instalatiile de ardere la nivelul Uniunii Europene exprimate în tone pe an. kaolinit. calcar. iar la nivelul sectorului energetic cele mari au fost emisiile de nichel iar cele mai reduse cele de cadmiu. bauxita. iar cele mai scazute au fost cele de cadmiu. Daca se utilizeaza un sistem catalizor si în acelasi timp gazele sunt acidifiate credte cantitatea de metale retinute. Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu. Dupa cum se poate observa cele mai mari emisii de poluanti au fost cele de zinc. Testele se afla doar în stadiu de pilot pentru filtrarea gazelor de la incinerarea deseurilor municipale. însa se pare ca mercurul poate fi redus în procent de peste 90%. întâi cel cu filtre cu absorbanti impregnati si apoi sistemul cu carbune activ concentratiile de mercur tind spre 0%. Mercurul aflat în stare de vapori în gazele de ardere poate fi retinut si cu ajutorul absorbantilor impregnati cu sulfuri în sistem de pat fluidizat. mercur si plumb din gazele de ardere. filtre cu carbon activ. filtre cu seleniu. . Daca sistemul este utilizat în cascada. Principalele tipuri de absorbanti utilizati sunt: silice.

a unei activităţi cu impact asupra mediului este necesară cunoaşterea în fiecare etapă a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Cpp -βCrp în care: Cam este capacitatea de asimilare a mediului în urma efectuării cheltuielilor pentru reducerea poluării existente.cheltuieli cu reducerea poluării existente la timpul t. a şi ~ - coeficienţi ce exprimă creşterea capacităţii de asimilare respectiv de încadrare în limitele standard.-concentratia efectiva la momentul calcularii in poluant’i’. . Cpp - cheltuieli făcute pentru prevenirea poluării şi menţinerii ei în limitele standard. de perspectivă. raportaţi la unitatea monetară cheltuită.Datorita stabilitatii legaturii dintre seleniu si mercur în HgSe se folosesc si filtre impregnate cu seleniu însa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor.deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata. t0 şi t . Sistemele de retinere pentru metale se afla în faze experimentale si de pilot. -Cmax –concentratia maxima in poluant ‘i’ ce conduce la degradarea inevitabila a mediului. ele nu au ajuns înca la faza comerciala si sunt destinate cu precadere instalatiilor de incinerare a deseurilor.nici economic . 4)Determinarea gradului optim de reducere a poluarii Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic. -CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant ‘i’. . Pentru o proiectare corectă a unui proces tehnologic sau. Acest indicator de calitate a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecărui poluant i. Icmi= [%] In care : -Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului ‘i’. cu relaţia.momentul de timp iniţial şi respectiv. folosind o relaţie de forma: topt = Cam(t)-Cam(t0) [ani] α. Crp . Se poate determina şi un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic privind reducerea poluării.

-modul de acţiune asupra mediului al substanţelor poluante (natura poluării). -coeficientul de poluare în fiecare etapli şi coeficientul total de poluare pentru a stabili măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite şi anume: modificările procesului tehnologic în vederea transformării lui într-un proces ecotehnologic. -Traseul tehnologic. -etapele şi momentele de impact asupra mediului.oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente: -Planul calitatii. -indicatorul de calitate al mediului. tratare şi reciclare a reziduurilor secundare.cu relatia : Icmi= . . In care : -Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor ‘p’ existenti in mediu la momentul calcularii. Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor ‘p’ din mediul respectiv. -măsurile de reducere a poluării în fiecare etapă de desfăşurare a procesului tehnologic. -Diagrama flux a a procesului tehnologic. -măsurile de recuperare. -măsurile de prevenire a poluării in fiecare etapă de desfăşurare a procesului tehnologic.Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat). -sursele de poluare. In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus. -natura substanţelor poluante. -posibilităţile înlocuirii unor substanţe poluante sau periculoase cu alte substanţe mai puţin poluante sau periculoase. -măsurile de recondiţionare şi reciclare a deşeurilor. înlocuirea fazelor sau operaţiilor cu poluare mare.

structurat în două părţi distincte : . Documentarea prelevării probei prin etichetarea vaselor. a doua parte cuprinde concluziile şi recomandările ce se impun. 5) Bilant de mediu Bilanţ de mediu .conexiunea standardelor şi a instrumentelor economice şi juridice . Programul de recoltare a probelor de sol. -costurile cu reducerea poluării. .-măsurile de reintegrare în mediu a deşeurilor.costurile implementării unui sistem de management de mediu. . . conform ISO 5667-1:1993. . Prelevarea problelor de sol Probele de sol au fost prelevate din locaţie potenţial poluată (fabrica de constructii metalice).posibilităţile transformării întreprinderii într-o unitate ecotehnologică. chimice sau biologice ale factorilor de mediu. . -costurile cu prevenirea poluării. -bilanţul ecotehnologic. . iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor şi a normelor metodologice în vigoare. prima parte cuprinde descrierea acestor investigaţii şi rezultatele obţinute . . Colectarea probei în vase speciale de laborator. -gradul optim de reducere a poluării. Rezultatele tuturor investigaţiilor sunt prezentate în Raportul la Bilanţul de Mediu nivel II. pentru a cuantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe şi analize fizice. efectuate în cadrul unui bilanţ de mediu. cu PCB-uri. Transportul probelor în geantă frigorifică. Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglementările în vigoare.investigaţii asupra unui amplasament.

4 momentană sol vegetal R2 44.18846 0.87730 23.4 momentană sol vegetal RD3 44.87603 23.4 momentană sol vegetal RD1 44. desfăşurate pe acest amplasament.Prelevarea probelor a apelor de suprafata Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic.89058 23.4 momentană sol vegetal RD2 44. care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii. Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor Natura şi gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din zona fabricii de prelucrare a constructiilor metalice.20518 0.21165 0.89079 23.Tehnicile utilizate la determinarea indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale. Secţiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate în tabelul următor: Cod probă Coordonatele geografice ale Adâncimea Tipul probei Descrierea secţiunilor de prelevare de prelevare stratelor N E m R1 44.Pentru prelevarea probelor de sol de la adâncimea prestabilită s-a folosit o sondă pedologică.16651 0.17036 0. 3. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate şi din acest motiv . Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.89170 23. Am considerat că prelevarea probelor de sol de pe suprafaţa potenţial poluată este suficientă pentru cuantificarea naturii şi intensităţii poluării solului ca urmare a activităţii anterioare şi prezente.Descrierea secţiunilor de prelevare şi tehnicile de lucru. 2. bazate pe metoda gaz-cromotografiei cuplată cu spectrofotometrie de masă.87225 23.4 momentană sol vegetal R3 44.16686 0.4 momentană sol vegetal Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis prelevarea de la adâncimi prestabilite.

ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apă. depozitare a probelor de apă. Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro borosilicată). . 1. Prelevarea probelor s-a efectuat în conformitate cu: ISO 5667-1:1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare probe din apă. . Probele de apă au fost transportate în laborator în geantă frigorifică. . Planificarea execuţiei de prelevarea probei pentru analiza apelor ISO 5667-2:1993 Prelevare de probe din apă. depozitare a probelor de apă. Planificarea execuţiei de prelevarea probei pentru analiza apelor. Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic. Prelevarea transportul. Documentarea prelevării probei şi etichetarea sticlelor.161/2006 privind clasificarea calităţii apelor.Din acest motiv s-a prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval. EN ISO 5667-3:2004 Prelevare de probe. . care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii. Au fost analizate substanţe periculoase relevante şi prioritare periculoase. .s-a prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval. EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. . Descrierea metodelor de prelevare probe din apă. Depozitarea probei în geantă frigorifică. respectiv fizic. menţinându-se astfel o temperatură la care componenţii din proba de apă nu se degradează chimic. conservarea şi depozitarea probelor de apă s-a efectuat cu respectarea următoarelor standarde: . Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate. În acest caz nu este necesară prelevarea unei probe de apă dintr-o secţiune situată în amonte. ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apă. Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr. Metode de conservare. Metode de conservare.

GMH 3150 Greisinger Electronic.1540). două pentru măsurarea monoxidului de carbon şi două pentru măsurarea substantelor volatile in aer(COV).Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A. .Senzor complex climatic cu afişare digitală: TESTO GmbH. Domeniu de măsurare: 0- 1300 mbar. tip: GPB 1300. Tip: TESTO (0635. A doua secţiune de prelevare (cod probă RDI2) a fost amplasată la o distanţă de 250 m în direcţia nord-est faţă de amplasament spre Bucuresti.Senzor multifuncţional. s-au efectuat măsurători în patru puncte. Tub Prland. . Descrierea investigaţiilor realizate Sursele semnificative de poluarea aerului înconjurător sunt amplasate în depozit. Típus: TESTO 400. Distanţa maximă între casele de locuit Tirgu Jiu şi depozit este aproximativ 900 de m iar distanţa minimă este 500 m. . numărul certificatului de calibrare: NYM-0204/2008 .Barometru.Descrierea secţiunilor de prelevare a probelor de aer Pentru măsurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod probă RDI1) a fost amplasat în in Tirgu Jiu la o distanţă de 200 m în direcţia sud-vest faţă de amplasament. numărul certificatului de calibrare: OMH B042735. . numărul certificatului de calibrare: OMH B042733. 1.Manometru digital. Judetul Gorj. producător: Greisinger Electronic. Aparatura folosită la prelevarea probelor din aerul înconjurător: . Prelevarea probelor de aer Au fost prelevate probe din aerul înconjurător pentru determinarea pulberilor sedimentabile şi a pulberilor respirabile PM 10. număr de fabricaţie: 00108606. Pentru cuantificarea concentraţiilor de pulberi în aerul înconjurător. Metoda de analiză pentru determinarea metalelor se bazează pe procedeul din standardul EPA 6020 cu spectrometru de masă cu plasmă cuplată inductiv iar hidrocarburile s-au determinat prin extracţie în solvent şi cromatografie în fază gazoasă. Depozitul este localizat în Tirgu Jiu. 2.

Pentru imisiile măsurate a căror valoare este mai mare decât limita maximă admisă. periculos formelor de viaţă I= peste 6. este acordată pentru imisii care se încadrează în limitele maxime admise . mediu afectat de activitatea umană. nota de bonitate acordată. provocând stări de disconfort formelor de viaţă I= 3 – 4. din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului.Nota de bonitate 9. Primul punct de prelevare a fost amplasat în partea vestică a stivei . Scara de bonitate: . mediu grav afectat de activitatea umană. reprezintă produsul între cifra 9 şi raportul dintre limita maximă admisă şi valoarea măsurată a imisiei.Pentru măsurarea emisiei de substantelor volatile in aer. impropriu formelor de viaţă. mediu supus efectului activităţii umane. Sol: Analizele indicatorului PCB. au scos în evidenţă următoarele rezultate: Concentraţiile sunt exprimate în mg/kg substanţă uscată. mediu natural neafectat de activitatea umană. mediu degradat.vegetaţiei în timp ce substantele volatile afectează starea de sănătate a . I = 1 – 2. punctele de prelevare au fost amplasate în localitatea Tirgu Jiu la o distanţă de 200 m în direcţia sud. . I= 2 – 3.iar punctul al doilea a fost amplasat în partea estică a stivei. Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati mari).vest faţă de amplasament.Nota de bonitate 10 este considerată ca fiind starea ideală a mediului. mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile. provocând tulburări formelor de viaţă I= 4 – 5. Scara pentru indicele de poluare globală: I= 1. Probele au fost prelevate din zonele protejate. Aerul înconjurător: Concentraţiile din aerul înconjurător ale monixidului de carbon şi substante volatile depăşesc cu mult limitele maxime admise.

procesul schimbării se prezintă În figura 7.1. iar mediul care creează presiunile exteme nu se va modifica. În figura 7. uneori chiar foarte performante. domeniul de actiune al managementului. Schimbările sunt modificări reale care se aplică în orice parte componentă a organizaţiei: planuri şi programe de activitate. Există nenumărate exemple de organizaţii care au plătit scump ignorarea modificării condiţiilor pieţelor ezitând sau refuzând să se adapteze la aceste schimbări. De aceea. o organizaţie trebuie să fie conştientă de presiunile existente pe piaţă şi să dezvolte strategii corespunzătoare pentru a câştiga clienţi pe baza criteriilor de competitivitate existente pe piaţă în acel moment. unele sunt de mică anvergură. influenţând organizaţia În ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia. Crearea unui climat al schimbării.mirosuri neplacute in anumite cazuri. este dificil să se recomande o metodologie comună. bazate pe o bogată experienţă profesională. Deşi consultanţii dispun adeseori de metodologii vproprii. în cadrul organizaţiilor au loc o serie de schimbări. influenţând un individ sau un grup restrâns de indivizi. aplicabilă oriunde şi oricând şi al cărei succes este garantat Întotdeauna. Organizaţia nu poate modifica aceste criterii. 6)Elaborarea unui model de organizaţie ecotehnologica Iniţierea implementării modelului organizaţiei ecotehnologice Fiecare tip de organizaţie are specificul ei de organizare şi funcţionare şi din acest punct de vedere.1. schimbarea trebuie să vină din partea organizaţiei.toxicitate si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi (benzen). 7.1. maşini şi utilaje. . (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management) Schematic. echipamente.populaţiei. structura de organizare oamenii înşişi etc. ca de exemplu schimbări mici În organizarea muncii la un loc de muncă.2. altele sunt de amploare mare. totuşi nu se poate spune că există o singură cale de reuşită. doar criteriile de competitivitate conduc piaţa. în continuare se vor preciza câteva idei şi indicaţii care să folosească celor ce doresc să implementeze sau să menţină un astfel de sistem. Realitatea este că. se ilustrează consecinţele rezultate în urma ignorării forţelor prezente pe piaţă şi a evitării acţiunilor de schimbare.

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii Procesul schimbarii organizationale .

arhitectură de procese de acelaşi ordin de importanţă. Este necesară. Prima etapă în înţelegerea proceselor de bază este de a identifica o reţea. se reprezintă schemele factorilor interni şi externi care pot produce schimbări într-o organizaţie . Punctul de start trebuie să fie o analiză generală a organizaţiei şi a transformărilor solicitate de echipa managerială. analizând factorii critici de succes şi identificând procesele de bază.3. O abordare bazată pe procese şi începând cu declararea viziunii şi misiunii. rolurile şi responsabilităţile acestora din cadrul organizaţiei. activităţi şi sarcini. 7.).1. şi fig. Fig 7. de asemenea. 7. este cel mai eficient mod de angajare a personalului în procesul schimbării. este necesar ca pentru noua structură de procese să fie stabilite obiectivele. ţintele şi indicatorii de performanţă. Factorii interni si externi ai schimbarii În figura 7.3. în cadrul unei structuri de procese. Conştientizarea necesităţii implementării managementului mediului Cheia către succes este de a integra angajaţii.2. . Procesele de bază descriu ce se realizează sau ce trebuie să fie facut astfel încât organizaţia să realizeze factorii de succes. Factorii externi ai schimbării derivă din factorii mediului organizaţional extern: general şi specifici (fig. Odată procesele de bază definite. descompunerea proceselor de bază în subprocese. Managementul superior trebuie să înceapă dezvoltarea noii structuri orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectând anumite etape.

-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor. . -sa reduca costurile de functionare. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor Un program eficient de prevenire a poluarii trebuie: -sa reduca riscul de raspundere civila sau penala. -sa protejeze sanatatea umana si mediu. -sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii.