You are on page 1of 4

101

Istorie
POMELNICUL CTITORILOR BISERICII DIN SATUL RÂ{CANI
(1868)

Biserica satului Râșcani a adăpostit o Evanghelie, tipărită la


București în 1693, cu o însemnare din 24 mai 1694: „Ciastă
sfântă și dumnezeiască Evanghelie, Lupului Costachi, Constantin
Cantacuzino stolnicul o dăruiaște, la anul di la spăsănia lumii
7202 <1694> mai 24 ”1.
O altă însemnare de pe un Triodion, tipărit în 1777 la Râmnic,
atestă biserica din satul Râșcani și pe ctitorul Ene Focșa:
„Ace(a)stă săfăntă carte Triodu s-au cumpărat de Ene Focșa în
19 lei, și s-au datu la besărica de la Rășcani (...) și s-au datu
pent(r)u sufletul său și al (...), și cine a fura-o, să fie ne(i)ertatu
de Domnul Dumnezău și de Maica Precista / Ene Focșa, ctitor
besărici(i) (...)”2.
Un Antologhion, tipărit în 1755 la Iași, a fost cumpărat de Ion
Râșcanul pentru biserica din Râșcani, apoi vândut satului Găgești
și răscumpărat la 9 martie 1800, așa cum reise și din însemnarea:
„Acest Sfent și D(u)mnezăesc Mineiu fiind cumpărat de Ion Răș-
canul, l-au fost dat bisăricii de la Rășcani, iarăș pentru on(…) l-
au văndut la satul Găgești și ctitorul Rășcanu l-au răscumpărat
iarăș ca să rămâi la bisărica din Rășcani, undi au fost mai înainti, ființarea acesteia din 1846, în chiliile Episcopiei, desființată în
și macar că el l-au fost luat cu zăci lei și l-au fost văndut cu șap- 1856 și reînființată în 1857, apoi desființată în 185916. A fost și
tisprăzeci pol lei, Rășcanii l-au răscumpărat au dat acei șap- președintele Spiritualului Consistoriu, profesor la Seminarul din
tisprezăci pol lei și l-au luat iarăș la a sa bisărică cu învoiala Huși (20 de ani), preot, epitrop al bisericii „Sfântul Nicolae” din
noastră / 1800 mart(ie) 9 / Erei Tod. Namesnic / erei Teodor ot Huși, dascălul episcopului Calinic Dima pe când era catihet, care
Găgiști / Erei Neculaiu Focșa / Și eu Ilie Gălaț am fost faț / Eu pentru serviciile făcute bisericii și școlii bisericești îi mulțumește
Apostul, ficior, ot Fedești”3. și-l răsplătește, la 21 martie 1882, cu rangul de sachelar și
Preotul Dimitrie din satul Râșcani (o fi cel din ținutul Fălciu ?) se purtarea pe piept a sfintei „de viață făcătoare cruci a Domnului
plângea în 1809 mitropolitului Gavril „pentru mare usturime” ce și Mântuitorului în tot timpul vieții sale în toate ocaziile”17.
a „tras de la niște ofițeri” ruși încartiruiți în casa sa. „Ofițerii m- Șătrarul Gheorghe Buță, geometrul ținutului Fălciu, făcea
au apucat de plete și m-au bătut cu ghiuldiumuri până ce am cunoscută tribunalului Fălciu deplasarea la 20 mai 1852, în ve-
rămas cu puțin suflet și nu știu, milostive stăpâne, pentru ce”4. derea dezbaterii împresurării moșiei răzășești Râșcani de către
„Isvodul nominal” al preoților din 13 aprilie 1812 nu consem- moșiile Jigălia răzășească, „Rânzăștii parte a S(f)intei Episcopii
nează biserica din Râșcani și slujitorii ei5. Huși”și partea din Râșcani a agăi Lascarache Costache, pentru
Mărturia locuitorilor din satul Răduești, ținutul Tutova, din care Iordache Mălinescu, prezidentul tribunalului, înștiințează
19 noiembrie 1853, pentru candidatul Ioan Râșcanu, îl atestă ca Departamentul averilor bisericești și al învățăturilor publice la
fiu al preotului Alecsandru Râșcanu și Ioanei din satul Râșcani, 25 februarie 185218. Lascarachi Costache și-a ipotecat, la 14 iunie
botezat la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, 1860, „fondosul” moșiilor Miclești, Scripțănești și Rășcani pentru
unde i s-a oficiat botezul de preotul Iancu Râșcanu, probabil în împrumutul de 2250 de galbeni de la spătarul Gheorghie
1825 (Ioan Râșcanu avea la 1853 vârsta de 28 de ani)6. Gherachi19.
Biserica din Râșcani avea ca epitropi la 19 ianuarie 1862 pe La 30 iulie 1857 căpitanul Chirilă Rășcanu, în numele locuito-
Nicolae sin Chirilă Râșcanu și Panaite sin Crăciun Focșa7. rilor ctitori, adresează o jalbă Episcopiei Hușilor în care arată
Documentele atestă lipsa preotului în septembrie 18638. În vechimea bisericii „ca de noizăci și mai bine de ani” (ante 1767)
urma recomandării din 3 martie 18659 și cererii din 30 aprilie și transportarea bisericii din lemn a mănăstirii hătmănesei Ruc-
1865, este hirotonit preotul Panaite Râșcanu la 30 aprilie 186510, sanda Ruset Roznoveanu, pentru a cere eliberarea unei condici
atestat și în pomelnicul de față, din 1868. de milă în vederea strângerii fondurilor necesare, precum și
Cântărețul bisericesc Vasile Râșcanu, recomandat la 2 iulie sfințirea locului lăcașului20. Publicațiile Episcopiei Hușilor indică
1865 în locul lui Panaite Malachi, demisonat din cauza vârstei, construirea bisericii din lemn în intervalul 1806-1808 și reparată
conform cererii de retragere din 22 iunie 186511, a fost rânduit în 186021, 180821 și 1857 de boierul Roznoveanu, rezidirea din
din nou la 8 iulie 186512, când obține cartea de dăscălie13. Dece- 191022 și reparațiile din 193723.
sul cântărețului bisericesc Ioniță Crăciun survine în februarie La biserica din satul Râșcani se păstrează pomelnicul din
186814. La 17 ianuarie 1875 este eliberată cartea paraclisierului lemn al ctitorilor și enoriașilor sfântului lăcaș din 1868, redactat
Constantin Popa Râșcanu15. în grafie chirilică, pe care îl punem la dispoziția cercetătorilor.
Din satul Râșcani, ținutul Fălciu, este originar Nicolae Roiu,
catihet al Școlii de catiheți din Huși timp de 12 ani, odată cu în-
102
1

_________________________
1. Ilizibil.
2. Deteriorat.

Costin CLIT

Note:
1
„Documente răzășești”, An I, nr. 1, mai 1932, p. 13; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, Un corpus editat de I. Caproșu și E. Chi-
aburu, vol I (1429-1750), Iași, Casa Editorială Demiurg, 2008, p. 324.
2
Costin Clit, Însemnări pe cărți (VI), în „Prutul” Revistă de cultură, Huși, Serie nouă, Anul VI (XV), nr. 2 (58) / 2016, P. 106.
3
Ibidem, Însemnări pe cărți (III), în „Prutul” Revistă de cultură, Huși, Serie nouă, Anul IV (XIII), nr. 1, (55) / 2015, p. 119.
4
Constantin N. Tomescu, Biserica din Principatele Române la 1808-1812. Mărturii și documente, Galați, Editura Partener, 2010, p. 309; „Arhivele Basarabiei”,
Anul II, 1930, nr. 3, p. 344.
5
Ibidem, p. 185-188 (ocolul Roșieci, unde sunt însemnați slujitorii de la Stoișești, Ghermănești, Banca, Fedești ș.a.m.d.).
6
Arhiva Episcopiei Hușilor (AEH), Fond Episcopia Hușilor (FEH), dosar 24 / 1853, f. 11.
7
AEH, FEH, dosar 79 / 1862, f. 16, pachet 25.
8
AEH, FEH, dosar 106 / 1863, f. 19, pachet 30.
9
Costin Clit, Documente hușene, Iași, Editura PIM, 2013, vol. II, p. 507-508, nr. 509-510.
10
AEH, FEH, dosar 51 / 1866, f. 76, pachet 39.
11
AEH, FEH, dosar 45 / 1864, f. 82-86, pachet 35.
12
AEH, FEH, dosar 41 / 1865, f. 84, pachet 35.
13
AEH, FEH, dosar 45 / 1864, f. 82-86, pachet 35.
14
AEH, FEH, dosar 32 / 1868, f. 10, pachet 42.
15
AEH, FEH, dosar 36 / 1875, f. 9.
16
Anton Popescu, Episcopia Hușilor, manuscris, p. 230.
17
AEH, FEH, Dosarul rangurilor de sachelar și duhovnic pe anul 1882 (20-44 / 1882).
18
Arhivele Naționale Istorice Centrale, FEH, dosar 37 / 1852, f. 2; vezi și Costin Clit, Documente hușene, vol. II, nr. 397, 401, 405.
19
Costin Clit, Documente hușene, Iași, Editura PIM, 2016, nr. 527, P. 458.
20
Idem, Documente hușene, II, p. 456, nr. 445.
21
„Anuar”. Administrațiunea Casei Bisericii, 1909, p. 424.
22
„Anuarul Eparhiei Hușilor pe anul 1934”, p. 69.
23
„Anuarul Eparhiei Hușilor pe anul 1935”, p. 92; „Anuarul Eparhiei Hușilor pe anul 1938”, p. 155.
103