Ernest Hemingway

Nuvele

SAT INDIAN

La malul lacului fusese tras înc o barc . Cei doi indieni st teau si a teptau. Nick i tat l lui se a ezar la pupa b rcii, indienii o împinser în ap , i unul din ei urc i trecu la rame. Unchiul George se instala la pupa b rcii venite din sat. Indianul cel tîn r împinse barca în ap urc în ea ca s vîsleasc . Cele dou b rci o pornir în întuneric. Nick auzea furclie ii celeilalte b rci scîr îind în negur , mult înaintea lor. Indienii t iau apa cu lovituri repezi de vîsl . Nick se l sase pe spate, i tat l lui îl luase de umeri. Pe ap era rece. Indianul tr gea la rame din greu, dar cealalt barc se auzea mereu înaintea lor în bezn . - Unde mergem, t ticule ? întreb Nick. - în sat, la indieni. E o femeie acolo, tare bol¬nav . - Aha. t cu Cînd ajunser în cealalt parte a golfului, hârca din sat era sus, pe mal. în întuneric, unchiul George î i fuma trabucul. Indianul cel tîn r le trase barca pe rm. Unchiul George le d du celor doi indieni cîte-o igar de foi. Dep rtîndu-se de mal, trecur printr-o paji te sc ldat în rou , mergînd dup indianul cel tîn r, care inea în mîn un felinar. Dup aceea intrar în p dure i o apucar pe o c r ruie care ducea c tre drumul bu tenilor, i de aici în sus, înspre mun i. Pe drumul bu tenilor era mult mai mult lumin , deoarece copacii fuseser t ia i de o parte i de cealalt a drumului. Indianul cel tîn r se opri, stinse felinarul, i apoi o pornir cu to ii mai departe. La o cotitur , le ie i înainte un cîine l trînd. Ceva mai încolo se z reau luminile colibelor unde tr iau indienii care munceau la p dure. O ceat de cîini se repezi la ei. Cei doi indieni îi alungar , în fereastra primei colibe din marginea drumului pîlpîia o lumin . O b trîn st tea în pragul u ii, cu o lamp în mîn . în untru, pe o lavi de lemn, z cea o tîn r indian . De dou zile se chinuia s nasc . Toate babele din sat încercaser s -i dea o mîn de ajutor. B rba ii, ca s n-o mai aud gemînd i v itîndu-se. ie iser în drum i st teau acolo în întuneric i fumau. Cînd Nick i cei doi indieni intrar în colibl .dup tat l lui i dup .unchiul George, femeia ipa. de durere. Z cea pe lavi a de jos, i. p tura se rotunjea peste pîntecele ei enorm. Capul îi era întors spre perete. B rbatul ei z cea pe o lavi

i

suprapus . In urma cu trei zile se t iase r u la picior cu securea. Fuma din lulea, în odaie mirosea greu. Tat l lui Nick spuse s se pun ap la înc lzit, i pîn s se" înc lzeasc apa vorbi cu Nick. - Femeia asta trebuie s nasc , Nick. - tiu, spuse Nick. - Nu tii. Ascult ce- i spun. Acuma ea trece prin a â-numitele chinuri ale facerii. Pruncul vrea s se nasc ; i ea vrea s -l nasc . To i mu chii i se încordeaz ca s dea na tere' pruncului. Cînd ip , asta se-ntîmpl . - în eleg, spuse Nick. în clipa aceea, femeia ip . - Oh, t ticule, nu po i s -i dai ceva ca s nu mai ipe ? întreb Nick. - Nu. N-am nici un anestezic, zise tat l s u. Dar ipetele' ei n-au nici o importan . i eu nicinu le aud, pentru c n-au nici o importan . B rbatul, pe lavi a de sus, se întoarse cu fa a !a perete. Femeia din buc t rie îi f cu semn doctorului c apa s-a înc lzit. Tat l lui Nick intr în buc t rie t turn într-un lighean cam jum tate din apa din ceainicul cel mare. în apa r mas în ceainic puse cîteva lucruri pe care le scoase dintr-o batist . - Astea trebuie s fiarb , spuse el i începu s - i spele rnîinile în apa cald din lighean cu o bucat de s pun adus din sat. Nick privea mîinile tat lui sau, care se frecau una pe cealalt cu s punul, în timp ce-si sp la manile cu grij îi vorbea. i temeinic, tat l lui

- Vezi, Nick, pruncii se nasc de obicei cu capul înainte, dar uneori nu se întîmpl chiar a a. i atunci se ivesc o mul ime de complica ii pentru toat lumea. S-ar putea s fie nevoie s-o operez pe femeia asta. Afl m noi repede dac e nevoie sau nu. Cînd fu mul umit de felul în care- i sp lase manile, se duse. în cealalt înc pere i se apuc de treab . - Nu vrei s dai la o parte p tura aia, George ? zise el. N-a vrea s-o ating. Mai tîrziu, cînd începu s opereze, unchiul George împreun cu trei indieni o inur pe femeie s nu se mi te. Femeia îl mu c pe unchiul George de bra , i unchiul George zise : Putoare afurisit !", i indianul cel tîn r, care vîslise în barca unchiului George, începu s rîd . Nick inea ligheanul, ca taic s u s -l aib la îndemîn . Opera ia dur mult vreme. Tat l lui ridic pruncul i-l plesni cu palmele, ca s -l fac s respire, i-l d du apoi b trînei indiene. - Vezi, Nick, e b iat, zise el. Cum î i plac munca de infirmier ?

Nick spuse: - Merge. Se uita în alt parte, s nu vad ce face tat l lui. - A a. Acuma-i în regul , zise tat l lui, i puse ceva în lighean. Nick nu se uit s vad ce e. - i acuma, zise tat l lui, s facem si cîteva cus turi. Dac vrei, po i s te ui i ; dac nu vrei, nu te uita. O s cos t ietura pe care am f cut-o. Nick nu se uit . De mult îi pierise orice curiozitate. Tat l Iui termin buc t rie. i se ridic . Unchiul George i cei trei indieni se ridicar i ei. Nick duse ligheanul în

Unchiul George î i privi bra ul. Indianul cel tîn r, amintindu- i despre ce e vorba, zîmbi. - O s - i pun ni te ap oxigenat , George, zise doctorul. Se aplec peste femeie, care st tea acum lini tit , cu ochii închi i. Fa a îi era foarte palid . Habar navea ce i se întâmplase i nici ce e cu pruncul. - Mîine diminea vin din nou, zise doctorul îndreptînduse din mijloc. Pe la amiaz o s vin infirmiera din St. Ignace i o s ne-aduc tot ce avem nevoie. Era înfierbîntat i vorb re ca juc torii de fotbal in vestiar, dup joc. - Opera ia asta e bun pentru revista medical , George, spuse el. S faci o cezarian cu briceagul i s co i rana cu un fir sub ire de undi de vreo trei metri... Unchiul George st tea în picioare, rezemat de perete, i- i privea bra ul mu cat. - Ce mai încolo-ncoace, e ti cineva, asta-i, zise el.

- i acuma, s vedem ce mai face i fericitul tat . De obicei suport foarte greu pove tile astea, spuse doctorul. Trebuie s recunosc îns c a fost de ajuns de lini tit. D du la o parte p tura, pe care indianul i-o tr sese peste cap. Cînd î i trase rnîna, era umed . Se urc pe marginea lavi ei, cu lampa într-o mîn , s vad ce s-a întîmplat. Indianul z cea cu fa a la perete, î i t iase beregata, de Ia o ureche la cealalt . Sîngele se adunase într-o b ltoac în locul în care trupul îndoise scîndura lavi ei sub greutatea lui. Capul i se odihnea pe bra ul stîng. Briciul, deschis, cu t i ul în afar , c zuse pe p tur . - George, ia-l pe Nick afar , zise doctorul. Nu mai era nevoie. Cînd tat l lui, cu lampa în mîn , mi case capul indianului, Nick, .din pragul buc t riei, v zuse limpede ce e pe lavi a de sus. începea sa se fac ziu cînd o pornir pe drumul bu tenilor înapoi, spre Iac.

- îmi pare foarte r u, Nickic, c te-am luat cu mine, zise tat l lui, c ruia îi pierise tot entuziasmul postoperator. îngrozitor prin cîte te-am f cut s treci. - întotdeauna nasc femeile atît de greu ? întreb Nick. - Nu, asta se întîmpl foarte, foarte rar. - Dar el de ce s-a omorît, t ticule ? - Nu tiu, Nick. Cred c n-a putut suporta ce se întîmpl . - i mul i b rba i se omoar , t ticule ? - Nu prea mul i. - Dar femei ? - Aproape niciodat . - Chiar niciodat ? - Ba da. Cîteodat . - T ticule... - Da. - Unde s-a dus unchiul George ? - Vine i el, n-avea nici o grij . - T ticule, e greu s mori ? - Nu, cred c e de ajuns de u or. Depinde. edeau în barc , Nick la pup , tat l lui vîslea. Soarele urca încet deasupra mun ilor. Un pe te s ri, f cînd cercuri în ap . Nick încerc apa cu mîn , în r coarea p trunz toare a dimine ii, i se p ru cald . edealapupab rcii, tat lluivîslea, iîndiminea acareseridicapelacerafoartesigurc naveas moar niciodat .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful