You are on page 1of 9

Republica Moldova se află printre ţările cu cel mai mare consum de alcool pe cap de

locuitor, ceea ce contribuie la efectele nocive cu cotă ridicată de produse de alcool. Conform
raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Global status report on alcohol and health”, publicat
în 2011, consumul per capita în litri de alcool pur constituie în total 18,2 litri per capita de alcool
pur anual a persoanelor de la 15 ani (în Europa media fiind de 12,18 litri per capita, la nivel mondial
6,13 litri per capita), astfel plasîndu-se pe primul loc la nivel mondial. Conform datelor studiului
demografic şi de sănătate din Republica Moldova din 2005 consumul per capita în litri de alcool
pur constituia în total 13,2 litri per capita de alcool pur anual a persoanelor de la 15 ani. La bărbaţi
consumul de alcool creşte rapid, de la 69% la vîrsta de 15-19 ani pînă la 83% la grupa de vîrstă de
25-29 ani. La femei consumul creşte de la 42% la vîrsta de 15 – 19 ani pînă la 68% la 45-59 ani.
Actualmente peste 17 % din elevi consumă băuturi alcoolice permanent.
Studiul „Consumul şi abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situaţiei şi
impactul lui” efectuat de Expert Grup din cadrul Centrului analitic independent cu suportul
Institutului pentru o Societate Deschisa (Budapesta) în cadrul proiectului „Promovarea unor
politici economice eficiente şi transparente în Republica Moldova”, publicat în 2008, a constatat
estimativ că între 69% si 73% dintre bărbaţi, şi între 62% si 66% dintre femei depăşesc limita
zilnică maxim admisibilă de consum de alcool. (Limita zilnică maximă de consum de alcool - este
volumul maximal de alcool pentru consum de către o persoană adultă sănătoasă care, posibil, să
nu provoace agravarea sănătăţii. Acest normativ relativ este de 40 gr. alcool / zilnic pur pentru
bărbaţi şi femei 20 gr. alcool / zilnic pur pentru femei). Cantitatea de alcool consumată peste
această limită reprezintă consumul nociv de alcool.
În prezent sînt înregistrate peste 46813 persoane (1314,2 cazuri la 100 mii populație)
afectate de alcoolism cronic, dintre care peste 7200 sînt femei1.
Zilnic sunt descoperite multiple infracţiuni, datele de urmărire penală indică asupra
faptului că un număr impunător din acestea sunt comise în stare de ebrietate alcoolică, în unele
cazuri chiar avansată. Starea de ebrietate a bunei părţi de populaţie a devenit o stare firească,
generată de lipsa de ocupaţie, a unui loc permanent de lucru, de starea psihologică şi degradarea
intelectuală.
Aceasta stare de lucruri se datorează presiunilor exercitate asupra populației prin
propagarea incertitudinii, a violenței, prin chemări la denigrarea valorilor supreme ale unei
societăţi democratice, prin intermediul mijloacele mass-media de către unii formatori de opinie,
politicieni.

1
HOTĂRÎRE Nr. 360 din 06.06.2012 pentru aprobarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii
2012-2020, Publicat : 15.06.2012 în Monitorul Oficial Nr. 120-125 art Nr : 419, pct. 12.

1
Totodată, această situaţie este influențată de morala depravată a cetăţenilor, nivelul de
trai, sărăcia şi accesul nestingherit al populaţiei la produsele alcoolice, care sunt puse în vânzare
cu sfidarea deschisă şi directă a tuturor regulilor şi politicilor adoptate de stat în domeniu.
Astfel, în stare de ebrietate alcoolică au fost comise fiecare al doilea caz de omor in-
tenţionat (83 din 189), de violenţă în familie (840 din 1693) şi de violenţă în privinţa colaborato-
rilor poliţiei (87 din 138). De exemplu, sondajele selective2 ne-au oferit dovezi care susțin legătura
dintre consumul de alcool în exces și violența în familie. Astfel, s-a constatat precum că
aproximativ 21, 92% din totalitatea cauzelor și factorilor violenței în familie le constituie consumul
abuziv de alcool.
25.00%

20.00%

15.00%

10.00% 21.92%
15.18%
11.80% 12.77%
5.00%
6.74% 8.43%
5.78% 5.06% 5.78%
3.13% 2.16%
0.00% 0.24% 0.48% 0.48%

Fig. 5.15. Cauzele principale ale violenței în familie

La fel, fiecare al treilea caz de cauzare a leziunilor corporale grave (80 din 250) şi de
huliganism (662 din 1699) și fiecare al șaptelea caz de accidente rutiere soldate cu leziuni corporale
şi deces (116 din 886) au fost săvârșite în stare de ebrietate alcoolică.
Rolul determinant al consumului abuziv de alcool și al substanțelor narcotice în cazurile
săvârșirii infracțiunilor este condiționat de influența negativă asupra psihicului, intelectului,
emoțiilor, voinței, motivației comportamentale ale agresorului, ceea ce constituie cauze și motive
subiective ale comportamentului infracțional.

2
Studiu reprezentativ, realizat în Republica Moldova, în perioada 22.11.2016 - 25.12.2016, pe un eșantion de aprox-
imativ 300 persoane, membri ai echipelor multidisciplinare terito-riale (polițiști, asistenți sociali, medici de familie,
primari și alți specialiști) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților membrilor echipelor multidisciplinare co-
munitare din cadrul Sistemului Național de Referință pentru protecția și asistența victimelor și po-tențialelor victime
ale traficului de ființe umane în lucrul cu beneficiarii acestuia, cu ac-cent sporit pe victimele violenței în familie”,
organizat de către Ministerul Muncii, Pro-tecției Sociale și Familiei în parteneriat cu Organizația Internațională pentru
Migrație.

2
Persoana, aflând-se în stare de ebrietate, își pierde capacitatea de a percepe în mod
adecvat, mediul înconjurător, oamenii și acțiunile lor. În astfel de situații agresorii își pierd
capacitatea de autocontrol, devin obraznici și nepoliticoși. Prin urmare, comportamentul lor, în
mare parte, este determinat de impulsuri egocentrice, instincte josnice, amorale și tendințe
antisociale care în stare normală, sau mai bine spus „trează”, sunt stăpânite prin prisma abordărilor,
relațiilor și obiceiurilor moral-pozitive.
Deci consumul abuziv de alcool sau de substanțe narcotice constituie un factor
determinant care influențează și favorizează comportamentul agresiv al infractorului.
Beția din punct de vedere fiziologic se manifestă prin consumul sistematic și abuziv de
băuturi alcoolice care evoluează în alcoolism caracterizat printr-o dependență totală de alcool3.
În această ordine de idei, considerăm că una din trăsăturile caracteristice ale agresorului
familial o constituie atitudinea lui față de consumul de băuturi alcoolice sau de substanțe narcotice.
Alcoolismul este considerat o anomalie socială care joacă un rol important în etiologia
fenomenului violenței în familie4. Este un factor care determină sau chiar amplifică actele de
violență. Astfel, există persoane a căror agresivitatea nu depinde de consumul de băuturi alcoolice
sau de substanțe narcotice.
Cercetările statistice și chestionările realizate în cadrul unor studii ne-au permis să tragem
concluzia că în majoritatea cazurilor de violență în familie consumul de băuturi alcoolice este un
factor determinant5. La întrebarea dacă agresorii erau în stare de ebrietate și care era gradul stării
de ebrietate, circa 95,97% din respondenți au confirmat faptul că în majoritatea cazurilor de
violență în familie agresorii erau în stare de ebrietate alcoolică. În cazul doar a 4,03% din cauzele
de violență în familie asistate de către specialiștii echipelor multidisciplinare agresorii nu erau în
stare de ebrietate.

3
Bujor V. ș.a. Elemente de criminologie. Chișinău: Academia MAI al RM „Ștefan cel Ma-re”, 1997, p. 12.
4
Ильяшенко А.Н. Противодействие насилиственои преступностй в сем: уголовно-правовые и
криминологические аспекты. Диссертация на соискание ученой степени доктора юридических наук,
Государственное учреждение „Всероссийский научно-исследовательский институт МВД России”, Москва,
2003, p. 240.
5
Studiu reprezentativ, realizat în Republica Moldova, în perioada 22.11.2016 - 25.12.2016, pe un eșantion de aprox-
imativ 300 persoane, membri ai echipelor multidisciplinare terito-riale (polițiști, asistenți sociali, medici de familie,
primari și alți specialiști) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților membrilor echipelor multidisciplinare co-
munitare din cadrul Sistemului Național de Referință pentru protecția și asistența victimelor și po-tențialelor victime
ale traficului de ființe umane în lucrul cu beneficiarii acestuia, cu ac-cent sporit pe victimele violenței în familie”,
organizat de către Ministerul Muncii, Pro-tecției Sociale și Familiei în parteneriat cu Organizația Internațională pentru
Migrație.

3
41.12%
35.48%
19.35%
4.03%

NU C ONSUM Ă B ĂUTUR I C ONSUM Ă PE R IODIC C ONSUM Ă SISTE M AT IC CONSUMĂ BĂUTURI


ALC OOLIC E B ĂUTUR I ALC OOLIC E B ĂUTUR I ALC OOLIC E ALC OOLIC E ÎN FIE C AR E
(3 -4 ORI PE LUNĂ) (C E L PUȚ IN 3 OR I PE ZI
SĂPTĂM ÎN Ă)

Fig. 5.9. Dependența agresorilor de consumul băuturilor alcoolice

Referitor la frecvența consumului băuturilor alcoolice, 19,35% din cei chestionați au


afirmat că agresorii familiali consumă băuturi alcoolice periodic adică, 3-4 ori pe lună. 35,48% au
opinat că agresorii consumă băuturi alcoolice sistematic, adică cel puțin 3 ori pe săptămână, iar
41,12% consideră că agresorii familiali consumă băuturi alcoolice în fiecare zi.
Aceleași investigații ne-au permis să facem o analiză referitoare la starea agresorilor în
momentul săvârșirii actelor de violență. Astfel, s-a stabilit că în momentul actului de violență
agresorii în mare parte, în proporție de 93,9%, erau în stare de ebrietate și doar 6,10% erau absolut
treji6. Din cei aflați în stare de ebrietate 19,94% erau în stare de ebrietate ușoară, 40,45% în stare
de ebrietate medie și 33,58% erau în stare de ebrietate avansată.

40.45%
33.58%
19.84%
6.10%

ÎN STAR E NOR M ALĂ ÎN STAR E DE ÎN STAR E DE ÎN STAR E DE


(TREAZĂ) E B R IE TATE UȘOAR Ă E B R IE TATE M E DIE E B R IE TATE AVANSAT Ă

Fig. 5.10. Gradul stării de ebrietate al agresorilor în momentul săvârșirii actelor de violență
Alte studii confirmă, de asemenea constatarea relevată de noi referitoare la rolul
determinant al consumului de băuturi alcoolice în cazurile de violență în familie. În acest sens,

6
Studiu reprezentativ, realizat în Republica Moldova, în perioada 22.11.2016 - 25.12.2016, pe un eșantion de aprox-
imativ 300 persoane, membri ai echipelor multidisciplinare terito-riale (polițiști, asistenți sociali, medici de familie,
primari și alți specialiști) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților membrilor echipelor multidisciplinare co-
munitare din cadrul Sistemului Național de Referință pentru protecția și asistența victimelor și po-tențialelor victime
ale traficului de ființe umane în lucrul cu beneficiarii acestuia, cu ac-cent sporit pe victimele violenței în familie”,
organizat de către Ministerul Muncii, Pro-tecției Sociale și Familiei în parteneriat cu Organizația Internațională pentru
Migrație.

4
cercetătorul rus A. Iliașenko, prezintă în lucrarea sa o serie de date statistice care confirmă ipoteza
că în majoritatea cauzelor de violență în familie agresorii consumă abuziv băuturi alcoolice7.
Astfel, cercetările respective evidențiază ideea că agresorii familiali în momentul săvârșirii
infracțiunii se aflau în stare de ebrietate, în 76, 5% din cazuri, dintre care 11,8% consumau băuturi
alcoolice de 3-4 ori pe lună, 30,2% − cel puțin de 3 ori pe săptămână, iar 34,5% consumau băuturi
alcoolice în mod abuziv în fiecare zi.
Starea de fapt stabilită ne oferă o explicație referitoare la mecanismul săvârșirii actelor de
violență care, în opinia lui V. Bujor și a coautorilor, „sub influența alcoolului este dereglată
activitatea celulelor nervoase, inclusiv, a celor cerebrale. Astfel, sunt dezorganizate procesele de
excitație și inhibiție. Drept urmare, conștiința și voința nu mai controlează pe deplin
comportamentul individului, din care cauză el devine descătușat, nereținut, impulsiv, grosolan, iar
pornirile amorale și antisociale care erau suprimate, stăpânite și respinse în stare de trezire, acum
răbufnesc și determină, într-o bună parte a cazurilor, o conduită ilicită infracțională”8.
Conform acestor constatări, agresorii familiali consumă băuturi alcoolice în mod regulat
și sistematic, fapt ce influențează în mod direct formarea negativă a personalității lor. Acest viciu
determină, în mod direct, deformarea proceselor de integrare socială a unui individ într-o
colectivitate, diminuarea sau chiar întreruperea diferitor relații social-pozitive și apariția diferitor
situații cu caracter criminogen.
Unii cercetători consideră că persoanele care suferă de alcoolism cronic se caracterizează
prin:
̶ stare excesivă de nervozitate;
̶ iritabilitate sporită;
̶ accese de furie și agresivitate;
̶ nivel redus de emotivitate;
̶ cruzime;
̶ egoism;
̶ afectare a capacităților volitive;
̶ diminuarea intereselor și capacităților intelective etc9.

7
Ильяшенко А.Н. Противодействие насилиственои преступностй в сем: уголовно-правовые и
криминологические аспекты. Диссертация на соискание ученой степени доктора юридических наук,
Государственное учреждение „Всероссийский научно-исследовательский институт МВД России”, Москва,
2003, p. 241
8
Bujor V. ș.a. Elemente de criminologie. Chișinău: Academia MAI al RM „Ștefan cel Mare”, 1997, p. 20
9
Братусъ Б.С. Психологический анализ изменений личности при алкоголизме. Москва: Издательство
Московского Университета, 1974, p.40 și 47.

5
Astfel, considerăm că într-un mediu în care se consumă băuturi alcoolice crește
probabilitatea săvârșirii faptelor ilicite, fapt căruia ar trebui să i se acorde o atenție sporită în
procesul de realizare a măsurilor generale, speciale și individuale de prevenire a acestui fenomen.
Alcoolul aduce daune nu doar celor care consumă, dar şi altor persoane: sub aspect de
violenţă în stradă sau violenţă în viaţa de familie, sub aspect de irosire a resurselor de stat, parţial,
la acordarea ajutorului medical, la lupta împotriva criminalităţii şi încălcării ordinii publice.
În pofida activităţilor de profilaxie şi combatere întreprinse de conducerea şi efectivul
MAI, Inspectoratul naţional de patrulare, în vederea sensibilizării opiniei publice prin spoturi
publicitare sociale, prin acţiuni de contracarare şi mărirea substanţială a sancţiunilor prevăzute de
legea de specialitate, în creştere alarmantă sunt în ultimii ani şi infracţiunile de conducere a
mijloacelor de transport în stare de ebrietate, în 2016 fiind înregistrate 5121 astfel de cazuri, faţă
de 1291 în 2009 şi 3013 în 201010.
Deşi nu există un studiu comparativ actualizat asupra nivelului de consum de alcool
în diferite ţări, este clar că Moldova se numără printre ţările cu cele mai înalte nivele de
consum din Europa şi din lume. Consumul excesiv de alcool are consecinţe majore asupra
sănătăţii, securităţii sociale şi individuale şi asupra economiei. Experienţa mondială arată că
eradicarea culturii consumului de alcool este o sarcină greu de realizat, costisitoare, iar
efectele benefice se manifestă numai pe termen lung. Ce ar putea să întreprindă guvernul
moldovenesc în vederea reducerii consumului excesiv de alcool?
1. În primul rând, este necesară îmbunătățirea evidenței statistice a aspectelor şi
fenomenelor legate consumul de alcool. În prezent datele despre vânzările de alcool sunt
lipsite de orice credibilitate, iar o bună parte din cifra de afaceri a unităţilor comerciale şi de
alimentaţie publică nu este raportată. Lipsesc datele referitoare la absenteismul şi
productivitatea scăzută a muncii provocate de consumul excesiv de alcool, deşi aceste
aspecte sunt deosebit de relevante mai ales în mediul rural. Chiar şi statistica medicală
nu acoperă toate aspectele importante pentru analiză şi formularea politicilor, în particular, nu
reflectă morbiditatea provocată de alcoolism la persoanele tinere. Statistica infracțiunilor şi
accidentelor cauzate de consumul de alcool de asemenea trebuie dezvoltată şi corelată cu
statistica companiilor de asigurare asupra daunelor compensate. La fel, nu există nici sondaje
tematice periodice care ar permite urmărirea evoluțiilor în timp al fenomenului consumului
de alcool.
2. Pe planul politicilor publice, este necesară eliminarea factorilor culturali şi

10
Raportul despre activitatea procuraturii pentru anul 2016 , p. 16.
http://procuratura.md/file/2017-03-27_Raportul%20Procurorului%20General%202016_3.pdf

6
propagandistici care încurajează consumul de produse alcoolice, mai ales în categoria
persoanelor tinere. Este vorba de limitarea drastică a publicității produselor alcoolice în
toate formele de suport (TV, radio, Internet, panouri stradale). În prezent nu există practic
restricții de promovare a berii, vinului sau băuturilor alcoolice tari în mijloacele de
informare în masă. Totodată, este necesară monitorizarea atentă a conținutului programelor
unor posturi de radio şi TV care în mod latent promovează cultura consumului de produse
alcoolice în rândul tinerilor. De asemenea, pot fi instituite granturi pentru ca aceste posturi
TV şi radio să lanseze campanii anti-alcool.
3. Guvernul ar trebui să încurajeze companiile producătoare de băuturi alcoolice
destinate pieței interne să adopte un comportament mai responsabil din punct de vedere social
şi să le impună să suporte o parte din costurile campaniilor de informare publică a daunelor
consumului excesiv de alcool sau din costurile asociate cu consumul de alcool.
4. Trebuie impusă funcționarea efectivă a legii cu privire la controlul şi prevenirea
consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi alte substanţe psihotrope şi a
actelor normative relevante. Printre cele mai importante aspecte care trebuie impuse sunt:
 Interzicerea ș i c o n t r o l u l comercializării băuturilor alcoolice către persoane
sub vârsta de 18 ani, atât în unităţile comerciale cu amănuntul, cât şi în baruri, cafenele şi
restaurante. Această prevedere poate fi impusă prin exercitarea controlului inopinat la
agenţii economici care realizează produse alcoolice.
 Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice în apropierea instituţiilor de
învăţământ de toate nivelurile. Sunt cazuri când comercializarea băuturilor alcoolice este
practică în imediata vecinătate a şcolilor, liceelor, universităţilor, de multe ori cu buna
ştiinţă a autorităţilor locale care au eliberat autorizări, precum şi cu buna ştiinţă a directorilor
acestor instituţii de învăţământ.
 Profilaxia, informarea şi educaţia tineretului despre daunele cauzate de consumul
excesiv de alcool. Lucrul cel mai important este ca aceste campanii să fie realizate în manieră
credibilă (nu doar de către poliție sau primar, ci de către ONG-uri sau grupuri neformale, în
limbaj accesibil şi prietenos tinerilor).
 Informarea adecvată a părinților despre daunele pe care le are consumul timpuriu
al alcoolului asupra formării adolescentului.
5. Este necesară introducerea unui regim restrictiv de realizarea a băuturilor alcoolice
în orele de seară şi de noapte şi în anumite locuri publice. În particular, este raţională
interzicerea comercializării în localuri publice a băuturilor cu gradul de concentrare a
alcoolului mai mare de 10% în intervalul de timp de la ora 22:00 până la 10:00. De asemenea,

7
poate fi limitată vânzarea băuturilor alcoolice tari în zilele de lucru sau în ajunul zilelor de
lucru.
6. În general, băuturile alcoolice în Moldova sunt multe prea accesibile ca preţ.
Astfel, s-ar propune scumpirea produselor alcoolice prin instituirea unor accize şi alte
taxe de consum mai mari, în mod deosebit pentru produsele „grele” (votcă, lichior, cognac) ar
favoriza orientarea consumului spre băuturi mai ușoare, în particular vin şi bere.
7. O atenţie deosebită trebuie acordată dezrădăcinării culturii de consum de alcool la
volan. Moldova se numără printre țările cu cea mai înaltă frecvență a conducerii
automobilului în stare de ebrietate. Această practică trebuie eradicată în modul cel mai
drastic. Practica internaţională arată că cele mai eficiente instrumente în acest sens sunt:
testarea aleatorie a şoferilor și reducerea nivelului concentrației maximal admisibil al
alcoolului în sânge sau a concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat. Totodată ar fi necesară
înăsprirea efectelor bazei legislativ-normative ce ţine de conducerea transportului în stare de
ebrietate
8. Guvernul ar trebui să se abţină de la sprijinirea evenimentelor publice şi culturale
asociate cu consumul sporit de alcool, în particular Festivalul Vinului, Hramul, Ziua
Studentului etc. Impactul acestor evenimente asupra situaţiei economice a companiilor
producătoare de băuturi alcoolice este destul de limitat, dacă în general existent, în timp
ce impactul asupra comportamentului consumist este în detrimentul abstinenţei. În loc de
aceasta, Guvernul ar trebui să adopte un program naţional de combatere şi prevenire a
consumului de alcool, care să prevadă nişte ţinte concrete de reducere a consumului şi să
informeze regulat publicul despre situaţie11.
9. Limitarea reclamei, sponsorizării şi stimulării comercializării, băuturilor alcoolice, în
special în rîndul tineretului şi în cadrul organizării evenimentelor sportive şi a măsurilor cultural-
distractive.
10. Controlul calităţii produselor de băuturi alcoolice, prin intermediul reglementării şi
monitorizării conținuturilor lor, ambalajului şi metodelor de comercializare, dar şi controlul asupra
informării consumatorilor despre produsele respective.
11. Elaborarea şi implementarea programelor educaţionale cu privire la consumul de
alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope de către femeile gravide, conducătorii auto şi alte
categorii de populație care activează în condiţii cu risc sporit;
12. Informarea corectă şi imparţială a populaţiei cu privire la specificul consumului de

11
Consumul şi abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situaţiei şi impactului, Document de Analiză a
Politicilor 17 / 2008. (file:///C:/Users/VETALI/Desktop/Alcool/Consumul_si_abuzul_de_alcool_in_Republica_Mol-
dova_evaluarea_situatiei_si_impactului.pdf)

8
alcool droguri, substanţe psihotrope şi la impactul negativ asupra sănătăţii, familiei şi societăţii.
13. Implementarea screening-ului (model-ului) consumului de alcool şi a intervenției
scurte de consiliere şi formelor şi metodelor noi de tratament antidrog.
14. Susţinerea organizaţiilor nonguvernamentale care contribuie la soluţionarea
problemelor generate de consumul abuziv de alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope.