FAMILIA DE ALBINE

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .

Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil, osciland de la 10000 in perioada de iarna, pana la 40000-80000 in vara. Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. In fapt lucratoarele sunt femele cu

organele de reproducere nedezvoltate.

Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm, aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu albina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matca depune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea

roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multe matci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat, matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august, septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici in perioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile, iar in cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de Total zile 16 21 24 hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai
Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita,prenimfa,nimfa Matca 3 5 1/2 7 1/2 Lucratoare 3 6 12 Trantor 3 6 1/2 14 1/2

tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Activitatea, cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul , depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18 si a 21a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana proteica(painea). Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.
Bibliografie : Cartea stuparului ; T.Bogdan , V.Petrus , C.Antonescu ; ed. 2- 1957

APICULTURA , PASIUNE SI AFACERE
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine, natura, aer liber. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis)cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.

Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o

)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. in locuri linistite. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati. la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. ceara. trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. asta in functie de potentialul melifer al zonei. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. intins pe toata durata sezonului activ. sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. bine incheiati. propolis. cat si de calitatea acestuia. Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Un adevar e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. Trebuie doar sa avem rabdare. departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est. Productia de miere. iar in zonele de deal. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna.Prolificitatea matcii . Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. pe rame cu faguri necladiti. pentru ca asa vom putea evita bolile. urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. pastura. Intre doua stupine vecine. depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit. montane si nordice. stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. In cadrul fiecarei categorii. De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere. Deci mare atentie la ce cumparati!Prin alegerea stupilor. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: . polen. si nu in ultimul rand incapatori. toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc. tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. sunt diferite variante constructive. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine. realizati dupa standard. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi. departe de surse poluante.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii . din care 5-6 cu puiet). familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri. trebuie sa fie o distanta de 2-3 km. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Aceste cerinte sunt minime. Raza de zbor a albinei este de 3 km. 800 g ceara si 3-4 kg polen. Aceasta suprafata (2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Trebuie sa fie rezistenti.simpla bataie din palme.5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi.

urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 23 vetre. contabil. care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. sofer. intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. nefiind nevoie de mult fum.familii. pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. 150-180000. calitatile matcii fiind transmise la descendenti. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua . devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.Este un alt sistem care se practica atat in tarile U. cu o distanta de 5-6 km. dat fiind cheltuielile mari cu transportul.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. . manager. consumul de hrana. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii./vatra). Apicultura . Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. in decursul unui sezon. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra. Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane. legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea. hamal.aprox. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Rezistenta la boli . intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor.este valoroasa. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine. asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara . medic veterinar. unde sunt granitele dintre . Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii. Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. O casa mai curata . au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. . Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor. pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca. ca succesul actiunii sa fie asigurat.Blandetea albinelor . De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. Ca in orice afacere. . cu precizarea ca volumul de munca. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima. iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.E cat si in America. tractoare.se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc. Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura ? Sunt doua posibilitati. De obicei.Rezistenta la iernare .Este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. se intampla ca la oameni. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. Raspunsul este din start unul pozitiv.Productia de miere . au un numar mare de zboruri pe zi. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat ! Nu incercati sa faceti totul singuri. Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. se aplica politica pasilor marunti.Harnicia la cules . . . intre ele. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Exemplu : prin schimbarea unei matci. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus. etc. facuti cu masina sa fie cat mai mic. Stupina "pastorala" .o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere. tren. Acestea trebuie alese! Prin comparatie. pavilioane).

fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. Penetrarea pietei U. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) . Odata cu venirea timpului frumos.Ingradirile privind calitatea produselor. care vor deprinde altfel de comportamente economice. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. dar se schimba si generatiile de apicultori. Sa trecem la descrieri concrete . Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. Potrivit normelor. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. Profesionisti . In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.numarul de familii este de 100-300 buc. materialul genetic (roiuri. Semiprofesionisti . INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit.amatori.E se face mult mai usor. pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi ! Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate.totusi facand parte dintr-un intreg. se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. mediul concurential. semiprofesionisti si profesionisti : Amatori . nu trebuie sa sperie pe nimeni. cerintele in domeniul veterinar-apicol. subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal.matci) se obtine prin mijloace propii . . se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. volumul de munca 12001300 ore/an. problematica expusa INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. Aderare Romaniei la U. verticali cu magazine si multietajati. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. Un singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura. apicultorul are o alta munca de baza.fiecare dotata cu utilitatile ei. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Numarul de ore munca/an creste dramatic. Aici lucrurile se schimba radical. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet.

Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. La aparitia unui cules principal. In luna iunie. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Odata cu terminarea culesurilor de vara. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. fagurii neacoperiti de albine se scot. In aceasta organizare familia se autoguverneaza.aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. 2-3 faguri claditi. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). alti 2-3 faguri cu miere. traduse in importante sporuri de productie. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. Daca vrem sa inmultim familia de albine. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. Din familia de baza. Toamna. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. daca lucrarile din toamna au fost bine facute. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura).familiile ajung la dezvoltarea maxima. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. De aceea. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Cand culesul inceteaza. recoltati din familiile de baza. In acesti faguri. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in . cu cei goi de la extremitati. goi. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet).

apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. impachetari. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Acesta se aseaza deasupra cuibului.I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse.varsta. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se . primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. Odata cu venirea timpului racoros. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. din cauza multimii albinelor. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. succesul este asigurat. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). In orice caz daca l-ati ales. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. Se fac restrangeri de cuib.etc. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. de calitate superioara. In toamna dupa ce culesurile au incetat. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole.

frunzele si in general toate resturile. Cand familiile au matci tinere si prolifice. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra).curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea. urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. treptat. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. activitatea de ouat pe acesti faguri. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp. starea de sanatate. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni : . Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. urmarind o igienizare totala . in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. La pregatirea familiei pentru iarna. fiecare alege ce i se potriveste mai bine.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. cu puiet fagurii din corpul de sus. in continuare. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. nu sarind peste etape ! Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. populatii numeroase. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere.deplasa pe verticala. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet.cel mai tarziu . cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. In privinta tehnicilor de intretinere. adunam si inlaturam crengile. intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru".inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de . Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale. Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. matca este nevoita sa-si desfasoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. care-in anii favorabili . Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit.asezam stupii pe locurile definitive. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. Totusi pentru a nu crea confuzii. vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic. deasupra fundurilor). inainte de inflorirea salcamului sau . problematica expusa LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. functie de sistemul ales.

Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta.prezenta matcii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana. Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. Tot in timpul acestui control.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem. trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.caldura soarelui . dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. La deschiderea stupului constatam : . Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie . In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".mierea in faguri. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara. si pe cei ce contin multe celule de trantori. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. scoatem din stupi fagurii mucegaiti. in care vom evalua starea familiilor de albine. De aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C). stiind ca o rama standard contine 3. ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura . reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. cu pete de diaree. miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei .4-5 kg miere si bineinteles pastura. necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. bine cladit.instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup. sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial . acestea se vor arde neaparat . Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte. urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. reparate si dezinfectate. Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol. in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min. Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor. dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului .prezenta hranei care exista in faguri. au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. In acest scop folosim urmatoarele rezerve: . Toate aceste lucrari sunt decisive.5kg miere pe ambele fete . operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. aceasta delimitand compartimentul de hranire. in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare . Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc.curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi . pana cand tragem o concluzie corecta. in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. sa pastram o stare de igiena perfecta.

In primavara modurile de administrare sunt: . Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere. .In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta. cat si cu serbet de zahar. la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica . In principiu lazile se curata de resturi de ceara. Cand nu dispunem de acesti faguri. pe care i-am curatat si dezinfectat. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi.750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. se poate folosi mierea diluata un pic.Amestecam cantitati egale de polen si miere. bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii. administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici . Se introduc fagurii gauriti.Un kg de pastura se amesteca cu 0. se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Urmeaza o limpezire. propolis.5 kg de pastura. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere. Concluzionand. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: .prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere . Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1. apoi frecam fasiile in mana pana la separare. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. . Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. Aceasta este asigurata de pastura. lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta. apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine. albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. o uscare si neaparat flambarea cu flacara. pana la aparitia culesului de polen. Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii . incalzita si apoi turnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita. hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva. albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.

Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine. precum si caracteristicile biologice. se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. insa durata lor este scurta. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.. Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. faneata. este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. aparent fara o cauza anume definita. de vara (tei. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Se adauga un fagure bine cladit. problematica expusa LUCRARI DE VARA IN STUPINA Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. . beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici. zmeuris). Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. capabili sa valorifice resursele nectarifere. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina. . La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant. se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.intensitatea zborurilor creste exponential. In general culesurile sunt de mare intensitate.conditiile interne si externe. floarea soarelui) si tarzii. In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Recunoasterea unui cules .aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare . manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. Stupul multietajat.speciile melifere infloresc abundent . dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna ! Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. Acestea tin de temperatura externa. printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).

Se astupa crapaturile.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal.albinele se inghesuie la urdinis.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. .familiile sa fie in stare activa. posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). Stuparitul pastoral . obtin rezultate remarcabile. ventilatie etc. . Alegem vetre de stupina la marginea padurilor.pot fi compromise. apte biologic si genetic pentru performanta . prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine. artar. cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv . Daca nu se intervine ferm. . Zonele cu salcii. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor. . Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti. floarea soarelui . locul efectiv de amplasare a stupinei.generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar. pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada. acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei.familiile sa fie puternice si sa ocupe min.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea. se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. Odata cu sfarsitul primaverii. Conditiile necesare sunt : . baza melifera. sau cei care practica stuparitul pastoral.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului. in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura . fanete. dintre care 8-9 cu puiet . Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit. Stuparii care au in zona asemenea "comori". cu albina aferenta. trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. 12 faguri standard.fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : . se pregatesc toate sistemele de fixare.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere. existenta unei surse de apa (care este foarte necesara). aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei . familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. in poienite sau locuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare. pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului . depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora . ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita .marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea. in care culesul incepe timpuriu.

Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul.Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Extragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere. organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura. depozitarea se continua in fagurii goi. . In scopul mentinerii albinelor in stare activa. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita. cules care are loc in perioada de canicula. La introducerea acestor faguri. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent.Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules. Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. urmand apoi fagurii goi.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. peste cuib. Cand cuibul este completat in totalitate. stupina se aseaza pe locuri insorite . neparticipand la cules. Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie.pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. faguri cu miere. mierea are un continut de apa de 18-20%. frunze). Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca. La tei si floarea soarelui. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam. Mult hulitele "podisoare izgonitoare. unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. acum devenit 2. mai adaugam un magazin suplimentar. Daca nu facem aceasta.manuirea stupilor Pregatirea stupilor . Aderarea Romaniei la U.dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai . Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. riscam sa contaminam mierea. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. Pregatirea familiilor . . Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. chimice" nu se vor folosi. contingente intregi de albine vor ventila stupul. pentru ca prin continutul lor de substanta activa. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. . depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri. prin depozitarea mierii in coroane. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana.Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. inca un fagure cu pastura si miere. vom aseza stupii la umbra. Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib. La culesul de salcam. fagurii cu puiet. iar deasupra acestuia magazinul plin.Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului.implicit si a familiilor de albine .se face diferentiat : . pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. Populatia creste si sursa de hrana scade.

bidoanele. cad la fund. lucru valabil si pentru utilajele de extractie.. strecuratori diferite. formarea noilor familii si ingrijirea lor. un maturator. problematica expusa LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA Vine toamna. Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele. Dupa cum si singuri v-ati dat seama. Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina.! Succes. mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari. Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare. un vas unde se scurge mierea.. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii. dupa care punem rama in ladita de transport. iar la 25 grade C in 36 ore. Dupa extractie. toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala. fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.. Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa...Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala. sau altele agreate de cumparator. Depozitarea finala se face in recipiente de inox.. Producerea si imperecherea matcilor. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate... Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile. cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.! Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. cutit sau furculita de descapacit. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. un extractor tangential. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. carora trebuie sa le faca fata. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna. si cele mai usoare se salta la suprafata. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata. cu un curent de aer cald. bine hranita si . Sa trecem iarasi la treaba ! Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului. vara se numara . au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor.

adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti. Acest lucru nu este usor de obtinut. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului. umectat putin cu apa sau miere. Pentru a inlatura acest neajuns. prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos. albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.intr-o stare de sanatate perfecta. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Atentie insa. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice. atat ca timp. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. cate 200300 g la interval de 2-3 zile . Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). instinctiv.5%). fara celule de trantori sau alte defecte. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. albinele blocheaza cuibul. fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1. Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. stuparul fiind foarte solicitat. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. . Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen. numarul celulelor libere scazand drastic. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii. Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0. aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului . Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.cat si ca volum de munca.

adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. prin puterea mare de cristalizare. 2/3 din suprafata. Ca rezerva de pastura.Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului . cresterea sa fie accelerata. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati. familia de albine demareaza cresterea puietului . Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox. In cazul in care hranirea de completare se .urmand ca odata cu imbunatatirea vremii. cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.fiecare familie trebuie sa aiba min. Consumata de albine.8-2 kg. apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. In special mierea de rapita.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu. sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.la inceput timid. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). marginiti de faguri cu miere si pastura. este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. pe suprafete mici de fagure . O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire). O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.5-6 luni. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. mierea alterata produce boli grave. fiecare avand rolul si scopul sau. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo . Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. inspre primavara. aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine. Cand conditiile externe permit.7-3 kg miere iar una de multietajat 1.5 kg miere. asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. 1 fagure cu pastura. Atentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare.

Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara. cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie). Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. Timpul acestei aranjari difera de la an la an. pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. la litru. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor. insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1. Ca un principiu general. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere. PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa .amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata. cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg). O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri.pentru ca toata lumea sa se simta bine. iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). . starea vremii si prezenta puietului. Cand timpul este inaintat. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). 2/1. si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor. urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. problematica expusa LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. seara.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere. La completare se va folosi un sirop de zahar. Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere. iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Se stie ca albinele nu incalzesc . Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : . in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine. iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. . In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.

lucrurile devin si mai simple. familia de albine sta ca intr-un clopot. ea se aplica familiilor de albine slabe. spre inceputul iernii. etc . altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer. antivarroa. In ce consta impachetarea unilaterala : la stupii orizontali si cei verticali cu magazine. veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. Totusi. daca nu dauneaza". fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare. Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale. Exista 3 metode de iernare : iernarea in aer liber.din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior.trebuie sa fie de marimea unei palme". Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare : bilaterala si unilaterala. Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. cu luarea masurilor mai sus mentionate. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens. Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Este recomandata si o anumita marime a urdinisului. Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna. . care s-ar situa undeva la valoarea de 0. dintre urdinis si fanta din podisor. un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire din podisor. cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund. daca ne ghidam dupa experienta trecutului . inlaturand total aceasta tabla obturatoare. deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun. Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. Aceasta masura este benefica. se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. iernarea in cojoc si iernarea in adapost. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. Stupii multietajati . Tabla obturatoare a fundului antivarroa. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Si asta datorita greselilor care au fost facute. Impachetajul este sumar.s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica textila sau din papura.de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor. bioxidul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti. Stuparii trebuie sa profite de zilele .stupul ci doar interiorul ghemului. in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis-podisor). In ambele cazuri.putine ce-i drept . Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine. Recomandat insa este o iernare in aer liber. familii de albine puternice in toamna. Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat.

dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. curata zapada.curata urdinisurile. se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. aceasta numindu-se "foaia de control". .un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. Acestia sunt "meseriasii". administrat in faguri.lucrarile din stupina s-au incheiat. ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor.familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta . Cand nu avem miere indemna la boli. Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire. localizam ghemul de iernare. . Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin. albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. sau pur si simplu aceasta lipseste. imprastie paie. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3 saptamani interval. nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Ce ne-ar putea indica ele ? . ne putem da seama daca exista probleme. ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri : . pentru a inlesni circulatia albinelor. vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam zgomotele din stupi. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. Din acest amestec se fac turte de 1. framantata cu zahar pudra. ridica capacele si saltelutele izolatoare. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. . Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. .Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii. exista o anumita categorie de stupari. Dupa ce deschidem stupul. in lunile decembrie. Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire. Mai mult. prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. . La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere. . Stuparul .ca si in primavara .5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).un bazait puternic ne indica. Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.

sa poata fi protejata de vanturile reci.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere . cea afanata asigura o mai buna izolare termica. ROIREA ARTIFICIALA Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera. vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. se vor agita. . Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.sa asigure linistea necesara albinelor. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor. Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute . este un adevar. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale.expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate. Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun). sau de zgomote de alta natura.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata .insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.deci aglomerarea cuibului. Ce trebuie sa urmarim : . Deci mare atentie ! INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic. .Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute.ventilatia necorespunzatoare a acestora.

Culesul nectarului si polenului .Excesul de laptisor de matca . .Amplasarea stupilor .Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.predispunand familia de albine la roire.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea. . .Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace. dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.Blocarea cuibului cu miere si pastura .In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Carenta de feromoni a matcii .Stupi de mare capacitate .Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.Aglomeratia de albine tinere .In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.contribuind la cresterea puterii familiei.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii .Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.Varsta matcii . A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. .iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti. .determinand o mai buna hranire a matcii.Lipsa de spatiu si ventilatie . . .La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci. . .

in familia orfana se introduce.totul este normal.toata operatiunea devine inutila.puiet si miere a familiei de baza.Albinele culegatoare.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.pe masura ce se inapoiaza de la cules.se impart aproape egal in cei doi stupi.In zona de stepa.Cu scopul de a forma familia noua.Roirea artificiala prin divizare . Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.o matca imperecheata sau neimperecheata.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.iar in zona de muntedeal in prima jumatate a lunii mai.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.albinele hotarasc inlocuirea matcii.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului. .divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi. Spre seara.intr-o colivie.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare. Cum intrerupem roitul Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.cand aceasta cantitate insa se reduce.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine. .dimensionata dupa dorinta.neobservata.

in roi. .Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: .in general. . ROIREA NATURALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Legat de data cand parasesc stupul.intre orele 11-15.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.Se asigura existenta de culesuri abundente. In timpul formarii roiului.Dupa cateva ore.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg. Obisnuit..roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.cand familiile roiesc in luna iulie.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.Roiul primar cu matca varstnica. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare.roiurile se impart in : timpurii.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare .pregatit in acest scop.sub protectia coliviei.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda. .Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent. .asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.se introduce o matca tanara imperecheata.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari.

considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. . E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. Producerea matcilor . daca nu imposibil. Producerea matcilor . Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. sa aiba cuiburile bine impachetate .provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.cresterea controlata a matcilor de calitate . introducerea matcilor in familiile de albine. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. totul decurgand de la sine in mod natural. matcile". procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. Natural. Vom trata urmatoarele subiecte : . decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). apetitul mai mare sau mai mic pentru roit.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. insa nici o satisfactie nu e mai mare. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.iar albinele.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: .in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. imperecherea matcilor in nuclee .corespunzatoare se desfiinteaza. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. numai ca dezideratul este greu de atins. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. asa ca a insista in acest sens este o greseala. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. blandetea albinelor.

Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. Producerea matcilor - metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza : - alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit. - peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si un altul gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele se vor stimula zilnic. - peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de matca. - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana. - in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. - peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie, nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor

fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : - existenta sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar. - introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in cazul celor introduse ziua. - o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). - primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila. - albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Cum se procedeaza : - in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. - dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita, pentru ca matca sa se poata hrani. - la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Daca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. - la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. - urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat, pozitionat astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de facut dupa ce introducem botca :

- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. - nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii. - dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. - matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 1520% luand in calcul pierderile inerente. - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii incepatori ,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes.

STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. In aceasta situatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul anului . Va prezentam doua scheme de lucru (cu si fara gratie Hanneman) , cel mai des intalnite in practica apicola .

Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara) b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puiet c , d , e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilor f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)

Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)

este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. Practic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru. Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o substanta inofensiva. Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi. insa odata doza marita are efectul eterului si cloroformului. Protoxidul de azot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu. dupa C . In cantitati mici provoaca asupra omului o "buna dispozitie". e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) * Scheme de intretinere in stupi multietajati . d . Mult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. Raspunsul este simplu si solutia cunoscuta probabil de multa lume. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta. presupune respectarea catorva pasi obligatorii. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului . Antonescu NARCOTIZAREA ALBINELOR In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta.b) Corpurile in care a iernat familia . aplicarea facandu-se sub forma de fumigatii. rand de protectia apicultorului. protectia la contaminare si nu in ultimul Protoxidul de azot . Substanta folosita la narcotizarea familiei de albine este protoxidul de azot.afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). Este recomandat sa . pentru intensificarea cresterii de puiet c . fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor. O sa intrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". inversate . Trebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei .

azotatul folosit pentru producerea protoxidului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. ridicam sacul si podisorul. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. Pregatirea azotatului de amoniu . Deoarece modul de prezentare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar produce rapid.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. In acest fel familia in dificultate nu v-a fi atacata de alte albine. ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant). Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. cu atat este mai .trebuie compactat. este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun.este dizolvarea intr-un litru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor . Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fie facuta cu prudenta. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. realizand cuplajul cu ajutorul unei reductii. albinele au o faza de dezorientare. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup. Furtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Bibliografie : M.3/82 .ce v-a fi rasucita ulterior. In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jar viu". a se evita descompunerea in gaze toxice (datorita temperaturii mari). iar daca albinele nu sunt imobile. se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis. Pentru a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei ! Deoarece dupa narcotizare. absolut necesare roiului. O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta).pentru o narcotizare eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul. Cu cat roii se fac mai devreme. Cu solutia obtinuta se impregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator. Compactarea se face introducand 2 g de azotat de amoniu intro bucata de hartie.nu se depaseasca aceasta grosime pentru. ramele se distanteaza intre ele si peste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Literatura apicola diversa CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura.Atanasiu . a protoxidului de azot.se poate gasi in combinatii cu alte substante.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului. Trebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele. Apicultura in Romania nr.

stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. Aceasta varianta trebuie insa abandonata . ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. Fagurii cu albine. pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. din botci de salvare . puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. prin divizare. Unii apicultori . Spre a evita intrarea in frigurile roitului. pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. pe fagurii din centrul cuibului. impreuna cu albina tanara aferenta . insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Roii odata constituiti. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. Comentarii : metoda este buna si viabila . folosesc o varianta simplificata a metodei . un termen maxim fiind 15 iunie . mai ales cei incepatori . cam 20 cm/zi. lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. fiind la indemana oricarui apicultor . inaintea culesului de la salcam. Indiferent de perioada aplicarii metodei . Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet.bine. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa . Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. fara a tine seama in care a ramas matca. datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . imediat sub speteaza de sus a ramei. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . Cand roii se formeaza spre toamna. dupa culesul de la floarea-soarelui. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. ori foaia de fagure artificial perforat. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere. altul la dreapta. seara la fiecare 2-3 zile. sau o botca gata de eclozionare. pentru a obtine entitati viabile. daca este posibil. Treptat. imperecheate . Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . unul la stanga. pentru toate roiurile formate. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. sanatoasa si productiva. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor. In lipsa culesului.

La corpul superior se da o botca. vietuind ca o familie de sine statatoare. se unifica formand astfel o familie foarte puternica. in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam . matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. valorificand superior culesurile. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. Matca tanara. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. deci si a parazitului.2.din ce in ce mai mult albinele. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. lasand familia cu matca si albina culegatoare. Astfel la familia de baza. Se ia una dintre matci cu 1. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. dupa caz. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. . Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi. Cu cel putin 10 zile inainte de cules. La culesul urmator sau in toamna. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza alaturi de viroze . intreg puietul sa eclozioneze. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie. Sesizand absenta puietului. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. formand noi unitati biologice (roi). din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci.La stupul multietajat.echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii.2. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. In corpul superior.

Literatura apicola diversa ROIURI DE ALBINE LA PACHET .FORMARE SI INSTALARE . Apicultura in Romania .Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. martie `89 . Bibliografie : I.Stancu . In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.

trec mai mult de 12 ore. Palnia din carton are diametrul superior mare. scuturam cu o perie moale. Lucrarea incepe dimineata (ora 10 .De pe fagurii cu puiet(acolo este albina tanara). Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare.aceasta fiind cuprinsa intre 20 mai si 15 iunie. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. pentru conditiile din Romania. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului. nu este indeajuns exploatata . Dupa cum vedeti in imagine.Din pacate in Romania.pachetele cu albine se transporta.exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Odata ajunse la noua . nu este indeajuns exploatata .5 kg.Introducem in pachete coliviile cu matci si pregatim hranitoarele.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.pentru a reusi formarea de roiuri viabile. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 1. Se pot forma si pachete cu 1 kg de albina. Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul si mutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit. Stupul vizat se deschide si identificam matca. in scopul asigurarii unei bune ventilatii. Matcile . de preferinta noaptea. Din pacate in Romania.dupa formare si depozitare.Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. Comanda matcilor se va face din timp. Fagurele cu matca se ridica si il vom depozita temporar intr-o cutie(corp de stup).Peretii frontali sunt din plasa de sarma . Cea mai utilizata colivie este cea din fig. 3 km de cea veche. acestea trebuie dotate cu matci tinere si imperecheate.care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire.este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. de la care vine practic si numele metodei. Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. Este foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima. Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare. insa noi le recomandam pe cele de 1. care sunt mai performante. Formarea roiurilor .11).In aceasta faza. albinele in palnia pachetului.2. exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Transportul pachetelor . Echipamentul folosit .care sa aiba sanse maxime de dezvoltare si transformare in familii puternice. care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar. la noua vatra aflata la min. acest pachet are o constructie simpla si ieftina.5 kg albina. iar cel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului. cand albina batrana este la cules. Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare din carton. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte.principalul echipament folosit este o ladita de transport(pachet).

La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar. . In prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de serbet. insarmarea ramelor.in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si inceperea pontei matcii.supravegherea permanenta a stupilor. soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort . in aceasta perioada cand sunteti mai liberi. nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna. nu este deloc asa . Recomandari finale .destinatie se vor depozita intr-o camera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare. . Acesta fiind faptul.va pierdeti timpul de pomana. determinandu-le sa consume hrana suplimentara .repararea. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar 2/1. Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor. dotati cu 5-6 faguri artificiali. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup.asigurarea linistii familiilor de albine . urmand ca acesta sa fie recuperat in ziua urmatoare.indepartarea zapezii de pe stupi . e timpul . utilajelor . ramelor. Iata ce aveti de facut : Ianuarie . . asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila .producerea si transportul roiului .albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic.supraveghem zborurile de curatire . tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)dauneaza intr-o oarecare masura .animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac. am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata. pasarile.un cos de nuiele etc ! Respectati intocmai fazele descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi ! Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultire reproseaza lenta dezvoltare a roiului . . si daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina ! Bibliografie : Literatura apicola diversa CALENDARUL APICULTORULUI De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol. o neliniste a familiilor. . curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii. daca vremea permite. Instalarea roiurilor . se scoate colivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. pentru prevenirea aparitiei starilor anormale .pregatirea teoretica a stuparilor . curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva. aceasta putand fi inlocuita cu un sac.In maxim 4-6 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte.pentru eliminarea acarianului Varroa. Nu se administreaza drept hrana miere ! Ingrijirea roiurilor .instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (dezinfectati insa). se poate face si in lipsa laziipachet. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac). In acest ultim caz albinele parasesc singure pachetul.

uscam impachetajul existent .eventual si capacele. largim cuiburile acolo unde este nevoie . . daca este nevoie se pune in functiune adapatorul. imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit. prin formarea de roi artificiali . introducem rama claditoare. stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin . au loc zboruri de curatire . . soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere . . . il fac acum . micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii..completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate .continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna . . unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam . Aprilie .impachetam suplimentar stupii . . . . stramtoram cuiburile . acum introducem si faguri artificiali . executam controlul general si in amanunt la toate familiile . o diploma nu o sa va strice.extragem primele cantitati de miere . largirea se face cu mare prudenta. executarea acestor tratamente este foarte importanta. aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata.alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) .demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor. largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara .in zonele mai calde ale tarii. tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului . la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii . formarea de familii temporare etc. .continuam hranirile de stimulare . executam primele schimbari de matci. . la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri. luam masuri pentru preintampinarea furtisagului. mutam familiile in casa noua . .continuam largirea cuiburilor .in unele zone(mai reci). stuparii iau masurile necesare.executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) .introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor .matca incepe sa depuna primele oua . Mai .deplasam familiile de albine la pomii fructiferi .dezinfectam stupii.. Martie . completarea se va face numai cu faguri de la rezerva. pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor. .sa faceti si un curs de stuparit la A. reparam. supraveghem familiile facand controale auditive .A . instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .face primele rezerve de faguri cu miere de calitate .acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara.la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura .curatam dezinfectam inventarul apicol ramas. .in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie. .executam controlul sumar al familiilor de albine . Iunie . curatam zapada.mentinem in stare activa toate familiile. continuam sa introducem faguri artificiali la cladit. .foarte important) . adeptii "spargerii cuibului" au cale libera. indreptam starile anormale. deasupra ramelor(in contact direct cu ele). Februarie .C. se valorifica culesul la salcam . intarim familiile temporare cu puiet capacit . . turte de miere si zahar pudra sau serbet . imprastiem paie . prelevati de la familiile puternice. pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor.curatam urdinisul stupilor.

.stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie. lucrarea este foarte importanta). aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului .egalizam ca putere familiile din stupina . .extragem mierea . sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma . in urma carora putem obtine cantitati importante de miere . formam nuclee de imperechere a matcilor.formam un numar mare de roiuri . echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) . . stimularea cu miere. pregatim matcile de rezerva pentru iernare . Noiembrie .stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate . valorificam culesurile tarzii.executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet . gen polistiren .) . preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos. organizam imperecherea si introducerea lor in familii .crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice .continuam cresterea artificiala a matcilor. . recoltam mierea de la culesurile tarzii. extragem mierea de la culesurile de vara.facem tratamentul contra varrozei . oprim hranirile de stimulare. .terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii . Septembrie ..alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei . extragem mierea de prisos. . construim perdele de protectie . . intarim roii artificiali formati in iunie.controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna . instalam gratiile contra soarecilor. aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului. facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) . sortam. . folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil .echilibram puterea familiilor. stimulam zborurile de curatire tarzii.supraveghem familiile de albine . aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine . deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate . . topim ceara obtinuta .unim familiile slabe . micsoram corespunzator urdinisul . acum putem recolta polen de la porumb . nu impachetati exagerat cuiburile . unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare.amenajam vatra stupinei . August . . 3 tratamente repetate la interval de 7 zile .introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de iernare.curatam si tratam fagurii de la rezerva.continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul . pregatim deplasarile la culesurile de vara . conditionam ceara si propolisul. selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. Octombrie . . inlocuim matcile necorespunzatoare . . se vor evita acele materiale care provoaca condensul. ultimul tratament obligatoriu fara puiet. stimulam si supraveghem zborurile de curatire . . . . continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor .stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna .impachetam cuiburile cu materiale izolatoare . . Iulie .pentru a ne mari rezerva de polen. .scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.

asiguram o liniste deplina in stupina. apoi fiind preluata de intreaga Europa. .reparam inventarul. ne pregatim teoretic.indepartam zapada (numai cand are crusta) . Istoric . Fara a insista asupra problematicii. Matca. insarmam ramele. trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata.este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool. Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata finala 100 cm patrati). in cele mai multe cazuri . Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. curatam urdinisul stupilor . Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile. in timpul culesurilor intense. Izolarea matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor ingriji. folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac". Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm . o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor.Decembrie . In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere si zahar. dupa care putem verifica acceptarea matcii. Concluzii . supraveghem zborurile de curatire. Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta. Indiferent de varianta aleasa.95 % O alta metoda folosita de noi. Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor . INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. lung de 4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes. De pilda unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub . In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului .acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. Introducerea cu alcool : acceptare 80 . Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a matcii. factori care pot influenta . In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si vor elibera matca. Acestea sunt primavara devreme. inclusiv de romani. metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste Tisa. . ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure. fara mari variatii de temperatura si umiditate. cat si toamna tarziu. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca. Portiunea de fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. dupa care distrug botcile aparute. Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta . Si acest tub se umple cu pasta. dupa 4-6 ore de la orfanizare. incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa izolare. mai rar insa. caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura. Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari.supraveghem cum ierneaza familiile de albine . decat in anii nefavorabili apiculturii. In literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %.

cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules. dotat cu 4 faguri artificiali. urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1. In aceasta faza avem posibilitatea de a continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o schimbam. Roiul astfel format. Metoda roiului artificial in aer liber . Este o metoda simpla. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de introducere a matcilor. avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza.acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. ca in toate lucrurile bune. Lunile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de aplicare. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi familii folosind albina tanara si o matca performanta.nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor apicultorilor. Cum procedam : seara. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet.Iata cum procedam noi pentru a introduce matcile : In jur de ora 11. Pe aceasta rama. Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua. Se ridica matca batrana din familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil.5-1 kg de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. . Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac". sau un rachiu de fructe dublu rafinat (palinca) de 60 grade.prin rezultatele obtinute . 1 Kg de albina tanara. Din pacate.matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziua introducerii. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop. exista si un impediment. ramane peste noapte afara.acceptarea. cu ajutorul unei palnii mari din carton se scutura cca. mai ales cand avem de introdus matci valoroase. In roinita. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0. izolam in cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit. anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. Explicatia este aceea ca in anumite conditii. acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. cusca cu matca. Probabil ca multi dintre dv. pe fagure. scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet. Introducem rapid in preajma. Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade .acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. introducem intr-o roinita(fara faguri).Albina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii.pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti. La expirarea celor doua zile de izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat. Metoda este eficienta.cu fagurii claditi si insamantati. In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina.rapida. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si 15 ml pentru o familie. aflata in aer liber. viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai putin succes. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie. Metoda roiului artificial . Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet. Urdinisul se reduce la jumatate. un hranitor cu sirop si unul cu apa. cu o matca tanara acceptata. iar pentru rachiu se maresc cu 30%.insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. cusca cu matca tanara. Din punctul nostru de vedere. cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de serbet de zahar. dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie.

Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.F. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii.autor colectiv . acoperita cu gratie Hanneman . scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. formarea nucleelor de imperechere. sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. Folosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala. deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani.amplasate pe mai multe vetre. valorificarea matcilor imperecheate. Bibliografie : Cresterea matcilor . Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. care depinde de decizia personala a stuparului. acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati. lanteta transvazare .Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. dopuri port-botci .in ideea obtinerii de familii puternice. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. de 120 si respectiv 150 familii de albine. sursele de polen fiind asigurate constant.fie el amator sau profesionist. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. nuclee imperechere 2-3 faguri. care poate fi folosit de orice apicultor. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 . Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame .Ruttner si col. . Editura Apimondia 1980 . Manualul apicultorului . Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). izolatoare rama cu gratii Hanneman . Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. rame de crestere cu hranitor si un leat . In acest sens familiile de albine donatoare de larve. Conditii generale Stupinele sunt in stationar. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare.1979 . Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. finalizarea cresterii in familii orfanizate . iernand un roi stolon langa familia de baza. cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. pregatirea ramei de crestere . Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata).Dr. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . introducerea botcilor si imperecherea .

deci pentru a limita spatiul de ouat. fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan".La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . albinele vor capaci puietul. putem introduce fara grija rama cu botci. Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. Inainte de introducerea ramei cu botci. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale.1. cu ajutorul dopurilor de fixare. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). iar in compartimentul 2.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). operatiune repetata peste 2 zile. conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. Recoltarea botcilor . practicand restructurari periodice. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate . Putem folosi familia doica . Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara. In ceea ce priveste metoda de transvazare. Compartimentul cu matca : 6) . numai buna de transvazare. Dupa un control atent. Acceptarea botcilor .1/2 zile. 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. rama cu rama.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. 200 cm patrati). fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. Astfel restructurata. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. 24-36 de ore. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. Rama de crestere arata ca in fig. 3) Rama de crestere cu hranitor . deci apta pentru continuarea cresterii. cu matca. 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare . Orfanizarea familiei crescatoare . restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. 2) Fagure cu puiet capacit . lasam familia fara sa o deranjam. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului.pentru o crestere de matci pe tot sezonul. Avand in vedere .16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure.

Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca 2-3 controale auditive. Pentru a simplifica fluxul de imperechere.pentru ca la urma urmei nu "lansam rachete". sau chiar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impacheta cu materiale izolatoare.1). Aceasta varianta (fig. ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist. impreuna cu albina acoperitoare. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse. Nucleul gazda contine o cantitate de 400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. pentru a vedea cum se comporta albinele.. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. se preteaza pentru stupul orizontal. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri. In luna septembrie. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori. Inainte de a incepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu experienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica. langa o familie de baza se aseaza un nucleu din 3-4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. unul cu puiet capacit. Conditiile de iernare a nucleului sunt mult . Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere. Pentru a verifica daca matca este imperecheata. ambele sisteme fiind la fel de bune. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Bibliografie : Literatura apicola diversa PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci imperecheate. asteptam sa apara primele oua pe fagure.. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. unul cu hrana. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana Italia).. care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a matcilor in afara familiilor. trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata.faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.2).Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant. Solutionarea acestor probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure. Familia de baza este despartita de nucleu printr-o diafragma etansa (fig. Totusi. Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de rezerva intr-o stupina bine administrata este de 10-15% din numarul de familii. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema .

Ceea ce trebuie sa retinem specialitate aparuta din descrisa ca una valabila si Aceasta tehnologie poate fi depozitam fara cheltuieli matci imperecheate si iarna cand vrem sa In principiu metoda consta cusca impreuna cu un necesara. putand scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande. Foti. matcile de rezerva se folosesc acolo unde avem nevoie. in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. Nucleele le organizam perechi.soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig. folosita atat vara. Corpul custii se inchide cu un capac glisant. Intr-un stup orizontal se pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame. procentul de matci pierdute scazand simtitor. Un impachetaj corect al stupului este de dorit. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali. Una dintre greseli a fost ca am administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema. . in speta Fumidil B. inca din 1952. inclusiv variantele lor. in interior se monteaza un faguras de 60/50 mm. Din cand in cand. Fiecare compartiment contine 0. cat si de atentia cu care tratam problematica. Avantajul metodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0.6 kg de albina si 4-6 kg de miere de calitate. Aprecieri personale .4-0.Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici . Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior. procentul de matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi. corpuri Dadant sau chiar magazine. cand dorim sa substantiale un numar mai mare de (pentru vanzare sau nevoi proprii).2-0.4). cat iernam matci de rezerva. Primavara. la fel si controalele din timpul iernii. fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo specifice iernii. Totusi diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %). In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %. De multe ori insa (nu e obligatoriu). fac completari cu hrana.fiind o metoda buna si sigura. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300 cm patrati) acoperite de plasa. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unele greseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor.imbunatatite. Ca experienta personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda.3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment.metoda este sigura. Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor. in introducerea matcii intr-o mica numar de 40-50 de albine si hrana albinele insotitoare se schimba si se Pentru reusita lucrarii avem nevoie de Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic (polistiren .pentru a impedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. cu dimensiunile interioare 70/50/45 mm. insa rezultatele au fost nesatisfacatoare. iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame. Corpul respectiv se compartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". in scopul mentinerii caldurii. metoda elaborata si experimentata de N.Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare. Iernarea matcilor in stupi compartimentati Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci. urmatoarele materiale : este faptul ca in toata literatura de anul `52 pana in prezent.

in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. Fagurele de pe care am ridicat matca. 3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C. Astfel.23 grade C. cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate. in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor cand se face schimbul de albine. 2)Daca matcile provin din nuclee slabe. Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si albinelor. Dupa ce indepartam albinele agatate pe exterior . Un dulap pentru 20 de matci. Ridicam matca si o asezam provizoriu in colivie.transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm. cu o cheltuiala minima.a albinelor insotitoare. 5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam . Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet. iar pentru detalii mai recomandam si . stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre 20 . cantitate necesara pentru intreaga iarna. 4)Cand facem schimbul de albine insotitoare. se folosesc inca de la prima populare albine provenite din familii puternice. lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii lichide. Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci).introducem matca . Nu este un termen batut in cuie.Custile se spala cu apa si detergent. custile sunt tinute in dulapuri simple. se aseaza in pozitie verticala si prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de chibrituri. se face numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca. In concluzie recomandam aceasta metoda. fara cristale. prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla. se clatesc si se usuca. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat in nucleu nu depaseste 15 zile.pana in momentul cand gasim cumparatori pentru ele. 3 generatii de puiet. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii matcii. necesar pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (20 mm grosime). Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. cate 25-30 g(250-300 albine)/matca . in perfecta stare de sanatate. umplem hranitoarele cu miere(20 g) si transferam custile in dulap.Daca nu respectam aceasta regula . Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acid acetic industrial(3-5 zile). Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida . fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie Fumidil B.naclairea matcii este obligatorie.fiecare matca se va introduce in cusca ei. se aerisesc si se dimensioneaza. Albinele de schimb. lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. doar fiinca nu am respectat tehnologia). Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind prevazut in interior cu sipci de sprijin. Schimbul de albine insotitoare se face la 3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie. a hranei etc.depozitam 100-150 de matci de vanzare (pentru 30-60 de zile).

. mai bine sau nu.consultarea "Manualului apicultorului".Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai.care poate reprezenta un punct de plecare.si sa nu ramaneti la stadiul de "cititor".4..In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate. In familia astfel restructurata . Alegem din stupina o familie cu performante mari. peste corpul de baza se aseaza un magazin. operatiune pe care o repetam si la extragerea matcii 2.Barac si col.unele mai simple. Literatura apicola diversa CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate. Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere.lasam toate ramele cu hrana . Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet.ed. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi . Cand folosim o matca. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor. Este o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii. cel din mijloc pe peretele frontal. doua rame cu puiet gata de eclozionare. din anul 2001 am mai experimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile. Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite cu sirop de zahar. important insa este sa le si aplicati.Problema este multiplicata si de lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.altele mai complicate. Ingrijirea albinelor . avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseizare perfecta (foarte important). Deasemeni. in toata literatura de specialitate de la noi.La inceput..operatiunea nu poate da mari batai de cap. Bibliografie : Manualul apicultorului.4.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa. respectiv matca.Din aceasta familie vom trage noi matci. depun mierea. Desigur ca mai sunt si multe altele. Conluzii finale Aceste metode sunt descrise. Dupa o anumita perioada. fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu. cand matcile incep sa oua si puietul sa eclozioneze. Fiecare compartiment este prevazut cu un urdinis. Daca apare un cules. Dupa cum am mai spus. unde albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman).Aceasta problema este reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina. un fagure cu miere si un fagure gol.5 l sirop. cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii Hanneman. unificam nucleul orfan cu cel alaturat.1979 .pentru apicultorul cu un numar mic de stupi. I.1959 . albinele .a carei matca ne-a multumit. iar cele doua marginase pe peretii laterali. ed.. Pentru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1. acolo unde o sa gasiti tehnologia mai amplu descrisa. 1979.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa).

fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati.acoperitoare si matca.incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.adica miere si polen din abundenta.unde dupa eclozionare. 1979 CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect. autor colectiv . Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente.triunghiulare cu baza de 5-6 cm. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. ed.populatie numeroasa si compacta pe faguri. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere. fagure cu puiet capacit . Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii. o mutam intr-un alt corp.Datorita conditiilor create in cuib.cand vrem sa schimbam matca. Dupa cum vedeti.fig.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu). Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului .in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee . Cand cantitatea de oua este suficienta.scotand una dintre ramele cu hrana.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui.pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. referitoare la cresterea matcilor fara transvazare. 1.sa nu treaca mai mult de 14 zile. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic. la nivel de amatori.in centru . 2.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. rama de crestere .Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita . astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial. fagure cu puiet capacit . Pregatim stupul ca in fig.fig 3.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere. Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet. Bibliografie : Manualul apicultorului . matcile se pot imperechea.avand grija ca intre depunerea oului si recoltare.in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. faguri cu miere si polen .vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. deriva din complexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere. Pregatim rama de crestere. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : .inca din anul doi de apicultura este insa asa mare. Cele doua familii.

3. Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci. Avantaje : metoda este simpla si usoara.. Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc. Din nou dupa capacirea botcilor. celule ce contin larve de lucratoare. METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini. urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor. Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte.acolo unde se gasesc si larvele. numarul mic de interventii in cuib. aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori. climatice etc.4 noi familii(roiuri). In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie. urmand ca dv.Schimbarea linistita a matcii. familia de baza sa dispara. functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere. Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva. fara a diviza familia. cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica. de calificarea apicultorului. sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. Pentru schimbarea linistita a matcii.Cresteri de salvare. aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui.).S implitatea si usurinta cu care se obtin matci. Din diferite cauze accidentale. In urma pregatirii procesului de roire naturala. acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati. albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc. vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere. ci si la o divizare a lor in 2. fac ca aceasta sa fie agreata. O diviziune ramane cu matca batrana. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci. acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca. Pentru a creste o noua matca. urmand ca cealalta sa-si creasca matca. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor. In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane. sa alegeti. asezata intr-o cutie noua. si nu cere decat o calificare minima a stuparului. pe marginile fagurilor. Diviziunea fara matca. . si implicit sa obtina un numar de matci. care evident o sasi ucida suratele. rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc. ele transforma in botci. albinele pot ramane fara matca. Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii. Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : . insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine. cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata.. iar intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda. ulterior. care este considerata cea mai buna". lasand restul sa decurga de la sine. Pentru o mai buna intelegere. divizeaza acea familie in doua. Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte. Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai). . apare in mintea oricui. acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie. Metodele expuse sunt multe si diverse.).Roirea naturala. larvele primind drept hrana laptisor de matca. Puse in situatii favorabile roirii.

sa fie fata in fata. Taietura sub forma de arc(vezi fig. Fagurii scosi se vor da altor familii de albine. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii. puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei.recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc. tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari. daca este posibil. urmeaza sa ne lamurim. in care nu s-a depus pentru prima oara puiet.. Astfel pregatite albinele.albinele iau in crestere larve de varste diferite. deschis la culoare. sau putem sa o omoram. ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc". . Avand fagurele astfel pregatit.1). Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate. hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. iar daca fagurele este insarmat.matca o sa umple fagurele cu oua. in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere. trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. de calitate. daca avem noroc. . se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute. iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola. aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere.albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare . Cu matca batrana se poate forma un roi. .anul 2). . Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas). sa adopte alte variante de crestere a matcilor. insa fara albina de acoperire. pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. urmeaza rarirea larvelor. Dupa indepartarea bucatii inferioare. introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de zahar. albinele preferand sa construiasca acolo botcile.Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor. urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate. In tot acest timp(4-5 zile). Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman. Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere. construind un numar mare de botci. metoda expusa mai sus a fost perfectionata. Aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit. decat ocazional. Dupa 4-5 zile. dupa ce in prealabil l-am scuturat de albina de . scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana. Se alege un fagure insamantat. consolideaza prea tare peretii acestor celule. cand acestia sunt lipsiti de experienta (anul 1. pentru a o obliga sa oua numai acolo. Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere. In varianta folosita la noi. Cand spunem ca rarim larvele. La expirarea perioadei. bucatile taiate se scot cu mare atentie.

care trebuie sa cuprinda larve tinere. ed. avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte. O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure.care este de fapt o rama normala.acoperire. mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet. Metoda este cunoscuta sub denumirea de "metoda Alley". de pe fiecare leat. sunt : Metoda fasiilor de fagure. La taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule. celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor.). Apimondia . se aseaza pe o suprafata plana. daca vrem sa o pastram. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere. In final rama de crestere. ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. Procedeul presupune si folosirea ramei de crestere. sau cu ajutorul unor bride de sarma.Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere. In aceasta categorie se incadreaza si metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. Pe acestea se vor fixa fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. Bibliografie : Literatura apicola diversa. Cu acelasi cutit. primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. sau o omoram. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit. formam un roi. F. Astfel pregatita familia de albine. .Ruttner . Pe jumatatea superioara. familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana. se introduce in familia doica. 2) Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare . Dupa 10-11 zile. O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei. operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. Aici. pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.1980 MATCI FARA TRANSVAZARE (part. calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). Aceste fasii se mai pot fragmenta in 2-3 buc. Din familia de baza ridicam matca. Este foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla. radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru crestere. cu varsta cunoscuta. Pe toata lungimea fasiei de fagure. incalzit in apa clocotita. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. . alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta. mai complexe si performante. Cresterea matcilor . se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. care se vor putea controla mai usor. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual. Fagurele in care nu s-a mai crescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman.urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat. in stupina proprie . de lungimea luminii interioare a fagurelui. Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita.cu cele doua leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite. orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit). dupa o orfanizare prealabila a acesteia.cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater). ce pot fi folosite de micul apicultor .. prevazuta cu sipci(2 buc. miere sau pastura. vom avea botci capacite gata de recoltare. presupune si practicarea de noi procedee. asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert . timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii. decupam jumatatea inferioara. trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.

Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea larvelor. albinele acoperitoare si matca. in afara de unul. a carei matca ne-a multumit. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6 celule intregi.aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua. celulele cuibului se pot scurta la jumatate. si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului. Din aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi. Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule. . al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza . Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp . Pentru stantare K.Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare. urmeaza sa le prelucram pentru a le putea fixa pe leatul de crestere.Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unul de altul(masurat de la centru la centru). Etapele care trebuie urmate sunt : Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet. se vor prefera oua mai batrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore . Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari. . nici chiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie. cu ajutorul dopurilor. De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore.Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. doua rame cu puiet gata de eclozionare. impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. stanta strapunge fagurele. Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familii orfanizate de 2-6 ore. cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere. calitatea matcilor fiind buna. orfanizata de 2-6 ore si fara puiet. Rama cu cele 20-30 de celule se introduce intr-o familie doica. dupa care aplicam elasticul de fixare. In acest scop partea opusa se modeleaza intre degete pentru a forma un dinte. partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport. Decupand o celula. calitatea matcilor fiind mai buna. Conform tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca. Aceste dopuri vor fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. la 2 cm una de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou. Din acest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2 celule intregi si de lungimea fagurelui.Weiss recomanda stanta elvetiana. .care practic contine un ou.din celulele vecine. urmand sa executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. intr-un izolator cu gratie Hanneman. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale. lasam toate ramele cu hrana. In familia astfel restructurata. Fixam fiecare cuib. . iar matcile nu ajung la greutatea celor obtinute prin transvazare. Se ia un dop.

albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere. fiind si o metoda sigura. Matci de schimbare linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se limiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. Cresterea matcilor . trage botci pe fagurele cu oua. imperecherea matcilor in nuclee . O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. familia crescatoare. ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet (ridicand puietul si matca). in centru. Cand cantitatea de oua este suficienta. rama de crestere. In stup asezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. introducerea matcilor in familiile de albine.Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor. F.cresterea controlata a matcilor de calitate . . Producerea matcilor . Vom trata urmatoarele subiecte : .Avantaje : se obtin matci de calitate. Familiile care isi schimba linistit matca. In acest timp.Ruttner . dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. . O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. Apimondia . Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. hranita suplimentar. . construiesc cateva botci de calitate. Bibliografie : Literatura apicola diversa . . pentru a nu ramane nici o celula cu puiet.Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct.superioara 5 bucati de fagure artificial. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. cu un instinct minim de roire. introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet. triunghiulare cu baza de 5 cm. Cele doua familii. blandetea albinelor. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. iar matca depune oua.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. fagure cu puiet capacit. Ei se multumesc cu procurarea . care botci pot fi recoltate. faguri cu miere si polen.Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea.1980 CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . fagure cu puiet capacit. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. iar dupa imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam (dupa orfanizarea prealabila). Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albine si controlati. care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. ed. matcile".

sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri . fie formand nuclee de imperechere. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.momentul difera de la o zona la alta. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. . La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. cat si de o stramtorare a cuibului. prin aparitia noilor generatii. Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. numai ca dezideratul este greu de atins.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . In scurt timp. Iata cum se procedeaza : . imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit.alegem din stupina stupul cel mai performant. Producerea matcilor . cat si in functie de dorinta apicultorului . se recolteaza cele mai frumoase. totul decurgand de la sine in mod natural. cu o buna dezvoltare de primavara. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. avand grija sa nu le turtim. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres.introducem un fagure cu puiet capacit. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". daca nu imposibil. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. asa ca a insista in acest sens este o greseala. cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Natural. lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. . Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . insa nici o satisfactie nu e mai mare. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). prelevate din alti stupi. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. sa aiba cuiburile bine impachetate . In final acestea se folosesc imediat. Albinele se vor stimula zilnic. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. Inainte de a taia. si exista un numar mare de albine tinere. Producerea matcilor . cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. unul cu puiet capacit si un altul gol. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare.

care intre timp a fost insamantat de matca. . apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. .introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor..acest fagure insamantat cu oua pentru crestere.existenta sau lipsa culesului . In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). .albinele tinere accepta mai bine matcile. . Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. pe o suprafata cu miere necapacita. . se identifica matca si se scoate din stup. Daca . Fagurele se scurteaza la jumatate. . . Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acum este momentul sa introducem fagurele.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. pe o fata si 15 pe cealalta.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta .la 1-2 zile. Atentie. pregatit. decat in perioada ce corespunde roirii naturale. pentru ca matca sa se poata hrani. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. cu oua pentru crestere.cu sirop de zahar. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. decat in cazul celor introduse ziua.o matca imperecheata.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut.Aici se vor marca 15 celule cu ou.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. Atentie. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. in tot acest timp. impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu .in cazul in care familia nu este orfana . Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. .familia orfanizata. se vor verifica toti fagurii. . Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : . . sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. . Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. Toate celulele. in afara de cele 30 alese.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. decat cele batrane. Cum se procedeaza : . asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). indepartand jumatatea inferioara. prezenta botcilor face introducerea imposibila. .se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.dupa 4-5 ore de la orfanizare. care incepe imediat sa oua. se introduce noua matca in colivie. inclusiv cei cu hrana.

In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. . Formarea nucleelor . conditionarea si conservarea acestuia. botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii.. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4). Recoltarea polenului de catre albine .la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul. Imperecherea matcilor . se verifica din nou prezenta matcii.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere".in mijloc.acestea nu mai sunt agresive. Stuparii incepatori . Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice. cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare.la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine. apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. pe capete si un al treilea pe peretele opus.de succes. din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. Pentru introducerea botcilor. Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. CONDITIONARE. pentru mai multa siguranta. . folosite in hranirea artificiala a albinelor.trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. . pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea.insa. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi.. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct. . pozitionat astfel : doua la un perete. veti deveni adevarati apicultori. introducand o alta botca. . dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. Bibliografie : Literatura apicola diversa POLENUL ..formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. sau in corpuri de stup. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). . si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza.RECOLTARE. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. .daca matca nu s-a imperecheat.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . PASTRARE Pentru a avea cantitati suficiente de polen. Abordand curajos domeniul.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : . Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 1520% luand in calcul pierderile inerente. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules.

Un kg de polen se amesteca bine cu 0. necesitand insa o mai mare atentie. Incepand cu data de 1 august. Conservarea polenului in miere lichida. Exista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. indiferent de modalitatea uscarii. Una consta in introducerea unui anume volum de CO2 in sacul cu polen si sigilarea ulterioara. Deoarece polenul este un produs hidroscopic. Inainte vreme se goleau doua capsule de autosifon. Conform recomandarilor. prin instalarea de catre apicultor a colectorului de polen. Asezarea colectoarelor se face seara. instalarea se face primavara. In timpul culesurilor mari. totul este in ordine. necontaminat. se cerne. necesar formarii corpului gras. La fel si primavara de la alun. Polenul recoltat manual se usuca in acelasi mod. Recoltarea polenului de catre apicultor Un polen sigur.Temperatura incintei trebuie sa depaseasca 25 grade C. La intervale de 7-8 zile. O alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu zahar pudra. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. avand un strat suplimentar de zahar la fund si deasupra. 20% din cantitatea totala recoltata de albine. Fiecare kg de polen se amesteca cu 1/2 kg zahar pudra si se ambaleaza in recipiente ermetic inchise. se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer. este o metoda larg folosita. arin. depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate excesiva. se retine max. Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa). colectoarele se ridica. cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic.Se face de catre albine. pentru ca stanjenesc albinele culegatoare de nectar. In aeasta directie. pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara. salcie se pot recolta cantitati mari. Bineinteles cei care au un uscator de polen. . datorita faptului ca este foarte fin. acesta trebuie conditionat (cernut. Dupa uscare. se cunosc mai multe metode: O conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de polietilena. uscat). se pot strange cantitati importante de polen.4 kg miere lichida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cu capac. Conditionarea polenului Indiferent de modul colectarii polenului. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente. intr-un sac usor de panza subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. vor executa uscarea mult mai rapid. este cel pe care il recoltam manual.etanse si bine sigilate. Un principiu de baza este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca 45 grade C. acum se impune deplasarea la un centru de sifoane care poseda butelii de CO2. pentru a lasa liber zborul trantorilor. Vara cand porumbul este in spic (in preajma polenizarii stiuletelui). Conservarea polenului Dupa ce stuparul si-a uscat polenul. aplecand si scuturand aceste spice. Borcanele se tin la frigider pana la folosire. colectoarele de polen nu se folosesc. De 2-3 ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei. folosirea acestora inceteaza. Se stie ca prin folosirea colectorului. cand avem cel putin 4 faguri cu puiet de marimea 415/270 sau 6 faguri de marimea 415/205. Deasupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. se va mai face o cernere pentru o mai buna separare. pentru ca in aceasta perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen. trebuie sa-l conserve pentru a rezista pana in momentul folosirii. iar umiditatea sa fie cat mai scazuta. Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 1 cm.

Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere. 1 parte drojdie de bere uscata (instant). Amestec miere. sirop. deasupra ramelor. Se framanta toate ingredientele. Amestec zahar tos si lapte praf Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat. faina de soia. 1 parte lapte praf degresat.5 kg faina de soia degresata. Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g. Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. drojdie Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata. pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile. deasupra.Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata impregnate cu teraclorura de carbon. in perioadele de crestere a puietului (cand nu exista polen suficient in natura). Amestecul se face din 3 parti zahar pudra.5 kg polen macinat fin si 1. Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice. bine hranite si dezvoltate. Pasta de miere. folosirea lor este foarte indicata. 1/2 parte drojdie de bere. Se administreaza vara in hranitor. 1 parte miere lichida. Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. Amestec de sirop.25 parti miere. Tetraclorura de carbon se gaseste in farmacii.5 kg. lapte praf. la intervale de 1-2 saptamani. Amestecuri proteice pentru "roiurile la pachet" . Doza uzitata este 20 picaturi la kg de polen. Se livreaza albinelor sub forma de turtite. framantand cele doua ingrediente. primavara sau vara. Asa vom avea generatii tinere de albine. unde se foloseste ca reactiv. Bibliografie : Literatura apicola diversa PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. miere. Se administreaza in turtite pe folie sau tifon. Componentele se amesteca bine. In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere Pasta se prepara din 1 parte polen si 1. se adauga 0. conditionat si conservat se macina fin. Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec. Polenul strans de albine. Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita. si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere. 2 parti zahar pudra si 1. zahar pudra si lapte praf Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. zahar pudra si drojdie de bere In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. Pasta de miere. Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat. polen. La 6 litri de sirop de zahar. se poate umezi usor cu putina apa sau miere. faina de soia Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice.

amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori. se toarna picurand si amestecand. Respectand acest principiu .8 litri sirop de zahar. inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta. De avut in vedere Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la rezerva stupinei) . Amestecurile se obtin astfel : se framanta sau se amesteca sirop de zahar sau serbet cu o cantitate de polen de porumb. Spre sfarsitul iernii. adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1. Principiul de baza este acela de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. Apare intrebarea : ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului .La 1/1." Mod de preparare Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. 2/1. Inainte de a ingheta pastura (atentie. Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie). La 2 kg. trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat. mierea folosita in amestecuri trebuie lichefiata . dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator. la 3/2. In locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia. Pentru prevenirea aparitiei nosemozei. se taie in fasii prin mijlocul celulelor. Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 10-15% din cantitatea zaharului sau siropului. se prepara in ziua hranirii si se livreaza albinelor in doze mici . prin folosirea amestecurilor proteice. in caz contrar . Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii : 1/1 . 3/2. Pasta de miere si pastura O reteta mai veche. la 2/1. Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura.putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. pastura nu trebuie sa fie veche(max. cand vrem sa hranim albinele. alun etc. Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1). in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. care fasii se freaca intre palme.2 litri sirop de zahar. amestecand continutul pana la dizolvarea totala. recoltat manual de catre apicultor.5 kg. Cand borcanul este aproape plin. si se administreaza deasupra ramelor. cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual de catre apicultor . din 10 in 10 zile. 1 litru apa calda. se toarna deasupra inca un strat de miere. primavara se pot activa sporii de nosema. concentratiile 2/1 sau 3/2.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2. adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3. in acest sens trebuind luate masuri de preventie . de pasta. Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger. Cand preparam siropul la rece.6 l sirop de zahar. polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita . Se fac turtite de 0. Bibliografie : Literatura apicola diversa PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE Este un inlocuitor al mierii. 1 an) sau inghetata .Sunt special concepute pentru hranirea acestor roiuri. In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1. cand nu dispunem de polen sau pastura. se depreciaza) si cand devin casanti. prelucrat si conservat. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane.

Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min. vara sau toamna . medicamente. se lichefiaza in prealabil. zilnice.5 cm. Folosirea serbetului de zahar. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu. Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este. stimulare in primavara Cu sirop 1/1. Bibliografie : Literatura apicola diversa SERBET DE ZAHAR CU MIERE. . Dupa ridicarea vasului de pe foc. Hraniri medicamentoase de primavara. Alte situatii de urgenta aparute in stupina. este recomandata tot timpul anului. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen. Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 11. a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv. Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. PENTRU ALBINE Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul. Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece. Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie. acizi pentru corectarea ph-ului. Iata reteta de preparare: Mod de preparare Se amesteca 5kg zahar tos. Mod de folosire Completarea rezervelor pentru iernat : aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine). pergament. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare. in toate cazurile. numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). etc. In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului. insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Se administreaza dupa nevoi. sau in recipiente etanse.ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. inlocuitori de polen. Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. impachetat in pungi. concentratie 2/1 in doze mici.aparand cristalizarea "mierii". Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere . Se folosesc doze de 2-2. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea). O indicatie care trebuie respectata intotdeauna : nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. cu exceptia hranirilor de completare. concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara. sau zahar cu miere. Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.850 litri intr-un vas de 10 litrii. De retinut Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. concentratie 1/1 conform prospectului. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida. Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. etc.5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea. Hraniri de salvare. apa 0.

zahar si 0. Usor de administrat. inlocuitori de polen. inglobati cateva picaturi de apa si framantati. Nu trebuie sa grabiti fierberea . Spumuiti amestecul. consumat cu placere de albine. se adauga apa din nou si o luam de la capat. usor de preparat si administrat este pasta de zahar pudra si miere. dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. este recomandata tot timpul anului. Daca prima incercare a insemnat un esec. Dupa fierbere si o oarecare racire. sau in recipiente etanse.2 litri apa. destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori. pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri. spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. De retinut Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare. Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece. Daca serbetul este prea tare. functie de taria focului. medicamente. pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat). sau zahar cu miere. Folosirea serbetului de zahar. Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. in toate cazurile. cu exceptia hranirilor de completare.. Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale. cand acesta ramane inchegat pe lingurita. nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori. solutia de zahar apa se amesteca continu. stergeti permanent peretii vasului. 1 kg.apoi se albeste. Mod de preparare La preparare se vor avea in vedere urmatoarele : folosirea unui zahar pudra de . de lemn. Cu ajutorul unei linguri mari. Bibliografie : Literatura apicola diversa PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE Un alt produs cu o eficienta mare. In caz de esec. Cam dupa 15-20 min. De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de zahar.Bibliografie : Literatura apicola diversa SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar. Nu preparati doze mai mari de 5 kg. acizi pentru corectarea ph-ului. iar focul trebuie sa fie domol. Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste. Mod de preparare In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare . nu o sa mai aveti probleme. Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. Durata fierberii este de 15-30 min. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen. Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca. O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar (cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. etc. se controleaza concentratia siropului. amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza). Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima. In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (70-80 grade C). Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia. impachetat in pungi. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul se poate folosi ca atare.

Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg. amestecam timp de 1 min. se procedeaza ca si in varianta simpla. In continuare procedam . Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C.) si amestecand continu sa nu se prinda. etc. In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita). inox etc. pentru a nu se prinde de fundul vasului. Bibliografie : Literatura apicola diversa ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE . Protofil.etc. Mod de preparare Se amesteca in oala. Se poate folosi in tot timpul anului. Dincolo de toate. se toarna in tavi. deasupra ramelor. exista varianta adaugarii unei cantitati de miere. Corectia produsului se face prin adaugare de miere. aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. Dupa ce am adaugat mierea. medicamente . insa exista o problema. se adauga 5-600 g miere in clocot. PENTRU ALBINE Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani. Dupa racirea totala a placilor de zahar.zahar candi cu miere Ca si la serbet. trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.mierea sa provina de la familii sanatoase . Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura. placile de zahar candi raman in topul preferintelor. vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. In aceasta pasta se pot ingloba polen. Dupa topire. tavi 150/250/10 mm. se fierbe continutul 15 min. Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament. Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci.calitate. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere.2-1 kg. Mod de administrare Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0. tifon. 5 kg de zahar tos si 1 litru de apa. Mod de preparare. datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. asezate pe folii de plastic gaurit. mierea sa nu fie cristalizata (sau cristalizata fin. mai putin la hranirea de completare. ceaiuri medicinale. de consistenta untului). lingura de lemn sau paleta. Ustensilele necesare "fabricarii" sunt : oala smaltuita sau de inox 10 litri. in toate cazurile.pentru a face mai atractiv produsul. din cand in cand. Odata turnata compozitia in tavi. si luam de pe foc. spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei. Cand termometrul arata 116 grade C.. coli hartie pergament. Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita.. inlocuitori de polen. Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea apicultorului. Framantarea se face energic. termometru industrial +120/+150 grade C. dupa care se masoara temperatura lichidului. se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase. unde albinele au acces direct.

Acest ceai este benefic albinelor. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.. prigorii etc.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori. cu ajutorul unei merdenele. coada soricelului. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. roinita. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura. Din acest ceai folosim dozele necesare. catre sfarsitul iernii sau in primavara. etc. Iata ce posibilitati de aparare aveti : . recomandam procurarea unei rasnite mari.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. ceaiurile medicinale. nu este intotdeauna chiar simpla. COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. musetel. In prealabil plantele se umezesc cu 0. care poate fi actionata manual sau de un motor. viespi. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita). Fie ca acestia sunt molii. in toate preparatele. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare. iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. Mod de administrare Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara provizii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. elimina "bataile de cap". Deoarece macinarea este destul de dificila. In rest. cimbrisor.ca pentru reteta fara miere. care in ciuda faptului ca este mai scump.. isma. Ceaiuri medicinale Dupa cum ati observat. Din fericire. nu lichefiem mierea la flacara directa. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. exista in comert zahar pudra gata preparat.. combatand cu succes nosemoza. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. furnici.nimic mai simplu. Bibliografie : Literatura apicola diversa PREPARATE PENTRU ALBINE Zaharul pudra. lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C .850 l. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. zaharul pudra este un component de baza.

Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid. gaurita si prevazuta cu un grilaj. se aseaza pe o cutie metalica. in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare. prevazut cu rastele. Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. larva. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic.La temperatura de 0 grade C. doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. . iar pe aceasta panza substanta activa. tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. atat din stupii populati cat si celor de la rezerva. cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati.Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. din care primul trebuie lasat gol. restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri. fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara. O alta metoda de combatere destul de . Daca nu dispuneti de un dulap. Batonul de sulf se aprinde. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : . aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. precum si a puietului de albine. operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita.Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele. acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Viespea(viespea comuna . Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice. camera trebuind a fi bine ventilata. nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta. Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac. acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. etc. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure. daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura. intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite. cate 2 ml acid la litru de volum.

larvele mor in pozitii nefiresti. Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. naftalina. albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. Pentru a spori eficienta capcanei. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi). Aparuta pe la noi . astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. Depistarea bolii La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata. este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. Cand atacul lor devine suparator si pagubos. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea. puietul este pestrit. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla.iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate).Ograda . se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine. pe o perioada de 2-3 ani . Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport . patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. e chiar mai bine. fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.3 . care ataca albinele in toate fazele vietii. Boala este produsa de un acarian . Se desfac musuroaiele de furnici. iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. in care se introduce un sirop aromatizat.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute. Manifestarea clinica Albinele si trantorii prezinta malformatii. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori. O alta metoda . grau curat. Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. Ca substante de ungere putem folosi fenolul. mortalitate mare in faze avansate. trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. Acest sirop se prepara din apa. Literatura apicola diversa VARROZA ALBINELOR Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Infestarea coloniilor are loc treptat. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa. ed. Soarecii Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. Colectia revistei "Apicultura in Romania" . floarea de sulf. Varroa Jacobsoni . furtisag. apicultorul incepe combaterea. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi. Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii). Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. ducand in final la distrugerea acestora. I. la sfarsitul deceniului 7. Bibliografie : Bolile si daunatorii albinelor .

insa avand in vedere eficienta scazuta. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna. Tratament Varroza cu Mavrirol Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Prin urdinis. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente. cu un bun randament. o cutie fiind folosita la 10 familii. Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare. cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii. actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular. actionand prin contact. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni. care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. Un dezavantaj : prin modul de administrare(fumigatii). acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. In principiu. la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme). aflata la limita inlaturarii pericolului. ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. pentru ca riscati sa contaminati mierea. Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate. Este un medicament de sinteza.este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor . 3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului). In ultima faza de infestare. insa circulatia facila a albinelor (pastoral. cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. Intervalul intre tratamente este de 7 zile. Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. actionand latent prin contact. profitand de faptul ca puietul este putin extins. astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. Prezentarea este in role de 5 m. Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet. Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. nu actioneaza si asupra puietului capacit. Tratament Varroza cu Varachet Substanta activa. iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat.stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis". Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului. si pericolul mare de contaminare. se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Tratament Varroza cu Acid Formic In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica". Modul de administrare Toamna. raspandita prin fumigatii.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. se introduce o banda speciala. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare. asezata pe o tablita. In primavara se mai face un tratament(o singura administrare). aprinsa. Conform literaturii de specialitate si tratamentele de . pentru ca este pericol de incendiu. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam.

facem o pauza de alte 7 zile. se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna. la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. si apoi repetam operatiunea de 3 ori. Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. albinele prezinta abdomenul umflat .adaosuri proteice necorespunzatoare . restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. Ca o recomandare suplimentara . o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. 20 ml. Bineinteles ca mijloacele de combatere in Romania si in lume. Bibliografie : Literatura apicola diversa . Modul de administrare O placuta de carton de 20/30 cm si 1. . neingrijirea adecvata a puietului.necapacita) . Semnele clinice Urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte . In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite. Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. insamantati si capaciti sa fie recoltati. semnele clinice sunt mascate. Tratament Varroza cu metode bio Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta.Tinem placuta in stup 5-7 zile.primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem. putem obtine rezultate bune. Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa. Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat. printr-o decimare rapida. In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C. sunt mult mai largi. La o infestare incipienta cu nosema. Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici. o stare de slabiciune a intregii familii .Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice. iernarea grea si neconfortabila. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii . in total fiind facute 4 tratamente. Prospecte produse antivarroa NOSEMOZA ALBINELOR Denumita de multi si "boala mizeriei". umiditatea crescuta . rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana. deci pentru un corp Dadant aprox. puietul de trantor . lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor . reduce drastic capacitatea de productie.5 mm grosime. apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura . Concluzii Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata.

2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi . cate 34 ml/kg. la una medie 18 g/0. Prin continutul de principii active (vitamine si microelemente). Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect. Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar. miere si zahar. . se distrug.Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea). Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei . pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa. In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile. la utilajele si uneltele metalice. iar pentru un roi 18 g/0. dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou. iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic. inhiband parazitul. . . Dupa cum vedeti tratamentul este de durata.500litri sirop. Tratament Nosemoza cu Protofil In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil". Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . este perfect. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. Conform celor spuse in multe cazuri s-au . exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.750 litri sirop. nici albinelor. livrat ca hrana. cu preparatul livrat in hranitor . Ca principiu activ. .supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. are la baza antibioticul fumagilina. scoatem intestinele. mai vechi. indiferent de varsta si calitati.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. Tratament Nosemoza .curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv). se fac fumigatii cu formol 3% . sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) . . exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ. La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu.Neconventional Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. Se procedeaza in felul urmator : se ia albina. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas . punerea unui diagnostic sigur este mai complicata.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile. adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B. Recomandam mare precautie. coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi. Fumidil B.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. Aceste cantitati se administreaza saptamanal. cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor. .inlocuirea la max. separam capul de corp si cu o penseta fina. prin cercetarea catorva albine moarte. Tratament Nosemoza cu FumidilB Un alt preparat.intre administrare. Tratamentul se executa de cate ori este nevoie. In tarile U. nici produselor stupului. necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat.

În 1998 a fost identificat si pe continentul american.biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . unde se va transforma în pupa.modul de administrare recomandat. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii. isi formeaza o galerie. deci este posibil sa apara si în alte tari. în SUA. 1cm.4 mm lungime si 0. Gandacul mic de stup apare în urma unei metamorfoze complete: ou – larva . de 1. perioada etc. Acesta.obtinut rezultate bune.Aethina Tumida Autor : Drd. în stup la un moment dat. Larva intra în pamântul din fata stupului. lungime. Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la maturitate si se transforma în pupa. cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. Stadiul de pupa dureaza între 15 si 60 de zile. Coleoptera. este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. face parte din fam. proeminente. Concluzii Orice tratament folositi. Nitidulidae. precum si posibilitatea alertarii specialistilor în cazul semnalarii acestuia. Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra a parazitului. Oul de Aethina tumida este alb sidefiu. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile.pupa si stadiul adult. unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. clasa Insecta. Este de culoare alb-galbuie .26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. dar poate dura chiar mai mult. Larva . Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi.ce este de facut? Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra : Gandacul mic de stup . Pupa este la început de culoare alba.Bucuresti Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup. Deci. functie de conditiile de microclimat. respectati dozele .Daca da. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice. este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare. fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. insecta este foarte vulnerabila. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. . care se termina printr-o celula. Bibliografie : Literatura apicola diversa O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE Este gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din Romania. deci pot exista oriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure. În perioada de tranzitie de la larva la pupa. dupa aceea începe si se pigmenteze. cu aspect sidefiu si are aprox. pentru ca altfel rezultatele vor fi minime. ord. dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptamâni. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella.

Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie, aspect luminos, pentru ca în scurt timp chitina devine maro închis si în final neagra. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, îsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. Dupa ce patrund în colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora. Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din sol. Deci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la maturitate aprox. 0,5 cm. lungime si 0, 25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen, chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu mana. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani) pâna la 6 luni. Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America. Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii, la stupinele din aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se hraneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala a acestora. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei. Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei de albine. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen). Când infestatia este puternica albinele împreuna cu matca parasesc stupul. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului. In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie, la solicitarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna României. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost semnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa. In tarile în care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt autorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere. Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania, se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare, la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti, laboratorul de Patologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce în stupina material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de "troc" care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, existente.

Bibliografie : Delaplane , K.S. – The small Hive Beetle, Bugwood Publication, 98-011, 1999 ; Malcom T. Sanford – Small Hive Beetle, Aethina tumida, internet article, University of Florida, 2004 ; Murray A. – List of Coleoptera, Annals and Magazine of Natural History 19, 167-179, 1867 ; Thomas M – A Honey Bee Pest new to Florida and the Western Hemisphere, internet article, University of Florida, 2000 ; *** IP/ 03 / 1711 – E.C. Protection of Bees: Commission steps up measures against exotic parasites, 2003.

PUIETUL VAROS
Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie, am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.

Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte, uscate si mumificate - puietul moare in stadiu de larva si preninfa - culoarea puietului atacat este alba, gri sau negricioasa - fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat - boala prefera (pentru a cata oara ?), puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag - schimbul de faguri - folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate, etc. Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. Dupa cum am mai spus, numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. Familiile slabe, umiditatea crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara discernamant, sunt factori favorizanti. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". Tratament Puiet Varos In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN. Acesta se presara pe rame si pe albine, cate 100-150 g de substanta activa. Se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos, incercati sa eliminati boala astfel : - reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos, neocupati bine de albine - eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati - dezinfectati fundul stupului, pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine - imbunatatiti ventilatia, reduceti umiditatea stupului - stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. Dupa cele mai recente cercetari , cea mai importanta si eficienta masura de eradicare a bolii, este schimbarea matcii in familiile afectate. Schimbarea matcii se va face numai dupa ce s-au luat masurile expuse mai sus .

KLARTAN , MAVRIK O substanta folosita in apicultura
Aceste informatii despre Klartan (Mavrik) , au ca sursa de inspiratie internetul . Le-am pus cap la cap si le prezint

aici pentru a lamuri problematica folosirii acestui insecticid in apicultura. Articolul nu reprezinta un studiu de specialitate si nu promoveaza produsul .Totodata va atrag atentia ca folosirea lui nu este aprobata in Romania .Denumirea comerciala a produsului in America este Maverik , iar pentru Europa , Klartan.Comercializarea in Romania se face sub denumirea de Maverik 2 F . Klartan(Mavrik 2 F),contine 240 g tau-fluvalinate / litru.

Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik),care are ca principiu activ tau-fluvalinate.Insecticidul combate afidele , acarienii , paianjenii in agricultura.Cum si varroa face parte din aceeasi familie , cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat , avand in vedere ca nu afecteaza albinele si nu are un grad mare de toxicitate pentru om. Si a mers ! Exista pe piata un produs similar , de uz apicol , numit Apistan , ce are ca substanta activa acelasi tau-fluvalinate in concentratie de 10% . Pentru multe tari a devenit un produs de baza in lupta contra varroa . Varianta romaneasca se numeste Mavrirol . Practica de a folosi insa produsul necomercial in apicultura, Klartan(Mavrik) a ramas , ba mai mult s-a raspandit peste tot in lume (Europa , in cele doua Americi , inclusiv in Romania) avand in vedere pretul mai mic (de 10-15 ori fata de Apistan). Klartan(Mavric) se livreaza familiilor de albine in doua moduri : benzi impregnate si prin stropiri directe

Klartan in benzi impregnate

Tehnologia aplicata este similara cu a celor doua produse de uz apicol , Apistan si Mavrirol . 1) Confectionarea benzilor Ca suport de baza se folosesc fasii de lemn de pin(sau orice rasinoasa) , de preferinta lemnul fiind uscat. Fasiile au dimensiunea de 200 mm/ 20 mm/ 2 mm , dimensiuni oarecum calculate, pentru a absorbi numai o anumita cantitate de solutie apa/Klartan(Mavrik).Se afirma in unele tari ca fasiile de lemn ar fi cel mai bun suport , datorita faptului ca elibereaza constant principiul activ cu care sunt impregnate . Bineinteles ca suportul poate fi realizat si din alte materiale(carton , fitil bumbac ,etc),insa lemnul de rasinoase este considerat solutia optima. In partea superioara dam o gaura , prin care cu ajutorul unei sarme agatam benzile de rame. 2) Proportia Klartan si apa Insecticidul Klartan(Mavrik) trebuie diluat cu apa pentru a obtine o solutie de baza care sa nu afecteaze albinele si sa distruga acarianul varroa. In Spania se foloseste un procent de 5 % Klartan , in Franta si Italia 2 % , iar in tarile Americii de Sud 2,5 % . Producatorul Apistanului realizeaza 3 concentratii de tau-fluvalinate , 1 % , 2,5 % si 10 %, aceasta din urma fiind cea mai folosita.
-1-

3) Impregnarea benzilor Dupa toate informatiile gasite , concentratia cea mai uzitata de catre apicultori este de 2,5 %. Pentru a realiza solutia cu care impregnam benzile vom amesteca 2,5 ml de Klartran cu 100 ml de apa . Pentru a nu gresi masuram cantitatea de Klartan(Mavrik) cu ajutorul unei seringi , dupa care agitam intens solutia, obtinand o buna omogenizare. Daca avem un numar mare de benzi vom prepara o cantitate mai mare de solutie , respectand dozajul . In aceasta solutie scufundam benzile de lemn , unde le vom lasa 24 de ore . La expirarea celor 24 de ore , acestea vor fi scoase si dupa o usoara zvantare , pot fi introduse in familii.

se administreaza prin stropire cu o seringa . 3) Klartan(Mavrik) . impregnate cu solutia apa/klartan se introduc intre ramele 3-4 si 7-8 . 1) Proportia Klartan si apa Pentru stropiri directe se foloseste o solutie mai diluata decat cea folosita pentru impregnarea benzilor . Franta . intre sfarsitul verii si mijlocul toamnei . Dupa introducere . trebuie sa tinem seama de faptul ca nu este un produs de uz apicol . este decizia personala a fiecarui apicultor. cu conditia ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. Se folosesc 2 benzi pentru 10 rame acoperite cu albine . cate 1 ml de solutie Klartan/apa in proportia recomandata . 3) Perioada de tratament Se face un singur tratament pe an ( 3 reprize) . . demarand lucrarea la sfarsitul verii(15-20 august) . Atentie ! Nu prelungiti tratamentul mai mult de 8 saptamani ! 5) Perioada de tratament Pentru Romania . Pentru a obtine solutia corecta .3 % . in conditiile in care se respecta tehnologia si nu este instalata rezistenta varroa la fluvalinate din solutia de Klartan/apa. Pentru familiile de albine slabe ( 5 rame) si roiuri se foloseste o singura banda . 2) Dozajul si administrarea trebuie facute conform celor recomandate. 5) Tratamentul cu Klartan(Mavrik) nu exclude folosirea alternativa a altor acaricide antivarroa (vezi Varachet).95 % . in asa fel incat sa eclozioneze 2 generatii de albine lucratoare . prin stropire directa . Fenomenul este intalnit in Italia . Perioada se poate prelungi pana la 8 saptamani in cazul cand inca mai exista trantori in familii . Germania .0. sau in toamna(sfarsit de septembrie) . Se fac 3 tratamente la interval de 7 zile . Procentul de Klartan(Mavrik)/apa este in general de 0. incepe sa se instaleze rezistenta varroa la produs .2 % . Este foarte important ca tratamentul sa fie efectuat corect si sa nu se depaseasca durata (6-8 saptamani). cu solutie de Klartan/apa se face peste tot in lume . practicand procedeul (constatari personale) . informatiile gasite sunt foarte putine . se amesteca 2 ml de Klartan(Mavrik) cu 1 litru de apa si se agita puternic pentru o buna omogenizare. 4) Se constata ca dupa o folosire de 8 ani a produsului Klartan(Mavrik) . etc.In Romania este principala metoda de administrare . -2- Diverse 1) In administrarea insecticidului Klartan(Mavrik) . 7 din 10 apicultori . Este interzisa efectuarea tratamentului inainte de a extrage mierea marfa din faguri ! Klartan prin stropiri directe Cu toate ca tratamentul familiilor de albine . desi a fost (si este) folosit peste tot in lume. tratamentul antivarroa cu solutie de Klartan(Mavrik) impregnat in benzi de lemn se face o singura data pe an . 2) Administrarea tratamentului Pentru fiecare interval de rame . iar pentru cele foarte puternice (15 rame) putem folosi 3 benzi . avand grija ca temperatura sa depaseasca 10 grade C.4) Introducerea benzilor impregnate Benzile de lemn .Hotararea de a-l folosi sau nu . la mijlocul intervalelor . distruge varroa in proportii de peste 91 % . benzile sunt mentinute in stupi o perioada de 6 saptamani (42 de zile) .

Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final. Verificam daca urdinisul este liber.care nu inpurifica mierea) . 7 . trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire. in urmatoarele 10 zile . 3 .Albinele aduc mult polen.cautand parca ceva. Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala. 9) Mavrik 2 F este o suspensie fina. 4 . cu miros specific. mobila .inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta. sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere. Observatii vizuale ale apicultorului .Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal. Un exemplu clasic este acela cand apicultorul uita peste iarna benzile impregnate in stupi. ceara din faguri . 8) Tratamentul antivarroa cu Klartan(Mavrik) in benzi impregnate este mai facil . mor 63 % din varroa . 8 .cele de pe scandura de zbor stau nelinistite. 6 . inseamna ca familia se pregateste de iernare. Alcedo SRL DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE Multi apicultori (mai ales cei incepatori). curatam cu o sarma resturile daca este obturat.Albinele intra fara ezitare in stup. 2 .Albine multe pe scandura de zbor. decat in cazul metodei prin stropiri directe . situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii. de culoare crem .Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed. trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca.6) S-a constatat ca in primele primele 10 zile de tratament .La zborul de curatire albinele nu ies din stup. poate fi contaminata in cazul folosirii abuzive si necorespunzatoare a Klartanului . Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup .Albinele incep sa alunge trantorii din stup. 7) Nu s-a constatat prezenta fluvalinate din Klartan(Mavrik) in miere (sau cel mult in cantitati rezonabile. ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen). acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati.Polenul fiind insuficient .Albinele ies din stup si pe vreme rece. inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele. in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului. omogena . si au capul orientat spre camp.Albinele care intra sau ies sunt fara stransura. In schimb .zborul albinelor Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile. scurgeri de balegar de langa grajduri.indica un cules bun. intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. Este un semn de normalitate. care isi balanseaza abdomenul. sau nu exista cules. 30 % . daca a fost respectata tehnologia . 10 . dar cu o foarte buna capacitate de revenire in sistem.Albinele moarte in fata stupului . apicultorul avizat tragand concluziile necesare : 1 . Nu este corosiv. In cel mai rau caz familia este moarta.numarul interventiilor din cuib creste. La fel. cu tendinta de depunere in timp. 11 .Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume). indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet. iar in ultima parte 7 % . 5 . ce contine 240 g/l tau-fluvalinate . In Romania este comercializat de firma . multe dintre acestea putand fi evitate.ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa. iar substanta activa este livrata mai corect . Din aceasta cauza. 9 . Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib. frecventarea masiva a adapatorului.

Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup..Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza.. folosindusi simtul olfactiv . La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute. cu malformatii. 1 .Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa numitului "puiet racit". Iata cateva situatii : 1 .Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza. Fenomenul se intampla in perioada rece. Bineinteles ca pe langa toate acestea. 3 . cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis.Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform.Mirosul placut. 3 .spre avantajul nostru si al albinelor.Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu poate fi valorificata de albine in lipsa apei.Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor. pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie. Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta. daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii.O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului. 2 . Mirosul este dat de puietul capacit descompus. decat daca nu o combatem. Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei. Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta. 2 . Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor". indica prezenta locii americane.. indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect.. Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit. Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana. 6 . 3 . Examinarea olfactiva a familiilor de albine. 4 .Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului).. 5 .. asta mai cu seama in perioadele calde ale anului. de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp. Aveti o viata inainte ! LOCA EUROPEANA Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila.Albine moarte cu aripile detasate de corp. indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana. indica prezenta bolii numita popular "puiet varos". fara probleme deosebite.Mirosul neplacut de otet. pentru ca nu are un impact la fel de grav. care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup. Situatia se intalneste mai ales iarna. indica ca familia ierneaza in conditii normale. Primul sfat : daca . care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid. intalnit mai ales vara si primavara. 4 . 2 . Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente. Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate.Mirosul caracteristic de clei de oase.sapati adanc. o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri.Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca.Un zumzet slab si prelungit. 1 . Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus.Succes si mai ales. 4 .

daca luam masurile adecvate. LOCA AMERICANA Loca americana este o boala bacteriana. la fel si absenta culesurilor in primavara. Manifestare clinica Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine. pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa . Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei. Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului". Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite. fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite). miros de clei de tamplarie a larvelor moarte. unelte contaminate si toate celelalte. Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules. miere sau polen infestat. ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii. nu va repeziti direct la antibiotice. foarte contagioasa. O diagnosticare . capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite . constituie un factor favorizant.insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. aplicati masurile igienico-sanitare . ERITROMICINA . moartea larvelor (numai a celor capacite). Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit. mirosul larvelor moarte este de "acru". Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti . Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina). ca masura de preventie. Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor. unelte . este una dintre cele mai periculoase si de temut. Modul de raspandire . se fac tratamente cu antibiotice TERAMICINA . fagurilor cu hrana. sau daca nu hranim artificial . Manifestare clinica Aspect imprastiat al puietului. ramelor. instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. daca nu putem controla boala. aderenta la celule a larvelor. schimbati toti fagurii la 2 ani. Perioada de aparitie este in primavara. iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor. prezenta solzisorilor uscati. banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului. etc. achizitii de roiuri si familii afectate de boala. decat in cazuri rare). uneltelor. Sfaturi finale Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor . decat loca americana. fiind similar cu cel al otetului. indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie . stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie . Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala. Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul. a carei moarte survine dupa capacire.constatati prezenta bolii . In cazuri foarte grave. Combatere si tratament Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna.Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane : albine hoate sau ratacite. in preajma primului cules principal(salcam) sau intre culesuri. miere contaminata. larvele moarte sunt rasucite in celule. LOCAMICIN . aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente(masa descompusa nu se intinde. NU faceti tratamente preventive cu antibiotice . Diagnosticare Cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat. produsa de agentul patogen Bacillus larvae.

daca nu exista cules in natura. mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . neajungandu-se la un punct comun. Combaterea si tratarea bolii Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat. stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. ceara. atatea obicee". propolis. prevenirea furtisagului . albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. mierea extrasa este buna numai pentru . dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe . Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar. mai este o referire la tratamentul cu antibiotice.are o anumita politica in domeniul apicol. indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala. SULFATIAZOL. curatam stupii de urme de ceara. in Romania unii specialisti considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire). Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana. mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug). Cert este ca pe plan legislativ. se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" . Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial.E cu familiile bolnave Unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" . dezinfectarea anuala a stupilor. sigur este loca americana . procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate. iar prin tratament acestea trec in miere. ii spalam cu lesie de soda caustica 4%. Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica.E. fiecare tara din U. schimbarea la max. etc. limitarea pe cat posibil a pastoralului . intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export). Tratament Loca Americana Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie. clatim bine cu multa apa. In literatura de specialitate. Pretul este insa mare. La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.. prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. In principiu boala se poate trata cu antibiotice. Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung. Cum procedeaza "puritanii" din U. cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli (oare asa o fi?.destul de sigura (in faza mai avansata a bolii). spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele . contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. ramelor. procurarea de material genetic indemn de boli . mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.americanii). mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis". TERAMICINA . fagurilor de la rezerva . dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor. Acum sa trecem la Romania Ca si altii (ex. pastura si produsele devin impropii exportului. Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii.E. modul de administrare. apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . numai ca de aici pleaca toate divergentele. Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor. Antibioticele sunt "proscrise" in U. cu recuperarea cerii. chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort . polen. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi . lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. flambam usor ramele cu flacara . Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN. curatam toate resturile si le ardem . se ia un betigas.

Tratamentele cu antibiotice recomandate de autoritatile sanitare veterinare din Romania si autorizate a se folosi sunt: 1.consumul uman. cate 250-500 ml / administrare/ familie. la interval de 4-5 zile.0. ACEST PRODUS NU ESTE TESTAT IN C. daca specialistul a identificat o tulpina rezistenta la oxitetraciclina atunci va indica aplicarea unui tratament cu eritromicina. Doza este de 0. dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva. apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. sulfatiazol. Celalalt sfat este : preveniti boala. si pentru a nu se degrada. tratamentele cu antibiotice se aplica in familie. sunt cazuri de forta majora in care acestea se pot utiliza . 4. Totusi . De asemenea. SI NICI IN ROMANIA PENTRU FAMILIILE DE ALBINE. Doza este de 0. folosirea antibioticelor in apicultura nu este recomandata. biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE Dupa cum se stie .75 g oxitetraciclina la 1 l de sirop. acid nalidixic si cloramfenicol. In SUA se foloseste ca antibiotic alternativ pentru tulpinile rezistente la oxitetraciclina. Doua sfaturi de incheiere NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. cat se suporta prin incercare cu mana). Deci. Sunt interzise in UE si Romania folosirea de: streptomicina. cate 250 . Stupina afectata se va trata si in primavara anului urmator. Totodata trebuie sa fac precizarea ca : oxitetraciclina este totuna cu teramicina si ca LOCAMICINUL are ca substanta activa tot oxitetraciclina. cu respectarea precautiilor recomandate . de 2 ori la interval de 3 zile. 3. TYLOSINA. Mierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate fi comercializata la export. 2. pentru ca sunt unele tulpini bacterinene care au capatat rezistenta la oxitetraciclina.E.Gabriela Chioveanu urmatoarele precizari : Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana Autor : Drd.5 . Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. pentru ca nu sunt necesare. antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea acestuia. fiind total interzisa hranirea albinelor . Tratamentul cu OXITETRACICLINA. 6.5 administrari cu sirop medicamentat/familie. Pentru a avea eficacitatea scontata. nitrofuran. Eritromicina este antibioticul alternativ acceptat si autorizat.Bucuresti In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator. Autor : cer.Gabriela Chioveanu MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL . Tratamentul cu LOCAMICIN conform prospectului redactat de producator. 5. In acest sens am primit de la cer. nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata o temperatura de 40 C.500 ml/familie.3 g eritromicina la 1 l sirop. Tratamentul cu ERITROMICINA se face numai la indicatia specialistului care a diagnosticat boala. se efectueaza neaparat 4 . in functie de puterea familiei si gravitatea bolii.

Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani. arderea completa si fara flacara a suportului. iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8. Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat . cu 7-10 zile interval intre ele. aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme. O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului.In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor. un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui. Dupa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament. Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup. rezistenta biologica a familiilor de albine. Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. Urdinisul se tine inchis 15-20 min. datorita rezidurilor care raman in miere. Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal. pe tot parcursul sezonului activ. un tratament la 10 zile dupa primul . Nu are alte restrictii de utilizare. 3 picaturi/corp Dadant .Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine. 4 picaturi/corp orizontal. conditii externe de mediu.VARACHET FORTE Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei. MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE VARACHET . iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo. Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri. Mod de administrare. Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr-un stup. substante dezinfectante si modul lor de folosire. masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva. . gradul de infestare etc. Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare. Mult mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte.BANDA IMPREGNATA Mavrirol este un medicament aprobat in Romania. Primavara se mentin in stup 45 de zile. etansarea perfecta a stupului. Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine. MAVRIROL .in orice perioada a anului. Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt stranse in ghem. din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit. APISTAN . Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie. Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit. care este o formula imbunatatita(s-a adaugat o noua substanta). O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea . 12 grade C. Banda se taie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe. avand ca substanta activa amitraz-ul.BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz. dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat . Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa. care actioneaza prin contact direct. iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna. totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea. un tratament dupa extragerea mierii de salcam .

SOLUTIE Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos. mentol si camfor(in varianta initiala). timp de 5-6 saptamani.5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar. Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0. Se poate folosi tot anul.SOLUTIE Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.VAR Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare. BAYVAROL . In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio.10 grade C. Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an. Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun. indiferent daca este capacit sau nu. Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile. Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului. inchizand si urdinisul pana dimineata. API .PUDRA Timolul este folosit in medicina veterinara. Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente. seara. Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%). Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton. ACID FORMIC . Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.iar urdinisul se tine inchis 30 min. iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor. Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii. In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra. PERIZIN . FOLBEX . Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C. ulei de eucalipt. Temperatura mediului trebuie sa fie min. Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C.cand nu este cules.CONCENTRAT 60 % Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE. substanta activa trecand spre albine prin contact direct.BANDA IMPREGNATA Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin. . Tratamentele se fac si in prezenta puietului.BENZI FUMIGENE Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament). sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele). Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente. In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii. Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate .APITOL .impregnat in benzi.LIFE . cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C. perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna). Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa. Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7 zile. Modul de administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile. Albinele vor elimina singure substanta. Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet. TIMOL . Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup. la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului. Modul de administrare este prin picurare . Alte conditii deosebite nu sunt specificate. un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp. Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani.

SOLUTIE .CONCENTRAT 15% Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%. ERITROMICINA etc. Se fac 2-3 tratamente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C. iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum. la un roi 18g/0. Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant. O cantitate de 0. In toamna. FUMIDIL B . SODA CALCINATA .NOSEMOZA PROTOFIL .50. Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin.ACID LACTIC . Unele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta. Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa.5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final. Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop . SULFATIAZOL . altele se folosesc numai in cazuri exceptionale. stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !! LOCAMICIN . ALTE ANTIBIOTICE In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA . cate 250-500 ml. la una medie 18g/750 ml sirop. Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an. OXITETRACICLINA Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene. la interval de 4-5 zile. In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari.500 ml sirop.PUDRA Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.PUDRA Este un medicament produs in Romania. cand nu mai exista puiet in familia de albine.SIROP Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale. Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului. SUBSTANTE DEZINFECTANTE SODA CAUSTICA . Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa). Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape. MEDICAMENTE ANTI . La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2. Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile.75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop. STREPTOMICINA . Contine principii active ca vitamine. in paste 34 ml/kg de pasta. fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie. folosit in tratamentul locii americane sau europene. Substanta activa este oxitetraciclina. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale. Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului. Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop.LESIE Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn. minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor.

Bolile albinelor . Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa).7 . Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati. Se aseaza la fundul stivei. intr-o tava.Wolfgang Ritter . Bibliografie : Manualul apicultorului . batoane de sulf etc.Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn. apa oxigenata .2000 . alcool 96 . operatiune urmata de o clatire puternica cu apa. ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina .SCHITE Schite pentru constructia unui stup orizontal . STUPI ORIZONTALI . Diferite prospecte de medicamente . Se aplica fierbinte pe stupi. ACID ACETIC TEHNIC . la litrul de volum. Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente. sectiune transversala . sectiune perpendiculara pe urdinis. .ed. parti componente . cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc.autor colectiv .ed. sectiune paralela cu urdinisul . mai putin periculos pentru apicultor.LICHID Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor. 60-95 %.

.

Schite stup multietajat model RO .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. bine uscat (atentie. singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile . Afumatorul. Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. Stupii Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. unii stupari evitand folosirea lui. Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. scaunul de lucru Afumatoarele sunt de mai multe feluri. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie. uscat si fara noduri cazatoare. bine incleiati si finisati. Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. fara noduri cazatoare. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati).Raspunsul este "da". De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. dalta.sunt bune si periile din par naturat. fiind de preferat. ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate.PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor . Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament. peria. Peria apicola . sa fie usor de manevrat. sa asigure debitul de aer necesar. . Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant . Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. Ca si stupii. Discutati cu producatorul toate amanuntele. pentru a nu avea pierderi mari de fum. Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio. deschise. culorile pastelate. Ramele Desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. Evitati stupii din polistiren greu. pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor. care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. chiar daca familia este blanda. una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). Costumul si masca de protectie Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. cat si cele din sintetic. aici puteti avea mari surprize). sau nut-feder. Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare. pentru a va putea da seama de existenta defectelor. Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. ci doar ce sa urmariti la cumparare. fiind bun si unul de tabla zincata. Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice.

Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) . ramane la alegerea dv. Nucleele de imperechere Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. Cat despre modele. Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi. Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala. plasticul alimentar (acel plastic alb. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata. Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. necesara si utila. vasele pentru depozitare Inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Centrifuga Necesita o investitie mare. recolta fiind compromisa prin impurificare. Maturatoarele . mari si grele.este un accesoriu util. Se are in vedere grija cu care sunt construite. construit din lemn de rasinoase. INVENTAR DE STUPINA . acestea putand provoca raniri. Se vor evita daltile prea ascutite. Atentie la trainicia lor. Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica. deci mare atentie la etanseitati. furculita de descapacit Sunt recomandate cele din inox. Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita. tabla si sticla. Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere. Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale. acestea trebuind sa fie destul de robuste. Trebuie sa fie ergonomic. Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor. ceara. Scaunul de lucru . Se foloseste si ca ladita de scule. Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. Cutitul . Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. Sitele Trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine. Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Coliviile pentru matci Sunt de mai multe feluri : de transport. Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. usor si bine incheiat.). Evitati topitoarele complicate constructiv. dur). numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. de eclozionare. de introducere.si acestea sunt de mai multe feluri. La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare. Tava . dar care odata facuta inseamna o investitie durabila.etc. Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. functie de buget. Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. Materialul este inoxul alimentar. Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii. existand riscul contaminarii.Daltile . numai inoxul va asigura puritatea ceruta. orice alt material nefiind agreat. masa de descapacit Materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. material agreat la nivel legislativ. Colectoarele de propolis si polen Sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata. Topitorul solar Se construieste din lemn..

. Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina . au insemnat pentru apicultura o dezvoltare accelerata. Niste stupi vechi. .1 buc.1 buc. vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. cantar de control . . Materiale consumabile . cat si cel rezultat dupa cladire.si scule noi . forme ceara .100 buc. sarma pentru rame . maturator inox /300 kg.2 buc. gratii Hanemann . INSARMAREA RAMELOR DE STUPI Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali. reprezinta adevarate pietre de moara. costume protectie + masti . Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. achizitionarea lor fiind costisitoare. . ciocan lipit botci . colivii introducere matci . . . nuclee de imperechere . O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi . izolator fagure .3 buc. . . ladita transport rame .40 buc. .Topitor solar . adapator .Faguri artificiali .2 buc. biostimulatori apicoli . . apare necesitatea insarmarii ramelor.1 buc. dulap pentru pastrat fagurii . substante dezinfectante etc.oameni noi.Dalti apicole . masa pentru decapacit . rame goale de rezerva . Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. In scopul eliminarii acestor neajunsuri. Utilaje pentru extragerea mierii .3 buc. .3 buc. atat fagurele artificial ca atare. . lampa butan .5 buc. perforator rame .2 buc. operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. afumator . .10 buc/stup . .1 buc. Deteriorarea fagurilor Sa vedem cand se intampla ruperea. .1 buc. . vase diverse .. colectore polen .1 buc. La vremuri noi. gratii urdinis 100 buc. apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula.1 buc. .2 buc. . o sa vedeti ca nu este deloc asa.1 buc. pinten lipit faguri .Centrifuga . ladita scaun . .2 buc. doze gaz butan . au o rezistenta marita. ..1 buc. sablon botci . site pentru strecurat mierea .90 buc. pastura ori puiet si acoperiti de albine. tava decapacit . putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive.. cand la manevrarea ramelor. cuie .1 buc. .1 buc. cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie. Utilaje conditionat ceara .. .25 buc. planseta calapod faguri .3 buc.1 buc . . plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita. corpuri rezerva . acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. .1 buc. legate de "gatul" unei afaceri de succes. matci . . . In acest fel. .Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate . perii apicole . . sipci port-botci .30 buc. . . cu lemnul putred. . presa ceara .1 buc. . cabana apicola .1 buc.2 buc. roinita ..90 buc. colectoare propolis .10 buc. Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine. . . . dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere.3 buc. . . vopsele .2 buc. medicamente .Stupi sistematici completi . fagurii plini cu miere. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. carucior stupi . Utilaje principale de intretinere .105 buc. bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere . . cutit decapacit . deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1) In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere.2 buc. Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta. . Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.

Bineinteles.verticala Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. La montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm. putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala . 2) Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme. cand forta centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare. scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate.oblica Principial. ruperi si indoituri. care vor asigura o trainicie sporita. stiind ca intervine o anume dilatare termica. fiind in permanenta prezenta o coroana de miere.). reteaua de sarme fiind mai deasa. una fata de alta. 4) In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. 3) O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui. insarmarea orizontal-oblica . Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme.care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare. iar cele de magazin cu 3 sarme. deformari. 4) Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme. cand apar defecte de cladire. avand grija sa nu apara gauri in foaie. Dar care este scopul pe care il urmarim. presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata. cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei. de acelasi leat superior. Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare. cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. Pentru asigurarea unei trainicii sporite. 5) Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare. Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig. Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de leatul superior. prima sarma se ancoreaza pe mijloc. care maresc rezistenta la centrifugare. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate. Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor. Insarmare orizontala Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare. ca in cazul insarmarii orizontale. se vor respecta aceleasi norme. Insarmarea orizontal . 3) In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice. fata de laterale 5 mm. Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport. Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric. iar fata de leatul inferior 5-10 mm. Conditii de insarmare Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor. In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate. de multietajat cu 4 sarme. insarmarea orizontal-verticala (vezi fig. daca nu acela de a face o treaba buna? Deoarece intentionam . Insarmarea orizontal .2) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial. deoarece acolo nu a fost crescut puiet. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 1) Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. expuse mai sus.) Toate acestea au avantajele si dezavantajele lor.

sa promovam acest tip de insarmare. pentru rama de orizontal si 3. apoi capul cuiului se ingroapa in rama . dinspre speteaza inferioara. In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa. Montarea si fixarea sarmelor Sarma taiata la dimensiune. si se trag cele 3 randuri orizontale. de 3 mm. Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale. distanta. Se aseaza rama cu fagurele montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia. Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori. Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara. astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor..Atanasiu . Dupa ce fixam un capat al sarmei. se trec la rezerva . totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor. orizontale sau verticale. Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1. randalina apicola. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar. Depozitarea se face in corpuri de stup. fixand in mandrina un burghiu de lemn.Bogdan si col. zincata. spre cea superioara. de 0.5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig. sa se afle pozitionate la 2. un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c.5 m.Insarmarea ramelor . Principalele operatiuni executate sunt : Gaurirea ramelor Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion. Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3.6 m pentru traseul orizontal si 1. unde se aseaza fagurele artificial. adica 1. Tipul sarmei si taierea ei Sarma folosita este o sarma subtire. lucioasa si maleabila. Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita. dulapuri speciale.9 m pentru traseul vertical (rama de orizontal). In scopul situarii gaurilor in acelasi plan. Dupa 1-2 zile se scot. se introduce lateral jos. pentru rama de multietajat. Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor.). Fixarea fagurelui artificial Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale. Daca sarmele nu sunt montate corect. vom dezbate mai pe larg subiectul.Cartea stuparului . Bibliografie : M. sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial.4 mm.2 m. se recomanda ca in timpul infloririi pomilor fructiferi. pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm.batand cu ciocanul. T. gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor.a cu o tensiune mica. Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime.3/1989 . obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor.10 mm lungime). dupa marcarea initiala. Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie. aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea cuisor. Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica). Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara.Apicultura in Romania nr. cele orizontale de o parte. Pentru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale. Cladirea si pastrarea fagurilor Pentru a avea si faguri bine claditi. urmand a fi utilizati la nevoie. iar cele verticale de alta. La urma urmei.6 m. fagurele aproape lipit. asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda.

PRELUCRAREA CERII IN STUPINA .

Metoda este simpla iar ustensilele folosite usor de procurat. Constructiv presa este un simplu teasc care insa este prevazut cu izolatie termica a cuvei. obtinuta din fagurii vechi. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit.mucegaiuri etc. un kg de ceara . este o varianta imbunatatita care asigura un randament de extractie si o productivitate marita. in cantitate egala cu masa de ceara (ex. In cele ce urmeaza vom prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in stupinele mari . 190 g ceara/fagure Dadant) . un litru de apa). Mixtura rezultata o strecuram in cratita. sfaramati. raciti lent pentru o buna separare . Trebuie sa avem grija ca amestecul sa nu dea in clocot pentru a nu degrada ceara (reactia de hidroliza).fig. Micile cantitati de ceara pe care stuparul le recolteaza se pot deteriora fiind atacate de gaselnita. daca nu sunt prelucrate. Asta presupune ca utilajul simpludescris mai sus sa fie inlocuit cu o presa. Este recomandata folosirea unei ape dedurizate pentru a da o culoare frumoasa si consistenta produsului final. Extractia cerii cu presele Antonescu (descrierea autorului) Fagurii vechi. In toamna toate calupurile de ceara se retopesc dupa acelasi procedeu si se toarna intr-o forma mai mare. are o capacitate de prelucrare de 30 faguri reformati/ora cu un randament de 16 g ceara purificata/dm patrat.. cu sau fara sarme. descapacire etc. cat si un bun randament al muncii( 30-80 faguri/ora). Metoda pentru stupinele mari Cand numarul familiilor de albine este mare sau cand apicultorul doreste sa transforme prelucrarea cerii intr-o afacere conexa se simte nevoia unei metode cel putin semiprofesioniste. Presa Antonescu 2 . Cu cat racirea este mai lenta cu atat se produce o separare mai buna a cerii de rezidurile ramase. se pun la topit. care poate asigura un rezultat mult superior.Ceara de albine este o resursa importanta in apicultura. Presa Antonescu 1 . Folosirea acestor prese asigura apicultorului un bun randament de extragere (aprox. si o alta considerata calitativ inferioara . o cratita smaltuita de 4-5 l. Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. o strecuratoare mare careia ia fost atasata o bucata de tifon .fig. colectati si uscati rezidurile ramase. Ceara in stare bruta poate fi impartita in doua categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare deschisa obtinuta din rama claditoare. cat si in cele mici.pe un foc . Repetam operatiunea de cate ori mai strangem alte cantitati de fagure.Este prevazuta cu un reductor de turatie si forta 1/18. Sfaturi finale : respectati proportia de 1/1 dintre ceara si apa . mixtura nu trebuie sa dea in clocot pentru ca se pot produce accidente sau deteriora produsul final .presa manuala de ceara . In oala se pun fagurii de prelucrat si se adauga apa de ploaie . Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara. dar care din pacate nu este indeajuns exploatata . Un utilaj de acest fel este reprezentat de presele tip Antonescu. 2 .1. Setul de prelucrare este compus din : o oala smaltuita de 4-5 litri. Capacitatea de prelucrare este de 80 faguri/ora la un randament de 16 g/dm patrat. Cratita se acopera cu materiale textile groase in scopul racirii cat mai lente a mixturii. Metoda pentru stupinele mici si medii Aceasta metoda este recomandata pentru apicultorul care detine un numar mai mic de stupi. Oala cu apa si ceara se aseaza pe aragaz si amestecand din cand in cand asteptam sa se topeasca fagurii. folositi apa dedurizata(apa de ploaie) . o lingura mare de lemn .o cuva cu pereti dubli si un generator de aburi.

Realizand un astfel de utilaj se poate incropi chiar o mica afacere. ascutita la unul dintre capete. Oja are calitatea de a forma un marcaj vizibil.manetele 7 . Practic. pe baza cunoscutului principiu de functionare al vaselor comunicante si a diferentei de densitate dintre ceara si apa. pana ce discul metalic 6 a coborat lent in corpul presei . Deasupra gratarului de lemn 1 se asterne un strat de paie 2 cu o grosime de 20-25 mm. Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii. si are o viteza de uscare optima. Cand acestia s-au topit si corpul presei s-a incalzit.spre dreapta . Cand acestea au atins nivelul superior al conductei "t" . prelucrand fagurii vechi pentru alti apicultori. eficient si ieftin. Acesta are forma si lungimea unui creion obisnuit. conform schemei .decantor C. cu acest instrument de marcare se poate atat aplica vopseaua aleasa cat si lipi o placuta.un instrument ieftin si eficient se confectioneaza din lemn si doua ace cu gamalie(bolduri). care trebuie sa fie de 3-4 ori mai gros fata de celelalte . La unul din capete se infinge un ac cu gamalie drept. operatie care se repeta pana la umplerea corpului presei. aproape 75% din inaltimea acestuia.Deasupra . Apoi se actioneaza . Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine. Ceara si apa reziduala se scurg in colectorul . Consideratii personale . Placute de marcare .in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici .D. Albinele si noi . Confectionarea lui poate fi facuta de oricine in mai putin de 10 min. Prin actionarea volanului 5 se alatura de acesta discul metalic 6. Bibliografie : Costica Antonescu .iar in capatul celalalt alt ac indoit la 45 de grade. Codul culorilor . sporind astfel veniturile personale. pe care il coloram cu o cantitate mica de vopsea de oua(netoxica). Se asterne un nou strat de paie si apoi inca o portie de miscela . acestea vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv. Ulterior ceara obtinuta se retopeste si se toarna in calupuri mai mici sau mai mari. 1982 . nu este deloc asa.presele de tip Antonescu se pot realiza de orice apicultor la un pret mult mai mic decat alte prese de aceeasi capacitate existente in comert. Literatura apicola diversa MARCAREA MATCILOR IN STUPINA Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi. compact.se trece la extractia cerii.dintre toate vopselele incercate la marcare cea mai eficienta s-a dovedit a fi banala oja pentru unghii. Stantarea se face cu o preducea construita dintr-o mina metalica de pix. Este solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji pentru procurarea materialului.culorile se repeta la fiecare 5 ani Din toate metodele prezentate in literatura de specialitate. acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei reale. Vopsele . se foloseste un lac de unghii incolor. Nimic mai simplu. apa reziduala de la fundul colectorului .potrivit intr-un vas emailat sau din inox cu o cantitate egala de apa de ploaie. stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. se toarna 800-1000 g miscela ( faguri topiti + apa ) 3. rezistent in timp. Daca nu gasim oja de culoarea anului respectiv . cu capetele rotunjite si tesite. Peste ultimul strat de paie . Ce si cum folosim : Instrumentul de marcat . se aseaza discul de lemn 4. noi am ales doua care se detaseaza prin eficienta si simplitatea lor. sa fie in termenul de garantie.decantor este eliminata . Oja folosita trebuie sa fie de culoarea anului. Marimea rondelelor nu trebuie sa depaseasca 1.8 . Bineinteles pentru cine are . in centrul sau .2 mm.

atat pe terenurile propietate personala .facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-furajere. Tehnica marcarii . . Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol. se poate folosi cu succes aceeasi oja incolora. tamponam scutul dorsal al matcii cu adezivul special sau oja incolora.cautand sa obtinem o fixare cat mai centrala si trainica.din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face oricand . Noi recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de imperechere. gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile.la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare atentie ca acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al matcii. Daca avem numai placute de opalit(fara adeziv). poate fi folosita si ca furaj. sau adezivul aferent setului pentru opalit. deci nu ezitati !! CULTIVAREA FACELIEI Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa.). trebuie sa cultive facelia.posibilitatea sa-si procure de "afara" rondele speciale de opalit este si mai bine.Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii. fiind si un bun nutret pentru animale. furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera. Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura. Planta. scuturam surplusul de oja si tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap). vopsea auto). Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu. duco .luam placuta marcatoare si o aplicam peste adeziv. Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata moale(burete etc. nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia mirosului vopselei(30-40 min. care asigura un bun control asupra matcii. puteti exersa marcajul pe trantori si asa veti verifica si calitatea si toxicitatea materialelor folosite. Concluzii : pentru marcarea matcilor se pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack . situata in imediata apropiere a stupinei. Cu mana dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept). " Specie anuala. Cand marcajul se face cu placute de staniol sau opalit.cat si pe cele aflate in propietatea tertilor. Pentru a va face "mana".3 . Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. imobilizam matca. Eventual se poate folosi si un dispoziti de imobilizare ca cel din fig. folosind capatul drept al creionului marcator.2. acetona cu celuloid . poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din fig. sau truse de marcat. foarte valoroasa. care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. pentru lipire se foloseste o oja incolora pentru staniol. Ba mai mult se gasesc pe piata si creioane marcatoare (gen "marker"). Cu capatul indoit la 45 de grade (in prealabil umezit). mijlociu si a degetului mare de la mana stanga. Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce intr-o cusca de izolare . Pentru cineva care face pentru prima oara lucrarea. de unde va fi eliberata de albine. Reintoarcerea matcilor in familii. Aceasta se prinde cu varfurile degetului aratator. Acesta planta speciala este facelia. pe langa valoarea melifera. Cateva recomandari importante . daca operatiunea nu se face direct in stupina.). La marcarea cu placute. originara din America de Nord unde creste si spontan.

cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la baza. In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa sigura de nectar. Agrotehnica faceliei Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in mustul zapezii (februarie-martie). productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata." -----------------------------------------------------------------------------------------In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia. facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme terenul. decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii. influentata de evolutia factorilor climatici.Planta creste inalta de 40-60 cm. soia. distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60 cm. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu. Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici.Perioada de vegetatie la facelia este scurta. prelungind culesul cu 2-3 saptamani.iar inflorirea dureaza 30-50 zile. Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit. dar patul germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod uniform. Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole. a evolutiei timpului in perioada de vegetatie. o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna. Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici..de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile. fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei.de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg.s. dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz). Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha. folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar. intre acestea fiind si graul.In zona de campie cu arsite mari. Caracteristici melifere Perioada de vegetatie a faceliei este scurta.a. Semanatul se face cu masina. lupin.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat.a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate. producandu-se din mai pana in octombrie in functie de data semanatului. in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca: mazarea. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia factorilor climatici. mazarichea. cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile. Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati : . in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului.5 mg cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973). Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor. Recoltarea se face cu combina. Avand perioada de vegetatie scurta. pentru a se evita imburuienarea. Valoarea melifera a faceliei este mare. iar plantele au un ritm de vegetatie rapid. pentru ca principala problema de aici vine. In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4. dand productii de miere la hectar de 600-1000 kg.

o familie puternica. suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia.4 .PRODUCERE SI CONDITIONARE Apilarnilul este unul dintre cele mai cautate produse din stupina. inclusiv puietul de trantor. Referitor la prezenta polenului in faguri(pastura). o foloseste in scop apicol. se poate afirma ca daca rama cu pastura si miere se afla in imediata apropiere a ramei cu larve de trantor. Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie . numarul acestora creste. poate asigura apicultorilor profesionisti sau amatori. Un pic de teorie : cand si cum cresc albinele trantori Din punct de vedere practic inceputul cresterii naturale a trantorilor de catre familiile de albine nu poate fi estimat cu precizie. Cresterea puietului de trantor se poate face si in afara perioadei optime. in schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine.Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari. in familii creste si cantitatea de puiet.prezenta unei matci care a stat o iarna in familia de albine este benefica pentru cantitatea de puiet de trantor. autor . incepe cresterea mai devreme si cu un numar mai mare de trantori. colectiv . in principiu.Productia de apilarnil in familiile de albine se obtine prin folosirea ramei claditoare si insamantarea acesteia cu oua de trantor de catre matca.venita din partea producatorilor romani de medicamente naturiste. urmata fiind de recoltare. Cererea mare pentru acest produs. Aprovizionarea cu polen . totul se reduce la o crestere continua de trantori pana la un anumit stadiu larvar. biologic activ. datorita dezvoltarii accelerate din primavara . O forma de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura. o importanta sursa de crestere a veniturilor. Vremea apiculturii bazate exclusiv pe productia de miere este pe cale sa apuna si doar o diversificare a produselor poate defini aceasta activitate. ca fiind profitabila..infiinteaza cultura.Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii. Momentul variaza de la an la an( functie de stadiul dezvoltarii familiei). Deci. insa acestia sunt considerati ca fiind secundari. obtinut din larvele de trantor si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule de faguri. ed. recoltate intr-un anumit stadiu larvar. familiile de albine pe care le alegem pentru producerea . Sursa : Manualul Apicultorului . Varsta matcii .se incheie contracte de cultivare cu cat mai multi proprietari.mai sunt si alti factori care determina o buna crestere a trantorilor (ex. Factorii interni si externi ce influenteaza cresterea sunt : Puterea familiei de albine . Totusi se poate estima ca perioada aprox. Producerea apilarnilului Dupa cum am citit mai sus.se stie ca odata cu aparitia puternica a polenului in natura. . in comparatie cu una mai slaba . situatia genetica).In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor. favorabila in conditiile din Romania este intre 15 mai si 1 iulie. recolteaza furajul si achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute. Alti factori . insa cu mai putin succes. Apilarnilul este un produs apicol natural.1979 APILARNILUL . In anul doi de viata matca creste cantitatea de oua nefecundate depuse.

o spatula din lemn. sa se stabileasca toate amanuntele de calitate. folosirea acestuia este recomandata. Daca demararea productiei de apilarnil incepe in iunie nu se vor folosi acele familii care au matci nascute in anul respectiv. ca rama introdusa sa contina urme de ceara (o rama reformata. Perioada optima extinsa in care se poate produce apilarnil la un potential maxim incepe odata cu inflorirea pomilor fructiferi si se incheie odata cu terminarea ultimelor culesuri de productie (1 august).apilarnilului trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza. deci in a 7-a zi de stadiu larvar.etc. putem recolta prima productie de apilarnil a anului. matca insamanteaza acesti faguri. cu care se face delarvarea iar la capatul celalalt o spatula de 3 mm. Alte detalii Numarul si marimea sarjelor de apilarnil depinde de fiecare familie in parte. Depozitarea si conservarea apilarnilului Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET).1. Acest instrument are un capat ascutit. Deosebirea este aceea ca dupa obtinerea a 1-2 rame cladite/familie. continuand cresterea. Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator. se va folosi pentru delarvare. Obtinerea larvelor de trantor (apilarnilului) In scurt timp de la cladire. Concluzii finale : Producerea apilarnilului este o activitate relativ usoara.2 . astfel incat la inceputul lui aprilie sa aiba minim 6-7 faguri bine acoperiti de albine. datorita usurintei in administrare. ci se vor reintroduce in cuib dupa fiecare sarja de apilarnil. Pe toata perioada producerii apilarnilului se fac usoare hraniri de stimulare(inclusiv proteice). dupa taierea vechiului fagure). acestia nu se vor taia. In familiile puternice din stupii orizontali sau multietajati se pot introduce concomitent cate 2 rame de productie. pe care o folositi curent in stupina. Putem spune ca este si profitabila daca ne ingrijim din timp sa incheiem un contract ferm cu un cumparator (producator medicamente. 10-15 zile de hraniri se introduce rama crescatoare conform fig. intr-un anumit timp (dupa puterea si harnicia familiei). trebuie sa asigure o buna crestere. de capacitate mica. Temperatura de conservare a produsului este de minus 5-20 grade C. in lateralele cuibului(intre puiet si provizii). In primul rand aceste familii sa fie destul de puternice. continuand si stimularea. La 10 zile de la depunerea oualelor. Hrana. Dupa recoltarea apilarnilului. Pentru a grabi cresterea fagurelui. obtinem fagurii necesari productiei. matcile de 1-2 ani fiind cele mai performante. cand vremea s-a stabilizat se stimuleaza cu sirop de zahar 1/1 si polen sau inlocuitori.s au chiar in timpul cladirii fagurilor.) . In jur de 1 aprilie.atat mierea cat si pastura. Prezenta unui bun cules de polen din natura reprezinta un factor favorizant. fagurii se reintroduc in familii. sau o rama ca in fig. os sau plastic. intre ultima rama de puiet si rama cu miere si pastura. Ca utilaj de obtinere a larvelor de trantor se foloseste banala rama claditoare. cu faguri naturali ce contin celule de trantor. Dupa aprox. Deoarece majoritatea apicultorilor nu au la dispozitie un asemenea aparat. care cere insa multa atentie si timp. insarmata pentru a da trainicie fagurelui. Obtinerea fagurilor cu celule de trantor Pentru a obtine cei 1-2 faguri cu celule de trantor se foloseste o rama obisnuita. este indicat. Mai indicat este sa folosim ca stimulent o pasta de zahar pudra si miere sau un serbet. In acest fel. usor curbata. inclusiv tipul recipientului. variaza intre minus 15-20 grade C. cu care se recolteaza continutul ramas in celula. Avand in vedere ca temperatura de functionare a unui congelator obisnuit. Recoltarea se face manual sau semiautomat cu ajutorul aparatului cu vid folosit la recoltarea laptisorului de matca.

ed. 2001 . 1979 . Apimondia .Bibliografie : Manualul apicultorului .1980 . autor colectiv . F. ed.Ruttner . Cresterea matcilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful