4.3.

Construcţia reductoarelor planetare cu bolţuri
Reductoarele planetare cu bolţuri sunt reductoare planetare cu o singură roată centrală datorată interior. În construcţiile existente aceasta este realizată ca roată cu bolţuri iar roata satelit cu dantură cicloidală exterioară, mişcarea de rotaţie a satelitului se preia de către arborele condus prin intermediul cuplajului transversal cu bolţuri (fig. 16.c.d.).

fig.16 Utilizarea în exclusivitate a cuplajului cu bolţuri drepte se datorează faptului că acestea pot prelua concomitent mişcarea de la doi sateliţii montaţi diametral(fig. 17,18). Montarea diametrala a doi sateliti nu modifica cinematica reductorilor planetari in schimb face posibila echilibrarea fortelor de inertie(Fi) precum si marirea capacitatilor portante(Fb) in fig. 18 este prezentat un reductor intr-o treapta in care pe arborele conducator bucsa 4 prevazuta cu 2 excentrice diametrale pe care prin intermediul rolelor 5 sunt montate sateliti 2 si 2` ce angreneaza cu boltul 1, fixate in carcasa ( roata centrala fixa). Rotatia absoluta a satelitilor este preluata de arborele condus 6 prin boltul 7 ale cuplajelor transversale. Pentru ca frecarile in cuplele superioare dintre sateliti 2, 2` si boltul 1 precum si sateliti boltului 7 sa fie minime pe bolturi sunt montate bucse (8,9). In figura 19 este aratat un motoreductor in care se constata deosebita compatibilitate. Unele reductoare verticale au ungere prin pompa pe mare antrenata de cama C. Calitatile de baza ale reductorului planetar cu bolturi sunt: a) gabarite si greutati mici b) gama larga a puterilor transmise (0,07....45 kW.

c) gama larga a rapoartelor de transmitere i=9.85.....95..85 la reductorul intr-o treapta. d) gama larga a momentelor e) randament ridicat ( η = 0.0. putand ajunge pana la i=430000 la reductor in doua trepte.92 la reductorul in doua trepte ..98 la reductorul intr-o treapta.18 .0.75 la reductorul in trei trepte. η= 0.. g) deosebit de compacte fig.. η= 0. f) functionare linistita..17 fig.

masini pentru fibre sintetice ). transportul cu banda. rolele si sateliti au duritati mari ( ≥58 HRC ) in general distrugerea danturi satelitiilor nu apare calculul transmisiei planetare cu bolturi se reduce la calculul cuplajului si al rulmentilor satelitului.masini de transportat si ridicat. la masini unelte. laminoare. in telecomenzi. . la agregatiile. Calculul cuplajului cu bolt. industria zaharului. excavatoare. 4. industria uleiului.19 Datorita calitatilor prezentate reductorul planetar cu bolturi au capatat aplicare la:. masini de vopsit. calculul rulmentilor satelitilor si etapele de proiectare sunt prezentate in metodologia de proiectare. industria chimica (agitatoare. Calculul de rezistenta Deoarece bolturile . lanturi. solicitarile principale ale bolturilor sunt incovoierea si strivirea. macarale.4. la utilaje tehnologice.piele. cauciuc si cimentului.fig. 21) Calculul cuplajului cu bolt . textila. agregate de alezat. pentru comandarea reostatelor. elevatoare. hartie. tutun. (fig.

5.fig.prin frecare cu o freza melc cu profil corespunzator .prin mortezare pe o masina de mortezat rotii dintate .folosind un cutit cu profil circular excentric adecvcat .prin frezare pe o masina cu comanda numerica dupa program .21 4. Aspecte tehnice privind prelucrarea profilului cicloidal Pentru prelucrarea cicloidala al satelitului sunt indicate metodele: .prin frezare cu o masina de frezat prin copiere dupa sablon .

Transmisile armonice ocupa un loc important in tehnica explorari de puteri pana la 10 kW 1 Principiu de functionare se poate considera ca transmisiile armonice cu deformare simplu deriva din transmisiile planetare cu o roata centrala fig. brat port satelit. In acest caz rola 6 are rolul de a obliga elementul flexibil 3-5 sa ruleze pe roata centrala 2 (la transmisile planetare. fig. c. fig.1 . roata centrala.1 . a. Avand constructie compacta. satelitul si tubul cuplajului 5 se pot realiza corp comun (fig. Musser in 1960 firma U.M expune transmisiile armonice la expozitia tehnica de la New York iar la scurt timp realizeaza o gama tipizata de reductoare de uz general. W. Marind in continuare diametrul rolei 6 pana cand satelitul 3 devine un inel flexibil. arbore condus. 5 cuplajul folosit la transmisia planetara initiale este admis sub forma unui tub. 2. 4. acest rol revine excentricului brat 1). 1.S.d. Cinematic nu se schimba nimic daca satelitul 3 se aseaza pe boltul 1 prin intermediul rolei 6 (element pasiv). cuplaj prin care 4 preia nemodificat rotatia absoluta a satelitului 3 deoarece transmisia armonica este o transmisie cu un element sensibil.) elementele 3-5.Transmisii armonice C. 5.). Evident raportul de transmitere nu depinde de marimea rolei ci numai de lungimea circumferintelor de rulare ale elementelor 2 si 3-5 (fig. 1 unde sa notat la transmisiile planetare: 1. rapoarte de transmisie mari si functionare silentioasa. 3. 1. satelit.

) a) transmisiile planetare b) transmisii armonica fig.2 Unele transmisi armonice deriva din transmisiile planetare cu 2 rotii centrale si satelit dublu (fig. elementul flexibil 3-5 capata deformatia sub forma de unde( de aici atributul armonic). astfel raportul de transmisie al unei transmisi armonice este acelasi cu raportul de transmitere al mecanismului planetar din care a derivat.b.La rotirea elementului 1. a) sau nerotitor (fig. 2. 2.3. fig. transmisia planetara se realizeaza cu roata mobila si transmisia armonica sunt corespunzatoare cu elementul rigid mobil sau imobil cu element rotitor (fig.). 1.3 Transmisia planetara este foarte utila in studiul cinematic. La transmisiunile cu element flexibil simplu corespunzatoare. In care elementul nerotitor est trecut ca indice superior. Willis . a din fig. iar indici inferiori se refera la elementul conducator celalalt la elementul condus. 2. Din cele prezentate se observa ca transmisia armonica are urmatoarele elemente: (fig. c) reprezentare simbolica Un element flexibil E un element rigid R si un deformator( generator de unde „generator”) D.

) se vor determina rapoartele de transmisie: .).a) cu un singur satelit in fig.c.w2 w1 = w2 − w1 2 w3 = w4 2 i14 = w1 1 w1 = w1 − w1 = 0 w3 w1 = w3 − w1 3 w1 w4 w1 2 w1 3 = w2 − w1 R3 = ⇒ − w1 • R2 = w3 • R3 − w1 • R3 ⇒ w3 − w1 R2 i1 = 23 w1 ( R3 − R2 ) = w3 • R3 In formulele raportului de transmitere sa notat cu R razele de rulare ale elementelor corespunzatoare. 4. sau obtinut transmisiile armonice cu un singur contact (cu deformator simplu).la transmisiile din fig. 5. fig. 5.5.( transmisia planetara analoaga este redata in fig. suprafata exterioara) R3 = R3 − g unde g= grosimea elementului flexibil. Pornind de la transmisia planetara (din fig.b.a.d.3. i13 = i1h − ih3 in care R1 .4 Unele transmisii armonice se realizeaza cu deformatoare planetare. 4.a. R4 sunt razele de ' rulare ale elementelor 1.2. 5. Daca la transmisia planetara se considera doi sateliti dispusi diametral sau 3 sateliti la 120 grade se obtine transmisile armonice cu doua.) si cu deformator triplu (fig.) 3' 3 i14 = i1h • ih1 - 3' 4 la transmisiile din fig. 1. Pentru exemplul din (fig. . trei contacte respectiv cu deformator dublu (fig. R2 . 1.4 ( nedeformat.b. R3 .

.Intereseaza corelarea dintre numarul de dinti al elementului rigid 1 si z 2 al elementulul flexibil 2 pentru ca in urma introducerii deformatorului in elementul flexibil sa fie posibilia montarea acestui element in angrenajul cu roata centrala 1 (fig. fig..b. N=1.a. . In fig.2. caz in care diferenta numarului de dinti de elemente dintate ale transmisiuni armonice egal cu bratele deformatorului (1.a.Suprafetele de lucru ale elementului flexibil si rigid de transmisie armonice sunt netede (variatoare armonice) dintate. 6. 2. sunt aratate elementele de baza a transmisiuni armonice dintate dezvoltate din schimbul din fig. Inainte de montarea deformatorului elementele dintate ale transmisiuni armonice sunt rotii circulare concentrice (fig. 7..3). k=numarul bratelor deformatorului distribuite echiunghiular.2. Se recomanda N=1.k.).7.) Din egalitatea arcelor se obtine in urma calcului z1 − z2 = k ⋅ N .5 Geometria si cinematica Raportul de transmisie relati intre numarul de dintii Ca si la transmisiile planetare cu roti dintate la transmisiile armonice dintate se impune corelarea numarului de dinti de elementele dintate din condica de montaj. .. Dintre transmisiile mentionate anterior utilitate extinsa au capatat transmisiile armonice dintate. transmisii(armonice) si elicoidale.

B de intrare in agrenare. f. 9. 9. La varianta 1 din fig.6 fig. zona de angrenare coincide cu zona de apasare a deformatorului. A.D. d cu 4 role. c cu 2 discuri.: a-Deformator simplu. zona de angrenare este in urma zonei de apasare iar la varianta din fig.de iesire din angrenare. se deosebesc zonele B. .fig.deformator triplu (cu 3 role). In varianta I fig.7 Tipuri de deformatoare Tipuri de deformatoare mecanice folosite la transmisile armonice sunt schematizate in fig.a. 8. e cu cama).C.c.b. 9.de angrenare. Libertatea schimbari formei elementului flexibil influentiaza si conditia angrenarii ca in fig. C. b-e deformator dublu (b cu 2 role.9.

9 fig.10 .8 fig.fig.

si 5( element flexibil simplu).fig.10. Constructia elementului rigid In ceea ce priveste constructia elementului rigid al transmisiilor armonice este similar rotii centrale cu dantura interioara a reductorului cu angrenaje planetare cu dinti drepti. se dau principalele constructii de elemente rigide : a) inel fixat cu stifturi dispuse axial b) inel fixat cu suruburi. . 2. 12.11 Constructia si executia transmisiilor armonice dintate Constructia elementului flexibil obisnuit Elementul flexibil are forma cilindrica ca in fig. ca in fig. pentru transmisiile cu schimb dupa fig. In fig. c) inel divizat al unui transmisii fara joc d) inel realizat corpul comun cu carcasa. Pentru transmisia cu schimb 3 (element flexibil dublu).11.

13 este prezentat realizat constructia a unui deformator dublu cu 4 role.Inafara deformatorilor mecanice la transmisiile armonice se folosesc deformatoare electromagnetice si hidraulice.12 Constructia deformatorului In fig.fig.Rolele construite dintr-un inel 1 si un rulment 2 dispus boltul 3 de pe bratul 4. fig.13 .

roata satelit g .port satelit H .transmisii planetare precesionale.14.9-suport cu talpa. Conform cerintelor de exploatare necesarul de reductoare se stabileste dupa criteriu si se exprima printr-o curba logaritmica normala cu densitate maxima in zona rapoartelor de transmitere cu 40 (fig.element flexibil dintat. este reprezentat un reductor armonic de uz general unde notatile au semnificatiile: 1-arbore de intrare.Constructia reductoarelor armonice In fig. Angrenajele obtinute tehnbologiile moderne de executie si metode de control de calitate sunt protejate prin brevete de inventie fiind patentate in Republica Moldova si Federatia Rusa. Teoria fundamentala a angrenajelor precesionale multiplu a fost elaborata de academicianul Ion Boston din Republica Moldova.a.7-arbore de iesire. Totodata 75% din reductoare au rapoarte de transmitere intre 10 si 80.6element rigid dintat.3-4 deformator tip cama fixat elastic pe 2. fig.). Schema cinematica a transmisilor precesionale (fig.1.) include 4 elemente: .14 Transmisii precesionale In deceniul 8 al secolului trecut in urma cercetari intreprinse si-a facut aparitia o noua clasificare de transmisii mecanice cu angrenaj multiplu.diferentiala. Problemele ce tin de valorificarea unei transmisiuni noi cum este si transmisiunea planetara precesionala au fost solutionate in mod complex „angrenaj cu linie transmisie control”. Aceste necesitatii pot fii satisfacute in modul cel mai rational de transmisii precesionale cu angrenaj multiplu care au capacitate de a functiona in regim de reductor de multiplicator.8-carcasa.2-flansa. autofranare.2. 5.

0 a rotii centrale b. Pentru transmisia de mecanism de legatura.) sunt in angrenare in pozitia de sus. Manivela inclinata H rotindu-se transmite rotii satelit o miscare spatial sferica in raport cu articulatie sferica instalata in centrul de precesie. exprimate prin unghiul lui Euler Ψ = wht . Ψ .0' τ . etc. ϕ.2.unghiu de precizie(de rotire a axei 0'0 ) a rotii satelit g in raport cu axa 0..unghiul rotirii proprii a satelitului in jurul axei 0' . La o rotatie a arborelui motor (port satelit H) roata centrala b se va roti cu un unghi oarecare ∆Ψ .Roata satelit g si cea centrala b in (fig.batiul fig. Trebuie mentionat ca ecuatia rotiri libere a rotii satelit ϕ =ϕ(t ) este determinata de tipul legaturii cinematice dintre roata satelit si batiu.1 Roata satelit g si cea centrala b se afla in angrenare interioara iar generatorul lor se interesecteaza intr-un punct numit centru de precesiune.2.b) raportul de transmitere este variabil. In caz de necesitate acest neajuns poate fii eliminat utilizandu-se in calitate de mecanism de legatura articulatie cardanica dubla. elaborat in forma unui cuplaj cu dintii(fig. atingand valorii extreme de patru ori la fiecare turatie a arborelui motor H. . cuplajul cu bile.unghiul de rotatie ( de inclinare a axei 0' . θ =constanta. Port satelit H este sub forma unei manivele inclinate a carei axa formeaza cu axa rotii centrale un unghi oarecare θ.a. ϕ = ϕ(t ).0' a rotii satelit fata de axa 0 a rotii centrale.roata centrala b . La o viteza unghiulara constructia a arborelui motor H miscarea sfero-spatiala a b satelitului g este descrisa de un sistem de ecuatii.

Coloana cu role b este imobila ca angrenajul din ambele parti dintii rotilor dintate satelit g .c. In fig. 2. fig.g.2.).Instalate pe manivele inclinate diferit. In fig.2.2 Angrenaje utilizate in transmisii precesionale .b.d si e sunt scheme de transmisiuni precesionale in care roata centrala b este legata cu batiu iar roata satelit g cu arborele condus V.f.Transmisiile precesionale cu roata satelit imobila sunt prezentate in (fig.h este reprezentat o schema de transmisiune precesionala formata din angrenajul cu role. legatura rotii satelit cu batiu este realizat printr-o diafragma cofrata W. In fig. g1 .2.f.

j.Angrenajul cu role conice ofera unele avantaje: .f. iar in fig..b.k.c.l.a).c si d sunt prezentate doua generatoare elaborate in forma unei came frontale cu partea frontala inclinata( θ =1o 30 '....g poate fii utilizat angrenajul multiplu convex.d.3.In schemele din fig.tehnologia de executie a rotii conice cu dintii interiori este relativ usoara.). In fig.g. In transmisile din fig.h.. .3. 3o in raport cu axa arborelui motor (fig.b.2.Port satelitul din fig. Generatoare de precesiune Cele mai raspandite generatoare de precesiune sunt port sateliti executati sub forma unor manivele cu axa inclinata sub un unghi θ =1o 30 '.2.d.3. Prin intermediul careia actioneaza asupra satelitului transformandu-se miscarea de rotatie in miscarea de precesiune.. .h. concav sau angrenajul cu contact flanc arcuit acest angrenaj permite largirea interventilor rapoartelor de transmitere pana la U=100..l.2... Prin constructia lor acesti port sateliti sunt noduri dezechilibrate in componenta transmisiilor precesionale.).m.e este proiectat sub forma unei bucse pe a carei suprafate interioare „in locasuri” sunt amplasate un numar de bile( nmin ≥ 3 ) care in contact cu un canal sinusoidal avand o anumita perioada a sinusoidei executata pe suprafata sferica a satelitului.3.n este utilizat un angrenaj multiplu cu dintii profilului special si role conice montate pe axe.3. 3o )... Pentru transmisiunile precesionale de putere mica a fost elaborat un angrenaj in care rolul rolelor il joaca dinti conici cu profil semicircular.j. este data schema generatorului vibrational de precesiune. Pentru transmisiunile de mare putere se propune constructia port satelitului prezentat in fig.e.angrenajul bilateral cu una si aceasi coroana cu role permite elaborarea diferitelor scheme de transmisii planetare cu efect cinematic deosebit(fig.3.3600. O varianta a generatorului de precesiune electromagnetica in fig.f.a.200.i.Acestea realizeaza rapoarte de transmitere intre 8.

Implica analiza problemei selectarii tipului transmisiunii precesionale precum si analiza lor comparativa.Pentru transmisii de putere se recomanda a fi utilizat angrenajul multiplu cu role in care satelitul are 2 coroane cu role conice formand angrenajul interior iar rotile centrale au dinti cu angrenajul exterior. In reductor de mare putere rolele conice ale satelitului se monteaza pe axe prin intermediul rulmentilor( cu ace de alt tip).3 Alegerea transmisiunilor precesionale Diversitatea schemelor mecanismelor precesionale care poseda posibilitati largi privind raportul de transmitere. functionare normala. .gabaritele.masele. Transmisiunile precesionale cu angrenaj multiplu special au gabarite radiale si mase minime. fiabilitate ridicata. Un domeniu foarte important de utilizare a transmisiilor precesionale in functie de proprietatilor lor specifice este elaborarea mecanismelor etanse care functioneaza in vid sau medii agresive ce asigura etansarea absoluta.fig.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful