You are on page 1of 20

Universitatea de Studii Agronomice i Medicin Veterinar Bucure ti, Managementul Conserv rii Biodiversit ii

Parcul Na ional Mun ii M cinului
-prezentare fitogeografieMasterand: Sandu Milea Alexandru

Prezentare general
‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Mun ii M cinului sunt cei mai vechi mun i din România, rezultat ai orogenezei Hercinice. Altitudinea variaza în parc între 7 si 467 metri, pantele fiind abrupte, cu o diferenta de altitudine mare pe o distanta mica. Procesele de dezagregare a rocilor sunt active, având ca rezultat surprinzatoare peisaje arhaice. Clima are pregnante caracteristici stepice, cu influente mediteraneene. Specifica acestor munti este ariditatea nemaiîntâlnita în muntii din România, cu veri fierbinti si uscate, toamne lungi si uscate, iar iernile foarte sarace în zapada. Cursurile de apa se încadreaza atât în bazinul hidrografic al Dunarii (Jijila, Luncavita, Cerna, Sorniac) cât si cel al Marii Negre (Taita). Debitele cursurilor de apa sunt reduse majoritatea având caracter temporar, deseori formând cascade.

Climatul acestor munti a determinat o varietate specific , unic în Europa, cu interferenta tipurilor ecosistemice pontico - submediteraneene, central europene si asiatice, fapt ce confer Muntilor Macin atributul de sinteza în miniatur a doua continente ± Europa si Asia. Aceeasi interferenta face posibil ca pe mai putin de 1% din teritoriul tarii, sa se întâlneasca peste 50% din speciile de flora si fauna ale României!

‡ 6 dintre cele 8 grupe de ecosisteme din Europa sunt reprezentate în Parcul National Muntii Macinului! ‡ În Parcul National Muntii Macinului sunt identificate 24 de habitate prioritare.‡Acest paradis al biodiversitatii adun : ‡ ‡ Peste 1770 de specii de plante. iar 27 de specii sunt endemice pentru regiune. dintre care 72 sunt protejate ca fiind rare sau vulnerabile. dintre care unul este unic în lume! (Padurea de fag dobrogeana) .

In partea de vest si sud-vest a parcului. intre Valea Dunarii. intre localitatile Macin-Jijila-Luncavita. respectiv 45º01´ si 45º21´ lat. intre localitatile Macin si Horia.Localizare i c i de acces ‡ Muntii Macinului sunt situati in sud-estul Romaniei. fiind incadrati intre 28º07´ si 28º27´ long. Valea Luncavitei si inseuarea Cerna-Horia. respectiv in nord-vestul Dobrogei. in judetul Tulcea. accesul se face de pe drumul national 22D. E. La nord se afla drumul european E87. Drumul judetean dintre comunele Horia si Luncavita permite accesul in estul si nord-estul parcului. ‡ . N.

1.01. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei.Sectiunea a III-a . H. zona protejata de interes national cu denumirea Muntii Macinului.96 ha.321 ha în întregime pe suprafata judetului Tulcea. a rezultat ca Parcul National Muntii Macinului are o suprafata de 11227. rezultând o suprafata finala de 11149.zone protejate.11.2006 modifica limita parcului national prin scoaterea din perimetrul acestuia.11 ha. 5 din 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national . fiind atestat de urmatoarele documente: Ord. a parcurilor nationale si naturale si constituirea administratiilor acestora.15 ha. . Ordinul 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale. 68 MAPAM / 26.G. conform careia.1998 privind declararea Parcului National Muntii Macinului Legea nr.Istoric Parcul National Mun ii M cinului a fost infiintat relativ recent . în urma însumarii suprafetelor delimitate prin Hotarâre. din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice HG 1529/1. clasifica aria protejata Muntii Macinului ca parc national si stabileste limitele acestuia în Anexa nr. specifica în suprafata de 11. la pozitia P . în zona Culmea Pricopanului. a unei suprafete de 77.

Se intinde pe o suprafata de 154 ha si tine de ocolul silvic Macin. sanisoara (Sanicula europaea). unde se afla si cantonul silvic Cetatuia. Fagul tauric (Fagus taurica) . actiuni de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor.negricioase. in afara rezervatiilor stiintifice cu regim strict de protectie. fagul tauric (Fagus taurica). situata la 10 km sud de comuna Luncavita. la aproximativ 2 km in amonte de locul numit ´La Scapeti´. sunt permise: activitati de natura stiintifica si educativa. . Aceasta rezervatie reprezinta un relict tertiar. malaiul cucului (Luzula luzuloides). de sisturi argiloase cenusii . cu grosimi ale stratului de pana la 100 cm. unde intalnim: .Rezerva ii Padurea Valea Fagilor . .actiuni de inlaturare a efectelor unor calamitati. Activitati permise si nepermise in parc In zonele de conservare speciala din Parcul National M-tii Macinului. In afara zonelor de conservare speciala se pot desfasura activitati de recoltare a fructelor de padure.rezervatie naturala botanica. teiul argintiu (Tilia orientalis). care alterneaza cu straturi mai subtiri. intr-una din mancaturile in care apare substratul din covorul compact al ierbii ce acopera solul. Punctul fosilifer Dealul Bujoarele -rezervatie naturala geologic situata pe versantul de vest al dealului Bujorul Mare.carpenul(Carpinus betulus).ciuperci si plante medicinale in limita capacitatii de suport a ecosistemelor cu autorizare prealabila din partea Administratiei Parcului National M-tii Macinului care in urma unor studii de fundamentare stiintifica va stabili cantitatile. de ordinul centimetrilor.turism controlat. mierea ursului(Pulmonaria officinalis) etc. trepadatoarea (Mercurialis perennis). perioadele si locatiile de recoltare pentru fiecare specie in parte. Este constituita din gresii cuartite si cuartite cenusii.plante ierboase ca: ferigi (Dryopteris filix-mas).fagul european (Fagus sylvatica).

Feriga (Dryopteris filix-mas) M laiul cucului (Luzula luzuloides) Mierea ursului (Pulmonaria officinalis) Trepadatoarea (Mercurialis perennis) Sanisoara (Sanicula europaea) .

Crocus aureus Sarcoscypha Crocus variegatus Ghiocel (Galanthus graecus) Feriguta (Notolena marantae) Marshaliana .

datorita carierelor de granit. frasini etc. În parc exista si habitate fragile de pajisti.) Cea mai mare amenintare pentru biodiversitate o constituie dis trugerea zonelor stâncoase cu specii rare. caracte rizate printr-o mare diversitate de specii rare sau vulnerabile. cauzata de conditiile climatice nefavorabile.) sau situate la limita arealelor naturale de vegetatie. carpinita.250 m). 6 sunt reprezentate în Muntii Macinului: paduri. situri arheologice. mlastini. Nectaroscordum siculum ssp. în complex cu paduri de gorun. carpen si tei argintiu. Cele mai reprezentative si extinse eco sisteme forestiere sunt edificate de padurile moesic-vest pontice de gorun. bulgaricum. tei argintiu si alte paduri xeroterme (situate la altitudini de peste 250 m) si de padurile vest pontice de ste jar pufos. stejari. stâncarii si grohotisuri. tufarisuri si pajisti. Ecosisteme fragile pot fi considerate si cele forestiere situate la limita de vegetatie naturala. care vegeteaza în biotopuri cu conditii extreme (climatice. pasunat abuziv si diminuarea continua a speciilor autohtone valoroase din ecosisteme (goruni.Habitate si ecosisteme Din cele 8 grupe de ecosisteme identificate în Europa . cu Fraxinus coriarefolia. carpinita si mojdrean. care necesita sa fie conservate prin constituirea de noi arii protejate. datorita regenerarii naturale dificile a arboretelor. . râuri. cu Paeonia peregrina. edafice etc. fânete cu padure si stâncarii silicioase. Asparagus verticillatus si Pyrus elaeagrifolia (150 .

Cystopteris fragilis. Habitate de stâncarie: În compozitia vegetatiei saxicole intra o serie de specii adaptate la conditiile ecologice specifice zonelor stâncoase. Sempervivum ruthenicum Polypodium vuIgare. Acest tip de habitat este raspândit în majoritatea Culmii Pricopanului si partea vestica si sudica a Culmii Macinului. Silene compacta etc. Dianthus nardiformis. cum sunt: Alyssum saxatile. Moehringia grisebachii. Ciucusoara de stanc (Alyssum saxatile) Clopo el dobrogean (Campanula romanica) . Asplemium ruta muraria.In Muntii Macinului se intalnesc urmatoarele tipuri majore de habitate: 1. Asplenium trichomanes. Campanula romanica.

Asplenium trichomanes Garofita pitic de stanc (Dianthus nardiformis) Polypodium vulgare Urechelnit (Sempervivum ruthenicum) .

Dianthus nardiformis. .Scleranthus perennis (pe versantii si de la baza Culmii Pricopanului. Festuca valesiaca. Agropyretum cristatae (la baza dealului Cheia) si Sambucetum ebuli (locul fostelor stâni din zona Culmii Pricopanului). Artemisia austriaca. sud-vestul Culmii Macinului propriu-zise). Poa bulbosa etc. Kochia prostrata. Botriochloa ischaemum.Mili eaua dobrogean (Silene compacta) Cystopteris fragilis 2. Habitate stepice: Specii ierboase reprezentative pentru habitatele stepice (majoritar instalate pe un substrat pietros) sunt: Allium rotundum. Poaetum bulbosae si Teucrium polium . Andropogonetum ischaemi (pe Culmea Pricopanului si în zonele de stepa si silvostepa de pe Culmea Macinului propriu-zisa). Kochietum prostratae (la baza vesantilor de la Culmea Pricopanului). Asociatiile vegetale (fitocenoze) caracteristice acestui tip de habitat sunt: Festucetum valesiacae. Convolvulus canthabrica.

B rboas (Botriochloa ischaemum) Allium rotundum Artemisia austriaca Poa bulbosa Kochia prostrata .

Asociatiile caracteristice acestui tip de habitat sunt Galantho (plicatae) ± Tilietum (tomentosae). carpen (Carpinus betulus) si carpinita (Carpinus orientalis). Nectaroscordo . în amestec specii de tei (Tilia cordata. T. tomentosa. Tilio (tomentosae) Carpinetum (betuli) si asociatia de tip fageto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa (acest ultim tip de vegetatie are o distributie limitata la zona Valea Fagilor). dalechampii. Q. Q. polycarpa. platyphylos). Querco (pedunculiflorae) ± Tilietum (tomentosae). ornus). Habitate de padure: habitatele forestiere din perimetrul parcului national pot fi încadrate în etajul padurilor mezofile balcanice.Tilietum (tomentosae). Asociatiile sunt edificate de speciile Quercus petraea. frasin (Fraxinus excelsior. T.3. Quercus petraea Carpinus betulus . F.

bulgaricum Fraxinus ornus .Quercus polycarpa Carpinus orientalis Nectaroscordum siculum spp.

Quercetum pubescentis si Gymnospermio (altaicae) .Celtetum glabratae. Habitatele tipice de silvostepa sunt caracterizate printr-o alternanta de pâlcuri de padure si pajisti stepice sau stâncarii. Quercus pubescens Achillea coarctata Paeonia peregrina var romanica . Habitate de silvostep : Habitatele de tranzitie dintre silvostepa si padurile mezofile sunt reprezentate de paduri xeroterme submediteraneene (acestea având în general o structura fragmentat ). Asociatiile carateristice acestui tip de habitat sunt Achilleo (coarctatae) .4. Asociatia vegetal caracteristica acestui habitat de tranzitie este Paeonio (peregrinae) Carpinetum (orientalis).

Sâmbovina dobrogean (Celtis glabrata) Talpa leului (Gymnospermium altaicum) .

Lythrum thymifolia. Solanum nigrum. L. Potentilla reptans.5. Speciile caracteristice zonelor umede sunt: Phragmites australis. Eleocharis palustris Potentilla reptans Phragmites australis Juncus gerardi . salicaria. Heleocharis palustris. Zone umede: acest tip de habitat este localizat în zona izvoarelor si de-a lungul cursurilor de apa (majoritatea acestor fiind temporare). etc. Juncus gerardi.

Lythrum thymifolia Lythrum salicaria .

V mul umesc! .