Professional Documents
Culture Documents
Populația județului Galați reprezintă elementul activ, dinamic, de care depinde folosirea,
valorificarea superioară și modificarea continuă a peisajelor. Condițiile naturale își exercită influențele
asupra peisajelor geografice, considerate ca un tot și incluzând și omul, sub raport potențial, oferind
unele avantaje sau resurse, ori acționând favorabil și uneori și nefavorabil prin unele procese. Acțiunea
populației asupra naturii se realizează prin intermediul activităților economice. Populația de astăzi a
județului este o rezultantă a evoluției demografice care s-a petrecut identic, din paleolitic și până în
perioada contemporană, pe spațiul vetrei străbune, spațiul carpato-danubian.
Teritoriul județului poară mărturii materiale ale prezenței omului din timpuri străvechi,
preistorice, prezență dovedită a fi într-o continuitate neîntreruptă.
Analiza succesiunii și repartiției dovezilor arheologice de cultură materială arată că teritoriul
județului a fost populat și a intrat în circuitul folosinței umane din timpuri preistorice, care corespund cu
însăși prezența omului pe teritoriul actual al României.
Marile văi ale Dunării, Siretului și Prutului au însemnat nu numai confluențe de vechi drumuri
comerciale la vadurile acestora, dar și convergențe de fluxuri umane, favorizate de atracția Dunării, a
Deltei și a Mării Negre, de ușurința trecerii Carpaților pe cumpăna Oituzului, de căile largi, deschise spre
nord, spre Podișul Moldovei, și spre sud, spre Câmpia Română și Dobrogea.
Evoluția istorică a procesului de populare reprezintă atât în perioada predocumentară, cât și în
perioada documentară, imaginea evoluției cuverturii demografice care s-a făcut pe seama rețelei de
așezări și nu în afara acesteia.
Dezvoltarea activităților economice, între care mai ales cele portuare și industriale din Galați și
de transport pe cuprinsul județului, pe măsura realizării rețelei feroviare, a determinat formarea și
creșterea necontenită a clasei muncitoare și apariția mișcării muncitorești revoluționare.
Tendințele actuale ale evoluției populării sunt caracterizate printr-o pronunțată orientare
exodinamică la nivelul județului și printr-o orientare centripetă determinată de forța de actracție a
Galațiului.
Municipiul Galați este unul din cei doi poli de dezvoltare urbană din cadrul Regiunii Sud Est
conform HG nr. 998 / 2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu
prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, cu modificările şi completările
ulterioare. Clasificarea localităților urbane ca poli de dezvoltare și a teritoriilor specifice ca zone de
aplicare a politicii regionale a fost realizată pornind de la categoriile determinate de cercetările
desfășurate în cadrul inițiativelor și programelor europene și categoriile definite de legislația națională.
Portul Galaţi este inclus în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), ce are ca termen de finalizare
a investiţiilor anul 2030.
Coridorul Ten T – Porturi la Dunăre Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-
portal/main.jsp
Populaţia stabilă a municipiului reprezintă aproximativ 43,12% din populaţia judeţului şi 9,5%
din cea a regiunii. Raportând populaţia municipiului la suprafaţa acestuia, densitatea este de 938,33
locuitori / km2. Recensământul din 2011 a reliefat următoarea structură etnică: 90,79% români, 0,6%
romi, 0,07% ruşi - lipoveni, 0,06% greci, 0,028% turci, 0,02% germani, 0,016% ucrainieni, 0,019% italieni,
0,045% maghiari, 0,019% evrei, diferenţa fiind reprezentată de alte naţionalităţi. Avantajele convieţuirii
diferitelor etnii se manifestă în domeniul social (schimburi de experienţă), cultură şi potenţial pentru
turism şi sport.