You are on page 1of 5

Introducere

în lingvistica generală, semestrul 1, 2017-2018


Curs 9

INTRODUCERE ÎN LINGVISTICA GENERALĂ

CURS 9

3. Metode ce cercetare specifice


3.1. Metoda comparativ – istorică
3.2. Metoda reconstrucției interne
3.3. Metoda geografiei lingvistice
3.4. Metode analitice structurale
3.4.1. Analiza funcțională
3.4.2. Analiza componențială (în trăsături distinctive)
3.4.3. Analiza distribuțională
3.4.4. Analiza în constituenți imediați
3.4.5. Metoda generativ – transformațională

3.4. METODE ANALITICE STRUCTURALE

3.4.4. ANALIZA ÎN CONSTITUENȚI IMEDIAȚI

Promotorii acestei metode sunt: Leonard Bloomfield (1887-1949), R.S. Wells (1947),
C.P. Hocket (1954) și Z.S. Harris (1951) (descriptivismul american care se bazează pe
principiile filosofice ale behaviorismului)

Această metodă își are originile tot în behaviorismul american. Prin situarea
investigării corpusului într-o perspectivă sintagmatică, acestă metodă permite
descompunerea enunțului lingvistic, descriindu-se structura ierarhic-arborescentă: se
pleacă de la segmente de vaste dimensiuni pentru a se ajunge la unități minimale.

Concepte operaționale fundamentale: constituent imediat, sintagmă și expansiune

1
Introducere în lingvistica generală, semestrul 1, 2017-2018
Curs 9

Constituentul imediat reprezintă o secvență lingvistică (un segment lingvistic,


component ierarhic inferior) rezultată din descompunerea unei unități sintagmatice de
rang superior.

Sintagma definește un grup de elemente lingvistice aflate în raporturi sintagmatice și


constituind o macro-unitate lingvistică în organizarea ierarhizată a unui enunț (face
parte dintr-o unitate superioară); este constituită din cel puțin două elemente. Tipuri
de sintagme:

• sintagme nominale (e.g. articol+adjectiv: cei frumoși;


substantiv+adjectiv: elev silitor; substantiv+prepoziție+substantiv:
livadă de meri; substantiv+articol: omul etc.)
• sintagme verbale (e.g. conjuncție+auxiliar+participiu: să fi cântat;
gerunziu+adverb: gândind corect etc.)
• sintagme adverbiale (e.g. adverb+adverb: mai bine, foarte departe
etc.)
• sintagme prepoziționale (e.g. prepoziție+substantiv: la stânga etc.)

Expansiunea este fenomenul care face posibilă operația de segmentare în constituenți


imediați

Pe scurt, enunţul (comunicarea lingvistică care poate fi precedată şi urmată de pauză)


poate fi divizat în constituenţi. De obicei, enunţul se împarte mai întâi în două,
fiecare dintre cele două segmente se împarte iarăşi în două şi aşa mai departe.
Segmentarea enunţului se opreşte la nivelul morfemelor (unităţi indivizabile).

è constituenţi imediaţi
e.g. Fratele meu Ion şi-a cumpărat un radio nou de foarte bună calitate
è constituit (orice grup de doi constituenţi imediaţi)
e.g. fratele meu Ion
è constituenţi ultimi (morfemele)
e.g. Frat-e-le me-u Ion şi-a cumpăr-a-t un radio no-u de foarte bun-ă calitat-e

Făcând abstracţie de conţinutul concret, sute de propoziţii se încadrează în aceeaşi


schemă de organizare a constituenţilor, deci au aceelași model!

2
Introducere în lingvistica generală, semestrul 1, 2017-2018
Curs 9

e.g. El cumpără o pălărie nouă./ He buys a new hat.

* Acestă metodă de analiză este în continuare mult utilizată în lingvistica americană,


în special în gramaticile generative.

3.4.5. METODA GENERATIV-TRANSFORMAȚIONALĂ

Este caracteristică generativismului american elaborat de Naom Chomsky (1957).


Gramatica generativă (fondată de Naom Chomsky începând cu 1950) – presupune
un set de reguli ce pot fi aplicate pentru a obţine / a genera propoziţii corecte din
punct de vedere gramatical. El vorbeşte astfel de o gramatică universală. Această
gramatică studiază:

o Fonologia (tipare fonetice ale limbii)


o Morfologia (structura și înţelesul cuvintelor)
o Sintaxa (structura propoziţiilor)
o Semantica (înţelesul lingvistic)

Analiza transformațională descompune fraza în propoziții elementare și operații


elementare: un enunț precum marele violonist va interpreta o piesă celebră – poate fi
segmentat în trei propoziții: vviolonistul este celebru; violonistul urmează să
interpreteze o piesă; piesa este celebră.

Gramatica generativă reprezintă un model capabil să genereze și să explice toate


enunțurile corecte ale unei limbi.

N.B. "Colorless green ideas sleep furiously" (Chomsky) - este o propoziţie corectă
din punct de vedere gramatical, dar exprimă un nonsens din punct de vedere semantic.

3
Introducere în lingvistica generală, semestrul 1, 2017-2018
Curs 9

Gramatica transformațională nu urmărește să întocmească un inventar de elemente


invariabile, ci formulează o serie finită de reguli care, aplicate, determină o infinitate
de enunțuri posibile.

Concepte fundamentale: structura de adâncime, structura de suprafață și reguli


de transformare. Fiecare propoziţie are două nivele de reprezentare:

• Structura sintactică de adâncime (relaţiile semantice de bază) (engl. deep


structure) – baza de aplicare a transformării, o frază abstractă, anterioară
aplicării regulilor de transformare, care au dus la organizarea ei în planul
expresiei
• Structura sintactică de suprafaţă (engl. surface structure) – rezultatul
obţinut printr-o transformare; organizarea frazei așa cum apare ea în planul
expresiei; poate fi relevată, figurat, prin arborele constituenților

Organizarea gramaticală rezultată din segmentarea în constituenți imediați reprezintă


structura de suprafață a unui enunț. Înțelegerea unui text presupune intuirea structurii
sale de adâncime.

Tipuri de propoziţii:
• Unitatea sintactică minimală / propoziţia simplă
• Propoziţia dezvoltată
Structura propoziţiei:
• Nucleu ce poate fi – o interjecţie sau
– grup nominal + grup verbal (GN+GV)
• Tipar al intonaţiei (accent + intonaţie)

e.g.: Elevul meu vine la şcoală – acest enunţ se generează prin următoarea
succesiune de operaţii:

Propoziţie = grup nominal1 (elevul meu) + grup verbal (vine la școală)


Grup nominal1 = nominal1 (elevul) + posesiv (meu)
Nominal1 = nume1 (elev) + articol (-ul)
Nume1 = elev
Articol = -(u)l
Posesiv = meu
Grup verbal = verb + grup nominal2
Verb = vin(e)
Grup nominal2 = prepoziţie + nominal2
Prepoziţie = la
Nominal2 = nume2
Nume2 = şcoal(ă).

4
Introducere în lingvistica generală, semestrul 1, 2017-2018
Curs 9

Exerciţii:

1. Analizaţi în constituenţi imediaţi enunţurile:

Buturuga mică răstoarnă carul mare;


Every human being likes to be free.

2. Comentaţi raporturile dintre structura de suprafaţă şi structura de adâncime din


enunţurile:

Am deschis o carte. – Cartea a fost deschisă de mine;


Shakespeare wrote “The Tempest” in 1612. – “The Tempest” was written by
Shakespeare in 1612.

3. Descoperiţi structura de adâncime a enunţului:

El şi ea se salută cordial.
Ioana şi Dana se ceartă.
Dan şi Ioana învaţă.

4. Descoperiţi structura de adâncime a sintagmelor:

ziua de ieri; băiatul de acolo

5. Arătaţi ce enunţuri pot rezulta din transformarea următoarelor structuri de


adâncime:

(1) Tu ai cumpărat cartea. Tu căutai cartea pe la toate librăriile.


(2) Ea a pierdut un creion. El a întrebat de creion.
(3) El a devenit ceva. El şi-a dorit să devină ceva.
(4) S-a întâmplat un eveniment. Toţi au aflat evenimentul.
(5) Dacă cineva umblă cu miere, atunci gustă din ea.