You are on page 1of 6

Universitatea „Ovidius” din Constanța

Facultatea de Medicină
Programul de studii Medicină Generală

Incidența bolii Kawasaki la copii

Coordonator știintific,
Șef de lucrări dr. Mihaela Butcaru-Pundiche
Studentă,
Gabriela Buzdugan

Constanța
2018

.....................................................6 2 ..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................3 Ce este boala Kawasaki? ...................5 Bibliografie...................................................................................................................................................................3 Scopul lucrării ......................................................................................4 Cine riscă să dezvolte acest sindrom? ........................................................................................................................................................4 Simptome și semne.....................5 Tratament ...............................Cuprins Introducere ................................................................

totuși căutăm în continuare. El mai crede că doar cercetătorii vor putea identifica cauza principală a acestui fenomen. Japonia în anul 1948. incidența bolii Kawasaki a continuat să crească. din păcate. este că motivul apariției ei nu este cunoscut. Lucrarea de față dorește să intregească o parte din informațiile de actualitate de pe website-urile de specialitate medicală în privința sindromului Kawasaki. Din fericire. de atunci au trecut 50 de ani. A fost activ în acest domeniu și a înființat "Centrul de Cercetare a Bolii Kawasaki în Japonia" în 1990 și mai târziu o organizație non-profit "Centrul de Cercetare a Bolilor din Japonia". din moment ce simptomele ei erau extrem de clare. când a întâlnit un copil cu vârsta de 4 ani și 3 luni. la acea vreme nu avea de ales decât să-l consemneze ca pe un "diagnostic necunoscut". Și-a finalizat doctoratul la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Chiba. Primul contact cu boala căreia i-a fost întâiul descoperitor l-a avut în ianuarie 1961. în final structurate în 3 capitole. și în prezent se bucură de o viață plină și activă ca adult . În momentul în care a descris pentru prima dată boala. Lucrarea cuprinde un numar de 6 pagini. 3 . mărturisește acesta. a simțit că suntem pe pragul descoperirii cauzei sale. Obiectivele urmărite sunt informarea citirorului și ridicarea semnalelor de alarmă asupra acestei afecțiuni tot mai răspândite în aria medicală. care avea să devină primul caz cunoscut al bolii Kawasaki. De ce nu putem opri această boală? Motivul. în care au fost strânse date cu caracter informativ din articolele de specialitate. în anul 1925. De atunci. Introducere Scopul lucrării Tomisaku Kawasaki s-a născut în Tokyo. copilul nu a suferit sechele. în ciuda eforturilor numeroase ale cercetătorilor.

Dintre cei afectați. conform datelor. dar și primăvara. copii de sex masculin originari din țările continentului asiatic sunt cei mai afectați. aritmie*. Este o boală acut-febrilă. Se manifestă cu preponderență în copilăria timpurie. În Japonia incidența bolii este de aproximativ 10 ori mai mare decât în SUA. Punctul cel mai înalt de risc este la vârsta de 9-10 luni. Aceste date sunt însă de multe ori incomplete. spre exemplu în Regatul Unit. arterele coronare. anevrism*. o vasculită*. în realitate fiind mai mari. Numărul cazurilor variază de la 2000 până la chiar 3400. Din numarul total de cazuri. când febra și erupția cutanată se diminuă. ce afectează cu precădere arterele ce irigă cordul. Studiile au încercat să demonstreze prezența unei toxine-superantigen bacterială Implicația genetică relevă o presupusă predispoziție geografică.Ce este boala Kawasaki? Este o boală potențial fatală. Cei mai afectați sunt subiecții masculini de etnie asiatică. provocând chiar ischemia țesutului irigat de acesta. până în prezent se suspectează că o infecție este factorul declanșator. 80% dintre copiii cu vârste sub 5 ani pot suferi de sindromul Kawasaki. s-a constatat că doar 20% suferă complicații cardiovasculare* . ce poate duce la stenoza sau ocluzia vasului de sânge. însă nu este o boală contagioasă. anual în SUA. și de circa 30 de ori mai mare decât în Regatul Unit și Australia. în special în perioada iernii. și pot implica: miocardită*. Cauzele acestei boli sunt actual necunoscute. aproximativ 80% se recuperează în totalitate. *2complicațiile cardiovasculare apar la circa 10 zile de la debutul clinic. iar mai puțin de 1% sunt fatalități(infarct miocardic acut). Cine riscă să dezvolte acest sindrom? Conform cercetarilor din Statele Unite. aproximativ 1990 cazuri au fost descoperite abia post- mortem în urma autopsiei. *miocardită= inflamație a țesutului muscular al inimii *aritmie= incapacitate de menținere a unui ritm sinusal constant al cordului *anevrism= dilatație anormală a unui vas de sânge 4 . *1 vasculită(conform Dicționarului medical scris de Valeriu Rusu)= inflamație a peretelui unui vas de sânge. dar poate avea drept țintă orice vas mare sau mediu de sânge.

Deși aspirina nu este recomandată persoanelor sub 16 ani. simptome: febră de 40 C timp de cel puțin 5 zile. acestea sunt administrate pentru a reduce riscul provocat de manifestările cardiace ale bolii. pieptului și a organelor genitale. ce durează 2 săptămâni. ◦ Faza I(acută și subacută). palme și tălpi umflate. debutează imediat după faza I. medicul va trebui să întocmească un plan de tratament pentru pacient.semne: tegumentul din jurul cuticulelor de la membrele superioare și inferioare descuamat. Medicul trebuie să ia în considerație și alte afecțiuni ce prezintă manifestări similare cutanate și febrile. diagnosticul va fi pus cel mai probabil de către un medic pediatru. iritat și inflamat(limfonodulii cervicali inflamați).inflamate și descuamate. Din cauza faptului că boala Kawasaki afectează în special copiii. boala Kawasaki este o excepție în care poate fi folosită. semne: buze intens roșiatice. simptome: durere abdominală ce poate fi însoțită de diaree și vărsături. poate preveni formarea cheagurilor de sânge în doze mici. limba cu aspect de căpșună.Simptome și semne Sunt impărțite în două faze foarte importante pentru diagnosticul precis și corect. Diferența se face prin tabloul clinic al copilului. rujeola. erupții cutanate poimorfice(nu veziculare) în zona stomacului. iar în cazul în care acesta prezintă cel puțin 4 din simptomele si semnele de mai sus. 5 . de culoare roșu-violet. care de obicei constă în administrarea intravenoasă de aspirină și imunoglobulină. artită dureroasă. poate reduce inflamația în doze mari. Efectele curative ale acestui antiinflamator non-steroidian sunt: ameliorarea durerii și disconfortului. scăderea febrei. Deoarece nu există un test specific pentru această afecțiune.faringe dureros. toxoplasmoza. Faza II(convalesență). de tipul IV. spre exemplu: scarlatina. conjunctivită bilaterală non- exudativă. diagnosticul pus va fi boala Kawasaki. Imunoglobulinele folosite în tratamentul bolii Kawasaki sunt din clasa gammaglobulinelor. Tratament După stabilirea diagnosticului.

https://emedicine. http://www. http://ep.bmj.wikipedia.com/content/89/1/ep3 5.com/cardiovascular-diseases/differentiating- kawasaki-syndrome-microbial-infection 6 . https://en.org/wiki/Tomisaku_Kawasaki 2.com/medicine/diseases-and- conditions/pathology/kawasaki-syndrome 3. http://www.encyclopedia. Bibliografie 1.medscape.com/article/965367-overview 4.physicianspractice.