You are on page 1of 12

Curs 5 –20.03.

2002 TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

CAMP STRUCTURAL - extinderea a unui camp structural in alt camp structural  zona in care
regula este a unui camp structural cat si a celuilalt camp structural  va
LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul
DOUA CAMPURI STRUCTURALE indiferent de cat de diferite ar fi

- A,B  sunt campuri structurale cu reguli diferite
- linia de tangenta  devine o bariera structurala (ex: intravilanul 
linie intre 2 campuri structurale)

Bulevard – linie de
tangenta intre 2 campuri
strructurale  devine
bariera structurala 
interes ca aceasta linie sa
fie foarte clara A B
A B

piata
Zona care include reguli acceptate
 in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in de cele 2 campuri
opozitie
EX :

P+1

Cote diferite
P+10

P+10 P+1
P+10
P+1
Elementul natural trebuie pus in
evidenta
A
B

Piata Victoriei :

A – camp structural A B

elemente
joase
Campuri structurale

Variante de rezolvare

 corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii
B – camp structural  OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau
profil
Front inalt - bariera

Piata Operei Pozitionarea birourilor era foarte benefica: a .Nu intra in conflict cu Intercontinentalul 3. 1  posibil de realizat 2  se poate realiza (se si realizeaza) 3  foarte greu corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la CAZUL1 : * p-ta Decebal cel mai probabil). PERCEPTIE DINAMICA  INTERCONTINENTAL 1 A – camp structural * elemente Camp structural joase Camp structural 2 Alt element de prestanta la 3 Element de prestanta – hotel p-ta Sf.bariera PRINCIPIU : evidentierea unor locuri  cladiri inalte .casa monument  se profila foarte Spirii bine pe aceasta cladire inalta Pozitionarea indoielnica b PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii : 1.Gheorghe dar care Intercontinental sa fie subordonat Interului B – camp structural Front inalt .un element de prestanta poate fi mai important “la distanta” pentru spatiul indepartat decat pentru spatiul apropiat  rezultat al perceptiei dinamice Opera . POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI 2. o implicare locala  in spatiul in care se afla 2.Devine importanta prin participarea ei la spatiu.se integreaza in camp Perspectiva spre Dealul . o implicare globala  in spatiul global . 1.pentru 3  posibilitate forte redusa  1  2  propuneri de puncte inalte de referinta  3 Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).conteaza foarte mult la distanta.pentru a diminua efectul barierei  introducere de elemente foarte inalte in zona afanata .

2  ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna PAIDEEA – un altfel de spatiu Opera  Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita PRINCIPIU  UNITATEA SPATIULUI  prin contrast / concordanta  contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai important instrument de lucru) UNITATEA  repetabilitate  monotonia  asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi categorie de elemente (piata San Marco)  Campanilul  contrast . toate situate in trepte PRINCIPIU  organizarea fractala in teritoriu impune campul structural Distante 1. Completare cu front retras specific Caii Victoriei Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei  spatiu public Element .cafenele.elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast 4.comert.ansamblu multifunctional  hotel.birouri.frontul trebuie sa fie cu 1.Palatul Telefoanelor 1 Completare cu front retras specific Caii Victoriei A 2 B Calea Victoriei – cornisa pentru oras .2 niveluri sub cladirea B acces pietonal cu terase.cultural inalt . Bulevardul Malaxa Spartura in front (continuitatea lui) b-dul Malaxa Casa monument  Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini directia de prespectiva) PRINCIPIU  renovare integrata Orasul modern  se impun imagini diferite 5.

o strada care sa plonjeze intr-un element .03.perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate .imaginea globala fiind dinamica .dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental Element mai mic  O categorie aparte a privelistii este tratare speciala.profile largite in plan orizontal de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane .observator  obiect observat .cap de perspectiva  volumetrie remarcata prin inaltime.vedere de jur imprejur  limitata  locul respectiv are o determinare.efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre Capul de perspectiva  asezare  efecte diferite observatorpunct de observatieobiect observat EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA  capatul de perspectiva apare in prim-planul fundalului Efectul de perspectiva  este determinat de relatia intre : .un arbore)  valoare de .un element de plan (ex: arcade)  imagine libera trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta) SIMONDS  relatia intre elementele de prim-plan  elemente de fundal  privelistea capata substanta prin existenta elementului de 1.caracteristici : deschidere.fie peisagera)  stare de contrast intre peisaj si prim-plan.observator  cadru capatul de perspectiva apare in planul Efectul de perspectiva  definirea cadrului + definirea obiectului (capat indepartat al fundalului de perspectiva) Ideea cadrului (care daca nu exista  privelistea) In spate Prim-plan .2002 ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA  referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI : Privelistea : cea mai simpla.niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime scara in raport cu privelistea .CURS 6 – 27.fara pregatire prealabila  privelistea este un joase care prin modul de tratare prezinta interes “pandant” al elementelor de prestanta.conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica) natural)) Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva .obiect observat  cadru EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA  .o inregistrare dinamica  definirea imaginii prin elemente de prim.In cadrul compozitiei (fie urbane.o limitare a sa  un loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o cadru deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia) Obiect – cap de perspectiva IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat  perspectiva ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta  poate fi avantajat/dezavantajat de declivitate) .legata de ideea de deschidere  spatiu deschis . PERSPECTIVA DESCENDENTA  niciodata intr-o descendenta nu prim-plan se pune un element inalt . Capul de perspectiva  poate fi un element vertical. Dezvaluirea privelistii prin surpriza  succesiune in imagini  ideea .balustrade. 2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL   elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime 1.concordanta de interes in raport cu activitatile din locul respectiv  poate fi completa – panoramica  de pe punctul cel mai inalt.elemente de prim-plan (coloane.oglinda de apa.limitata de un cadru .volumetrii dezvaluirea imediata. Dezvaluirea prin succesiune  intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza  privelistea este descoperita sau sesizata progresiv.functiune perspectiva  efectul de perspectiva – este o importanta orasului in cadrul priveliste conturata .elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului (ex: piateta.care genereaza monumentalitatea spatiului 2.

sau dimpotriva efectul estetica.psihologica de perspectiva) .efectul de perspectiva se mareste Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi.Flesa Amiralitatii – Copenhaga (ingusta si foarte inalta) Situatia apropierii .In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka)  ascundere.in afara caracterului de monumentalitate al spatiului (caracter mai liber) .foarte importanta participarea soarelui in imagine  are valoare dincolo de artificiu (care sporeste.efect de perspectiva orientat sud  fatada neluminata (negativa repere (Ex: Lipscanieelement de reper pentru elementul de prestanta) Intercontinentalul  imbogateste imaginea).intre front si elementele de capat trebuie sa avemsporeste .cladirea poate fi dominata prin scara elementelor Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura CULOAREA  foarte importanta.apropierea mai mare  devine importanta compartimentarea fatadei .Petersburg) .In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea Ex: Casa armatei – prelucrare  monumentalitate element de prestanta sistematizare care sa permita perceptia integrala (elementul de prestanta sa fie vizibil tot timpul) monumentalitate  se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde dinamicitate  ritm de dinamica accelerat) monumente.se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m  distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles.revelare STUDIU DE ALTIMETRIE  locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalteEFECTUL DE PERSPECTIVA  impune de fapt CULOARE .efectul contrast : de .conteaza elansarea pe verticala – cupole.sub 2 km  importanta este volumetria pe inaltime .PERSPECTIVA FRONTALA  directa/indirecta  .de la distanta se vede convenabil  din apropiere nu se mai vede  imagine neplacuta.legata de caracterul de monumentalitate al efectul de perspectiva spatiului  daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul.stresanta (se vad numai ultimele etaje) Ex: Galati – cladiri inalte indepartate de faleza .apar alte lucruri care nu sunt artificii dar DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT au acelasi efect : .importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova) alta culoare o culoare .Petru Piata del Popolo.perceptie frontala  elevatia ≈ 200 m pietii .mai aproape  devine importanta decoratia (detaliul) .la 500 m  devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului) .perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA  amploarea elementului de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta) .impune elemente de prestanta.contrastand cu griul Manhattan-ului PERSPECTIVA LATERALA  elementul de inchidere este situat lateral ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN .perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval .flese Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg.Roma – Piata Sf.cladirea se apropie – se reduce ax.cladire vazuta in racursi  profilurile.poate spori/diminua efectul de  legat de distanta conteaza si directia de perceptie pespectiva Forma trapezoidala a .LUMINA .in cadrul Ex: Academia militara  orientare catre sud – fapt negativ  rezalitare a fatadei efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) .diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva elementul de inchidere al perspectivei se constituie in  cu cat culoarea este mai inchisa.de la 10 m  nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult  culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva perspectiva intradosurile)  culoarea mai deschisa mareste efectul de monumentalitate perspectiva .

interesanta. nu mai are efect de fundal. ci cautarea inui echilibru intre cele doua spatii. cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de unitate AXUL: 1. ordoneaza. nu are nici o motivatie compozitionala. Casa Scinteii -oginda de apa sporeste efectul Valori de vizualizare a peisajului 1. Greutate mare. privelistea 2. respectiv in profil transversal/longitudinal axul: starea de echilibru. se determina prin tratarea spatiului bariera compozitionala intre parc si zona X. alcatuind un element de natura Hanului lui Manuc. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate) SISTEM DE AXE Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator. componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor. SPATIULUI -axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului axe exterioare New York: strada este dinamica.CURS 7 Artificii: Urbanismul baroc Organizarea spatiala in „Boulin Green” – scobirea terenului in fata Sau: constructia unei cladiri mai mici. deschide.Rotonda Scriitorilor din Cismigiu.se constituie intre simetria totala si libertatea totala libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa PARC ZONA X Caracter de monumentalitate -simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si preluat de post-modernis – simetria de factura clasica in conditiile moderne. Principiul pirghiei: greutate mica. similare ca volum cu cea de pe Peisagistica unei cladiri pentru a crea o anumita partea stinga. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu 2. capetele axei. (legat de o anumita Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se ritmare a spatiului) unifica. unicitate. -caracteristici : traseul. Petru din Roma -se aplica pe un teren orizontal. perspectiva Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste 3. efect de unitate. diagonala era data de caracteristicile sitului (nu era intimplatoare) -a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte si de alta a axuluiacelasi lucru. frontul construit devine o -o anumita ierarhizare a axelor. blocul devine coplesitor in context. neconfortabil. -simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si Alt efect:frontul construit este spart: de alta a axului. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului 3.mai aproape de ax P-ta Unirii – nu este o piata. Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax Axe interioare . axa de compozitie cladiri de factura celor de pe dreapta mijloc compozitional -se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte -liniaritatea de baza – legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional -axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste caracteristicile: axul directioneaza. legata de cladirea mare descendenta – pta Sf. 2.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru -principiul pirghiei este invers ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta.cladire inalta. nu este coplesitor. punctiforma AXIALITATEA INTERIOARA A Soseaua Iancului: stare de dezechilibru. -deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex: diagonala) -se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de legatura dintre un punct si alt punct.mai departe de ax Propuneri: 1.

Cupola Sf. Petru -unitatea semnificativa de spatiu. culoarea . imaginea se constituie din planuri si linii. sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct. spatii artificiale. Ex: P-ta Anunziata – fintinile reprezinta intersectia axelor Accese IMAGINEA -imaginea individului e definita in mod segmentar 1. la nivelul orasului avem de a face cu o intersectie. care nu sta in -la asfintit se creaza un efect exceptional. logica curenta de alcatuire. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins. deshiderea spatiului.numai anumite spatii pentru care grija noastra este deosebita. deconstructivismul introduce o alta logica. mai multe axe daca -spatiu de spaima-in parcurile de distractie.spatiu care are o alcatuire ilogica. 2 – piata Place Vandome -parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber -deschidere ceva mai clara al mezaninuluide la parter) -imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol – creaza o contimuitate a spatiului la nivelul trotuarului) Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta. abstracte 2. imaginea intregii cladiri Amfilonada de coloane 2. constitutive 1.1 calitate -avem nevoie de echilibru constitutiva ca produs superior – de selectie  stil – stilistica spatiului Calitati constitutive: 1. unele dintre pt un spatiu mai complex. imaginea unui singur nivel) Mies van der Rohe – cladiri inalte la Chicago Ex. de incordare. 2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite In baroc – o multitudine de axe principii si mijloace . Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu). ax grupa 1 ex.Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj. spatiului. CURS 8 Ex p-ta Capitoliului: Definirea spatiului peisagistic – nu se refera la un spatiu plantat Spatiu peisagistic – situl in sine Calitatile unui spatiu: 1. 1 – piata regala din Barcelona: -acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta) Intersectia axelor trebuie stapinita 1.3 calitati constitutive sintetice (de sinteza)  orientarea spatiului. Element dominant Gol . disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de contemplare. ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare In renastere – 2-3 axe 2. deshiderea spatiului -ne putem referi si la inchiderea spatiului. simetrie categorica.in interiorul spatiului lucrurile capata un rafinament.spatiu tensionat. impusa (ierarhizare. lampadou. In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate -spatiu deconstructivist. marcarea diferita -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare)  marimea a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie. liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata. forma. sunt asimilate de oameni ca avind calitati deosebite -spatiu tensionat. marimea spatiului ax grupa 2 -dimensiunea concreata a spatiului – dimensiunea comensurabila ax grupa 3 -dimensiunea absoluta – raportata la starea omului: ex: Moscova – dimensiune uriasa a spatiului – spatiu neobisnuit 2. umplerea spatiului .

.element de dominantza. forma -directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului . orientarea spatiului a) orientarea cardinala. -piata din Bistrita-Nasaud: catedrala. dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina -referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: (spre sud) 1. relatia intre scop si forma: -scopul – canalizarea interesului -forma – libertatea in abordarea formei -starea de imbogatire a spatiului prin lucruri. ex. 3 – palatul regal -iluminarea spatiului exterior Deschidere maxima. case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura separarea se face prin pavaj) -ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant 5. trebuie luat in seama -prin valoarea semnificativa aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara – o -prin interes particularitate a orasului. pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an) ex: Amsterdam: circulatiile: -pietonala – pt public Fronturi constituite din transport in comun / automobile : (pe acelasi teren.in raport cu lumina Ex. in mediu 3. in interiorul lui. poate avea si efect negativ. calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei) 6. Umplerea spatiului 7.stil – stilistica spatiului pentru a avea consistenta. plantatie de palmieri elemente de compozitie: -dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau -dominantza elementului de umplere asupra spatiului ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane. directionalitate 2. unitatea ansamblului.directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul forma fara continut este inutila spatiului sau. culoarea trebuie controlata Munti lac platforma gradene . sticla colorata Culoarea ideala: ca atmosfera. dominanta b) orientarea compozitionala -legata de deshidere. elemente. Nouvel foloseste foarte mult culoarea. ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta Ex: piata regala din Paris c) orientarea dpdv spiritual-compozitional -orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului inchiderea: -este una transanta -este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- Gradina gradinile italiene-: realizata prin garduri vii) -este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze. -o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul Inchidere doar pe o parte de dominanta . de directionare nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei – element de umplere subordonat fata de spatiul care este dominant . de regula. apare ideea de integrare in context. un spatiu are nevoie de umplere -schema data: foarte important la examen -prin volum -specificul nu este un produs de conjunctura. folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei. la aceeasi cota. culoarea deschidere ampla are 2 sensuri: culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta. este alt raport -gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata -piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai) 4. domina spatiul.

politic. spatiu a fenomenului urban S-au incercat definiri ale fenomenului urban: Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica a.intens/mai putin intens .proces evolutiv interes . topologic) coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei urbane. oamenii aflati acolo la un moment dat. topologie. 2 si 3 se dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni eficace. O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau . deschideri de spatiu. 3. urbane o succesiune de stari.canalizarea pe cai favorabile a proceselor fenomenului absolutizand spatiul. CONCULZII: 1. matematico-geometric.inseamana: cadru construit.structura morfologica-functionala .forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica. urban Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat . directii de . in concret – in cadrul unei anumite existente urbane. in abstract – imaginativa – in cadrul reprezentarii existentei 2. CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA cuantificabile ale fenomenului urban (cresterea ppopulatiei.fenomenul urban are o desfasurare continua. formei urbane. pentru ca 1. sau conduc la un fenomenului urban. DIALECTICA FORMEI URBANE. infinita prin multitudinea tipologica. care se refera la spatialitate - configuratie spatiala.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban. prin mijloace matematico-geometrice. il . FENOMENUL URBAN CA SISTEM CARACTERISTICILE LEGITATII FENOMENULUI URBAN . Referinta la logica formei. 2. discontinuitate. conflict (exemplul cu vecinii).conceptul de “Societate urbana” 2. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane. care reflecta evolutia 1.exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban b. 3. O capacitate de reunire – a unor continuturi vechi sau noi intr-o . social. fiindca ele sunt elemente transformabile. material. spiritual) -> fenomenul urban = ”realitate globala” (Lefebvre) 2.fenomenul urban asociaza consumul si productia => o urbane ante sau post-existent: stare de conflictualitate 1. intinderi.dens/mai putin dens . forma volumelor construite. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane. considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul respectiv a formei urbane. Centralitate fenomenului urban 2. actiuni. verbal. fapt care ne conduce la ideea cunoasterii si dirijarii fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe puncte de fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta. aceasta 3.forma urbana este concretizarea in timp si independenta. sunet. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp.pasiv . 1. prin concept psiho-sociologic sau matematico- De exemplu: statistic. CARACTERUL FENOMENULUI URBAN Observatie: forma urbana are un caracter dialectic. a fenomenului urban. selectatnd in decursul timpului diversele valori in cadrul EXISTENTA URBANA: existentei urbane respective. STRUCTURA URBANA are rol: Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre . imprimand existentei forme spatiale. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie 1. vedere (plastic. totalitate automobilele. fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai putin imagine. Intre forma si continut exista o anumita -> proces evolutiv . Fenomenul urban se defineşte pornind de la determinarea esenţei 4. releva pe un anumit plan al complexitatii sale. in esenta . urban 4. care se refera la toate aspectele I. 3. dar nu luate ca orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban. astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si in functiunilor interne si esterne ale orasului subsisteme. temporala a succesiunilor sale fenomenologice . determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea fenomenului urban. exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii din care rezulta o anumita existenta urbana de interes (economic. pe baza structuralista: Fenomenul urban poate fi: . strada . tehnice.toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se plastice desfasoara simultan. cresterea urbana si continutului justifica intelegerea lui ca un sistem. urban este rezultatul unei evolutii istorice.deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul ale fenomenului urbansunt rezultaul unui conflict .CURS 9 . .loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu.exista mai multe directii de determinare structurala: . c.este o concretizare complexa.componentele atat de diverse .forma urbana are momente de stagnare. a unei anumite structuri al conceptiei. putand include: atari. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc de transformare a structurii urbane. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN .Fenomenul urban are dubla referinta 1. plantatiile c. grafic. Referinta la dialectica continutului . sau un model conventional. miscare. delimitat. Conflictualitate TRASATURI: 3. O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana. b.de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului inovatie si traditie. evidenta.este o forma a logicii gemetrice. o rezolvare pentru o anumita existenta urbana daca se iau in urbane.fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de a. DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA 2. forma/imaginea urbana Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele b. forme de organizare teritoriala. Forma urbana are capacitatea de a evolua. Conflictualitate.structurile urbane sunt intr-o continua transformare .CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi: a.activ . Centralitate.structura spatial volumetrica Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul. Simultaneitate 1. densitati). CARACTERUL ACTIV SI sale si substanţei sale. orice existent Situatia este exprimarea. Simultaneitate. timpul. prin obiecte. spatiala. forme de viata urbana. Observatie: .unitar/mai putin unitar . URBANE 2. suprafata.

. lipsa de elemente particularizatoare. Spatii omogene . spatii utopice finalitate. cinetica). dar extrem de ampla. urbana. realizandu-se la nivelul spatiului urban. constituindu-se ca o noua existenta urbana. plan de esentializare.CURS 10 . Intr-o sectiune temporala verticala – se insista pe caracterul . ale carei limite ies din firescul perceptiei umane.spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare – spatii care se refera la toate manifestarile formei urbane pe un anumit amorfe – spatii indiferente. spatiu cu disponibilitati de imaginar. Spatii urbane utopice: . axul care s-a dezvoltat mai inatai V E 1.pot fi spatii neorganizate inca. in sensul ca forma urbana este exprimarea 2. functionala.axul N-S. 1.orice deplasare de interese in teritoriul urban are un “traseu” pe cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre ele. a. .Traseul are 3 zone: 1. sustinandu-se fiecare prin caracteristici functionale. . genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite. . (analiza structuralista) reala si imagine mentala) 2. a senzatiei. Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban). dar sunt concepute pentru oameni. chiar daca in timpul zilei el este un spatiu Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva. sau grupari diferite de oameni. adica un nou moment de finalitate.configurare complexa (spatiala. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA . finalitate care este intr-o continua In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu desavarsire. sociala. imagine timpului a spatiilor urbane respective. 2. In urma acestor modificari poate rezulta o deteriorare .echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din structura b. care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu. chiar daca el cuprinde localizari ale Spatii urbane neutre: mai multor functiuni. (Lefebvre) . . viitoare. – zona mijlocie. c.axul E-V. o piata organizata. Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale: . organizatii si institutii care au caracter de stat. spatiale si de cuprindere diferite. Spatiul urban omogen .are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu. Spatii heterogene heterotopice si utopice reflecta o complexitate multifunctionala. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite urbana. 2. Categorii topice spatiale spre o finalitate a fenomenului urban. dar acea existenta urbana nu ramane definitiva. diferita de ce a unui spatiu urban in acelasi moment. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o finalitate de . analiza diferentierii spatiale se face: . In interiorul orasului. utopicul fiind o rezultanta a . dar si posibilitati . izotopic sau heterotopic. moment. In urma acestui proces de aceleasi trasaturi caracteristice. spatii care sunt legate intre ele prim partiala sau totala a existentei urbane. Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu .2. si configuratii se estompeaza.este defapt un spatiu care presupune uniformitate. spatii izotopice Explicatie: 2. axul Senei II.spatii concepute in acelasi fel.spatii care releva locuri diferite.Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri. diferentiata prin interferenta celor doua particularitati. Concept Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea spatiala. care apare: 3. conceptul general de diferentiere spatiala: 1.orice spatiu urban in timpul noptii. atunci cand o serie de aspecte evolutiv al spatiului urban respectiv.Grupuri sociale: 1.spatiul utopic este un spatiu simbolic. 2. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o anumita dominanta functionala. spatii atrofiate topie.spatiul utopic este un spatiu real. Exemple de spatii utopice: . . transformare se ajunge la o noua forma. (Strada nu este un spatiu indiferent). spatii care pot fi identice.spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata. 1.Diferentiere spatiala la Paris N . 2. . de continua desavarsire. In determinarea unei 1. functionale care are in vedere necesitati prezente. sunt diferite. Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de constituire a formei urbane. spatii heterotopice O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o anumita 3. S Diferentierea spatiala este o modalitate care explica existenta in . Spatii urbane heterotopice: . clase sociale sau paturi sociale 2.spatiul utopic este subiectiv. De exemplu: . Spatiul urban heterogen – spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata .spatiul utopic este diferit de utopia urbana 1. -> forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces . – doua marginale distinct diferentiate. 3.asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice. In interiorul orasului distingem: perceptiei. pentru ca existenta urbana este definita de o serie de factori care suporta 1. aprecierea sa fiind legata de psihic. Este o schema a formei urbane care se realizeaza mintal pornind de la identitatea existentei urbane. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o existenta realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si heterotopia urbana de la un moment la altul al evolutiei lui).in cadrul orasului. Intr-o sectiune temporala orizontala – constituirea in cursul anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre. . Spatii urbane izotopice: modificari. acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala omogenitate/heterogenitate. practic un spatiu fara Spatii urbane amorfe: topie.. Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el.spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu. Observatie: . diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune si aceeasi pozitie.

integrarea formala – poate opera . obiectiv sau subiectiv.originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil) topice. asigurand in acest fel 3. . Strada. aspecte negative.: constructia particularitatile sale se retin prin “filtrul spatiului omogen”. retinand astfel specificitatea. a unei zone) > trasaturi de caracter -> trasaturi de generalitate. 1.este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa trasaturi de caracter care. Strada: 1. rezultand un urbana industrializata. diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a infatisa . . .o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast . conturarea trasaturilor organismului urban. in existand intotdeauna o zona de suprapunere.de convenienta – unitate evolutiva – imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul ansamblului. creativitatea . punctele de tipologica restrang sfera de analiza . in intregul ei.artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi . exprima prin caracter si specificitate. apreciere. Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun . ca loc al selectiei topice. inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie spatiala ca -informata (incarcatura informativa generalitate de grup. diferentiat/nediferentiat reflecta .Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate - . Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ cealalta prin similitudine. Campanilul pentru ansamblul San Marco) -existenta urbana cu ample disponibilitati pentru . (Ex. campanilul – element de specificitate unic . efect organic”) 2.se realizeaza .o strada pietonala -se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a .la nivelul spatialitatii generale doaua dimensiuni: calitative si cantitative. mare) .in afara contextului initial (Targu Mures – intregirea este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp. . .) dezvoltarii societatii.este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in cadrul ceva) formei urbane. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile restranse. insa trecute prin filtrul selectiei . conferind caracter. In domeniul urbanisticii. ca valoare informativ-selectiva – mai complexa. esplanadei necesita o noua unitate) .unitate artistica si creativitatea tehnico-stiintifica. incadrare a observare si observatorul.in contextul initial (Sibiu simbol.Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban .pe un splai trasaturilor si elementelor functionale. ingusta si sinuoasa in orasul medieval .raport observator/punct de observatie Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare . . . relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent – 4. particulara. . ca valoare informativa (restransa. monumentala si pretentioasa in orasul baroc . retinute in timp. . Valoare particulara: Caracter si spacificitate. iar diferentierea nu ofera o infinitate.: blocul turn din piata Salii Palatului) un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un timp indelungat. astazi – repusa in drepturi. trebuie sa ofere porticelor din lungul strazilor de la parterul cladirilor) oamenilor un mediu educational. spatiu unitar. oricat de categorica ar parea aceasta in 3. -selectia topica este mijlocul fundamental. heterotopica.termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea . . 2. individualitatea sa Ex. Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al stil. . Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate. spatiului sau a zonei in care exista. trasaturile de generalitate devin . cauza – mijloace de realizare 4. . sau ca singularitate. dar legata) Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional . conferind specificitate. Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr- respectiv (ex. 2. .aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative pe: . Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta porticul – element de specificitate comun interes: 1. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (“urbanism 1. Zona centrala din Bologna – succesiunea Reclama: -reda cosmetica urbana. conclusiva spatial volumetric si comportamental. strada isi evidentiaza interesele proprii 2. segregare. . o dimnesiune relevand aspecte pozitive.la nivelul plasticii particulare urbane. valoarea particulara a unui spatiu urban . impunand spontaneitatea si premeditarea logica. contractate in timp – esentializata. Particularizare prin segregare: . De exemplu: piata San Marco – Venetia. functia prioritara care afecteaza strada – impune scara si DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a caracterul spatiului interferentei unor participari de natura unei generalitati 3. se constituie apoi ca elemente rezulte ca rezultat al selectiei topice: de specificitate. Prin procesul de selectie topica.exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a semnificativ/simbolic. Afirmarea unei valori particulare (caracter.in aprecierea spatiului urban ne intereseaza: 3.tipuri de perceptie . ce pot fi de natura izotopica sau si reala nu pot fi separate. se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele noi nu .in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu.elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit. un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular.Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN fie un element specific pentru un teritoriu mai mare. timpul si spatiul.o strada de mica/mare circulatie Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata. Legatura intre specificitate – dominanta – unitate de ansamblu mai multor locuri. ca valoare informativ-memorativa – suprapunere de imagini partiale unicitatea ansamblului. dimensiuni distincte ale formei . Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la . 3.reprezinta determinarea sa calitativa.: Strada – spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul – incorporand generalul – reflectare a esentei intr-o forma proprie care se specificitatea. in sensul ca imaginile mentala elementelor componente. . iar atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie valoarea cealalta. adaptarea la un existent material – inventivitatea / asimilarea Important in definirea configuratiei: experientei anterioare. specificitate) nu este compatibila cu segregarea. 4. o esenta a esentelor) poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban . Selectia topica in spatiul urban: .exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea printr-un . iar celelalte aceeasi existenta urbana. Atributele segregat/nesegregat. diferentierea este diferita de separare- se rezuma la a fi doar un simplu cadru. spatial-volumetrice si Imagine urbana (curs Sandu Grasu’) comportamentale care delimitand o anumita grupare . doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o .caracterul este diferit de specificitate. definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona de trasaturi distincte. Ex. si a unor participari de natura strazii: singularului. Strada este: -spatiu estetic element (Ex.de stil .

organizata a formei urbane. . si nu suportata de om. Lefebvre considera orasul : a. puse in valoare. .orasul capata sensul unei valori de intrebuintare. opera Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii: 1. mediul socio-cultural – modul in care imbinarea naturalului cu artificialul. Intelsuri in evolutia istorica: 1. formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice) 3. interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale) 2. si valoare ca produs social. mediul natural-microclimatic – mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational. mediul functional – mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului 2. interesul functional raportat la functionalitate . forma urbana se constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari pentru 1. dif er ent er ea Ex. procesul de omogenizare se accentueaza datorita: 1. Formarea pietonalului. Asa putem explica de ce din orasele vechi ne-au ramas marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte. constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective. 3.: construirea pietonalului in spatiul urban. distrugerilor din al doilea razboi mondial 2. Ele au rol in definirea globala a calitatii vietii. estetice. produse si interese care se releva intr-o existenta urbana materala si o constinta sociala urbana. ci produse ale sintezei pew care aceasta o realizeaza. Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. . a interesului individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho- sociala a locuitorilor. Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele texturilor urbane si convergenta prezentelor si . El este inteles ca opera urbana. politice. mediatie (intre ordinea departata/apropiata) c. si modul cum realizarile pot influenta conditile de clima. Orasul estre o manifestare coroborata. interesul pentru infomare. a traditiei cu inovatia. trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei urbane  Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii. migrarii masive spre oras . CONDITIONARE FORMEI URBANE Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in tiparul un spat iu acestor texturi. obiecte. . Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor. pierzandu-si valoarea artistica. . Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu. pana la revolutia industriala. Caliattea vietii reflecta. Densitatea de interese impune . de faptcalitatea unui mediu de viata. nesegr egat 2. Orasul era apreciat ca opera – de la inceputurile dezvoltarii urbanistice. In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane. SEMNELE DE URBANITATE – nu sunt componente ale formei urbane. In constructia urbana conteaza ocuparea terenului cu cladiri cu randament maxim. Orasul se transforma din opera in produs – acest lucru se intampla o data cu aparitia burgheziei – premisele revolutiei industriale . ORASUL – ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE. (Piata capitoliului) 2. etice. Din integrarea acestora rezulta semnele urbanitatii. segr egat Intervin: 1. -> SPATIUL OMOGEN – proces de omogeizare pe mai multe niveluri (social – economice) in paralel cu un proces de crestere a decalajului calitativ intre aceste niveluri. raportat la imaginea urbana. mediul artificial-fizic – modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului – conteaza aspectul aspectul vizual 4. obiect (spatial) b. Forma urbana – esentiala componenta a culturii urbane. insusita. Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio- un spat iu nedif er ent ier ea culturala a zonei si structura functionala si spatiala.