You are on page 1of 3

Vasile Adriana-Georgiana

Grupa 734-I.D.R.D,I.S.B

Rulmenti

Lagărele sunt definite ca organe de maşini utilizate pentru susţinerea arborilor sau a altor
piese cu mişcare de rotaţie, servind pentru preluarea sarcinilor care acţionează asupra acestora.
Dacă frecarea din interiorul lagărului este frecare cu rostogolire, lagărele se numesc lagăre cu
rostogolire. Rulmentul este elementul principal al lagărului cu rostogolire. Alături de rulment, în
componenţa lagărului cu rostogolire
intră fusul arborelui, carcasa, elementele
de fixare axială, sistemele de ungere şi
de etanşare.
Rulmenţii (fig. 6.1) sunt ansambluri
independente, formate din:inel exterior
(1), cu cale de rulare la interior; inel
interior (2), cu cale de rulare la exterior;
corpuri de rostogolire (3) şi colivie (4),
care împiedică contactul dintre corpurile
de rostogolire prin dispunerea
echiunghiulară a acestora. La unele
lagăre, pentru reducerea gabaritului
radial, se utilizează rulmenţi fără inelul
interior sau fără ambele inele, caz în care
se execută căi de rulare pe fusul
arborelui şi, eventual, pe carcasă.
Principalele avantaje ale lagărelor
cu rostogolire sunt: Fig. 6.1 Elementele componente ale unui rulment
 randament ridicat;
 capacitate mare de încărcare pe unitatea de lungime, deci gabarit axial redus;
 consum redus de lubrifiant;
 întreţinere uşoară;
 interschimbabilitate, datorită standardizării internaţionale.
Dezavantajele lagărelor cu rostogolire sunt:
 gabarit radial relativ ridicat;
 durabilitate scăzută la funcţionarea cu turaţii foarte mari sau în prezenţa şocurilor şi
vibraţiilor.
În prezent, lagărele cu rostogolire constituie principalul tip de lagăr utilizat în construcţia de
maşini, domeniile de folosire fiind limitate doar de necesitatea realizării unor turaţii foarte mari
sau de prezenţa şocurilor şi vibraţiilor.

între inele. pe două rânduri sau pe mai multe rânduri. alamă.) sau un grup de litere. se deosebesc: rulmenţi cu bile.  După forma corpurilor de rostogolire (fig. pe ambele feţe.  După dimensiunile de gabarit. sarcini axiale mici). rulmenţi cu ace. sarcini radiale. Fig. cu discuri din materiale nemetalice). 7 – pentru rulment radial-axial cu bile etc. cuprinde o mare diversitate constructivă şi tipodimensională.  După capacitatea de preluare a deformaţiilor unghiulare se deosebesc rulmenţii obişnuiţi (care pot prelua abateri unghiulare foarte mici) şi rulmenţi oscilanţi (cu capacitate ridicată de preluare a abaterilor unghiulare). cu atât mai mare cu cât lăţimea rulmentului este mai mare. NU – pentru rulment radial cu role cilindrice cu doi umeri la inelul exterior etc.  După construcţia şi materialul coliviei. 6 – pentru rulment radial cu bile. rulmenţi cu role conice. pe plan mondial. de asemenea. în ordine {Tipul rulmentului}{Seria de lăţimi}{Seria de diametre}{Diametrul interior}. rulmenţi cu role butoi simetrice sau asimetrice. etanşaţi (umpluţi cu unsoare consistentă şi prevăzuţi. se deosebesc serii de diametre (cu diferenţe pe direcţie radială) şi serii de lăţimi (cu diferenţe pe direcţie axială – numai la rulmenţii cu role).). rulmenţi cu role cilindrice.). dar şi sarcini radiale).  Seria de lăţimi este o cifră. mărit sau micşorat. sarcini axiale. standardizate.  Direcţia sarcinii principale preluate împarte rulmenţii în: rulmenţi radiali (preiau sarcini radiale şi. rulmenţi axial- radiali (preiau. Apare doar la anumite tipuri de rulmenţi (în general. între inele. Simbolizarea se face printr-un şir de litere sau cifre care semnifică. la cei cu role).  Tipul rulmentului poate fi o cifră (3 – pentru rulment radial-axial cu role conice. cu atât mai mare cu cât diametrul exterior este mai mare. rulmenţi radial-axiali (preiau. cu discuri din materiale metalice).  Seria de diametre este o cifră. în principal. . dar şi sarcini axiale).  După elementele de etanşare cuprinse în construcţia rulmentului. conform standardelor. pe ambele feţe. protejaţi (umpluţi cu unsoare consistentă şi prevăzuţi. acestea influenţând capacitatea de încărcare a rulmenţilor. joc determinat de precizia de execuţie care poate fi normală sau ridicată. rulmenţi axiali (preiau sarcini axiale).  După valoarea jocului radial se deosebesc rulmenţi cu joc radial normal. Clasificarea rulmenţilor se face după o serie de criterii. Standardizarea rulmenţilor. 6. Recunoaşterea rulmenţilor se face pe baza unei simbolizări.2 Corpuri de rostogolire  Numărul de rânduri de dispunere a corpurilor de rostogolire împarte rulmenţii în rulmenţi cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând. duraluminiu etc. 6. eventual. rulmenţii pot fi: neetanşaţi (fără sisteme de etanşare proprii). pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice (N – pentru rulment radial cu role cilindrice cu doi umeri la inelul interior.2). în principal. se deosebesc rulmenţi cu colivie ştanţată (din tablă de oţel) sau cu colivie masivă (din textolit.

din seria de diametre 2. motiv pentru care utilizarea acestor rulmenţi se limitează la arbori a căror lungime nu depăşeşte de 10 ori diametrul fusului de rulment. 6.3. 12. 14. Pentru exemplificare: simbolul 6 2 05 reprezintă un rulment radial cu bile (6). 14. a). cu canal practicat pe inelul exterior. etanşaţi. fig. 109. . 3 0 2 06 reprezintă un rulment radial-axial cu role conice (3). 108. normal (-N. 6.3. b) sau pe ambele părţi (-2Z. Aceşti rulmenţi se execută în mai multe variante constructive: normali (fig. Rulmenţii radiali cu bile pe un rând [4. Inelele au prevăzute căi a b c d de rulare adânci prin umerii cărora pot fi transmise sarcinile axiale. din seria 2 de diametre şi cu diametrul interior de 5 x 06 = 30 mm. 6. 11. Rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri [4. fig.3. 109. fig. din seria 0 de lăţimi. pe o parte (-RS. 11. 12.  Diametrul interior rezultă prin înmulţirea cu 5 a numărului format din ultimele două cifre ale simbolului. oferind posibilitatea inelului interior şi bilelor să oscileze în jurul centrului rulmentului. Razele de curbură ale căilor de rulare asigură contact teoretic liniar în stare încărcată dar punctiform în stare liberă. c).3. 6. Calea de rulare de pe inelul exterior este sferică. d) sau protejat pe o parte (-ZN. 6. v. 6. fig. 6. c) sau pe ambele părţi (-2RS. 108. permiţând abateri unghiulare ale axelor celor două inele de până la 2.4) pentru montaj pe fus conic sau pe fus cilindric prin intermediul unei bucşe speciale de rulment (H).4) se utilizează pentru preluarea de sarcini radiale medii-mari şi de sarcini axiale mici- medii în ambele sensuri.3.4) sau cu alezaj conic pe inelul interior (K. 6. 110] (fig. b). 6. cu capace metalice dispuse pe o parte (-Z. Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri se execută în varianta normală (v. Inelul interior este prevăzut cu două căi de rulare de forma celor de la rulmenţi radiali cu bile pe un rând. 110] (fig.4 Rulmenţi radiali sau elastici) şi la montaje pentru care coaxialitatea alezajelor de oscilanţi cu bile pe două rânduri rulmenţi este greu de realizat. fig. Funcţionarea cu abateri unghiulare între inele conduce la reducerea durabilităţii rulmentului. fig. fig. fig. Jocul din rulmenţi asigură posibilitatea preluării unor abateri unghiulare ale axelor celor două inele de până la 8`.3) sunt utilizaţi pentru preluarea de sarcini radiale medii şi sarcini axiale mici în ambele sensuri. protejaţi.3. Se recomandă utilizarea acestor rulmenţi la arbori cu deformaţii mari de încovoiere (arbori lungi Fig. 6.3.5…3º. cu diametrul interior de 5 x 05 = 25 mm. d). 6. 6.