You are on page 1of 4

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Gratuitatea transportului în comun în București

Badea Andreea-Maria-Cristina
Sociologie: Grupa 1, Seria 1
Comunicare și redactare

BUCUREȘTI
2018
În lucrarea de față am ales sa abordez tema legată de gratuitatea transportului în comun
în București. În cele ce față voi prezenta argumentele contra acestui subiect prin analizarea mai
multor surse și voi discuta despre problemele existente care împiedică ca acest proiect să poată
să fie realizabil în capitală.
În primul rând, consider că acest proiect nu poate fi pus în practică deoarece în
momentul de față condițiile din mijloacele de transport în comun din București lasă de dorit
din cauza lipsei de fonduri alocate acestei cauze:
„Șeful Regiei de Transport atrage atenția asupra constrângerilor bugetare. El afirmă că
a cerut Primăriei Capitalei alocarea unei sume de 600 de milioane de lei, drept subvenție pentru
diferență de tarif și gratuități. Însă, în proiectul de buget, Municipalitatea a propus alocarea a
doar 529 de milioane de lei. În aceste condiții, RATB nu va putea repara autobuzele și
tramvaiele aflate în imobilizare din cauza lipsei pieselor de schimb. Antonescu a afirmat că,
pentru punerea pe picioare a parcului circulant, Regia de Transport are nevoie de o alocare
bugetară de 570-580 milioane de lei. 1”
De asemenea, consider că o altă cauză pentru care conducerea RATB nu dispune de
suma necesară pentru a moderniza mijloacele de transport o reprezintă rata mare de călători
care aleg să circule fraudulos: „Estimările reprezentanților regiei arată că din cei aproape un
milion de călători RATB, 400.000 nu plătesc bilet. Nu există însă o evidență exactă a numărului
de călători transportați. 2”
În al doilea rând, sunt de părere că orice cetățean care beneficiază de un serviciu pus la
dispoziția sa ar trebui să plătească pentru el și că cei care nu plătesc călătoria nu au dreptul să
se plângă despre proastele condiții din mijloacele de transport în comun. Mulți călători susțin
că nu își achiziționează o călătorie deoarece prețul uneia este destul de mare, dar în București
prețul unei călătorii (1,3 lei) este redus în comparație cu alte orașe din țară și din Europa:
„Bucureștiul are cele mai ieftine servicii de transport public in comun din Europa Centrala si
de Est. Transportul in comun din București este cu mult mai ieftin decât in Liubliana,
Budapesta, Sofia sau chiar Belgrad. 3”
Nu în ultimul rând, consider că un proiect prin care s-ar propune gratuitatea
transportului în București ar fi foarte greu de pus în practică deoarece modul în care RATB
gestionează problemele lasă de dorit. În calitate de călător cu mijloacele de transport în comun
am dreptul la o călătorie civilizată, lucru care nu se întâmplă prea des din cauza a diferite
persoane care fie intră în conflict cu controlorii, fie prezintă un comportament necivilizat. De
asemenea alte probleme pe care le întâmpin in calitatea de călător sunt reprezentate de timpul
de așteptare în stație, aglomerația din autobuz și modul în care de cele mai multe ori controlorii
acționează.

1 Sursa: http://bucurestifm.ro/2015/04/01/bani-insuficienti-pentru-repararea-autobuzelor-si-
tramvaielor-defecte/ [Accesat la data de: 26.01.2018]
2 Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/ratb-merge-in-pierdere-aproape-

jumatate-dintre-calatori-circula-fraudulos-350793
[ Accesat la data de: 26.01.2018]

3Sursa: http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/cat-costa-transportul-public-in-
capitalele-din-europa-centrala-si-de-est-1090205
[Accesat la data de: 27.01.2018]
RATB ar putea evita aceste probleme foarte ușor, fără a fi nevoie de fonduri mari
alocate. După modelul celorlalte țări din Uniunea Europeană: urcarea în autobuz s-ar face doar
pe la prima ușă și am plăti șoferului pentru călătoria noastră, astfel s-ar evita conflictele dintre
călători și controlori iar numărul persoanelor care ar folosi transportul în comun fără a plăti nu
ar mai exista. În ceea ce privește timpul de așteptare consider că în fiecare stație ar trebui să
existe o listă cu orele la care autobuzele ajung, unele aplicații oferă aceste informații dar de
cele mai multe ori orele nu sunt respectate de către șoferi.
În concluzie, nu sunt de acord cu gratuitatea transportului în comun în București
deoarece cred că un cetățean care beneficiază de transportul în comun ar trebui să plătească
pentru el (excepție făcând copiii și persoanele cu handicap). Un alt factor pentru care nu susțin
gratuitatea transportului în comun este acela că multe persoane circulă fără a-și achiziționa
călătorii, lucru care generează un deficit bugetar pentru RATB, astfel modernizarea
autobuzelor fiind imposibilă. De asemenea, acest proiect nu poate fi pus în practică din cauza
gravelor probleme de management pe care RATB le are în legătură cu organizarea și facilitarea
transportului în comun.
Bibliografie:

1. Sabina Lapadatescu, Bani insuficienţi pentru repararea autobuzelor şi tramvaielor


defecte, în Radio București, 1 aprilie 2015 < http://bucurestifm.ro/2015/04/01/bani-
insuficienti-pentru-repararea-autobuzelor-si-tramvaielor-defecte/ > [Accesat la data de:
26.01.2018]
2. RATB merge în pierdere: aproape jumătate dintre călători circulă fraudulos, în Digi24,
23.01.2015, < https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/ratb-merge-in-
pierdere-aproape-jumatate-dintre-calatori-circula-fraudulos-350793 > [Accesat la data
de: 26.01.2018]
3. Lucian Hainarosie, Cat costa transportul public in capitalele din Europa Centrala si de
Est?, în Ziare.com, 23.04.2011, < http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/cat-
costa-transportul-public-in-capitalele-din-europa-centrala-si-de-est-1090205 >
[Accesat la data de: 27.01.2018]