You are on page 1of 6

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

Inginerie economica in agricultura -ID
Anul IV Semestrul I

POLITICI AGRICOLE COMUNITARE

GATT si OMC

Burulean V. George Mugurel

Data: IANUARIE 2018

activitatea GATT-ului se desfăşoară în cadrul următoarei structuri organizatorice: . atribuţiile şi obiectivele GATT-ului s-au lărgit. Comitetele şi grupele de lucru specializate pe probleme asigură activitatea permanentă a Acordului General.dreptul şi obligaţia de a veghea la respectarea prevederilor Acordului General. Sesiunea părţilor contractante (membrii cu drepturi depline) este alcătuită din delegaţii tuturor ţărilor membre şi este forul suprem al GATT. Acest obiectiv îşi păstrează valabilitatea şi în prezent.Consiliul reprezentanţilor. asigurând cadrul organizatoric corespunzător pentru negocierile comerciale. pe parcursul activităţii sale. Reiese aceasta din prevederile părţii a patra a GATT-ului. . . . Deşi GATT-ul nu este o organizaţie internaţională. GATT si OMC Acordul General pentru Tarife şi Comerţ este un tratat multilateral interguvernamental prin care ţările membre se obligă să respecte anumite principii şi reguli în domeniul relaţiilor comerciale. la cererea părţilor contractante (sesiuni extraordinare). alcătuit din reprezentanţii ţărilor membre cu drepturi depline. ca urmare a faptului că a crescut numărul ţărilor membre şi în special al ţărilor în curs de dezvoltare.Comitete şi grupe de lucru specializate pe probleme (permanente şi temporare). - elaborează. .aprobă crearea de noi organe în structura organizatorică a GATT-ului şi le direcţionează activitatea. - aprobă prin vot (trimis prin corespondenţă) primirea de noi membri în GATT. În ultimii 15-20 de ani însă. corectată.Sesiunea părţilor contractante. Are ca principale atribuţii: . Consiliul reprezentanţilor. îndeosebi pe linia sprijinului dezvoltării comerţului exterior al acestora şi implicit a economiilor lor. de regulă. .Secretariatul. Condiţiile în care a fost elaborat şi a început să fie aplicat Acordul General pentru tarife şi Comerţ au determinat şi structura organizatorică iniţială deficitară a acestuia. recomandări pentru Sesiunea părţilor contractante în legătură cu problemele înscrise pe ordinea de zi a acestora. Rezultă din această definiţie că obiectivul iniţial principal al GATT-ului a fost crearea de condiţii favorabile pentru desfăşurarea schimburilor comerciale între ţările membre. . . Are următoarele atribuţii mai importante: . cu sprijinul organelor din subordine. a început să funcţioneze în 1960 şi îşi exercită atribuţiile între sesiunile părţilor contractante. se întruneşte. în practică el exercită atribuţiile unui organism internaţional.organizează consultări cu părţile contractante asupra diverselor aspecte ale evoluţiei schimburilor comerciale reciproce. să elimine sau să consolideze taxele vamale şi să înlăture restricţiile cantitative sau de altă natură din calea schimburilor comerciale reciproce. comisii şi grupe de lucru specializate pe probleme). să reducă. studiind problemele ce le-au fost încredinţate.aprobă modificările şi completările aduse textului Acordului General. îndeplinind rolul de organ executiv. În prezent. fie de către Sesiunea părţilor 2 . trecând treptat la liberalizarea acestora. treptat.organizează negocierile pentru primirea de noi membri în GATT. .îndrumă activitatea organelor din subordine (comitete. odată pe an (sesiune ordinară) sau de mai multe ori pe an. . precum şi structura organizatorică menită să dea rezultatelor acestor negocieri forma unor instrumente legale. precum şi din faptul că au fost stabilite legături organizate cu UNCTAD-ul prin crearea de la 1 ianuarie 1968 a Centrului comun pentru comerţul internaţional GATT-UNCTAD. .

XI). organizate periodic de către GATT). adică în aceleaşi condiţii faţă de toate părţile contractante. I). cum sunt contingentele. Aceasta înseamnă că părţile contractante nu trebuie să instituie sau să menţină la importul şi exportul reciproc de mărfuri restricţii de ordin cantitativ. cu sediul la Geneva. în anumite situaţii. Comitetele pentru organizarea negocierilor comerciale din cadrul rundelor. în anumite situaţii. XIV rezultă că părţile contractante trebuie să elimine sau să limiteze 3 . în relaţiile reciproce. de pildă. De la aceste două principii sunt admise. acestea sunt admise (ca derogări de la principiul "b") (art. a restricţiilor cantitative. . fie de către Consiliul reprezentanţilor. Secretariatul GATT. În afara comitetelor specializate cu activitatea permanentă pot fi create şi comitete cu activitatea temporară (cum sunt. că trebuie să-şi acorde tratament naţional în materie de impozite şi reglementări interne (art. Acestea sunt următoarele: a) Principiul nediscriminării în relaţiile comerciale dintre părţile contractante. atunci când. unele derogări. În prezentarea principalelor prevederi ale GATT-ului se au în vedere şi aceste revizuiri şi completări. licenţele de import şi export. XIV). mai face parte din structura organizatorică a GATT-ului şi Centrul de comerţ internaţional. îndeplineşte funcţii administrative ce rezultă din activitatea celorlalte organe ale GATT-ului şi este condus de un director general. interdicţiile sau orice alte măsuri cu efecte similare. sunt admise restricţii de ordin cantitativ sau alte bariere netarifare. Din prevederile art. în primul rând. în măsura în care. Din 1964. III). El sprijină derularea rundelor de negocieri organizate de GATT şi publică rezultatele acestora. b) Interzicerea de către părţile contractante. Ambele clauze se acordă în GATT pe cale multilaterală. Din textul Acordului General se desprind o serie de principii fundamentale care trebuie să stea la baza relaţiilor comerciale dintre părţile contractante şi care au fost statornicite în practica activităţii GATT-ului. a căror misiune încetează odată cu terminarea acţiunii pentru care au fost create. . o serie de revizuiri şi completări impuse de condiţiile internaţionale postbelice. d) Eliminarea sau limitarea subvenţiilor la export în relaţiile comerciale dintre părţile contractante (art. în continuă schimbare. XIII). Acordă asistenţă de specialitate ţărilor în curs de dezvoltare. în al doilea rând. după cum se va vedea. ele trebuie să fie aplicate fără discriminare. Singura ţară membră a GATT care acordă clauza naţiunii celei mai favorizate şi tratamentul naţional pe cale bilaterală este SUA.contractante. că părţile contractante trebuie să-şi acorde reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate în forma ei necondiţionată (art. ▀ Principalele prevederi ale Acordului General pentru Tarife şi Comerţ Textul Acordului General pentru Tarife şi Comerţ a suferit pe parcursul existenţei sale. c) Aplicarea nediscriminatorie a restricţiilor cantitative (sau a altor măsuri cu efecte similare) în relaţiile comerciale dintre părţile contractante. care din 1968 a devenit Centrul comun de comerţ internaţional GATT-UNCTAD. Aceasta înseamnă. De aici rezultă că. iar. Concluziile şi recomandările lor sunt supuse aprobării organelor superioare. sau a altor măsuri cu efecte similare la importul şi exportul de mărfuri (art.

fiecare dispunând de un singur vot. Aceasta reprezintă o derogare de la mai multe principii fundamentale. membre ale Grupului celor 77. Prevederile Acordului. părţi contractante ale GATT. g) Adoptarea deciziilor de către părţile contractante prin consens general. cu condiţia să nu fie instituite noi bariere (tarifare şi netarifare) faţă de celelalte părţi contractante. deciziile se supun la vot numai atunci când nu se realizează consensul general sau la cererea unei dintre părţile contractante. Membrii GATT. d) Autorizarea ţărilor în curs de dezvoltare . f) Folosirea consultărilor de către părţile contractante pentru evitarea prejudicierii intereselor comerciale ale acestora (art. Cu alte cuvinte. XXII). XXIV). şi instituirea Sistemului generalizat de preferinţe vamale nereciproce şi nediscriminatorii în favoare ţărilor în curs de dezvoltare (ca o derogare de la clauza naţiunii celei mai favorizate). care nu trebuie să fie însă prohibite (art.părţi contractante la GATT. în principiu. În astfel de situaţii. Acestea vizau preferinţele instituie anterior de către metropole şi imperiile coloniale. XI) şi (art. direct sau indirect. au statornicit şi unele excepţii sau derogări de la principiile fundamentale. negocierea Sistemului Global de Preferinţe Comerciale între ţări în curs de dezvoltare.subvenţiile de export în măsura în care acestea afectează serios.de a promova măsuri de politică comercială cu caracter protecţionist pentru apărarea economiei naţionale şi în special a industriei. numai cu ajutorul tarifelor vamale. cu tarife vamale externe comune. c) Negocierea de protocoale preferenţiale între ţările în curs de dezvoltare. dintre care.părţi contractante la GATT . părţile contractante sunt obligate să procedeze periodic la examinarea cazurilor concrete şi dacă se face dovada că practicarea unor subvenţii de export de către unele părţi contractante aduce importante prejudicii altor părţi contractante. mai importante sunt următoarele: a) Recunoaşterea sistemului preferinţelor vamale în vigoare la data semnării acordului. la care să participe două sau mai multe părţi contractante (art. VII). e) Admiterea temporară de restricţii cantitative (sau alte măsuri netarifare cu efecte similare) în relaţiile comerciale dintre părţile contractante la importul unor produse care ar periclita producţia internă sau în scopul de a contribui la echilibrarea balanţei de plăţi. retragerea din GATT Textul Acordului General pentru Tarife şi 4 . de concurenţa puternică a ţărilor dezvoltate. tot ca o derogare de la clauza naţiunii celei mai favorizate. b) Admiterea creării de zone de liber schimb şi de uniuni vamale. Într-o anumită măsură. e) Protejarea economiilor naţionale de concurenţa străină să se facă. părţile contractante au dreptul să folosească consultările şi obligaţia de a răspunde la aceste consultări pentru a se rezolva pe această cale diferendele de ordin comercial dintre ele. interesele comerciale ale celorlalte părţi contractante. prevederile părţii a patra din GATT se înscriu şi ele ca derogări de la unele principii fundamentale în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare . . accesiunea la GATT. primele sunt obligate să înlăture sau să limiteze aplicarea subvenţiilor respective. cu condiţia ca limitele acestor preferinţe în vigoare să nu fie extinse ulterior de către părţile contractante. precum şi practica îndelungată a GATT-ului.

Ea a participat în calitate de observator la GATT încă din anul 1957. România beneficiază de o serie de avantaje. 5 . Olanda. România şi-a manifestat interesul faţă de activitatea desfăşurată de GATT cu mulţi ani în urmă. beneficiază de concesiile tarifare negociate în cadrul GATT. Cererea de retragere intră în vigoare după expirarea a şase luni de la depunerea ei în Secretariat.parte contractantă GATT) şi care. Liban. fiind înscrise în preambulul acordului. Siria. Pakistan. dacă doresc. b) Admiterea României în GATT ca parte contractantă implică şi eliminarea treptată a restricţiilor cantitative discriminatorii la exportul de produse româneşti în ţările membre. Chile. Canada. atunci când doreşte acest lucru. Noua Zeelandă. Luxemburg. precum şi protocolul de aderare convenit. Membrii de facto sunt foste colonii pe teritoriul cărora au început să fie aplicate prevederile Acordului General pentru Tarife şi Comerţ înainte de câştigarea independenţei lor politice (prin intermediul metropolei . Birmania. numărul statelor membre la GATT a crescut de la 23 la 133 din care 111 părţi contractante şi 22 ţări membri de facto. pe calea semnării unui act final. În noiembrie 1968. Norvegia. Consiliul reprezentanţilor a examinat cererea României şi a hotărât crearea unui grup de lucru (format din reprezentanţii a 27 ţări membre). Aderarea României la GATT. protocolul de aderare a fost semnat apoi şi de România (15 octombrie 1971) şi. Cehoslovacia. România a obţinut pe cale multilaterală clauza naţiunii celei mai favorizate din partea ţărilor membre (cu excepţia SUA care acordă această clauză numai pe cale bilaterală şi din partea căreia a obţinut-o abia în 1975). Printre ţările contractante se numără în prezent şi foste ţări socialiste. a) Prin intrarea în GATT. De la semnarea acordului (octombrie 1974) şi până în septembrie 1993. în virtutea prevederilor articolului XXVI din Acord. cu implicaţii pozitive asupra schimburilor noastre comerciale. Brazilia. Consiliul reprezentanţilor a adoptat în unanimitate raportul grupului de lucru. Rhodezia de Sud. a fost stabilită o legătură cu caracter tehnic între Centrul de Comerţ Internaţional al GATT şi Camera de Comerţ şi Industrie a României. în consecinţă. care a negociat cu ţara noastră condiţiile de aderare. .Comerţ a fost autentificat. Conform practicii uzuale a GATT. participarea ei la activitatea GATT-ului Acordând o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor comerciale cu toate ţările lumii. ţara noastră a devenit membră cu drepturi depline la GATT. de către reprezentanţii a 23 de ţări (care l-au negociat) denumite membre fondatoare (Australia. cu condiţia să înştiinţeze în scris despre aceasta Secretariatul GATT-ului. ca urmare. Cât priveşte retragerea din GATT. între care şi România (1971). la invitaţia Secretarului GATT. India. Franţa. articolul XXXI din Acord precizează că orice parte contractantă are dreptul de a se retrage din GATT. să devină părţi contractante după câştigarea independenţei politice. Uniunea Sud-Africană şi China). Cuba. În octombrie 1971. Ceylon. În iulie 1968 România a adresat oficial cererea de aderare la GATT ca membră cu drepturi depline. au dreptul. SUA. Drept vot au numai părţile contractante. Intrând în GATT ca membră cu drepturi depline. Anglia. Belgia. concesii care nu mai pot fi retrase unilateral de către părţile contractante (fără a-i acorda compensaţii echivalente). iar din iulie 1966.

potrivit prevederilor părţii a patra din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ. ceea ce îi va permite să adopte la momentul oportun măsurile corespunzătoare menite să-i apere interesele. Protocolul de aderare a României la GATT a înscris şi o serie de obligaţii ce revin ţării noastre. România are posibilităţi lărgite de informare cu privire la acţiunile viitoare ale ţărilor membre în domeniul politicii comerciale. se fac precizări în mod expres în protocolul de accesiune a României la GATT. pentru crearea de condiţii favorabile şi reciproc avantajoase în ce priveşte desfăşurarea relaţiilor comerciale cu părţile contractante. Obligaţiile (angajamentele) României ce au fost înscrise sunt: a) România s-a angajat prin protocolul de accesiune să-şi sporească şi să-şi diversifice importurile de mărfuri din ţările membre ale GATT în acelaşi ritm în care vor creşte importurile totale. apartenenţa la GATT a României. în sensul că va acţiona în problemele valutare în conformitate cu spiritul Acordului General. România are dreptul de a invoca prevederile Acordului General pentru Tarife şi Comerţ şi de a folosi mecanismul consultărilor bi şi multilateral din cadrul GATT pentru a-şi apăra interesele comerciale în eventualitatea în care anumite măsuri de politică comercială ale partenerilor din GATT i-ar aduce prejudicii. În toamna anului 1972. România a fost primită ca membră atât la Fondul monetar Internaţional. b) Prin protocolul de accesiune la GATT. f) În sfârşit. GATT-ul a rămas principalul mecanism instituţional în care se dezbat şi se negociază facilităţile concrete în domeniul comerţului internaţional şi al politicii comerciale. în schimbul avantajelor pe care le-a obţinut sau le va obţine din partea celorlalţi membri.c) Ca orice parte contractantă. ca ţară în curs de dezvoltare. e) Datorită faptului că şi după instituţionalizarea UNCTAD-ului. în spiritul prevederilor GATT. 6 . România va putea participa direct la toate negocierile comerciale ce vor fi organizate în cadrul GATT şi va putea milita. România şi-a sumat anumite obligaţii în ce priveşte politica valutară pe care o va urma atâta vreme cât nu va fi membră a Fondului Monetar Internaţional. d) Prezenţa României în cadrul GATT ca membru cu drepturi depline îi oferă posibilităţi suplimentare pentru promovarea intereselor ei comerciale. Prezenţa României în GATT îi permite o mai mare adaptabilitate la condiţiile de desfăşurare a comerţului internaţional şi de promovare a schimburilor sale comerciale. În acest sens. fiind în felul acesta obligată să respecte statutul celor două organizaţii financiare internaţionale şi prevederile înscrise în protocolul de aderare la aceste organizaţii cu care colaborează GATT-ul. fără a contraveni prevederilor GATT. îi oferă posibilitatea de a beneficia de măsurile speciale adoptate de părţile contractante în favoarea acestui grup de ţări. cât şi la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.