You are on page 1of 11

Cap.

1 Descrierea produsului

-rolul functional: placarea se foloseste pentru obtinerea altor material de baza,
impotriva coroziunii si pentru durabilitate.

Cap. 2 Tipuri de defecte

Prin defecte se intelege orice abatere de la forma, continuitate, dimensiunile,
aspectul, structura si compozitia chimica, prescrise in normative sau caiete de
sarcini, care conduc, intr-un final, la o reducere a rezistentei mecanice, afectand
defavorabil, comportarea constructiei sudate in exploatare.

Defectele se pot clasifica în :

-exterioare ,care se pot observa cu ochiul liber direct sau cu ajutorul unor mijloace
de punere în evidenţă(soluţii penetrante, lupă) ;

-interioare ,care nu pot fi observate cu ochiul liber.

Defectele se pot datora unor greşeli de proiectare a construcţiilor sudate,tehnologie
de sudare necorespunzătoare, alegerea greşită a materialului de
adaos,nerespectarea în condiţiile industriale a unui proces tehnologic constant şi
repetabil.

Aprecierea defectelor si caracterizarea lor globala trebuie sa tina seama de
urmatoarele elemente: tipul defectului, pozitia de imbinare, marimea si forma,
sectiunea materialului in care se afla defectul, numarul de defecte pe o anumita
suprafata, solicitarile prescrise constructiei etc.

Defectele pot fi superficiale, deschise, uneori vizibile sau in interior, inchise,
fara vizibilitate. Unele pot fi remediate prin lucrari suplimentare, in timp ce altele nu
mai pot fi remediate.

Producerea defectelor se datoreaza unor greseli de proiectare, tehnologie
sau alegerea materialului de adaos, iar alteori greselilor de executie.

Crapaturi, fisuri

Fisurile sunt defecte care se manifesta sub forma unor discontinuitati cu
dimensiuni microscopice. Atunci cand se observa cu ochiul liber si au dimensiuni
mari ele devin crapaturi.

Fisurile sunt considerate ca un defect periculos si nu sunt admise. Singura norma
care admite fisurile este cea pentru elemente de constructii metalice, unde se admit
la clasa a V-a, fisuri transversale cordonului de sudura si paralele cu directia de
solicitare pe cel mult 20% din grosimea cordonului.

Fisurile la cald au contur neregulat. adica intr-o perioada cand materialul este incalzit sau parcurge intervalul de solidificare. de cele mai multe ori. ajungand pana la 0. Mecanismul formarii porilor si suflurilor este determinat de conditiile de lucru. de forma sferica. hidrogenul sulfurat etc. Umiditatea poate proveni din invelisul Continutul de oxigen depinde si de natura si . FeO desi la temperaturi mari de 1500˚C. daca depasesc rezistentele admisibile.183% oxigen in baie. Suflurile pot fi : sufluri sferice . metanul. dispusi in sir etc. In sistemul Fe-O se formeaza FeO. contrar presupunerilor teoretice. nu se inregistreaza pori. raman in metalul solidificat si creeaza amorse de rupere. bulele de gaz raman prinse si metalul solidifica in jurul lor. Cauze Consecinte si metode de evitare Umiditatea provoaca o cantitate mare a Oxigenul reactioneaza cu fierul sau cu alte elemente vaporilor de apa. după forma lor sferoidală. oxidul de carbon. ajunge la cca 0. Se observa ca fisurarea este mai intensa la concentratii mai mari de carbon si de sulf. In imbinarile la care gazele reusesc sa se evacueze la solidificarea baii topite. sufluri alungite . care atunci cand nu sunt eliminate din baile de sudura.001%. care se descompun in arc de aliere. dar asemenea proportii aduc si ele otelul intr-o stare de fisurabilitate excesiva. O alta cauza a fisurilor sunt gazele. Pe de alta parte. Pori si sufluri Porii si suflurile sunt cavitati umplute cu gaze. Daca viteza de evacuare a bulelor de gaz este mai mica decat viteza de inaintare a frontului de cristalizare. descresteea continutului in sulf nu se poate realiza decat cu procese tehnologice costisitoare. sînt acele sufluri care au forma diferită de cea sferică şi care au dimensiunea cea mai mare de-a lungul cordonului de sudură. avand suprafata lucie. Fisurile pot sa se produca la cald. atunci cînd suflurile de această formă au dimensiuni submilimetrice se numesc pori. Fe2O3 in hidrogen si oxigen si Fe3O4. Gazele aflate in pori si fisuri sunt: bioxidul de carbon. Dupa modul de repartitie porii pot fi uniform distribuiti. localizati in anumite zone. dezvoltandu-se intercristalin si sunt oxidate atunci cand se observa sub microscop.

electrozilor. Marimea acestora este de la microni la milimetri. neconsumabil. Electrodul neinvelit da 0.3% siliciu. Otelurile aliate cu crom sunt mai sensibile la formarea porilor in prezenta umiditatii. curatirea metalului de baza etc. Se recomanda verificarea proceselor tehnologice inainte de sudarea in serie. Compozitia chimica a materialului de Continutul ridicat de carbon prin ardere. Dintre incluziunile metalice intalnim mai ales wolframul. elecrodul cu invelis oxidant 0. invelisul bazic 0. Regimul de lucru necorespunzator in Curentul de sudare pre mare fata de cel necesar timpul sudarii intensifica reactiile chimice si mareste solubilitatea gazelor Arcul prea lung si viteza de inaintare prea mare la sudare sub flux. care se foloseste in calitate de electrod. invelisul acid 0.05% Se recomanda uscarea electrozilor inainte de sudare. oxizi. Incluziuni Incluziunile sunt defecte de compozitie chimica diferita de a metalului din cusatura. . de pe suprafata grosimea invelisului. Otelurile care au sub 0. duce la adaos formarea unei cantitati mari de gaze sub forma de oxid sau bioxid de carbon. Incluziunile de oxizi metalici. nitruri etc.3% oxigen. nitruri si sulfuri se formeaza prin reactiile oxigenului. semifabricatului din impuritati lungimea arcului. Ele pot fi metalice sau nemetalice. iar din punct de vedere chimic pot fi oxizi. Feroaliajele in reactia cu hidrogenul sunt surse de formare a porilor. alungita etc. iar forma rotunda. sulfuri. silicati. pentru intretinerea arcului. Temperatura prea scazuta a baii.2%. plana. care face ca solidificarea sa se produca repede fara a lasa timpul de evacuare a gazelor. azotului si sulfului cu metalul baii. au in continut gaze care se manifesta in imbinarile sudate. In imbinari sudate mai frecvente sunt incluziunile nemetalice ca cele de zgura. nitruri si sulfuri. intensitatea curentului. poduc scaderea inaltimii baii si deci racirea ei rapida fara timp de eliminare a gazelor Patrunderea insuficienta la sudarea sub flux si formarea unei pungi de aer care se absoarbe de baie.1%. Incluziunile de zgura sau flux sunt resturi (de zgura sau flux) ramase dupa solidificare ca urmare a faptului ca nu s-a executat curatirea dupa fiecare cordon.

posibilitate redusa de necorespunzatori eliminare a incluziunilor in zgura. Dimensiunile si calitatea incluziunilor sunt. Se recomanda curatirea atenta si mai ales acolo unde aderenta este controlul zgurii. Incluziunile ca si celelalte defecte au influenta negativa asupra comportarii in exploatare a imbinarilor sudate. ulei etc. Rizuri adanci dupa debitarea Localizarea zgurii formate in rizuri cu sansa sa nu materialelor cu flacara se ridice pentru a se elimina. odata cu scaderea temperaturii. . eliminandu-se greu vopsea. de asemenea. Cauze Consecinte si metode de evitare Suprafata materialului de baza in Reactii de oxidare cu formare de oxizi. elemente principale care influenteaza proprietatile imbinarilor. de la fiecare cordon dar mai ales puternica si cordonul are denivelari la radacina inainte de realizarea ultimului cordon. Micsorarea solubilitatii anumitor elemente in metalul de baza. prin zgura. cu diminuarea proprietatilor pe fiecare strat si de la radacina. zgura. Parametrii tehnologici Viteza mare de solidificare. ceea ce duce la formarea unor incluziuni metalice. situatie care introduce tensiuni suplimentare in imbinare. fata de situatia cand forma este sferica sau dispunerea se face in siruri. localizeaza in metalul depus. Indepartarea insuficienta a zgurii de Incluziuni de zgura. are se rost acoperita cu rugina. Cauzele principale ale aparitiei incluziunilor si metodele de evitare sunt prezentate in table. mecanice. Pozitia incluziunilor este mai periculoasa cand se afla in apropierea marginilor fata de cele care sunt in interior. Forma incluziunilor este mai periculoasa atunci cand este poligonala. cu muchii si varfuri ascutite. Se recomanda tesirea acestor rizuri inainte de sudare. Este necesar ca inainte de sudare sa aiba loc curatirea acestor suprafete.

. . se obtin cusaturi cu latime necorespunzatoare. reliefata prin strangulari sau latiri mari. Suprafata neregulata a cusaturii reprezinta un alt defect de forma. conducerea neuniforma a electrodului si natura electrodului utilizat. generarea altor defecte in imbinare. Crestatura este o lipsa de material de forma unui sant. dereglarea vitezei de inaintare a tractorului sau electrodului. Exista o legatura directa intre vascozitatea baii si gradul de reliefare a solzilor cordonului. Defectul apare mai frecvent la sudarea automata. se face prin curatire si resudare. curentul de sudare prea mare. schimbarea pozitiei electrodului. Defecte de forma Neregularitatile de suprafata sunt reprezentate de suprapunerile de otel care pot fi : . calitatea electrodului. Factorii principali care produc acest defect sunt urmatorii: variatia tensiunii in retea. modificari ale rezistentei mecanice. cand cordonul are o latime neregulata. suprapuneri grele – care au aspectul unei crestaturi circulare adanci cauzate de oprirea mai indelungata a firului si repornirea ulterioara sau schimbarea distribuitorului. viteza mare de inaintare la sudarea automata. Latimea neregulata a cusaturii Atunci cand rostul este mai mare fata de cel prescris. Cauzele care duc la aparitia acestui defect sunt urmatoarele: miscarea rapida a electrodului. Asupra formarii acestora are influenta curentul de intensitate mare. La sudarea automata sub flux suprafata neregulata apare mai ales in dreptul prinderilor. avand aspectul unei suprapuneri circumferentiale usoare. Latimea neregulata duce la cresteea sau scaderea dimensiunilor si de aici la un consum suplimentar de materiale. Indepartarea incluziunilor din imbinarile sudate. suprapuneri usoare – cauzate de o scurta intrerupere a procesului de turnare ( oprire scurta ). Remedierea suprafetei neregulate a cusaturii se face prin polizare si resudare pentru uniformizare. Acestia sunt cu atat mai mari si mai aspri cu cat vascozitatea baii este mai mare. pe lungimea partiala sau totala a cordonului. Micsorarea latimii se regleaza prin reducerea tensiunii si cresteea vitezei de inaintare.

Defecte ce pot aparea in exploatare: Uzura fizica conduce la modificarea dimensiunilor si a formei geometrice a suprafetelor pieselor in contact.Starea de curatire a materialului langa rost influenteaza insasi aparitia defectului care se produce mai ales datorita pojghitei de oxizi ramasi din laminare. de o parte şi de alta a cor-donului de sudură. Stropii sunt parti din metalul lichid care adera in mateialul de baza in afara cordonului. stropii nu pot fi evitaţi complet. a utilajelor si instalatiilor. se recomandă înlăturarea acestora după sudare. fapt pentru care se recomanda protectia pieselor in timpul sudarii pe ambele parti ale cordonului. Un efect puternic asupra gradului de stropire il are cantitatea de gaze care se degaja ca urmare a reactiei metalului lichi cu cel solid. Procesul de frecare dintre suprafetele in contact ale pieselor componente ale masinilor. cu atat si gradul de stropire este mai intens. facand totodata sa apara forte dinamice daunatoare si o functionare necorespunzatore. La îmbinări sudate din oţeluri anticorosive. capacitatea portanta a organelor de masini. de exemplu in cazul lagarelor. Remedierea se face prin inlaturarea lor prin polizare. precizia de lucru a masinilor. utilajelor si instalatiilor are ca efect pierderea . La sudarea otelurilor cu proprietati anticorosive stropii nu sunt admisi deoarece constituie amorse. cu dalta sau peria de sîrmă. se recomandă protejarea pieselor. Deoare-ce. Formarea stropilor este mai intens la sudarea cu curent alternativ. direct sau indirect. Cu cat cantitatea de gaze care se degaja este mai mare. ducand in final la scoaterea din uz a masinii. In anumite conditii de temperatura pot interveni simultan si modificari structurale ale straturilor superficiale. Toate acestea influenteaza. cu fîşii de plăci de azbest. Gradul de stropire este mai accentuat la folosirea curentului alternativ fata de cel continuu sau cand utilizam electrozi acizi fata de bazici. pe toata lungimea in care s-au format si apoi resudarea si controlul. utilajului sau instalatiei. Crestaturile sunt defecte care reprezinta amorse puternice de rupere prin fragilizare si ca atare nu sunt admise. cinematica functionala. prin masuri tehnologice.

Uzarea prin cavitatie se explica astfel: la miscarile relative mari sau la schimbari de viteza dintre un lichid si metal. care sunt in contact cu fluide la viteze mari. caracterizandu-se printr-un coeficient de frecare ridicat si o valoare mare a intensitatii uzarii. Se mai numeste si eroziune de cavitatie sau coroziune de cavitatie si se produce.. Uzarile de oboseala sunt:pittingul. fara prezenta celei de a doua suprafete de frecare ca in celelalte forme de uzare. In general. Uzarea prin cavitatie este definita ca fiind un proces de distrugere a suprafetei ( i deplasare de material sub forma de mici particule) produsa de mediul lichid sau gazos in contact cu metalul. de impact. de oboseala. producandu-se oboseala stratului si aparitia de ciupituri de cavitatie. temperatura lichidului depaseste punctul de fierbere si se formeaza mici pungi de vapori si gaze ( bule de cavitatie). Cand presiunea revine la normal (sau creste) se produce o implozie (spargerea bulelor). lasand urme caracteristice fiecarui gen de asemenea uzare. presiunile locale devin reduse. Uzarea de adeziune (de contact) Se produce prin sudarea si ruperea puntilor de sudare intre microzonele de contact. de fisuri. uzarile fizice s-au clasificat in urmatoarele tipuri: de adeziune. uzarea prin exfoliere si uzarea prin cavitatie. de abraziune. ciupituri sau exfolieri. Luand in considerare factorii care contribuie la deteriorarea suprafetelor si aspectul acestora. rotoarelor de pompa. Uzarea de oboseala Se produce in urma unor solicitari ciclice a suprafetelor in contact. cilindrii motoarelor Diesel etc. Aceste uzari apar sub forma de desprinderi de particule din material. rezultat al desprinderii de material si al modificarii starii initiale a acestor suprafete. in fluid se produce transformarea de energie.de energie manifestata prin caldura produsa si uzarea fizica. Cu forte mari de impact pe microzonele suprafetei metalice. urmate de deformatii plastice in reteaua atomica a stratului superficial. pe suprafetele paletelor. de coroziune etc. . de regula.

datorita actiunii simultane sau succesive a factorilor chimici agresivi din componenta mediului respectiv si a solicitarilor mecanice. In perioada de repaus aceasta coroziune actioneaza ca proces chimic numai asupra suprafetelor deschise. apare in cazul prezentei in lubrifianti a unor mici cantitati de apa care. Uzarea de coroziune Constituie deteriorarea suprafetei de frecare si deci pierderea de material. in functie de parametrii fizico-chimici ai materialului respectiv. . Particulele dure pot proveni de la forfecarea prealabila a unor contacte (uzare de adeziune). Corozivitatea lubrifiantilor se poate datora si sulfului provenit din uleiul de baza sau din combustibil. desprinderi de portiuni din stratul de suprafata mai dur. formeaza microcelule electrolitice. prin desprinderea si evacuarea materialului unor ciupituri etc.Uzarea de abraziune Este provocata de prezenta particulelor dure intre suprafetele in contact sau de asperitatilor mai dure ale uneia dintre suprafetele de contact. masina de scris sau de perforat etc. Coroziunea in mediu librifiant. Mecanismul uzariide coroziune presupune corelarea a doua efecte de coroziune: coroziunea chimica si coroziunea mecanochimica. ea accelerand uzarea prin coroziune. denumit uzare de impact. Coroziunea chimica poate evolua diferit. datorita unor lovituri locale repetate se produce un tip specific de uzare mecanica. Coroziunea mecanochimica (tribochimica) se refera la modificarile suferite de suprafata de frecare in timpul functionarii. Uzarea de impact La unele tipuri de masini.. utilaje si instalatii. Ca forme de coroziune chimice se disting: Ruginirea. Coroziunea chimica este o actiune chimica continua a mediului ambiant asupra suprafetelor elementelor componente ale masinii. care este o coroziune electrochimica a fierului ce se datoreaza actiunii combinate a oxigenului si apei si poate sa apara in aer la temperatura normala. in contact cu suprafata. de natura electrochimica. de greutate. precum si prin produsele metalice ale altor uzari. moara cu bile. utilajului sau instalatiei. ca de exemplu: concasorul cu ciocane articulate. Aceasta uzare este usor de recunoscut prin urmele lasate de microaschiere.. care nu trec prin zona de contact si celorlalte suprafete libere.

microscop. aria examinata este de aproximativ 25 mm in diametru si se afla la o distanta de 25 mm de sursa de lumina. . exista diverse modele cu diametrul de 2. cu instrumente optice: . B.instrumentele optice permit marirea imaginii defectului si inspectarea unor zone mai putin accesibile. • Acest tip de examinare se poate realiza şi cu ochiul liber şi se numeşte control vizual. . sursa de lumina de intensitate mai mare.endoscop: sistem optic superior boroscopului.tehnicianul poate lucra maxim 2 ore. a incintelor din structuri complexe. . cu ochiul liber . . .vizuală este cea mai simplă modalitatea de examinare nedistructivă. în acest caz numindu se examinare optică.5-19 mm si lungimea de cativa metri.intensitate luminoasa adecvata: 800-1000 lux. porozitati. Modalitati de examinare vizuala: • A. fisuri (forma si orientare). suprafata de examinat poate fi la distanta de 4 mm . sau cu ajutorul unor aparate optice. . .rezultatele pot fi de real ajutor pentru alte controale de tip NDT (non- destructive testings).este necesara cunoasterea tipurilor de defecte ce pot sa apara si zonele in care ar putea fi intalnite.suprafetele de inspectat trebuie curatate.Cap 3 Metode posibile de examinare a defectelor Cap 4 Metode optime de examinare • Examinarea optico . .se pot detecta: coroziuni.boroscop: pentru inspectia cilindrilor de diametre mici. . defecte in cordoane de sudura.ochiul este mai sensibil la lumina galben-verde.

• Aplicarea developantului pe suprafata permite identificarea fisurii (aici ramane lichid penetrant). Informatia obtinuta se refera la forma. lungimi de lucru = 600 – 3650 mm. • Lichidul trebuie sa aiba timp suficient (dwel time) sa penetreze in fisuri. etc).flexiscop: boroscop din fibra optica flexibila. uzual minim 20-30 min. diametrul = incepand cu 1. permite examinarea zonelor de colt sau a structurilor cu schimbari de directie. . • Inspectia se face la lumina obisnuita.7 mm. conducte.sau mai mult. Metoda permite determinarea discontinuitatilor deschise de pe suprafata pieselor (vase sub presiune. etc. Lichide penetrante fluorescente. pentru determinarea discontinuitatilor de suprafata Etape: • Curatarea si uscarea suprafetei pentru un control fara interpretari eronate. marimea si orientarea defectului. UV sau laser. • telescop: permite marirea imaginii obiectelor aflate la distante mari de ochi. fisurilor. diametre = 3 – 12. • holografia: permite obtinerea unei imagini 3D a obiectului examinat. suduri. detectarea coroziunilor. . Holograma reda imaginea intregii suprafete care se compara apoi cu o suprafata etalon (fara defecte) • aplicatii: inspectia de crapaturi in structuri industriale. defecte in suduri. cu ajutorul laserelor. • Lichidul in exces se curata de pe suprafata.5 mm. . lungimea = 100 – 1500 mm.