You are on page 1of 476

Il (, ·1 Il [; ,1/ J I ROM II .v..

r
MII ,. I( 1 I 1.1- SI· L T 1 l I I ! SI" R 1 , E
3 J R J'" JII TOM U L Il1

GET 1C \
U l' R () r u \S \ () R I \ \ j).\ ( 1/-_ I

\. \ II P \ 1< \
J , AI ..\{ \OUIUI JlI~1 I

lT\'R\ N'I\n:-/\\ \
nUCLRI'ŞII

www.cimec.ro
www.cimec.ro
ACADEMII) ROMANA
.Il E M () Il. 1 1 L E S E C T I I ' N i l 1 S T OR 1 f )'.
SER/A 111 TOMUl. III

GETICA
o I'ROTO I STOR I E A DAC I IlI

V AS IL E l' ÂRVAN
Mn"mu AI. ACADF.lI llU k QlIJ.." ,

LUCMARE I NSOTITA nE ~, VI(ll' MI, Il rf..\NŞt:.ş1 I fURn

CVLTVRA NAŢIONALA
RU CU REŞ
1 9 2 6

www.cimec.ro
GETICA
o I NCER ARE DE PROTOI STOR IE A DA IE I IN ~"LE­
N I UL I A. CHR. SĂPÂTURILE DIN CÂMP IA ~IUNTEANĂ
ŞI GET" DIN ~IASIVUL CARPATIC
DE
VASILE I'ĂRVAN
MBMIIRU AI. ACAOP.i\l IEI RO:'1ANE

a,
In u. 187' Alexand ru Odobescu institui prin AC'oldcmia Roma.n~
(pe atunci .Societatca Acadcmidlt). un premiu pentru cea mai bun.ll.
lucrare ta8upra popoarelor cari au locuit tArile rom~c de-a stinga
Dunării mai inainte de cucerirea acestor ţări de către Împ1r:uul Traiam.
Crigorc Tocilescu, pe atunci student, fu ispitit de subicct, şi
in 1876 il prezcnl1t ca Iru de doctorat la Praga. In anul unNtor cI
Înainta Academiei t~a 8a .dupll o prefacere radkalb şi obtinea pre-
miul. Cartea sa, cu titlul Dacia îno;1fJe de Roma"'- apllrea În 1880 în
voI. X al AI/q/. Soc. Acad. Rom. In aceeaşi vreme cu Toci/eseu inv:1-
ţluul sas Cari Cooss, dupl o conştiincioasli ancheta archeologicl in
Ardeal (Cltroflik (1. arc/I. Fu"de SiebenbiiTgens) scrisese lucrarea sa
de sintC'/.lI, Skiz::ell zur tIOrriimischcll Clliturgeschichte {It:r miuleren
Vomwgtgc.mlen (:Imbcle publ. în Archi'/J (1. Ver. f. sicbellb. Ltmdesk.
pe 1876 ş i 1877). In pl'eg~ljrea pentru tipar a lu c~rii sale, Tocileseu
folosi din plin lucrarea lui COOS8, apilrută înainte de a sa. Intcrpretâ-
riie ş i concluzi ile greşite ale lui Goossse reWIsesc deci şi la Tocilcscu.
Dou1tzccÎ de ani dup~ aceste lucrifrÎ F. v. Pulszky publica În 1897 la
Budapesta cartea sa in dou!! volume, MagyarQrs:uig Artlwologidja. Din
nenorocire aceast~ lucrare nu aprofunda suficient chestiunile privi-
toare la epoca şi tinuturile de care ne ocupll.m. Contemporan Nicolae
Dcnsusianu scria romanul sifu fantastic Dacia preistoricd, plin de mito-
logie şi de filologic absurdă, care la apariţia sa (posturro.: 1913) de~
şteptl u admirn~i c şi un entusiasm nem1irginit printre diletanţii rom"ni

www.cimec.ro
VASILRPARVM' ,GBTICA

În archcologie. In sfArşit in 1912 d. 1. AndriCŞClK:u Îşi lua doctoratul


13 laşi cu o COlltrwuţiune /0 Dacia Îlw;,lh d~ Romolli, tratând a.m5-
nuntit şi conştiincios chestiunea ntolitic14/ui din Dacia .

.:~~~~t~Zif~i:
Sprezece secole care au curs dela primul COntaCI al Duciei cu cultura
villanovi:mll şi pinit la 8fitr marea r'cglllu lui lui Deccbalu8. Am arât:lt

:~:~;::~::~;;~:~:~:~~:i::L:::;2:';;'~~,:~ ~iri~;;~;~::f~~1~3, ~;i


lUa! rnocent ddclnnt rUraJ. Se va deosebi astfel mai uşor dedt În alte
8crieri contemporane partea nou:1 de ce" veche.

",s~~~n:;',o~i;PSv~~C ~~~~~c:~einC;r:;t;O;ri~';lt;':'~j:ri 8~;;' ,:"oSi~:~;


:~~~~ţ~:t~:~:~'~:ie:~ :~~~';:;:r d,~c;:;::~~:. i;cd~~ ~~:;;r!~' am
Prin anii loooa. Chr.1) inflorea in rimllul dimre ultimele prelungiri
ale Alpilor, deoparte, Carpaţii Nordici cu G:l1iria şi Bucovina _), de
alta, in sfârşit regiunea dhre Nistru J) şi Dun:1rea de jos ') ca limiti'l de
Est şi Sud, ultima şi cea mai des\'Ohat'l form:l a civilizariei bronzului.
Creatorii ci erau un popor unitar, a clrui nalionalitate se va defini uşor
in ceJe ce urmează. In continuitate cu acest popor, locuiau, dcla N istru .~~'~:. ci;:';i!:~4;~;":f~:~:.,;~~;t::u::,u:r:.!:::'''r::r: :~:~j~:n~:
(Herodot JV II) şi pânll ia Don şi În ţinutul Cubanu lui (I-Ierodot I V 12), ". f!"dC,ukl, Cllmbrid"c II}I). p. 4os<lq.

:'
~:;:'~:,,~ots!;:;~~ ,:,o~~:C fiM:o~: ~~~;~j .~i'~%~~;;~:i~ ~;;~~:J: J!', ' I,II .... ,P. 77

') Vezi p. cronologia tpocelor de bronz ,ungure~li. I~ineekc, in !:.'tllllologiscll. ";~~'u; 1:~1:0:c~;~~~lt~~.~:;~ :;;;~c::~,t l;u;be~RIRt~f;,=t[;;, ~~I. I~~:ttin8en,
Milln/"'fl/f~ 0111 U1l60,.", V1 1898 - 1901,2_3, Dudapelt 1901, p. 4 )Cl p.lI.
I)Rei~e~,NtIlUkythilC"eAlt"til»lt"OIlIU"'Q"If, inloeCQ' rnisrl, VI 1898. 1, p. I I.

:\;"~§~~~~;;;~
Cretltl in SOlltll RUlliu, Oxford, '921, p. 40.
') Rotto\'tzcrr, / "OtUOIU alfa
')Precu.m~dCSCde-=opeririICdinMunleni.,În'l)cci.ltcZlurul debronzde1 ...
DrajnA-dc-Joa (i ncdit; 1. Muzeul NationAl de Antichil.lli).
') Hube:rt Schmidl, Zei/s(;hri/t /ilr EtImologie XXXVI '904, p. 630. Mu Ebcn,
SQd'lIuIQ"d im AtteTfllm, Bonn u . kipzig 19::'1, p. 75 tqq .. p. 350, )86 'q.;
·tI 1I,.to,.;c Cilfm'eTwm, in Klio VI 11}O6, Jl . 79 aqq.

www.cimec.ro
1. I,UGRATII CJMMERO-SCYTIIE.SEC.X_~_ ~

faţă de 1'roia VI _ce3 hornerică-şi că elr:mr:ntelr: de CJracter etno-

~~~~cp~~~=teu:i:07,:~~~Î~~d:u~~~~%~~~~ ~~~~~~: T~e~, :~~~r:~; l..


Rruckner, dOV~Id;1 Imrilor depbs3ri de popoare l}i civiliz;:\ii throlcicr:
in tresfarşituJ milen iului Il şi 3nul6003. Chr.(BrUckncr)c f3cutl1.
Năvăli t orii Sciţi. cari urmau spre Vest pe Cimmcricni. aduceau cu
ei fierul, aduce.lu o civili1.J tie specifică şi o artă adânc Î nnucnţntll. :ll!il
de Greci i din Nordu l lH ilrii Negre elit şi de Arienii l}i Mongoli i din As ia ').

~~:c~:':~~Ei~~,:~~:.;,~~:;~:n:~::~~U;i~~~~~~i~2%~~~n~::~!~
timp ş i loc a nea mului scitic. Aşa se fuce eli putem az i ridi că c u siguran ţ!!
haru aşc1.ări l or S(~ iti cc din sec . VII - IV 3. Chr. nu numai În Ru sia
de Sud, ci şi În Europa centrd]li ş i sudcsticâ.
In ;ldevărpân!t pela mijlocul secolului al VIII-lea Întreaga rcgiune
dintre Dunărea pJnnoniCă ş i Nistrulmeş tc infonne inc1a le bronzului.
dllrcuinfiltr.11ii din ce in ce mai caracteristice a le lIallstatt-ului Înec-
plitor 1). Este deci o viaţ;lloeaUI, puternic innu cnţatâ de Vestul dinainte
intrat În epoca fieru lui ş i desvolt:lndu-se analog atllt ÎnVcstul cât şi in
'<nul Dun;lrii p3nnonicc 4) panli În Carp3ţii no rdici, În PusU şi in Ardeal.
ji iatl d, ocbtă cu inceputul a devăratului HJ Iistatt lransihan (fJ7~
Ula) leg1i.tura cu cultur.a \'cstic.'i se rupe ş i nu mai găsim la Rls3.ri
lulirii pJnnonice decât slabeurmc \"csticC', iar in locui culturii
.. sene trece cultura de fier sc ito-s iberiană. DinSilezia şi pân L )._ .
ita i, o culturi!. unitarll, deosebit!!. de cea a Europci Cf"
o\ceastâ turbumrc ş i, ca urmare , fatala împinge re a
eia in spre Nordvcst, Vest, Sudves t şi Sudest·
) in şi şi Cimmcricnii _ de Sciţi i indreptaţi in acel ~I Ji , este

~~i~~i;;:~~~el:~nBov::t~,:,f~~tr;::r~~~-::~~~,~~ell.;~l~nt~tot I~~ ~:ii: l ~.


te ş i Ebc l"t, cl't Sciţii n'au glsi t in Dacia pe Daco-Geli, c i ah c popoare ?

I Sc:hmidt fi A. OrOC:kner,la DOrpfdd, Troja u. /lio,., 11)002, p. 594 Iqq .;


idt ÎnZfttl€hrijl jUrSII",olo;.oit, 1904. p. 630"lQ
·ilt principale aJupna Sci1ilo r Bun': Minm, Sc}'/hiom tind Crttlu. c.m·
; I~bttl. o. t . ,i ROltOvu:eff, o. t.
eineekt,l.c.,18t)8,P·9 ·

c:ke , l.r., P lo ;d. Eberl. o. r., p. 3500IQ.

www.cimec.ro
_6_ __ _ _ _ ~~
" 9_ - -- _._-
1. MICRA-TII CIMMERo.SCYTH.&. SEC. X- VI A. CUR

reali It3pinire :1 lor timp de mai multe secole, începând ind din
811 exa min!lm cl.ni. inti iu harta .:aşez1irilo r scitl! din părţile noastre ,
cpoc:t llallsta tt . Morm inte izobte, ca şi intregi necropolc,cauceca dela
spre:! ne da Se;1/oa de principalele direcţii a l cn!l.v1llirii,şi apoi vom exa·
Pilin in comitillu l N6grU - aceasta corespunzând atât cpocci IJallstatt.
mim\ şi chestiOnea aborigenilor di n Dacia. căt ,i începutului vremii La Tene1)-ori ca aceea dela Rnkomazin
In conrilluarea necropolelor scitice din ţinuturile Kic\'\I lui ş i Podoli ei'), comitatul Szabolcs. cu frumosul colan de elttlrOn 1) mai vechiu chiar
Iltormântul scytho·sannatic dela Conccşti pc Prut, in judeţul Dorohoiu ' ). ded.t colanul dela Vettersfelde şi apa rţinând poate chiar sec. VI a. ehr_,
dcscopcriri lcscylhicc saus:mnaticc izolatc din Bucovina (ca aceea dela ori sp lendida hydric funera~ veche greacll g1isitll. 1:1 nene in com itatul
SJlu l M are) şi G a liţi a de R:\slirit S), cu nccropola dcla 5.'1pohovo 4) şi Bereg ş i dawtll. de D. pOlta incll in sec. VI 3. Chr., ajun s~ aici pe acclaş

;~:E;!;,/c:~~~~rc.)'~;7~i~"~;:~;:~~:::~~E~ n~::;::;:O~i::
drum C:'I ş i tezauru l dela Vettersfclde, din Nordul Mă rii Negre ' ), - au dai
material bogut şi convingll.tor, spre a stabil i perfecta continui tatcaciviliza-
ţiei de aici cu cea din Nordu l Mitrii Negre,din scc. VII pânll in ~cc . IV .
Vettcrsfcldc În Lusnt;n de Jos (Brandenburg) '),ne araU unul din marile
drumuri scythicc de plltnmdcrc spre Apus. In dependenti'! de aces t Simultan cu acest val scitic, plh runs În Europa centrală prIn Nordul

~~:J~:~:~S~~::~i~?~:;~rei~o~:~~:~~~:~~~1i:r~~~şf;'~~~:'E~~
Carp.1ţilo r, strll.hll.teâ în~lI. În Ardea l un alt val prin p,lsurilc Carpaţilor t
moldoveni, ş i anume, credem, in special pc la OiIU1.. In adevll.r S'II
observat, cll, i ntâmplllto.'lrc, ori din sitp1turi, antichităţile scythicc St:
s trlib/itut Sciţii Încă din sec. V11 in Pusta ungurC3scă, aşe7.ftndu - sc in g-lsesc apro.'\pe exclusiv În Tt'.t.nSilvania meridionali ') şi anume intre
sJlCcial in Nordul actualei Ungurii. Mureş şi Olt, În specia l in ţinu lui Tâmavelor, apoi pc Mureşul de Jos
Descoperirile făcute in comÎtatelc Abauj, Bereg , Szabolcs, lIajdu , deambe l e pllrţişid o:lrcas implee:c ce pţiidouli.treid escopeririinjudeţul
Bors6d, N6grâd, Heves. Pest, şi chiar dincolo de Dunll.re, În Gy6r, To~ S ibiiu lui de o pJrte. al Cojocnei de alta (vezi harta 1), aded in
şi Kom o rn'),arată nu numai o simpHi trecere pc aici ti Sci ţilor . CI o judetele: Trei Scaune, Odorhei, Mureş-Turda, cele doul Tflrnave şi
Alba de Jos. Deosebit de caracteristice sunt 1ntre obit:ctcle scitice gll.site
in monninte. În :'Ifam de cunoscutele spede scurte cu motivul ornamental
al inimei pc mâner'). oglinzile de bronz cu mâner de fier, ca ri. aproapt
toale, folosesc la împodobirea mâneruJui În punctul de leg!Hurlt cu discul
oglinzi i motivat ccrbului culcat , aş~ cum in fonnll. clas i că se întâmpin!i,
in descoperirile dela K03trornskah in Kuban ') şi În generoll in arta

') ef. Reinee ke, l . ~ .• 1l .:l 1


') I biti., P. "14 ,i urm., cu pl. V, fig. 89.
') V.• n. lui Bllh. P6tUI, in Dofgo#Glolc-Travllux, V '9''' , p. ' 7 ,iurm
' ) Vezi lilce III Hampd ~i Rc'necke, f. C.: efo Eberl, 1. t . er. , i dclCoper;ru de/II
Ailltl, din ' 9 '), publica!i de J\.f. 1t0fCll in DO!ţlo:uloIc.Travawx , V ' 914. p . '3 ,i Ufm .
' ) Splendidl e u bi" drellpU' dd. Aldoboly injude\l.lITreiSeaune, care poIolc. fi
chia r din sec. V, tn o ri~ ea~ insA din at:C. IV (ef. Hampcl, p . • 8 .qq. , i fi g. "1"1 u. b. t.,
Precum .LMinru, p. 68 aqq. ,i fig .• 8). Pentru motivul duic elenic ,1 ddfinilor, or (,
evenlua1 de ....ul :n "edere ea loc de (abrica\Îe
- dltll'dJt'1' - ef. Iterodol IV 6:: ,i ,iHii lrill. Pentru sp.da ICleier.
arl. r~p. din Ebert, Reollt1tlkon , I p. 78.
t) ef. MIM"', p. :u6; Ebert, SUdnmlol'ld i. A .• p. ,,,0, Cii. 58 · cr. ROIoIO,·IZCrr, p
46:cr.,iReinecke,l.t.,1898,p.::o.

www.cimec.ro
, - -- - VAS IL E pARVAN,GETICA

irano.sibcrian3.Dl/accsteoglinzisunttOCmaicamcteristiceşila OIbia 1 ),­


fircşte Între multe' alte modele, pentru toale gusturile, aşâ cur:n acest

~:~~~ngi~::~ J:~a:~i~~~:~b:~~l~:i!~t~::C :r7:~ud~;ţ.i î~Ii,~~;~S:~~i


dela Sapohovo ') din Galiţin sudestidi, - d~l, trebue imediat slI. ad.§o-
g!im: tot de lucrare greccasd, poate din accea~ Olbia , care diidea şi ti-

~~~~f:~~~~fI~:.§~
~ .~ ~::~an::C:~~~I~~L~~~e~~Ue~~d::~el;~~p~ab~~~: Î;~~::~~~;:
prin stilul lor. care le dll. o inrudire strânsă ntlt cu podoabele ardelene
cat şi cu cele dela Troia, din aceea, epocii. .'
Astfel dari al doilea w l scitic ar fi avut direc\ia curat vesucl, pnn
Basarnbia şi Moldova de Miazăzi, În Ardealul de Sud şi de Vest, către
ţara aurului din Munţii Apuseni.

Ca::mll~1 (Icln Seorţant. Gllsit înrr'un tumuluJ l:'Ing-l satu l Scorţaru

') eL Eberl, p. 183·


' ) lbi:J., p. 183 ,i \Om'.;
p.:OI ,i urm.ti d.M inn"
1) Hampel, 1. ~., p. :lS
') Hampel, l. ~., p.:OI
l)o. ~., p. 40; eL p.
d. rig. 71. V. ,i Stuuni czka, in Ar~Mol. An,uiStr, 19 1",
o. C., p. 65 .q.
,i fig. 31.
,i rig. 1.
:OI:z6
:;~~~~lt~~~~~~~~~
l'hr. Ca milrimc c printre cele mai respectabi le cunoscute pân1l. 3cum

~t; vllrfuri de: d Re:ti:


(1 tocmai in~nt ... ul CU''lIc;tc; tistic; ~l unUI

~§§ff~~~tt~~
li' monnlnt ICÎlie
, putem d~cllt II r~gre:tfim distrugerea ,i ri~pjrea ateitcÎ pre:tio..e mlrturi.
"~~ill.:;I~r/:~,';.:u.~: \In "un ,t , igur linia .tcdrilor aeiti ce la noi.

" IC~:'~I;~, ~ rvr;~:OIC;'"'2~:·,I/ ;;,Ehcn În Prllhut . 7.cilUhrifl IV 191: ,

www.cimec.ro
1. MIORA-TII CIMMKRO·SCYTHE., SPC. X VI A. CHR.

orizontale sunt Illodelate bici lindric, ca m!l.nuşele de amfore grf:(;e,ti,


(cr. fig. 2). In sfarşit ornamentul reliefat În zigzJ.g (cf. desfllşurarea lui
in fig. 2),este el Însuş intrebuinţatintr'un chip destul de nou şi organic,
iar nu ca la Certomlik ori la Mikluilovo-Apostolovo in Cherson (Minns.
p. 79) numai ca o simp lă podoab!l. line:lrlt, apli cat!\ dccor.l.tiv, În vechiul
feI6udesteurope:m. de utili7.are a ornamentului in ziW..ag Înd din neolitic
şi pAnii in La Tene-ul mai târziu (cf. d. p. fig. 134 şi 135: vase din La
T~ne II dela CrliSJni).
D:tr cazanul dchl Scorţaru mai ridic! incl o probltm!\ imponantll.:
aceea a originei acestor vase. Rcinecke a emis plirerea cII ele derivl!. din
caz::mc1echinC?;ecu trei picinare , Întrebuinţate la sacrificii, şi exemplul
deL'l Scortaru ar p1lrea cll.-i dă dreptate. Minns combate aCC3stA idee,
arltind ci'\. niciodatA caZJnele scitice n'au fost menite la o intrebuinţare
prncticl de toote zi lele, având a ri, fie suspendate , fie aşezate pe un tn-
pod 1). Minns are dreptate, dar nu pentru motivele date de ci, ci pentru
cA noi regăsim chiar in Rusia Sudic! modelul elcni7A"lnt al acestor strn-
vechi fJast cu picior de camcter pregnant sudcsteuropcan. Ebert d3 in
articolu l său din Priihis!Qrische Z~itschnlt IV 1912, p. 453, fig. 2, o pi ldă
de astfel de modele arM ice greceşti - aduse, fireşte , În RURia Sudid
de col on i ştii ionieni incit dela aşe7,area lor acolo, În sec . VII a. Chr.
Nici Ebert insll nu s'a gândit cII. modelu l cazanelor scitice se puteâ
găsi chiar În mediul central şi sudcsteuropean, care cunoştea inc3 din
neolitic sistemul vaselor cu picior, şi e de ajuns ali reflectAm numai la
fJ.ptul ci Sciţii venind in Sudul Rusiei au dat aici peste o populaţie
in strânse legături cu Europ) Centrali (indiferent de thr.lcismul Cim-
merienilor, aceste legAturi exist'! în orice caz), dela care ei au putut
imprumuta, nu mai puţin cu dela Greci, diferite idei şi motive cultu-
rale . Un alt caz voiu arwli,;a maÎ jos. sub no. VIIl. M.li notez aici
numai fJ.ptul cli acele care votive din vremea HaIlSt.ltt-ului, COlrt poartl
pc ele un basi n de sacrificat, dau acestui vas forme aproape identice cu
cele ale ca:tanelor scitiee (v. la Forrer, Realkxikon., P.599,fig. 485 şi cL
şi p. 880, fig. 640), ceeace fireşte indică iarăş un prototip comun, eu-
ropean.
11. Grupa de bron:: dela Ndeni. La Apus de Petroasa, În jud. Buziu.
dC"\'enitll vestit! prin tezaurul de arti! sarmato-gotic!!., gbit acolo in
prima jumătate a seC. XIX, e satul Năeni, unde, prin anii 1900, dupi

') Vezi citatele ,i disculi, la Minn,. o. t., p. 791q.

www.cimec.ro
---
VASII.E I'ARVAN. GETICA
--
cum 'pune Tocilescu 1), nişte copii au gllsit juc4ndu-se grupu l de bronl! \'olrf dcsflcuHi in doul1 ca o gur3 de peşte. Femt'ia e Îmbrăca tă quaai-
redat aici in fig. 3-6 precum ş i in fot. de pe pl. r, fig. 3 şi 4. Tocilcscu blrbAleştt. cu bTfUlle, poarta pe c:t p un fel de 1Cve{Jao(a (Herod. VII
l-a prezenta t la 23 Nov. H)OO Academiei de In scrip~ii din Paris drept (l4> asemlin1\toare cu cele a l eSciţi l or de pe reliefelc palatului dela Per-
un mOnument de arii ~lis(cf. laMi n n8,p·59,fig. 12 , n o. I09), saurnaia l esca laatatueta
goticl, i n so ţindu- I de_ ,l in te7..1uru l de pe l\ mu-Daria (ARM.,p.19I, fig. 181), ori de pe cilin-
descriere destu l de ne-
exactl1,nsuprnci'lreiallu
vom insisI1aici t )şifl".
niciunfeJdeintcrpr..:_
tureareprezentllriicear
figurn-o , l/tsAnd cu totul
altorasarcinn dea u

,j:~~~: f!i~r~f;~:~'~~
-:1:, ;" l figuri - cum s 'a crer.u l
l - citrei:dup1\rcstu-
1 rilcmânei şi piciorului

~==::::::-=:.~",2=~: _: :::~?_______ Jg:~ [.F~~~~~


F'ill. 3. .4"nllu. Vedere 'aler_IA. crure bMbar:l, care la.sM
insuficient caracterizate
;~~c~~r::I:tC~~a~iiv~et:n~ill; ~: o~::.~n:.~e; a:c.s\ig~!;i::t. ~~~; Ji'ig. ,.. fr1nrl. Vede~ din r.t'. Fig. S. ldnn . Vedere din . plle .

chlOtoJrca Cu care e prevăzut in spatele figurei pri ncipale (\'. fig'3),

~;g!~~~iIi~~:g;~:;mf~J~;~,~~if.~~:~~~lu~~~~~:~~:~
t~i~~~~~]~~~
·)~. p . llt . A rrh .Ii Pi1. , IV 1902,P.l1J6 .q.
" Veri-o In R'V. citatI.. p. 231 ~ .• cu doull rertroduCI!'ri fOlo~ratiu.
.
si a artei arhaice din Cubun (cf.Rostovlzeff, pl. IX); acolytul po.1rt!l un
~coperemânt ana log al c.1pului, clar cu apll.d.toare ale tfimplelor şi urechi-
lor, atirnAnd pc umeri la vale şi pe spate, Întocmai ca d. p. pe maneta
., t,.. lui Tirid.1tcs Il al Parthiei (Minns,p. 61, fig. 14'cf. ş i prisma dela Anapa
in Cuban. cu persanul pu rt ând o pll.ll1ric analoag-l: Minns P'411, fig.

=: ~~:~::::~~~:1~t::;~:!a: ;:;::~::i~~n~;~~it~~::;:, ~!~~ ;:t ~e~

www.cimec.ro

. - . - '----
VASILE PARVA,.,..GUICA

tU)o, )taI '(WJI Ol'p!Xb/IfJJr {)cvj" lef1!ÎJI lbeVoo1'l'o, 'n,lal'ou )tal'A,'Obd'(otl


IlC(!OIx.WI' 6w,tAQ'XtUO, d.."u~"tl;ar 'Ce na,.,JyIl~u' ,,(h;' hOi lepdl', ni: Id"wa.
t'}JI Id'lfl' vii,. t7mu.o1io'" ol ta Zj}la 'zone,· oVrw ;vue ,"".ouat tOl' '(/:bro)'.
lou M, l.t:f}OOo1JAwI' n&).loţla '(o n).iov. Ed. Meyer la Roscher, My th.
J,J"·.,I. V., ara tă că Anaitis are leul ca anima l sacru şi crede a
re~81 În cele doua. nume mutilate dela Strabo, ·nţt(l.~o, şi •A ,'â~(l.to"
doull nume autenti ce de Ameshaspcma: VoI/ll11lwW (tCândul BUOl),
sUi.p~ nind peste turme ş i oameni, şi AmtTctlit (Amertatât: tNemu-
rirea.), sl!1p!lnind peste plante. Posibil ins!1 ca monu mentul nostru, de
carncter apolropaeic, slt fi reprezen tat nu perechea cita tă de Strobo,
ci pe cea înci1 mai slr!lns legatli de credin\ele şi superstitiile iranienc,
adică pe cei doi Amcsha Spenta ai indestul1irii, ts1i nlitAlii. ş i tvietii
indelungatet: lIollTf)QtlÎt şi AmeTcuil. Fapt e că monumentu l nostru
intn'i perfect in seria celor privitoare la cultul l\ larci Zcitc iraniene
la Dunii.rea de Jos, de ambele părţi ale fluviului , aşa cum in urmă, in
special R08tovLZeff, În ai să i l ranial/S and GTeeks, a arltat ..o În chipul
cel mai com plet . Dealtfel mergând pe acceaş cale Rostovtzeff a reuşi t ,
in memoriul alu pre1.entat anu l trecut la Academia de Inscriptii, UIU!
ta b/elle wtiw tItTaco-mitI:Tiaq~ du LoUfJTI! 1), să dea o explicaţie foarte
plauzibilll şi monumentelor caracteristice văii Durlllrii, reprC'.lentând
zeii cavaleri iranieni in leg3turâ cu Marea Ze iţă a productiun ii, Anaitis,
zei cari p!lnlt acum fuseseră inţeleş i drept Cabiri. Monumentul nostru
confirmă i nflue nţa syro-anatolianJ. în valea Dunării'), d~ndu-ne o
imagine de cult, care-absolUl llouă aici -se exp lică mai u.şorprin
forma syro.. pomid, decât prin cea ruso-sCÎticl a cultului ş i repreze n tă­
rilor figurate ale Mari i Di vinităţi femenine a cre'lţiei ş i a vieţii vege-
tative de pe pllmânt ş i din p1imânt. Ceeace e ÎnM ş i mai curios, c c~
chi nrpoporul iran ian al Suci-lor, e, dup:t cum voiu ar!1taş i mai I:lvale,
documentat at!lt În Dacia, la Sud de Apu lum, cât şi , În special, in Moe-
sin. Anume, l!lngll. Durostorum e pomenită de intinerariile antice locali-
tatea Saci-tluutl, adic-d, satul Saci lor, În limba geţilo r aborigeni aici,
- iar un izvor cu privire la răsboa ieJe lui T raian la Dună re (v. mai
jos, p. 119) vorbeşte de biruinţeimpotriva Saci-lor-exact prin ace-
leaşi locuri . Fie dam cl Saci-i au venit prin Nordul Mării Negre '),

1) In /;f imor'rtl/Jrhtntil /Jaf diVtfl IQvaftl$, tom~X II1 , 2-e pa rti e, J>ari •• 192].
") ef. 1\1. RoltovtZCff, l.l., p. 403, n. 2.
"ler. p.lte'"1 Rottovt:zeff, I rn"ianl Qnd CTttk" p. 197·

www.cimec.ro
VASILR P\RVAN , G'fTICA

fie eli au trecut prin Cappadocia şi Pon t dincoace in pllrţiJe noas tre,
f. '
- h;cdela Bucu""t;, edo,ră faptul că acy'hule,.p~e,.ntat
nu e de fcl de mirare dl fapte de istorie a rcligiunilor, documentate lite- :~IC.::r.~1a pe cap -; ~e.o fO~:;!:~:t':II:;'s!t~~~eo~e;::t~m~:~~
;:::;;d=~~:~:~:f~~i;:~~:~a!~::;:l~~~:e;~;:~':!F.;~::~
rar pentru l'i nutul marelui I\ lithrad:ucs , se regiiscsc documentate archeo-
logic in plirţile aliaţilor săi dela Dunlirea de Jos, În regatul lui Burebista.
III. Piepteltelt tlela Buwrqti. (V. fig. 7şi pl.lJ,fig'3). Turnatinacclaş
bronz galben ca şi monumentu l preceden t, s'a g"Jsit, probabil cl'lzUI
dintr'o c!ruf.( de nisip, lângă cUtdirea cea nouli a Univcrsitătiidin Du- ~:~y~~e~'r;I:.~u~fc~IC ,:u.c 7.a;d:u~;;:;e"~c~t~:~~n:p~t~~:~~
cureşti,pre-M:ntulobiecf,caretrcbuicsitfifostluatlacarieriledenisipdc
lânWl oraş şi aruncat cu nisipu l î n cJlruţll. iatin accstchipa fost purtat :~~~:u~e~;~c::~:i, ~~os:~itc În stil de ale Sci\'Îlor din Rusia 8udic~,
până in centru l oraşului. C."ici dejur Împrejurul lluclIrcşti Jorsunt tU"'l/li cu pantnlonii largi de tot
şi aşC7.ări nu numai din Ilcoliti cşi bronz, ci şi din epoca fi erului, printre t~,:~:~d~~i~~~:iV:la~8~:~:~~
cari în special (dupll. Bolliac) staliunea La Tcnc dcla Cernicii T.9.ng::lnu,
la gura Colentinei.lamş un pcndanliv, avlindsusverigarespectivi:i rotund:'l, perrupa lcSciţilor dinCappa­
docia (v.figurincledelutdcla
1__--.::.-: =-_.•1' - - - - - - 1" de trecut prin ~a cu~eaua cu care era
Rostovt:o;cfr, pl. 1, in specia l
I O ~ ~~;;:J:~:~~~~::~~:~:=~:::~ fig. l şi 4, - datatedinscc .
IV- !Il a. Chr.).
I I pareacaluluilaf2nt4nA,reprczen.
Toate aceste consideraţii
tatii cu dcstullidib?i.cie intr'o plad[
~i asem3n1iristilistice ne fac
de bronz, Înalt! de 0 ,l1 8, IatA de
o,o9z 9i g roasl deo.ooz m., decupa_
~.lcrcdem c1I. şi grupu l dela
N'Aeni şi pieptcnele dela Bu-
t!ljos ca o simplă foaie dehâniein
formlldepicptcne,susins1l lucratt
desruJ de convenabil: pe dos au
~~:~ş: n~c~r Iitu:~a C~~~
repousse, iar pefaţ!l inel şigravatJ vrem ece,dimpotriv1i,cazanul
şi cizelatA. Eo lucrareprovineial1i deb Sco rţaru poate fi per-
gree cas dl;lI t1sumScylhartllll:f:1 n_
fect atribuit chiar sec. V
a. Chr.
tana canalizati:i eodovadAevidentll,
rv. AiP'l"-ul lo,u'an dela
Fig. 7. Picptenele scYlhic delll Bucure,t i. ~c::t~~~r::;~~i~l:~tn~:~i~~ fltll4noaia(cf.fig.8 ş Î 9 Şîpl .
preamodestşicamateri;tlşicaartlt,caslirepreZintechiarunoriginal, II fig.l şi2).Cl\Si tin tr'untu· FiR. 8. ti tIJp~.u l del. SAllnOli •.
e
şi poate fi foarte binea lucrare locall :
di n c4mpia l1luntean3, dup1i modelul
primitiv grecesc. Firesc lucru, la vederea acestui pieptelle, comparaţia ~~~~~~~r;;:UI;!~~n;:;~~-"-;nalt de 0.16 ş; având un d;ame,~ d; 0.45
~~Y::;r~{?:?::;Bd1i!a~:v2~ţ:;~~)~:::p~';~~;~~:~pE~~
cu cel de aur dela Solokha pe Nipru (Eben, p. J3 u q. şi fig. 54, Rostov.
uefE, pl. XIX;cf. şi XXI 3), datat in sec. IV a. Chr., se impune. Pentru
felul de a trata atât barba -scurt tiliatA-c!it şi hainele omu lui, pre-
cum şi trupul calului, se poate compara şi amfora de argint dela Cer-
tomlik, în aceeaş regiune, dar pe malul apusean al Niprului (Minns,
n;';rC3 IlIcu" la Congr,"ul Intemaţ;on,1 al Ş'un\dor Iston".,.ţ,"~:
p. 159Şi urrn.), datat!l în sec. nI
a. ehr. Ceeace e deosebi tor la piepte. 1, BI~xeldlCSe ~'I'taA~~~7e~92S~'itia~ce~~ă:_~ ~~~d~a:::ti~;:lu~e~:t pe
vaS UUI, ..

www.cimec.ro

- --
I~

cOnsidel1lţ 1" 1, vemÎn În5ăş oonstruc\i.:J. vasului elementul scitic

~~;2:::~r.~;~~e~:;~;i:::';'i:~~:~:}~~:~~~;:i~U~:l;;:!~
3ş3. de subţm lflcât de oxidare aproape cad în pulbere hl locurile
al toartelol
losit la imJ
râmjneca 1',
rt

'
),.!
,t
II
M,·ul del.:J. Blll1inooia , indiferent cladi. a fost fo-
pentru un şef trac, ori pentru un şef scit,
nt de via\!\ greco-sciticl.,r. thraco·scithicA,în valea
mal atncate, cu buza rlisfr.1ntil. orizonta l În maniera vaselor H aLlstatt Dunll.rii dc
(er. ln Forrer, Reallex., pl. 83 şi 152), vasul nostru, de n'ar fi avut cclc V. Te:1illlfc.1 I t,. de aur dt la T._Mdgurelt. Descoperit În 1880 şi
l,ubliC3t de d-I M t;tzu În 1882 cu (,) planşll. În culori şi un comentar

~~~'E~1iJ~~~;~2;~~g~
excelent l), rcinterprewt de Odobescu În opem sa u
Trisor de Pltrossa,
\, Pilris 1889, p. '90 şi urOl., şi de noi de mai multe ori 11), accst tcZ,k\lr
coompus dintr'un fel de cilindre (10), lungi dela sia 9 cm . ,i av:md
UII diametru de 56-64 mm., împodobite cu nervurÎ transversale, un frag-

patice . Vaselc lucrntede Greci pen rnent dc \CilVlI. deuur, cu un diametru dC2 cm.,ornamelltatl\ dupll
:ruSci\iîIÎntrebuinţeazh,~dcdcs. lIull\'l!chC:llr.idiţie 10C<l1!1 şi În special din epoca HallsWlt cu bnl.uri în
ItlcâtRostovtzcffe inclinatsllvadA tigug, cuprinse de ambele plrţi În serii de brâuri drepte, şi, in sfârşit ,
inaccstLÎpfigural.heads ofsomc din ~33 de incle mici, de cinci mlirimi şi greutli.\Î diferite. 0-1 Sutzu a
native,probablyThmciandivinity, .tabilit cli nonna pondcralll dupli care aceste inele sunt gradatc, servind
thc great gad of vegetation who deci ca monetli. -aşa cum dealtfel s'.:J.U mai găsit tezaure În Daci.:J. şi
bccame the Greek Dionysos ami in Pannonia')-estc cea a Cyzicului. De altA parte ffi.:J.nşoanele cilin-
whosometimes figures, in theguise drice prezintll raporturi ponderale cu dariciÎ prrsani. Ori, noi ştim ciI.
ofabeardedsilcn,oncoinsofGrcco- ICyzicul era marele antrepozit al Pontului Eu::<in cel puţin din sec. Vl a.
Thracian citicst').Oricum ar fi, Chr. ') Atât Sciţii dela Olbia (eL Herodot IV 78 şi urm.) dt şi
efapt,câvusclcdebronzvechigr~ Geto-Scit ii dela. lIjstria erau in legll.turi strânse cu Cyzicul şi prin
ceşt i segiiscscÎnspecia l in morminte ~I cu Asi." l\'1Îd1 şi cu impcriul persan. De altli parte noi ştim câ
sciticc.), iar dintre aceste vase ,i in Cuban s'au glsit monete anulare de aur Încll din halcolitieul
unele,cumeace~g;Id.J.f}ptoOp'flOJ.o, caucasian &). Şi c şi firesc: brllţlirilc, ooliercle ori inelele de aur au
dcla .Şa pte Fra\i.in euban, e Împo- lrebuit dela inceput sii serveasc!i. şi drept obiecte de schimb. Când
FiM. 9. Jdem. Detaliu dela mlInup . dobit!i.cxcl\lsivcu O zon1\de 24 c.'1- neamurilc i, ,uenc s'au revlirsat asupra Vestului, ele au adus de sigur
cu d 'Irlr i cest obiceiu. Dar ci nu era neculloscutînEnrqpll., unde

~:~c~~:~;: ~~~~i~;'~î~' :;!;~:~~~_;:f~~~~g~~gţ:~~l!:


•. phil. 1\" din vremea I.;uprului şi a bronzului, în aşezlirilc
I 1.."\.l\tr~ II t 'V" 'ci S). Prin unnare inclel~monetll sunt, ca atare,
(o'" rll~ill probante pentru vreo inOuentl sciticl\, cle putând
j ,,'dJinap. l1fQrl,A"h.,iPU., 188:l,p. 1-16.

B'~'f~'i~ :::::":':'.n"::":;;A:''::~'"';,':::.i:'-:~ ';9:;"~~ ,~: D, '"


J t:f. d. p. PI"lt,ation, p. 39·

in 1) V. bibl. Ia Odobeacu, 1. c., p. 190, nOlll :l, ,i ef. În eokC\i. d. OI. G. ~


vaeanu utilitare tezaur, MI ::iee, tot din ' I'deorman.
t) Cf. P&twn, Hjll~.a VII, p. :l8 1<1.
:~ g;. t!\1j~~~ o~Î t,\~:~:l~ifi~~: ") Cf. ROSlovtr.erf, [,o"iaru (md G,ulu. p. 3°·
t) er. ut .•Ringgeld••i tportcnlonnA;el l..:uttrtP la Fotru, ,. t.,.i de.co periru
")Juid., p. 2Q9,fig. 10'].
del, Stal'Ofl\)'Ihater.llr.ab in eu~, la ROIIO\-u.efl, 1. t., p. 3°·
") MinIU, p. 427,;0., in d~IPI"

www.cimec.ro
1. iII 'GRATII Cl MM ERO-SCYTIU!. SEC. X VI A. C II R.

fi perfect şi de tradiţie local3,cenlral curopeanl,inclidinepoca bro?zului accence ne împieded de a atribui rhytonul deb Pomina Sarmaţilo l.
Dar manşoonele de aur ca şi micul fragmcnt de ţeavA credem a fI apar· este cll., oricum I~am data , el nu poate fi coborit mai jos ca sec. 11 a. Chr.
!~~:~a~. ~\:t~~!~~:,~I~;~; P~:\::!~l:~i~~:~r~:~ ::~~~:;~~~~ Dar la uceast5 epocl Sannnţ ii erau
departe in IUsllri t şi r.u e proba bil
!:t~I~:eU:zlu:~~n~;:, ~~~~~~ăŞ~~~p:~~u:wa~~s:i::~~rCIC dt şi mo· caobicct ul s3 fi vcn it doară numai
pe cale comercin l!l, caslmpluani-
VE. Aplicele de argint de IIZngtI Craiova. La into.'lrccrca din Moldova, 1.:01 d e schimb, plin!l la D aci i din

~:::~!'~~;~~~\!t;~:~~~nP~~t:~;:,:~~:c~~::~U;~~~o~e;~~:~~~:~:It~; Mchedinţi. Dimpotrivl lucru l e


u ~rexp li cabj l,da c3 ne gAndimla

:~:~::,~:;:~'~:~;:~~1~~;h~~~~~::d~~~?':;l;~~~!:~~:~P~~~~:~
îndelungata influenţ4 aci ti că, pro-
priuzisll, asupra regi unilor noastre
şi la alcll.ruirea acelei culturi lraCo-

::~~~;,'E~:~~~~~~~~~~~~~:~~~;~7:~:;::~~:~=;~;n~);tE~
scite dcla Duni:(rea de J os. cAreia
avcma-ia tribul atllteamonumentc
atit dela noi cât şi di n dreapta
nu le-a putut obţine inapoi. Le trec aici ca simplu document ipotetic . Dun3rii.Pe rhytonu l dela Poroina
Domnii dela Berlin au cuvântu l. figu rile omeneşti reprezentate În
VII. Rllytonul de argint aurit dclo Poroina. Odobescu il dat in Le Tri· :actu l impltrtlişanieisuntÎmbr~c:1te
sar de Pitroua, 1, p. 498 ş i urm., cu fig. 205 şi 202, o descriere completi in aceleaşi Juine creţe pe care le
.1 cornului de b~ut dela Pomina, in Mehedinţi, accentuind nsemilnarea
,-edem şi la Sci\Îi din Cappadocia
dintre aspectul hainelorfigurilorde pc accst corn (de O foarte ciudatll insec.IV-llIa.Chr.,reprezenta- 1 ,
::~~~clba~~:;;~~e:~~;:i~:~!~~0e;:1~~ee~~~2~:~:t~el~~i:~II~jo~~:a~~ ti în figurinele de lut strânseelt I
fII. P.136). Elinslnu s'a pronunţat nici asupra epocei,nic i asuprapro~
venienjci, dccâtdâlld părerea cll. e o ope~ de artll 10ca.lll şi stabilind
::~.'~~:::tz~f~:t~l~~s:~::~: :
ma i ad~ugltm şi rezultatele stilistic- I I
comparafi3 cu ceala ltă operit de arUl locnlll, bosporanll. rhytonu l, tot
de argint aurit - de un tip ş i factură aproape identici:(, numai cu Il
alti scenl...r.eli gioasă pc partea cilindric!l. :1 vasului - gAsit lângA Pan ~
tic.'lpaeum ş i publicat Întâiu În ADC., pl. XXXVII, iar apoi,.şi cu dat'\rC!l.
~:l~~~l::I~~~,::~;~:;z~·~~r,~::~ j~ -----
aceluia, ear.lctcr st.itic a l opetei şi :
sec. III- II 3. Chr., in ARM., p. 88 ş i fig. 116. Rostovtzeff relutlnd in a str:lnscIor raporturi cu formele 1
IraniansantlGreekschestiuneaaccasta,atribuc ambele. vase Sarmo.ţilor cu lturale, eventua l chiar cu stlirile I
(p. 23 2 • no. 13), deşi la p. 86 ş i 105 -106 e mei Înclinat a le interpreta
in generJI ca documente de religie sciticl, şi anume in I cg!ltu~ cu Murca
etnografice din Anato.lia (Sacat), 1 I
Zeiţă şi cu taina comun iunii , aşa cum se vcde mai ales in chip clasic
reprezentatll pe monumentele din Cub:m, ca şi dela Kul-Oba ş i de ~
;~~~:!n:ţAv:~i~:~~: lfo~te:I~~~ ~~~:~r~~I~f; :~~~~: ~
scire ş i rhytonul deb Poroina.
\'u lea Niprului (v. conspectul ilustrativ dela Rostovtzcff, o. c., planşa VIII. Vdrjul de stdlp de balJoehin (con de ca r scitic) A. (fig.JO
XXIII), monumente apa rţinând, toate, sec. IV- III a. Chr.,de când ~i pl. III, fig. 1). Când H dmpcl a publicat in 1895 articolul uu
ar putea fi şi cele doull rh)tonuri de ca ri vorbianl mai sus. In adevăr SkythjlCht De"k",iiln DUS Ungam (Ethtl ologischt Miu. aus UnglV1f

www.cimec.ro
_" _ __ _ _ _ _ _ _ ~MILE~~~,E~~

!:C~~5dr~ I~i~::~·~i~' ~U~:;ş:;: V;I~:~CCŞ,~::'~O~~:fi:U:~~i ~~nP;;~


(mai jos ta noi sub literele 0= J-lRmpeI fig. 5. U = Hampcl fig. 6
şi C = Ifampel fig. 7), dar lăsând nereprodus tocmai pe cel ma i
complet, dat :Ieum intâiu de noi aici. sub litera A. Caracterul pur
scitic al acestor ornamente de bronz. care infrumuscţlU vîirfurile
pa rilor de Cort de pe dl.ru{clc sciticc. av5.nd de multe ori Înă­
untru ~i o bobiţă de fier. ca re lovindu-se de pereţii g~uriţi ai conu lui
de bronz, dădea in mersul caru lui un sunet ca de clopoţei, nu mai este
discutat de nimeni. Corturi le accslca,imprcunllcu caru l Încarefuscsc
purtatmortul,orişi flir.lcar,emu ingropatc Idngll ce l r1tposatşi clcs'au
g3sit. tOMe, in movilelc funerare scite. Stilul animalelor de pc aceşti
dopot ei de cort nu il, e nimic dcaface cu sti lul anima lelor din cu l-
tura Ifa/Istatt. ci prezintă/atât ca inspiraţie cât şi ea trJtare,deo p:lrte o
tehnidt înaintată, de alta Colfactere stilistice orientale,irano-asiatice '}.
înnobilatc prin influenţa greccasc.li-ionianll. din N M1Irii Negre şi re~inute
incii intr'un rea lism naiv de gustul nomazi lor vân!ltori şi p1lstori ai ste-
pelor, Încă necuceriţi total de spiritul pur decorativ asi:aic, şi preferind
leilor şi grifonilor Sudului încă mereu paserile şi patrupedele Nordului
lor recc, in special cerbi,eapres;Ubatice, vulturi.şoimi,etc. Dara ceeace
e deosebit de interesant şi n '3 fost, după ştiinţa mea, inci!. relevat de ni -
meni, e cll podoabele acestea de balclachine Stllu totuş intr'o le!:l1turJ
foorte Strânsă cu tradiţia telmică şi stilistic-J central şi sud~cst eurOpea nă.
In adevăr atât clopotele ajufllte transilvane (cr. in special pe cel dela
Chemeşeg pe Mureş. Ia S de Reghinul-Săsesc, In Hampel. 1. r .• fig. 3
a. b) cât şi cele muntene (Ia noi A, n, C, D)prezintl'l,în afară de figura
car.acteristidt de cervideu . eareocupă vârful ornamentului, şi care se mai
gllscşte Întocmai şi la Romny pe cursul superior a l r. Suia 2) _ e tocmai
regiunea Agathyrşilor lui Ptolcmcu, la R/l.săritul Niprului de Sus - acele

:~;s:~:::~:o~~e~;,~,;;!~,::J~;U~:O~,b:;~:u:~~~~;t::e;::::~~ ~~;~~c;~:
diSPOZiţie a lor le Întâlnim la clopoţeii scitici Întocmai ca În cutare sta-
ţiune La Tene, ca Piscul Crăsanilor. Astfel citatul vllrf de stâ lp din Murcş­
Turcia :lre in rândulsuperior de ferestre aşezarea triullghiurilor cu bazol

~p. VI II , p. 191 .i
1) ef. in pnvlnla Ihlulu, tcitic
urm.
III IniltUlldor Inltllt omllment:d, RouovutfT, (1. t.,

1) J\.1inn., p. 186,iharta lX.

www.cimec.ro
·,6
vArful B este mai popular ca lucru decatcele1altc şi crestliturilecucare puternici,coronamentulreproduain fig. 14(cf. pl.lV,fig. I )cuprindcă el,in
1Iunt împodobite contururile .fercstrelor., se regbesc , intocmai ca ,i interiorul prelungiriisalecilindrice,debazli,intregvArful blţu luipecare-l
:&igzagurile (v. mai jos cap. IV), pAn' in la The-u l mai rct:ent in Împodobi:'!. Ori, cum diametrul acestui tub e deabia de 0.023 m., el
mediul geticÎnconjurlitor. nu a putut decora dec5tun!lceptru
X. VlirJu l de sll1lp de balduchin C(rig . IZ şi pl.lIl fig. 3). Descris de "ub~ire, un .baston de comandlb,
Hampcl, 1. C' I cu fig. 7. Deosebit de celelalte trei, A, n ~i O, ci n'~ °
ori micA ramplidestindardorn::.-
UCUl nici UD tot, nici pereche, cu nici una din celelalte uei bucăţi. mental (cf.la Minns,p.J54,fig."o
Putem astfel cu sigul1ln,lIi afirmâ, d la Muzeul din Bucureşti avem Şi 4 r ).l\1inns(o.c·,P·77 s q.)încer­
reprezentate cel pUlin trei caTt scitiee diferite (dacI nu chiar patru : cind a explica figurile acestea de
v. mai j os, sub XI), din cari nu ni s'a pli.stmt decât câte un singur vârf coronament, le-a pus pe toate la
de 8tAlp, chiar dacA B ~ i O ar merge împrcunll, clei atunci O ar fi fost un 1 0c,nefilcânddiatincţian!!cesară
sau figura de coronamcnta lu i n.

- - - • f. - - - : ~~_~ ;~~:::~~: :~:~~~ ::::rm:~:~


intre grcooele telopotet de baldachin
,i delicatele virfuri de sceptru,
deaceea n'a ajuns la o Himurire8u-
,i
. t- furi de stâ lp de bnldachin Sunt,
,1 ~ cum se poate vedea din cotele de-
ricientdeclara.aacesteiseriidemo-
numenteseitice. Edcasemenea Hm-
pede eli. şi figurile reproduse de Ro-
Fii· 'Jb.Y:~!h~ndD~tAIP de
~ semnelor, in orice caz, npro.1pe
: identice, ceeace arat~ o strând stovtzeff (o c.,pl. Il) sub clasificarea .bronze polctops from C:tp-
1 grupa re a lor impreunA, atlÎt c. padociat, privesc mai de grabă diferite bastoane de com:lOdlI, decâl
I sp3liu, cât şi ca timp. adevilrate hampc de baldachine, r --- - --- .•~ --
+ XI. Vârful de std/p de bn/dacMII felul lor dea fi adaptate la beţele I
~ D(fig: 13,şi p~.lll, fig. 4) ..Pllstrtlt'l de lemn condiţionând, ca ş i la I
;. numai flgunna de cervldeu de figura noastrn, dimensiuni prea I
- - - - J dC3suprn lui . Publicată de Hampel. fr:lgilea lc lemnului de susţinere.
1. C., cu fig. S. Nu credem sll fi Coronamentul inedit dela Muzeu l
constituit un singur corp cu vâr- din Ducureşti reprezintă cunos-
Fii~~2~i:.l~:;:;::~ ;/~t;~~·chiQ i~!r!' J:nâttru~ ş7 :ul~7:i c~~; cutul monstru marin, cu sau flrli
aripi,pecare-I întâlnim foarte des
dintr'un alt bronz, ceva mai ga l- in arta greco-scitic.'\ (v. la Minns,
ben, ci a trebuit 811. alduleJsdi vârful unui coronament similar, p. Z03,te:\ca ded/(u0.K'1, ddaKul-
poate ca pereche la n, mai probabil Înd nu. Ca modelare plas- 000 [şi in ARM. P.307 = ADe.
tică e mai ingrijitl ş i mai car:lcterist ică decât figurina vârfului A. XXV1]; p. 155, placa de aur tIei:!
care insA, la dndu l ei, c mai originali!. ca inspiraţie a mişelrii şi e Alex.1ndropol; p. 325. sarcofagul
asemlin1l.toare cu cea dela Romny, din N gubernieÎ Pohova (v. mai dela Anapa; p. 327, idem: nercide Fis . .... Vlrr de rampl de ItÎl'ldard
SU!I Bub VIIl). purtatedcaceştihippocampi;p'4 01 oride.cepuu,
XII. Vdrful de rampădeslindard, ori de sceptrll (fig. 14Şi pl. IV.fig. 1). jos la mijloc, pendantivul de aur dela Theodosia; p. 426, fig. 316, tern-
Spre deosebire de obiectele descrise m:!i sus sub no. VIII- Xl, şi cure poralul de aur dela llIiznitsu-Mare: pe hippocamp Thetis, cu un mare
er.lU blltutecu prelungirilelor l ungişigroose de fier in vârful unor stâlpi vlil pc C3p. ca al .Ma rei Zeiţe. dela Knragodeuashkh, ibM., p. 218; ef.

www.cimec.ro
--
VASII.," I'ARVAN.GBTICA
---- 'J'
insf:lrşit vn!ml de argint dela Conceşli in Dorohoiu: Anc. XL şi
XLI r). Acest monstru marin. consacrat cu ltul ui Aphroditei Nauar- ren~:~C:~7.a;~: ~~i~,i I~~~ p~n,o;:ai~U~r:~~ta ~~~!~ ~:e:il;os~~!
chis. care de fapt er;\ .Marea Zciţi'it chthon ian3 a localnicilor thraco-ser- PUtc3 deasemenea compa r!a o la mpll. din Chersonesus, ARM. , p. 103.
thi, in atribu~ii le ei de dh'initate a Mării (ef. Minns, p. 619, cu 606 n. XlV. Berbecele de bron~(fig.16 şi pI. IV, fig. 3). Am amil\tit şi mai sus
10 şi R08tovtzeff. p. ISi şi p. 159), trebuiasll gliseasd O bogatl În- iubirea Sciţilor pentru figurinele de anima le, Întrebuinţl.te în t03te chi-
trebuinţare simbolică la Sci!ii dilllprejuru ll\1llrii Negre, a clrorpros- purile la împodobirea gospodlri ilor lor ambu lante. Una dintre specii le
perita te era strâns legat:1 de comertul greco-scit dea ici spre Mia:t.hL cele m.'tÎ simpatice acestor nomazi iubitori de vânat er!a capra sălbatică
_ _ •• ,., __ _ _ _ + xnr. Aplica de gorJ'los (fig. 15 şi şi anume cea siberiană'), resp. 'r- -
planşa V) 1). Se ştie clI.tolbeleScitiCe ţnpulsălbatic(Stei"bock:cf. Ebert. I
I1VC!lU o formă particularli, cunos-
cut1t atât depe monumentele de artll. ~~C~:C~:2~i~!~' ~:)'::rt:;e:;~:~ ~
nnenta l1t cât şi de pe cele greceşt i menta le,berbece1cer1t apro.1petOt I
(cf. Minns, p. 66 ş i urm. şi locurile aş,ă.dedl..osreprezentat.Cred de pri- I
date in ind.), Întrucât ele enl.\J fli· sos a cit!! toate exemplele pc c.'tri le
cutesă poată cuprindeatâtarculc:it mai avem din arta scitic4 pentru re- l _ - - .....t. _ _ , .- ..... '/' ~
şislgeţile. Aceste tolbe speciale, fă­
prezentarcapredilectliaaeestuiani- fi8 . 16. Derb«:e de brOnl.
cu te de obiceiudin lemn , eraud'iptu- mal aşa de prcfios pentru pbtorii
şite cu plliei de bronz ori chiar de
iranieni (cf. d. p. rhytonuJ de argint dela Kul-Oba, Minns, p. 197 jos
aur, împodobite cu diferite rcliefe, = ADe. XXXVI 4; phaler.le-le dela Vettersrelde, Minns, p. 237;
aşâ cum in specia l putem vedea pe
coliend de aur dela OIiznitsa Mare, ibiâ., p. ~ 1
splendid.'! tolbldelaCcrtomlik(Minns, 429; ,hytonu l deb Şapte Frali in Cub,n. J, I
p. 16+ şi 28S), ori pe cea dela Ka- Rostovtzcff, pl. X II D), din părţile noastre I
ragodeuashkh (ibid., p. 220 şi 221),
ori pe cea de argint dela Solokhil ~:·tii~:~~~:,~~ia4:r::~~:I. ~~~~;~e:.ecg~;.~ ,. f
(Rostovztcff, pl. XX f) . Fragmentul În eolecţiaDr.G. Scver~nu) şi pânll:in China _ ! ;- -...u --1
nostru,e, ca şi cele pomenite, o lucrare

Fig. 15. Aplicll de gorylo .


greceascl, de o calitate Însă destul de
mediocră. Vedem reprezentat un bust
~:i~~t~:;e~~~~~:~;{~!'ilio~r~t:~u:Ut~~ ~-T 1F--~:"
''i
zauru l de pc Amu-Dari:1 (Ol.·tts) ,in Turkcstan :- !
cufaţasprest5nga,cuuneoifgre­
(ARM. p. 340, fig. 30 1), care ne redau nu _ I
cese cu creastă. Deasupra in co lţ o pasere, care, după gâtu i lung şi numai tipul, dar ş i modelarea aproape identică • ~ J. _
subţire şi coada mare învoahă,pare a fi un păun: e o pa8ere sacrA a
mitologiei greco-romane şi o întâlnim destu l de des În mediul greco-- ira- ~:~i;e;i~~~;c:!~~ta~~~~O:ra:lieî;li:iu~:~: ~~ fig. ~!. ~~~~d:~eep~~/orm5
nian: astfel in catacombele dela !'anticapacum (ARl\1., p. 33 şi 34; târzii obiecte aparţin Îndl sec . Il a. Chr., având insll. pi<:se chiar mai
cf. şiMinn s,p. J'O, J'4sq., J I9). pe un \f3S din pro\'incill Perm (p. 423) . ve<::hi ca sec. V a. C hr ., repre7.int~ in special prin juvaerurile lui-d-
pe un talerdin gubernia Wiatk.3 (p. 4J')' [nspecial e Însă de comparat, rora a parţine şi brăţara mai sus ci tată-sec . IV a. Chr. (cf. Minns, p. 25+) .
Astrel am avea ehiu o d.'!tare aprox.imativh figurinei noastre de bronz .
•) ,e·ampulcagll.ndl,ilaolplidl pe o cu;rasl-peclorul - de piele; dar lip$1l
de VlIlot.re a m:neri:tlului ,i sublirimC/I pllcii nc rlc ~ c~cludcm l«aJtl .polul.
') ef. ,i Odobcteu, A"tic. St)'lhitl, An. Ac. Rom. X t l. p. IJ .

www.cimec.ro
;s - - -
1. MI(; RATII CIMM8RO. 5CrrUE. SE C. X -VI A . Cllk

XV. Clu"otoaua iti /0,,,,4 tk cap de iepure (fig . '7 ~i pl. IV, fig . :1.) (,bid., pl. XXI. 3 : sec. nI 3. Chr.), ori. destul de asem~nlltor.
Nenumllrate sunt operele de artl[ greco-sciticl: documentând pre- vasul de clectron dela Kul-Ob.'l (ibid., pl. XXII :8cc. lV- I1I). Putem
tililecţia pentnl reprezentarea vânlltoorci de iepuri, sau chiar numa deci datâ mâneru l nostru de cuţit chiar contemporan cu UfJt]c-ul del:.!
pentru reprezentarea simpli 3 acestu i anima l. Astfel cunoscuta placi B41Anoaia, in sec . Va. Chr., in orice caz nu mai târziu de s. IV a. Chr
de aur dela Kul-Oba inrll~işând pe un sci t hirsut v:in;ind iepuri de-a călare XVU . Aplica de bronz A (fig. ' 9şi pl. VTfig, 3). Am vorbitmaisus,sub
(ARM. p. '54 = Minns, p. 197, 8US, la mij loc ..,. ASe. xx 9); ef. no. XlI de camcterul şi insem nlhatca motivului decorativ al monştri lor
şi placa de ivoriu deJa Kul-Oba, In Minns, p. 204 D, LXXIX lO, - marini in arta grcco-scitidl. Vom reaminti doarA aici divinitatea ,incre-
ori phakra~le dela Vettcrsfclde, la Minns. p. 237. Vezi pentru iepurii tistidl,gllndi tll de Greci ca Thetis,
de pemonumcntele sciticc incll şi co- dar de localnici ca O Dcmctcr,
Ijeeulde,uedela

'
~ -~'l
:~~c~;{~~:~i:;ei:::i~n~: . . ~r((:';"
B1izni .." Mae., Minns.
~)~i>'4291 - rcberuldcp ccerb llldeaur
'. '; I
poran~ indş dooe ~ >"-,\ (î'),
~~~~~_ :J~ dela Kul-Oba, Minns, p. 203. S US =

. - --.... -~ ~~~~!.~~ 3~!~aA!~~r~~~~-F:~'~~ . .., o epir,n i, I


:1 divinit1lţii principale, ,Marea ~ ~~, I
I-'ill'_ dl. Mt"cr de CUii" bronz. ARM, p. 91, fig. IZI. Dealtfel epurde
e ş i În arta milcsianit, inspiratoarca ~:~:ds~::~;,!nll~~;!·:ail~~;:~ :~_'~_ (), oJr~ _~ ~
artei greco-scitice : din N M1lrii Negre, un motiv vechiu şi simpatic c:Imp (ARII.·l . p. 60, cu fig. 75), Fig. loG. Aplic. de bmna B.
(cr. Ebert, p. 187, rig. 73). 10 ce priveşte forma insliş a chiotoa rei şi - sau crou l de pc medalionu l de
felul cum avea a sc prinde, in hamuri, sau la fdu, avem p3str.ate aur dela Oxus (ibid., p. 350, fig. 3°8), - ' ori placa de aur deL
bucăţi identice atât dela Alexundropol (Minns, Alexandropol (MiOO5, p. 155). Aplica noastrll fiind foarte rudimen .
p . 158, fig. 7 sus), c1it şi dcla Tsymbalka (ibitl., tar lucr.nd, nu poate fi datatA mai precis. Ne mulţumim a o clasa .

~
1 : ~~' ~fln~:) Il~~:;~C:I:S~f~~ed:n~c~ I~r~: XVIII. Aplica de bron;: n (fig. 20 şi
pl. Vf fig. 5). 1:lritş un motivroartecarac-
.. - ~ _. ! tale. de h.1mun se g-lsesc destul de numeroase leristic scitic : cahJl la păscut , ori la

:
~
O~·
" ~
j
I

:
in vestitele mormmte sCIUce dm ţara Gmhus

(H;:~~O~;:':':~'d~ecu7,~p(~; ~~ !Io~i VI fl g 4)
CUţit ,
.Jdăpat. ori pus la Încercări şi dresat.
E dC'.1julls, in legAturA cu aplica noostră
aşa de barbar~ , sli amintim numai, ca
i ; I
_ _ _ ...ti _ __ Un miC , dar foarte carnctcnsllc mâner de document, izvoru l ei de inspiraţie, d. p
>l--L _ I
~~~n~P~~. de ~:~~e~~tb~~ ~~s~:~i~ Ir!~~~c~11 :~;udr~~~i;:!~t~
in friza vasului de argint:lurit dela
Fig. Certomlik cu vcst'itelescene din viaţa *- - _ a"O.u _-;.
ornamentale, se 3şcazits ingur printre lucrurile sci ti că (Minns, p. 16 1 cu ' 59-60 = Ros-
Fi".:u.Figurillldebronz ll
unui taur mugind ,
cele mai bune şi mai vechi greco-scito-getice gitsite in pllrţile noastre. tovtzeff,pl.XX l Z şi 3 = ARM .,p.298,
In adevll:r, in afam de ins:!.ş hydriu delu Dcne in comita tul Dcrcg, fig. 258 = Odobesco, rriJor, p. 320, fig. I Z3) , cu caii la pbcut. sau
datatit de P6sta in sec . Vf a. Chr. (Do/go::atok-Travaux, V, Cluj 19 14 , chiar ş i moncUi dela Panticapaeum (pl. V 25, la Minns).
p. 36 sq ., fig. J J şi IZ), ne mai oferll. motivul nostru ornamcntal opere X IX. J.i'gun'nd de bronz repre:untând r4n laur mugind (fig. 21 şi pl. VI
grcco-sCÎtice, ca armele dela Kelermes in Cuban, tot djn sec. VI (ROf;- fig, 1).larnş şi iarllş,unmotivstrnvcchiusud-esteuropean,~şi ana-
tovtzeff, pl. VIII 1), iar mai s implu, cupa de argint dela Solokhl tolie lji scitic. Astfel de figuri de animale, apllirând incă din neolitic.
(ihUl., pl. XX, 1 şi z: sec. rv
a. Chr.), am for.a dela Certomlik se intdmpin5 dcopotrivll la Maicop, in au r şi arginrmassiv, În mileniul

www.cimec.ro
VASILEPARVAN.CETJCA 1. MI CRATII C IVlMERo.s.t."YTHE.. S EC. X - VI A C HR
"---------
al III-lea a. Chr.(Minns, p. 144= Rostovtzeff,pl.lV2- ...),saula ITall- din dosul rigurei una sau chiar două curele, in cruce. Asupra epoc~j
sUtt, in bronz(Forrer,pl . 82,P'326,fig.2;cLşipI.83,P'327,fig.I),sau putem doară atât afirma ca e ind!. din vremea scitidi; cladi ind dela in -
in ţinutul Kuznetzk la SE de Tomsk (placa de bronz galben, din ARM. ceput ori mni drzie , nu putem fid.
p. "'01, fig. 366) în vremuri contemporane cu figurile ori placa de bronz XXJ. P~ndllntifJul inJormtld~f~meie (fig. %3 şi pl. VII fig. 1). Ca
galben din Muzeul dela Bucureşti, reprezentând pe Anailis ori Scitul şi no. XIX de mai sus, exemplele de astfel de mici figuri ome-
adllpând ca lul (v. m.1i sus), sau la ChcrsonesusÎn terracotta (eL lampa neşti in aur, argint ori bronz, purtate ca podoabe, in specia l ca

: - - -".':: :::tt- ~~~a ~;!~ P~r;o~~;e~:~e:I:I\:~ns:;!p~~~;t~: ~~~a:tt;v~v~~za~~~~~rii;~~a ,::us:~~~p~~ !7a :j~::~ri:~~~e_~at~


, ; revers tauru l Înfuriat (Ia Minns, pl. ! şi IV). Fi- popuL1( 1)-un vcchiu motivgreccsc,

i ~~r~~~n:::~:~, iÎ~ltr:ar~C~~i!n/~:~:~:~d~~:
mai vechi timpuri, au alcătuit o unitate, şi n'am
a l Aphroditei i eşi.nd din b.1 ic, cu mâinile
s torcându-ş i p!l.rul de ap!!. Interesant e
J să consta~m, în micimca şi primitivi-
putea-onuml precis nici traciclin i c i scitid,deşÎ latea acestei figurine, o mu l ţime de
ca vreme e'd C de sigur contcmpor.lOli eu obiec- detalii de podoabll femeninA: la gât
Fig. d~' b~:~~o:lre tele caracterizate sub n-rele precedente. un colan eu perle din loc În loc, la
XX. Chiotoar~ d~ bron= tn fonnd dt cap d~ bou mâini şi braţe br3.ţAri duble, iar pesle
(fig. 22 şi pl. VVig.2).Jadşun tCOulanU de h.1maşamcnt scitic. Publicatl piept, cruciş, dou3 şiraguri de perle,
cu un bun comentar de Odobescu in Trisor de PitrMsa, p. 495 şi urm. Înconjurând sdnii, ca la vasul-statuetl,

~~:~ ~e P~u:,3'd~6im2~do~:t'" :!'t':i~~~;c~di:tH!:::lin~~71:C~::: X!~~ grec, dela Phanagoria, reprezentând toc-


mai pc Aphrodite Anadyomene (Minns, Fig. :I~. Pend.nth de bronz.
tŞapte Fraţi. În Cuban (Minns,p. 208, fig. 14; p. 344 sqq. ti fig . 251 -= ARM. p. 82,

- T~ ~:~:t5 ~~t;~)d~::,;~'~d:!~I;;~:~~:,~~;:~t~~ fig. III, r-Ju reprodus), sau ca la pictura de gust elenistic dela Pompeii ,
reprezentând pe Adonis impodobit fem~te, exact ctl ti figurina noastro:
1 mij locul eolieru lui de aur d~la K~ragodcu.ashkh duble br:1ţ3.ri, la ambele mâini şi braţe, colan,şirnguri de m3rgele
! ,(Minns, p. 217. IV 2), Ofl aplica de &1ps de cruciş pe piept (Ia Odobescu, Trisor, p. 306). Avem deci o lucrare 10-
: pc un sicriu de lemn ~ela Panticapaeu,:" calll geto-seitiCl1 din vremea elenistiCl1.
I (ibitJ.,p. 372), ori pcndr.nllvu l dcla Theod?Sl3 XXII. Pl!ndatlli"lIl ;" formd dt cdldreţ ... ..

: _JJ_ ~;~, ~.I:~!),s !~~ d;I~J:' ::::;~~!Itdil~ ~~i~:~1Ş\~~d~~i::'~' ~!~~~:2:tic::t:ba~ ~_~


!.. _ - ..... u - -t di feritele cu rgane dm N Caucazu lUl ,cuacclaş
F ill.23 . Pcnd.nt.ivdcbron~.
motiv În aur sau argint (ARM., p. 452), ori ~~~e~:t~~ ~1:;~ld~a~~:~I~~ ~~i~:~~~
: FiR. :15. M~~:~~c
oglind5,
coronamentu l dcstâlpdeba lduchindin Cuban, barbli ascuţitll, iar pe Clip, probabil, o xve-
in bronz (Rostovtzeff, pl. X, D : sec. VI-Va. Chr.), pentru a nu {Joala.Este clar, un scitCl1lare, lucraretratatl in felu l popu lar,de imitare
mai vorbi de rhytonurile în formA de cap de bou (eL mai 8US, sub in metal a inciziilor de pe vasele de lemn şi de lut ars,aşa cum îl întâlnim
no . VII), ori de monetele cu cap de tau r, ca acele dela Pantic.apaeum şi in Cuban, d. p. Ia oglinda de argint aurit dela Kelermes (Rostovtzeff,
(MiMs, pl. V, 15 şi 17). Obiectu l nostru e O lucrare popu larn, destul
de neeUbace, fl[cutJ aici la noi: atârnat În hamu ri ori În frâne de inelul
de sus, acest cou lant permitea slI. sc trc;ac§ prin chiotoarea orizont2lli.

www.cimec.ro
1. MIGAATII CIM\tERO.SCYTUH. SEC. X-VI A. CI/R.

~s~~:. ~:. ;~ a:~mCi~r;~e~~!li:i~~~:~ ~::::~~~~c~:~~e:!~


n:ltor cu figurina noastră (AR1\1.. p. 477 sq. ŞÎ fig.436).l'en~ru capu l bar-
barului nostru nu e de prisos a comparn şi fragmentul de rhyton del:l
Mcrdjanyin Cuban, cu un barbar cllareanalog (Rostovtzcff,pl. XXJII 2).
~rs:':~'~~~:~~'::l~:~i ~1~:7~~\~'~::1~'!~~~::~~~1J
sciticl- in aur, argint şi bronz 1) -de cel m.'li pur caracter pontic ~ i
XXll l. N16ntru/ dt oglindd de hron::: (fig.25 şi pl. VII fig. 3). In vreme ce transcaspian, a lă turea de lucruri de artă gre.'ldi, vecheionian!l., clasică,
Transilvania ne-a dat pânli acum tIei oglinzi de bronz caracterist ic ori elcnislicli, obişn uitel e tOV'drâşe şi in Rusia de Sud, c.'l şi pretutin-
sciticc, cu motivul cerbului culcat (ef. la Hampc1, 1. C' I Jl. 20 şi urm .. deni, ale obiectelor scitice din mormintele şefilor mai cu dare de
Cu fig. 25. 29 şi 3°), din sudul Carpaţilor nu avem decâtal!iluratul m:lncr, m:lni\. L:I Drezovo ş i Pa n aghiur i şte, În judeţul I"ilipopol, la Bcdniacovo,
in judc\ul Cirpan, şi la lt:tduvene, in judeţu l Lovcci, avem nu numai
~i~ ~:~::~::,ţ:~c~~ ~~~u\~tdC:S~~I::~4~:;~r~4:I~in!~iCÎncap~~ţ~~~i~!:s~:~ obiecte izola te ş i nec<Ir.lcterislice, ca cpoc1l., ci adevlir.ltc inventare
E drept cII. parte3 su perioară cu care Se prindea de discul oglinzii lipseşte. complete ale unor morminte de regi ori principi loc.di, mai probabil
Aşa că nu ne putem da se.1 ma. dacA totu, motivu l cervidcului cu lcat traci decât sciti ş i npartinând toate, dupli criteriile date de Rostovtzcff,
:lecolului al IV-le<!. înainte de Chr., când presiunea dinspre Răsăritul

~
nu a cxistatşi aici; profilulinsă e rotund.
. ..- r.octogonal, iur nu turtit, ca la celelalte Rusiei asuprn lumii scitice~ crescând, provoacă o rccrudescentă a
ap sl1riiaccstor lmnicnj j!!!pre~V.
~ ~~n7;i,~ir~1!:e~~i;:l~f:ir:teu!OSin:~ ~~
I J
Recitind pc llerodot in lumina acestor m:1rturii precise a;chcologicc ,
~- - - - • • 7<4 - - - _..J. atârnat. Ca epocii şi aeeastd oglindâ a tre-
intclegem de ce el nu ne poate da informaţii cari s!l alclitueasd un
Fie. ~6. ~ib~~~. de blOnl; ~i~!~s;:~:a~~'I~~:i~;ic~~UiU sec. nI, dati tot şi, cu toate aceste:l, şti rile lui pot fi, pentru detalii, de cea mai
mare valoare. Hcrodot ştic- din legendele şi povestirile auzite de
XXIV.F;hulacuf~au,a UfiU; cBine(fig.26şi pl.VlI,fig'4).Cunoaştcm fi-
u:insul la Olbia şi În alte pllrti ale POnLului (ce. IV JO)-c1I.:
llulecu chipuri de animale in spccin l din lIalistaltşi L.'lTcne(cf. Forre r,

~~i~:t~, ~~'i~:~~~n2~ti~~r:o~:!t::!eaÎ~:~~~~tle ~cs~~~t~: ::~:~:::i Sc~~~S-:~h:~~,s ~~I~~~~~i:I,~:~i;~~:~ ~~i\~;lt~d:~:~ :uÎ;~:;~:i~


lam scyt hi că (IV 10).
Rusiei: pe fildcşurile dela Kul-Oba (Minns, p. 204 D), pe phakrat-Ie
delu Vcttersfelde (ibid. , p. 237), ori pecolanu i delallliznitsa Mare 2. Că ţard locuită de Scythi a fost Înainte a Cimmerienilor; dind
(p·429).darnu la fibule, care sunt neobitnuite la Sciţi (şi chiar la Greci), Scythii nomazi, au pornit din cauza Massageţilor, peste Araxcs spre
Vcst,Cimmcrienii n'au fost uniţi ca să le reziste, ci s'au certat Întreci
imbrlicli.mintca lor neavând nevoie de ucestacccsoriu (eL Rostovtzeff, o. C, '
, işi-au ucis pe şe fii lor, ca ri voiau să-i mâneiuluptllşii-auimmormântat
p. 183)' Fibulele L::a Tcne gl1site- dealtfel foarte puţine-in ~es tu l
pe malurile Nistrului: naoa norez,uov TVl!1fV. iar morm!l.ntullor se vedd.
:~u~;!~:~~:roa~:~:~~:ţ~i:;~c:n (~r'f::n;:~t~'s:r~;~i~ (;:.s~::o~~~;:, incă: I n ~!lM, dot, ă ta?'O" pe vremea lui Herodot (LV II).
3. Cli IAgathyrsiit, adicli oameni i regelui care-i va fi condus spre Apus,
P· 18 5)· un 'A~oo, O<lrcc.'lre (cC. numele cond'Uc:1torului Scythi lor Împo-
Par-i1e! cu al treilea val de migraţie sciticl, dar pe dreapta Dunării. trivalui O.treios, un 'J&bi}lJf1oo~'): LV 76, J20, 126, 127), locu iau la
o a patra mare undă acoperia atât Dobrogea, undc, dupA toponimie ,
am demonstrat cu ah prilej ex.istenfl1 mai veche .. elementului scitic 1), ') Filow, in R(jnuuh~ Millnluf/Ilm, XXXII, '9'7, p. :11-73; ef. unica '1 infer_
prt~;r~=r,~~~,V1;f:~ ~:~!~ ~:~I;=,·fk.nd ,i pc 'I&i"o~ tbrae. dupl
'Ibracieul •• AydO~. eArui. V.lme:r inlUf ii gbe,te IOIU' eu u.JUrinl1 o etimolofiri.
,,,.,,,iaru11

www.cimec.ro
---~rARv.'N.C&TJCA _ _ _ _-"2::.6 '.~
7 _ _1 PoII(; R...,." <.:IMMfRO-SC'TIlf'. st.c. X- VI'" CHA

răul M&.et" care bc C)i 'AyaOiJeowl.-rJiwl' OIJ/I/l'oyCfUl Jfii v'01(J(Y 'AyaOt'Qool nu se oprise în C.upaţi, ci tocmai În Rhodopc şi li
{IV 48).-CCe.1 ce, dup1i descoperirile archcologicc mai sus în şir-ne Marca Egee, cltre gura raului Nestos, unde ei impinseser3 cu dânşii
(vezi şi harta I),eperfect CX.1Ct. şi triburile grtice, pe care le constatllm prezente aici inci de prin
4. Cli totuşi Agathyrsii Cr:lU - cel pUlin pc vremea lui Iicrodat - un ;t . 500 n. Chr. (v. mai jos, ~i in specia l cap. V) 1). 111 adcvâr acei
neam deosebit de Scythi şi cari locuiau dincolo de gmniţcle Scythici l'ea.1.'ooi, despre cari Ilesychius ne spune cA erau un lOt·o, X)CvOI~6v ,
propriu zise (IV 100; eL 48.102, I04ŞÎ 125; er. şi J\lHnns, h ll.rţi le iar Steph. Byz., Un·o" oile ol "EJJ."I"r., 'AYIlOt\l?OOl/' eh'OţwCovOl (ef.
... şi 5). Ei sunt, e drept, iubitori de vinIl!. uşo,'lrll şi poartli pc ci Tomaschek, Die alten Thraker, I 70 sq. şi 99 sq.), nu erau Thraci,
multe podoabe de aur (xevoo<p6(!Ot tU I/âllora) ş i sunt inclina\i !:prc cum crede Tomaschek, ci Sciti, complet thrnci:r.,aţi, fnd!. de pc vremea
polyg:llnic, ca şi Scythii şi ceilalţi barbari. dar . ni. <58 ti)J.a loQllata lui IIcrOdot (cL V 3, 4 cu Tomaschek. 1 C., p. 70), intocmai ca ş i
f)l!1~/et nf}Oox6XW(!'~XaOI (IV 10+). În vreme ce dtmpotrLv1i NfitJ(!ol M,
Agathyrsii din Dacia. - Astfel darii Agnth)'rsii d intre .N ipnl şi Don
l'd/jQtot xe€<lJlrta, Ixv{)"wioL (IV 105). Prin urmare c clar: despre su nt Scythii Împinşi Într'acolo-spre regiunile slavo-fannice ca şi
~~~;t~r~;e ':~ri:~:~:~iiŞ~!i~:~i:;;c~~!~ ~:On~~!!:~ :~~l~~ e~~::;t~~:: ÎII Crimeea - spre Cimmero-Thraci - de Sarmaţii *i apoi de Alanii,
C!l ri \'eniserll din sec. JVa . C hr., trib de trib, Htr3 Întrerllpere, din
.y:-
tare domnill la Rli.slrit de Nistru, şi Sparlf-Lpeithcs , care domnia in stepa lUrani:lOli. MlIrturia lui Ptolemeu confirmll - indirect - şi pc

~~;2::~~:~.;:&:~~e;n:~;n~:~~:~~':~~,i~~ '-~;~::~~:~:t~~~::t',~~i~;~~
cea:t lui Ilerodot. cll vechii Ag;tthyrsi erau un neam scythic plccat spre
Vest şi despll.rţ'it de Scythii propriu zişi, dela Nipru, . căci regasirca
t\ J';tlthyrsilor pe Nipru la ceilalţi autori de dupll. Ilerodot ne in-
numele regelui Agathyrsilor, Spargapeithes, de pc vremea lui Ariapeithes,
dic;! originea migraţiei. care avusese loc in sec. VII a. Chr.
t:ltăllui Skyle.. (c. a. 500 a. Chr.) este identic cu numele regelui
6. C!I. dimpotrivli, dupll. cum am aritat ş i cu alt prilej (cit. Penetration,
Scythilor dela Nipru (IV 76) cu patru genţm\i i inainte de Id:mthyr:wa,
~~I~~~~~~'dli~e~:~~:lu~~iia~i::: ~::~i: ::~;:~~~:!:t1~,~,~eş~!~C~:mf~~:
g;~§:c~~:~~J~~i~:::~~~:~f.:~;f~::g~~~I~;;1~?'jf
thraciz:lti, IlU se pot cxplic:'l decât intr'un singu r chip: Între Ardrol
rot Scythia: 0."1:0 " / Qreot> aiJ~ ti61? aeXal'1 ~·~J){){fl fod (IV 99: ef.

talJj;cld~~'I;:'~~~!) e~~t~lrI:~:e :(~~n:: ~~O,â~;~~ l(;oo"!t~ ~;:~te:7~~


decl araţie pentru lipsa de leg-lturia Olbiopoli\ilor cu valea Dunll.riişi

~~ j~;::~~~~:E~~'n;,~~:!~~:i;f~;~~:~~~:;::':~~~~~,~;::s;:,~~~; ~l~:~~
lucruri cu privire la Tara AunJiui şi la locuitorii ei.
a vlii l eafluenţ ilorci, cari para fi fostcxclusiv în dependenţ1\cconomicl
de Ilistri:l:v. Pellelrtll;OIl, P.25 sqq.: ind din sec. VI a. Chr.,llistrienii
erou la gum Sirctului), oTtt1's, elat a"O(!W1fO~ O;)(8011t:r~ avu),', ai.J.a
ui n&(!f11' ii~'1 TOV " Jor(lOV 6117,]PO, xehf2'l pall'uat lovoa Hai lhr.clflo,
5. Că dealtfel caracterul originar scythic al Agathyrsilor nu este a
(CCC:lcccum am vllzut mai sus prin dcacopcririlearchcologice e absolut

:~~~:~~F~;:;:~~f::~~;~!;~;'~~;r3~:~?!g:~~;'~~~~~::~~ :~~,~~::~
iraniene ale Agathyrsilor ş i Aorsilor (Geogr. III 5, Ia). Dar el nu e
~~~:a:!];~~~~l c~~_1:1:;c:;~~pŞ~n~m:~i~u~;~o~:S ~~ ~~i~tl~l~~~~~~~i~
continuă: IlOth'Ot'~ Je l>vvaJ.lal -;r.vOeo{}a, olHeOJlta, 'lft~,'f1' TOV "' oreOll

singuru l: Dionysius Periegetul, Plinius şi Anunianus Marcellinus ii


â"OqWtlovC (deci chiar aşI!. de pustiu nll e) Tora, oiJJlOl1U i!l,'al ..l·lyv..,'a~.
cunosc tot În acelaş Nord indeplirt-dt, aHiturea cu Celonii ş i ~Ielan­ 100i7n 68 1.f!!wl/6'ovr; M'rjlmtfi. <lviind nişte cai mici, pll.roşi. cari nu
chlnenii, intre tOcean. şi tl\tunţ ii RiJXlci.(vczi citatele la C . Mueller, ') ef. parVln, Not, di RtofIrO/jQ Qnll(4, in Rit;I!Q dj Fi/o/q:jQ, T orino, N. S.
PlOI., Geogr., 1 1, p. 427 şi 428). De dU. parte migr.lţia Scythilor 119:aJ,P. J<4:a,i Ulm.

www.cimec.ro

I _-
,. VA..'u Lp.rAKVAN ,GNTICA_ _ _ _ _=' • • I MU';ftATIl C IMM ERo.ScyrIlE. S EC. X VI A. C IIR . 17

pol purta oomeni cll3ri, dar puşi 1:1 Cl.lru~c sunt foarte iUfi şi le slujesc comerciale directe Între Ardeal şi Rusia sudicA, Herodot da cele mai
destu l de bine in vagabondltrilc lor, pânlt In l\1.1re.1 Adrilllicll. in ţinutul eX11cte ştiri despre foştii stlpâni sciti ai Ardealului, pe vrcme.'l lui aproape
Encţilor (xan}1(cu' 68 tovrW'JI 'fOV;- oi1aolJ, tiyxou •E,'BfWI' l'W~ li' T'!i •A6(!{n)
Aceşti Sigynni spun despre ci înşişi că sunt coloni ai l\lczilor (V 9). cO~:~in~ol:i:;~~~;ai~lo::ţji Bit trecem la chestiunea prineipaHI. ce L",
,. Că, d ..,.oarece Scythia arici:,I1\. a lui H crodot sc Îsprl1vcştc la Tiaramos, ne intereseazl: pe cine au gdn't Scythii ca locuitori ai regiunei dintre Nisl"'
pus de el acolo unde ar fi Oltul (er. JV 48) şi deci numai la Apus de Olt ,i Ttia?
po.1tc fi regiunea locuită de Sigynni, unneazlt eli acest neam sCYlh ic 1),
Minns 1) pomeneşte cu sccplicismincercarea flicut.:t~e llubcrt Schmidt ' )
5..u ,1n general, iranian ,u trebuits!!. se Întindă În Oltenia, Banat şi mai
departe spre Vest, pc larg;I vale a Savci. pAnll sprc Adrintica. In l egăturii
cu acest fapt nu c fliră intc rcSRcit:'tintcrcs:l llta obsc rv:l ţi ef1l:cutll.dc Rci-
f~~~~II:a:r,c~~:liO~~~:it~:i~ !;:~~I:: ~:~;;! ~~~~~r~f~!;~~1 ac~:~n~:~~~

;~i~0~~~~i~~fj~!!.~~~:?:.:;~~~2;~i~:;~i~:~ţ I~2
necke, cu privire la c\l llurJ. de Hallstatt din co lţul de Nordvcst al Pe-
ninsulei B.'llcanÎce, adica din regiunea p:1 ni'l unde se Întindeau Sigynnii ,
tocmai În vremea sHipânirii sCYlhice În pllrţile noastre: .dus ausserliche
Gepriigc mancher SkYlhischcn Fundc sowohl aus Ungarn wie aus SGd-
ruscascl1 spre Vest.
russland verrat im Ubrigen cine gewissc Uebcreinstimmung mil den ACest~l ins!!. sunt simple păreri '). Şi (ulii de cle trebuieşte adus un
haJlstattzeitlichcn Grahfcldem, bcsondcrs mit denen der onlichen
argument, pe care, e ciudat, Încll nu l-au folosit du~~ c~viin\.<1 ~nv1i.ţnţii
Gruppe, an der NordwC9tecke der Ualkanhalbinscl. $o grundverschic- pentru stabili rea caracteru lui etnografic al populatiei dmmaS8lvul~r-
den auch dic ethnische Basis (pentru Rcincckc. ca şi pentru Nagy,
Minns şi alţii, Scythii sunt Mongoli), sowie die Reihe der wichtigsten P4~~ ~;a;:~ti:::~!~I:r~~~~'a: ;;~m;u~r~~::~~,1 i=~~::~'~~
Formen in diesen beiden Gcbieten ist, cine Menge klcincr ZUge ist beiden principal e Ptolemaeus. Bazat pe izvoare fo.'\rte diferile, 3tât din vremca
gemcinsam. Dieser Um st:lndm~g unbcdcutcnd crschcincn,jedoch enn6g-
licia er uns Ir-'nz interessante Vergleiche und gewăhrt uns auch einigcn
Anhalt fUr dic exacte Zcitbestimmung. (/. C., J898, p. fO). Vom vcdch În
capitolul IV al lucri1rii no..1strc,Ia descriere.1 obiectelor glisite la Piscul Crll-
:~~::0~:rt~~~\~h:E::~~:~~:~;1~~:~~:~!.~~1~~!~;;;
la locurile treptat ocupate dc dânşii din sec. IV a. Chr. p3n~ in I-ul p.
san ilor,dl.aceastil continuitate cullu rJ.l!I. de cnrevorbeştc Reincc ke,nu c
adevl1ratll numai pentru Danat şi Arde.'\I, ci şi pentru câmpia munteanl1.
8. at aşa de puţin ştia u Thracii dela Propontida, cu cari Herodot se
consultasc, al3turea şi in afarl1 de Scythii dela Olbia, asupra geografici
~;:~~~:~~:'~~:,::~~:;~;~~::f:::~~::!~:c!E~:~~;!;';~;C~~
Europei centrale, despre ţinutul de dincolo de Dun1ire, Încât J-Ierodot ::~;~:ctt~le °D:~r:~caJii~C~~i1:r!:::: e~~~:~ u~~~;~:n~,~:~r~t::i!~ :l;:i~~
noteazli, combl1tând-o, şi povestea eli In Nord de fluviu nici mlkar nu se
poate pătrunde, pentrucl ,.dltooa, xadXOlm tU 1tt.(!t]v 1'06"J oleov/l V 10).
9. Că Herodot nu ştie nimic de o pl1tnmdere scythicllia Sudul Dunll.rii.
10. Cl in ciuda tuturor lipsurilor informaţiei sale, Herodo t cunoştea
totuş faptele capitale privitoare la e.xistenţa de pc vremuri a Sciţilor
pânll. Ia Dunărea pannonic~ şi chiar la Adriatica şi eli , gratie re laţiilor

1) ce. ti Minna, p. IO~; Ebert, p. 351 ICJ. (r.l, ltez.'\~i la N AlJuh)'Hilor); ef. Ed
i\1"ytr, KZVS, XLII p. 27. c r. Insi OkhekUt, Mmflul, II 2. p. 590, n. 2

www.cimec.ro
1. \1I 0RATII CIM\{ ERO ..~IIE. SEC. "
" VI /1. . C HR ••

~if{I~~s~ic;:~:~~i!:fi~~:~~~D~f~j;:s~:!~
labomre daco·scyticl. bine documentatll, in Rhodope, mu lt ma mIe de
Herodot, am amintit mai sus. p. 35. şi vom trala pe larg În cap. V.
De aceea e superfluu s1l. chemilm În ajutor Icgendol Argonau\ilor pc Du-
năre in sus ~i denumirea peninsu lei Istria din .f~.n~u l ~~rialic~i dupli nu-
rnelc throlcic al Dun1irii,pentru a inţe1ege diSCI\1I aJunşI In masIv ulcentral

~~;i~~~~~~g;f::~~~fr~
fe lul de via\1!. thraclc,nu mal arc nevoie de SprlJlntrClO plus).

~!~ ~s~~~ ~~~~/~~:ă~U: a~ăh~~:~:~:~:::;r~13~~~;h~!c~tll~~'l~: ;i


o dinastie gctic3 domni:\ aici; eli P;lconi:l, ca şi ţam Odrysilor de pc
Hebrus, ba chiar regiunea de dincolo de Bosporu l Thracic, se umpluse
de Daco~Geţi . Adaog acum eli şi acca 1'hermidava , care nu c decât
o Germidav(l ori o Zermidat.'o de origine norddanubian1i, pomenită
de Ptolemacus l ângă Scodra (II 16, 7), ca ş i l!/ţttvUXtoV (ibM.), ca re nu
c decât u n dublet dalmatic ;1 1 t riba llicu lu i Vi",i"aclllm dela Dunăre.

~~~tC:~~C:~d~S!:~~~ ::~I.le[r~fi~~,. i~l~.~) a~~~id~,~e uv~c::e;en~;~::i~~


colaborare daco·sciticl1 În Dalm:!lÎa: c numele tribului .daoveolOL

~ }!!u:6i~)~~:~:=;~~i~t:n~O:~;~~:~!I::I::~):I~~~~il;iC:l~i:.rcŞ; !~~:~
1) V. mai jo, in cap. V, analiza amAnunţ i t' a lutuTOr ,tÎ rilor reapC'cdve.
1) V,deahfe1 mai jos cap. V ,i ce. I'llttl . h, ThrulrU, "~ Sp .. r~" "" drr Adn·Q.in
Ofllln-r.JQhruh., X 1907. p . 169 , qq.

www.cimec.ro
~II DIN CARPATI DELA SPARGAPEITIIES LA DI!.CF.lIALU S 41
's'
Resturile scythice din câmpia munteanli şi din Oltenia, mai sus descrise,

~E:,';:;;':~~~S:~~,~~~~~e:~~:~~~:t~~;~t:'~'~:!~. ;:;;::C:;1h~; 8unt elemente archeologice pretioase pentru documentarea unei in-
fluenţe cultura le scitice,paralclecu influenţagreaclidinaceeaş vreme 1),
dar nu credem că pot demonstra din punctul de vedere demografic
mai mult dedt monumentele analoage descoperite in Bulgaria. Dimpo-
II
trivA, din cele mai vechi timpuri istorice, regiunea dela Vest de Tyras se
aratliafifost gcticli2),iarinfiltroiţiilescythicepara fi de un Cl.lr3cterma i

~~~§~~~~~I~§~;i~~
mult superficia l şi de natură trec1l..toare, pOlitic-militarii, Tomaschek~)
crede chia r eli :tr putea identifica precis tribul getic care locuiâ in Mol-
dova şi Basarabia sudicl\, intre Siret şi Nistru, ba chiar dincolo de Nistru,
p!l.nă cl\tre Olbia, unde ştim precis din inscriplii f:), cll. era destul element

:1~:~~;:~X~~;~~;'d;r:::~;'i~Up~:~:~~~C~1~d,~)O~~~~
M"TfI~ -ElJ.tl',t~ 2'''1I'6a" dar lotuŞ deosebiţi de Scili, pentrucA oÎT01' xal
tml!~OtlOt xal om!ol'Tat, n't:2&..ri '! hceva decât cunoscutii Kog1t!jat, pe
cari Skymnos ii pomeneşte intrc gurile DunArii şi Scilii ăeonJQ€"
[o adevllr, ntAI Pto!emaeus cât şi toate celelalte izvoare literare şi
epigrafice !luni un:mime io a localiza pe Kâemol, "A(l1tIOt, Kcf(!1tOI,
Ko.c--ufJllol, Katmo-Llâ"atl), Carpi, În Moldova ~i Basarabia pânlispre
Nistru şi Dunl!.rc').Numeleindşal munţilor dela Apusul Moldovei, K aQ-
;u.h't]~ ~f!O,(Ptolemaeus)poate din Kaţpta-Taoa(cf. Ka/Pfa-w"dc o partc,
şi Tasj-basta, de alta)') se arată a sc trage dela ci: «Munţii Carpilon, ..,
precum mai IdrLiu, tot prin aceleaşi locuri, întâlnim Alpts Bastarnjcat. ..... -
În Tabula Peuliogcriana. iar şi mai târziu, la Ammian, montes Sn-rorum,
mmnlii Serrilon _ Sa rmaţi a). Dad şi Costo-boci-j dacici, adieli tot
getici (Coirstoboci, Castabod, KOOTOpw"Ot) , pe ca ri-i întâlnim în vremea
romanll În Nordu l Daciei, locuind În Moldova de Miazllno.\pte şi În
Bucovina, erau acolo şi in scc. Va. Chr., nu putem fixa: c probabil,

!) l'll/'Van, Pbt~lrtlfioll, panirn


1) Ibiden, p.,ti nOla1.
") Di,. alu1I 1'hraJr." 1, p. 108 ,i urm.
1, Cf. G_ Maleuc\! in 1::l'han. A .(orr;ml1n<l. J11 9:Z~, Jl,'qmÎ trQâdtfu",j, Uilo-,Q,m.
~, An. lui U. K"hratcdt, Dit Karpodoknl, in Prllhift. Zdutll"ft, IV 191':, p. 8)
tiUrrn"cunilalcral,iriiuinrormat.
") VeJi Tom...chek, a. c., I, p. 109,i urm.,i II 2, p. 91. Cf. ,iMinnl,o.c.,p. n~.

RO:!.~;~;~~~~:~~~)~:O:;;:';~;:O;;;:,:w,a diJd~,,;o do, ... (D, s.na".


') Tornu('hek, ti :l, p. ~6 cu p. 74·
"J Tornuchck t,plicl tocmai pe dOI: poporul Cl1TfJilor ,'a numit dupi munţI,
i ... nu Inun\ii dupi popor. cence cred ci e vr~it. Cf. BoioMtrnUrn, etc.

www.cimec.ro
'55 IICI'TII m ... ('~PAK~TIIP.~t.,\I>ECEUAI.L'!> 43

deoltcce nu vedem nici un motiv ca Sol( fie altfel. Destul cA, la Apus de
Nistru, erau, in orice caz, indl cu mult inainte de lJerodOI neamuri getiee.
In adevli.r , este drept că IJerodOI nu cunoaşte pe Geti decât int re
llalc:mi şi Dunllre şi anume Înc-J din sec. VI (vezi toate citatele la To-
maschek, o. C. , I p. 92 şi unu), şi că nici la I Jcrodot nici mai târziu. pânA
In Ptolemaios al lui Lagos, c:impia munte:ln!l. nu este c1:lr descrisli. de
nimeni, iar la Nordul Dunării deIos e Închipuită chiar de Herodot
(V 9) un fel de It{}1JJ1/a , un de Gelii şi Seilii ar fi deOI)o trivl( vnt.rabonzi.
001( de ahli. parte tot Herodot ne amtli cli numele apelor elin câmpia
mun tca n1t, ca Naparis ') şi Argcsis (in loc de 'Oedeao&,j 2), la ca re
putem adllug:\ illcll ş i pe Bu;aells şi Sere/ils - reconstituite de
noi 3) - sunt thracicc, - iar aici, Între Cl.Ifpaţi şi Dunllrc, nu e Joc pentru
al!i Thraei deeat pentru Geţi, cari locuiau compact malu l drept până la
vărsarea in Mare , şi ca ri locuiau deasemenea sub numele de Carp; tooU
Moldova de MiazăzI. Cât pri"eştc tpust ia, dccare vorbesca llticii, C'de
o s implll naivitate: aşezările preistorice, fie din timpul bronzului, fi e
din timpu l fierului, deci - prin 1...'1. T ene- tocma i del:! 1Jecateu şi I le- ~.~esc~~~~ ~:r:;I~~:f~:~ loponimice CU totul suplir3tuare. [ncepcm CU

rodot Îllcoace,sunl nu numai dese , ei şi foarte infloritoore in accasll'i. ;rrinn. care e mai complet 1).
câmpie, cum vom vedea prin descoperirile fl!cute ÎI! \".lr,l trecut5.
Dar chiar traditia litem ...l anticll, atunci când pleadi Jcl:1 izmare
autoptice, nu este neştiutoore de aces t adevăr.
Neamurile ebco-getice, cu aşezli.rile lor caracteristice numite dava~,
'il~:·.:~:~n~i::;:~~.~~p~~tn~;~~~::~~:;~:~;'~~:::~I~~~~~~~
Amphipohs, sprc Il n!i.văh ~n şi
• I O belos Trece Nestus În a zece1
s'au Întins-precum am accentuat şi mai sus-Înc.1( din l'remi immc-

!Ji{{'ll1i~r~lt
morialc spre Nord, până in Silezia, in Posen,ill Galiţia şi Podolia, iar spre
Sud-Vcst, nllvll ii nd peste Thraci, piin5 În Rhodopeşi pe valea Ma riţei ,
trec:lncl chia r dincolo de Hellespont in Asia Miell. 4). Pe vremea lui
Herodot aces t proces de expansiune nordic5 şi sudi cl, din centru l car-
pa to-danubian , era inchei:ltli ~).

1) Nllpuis. dela N(JPQ~ (ef. Vasmc~. o. C.• Il. 45) Jlusihil $; ;ran;lln,
la Na/HXt:l ,i in Muntenill h, ,vapuri. ~ V. moi jos, cnp. V.
,i in Ardeal

') P4rv:an,Num~der8rm· I/t:lCQ.!cythjce.M.S. bI.A.:..d. llorn .• •. III .t . I. I' .21'i 14 .


')/bidem . p. l2$iII.
4}Tomaschek,I,p. III , i uml.SUSline, poate cu dreptllte, c:5 m ...ivui arpll l ir.- lui Alc:<Jndru, pentru supu . Ola"o~ TQI~a}).w,,) . In lceaslli.
n fost dintru incepulurile indogerman icc,thracic.Acolo ind unde ni.c p9re eli T u-
m9schC"k grt~,te. e dnd identifie4 pe Gel; cu 'I'hnacii ,i dimpotri vA desparte pc: Thraci ~!;~~ t~~:c~:~' S!:l~I;~~::~:~!: ';d i;eov vjf~{JaUiJv, şi descinderea sn
de M ~i ,i Phrygi. Astfel işi ill singur po.ibilitlltu unei atnllificiri de miWlltii nord-
Ihl1lcice, .nsloagecclorelenice: J A chn'i, II D,:"itflii. -.did 1 .'rJvacii, mycc:.niC'ni.
II Gtţ;!" din.:poca cimmerilnl. :~ ~~:";;n~;u l:::;c "edlea, Pilr\"ln. Plflltrolirl1l. p_ 26 urm., 33 urln •• ,i 40 urm.
" Pln-an Noudjgrogra/ia. ofllr'ca,I. C.,P.338 ,i urm. cr.l1lI; jOl,c. V " llucririi de r'I~. • Ed, 1I.00I, 1. 1 ,i urm.

www.cimec.ro
_ _-----"
VA.::c: LIi I'ARVAN. GSTICA
" .::::

dui tOV Arţlotl trebuie puse Între Cabylc şi Nicopolis ad Hacmum, În care s'au retms Triballij cu un nume propriu, sau, dupll cum reieşia
in ca re c.'\z L)'ginus trebuie s3. fie, cum au admis - dupli Droyscn, chiar din textul mai sus citat al lui Arrian, numele propriu, de
Gesch. Alexanders 3 , p. 6g - şi Baralta-Frnccaro (Atlante StoricQ, O evx'1 este un adJos târziu, al unui excerptator ori copist al lui 1'tole-
1, pbnşa 22, Imrta Moesiei) netualul r!iu Iantra. Expcditia lui Alexandru maeus Llgi, care ştiind de Petre, c1l e cea mai cclebdi. insull\ din Dun3re,
la Nord de Haemus este dar orientatA, spre NV şi V. aşa precum la Sud a adtiug,lt numele ei. acolo unde originar nu fusese. In adcdr Strabo
de IInemus ca fusesc orientată spre NE ş i E. ACliunca sa de potolire zice, În legtiturll cu citata expediţie a lui Alexandru împotriva Triballilor
a Thrnco-JIlyrilor era deci exccutat!\ printr'o foarte ingcnioasli mişcare şi GCţilor (p. 301): tSe povesteşte că Alexandru a l lui Filip, cu prilejul
ue inv!\luire, având tOL timpul flancul drept ap1trat de regi unile de pe- expcdiţiei împotriva Thracilor dela )-faemus, nl\vl\lind la Triballi, cari
netraţie clcnic!\ şi de imediat contllct cu flota, întâiu pc Marca Egce se întinde.1.u pânit la Istru şi ptin!!. Ia insula din flu viu numit!!. Peuce.
ş i Mare.1 Ncagr!\ pân1t la Haemus, apoi pc Dun!\re, dela coborîrea din ţinutul de dincolo avându- I Geţii, s'n dus pân1i :lco lo şi că n'a putUl
f [aemlls cl1tre ţinutu l Triballilor . In adev!\r Arrian ne şi vorbeşte apoi si debarcc în insulit din li ps~ de cor!!;bii indcslu l!l.toll rc, dar dl
de acţiunea combinată a amlatei şi flotei lui Alexandru, intrati!. pe Duoiire trecând la Gc\i, a cucerit or:lşu l lor şi curând apoi s'a Întors acas!1.. .• I).
111 sus, spre a colabora impotriva Triballilor - e drept flidl succes (1 3, Este clar cli pentru Stmbo, care ştia unde fusesed şi unde erau înc!!:
3-4). Dar d continuăm a analiza pe Arrian,spre a ne da se:lma, care Triballii (p. 318 cu 3'5 şi 305) şi care, de a lt~ parte, determinA precis
parte a Daciei getice a fost cl1lc.ltl de Alexandru În expediţia 8a din a. 335· unde e insul:! Peuce (p. 305), povestea cu refugierea Triballilor în aceastA
C~lnd Alexandru ajunge la râul Lyginos, Într'un punct de unde mai insul!!. şi atacu l lui Alexandru impot;iva ci, c accentuat - cu mirare-
eră. ca lc de t rei zile pânli. la Dun/ire, el gllseşte pe Triballi imprllştiaţi ca un fel de raid îndepll.rtat de scopu l principal al expedi~iei: tS'a dUB
pretutindeni, dup!!; obiceiu l b arbarilor de aici, de a obOSI pe duşman pânlacolo •.
prin retragerea tot mai departe În interiorul ţ:'l.rilor lor. Arrian zice: In adev!!.r niciodată Triba llii nu au locuit maÎ spre Rislirit de regiunea
tSynnos, regele Triballilor, aflând de mult de expediţia lui Alexandru, Dimus-GiridatJG. lar deosebirea pe care scriitorii o fac, precum am vhut
trimisese pe femeile şi copii Triballilor dinainte la Duni'lre, cu porunca şi mai sus, Între Triballi şi Ge~i deoparte şi Thraci de al1.1., e confinnat3
si'i treac~ apa într'una din insule (it; "iio01I lwa lWV b' rqJ "JOT(!CP}t. din punctul de vedere al imprejurlrilor dinainte de a. 46 p. Chr., Înd
Şi aici unnca7.ll, Cll totul neaşteptati'i, la prezent (iotiv) , faţă de ~i dup5 acest an, pân3 in sec. 11 p. Chr., vorbindu~sc mereu, ca pe vre~
treculul (1ff!OO1ltp!p81' , 1I:tAsvoat;. OVjl:!ttqJBtl'ydttt; 1'Joa", elc.) consequenl mro ultimilor rcgi thraci autonomi, de o Thracia şi de o ripa Thracitu
întrebuinţat În toată povestirea, această exp l icaţie, care are foarte pe Dunăre (r. de fi~s inter Moesos el Thraces, începând dela Rlislirit
mult aerul unei glosst: marginale: IletSx'1 6,'oţta tii ,..,~ocp Aotlv . •Tot în de Din/us şi având ca frontieră apuseanti linia aproxilOlltiv:1 Novae-
această insu lit se rcfugiaserli. de a ltă parte , la apropierea lu i Alexandru, Nicopolis ad Istrum (adie!!. mai exact, ad Htu:mum) (v. Ifistria IV, p.
i'ncă de mult ş i Thracii vecini cu Triballii, şi tot aici fugi şi Symlos cu 590 şi urm ., r. p . 716 sq.).
cei dimprejuru l lui. Mulţimea cea mare a TI'iballilor se refugiA insi Credem dadi dl Alexandru a atins Dun1irea şi a avut luptele sale.
inapoi c!\tre râul (Lyginos), de unde pornise în ajun Alexandru (pentru deoparte cu Triballii refugiaţi intr'o insul1\. a Dun!!:rii, iar de alta cu Geţii
a se luâ dup1\ Syrmos) •. Alexandru se Întoarce înapoi şi nre loc În
lunea râului o lupt3 cu TribaUii, fi'ir!!. prea mare importtmţll. (1 2, 2-7), 1) MUlIenhofr,o.c.,III, p. 134,i urm .• uplic1peAnill n ,i Strabointr'unehip
dup1i care el pleacă din nou la Dun1\rc, unde ajunge a treia zi şi neadmiaibil, numlli ,i numlli .pre a-I PU(c/l aduce pc Alexandru loemai pGnl la Gurile:
înceardl, ajutat de nota sa, o debarcare În insulă, F3rli însli a reuşi, Dun'rii. Şi c (O:trte ciudat el nici MQilenhoff, nici alli scriitori modemi nu au
obaen".I,d vorbele lui Strabo, tia l'rilnlli, ClIri se Întindeau plnDla buu,iplnli
din diferite motive, printre cari În primul rând num1\rul prea mic
1.. mlula din rI ul'il.l, numi ti !'euee, rilutuJd,dincoioatJlindu-J Geţji',nu IC poalr:
al corăbii lor sale (Arrian 1,3,3-4 şi Strabo p. 301). Atât Stmbo potrh.l pentru regiunla unde au fost ttl taUtouno Glri,; rn drttlpta Dun4n'i, tn ehiJl
cât .şi Arrian c itează pentru ~ceste fapte ca izvor pc Ptolcnuios <l I tompact, adit4 dr/Q A,omrll IÎ !aterUJ, fII pi pc Du"tlrc, ,i in intregul Ddiorman
lui Lagos. Se pune insă intreba rea dacii Ptolemaios Ilumise insula ,i Dobrogei.

www.cimec.ro
's.
de dincolo. intr'o regiune care nu po.... te ri nici In Apus de Oescus. nici
la R:1s~rit de Trimammium 1). Ipoteza b~tr;1nullii RJrbier de Boc.'ge,
c~ Ale~;tndru a trecut Duni1rea În dreptlligurii Mostiştei şici1acea :ndll;
intitritlt a Geţilor, pe care Alexandru o cucereşte ş i o pradă (Arrinn 1.
3,5-4,5), ar fi in locu l unde e azi satul ;\Jl\năstirca (pc vremuri numit
Cornăţelul), şi unde ancheta noastrli din v:.lr:I trecută ne-a ar1l.tat d1 in
adevăr a existat o aşezare geto-greco-romanlt in epoca 1...;, Tcne ş i ele-
e. '\ nistidi, iar apoi romanl\ [în acest caz jalta lnlomiJ..Si, care inccpe pro-
priu zis ind dela gura Argeşului, fiind insula Peuce], credem eli,
fărli a fi famastic1i, deoarece eli ar corespunde, cu oareca re bunl\voinţă.
la interpretarca noastră de mai sus, e tOluŞ zadnrnidL înlrucât numelc
insulei Pellce nu trcbuie s:!. ne prcocupe de fcl, fiind pur şi s implu spuriu
in pasajul nostru. far .oraşu l Geţilor. po..uc fi tot aşil de bine Zim-
::~;~',' Î~:rt li%ii::~: ;~~~c:~:~'1re 1...;\ 'rene de pe malul s tâng al Ou-

In adevăr, insula Petice, care e in legiitură absolutll. cu gura Dunării


numită Peuce, nU are ce dud, aşa de sus pc Dunl\rc, tocmai În dreptul
Durostorului. Strabo nc-o descrie am1\nunţit (p. 305): ftinr~ l ângă b~lrile
Dun~rii e O mare insulă, Peuce: oeupând-o Uastarnii, ei au fost numiţi
dup!!. dânsa. Peucini; ş i mai sunt şi alte insule, cu mult mai mici, unele
mai sus de c.'1, altele de clltre l\lare. C;tci Istml :lre ~apte guri: cea mai
mare e numitll. Gur.! Sfântă, pc care se ajunge la Peuce după o plutire
de J20 de st'.Idii,aeolo unde,lacopălllltli" vale al i"slIlei, DOlrcios şi-:I
fl\cut podul.-cu to..,te el s'ar fi putut face şi in susul insulei,!:1 ceHi-
lalt cap!it al ci ..... O atarc descriere nu permite, fireşte, s1 admitem ca
genuin1i pomenirea insulei Peuce În leg!lturll Cll cxpedilia lui Alexandru
impotriva Triballilor. Dealtfel chiar descrierca insulei la Arrian (1,
3,4):cu maluri abrupte şi aşezatl'i intr'o parte strâmtl1.:1 f1uviului,unde,
pcntru ace:.lsL.'1,cllrsul apei era iute şi Ilenavigubil, iar debarcarea aproape
imposibil1i, nu se potriveşte absolut de fel la Gurile Dun!lrii.
rumâne deci câştigal cit, dupll. cea mai libcra ll1. intcrprel:,re cu pu-
tînţ!!., la anul 335 Ptolemaeus Lagi a descris ţara şi aşezll.ri le Geţilor din
stânga Dunll.rii, in regiunea. Argeşului de Jos. Ce:l v!izut ci aici?
Inainte de to..'ltc, o armată respectabil1i get!!.. ~l apropierea lui Alexan-
dru şi in faţa inccrd.rilor lui de a supune pe Triballii şi Thra ciî din
1) eL ,i J. K"ler~t. Gtsduthte del H ellerinnul 1, td . .2, 191 7. p. 32 1 sq.-Vulic;n
KlJo, lX,p,"90tlQ. nu oferi nici o uplir;aţ;e binelul\il1uli.-J. Beloch.Gr juhiuhe
G'Jchk,hl. III.l , td. 2. p. 353 sq.: '2!;wi.chen RlIlIschuk undSilielri ••.

www.cimec.ro
"
tor~r :~:~,~:~ti!~;n~it~c~~:~~ro~~~~~;:c~\~:n:r~~:eŞir:I~:Jt~ ~~
Ooa avro'J'Opa U;"." 7r(>ooooeei njj "JOTIJ<.U) şi dela Syrmos 1) regele Tribal_
liIor (pc carc nu-I putuse nici birul nici prinde), precum ~i dela Ce1\ii 10. y
cuitori la golful ionic . Cu toliAlexJndru inc heiepdccşi inţelcgerc,dupll rectată;\ÎCi.
care tplecA mai deplrtespreţ:trtAgrianilorşiPaeonilon (15.1): deci spre Expediţia lu i l.opyrion d in a. 327/26 [S:lU, dupl Posscllti. ~isimQc~,
Vşiapoi SV,făn indoclll peva!eJ râulu i Oskios (Iskerul), drumul cel mai 'forino,I90I, p. 53 ş i urm., in 326/25), iJmş impotriva Geţilor dlOstănga
drept dela Dunlirea mijlocie .pre Agriani - cari locuiau la Îzvo;ucle Dunlrii '), ne este transmisii de.lSemcnea intr 'un chip destul de neclar
Oskiului. ~i necomplet. Diodor nu o cunoaşte de fel ; Curtius Rufus X J (6),
Prin urmare Geţii din stâng. DunArii sunt o. natiune m.lmeroasl1 şi ~ sq. spune : Zopyrio. Throcia~ praeposilll~, elim expediliollem i" Gt!tas
bogatli. dela care Ale.x."1nd ru pOlte ridica o. insemnatll prad!l, du,n cu- /aceret. lempesltttibus proullisql~ subi/o coorlls, cum 1010 e;tercitll opp~tsSUs
cerirea numai a uneia singure dintre cetăţ ile Jor. Oricât a r plreâ de erat. qlla cognita c1ulk Stll/hes OdryS/ls, poplI/ares suos. ad de/(!ctlon~J
însemnată cifra de 4000de cllllrc\i şi 10..000 de pedestri ai a rmatei gete, C(mp,,/~at ; Justinus Xfl 2. 16. plecând. dela a l~ iz\'Or, ziee :....Z~pyric~ ..
este evident cll nu o. putem re5pinge. deoarece Ptolemacus Lagi, care pra~/(!ctll.s Pontiab Ak,:andro Mag1lo rellellls, otwmmsc rallls, SI mllllrl rpu
de sigu r nu cxagereaz.ll. in plus (unUrul soldatilor trecuţi peste Duni\re gessWtl. adunata XXX milimn tXc~rilll. Sey~hi.s ~II~,," i~/ulit ~atsusqu:
cu Alexandru (t500 de diUireţi şi 4000 de pcdestro,i: Aman, 1 3, 6). cum omnilnu (opiis 1'«"01 Itm"e Inlfllt beII, gtnll mno.'(lQe Imi (cp. ~I
nu ascunde in expunerea sa ingijomrea pentru acest gest îndrăzneţ al Trogus. prol. XlI... Zop)'riofl ;" POlita cum ('.'(crei/II I'"'ll ), . wr În
lui Alexandru În plină Cetia. Când dară miile de dil.!l.reţi geţi - clei alt loc, x..x...'XVH 3. lustÎnus adaogI: Seythas mviclo$ anUa, qUI Zopy-
temerile lui AJ(!."(3ndru de a nu f tras in cursll. nearată că de sigur au fost
mai multe mii - nu pot totu, salva decât in parte femeile şi copiii
din oraşul l~a t pradii Macedolenilor, este evident cl trebuie sit so-
riolla, Ak.'\·ondri .\.loglli ducem, cum XXX mi/ibus armatoru", delCVtranl
(cp. xrr 1,4: btllllm Zop)'rumis, prat/eeri ips;Iu. in S,ylhi~ XU 1,
5: pllls lamell/aet;ti(lt! a simţit Alexandru b afiareJ altor ştin. quom do·
,i
cotim ca foorte Însemnată atât lOpulaţia acestui centru gctic, cut şi in Ioris am;ss;au"Zopyrio"t! c:«rei/Ils). In srârşit b )'lacrobius, Salurn .•
general populatia geticl din stinga Duniirii. Intinsele Innuri de grâu r 11 .33. gâsim pomenit acest incident ;li cxpedi\ici: Boryrthmitat 00,.
de care vorbeşte Ptolemaells la Arrian sunt de altii parte o dovadii de pugnnnU Zop)'r;01~ sert:i.s /iberatif dataqllr cil'itatr putgr;"is ti jacllS
bogăţia regiunii, În care , dealtfe, cum am ar-ltat a l tădall l ), pittrunderca IlIbulis not1is hflstem SlIstilltu potllt'ru1Jl.
negustorilor greci: ionieni, tha!\eni, rhodieni ş i cnidieni, se poate ur- Aparent e contrJ.dic\Îe Între informaţiile de mai sus,, În realitate. ele
m lirl cu ajutoru l dcscopcririlorarcheologicc CU mu lt înapoi de epoca se l:1muresc reciproc. Zopyrion guverna Thracia răsănte.IOă, pontlcl..
lui Filip şi Alexandru cel M:l.rl, p;1nA la DunAre : am vllzut do.ln"l m:li sus , d dnc.1 Ale:C1ndru nu reu·
Ce an1Jme triburi geriee eral acelea cu cari se eiocnise Ale..undru, şisc a cucerl Geti,\ din stânga Dunitrii . in schimb, toate neamurile thrace
cgrcu de fixat. Vor fi fost acei Kt.ayttoot ori n tbPEtYOl, pe care-i cunoaşte dela Dun1re . adic:1 din dreapta nuyiului - ii recunoscuser.\ .\Utoritate.a
originalul lui Ptolemaeus, geogaful din cpoca Antoninilor, pe st5nga asupnt lor: soli 7fQ(!r.i Te rtiiv (1)).rl,#l· oM airavo/,a Uh,,/ :T~oQo,)Ui up
Duniirii la Rhlrit de Olt? Nu ~tim . Şi orice ipotezi1 e de prisos J).

') Ce spune Phnarch, Al~., XI, p.67o:';' J(Ql XUf!}MJ' bb,~ IWXD ~n. e
pură reloricl: intrc3gJ1 ezpcdllie I lui lIeundru II DunAre e rezwllIItA in !rei cuvinte,
cu simple generalitlti .
") Plln--an, PhfltrlltWn, p. 35,i unI .• cu harti.
") bvoarclcclIprivirelsCeţiidmtAnga DunArii.c:ariinccpI fi cunosculi llIInci
:ind Filip,iAIeundru,i .poi stalelcgrceo-nw:edoncne din Sud încep d aiblprC'·
enpi ti Slupra linururilor dÎIIstlnp Junlrii,., Cost tilmlcite,i mtllrn1citc de (oarle
n ulte ori (citim din litC'ntura mai 'tehe pc. W. Dcucll, Dt ,mIII Ge/ieu. G 6uIOgen

..... R. _ M--u. SKlit .... '"..ia . s..t. (It . 1'10... III . "t.. I

oi
www.cimec.ro
I~ li . GETU DIN CAfU>AŢI Of., ...... ~1'ARGAI> .. nIlPS I.A np.(: lmAI ,VS s'

Totuş. n\l putem trcec la I!l.murirea istoriei gcticc sub Dromichaites,


inainte de a fi cercetat mai de aproape trei alte personalitlţi istorice,
din generaţia precedcntit şi C:lre au fost pllse În Icgllturn cu Gcţii, ş i
amune, dou1i avtlnd nume cunoscute, regii Atheas şi Kothelas, iar o ;1
Ireia rlri nume propriu Imtr:lt, regele d~ou.-=tO'\T"lrei aceşti
regi, contemporani cu Filip al II -lea şi activi simultan la gurile Dun!irii
Între a nii 342şi)J8a. h r .
Examinarea situaţiei teritoriale ş i politic-m il it.'trc a acestor trci re-
g'Jle e cu at;tt ma i necesar1\,cu câte.1 va ajuta şi In localizarea eveni-
men telor :llinse ma i sus , precu m ş i a lu ptelor ce se vor da dc I...ysimachos
pentru consolida rea rega tului s!l.u in Nordu l T-1aemu lui.
In adevţl r , Athe.1S ş i Anonimul trex l strianorum. sunt sigur locali-
z.lţi Il: primu l in Uasrlmbia sudică, cel de a l doilea în Dobrogea nordicli.
hua fap tele: «Istrianii. a tadi pc At heas ş i reuşesc s1l.-1 aduc~ la mare
51 râmtoo rcj acest:1 cere ajutoru l lui Fil ip al II -lea, care i-I promitcsub
anume condi{iunij dar regele 1strian ilor moare şi Atheasse intinde bi-

I ruitor În Dob rogea, de unde abia Fil ip de-l po:lte scoate 2). laIii acum
nOlele topogr.,rice pe ca re le putem ri."<.a din puţinele şi Încurcatelc iz-
\'O:lre asupra acestor evenimente. S trabo (p. 307) aşcazli regatu l lui
Atheas m:, i de grab!!: la Nordu l MiSrii Negre, spre Borysthcnes, şi chiar
d incolo, flicând din Athcas un rege bospomn, decât, cum a r trebui, intre
guri le Dun1l.ri i ş i T yrns (aş.i preelJm cer evenimentele descrise de cei-
la lti autori şi la care face aluzie chiar Stmbo,ctind zice: 'ATia" ~i ~O"F;
rw" 3lltlOTW1' {i.~at- TWI' T/l.11tn PCJ.(}{JâfJWI' o: ...()â" (/JIll'lf'lloV :ro).eţHioa;
tfj l' 'A/lv"l'ov). E drept eli, ţinil.n d seamă de ce povest eş te geograful
imedirl l dup!!' acest pasaJ (ţI"U ~e 1'1)" __ ati TO'U Bo(}voIUl1otJ, VijOOI'
fE7jr; ::rQCl,ul'{oxovra t}lwJI d nlaV'ţ; hti ăxeall ni,! Tov'AX1),},e[olJlJ(J4,,01J,
etc.), am putcâ chiar la el admi te , ca graniţl1 estic;'\ a regatu lu i lui
AthC3s, Uory~thenclc. Aristocri tos in cartea j con tnl lui Ii craelcod or .
I;itat de C lcl'll cns din Alexand ria, Stromalll m V p. 24°, pomeneşte de o

1) PoveiltÎrcli IcctlOr chUliuni lhraco-sc.ylhite la G. Z,ppcl, Die romisd/ş t1trrlchfJll


/It lIlyr,t " bi, alll A~ "IfIIl, LcipxÎa, 1877, p. 3Z ~i urm., precum ,i locali%lriledife-
ntdor popoare-a. T riballii-eu topografia cxpcdiliilor respecti,·e del' Dunitcil
de JOII tn ace. IV ,i III , ,uni inlufieicnt documentate: ,i I1nlthuu~. ,,,fdincll in CC'-Ie:
unnlloarc nu vom mi i cii" depri_ plre:rilc lui Zippel.
,i
') ef. Pllrvlll, PInI/rQ/ion, p. 32 p. 33 n. 1. Alheu cade in lupII in vinII de
t)O de ani (Lucilln, M aaob.. 10: •...hla~ Ji Itn/(UiJ, (k.OlleU, Ila1.6~ :"I'pd,
f/1a,:t.... o,:"I't:Qltd, .. l ofQO,"o l a/ld,bft:otl'1.'>:rI(Jf(l/,~ovralrfl'ltyO"w:).

www.cimec.ro

\
-- --
VASI!.E PARVAN.(,t-:,.,C I

scriso.1rc a lui Il/oiar cltre 8)Z<.Intii, din C~re ni S'.1 pJStrJt prin
Clcmens .. cesl citat: BaolM:V; 4)(POri.J,' '. I ro!a; nuCa,',!clJII d,ipet
r 'l1j Filip r.lsboindu-se el, d~TrlllliiScylhi: ~' ~" d{)(IIt; otlr/:) p.a"Q<u' fi-rol7o' j:
fUd,:l,ruB 1rflOoOOOv, Ipaq, rra lui tlla; imlOt V/lbC{JfW ,i&"{J :r{CUOl, P;'al ro Irtn/HRl'rrxSrythanmJ AI/uas, qutrllm MI/o !s/rw1JQnltllprrmerelur,
ceeace, adaug! Clemens, Însemnl'l el barwrul UIJJlţlQ).,)((;" rOI' JI!)J.oYtf.J.
:-rOA.sP01' avrok brâi'lfT{}at :t«l!1'61,lwJn', in care CJZ, firc,tc, trebuie sJ
ne gândim la o disulIţ;1 lUai pUţin mare, dl.'C:Ît dnd, Athcas ar fi fost
tocmai la 8orysthenes.Acrivitatea lui Atheas p.1(CU fi fost lndl chiar lllai spre
:,:~~:i,~o~;!;:~:~S,~~~:S:~;~12~i~:;:;;~:~::~:;2~,:;0=:~~:
"ib/ls rrmm/itm' PMlippo IlIbl'l, neqlle (w.yi!i"m tilll se ptliisse IlCq1l1' lIdop-
Vcst dcc:Ît insitş Basarabia sudică,13lfriiganul şi Oobrogc_t nordica. In ade- tionl'111 IIIa",ltust: 110111 l1elJllt! t,indicla il/tuet/O/llllII ecert' Sry/hos, qllilms
viir, din pasajul urmiItordelli Fronlinus (Slral. fI 4, 20), in~elegell1 eli el .. mtliOTtS lore,,/, 71~qUI' ltl'Tedem sihi Jiu'ollimi litio dl'fSU. Ilis tI,ulitis PIIi-
avut lupte tocmai În linutulTriballilor, 11 dlror situuţÎcllln dcterminat_o IiPPlIs Irgalos at! A /hen", millil impellslll' ohsidiQllis porlio"pm pC/CII/es,
precis mai sus: Athl'(/5 re.'!: Scyl/Ulr/UI/, c//m ad'fJ(!,.suslImp/iorr.m Tribal/orll'" /le illOpifl t!esflrl'Tt! bell,ml cOcalllrj q/lod CQ promplills t'lI1II/(lel't'l', rlcbere,

gK~7~~0{~~~E~;
tWudlllm cOfljligeret,lÎ/5sitll!emillist>1 pllerisOlllllt'lJlfl'imbelli lurbagreges uS'i-
I/orumrlcboumlldposlremamhOSlliwl ac1em (ldm(nJ~ri ('1 t!r~elas IlIlstar prut'-
jerri:llImnm deillde dl/ludil, tnmqlwm al/xi/iti sihi ab ullerioribus Scylllls ad-
t:e1ll11relll, - q//a adSt!f)erUliOIlt' atlt'"it IlOsie/ll, Citatul din Frolltin ne aratl
şi de ce nalunl cr-J expediţia lui Athe.1S; precum :Idmitc şi Kacnlt la
P.-W. r[z,p. J9 01 ,popoarcle stilplÎnite de AlhC3S erolu ÎmpinsesJlrc Vest (1 durilia rorfHiris, 11011 opibus UllSt'Ti. Qmbus drrtsl/s Phtbppus, soluta
şi Sud de arma ţii curi pomiseril spre Carp."l\Î şi Oun3rc, aşa incil!
avem de il face cu oildevăratl migrnţie de nomazi. cu femei, copii, tUnne
şi druţe. Stratagema lui Athea.s, citat:l de Frontin, ~e rcgllscştc Jproapc
ta fcl şi la Polyacnus VTI 44, 1. Dimpotriv3 Kaerst, 1. c., greşeşte, când
interpretcazll r;'fsboiul lui Alhcas din a. 339 cu acel puternic _ro: Is-
trianorum. (impotriva căruia Seythul cere ajutoru l lui Filip). CI
fiind purtat cu oraşul grec Histria. Credem, d impotrivâ, eli. Irebuic s;1
fie vorha de acci 'J,J7f!lavol "'" l,ol'I", cari CrolU CClii de pc ambele
maluri .. le Dun;lrii de Jos, şi cari, intocmai C:t -norysthcnitiit, emu un fel
de iII'U)J.J}"E~, fie, intr'o oarecllrc mburl, În ce priveşte amestecul etnic
Cll coloniştii g reci din Pontul Stâng, fie, m.lIi ales, intr'o cnormll mlisurn,
in ce priveşte cultum lor, ad:inc influen ţat;' de cea grecc.1scl'lI). Fie dam
că numele lor de Histrianipornia dela fluviu, fie eli porni delll Statul
a
autOnom elen Istria, dcla gurile Dunării, fapl c, c:'l adversarul lor, regele
'scyth. Atheas, era În bune raporturi Cu ecll lnit SCit :lulOllom elen din
Sud, Apol/onia, colonia soro li Istriei, aCum ajunsd direct sub protecţia
macedonc:.tnli (cL Diodor xvr 71, 2) şi, precum ne spune Trogus In I'sl, /10 Scytl!iCtt, vr./1I1 dt:VQlo, rpolia plinle l/lcll/om Mfletdom'bus luert. .
lustinus, lllijlOcind Între prietenul Athe:.ls şi patronul Philippos. Dar iată Prin umlarc Athcas domneşte la guri le Duni!irii peste un ~por ~e ( .
textul (Iustinus, IX 2; ef. Trag.,pro/. 9 şi Acschincs 111 128 şi um\.: nomazi, :t cAror boglţic prineip:.dli sunt vitele şi in !;peei2 1 caII 1). Om

')c..:f. Pll"1In.P~Uatio",p'JS',i Urni.


(r'~laC;::c;:r;;i~,~, \n,.~:;~;~ :.t~:~:ma;i7.,d;;~ ~~:, ~~::::~~,.~~~',t:ri:i~~t~
1. A!ht":t' ,,,'.rQ: CJ1/1lHJI'1' ,7'/Op d,..!)tl,,~ fOV t:-r:'fO" xprll nfţ,Wf".

www.cimec.ro
Trogus~rustin reiese, ca şi din Frontin, d\ st!!:p:lnirea hli Atheas nu er:) cu Philippos al lui Amyntas, thracol COlhe las, a cărui fiid Mcda de-
prea departe de ţara Triballilor, prin C!l.re Filip trebuie sâ trcac!!: la vine şi ea una din numeroasele soţ ii ale lui Filip (Satyros, FIlG. 111
into.1rcere: dccipc valea lskenllui(Oskios)in sus,- ş i d\ foartc mulţi Geţi 16" la Athcnacus 00. K.'libel XIII p. 557 d), ne este mult mai pu-
emu supuşi lui Atheas-de voie, ori mai ales de nevoie 1). [n acest ca;; ţin cunoscut. Jn adevlfr, dacă Roesler (/. C. , p. 159) şi Tomaschek
se pune Întrcbarea: era Atheas stllp:in pe Dcliormall şi Dobrogea, adiel (o. C., r 1', 94), urmând fllră nici O rezerv!! pe l\li.illenhoff (D. A .
t", n dreapta Dunllrii, sau, in BAr1tgan, adicl pe stfmg;1 Dunllrii? Faptul că lfl '32 şi urm.), fac din Cothelas un rege gel dela Nordul lIaemu lui,
cearta intre Filip şi l\th~ls c pentru ins~ş os/imn JSlr;, ne amtii c1\ Atheas in I)!lr\ilc Odessului, izvoorele nu ne autorizeaz1\ tOIUŞ II socoli pc
s tllp :ine!l in Dobrogea şi dt Filip il bate şi îl su primn de aici, spre a COlhela s drept get, fie chiar şi din Sudul Dun!l.rii, ci suntem mai
;ivea ci, in intregime, gr:ln ita Dunării. Numele de râuri sCYlhice, Asum- de grabă Înclina\i :1~1 lua drept imediat vecin al Macedoniei, aş-It pre-
pa;os şi Ka/aIJll;o$ constatate mai târziu În p!\rtile ISlriei greceşti!), ne cum erau şi cei l:tI\i numeroşi socri Iii lui Filip: din IIlyria, 'l'hcssalill
dovedescc.xactimte.13Cesteiinlerprctl'lri:c1erncnlescythiccs':Il1Înfil- ori Molossia (spre II nu mai vorbi de cei din Macedonia); Satyros, la
Irnt ş i au r111nas aici. Lysimach Îns\l ş V".t rwe:\ de luptat cu cle . Cu atât Atben:tcus, 1. c. Numele slhl e caracteristic sud- Ihracic şi În specie bessic,
m.ai mult deci. În Basarabia sudiclt Scylhii vor fi invadat totul În acest iar nu gctic (eL chiar ş i numai citllleledcJa Tomasehek,o. c. 11,2, p. 50).
timp. flllpin gcrea spre l\ pUS :1 SCYlhiior nomazi de către Sarmaţii no- Iar În ce priveşte pasagiul din Slcph. Byz. s. v. rttlu .· eOrtxu; (}.,J.,'xlIjr;
mazi, ce veneau dela Rlls![rit, 3 provocat desigur o mare lurbumre in rin},(l.1'6f/{).·oiJrw "u,elxu).e'itfJ ,j i'l"tt} t:OV (/)tJ.lmr.OIJTOU' A'lVvrO/!, -.din
mass.1getică,locuitoarestatomidi,ogricolă,carecraaşczatăatatin lord ul el se poate cel mult scoate că Filip avea ş i ogetA de soţ ie, al!!turea de Meda
cât şi în Sudul Dunării, p:in~ la Nislnl şi p:ină la l\larc, cl'itrc Ba lcic (,Ihlba), fiica lui KoOtji.a, Ihracull},s:luclichiaracClst!l Meda fusese
şi Varna. Contrnofensiva getică, un moment biruitoare sub acel rex /s~ supranumitli .Getal printr'o confuzie Între Thmcii şi Ce~ii dela Ilaemu!,
fn'onorum nenUlllit şi mort prea de vreme, nu pare :1 fi avut urmllrÎ Într'o epocă În care Geţii erau mai la mod!!, iar nu, cum ali crezut
serioase până la Oromichaites. E drepl c1\ Atheas e b~tllt şi ucis de unii 2), că Meda era ms!ş geLJ de care pomeneşte citatul de mai sus.
Filip, dar Filip pleacă, c chiar batul de Triballi, cari ii iau prnd:1 şi Chiar get sll fi fost Îns![ Cothelas şi fiica sa (admiţând adică raţionamentu
lucnlrile nlmân la Dunăre ooreculIl neschimbate: la Dunărea de Jos lui MUllenhoff dup!! Stcph. Byz. şi Jordanes), şi indii n'am putea sll-l s0-
Ge\ii scdenl'.tri sunt in lupt;l ClI Scythii migratorii, pc cari nu reuşesc cotim decât ca stăpânitor in Haemus, nimic near:1t:ind În acti-
a-i opri, dar pe cari mai târziu, cum vom vedea, ii supun şi ii asimi- "itatea lui Filip, nici chiar expediţia sa Împotriva lui Atheas, o trecere
Icaz.1(, remtinzâlld st~pânirea getidl p:înA la Borysthcnes. E o stare de În Nordul Dun1irii. A lexandru cel !\Iare, din felul cum e notată tre~
lucnlri care se va repeta apoi Întocmai: Înt;liu cu Cclţii şi Rastarnii del.1 Cerc.1 lui În stânga fluviului (vezi mai sus) ca un eveniment excepţional,
Nistru, apoi Cll S.1nnaţii şi Însfârşil Cu Goţii. Ceţii vor rlim!lne pc loc, p.lre a fi fost primul care, după 03reios. s 'a aventural În accste regiuni.
suportând cu r!\bdare, la adăpostul pădurii, toale aceste rnigrnţii ven ind
din stcp:. de NE, şi le vor birui p1\~trflndu~se statorn ic ÎI\ tOl ţinutul del,1 Intol'ciindu-ne dar!! 1,( Dromichaites şi Lysirnachos, ciocnirea lor În ~
])unărca~dc·J os, până pc 13 inceputul secolulu i al V~Ic;1 p. Chr. stftnga Dunli.rii a fost o directl:i urmare a poli ticei Începute abia de Ale-
D!lcll personalitatea 3) şi teritoriul de acţiune al lui Atheas apar destul xandm cel Mare, iar nu de Filip , şi continuate aşa de nefericit de Zo-
de clare În izvoarele ceni s'au pastrat, a l treilea rege barbar, contempor.tn pyrion - de a supune şi cftmpia elin Nordul f1u"iului (cL şi J)osscnli , J
o. C., p. ' 32 şi urm.).
ca ~et:~~:~i~l~,thiQn, Q/ld CruJu, p. '2:1:- ' 2", Înlde~e la (el II~fea lui Alhui '
1) Cf. IOfdllnel, G~t., X 65. Dovadlt ~videnll el lordllnes r.ce pe 1011 Thraeil Gel!,
") Pilt'..n, NlImtdt! ,ou,idtu:o_uytIIlGt!, p. 3-" ,i 27-28. t cii in plraJ{rlrul unnjlor2ice el ,i Silaleel eri lot get-adiel, 111 d •• Got.1
1) er. inel penlru Atheas. 0I"0Il. III IJ ... sqq.j I~ucian, }.f(lcr06. 10 : PiuI. Apo ,i
pluhqm. 17" E, De Alu . .\1. fort. II. 1 j A" uni .6: Non POSlt! suavit". IJ (ef. ind .
II Morolia,ed. Oemlrdalcis. s. ,-o 'Ada;).
') MQllcnhofr, D. A .• III . IJ2
p. 159 ,i ,i
dupi ci Roeslef, Dit Ct!ten .... wt! NtJGhh<un.
nOII SJ. De .lIrd cililele lui R()f'sler
lunllllu necomplete iaU ((refite.
Tomaschek cu pri"ire la KOlhel..

www.cimec.ro
_~VAN.Ciiiic:; ,6? II_f;ETIl D'" C.\RPATI llP.l..A fo,l· ... M~E-; U. D~l; ..

Ple~a::Ci:~~~~~U~~d::;r~:1~~h:~'iS~~titrJ;~~:elafi h~ec;i~~~~:~;i~~)~ Tr.ulitia anticA despre regele get Dromichaites ne arntl lAmurit el "'71
In adevAr, deşi in luptele lui Lysimach impotriv-.a Grecilor din rllscuLtli ~nu::~n;~!~~i~;ftÎ:g ::~;:~~~~:~~,~::~~: i~t;;i\:rr' ~:~~~~Z~\~:~:'~ J
Pontul Rtang in frunte cu Callati.mii apar alăturea de Thrnci (şi OlrÎ din nou Într'o mare stApinire uni~rJ:.
duJY.i M~lIenhoff 111 '4° sunt tOl Ce1i deL1. Dun1[rCl de Jos) _ Încit StrallO, 1). 305, spune clar el' În regiunea dintre Dun!!.re. :'\1area Ne:.tgrn •

!~:~~~~v;~ ~I?~~::)I~~l~!~~,n~o::l:U~~~~S~t:l~x:c;l~~T::~n~p::~~~ ::':~~~~ti:~~i~ :;~I;!:~" (~:~~::):~Z:i'n [~~:~ au~~UtC~::~iO::~~~:'~ ;


ra'.t X1X 73,2)- decifăcC'Jupo1rtedincctelcrămasc la Dunllrea deJosşi la Scylhilor, P.i.c:1nd pod pesle Dunl\rc fina l JOS de Insula Pencet, acolo

t::!~, ei ~~ 1I1:::~ '~~~:iei :~i~~~~::r/I~I~:~i~:lj:n~~e~~~~I:~~~ ~~:;'~:i


~udice (dci Diodor pomeneşte de alunga rea lor
afară din Dobrogea
la", 8QW1', adic:.l
acum in intregime SUpus!t n .'gclui grec): iar
I'xt<k :~~:1;~~PF~~:~::~~~:~~~~~~:~;~~;
de
cho~ ar fi fost prins
~~:'l ~'::~~~~':~:,"~i~::;~~1
feciorul
Dromichaitcs, ci lui, Agalhoclcs, tat!!. l \

;1:~:~I~,:::,~u~",:';e ":~:::,;~~ ~c:"~~~ta,co~:a;:ă ,,~~~~~"1~:;lu9~m~:: sc!l.p:1nd nUlIlai cu mare grcutate dcla nec:.IZ, dar IIcrculiind sli-şi libe-
rC'l.c fiu l lh..'cât tot prin bunll înţelegerc şi rccunooşterea .getuluit Dro-
michaites ell stllplln neturburat ~ mallll slli"t: al /)mu[r;;, bOI dânclu-i

cejD:h~:~ ::~~~:~:~j Î;i\e:~:d~:;t a;:;::~~:t~;~~;c r~i~I~:\:; chiar şi pc fiic:l lui clesoţie (TU'llbjav"/O'T(}olJ :tfIQel( rqi 1'1111 ~al' IJllyarl(!11
nlll'QI~(nfl,tiJ-dy>qJ:fo1E)10J'); iar ccalalt~ trJdjţje!deasemcne.1.dcst~l .dede-
va luaconsecvent regele get Orornichailcs fal~ de regele clenistic aşa osebită decC:.1t.-urentA) 1),dup!\careLysirrochoslnsuşOl fosl pnnsşl fIul său
de insemnat l!'i glorios, Lysimachos. e bine s!t ne g:lndim intotdeauna '\ br:lthocles .şi-.I dot pe urm1'i osteneala ca s1l.-1 scape, intervenind pe l ângă
atât Id ..slJrea de spirit total schimhat:l a Grecilor clenistici faţ); de toţi DromichailC$. Aceastli a doua vcrsiune (oi M. .... UrQ/'ou') JY.lre dealtfel .1

~?~';~:!,~:~~~~:;:~~:~!i';~~~S:s~~a~'~~~;E~:~:~;;~~
~ât ~rive.ştc .situatia n~solut cxception:t1!f 11 Ge\i lor in opiniA publică
;:;,~::;~;:(~;:;'~~~:~~:'~ ;;;~;:~~:,;:,~~d,E~~:~~;,:~:21~':~~~~~
Grecilor, can făceau din acest popor "cu Dunllrc un fe l de nutÎUJlC
:~~:~,,:P:;~;:~':'~~~~:::'::~~~:~~~:~~{:f:t;~~~'~~~9~~~
l
il

~;:~~:ă:U!~:~:âi~el;:~.h~lii ~~i~:C~ă~~il~:, f~~ :1~n;:~~~e~Tti~:~


complet:l ,1 principalelor mlh111rii in ac~stA privinţ.,.
6;::::;:::T.::'::~\~:~;:'~~Ji:,c~::;::~:;;~~â~~a:!~:';~~,:~~~~!~~~
~:.;~{~~~~~~,;::::;::~~; ~:::'~~~;:~:~:::,;:·~;:~:::E:~\~.::::·;: I~:~~::
peon'T11 rrOIl din l'C!(.oatul 005ponan - in Crimell· ·I:U arm.1I1i foarlt:inaemnnl!l (Diodor
Ori Alexandru. dacii se ar.ilase şi in aceast!1 n:giune nord-d:Ulubianl\,

~~:' p~~nmac::' Jl;~\i ~~~e~:~cn~:~~;~~s~ I {!~:i :~I~~~S~;:~:a:h~~te~


(1

XX ;:2, .. ne dli Clfrde, de sigur exag~r.lte , de ~o.ooo de etll:tell ,i


:u.ooo de redea_
'~i) ; C. Th. Fiseht-r, urmInd pc T0m45ehek. cor«,C'37,A In editia u din 1906 CUY ..
cedel'c dupâ i nfr:ingerc altcuiva .

~~U::a:1 ::PO:lu~kh in 80:Tlw., in ~lf}axWv; ICC$I neam t e afir. pc:

'î Vc:z.i pcnuu llceste lupte Olodor XIX 73; x,,'Î. as. x..X la, aJ ti d. P& rvan. Gt-
'UfUldi" Cal/ot.,. p. 5'lM!q. R&ler,o.e., faccodea.crit.lc abwluIRTC,itllaaco!orevc_
nimtnlc. confundind Hialm dela lDltarta hforului..:u HUfl! flj"OIl:l Dunllriill

'Ii'.

www.cimec.ro
~_ _ _VASIL~f'ARVAN,CIfTICA
Dar ştirile dcl.1 Diodor (XXr II şi 12). deşi cu totul mutibtc _ ne-
fiind p1fstrate decât in unele clCccipte de caracter moral - sunt ind

~I:; ~::~~r;~~~r~;~;:::;~.ef~%:~!~~~:~ ~;~~~;~;~U~.D;;2m~:h:;~~~


C'cpunt!. ci încheierea unei intregi scrii de lupte, pe care regele elCnistic'
le dllduse pentru a-şi asigura şi s l:'lp5n irCJ peste rodito:trelc câmpii ale

~~~~;i:'~:i~i~~~;:~~?i~î~:~:G}f;~~:~~~f:~i~~;f.~i;~l::~~~'~
nO:~â:'~;~~~~' sc~ î~~~~V::~::bŞ;n~:I~~:~:. ~r;u~~I,::; ;C~u~u~:ş7::; ~;;
la înţelegere cu duşmanul, c!ulfind :ldcsC3 511-1 c6ştigc c hiar printr'o
nemcritatll blfnătate şi prietenie. l a~ cazu l lui Lysinwch.
Un frugment din Diodor ne-a păstmt un nml\nunt din primele luple

~~~~~.P~~~:~i~i;'~~o.d~rnd ~cg~~a;: {;~~::!~ p~t~h~:~; Ş:c~:~~:


:~~~~~!~~;:~:l~~~~:~;~~ne:~~!'~:~:i,:;::;~!.~~ ~~~~~
lu:ind prizonier pc l\ ga thocJe, fiul regelui [Lysimach). l-au trimes
inapoi Încli.rc.1t cu dnruri, atât pentru a-şi (ace astfel mân1l: bunll
In vreo schimb.1rc neaşteptată:t norocu lui, c:1t ~j În ni1dcjdea de a-şi

~~~~~~:;:::i~~i:~'::~~1 ::t~ ~l~~~i~ll: ~~r;1I:1~~~~~j:~z~~~~;c~~ ~~~~


serii ap roape toţi regii cei ma i puternici imprcunll şi eli-şi d:'l:deau unii
a llon! tOI ajutorul. (Diodor XXI fI). Este fireşte vorba de inţelegere.1
r de dupll anul 301 (clderea şi moor'te:1 lui Antigonos) Între Lysimachos,
Ptolcma ios şi Selcucos 1). P:lllsnnÎas (r 9. 6) ştie eli aturlcÎ Înt;ÎÎa daU
\ fAcea AJ:,"3thoclcexpcrienţa r1isboiului şi de aceea :! şi fost prins. in vreme
ce (utlil s1iu a putut fugi.

r fer~c~t~:~n ~o~;:i~:I~~; n;::~:t:tn~~-:;'~~tiud~~~~:~~a:~pî;:ie::.,'~~,;'~;


p:tgulyJ lui Demctrios şi abi:'! mai pe unn1i a plecat iarăşi CI1 toate (or-
lele impotriva lui Dromichaitcs. Atacurile pc care in rllstimpul aCCSb
'-' - - --
')I't:ntru.nuJ JO' e ,i Pouenti,o.c.,p.JJ_in c:ontro\'trd cu ReuSi (llie'Q.
PlYMOI t1OPIKtmlia, p. 50, SI:lU'Ite J0:l) ,i Droysen (Cutll.J. llrll. IJI, 2. p.274. n .
'::1:.29 .. >.

www.cimec.ro
\ASILEP}.RVA.:...-.vATJt.:A ____ '7 '

\ uspll:ţ,
la carc Lysim.'\chos cu ai lui st.'lu la o rnasli dC08cbitii de Ce<! completeazit opera sll'atagemei getice. astfel Încât Dromichaitcs clzând
la care stau (runL'lşii geti Cu regele lor. Grecii Sunt poftiti pe ciine asupm lor Îi prinde pe toţi (b{)a J.III(fl "al MV'Pl xax01tIl-{)Ol;,raf; .d.
. aştemule cu storele şi cO\'CXlrelc scumpe de acasll., pe care G;ţ»­ :f(!OO7tlOOJll ntirov te A, XI).; tOVI; fin' miroti ,I:(h,ta, Ul'~iJ.tv). ŞI
le luasem acum ca prnd!i, li se pune o rnasll de ugint şi ClIpe de aur Polyncnus ac!,log;i: tJoav oi n,oo,..l, AtlCltţulXI'IOt till"aW" JlI'eldhE~ dhcrI, I
şi de 3.,:gint şi Sunt osp:Haţi CU cele mfi" alese m:\nc.!l.ri,-în v7eme ceeace, f'l\rn discuţie, e o mare exagerare: 100.000 de oameni era oar- ,
ce GClll au băncile lor aştemule cu nişte !:licere s;}mcc, mese simple mată cure nici În luptele dintre marile regate e1cnisticc contempof'otnc
r de lemn, ~dc lemn ori de corn de vit;l ('Preculll era obiceiul 1.\ nu se plfte:\ ridic:\ aşa de uşor. Şi dacii e drept cll. Lysimachos preg5-

~e~:luii~;n~\~~~~C;o~~~~a~t~~n~~ll~I~~r;c~' I~:t;n:;~ ~~nnSc~l;~::~\~ tise indelungn vreme această expediţie de pedepsire impotriva tthrd-
eului, Oromichaites şi această mare întreprindere b,; t?)" €h.!~ixrr" 1), nu
d e b/lut, 1-3 numit pc Lysimachos tlati!_ şi l-a Întrebat: c.uc nt:\s;l i se e mai puţin sigur, că mijloacele sale financiare nu-i permiteau nici pe

~::~~~~i~~~~~g:;ţl~f;:~~:~;ji~;'f~~~!~~~:~f)i~f~~~ji~~
departe Col al( Întreţin!\, fie chiarş itreci\tor,o nş.; de Însemnată annrlt..l\ .
Jn sfârşit1\ lemnon (Ia C. MUller, FHG. III 53 1) m:li dA ş i am!!.-

r ~~:~t:~n~I;!lj~OI;t~~~i~i~ ~~:t~~;;~::i\~~~~~i~ Î~~~!~:ru::~I~;;~~: 1


roas.li ...ŞI !JPSlt~ ~e roade puse de m~na omului (cxngemrc rctoriclll) şi chuitcs şi cii :Icest Klearchos a fost liberat de regele get abia mai târziu, .J
te-al mdllmtmcil 8li aduci impotriva firei Mintita LI in aceste locuri, prin intervenţia lui l..ysimach (rt7 A 110l,W1XOll nQoJ/o/".). ~
I undc o oaste str~in1i Iăsat3 sub ccrul liber, lipsit~ dc orice adăpost, nu In ce ţinut din stânga Dunării a avut loc catastrofll lui Lysimachos?
po:ite sli nu se prlipădeascl? Şi n ~spuns iarf Lysilnachos şi a zis, el Unde adici1 e de cAutat ornşu l Hetis? Ce trebuie sil credem de Ştlf'C.I
mare greşală a fiteut cu n.lsboiul acesta, dar ci!. pe viitor Vii cliutĂ să fie despre inrudirea lui Dromichaitcs cu Lysimach? Şi care· mntar apro-
I r7_:,e~~:~~i ~r::U;~a~:i~~e:~i~ :CI,:r~;:~C ~c (~:,,~!:,~ş~~: ximativ
michaites?
er.m, şi pc ce mal a l Duni!lrii, cetA.ţile red-plttate de Dro~

I ~unet CU~t agădueala cet.liţile


I
I ~:au~,l\~~c~~).ean\ll\ll,
M:lecdoneanului, ti luat Înapoi

~.~:.e~;:ră.m,,:~~:i~c~~iA~::~::~'O:i ~:;;~:tia:t di~~::'


l-a liberat Întnt ale sa le (§ 4 -6; cf.
;:
pe care

şi
Strabo, p. 305, nu ne d!\ decât faptul În sine a l trecerei lui Lysimach

~:;âf7:, ~u~:i~ Î:::l~il:e:Oet~~o~icăfl:~ ae:;~i:;ianil~i o~~:~). tA 7


propos de o nenorocire pomeneşte ~i pc cealaltlt. Strabo ~i Ptole-
maeus nu ştiu nimic de JleIis. Fapt e insă, că dacă e pe murit de sete,
Polyain~Amai.d;'f şi alte amMUnte (VII 25, ed. Melbcr) destul de in- aceastA ocaz ie o poate avea o armati1 mai de grabă În Uărligan decât
teresant~ ŞI 10 once caz n~uli faţ~ de ştirile dela Diodor. Penlnl :1_1atrage
I :;rv~~:I~;C:~S~:~ :~id;~:~~o~~e~:~~:;~ljn\ă:i~~;:~OI~~~h~~tes~~~ in Basarabia sudic!\, unde sunt o sumli de mari lacuri cu api1 dulce,
In disl.1n\!{nu prea mare uneledealle1e. Un lucrueexclus: localizare.!
catastrofei În dreapta Dun~rii. Lysimachos era in culmea puterii sale
..1

C Pita?' :1 situ (Of(!Q:'1yd,) t cu numele AU},}, sau ~.:nJ{h" 1). Acesta


~âştJgă I.ncrederca lUi Lysimach şi reuşt!şte ti rJtlci pe .i\lacedoneni
l .. l> I~e umblat (it; 6I101. w(!la,),undc curilnd foamei şi setea
1) Polyuinos inlrcbuintcllu , ca ~L Diodor, IOllu..unologÎ" polilÎcl,pecaream re·
Icvat.omRi.u.:conceptutdcThraci(lcuprindnd,itootc\inulurilegcticeplnlll'Lllu!
Dela."i 1:1 gurile Dunlrii (PontUJ) ,i chiudincolo,.prc clmpi. muntcanl(tntrucit

.CS~1;ţ;~:ff.~~1:2:ţ;;7~SHf:i::;;iIţI;~~:~ ::~IC;;;::i:,i~i;~I:t~i~~:~n~~te'i~:ir;'~:'~:lc,iai:~~:~~I z::);';:re~ee:i::~


cui.u,-Maudonlo, 1,II.n11a Orl>elOJ ,i
Nt'lIOl,-,i Tribal/ia. III Apw de AsamUll.
1) Poucnli, Q. C.,p. IJJ, Idmitc rlnl nici o reum ci Lysinuchot I rOSI prins ,in
unu contntWa dtRrhl dell' odiernu Beual'1lbia rrnfÎJ, le"lţlla).. J
7

www.cimec.ro
,-,- - - - VAS lu:rARVAN. CIIT1C.i ---- ---
_ _ _~
'74 II GFTII OIN CAMPAŢI ~~Ll ' ~

şi intreaga Thracie până la Dunlire, pc tol cursul fluviului, po'inllla Mare. regilor illyri şi thraci de prin prejur. De alt.!!. parte putem ad~ite cal
('ră În stăpânirea lui: toate izvoardesunt de acord inaceastli privinţ1l'), absolut sigurA cunoaşterea Iim bei greceşti nu numai de Dromichattes. dar
iar :apruJ el după o aşâ de grea infrlingere singurul lucru ce pierde de intrt:tga lui curtc.1ncA din sec. VI a. Chr. nu numai Thracii din
Lys.machos e doorlt stllpânirea din sflinga Dunllrii. ne conrirmll ind Sud. dar şi Scythi i şi Geţii din Nordul Dunllrii şi Mării-Negre,crau ,
mai Illult acest lucnI. TOluş c cb r, cli (on1ircle ca Troesmis, Dino-
~:,~:~ :~;:;:l~irid~ji:~I~crnr:~:~r~~r~~~t~~~liC ;f~~in~~~ b~~b~~~~,'
~~;~.r1.~:~c ~i~ ~~P:;;~~~~i ~~~l~g;~~:d~:c;~t:~r~~~~~~j:;~~: comun 1).
regll fhmcl, niCI Romanii, patronII lor, nu le pot suficient apArI) impo- Am arll.tat. În sfârş it , mai sus, eli nu pe urmele lui Athe-dS. în Sudu l
, lriva Geţilor din Moldova şi Muntcni3 '), au trebuit să rie şi pc vremea Thlsnrabiei şi in tpustin getidi.,s'a PUlut reorganiza Statu l getic al lui

:~~~i 1;r:i~7:C;:Stcd~~C~:r~la5~~11l~:~~~i~~c~:~:::II:iit~: ~a~: ~Uc'J~;LtÎnn~~ Dromichaites. Că, dimpotriVA. Atheas Însuş era impins tot mai departe

L 2921 ). Faţă de continuclc succese ale Gc\i lor, ar fi fost cu totul ciudat ~:r~i!~i~il~ll~:~ ~~n~ţ!~b~l~t~7nn~c~~~!at:~:;~~r~~:~n~cc;~cc~ ~tl~:
ca Macedonenii sl fi stlp.ânit ceva În stânga Dunllrii, elim crede Mill- m:\i mult,la confljctu llui ClI dstrian ii. ş i cuPh ilipposMacedoneanuJ,
lenhoff fU P· 1 39Şi unu.; cf. şi p. '43. Pc când 3şa,rluviul împiedeca in actua la Dobrogc. Cred~ el nu În dreptul Basarabiei a tre~_~t .
~:~~;;~~h;~~~~::z:~~tr:;â~;a~~~ni~ ceva În dreapta apei, iar pe Lysi- I..ysimachos Dunărea. ci În dreptul _B!l.rA..gan~u~miţcan ori brlii- I
lcan. şi d1 nu In Moldova e de cllutat ora~elis CI in c_,lm ia mun-

:;:;~:~;~cS;:~~~:;~~:~e~,;~~:~~:~'~~:~;lt~:~~~:~:;::~;;~;::;~%;~:
I ce priveşte pe Diodor.. el accentueazA doarl atitudinea deosebit de pre-
tean~. Este toml indiferent dadi Ilelis e chiar Piscul CTdsanjlor,~au_ alt3
statiune diii__ e'p~L.1 TcneinMunteniasud-cstică. Fapli;cdciv;/~o~l~
CrtisamTor, JuţHIIQtlfe cele (mitale pand acum, fiU poate fI dedÎl (If)'/'-
;:~;I'~~~:b;~t:o;:e;,::::~:r5~; ;~~;~'~{Jr lui Dromirhajttt. pâlltI la g/o-
venitoore a Getului biruitor f'aţă de l\ laccdont:anul biruit, şi faptul. fUI
Îndoeal:1 caracteristic. că Dromichaitcs numeşte pe Lysimnchos ttatăt.

§@~~~~~Yt~~~~~
t Cum tOt Diodor ne mai spune (1. (.), că Lysimachos a fOSl dus la

I
I
~i~;af~~;~:~Elg:r~~~~3~tJ~~;~~]!~D~gf.~~~ff~~~
eulm. blnllt. Fapt e, cli astfel de căsătorii intre casele regale illyro-
thracedeop.1rlc,şi cea macecloncană de llltn,emu o veche tradiric(d. p. la anali . . .1 ce le-am fltcut-OCli alt prilej :I),şi IlO de cercetarea expediţiei S~c­
Seut~es 1, fiul lui Sparadocos, fusese dls3torit in a. 429 Cu sora rege lui raiului byzantin Priscus In sfa-raitul sec. VJ1!l Ulirll.gan, impotr~a­
Perdtecas al Macedoniei) şi Filip Însuş fusese simultan (polignmia ma- vi lor, exped;ţie"pe care cred folositor a o explica mai pe larg. ch ia.~
L cedonean!i nu c: mai puţin largă decât cea getic!!) g in erele tu"'tu;"or aici.-Priscus ajunge la Durostor (t.1O(!dotolov). Aici chanul Avanlor II

~,,:~~E{'E ~?w~;t~;:.;;:;:<:,'~: "~~<:::,;,:~ts7.~~-::;d'~::'~;!;;::~


1) Cl. Ovidius, E:c Anto, IV 9 fi IV,.

din ~I;:~o '~~:U~;;:~I:C~':;ri~;:~il~:ftl~:~~;~i I:U~~il~e~~:;!,~rl~,':~ ~3i.ntint

www.cimec.ro
6,
.. Gt.~p t OIN CARI'ATI DELA SPAIIOAJlIIBI'I'ES'~ 6S

trimete soli cu wgămintC:l. sli nu rupi\ pacea cu A'-drii. I'riscu s rlspundc:


WI.· . mi, 'A pa(!'xat; Oll1,O)lxat<: rl: "al a."Tor~!lj, "ai nit· 1'El'lxOl.(Geţii
sunt la Ilyzantinii din accastll vreme Slavii din stlinga DunArii: eL şi
fieOI~ţ,li~~I:r ~ernI;~o~!i~:t f~end~;şu::st~â;ei~u~:~t~~
Bon\cşti lângli Focşani, fic in vreun alt loc, Înc!l necercetat de noi piin1\
Thcoph.Sinl. VIJ2, 5) xaTQ,(voao{}o,,:ro;'r!'tw (Thcoph. Sim. VI b. '4:ed .
acum, În accCJş regiunea cdmpiei dintre Carpaţi li Dllndre - cu civi-
De Boor). A deu3sprezecea zi trece Dunărea şi începe urmArirea lui
lizaţie prin excelenţă La T~nc-hellenisticl!.. (ar cetllţ ile rec!lplltate
Ardagast. Ia prnd1t mare deb Slavi şi o trimete 1.1 ConsL1nlinopol, iar ci
de Oromichaites dela Lysimachos le b!lnu im a fi cele de pe ma lul
rncrgemai departe şi ajunglind la r:lul ' 1I}41ax((f')carc, fircştc,c la lomi\i1
dobrogean al Dun~rii, incepand mai a les dela Capidava şi Carsium
(dtci dela Si lisfrn-Cl1l11rnşi spre adâncime:! Hi'ir/ignnu illi nu ealtl'iapi'l Însem- la va le.
nat1l., peste care sil se poatll trece).trimite peste ap!!: un dctaş<lI11cnt,
care reu şeşte s1l mai prind!!. indl O suml\ dc S lavi, CII !'Ijutorul unui gcpid DJ.r situ:lţia Geţilor dcvine in curoind neascmlinal mai grea decllt pe
tmnsfug. de religie creştinII, cunosc!ltor al locurilor. 1";1 Nord de lalo- vrcmca lui LysiOllIChos, prin marile năviUirÎ celtice de dup!!. anu l 300.
miţa se întindea «regutult lui ,1/olJoonmJC, li dinli eune cr:\ la 30 de p:1r3- Cclţii coboar1\ 1:1 Dunllrea de jos şi la I\'larea-Neagrli pe dOl~1\ dnJmuri:
sange deacolo. Gepidu l sc oferă să înşele pt: l\ lu so!dos. aducând pc primul pclll Miazănoapte de Ca rpaţi, din Boemia, la va lc. pe Nistru
Romani până la curtea lui, şi reuşeşte; cJtrece armat:. lui J)riscus peste râul p:în1\ la guri le Dun!i.rii şi la Boryslhcnes ş i, al doilea, pc valea Dun!'irii
imediat următor: lI atrr,/f!lot; (ar fi deci Buzău l: aşa îl numeau 01 lrxwf!wd pân~ În Grecia şi Thracia, spre 3. lrcee apoi chiar În Asia-Mic1\ I). Geti'
- deci Slavii) Cu ch iar luntrilc rcgelui inşcbt (l/o,oQ;lJla, exact ca sunt complet Înconjumti de CclSi, cari ÎmcmeÎazlt atâl pe malurile Du-
;Ieclca cu cari trecuse Alcxandru cel Mare Dunărei, cu nou3 secole n!trii cat ş i pe ale Nistrului burguri de ap1\rnre şi de pradl!. ' ). ne1iniştind
inainte, În aceleaşi regiuni); Priscus inaintcUldl şi prinde pe regele barbar mereu pc toţi vecinii. Jn specia l sunt infrânti şi total imp i edccaţi in
pc neaşteptate, tnilcelărind pe toţ i :li lui, i,lr pe el luan du- I rob. By - expansiunea lor Cetii din Sudvestul Daciei, cătrc graniţa Triballilor şi
7.3ntinii se pun pc odihnll şi pe chef, dar de strajă ('r'
oH'oubca .. OlJl'1}OE~ Ge1ii din Nordu l şi Estul Daciei, in Curpasii Galiţiei şi la gurile Du-
TIi natflll!' 1.pW17i ~ PW/lololt; a:1O"a},ei1') nu se prca Îngrijesc, aşa c.'i emu n!irii. Scordisciiîn Sudvest (vezi Iustin, XXXIl 3: capitala Singidunum)
~ o păţcasc.'i rău. Dar nu rilm:în acolc., Cll to.·nă poruncI Împll.r.llului dl' Teuriscii in Nord şi Britolagii (ori poate mai exact Britogallii ori
a icrnn În ţam barbar!l,pentru motivul pc care- I dMea pc vremuri şi chiar Brigolatii: cf, Latobrige$) in Est (vezi Ptolemaus, 00. Milllcr. III
Dromichaitcs lui Lysimachos: /)ti rUf! i:d pagfJd(]OU rfje l'l'al').{~e(J{)u/. 6, 15; 8, 3; 10,7; cL p. 468 n. 1 şi cr. Pârvan, PlnlJralion, p. ,,"2 şi
;frpaO"OV rat.> 1pU'K'J vm:ivt'lt 6lJOvnQ~dl'tJra, ni rr 'l(;;)' (lUQ{k1aw" :OE),tj(),J unn.: I\ loldova şi OasarJ.bia sudic1\) pun stil.pânire pe di ile de comu-
ti"arayWv.lota lTheoph., VI 7, 1- 10, 2). nicaţie de aici, supun şi o'l,ranizeazi'i prl'idalnic pe indigeni, iar in Mol-
Situ3ţin dt:.pe vrcme.1lu i Lysill13Ch, care pllrea fi ridicatşicct'alCJdeJ., dova, l1:'tsambin şi Rusia sud icl :1duc cu ei şi neamuri gc.rman icc ca
Axiopolis impotriva Ge\i1or din Bl\rllgnn, cste ana lo,lg!\. cu situaţia de pc Skiri; (cf. Dittenberger, Syll., ed. 3. 495 şi Pârv:1n, Pllletrot;()fI, p, 42)
vrcmC:1 byznnlini'i, când acelaş Axiopolis Clf Durostonll ş i cclela lle ce. şi BasJarllii (v. mni jos p. 66, nota 1), cari se aşcazli statornic În accste
t!l.ţ i dc pe "Dunăre sunt mereu intilrite ca puncte de plecare pentru ex. p!lrt i , tcrorizftnd pe Gcţi, elim vom arăta şi mai departe.
pediţii în ncelaş llăr:l:gan, acum ucHlpost al S lavilor, numifi _. printr'o Cât priveşte pe Cclţii din J'yle, la Sudul l-Inemulu i (cr. şi Jullian i
pedantli transcrierea unor imprejurliri perfect exacte, d:lr de mult trc- o. C., p. 303 şi n. z), ei nu au,.n scurtul timp al existenţei Iora ici, nici un
cute - de către arhaizansii dela Byzanţ, tOL Gcti. rol la Dun!l.rcşiCamille julli:m(l.c.)grcşcşte, când crede că Noviodllnuttl

') Cl. pentru IImAnunlc Cumille JUIlUIO, lIill0i,e de la Caule 1, p. 2/)6 ,i urm
,) La o leg:uurl intre '1I1U; dell 300 1. Chr. " 'IIA,.{Jwf{o. lida 600 p. ClIr, unde
")Slrfllidullllrt,(Uelgrdd , Cllpitall:ef. Plolcm.cd.l\IUller. lllg,3),_HtfJrta(!:itnabo.
el ne'lIm putd opri prf'lI inddunq. Dea~e11lellea nu
fla;tlu ar fi genn. Ba(/I, nu ered
cred InlemciltiJ nici etimologii pc c.n~ o arirA Xenopol, Ist. Rom., ~. z, voI. II, p. 67
p. 3 . 8), C(Jpt:d,,,,~," (ibid.), &ooni(J (Vidi": ,igl.lr cellie: ef. Jullian,H. de [(J Cu~[e',

lIiVlehil, 1. loVluschi, l:I.\U\'nilu. lalomil •• dela ia/ov 'PU,ltu' (fo'r. IIlu,deu, 11tO" O)
Cr,tjul, 1, p. l66).
~'f;:;:i ~t~~)~n a~~:~uln~II;:~~tr~~;isc ;l.In~;:I~::,(~:ci~~n~~~;in~~:,';=:~:
lof(J~tortirlt1'. V"u"/lIt'arjllm ~i Emc'lIm pc Nistru.

A . R. - M, .. .,iik $.q",";' J".,iu • .s..... III. T_.III1. M ......

www.cimec.ro
(de Arrubium, Aliobrix şi Ilritolugi nu J>omcne~tc) c o colonie tCX- "eO~ /Ii tai, lxtJo).«i, Jl9'âJ.'1 '-fie";, ion" li " ,,;,or xc.rrunXd,.u.;
tremilt a acestui regat celtic din fundu l Thraciei. Cu atât mai puţin ~' c.nin}II Baotu(!1'«' lIt.t·l<i'·OI "Jf(}OO'I"lO(!C1J(J'10«1'). aceste ţinuturi re-
~ta u Bastam ii l} în leg/hur1\. CU regatul din Tyle (Jullian , ibiJ.}.Tol aşa devin pânA la venirea Romanilor şi pacificarea adusll de ci, o
grt.~cşte Miillcnhoff, D. A. nr p. 144, c:ind exprim1\ plrerea el Înte- nenorocit~ via gm/i/Jm, pe care circuJă. J inspre Sud dupA prad3 ş i În-
me ierea regatului cellic din Tylc ar fi dus ch iar la disolv:lrc;l regntu lui spre Nord dup!t ad3post: Sciţi, Sarmaţi, .Bastami. şi Ceţi '}. E drept
getic din Nordul Dun1\rii. c3 În cursu l "remii ş i nic i se reface unitatea gelid: tcllci :lcum (zice
Uniţi cu prictcnii lor vcchi , Triballii, cu cari Înc!\. dc pc vremea lui Strubo. p. 296, penlm vremea lui) s'au amestecat ncamurile acestea (Sc iţ ii
Alexandru cel J\ilare f:'Icuseri'l cauzll. cOll'lun !\, Gcţi i din Sud-Vest (Ol- ş i Sarma lii) precum ş i Bastarnii, cu Thracii , - c drept mai mult cu cei
ten ia şi Ilallal) in ceardsă scopuni\ Ccll ilor11l:sa \id e Brennusla plecare;\ de dincolo d e lstru (adică cu Gc\ ii) 2), dar ş i cu cei de dincoace; iar cu
lui spre Grecia ad lcrminos glml;s tueudos (Trogtls la luSli.nus XJ{ V, J), aceşti a (Thracii-Geţii, r. cu 1Ilyrii) s'au amestecat şi ncamurile ceh ice:
probabil În ţinutul roditor din valt-:I Momvei, ş i cn ri ,lI~ soli dcsidcs f";- Boii şi Scordiscii ş i 'J'aurisciit, cum ci insuş va poves ti mai clar în nit
dcrent~r Înarmaser1\ pcdilum qfdmlccim mi/lia , f'qllillim tri" miI/ia şi tli- loc (v. ma i sus, pas~ jul cita t din S l ral>o p. 304).
blir:lscri'l asupra vecin ilor lor din N. şi E. Dar Ce lţii îi alungA şi pc Cec..-ace trebuie Înslt reţiIlut, atunci c:1nd vrem slt p reciz!hll istoric et-
Ge\i ş i pc Tri ba lli (fllgatis Cclarum 1'riballorumqllf (Op;js) şi-şi fac drum nografia diferitelor tinuturi getice dtb Sudu l §i Estu l arp'.lţ iJ or, e, În
spre Macedonia. Aici însă, curând dup1i lrec:1tonll su cces din Nord, ce priveşte pe Celto-&starni, faptul cl1 ci nu se ar.u3 statornici nicl1iri
su nt sfl1rm:lţi de regele Antigonos Gonatas (a. 279)' in cfunpia muntean3, ci numai in Moldova dintTe S iret şi Nistru. Dupl1
Scord isci i aşezaţi in ţinutul Drinei, Savei şi MOr3vei de Jos vor con- cum ne spune Stmbo, p. 306, rezum5.nd situa tia de pană. Ia e l : tintre
tinua totu ş a nelinişti intreg acest linutinc1\ două vC:lcuri dea ici inaulle Jstm şi Dorysthenes inlâiu e stepa getic§ (aşa crcdem cl e mai bine dc
până. ce îi va distruge şi pe ci, ca ş i pc fr.lţii lor dela Dunl1rca de Sus, trJd uSl1 tWI' rttw" Iu,u,la: pentru un grec, unde nu-!'Ior.IŞt, etpllstÎut),
Boii ş i Tauriscii, pc vremea lui Caesar, m:lrele rege gel BurebiSla apoi vin Geţii dela T yrns (o{ Tt!flsyfr«,) J dupl1 cari lazygii Sannaţi ~i
(Strabo p . 304: 1}}71 61 "al' P Wlla{of, tpOtJfqO, "",v, lua{Ja{,'w,' âdtw, tUl' [Scythii] numiţi rega li ş i Urgii, in cea mai mare parte nomazi, câţiva
" ' Of(!OV I<aj -nI'" 8(!f.i",J'I' lt']ÂUU'ul' "iZ(11 M Ol<cdCJI,lw; I<ol ni' ' lll W!I- insl1 ocupându-se ş i cu agriculmra ... larii in interioru l ţinutului (b tti
00" Tove T6 KEÎ.T:olJ, toV, t;.'·o"CJ.lly"b'ov, toi, il; 8w;; 1<(11 Toi; II«oo'/a{q. ) locucsc Dastarnii, vecini de o partc cu Tyregeţii, iar d e alta
' /lll'fllOi, ~~t.7r&(1{}'10e, Boiov," 6t "(Il d(!6,1" '1}qavla8 TOti, mo
K{2I- cu Gennan ii,cu cari ei sun! oa recum ( aztM" n)de acelaş neam ,impl1r-
'too'eq; l<rJ,i 1'ovflial<ov,). ţiţi fiind În mai multe triburi: unii numili AlmanÎ t ATJlO1'Of) 1 a l ţii S idon i
In ce pri\'eşte pe Celţii (şi Ilastamii ceha-german i) aşezaţi in Moldova (ILfSdl't.,) , iar cei cari st2U in insu la Pcuce din ISlru, Peucini (Ih.vxi,'ot) •.
ş i Basardbia 2), CU intrCilga regiune agu rilor Dunl'lrii (cp. Str.lbo p . 30S: Din lungu l §Î r al lupt elor pe careGeti i dintre Carpaţi şi Dun1\.re le
poartll cu Celto-Das tamii J) din Riiisllrit, tradiţ ia literarn an ticii nu ne-a
lub;lt.C~:s~~;ee:.d::t n:B~:l~~~U;~~~~~~~i:'~k~~I;~~::~i~i'd::~r;IO~bii:~ pl1strat decât, pe ca lc anecdoticl1, o singur!! ştire mai precisl1: n ac.
un popor mixt ~nn.no-cehi c: ~lli cela Prut ,i Nistru, IInltJteeuţi cu GermaNI
vecini cu ei inlpre NV (ef. StrllOO, p. 306). In ~rcf\ ru lui AdolC n~u(r. DU f1~~ ') Cf.llluprR Bnatllrniloreol1til1uu nl\'!lliton il1 penin . ..!I. balc:aniell.,iZipl>c1,o.ic,
}.,'lInfl d~ Baslarntn , Wiener Sit'lb., phil..hill. KI., 185. :1 (19,8), de II dO \'fcD el 11.168 ,i Imn.
Butunii I"n t Ctlli puri, p "ciltue,te prin unlhlleflilill1C1 punctului de vwc.re ,i ') ef. ,i Zippel, p. 170.
dcsPn:1uirr. Î:iwoarclot epigrafilo-rsrtheologicc. Baller rdur;1l de ti d.Î seut chilii' 1) Polybi", XXV 6 (XX\'J 9) c: l1e:eomplC'l pAstr~t: Liviu. XL 57 ,i 58 cu XLIV 26,i
inkr ipţÎa dda Q lbia, ori .cenele I'tIJ)("ctÎ\e de pC" COIUmrlll lui Tn.ian ,i l\lonu· :l7:e(. ,i XI. S,-[DiodorXXX '9 ,i XXXI 104.-indirec:t].,i PIUllrch Ami. Paul.
meniul deb Adameliui. Evidtnt eli in lIeell chip d Ili lup ri mtl singur orice con- 9. Il"3, -i i IOC01C"~C pe Bastarnidrc:pt Ce:lţi; S,,..oop. 306, dl't"pt rude CII Ge:r.
siderare mIi de aproape B conduziil"f .ale. rn:rnu, - Pli n. IV '4 (100),- Tacitul. G_. of,6(nu tocmai ligur), -drept GttTrlllnie.
1) Penlru Cdtoacythii din Sudul Rusiei, d. Strabo, p. 507, , i AJlpiln. Mitl"., III) In ce pri\e,le pangiul din Cusiui Dio XX-XVIII , 10; LI 23, unde: e:i IUJlt numili Sciti .
,i 111, cu interprc.tarea lui Ridgeway, Early agtJ of Gruce. 1, 387. dlre,huieupliea' In ICfl5Ul gcografic:locuiDdin .Scy'hiR ., «numeaeScythidu pilaTi.

www.cimec.ro
II. 01'1'11 D IN CA RPATI DELA SPARCAI'F.ITIIE.<: l-A DFCP.IIAI~

quoque suboles Gtlarum SlllIt : qui cum, Oro/~ r~ge, adversus /Jas/amos ",ale in Dardania, unde-i regăsim Înd în a. '75 (Liv. XLI 19) d5nd lupte
pugnasseJlI, ud tlltioJlnn segJlilia~ capturi sammml copila loea ptdum po- grele cu Dardanii , pe cari Îi birue:::c; restul 3U luat-o inapoi spre
tlere iustll regu rogebolllur: ",i"isttrioquc 11.\·oribus, quae ipsis atItea fi~i
soIebolll, facere. Neqlle haec anle mulalfl tlllI/, qUQm ignomin;am AP~IO;:I!i ~::.:~~~~a J:~i v;;:~~t ş~L~;'r~:8;o~);şa'de indrl1zne\i
bel/o acceptam virtute delerent (Iustinu s xx..'X n 3, 16). Acestea n!l.v1\litori in Sud -Vcst,ca şi maeştrii lor Celto-Gennan i. Este foartecaracte-
se int :1mp l:tu -dacă e s11 tragcm o concluzie din locu l unde le gi'lsim risticl\ În această privinţl1confuzi3f~cutl\deizvoareÎnJreCelţişi Bastarni

~~~~Af~~I~~~}~~?~
de o pa rte ş i Ceti de alta, cu prilejul exped i ţie i acestor Transdanubiani,por.
niteinn.168,sprc a da ajutor lui Perseu!! impotriva nomanilor: Livius
(XL IV 26ş i 27) identific1i peşefuldeacum al Gal/ilor cu elol/dicllsal Celto-
B.18tarnilordin a. 179 (XL 58),ia r Diodor (~XX 19 şi XXX I 14) vorbeşte
pur ş i simp lud cGa Uii ca ri vin În 3.. 168 in ajutoru l lui Perscusşi nu ajung
sli se inţelC:lg!i d in p reţ cu ci j Pluta rch, Ac",i/. Pall/. 9 şi 12, pome-
neşte, ca ş i Livius, pc acei ra).(ha~ tOV~ 1tc(21 fO~ " I ar/Jov c!))('1J.l6~·OVt;.
cu greu regele lor Oroles pare a-şi fi restabilit hota rele de d tre NE. Baorie,·Qt xaloiivtal, oreafov L,iTot1JV (ceeace nu prea e cazu l la
Milllenhoff,D. A. III p. 144, aşeazi'l pe Orolcs in Sudul Dunării, În ţi­ Bastami) xal /l6.X'JWI' (c. 9) şi îi carncterizeazll in chip clasic În felul
nutul vechiu getic d intre Haemus şi f1uviu,- numai pentrucA ... mai unn!hor: (... ii \'eniserli. şi Hastamii, mercenari. 10 .000 di l ăreţ i ş i 10.000
Înt.Unim aici, pe "remea lui Cras!!u!! , un I~ oles. pedestraş i ) ăI()act; oV Yl:W(}i'tiv €iOOrtt;, oV ~J.€Î'Jf, ovx ăm:l '1WIJ.lvlw,.
Totuş evenimentele unn1(to..1re, din acel.1ş al CI- Ie.1 veac, aratii că erp' "fPOl1"W ;,c i ţinându-se numai de meşteşugu l răsboiului,-eecacefi­
~~I~i :'1i:ta;~::~~:e ~~:~~:ia~ul~u~~e:~;:iţ~~;il~~:i i~:~~Z:~ i~~~nă~~~
reştt nu c tocmai e..~1c t, întrucât ştim de Bastami eli. ei erau mari cresdtori
de vite. iar nomadismul lor nu era ah!>Olut necondiţionat. Appian
a. 182 (Liv. X L 5), ii chiamli., aşa cum ii chemase şi pe Callii Scord isci (vezi mai jos) vorbeşte exclusiv de Geţi şi numeşte pe şefu l lor Xi-oii-lot;.
(lustinus XXXIt 3); ei sosesc in ultimul an al vietii sale, 180/179, spre Faptele povestite de cele patru izvoare sunt qU3si-idcntice. Cat pri-

;1~~~r;:~~n~:~~:~r.~~~:~~tc~';~~~~~~nţ~~~adn:::rLi:~:Sî(X~d;;,aŞil::~ veşte iz\'orul primitiv, pe c:lre se bazC:lză toate, Polybius XXV 6


(= XXV I 9), vedem j ici c3 Dardanii cari se p lâng senatului roman
ales 58, §_uI 8;cf.ÎnsliXLI '9),se pare că Basl.1 mii au venitdedataaceasta dcmulţimea ş i groz.li:via Bast3rnilorn1iv!Uiţila ei, fac deosebire intre aceşti
pe drumul cel mai lung spre Ollrdania, adicli din Moldova au tr~cu t in barbari şi Galli i (f ireşte Scordisci), eli ca ri Perseus li fllcut alianţă Îm-
Dobrogea, de unde au înconjurat Balca nii pc la Mescmbria şi Apollonia ş! pf>triva lor. De \10 şef al Ga llilor ori Bastarn ilor la Polybius, păstrat
au ajuns cu bine p3nli in Macedonia, la Amphipolis,- Întrucât Philippos aici num~\i cu totu l fragmentar, nu aflăm nimic. Credem Însll eli Ap-
ceruse şi căplitasede la Thraci voia pentru Uastarni dea trece ncsup5ra\i pi:1O are drcpt:uc. căci L ivius XLl V 26 ş i 27 vorbeş te clar de Ca/li.
pe la dânşii. Fapt e ÎnsA că luptele dela muntele Donuca sunt În efftlsi per JllyriCII"" ceeace pot fi mai d egmbă Scordiscii dec.Ît Bastamii,
extremu l Vcst thracic (Liv. XL 58). R!l.sboiul nedrept Împotriva Dar- pe cari ii nmcstcc1l şi acum În lupte. dup!!. Mommsen R. G. 18 759 şi
danilor putea fi deci pornit din nou 1). Dar Philippos moare, Bastarnii unn. , toti i~toricii mai noui. lur Clondicus treguJus eom ffi. (l...iv. XLIV
şi Scordiscii rl1ma şi f1l.d stăpân incep sl prade pe Thraci, aceştia se 26,1 1 şi 27. 3)va fi,poatc,oconfuziecu Clond icus din a. 179, Dealtliparte
ridică despcraţi împotriva sl1lbatecilor dela Meazlinoapte ş i Bastamii Callii aceştia de la Li,'ius, cu Clondicus al lor relro (ld f1istrum per.
sunt infrânţi. O parte - c. 30.000, cu Clondicus-parc a se fi retras populati 7'/treciam. qllO v;CÎna erai viae, re.dierunt (Liv. XLIV 27.3),-
iar de Bastarni cari să se fi Întors dincolo de Dun1ire nici vorbli nu e.
')ProbabIJinlegiturlc:uofll%l\auterÎoatla.cetlu,rilbotuedepuspUIIgiuldin
Oiodor XXVIII 2: imeârWOtl "" hrl .1a()6Ql'Ol'i o~lI, oolJCoJna" xol TOtirOU,
Pen tru aceste motivepasagiul din Appian,Dereb.Mac., IX 16,1 ş i 2 ,este
nO(l<lT~t:' 1'IX*,"0' d,d.te~ unte 'ro~ JUJq{olJ;. extrem de interesant ş i merit3 a fi utilizat aici mai pe larg. Perseus e

www.cimec.ro
- - - ~,\ltV.\S. -=
Glr=
rIC::-:A------;;- '~J II. ( ' [TII DIS CAIU'~TI m~ I .'" SPARC"'I'EITHE." I..A DhCI'.Ho\LUS

foortc sgilrcit. Acest lucru il face sI-şi pi:ud1\ treptat loţi a li aţii impo- Diodor cunooşte aceleaşi lucruri (vezi pentru Centhios XXX 9)-
triva Romanilor, intrucăt le refuză regulilt plata subsidii lor promise. dar ni c păstmt numai cu totul fragment.'lf - cu privire la C(!lţii che-
Astrele! ceruse ajutorul lui Genlhios. regele Illyri lor ,prccumşi ajulorulCc- maţi În ajutor de Perseus: fAflând regele că o trupli a leasă de GalJi a
ţilorde peste Dunll"rc (it; bA rit~ lJrf/l.."T€ toti" 't'rm'f!" l oYf!Ol') ,şi Încercase trecut Dunăre.'1 în ajutoru l lui (i:mUxyov~ l'aUJ.ra, :rmceu>cba, ni"
a clIdc:\ la inţelegere cu Eumencs a l Pcrgmllului, care cro de partea Roma- "l or(!Ol' bIl oVI'I,ax1q.) , plin de bucurie a trimis soli În Maedica, spre
nilor. Pc Genthios iJ Îllşealll,incurcându-1 in ritsboiu cu Rom:mi i. inainte de a-i grAbi si'l vie mai repede. Dar şefu l Galaţilor a cerut stipen diul
a-Î ridat banii promişi,-pe Eumenesil compromitc,-darcu Getii lucrul numArat Întreg, aş:\ cum fusese înţel egere.'1, În Suma totalA de cinci
nu mcrgcaş;\ de uşor. fnspcrnnţadlcei zece mii decAl?1rcţÎşi zece sute de (alenţi. Iar Perseu P.i~duind mereu, şi ncîmplinind niciodat~ cele
mii de pedestraşi ai Gcţilor vor faccacelaş lucru C:l Gcnthiosa l Jlly- fll.g!l.duite, pentru m:lre!llui sgârcenie, Galaţii s'au intors inapoi in ţara 10"
ri lor, c5 adică vor intr:\ in lupt5 numai pc simple fl'igi'lducl i, el se leagă (XXXI9). Şiîn nit loc (XXXI 14) Diodor precizcazit cA Galliicari veniseră
U ('\1 şefu l lor KlolJ.fO~, indată dupit trecerea peste DunAre (ralin' dA în ajutor lui Perseu împotriva Romanilor, erau În O\lInll.r de 20.000
nh, "[ a,qol' n~wIJ), să Ic dea: şefului o mic de statcri de aur, (deci aceeaş cifrli C.1 la Appian).
fiecărui cii: I ăreţ cîtte zecc şi ficdlrui pcdestraş câte cinci stateri de aur: Dar Cc1ţi venind de peste DlJmtrc, spre n trecc prin ţa"l Maedilor (intre
"ui TQiiTo ouţCta" ;r' aUyc"o nAtOI' 1I8'1'Tex(l{6exa IlV(!HMwl' l(!t'olou Axios şi Strymon; ţinutul Bregalniţei), nu cxisltt: de aceea Tomaschck,
In plus, mai gânddt să şi .j facă prieteni - ş i acesta e un pasaj foarte o. C., 1 p. 61, care probabil n'a controlat pasagiu l (citatu l său - unic -
prcţios pentru antichităţi l e getice 1) - cu ceva Momid/! (ă dA x;'aţtv&z~ din Diodore greşit. iar interpretarea lui e arbitrnr.'i.)zice: t:Perscusentbotd ie
pl!' m'a!:, lmlYuo: mantlle ~ri'i m:ineci, aşa cum se v1fd pe toate Bastamen von cler untercn DOMu zueinem Einfallcc~f~,.ft1aIl51X7"'t(I),
monumentele eroului thrnc [icoane de cult] şi ale eroului călăreţ sprijinindu-se probabil pc Livius XLIV 26, 7, pe care- I şi citeaz!!., ia-
[pietrc de mormânt] din plrţile noostre: flutur:1nd În vânt de pe rllş fllls: Bastcrnarmn ~x"citus c01lsedit in /l1a~dica circa Desudovom,-

umerii c31ărelu l ui) şi brătări de (lUr ("al v'AAAIQ xavoU: aş.'t cum s'au in loc de drrtl Derudllbam i" Alaedica exercitus Gal/orum cons~deral mtr-
~sit destule atât În teritoriu l daco-gctic dela Nordu l Carpaţi l or cât şi ced~m paeltlm opperiens (şi pe Plutarch, Aem. Paul/o IZ, pc CClre nu-l
in Sudul i\lunţilorp) şi cai ("al Z;movr;),-C'J. daruri pentru şefi fi' citeazll). I nsă B.'1stnmii nu se pute3U plimba după c heful lor prin in-
dweceh-TOÎ!: ~yol'ţlb'oll;). Dar Cloilios nic::i n'n I ~s:lt bine pe solii lui ttl..'g teritoriul gcto-thracic, din Basarnbia până În Macedonia, numai
Perseu s3 se apropie şi i-a intreoot Întâiu dnel aduc banii f;'1Wld uiţi şi, pentru a se tocmi cu Perseus pentru soldă ş i pe urmă a se duce nesu-
fireşte, neav:'indu·i la ei, a dat porunc~ Ceţ il or lui s1l' pomcasdi înapoi plrnţi de nimeni inapoi,- mai ales după isprăvile lor din n. 179 (v .
spre castI:. O a doua incercare a lui Perseu ele n-i 1>:!.că U nu reuşeşte mai sus). Livius şi Diodor vorbesc dealtfel explicit de Cc1fi . Iar
~~tr}1' OT!,JumÎit anijY8IJ on{ow. PluL'\rch incepe a vorbi de Galaţi, îi numeşte apoi Dastami ş i ii
descrie ca atare (v . mai sus, p . 69). Ori, e e1ar, că la mijloc nu
') Edrept Îns!lcii se pOlrh·c.,te,icu obicciurilcceltice:v. Slrobo,p.I97,-l:um po.'1le fi deda o confuzie Între Geţii (vecini, în Oltenia şi Muntenia),
dc Iltfel ,i numele Cloilios nu lunii tocmai "1:Iil:. TOlu~ nu e exclus slIlIvem, CA de multe c:tri :lcum Înt;li:l dat?i.-foarle prohllhil Îrl lovdrdfia Bastorni/Qr, cărora
ori\:nQI:CSIClimpuri,evemualomnrel:eat!l.eeho-ducicil,1l1 cAreiconlllndunlllrfi f<Hol le permiseurd treurea pe la ci - luau p3rte activă la lu pte le din Sud
unce:ll (rtgeledacprimindu-,i pe unnA lIe:latl partea lui deltipcndiu,d edaruri,idc Vest(pelltru ca dea ici înainte sli nu mai înceteze) ş i Celţii Scord isci,
pradl) ,i,dupi tef,va fi fost proclllmat\\ee!liciintrel\!l'J olltte.-Clcirc~olvareadifieul­
din Serbia nordiell, arhicunoscuţi ca mercenari şi n!iv§.!itori În regiu-
tllţiiJea gAsi la Appiln (d/i,În locdt Ctl/ioridt'8I1s,orlli,lIuICPOlI Icobţinc eu un
simplu <unrichlig-, cum face Zippel, o. c. p. 169. ci lr.,bu1e 111' ne gllndim el nile illyro-m3ccdonene, ş i rnmaşi tot astfel pân:'1 la Durebista şi pânl
~.:~~:~ n'" pUtut invenla aeea,ti ,tire " nici de o Iăpare din vedere nu pO:lle fi la intinderea st~pâniri i romane în Pannonia, Dardania şi Moesia Su-
pcrioorl.
') Ve~ieAtc\,.incolecţii l epartieulli realed.lordortor IGco,geSever.,lUlu,i Mihail Dea ltfel, dup1i insăş numelegetic de 1000litate,Desudovo, ci tat de Livius
Popovici. ~ţii purtau, ca ,i PCl'lii. chiar blrbDţii, Mtfel de brllllride aur
in ţ.'1r3 Maedilor dela Apus de Strymon, vedem _ şi am 3ccentuat-o

www.cimec.ro
185 II . ""TII DIN CMt1'."T I 1)1:1....... SPARGAPl:TI·IIE..., LA DECRn" .. US

la timpul d u I)_c:.l Geţii cunoşteau din timpuri immemori31e acest Dyrrachium ş i, mai ales, de denari repubLiC2ni romani, începând dela
drum spre SV, pc ''alea Ot.'Scului şi apoi a Slrymonu lui,sprel\ laccdonia, an ul Z 17 a. Ch r., vremea celui de-al doilea răsboiu punic, când, dup~
intrudit nu numai I·au umbi:J.I, da r l-au şi ocu)Y.lt cu chinr colonii lc lor cum se ştie , Romanii trec În llIyria şi incep penetraţ'ia lor din ce in ce
geticc,-aşa incat in topollimia ce ni s'a pi'lSIr.lt din vremea mai mai encrgicl În Peninsula B.'Ilcanidi 1).
tarzie (eL Procopius,De (led,!. , lV 4, ed. lIaury. p. IZI ş i unn .) intreaga D ar sl!. ne Întoarcem la secolul allJ-lca inainte de Il r.
ţar1i a vechilor Triballi ne apa re adânc s lrllb1l.tutll de elemente getice ,
cu aşezliri le lor rurnle enmcteris lice: -davar, II dic1l. ISatc. de <tgrieul- Lihera ţi de ameninta rea i.medi.'l tă macedoncan1t. I1Iyri i, Celţi i ~i
tori , iar nu tmandn~. de pllstori (cp. Ia Procopius. JV II , p, 149, 14: Thmcii de la Dun~rea mijlocie, adic3 din imediata vecinlltatea CCJiior I por-
rlalJUpalUea din Dobrogc:.I). nesc un ş ir n esf:î rş it de a tacuri Împotriva ţinuturilor st1l.pânite ori pro-
Orienta rea spre SV a Geţil or din Sudul ş i Estul Carpaţilor , din Cl1uza tejnle de Roman i, În lIIyria ş i Macedon ia. In 141 a. Chr. Scordiseii
presiunii exercitate asupm lor de S.umaţii ş i D:lstn mii din Moldova dela Sava bat pe Romani. In 13S alt rAsboiu . In 117 prnctoru l Sextus
nordestic1i ş i din Ba sarn hia sudic1\ .se l1lanifestll În eiocnirile ,din ce În Pompeill s e .'!taca t În Macedonia de Galli ş i Maedi. In anul 114 C.
ce m3i dese, pc cari ş i ci le au , la nindu llor , cu Celţii, 1Ilyrii , Thmeo- Porcius Cato, Încercând a pedepsi pe Scordisci in propri3 lor ţarli, e b1l.-
Macedonenii ş i apoi Romanii din Sud,·cs lul Daciei . C'Ir.\cteristÎcll e, de tut ş i alung:.l l : intreaga Jllyrie e pu s tiită, pân!l. Ia Mart:l AdriatidL Abi ă
pildA, repercusiunea a'ut!!: de lu rLurnrile illyro-cchicc din Su des t În in 11 Z M. Livius Dru sus reu şeşte slI. re spin~ pe Ga llo-Thr.lci şi să-i
sec. II! şi II asupra ţ inutului getic dela Dunăre, aşa cum ca ne t!pare si lea sdi la pace 1). Totu ş ani i 113, 110 şi 109 Înscamni'l noui lupte
in chip legend ar în povestea bejeniei Autariaţilor c!hre tb!Uţile Dun!i.rii.: singeroose atât În Thracia (e. Caecilius Mctcllus), cât ş i in ţinutul
xal ni" retCi", V.wl'l "al dol"'lT01', .-rC1!U TO Baow.(llwvlDt·Qt;, iYX11oa,' Seordiscilor dintre Drin, Sava, Dunllre ş i Cibros (M. Minucrus Rufus).
(Appian,llIyr',4); ştiref!i.eând p:lrte dintr'o serie de informaţii neexaCle [n a. 97 Maedii şi Dardanii pornesc din nou asupra Sudu lui şi in 92-88
(ef. Zippcl, Die riim. T1errscll . i" II1)'r., p . 141 CU p. 40), dar totuş foarte barbarii prnd1i chiar Dodona :t).
p reţi oasă, pentru caroeterizll U!.'1 s itu aţiei etnogra fice schimbate la Du- Ceţii sunt in aceste luptc lovar!l şi i de mzboiu ş i pusti ire ai Celtilor
nărea de Mijloc şi de Jos. Notez aici, eli Încerc:m.:a lui Zippel, pe baza Scordisci: MumC'Îu$ Rufus imperalQr a Scordiscis Dtlcisqlle premeMtur,
informaţiei de mai sus , de :1 d uce pc Au tn ri aţ i tocmai până la N istru quibus impar erat mmlero, cum spune Fr.o ntinus, Strat., II 4,3, Apăraţi
(p . 153), deşi foarte ingen io.'ls:1, ni scparefund ~ m e nta l greşitll ,d i n c_ u za Însă de DunAre, ind1'irlltu l cheia ei se retrag la primejdie, toate foloa sele
i nt e rpretării nec.X3ete a inscripţie i lui J>rotogencs dela Olbi:t, pc care acestor rlizboac sunt de partea lor, În vreme ce ceilalţi TIIyri ş iThraci
se bazt:{z1i. (Callii din inscripJic devin 1;\ Zippcl Scordisei 1).- Politica Sunt sili biţi din ce in ce mai mult, la fel cu Scordiscii ').
getie1l fa ţll de Romani, cari. locma i în acezst1\ VTeme, prin ÎnfrfingcrC:a Appian, De reb. lIlyr ., 3, spune Illmurit aeeast.'\ despre Scordisci şi
lui Perseus ş i nnexarca Maced oniei,se insll lcrz1i În Peninsula Ba l e~nic!l;, Triballi, vecinii direcţi ai Geţilo r : aceştia s 'au nimicit reciproc, aşa că
a fost consecvent ostilli acestor nOtli şi z mcninţiHori 8tl1p:ini , Cu un spi-
rit politic foarte realist ş i pmctic, Geţji vor fi, in lu ptele civile dck Roma, 1) Vui pentru Ardell l lista descopcririlor delll 1. Martiall, Rt/lrr/l".jll llr~h., lJisuilA

\ ~~:~::~~~~:'r;'~~~~!~:~!~~~~;:',al;':~:,p~~~~:;!~, P::~~:::n:~:
1920, iar pentru veehiul rept C. MoiBî1, ,n 8111el. SOG. Nil", ., pl1uim.
') Liv. Paioch., cd. HOIIIIbllCh, col. Teubncr, 1910, LXIII; EUlropÎU" IV 24 .
,i
") Vczi pentru toate aCC!le lupte Rllele nrnumllnlte. În tregul molerial 1(1 C. Zippel,
Die ru",iul,e Uf'rfUf,llj, in Illyn·,n, p. ' 32 ,i unn.
Această orientare geto-dacicll spre Sud vest şi În special spre Roma t) Concluzililui Zippd, o. c., p. lso,ciGctii ,'u fi mutnt chiar, cu aca tpriLej,
In putc , in Rhodope (pe bua lui euliUf, Dio, LI 22. 7) l'., fi rc,cc, neintrmrÎftll .
~:~~ac;~~::::J! ,a~:h;::~l\eiof;~:a~~~~:~~:~eg~~~~:~ ~~~. :;:I~~i~~~ \ Eaplicqia pllASiului din Dio c cu totu l alta: ind d inainte de Gela, regele Edo·
nilor, c. 500 1. Chr., a\'usl'. loc-Iuht prtli unC'l Icythicl-oinfiltratic cuceri-
hUl'. gttlti .ici (v. mai IU', p. 35 'i .... 2 ,i, in special, mai jos, ClIp. V) t i ,tirea
1) Nou tii gltJgrojio an/ita, l . c., p. 338 sqq. lui Dio c un limplu tCOU . 1 Acestor indl'.pimte t\cnimcntr.

www.cimec.ro
____ VA'!IL" I'ÂRVAN,GETICA ~87 IL CE'rll l>1" c .... Rr .... TI ORI ..... SP .... RC Al·F.ITIlES 1. " OF.CKU .... LUS

de-a mai rllmas ceva din Tribal/i, resturile lor au fugit la Gcţii de peste ~mp~rn\ie şi a supus Getilor aproape pe toţi vecinii; ba era de mare
Dun1ire şi neamul lor, care era in culmea puterii plln1i la Filip şi Ale- primejdie şi penlnt Romani, pentruc!\ trecea Dunilrea fl[r~ sli-i pese
xandru, acum c pustiit şi şi-a pierdut pând şi numele la popoorele din de nime şi prild:\ Thracia păn~ În Macedonia şi in llIyrin, iar pe Cellii
I pll.rţile acelea. Iar Scordiscii, slăbiţi CU totu l În aceleaşi lupte, 3U p3ţil eei ce se amcstecaserii cu Thrncii şi cu JIlyrii i-a pustiit eu totul ş i pe
.. 1:1 fel dela Romani şi au fugit prin insulele Dun!lrii, pentru eli pe urmli , Boiii cari ascuhau Je regele Critasiros, precum ş i pe Taurisci. i-a şters
unii, cu vremea, Întorcându-se inapoi, s1\ se mântueJsdl şi prin p1rţile de pe faţa p3măntuiui (p. 303 sq.) .

~::I:~ndde.c~~~~t~ed~;l~:~ap;e~~l~!i;:~atn~· !C:~~I~I~~;~~;~~: î~
Pannoniei de Jos.
Romanii deci, in grelele lor lupte cu Scordiscii (ef. Str.tho, p. 318: ot)fa; a.
'tou~ Exoq6{axQv~ aVTQV~ ",urmaU/Il/oav lEol'; .. xe/ho" loxvouVfa,) 1), Miazănoaptea Macedoniei (Livius, epit. 92.,95), ajungând lu Dunlire. n'a
nu fac altceva decât s!l netezească drumul viitoarelor cuceriri gete in cutezal sA atace pc Ge,i (FloTUS 1 39. 6: /)(J(:i{/ temlS ven ;t, mi lenebras
aceste regiuni vestice. Am putea spune, el\. Întocmai cum secolul al Il-lea sa/t ullm expavjl) , însp!limânt:îndu-sedecodrii ncpAtrun şi C.'lri-I aşteptau
fusese aici al Ce1lilor. aşa secolu l 13. Chr. va fi aproape ~c1us i v 31 dincolo: În ţinutul p!\duros dcla Porţile de Fier, unde ducell. drumu l drept
Geţ il or. Dar mai mult: Îns~şi luptele pe cari le mai au Romanii aici: cu din Dard:lIlia la Dunlirc, pe care l-a apucat Curio şi pe C<lre apoi. pân!\
Thracii de o parte. cu Sarmaţii din Rlislirit de aha (inlocuitorii Uastn.r- la Tmian Însuş, au cercat zadarnic mulţi Romani sll plitrundA În Dacia.
nilor În migraţiile prin stepa mo ld o-v:t lacho-dobrogean~ spre Thracia Şi dadl Sciţii,B3starnii şi Samlaţii. cari n!ivlUiau din Nordest
şi Macedonia) 2). netezesc acelaş dnun cuceririlor gete de pc vreme-A peste Dunăre, au completat opera de nivelare in ţinutul tribullie (pAnă
lui Burebista în cea laltit direcţie de expansiune, spre Nistru. gurile la Oescus) şi mysic (Jcla Oescus pi!nA in pll;-ţile Crobyzilor) t), ameste-

;f!:~i~t::i:::~i:~;~E~E:;:;:;;f~:e~::!:[~:::~:::~~e~;~
Duni1rii şi Pontul Euxin . Poziţia centr.llit II Munteniei. pentru ambele
tendinţe de creştere geticl. ne face să credem eli secolu l 1 a. Cht .• tre-
buie s!l însemne din punct de vedere archeologic o operă de culminare
Il civi li zaţiei indigene getice, fructificatA şi înfrumuscţatll de dubla pe- dreapta Dunlirii (ef. Str.lbo. p. 305: :r:aeâ 1'& oVv toi; "E))'~ol.. Uj
netraţie civilizatoare: romană dinspre SV 1), greacă dinspre E ~i rAtat i'1'cugtl;QVt(lf ,wU(JJl ()dl. ro Ol'I'9:ci, ta~ I'€tfu'aorâo(l~ bp' lxau!!a
SE. pe v:t lea Dunării şi a marilor ei afluenţi în sus. până departe in roti " ' trr(!01J ~oleioO(J' )C(ll roi, ,J/ol.ooi; {l.l'lIJlCJ1iX0at .... şi cele ce ur-

;~~~~·~I~~:ăc.~~:~bch~~;~~ a~:~:~a;~~I. ~:;u~n ~~~ian~~~:r~;~~~t~~~~


Ardeal').
Strabo rezumă intr'un chip clasic rezultutul tuturor acestor frămân­ fiin
tAri. cari duc la întemeierea împl1răţiei getice a lui Burebista, intinsi!. st!lnga Dunării. In adevl!.r, când Lucullus Varro. Îndat~ dupA Scribonius
dela Dunl1rea de Sus şi Adriatica p~1l1l1a Nipru şi golful Durgas: Boire- Curio (a. 73), incepc ofensiva În Thracin bătând pe Bcssi, cel mai puternic
bist:ls, Gelui, luând conducere..'l n uţiun ii sa le, a ridicat pe oamenii aceş ti:!. şilllui prădalnicncmn thrncicdin Haemus (v. Strabo p. 318). şi, imbl\r-
inrăili de nesfârşitele r!tsboaie ş i i-:l indrepwt prin abstinentă şi sobrie- blit.u de izb:lnzilc de aici.supune şi prad1l. (a. 72f7 I )şi toqinutul p!l.nl1 l:t
tate şi ascult..1. rc de porunci. :lşa încât În câ~iva ani:1 intemeiat o mare Dun1ire şi la Mare 3), pustiind chiar oraşe str1\lucite ca Apollonia - pe
') ef. I'IUpl'll riJboador purtate de CuriD, mnteriplul .dunGI III Zippel. D. C., p .
') Pcnlru alte amlnunte geografice asupra Scordi.cilor, eu capilalt"l.. lor "Bdgl " 16J,iurm.
,. KanMowrn ,i insulele Dunării OCUpalC, aproape toate, in regiunea OltcniCl, \'e:ci 101 ") l'rcmentei n I r :ciec: delll Cibrus la Timacus; el. pentru plaaarcll aCeitui p"ISiu
Sn.bo. p. 318. din Su..bo, p. JOS, in legAtura cu evenimentele din •. 15 •. Chr.,Dit! Anf6ngt! der P,tJ-
r) cr. Roesler. Vie Gttm u. ih,e NacMOTn, p. 181 ,i notele. "n.MOtlien,J//h,nh .• 1 Beibl. p. 158 .
') ce. in special desoupui,ile de monClt republicane romane din .cc. II Vi I I . ") Ce. ,i Zippcl, o. C., p. 165 ,i urm. Conclu:ciilelui Zippel (p. 167 ,i 168) IlIAt uupra
Chr.• ,i de monete din Dyrrachium ,i Apollonia, etc., in intreaga Dacie; in lpecial fru · ruultlltelorexpedilici lui Curioin viitoar... Moe.i.Superiof,cr,t,iatupr. lupunerii
moase tn.aurc, ealcel dela ~treni·V'lcea, inOhenia(lIMulleul Nalional din Bucur..... i). ţinutului numit mlti tI"-iu MOeli.lnfcrior (pilnli la gurile Dun.rii) •• unl I,lrC;1itt:
' ) CL Plrvan, Pio,itrflli"". 1. e., pauim. Romanii ,,1/ au ltipAnit in actait' vreme plnl II DunAre.

www.cimec.ro
VASILE '>}.RVAN,GETICA_ __ _ _ _
.88 ~II DIN CARPATI DELA SPAROAPEITIIES I.A DECE.DALUS
"
care, spre marea ruşine a civi li zaţiei romane, au trebuit s 'o rcstaurcze • general tot ţinutul dela râul Oescus spre Scythia Minor era plin de
dupll a . 7Z Thrncii fileleni ca Metocos al lui Tarulas (ArcJl.-tpigr. ~ .dovot getice 1). Faptul c!1 Lucullus are de o parte de luptat cu Getii.
MiII ., X p. 163; Kalinb, Ant. Dtnkm. in Bulg., no.156: P:'I.rvan, Zidul , iar de alta cu oraşele greceşti din Pont, acea Hex.apolis de care vorbeşte
cetdţii Tomi, p. 434 şi 426, cu n. 3)-neamul de care s'a lovit Lucullus şi Appian ~), ne dovedeşte do imprejurll.rile de dlţiva ani mai târziu,
la Dunt\rca de J os a fost. chiar pe dreapta, cel gctic, ş i anumegctic În subt Uurebista, când Geţii, În bun/i prietenie cel puţin cu o parte din
conti nuarea Geţi l or din stânga DunArii,-iarnu, cumva, Dastamii ori Grecii din Pont, st/ip:inesc piinIi la Dlbia in Nord şi Apollonia în
S:mnaţii, ori, poate, celelalte neamuri gctice din dreapta Dunllrii, prc- Sud, nu er.lU ceva accidental, ci sfâ rşitu l unei indelungate CVOhl\ii,
cum erau Crobyzii, Tcrizii şi cei l a lţ i. pc carc Lucu llus, dupll supunerea Bessilor din Ilnemus, crezuse di o
In adcv1lr diferitele-dat/ae de pc dreapta Dunllrii, caracteristice poate împiedeca ori, chiar suprima. printr'o simpll1 expediţie in Dulg.uin
pentru toponimia pur gctidl, spre deosebire de cea throciclt, se întind şi Dobrogca,- uitând cli mll lu.t era intens locui~ şi :1p~rat de, ace~li
in vremea c1cnistico-romanll exclusiv pe ma lul Dun1l.rii, ori În ap ro- Geţi, a diror naţiune unitari'! dm Nordul Dunl1rel se tnlllldea, fie chIar
pi~l.tit dependenţă de acest mal, ceeace arat!!. c.'\ ele sunt o prelungire
peste fluviu a Nordu lui gctic. Acest raport cra identic şi pe vrcrnC'"d ~ie~~~~:~;~~ :e:!~t~cân:~ i~e~a~~i~a;~a:lii: ~~n~~~;~ ~;;: ~:r~~ra:;~;:
lui Herodot, c:ind acesta a dat imediat la Miaz!1noapte de Haemus Insf5.rşit insuş rAsboiul Romanilor cu Mlthradatcs :\1 PontulUi ŞI
peste marele neam al Geţilor trlcmuritoril ,de cari el vorbeşte cu atâta Bosporului a fost favorabil ridicării puterii gete. In adevăr, de o JY.. rte
admi1".lţie; decât că atunei expansiunea getic!l. din massivul carpatic rivalii lor imedia ţi din Rl1s1\rit, Basl3rnii, îşi irosiau puterile ca merce-
spre Marea Neagră şi Marca Egee - expansiune care i-a mânat pe nari În armata lui J\1ithradates (cL Appian, De beII. Mill/r., 71), de aha
Geţi pânii În Macedonia, În Rhodope ori in Asia MicA I)-fuscse s[lr5.marea puterii regatului bosporan, un moment reorganizat şi întărit
În plină putere, in vreme ce năvlilirile scito-sannato-celto-gemlanicc de I\lithradates, permitea Geţilor o inaintare uŞQarA În Vestul şi Nordul
(cf. şi Skirii) dinspre NE şi atlcuri le macedonene şi thrncicc dinspre SV
şi S au in frânat şi slAbit mereu - din secolului IV- lea până la al ll-lea- M~:\i~~~:~n~~ri~:;a p:~~:~!~~o~~Îta:;!il:;e~o~~i~~u pentru n1\v!!.-
aceastli expansiunc, mărginind-o - c.1 in trJ.tatul lui Lysimachos cu lirile lor drumul direct c1\tre Sud, din Basarabia in Dobrogea şi mai

~:~lr~la:;oJ~~~~~: t :r~~:~~~/i~i~~ ~a!~Sa~~t~;'~~~'as~;;;;~


Dromichaites-Ia singur malul Dunării din Bulgaria şi Dobrogea
actua lii. Dar in secolul 1 a. Chr., prin dec!l.derea intruşilor Ceho-Da-
8tlm i În Est, Cclţi in Vest , puterea gcticA se ridicll. iar/i şi-şi intinde cari ocupau o mare parte din ţinutul din dreapta Dun/iril împrejurul
din nou stll.p:ln irea dejur imprejur, şi in special peste Dunăre spre Pont. taliaţiloTt Romanilor: oraşele greceşti dela Mare (l\'lommsen, RG.

sj~~g~7f~~~i';~1I~
Are prin urma re dreptnte Scrvius , eomcntatoru llui Vergi l, dmd spune
(ed. Thilo-Hagcn, Aeneid. VII 604) : Getllrum fera gem eliam aPlld
maiores fuil; nllm ipsi sl/nt !l1ysi, qllos Sallustills a LllclJlIo dicit csse
mpera los . Appian, De reb. lllyr. 30, spune cli MarcU8 Lucu llus i-a
blitut pe aceşti Mysi ş i i-a taruncat În Dun/ire., ndicll- Brli retoricll-
i-a respins dincolo de fluv iu, - ceeace revine la aceeaş amestecare a
lor cu Geţi i . De altfel, În regiunea dela Ves t de Nicopolis ad Istrum,.
V'.lJea Asamului era ocupatl de Geţi pAnll departe În interior, precum
se constatll prin existenţa centrulu i lor Înfloritor Giridavo, cunoscut şi
din vremea imperiului (CIL. III 12399 şi harta IV, Gk),-iar În

') Cf. ei.alde n-clt, Nou digrcgrofia ',"tira, p. JJ8 tqq. ,i În lpe<:ial pag. J4l-

www.cimec.ro
"
IJaatO!lI'WI' (adică de Ihstarnii din Scythia: Ia N Dun!1rii), c:upot'/{}q- şi luându -şi usupr'.i sa f!Ldl întârziere Înfrunmrca primejdiilor, numai
aan-M' uMa", xai o:;r16f!o. Principalii biruitori par ÎnsA a fi (ost chiar ~pre a izbuti in toate chipurile la câştigarca unui folos pentru patria sa •.
acum tot Geţii, eder" troJeek sunl Illale tiI' ei; şi ne intreb!irn dacă chiar Astfel darii, la a. 62-61 ,c:lnd Anlonius venia sti ierneze la Dionyso-
din :ICest an nu insuş Durebist3 va fi fost comandantul cetelor gcto-bas- polis, Acornion fusese de mult in misiune la Geţi. Dar nu Burcbista
t'\rnc etre au slărâmat pe Antoni"s şi luându-i steagurile- ni 01JIU'..ia - er~ regele lor. Amintirea lui Anlonius cel biruit, Într'o in scripţie de
le-au dus in cetatea geticll Genuc/a. de unde, treizeci de ani mai preamlirire a lui Burebista, ca datare a unei simple preoţii a lui Acor-
târziu, va veni CrasslIs (.1. 29) $li le recuccrcasell (Cassius Dio, LI nion, nu poate Îns1\ avea nici un rost, decât in sensul c!lo ~i bieţii Diony-
26,S) dela regele get al ţinutului Ounll.rii de Jos, Zyraxcs, care şi de sopolitani au suferit deL'l acest nevrednic generu l roman (e cunoscut!!.
astll dată tot la oScythii. din n:l.sarabia, lldicll in S.1r1l13to-]l;.lstamii din purtarea lui ruşinoasă: şi În Dardania: cL P.-W., s. ti.) şi c!l mI fost riis-
stcpl1, plecase 5prc a cerc ajutor . bunaţi de CelÎ, a l cliror rege Burebista - precum reiese clar din in-
rar cladI. părerea lui C:ul1 ille J ullian '), dI. Îndi din :1.82, sau rotund scri pţie - ajungc, in aceste părti, dllpd :l. 60 În cu lmea puterii sale, in~
So a . Chr ., Burcbista îşi incepuse cuccririle, nu se ildevereşte prin iz- tinzdndu-şi sdipânirea până dinco lo de lJaemus, la Mcsambria şi Apol ~
Vo.1re, f..lpul! cA Gaius Antonills În ;1. 62-60 lupta in DobrogC:1 impo- lonia. Din inscriptia no.'lstrii mai reiese cA Dionysopolitanii au fost sta-
triva unei coa liţii transdanubianc. in care Ceţii lui Burcbista au trebuit tornic În bune rel..lţii cu Ceţii (aceasta pare:l fi fost tradiţie la Nordul
să joace ro lul principal,ni se pare dep lin confirmat prin vestita inscriptie I-Iaemului, unde Cetij dict1u), În vreme ce intinderea puterii lui Bure-
de prin a. 48,a lui Acomion din Dionysopolis, care ne expune În scurt bist.1 1.1 Sud de Haemus (unde dictau Odrysii) s'a implinit numai Cli

;:!~ik~:~~e;: ~~~~:~i:~~~~O:~~:: I~n~;?~~:~~~;~~{;~::;~


nu numai propria lui carieră, dar Întregu l sistem politic al marelui
rege get din Nordu l Dunării, llurebista, ."".ciglhorul de Ce l ţi. (Knlinka,
Arzi. Dcr,km. in n'llgarien, 1lT. 95,col. 87 şiurm. = Dittcnbcrgcr,Syll.3
nr. 762.): {l:rl] Bl:~pfQTal' 1tolAJ1W,j: M&or.ot; (/Jj~'IJlOl'[ot;], Et:)1oxi.jjt; Aa1.~f[a)
Acomion al lui Dionysios este intâiu sol al Diollysopolitanilor 1.. şi da/Jiu.; iJto}·l'Ofl ol'J I ).
tată l lui llurebista, cu care se Întâlneştc, sprc a-i cerc protecţia pentru Deci rimftne clar stabilit, că - simultan, ori, mai probabi l, după'
concetăţenii săi, apoi împlincşte diferite Îns.1l.rcÎnări de marc preot a l celelalte lupte sângeroase, in Vest, Sudvest, Est şi Nordest - Bure-
zeilor cctliţii, printre care pe lIccca de preot cponym a l lui Dionysos, bista îşi creează la guri le Dunării şi În Balcani impără~ia sa getică
exclusiv intre anii 60 şi 48a. Chr. ). ~
III c!l.nli Cull,din vitregia vremilor, timp de mai mulţi ani ritmăsese fAra 2

mare preot. dar pe vremea iernării lui Ga ius Anton ills la noi (În Diony- In acest din urm!i an el se află În tmtati~e cu Pompeius. rivalul.lui I
sop<,lis) luând (Acornion) iară asupra 5:\ preoţi a zeu lu i eponym Dio- Cacsar, iar solul care purtâ cuvântul regeluI get era mereu Acom lon
nysos,a implinit după cuviinţlt şi cu m!trinim ie procesiunile şi sacrifi- din Dionysopolis, după cum sunii inscripţia lui, În continuare la cele
ciile pcntru zeu ... etc.'. ~i, În timpul din Ilrm~, \'cgc1e Burebis t:l :ljun~
,) CcnlpJcll1l4de G.Seurein Itudijlcllllcrlc Archiologie/Jlr(lCc (Rlv . Arch., IQ I'
gilnd cel dintâiu şi cel m.1i mare d intre regii din 'l'hracia, şi stll.pânitor
al tuturor ţinuturi l or de dincolo ş i de dincoace de Dun1ire, Acom ion
,i
I I, p. 423 urm.) cU IIlt mare frugmenl fi cu un comentat intercslln •.- Pcn'ru cucerirea
Apolloniei. d. Dio Chry8OetOmUl, XXXVI 4, iar pentru intinderea chiar ctnOKf1Ifidi
:l fost şi pe l ângă acesta in cea dintâi şi Ce.1 mIIi mare apropiere şi a
obtinut cele mai bune rezu ltate pentru patri:1 5:1, inspirând şi colabo-
r:lnd la cele mai eficace mitsuri,şi,nu mai pUlin,dştig:1nd bunăvoinţa
~:':~~~~2~;i,~:·~~:~~::~~:;~~:::::';;.;:~;i'L~:~~ii~:~::':J~~~:.
I,Deibl.,p . ISof 1unn •
regelui pentru mântuirea cetll.ţii sa le şi, deasemenea, şi in toate ccle~ ") MUllcnhorr,111.p. ' 4I)-ISI fip.IS4aq. , leolucnq.ealdemonlueucIDacii
!,llte ocazii,oferindu-se fărl rezen'lI. pentru împlinirea solii lor oraşu l ui
:~~:~i~~t:~ dh~~.:.~eIS~~b:I~: ~~e ~t;~ ~IU~e":p~~:·:~~
mai cei dintre lIaemus fi htru •.•
: ndt ~~:
')/Jistoire J,laGaule, I II 152.

www.cimec.ro
VASII. ErARVAN.GHTICA

mai sus citnte: eŞi fiind trimes de regele Burebista (acum numele regelui Nordul Dun!!;rii tot ca d e Thrdci. Am v3zut mai sus eli Dromi-
C ortografiat BveaPelurat; 1) ca so l la autoc.ratoml Romanilor, Goaeu!
ehaites e numit tregclc Thracilor. şi CI.. chiar BurebistJ. e numit oficial
Pompeius, fiul lui Gnaeus, şi int:ilnindu-se cu acesta În pArţile Mace- În inS\:ripţia deL1 Dionysopolis (Kalinka. no. 9S Dittenberger
doniei, lâng.1l. I-Jeraclea Lyncestis, ou numai şi-a Împlinit inslircin/irile Syll. Il 762, r. U - 23) :tQWlQ, xal ,dYlo"fo, TWV i:d 8 (](.l.il1i' {JaotUw ••.
ce avea dela rege, câştigilnd buo1ivoinţ:a Romanilor pentru rege, dar a Orientarea regatului unitar getic fusesc , fireşte , intotdeauna spre Sud.
purtat şi cele mai frumoase negocieri În folosul patriei sale ...• (r. 32-38 ~i Centrul lui etnografic erâ pe platoul transilvan , dar pivotul politic cra
cf. corn. lui Kalinka"'. 93)' În Sudu l arpaţi l or .
Se înţelege deci, de ce, şi din acest punct de vedere, Caesar aduna In special regatu l lui Burebista se arat3 a fi fost prin excelenţă danu-
in a. 44 mari forţe in Orient, spre :, sf!ir!lm~ pe Burcbisla şi imperiul bian, avilnd o principalA reşedinţA undeva prin Banat, Oltenia sau Munte-
s:lu getic (cr. Strabo. p . 298; Suet. Caesar 44; Oclflv. 8, 2; Liv.Per. nia. Fie eli Argcdavodin inscripţi:. ei t:u3 dela Dionysopolis e ArcidavlJ din
117 ; Ve i!' Pat. Il 59,4; Appian lllyr. 13 ş i 6; BeII. civ. II tic). Banat,riecă ca e undeva pe r:lul eual ell.rui numeseam!l..nll,Argeşul,Arge-lis

." -----Camille Jullian, Într'o paginii avântatli din a sa Hisloire do/a Gallu J),
Arge-dava, este foarte probabil eli oraşu l de fnmlc :tI marelui rege
a trebuit sll fie la Sudu l sau Sudvestu l Carpaţ il or. Rehtţiile Cli Sudul
a arlitnt c.1l. prin ani i 70 a. Chr. Europa de mijloc era impăr{itli Între roman şi ineerci'irllc regelui gel de a se ameslec3 În politica mare a vre-
\ cei doi mari conduclitori de popoare, aventurieru l lipsit de scrupule, mii sale, determinând biruinţa partidului republican dcl,1 Roma impo-
.regele. Ariovist al Suebilor. care terorÎzZl. Vestul germ:mo-celtic, şi refor- trivll celui monarhie, cercau o continu1l prezenţi'i a suveranu lui in
matorul inspirat, organizatorul Înţelept Burebista, regele Ceto-Dacilor, apropierea Dun.1l.rii, marca artern de circul'lţie atât spre Apus cat şi
ca re domina tot R:lsiritul celto-i llyro-th racic. O c1ipli s'a părut cit cei spre Răs.!i.rit. Ol3toriile lui Acomion din Dionysopolis, de o parte la
doi cuceritori se vor ciocni in plirţile B.wuriei de azi. Dar Ariovist se curtea regelui, de aha, de aco lo direct spre :\Iacedonia, prin fostulţÎnut
indrepti spre Apus şi Burebista rămase singurul sti'ipân al Cenlrului al Triballilor şi prill ţara Dardanilor, către lIeraclea l...yncc.'Stis, ne
~i R11sărÎtuluÎ european. ÎndicJ În chip clar prezenţa regelui get in regiunea dun1irean.!l.:
/ . Graniţele Împărăţiei getice erau: Înspre Apuscadri latcru l boem (unde interesul slu en\ de a avea cât mai repede putinţa de intervenţie direc.t!t,
Durebisla Înlocuise pe Boiii parte distruşi, parte alungaţi spre Vest) cu vorba şi mai ales cu fapta, În evenimentele pe c.1re voia s!!; le deter-
şi Alpii Norici (unde supusesc pe Taurisci: cr. Stmbo p. 213); inspre mine prin amestecu l său.
Miaz1l.zi, muntii Autariaţilor şi DJrdanilor, unde Durebista sP.i:r!lmase Păm indoialll, trebuie să ne închipuim viaţa şi acţiunea lui Durebista
ori supuscse pe Scordisci şi pe lllyro-Thrncii, cu carc aceia erau ame- in cadrele ana lo:tge ale evu lui-mediu eu ropean şi in generaJ alc
steca\i; mai departe Haemul, până undeaJlfnsese supundnd ce mai existi marilor monarhii cuceritoare. Capitala c acolo unde c regele. Toate
atunci din Triballi, precum şi pe ceilalţi Thraci şi Thnlco~R.sturno­ eet!l.ţile Je pe toate marile drumuri şi dela toate hotarcIe sunt capitalele
Scythi, pânli la Pontul Stâng. Graţie acestei expansiuni, Dacia, incă pe sa le. Du am crezut că c absolut neeCSJr, să subliniem acum importanld
vremea lui Strabo, începea la P.1I.durea Hcrcynicli, in MOr'Jvia de azi de mare stat dunubian, a regatului întemeiat de Burebista, deoarece,
(v. Slrabo, p. 295), şi se sfâllia la Nistru şi 1:. Dug (ibid.j :1.). Cât pri- flirll acest c:tntcter, În general nu se poate înţelege rostul istoric, aşa de
veşte Sudul Dunlirii , pânli la Haemus, el era de mult getie. Dar lug pe enre ind dela Dromichaitcs l-:lu avut Geţii În evoluţi a civili-
Getii de aici erau numiţi Thraci (cr. Straho, 1. C. : oi "E}.}..,."", fOV zaţiei sudesteuropenc, Întâiu - cât regatele e1enistice au avut Însem-
rl:ca~ e(!ţiil~ V7r.tJ.0-llpal'ol') şi , duplt ci, se vorbiit şi de Getii din nătate-orientati spre elenism, apoi însA, Îndat.1l. ce Homanii intră in
Peninsula BJlcanÎd ş i ameninţă Dun~rea, orientaţi În chip hot~rÎtor
1) VoI. III, p. 152 sqq. spre Vest.
1) er. pentru cucc:rirca Olbici de Gelii lui Durcbitla, dcopllrlc Dio Chr)'SOllomUll Aşa numai, se poate explica de ce, in timp când ThracÎi dintre Hae-
xx.XVI 4, iar de alta inscriPlia ddll Oiuenberger. S)'II.- 130. mus şi Marea Egee nu reu şiau sli intemeieze o proprie civiliza ţie,

www.cimec.ro
'-----_ _ __ VAl"U~ pARVAN, l.BTICA
"
Ilcliis:lndu-se (nl ctific-.tS i nici de Greci. nici de Romani, şi servÎau numai spre a-şi Ulrgi pe socotea la Romanilor stăpânirea in Miazbi. Cas-
ca unelte oorbc. mercenari s1tlbatcci, Întocmai ca şi celelalte naţiuni sius D io (LI 22, 8) ne spune cl .Oacii. (aşa zice consecvent Dio in loc
barbare vecine: Celţii 1), Bastamii şi foarte mulţi dintre 1l1yri,- Geţii de Geţi) au cAutat Înt;iiu s!i se apropie de Octavian, dar ncobtinând
- stllpânitorii marelui drum de civi li zaţie a l Dun!lrii - dela Început nimic din ce cercau s'au dat de partea lui Antonius; totuş mar~ folos
Îşi umllriau o po l itică a tor şi alcAtuiau un stat bine Încheg:u,carecli del:lein'aa\Tutniciacesta,pentruc..,\ se certau Între ci: oraotaotlV'tt, boâl-
toate invazi.ile străine şi disensiunile interne, se men1incă pe acelaş lt)J.Ol('. Fi reşte În să că luptele civile dela Roma erau un indemn pentru Ceţi,
întins teritoriu la Dun!irea de Jos , primi:\ puternice înrâuriri greceşti de a-şi Înccrca norocu l chiar f?ir~ a l ianţă cu vreunu l din cele două partide.
- pe Dun!l.rc in sus-şi apoi romane-pc DunAre în jos- d:>r în Acea stă politică, inceputA , cum am vhut, de Burebisro, er:'a chiar
acccaş vreme oferia la rând u l lui şi Grecilor şi Romanilor o consisten ţi aşa de popu l ară, Încât unul din cei patru regi d;Jci OIi acestui timp 1),
sp iritual!1. superi oară ş i foarte caroctcristid\, pe Care literatura antidt Scorylo, estc nevoit s11 ia el Îns u ş poziţie împotriva nerl\bdătorilor ,
a lnsemnat-o cu mirare şi adm ira ţie, fl1când din Ceţi DprOOpe un popor ca ri împingeau la năvală În provinciile romane: tScorylo, şeful Dacilor,
fabulos, prin vitejia , înţe lepc iunea ş i sentimentul lui de dreptate . Jeş l şt i a că poporu l roman e sfâşi:ll prin luptele civi le, nu credcâ totuş
prudent s1l. Încerce un at:lC, pentrudi ştia cA un rlsboiu extern ar fi
o conspiraţie de nemulţumiţi a pus capiit g lorioasci cpopei a lui adus din nou unirea În t re cetJtţcn ii certa ţi , şi, deaceea, pentru a con-
Burebista,inainte ca Roman ii - intâiu sub Cacsar însuş,iardupli asas in a~ vinge şi pe a i săi, a pus doi câin i s1\ se măn:1nce Între ei, şi când erau
rea lui, subtAntoniuoriOct.'lVian-slifi pornit impotriva Daci lor. Curând ma i În focu l blltAii, le-a arătat un lup, pc care indată, I?l.s:'ind furia dintre
dup4 moartea lui Cacsar a cl1Zut şi Burcbista l}. Ucigaşii regelui Şi-lUI el, cllinii s'au ş i aruncat: şi aşa a putut, cu accastâ pildl', sll. impiedece
împărţi t Între ei intinsa Împl1rn,ic fll:dnd din ea patru regate, iar apoi, pc barbari dela nhala Împotriva Romanilou (Front. Strat. 1 10, 4)'
pe vremea expediţiei trimise de Augustus impotrivn Daci lor , chiar Geţ ii lui Burebista supunând Pannonia, Scordiscia ş i Triballia, pa rte ~
cinci (Strabo, p. 304). prin torob distrugere a Celţilor lu i Critasirus - Iltea; 1'& 6/1 tt
Dar politica de orientare spre Vest Începută de Bureb ista a fost con- Tii' xW(]o(' tavt71~ ,j(]~J4woa" oi .daxol, - pa rte prin a lianţa cu Scor-
I~~~:it;r~li~::!~~~~~~n~~~~i~:::I~~ c~i~~~l1d~al~~~l:~~i;:~:i;:i~~~
Nici moartea lui Caesar, nici cea a lui Burebista n 'au Împiedecat
discii , şi afirmand eli tot acest ţinut e al lor (tp6.0Xtwt€~ tll'O' n)v
XW(]OI' oqJcreuov: Strabo p. 3 13), detenninaseră ei Înşiş i centrul de
contraofc.nsivă romanA: Sisda, de pc. Sava: ~ 6i .!'ti'tOt'lXl) nolt,
desvolt3 rea conflictului geto-roman : Antonius cerc sll. sc intllrească l'nrl nOl"'OI'{WV ~"v oVl'fJoi.fI ~oTOl'i;J)I trJ,mh'ah', tbra1'lwv 7l'J,o,I'[W,', tU-
armat.'t din Macedonia in vederc.."1 conflictului cu Geţii, d e ca ri se rlls- qJlJ€~ Q(]Wln/(]WV rq;. nud, LlaxoV~ ~oU./f(.o (ibid,; cL p. 207: xeÎYat
p~ndisechjarsvonul,că,după. mOllrtc:t lui Caesar, erau gata să n 1\ v ă l easclt lJr,' nol/, (It'ltatl)!lj) etiQ1tlluc; it(]OC; 1'011 xaui TW" Llaxwv :tolel'0v) .
în Macedonia (I'Ara~ , 'tov o&"01'OV U.l1' Kaioo(]O, 'JEt){)OJ48vOlJ~ M()'xf.~ov{o l·
7TO(!'{)e'iv e.,"l('t!?CXOlTO,) . şi cere comanda impotriva lor, Şi cu toatc di ') Avem pAlll'1lte cxact putru nunu' p~nlru Yrcmu imedilll un'lliltoure lui nu-
rcbitlu: 1. ComosiclI/, pe ellre lordllnC!J X I (73) , prob.,bil dup~ tGelÎcdd lui Dio Chry-
svonul nu era adevăra t, propunerile lui Antonius au fo st aprobate de
501tOffiUa, il fIIce direct urma, III lui Deeacneull (Dicineu.) ,i indi rect al lui Dure·
Senat (Appian , De beII. cÎv. llf 25)' biala, ullt Cl'fXJntifrx(in locul celui dintlliu),cflt ,i CII '~(in locul cclu; dC-1I1 doilea):
JUsboiul pentru Întâietate între Antonius şi Octavian îndeamnă pe z. Corylllls,cllrlliJllordnnc:sX II (73),iidll patruzeci de ani de t.lomnie ca 'Irn/Ulallui
regii geţi să se amestece direct, ca a liaţi ai unui partid impotriva celuilalt , Comoaicua. Ori, ll«5l Coryllull nu poate fi diferit de 8ro,ylo al lui Frontinua (ve:I;Î
n'\lli ja. in I('XI), ,i deci trebuie d fie nu unna,ul, ci contc:mpor:l.nul lui Comosicw;
1) Ace,lili ocupau, in special in Sud\'eSl, due Tri ballill ,i Moeaia, inci ,i mai 101l1c: 3. dl"dp'1' (PiuI. /1",. 63},i4.Cotiro(Suel, Ott.63).To\iacc:,ti patru CrlU fc:gi ai
Insulele DunArii: Straoo, p. 318: Scordiscii "arlorall ot.~ "al rd~ I'qoo~ rd; iJ, 10 tm utului tim IllIngo DunArii , cu fClpe1::th-de cuceriri in d,top,a, inlrudt fire,te alţi feg'
rd, Mlov" .pa, 6ixal:rdk" amoi, 'E6eru. "al Ku..-rbJo\1WJII. mai miei, 10000lnici , nu le inslalast:rl aici pe .ocoleal:!. proprie, cum 1I,'em pe 'Pwl~ ,
" / urpqJ
1) ef. Ia Srrabo, p. 1:98: "al 6r) Ofa BV(!efJ{arQt Wl't "ijll r lffliî" itp' iÎI' ,']61/ .dWJtI~ ,i Z~f1' din •. 29 (cf. Cauius Dio, LI 1:3-2.7), ,i asupm elrora ne "Onl
naew~a1o Ka'rJ(Je o 8td, oretnllwlII. uprl in amiinunte mai JOI.

www.cimec.ro
'. - -,_ ..
Aici xal al "Ije, il. 1:(ţI ~uqJ KaioUf}1 l;yIYI'Olrro, al b; tO" L1al'ovfJtOI' lui Cotiso (Strabo, p. 313 ş i Appian , De r('b. lIIyr. 22, m3i sus citat) ,
ath(,Q l'~l' ayoeU:l' lUO{OCl'll i!}tIJlÎ.())" Cetatel insllşi era ~xvl?a, T(!J te iar acesta Îşi organiza puternic regatul În mun1ii sudvestici ai Daciei
ttOU1/tcJl ",ai tUtpQfP ,tu::yIClT'fl ~1c.ll'lţlţl8,·,}. <SI(:) "al ţ«fĂunrl aÎltijc; lx~n'e'J' (cL ştiril e pentru evenimentele hotllritoare, nu chiar deacum, ci de
câţiva ::tnimai tftrziu: Fior, II 28 (IV 12 , 18 sq,): Dari molt/ibus in/merenl;
ă Kaiouf!, W, --caiI/sIC!' XQ,,001ItJ'O': l, TUI' .dUXWI' "ai J)rlofU!!I'W'I' nO).$/IOJ'.
oi 1tlţJCl1' I'lol TOV'"100f!ol.! (Appian, J)t reb. lIIyr. 22). ;tItle ColisoIJu rl'gis imperio, qlloliens (onad./s ce/II /)nml v i/ts i/lrlXual
Urmaşii lui Durcbist'd, Coliso În Sudvcst, /);com~s in SlIdest, îşi
indrcapt!'i atacurile in :lce lc.l şi regiuni i1lyro-p"nnonicc, fesp_ thracice Il,
:'~~:" :'ffi;~~~:~~:,e~~:I1:;::;:"'~ ;':P;:~~~~~/;(;'S~ l~l;~f:~':~~;;S~!::::~
Un moment pltrusc di. Augustus şi Cotiso vor intră chiar in leg1i.turi (lgmclI) 1).
I de rudenie, ;\sem!in!'itOllrc cu OIctlea de pc vremuri între Dromichaitcs In ce priveşte pe Dicolf/f's - prietenul lui Antonills regatul si1u
ş i Lysimachos: Iulia trebuia s!i dcvintl regin!'i a Daci lor, Î:lr fiica lui
Cotiso Împărătcas!'i romanll., cei doi suverani dilndu-şi reciproc fiicele
~~::c~a f:l::~e;:' i~~~t;n :~~~e;:~:~cI;I:~:i~~~ 'a:~!:t~~:~iz~~~'ac:!::~
de soţii (v. Sueton. Arlg. 63, 2). D:lr in\clcgcrca nu s'a făcut. In loc pânirii sale: el trecc Dun~re:t in tovl\r!işie cu B.1starnii, intri'\. Întâi În
de ace3sta, b Siscia Segcstil"tt, se adunau trupe Împotri ....J naci lor tinutul propriu al Mocsilor, deci intre Durostorum ş i Oescus (trecerea
Dunării a trebuit dară s11 fie forţat1\. fie din Basarnbi3: inspre Dobrogea,
1) E, le ellnt»elll nutrele numAr de monele de nur gbite in Docia, purlllnd nu- fie din Muntenia in Moesia), bate şi Rupune Înt:iiu pc l\loesi - cari
mele de rege Ihnle KOo/Jn!,dareu portreni! lUI DnltU8, blitlltedeci in ....:z, cind ti- erau dealtfel (ot Gc{i - apoi pc Trilxtlli şi pe urmă pe Oardani, iar
f'llOnicidul puscse mAnn pe mard!!" tl'%aur al NposnlUlui Sada/a II 01 Thracici, gIlIlle dupll. 3ceea intrJ pr1idând şi pustiind in ţara Denthelclilor dela Stry-
vA<.!u\·d aCCl!tuia Polcmokr.Hcin (" . A!>piunUJ. BeII. ricii .. IV 75: i~tlXt.((]UUlJA "al
tOV, rou dv6e,k lJ~atJ(}Ov,." i~ 6i roi;; O/lOaV(}Oi, (DrulU' ) tVQc ;'Ir.rodoo;o~ X(]vo{ov u monul Superior (Plutarch, Anton. 63:1), combinat cu Dio LI 23), Clui
1t),'100, j((Ij dqyVeov' /(01 roi1ro ,lb i/(o.-ru. /(0; rd/IUJ/la i'-101el),,i ducind pe riul erAU, cu rcgele lor orb Sitls, ocrotiţii Romanilor.
minor.llui Sadab la C)'zÎc• • prello li cre.eut acolo (v. pentru Cp:ic, ca loc clasic Avem, din fericire, ştir i amll.nuntite despre contr.tlo\'itur'ol roman!\;.
pentrucduClilia tinerimii,.i lfiltr,(I VII,p.26,iurm.),parclI.ifipultolu, numele pe Cassius Dio (L[ 23 şi urm.) ne-a p3strat un raport foarte preţios asupra
monete. (Cf. asuprn lui K6oUJ)I, Mommscn in R"ltcmCl"is ep,cr. TI , p. :Z51 ti
cxpediţiei lui Marcus Crassus la Dunărea de Jos, in a. 29' Ca şi acţ iunea
unn., ,i Vincem:Q SII'1I%%ulo. La uritl dei r« Otl,,-:;i tiai 200 a. C. al 46 d
C., În re,oi, ta DQSllriOIl~, aer. II , ''OI. TI (1111110 VI), RomII 190:1, p. 31 ,iuon ..
iur J'l('ntru relaţiile C)':.icului cu 'l'hl'1lciR În llceste VTtmi, Strauul •• ibid., p. 289
lui Varro Lucul\us din :1. 72. ofensiva lui Crassus ,1 fost fundamentală,
întinzându-se asupra Întregului ţinut thracic până la guri le Dun3rii,
4Î U"I\.). 1\4 ertde c!I. prezenţa aeeslor le:taure in Dueill lire II li uplicaUl prin Dio spune clar, că cxpediţia lui Crassus a fost împotriv:l Dacilor şi
Acute douA impr~jUfllri: 1. prll.dleiunil~ uetiee: cominue in Thmcin (el. pentru Îml>re- Bastamilor: pe urmă insll. ui~ pc Daci şi vorbeşte numai de Bastarni,
jurlrile dela mOliflea lui Cnesnl: Suet. CaM, 4": duli"tlbal ..• DaCOI, qrli I t In Pnntum
pe c3ri îi numeşte Bum:a(}I'Ut ::;xMJut, ş i afirmă el!. porniseră În frunte
('/ T/rraeiom tfflldomrl, NnrttrtJ) , ,i:1. plAlile de: merccnRri ~eto_dllci f!leu!!.! de OrutWl,
din larg, qprC II Rvetl federali cAii mIIi mulţi iOlJXltrivll C:leliarinnilor,- l ntOCl1lIlÎ cum cu regele lor De1don Într'o ;l(tev1\rat<1 migrn\ie genera l ă: ClI femeile
marele num!!.r de LYljmadri de !lur, SlUili in Dlleili fi III Dunare, nu prelupun baterea
1) C itut:: potrivite 4i pentru inlclcgueR burgurilor dacice: din Cupati. co acele;!
de astfel de monelA in Daeia, tOI atA marele numî'ir de Kosoni.sbit In Ardeal,lIu in_
din munţii Sebe,ului, pc care le eeree:tuzl În preunt colcg,.! Teodorescu del.
drepl1leşl!!" de fel concluT.iR: fin SicbcnbUrgcn wcrden KO()WII.l\1unun in grtllsc:rer
Cluj.-Credemcll>unerca pll5ilgiului din Comolo/io aJ Lit:wm (811hren •• PLM, T,
Zohl gdunden , und du ist (wllhnche.inlieh mit Hedll) 1118 Hin .....ci. AUr die Heimat
p,07 ,i urm.), vorbind de lupte cu Doei APPllli, in le~uJri. cu expedilia pannonicllliui
dieaer MUn:.en benUI:.1 worden. (dintr'o .erisollre ce lIe-1 trimet Wilhdm Kubit-
TiberiuR, In a. 15 II, C hr. (Drlnltvill'qlltl rapa;.; tii Daci". or~ rt#lola AppulUl (/tliie
IIChek la 2-4 Dcc. 192J).Atllt .L)'simachii.cAt ,i .KOIOniÎ',unt phlla pentru Icrviciile
Irosti pobrev, POlitII' ilcr): v. 387 sq.) - CUltI raee Premcl'lI!ein, Aliflillg~, J;lhreah.
de mercenari fleute in Miu!:.;, Cie de Daco.Geţi, fie de ceilRlţi barbari unna.tO·
I Deibl., p. '59, rihno.ne:destul de problematic:l,şi singurul lucru ce se poate.C<'l'U·
ce!1G-germanÎ din RAslritul Daciei. Dc:spre Ge\ii de dupA Dromich1'litet, mercenari
din d, e primejdia dRe:ÎcI la gt.Iriie Dunlrii, ,'enind dela Dacii din Ardeal.
in,rmatelec:lenillicc •• vcm,tiridcpildlllal'ol)1le:nuli (SlrOl.VI138:ef.ind,l.v.Dro-
mictuaetes), iar despre Gelii contemporani e:u BrutWl ,i AnloniWl, ve:.i mai jOi, orenele fi:;rOtfll'7WI',
') .Şi .filuiau pe Antonius,dllpA Actium, K.u-o:relrQttJO Jlt;' uraXWQI/oCD'Ta
dl d, 6(]4x'1' ri l'olaxcoo,(a.., 1tC'olla.X(g /((]Tra.l· "al ydq dlJt6J1'Ii 6 rtrW)I {JQOW;U,;
lui Dikomes, rlcute lui Antoniw. Cit privCfte pc Basumi , lucrul e general eUDoacut
i;,'Jul'XI'tirol'1o.u,i orC?CJtlţi fJo'lO~ocm.
,i nu mai in.i.tim acum.

www.cimec.ro
II. G HTI1 D IN CARPATI DELA ~ I~~AI' EITII ES LA D HCE DAL US
"
şi cu copiii În căru\e, şi, fireşte, cu turmele lor (24, 4)' Locul de unde contemporane cu el. De alt1i pute Dio spune ci1 Dastarnii fugind din
plecascrli c definit prin indicarca Mocsici pc cure o ocupă, drept n}l' "OT' ţinutu l Dentheletilor Înapoi peste I Iaemus, se retrăgeau spre cas1\ :
c.ÎvrmeQo(' O(ţ)WI' şi ,unei TOtitO ,,01 T(!' fluUou, op.&Qov, atitli (tii Afvolq.j Q'''a'''' (haxw!1o ti",ra~ , şi anume tocmai În acea Afvo~ de la Est
dvra~(23, 2- 3)i ori,i n Dasardbia şi Moldova de Miazăzi, şi cu atât mai de râu l Oescu8, in Care nllvdlcşte dupll ci ş i Crassus , ş i unde, de fapt,
mult in Bitrllgan, erau Gc\iiacasă la ci. Deci trcbuiesâadmitcm c1\, chiar suntem in mbur1\ chiar de :J. localiza nşczlirile bastarnice prin toponi-
În stâ nga Dun~rii, Bastarnii se aflascrl tot În storc de migraţie d in Nord- mia ce ni s'a păstrat. Procopius cunoaşte intre IlaemuR şi Dunăre, la
estul scythic spre Sudvest şi eli acum ei crau Împinşi mai departe peste Rlls1irit de Nicopolis şi Apus de Marcianopolis, castelul lJaurtevu, (De
Dunitre de regele Dicomcs al Cc\ilor, carc, odatA scIlpat de ei, Îşi face (ll'd.,ed. lIaury, [ V lI,p. 148,13), iar NicctasChoniatcsun alt BaottQl'o,
in Sudu l fluviu lui propriile sale treburi. In adevăr Dio nu ştie absolut in Haem imontiurn, între Beroc şi L.·lrdca (p. 518,6; ef. Tomasehck,
nimic de o Înfr:Îngere a Celilor din stânga Dundrii, ci cu totu l dimpo- 11 2, p. S8) . Şi cu toale cli transplant1\ri de fustarni au mai avut loc
trivit, precum vom vcde;\ numaidcdt. de multe ori plln1i chia r la implimtu l Probus (8. H. A. Prob. 18, 1),
Deci Geto-Dastamii ajung până in ţinutul triballie dela Apus de regiunea indicatli de cele dou1t locali t1i\i amintite corespunde perfect
râu l Oeseus, unde ci supun atât pe Triba lli cât şi pc Durda ni i aşezaţi ~i împrejumri lor dcla anul 29 3. Chr. De aceea atunci când Dio refer::!.
a ici la Nord de Hacmus (TOV' re Liaaool'''v, il' Tri xwq(ţ tti [Tfll/laJ.liir'J (23, 5) eli Romanii trebuie să se opreascA in drum, spre a cuceri o pu-
oi"oWru,,), Cât.'i vreme năvl1litoriiau luptntÎn nordu l I laemu lui, Romanii ternicit cetate mocsic1i. şi D3stamii prinzând nouă spcran\i se opresc
nu s'au amestecat; tdar dupi ce au trecut Haemu l şi auinvndatThmcia din retragere la rllu l Kt6qo(', credem d n ici pc depJrte nu poate fi
Denthelctilor ,care era în alianţă cu Roman ii, Crassus a pornit Întru Întâm- vorba de râuleţu l Cibrus din Vest 1) ci mai de grabli de unul
pinarca lor, atât pentru li apăra pe Sitas, regele Dcntheleti lor, care eni din rliurile Bulgariei nordeslice ori Dobrogei sudice, de astăzi 2).
orb, cât mai ales temându-se de o năvală a barlYdrilor in Macedonia; Crnssus biruind pe Mocai, Blsu.rnii cearcit să se impace cu el ,
şi, În adevăr, fliră măcar sli fi da t vreo luptă, ci numai prin înaintarea trimiţând so li cu rugamintea, sli nu se ma i ţie dupd ei, eli n'au fhcut
lui, înspilimântându-i, i-a şi alungat din \arli. (23, 4)' nici un r!tu Romani lor. CrJ.ssus insli îi înşea lă. făcându-se eli stă la toc-
Urmează acum descrierea luptelor din Nordu l Haemu lui, tota l zi1pli- mealli, îi atad pc nea~tept:a t e, le ia cu asa lt cetatea de cliruţe,În care-şi
citii din punct de vedere topografic şi toponimic. Dio zice eli Licinius puseserA. Ia adăpos t - intr'o p!l.dure - femeile şi copi ii, ucide el insuş pc
Cmssus cucereşte ţinutu l num it IeYCT'''ti (neexistent, şi corectat dt; regele lor Deldon, dll. foc unei dumbrlivi În care se rerugiaser.l a.lte r!l..mlt-
I\Ji..illenhoff, D. A. II I, p. 153, - dupi1 c.'\re Rocs ler, 'VOrr. DaciclJ, ş iţc ale oastei lor, ia cu asalt o cetate în ca.re scăpase u n alt grup, în~
Wien . Sit:::b. 45,186+, P'322şiTomascheko . ('.,186 - ÎnIelClfK,): ef. s f!irşit alungă pe alţi fugari spre Dun~re, unde se inncacă, iar pe a ltii ,
Plin ius IV 18 (40) ş i Ptol. 111 11, 8,- iar de Mommsen, R. G., V, p .
12 n., În IEQ6f"~), dup3 care intru În Afl'oit;. Dar am vAzut d\ 1) Cum crede MQllenhoff. III, ISJ ,i, dupA ci: Roeslc.r, o.t.,P.3lZ,-IJoiuc''ain..
Mysia lui c la Răsărit de Triba lli , deci la Rlis1\rit de Ocscus, ia r nu, ...d. CIISSiUli Dio. II . p. 37S n., - Mudlcr, ed. Ptolcm. I It 9,1 , ctc.
1) In .Jcvlr,cl cdl.'m a puteloferi (.1 explicalie mult mai plauzibill ti Iccture i
elim propun Mi..illenhoff, p. 14.8 şi 153 şi von Premcrstein, Die At1Jiiflgt
IP"C1itc dela Dio , amintind dc d ul Kiqpqţ , iaU K4!Po; (d J pl eare CallatjJ se nu·
de' P, ovillz Moesien, Jahreshefte I , ·Beibl. p. 149~iurm.,tocmai departe misc inaiale de venireu Grecilor Ce:rbatu sau Ctfbe:fu: cL PliniuI, N. h., IV 44
În Vest, Între TimaClls şi Cebrus, spre Rat;ar;(l 1), aşa eum fusese cnu l cu IldnOl.lui C. Mu. ller la Ptolcm. III 10,3), nume de riu specific thracic,
de demult, dar nu mai era pe vremea I mperiului, şi Înd t:'l.rziu, când Înt~lnit, (U Il. ob JC.'rvi Mudlc.r ,i in Eubo~a, undc '-.lnt pomenili I.'a imiarali pe
serie Dio, c.1re, cu toate agi1dueli le lui de a p1\strâ topollomasticlt izvoa- vremuri Thracii Abantes. Kt.~eo; ddn Oio CIte deci - er cdem - mlli de graM o (O.
rupi li a uitatu lui Kce{JOt;, tarc. se vlrs. in actualul lac Mangalia, decllt alui
relor sale vechi, nu se poate împiedeca de a da şi numiri ori concepte
h:{afJe~ din fa,. Ollmici de SV. Dcallfd, chi ~ r de n'am fi g5sit acentl upli.
1) DupA Premerstein, 1. C., RatiariA insiş Ar fi cetAluia M)'Iilor, pe care o cuu· care t( pcmom stleA direct:1, ,irul evenimentelor pov0!5tilc de Oio ne î m piedcdl Il _ e
re,te Crauus in a. <:9, - iur in ce prh'cşte pe Triballi, PrcmcRlein ii plimbi delll Mo· o p~i , fie ~i ipotetic, to::mai În.pre Strbiu uctUIIU, cu faptde de r lllxliu privitoare
raVII , unde ae atingeau cu Seordilleii,plln!i la Mllrea Ncpgrll. 1. t., p. 149,i urm. Il lJastarni ,iapoi la r egele Ro les. in a. 29 a. Chr.

www.cimec.ro
.. _ _ _VASI ...; I'ARVAN, af>TICA 8.

risipiţi prin tot ţinutul,îi dcsfiin'C3z3 În detaliu. Totuş.o bun~ parte dintre Imprejuri'lrile povestite acum (26, 1-6) nu numai ne confirmi'l loca-
Ilastami reuşesc s1l se salveze Într'o cetate puternicA ('1.w(!{ov lOZlJ(!ov) . de lizllrile date mai sus pentru campania din a. 29, darnedau nouiamll-
undcCrnssusnu-i poate sC03te dcdt dupltce un rege get din partea locului , } nunte preţioase despre Ge,ii din Dobrogea. Regatul lui Dapyx se arată
Roler, ii dă ajutor,-ceeace aduce lui Rolcsonoarca de rr/lor; şi oVJ.p.ax~ :1 fi vecin şi anume, mai la Nord ca acel al lui Roles. deoarece vedem
al Romanilor (24. 1-7). acordati'!. lui de Cacs.aru l Octavian, la care regele pe Crassus dup3- trecerea Haemului birujnd intâiu În câmp deschis
get se ducc,sprc a incheia alianţa, poate În vnnl lui 29. Ia Corint, pc unde pc Dapyx, apoi asediindu-I Într 'o fortiirea\l unde se refugiasc, fireşte.
Octavian se Întorccâ acum din Asia spre Italia (eL Premerstein, o, r· mai Înl!luntrul ţ!kii, şi apoi cucerind Genuc1a,care era chiar eătre gurile
JahTtsh. 1, Beibl. 178Şi 180). Eclar I),c!\rcgatul get al lui Roles era în Dunltrii. Am avea deci regatu l lui Roles Între Durostonlln-Abri-
dreapta UUl\3rii, b Rlisl'lrit de Janlrn. cu centru l, poate, Înlrc Duros- tus-A"iopolis, regatul lui Dapyx spre Capidava-Carsium, cu itHcrior~1
tarum ş i Axiopolis, dtre AbriulIs şi Tropacum Traiani, acolo unde spre UlmclUm-1 lis tria (e de fapt aici ccl de-al doilC:1 mare centru daCIC
pe urm3 - În vremea l mpcriu lui -glIsim pc Daci În mare num1r. ;tI Dobrogei: territoriuln Capidavemc). î:nsfâr~it. rC!,I'3,tul lui. Zy~axcs .. in
făcl1nd greu necaz AtlSdecens;/or (CIL. III 14437:1. şi P:irv:ln, Cetatea <Iuadrilutcru l getic bine cunoscut şi dela QVldlllS: Troe.tnm-DlOogeua-
'Fropac"", , p. 24 ş i \\rm.; eL pentru Dacii din Ourostorum ş i CIL.
IIT 7477. cu PârVllll, {"ap. t;;elii rom .• p. 203). iar cetntea in care se At~~:~~-:]~~:~:j::~' pe Dapyx in burgul lui . In timpul asediului UI1
vor fi aruncat Bast.,rnii, vreun burg thrncic din aceste locuri, fie in inte- trAdl1tor chiam~ pe Crassus pc greccşte de pc ziduri şi in an la Înţclcgcrecu
rior (Palmatis, Z., ld:lp3. etc.). fie la Dun1\re (Durostorum, Sucidava I el în vederea pred.1irii cctltţii: deci Greci, sau Geţ.i vo~~ind gre~eşte, in. a~­
etc.). E probabil ca Roles cu acest prilej s1\ fi oblinul dela Romani un mata lui Dapyx. dar evidentl1 necunoaştere :J hmbll greceşti la maJon-
fel de recunoaşte re ca rege peste întreag!l Getia d intre Balcani ş i Duniire. tatea populaţiei rurale getice, care nu Înţele.gea ce spunea de~.crt.oru~.
Cu tot ajutorul lui Roles -ea re nu aveă interesul s!l capete aici În Burgul lui D3pyx C<'l.de prin trlldare. Ca mâl t;U-I.IU Deccbal Ş.I 31 .Iu~.
dreapta Dun:1rii nişte "ccini aşa de primejdi oşi ca Bastam ii şi dcacee., regele Dapyx şi fruntaşii geti se ucid singuri: spre a nu cădd pnzollierl.
ajut:Bse pe Romani - Cmssus se intoorce spre iarn!l in Macedonia, In ce priveşte poporul lui Dapyx (oi. bc'XWQWL), ~'l.t~ lu mea alea rgl
pustiind Îndl: odatl'i pe l\loesi (i:d TOlg i1!voov, Arawtlxo). dar sufe- cu ce avea mai de preţ şi cu runnele, să se ascund~ IOtr o ~~lare peşt~ri1

:~:;~o ~:~I~~C:~ ~~ta~~ia~p:\:~~er;:in~~~~~i ~;~~.~iă:::~


rind de frig şi fiind greu hlirţuit deThmci i Serdi şi Maedi din pasurile
Descului ş i Strymonuilli. n.ră să fi putut, nu distruge, dar m1\car s lăbi

~!:~::.:~::es:ri~ ;::;~~~i!~~~' d~';:~t~r7.r~:~, ~:~:i;~~~t~â~Zi;:


pe Bastami.
Dimpotrivă. Cu toote titlurile tri\lmfale, in anu l urm1itor el trebuie
s'o Înceapl1 dela cap!lt. 'Basromii n!lv.1ilesc din nou În ţara lui Sitas al de sigur pentru scopu ri religioase: e peştera dcscoperită de nOI în '9~ 2
Denthe1eţilor. Maedii şi Serdii se forlificlt. Uess ii se ag ită. Cmssus bate l5.ngli Şercmct, la hotarul satu lui antic Ca$ia"lIm: BeOL KUQ/Q)'(ul'
pc Uastllrni ş i le imp~1lle condiţiile de pace (mt01'OOC o".o{a~ -tj{J8kf}Otv xal o1t''1J.oiiXo. (P5.rvan, Deuop. 1fO/ld ill Scythia Minor. p. 534
l<5wxo': 25, 4) ; apoi incepe a pedepsi pe Thmcii cari- I h/irţuiseră şi 549; cL pl. XIV, cu Xl şi XlJ şi v. pentru peştera cea. lll?re de~a
anu l trecut şi îl :J111eninţlu ş i acum: pe Maedi, pc Serdi ş i pc Dessi; GUT"J. Dobrogei, planş:l XIII). lar Casianum era în plin tentonu .daclc
acestom le ia chiar sa nctuarul lui Dionysos, cu intregul ţinut aferent, :11 Dobrogei centT'.l.lc : l.'l. Sud Clemelltiatlum. Ia Vest Ulmettlm-Capldava ,
şi- I dă Odryzilor, cari se supuseser!l f!lră luptlt (25. 5)' 1.1 Nord Ibida-BuleridavQ (cL Pârval1, Incep. 'V. Rom., p. 112- 11 5).

;fgi~~Eir~~~~~,~;f~
Pe când el pedepsiaşiorânduiâ Thracia,getul Rolcs,aliarul Romanilor,
trimete după ajutor la Crassus. fiind atacat de un a h rege get , Dapyx.

') Vczi de a llrel ,i evcnilT.mttle din anul urrnlllor, privind de Rolc. ,i DrpYJl,
e-:pu<c,ice"oic-cv:lirn.:.ijOll.

www.cimec.ro
- " -_ _ _ _ _V---'
AS II, ~ I·}.RVAN, GerlCIl

ş i tporneşte impotriva ce tă ţii rbOvxAa, cea. mai tarc a regatului lui pri lejul exped i ţiei lui Octavian in 3.35- 33 impotriva Segesticei, ne dli o
Zyraxes, pentrucA auzise cll acolo sun t s tt-agu rilc pc ca re le l uaseră idee de ce trcbuiâsli fie şi balta şi câmpia joas3 a Du nll..rii, cu 111yri i, Tribal-
lbstarnii dela Gaius Antoniu!, când il b!huscr1\ Ifmgi'( Ilistriat (z6, 5) Iii, Getii, Celţii, DlsUlmii. Sarmatii, ori Sciti i, pnpiiş i ţi prin insule, intre
Prin urmare contiguitatca rcga tclor lui Roles, Dapyx şi Zyraxes e mlaştinc l e dela gura Tisei şi ml aştin e le dela gurile Dunll..rii Însltşi: Ţara
in afară de discutie, iarll. aşeza rea chiar la gurile Dun3rii a Sta tului cclu i Pnnnoni lor se intinde la nesfârşit dela Japozi pânll ia Dardani, plinll. de
d in urm 1l. se dovedeşte incll mai mult prin ce urmcaz1\. hllţi ~i pllduri şi fării nici un oraş; cAci Pannonii aceştia nu locucge decât
Crnssu8 cucereşte Ccnucla inconjurând-o şi pe uscat şi pc api'i - cAci
era ridicată pc malul Dun1l.rii - nu f!lrA greutate. deşi relativ repede . :~Ii~r;~~~l:~~ :~~~:t:::~~lt~i~~~~::~~uJ~~ie~~;iu ;::ca~~\7l1..~~~n~~;';~:i
Zyraxcs Însă fugise dincolo lu ând cu e l tezaun.J, Încă ina intc dc a-I ajunge in vârstă de a purta a rmele s unt pl1n!i la 100.000 de oameni, dar nieio-
Crnssus: el mergea il .Scythi., pcntnl a cerc ajutol' ( brJ OUI'/MJX{(7) :
:lceşti .Scythi. Îns1i nu erau altceva dcc:ît tot Geto-Sarlllato-Dastarnii ~I;~:~h~~~i ~:I~~ s~:~;C[:paur:t~~Ca Î~~:~t a;nm;:~ °l:âr~de~i~~ d:~i~ri~~~,~
din Moldova ş i Basarabia s udidi (26, 5-6). cod ri ş i deacolo fltcc:lu de petrecanic so ld a ţi lor rlitlieiţi; totu ~, c~tn vrerr:.e
La 41ulie , 3.27. Crassus triumfa ex Thraecill el Geteis(AcJa Ir. 3. 727) 1) . a mai avut Implirntul ni1dcjdca el se vor da de partea lUI, n a pustut
Dar nu împotriva Geţi lor lui Dicomes din T:lra-Roml1n euscă, ci irn po- nici satcle nici ogoa rele lor ; cum in s~ ei nu au venit sn i se Închine,
triV::1 bietului D apyx şi a fugarului Zyr.lxes. De ce nu ne pomeneşte a dat atunci poruncit sll; ard ă , ş i sli j efu eascli tot.
Dio nimic de GCfii d in st ânga Dunării. Cl.tri,P.lr;t indoe.l lli, luaserli parte
la n1ivnla Bastarrulor din 3. 29? Căc i aventurile din a. 28, În Dobrogea, nuA:r~ ~~~~~~ in;a~nÎ~~;~i~ t~~~u~~~~~~o:âa~;~~i~u~~::~~ ~c;:~:~:~~
nu erau prevăzu t e la inceputu l campanie i. lar Mocsii bătuţi repeta t , i le urca i pc ma lul drept, dlldc:ai de neamul stlipânttor: Getll. Aceştaa
to tu ş nesu pu şi, deşi populaţie În mare parte gctic!l, nu constituiau o ;IVe:'lU nevoie de ma lul drept, spre a priveghea balta şi bll..rllganul ,
forţl!. unitarll bine determinată etnogrnfic. ci erou un fel de amestec tot aşa de mu lt cum au avut şi Gre~ii, R~rr:a ~ii, Byz.a~linii ori Turci"i.
geto-thracic (eL Strabo. p. 295 , 296 , 303 şi 3°5), socoti t ofi cial ~ mai Deaceea Gcţii nici n'au fost stăpâm dephn t a l câmplel ~unte.~e ~ecat
apropiat de Thraci dedt de Geţi, deşi chinr numele de ape ca Utus atunci c:ind au avut şi cctliţile de pe ma lul drept. Când 1 hraCIt aTI Ro-
(v . Utidava: Tomaschck, H 2, p . 94; cL p. 57) ari'l.ta u o strhcche ori- manii li le-au luat, ei au nllvll.lit sli şi le ia inapoi. Şi când nu le-au mai
gine dacidl: :1 populatiei de aici. putut rccuceri. au ajuns şi ei la voia stll..pânului care le ţintâ.
Dicomcs, od3tă arunca ţi Bastarnii peste Dun it re, c foarle probabil
că se ret.rll.sesc din nou in pllduri lc nestr!lblttute ale c:impie i muntene, Tmdi\ia literarii antică aco rdă regarului gcto-dacic a l lui Durebista
punând Între el şi Romani iocomparobilul obstacol care era valea Dunllrii o forţă ofensivA de 200.000 de soldati (Strabo, p . 305 ), ceeace face
de Jos. O exce l en tă descriere a ţinutu lui nscm1tnător pnl1nonic din vale<!
Savei şi a Dunlt rii de Mijloc, p1l.s rmtlt In Appian , De reb . II/yr, , 22, cu ~i~~~:t:::~C~:~~~ ~s~f~o:'~I;z;;eri~~~rl;C~;~: :nei,~~:~:e I~c~~~;i~ l
') Asupl'll epilogului expeditie;: rbcoalli nouliil unor tribUri moo.:,icc l ini~lite prin Având În vedere desi mea nşezlirilor preistorice din reg iunea carpato-
"lIe triburi moc.sioe, pllnAatuncicredineioasellonumilor" iQsUllraeXlWdi\idluiCras.sus danubianll., :tceasl1i eifr1i nu e c.xagera t~ În plus, ci mai de grabă mo-
impolri va Ar/utiile, (eL T oma,ehck. o. C., 1, Il. 50, - PAr\llln,lst. crtlt. daco-romUl' , destll. Tot Ill'll p!istratl!. pentnt IIlyro-Pannonii dintre Adria-
p.s6"i incA CIL.IIJ 14-20']11; KalinkLl,o.c. "0.428; Dumonl-llomolle,Mlla,,(u,p.333; tica ş i va l , \ppian , De Teb. TIlyr., 22), de 100.000 lupt.1l.tori,
Steph. Uf%.S.V. 'ApraxoC; v.,i G.Seure in Be ii, xxv 190I,p. 3 18aq.cu Dobruskr, resp, 500 1' , e dcasemene:'l sub re.1!jtate.
Sbornik, 11)00, P, 4-8: in Thmaa o regiune' Ae rax1a) , Irib IncA nesupus , i nici voind
A ceeaş eli dupll. Burebista şi În specia l pe vremea lui
• ae supune - in regiunea dintre 1'rO;QM (Starszagors) ,i Philip/JOPoliJ _ ci dim.
potri\" punind ei la cale, p rin atitudinea Jor, alte re\"Olte(C."iusDio, 1..1 27, 1), - S trabo (Jltl erei creştine) puterea ofensivli geto-dacicl!. din
~::a:t:,~i oprim .ici, lucrul neprezentlnd un interes spcciul pentru cheltiune-t stânga Dt, : la cifra de 4°.000 (Strabo, p . 305). Aceasta e
evident ca re vrea numai să arate cA diferitele neamuri

www.cimec.ro
~1. GETII.?lr. CARPATI 021..A SI'ARGAPEITHF_,> 1..,\ I)ECEBALL: ...;

inconjur~toarc, În Vest, Sud şi Est, desfl'lc;indu-se de Daci, şi creând u -şi cu aruncarea înapoi peste Dunăre a Sarmaţilor cari nlivlliiserll in Thr.lci:t.
state ncatârnl\toare deaceştia,pu terea organizatA, ccntralizatoare, dacică, in vreme ce Dentheleţii şi Scordiscii prâdau Macedonia (Dio. LIV
nu mai putea pune in linie de blitaie decât acest numlir rcstrAns, care, 20, 3)' Alte duu3 decenii mai târziu vedem pe Samlaţi ajutaţi şi de
evident. eril. inferior chiar numai coeficientului de mobili z,1re al câmpiei Daci la pustiirea l'Vloesiei (a. 6--? p. Chr.). iar contcmpor:.10 cu aceste
dunllrene, gctice, cu Banatu l, Olteni.'l, Muntenia şi MoldoVll de Miauzi . ştiri (Dia. l.V 3°, 4), Ovidius ne arată (vezi mai jos) c!l Dobrogea a de-
In adevllr, cifrele ee ni s'au pllstmt din anii imediaturmAtori,cu pri- venit o ţlră tot atât de mult s.1.fmat~. pe cât fusese şi era geticll..

ca~i:\~~~::e~~it~:o:~n~~;~~~~r~~t:~n~~~~~i:i~~~i~s;:~~U~l~~:
vire la transplantările de populaţie din stânga În dreapta Dunarii, ne
vor demonstra că desimea populaţiei dintre Carp.1ţ i şi Dunllre era mult
ma i mare decAt ar reieşl din tradiţia ce ni s'a p!l.strat la Strabo. Întindere şi putere, şi pustiirile Dacilor În SV iIlyric deveniserli. nu nu~
Marea năv!l.li.re bastarnicl\ din a. 29. c!l. reia Cmssus, cu to.'ltc luptele mai o plag!!. pcriodicl11ocaUi, dar o adevărată primejdie şi pentru intre.,s:~

~R~~~~l~~~~~§~~g@ii§
şi bi'nlinţele lui. nu-i putuse pune frâu, ci numai o locn li zascÎn Moesia l ),
era doar Începutul unei intregi seri i noui de t'urburl1ri .ş i dcplaslki de
popoare, care delcum inainte va dura violent apro.'lpe un veac, sub
rubrica nou lui ocupant clasic ::d stepei dun!l.rene, Sarma/ii. Jnaintare...
sa rmatll din stepa ucrainian!l. spre Sudvest, creeaz1i Ge\ilor din câmpia
muntean1i pe vremea lui Augustus imprejudri totaşa de grele, ca acelea
provocate de Celto-Basbmi prin :1. 2003. Chr. (v. mai sus) . Puterea 14 a. Chr. În s tinga Dunllrii, ne arată cl dm Moravm ŞI p:I.n!!.,1Il Nord.~
geticlt este irosită În miei h1iJ"\lleli de ap1irare impotriva nl\vălitoril or, \'estul Ardealului toţi barbarii localnici, Quazii. ll.lstarnll (m munţII
~au este risipită in zadarnice participări la nl1vlllirile sannatice În Sudul Slovaciei _ tribul Sidonilor, în leg-lturl!. cu Bastarnii .din Nordu l Car~
Uunlirii. La fel \'3 fi, ceva mai târziu-În prima jum~tate a secolului 1- paţilor), Cotinii (celţi), Osii (iIIyri), Anartii (celto~da~l), fu.seseri blituţ\
ş i dincolo, În Vest, intre Dunlire şi Tisa l ba chiar p!lnă mai departe spre şi supuşi, intrând Într'un fel de raport de clientelA c~ Imperiul ro~man,­
munţii Ardellului vestic. unde aceiaşi Sarmaţi vor slăbi pc Dacii şi astfel Dacii, ca ri În aceast1i .vreme ~t1lpâneau IOcă .mer~u mtrcagJ.
apuseni. câmpie pfmăla Dunl\rea pannomcă(ApP13n,lllyr. 22;.Phn. 1\ ..". IV So.
Şi, fi"lr.ă i:ndoealli , raporturile umic.1le, pe care Augustus in memoria lul cp. v . Premerstem, Elogium des M. Villicius, p. 227 ŞI urm: ŞI nota. 52.~
să u dela Ancyra se glorifidi a le fi restabilit cu Bastarn;i, Scythi; şi şi erau-cu toote disensiunile lor - incă mereu tC~! m.al ~Ulcrnl.c 111
Sarmul;i din l\Ioldow. şi Rusia Sudică ~), nu er.au decât Încă o neno- mai primejdios dintre popoarele dela Dunl!.rca mtJI~lc ŞI de ~ost,
rocire pentru Getii din câmpia munteun1i, peste cari nomazi i aceştia
din Nordest puteau acum sli se intindlt În bunăvoie , film nici o protes- ::'~n~:~~:i:~ d:''l~~r ~:~:ej~rp~:I~~~~~:t:~~n~~ţ!~~o~~~~er~~,e ~n~~j!~:~
tare din partea Romei. Germaniei, adic/\ dincolo de Boemia, pân~ la Elba şi în TUrlngl~. ~~

::~:, ~~n~;~::I~~'Şt~i~~ ~~l~;i~:~~Ş~:s: î~~~~';~8~:~: ~;:~ :~:ţ~Ue~l~


Dacă deci regatu l lui Dicomes din SE C.'lTp.l\ ilor. in nfară de parti-
ciparea la lovitura bastarnic.ll. din 3. 29, nu se mai relc\'lt prin nimic deo-
sebit in anii urmlhori, vina trebuic atribuitll Sarmaţilor. In adevăr, cam 20 p. Chr. Înainte -sarm.atică) nu se cobo.1r1i,spre a implinl ~eehlu l
la un deceniu dup1i exped iţ ia lui Crassus. vedem pe Romani ocupaţi vis al lu i Augustus, moştenit dela Caesar, de :1. supune pe DaCI, nu e

1) Foarle oplintin judecă dimpotri\'3 Bogdan Filow upedilio lui CI asUl, in DII"
LtgioPl~PI d" ProtiPl:r Mouj(l (Klio, &ihtJt 6). Leipzig, 11)06, p. 1-1.
) MOPlum. Aneyr .• c. JI; rtOltram amicih"am /,tti"unt ptr IrtatoJ 8QJtmnatl Se}"-
:~~:"~r;;;r;~~;:::r:::::~ lUPII n'lra fluvitlm TaPlaim ti ultra rtga, A:bonorumqul! rO'

www.cimec.ro
VASILP.I'ARVAN,GETICA

mai puţin adevllrnt, că expediSi..'1 sa in Nordvestu l Daciei a fost foarte 1n ce privC1te timpul e:l nd :.1 avut loc expediţia lui Catus, nici vorbA
p~gub itoore penlru puterea ş i autoritatea dacic3 la Dunârca mijlocie.
nu poate fi de anul 16 3. Chr., În sensu l ca acest comandant ~ fi fost
Aceasta insll nu împiedccl desigur pc Daci, sit - ş i continue acti,'itate;1 L. Aelius Catus , guvernatorul Macedon iei, a~a cum propune v. Pre-
lor disolvantl1 in provinci ile romane, prin n!lv1Uirile şi pustiiri le lor. merstcin in Dil' A"fâ'nge der Provin:: Moesien, Jahr~sh . 1, 18c)8, Bcibl.,
p. 1571), ci e flirli îndoialli vorba de Sextus Aelius Ca tus , consu lul din
Dirnpotrivl1, Augustus în suş , in tMonumentuOl Ancyranum t e. 3°, com-
pletat cu Cassius Dio, LIV 36, z,ne :\ra tl1 cit Între anii IZ şi 10 :1. Chr. a. 4 p . Chr ., deoarece peste afinn area precisă a lui August us : )(al von:-
Dacii trec Dunl1rea ş i pradă Pannonia, n!tvl'llind cu muri forţe (noJ.lfi (!01I-tmai tarziu t - in raport cu exped iţiu lui Tiberius din a. 12-10
,1. Chr., impotriva regatului lui Cotiso, nll se poate trece.
Mwoţltr;: R .g. d. A.), ceeacc provcxlcli ş i o mare răsco.-t1!l :l Delm a ţilor ;
impl1ratu l trimete din Gallia pe Tiberius Claudius Nero (viitorul ur- Probabil, dar Iltl sigur, in legăturli tot cu luptele lui Adius Catus,
maş ,,1 sl1u), care tocmai era ocupat acolo cu rAsbo.1eledela Rin. şi,dupil.
iar nu ale lui Tibcrius,lrcbuie sli stea şi inform:tţia păstr.lt!lla Suetonius.

;:1;:.:~i::s.r~~;: ~~,~:E:I~:o:~a~~0~~~~~b~.r~:n:~:;:,~~~
grcle lupte, nu întotdeauna hotl1ritoorc, vedem pc 'l'iberius [OVOlZS ex
1I1ur;co de Delmalis Pamzoll;;s ] restabilind lini ştea Ş i ,.po..1te , si'l. rbl'ltorinu
un triumf (AcUl 1'riumph. a. 744 - de complet!!t şi corectnt cu Di(,
derii şi mutării cu deas ila În d reapt.1 DunArii a so.ooo de oameni, nu se
LfV 36). Da r, după cum adaog!lAugustus însuş,R. g., c. 3°, r. 13 sqq ..
:tceastli expediţie n 'a fost de a ju nsi )(ai VOfCOOJ' JlLtaX{)tl' tQ SJlo"
atedttvJlO nlflav "JOt!}OV ni .daxw1' Uh"." 1tooGtayţlOta "'~ţlOlI • PWJ.l.aiwII
:,taC:X~~~i~li~e~:~o~ul~~ar;ea t:~~ ~~I~i~~~:e~~ub:n:uc:::uc:; i;e ; :
Sueton ius ştie cli au fost trei: Grecii ar fi zis tregi, - r1\m1lşiţelc ei
,iIfOJlb'EIV ,},-âY)(OOEV- ceeace se potr iveşte apro;lpe textual cu Strabo,
dcmoralizate, impreunA cu o mare mul~me a popu laţiei civile incon-
p . 3°4: xal ()1) xoi ro", 't)v{)((l hrSJlV"'V bE' av'tov, Ot(!arrlfJ." U Ir.{Ja.OtuC
Ka'ioO(!, e/~ nene ţUf!'da~ ... ,)'COtwtCl; mtlyxeu'ov, In care mai putem
jurlltoare, răma s!\ 0I.r!\ aplimre, fiind apoi duse În rohie şi aşezate in
a d~og:\ aml1nuntu l (p. 305): l.vl' ROm> elI; tmaeac: ţlUfll6.6(J~ o-vvc<1talJ,t-Pol .Thmcia. dunăreanli.
rl1YxlÎvovol, şi pretioasa ş tire dela p. 303, din care afl:1m ş i cine a fost
comandantul, precum şi rezultatu l exped iţi e i: l u ,..cie srp' 'I'}JlWV ALl,~
va~li~:~ie:~e ~~n::;!::â:~i aî~ ~~~;~~o~~I;;i~i~:~u~~:i~O:~l1~:i~~ !:
K&:ro~ per<{J)(loc" t)( Tii' ~ cf! a{a(' TOV "/atf!O'V n6vt~ J"'flHMal; fJwp«twv °
ţin lanţ. $arma\ii cresc nc.nroocirea, Cărâ însă a caracteriz..i exclusiv.
:laed '(W" r erwv, QlloyJ.WtTQV tOr, 9flf!.U" lDvov(', tic: nh' 6f!4"'J't1, xa.; Augustus es te nevoit s1l ia o m!lsură pe cât de radicalli , pe atllt de pri -
11," olxoiJo(" olh:&ih Motool XalOVJ.l81'OI .. . mejdioasl'l. Spre :l stăpâni câmpiu Bnnatului de o parte (a ici sunt Dacii
In adevll r, dintre diferitele .da)(oJv UJWJ. de care vorbeşte Augustus În vestici, cunoscuţi Romanilor exclusiv sub acest nume), şi câmpia Ţl1rii
M . A., desigur cele mai desperate trebuie slt fi fost iarll ş cele din Sud ul I~omaneşti de aiui (~Iici sunt Dacii rl1s!iriteni cunoscuţi sub numele gre-
Carpa~i lor . unde Sarmaţii le nclini ştea u continuu d inspre NE. ceeace
cescde Gcţi), Imp~ralu l hotlirli.şte mutarea graniţelor imp1\răţici la Du-
le fl1ce:\, la rândullor, s:1 treacă Dunl1rca spre Dardania!li Macedonia. nltrea de M ijloc. Se intcmc iaz1\ un coma ndament nou al Moesiei (a. 6
Localizarea expedi\Îei de pedepsire a lui Aclius C"tus e' simp l:1: dacă p. Chr.: cu r!lnd lransformat în guvernăm!in tprovincia l: vezi mai jos),
Geţii au fost aşezaţi in Thracia, numitl1 pe unnl1 Mysia, cxped iţia a spre ti p!izi Dunlirea, dela gur:l Savei şi pân!i la gura Asamu lui; lar la
avut loc făr1l indoialli În Ţara-Româneasdi., iar transplantarea de Daci R1\sârit, p:lnit la guri le Dunllrii, se ins1\rcine:.lz~ regatul c1icnlc1ar odrysic
în teritoriu l dela Oescus, Utus, Asamus ş i Iaterus. Nu ne putem cJip:i ° cu paza ~i pol iţia ţl'lrmului Înalt Împotriva Geto-S:lrma\ilor. Dar marea
r3scoal1l iIIyro-pannonicA d!i noui speranţe Dacilor. Caecina Severus,
gândi la o expediţie în a 'mat, dup1l care sli fi urmal mutarea Daci lor
tocmai jos de tot pe Dunăre, În ţinut thracic. N~vălilorii erau aşezaţi b1Uvernatoru ll\l ocsici,co,re :t1erJţ.lse sit dea ajutor in Vest, trebuie 811 se
de obicciu acolo unde obicinuiau a nllvâll, recunoscând u-se oficial o
Stl,re de fapt, pe care ci şi-o creaserll prin violentA şi ca re nu putea fi 1) Menlinl1ml _ce"'10 pArere ,i in ' 904: Johruh . VII, 1904: Ei" Eklg lum du M.
prea uşor 8chimba t!l. I'i"iri.u, p 221 aq. , i nOII 24·

www.cimec.ro
..._ _ _ _ _....:V~AS~ILE:..:r~AR:::::vAN.GKTJCA _ -108 ~I Of.TII DIN CA ltl'AT I ~LA Sf>AROAI'I'ITm:.o; 1-" "'~CEOALU H

Întoarcă grabnic in provincia sa, pentrucli Dacii şi Sarmaţ ii intraseri t,;llntinue ce: le flicC'au an Dobroge:I , împreună cu Sannnţii . Rhoe-
din nou şi o pustiau (Dio , LV 30, 4; ef. pentru rilsco..-tb. pannonicll.. mct:.tlcc9 1), :lliatul Roman ilor şi paznicu l lor la Dunăre-a de Jos , e ncvoit
Vell. IT 110 şi urm.). Pr1td§ciunile lotuŞ con tinuA. Pentru n Însp!iimânu .. a cel r!! ajutoru l grabnic al patroni lor săi impotriva Geţilor ,cari cuceriserli
pc D;lci.se dli lui Cn.Comelius Lentullis În a.11 p. eh r. insIrcinarel :\cgyssus şi dominau aCum, din aceast!$. puternici fortăreaţ!$. (stat velus
de ti face pc intregul ţărm drept al Dunării pân!i la Mare o razzia gene- IIrbs, riplu v ianu binomillu Jlistri, moenibus el positu vix adeunda loci:
raUl impolrivaDaco-Gclâ-Sannnţilor, cari, de clitc ori ingheţa DunArea. Ovid. I:X 1'01110, J 8, 11 sq.) ' ), intregul tmnsit peste Dunlire: legatul
plecau in Sud dup1\ j>r.lcBi, ajungând pânlt În Oa l maţia şi l\Ibccdonia. legionar Vitellills cohoar!\ din Moesia - poate dela Ra ttarin: v. Prerner~
Florus II 28 sq .(IV 12. 18sq .) ne spuncc11Lentulus anlncll peste DunA"re s lein. 1. C., 16<) - pe Dunfu'e la vale , cu o legiune Îmbarcat!!. pe flota
at;lt pc Dacii lu i eotisa din munţii banato-oltcni,c:lt şi pcGeţii şiSarmaţii de rll.sboiu rom.mii :\ Dunlirii; regele thrac de alt/\ parte venise cu o
d in c!impia m,untcanll ş i mo ldovean1\, impunilnd acestora d in urm~ ­ mare anl1:ltă (i1tmlmero milill': Ovid . ex Ponto, J 8, 18), spre a rll.sbun:'t
vom vedea În cunÎnd cu cât succcs-o rctmgcrc din rcgiunc.'I. imediat
vecină Dun/\rii, d eci, ÎllsprcNistru (prohibt reDolluv;o satisJuil),- inr ~:;::-O;~~~;:;ti:~a:~c~~;~ b~;ii ~~~r;:e:: 8~:ri~e:ii I::~~'~S ~:fci'~
pc malul Înalt al Dunarii sâ rbo-bulgare el ridic.1I pracsidio, cet!1ţi de apă­ rccllcerit abia În unm1 unei lupte f03rte 9ângeroasc, În care pierderi le
rare. Totuş, Florus adaogii: sic Ifltu~ Dacia MfI victa, sed $/Unmola atque romane par .\ fi fost dcstul dc grave rmllltaque Jert mi/ils vIll"era, multo
dilata esl J). facil: Ovid. ex Ponlo, IV 7,50), ş i numai mulţlim itii asa ltului ultim,condu8
Era firesc deci,cl aceste măsuri s1l nu poat1l impiedeca pc Geţi de a de primus pilus Vesw lis, ceWtC3 cade (vezi descrierea b1lt/\lici la Ovi-
:t tăca chiar În a. f2 - fiind poate guvernator a l Mocsiei C. Poppacus JIUS, e."( Ponto, I V 7).
Sabinus (v.literat-la Premerstein, p.169) - cctatea Aegyssus(Tulcea). Şi totuş, nu trec trei ani şi Geţii ocupa TrOfsmis (lgliţa), puternicul
spre a-şi c ;iştiga un punet de sprijin pe rn.'l.lul drept, În vederc.1. n!iv!!liri lor burg deht cotu l cel mare al Dun!'l.rii, dominănd Jeopotrivli trecerea În
Moldova sudves tic1l. şi c<.:a În dimpia munteanlL L. Pomponius Fl.accus,
1) Vezi as uprA expt:dilid lui Leoluhu impOl riva DAcilor coo,idera,iilc foarle am!-
guvernatoru l Mocsiei (.1. 15), recuccreşte Însli repede Troesmis şi :dung!i
nunlile. insorile de biblioarnfin respc:cl iVll , la v. Premcl'alcin, o.e.,Ja"ru/~Jte Il1eibl., p .
167 ~ Î urm. PremCl"llein elluti I\J. do\'weAscil, impolrivll plrerii Ilii MO'llm!lC':n (Rts pe Ceţi in apoi peste Dunlirc (hic raptmn Trol",i" celrri v irlute recepit ,
gtstatd Aug.', 131) , eIIre somale pe Lentulu. drept ICECI" a l Moesiei, el DeClI infecitqlle 1"0 san.l/uiftt' DOIlilvillm: Ovid. f!X Ponto IV 9,79 sCJ·)') ·
n1Ibai u im polrÎ\·. Dacilor II (Ol l porl.il din I'nnnonin , iar nu din Moesin. Pre- Cred necesar inainte de j trece mai dcp.ltte, şi pentrucA ne aflJm
:~;;:~ :::o~i:l:aT~:i~la:oe~:o;,trl~bo;d~' ;~;I}:4i~: :'~~~t~;V (:~' ::::~ tucma i in vremea exilului lui Ovidiu la Tomi, să resping curioasa in-
ni, )"IqO,TO' :'USAc.uov(rJsboiullui AUR uttu.lmpolriva O.leil or, de care Slrabo
terpreta re pe ellre II dat-o Miillenhoff, nUUurea de toate celeL1lte
vorbc,te in , legllllrA in specia,l cu cucerirea Stgenicei (Si',dei]: ,(!Zi Inai s us)
:lce n~hlprCCl.l.are pentru rAabolul lui l..entulul : ,rernce fmd d-'r Einoruch naeh 1) er. MummllClI, /trJltl 7 '''ratia~ j"d, li (;unartt d,el/du", Bph. Ilpigr. II. p. 254
Dukicn du rch du Thal des Mari,us th. Mllto.~ h). auf wehlh ccn onch Strubo ( llhoefl\CIUIc.l1 mort cd JIlJi tD.rziu in n. 12), cu excelcnldeobt.ervn\ii ale lui Premer-
VII C. 30-4 die KriegworClt he zUGcfO.hrt wurdcn. vielleicht in der Hichtuns gegcolt "Ie.in. in 'fllrral., 1, Ildbl, p, 181,1'10185.

te.rnl~ ~~!~;Ah:O~e~' I~~U~:,I ~i~7,~:~er~::/u~re~'::~··i:~~V~'~!~:ci~O:(:~~eo.~~~


dencnîlillrilCbcnMittdpul'lkldes Lnndes, dieSilzeder ICho n 739/15 (obenSp. 159)
bckrieRlen Appuli Blatl. j edufllU, allo ,'on den LAgerll des 5l1d05.lichen Panno -
nien. OU" nichl, wie die ZUge Domilianll uod 1'rlllon" vom m ~elj,chen Strom"rer lori. AceAll1 interprttllre e con trl zisli de;ntre" Ovidius, Ex Ponto,i Trill;", Clre nI
her, w., es damal, noch RIl militl ritchen Stillzpunk en manR ·!tel. Firelle, Sarmalii
5unl in acest cu Juygii din PUSZtn unsarii. PremcrJlein in" evitA de 1\ di.cuta ( Jp tul. :::~~ d~nel~:;d~:;~~t::~Cid:li~;;.:~a:::~t~~~~:~:I:;\~n ;::~:I~~:I~:i~
.pu~e 1~:r~~r:~J:jte;,~e~fI:::~~:'1 ~~~l/~:~i r:t':~:I;j~nJtrO;b;;Z;:"= I~;:~~~:
ci nu Mur('~uJ. ci Tita re v,rai In Dunlre, ~i ci p~ Ti.. tn l U t , iar apoi pe Mu .
re,~1 propriu ~is. e un drum dUlul de lun8 ,i rOute p rimejdio, pAnA In ,a,.. Ap_
puhlor; ,i
apoI Sarma1iieiiOfi~i.unt.!lplni pt! 'alea dejOl, elc.,ele.Dllrde ce d
:~::_~~:i~II::('=~~i~;~:td;,;:~:;~ :r~:~~~~e(I~:IC::~::;1 ~~ J~::J,c~;:::;~:;
mai in.istlm'l l nuellga ipot.eUl. e bUlltl .pronp, numai pe altrel de omiteri
critice. ,nle GtltJl (.unl nlvAliloriil): t." Ponto IV 9, v. 75-'7 8 •

www.cimec.ro

l
explic~ri tendenţioose ale izvoarelor mai vcchi, ştirilor lui Ovidius cu pri- in iz.voarele pe cari le cunoaşte el ~i nici prin cap nu-i trece, c.li Daci;
vire la Geţi (D. A. III 159 şi 160: ef. Întregul capitol despre Geţi, p. din IJ1scripliile Moesiei Inferioare, cu davac-Ie lor, şi Ceţii izvoarelor
litemre, sunt unul şi acel1.ş lucru: o greşallipccare,cdrcpts'ospuncm,
12 5- 16 3). Pentru Milllenhoff neamul getie nu a fost existent decât
in Sudul Dunării. Pe vremea lui Ovidius singuri i locuitori in Nordul şi al{i ÎnvAtati - nu numai "Strlini, ci chiar români-au P.tcut-o şi
Ounli.rii su nt 5.1nnaţii. O;lc1 deci Ovidius, Trisl. Il 191, zice: 10:lY- ?,intc şi dupll eli).
gel el Co/chi Metereuqllt! turba Getacque Datll/fJ;; mediis fJ;X proltibentur / _A~eac? e,adcvlirat, e clt. clupliOvidius.Do.brogcaeînainte de toate o ţarll
aquis, iar În ,'. 198 sq., lIacfeffuS (p;ln1\ la gurile Dun!irii) ElIx;n; pars getJdl (TrlSt . .111 9,4: V 12,10; V 13. 1; Important ex P. J 2, 77 sqq.),
esl Romana sinistri: proxima (dincolo, spre Nord) Baslernae Sauro- iar nu sllnna tic!i. Sam1aţii sunt numai nltv!Uitori (Trist. 11 198 şi 203:
mataf'fJUt! feTltJf/ I, complct:lnd idea În v, 203: Ile /imeam genles, ~as ITI 12.29; e.'I: P. J 2, 79 sqq.; J , 3, 5'r-60; II 2,95 sqq.), În vreme
tlO" bene rllmmfJfJcl l-lister,- to.'ltc ncestea nu sunt tlecllt .einc dlCh-
lerischc Frcihciu. 4/\'on tler er spiiter zurtickkam, da auch dic clort v. ::rl~:~:~t(I;~r ~~s:2~a5~\ t~~ O;.ii~;S :::;j~i:i~~= 1~:~:~'\:1~i:~~~: ~i ~:~
••

191. 198 zuglcich erwăhnten Colchcr, clic sonst g'Jnz unbek:mnlc M e- ţilor, le fnce o pocmlt. de laudli a lui Augustus, În li mba lor (ex p, IV
lerea turba und selbst clic Bastamcn nieht wiedcr vorkommcn. : ,das 13, v. '7 şi unn. şi 35 şi unn.), la ascultarea e!lreia el capUl el plenas
Nordufer cler Donau haben dic Sarmaten inne•. Mtillenhoff singur o",~Jts mOfJerc plzaretras, et /Ollglllll Cctico mllrtlmT ;11 orc fU;l. '~
recunoaşte cli Ovid numeşte pc Sarma\i Încli şi Iazygi (p. J 59)' iar
de prezenţa B.1stamilor în Nordul Dun!irii nici discu\ic nu poote fi, ~:~GI~,U~1 ~~.~ ~;~~ ~~~~~c;~ 6~i~:~~ ~c2~f~: ~nC~~:~I~~~'e4~n:
deoarece ei continu1\ a exista acolo ind! în a doua jum!1tate a secolului rela\ii cu Gcţ~i. ca şi. cu Grecii (e.t. P. rr 7. 31 sq.; III 2, 102; rv 14,
al III-lea p, Chr.-Colchii nu sunt altceva decât o denumire simbolică +7 sqq.). Geţll culllv!l p!lmântul dobrogean: ipse ego ... ducam rurico/as

pentru popoorele din Nordul şi Estul Mării Negre - Scythii şi Sar-


maţii,-întrebuinţată. poate şi pentru amintirC:l legcndei cu Aietcs rcg~le ;~~s ':~~~;;~:eb=~s e~e~is~~'~ ~e~~şr:a~7;~:t t:t~ ~;::~;~'iea~~::;
din Colchis, Mcdeia şi Absyrtos,-aşâ de strâns legat;1 de gândunle lor de dmcolo de Duni1re, ŞI mal ales ale Sarmaţilor, Ceţii nu incetcaz!i
poetttlui despre Torni (ef. Trist. lJ] 9, 5 şi urm.). Iar pentru J,leterea de a ara şi sem!lna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de munci-
turba MiillenhoH insuş, cu alt!l ocazie (p. 97), ofer1\ o explic.1ţie - tot
pOpo:1re caucasiene - cu atât mai plausibil!\, cu cât Nordul acesta :~:! :I~nto;~~e~; ~:l~~~!~: Î:ţ~!e ;~~i:Z~is;u~a~ Ş~i!Sş~:~'fâlr~
monstruos de rece şi Întuneclt, dela Tyras la C.1ucas, era tocmai aceea Ş l ta sa iJ111cnt:aţlc, pentru a ne da un tablou mai complet al vietii dela
ce voiâ s1l accentueze Ovidius în scriso.'lrcu sa de lament.1 ţi c . Prin urmare
nici vorb:'i nu poate fi de vreo fantnie poetică a lui Ovidius, :Itunci când
pomeneşte Geti În Nordul Dun1lrii. Şi nu odatll., ci de repetate ori,poetu)
face aluzii, ca aceea din ex POlita lV 7, 19 sq., Hisler, cl/ ius lIIa dextera
quondam punjceam Get;co smlgrlÎllc feeil aqlfam. C\I îlltreug!i l.ICC3sL'i scri-
soare, din care înţelegem eli e vorba tocmai de Ceţii de dincolo de Du-
nlire, cari n:1vl11esc mcreu În Sud pentru a prlida (ef. şi Tristia nI lO,

~:,:vin~i~i~tn;:'~::';~:!~;:~";;ilft;~~:lfi. i:.;~~~~~:::~~j::::~~
bieţii Ccţi în mass~ )a a, 73 p. Chr. 1). pentrucli nu-i mai gllseşte citaţi
~afiinilrcaThrllciei.utonome:n ula46.eiIG731,voliendc:teaich
ohne Zwc:irct du schon sa lange \'Otbercitete Untc:rgang de.r Ceten. Du Volk (!)
\/eru.bwindet &citdem voU$tlndig au, der Gnc:hic:h[ef (1), er. ,i p. 16':1, pcnltt.l·

www.cimec.ro
gurile DlIn~rii, in cunoscut:t elegie 3 X-a din C<lrtea ti ] I f- a a fTristc1or., rn această organizare ÎnsA, tocmai partea cea mai primcjduită a \i-
~:tsim câteva am~nunte pre{ioasc asupm condiţiilor de viaţi ale bieţilor nutului din dreapta Dunării, regiunea dela ru.sllrit de Asamus pânA la
Geţi agricuhori din Sudul Dun!lrii, in special in Dobrogea: aceste amA- gurile fluviului, fusesc I ăsatit mai departe autonomA sub conducerea re-
nunte sunt cu at!!.t mai folosit~lre, cu cât ele pOL fi aplicate Întocmai şi gi lor thmci (v. Tacitus, Attn. Il 64-67; cL v. Premerstein. 1. C' I p.
popoarelor de mui sus pc Dunllre, pr!ldatc şi elc. regulat. iarnA, pânli 178 şi urm.). N!l.vălirile geto-sarmato-bastame din stânga Dun1l.rii pu-
În fundul Thraciei, IlIyrici ~i Pannoniei (vezi mai sus,l\!1vlilirile CcllO- teau deci sA-ş i unnezc cursu l neintrerupt. Este astfel îndreptăţită im-
Bastamilor şi Dacilor În aceste regiuni): ..Câtn vreme e v:lntul C'..tld, put:area pe care o gllsim la Suelonius, Tib. 41 - ca un fel de rezumat
suntem apll.rnţi de Istrul care stii Între noi ş i barbarii nordici •. Dar al politicei lui Tibcrius la Dunll.rca dc Jos - cA impăratul retm s la
când îngheaţli Dunitrca şi caii incep sa se plimbe în voie pc apele impie- Capri (a. 27) lAsase Moesiam li DllCis Sarmalisqlle vastari.
tritc şi pe podul acesta nou înccp sit trc3c3 baroorclc care trase de boi Jn adevllr atunci când pcrfidul ucigaş al lui Cotys, Rhaiscuporis.
sarmatici, tduşmanu l barbar dă nAval3 pc caii iuţi; tarc pe repeziciunea pune mftnn pe stăpllnirea întregei Thracii şi vrea sn-şi Înt!ircascll si-
lor şi pe sngeata lui care sboar.l departc, prnd!i p!hnântul invecinat tuaţia nulitar~-a. 18 d. Hr.-cl dA ca motiv lui Tibcrius bellum
pftnl'l. in ad:i.ncul ţ!irii. Unii localnici fug, ş i ne mai ap3rând nimeni ogoa- adversfls Basfar1las Scythasque (Tac. AmI. 1( 6S).
relc, averi le ncpl\zitc sunt jefuite: bietelc averi del:1 {nm: vitele şi ca- Şi daclliegiunea Il lV-a, aşczaln prin a. IS la Ratiaria (v. mai sus). va
relc sc:1rlâitoa re şi ce bog!1ţi.i mai are sAteanul nevoiaş; a lţii sunt luati fi rinUl o clipll. in frâu pe Dacii de pe malul oltean din faţa ei, problema
robi şi duşi cu mâinile 1C!b'Ute la spate, privind zadarnic inapoi la ogorul cxpansiunii dacogctice erA prea complicati'l, spre a putea fi suprimat! de
şi căminul lor ; Însfârşit al\ii cad str!ipunşi de blestematele silgcţi În- o singură legiune romană. Jncă din a. 23 apa re ş i o a doua 1). Prin a.
cârligarc: clici fierul shur!itor e uns cu venin. Şi ce nu pot salbatecii 33-34 COll6tat!lm că accaSlli de a doua legiune plizia O1alul din faţa Dana-
duce cu dfmşii,ori mânamaidepartc, nimicese: şiaşâ focul vrlljmaşmistue tului.1.1 Vi",j"oct"um, şi era anume a V-a Macedonica 2); ceva m.1i târziu
colibelc nevinov3.te. Deacee:.\, chiar când c p.lee, tremuril toţi de groolza -dela Claudiusînainte Ş ) o a treia, la Otscus,împotriva GCţiIordelagura
răsboiului şi nimeni nu mai sco.'lteplugul sll are ţarinele.(v.S4-68) 1). Oltului şi din câmpia munte:.mli 4). Apoi, in deceniile urmAtoare, pân~
la Traian, lag~rele legionare se indesidl şi mai lare, coborind pc Dunl1re
Istoria neamului daco-getic din 1ll3ssivul c3rp:ttic şi câmpia danu- tot mai jos: la NOfJoc, la Dllfostofum, la Trotsmis, spre a ap!1ra graniţa
bian1' se confund!\ dela Tiberius inainte cu ins!\ş istoria romanlL a pro- roma.nli cât mai efectiv impotriva barbarilor din cllmpia munu:ană şi
vinciei Moesia, organizata rn liniile ei mari incă de Augustus (,'ezi mai din stcpJ. ln sfârş it, Dacia in sAş fu cuceritA şi graniţa romann mutatli rn
sus), dar definitiv constit\litl1 abia din a. IS inainte 2), prin aşeza rea le- Nordul Dunării, Bl.r!i ca situaţia s!i se fi schimbat prea mult.
giunii IV Scythica 3) la Ratiaria şi numirca În locul vechiului pra~­ Caci problcm;t daco-getic!i era cu adevărat insolubilă din punctul de
ledus civitatium Moesiae el Trtblll/jllt a unui /egatlls pro praetore,C3 ~ef vedere roman. Marile migraţii de popoare din Nordul ş i Nordestul
militar şi juridic al ţinutului: L. Pomponius Flaccus, biruitorul Ge-
1) Tacitu•• Am,. IV S.
ţilor la Trocsmis, în a. IS·
') Cele douil leqiuni luernu in R. JJ-Jof la drumul roman tlia.c in "anci pe malul
') ef. ti a P. II 7, 70: barbarii ou lasi o.:amenii al IUCl'e7.e pllm4nlul; a P. 1'0, Dun!irii intre: V;m,'1IfIâU'" ,i Rotiarit, (C IL. 1I11 ]8IJ b ,i Filow, o. c., p 6),completM
J:z;deacec::I.În IÎnutulaculu getic:nu-i nici un bd,ugl.Şi dac:l se mni poli te lotu, vorbI apui inel lubt Ve.pa~iRnWII, Titu, ,i DmniciunWII (ibid.).
deorvaGfticli (e."t:P. 19,45),epeotrucl,nfll~de ceicarinumlliindrboescllare. ') CAci CI'lUdius nu numai preface Thrucill. in provincie romanll, in a.. of6. ,Î, u
stAnd inchitiin oetlli,tot se mai ,,<t.seac,i oameni dcispra"'~,l;ari,clj ,,,,tf/llf fi,,plugul. Atllre, .ehimb!! ti li.temul de nplr.l.rt' ni Moe.iei (d. hlow. p. 12), dar prin lnteme:Îereli
cu c(alo//4 arma (Trilt. V 10, 2J). aeelui tO ni' "an; ro," J Of(}O~ ilyf)'11; rt.1ol; l'iXOIr; OolOOo,/l;, imI' 0se iari,la. o cr~tuc: II
1) cr. pentru inceputurile mililare II.le provinciei Moc.ia. \'On !'remenlleÎn. o. C., num!ruluÎ lrupdorde r>emu.lul Dun~rii(pllrvan,Histfllj IV.p .S6J ,i urm.-SEG. 1 J:Z9):
in :!ah,(lh. 1 Jkibl., p. 17J-176 ~i Filow, o. c .• p. 2 t i Ufin.
') Numiri S~ythi(;a poate tocmai pentru biruinlde ei III gurile DunArii (v. Pre ·
mcRleln, 1. c., p. 176).
t) Cr. Filow, o. c .• p. 6 ,i
ef. pentru c:he.tiuneu num!lrului ltgiunilordda Claudiu. in.inee"i Filow, p. ,6 ,i Urol
unn., d. p. 16--,8; ,Î anumeFilow c:r(dc c:l aee..t:!i.
ereilllegiunt' a. fost IIIU AUIJ.: p. 19,i urm.

www.cimec.ro
II . GR1'1I DIN CARI'AT I OI'.LA SJ'ARGA I'.;iT"F.S I.A DF.CRDA-LVS

!~~~~~7i~:1~~~~:CU.;:;'~:~;ii~~ i(~I~ii~~.e ~:~~i,s~:~t'~:%~~~~:~~~;!i


Am ar!h:at cu alt prilej 1), cfl Tibcrius Plautius Silv,lOUS Aelianu8 a
fost guvernator a l l\1ocsiei in a. 52 şi 53 d. II~. ~i e1 in :lceast!i calitate
GO~I) , spre Mm:r.ăzl. Odată deplasate, aceste neamuri vag<lbande nu se m:li :1 purtat rlisboiu cu barbarii dela gurile Dunlirii, lre~ân.d şi dincolo ~e
rIuviu şi asigurand liniştea pânn la Nistru, cu care prilej vechea colome

i;l;~;~::::~~;~;~~t:~~:~~~ţ1:~;i~f:f;:~~~~:~:~I~~:~~~:'~
grcce.'\scli Tyrn!' a fost luat~ direct sub ocrotirea romană. .
Natural, aceasH[ ofensivl a fost pornitA direct de pc DunAre cu aJu-
torul flolei de rAsboiu romane, pc care am vlizut-o activ!!. aici încă din :l.
pn? rezIstenţa romanll, Însemna pentru neamul aşezat, prin exce lenţă

~~~~:~:Fn 1:~~~!::~~:~~:::~~~~:
lor dm mtregul ţmut
~:!:.;:;:~~~;;;!:~~;,~~~::~{~
nord-danubia' Erâ prin urmare pentru
Geti o po~itică de elementar!!. pnldehţll 81\ ajute oorbariJor celorla lţi 511.
rupă graOlţa roman~ :1 Dun.1i.rii şi 51i. se reverse Într'acolo.
. [.nloc~a i ~~m Maretls Vinicius 3\'USe deci a lupta în p1irţile Panno-
O.ICO-
;gf~lff~~§rfJ~~~J~
pe care îl puia, spre a-i pune 5li se închine stcagunlor romane; a trunC5

mCI (prm anII 14 a. Chr.)deopolrivă Împotriva Cotinilor şi Dastamilor,


cclto-gcrmanici, C;I. şi împotriva Anarţilor cc!to-daci 1) , nŞo1 la Dunlirea ~~~~I:CE:~~~~~~~~~~:s~~t~~i:~;!:~:p~:~~;;r{i:~;a.~~~~;~I~~;:~
de J~ t~te 3tacu.rile Romanilor sunt ega l îndrepL'1te îm l'0triva Ba- şi a I!I.rgit hotarele ei. A flicut apoi şi pe regele Scythi lor sn :idi:e asediul
stam alor ŞI Sanna\t1or, Cl.I şi a Ceţilor din câmpia munteano-Illoldove- cetăţi i Chcrsonesus, care c dincolo de Borysthenes. Cel dmtihu ca gu-
ne:tsdi. Iar leacul unic pentru îndreptarea acestei boale cronicc a fron- vernator al Moesici a uşurat li psa de pâine a poporului roman trimitân~
tierei romane e, Întruc5.t imperiul nu se poate mereu intinde mai de- mari cantitliţi de grâu din aceastl1 provincie•.
parte, colonizarC'J. inl~untrul limitelor romane ;l zec i şi Sute de mii de Prin urmare teatrul opernţiilor c în lbs3r.\bia şi cel mu lt Moldova
barbari de aceştia de peste hotare 2). de Miaz1izÎ. lntrcag.l orientare a acţiunii lui Aelianus e spre Nordesl,
. ~~ ,;'uut. mai sus, c3 Rom:tnii :tu crezut o clipi'! di şi Ceţi i POt fi li- De luple propriu zise e foarte puţin vorba; doar acea inn1ibu~irea Înce-
mş lt 1 1 lO chipul acesta, şi alullci Adius Catus a mutat 5°.000 dintre ci putului de mişc.1re sarmat1L E vorba mai ales de o demonstrnţie pe
pc malul drept a l DunArii. Pe urmi'! Însll au mlrgm it sistemu l lor Illai malul stlng al Dun1irii de Jos. Foarte caracteristic c di, tocmai pc aici,
a ~es la ..~e~blti barb.1ri, la nomazii cari îşi purtau toate Cll dânşii: fcmeile pe unde n1\v1\liau mai des barbarii,Aclianus intinde graniţele provinciei
ŞI COpIII 10 căruţe, tUrmele În urma oastei. Din acest punct de vedere dincolo de Dunl!.re, asigurându-şi capete de pod în teritoriu l barbar.
~lonumen tul de biruinţă ridicat de Trnian in a. log I:îngli Adamclissi Oraşul Tyras e transrormat Într'un punct de sprijin roman: ştim aceasta
10 Dobrogea ne va da mai jos llimuriri pretioase. Acum Însll trebuie din faptul eli T yran ii 'inee" a-şi numără an ii dela caplit În anu l 57,
sit ne oprim la in scripţia lui Platltius Ae lianlls, biruitonal Sarma ţilor pe deci la cftţiva an i dupl!. e.'<pedi\ia lui AeLianus şi de sigur În legăturl cu
vremea lui Claudius (CIL. XIV 3608). urmArileei(ef.*i Histria IV p. s6g).Autoritntea romanii e exercitatl efectiv
indl de acum, tocmai p ân!i În CrÎmcea. Chersonesul e salvat din mâi-
ur:~ Vezi elogiuJ lui VinieiUi 1. \. PrC'Il\ef\(ein. J{/"'~Ih. VII , 1904, p. :u,S ti nile Scythilor gra tie intervenţiei amenint!itoare a lui Aelianus. Olbia
intr?i deci, aUiturea cu Tyras *i Chersonesul in sfera de ocrotire romană.

~:;~~{~i~;i,i::~~,~~::~:~:~~~i::::'::;:l2::~:;":,:~;b:;:~~;~::~
Pentru a mieşorâ prcsiune:t barbar/( asupra graniţei, Aelianus aşează

') 1/utri(J IV, p. 567 ,i urm .

www.cimec.ro
YASIt.F.I'''fl~G,"'CA

in dreapta Dunlirii 100.000 de Transdanuviani. zice ci: «sprc n pl:\ti 1")(: la mijlocul \·eacului intâiu, spre a uşura lipsa de pâine a poporului
tributt. zicem noi-explicând,-spre a lucr:\ pltm:intul. Sunt toţi no- roman.
mazi 1): clici ii vedem duşi,nu În ca litate de oaste biruit~, ci de popor Dar aceea ce c hot~ritor pentru noi in inscripţia lui Aelianus, nu e
in stare de migrnţie, fiecare trib cu toţ i ai lui, copii ori femei, şi cu nici )YJcificarea .I\locsiei la gurile Dun!irii, nici, cum afirm!i mândru
şefii respectivi. Mutarea lor e pacificlt: se fnceadicA prin bun?l inţelegere Aelianus,lv-girea hotarelor ei. E faptu l cA ni se confirm!\ clar - pentr\l
cu ei, iar nu în urma unor lupte. Dimpotrivă despre S:lTmaţi sc arată
că" ci sunt menţinu{i cu forţa în situaţ ia lo r anterio.1rlt, a farA din gran i- :~c~~i ~i ~~~;i;ţ;~~::n~~~:~r~U!~ria~it
ţele împărăţiei. Şi, penlm a-i ţintui şi mai bine, Aelianus face o inţe­ Prezenţa lor deci, in câ01pin muntean!i, in Icgliturl1 de o parte cu Dacii
legere amical.1l. cu vecinii S.umalilor de jur imprejur: Roxol:lIli i (tot Sar- din Dobroget şi Dulgaria, de nlt:l cu Dacii din Carpaţi, este asigurata.
maţi) sprc Nordest, Bastarnii spre Nordvesl, Dacii spre Vest; pentru
plistrarca credinţei a luat deln unii din ci şi ostateci: nu ne spune dcla ~~~::::~:I:~'I~:~~~~::t~~n~::~:~U:~~ ~~ica~~L~r ~~~~~~i~r~l~~~ :~rJ~ee:
cine. Dar mai mult decât atât: II intemeiat dealungul malu lui stâng in-linii le ei fundamenrole-gtticd-şi la 50 d. Hr., cum fusese ge·
un şir de ntiei regate clientela re ; dci num:li aşa e de in,eles IM~gi ul tica şi 1" 335 a. Chr., la 292 3. Chr.,la 200 a, Chr.ş. 3. m. d.Inorie, S~
unde ne spune că «:l adus regi pân1t atunci necunoscuti ori duşmaOl imputit! (fI $(1 găsim j'" uTpălllrilc protoislorice din lâmpio Iffllnleo11l1
poporului roman pe malul Dunării pe C!lrc îl pltzia, spre a-i pur e să se forme df r/l l/lml !it slrdm inmdile, fie chiar identice Cit ct/~ cun lem-
Închine stcagurilor romane •. Putem bl1nul că aceşti fregi. sunt Geţii porani' di" Carpali şi de pe malul drept a l Dunarii, cu aproape intreaga
din interiorul câmpiei moldova lahe; dar ar putc3 fi şi alţi barbari: Oobroge. Deliormanul ~i ţinutul dintre gura I<lntrei şi gura Iskenllui,
Bastami sau Roxol:tni. Fireşte, e mai probabil sli fi llSigur.lt malul DLI- ba chiar şi mai la Apus.
n?lrii prin ins.1l.şi Daco-Geţ ii localnici, i:lr nu s1I: fi f:icut ÎncA o turburare

~~f:~~~:n:;~~~~:~::~:;;:~:~?:;:~~Ţ;f.~;~!~;:5~~;:~~~~t~:
mai mult, strJmutând alte neamuri aici. Un lucru c sigur: inc!' de pc
vremea lui Augustus, Dacii Appuli din Transilvania Occau n1iv1iliri spre
gurile Dunării, de sigur pe drumul Oitllzului, pc valea Trotu şu lui şi .1
ncenilor Cll sânge barbar, aşa cum neintrerupt se intâmplase din vre-
Siretului la vale, spre Dobrogea 1), Aşa Încât nu vedenl, de ce ar trebui
mile neoliticc, În nl'lvi11iri n~praznice, ori În Înfiltrlri pacinice,din În-
să ne gândim mai de grobă la barbari ir:lno-germ:mici, ad uşi din Nordcst,
decât la Înşişi locuitorii Daciei. Aceasta cu aliat I1lHi lIluh,cu cât e \·orb.1 dCJ>lrtata Spanie, până În apropiat"J Grecic.
Luptele interne care au turburat imperiul roman la cltderea lui Nero,
precis În inscripţie de restituirea unor ffruţi, - Pl·i?onieri 1.1 Romani ,
mai ales În provinciile dunltrene, au facut at:ît pe Suebi şi Sarmaţi cât
ori la alţi barbari Învinşi de Romani - tocmai ;Iccslor «rcgi daci. 10-
şi I)C Daci, lIlt-şi reia activitatCl1 pustiito..1.re În Sudul Dun!\rii. Tolcitus
lnl~;~~'~:i ~ee~:~:i~~ ~~~~~j~;~:;~;ţ:~~~:~;C:::~l~:~~U~~::~t;~I: ~uC~~i;i~' ( Ilis/, L -:) pomcni.nd atacurile acestora din urm1i înlrcbuinţea7~ ex-
presia destul de obscur1i, dar foarte eaTacteristicl: .Dacii vestiţi pentru
nu se lasă de Iucr.ltul p.1l.lnântu lui: putem deci. r~ri\ prea mult1i re7.ervii ,l
macc1urilc reciproce.: nobilitatus c/adibus mutuu Dacus: treciproce.,
socoti in cea mai mare parte drept ~c aceL'l trimis la Rom;1
fire~le, cu Romo, nu intre ei (deşi şi aceast/!. Înţelegere nr fi exact1i,
din punctul de vedere intern dacic): Tacitus vrea adieli sA spuie, că
1) Premcrsu:in ii crede· f!irii nici un n\oliv Gtli (An/ulIll', .1(1l1r"II. I,Bcibl.
guvernatorii din IIIyricum, deşi reuşesc sli hatit din c!lnd in când pc
P.15I,cf.,ip.15Z,i 158); de (lipi ei sUn! poPlllltianlllnlec:alll.llIIstarno-lIII.mllllG-
Ktticl din Nordul gurilor Dun:!.rii, impinsi de barburii ~Iici ,i
nordici (Roxolanii, Daci, sunt lotuŞ adesea ci înşişi bl1tu\i 1).
r~~~lr~eo.lbstamii) spre MiazA%i, ,i deaceea dutllndu-,i lucuintc noul in Sudul
I} ef.in 1'<.:...,li'I privinlll,i mlrturialuiJoscphUl,btfI.Jud.1I16,4,penlrua.6b
'} COlllolatio ad Limam (I'LM. 1, ed. Ullhren.). \'. J87 "j. t,:f.wmcnianuiiui \' legiunile PlO' W. a~tol tâ, ilw«ii~ <i.,ww,:Tlot1(l'V Of!JUk, c;:u eomentlriul ci Iminunt Ît
Prcmcnlc.in m Jahrah. 1 Ikibl. p. 159. II Filow, o. l., p. u ,i nOltJe.

www.cimec.ro
VASIL8 t'ÂRVAN. GNTICA

Dar marele eveniment din iarna anu lui 68- 69 la gurile Duni1rii e un· in luptli cu vijelioasa infanterie dacicâ şi cu formidabila cavalerie cui-
vol la Sdnnaţilor Hoxolani În Moesia şi infr!lngcrca lor de ditre Marclls r.lsati\ s:tnnatic1i era dinainte hoti'lrÎIli..
Aponius Saturninus, guvernatorul, ajutat de cei trei comandanţi ai le· Totuşi principala izbllndA a anului 69--70, Împotriva Romanilor, nu o
giunilor Mocsiei, succes În urma c!l.ruia toţi patru sunt onor:qi În chip au 8.trma ţii, ci Dacii. DupA biruinţa lui impotriva Roxolanilor, Aponius,
strUucit la Roma. Povc81ind acestc lupte, Tacitus (J/irt.l 79) ne dl1 cu legiuniJe Mocsiei, luând partea lui Vespasian împotriva lui Viteltius
amÎinunte deosebit de preţio.'1se asupm Împrejurlirilor nlfvAJirii şi il n~· ~i fiind chemat grabnic cu armat.'1 lui În Italia, Iad, odat1t cu inceputul
vll.litorilor înşişi . Jnvaz ia a avut loc, fireşte, iarna, pes te Dunl1rc:t inghe· toomnei anului 69, Mocsia arA apll.rare 1). E drept eli partidul flavian
~\tll. Două cohorle romane fusescr!!. mlkcl.il.ritc cu un an inainte, tot se inţe l esese Cu şefii Sumaţi l or Jazygi ca s.!l: păstreze pacea , dar servi-
i.1rna, de acelaşi n!iv!Uitori. Acum barbarii sunt in numll.r de 9000, toţi ciile acestora, cu pedestrimea ş i c3Ulrimea lor, le refuzase, în vreme
etWi.reţi catap/lractarii, Î mbrăcnţi complet in za lc de fier, atât ei cfit şi ce primii C:t regii Suevilor, Sido şi ftalicus, s1i ia parte la risboiul civil
ca ii lor. Hi1sp:indiţi duplt pradă, ci sunt atacaţi de legiunea a treia şi impotriva lui Vitcllius (l'ncit\1s, /list., nl 5). Se pare totu ş cll. Sarmaţii
auxiliilc ei: ingreu i aţ'i de cele furJle , nepu lând fugi, pentrucli le alu· nu s'au mişcat.
nccau Coli i pc poleiul f3cUl de ploaia căzut3 peste ghcalil, neputându·st' Dimpotriy.!( Dacii urm~ri:llI cu cea mai mare atenţie evenimentele
mişcă liber de greut,Hea cntaphractclor şi de troeni le adânci prin Cllre liin imperiu. L:t inceput :tu stat l iniştiţi, deşi trupele din Mocsia erau
trebuie sll.·şi fac!l drum, ci sunt mll.cellriţi f!lrll. m3car slt se poat1i. opune. departe in Apus. C:ind insii au auzit cA rbboiul între fr.lti începuse
Ş i Tacitus ne dă amănunte asupra armliturii şi felului lor de luptA: efectiv În It:dia şi eli: toate forţele romane se combăteau acolo reciproc
poortl llinci lungi (con'i) şi niştc spezi uriaşe (gl(Idii, qllos praf!· in lupte sângero.lse (Octomvrie-Decemvrie 69), au trecut DunărC<I, au
tangos ulraqlle mm/ll rcgrml), pe cari nu le pot mănui decât cu amânclouli luat cu asa lt C:lstrele auxiliariJor - cohorte ş i ale, are păziau malul Du·
mAinile, nu POMtll. scuturi, ci sunt inz!!:u aţ i cu platoşe f'JclIte din pl!l:ci n?irii de Jos - şi s'au flI:cut stllp:}ni pe ambele ţl(rmuri ale fLuviulu,i.
de fier sau de curea gro.'\sll, care·i apltdl de lovituri. dar o<latll. CăZll\i, Tocma i se prcgl'lteau sll atace şi lagArele legionare, când Mucianus, C;1re
ii împiedecli. de a se mai scula dela pli.mânt. intocmai ca pe camarazii veniA cu armata din Rllsll.rit, trimis de Vcspasian spre a ajuta partidul
lor din evul-mediu. Pe jos nu sunt buni de nimica 1.1 bll.tlUic. Dar cli· lui, afl1nd de biruinţa dela Cremona (29 Octomvrie), a detaşat legiunea
litri, atAcand În escadroane strânse, nimic nu le rezistll.. Romanii dimpo· :1 VI·" impotriva lor. iar de a ltă pa rte Follteius Agrippa, fostul guver·
triv!!:, înarmaţi uşor, cu o simp lâ loric1i., cu IttncÎ moniabile (missi!; pi/u !la tor al Asiei,era trecut acum in Moesia şi i se punea la dispoziţie o
aui lance;s) şi cu s3bii scurte (lefJi gladio) , i-au nimicit uşor atunci, parte din legiunile viteUianc biruite la Cremona. şi care nu puteau
Întrucât aveau vremea rea de partea lor. Aceste ami\nun te dela Tacitull fi trimise la căminuri inainte de a fi fost rcdisciplinate Într'un răsboiu
sunt preţioase, pentruc1i. Sarmaţii vor r3mane prieteni credincioşi ai DJ· cu duşmanii din afar1i ai implir1i.ţici (Tac. IIUI. III 46). Astfel mul~·
ci lor pân?i la Decebal. Pe columna lui Tr.tinn, cataphractari; sarmaţi mit1i. spiritului de iniţiativli al lui Mucianus (eL şi IU 53), Dacii sunt
se vM luptând În mijlocul Daci lor impotriva Ronumitor. Ile unn1t, c opri~ i de a rduce impreunii cu Gcmlanii frontul ofensiv comun impo-
drept, se vor tocmi ca auxiliari in armat..' romanii. Dar în anii 68 şi 69 triv:1 imperiului şi Mocsia, pentru un moment, e salvată de alte neno·
Dacii şi Sarmaţii-des i gurîn strâns contact, şi deci . cum Roxolanii rociri.
ven iau din Basarabia, în atingere rcciproc1i prin câmpia moldovean!i Nu reiese clar din 'J'acitus, in ce parte:1 Moesiei au atacat Dacii: cre·
şi muntean1i - pracl1i. Moesia del'l gurile Dunării pân1t spre Oeseus. dem ins1\ c1i. Sarmaţii ltlzygi din faţa Pannoniei şi Mocsici de Sus, intre
Mai sus, Dacii, dci Sarmaţii nu erau pc malul stftn~, erau acum- Dunlire şi Munţii Apuseni ai Daciei, fiind acum a.liaţi cu Romanii,
cât trupele romane erau toate prezente - probabi l \inuţi in frâu de Dacii nu au atacat înspre Serbi:l, spre a nu fi eventual la rândul lor
eastrele legionare ş i de castelele de pe malul Dunli.rii, in vreme ce deb
Oescus la vale nu erau in această vreme decât glrn izoane fb:e de au- ') I'c.nlruevemmc.ntcledclll ineepuluJ anuJui 69'; ajutoarde Irimiaedin Moc:aill
xilia ri , a diror valoare era mult infe ri oară legionarilor ş i " căror soartll. Illi Olho, ef. i~vOl,rcle ,i critica la Filow. p. 24·

www.cimec.ro
II GgŢl! DIN CAMPAŢI DeLA SI'AROAI'EITHF_'t I. A !)H(;EHAI..US
VASILE I'ARVAN, G1!TICA

a~caţi din flanc de fazygi,- ci de sigur au atacat tot b Dunitrea de Jos, Întâiu de Geto-Bast.lrni, apoi de Geto-Sanna\i, Înd din \cehi timpuri:
la Rlls:.lrit de gura Oltului, de unde nu mai era la va le nici un lagăr le- adicll de prin dreptul gurii J iu lui pân1i la guri le Dunllrii, şi, prin cetA-
gionar , ci numai lag:tre de auxiliari, iar &tmlaţii de aici le erAU prieteni. li1e greceşti ocrotite, ori regii clientelari, chiar dincolo de fluviu, in Ba-
Odatit sti'lpâni pe ma lul drept, ci au pornit de sigur pe Dun1\re in sus, sarabia şi Rusia Sudic1.
Acest conflict hot~rÎtor era determinat de politica de Încercuire pe

~~;~:;~:Eg~?I;~.~~;7ţftg
care Romanii, cu toate lu ptele şi nllv!llirilc barbare aici, o unnliriserll
consecvent şi În )XJrte chiar O realizaser!l, începând incA de pc vremea
lui Augustus. Am v!l.zut cum d. p. in 3. 69 Dacia er inHtnţuitli spre
Vest de regii clien lclari sucbi ş i iazygi, cari Îşi avea u sfcro lor de acţiun e
Dac:1 insii
Dacii Sunt opriţi, ei nu sunt şi înfr :ln ţi . (;u lotul dimpo-
trivli. Imprcuni'l. cu &Irmaţii ş i mân:tndu-i pc :Iceştia În prim.t Iinie,ei
directli asupra întregului basen al Tisei. De a lti'l. parte Roxolan ii şi cei-
la lţi &t rmaţ i ori Cclto-llasta rni ai Rlisl'ritu ilii scitic erau, incl' de pc
atacA pe bietul Fonteius Agrippa, proasp1\t sosit. Se parc că Sarmaţ ii vremea Illi Plalltills Aelianus, in mare lIl!l.sur!\ ntraşi la amiciţia roma nii
prin exemp lul fr.1ţilor lor din pusta Tisei şi prin rivalitlţile Il'u lltriee

~j~iJ~~~:~~:i~~I:±i:i:~~7.;:~j:;~~;j~:ii~T:~~;'~I
dintre dilnşii, bine spe.cu late de Romani. Dar Rom.mii tari pc Tisa de
Sus şi pc Nistru - respective pc DunArea de Jos, unde-şi flieuscrli, cum
am v1lzu t , mici regate barbare clientelarc· innăbuşiau complet pe Da-
cii din massivul transih'an, mai a les dadl. şi întreagtl câmpie muntean!!.

~~~i:jf~:~;f;:i~:::~~i~f~~:t:;t~~~~fI~I~i~;?~E
oU fi intmt, cum intrase câmpia dintre Dun!l.rc şi 'risa, in sferA lor de
influ enţ.'l directlt, So.1U chiar de stlip:inire: castelele de pc malu l drept
şi flou Dunării, reorgani7.atA tocmai de Flavii (classis Flavw Moetica),
vincie şi reia clădirea castclelor pe malul Duni1rii, 1" dista nte mult mai mijlociau in fiecare clip!!: un amestec direct În Tara Rornâneasd şi
mici unele de altele decât fuseseră pânli a tunci (n)'doo& ~a; Ilell;oot Moldova d e Miaz.'l.zi, dupli pilda, eXo'uninatlt mai sus, a demonstratiei
qro}.cnmic;) ş i având gami7,oane mult mai bine antrenate (de auxiliarÎ militare acute de Plaulius Aelianus in a. 52-53 În Basarabia sudidl. .
in mare parte apuseni)!), ln vi\la ţii nu au dat plÎnă acum o atenlie ind cstul1to.'lfe acestei pro~
Se pare cA aCC'.1slll fortificare:l. gr.1 niţei a ap/lr.1t destul de bine Moesi.. blcme istorice a il1lport.'llllei câmpiei muntene in luptele dintre Daci
de Daci ş i de Sanna\i c.'lm \'reo 10-15 ani. C1\ci tradilia liternrn antica ş i Roma ni pc vremea impltrnţi!or Domitian şi Traian. Şi cu toote cit
Traian În sllş, prin ridicarea monumentului triumfal din Dobrogea, Îll
~l:ba;~i:~~i ~~~~~oc:lt~;!~~i~~n il;n:~;l ~~:~\;:~ :~~p~~:~'l;~3r;;~~ii~~
şie interesant de COnstatat, eli tocmai DomÎtinn e ş i întemcÎetoru l nouei '~~~:l~~~~~la ~~t~;i ro~:;,iip:U~~;c~ir~~d~~r~~~\e ~~~~~~~I~u~;:e t:s:~
provincii a Moesiei Inferioare, care f/lcea faţi'l. exact tÎnulului primejduit., roditoarca câmpie a Dun/lrii getice, a t en ţia is toricilor s'a îndrepta t În
chip a proape exclusiv asupra luptelor din munţii Daciei şi asu pra or-
ganiz!lrii provincie i Dacia În cadrilatenlliransi lvan. Mai mult incll: ui-
') LcIlIUnil~ltîm.i5C:inapoi in Moe,i" prin Nocmvrie 6Q"prC' A fi l)u$('lfldispo1i\i"
lui FonteiusAgrippa, -illrllpoi, l"incepul ullui 7o,bltUle.ficlccimlllr,lIum: [[((Iliw tAndu-se fapte bine documentate literar , chiar din vremea romanii. a
'..... ,i V Aluudtl~: ef. Filow, o. C., p. 15 C\I Z.7 ti J~. Daciei, nu s'a observat că, in momentul in ca re Romanii erau acasll la
') Fllv. Josephus, b. 7ud. VII 4, 3. - ef. IIIUP", marri impresii fAcule de alaeu- ei În câmpia dunllrean:t din faţa Aquincului (Budapesta) ~i În c!l.mpia
r iie daco-urtrulte in toatA lumea barbari, pAnA in GertrulllÎ n ,i Gallin, Tncitu., Hill. moldovC3n!l din faţa oraşului greco-roffian Tyras (Ceta tea Albii.) de -pe
IV .54. eL pentru _n_Iiua militară _ml nunliti I tuturor ,«,ator evenimr:nte, cu mI'"
Nistru, drumul direct Între aceste ţinuturi: primul iazygic, cel de al doiJea
cinle dr: trupe: respective, Filo .... , 1). C., p. J~-J6: incl'plnd din toamna an ului 71
\'Or It. in M()('sill nu rmi pUlin de Imlru lC'giuni.
rO)tolanic, lrccea deadreptul prin D acia transilvanll, prin cetatea ÎnsA.ş a

www.cimec.ro
II. t;f.T1I DIN CARI'ATI Df.t..A ~"I\RO"'Pf. I TI1I';S 1..... DE<;EBALliS

naţiunii daco-getice: dup~ cum ne confinnll C.18Sius Dio, pen tru vreme;1 Scriitorii antici nu ne dau nici o indicaţie, În ce parte anume a Moe-
lui Marcu Aureliu, când - nu trebuie uitatd imensa deosebire - Im - siei ş i Daciei au avut loc luptele date în :l. 85-89 Între Decebal şi Do-
pliratul acorda circu laţia intre Jazygii din pustl'i şi Roxolanii din s tep1\, milian . Tacitus (Agr., c .•p) spune numai, În chip generic ş i morali-
peste Dacia roman~J pe drumuri ca ri par a fi corespuns :lproximativ za tor, in legatu rii cu marile merite a le lui Agricola, nerecunoscute ş i
celor dou/i linii de azi: I.Szolnok- Oradea-Mare-Cluj- Reghin- Bi- nepuse la incercare de Domitian , di patria ajunsese În ni şte timpuri.
caz ori Chimeş-ThlcAu şi apoi Moldova pân/i la N is tru , ş i z. Seghedin- cari nu mai suferiall o ignomre It lui Agricola (cuceritorul llritanniei
Amd-V'J lea Mureşului p ănll l a AI1;m- Iulia--{lpoi pe T :irnava·Ma re, pe la nordice: 77-85 ): ftltJllea annate pierdute, in Moesia şi În Dacia, În
Oituz-va lea Troluşului-Poiana pe Siret, Foltcşti pe POIt, ,i, dealungul Cennania ş i În Pllnnonia, fi e prin temcrit.1tea, fie prin l aşitatea coman-
tva lului lui Traian. , la Cetatea-Albii. t.5i fiindd\ Iazygii îi dcveniser~ d anţilor : atâ ţia bArlxlţi Încercaţi în rll:sboiu, cu atiitea. cohonc, bll:tuţi
foane folositori, el le i ertă multe din condiţiile impuse, dacă nu chiar şi prinşi; ş i acum doarA nu mai era vorba de intinderea graniţe l or Îm-
pc toate, afarli doar de acele ce priviau adunările şi n ego ţul lor, precum plir1iţieÎ, ori de ocupa rea maluri lor vreu nui râu , ci erau În primejdie
şi oprirea de a se servi de propriile L or bărci şi de a intra În insu lele in s.lş laglirele permanente ale legiunilor şi posesiunile imperiului •. Sue-
Istru lul; ţi le îngddui sti aibtl wgtllflri cu Roxola"H prin Dacia, de clitr ar; ton ius (Domil ., 6, 1) zice: fa Oicu t rbbo.1 ie, parte din proprie ini iativ;1,
k .,a da wie guvernalonll acestei pr()'f);"di. (LXXI 19, 2). parte silit : de voie impotriva Chattilor , de nevoie, unul ÎmpotrivfL 8:u-
Ca pe vremea lui Dromichaites (300 a. C hr.), a lui Oroles (c. 200 ma\ilor l când a fost masaCr:lt1\ o legiune cu tot cu comandantu l ei; doull
a. Chr.), ori a lui Burebista (jo n. Chr.),aşa şi acum (c. 80 d. Hr.) Dacii Împolrilf.:1 Dacilor: cel tlintâiu cilnd Oppius Sabinus, consularu l, a fost
au recu r'S L1 mllsuri excepţiona le d e reorgani z:lre intemtl.. Cassius Dio, sP.irmat,-a l doilea cand a fost Înfrânt Comelius Fuscus,prcfectul co-
singuru l izvor ceva mai bogat asupra răsboaiel or dacice ale lui D Olllitian, hortelor prf"toricne, cămi:l îi in cred i nţase coma nda suprem/i a ră sbo iului .
ne spune cit regele Duras, vhând greut!itile s i tua ţi ei, da de bun llvoie Dup?! lupte lifcrite a Aerba t un triumf îndoit pentru biruirca Chattilor
domnia lui Decebal, pentrucă en\ ager in planurile de rlisbo iu , ca ş i .,' V.lcilor; in ce priveşte pe Sarmaţi a oferit d oadi o coroonll de lauri
in implinirea lor. şti a să- ş i a leagă timpul când sA nbă leasdl. asupra hu (url!('r C1f itolinus drept semn de victoriet. Dimpotrivll , la C.18sius
du şma nului , lot aşa de potrivit ca ş i momentul când slt batlt in retm- Viu.,·m c:Ht'\ amlinunte mai precise: răsbo iul la DunArea de Mij-
gere, era dibaciu În a intinde curse, viteaz la Luptli, ştiind d se folo- 1"," q de Jo .! incepu t de Suebi,cari Îşi asocÎaz!!. pe vecinii lor lazygi şi
sească înţe l ept de bin1inta ş i s1\ iasi!. bine dintr'o înfrângere (LXVlI ·11,H1 "1 treacA Dun!trea in Pannonia (LXVII 5, z) 1), iar rlsboiu l cu
6, 1). Dar la spiritul de sacrificiu al rege lui Duras parc a fi corespuns .lcii e toa\1\ vremea comp lica t cu un răsboiu paralel cu Quazii ş i Mar-
şi graba popomlui dacic din toate pll rţil e ţării, fie muntoasc, fi e de dmp, comannii (Suebii d in Momvia ş i Boemia). Deşi~ i jignise anterior, Do- I
de a se uni sub aceeaş conducere, recunoscând deopotrivli pe Deceba l miţi a n cere SlIebilor acestom,s!!.-I ajute impotriva Dacilor , cari îi sfăr­
de rege al lor. In adevăr, nu mai este az i indoea lă, cA a tât D omiti3n cât mau sistematic anna tele. când, cu incepere din a. 86, Decebal ia
şi Traian au avu t d e luptat cu Decebal atât in Banat şi Ardeal, cât şi ofensiva. Fjind refu7.:ll de Suebi, Domiţian L1Sli Încurcat rbboiul cu
in Oltenia, Muntenia ş i D obrogea. Unitatea etnografic§. a naţiunii daco· Decebal, numai s!t-ş i poatD. rbbuna pe aceia: d;1f e b!ltut ş i de Mar-
getice s'a acoperit încă odatll complet cu unitatea ci politicli-militari!. . comanni ş i atunci face ş i cu Deceba l o pace foarte n enoroc ită (Dio,
Nu e În intenţia noastr!!. de a da aici o descriere:l rllsboaielor lui De- LXVII,6-7)·
cebal. Ceeace ne interescaz3 e numai elementul topogra fi c al acestor Aceast!l orientare:t operaţ'iunilor ne-ar face sA admitem stabilirea car-
lu pte şi :l.Oume, din punctul de vedere al identifidl.rii I11sseÎ şi civi Li zaţiei tieOllui general ;t I lui Domiţian mai de gm b~ în Mocsia SuperioarA,
care dliinuia ş i :lcum in câmpia. munteană t). spre Viminacium, in mai mare apropiere de Pannonia, decât in Mocsia
'1) Penlrutrupelecarcllu hmtpulel.austerlllboaie,cl.Filow,o.C., P.36,i urm.,
iar in general pentru ''T~mcll lui Domitiln, GseU, Emti lUT le rJzfU de "mlpnellr Do. ') Paral;T1llf depllIal c::redcm rlrt dr~platt' - de DoilllC:vain. ed. lui Cauiw Dio.
mitim (p. 202,i urm .: rllboaelc dela Duni\re). III , p. J79, toc;rnAÎ . ub Anul 91---9::1.

www.cimec.ro
II . GeTll !)IN C"IU'~'WAIIOAI'EITIIRS LA DP.CEUALUS 113

Inferioarll t c1\tre Oescus. Totuş Dio face o diferenţă esenţială Îulre rl\s.
boiul cu Dacii, condus de Domiţiall dintr'un ~raşal Moesiei .. , şi rll.s· aditpost,pcntm ca veselul împll.ratsll-şi po.1t!!. da În linişte banchetcle lui de
hoiul cu Quazii şi Marcomanoii, pcntnl care fS'a dus În P.tIlllonin,ca s?i ambele sexe (cf. Dio, l.c.). E clar totuş,d pe acolo unde se ÎntJlmplase nl-
se bat!\ cu ci •. De altă parte,in leglltur!l. cu luptele din uni i 86 şi urm., va!., ducictl, trebuia sl\ se f"d faţl\ duşmanului: incljn deci a crede di. pre-
st~ şi intemeierea provinciei independente a Mocsici Inferioare. ceeace fcctul Fuscus, locţiitorul implinltului la comandasuprem3,a pornit ofensiva
llra tli În chip neindoios o creştere a primejdiei În accasUi parle, deci sa impotriva lui Decelxll,nu din Mocsia Superio.'1ri,ci din cea rnferioar1i ').
către ţinutul getic din c:1mpin munteanli. V;llSCh crede c11 Drobtlta,C1lre
Ştim, printr'un excc rpt din Petrus Patricius, De legatjom7ms (cules
::pare, dupli dânsul din a. 89 inainte, CJ. nllmicipir"" Flavimn, :1 trebuit de Boissevain În ediţia lui Dio, ca § 5 in LXVII 6 - sub anu l 87?),
să fie acum, ca şi - mai târziu-pentru Tr.liun, cartieru l geoerul ni
ell. Deceba l vli7.ând mlrimea forţelor cu cari Romanii veninu la contra.
~ tac, a cerca t s1l. ecnrl pace, că nu i·a fost acordat!!. şi dl atunci a trimes
operJţii l or În interiorul Oaciei, sub comanda lui Fuscus (Zum Daher-
I.-rwg~ lIN COrtll'lillS FUWIS, Jahre sheftr VII '904, p. 70--72). De fapt o Iloud solie, cu inştiinţarca eli de·i vor cerc lui Romanii pe viitor pace,
ins3, cum a arltat Kubitschck (v. Ulai jos), Drobeta c un mlmicipium ou o va da decât in schimbu l unui tribut de doi oboli pc an de fiecare
Acli"m, iar nu FlatJIum. Cichorius (Die ram . Df:f'!ml. i. d. Dobrudscho, cap de roman din imperiu. Se pare c3 Fuscus \1 luat atunci insulta asupra
'904, p, (9 sqq.) crede chiar, eli maO$Oleul şi trofeul dela Adamclissi sa şi elia intrat-pe cutde furio8,peat!l.tde impruden t - în Dacin -
credem, pornind deb Oescus :l), iar nu dcla Ratiaria, ori cumva de13
~~t:~s:i :~i:I~~ ~e~~:~e~ri~re:~~~~u~lI.~~~t~~:u~~'ti;o:~~~~~. {~~~~;: Drobetl'. ,'li spre a pedepsi pe Decebal. Tacitus (/lisl. 11 86) ni·1 descric
In orice caz, prim:t n1ival!l a lui Decebal În Mocsia, probabil,cadc obi- pe FUSClIS, cu prilejul evenimen telor din lIlyricum În a . 69, astfel: era
ceiu , iarna, spre sfârşitul Jui 8S, a trebuit sll rie executatli prin acea parte cel m;li n it la rllsboill tnu atJlt pentru spernnţa mspll1ţii, cât pentru
a graniţei, care era mai puţin aplimt'1i : deci, iarnş, pornind din T1r.l drJgn' I • de primejdie; În loc sll se bucure de cele sigure, ob-
Româneasc1i şi trecând Dun1irea, poate, pe la Zinlllicea 1). Guvcrn:lwrul ţin'Jte .lntlClp.ll, pmbl!t mai de grabă dup~ cele nou11, Îndoioase, nesi-
Moesiei, Oppius Sabinus, c s~rmat: o.1stea lui impriştiatll, el Însuş ucis gure., '\v!tnJ un astfel de temperament, înţelegem cum Fuseus a putut
ş i eupullui t11iat - luatde Dnci (Iordanes Get. Xllr 76;cf. şi Eutropius ti atme; in cun; şi stărmat, de cumintele, socotitul şi plinul de resurse
VII 23, 4), - şi aeeast3 cataslrofii provoac1i plecarea ti răsboiu chiu stratqlit.:ţ On:eba l al Dacilor "). Steagurile şi prada cucerite dela

fi împ!!.ratului (cu o mare o.1ste 2 ): cf. Tordanes, XIII 77), I.l sf;1rş itul
Roma':1 .cum se va fi prllp1l:dit intrea!,r.1 Icgio V Alaudae 6) fură
lui Ianuarie 86. E drept cll Domitian nu se duce chiar la locu l operaţiilor,

~~~~~~~~~~
ci se opreşte Într'un oraş al Moesiei (Dio LXVJl6, 3): poate N(tis$u$~),
care era deslul de aproape de teatrul luptelor şi totuş destul de la

1) CAci Întemeierell de Tni~1I ti unui Nitopolil uiei in ("1.1, la I)()~tclc Ilacmului,


nu poau' ti fi rolt o lIimpll intllmplare,ln lepturl nWlUli cu o biruinţA II lui din al doilea
rltboiu dacic (v. ~i mAi jos).
1) E. Rincrling, Jah,eJh. VII 190.J,1kibl., p.)6, nrnlt cAianp/lrlllul mai IIducc 1:11 p. 70,i urm.
d, ca intirire la cele pUN legiuni ale armatei Moesiei-implr(iIlIIlCUm in doul\ - \.. ') eL Suci. DOIn. 6, , cu Eutrop. VII 2), 4 ,i !ordlmea, Get. XIII 17-"18. ef.
leg. I ,i II Adiutrix,:astfe1ci luptau ill MocsiAcu Dllc::iiin \lIra lui 86,lf3se legiuni : I,'ilow, o. C., p. 38 ,i C.ell, p. 2 14 .

nOI~) 4'~'p~7~~ ::~~~~C~::!;c:~;:;::~'~~: c~I!I(~~:;e::i~'pf~~!:ill:B~~:it~ ~~~!~


1 .diulrix, 1 ltalica, II ,diutri", V M.lIccdonico, V Alaudoc ,i VII Cloudiu.. Filow insli,
P.)9,i urm.,.dmiţând 101 'lIseltaiuni, nUllcccpll propunereA cu 1 ,i IIlldiullÎx,
ci propune IV Fluvin ti o legiune din Pllnnoni~ iaU CemlllnÎl' SupcriOllri. posibilll,illcum(II.86:c(.C."c:llp.2.l5),nUeligurl(c(.p'-44lq.).cisepoote ea el!
a) De A~ plfere, Prcmcntcin, Jahrulllftt VI, Deibl .. p. 45 ,i RittcrlillB, ibid., VII li fi fOlt dillrulD. abia in n. 92, ill rlisboiullui Oomitian cu S'l'llUllii(vezi Eutropiu.
l1eibl.p.)::r:,nOta::r:5. PArercaluiPatach,rnniluscilati-CuDrobcl&-nunisepare VII 2),4: in S(lrlnalia /qll(l rum JI~(J intrr/teta NI); tOIUf, la p. 46 Filow revine ,i
prin nimic doveditll in n(tl. 13 din Jaltrtlh,,!I(J, 1. t. IIdmilC ca aprol'rc t igurl ! 1) pierderea leg. V Alaud'e in 2. 86. În locul circi •• fosr
atezatl in MoeaÎII /VFIOflia.

www.cimec.ro
"-"-_ _ _ _ V:::.
A"::::
'LE::..:".:::
' .."-'
VA::.:;
N,-=-06"rTI
""CA'' - -_ _ _-----" :!!.- ~I\r~ DP.I.A S PARGAPeIT~.~....!~.!~~~!!:\t.U!i r 1,5

duse - ştim sigur acest lucru dela Cassius Dio - nu la Sa rmi zcgctusa, neumb late ale Mocsici, pestc lfaemus (ibid. 11 85); dup:1 o suml'i de alte
ci in alte burguri din munţi: .Traian ocupli munţii Întăriţi cu ziduri ncpUlceri la Roma (ibid. IV 39 şi urm.), ci Îş i rcluase cariera sa militară.
şi acolo arIII. armele , maşinile de r!\sboiu, p rin ş ii şi steagul (ro f1'fI118iO'P) 1) In 83 ruscse consu!. Alcgerea f!icută de Dom.itian era cxcclent3. Se pune
luat pc vremuri dela Fuscust (LXV11I 9. 3)· , Însl' şi acum Întrebarea: pc unde a atacat Julianus? Cassius Dio (LXVII
Bmndis (P.~W. s. v. Dacia. p. 1966) crede a putcâ susţ in e, sprijinit (0) ne dli iar!ş numai I!hnuriri vagi: Tulian d~ ordin ca so l daţ i i al-ş i
pc consideratiile lui Cichorius (1'rajansrăuk , T cxtba nd II , p. 276 şi scrie pe scut numele lor şi al ccnturionului lor respectiv. pentru ca sll- i
unn . ş i 286) Cu privire la acţiunea lui Tra ian În pasu l dela Turnu-Roşu 1>O.1t4 controla asupra purtării lor pc d~pul de Muie; cu armata re-
in primul rllsboiu dacic, că şi Fuscus tot pc aici a voit sA intre in Ard e'l l I discip linatA cade 118upm lui Decebal prin surprin dere la T apae l) ş i
şi cA la aceastll trecAtoare a fost Înconjurat, blltut ş i ucis de Decebal. bate pe Daci, ucizând un mare num4r d intre ei (a. 89) S): Vezina, eo-
PalSch, 1. C' I p. 71, ad mite Întocmai aceas ta ipotezll. , propunând În să, mand:mtu l imediat sub rege, nu poate sdlpa dec5t prefl'ieându-se mort
foone precis. trecerea Dun!!.rii (eL Iord:mes, Gclica XIlI 77) de cltre şi fu gind noaptea. Decebal se teme ca Romanii 511 nu porneasdi asupnt
Fuscus, pela. Drobeta, de unde ar fi luat Oltcnill în cunnez i ş , spre a L'3 pitalei sa lc; intervine stratagema cu copacii tiiiaţi de un sta t de om
ajunge la pasul Câinen ilor, und e a s fârş it , ceeace-cum am indicat şi imbr1icaţi ca so ldali i ş i retragerea lui Iulian. Unde s'au petrecut ace-
ş i mai SlIS-C prea putin probabil. I nsfârşitCi c h o rill s (Denkmâ/u, p. stea? Pe V'dlC:I Ti m i şu lui , pe valea Cernei ori pe valea Jiului ? Pe und e
19 sqq.) ndm ite şi o expeditie a lui Fuscus in D :lcia,dar locu lizcazl'l ca- .1 ajuns lulianus la T apae? :a). E foarte greu de hotll.rÎt, dar e de :l.V\lt
tastrofa lui la Adamdissi, ceelce e destul de ncsigu r, mai ales dacă avem mereu în vedere faptul,elI. in p3rtea de Apus a Daciei, sp re Banat, 1a-
În vedere că singuru l guven13tor roman de care s'a r putea vorbi în Ic- zygii era u nesiguri ş i deci o p~trundcre neferÎcitll. pe aici a r (j dus la
~turli cu operaţi il e de sub Domitian la Adamclissi, nu ar putea fi decât dezastrul annatei romane, atacate din flanc de aceşti 5.1 rmaţi . De altA
Oppius Sllbinus, bătut şi ucis în dreapta Dun~rii . parte Iulian avea o experienţă mai bogatit dincolo, inspre câmpia mun-
Se pare cA in urma morţii lui Fuscus - intâmplat'li, şi dup!1 P;j- tennll. Şi Ură a dA prea mare impormnlit izvoarelor poctice, nu credem
rerea n oastră. În susul văii Oltului - Domitian luă m1isuri mai ener- eli e o simpl:'l licen\It pomenirea la l\lartial a ţinuturilor geto-sannato-
gice de continuare a rftsboiu lui ş i d !lnd comanda lui T ctLÎus Iulianus , îl fscythice cu ocaz ia triumfului asupra Daci lor , În a. 89: conlIla S(lrmatici
autorizli slt procedeze Cu asprime la restabi lirea disciplinei, iar el pled. ler palida CQniut!il lstri,-sudalllem Ce/iea ler nive lavii (UJllU»I,-flrr-
la Roma. Iulianus er!!. un vechiu cunosc!l.tor al câmpului de b!itn ic dllco- lor I1yperborco nomen ab orbe tulit (rX 101). In orice caz. nimic ntl
sarma tic: el fusese unu l dintre cei trei comandanti de legiuni , cari sub împiedecl sit admitcm ş i un alt drum decât cel propus de Gsell. Dealt-
conducerea guvernatorului Mocs iei, Marcus Apon ius, sfărmascră in a. fel vom reveni mai jos asuprJ acestei chestiuni, Cll prilejul acţiun ii lu i
69 pe Roxolanii cataphractarii (Tac. l1i$l. 1 79; vezi mai sus); in frli. - Traian la Dunll.rea de Jos.
mântăril c de dup:1 lupta dela Ucdriac Aponius voise Însll- din mo- Ind inainte de u fi isprllvit r!sboiul cu Dacii, Domiţian vine in
tive politice - s1i-1 ucid li pe Iuli :l nu ~, care comanda mereu legiunea a Pannon ia, ca s;{ pedepsească pe Quazi şi Marcomanni, pentruc1i nu-i
VIl-n Claudia, şi lulianus scllp:Ise numai cu fu ga prin ţinuturi dMuscrll ajutor impotriva Dacilor (Dio, LXV117)1 dar e b!1tut, ş i atunci,
spre a ave!!. m!tinile libere, Încheie cu Decebal cunoscutu l tnttat, prin
1) ACf,."lIst:l ar fi 03<IUI1.1" legiuni l V .."auda~. - CAt ' pril'~!C: mlun\ii 'intlri ţl "u care se obliga a da regelui dac un fel de stipendiu anual - tratându-I
J'itlurl., p.: cari printr'o intuiţie fOllrte rericitli Itlltlrilor d e r", pt , G. A. T . Oavies deci, cu in şe larca senatului ş i poporului roman, ca rege clicntelar"7
i.a localÎ%IIt in putea de SV a marelu i masiv al Slbetu1ui, la Miazlzl d e Or!ttle
~i Cujir (jolU'tlaJ of R lJ man Stlldiu, VII 19 17, p. 78 ,i ham dda p. 76) - pe ba:R ') C(. t i l ordan~. Glt. XII 7" : (Dada) cOtana ,"anlium tirwillrl' duQ.l tUIf/lim
und d.ll torii la fala locului fJeut.l în 1913, - d !e arati acum, cu dpil lurile inlle- habcnl acctlllll, Imllm pc,. &11/(11. (11"""111 p" TaptlJ.
prinlle de colegul T eodole<cu, la Muncelul o ri la CoIec,li, c- in ade\irfii ndniştc ,) cr. Cadl, p. :1;15-218.
.mun,i inlirilicu ziduri. , , i ccrettll.realor amlln untitl\'a duce la rt:r;ullatc horAri. ') Gscll,p.218,i 220 crcdcd in nici un caz pe valea Cemci,ci pe drumul apucat
toau: penlru clarifiurea illoriti Dacilor dela Dromichailtl la Decebal. apoi de. Trailm, cu bn:t.ll la Viminacium.

www.cimec.ro
11_ (l~TI1 ms cARr;r;t;EÎ..A Sl>~"'" D,"CIWAI.ll~
VASJI.E l'ARVAN.C«T1CIf

expediţie dupt1 aceste rllsboaic. de.'lbi~ În a. 92) ni se par neintcmeiate,

:~ :~~~I~~ X~U:~:~i;:~inŞii, :~:~: ~~:~~~lli~~n(~~;.j~ ~~;:;~i:~:~: pcnlnl bunul mOliv, el un simplu pratJeclus Cu o flt'xillalio oarecare
IIU s'a putut primbla ca ,"odă prin 10bodă: per regllum Dtcebali regis
de pace, sub conducerea nobilului Oiegis 1), a trebuit sll n\e:.Ir~ in Pan- Dacorum, cum se lautli\ onorabilul,decât O singur?\. dat!!:: în a. B9 şi
nania, unde se afl~ imp!imtul t şi a adus cu e:1 ceva arme şi câţiva C,'lP- J.I1UI11C. exclusiv În \remea cât lulianus ocupa incA Dacia iar Diegis
tivi, dintre nenumi'lraţii Oicu\i de Decebal În luptele sa le cu Romanii se ruga de pace in Il.mnonia.

:~:~n~:i, ~~C:I:~eT;~~~ţ!~nvar·!~~:~~ecr:r:l~o.~cî~~o~:n~:~:~llllu~ir;;~~~~~ ItJportu rile dintre Duci şi Romani riimân neschimb:.te, pe baza pusă
in persoana delegatu!u i s?!.u Diegis (iMI.). Putem admitc,c:\ apro.'l pc Jc DOll1iţi:tn t pGn!\ ce, În a. 100, Tr.tiao le va schimba cu sabia, d<.>sfiin-

~~~~~:~:~~~~~:~:~:~::~EE:~~!~~:~;~:U~~:~iJi~;iy;i~;d~~;~~i~;
ţ:lnd insllşiStulul dacic. Din felul cum:l or:'induit Traian lucrurile la
Dun!\rea de Jos mai putem trage Încll următoarele încheieri cu privire

tot aş~ de deplin in stllpân ire daclci'l, precum eră ŞI câmpm Oun!lrll 111 r.°,~~c:.a~~nŞip:irv~~i;t:ţi~n;~lii:lc~~~:Un~~;~:~~i~~ Dacilor, din Vest. El
de Jos. astfel încât Dacii putcau ajunge În P:mnonia prin propriul procedează dupi'l vechile planuri ale lui Cacsar şi August, de a atad.
lor teritoriu. pc Daci având C<l baza' Dalmatia şi Pannonia. Sarmatii l azygi din câmpia
In acest timp armata biru itoare ;\ lui l'cttlUS lulianus, c.~re se arta 'fisei sunt alÎ;I\ii s1i.i împotrivn lui Decebal (cf. Dio. LXVIII 10, 3)·
in inima Dacici - ou departe de capitnlli _. şi de care Dia ne spune numai Rezul tatu L rl1sboiului Întâiu e anexarea păr\i1or bi\nll.ţene şi oltenc şi
_ intr'un chip foarte neinteligibil ş i neinteligent - cA a lAsat in pace inchiderea Dacilor in cadrilatcrul transilvan (cf. Dio, LXVIU 8 şi 9,
Sannizegetusa, speriindu-se de pi1durea t1\iat1\ de Decebal şi imbrli- combi nat Cli IZ). Unele de operatie ale lui 'reaian sunt vechile cetăţi
cat! sol d1iţeşte, de fapt nu s'a spcriat de fcl, ci a inaintat lIlai departe dela Vimillacium şi delil Raiiar;a, legate prin şoseaua c1llditlt pe malul
spre NV - deci din ""J.lc.~ nistrei (evcntu<11 :1 Jiului de Sus), a trecut Duni\rii Încl\ de Tiberiu, in a. 33/34 (cf. Premerstein, 1. C' t p. 176). In pri-
in valea Mureşului şi n coborit spre Tisn, pentru ca sl ia din dou! pirţi mul ri1sboiu dacic Traian nu gândeştc nou: ci rcpctă:,chiar ca mişeliri stra-
pe Sarmaţii l azygi şi pe Suebii (Quazii şi l\1arcomannii) împotriva dirol1t tegice, pe acelea exeCutate cu doisprezcce an i inainte de TetlÎus lulianus:
Domiţian plecase s!l poarte rlsboiu de pedepsirc. In adevAr, aşa cre- C'J. şi atunci, principab luptli se dli I:l T apae .
dem d trebuie interpretatll. prcţio.1sa inscripfie descoperită in 1903 lI . AceasUi ofensiv1i a lu i Tr-aian a fost condiţionatii de politica de
la Baalbek, publicatl de Mommsen În Sitzb. d. Berlitler Akademie penetraţie spre Sudvesl şi de amestec În trebile romane ~l lc lIIyrieului,
1903, p. 817, reluată de E. Ritterling in Oeslerr. JahrcshfJte VTT 1904, inceputll de Daci incA dela Burcbista, cu 150 de ani Înainte, conti-
Bcibl. p. 23 şi urm., ş i cuprinzând accast.1\ fruzi'\: ... şi a mai fost decorat nuatlt ri\sboinic şi diplomatic de Cotiso şi aplicat?!. acum de Decebal
respectivul ofiţer, C. Ve/ius RuJlIs .. . el be/lo MllrCOmfUlI/Orllnl Quado"lnl infinit mai consecvent şi perfect organizat. L.~ fortificarca roman1i a
SarmlltaruIII . adverms ijllOS cxpcdit;(mem Jeeit per regmml Decebali regis Dun1\rii moesice corespunde, chiar din punct de vedere t~chnic-mil ita r,
Oacorum (r. 15 şi uem.), adică Rufus a primit c0l11and ~1 unci puternice Întl1rirea de c1i.tre Daci a tuturor punctelor strategice pc drumul spre
vexiLlatio, Cu care, Deccbal fiind b1itut de [ulianus şi cerând pace. Rufus Ardeal, cu ccti'lţi şi burguri şi zidirea eu diguri transvcrsale a tuturor
s'a putut indrepta in voie bunll. direct spre Dunl\rca pannonicli, lo- intritrilor 'in munţi, precum şi fabricarea de maşini dc rlisboiu (toate
vind astfel din spate pe Sarm.aţi şi pe Suebi. Explicaţiile date dc Mom- constru cţiilc şi maşinile, fllcute cu meşteri romani) pentru ofcnsiva Îm-
mscn şi de Ritterlingacestei inscrip\ii (primu l eli avem dea face cu o ex- potriva cet!lţiJor romane de pc Dunlire. .
pediţie P.l:cutl i"tre rllsboaiele lui Domiţian cu Dacii; aL doilea, că e () 111. J\'loesia inferioarl1, pilnl1 la gurile DunArii, e pentru Tnl.1an
ind din3inte de rlisboiul intâiu dacic o ţar! extrcm dc preţioos1i.. La 2S Oc-
1) GscU, p. 22%. pe bau lui Manial V J. propune chiu ipoleu cii Oiegi. ar fi fon tomvrie a. 100, dcci inainte de a fi pornit ofensi~ impotriva lui Decebal,
'"tde lui Decebal.

www.cimec.ro
II. GKTII!)IN CIoRI'ATI DELA l'l'AftG hI· HITII ....s I.A ~CE~
,, _. _ _ _ _ VASILE r"ItVA I\ , GMIC"

Traian imputcmicia pe Marius Laberius l\laximus (Pârvan. I-[istrin fostu lui regat dacic al lui Roles, aliatul lui Crassus şi clientul lui Au-
JV. p. 565 cu 563) atunci guvernatoru l Mocsiei, iar În timpul rlsboiului gustus din ani i 29/'1.8 a. Chr., la Adamclissi 1); un nou drum roman,
unu l dintre principalii comandanţ i dca rma te, 81\ orândue.lsc1i din nou ş i începând la Marcianopolis şi trecând prin Abrittus şi Tropaeum, e
definitiv atât privilegiile ol"J.şclor greceşt i dela Mare, cât şi gmniţe l e Între clMit prin mijlocu l Dobrogei pânli la gurile Dunlirii; oraşele greceşti
de Rici sunt reorganizate şi Î.ncll rcate de favoruri şi privilegii: întreg
~~;~~O~;~~c:~~:~a:l; d~~e:~~;r~~Ş;r~~~::~~ri~~a~::~~:~i;\el::~~~rr~ negoţu l de peşte :11 Deltei e dliruit I-listriei i în cotu l Dunl1rii din faţa
manizarea era la accast1i datâ aşa de ÎnaÎnt.1tll. in 'Dobrogea, Înc;'lt insăş G;lw ţiJ o r şi dincolo/Ia BlI.rboşi, 8trlivechca flctorie geto-greacll, se pun
toponimia se constat!l a fi devenit În parte romnn!\ (Pârvnn. J/islrio . capetele de pod pentru dnlmu l direct sp re Ardea l, pe va lea Si retului şi
1. C. şi Incep. vietii rom. la gurile Dl/nării, p. 96 şi unu.). Este deci ab- Trotuşului (v. pentru toa te acestea incep . v'~/ii rom., cu cclcl.dtc lu-
solut firesc , ca n!iv!lIirilc geto-b.1starno-Sa rm:L lC În aceastA regiune sli cr1iri ale mele citate acolo In pag. 224 sq . şi cf. p. AbriUlIs, K:llinka,o. C.,
fi provocat o r eacţ i e romanlt deosebit de cncrgiclt pcntna dominarea p. 349 ş i urm .).
c!lmpiei muntene ş i moldo·lxlsarabcne. L1 gă rui de piulrll. dela Car· V. Este astliz i general admis. eli ni doilea rl'sboiu dacic a fost pornit
sium,in:wgur:a t in a. 103 (vez.i mai jos , sub punctul VllI) ne st1\ ca mitr- simultan şi din Motsia lnferioar!i.. şi anume din ţinutul dacic de pc
turie, cli lucrllrilc de int:'1rire (1 g ra niţei cu mari fonifi caţii statornice malul drept al Dun!i.:rii , Între Oescus şi gurile fluviului t ). Pc aici atac1i
au trebuit s11. înceapli cCl puţin cu cOţiva ani înainte, deci cel puţin prin Deceba l cu credincioşii si'l i aliaţi Sarmaţi, spre Nicopolis - unde Traian
a . 100, cilnd Dobrogea era. reorg-.miz.1tă administmtiv şi economic-juridic. arc o biruinţl, şi spre Tropaeum - unde a re o alta; Ammianus XXX I
rv. Tr'Jian inţe l ege, deabia dup!i de7.i1uzia primului rllsboiu dacic.
eli sti'lp:1nirea :lsuprn ţlirii lui D ecebal e iluzoric f:'1rli stlipllnire:l com plctl\
~~I;i{;!c::n~r:c11;::;s caţ:~';:~u;e;::;;dl~:;:a~;,~:; ţ:;;::::ic:;:~:
a câmpici muntene. Atacurile daco-sarmatice in Moesi? Inferioari'l În XV1lI 101 : Nicopolim IlCcedit, guae iuxla fatrllm Iluvill111 est constituta
timpul primului rlisboiu (cf.CoI.Truianlied.CiehoriusI Pl.23 şi 28 Cll flotisfimu; quam ckviclis Sarmatis 1'raianus el fabricavit el uppellavit
l'extb. II p. 150 şi t81 ;v.şi Filow, Legiomm, p. 66) i-au servit ca lecţie . Victoriae cÎvitatem. Oa cll pe regele 5.1rmaţilor a Liat cu Deceb.11, I·a
Deaceea, in al doilea rosboiu , principala baz1f de operaţie este Descus ; chemat SJrdonius (cum sun t Înclinaţi a crede Benndorf-Tocilescu,
principa la ofensivă În stânga Dunl1ri i c pe va lea Oltului În sus 1); prin- o. c., p. 125 şi unn., luându-se dup1i Tomaschek, o. C., II 2, 41 şi 10-
cipa la pregă tire stmtegic1f e in Moesia Infcrioorli; principl lele co nstrucţii cali zându -I eu totul ciudat), sau eventua l a fost Phnnoio.<J de pe Nipru
ş i intemeieri de garnizoane mari legionare ale lui Traia n su nt in vederea in pllrţilc Olbiei (cf. Pick, la Toc.-Uennd., o. C. , p. Iz6, nota),edcstu l
domin!i.ri i câmpiei muntene: Dtlrosto",m ş i Troesmis; Col urma re, fun- de indiferent . Important e însă clliocul deL1 Aurclius Victor, Caes. ' 3:
daţi i urbane foarte importante În aceeaş Moesic Inferioară: Nicopolis primus . .. vires Romatfas tr01JS I stm", propagav jt , domilis in prO'Vinciant
ad /$trum În faţa Zimnicei, Marcianopolis (Ia apus de grecescu l Odessus), Dacontm pilealis SacUque lIationiblls, Dea.'balo rege ac Sardo1Jio, co-
un fcl de nou Nausus: cheia stll.pânirii RlIs!i.ritului thraco-ge tic,-ş Î pu- rect interpretat de T omaschek l( 2, 41: tSa rdonius, Sncorum rex,
ternicul Abrittur; singuru l monument commemor:aiv provincial al Cll- V~ Dccebalus. , nu se po:lte uşor despi1rţl deSaci-dava ,
ceririi Daciei e ridicat la rits1irir de DurosronlO1 şi la Miuzitzi de Axio· ,) Cf.oeonlidcrlliesacmlnihoareasuprn purtllrii rllboiului oi doilea dAcic , i in
polis (veche." fundaţie a lui Lysirnachos) in frlţa Bl\rliga nului şi în inim:l Dobrojl:ea, p'"lrut4 uvem aici monumentul, lu T oe.ileacu, FOllillrs ti rccI/rrcM Qrch.,
l1ucarnt, 1900,P.74,i laXenopol,IsIoria Ro",anilor,cd ,2, I ,p. 15S·
1) Pe valea Oltului, pe drumul Oexu-s-Apulum, ;n'em prinlre II he 10000litili notalC' .) Iknndorr la 'I'oc:i1escu. DaI Monumtrlt oon Adamklisli, WÎen 1895, P 125 ,i
de itinenJlii ,i Castra Traitma, înda li! In Nord de R._VAIct'l1._ De ahI pane, din UMn.; A. v. Domluewlki, in PJJlolqgul LXV 326 UMn.,i 338 urm.; W . Weber, Untn-
m unţii Sebe,ului. u nde ac aflau puterniede burguri dacice dcla l'iau1IR.,.it, Mun- <lirh1l/(!!cn ::ur Guch. d. KaitcrI llod";anuJ, Leipl\ig H)07, p. 15 ~i 18 urm.; l'.rvan,
cel ui, Comlruicclul, Co~tetti, ele., principala direclie de at1lc .prc Sudc", tot prin (: lotw Tropotum, Bucure,ti ' 9 ' 2, p. 7 , i urm.; cf. K.link.a, Ani. Dtnlnn. in B.J-
wlea Oltului. Cetatea de pe Virful lui Petru prÎ\ eghea delu,lreptul trecerea pe ha (arim. Wicn, 1906, p. 3-49, eu:. - Ahfel, Cichorius, Oi, Rtlilfl der rrQja1Us4uu. Tcxtb.
Turnu ~u (ef. D,u;cs, Trajan', fim Dtuianwor. in 1RS. VII '9'7, P.74 ,i urrn.) ll,1krlin 1896 ,i T txtb. III, Berlin 1900, cu M.l\dc ddll urml.

www.cimec.ro
localitatea cunoscutll din Tabub PcutingerÎanll. lâng-l Durostorum, iden- mcntinutechiar I)C malul Dun1\rii dacice,dadi Romanii nu ar fi avut şi pe
tificatll cred necxact de Tomaschek, II 2, 79 cu Oltina, dar aparţinând evi- malul st!1ng un teritoriu in stApânirea lor, ca de pildA În Germania
dent ţinuruluiundedomnia 1... a.293. Chr. Roles,cdmai Însemnat dintre Supcrioarl1 acei Aer; Decumates de dincolo de Rin, curi ftice:lU o largA
regii daci din dreapta Dunllrii. Biruinta nsuprn SJcilor având capitala 7.00;1 inainWtll de upl1r.tre in f3ţa in s~ş :1 lagArelor legionare de pegraniţll
Sacidava 1) explicll ins-li perfect prezen\<, monulllcntului triumfal la oficialA. Şi dacll l)robeta (T.-Severin) nu plre a fi devenit numiâpium
Adamclissi, iar nu, de pildll, spre Nieopolis ori, dimpotrivll, spre gurile incl!. de8ub Flavii, ci abia sub Jbdri:m (Atlium, iar nu Flaf);mn) '), totu ş
Dunllrii. In ce priveşte pc 8.1 mlaţi - numiti de Eusebiu, Cassiodor şi Romanismu l lreeusc aici de mult dincolo de fluviu, iar R.atiarja Împreun~
Il icronymus Seythae t ), deci din pllrţilc Scythiei, ciltre Olbia: v. mai cu OescuJ sunt, amândoul, flcute chiar de Traian tolmliaeUlpiae, in urma
sus pc Pharzoios - este sigur cil 'I'r,lÎan i-a b!!.tut, da r nu i-a distrus. mu t!l.rii legiuni lor mai la vale pe Dun1ire (eL v. Premerstein, o. c., p.
ba ch iar, dimpotrivll, a cll.utat sll-i cOl1stitue În regat c1icntel:tr, plătindu-le ' 77 sqq.). Ciudata pace Încheiatl1 de Domitian Cll Deceba l ilu erA chiur
stipendii anuale, aşâ precum eroHt lega ti cu Roma şi lazygii din pust.'l ;1':\ de nenoroci111 prcc1\t se părea: cel puţin Banatu l şi Oltenia dunll-
'risci Încll. de demult, şi cum Domiţi a ll crezuse c11 va putea atrnge şi reallll vor fi fosi Încl de atunci romane~i Oeceba l cl1uthl1-şi sa lveze mllcar
pc Deceba l al Dacilor. In al doilea rilsboiu dacic vedem clar pe Co- Ardealul şi Icgnrum, prin Muntcnia,cll Sarmaţii,utuncicând utJca violent
lumnll (cd. Cichorius JI pl. 73; cr. Textb. III P· 142- 153),Încheind la Dunăre .• de Jos. At:'lt T ettius lu i ianus, câl şi Traian, a u invl!dat in Dacia
pace cu Traian, tocmai pe barbarii reprezenta ţi pe monumentul dela prin regiunea În care Roma nii stl1piineau şi t?irmu l stâng. Jar podul lui
Adamclissi : şi anume l1Jstarn i (cr. şi Cichorius, p. 148), Sanna ţi şi Traian la Drobeta nu corespunde:\aHlta celui mni direct drum spre Ardeal ,
DJ.ci. Atitudinea acestor barbari e foarte m.Îndră. Ei nu vin sli se in- dt faptu lui eli. acolo era o veche regiune romană, care era astfel ~i
chine, ci sa se tocmeasd. In adevar, printre greutl1ţi le cu care are apoi mai so lid IcgatJ eli dreapta Dunlirii şi dadea, prin podul cel nOH, o oo.z:1
ş i Hadrian de luptat la Începutu l domniei sale, sunt tocma i ru rburarile ind mai largă de cireulaţic, nu numai militarli, cişi,bachiar: maialcs,
Începute de Sarmaţii-Iazygi din câmpin Tisei şi de S.lrmatii-Roxolani civil!!., comerciali1. Dc:J.ccca şi vedem pe urm!!. Drobcta fiind un târ$!
din Basarabia şi Cberson: cei dintâi n:1va liserl chiar, in imperiu (vezi bogat, unde veneau pentru af:J.ceri chiar negustori din Gallia (un cit;j~
toote izvoarele 1:\ Weber, o. C., p. 7 1 şi urm.), iar cei din urmll se agitau Trtwr: C I L. lIJ 80'4; cL Pârvan, Nalumalitâ't der KauJle.ae, p. 53)'
la gurile Dunării, ameninţ;ind. Hadri:tn vine in persoana aici .şi cum Prin urmare, dnd, dupn primu l rnsboiu, Trniln obligli pe Deceba l de
rege Roxalallorum, qui tk ;tlminulis stipen(/;is querebatllr, cogtlito ,.egotio a d:t înapoi În afa ră de arme, maşini de r:1sboiu, meşterii de astfel
paum conposllit (vita lladriani 6, 8): 110u l Împ1ir.ll ratifica ad ica intru de m'lşini şi fugari i ineă ş i f,illuturile cllcerilet(D io J...,XVIII 9),aceşte
totul trJ.tutul de subsidii pentru paZ:l granitei, Încheiat pe vremuri de ,inuLuri evident nu putea u fi nici, cun\\':\, plmânturile iazygicc, pe
Tr... ian cu Roxolanii (cf. Pârvan , Cetatl'a TropoeuTn, p. 16 şi u rm.) . care Deceba l le ocupn Îndată după primul răsboiu, ca un fel de aliJ.l al
VI . Deceb.\1 prinzând pe Longin, În timpu l ră5hoi u l ui a l doi lea,punc lazygi lor şi cuc le recuceria pentru ei (ibid., c. 10), n ici, cu ulât mai
lui TraiJ.n, pentru libernrea viteazu lu i silu genere l, luat c;'ptiv prin. in- pulin , vreo regiu ne din dreapta Dunării, ci pu r şi simplu acei ACr;
şeli1.c iu ne, intre altele şi cond i ţin ca Impl1rntu l t:s!l.-i cedeze ţam p ânl1 /)eclunall's d an ubia ni, cu centru l la Drobeta, pc c.'l ri i-am carnctc rizlit
!J. ] stru. (Cassius Dio LXVlU I Z). Ce 'ţa rlt e ac(:asta? E clar cll nici ma i sus. Iar când, În cursu l celui de-a l doilea rilsboiu, Decebal cerc
lag~ru l dela R atian'o, nici apoi cel dehl Vimim"irHfI , nu pute>u fi lui T raia n , cum am arlltat, in sch imbu l lui Longin, Iara pând la lstru,
este cbr cl ci se uflb., CJ. pc vremuri Dromichaites fd\l de Lysimachos ,
1) Ca RC«3 uupra BllrTi-lor, avind de CApilnl~ Br,rridfltl(l (pe \'alea Oltului, m.1I in situaţia grea, de" nu putea avea Dunlirea ca graniţli. deoarece Meri-
.ioa deR.-Vlllcca, la iqires in câmpillmunlellnll.),tn primul rAJboiudllcic: Dio, LXV III dion .. li i, G reci atunci, Romani acum, o trecuserl1, impiedec!l.nd astfel
8. Esle dar d D«.cbal Irebuil s! :u::orde IUluror principilor lOCAli o mult mai mare orice fel de circu laţie i ndigen~ pe fluviu şi spre fluviu. Din faptul ci
nealirnare, dcdt le lCOrdllllC pc ,,«muri Hurebllul, ,i Jii-i tr.ltcu ma i mult ca I lia!1
decit ca lupuli. CL ISUpl1 Buni-lor ,i cde diSC\lIalc mii j<n In cap. V.
') Vezi citatele la Tocilescu.(knndorf. o. t:., p . 126. ') ce. W . Kubitachd:, Dmbt/Q IN DQlK". Klio X, '910, p. 253 ,i urm.

www.cimec.ro
~H.VAN,Gh7fCA

luptele date de Traian in al doilea răsboiu privesc intreaga Duo!ire chia lin .1"11 ta roman!l: Columnu lui Tr:Ii.'ln ne d1l. exemplarecarac-
pâni1 la Mare şi cl atât Durrii clit şi Sacii şi Sarmnţii fllceau cauza co~ terit.tire J. ecşti b:.rbari (cL cd. Cichorius, J, pl., XIX 59, cu II, text ,
Inun!i la Dun!irca muntC:lnll cu Decebal, credem a putea deduce,cA p. tIa; pt'ntnl camcterizarea lor cu Germani, eL Cagnat-Chapot, Ar-
aceea ce ccrcâ Decebal lui Traian, crb. de fapt restabilirea statului-quo cnt(,1·· nmo'-n~ If, p. 340). Dar Moldova, care Înd dela sfârşitu l se-
dinaintea Flaviilor: Banatul, Oltenia , Muntenia şi Moldova de Jos, colului 1 eh r. , când puterea geticli scadc - Burebista ncavând dupa
să fie ale Daci lor şi aliaţilor lor gcto-s3rmll\i. ci ni., 110 'l'"IiI:lŞ in sta re a~i continua opera-este toată subt st!\pânirc
vn . Pe monumentul triumfal dela AdamcLissi sunt reprezcntn~i, ca Slrr\4.locl, c de fJpt .nereu locuitll mai departe de Ba starni, cari În
luptAtori ori prizonieri, barbari de aspect esenţial diferit Între ci, atât Miazll.noapte se atingc.1u cu ceilal~i Gcnn.1ni, Goţii, şi cari, dup1l. CUm
ca tip fizic, cât şi ca Îmbrildmintc: şi anume, pemctope douli (eventua l ne spune Strabo, cr:tu aproape de acelaş ne:lIll cu Gennnnii. Nlivliliri
trei) specii, iar pe creneluri trei. Cei de pc metope sunt luptător;; pc cari bastamice sub finna oficialll daco-sarmnticll vom avea la gurile Dunlirii
a trebuit s1l.-i birucasdl Tr.lian, cei de pe creneluri I} sunt, În genera l, pan1l. Ia sfârşit'ul secolului al treilea p. Chr. Nimic mai natural, decât
prizonierii rlisboiului. Apoi, mai ~sim, spre caractcriz,1rc.1 etnograficl sli identificăm pe barbarii seminuzi dc pc Trofeul dela Adamclissi
a acestor barbari, Încă: s!lbii curbate dacice, dar de o m~rillle sarmaticll. cu aceşti Celto-Germani, supuşi, fie D.leilor, spre Vest şi Nord, fie Sar-
(vezi mai jos), deopolrivll In ambele feluri de barbari de pe rnetopc; Illa\ilor, spre Est, În Moldova şi Basarabia ;Ictualli. Fulgerele cu care
care cu patru roate, fie în mers pacinic, fie in formll de CC(;lte de cllruţe, Funwangler a fost lovit de Benndorf, pentrucA identificase pc bar-
Împrejurul cl1reia se dau lupte, Însf:1rş i t oi l}i capre, reprezentând turme. barii de pe monumentu l dela Adamclissi cu Bastamii blituţi de Crassus
In ce priveşte tipul, mai toţi barb.1rii sunt pletoşi şi bi'l.rboşi j prea pu- (ef. Adamklisr;lIoch eimnal, în "nhrcsheftei,p. 122-J37), sunt Îndrep-
fini sunt raşi dupl fe lul greco-roll't:ln, dar şi aceia nu plete respectabile. liiţite din punct de vedere istoric, dar ideea lui Furtwangler, cl aici
A. T ipul cel mai comun al barbarilor cari au lupt.1t cu Traian În ;Ivem de a face cu B:lst:lrnii (dealtfel şi Petersen a socotÎt- dup1i portul
phţi le Dobrogei şi pe cari monumentul a ţinul s!l-i eternizeze, e for- plirului-pe unul din cele trei neamuri reprezentate pe Trofeu -
mat de r!isboinicii reprezent:lţ i pe metope goi p"n1l. la br;Îu .şi purtând drept germanic: ibM. p. 136), nu e de fel absurdă. Cu totul dimpotrivă:
~ingurii barbari nomazi, cnri plecau dup1i locuinţe ma i bune În imperiu,
::;:a~â~~şt:i i:~~1\;i~\i b~itA~~:ţ~uia:.:n:;:~ ~~â~:i~;:ns~:~~~n o~~r~~~ trecând DunArea dobrogcanll cu femeile, copiii şi turmele lor şi t3.-
veze nu poartă. Aceiaşi b.'lrbari se vltd luptÎlnd lângit burguri le de ci'l.- rând in harbara plaustra trase de Sarmatiri bO'Dts (Ovid ius) s1hil.cia lor,
rute, unde.şi au femeile şi copiii, sau migrând pe ace l eaşi eilruţc t."rau - afarll de &mulţii Înşişi-Bastamii.Cf.şimaijos,p. J36 şi n. J.
cu p;J.tru roate. Este clar că aceşti barbari nomazi nu sunt nici B. Dar aceşti b.lrb;lri. sunt m5naţi impotriva Romanilor de Daci.
Daci. nici Sarmap . O.leii sunt rcprczcntati, ca şi pc Colulllna lui Traian, F1I.rll Îndoe:lll'l, şi luptlltoru l de pe metop.. 16, aplirlltor al Bastarnului
cu caracteristica lor climaşli peste panta loni, şi eventua l mantia scurt~ dnit,şi voin icii prizonieri de pe metopcle 45 şi 46 (o. c., p. 66): doi
pe deasupra, f1utur!ind în v!lnt (eL mctopa 16, -Ia Toc.-llcnnd., p . 51. romati (4S) şi doi pileali (46),C:l şi bllrbatul şi femeia de pe metopa -t.8,
fig . 64). iar Sarmaţii sunt reprezentaţi şi aici, ca şi pc Columna lui Traian. sunt O.lci. Jn special meritli luare aminte cele dou1\ tipuri de şefi de
imbrnca ţi cu caftanelc lor lungi imbl1ln ite, asemlin/ttoarc şubclor c!l- pe melopa 46. Avem din nou acca clasiclt expresie de energie gravll,
zăceşti actua le. De a l tă parte am v1l.zut mai sus, cit S:mnaţ ii erou mai de ;Isprimc disp reţuitoare. pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile
ales vestiţi prin cavaleria lor de calaphractarii, din care nu vedem nici de Daci de pc columna lui Traian.-Am notat moi sus,că deşi iataganele
măcar un exemplar de leac ap!irând pe monument. Noi şti m Însă c.'i ;lcelea ur iaşe, cu care se lupt~ lhstamii, ne amintesc prin maniarea lor
Îndeobşte sunt reprezentaţi goi pânll. Ia br!l.u diferiţii auxi liari germani 2), sabiile sarmatice purtate cu dou1t mâini, pomenite de Tacitus cu pri-
') Vezi ,i figurile ddl1 Tocilesc:u. FQui/ltr ti rtclltreha. p. 39 IIi urm.
lejui nlvalei Roxolani1or in iarna a. 68-69 (lJist.l 79), şi lipsa descu-
,i
") Ve:.i J)e.otru acest obiceiu nordic. ,i in specil l \'C:chiu gemlJlllle. fi/iCurl do: tu ri ne aminteşte pe ace i aşi Sarmaţi. totuş e deajuns să examinăm
pc Columna lui Trai'lIl chiar sabia cu cllTe se sinucide Decebal, spre
pe coirul delt Oellnd in Suedia, la Forrer. Rtallt1C .• p. 349. pl. 9:l

www.cimec.ro
~_ _ _ _~VA~SI~LE=rMwAN. Gf.'T1CIf " , - - I I CETII DIN CARPATI DELA sPARGAPEITJlES 1.,\ I)RCIWAt.~

a v<..-t!ca di annclc purtate de BlSwmii dcl.1 Adamclissi sunt de factură lIe-G"ma"j dl'3colo,anume barbarii c.'lri,punând ca şi BasL1rnii,cioareci
d:u:ic1L Şi nu poate fi mÎrnre. Decebal chemase la lupt~ şi Înarmase :.Irflmţi şi plrul adunat şi innodat deasupra tâmplei drepte (metopa
pe loţi barh.'lrii Înconjurători. Deschiderea celui de-al doiloY.l ~boiu
trebuie să se fi f3cut ş i de el Într'un sti l lot aşa de lIlare ca. şi de Traian. ~:I':~ ~~~~;'s~~~t:3~}~â~7~~~~â':t:,u ~~:U!n~:~p~1 fr~~ ~~~~~ ~~
Ibstamii erau strlivechi mercenari oi RA.s!iritului. Ocazia de pr.ld!i În ('u lli tot de Hin1\ groasl'l şi tot aşa de increţită ca şi cioarecii, iar uneori
splend ida provincie a Moesici Jnferioorc, care pc la anul 100 era În pcste bunei1\.. ori chiar pe pielea goala, un fcl de pieptar triunghiular,
culmea desvolt3rii (v. Incep. vie/ii romm.e, passim). era str!Uucit1L Ili - prelungit pe spa te ca o manta tot triunghiu l ~r.ll).: vezi metopele: 17
(b:lrooml din f\lI1d: p. 52),- 23, p. 55 (:l1nandol), - 29,~' 58 ,-: 47,
:i:~ 1~~n1~!~~o~c~i~:~~~~t::~J:~~l~:~:~~l~~3~:IS:li~acl:i~r '1:'~~:;~~
nuv;ar,;: Daci, ca şdi, Bast'::Imi şi S:ll'maţi, ca rnll l~imc În c:'illtarc de ~.~r~~:,~O;~~,~:~i~~tb:I:~;:i ;::;~r~i~~t:ttr;~~ ~~;:~i1I:!t;~lp~~ ~:r~~
pmdă,şi -s uplimcntar-şi de noui locuinţe.
C . AI trei lea lip de barb:lri reprezentati pc Trofeu s'a r putc3. numi ~~~~~!n~~\ia~~~'r;:~~şi~um~~i~~t~', 1:~~i~~g:~u:~'O~eB~:~:;n~~~~~a:u;:
cu tot atâta dreptate sarmal;c, ca şi genera l daco-seylhic, În sensu l În fi o elementarli greşea l1i de a-i despă(\l de aceştia şi de a crea \111 liP
care am caracterizat acest termen clnn-cultural În lucrarea mel Int:t- nou.'DimpotrivA barbarii cu caftane bllinitc sunt , evident, un tip deo-
pUluri/c vieI;; romant la g"rile Duntirii. In adev~r, in afară de imbrA- sebit şi credcm cli ci trebuie d reprezinte in specia l popula ţia geto-
cl.mintea total diferită de :1 Dacilor-cei puţin ca rcprezent:lre mo-
numental.!!. - întrucât aceşti barbari sunt consecvent caracteriz3\i prin ~::n~:)p:~~e c:I~:~~3 ;~i:~:a;\~ i~:r~~:1i:~~t~~: ~:ea~e ,::' ~.
caftanele 10rimbl11nite,-at:it portu l ptirului cut şi al b.!l.rbii e perfect ase- Itr., numele Sanna\itor propriu zişi. Faptu l cli. ac~ti barbari nu apar
m.!l.nlitor cu cel dacic. Şi avem in accast1i privinţ1i o posibilit;ue de con- dl-c:lt ca prizonieri, pc creneluri, iar nu ea lupt1itori, pc metope. aş~ cum
trol aprG.lpc neaşteptată. In 1913 am publie:::t in Archiiologuclter Ihl- chiar Dacii nu apar decll.t poate o singurn data, ne arată că Trofeul
:::eiger (Jahrb. d. Deutsclt. arch. InsI.), p. 370 şi in J\lem. Sec,. /st. ale dela Adamclissi cra Înainte de toate un monument de comemorare
Academiei no:.stre (ser. II, voI. XXXV I: Ştiri "oud di" J)uda Mal- ~I unei cuceriri. Simbolic era reprezcntati'i supunerea şi a acelor regiuni
fJtmisj, p. S2 şi pl anşa IV fig. I un relief din l)robdtl, reprezentând din dreapta şi mai ales din stânga DunArii, care nu lua8eră parte di-
pc Jupiter 1) cu p:1rul retezat pe frunte ca Dacii şi cu barba şi mustă­ n ..-ctă 1.1 r1\sboiu, dar prin înfrângerea Dacilor din Munţi şi aliaţilor lor
tîle dClsernenea foarte . . . locale: monumentul era din oraşu l civil, nu dela Sudu l şi Estu l Carpaţi lor, erau atrase in aceeaş catastrofl\ a pier-
din cetlte, şi fusese lucrat, fl\r1I. indoia li1,dc un hiet pictmr pr:m, care der ii ne:\l;irnarii lor.
şi-a luat d rept orice model, tipul etnog":lfic al locului (ţinutul c plin Vlll. Traian 3f}Cază la N()'l)a~ În faţa Zimnicei, la Duroslor"", in faţa
de D.1Ci chiar tn vremea celei mai intense romaniz1\ri : cL C IL . 111 7998 HlIrliganului _ cu numeroasele lui sate şi burguri getice, printre cari
[= Mu tecscu În BeMI, '91 6 p. 37 1\0. ' 3], 8009, 8021, etc.). O Piscul Crtis.'lnilor-şi la Troesm;s În faţa cflmpiei dela guri le Sirctu lu i
compilraţie între lupitcr dela Drobctll şi barbarul de pc crenc lul fig. şi Prutului '), trei legiuni: J ltalico, X I Clol/dia şi V M{lcedonica. Dar
117 (o. c., p. 96) dela Adnmclissi (eL şi fig. 116 del" p. 95) duce la con-

~~~~~§JJţ:§ţffffl
cluzia, eli avem În ambele repre7.(~ntări un tip etnografic absolut identic.
Este deci naturaL ca inainte de a hotliri ca sarmatici, numai după imbră­
dminte, pe baroorii În caftane dela Adamclissi, să mai considenm
Încă un alt tip de barbari, cari ar fi o.'"Ifecum .. devlraţii tlt-J)na' ~i

ti.
') Reprodus inel mai bine decit in rublicatiile precedente, În C::IrteJ mei!
,vm.la,",j/.D"mln·j. p. 176.
,,,,,p.
::~;·,~!~~~;~~E~:;~~'::~'~~:;';::;;O~;,~/~:;':~~';~~;O,:";.'n~:':u,:

www.cimec.ro
II .GETII~SPARGAPF.ITIIBSI..AJ}eCF.~~

nu ~. numai atât. Traian zideşte acum chinr putcmjce lagAre pentru getiel, adicl'i dacică, şi dl. in vreme ce in pustJ 'risei S.umaţii l azygi reu-
(lu.Y:ll~o. A~ publiC"dt cu alt prilej inscripţia de fundaţie a laglirului deb şesc - şi cu ajutorul roman, din Pannonia - sll. împingă pc Daci (pulsi
COrltU"" dm a. 103 (Dtscop. "0/1(1 in Scythi', ftfinor, Mem. Sccţ. Ist. ah /tis Daci: Plin. N. h. IV 12 (25), So) in ţinutul muntos (mont~s wro
d sallus Icnnll) , În Tara Româneasd Dacii rimân mereu s~pâni,
:OCX V , p. 4-80-48~):. Tr:ti:tn aşeazli b Cartium, spre a supraveghea
pentru motivul foarte s implu, că ei domin!i solid nu numai colinele
IntrcaJr.l valea Ialom lţ el, un escadron de cavalerie, ala { lllIiJpanorum tI
Ara~.acorumJ, astfel ca in larga step!i din faţă, s!\ poatli face oricând Carpaţilor sudestici, ci şi întreg malul Înalt al Mocaiei Inferioare -
pânll. LI guri le DlInl$.rii. Intre cele doull. forHlrcţe puternice, care, la cotul
~::~l~n~~;t~~a e~::~e;lt~;~::I::~~i::;I;~II::Cli~r::~~~i ~~r~;j !:~ Dunll:rii dela 1311rboşi şi In cotul Carpaţilor dela FO~1ni, se strâng un:l
duta un SprlJlIl, spre a nelinişti graniţa. Ştim dea ltfel, c~ şi pe malul de alta de mni dI se ating, nimeni n'a putut,chiar în vremurile mai
sting a~ Dunru-ii, b vl1:s?re:l acde i llş Ia l omiţc, se va face şi cap de pod vechi,sl$. pătrunci/i Sl."Itornie: Geţii localnici au respins pc intruşi şi
amlat, IIlstal5ndll-se :lICI un 1111mcrus Surorum sagilloriortlm (v. o. r., drumul dela Oituz, in Poiana, B/irboşi , legând direct Ardea lul cu Do-
p. ~78, drept coment!lr In CIL. I II 7493). Şi Înc11 ma i mult. Traian brogea n':l fost descoperit de Romani, ci de Geto-Grecii, cari ind din
' ÎntemeiazJ1 În vechiul centru comercial grecesc BArboşi dcla gura Si- secolul al VI-lea Înainte cle Hristos intraser1\ in legllturi pe calea cea
re~l~i ~)ârv"n, Petl/tralion ~Jtllhliql~c, p. 26 şi urm.) un puternic lagăr
mare 'l Dun11rii, pânli departe Înlliuntru l ţinutului getie (cf. Vârvan,
mixt: atat pentru trupe de mfnnlcfle (Iagfirul e zidit-şi ocupat sta- PJnelratioll, p. 26 şi unn.) şi-şi trimeteau pc acel drum tn Ardea l,resp.
la Mare, unii vinul ispititor de Miazlizi, vasele frumoase de bronz, ar-
~g:lc~:.~:~.:;a~lp~~~;:'~~:~I::~ a!::, ~~nd~;,~eJ d;/~i,~~~~,t:i:r: mele ~i podoabele lor, iar ceilalţi aurul scos din munţi, robii frumoşi ,
de mannaru dm eloms FlafJ;o Afonica: v. pentru toate amlinuntcle v!induţi mai pe nimica, vitele, grâul şi mierea .
P~rv:an, Castrul dela Po;an~, Mem. Secţ. Ist. xx.XVJ, p. 114 şi urm.),
Dar nu numai izvoarele Iiternre, ci şi urmele archcologice din cllmpia
(:~ ţ:~:~~ ~~::e n~::~~ aS~;;':;ii~,~:~i ;.re5:i~i ;ii ~r~7'~~~;~~ dela Sudul şi Estu l Carpaţilor confirm3 unitatea şi omogeneitatea vieţii
omeneşti de pe cele douli maluri ale Dun/irii de Jos, cari tind mereu
p~rmanen~e. Ftresc lucru, sold:lţii de ma rinn. dela U1irboş i urcau şi pe
Siret ca ŞI ~ Prut, astfel Încât, dupll cum am arJ1tat cu alt prilej (Ca- să se integreze reciproc Într'un singur mare organism geografico-istorie,
SlrU~ dela POIana, 1. C., p . 120 şi uml.), intreaga l\1oldovli. şi Ibsarabie av!ind drept ca lc de comunicaţie la mijloc largu l drum al Dunl$.rii.
sudică erau acum anexate la teritoriul şi la clvilizaţ i a romană. De câmpia Intre anii 1890 şi 'goo Tocilcscu :t urm.!!:rit valurile care stmoot
munteană, care erâ acum perfect Închisl'i de orice fel de contact CU cx- Oltenia şi Muntenia cicla Apus Il' Rhlirit, paralel cu Dunllrea şi a con-
teriorul barbar, întrucât ultima po..1rtă - v:l lc.a Siretu lui-cra defi- statat d ele Sunt orientate spre Nord, deci au fost trase de un stăpllni­
nitiv euceritl'i şi ea, nici nu mai e da r nevoie de pierd ut un euvânl. tor d in Miazll:zl, care avea interesul de a precizâ prin acest hotar pre-
tenţii le sa le împotriv. . sti'ipânitorilor din Nord. E clar, d avem aici
Cr~dem astf~l a fi demonstrat, pc baza faptelor şi consideraţiilor
multlple de ma l sus, c!( e o grcşea ll'i 3 crede cIi răsboa ie lc dacice au fosl rlispunsul roman la ofensiva gctică spre I-Iaemus, şi anume, (,'U îneepere
ehiar dcln mo.1rtc:t celor doi mari riva li, Cacsar şi llurebista, prin rclu~
d.use exclusiv p~tru parte.'\ munt03SlI. a Daciei, că regiunea dela Sudu l
are . . planuri lor lui Cacsar impotriva Dacilor de clitre Octavian.
ŞI Estu l Carpaţilor n'a juC'lt nici un rol, nici În rlisboiu, nici la orân-
P1hrundcrea roman~ în câmpia gcticli a fost foarte timid/i la inceput
duirea pl!:cii, şi că tot acest ţinut, dup!l anu l 107, ar fi rAmas un fel de
şi foarte prudent.!!: intotdeauna .
ţară a niminui, pc unde se preumblâ cine voia. Deasemenea credem a fi
Fllrl\ îndoeală, prima şi cea mai veche Încercare de stabilire a unui
demonstrnt cA nici un moment cllmpia munteann. n'a Încetat de a fi tari
ecap de pod. În cllmpia geticli e reprezentatli prin valul descris de Toci-
Jeseu intre Ce/alta (Ia N. de Calafat) şi lacu l Greaca (la JUsJ1.rit de Giur~
~'::~' ta 1'11 Irt<:e dela Traian inaiDte III TrocMDis (d. ti Filo"'. Lqionttl, 1). 6. ,i giu: Fouillcs e' ucherclus, p. 118: din nenorocire netraaat intreg pc

www.cimec.ro
II t.ilTIII)I~ C \ ItI'AT IIU;I.t\ "'I'AIt(;'1'~2:.~_,~.:CF.II~
:.=-_ _ _ _ VAS ....,; rÂRVAN, C8TICA

ales momle: de prestigiu - din a . 52-53, ale lui PIJutius .Aelianus,


harta aHhuratli In :lcC3stă pagină) ş i 31c.l\tuind do;u o b:lnd~ de teren
care nu numai asigur!\ st.:1pâni rea romanA completA a malu lUl drept al
brgl'i de zo- 40 km" acoperind trcccrC".l peste fluviu pc w
Ro/iaFia
(in (aţi. Densei). OesclIs (in fala CcJciu Jui) şi Novat (in filţa Zimnicei).
D.lcli ne este perm isl'i o ipotezA asupra epocei dnd a fost trus acest
~~t::~:i_XI~~~ ~~n ~~~;;gd~~r i~t:r::~::ă l~~~nr~e~li:at~~!r::â~;~, :r~~e:~
\'31, atunci credem c3 ci nu ponte fi dccM opcr.t lu i Atlius CaJus, sin-
guru l genera l roman de pe vremea lui AUguStU8, care real a plitruns
~11::r~~:~~i l;:l~a:A;' d~:;~~o~v~:~ăm~~ s~s~r~~11 °l~~~:r~)~e!:~::~~
influen\ei romane. E logiu l lui Aelianus spune limpede, clI: el ..1 U\rgit
ofensiv şi biruitor in in im.'l Ţl\riÎ Romllncşli. de unde :1 şi mutat În
Sudu l Dun1!.rij $0.000 de Get i .
hota rele provinciei.: evident aceastli l!h:gire nu putea avea loc decât
To:ltc am3nun tcle ce c un o.'1ştclTl :ISUpr:l ofensivei lu i Catus şi a biru -
inţei s:.d e corobore,lzl'i această i poteză: atoc exclu siv impotri va Gcţi l or ,
:::i:~n~W~~~I:~ri~~:~I:s~l:~!~:~c~fd~~e~~c:~r~~dde;~~.~n6il:e~~~'J~~;ru~csr~~
dcm c.~ nm putca adm ite ca probabi l ă 17i o lărgire proprie romană a ve-
iar nu ş i ;l R'lsra rni lor ori Sannaţ il o r dcln guri le Dun1'i rii ; atac , nu din -
chci zone :lIl cxate de Aelius Catus intre Ca lafat ş i G iurgiu, În cli ma i
spre Pannonia, ci dinspre 'fh mci:l, ş i nHlt~ re.l Gc \ilorhimi\ Î ş i prin şi

~~;~:~~;0:{;~: :~ET~~:%~n;i~~::'2~~~:' ~l:~~~l;:~:;~~~


fl<; T;;P' eQ~i(~lt. deci În teritori ul dcla OesclIs, UIIII, Asamrll şi
/alerus; mutarea gran iţei oficia le romane la Dunăre ş i curând apoi,
chiar Înfiinţtrca nouei provincii :1 Moesici, În futa Bana tului ş i Olte-
nici sudvesticc ş i impingerea Daci lor Înspre Ardealu l SUdVCSlIC, lOcA
nici dacicc; catastrofl dacicl1 in Nord ul Dun ăr ii , cu armate sfa.râmate
din vrem(.'3 lui D omitian, În special prin biruinţe l e lui Tett iu s luLianus .
ş i regÎ uci şi ; Îns(ârşÎt pomenire sl'rblitorcască a acestei b iruin ~e in
Dar resturile archeologicc I"Omane, prc-tra ianicc, din câmpia mun-
autobiogmfia lui Augustus (vezi pentru toate. mai S U8 , p. 94-(5).
tcanli, nu se m:\rginesc la prezenta. Înc!\ incomplet llimuritli , a va lurilor
Este clar,c!\ mutarea lagă rului legionar dcLI NaissrlS la R.atiaril1 cel

r~,~:i~:::~~ :~n~:~~:~~~~:v~~~i:~:n~~~~~~~!S;~~~:S~~~:~
ma i târziu prin a. 15 - nu se putuse f,lce decât cu condiţia perfectei
siguranţe a legiunii chiar pc malul Dunării, cuc, sc ş tie , iarna inghe-
ţ:lnd,nu mai constituiA nici un fel de obstaco l - ci dim potrivă-şi
pe Dun1ire În sus ş i pe afluentii ei moldoveni ş i munteni Încă din sec .
ga rnizoa na romană eră ca ş i În plin teritoriu barbar. Stă p ânirea romanl'i
VI a. Chr. Intocma i cu m râsbooele Geţilor cu Alexa ndru cel Mare
asupra fâşi e i getice dintre Ca lafat ş i G iurgiu În dl dina . 4 d. I-Ir. ni se
şi L ysimachos nu impiedecau şi nu Întrcnlpcau d e fel p!\trunderea
plre dar n a tura lă ş i valu l care dcsp!lrţia accs t teritoriu lr'Jnsdanubian
civilizaţiei greceşti În Nordul Dun1'i rii 1), tot "ş.i rltsbooele Gc\ilor cu
de restul Daciei libere, a trebuit să fie ridicat in aces t timp .
Romanii. Îllcepând din secolul al II-Ica inainte de li ris tos, nu numai
Cât pri veşte .. brazd:1 lui Novac., marcle va l care desparte întreag:!
regiun e de câmp a Ţării Rom ân eşti de regiun e:1 el e dealuri (ef. b Toci-
leseu, o. C' l p. 118 şi harta), precum şi valu l din Mold ova ş i Ill.sarabia
~~ţi~:ll;~:~C:!'Î[~iD~~:r;o~~v:~ :~1~: ~ia l:;:::~~~~~o~~~~r~li~l:;reCj~~~~
ş i Sud vest, fi e pe ca lea macedonea no-thracicl. d inspre Sud ş i Sudest.
meridională, Între Poian:l, la gura 'l'rotu şu l ui, ş i Cctntca Aibă, la limanul
Resturile de ceramicl dela Piscul Coconilor ori Mânlistirea, În câmpia
Nistrului (ibM., şi Pârvan. Caslrul dela Poiana, p . 118 ş i unn.). orien-
muntean!!., sau dela Poiana În Moldova, arata limpede efectele penetra-
ta rea sa fiind spre Nord, el trebuie s~ fi fost ridieo.ll tOl În:l intc de cuce-
rirea Daciei de Traian: cu atât mai mult, cu cât de o interpretare a lui
ca gran iţă post-traianicli Între cele dou!\ provincii. Dacia ş i Mocsi:\
~~~~o~::::~i~~a;:~~e:~~i~:~~i~:i~~c~r~~;t:r~;eO~:i c~~ip:~'u~~
Inferioară, nu poote fi vorba, traseu l situ oltea n fiind in acest caz absu rd.
lene: Piscul Crllsani/or, Mtlnăslirta, Piscul Coconiwr, Tinosul, Zimniua ,
Dar, inainte de Tr3ian, cste clar di un singur mare eveniment mili-
tar b Dun3rea de Jos poate fi identificat cu opera de pacificare şi ane- 1) ef. pentru toate acelte chestiuni liniile fundftmen"le ce un I tmbilil in lA _1_

xare, documentat:1 prin valul nordic muntean: s tr!\lu citele biruinfe - mai
~'t,atl'on htJllniflll' ti ,i
lullhriItiq.u dallS la " , IU, du Dtulubt, 1. C" p. 23 urm .

www.cimec.ro
VASI1~E f'ARVA N. C"'T'CA
--- ~_ _ _ _ _ _ _ _ _ ". ~
I =CU~
LW~M~CE~"'~d~_ _ _ _ _ _ _ _~

etc.,etc.,formele de civiliza\,ie indigenli În Icglitura lor cu cele douii culturi conţine ş i incheie cu aceastl'i înţeleaptă afirmare: doxAw c5e no,Uoiol
superioare, greac.'i şi rom:lOit, care le-a u înr:lurit, şi vom incerca a SCl- Creo, :r(!dU(J01I TO" ZâJ.poi'" TOUIO)' 'YE:t1ioOa, {fv{)ay6r!cw . 1n adeviir
biIJ, care anume sunt obiectele şi fabricatele impormte, spre deosebire e elar , că nu pcnlruci'i. ştiau aceastl1 istoric despre ci, admirau Grecii

:ep~~i\~~ c~.!~::I;~;~;iţ~~~~~~:;ea:;i;eU :;~~~e~~~~ ~;;c~\~~:~~:~


de cele create la faţa locului, numai cu imitare:l modclelorstriline, dar
de indigeni şi cu mijlooce indigene.
Acum, Înaintc de a trece la descrierea şi valorificarea istoric.1i :1 desco- legenda cu Za lmoxis. uiscipolul lui Pythagoras. Fapt e, cli tradiţia
peririlor dela Piscul Crl1sanilor, suntem d:ltori a da şi un conspecl al pe care o reglsim şi la Platon, CllOrmides, V şi urm., in legliturl1
infonnaţiilor pc care litemturn anticii ajullslt pOn!!. Ia noi, ni le-a plislrat şi cu celil.l'llt personaj legen<rar al Nordului thraco-seythic, Abaris
eu privire la civilizaţia daco-gcticl'i, - În specia l la Sudul şi Estul Car- (eL şi lIerodol IV 36; l umb lichus il face şi pe Abaris şco laru l lui
paţilor, În valea Dunllrii şi a afluen\ilor ci. precum şi În acea parte din Pythagoms). corespunde acelei stiiri de spiri t :a Ionicnilor, cari ajunşi
dreapta 1)un1\rii, pânll spre Pontul Stâng, unde locuiau din timpuri i'n secolul al Vl1-1e:.1 in tlirile thmco-scythe ale Pontului Euxin şi obser-
immemoria le tot Geţii. vând nenum?lratc obiceiuri şi credinţe populare indigene pline de În-
teles ad!\ne, precum şi o civilizatie strliveehe, care deşi numai etno-
~rJfic1\. nu era pentru aceasta mai puţin înţeleapti\ şi bine or:lnduitA,
III au dat mlnunlirii lor forma admirativl1 a solidaritl1\ii intelectuale a Nor-
Prin secolul al VI-lea Înainte de Hr., când Grecii din lIistria urcând dului barbar, cu Sudul clenic.lnc (apt iosli, Nordul acesta trl1ia Încli
pe DunAre în ţinut getic au intemeiat escala dela l31I.rboşi (v. P,Îrvan, În moştenirea strlUucitu lui mileniu al Jl-lca 3. Chr.) c!ind Thracii aIcll-
Plnttratiorl, p. 26, 33, 3j şi harta), Getii sc aflau În tr'o st:IfC de reL'Itivll tuiserll, În epoca myeeniantl. una şi aceeaşstr!lu cit.!i civilizaţie. cu Grecii
prosperibte. Nl1vllirile scythice Îocet.'lse; popoarele odihnillu Într'un de o plrle, cu Phrygienii de alta.
echilibru destul de stabil. Din Carpaţii nord;ci şi pilnn În Ilaemus Geţii Credem, in aCCast?l privinţ4 de acord cu Ridgeway. o. C., p. 366 sqq.,
alclituiau UI1 mare popor, unitar C'.I nelun, de sigur Însll impl1rtit politic in eli povestea elcnică a expediţiei Argonautilor. cu epilogul ei, a ieşirii
nenum:lrate ebnun autonome, unelc sub principi indigeni indepen- din Marea NeagrA pc Duniire În sus În Marcu Adriatică 1), e O palidl1
denţi, altelc recunoscând, mai :des in p!irţile dinspre Nistru, autori- şi naid, dar ca fond exactă amintire despre raporturile comerciale
~tca cutiirui rcgc. de neam scythic, ca Ariapcithes dela Olbi", ca de altfel
şi În Ardell, unde familia regali\-a regelui SpaqţJpe ithes-şi vechea cl:.lsii
rud~I:~ !: :~;~~ ~;:nz~~~it~\nE~;ia ~il~ea~:~ I;il~:!~~~mycenieni ai
oobiu{ (Agathyrşii,dupl1 cari se numiau toţi locuitorii pLltoului transilvan) Getii dew Dunare se aflau deci in secolu l al VI-lea Înainte de Hristos

rl:~f:~~\i~~~~~::Z~~~~~;~;I~~fJ~;i~~i{~~~~~:~~~~I:f:~Jl~
erau deasemenea scyt.he (ef. mai sus, cap. l şi \'. Il erodot, IV 78 ş i uml. cu

~~ti!/ ~ :~; ,~~'~~)%~~~ii :~io~~~dş~)~~~\id~l~c;!ta<:':a a~~,c~~i:\~::~


Înalta. lor concepţie despre lume şi viaţ1\-şi În special de credinţa lor În
nemurirea sunetu lui - Încât, negl1sind alt1\ c.~plicare. i-au proclamat cum vom aritta în amltnunte mai jos. culturii greco-scythe din Nordul
pur şi simplu de adepţi ai filosofiei idealiste şi mistice fi lui Pythagoras. Mârii Negre, ii corespunde În valea Dunării de Jos, cultura greco-gctli.
Iar pentru ajungerea la Geţi a acestei fil osofi i rcligio.1se din Sud şi pentru Printre primele mltrturii archcologice În aceastll direc\,ie, trebuie al1 pu-
răspftndirell ei în Getia, ei au nlscocit povestea principelui şi apoi re- nem hydria dela Bene (Berc.:g), cazanul de bronz dela Scorţlru (Brlila)
gelui şi in sfârşit zeului Zalmoxis, sebv şi discipol al lui Pythagoras şi b..'lsenul de bronz dela Bălănoaia (Vbşca), pentru secolele Vl- V,
la Samos, iar apoi rege şi .zeu la Geti, pe clIri i-a refonnat în sensul
învăţl\turii idealiste a maestrului sau. T-Terodot, cITe cunoaşte această
L poveste (IV 94-<)6), Îşi face Însii rezervele sale asupra adevărului ce ar

www.cimec.ro
iar Cu Începere din vremea lui AlcxanclOJ cel Mare, a,re,rn eandc lllbOJ I - sub titlu l de I'tTlXâ 1), istoria rl'isboaelor dacice, povestite de altfel.
de bronz dela Piscul Cdsanilor, vasul de bronz dcln Tinosul, şi ce· chiar şi de gloriosu l biruitor Însuş: 'l(ol TIVWV pOI>Jdou;2) tq-eor:wtWJIO"
ramica indigenll, de imitaţie clcnicll (vase tmcgarienet = dclienc) din [tUJ' de cIUM' r:!ÂiJI ':U(J1 puallJo Toi, if!vJ.loQt '·l'J.e'I1'fleil.CJJI' 3). E, ad iel,
Ilalt.1 Dunllrii, dela Crăsani, Zimnicea, ctc. vorba de ÎmpllrţÎrea slI rcinelor intre nobilii daci în vreme:1 rll.sboiulu i:

;::::':~~T~::~!i~:.4:~l;~:::~:~:'~: ~;:,;~;i~:;Ii~~ ::~,;~î::~~!~~:~:~


Da r sli ne Înto.1rcem la şti rile lilcnLre.
Geţii Sunl s~dent.'tri. Ocupaţia lor principa lII. e agricultur.! (Arrianus,
Allab ., r 4. cu Col. 1,at'aml, ed. Cichorius 11 p!. 81); şi chi;uÎn Împre-
j ur.'\ rile nenorocite de pe vremea lui Ovidius, c;înd Dobrogea era cu- Geţii sunt organizaţi pe clanuri (geftlts, ltiv,, : cf. R. g. d. A. e. 30
treemt:.'\ de to.'tte ho.lrde1e, Geţii b!lş tin aşi nu· ş i plirnsiau vechea lor r. 13 sqq .), av!lndu-şi fi ecare o capitalA, numitii adesea dupa numele
deprindere, de a lucra pi'lmântul (mai sus , p. 99 ş i 100). Ca a nimale do- Iribului: Burrida'tlfl , c:apitaln Bllrri-lor,-Saci-tlavll, capita la Saci-Ior , -
mestice, c.'t lul , boul, oaia şi capra ne sunt documentate a tât litemr, cât Napoca, dupli Napac, - A lboca, dup~ Albi (cf. şi AlImrntlS) ,
ş i monumenta L (cf. Col. 'l'raimuT, ed. Cichorius 1 pl. 56, n pl. 113)'
Cava leria getidi ne e cunoscu t:1 Încli de pe vremea lui Alexandru (Ar-
rian l. c. ); boii erau, fie înju gaţi 1.. ca re (Ovidius Trisl. 111 10,34; eL
!):irvnn, Incep. f). Rom ., p. 61 , fig. 38 şi Mon. Adamc1issi, ed. Tocilescu .
2:~~;': ~~'~~~~:;:~:;:~t:~:~~~:,~~~~:'~~;E~:~~~L;,~~E:~;:~~
ŞI dC'Jceea, ea urmnre, dând e3 aici numele tribului: P OlII/a (ef. şi Po -
Viena 1895 , p. 48, fig. 57, metapa 9) , fi e pu ş i la plug(Ovidius,ex.P. lousa, iar la aceasta POrtl!isso), dupl!. care POlulolellSes, - Sia, dupl!.
J 8,53 sqq., cu Pârvan, Incep . v. /?om., p. 54 fig. 33)' oJrncle de bou, CLre Simsel, - SaMac, dupa c'tre Saldenset,- IIla/va, d upi'!. care
rcsp. de zimbru (Anlhol. Pal. VI 332) erau întrebuinţate drept cupt Malf)ellses,-~au dmânând to:-a l deosebitli dc aces t nume: la Bf'1fJ1o l ,
(Diodor XXI 12). Spre deosebire de Scythii nomazi (tiJLdEotxo, "021'0- K6tâye,wo, OII fl tl.lP6tyO' putând adi'iog:'1 drept C3 pital1l. indiferent ce
ţ,&.6tt; : Strabo P'3oo),la cari-a lliturca de bou - calul era animalul n~m~. ca Drobeta (cf. Egt/a) , Bmcla, GC1luclo, Gllrsumori ' Il l" (izvoare

pr;i~I~~I~~~~;~fi;cI~~rm;,g:~flt:~~e;~~:_~e~~!n:7~~I;itŞ; :~~:~~:~~
princip'J. I, ch iar pentru hrana cu lapte (cL ş i Poseidonios b Strabo, p .
300), i3l" nu numai cu caroe (v. cit.'ttul din Antiphancs la Athenaeus, p.
zz6), Gcto·Dacii a u - alllturea de bou -o.'li'l: turmele sunt mare:I lor Lag~, povestind cum cucereşte Alexandru cel Mare la 335 acC'J. :116)." fi
bog~ţie (Col. Traialld, 1. c.; cf. Dio, LI 26, 3, unde prin âyAlat sunt Ge~llor de pe malul Dunltrii, zice d era. 'I(U'I(wC' 'ttTet1.lopbtJ: probabil
f)ri\ indoealli de înţeles toate tunnele,incll şi de oi ~i de Clpre, iar nu nu- numai cu va luri şi şanţuri de plimllnt, rcsp. Cu p:llisade, adic:.l aşA cum

~=~~.;;i.:~~~ '~S~!:~i~;:;~~:~~c:::~~u:~:~v:'~~:~~:;:~Fii~~~:~~~
mai cirezile; v. d. p. turma de pc metopa 8 [Toc. O.C.,P.47. fig. 56] dela
Adamclisti); pbtorul efa l ~turea de agricultor, principalul reprezentant
al vieţii rurnle (eL moo . lui QuadrJlus dela Capidavn, la mine i ncep.
v. Rom., fig. 32 şi 33, p. 53 sq.); cojocu l de blanll de QJ.ie e haina na- m~ntO:ls!l şi ~ ma lul drept a l Dunarii, und e piatra era. din belşug, ce-
ţională pc vreme de iam!!. (v. la Ovidius Trist. şi Ex. P., locurile citate t:l:ţtle daco-getlce sunt bine Întli rite cu ziduri de piatrll. Co lumna lui
mai sus p. J2.5. nota 2: pe/liti Gdae, şi cf. Figurile de pc creneluri le dela Tmian reprezintI!. e drept, doull tipuri de intArituri: unele, dupli chipul
Trofeul lui Traian: Toc., o. c., p . 95 sq., fig. 116 sq.). roman, in pia tră de talie (acelea fuscsed de sigur zidite de Decebal, cu
Un document clasic pentru import.'tnţu ş i seriozitatea vietii agricole
la Geto·Daci e fragmentul pi'istrat la Suidas, s . v. BOCJJr:{al~1 din oper<l ') Daei Getii ,i Dacii IIr fi (OSI douA popoare deoacbÎle.de .igur Crilon n 'ar li
lui Criton, medicul grec al lui Traian În vremea răsboaclo r impllrafului inutulataal(e! o carle, În care toanai licelli1audaimpAralului d u penlru cucerirea
În Dacia 1) şi care a scris-ca şi contemporanul sltu Dio Chrysostomus Daciei,,i nnume. mai prelua de tOlle,II celei "WrtIOQle, cu ploloullran.n·JWJrI CII tOI.
Th:!.,C;~~,1~~~::~UX . ,.'lI.POfJJrl1i. : POWf:lÎI" d~(I'()IJ,; v.,i la Henri1'!:lienne .

') C(. Jacoby, În Wiaaowa.Kroll XI 3, p. 193-4, 1. ti. ') F. H. G. IV 37...

www.cimec.ro
meşteri romani: ed. Cichorius 11 pl. 81 şi ef. Textb. 111 p. 206),ia r v:\zut In Dio (LI 26, 3) şi pe bieţii Geţii lui Dapyx, in a. z9a. Chr., ren.·
altele, numai de lem n ( ibid., TI pl. 97 ş i 98, cu T ex tb . 111 p. 304 şi urm .); giindu-se În peştera Kei{!I~: )(atala{J&vr:t~ ol bttXWfllOL nl"Oc, ::r:oJ.).4i 'td Tr
dar nici unu l din aceste tipuri nu e propriu zis daco-gctic, adiell tipic dUa TU n/ItWTaTa xal Tă< &yAA~ it; CUiTO (uJ om/lato).) it60«, iaexQf.LIofJ.V'(o
pentru ÎnfliţişlrC3 mai veche a acestei civili zaţii. Oimpotriv!\, cet!\ţ i ca r Oimpotriv:\ L1 deal şi la munte :l\'em casele de bftrne, acoperi te tol
accle:1 dcla Grltd i ştea Muncc1ului ori Costeşti, în munţii lIun iedoa rei cu lemn ş i aşcza te fie direct pe plmRnt, fie m:li ales pc stâlp i de lemn
(eL O. M. T eodorescu , Cercei . "rcli. iTI m. limti"I., Cluj , 1923), pOl fi (ori poate de piatril), foorte inalţi dcasupr-ol pi1.mântului, par'c'ar susţine
luate drept exemple pbstice pentru descrieri C.1 aceea datll de Ovidiu5 nişte J ocui~ lacus.!!e 1), dar sprijinindu-Je numai la cele patru eolţuri,­
pentru Acgyssus (e.1:. P. 1 V 7, 24-: IIrhs eral in S/lmmo m,bibus acqrla ia r fiecare ca~ e Înconju rn~ de un zi'iplaz de scânduri, cu capetele
iuga), compl et,uă cu informaţiile dela Dio, privito.1rc la cctit ţilc gctice t:'!. iate În unghiu asc uţit..; vezi Columna III; Traian, ed . Cichorius r pl.
ale lui Roles.. Dolpyx.şi Zyrnxcs (LI 24, 5: uiX0,"i 26, 2: rpaOV(JtOf' .. . 20 şi 40 .şi 'l'extb. 11 p. IZ3 şi IZ5. Ceeace e caracteristic, e eli aceste
blOllo(})!€, ... WU) 'loii ulxou," dOitlloa,u61'o,"; 26. 5: bel r b'ouxla '(() cVt:g- l ocuinţe sun t :Irntn te ca având cel pu ~ in doul\ camere (deci nu mizeria
xecnaTov Tii, Zve~ou ăalJi~ TE;;XO' [deci :Ive:\ chiar 111:li multe] t}i.Oav) de!:.1 câmp a lInei s ingure odl\ i) ş i c111.dirca e bine încheiat!!. cu cuie de
ş i comentati'i cu descrierile cet.'\t ilor th rnce din lIaemus, la 'l':1ci tus, lemn , fllc5nd un bloc perfect solid.
Afln. l V 46-51. (Cr. de altfel, mai jos , cap. VI). Atdt la munte cât şi la câm p casele sunt patnd:llere, iar nu ron,mdeJ
Locuinţele getice , indiferent dacl er:tu În cet.'\ ţi de piatr1\ ori numai ori ova le.
de p~tnilnt, sau În simp le sa te aşezate deschis pc ma lul apelor, erau de Femei le sete fac toa t:'!. treaba gospodilriei singure: ele macin!t grâul
Iluele lipite Cll plimânt 1). Ovidill s vorbeşte de ele ca de ni şte sim ple în ril ş niţe l e de mân:'l., ca re sc găsesc in orice aşezare J'I reistoridt şi proto-
colibe , casat: el cremal i"solltes !toslica f/amma casa.s (Tr;s/. l II la , 66), iSloric:\, şi tot ele cam apa, purtând \'ascle pc cap (Ovidius, e.~. P., I II
ceeace rllspundc uşo:lrei cdlir:imllri. a tOr3şulli i Geţilort in n. 335 de 8, II sq.: f emillo pro lana Cer;ttlia mIl1lerafra"git. STlppositoque grave",
Ale)(l\ndru cel rvlare, care, dupll. o intre'Jgă serie de ispri'ivi - printre el e vertice portlll aqttom; cL pentnl purlllrea poverii pe cap şi Col. Traumd,
şi acelstă distrugere - se poa te to tu ş , În 3cecaş s in gură zi, ÎntO:l rce ed. Cichorius I pl. LVI); ele \ ~~ Riinza de eânepli, din care fac hainele
înapo i În drcaptl Dunll rii: atiT~ M y.aTaoxc.hpa, n}v 7/&ll.l' b-tICI ... Qn ... "al Jor şi ale b!lroolilor (cf. Herod. IV 74) şi ii servesc pc aceşti a în toate
hUl'rarcl avrijr; 1'ld(}0J; OI{,OU'; oVll.,."'l'aJ'Ta, btll'o ofr;>aTo:te6ol' (Arrian ,14, 5). chipurile (mi"isleria facere: Tustinus x..XXfr 3, 16) ; lucru pc C'.tre de
Propriu zis insli, avem a ne închipui multe din accste casae geticc nu allfel il atesteazli Il eradcides Ponti cu l ş i În genera l pentru starea fe-
atât ca nişte colibe, cât ca bordeie. pe jllm1\t':t tc Îngropate in p?l.m:int 2)cum meci la Thraci , vorbind de poJigamia acestora: raţlei bUWTO~ t(!ei~ xal
vom not;\ şi mai jos. la descrierea s?ipll.turilor. fn ndev/\ r, clima groaznic de 'ttaoaQa~. elal 6i 02 xal 'tfl l&xO'l'1'a, xal w~ iJeaWla{vw~ l.l!W1'u.u, xai. I~
asprn din câmpiJ muntcanli ş i stepa moldo-oosarabeani'i ş i dobroge:ml\ neetovola, ol ),Q.1l0t xal ix 1ll'(JltMtJlj f'JvJ'e'O tV a1ÎTal" xai. i.ovet )!al dw-
silia la acest fcl de construcţie (dealtfel comun şi la Roman i În casLrcle Y.O)ot.l 1). Cât priv eş lc insi'\. coşurilc şi diferitele Împletituri de lozie şi
lIestiva le), ba mai mult, împingea chi:lr In alegerca de l oc uinţe tot:.d papură, ori pl:lscle şi nlivrnl dele de prins peşte (cf. descoperirile lui
subp3m ân tcne. Strabo ne vorbeşte de fl rogl odyţi i t Dobrogei, În carÎ Petcoff, dela Obreşta , lânglt Sofia , În Godi!lIik tul Jl/a rodlJiia Mu::ei
nu intotdcaun:l avem a vedea chiar ni şte ..locuitori În glu ri. ori tpeşteri., din Sofia pc '921, Sofia 1922, p. 217-222), precum şi bl\rcile8Cobite
ci , fliri'i îndoeal:1, ş i pc locu itorii În bordeie, ca ri , fireşte , erau adesea mai Într'un singur trunchiu de copac, pentru pescuit ori trecut apele (cf.
mu lt sub~ decât suprapll.mântene: ... {;:rEtJ0txoiio , ~'ovrol'te xai K()opvf;ol
xalol Tewy).odVTat Ăey&PIP'OL rWI' mal XQ)J,anv xal 1'oflb r xal " JOt(}O" 1) 'I'oma5chc k, o. c .• I p. 121. s'.IIHI inlJC1aldc Icctll\SpeCl, .prc. lc lOCOli
T&::r:WV (p. 318); su nt ad i că ţinuturile prin exce l e nţ:\ getice, und e am ehitrc:aloeuin\clacuslrc.
') 1~HG . 11 220, 28.- CUllclcri.lic pentru (du l cum lurrl! Roesler (DaHJOtT6",.
,) V. penlru ccmpara\ie It. Popov, dlJlturiic ,i studiul din l flW1tija bafg. arc". DtUinr, 1. c.)e de piltll ,i Înlrcbuinlllrcll llcutui paugiu, .prc II dovcdl poligam ia
drll~. IV 1914. p. ' 48 ,i unn., , i in .pccisl p. 197. 214 ,i urm. , ,i 219. Gt:lilorl Hencl ides din lIer.dca (1) devine 1. RClC.der un ode.. itan ( I), eare,
~) /bid., p. 219. eL ins!!: ,i UsT.!6 in Do!go:t(ll/Jk V. p. 337 '(Iqi r. Kodal , VI, p. 2JO. nici vorbi, delCrie obiceiurile ... CClilor ... vecini i...

www.cimec.ro
",
la Arrian r 3. 6' IWI·6;l.l/t 7lloiu din ţara Gcţilor, luntri de cari In ce priveşte cu ltur.! viţei de vie, ştim dela Ovidius cl\ În Dobrogea,
XQ(tWtat ol :t~doOt~Q~ T(y " IOf(](tJ iq/ ăl lrlq. 'tt #i lx foii "(Ot!}DU Xlrl pc vremea lui, nu exista (ex. P., III 8, 13: non llic pampineis all/icilur
eL"tOTt. ';tu(!' aU,p.ol''; ă1'(l f(h, :'tOf(lftCn' oTe),loll'To xul J.no'UVOl'W; u..-,:' vili""s IIltmu) 1). Ştim însă, c!l totuş viţa era cu drJ.goste cultivatd la
avnuv al 'noUal) I ş i IlU m:li pu\in ca rele. plugurilc şi to..'llC lu cd- e.'ttrema Jimitd sudicli a ţinutului gctic, În părţile Mesembriei (CIG.
riie În lemn, sf!lrşind cu ins:'lşi casele,- pentru a nu mai vorbi de ;Irmc. 2054 = Dumont-Ilomolle, Me/ll1lges, no. III ", p. 462: .... A1i),OVC811t1'
precum şi de hamuri, cojoace, şubc, diciuli, opine i, etc., acestea loate Av).ovCbfO'; 'A;tdUWI'L, V~(! rij, eaw:ou o(l1O]!1l(J~ xal rw" 16lwv dw
erau treaba b.lrbaţilor, :ri},wv brllJ.xQu,' ctiXoaLOn'aWl' iivAO'1xe), iar Strabo (p. 304) ne spune
Nu avem nici mărturii literare, nici Illonumentnle, de lucrntu lltlnci. lilmurit c!i la Geţi cultura viţei de vie, desigur În aceleaş regiuni delu-
Ovidius "pune (ex. P.• lf[ 8. 8 sq .): ve/lJ!ra dura fl'TUlIl pecudn. e( roase ale ŢArii Româneşti, ca şi ast1\zi, fusese destul de rllsptlndită pânA
Pal/adu /Iti arie 1'omÎlllnoe 1101/ (/i(/;c{'rt' mmll. Credem Însă c~ e o sim- li DtJrebistu şi dl pe vremea acestuia marele preot Llcxal"Eo,-dupA Greci
pUi. întfl.mplarc această lipsă de mlirturii, L'lr ncg.l{ia lui Ovidiu8 pri- un fel de nou ZcUţl.O;u;: cL Strabo,p'762 şi vczimaijos-convinsese
veşte de sigur numai pe CClo-Grecii din Torni. In adcv!l.r pantalonii pe Daci 811 distnrgl viile şi să tr~casc1\ fllră vin (lxx6yJat ~i1Jl1fd()1l )Cui
bastami (brUCfJe foute groosc) rcprez'cntaţi pc Monumentul dela Adam- Cii" oi,·ou XWf!Ir;). Oi Geto·Dacif au Cost m cele 11).1i vechi timpuri
clissi (cd. Tocileseu, Wien. 1895, p. 60, fig. 81 ş i 82; eL fig. 65, 67. bAuturi de vin, Întocmai ca şi Ccl\ii, chiar atunc i când nu l'au avut la
68, 71, 72, etc.), trebuiau si'! fie de Mnă foarte groasli şi primitiv ţe~ut3, ei in ţ.1rll, ne stau m1lrturie amforele de vin greccsc, deL1 Thasos, Rho-
ori poate, mai degrab1i. implctităI).Şi crâşi fircscla popoarele din câmpw dos ş i Cnidos)J:~itsite pretutindeni În p!\r(ile noas tre, panA În creierii
Jun/l.re.1n:l sil fi lucrat lâna , atunci când aveau atât!!a oi, iar, de a lt ă munţilor (cf. Plirvan, Pllli tratim" p. 34 şi urm.) ş i povestea banchetu lui
parte. Bastamii ş i Sannll\" erau nomazi ş i deci În nici lin CllZ nu ar fi putut da t de Dromichaites lui Lyşimacho8, la Diodor XXI, 12. Intocmai ea
lucrÎt eânepa, cum de sigur o lucrau Gcţii,dovad1iaspectu l hainclor lor, Celţii, cari în ,rremea preromana tncll. nu ş tiau slI cult ive vi ţa de vie În
b:l rb1\teşti, (."3 şi femeeşt i , evident ţ esutc (ibid., p. 66 sq., fig. 93, 94 şi 96). regiunile lor friguroase(aspectu l Gallicl va fi cu totu l altu l in sec. rv d.llr. ,
Ştim dela Varro, Rer . nJsI. I 57,2, cli gnîncle erau plstnUc În Thraeia când chiar vlllen Mosc1ci devine o unidi ma re podgorie: vezi Mosella lui
in gropi de bucate (qtlidllm cr(Oum'u hubetll mh lerrti SpellllIClIS, qUlJS Ausonius) şi deaceea beau exclusiv vin italian, sau cel mult massa liot(vezi
voeant sirus (QfleO~), ut inClIPpadociaac Thracia;alii puteos, ut in I/ ;s- la Athen:tclls p. 152, 1ll.!1rturia lu i Poseidonios: nUQu 'tol{; n},ovrovou'
pania citeriore, i" agro Carlhag;nil'ns; el Duel/si; cf. şi Plin.,N. h., XVIlI olvor; ee ' ltaU~ xn1 ni~ MuoQa),nrrwll xwaUJ; 7Ul(]axoJ.UCdjlD'o,) , şi anume
30 (73) 306: Iltilisrime laml!" servlmlur ill scrobibllS, qllos siros VOC(IIII . curat, neÎndoÎt cu apA ((Jxear~),- tot aşa la Dunăre nu c aşeZll re
ul i" CapplIt/ocÎa ac Threcia d Jbipanil', AjTica), iar in nrinele aşezil­ getidi d in epoca 1..0:1 Tene, unde sll nu glsim numeroase resturi de amfore
rilor preistorice din câmp ia Tnuntcană am constatat noi înşine astfel de greceşti şi pontice (ultimele descoperiri Il! M11năsti rca, Piscul Coconilor,
gropi. Prin urmare putem aplica. perfect şi Geţiloraceastd mărturie, precum Piscu l Crăs:lni lor, '1'inosul, Zimnicea), dovadl1 percmptorie a consum1lrii ~
desigu r vafifost-eelpuţin l acămp, unde edlmu lt locdelucru-genc- vinului grece..!lc la strămoşii noştri. 'totuşin Nordul mutllos nu este exclus
rai daco-getic uzu l pomenit de HOrJ.tius (Od. rtI 24. I I şi urm.), special cara :Inumc triburi vinuls1l fi rămas necunoscut, cum spune Mc la H 2,
pentnr Geţi, de a vârsta ogoare le, mut:ind mereu ţarina, aşâ ca nic i odată 2' : tlini IJSUS quibusdam iC"otus,- eu atât mai mult, cu cât ncamurile
acelaş p:lmânt sli nu fie lucrat doi ani la rând: intll/efala qllibllS iugera liberas păsto reşti , cari au grtiu puţin ş i se h rllnesc cu ce le dau turmcle ...sunt
jruges el Ctrercm jUlml. nec cultura placet longiar Qf11lua d~f'lnct"mqtle mai ales bău toar~ de lapte: ex qllo "omat/um Cetaromque pluTimi ralaxro-
aborilnlSaeqllllL;rf'creblsortefJicarius:u.n obiceiu caredro ltfel se Întâlll cşte n01:al JiCfmfiir (Columella, VlI 2). Strabo - tot dupll Poseidonios - y
şi la Germani, lberi, Celţi , Slavi, etc . (cL l\HilIcnhoff, D. A . voI. fiI). indică limpede că viţa de vie nu se coace decât foarte greu pe valea de
') ef. ,. G torg Oirkt, Dil! Trac/tt dcr Gtrftlfmnl ill dtr t'ur-und j,UhSts",;cllI-
lit~" &j" MannuI-B,bliolhek, 2.3/2.1,. Leirzig, '9l"J. , II p. S3 , i pl. 33 sqq. 1'011- ') Ulmi Ind ersu; ef. numelc latului Ulmtfurn, lmemeiat cam pe la 100 d. J Ir
lcdal (oarte bogat,-upliCII\i i Ins~ pt.lliocuru di8C\ltabilc. inlinulul C.pidavei.

www.cimec.ro
VASI1.el''\ltv~
toote ebrale - adevllrat platlslrllm: avem reprezentAri atât pe Col.
sus a Ronului,la Cel\ii ce sunt dincolo de provincia Narbonensis (p. 17 8 :
"al" 4,u."t8A~ dA :lt(?0i"OVOlt' oti e~MWt;UACOf{Joe6i). Cum intreaga Europ1\
Traiantl (ed. Cichorius I pl. 29 şi Textb. Il p .• 88 sq.) şi pe Trofeul
parc a fi avut În ultimul mileniu înaintea erei no.1stre o clima mai asprA
iUta AJllmclissi (c.xcclcnti'i cea dc pe metopa 9, o. C., p. 48, fig. 57), cât
şi pe :tlte monumente, ca acel" al lui Aurelius SozomcnuII; (negustor
ca astazi 1), e probabil ai şi in Daci:, strugurii nu se coceau deplin decat
ambulant din Dobrogea), reprodus de noi in Incep. 'V. rom. pag. 61
În anume regiuni bine expuse, şi podgorii lc sacrificatc dc Dccaeneus
fig. 38. Carele sunt trase de boi, iar nu de cai: dtlcunl Sarmatici barbara
nu vor fi fost nici chiar aşa de numeroase, nici prea alese ca neamuri
dc vinuri. Fârli indocllă eli şi la Geti va fi fost acceaş deosebire ca şi la
plaI/lira bovel (Ovid. Trist. II I 10,34), Fapt e insli că nici boii nu sunt
.,:mnatici., cum nici caii din câmpia muntean1\ nu sunt ticythici •. Re-
Celţi , d\ numai cei mai bogaţi beau vin din Mi:1Zltzl (v. mai sus), in
ge le Atheas, adversarul lui.l'ilip al li-lea, picrzând În 339 odată cu viaţa
vreme ce s!lmcii vor fi bi'i.ut sau bere thmcicl\ (AthenaclIs, ". 447 c), de care
Înd şi bog!l.liilc sctle, :t dllt pri lej tati'ilui lui Alcx.'lOdru 81\ trimeată În
vor fi ştiut să fadl. şi ci, sau m ied, Întnlcât :tVC:l\I miere d in belşug (eL
Macedonia t);gillii miI/ia tlobilium eqllamm ad gemls facumdum (v. mai sus,
Poseidonios la Strabo p. 296, pentru tMys i., şi lIerodot, V 10 CU Ac~
p. 53 şi ef. S. Il . A. Problls, 8,3: povestea cu un astfcl de ca l deslep!\,
Jilln us,De1lllt. uni",., 11 53, pentru Gc\i , Mysi şi ScyLhi). Dest ul d numaru l
neîntrecu t În fll~): dar Athe'JS domnia În Basarabia sud icl!. şi pe Dun!l.rC"J
amforelor grcceşti găsite aici indic!i un import t~l rte Însemnat de vin
de J os, deci era un tScytlltgelic. Făr:1 Îndoea ll\ rJsseie de vite scytho-sar-
grecesc (cf. pentru diferitele speci i şi ca l it/tţi de vinuri greceşti,expor­
tatc În Dacia ca şi aiurea, Athenaeus, Deip1IQSoph., 1 c. 47 şi urm., p. matice_vor fi fos t bine cunoscute vecinilor Geţ i şi invers. Dar e şti ul,
tncit dela Thucydides (II 96), eli Ge\i i din c!\mpia muntc:ml\ erau, C1 şi
26 şi urm.).
vecinii lor , :n:avw; hL"toroe&t:at, ceeace ne e confirmat şi de Ovidius
Fără îndoealli intreaga agriculturli şi gospodărie gctic/t e Încl!. in tepaca pentru vremea lui, deşi nu specia l pentru Ceti, ci pentru to,'\te acele
lemnu lui •. Fierul e intrebuinţat, de sigu r , exclusiv pentm anne. De aceea gentel din stânga Ouni'irii: Geti, Sarmaţi Jazygi, S:t.rmali Roxolani, etc.,
plugu l getie nu c probabil sli fi fost căptuşit cu fier, ori cumva prevbut care, Ilbi fn'gore conslitit JJisler, dura ~an t celeri lerga pt-r amflu equo:
cu un tăiş massiv de despicat brazda: forma lui, aşâ cum o vedem la d01d il/il llllimos arcus plenaequ8 pllllreirae quamque libet longir CJlfsibus
Daco-Romanii din ţinutul Capidavei (monum. lui Quadrallls: Incep 'V. aptus equlIs, quodque sitim didicere Jiu tolera re famemqut, qtlodque se-
Rom., p . 54, fig. 33), e cea eunoscutli În genera l şi din I mlia roman1\: o qllCIIS lIullll.s llOSIU "abebit aquas (ex. P., J 2,77 şi urm.), sau cum, iarnş
simpLi rari/d, fără roote (ef. Olgnat-Chapot, Arc" . rom., 1 p. 673 şi generic pentru stânga Dun~rii, spune În alt loc: aeqllllto siceu aqllilo1li-
fig . 354; Ebert, RealI. 1 pl. 3 c lapag. 12); cornu l plugu lui (clici plu gu l hus I/islro, invehilllr celeri barba" ls "odil equo; "ostil eqllo POl/cIU I01lgeque
nici la noi nici În Italia nu pa re a fi :\Vul doul!. tcoarne., plugaru l fiind wllUl /e sagitta vicillam lale depoplliatur 11IImllm (Tnst., 1Il 10,53 şi urm~).
singur la lucru: cu dre.1pta [stânga pesa rcofagu l dela Roma] \inea corn ul , Cumctcristic e ins1\, că in vreme ce Ceţi i dlJn1\renÎ şi Scytho-Sarmaţii sunl
iar cu stânga Îndemna boii : vez i figu rile ind ic.ne) e aşezat orizontal şi cava l cr i şti el1l,eriţi. Daci i din Carpaţi şi B.lst:lrn ii sunt aproape exclusiv
c mult mai lu ng a ici ca în I ta lia; boii sunt injuga. \i ş i trag cu gm- pedeslr.Jşi : În r!l.sbo.1e1c cu Traian. D,lcii lupt!1 pe jos, iar când nll.v!1lcsc
m:lzul , iar nu i nhl1maţi, spre a trage cu fn llltea. I n ee p ri veş te boroana peste O uni1rcÎmpru mut1\ clvaleriedcb Sarmaţi (Co l. Tr . cd. C ichorius, 1
(cu dinti) şi gmpa (de spini), nu avem reprezcnt1\ ri , dar, de sibru r , emu pl. 23 ş i 28 cu T cxtb. 11 ,1" 150 şi 18 1), pcntruc1\. fraţii lor Ce\i dintre
tot de lemn şi nu vor fi fost mu lt deosebite denle ţllmn ilor noştri de:lzi. Carpaţi şi Dun/tre, sau fuscser1\ anticipat rob iţ i, sau se supuseserl\ acum
C1rul nu e cu roate pline (ca în Vest; cf. C'1J;n:l t-Chapot, o. c. , 1 p. (vez i Colmnrw Il, pl. 65 şi 66 şi C ichorius, T extb . lIT , p. 9 ' şi urrn.
673), ci are roate cu spi\c 2) şi nu arc numai douli roa te, ci patru - şi cf. C1ssius Dio LXVllr 9 şi II ), iar pc B.lsrornii cari lupUi in

tulturii dunArene in epoca fieru lui (HaUst:llt. Olumlllx, Achucii lu; Homer), v. con-
') Chiu "inul din Ligutia. in actuala RivierA. din lre Ocnua ,i Monaco, cra prea
.idcrDliilt (OIIrlc inuu'esanle .lt lui W. !'l;duewIY, Th~ r(lrly {IR" (lf Gruce, " Cambridge
acru,." ci aici innorill negoţul cu vin din halia ("czi la SlJlIbo, p. 202).
19°1, p.,...7: ..... e mllythercforc conclude Ihallhe .... heel' orthe fair-luircd people
" Şi anume. allt pe columna lui Traian elt ,i Pf: mon. dela Adflmcliui, opt .piţe .
of central t::urope like thotc of lIomer werc: cighl-,poked ••
i'rnu pllUU ca in Grec:ia.Asupflchestiunii roatelor cu opt IpilC, pentrucarattcriure:l

www.cimec.ro
Dobrogea ii vedcm exclusiv pejos (Molt. dela Adamclissi, ed. cit., p. 46 taic ce n'au putut rupe cu dinţlit. fntr'adevl'ir,ce povesteşte Xenopholl
şi unn., fig. 53, 54. 55, 65 şi Urln., ClC.), ei afl:indu-se, ca şi pe vreme.'l in A"abas;s VII 3, 2.1 şi urm., reprodus şi de Athcnaeus, p. 'SI, despre
lui Crm~sus (vezi mai sus) şi mai înninte, În migra\ie de nomazi, cu banchetul dat de Scuthcsal Thracilor, tovarăşilor lui Xenophon, nu ne
d1ruţ.c l c (trase de boi) şi tunncle şi cirezile lor. duce prC:1 depMtc de obiceiurile celtice (cf. Athenac\ls şi Jl. '50). Str..t-
Tot de lemn. aşâ cum sunt blltooclc reprezentate pc Colu mna · ) 'r.liană ba (p. J55), lot dupl Poseidonios, ne dl!. Înclşi altcamlnuntcana loage
(ed. Cichorius, 1 pl. 5 şi 6), ernu de sigur şi vasele mai mari intrebuin- despre Lusitani, preţioase şi pentru 11I.murirea carneteristicclor etno-,
ţa le de Geţ i pentru \inUl lichidele: ap1\, vin, uleiu, etc. Dimpolriv:1 se- grafice geticc: crnâmlncl, şcz:înd pe prispe zidite de jur imprejur la

raer~ţ:h~~:~~l:, ~~C:~;i),~~;r~;:~:~1 ş! ~::~~t (~e fj~:aÎ;;~~j:u!l~::!~~~i~ I


cerile şi cosoorele lor de vie, erau de fier. ))up1\ forma seceri lor de bronz
dela Drnjna (rn.:lrele depozit gl!.sit in '91 6, 3f1~tor azi mai tot la Muzeul
Naţional de Antichitll.\i), compamrli cu fonna secerilor dc pc sarcofugul Thmci: ~v"ltp: Xenophon, l(Jc. cii.); ti Întocmai CiI fi Cellii(şi putem}
cu sccne agricole dela Latemn (Cagnat-Chapot, 1 fig. 354), al1\ trage adAuga ş i : Geţii) se sllljesc de vase de len", •.
concluzÎ.'l di (lCeste seceri şi cosoare erau fOMtc mici, cu lama Însli latli, Din dou1' puncte de vedere este necesar sA stabilim la Geţi ca şi În
şi inmAnuş:ltă Într'un lung m5..ncr de lemn. Dealtfel Îns!l.şi cuţitele de intreag.l Europl protoistoricl acest uz al uneltelor, mobilei şi vaselor de
ri'lSboiu dacice (cc. pc Col. Traiaml, [[ pl. 70 şi 105) sunt tot astfe l de lemn; întâiu) pozitiv: pentru înţe l egerea a anume forme şi ornamente
scccri-cosoore cu mâner lung, esenţia l deosebite, atât de sl!.biile cu rbe de pc v:lsele mai fine, delic:tte şi J'u\in rezisten te , de lut ars, pe care Je
propriu zise (ca uceea cu care se ucide Decebal: ihM., pl. 106 , cL Mo". intrebuinţau cei mlli bogaţi,- şi cel de al doi le.'l negativ: pentru a ne
Adamclissi,p'93 fig. 1 13 şi tcxt,P.9+,şi cf.:tr1nele de fier - dncice-dela da seami1, de ce ~im În slIpllturi aşa de puţine urme din civi lizaţia
Muzeul Bruckenthal, secţia a rch co l ogică) , ca şi de spedcle drepte de model daco-geticl1. In vreme ce, la vreun foc, p~m!lnt\ll blltut se Întăriâ, iar
sudic, greco-roman (oarecum armamentu l oficÎ.'l1 de răsboiu [Columna lutul ars se f:leca inc1l mai tarc, tot ce era de lem n se mistuia fArl'i urmll.
[, pl. 19 şi MOII. Adame/issÎ, l. c.j , iar nu unelte transformate În arme, Dar arderi le satelor la caz de msboiu ori năvllire, ştim că erau şi sunt
ca la gloata de pedestr:.tşi ridicat.'i pentru c,'lzuri le de mare primejdie, o regulll. a riisboiului. Astfel d:lrn ce n'a fost de piatrll., de lut, de stic!li
cu ce-i c1lde:\ i'n mfi1111) şi nu mai pU\ln, de urillşclc intagane sarmatice ori de meta l,a dispArut: pu\incle ştiri li terare şi reprezenUiri figurate
(MOTI. dela Adamr./issi, /. c.J, întrebuinţate de popoarele nomade din monumentale, pe care ni le-a mai plstmt antichitatea, trebuie d ne
Moldova şi Basarabia, cu Bastamii şi Iazygii in frunte. serveascll a reconstrui tot comp lexu l etnogmfic, altfel pierdut, al vieţii
Dur nu numai cetl1\ile, Co.sc!e, uneltele de lucnt şi mijloacele de tran- daco-getice.
sport dacu-getice erau de lemn , ci şi intre.'lgn mobi ltl. şi ch iar Vllsele Dar întocmai cum, a lăturea de sărll.ciu ş i simp licitatea ţlrAneascA a
de întrebuinţare zilnicll.. Diodor ne-a p!l.strat pentru vremea lui Oro- Geţilor slt i, Dromichait.es, ca adcvărat rege, pune sl'i se aşeze pentru
michBites amănunte de ce l mai rn.'\ re preţ (XX I 12) : paturile, sc.'luncle. Macedonenii lui Lysimachos mese de argint, cu vase de aur, ~(pe scau-
mcsele şi paharele ce servesc Geţilor la banchetul dat de regele lor duş­ nele lor aşcazit stofc scum pe, aşa vedem pc Romani luă.ncl ca pradA
manu lui sll.u biruit sunt de lemn (paharele Îndt şi de corn: co:tnle de del'1 Deccba l - dupl tr!l.darell de către lliciHs :l locului unde fu-
bou ori de bour). Posibil chiar ca mesele să fi fost ca acele descrise de seseri1 ascunse (in albia râu lui Sargetia) - nenumărate vase de aur
Poseidonios la Celţi (Athenaeus, p. 15' - 152): .de lemll, numai ş i argint, lucrate de mânA e l enicA-şi care nu vor fi falit cu nimic
puţin ridicate dela pămânu, adicl1 aşa cum sunt cele ale ţăranilor noştri mai prejos de frumoasele vase de aur şi argint ce s'au ~sit in
pânA azi, şi -poate- nu numni mesele, dar şi prânzul va fi fost tot ca m mormintcle regilor sciti din Rusia sudică,-la care s'a u adliugat apoi hai-
ca la Celţi: «ş i se hr;mesc, e drept, cu m;încll:ri curate, dar le Îmbucă În- nele ş i stofele scumpe, &bite-ascunse de Occebal- intr'o peşteri din
tocmai ca leii, luând bucă\Î intregi deodatll cu amândoull mâinile şi muş­ munţi (ef. Col. Traiand, 00. Cichorius, Il pl. 101 şi Textb. III, p.
când din ele cu dinţii; ş i numai daCo~ e ceva greu de rupt, scot cu\it.aşu l 33o--333,cu Suidas, s. ti. K6.otol' 8(}o~; Anthol. Pal. , VI 332 [insăş mlir-
pe care-l poam totdeauna la ei, intr'o cutie aninată de teaca sabiei, şi turia împăratului Hadrian] şi Cassius Dia, LXVlJI 14)'

www.cimec.ro
III , Cl;I.1'URA G ET/cA

Căci P.t ră a suprapreţui nimic,atunci când la Piscul Crlisani lor, Într'o MiUt;/ungtnXXXIf,19 1 7.P·21- 73,cOnstituindpesteDaco_Getianoastr;j
aşez;lre altfel destu l de modestil şi fiirn nici o cllidire de piatr!!., găsi ro sprc Sud o prelungire lleintreruptll. a artei cleno-scythice din Sudu l Ru-
obiecte de adevl'irat!\ a rt~,cum e candelabru l de bronz, pe care il vom siei, ne completca7..ă scria nooSlril. geticA, ind smcă, deoparte cu obiecte
descrie mai jos, nu poate fi indoios, eli. regii ge\i I\i câmpici muntene nu În aur ş i a rgint de artă tscythicat ' ), de alta cu lu crll.ri in argint ş i bronz
trebuit 511. aibă În capitala, ori mai exact cnpim lele lor (cp. de pi ldA Ct- de lucru grecesc de cel mai pur stil sudic .).
tltlCro ş i pe regele Zyraxcs, care 1:1 venirea lui Crass\ls, pleacli la Scythi Este neîndoios, ş i e şi documentat prin cazul lui Cloi lios (mai sus,
dup1l. ajutor, perd tW)' XU1U1atW1' - eu t:lvereat lui: Dio, L I 26, 6), bo- p. 7°), eli nu numai femei le (cf. la Xenofon, b.1nchetul lui Seuthes,
g1iţ ii num.eroase,- da t fiind, di intregul Sud şi Est, macedone.1n ş i gre- ·Anab. VU 3,27 : ",al ă.1J.o~ ["anu t7Î rw'uvd) , ci şi bi'irbaţii se lrnpo-
cesc, cu operele lui de preţ, şi de artii, le s t ă tea deschis. fie pungii, fie dobiau bucuros cu haine şi bijuterii scumpe : mantii de stofe rare, fru.-
săbiei lor. mos brodate, fibule ş i brl'iţllri de aur, paft:"e ş i ap lice de argint şi aur
Chiar numai pentru O strălucire mijlocic a vieţii getice din T am pc coifuri şi paveze pentru oameni, aplice de argint şi bronz pc harri:i-
°
Româneasc!\, iată trei obiecte de bronz, de a rtll. respectabi l ă, din trei ŞJmente l e cailor, arme aJbe cu mânere şi tece încrustate, scuturi Împo-
Jocuri deosebite, dar din t impuri apropiate, documeJltând pentru vremea. dobite cu aplice de bronz, L.1ti'i numai o scu rtă Înşirare de podoabele
dintre Pericle ş i Alex<1ndnl cel Mare o inflorire intru nimic inferioară pe cari eterna naivitate ş i V'J.nitate copilărească a primitivului eroic le
celei din Eleno-Scythia dela Nordul Mlirii Negre: marele caza n greco- adăoga asprimei, necu.r~ţeniei ş i mizeriei vieţi.i zilnice, de n csffarş it răs­
seythi c-Xf1an~fl-dela Scorta ru (Bră ila). În care se fierbcâ, la marile boiu, pr1idăciune şi cucerire , cu rând recuccntă ele cel o clipli infrânL
oo.nchete de caracter rel igios , şi În specia l la Înmormântarea şefilo r , In acest gust pentru podoo.bedcaur, a tât pen tru ci cll.tş i pentnl caii lor,
carnea victime lor (cf. Herodot IV 6 1,- iar penln. obiceiuri le identice din Oaco-Gcţii lnv.1i.ţtsetă de s igur mult dela Scythii COli locuitori (cf. 1rerod.
G.t1lia , vezi Phylarchos la Alhenacus, p. I so); basinul ionian - ).fPf}~ I 215). Despre Agathyrsii (foştii stăpâni scyth i ai Ardealului, Îndl. de
- dela D~Iănoai:1 (Vlaşca), din care se dildcl!. spre împ 1\ rţire la oaspeţi pc vremea lui Herodol comp let desnaţionalizaţi de Daci), ştim precis că
ca rnea preg5tit1i (cI. At.henaeus, l. C.: Naia ~ -rw" J.CP''/ttm) i cande- eraumllri purt:'1tori ele scu ledcaur: X(!'lJoorp6(}ot(Herod. lVlo4) .Unalt
Iabrul de stil pur grecesc, cu trci bmţc - -re{}.vx"o~ - dela Piscul Cr1i- exemp lu avem la Polya inos ( IV . 6: a. 260) cu Tercs ş i Dromichaitcs,
san ilor (T:tlomiţa). - toatc aceste obiecte sunt a se gdnd l În foarte principi geti În serviciu l lui Antiochos la asediul ordşului Ihracic KVlp6la:
mu lte exemplare, din cari intâmplarea s~păturilor nu ne-a scos până tOVtOVI; ('1' . şi LI.) xooluloa, (il .) aT(}tir.-roiţ X(!vooi~ "al finlo" deyvflOlla-
azi la ivea l.1l dec1l.t pUţine, dar la cari trebuie să adăug!lm spre com- 01"01' :t(!O~J.{)c:v brl n}v f.ulZ'J1" oI ~8 cind TtU)I KVlţAJ.wv lMI'TE~ TOV~ Of.IO-

p leta re-a l.1lturca de frumoasele vase de lut ars dela Piscul Crasanilor, rpvJ.o'V' "al 6IlOi').waoov~
:no),},(!J Xc,l1Jo$ "al âQyV(!Cf.1 "'6ilOOţ'f}jjbov~, jja-
Tinosul , Zi mnicea, p1\strate"'""-at!1tea altele. de bron z ş i de a rgi nt, nc- xU(!loanel; aVl'Qv, ni, pet' •.tJ"n&xou at(}aTe{a~1 ta Om" )(uta.{JaJ.dVfe~
descoperite Încă, ori pierdutc(cf. Poseidonios la Athen3cus, p. J 52, pentru . " m.
Celţi şi Xenofon (Allab., VII 3, 27) ibid., p. 151 pentru Throci) .
Şi aceea ce-I vedcm pe Seuthes a l Th racilor, un biet principe P.'iră prin-
de~) ':!~~I:~J~::U~Or~pAr:(,J, " 1:n';:i~~~tt-:~r~: 'n~~~~~~e~~c;~sşiŞ~,~~:~:nw:~~
un • .eÎn FundurI Ilichl bekannt .... lIrb ,i td... wir nichom.III le . ind. einc
cipat , fll.c:înd spre a cinsti pc Grecii lui Xenofon şi pril~l ind COl daruri .chllr(e Grem:e Zwi8dlcn thraki.ehcr und .kytllischer Kun ,chen und dllN
dcla cei ce-l cinstesc ~el (Xenofon, Allah.,l. C' l § 26 şi unn.). va fi făcut
u şor oricare dintre principii şi regii geti ai câmpiei muntene, mu lt mai
bog.l\i şi În oamen i ş i in roade, ş i in vite ş i În aur.
::.a:::, c:~;n;lI!c:lc~~~;; ~Ol:::e g::c:~t;:;ll~:~~;:~~~n
car"Clcr f%ugunllcn .1,
\'011 Zcntr.JaaÎen
.f.C;I)SI~li·:;C:~~
seincr ul.prtlnglichclI lJclmat .prechcn
Intcresan tele şi , În parte, admirabilele, vase ş i obiecte d e bronz , ar- wUrde. (1'. 1J).- numc,tc monumentele găs i te in D.a1C1lnii centrali tthracicc. mIIi
mult p.r aequit de cQn8eien ct . dedl l)tntrue4 in adevlr ar fi dueoperit Q naud
gint ş i aur, găs ite in Du lga ria centralll. (regiunea dela N de Filippopol)
in ultimul timp ş i publicate din nou de Bogdan Filow În I ztJtsliia soc.
artienchoricllinpenin.ullibaleanicil.
1) Pentru (rumoull qm'iA,/ dela RarlllV/:ne. 1, Fi!(Iw. Rti",. MiII., XXXII 19/1
arch. bulg. VI 1919, dup1i ce Întâi le f:1cuse cunoscute În R6",isc/te p. SS sq., eL XcnQ(o n, Allab., VII 3, 21: (16wq~omo) tţ~'1" te OITIW!ib.

www.cimec.ro
VARII..E p,\RVAN. Ct:.7I CA

iJOOI' wrrl 7lolr/,(w'I' OVf/lIOXOf. E drept ins~ ci


"Al'tU$Xl,tJ ':r(looiOlYto 1(ol la Xenofon, Anab., VII 3.33 şi VI 1,5 şi urm .• dansurile la care ia parte
nu trebuie sli uităm d suntem in epoca clasicl1 a armate lor de merc~~an.-:­ chiar Seuthes, şi pentru executarea drom, aI1l.lure.'\ de comuri şi trom-
Toote aceste tezaure aşteapt1i îM1\ şi vor m3i aştepta pe slt~litoru , cari. pete. instrumentul principal era flautul (propriu zis atÎJ.O~ e un fel de

~~~~~!;?Ei~~:];i~~~1~~~§~~~~~~;~~J;t1~~~~~~~~
clarinet). DeaUcl jocu l de arme (şi în special ţl()'IJ0llax{a) În legltur1l.
cu b.'\nchetele nu era un obiceiu izolallhracic (Athenaeu8, p. 155), ei
se întâlnia şi la Romani, cari-J luasem dela Etrusci (ibid., p. 153) şi dea-
semenea la CcI\i (ihid., p. 154)' eL şi Amm. Marc. XXVII 4, 9, care
ca ri pe vremuri s'au mândrit cu ele şi de multa dragoste le-au IU3t cu 1nsii nu se pome aplica şi Geţilor, un popor mult mai aşezat 1a minte
şi mai putin violent şi sAngeros decât Thmcii sudici.

~~::~~~~:3TF1f,:~:::,~:;CP~:~~;;~:~c~" ':~:::::I ;:~;~:~a"~:::; :


Jn ce priveşte medicina, Platon În Charmidet. 5 şi urm., ne vorbeşte
de leacurile şi desdlnteccle medicilor tthraci., ucenici ai lui Za lmoxis,
.despre cari se zice dl. au darul să facă pe oameni nemuritori. şi citeazJ un
L.'\ced emonii merg la r:1sboiu cu flaute, Iar CretllT~1I c,p ~yr~, ŞI Lydlem~ principiu de medi cină" geticl, vrednic de Hippocrates: f'"t..1Imoxis, regele
cu nniuri şi f1aule, precum povesteşte Il erodoL ŞI ~u l ll c1l1ltre barban nostru, care e şi zeu, spune eli, precum nu trebuie s1\ încerdma vindeci
trimet solii le de pace cu flaute şi citare, ca sii mo..·lIe sufletele adversa- ochii nrl1slivindccll.mîntăicapul, ori capu l flr1l. trup, tot aşa nu se poate
rilor. Şi Theopompos in cartea a 46-a a ISlorii!or sn le ~cf. FUG ..1 3 19) 51 Încerc1\m a vindecâ trupul IMi s3îngrijimşi de suflet, şi c3 tocmai de

~~~~eG;~:~~::o~~!~'t:~ :!~:~1~c~:,~;~~ ,~o~;.m~~:~h~l~;zC.~~:. ~:~~ aceea sunt multe boli la care nu se pricep medicii greci, fiindci\ nu
cunosc Întregul de care ar trebui 511. se ocupe, Clici dac1\. acesta merge

~~,~' X~!5 '~::do~:~~ g:';;r:;::;:;,:r.~'~;~:;'~;;ili: ~~:~;::;; rliu,estecu neputm,?! ca partea sli meargli bine•. lar maijos,c.6, revine,
pomenind iadl de desc:intecele lui Z:llmoxis şi ale lui Abaria hyperboreuJ.
repellerent. cum ci/horis el 'VCstiblls canduhs omam cereSSl patms dus tJQCe Nu credem eli este o întâmplare, păStrarea la medicul grec Dioscurides
mpplici modulmltes. . din vremea lui Nero. a unui mare numlir de nume autentice
Acest străvechiu instrument de coarde, cunoscut noul!. Şl de pe sa rco- daco~getice. de ierburi ş i buruene medicamentoase (cf. 'fomaschek, o.
fagul minoic târziu (c. 15oo a. Chr.).. dcl~ 1I.llgi~ Tria.da,cŢadcaltfelco­ C., Il 1, p. 22 şi unn.). Lcacurile şi descântecc le «lui Zalmoxist se ~~
!nun întregei lumi thraco~e1cnice . GrecII atnbuHlu Illsli ~hraCllor(Orpheu~. ceau de sigur cu ierburi de acestea ş i vom cita un singur uz, fumigaţia
Thamyris) ni'l.scocirealirei. La Gcţi Iim e de si~r un lIl~trulme~t cx~lus,v cu s!lmânţA de cânepă, până asH(zÎ folosit:'!. la tlranii noştri ş i pc care
religios şi de tcfluenţ.1\ elenÎcli. In vreme ce fI~lC~~~ t ) ~I bucIUmu l o regllsim. intocmai, r!iu înţeleasă de Eleni, ca un fel de narcotizare spe~
trebuie s~ fid'! o~ inslrumentele de rlisp;lndlre ŞI prcdtlecţle gener.ll1l., eiala, ţinând loc de beţie, la Geto~Scythii dela Tyras şi Borysthenes

~~~~!~~J~s~~n;~;~~u~;j:~~~~:~;;:~~~::;;~~~i::G~~;~:~:~~:,~;
(vezi descrierea practicei la Hcrodot IV 75), dealtfel ca şi la Thracii din
Sud (Mela, 112, 21 ş i Pseudoplut., DtJlllv. et ",oni. nom. 1113: la MUller,
Gtogr. Gr. minores 11641).
clasic pentru dttcsc'Şi nimic nu se opune,de 3.adl~lte şt ia. Ge'l oblc~1U 1 Cât priveşte identificarea lui l1ercuus Inviclus din Dacia, constatat
thracic al dansl'trr- în legăturii ca marile praznice ŞI la sfârşl~ullor-cand în inscripţiile din vremea romanli, ca o divinitate dacică vindedtoare,
toatl lumea, cu· regele în frunte, intra în joc, de multe on tra.nsforma~ analoagli cu acel Asc1epios thracic pe care-I ~sim aşa de frecvent in ,i-
~ in joc de arme, dans al s1\biilor ()((J.).~et~ţw~): vezI nutul pur th mcic l ). înclinlm a crede eli p?!rerea lui Poinssot'), exprimatl

av2il~:a:::t:a~a~ ~!~~~;::t"iVal~~~~~a::,/~:::;'~~~':!K:::;I"=: 1) Vezi culeaerile de inscriplii ,i monumente figurate. dale de Oobrutlr;y In


JtrotSliiaMvuiclin Sofia,I907. p. 3-100.
figuripoeticlaeneriei. ') MlrrtlJi," d, la 8«. Nul. dCI Anti/l. de F'Dllte LX, 1001. p. 342 ,i urm.

www.cimec.ro
,,8
,,'
sotii legitime, ori numai una), in vreme ce poporul de rând rilm!1ne
În acest sens, pe baza unei bune .şi critice document1iri. arc lo\i sorţii
B.lriet mon.ogam, In adev!tr, dupl cum Filip al Macedoniei era un po-
de a fi confinn:l,tl prin ulterioare descoperiri 1). Acolo Îosli, unde ni se
hg;l~ vUla~, tot n~ v~r fi fos~ şi diferiţii regi şi principi geţi, În mltsura
p'Jre că Poinssot greşeşte, e dnd incearcă a explic:\ epitetul de Jnvictlls
avem lor ŞI a putanţet de a-şI cumpăra BOţli,-cum spune Seuthes lui
numai prin Înnuenţc oricnt1.lc şi sudice şi îl consider!l c.'l mult mai târ-
ziu (vremea lui Septimius Severus). decât c de fupt {eL Pârvan, Histria .r
Xenophon Anab. Vll 2, ~8): ei T'" 001 lon {)uyânlf!, clwljoof'u, 9(!(ţX{t!1
y6f'tp (ef. Ş I Jlerod. V 6 şt Mela 112, .21). Dimpotrivă atftt ştiri l cinsiişi
1V, p. 617}, iar de alt1\ p:Jrtc uit1\ a- L considera in leglitura şi cu cel:llal t
dela Strabo, p. '297. care aşa se contrazic intre ele, incât duc la absurd
epitet, tot vechiu. de Victor (ef. P:îrvan, În Bul. Com. AIof/. isi. V '9'2.
(femeile silesc pe bărbaţi la respectarea sa:rbăto rilo r şi cultuLui zeilor
p .• 23 şi Costrul dela Poiana , p. 103) şi care este de s igur adcv11r.J.t.:l
şi ~otu.ş G~\ii socotesc drept pioşi (tiioepeir;) pe cei ce renunţ1\ la c1\sA-
traducere· a idcei indigene despre zeul suprem, biruitor a tuturor celor
(oCle: liloglci'i observat1\ de Însll.ş autorul nostru), câ t şi tradiţia aproape
rele. Deasemenea c greşi m idcia lui Poinssot. cA avem dcaface cu un
unanunli asupm m1\surii şi cuminţenÎei poporului getic (vezi mai jos),
zeu printre alfi zei : [-ferel/les c-dc fupt-un simplu atribut-roman-
ne f.!c s:1 credem c1\ regula general§: la Geti era ca fnmi lia lor sll fie mo-
al lteul14j ,mic dncic. Dar despre toate acestea vom trada cu alt prilej.
nognrnll. . AceasUI. încheiere ne este Întlfrită at3t de reprezentlrile depe
~hlln.na lui Traian, care privesc mai ales pc Dacii din Munţi, cât şi de
Ştirile autorilor antici cu privire la viaţa de f:lmi lie şi la organizaţia so-
chipUrile de pe T.rofeul dela AdamcLissi, unde vedem pe Geţi, fiecare
cia ll!. şi de Stat a Geţilor, deşi destul de vagi şi confuze, ne permit to-
~ ~emeia lui, ullldi (cL in s~ecial metopa 48 aşa de c3mctcristicl1,
tuşi o oorecare ini,iare in stările de fupt rcspective. 1 ocllescu, o. c., p. 67. f. 96;v. ŞI metop:t. 9 dela p. 48, fig'57,unde, poote~
DeiR inceput cred că'trcbuie rcspinşll. C'.! exageratll: şi ncserioos1\ povestea

~~~~~;ia2:;tiC~cl;r :i~~lll::C~i~:d;o~~~u~e~~n:~I. :vt:~C~~rl.B: ;~:n;. ~lr,b;i;18;:~;~~r~i :°fa~~!i:~ţ~, ~~:t:~r :.a:i~~~:O~I:i3:;ito;;~


p. 61 sq.). Dar mal mult decât atât: Romanii, cari erau monogami şi
FI-IG., Il 220,28,- nici Solinus. Memorab., <,d. Mommsen 1, Berlin erau foarte simţitori la deosebirile in viaţa f-:tmiliar1\, observate la alte
1895 , tO, 3 in sec. nI p. Chr., nu vorbesc de Geţi, ci de Thracii popoore , nu mustri niciodatll. pe Geţi pentru desfrânare-oi lor_ Şi Ovi-
sud ici) : ~&n€~ ţlev ol ef!li.N-t~1 ţlâ).t(1Ta fj' ol I'hat 1}ţl8it; u1lan(l)ll
dius Il.vea doarli motive destule s3 fie am1\rÎt pe ei şi de fapt nu ii cruţă
( N-ai i'clq a,jfo~ r:fJ'X,oluu 8N-eiOev tlva& 1:0 )lA,'or;) ou otpt$d(!' AyxgaT6'S'
cu atrlbu~ele peiorative. Ca şi be~ia. tot aşa şi poLigamia getidl. e O~1\.
fapt. · _.. .,,0-ţl8' "Oa 1},uwv Qt)6c elt;, el ţll} 6~N-' 1) lll(}eN-a rvvai"O-~ &!J6€~
N-a '(". 1) 'lt}.€{OV~ TU'at;, li" 1:maq~ 6"7 7r.Wr8 "ljIaJH1N-w~ nixn N-O-TCU1f(!cxpfjt;
TI', ăVVJlbcu~ ă{)}.IOt; ă,'vllrp~ OOTOt; emN-aleiT' b Toit; iN-6'.. Jar co-
)Ş~~~:!~. ~:~l~ur~~i~~~gl;~c~:U:;;:~t~o;::~: ~~::'i~~ ~:~c::ad!~e~i~~J.~:;
(;1~II~arll ş t con~ept1:l lor despre lume şi viaţli. C![ci, i ată, de pildă,
munismul În ce priveşte femeile (br.1N-01VOV 6') TWto rV)'O-lw" n}-v I'~I" oblcetul general mdoeuropean, ca soţia s:1 se sinucidi'i, sa u 81\ fie ucisă
nOleVVfuI, ,,,a xaolrv11tol T6 âJ.ltjAwv 6WO l ...), atribuit de 1-Ierodot
pc Illorrnt\nlul ~ţu lui şi care se gliseştc deopotrivă şi Ia Thraci şila Geţii
Agathyrşilor (IV 104) nu este, deasemenea, mai bine Întemeiat J-Icrodol (V 5) vorbind despre Thmcii de pe Strymon, poLigami, poves-
prin fapte. Dimpotriv1\ putem afirOlâ, di e un fenomen general, nu teşte de lupta ce se di'i Între fostele soţii, pentru a ari'ita care din ele
numai la popoarele barbare, ci şi L'l cele culte, ca lreapta stlipâ- e mai vrednică să fie aleas:1 pentru jertfll:. Meu, j I 2. '9, repetit Întoc-
nitoare a societ1\ţii să practice poligamia (legal1\ sau ilegală: mai multe mai acest lueru,atribuindll~l tuturor Thracilor. Defapt, aclcvi'irul trebuie
1) Knarow,in Klio IV 19Q4,p. u6, propune cbilU' li ae dea ,i u;u lui vindttllor
s1\ fie - în ce priveşte pe Geţ i -cel păstrat tt:phanus Dyz., s. fJ_
dacic numde reconstruit de UlC!.ncr (G6turnmnen, p. 359 ,i 171) ·.d 6~, pentru rUffQ, ~6Jlo, 66 rerwv 'to buoqJâ~ulI 'Op. IY-(I l ,~a, articulat-
%Cui vindcdtor din Thracia propriu ~isl (acel Autulnpiou al inscripţiilor greco-lauDe), dect la sangular) T<.(i d,'d{>lt.
<:eeaccfirettenuetteprudcnt,intrudl nuedcfe! probabil ci 'I'hracii ,i Dacii ncau Despărţire-.! societăţii gete În nobili şi J, 1 LI. Stmbo, p_ 297:
o religie absolut identici, ci cu totul dimpotrivl (vui mai jos, expunerea noutrluupra
"'ana 'toi, tfy8ţl60t N-al f(~ UJlltt). pileu, 'M"~ j , e bine cunoscută
religieigeticc).

www.cimec.ro
_,8
literar (Cassius Dio LXVIII, 8 şi 9 şi lordanes V 40). Dia Chry- adicA, la DunAre, neamurile germane şi cele iraniene - fac n:!vAlirile
sostomus, care lucra dupn. izv~lrc directe şi avea şi informaţii omle cu intreaga naţiune: femei, copii şi tunne, iar la lovirea cu Romanii
din ţinut gctic, ne dii (Ia Iordanes 1. c.) şi numele indigen al clasei Îşi construesc În spatele frontului de lupUi burguri de c:l.ruţe, În care f
nobililor: taraoostes. Obscrvlim di partea a doua, -bolteI, intm şi in pun la ;\d:l.post familiile şi mult-puţina avere ce o 3U, - Geţii, cari
compoziţia numelui gloriosului rege Burcbista, numit la Trogus, Prol. nu sunt nomazi, ci sedentari, trimet la lupt~ exclusiv OOlltea lor. Ca
32, cu aceeaş vocnlizare, Ef/ro-bortes Il. E probabil cl şi -bosler din 101'(1-
hostes, va fi putut fi vocaliznt, ca şi numele regelui in alte izvoare: !~~~~~i~a:~~~\:~:e~~~~risi~e~:i :~adr~~~U:b:~~i~~ at!:~:ţ~'~;
BOI.Q6-{JWTO' (Strabo t p. 303 sqq.), B1Jf16-{J(lTtar; sau BlJl1a-{Jdutor; (K.'1- SCYlhllor, mr apOI al Sannaţllor, de alta - Getii dau cavalcriei o desvol-
linka, Q, c. nO. 95 p. 89 şi no. 227. p. 192), Încii şi beulas, iar Înscm- brc mult mai mare cu fraţii lor din Munţi, Dacii ') . Thucydides ii cu-
nare:.1 rlid. hosle (beula) va fi fost cam aceea sugerat! de Tomaschek, n~şte .în ~ doua jum;(~ate a secolului al V-lea ca arca": călări (Il 96) *).
o. C. t Il 2, p. 17: fCunoscutt, 'recunOScult. adicli exact ce era pc lati- ŞI la CIOCI sute de ant dupll aceasta Columna Traian3 confinn:! deplin
neşte tJobilis. Cât priveşte partea Întâi a cuvântulu i, Iara, aş fi In.'li rn- acea8t.~ caracterizare.: Î.n vreme ce anumc, de obiceiu, Dacii Sunt repre-
clin:ll sA o leg de armen . ter tdominus., _henls" tirel t:dominarc., decât zentatI ca pedestraşI, Iar drept cavalerie se slujesc de cea sarmaticll a
de skr . tdrd tdurchdringend, liberwindend, rettend. (cp. Tomasc~ek. calap},ractoN'j/or, dintr'odatJ vedem, Într'un episod excepţiona l al rlls-
o. c. JJ 2, p. 37, s. v. T~'ţ]1J~). Tara-bos/tt ::Ir Îhsemna deci tdomnii boiului, petrecut În josul Dunl1rii muntene,cli apar, al1\turea de obici-
nobili •. -Monumentcle şi,În speci::ll, Columna lui Trnian, ne confinnl nuiţii cataphraclarii sannaţi. cari au aUcat tredind fluviul incll mai
deplin pomenita deosebire de cI::Ise, dând nobililor, ca diferenţiare de jos (prin Dobrogea). cav(llerie tdarjcăt, Înnotând prin Dunare spre
oamenii de rând, caracteristica bonetă mo.'lle ascuţi t ll şi prisosind puţin malul drept şi .imediat apoi, desc!l. lecatll. atlcând lagilrul roman de pe
spre vârf, iar ca ::Ispect pipAit pArând a fi mai de grabA de lftnA decât ~nn, ca (tTcal', Sunt fârll indoea ll1 Gcţii din câmpÎa munteanA, cari,
de bl::ln/i cu plirul ÎnAuntm (căci se lipeşte prea bine pe cap), - in impreunll cu Roxolanii, dau o mânll de ajutor lui Decebal, ntcând o
vreme ce toţi ceilalţi Daci sunt cu capul gol {Regele nu se deosebeşt~ navalij peste DunArea de Jos În Moesia Inferioarl1 (v. CuL. Tr. cd. Cicho-
prin nimic În haina sa de ceilalţi nobili; acesta e un scmn cll, intocmal rius, T, pl. 23 cu 24 şi interpretarea fo.'lrte am3.nunţitl1, ceva deosebita
ca în Macedonia, regele get e numai un primlls intcr parcs *). Monu- de a noastrn, În Textb. II, p. 146-1~4)' O altii datA vedem nobili daci
mentul dela Adamclissi ne confinnll prin metopele 45 şi 46 (Tocilescu fugind c!lllri in munţi dup!i catastrofa finalA a rbboiului (ibid., n, pl. 1°5;
o. C., p. 66, fig. 93 şi 94) o orânduire social:! identicli la Daco-Geţii ~f.Textb: Ill '.3~3). Iar din secol În secol, între Thucydides şiTraianus ,
din BArăgan şi Dobrogea: prizonieri nobili de o parte, legaţi impreunll,- latA confmnl1n hter.1rc pentru aceastA bunli organizare militar!!. a cava-
prizonieri de rând, de alta, duşi deosebit de ceilalţi. leriei şi infanteriei gctice: J. la a. 315 Alexandru cel Mare e intimpina»
Dar caracterul de popor aşezat şi orânduit, al Geţilor, se manifest! in câmpi:.\ dela Nordul Dunllrii de o armată geticA compusli din tIC.»
nu numai in organizarea claselor lor socia le, ci şi in inslituţiile lor mi- 4~ de c1H1ret i şi fpestc. 10.000 de pedestraşi (Ptolemaeus Lagi la
Litare.Eun fapt care merită a fi relevat: În vreme ce mai toţi barbarii- Arnanus, 1 3, 5); 2. Ia a. 168 vedem pomenit:! (Appian, De reb. Mac.
IX 16, J şi 2) o armată de mercenari geti, condusă de un şef Cloilios,
') cr. penU'U -botle. in thNlCici ,i phrygiani, alilurell de Tonwchek, o. C., 11 :1, num!i.rând 10.000 de pedestraşi şi 10.000 de cAlAreţi ; 3. pe la a. 60 Burc-
p. IS, inc! ,i W. G. Arkwright, Lyciofl aM PhrygiD" Hama, in JOII,.,.. fitil. S,. bista eera de mare primejdie şi pentru Romani, pentrucll trecea DunA-
XXXVIII '9,8, p. 60. rea Br:! sll-i pese de rume şi pr:!daThracia pânl1 În Macedonia şi În IUyriat
1) Dio Chrysoltomus. Ia 1ord.nes. Gel., V 40, zi~ textual : primllm Taro!untnto'.
(5~, p. 304), ceeace, fireşte. n'ar fi putut implini in timp destul
drind'tIOCD10l Pilka'OI/,OI, quiiflkr eOl,t7lUQII·crlabon, . el: qllibllf tit It uge. d
IOcndoUJ ord,·1Wbonlur. ef. ,i Dio ChrylO5t., OrQ(. ed. Guy de Dud~. LXXII 3: 1) cr. pentru CI\'&Ieri. tgelitlt, Inci fi Arriln. rad., +4. 'i &1. Alo"., 8; iar
/I.(mvc hrl Toi, uqxMal, lxo"~, -
inc! ,i pe vremei lui, "v,. ilU' mai Inainte peatru vlnllodle de cerbi, flcute cliUfl. CjI1I/,., 23. 2.
lAc:edaemOniii ,i Maeedonen:i. ') Cf. penlru Cetii cAllreti din annata lui SitalkH. Thucydides 11 98.

www.cimec.ro
- --,-.,
Vt\SILE I'ARVAN, GRTl CA
'"
de scurt, ca 511 se Întoarc3 inapoi in plldurilc sale. inainte de organi-
zarea contraat.'lcu lui roman, decât fi cu cafJQlene; 4· Între 9 şi 16 d. Hr.
Ovidius vorbeşte cu groazi'l. de cavaleri.'\ iute n Transdanuvianilor arc.'lşi
(v. m:li sus p. 139); că Geţii erau printre aceşt i arcaşi, ne dovedeşte afir-
marea prccis!\ a lui Ovidius, cu prileju l rcciUirii poemelor sa le gcticc
inaintea acestor naivi admir:ltori ai lui: tt capul el plenas omnes mO'Vue
pharelras, el kmgllm Getico murmltr li, ore fllit (ex. P. IV 13. 3S sq.).
Atât organiz:trea trupelor, pc cete comandate de şefi pricepuţi in ale
r1\sboiului (11\.'\ i ales de guerilla şi de stratagcmc), cât şi armamentul
şi maşinile de rllsboiu, Geţii te puteau perfect Înv!\\a dela regii e1c-
nistici, ai Macedoniei ~i Th racic i, cu cari fuscscrti În necontenite lupte,
sau la cari serviserli ca mercenari (vezi intre altele C<'lzu l lui Dromi-
chaitcs, poate chiar un urmaş al vestilului rege get, servind in armata
seleucid1,Ia Polyainos. IV 16, a.26o,sau cazu l Gcţilor servind in armata
lui SeutJles impotriva Athenienilor În Chersoncsul thracic, V1l3 8 ); dar
principalele lu pte ale Geţilor nu erau cu Grecii ori, pe urmti. cu Ro-
manii, ci cu barbarii înconjuriton: Scytho-S.'lnnaţi, SlIebi, Bastami,
Celţi de toate felurile cu Scordiscii În (nmle, insfârşit Thraci. Prin
urmare oastea getid fiind mai multa periodictindicarcîn masşlia popu-
laţiei ţăr1\neşti turburate de vecinii nomazi şi pr3dalnici, va fi avut
acelaş caracter, ca şi oastea principatelor române de mai t ârziu: cete
ţ1\rineşti, Înam..;\le adesc;l cu simple unelte agricole, ori mlkiuci şi buz-

:'fif~E~~~~~ij~i;g~;t~~~~~i~~'~;:~;~~~;~~~~
dugane de lemn strujit 'ii py.rlit; OIr(t paveze şi cu irase. adesea chi;\r
fllr1\ scuturi (acestea -vezi p. toate Col. lui Traiall şi Mon. Adamc/issi.
passim - Ie vor adopta abia mai târziu. ca şi coifurile. spedele [ef.
mai sus, p. '4°]. IAneile, greco-roma ne: credem deb Oroles inainte.
sub influenţA celto-sarmatic1i de o parte, roman![ d e alta). Fi reşte, pe
vremea lui Decebal, Dacii aveau de mult cet!i.ţi tari ~i maşini de r1\s- 7::;,~::~:~;'~~~~:~~6~dD;::;~~'~~~~::"~J :'~E::.O'~~~;l~?':
boiu duplf modelele romane. Dar chiar În r1\sboaele cu Traian, Dacii Zd/IOUI,· oii ydQ dnoOprjo:tI'EII', d.Ud IJtfol1dC, ,,Ow pOJJ1Covtt;, trol~T""'fW aUrO
apar pe Column1i tot c<'\ ni,te \1irani. inurmaţi ad hac, iar nu ca o<'\ste de
meserie.
Totuş Geto~Dacii. in toate timpurile, ţinuserti semn1i de progresele
tactice ,istrategice ale vecinilor ,i du,mnnilor, şi dadi Arnan, Tact .•
,. :~ ~::~:'p~: ': ':- :"';~, '~:~ ;~ ';~: ~::p!-::,;;;~:,~d
;lOIOW"." Td, dno6'J/.I (~v1foţlbovoll'

'q, o.x'"
XVI 6, ne spune-do p. - de Thraci - de.'\ltfcl ca şi de Filip al Ma-
cedoniei _ d ei intrebuinţau la atac ordinea de luptA: in form1i de pan"
Bd L~~~~;:~~S::~I:::O:~:' .~:~.:.u ~~ ~~:P;;;:'6~::i::.~;;,:'~:~I.' ;;~;~
(cuiu, unghiu), care s3 intre şi s1l: rupti in doull frontul duşman, şi că ") Herod. IV 94 cu Mnueu II PholiWl, F. H. G . ITI 'U, 23: ZtfpolE-c
M~o/;a, Ili l'Joqc\ rhal' TO' Kq6,o, 'rl/IăaOal xal 1Ca.Wa901 Zdl,oJ,tl'. Cp. Pa.t,
această tactică ei o Învllţasern dela Scythi , este clar c3 Gcţi i , cu atâl mai dOlUa. Ia Straoo, p. 29B: I(al ro iIu", vn.tA rj'PO'1 k~" "ai l'J2QOIlY'O"rtIol'",
mult o vor fi adoptat, cu cât erau încti mai direcţi vecini. eu Scythii.

www.cimec.ro
,6, ,6,
ajutA zeului suprem la liniştirea lumei, trAgând el insuş cu arcul in nourii cari ascund şi intunecl faţa zeului din cer 1). Şi tot deaceea zeul
e adorat pe munţii Înalţi. in singurltatca unde numai vulturii, iar nu
8~oiJO 6'OUTfi/ KaryoUJ11/w d~JI}~' '/Îi tW(I('€!f.lionl 1fOlOIJIji. Pentru Ido-
o"''''''" oamenii mai pot urca 1). Acolo Sus, pierdut de lume, şi cercetat numai
I'Irea lui ~ua pe virfurile munlilor. Ia Greco-Thrac»-Phrygi, ca .i la Orien- dc rege, ca sli-i afle sfatu l la caz de primejdie şi necazuri, s~ marele
tali, plnA in ERipl, d. ,i Iludiuilui Salai! delpre Z~1I1 Carif)J.Înnull.Co".f/~Il. preot 1). Templul fi locuinţa lui e acolo Într'o peşter3, cum din str3-
XLVI, 1922, p. 160 ,i urm. .• i inlCl'. din NllillUl pusA lui lupi'~r PiJt~'nlll Alpilofiul
(Z~nafQ~ hu.ld~) 1. Premc:ralein-Vulic.Jah1tShrff~ JII19OC!.Oci bl.p. 13' In. ,i Techile timpuri minoice fusese adorat zeul securei duble - Zeul Tr~s­
nctului-într'o pelltcrli de pe muntele Ida'). Marele preot nu se co-
lui Judeich. Gf1tgarfl und d~r Alta' dt' IdiJjsch~" Z~UI. ibid •• IV 1901. cu aharol de It!lnd
vie. reprodu. in fi". 160. p. '1 2. - Spre ur i,i ind~,pti "ris/hul Dlleul pih:iJt din teena bo.,rll decât rur de tOt În lumea oamenilor, când are a da vreo poruncli ,
bnnchetului funebru dela SanniuiletuU in.ainle de Il bea Olra\'11 (Col. Tr. II, pl. 9') ,i
~:I~P;~r.c71~~;i~i:.c:.i~1i::!i~~~~!~t~I~: c:.m;;;:;:~~i~~~~:::~:~::~~ea~~
Europei .udiee ori cenlrale. - Cb~tiunea pc care o unnlrÎm acum nu ne pcnnÎle
" inli.tim mai mult uupra plrerilor modeme, ca acelca exprimate de Kauro_. ,i
ticolul Ilu despre Zalmo:cil in Klio, XII 1911, p. 355 ,i urm.., dupA Rohde. Psyche Jle promitem a re\'cru Tntr'un atudi" .pcdal a.up", lui Zttlmoxi~.
III,P.2S,iunn.(arcfncedinZalmoxilun7.cuchthonic:.plC'c:lnddclaintC'rpretarea ') Herodot IV 94: 0,""01 01 aUTol 8e~~ (01 rntuj Kol nea' fJpon"" TII ;.col
n«netil • lui Herod. IV 94). chestiunea d,vinilAţii lupreme gete.i a nemuririi .unc- dOTqu..,q,. UetVol'Tt, !lJIW :1fQO' H~" OIÎ!1(J:I'(n-, tl., ..tk&, [/Îi OeijJ. oU4ba ă.Uo, DUh
tului,di o exeelentl culegerc de materiale,i biblioQTllfiemooernl.dllrineurell ,i mai WJJlI'ol'u, el,'U/ el ~,) tO~ orplrt{JO'" CiI nu pcnllU a oameninţ~' pc Zalmoxis. ci
mult problema dC!lprc nlIIU", lui Zalmaxi,.K .• firmi Inp. 357-urmlnd I1Icreupe pentru' IelOlidari:t~cuel .trimi\llndlllllUreade trlsnetde lui dgc\ile lor. intelegem
Rohde: ~IIU dtm Beritht l/troJots ,~ht dcutlK" "t,,:'Or. dan Zalmoxj, tin Gott Jer U"ttr- din fla"Riile .n.IOA~. in C. r. 17:1: ol Kawwl ... nhrron~ Ml,lam ro,. f)iQa ... bpo-
wtIt war; tr W(Jhn' in ci,," l/iJhl~. u'(JI,in OIlch dlll t;tnlorlN"'n Gtun gtlol1gt1l. um mit
ihrllm Golt in twigtr Tru"ktnhtit ~jn sreligu g,nuJs1.'(JUes IAben .au fiill1t11. So trldiIrt
(,11(1' hffJdJ.k" TO", e,mKoit( 6totl,: ,i IV 173 : ol V'vllol ... iareauvono inl fln.."u·
1000 ....-,ire:r;ultl.idinlfAl1itulfrazc:i;deaca-aeposibiicain dn:,wi1(lIliavemnu
si'''. llHII'um dill Gritc1thl (MnuclUl. loc. CÎI. ,i de noi mai lUi) dn! Zalmoxi, dtm KromJ. nwnai un termen impropriu, ci poatc ehi" o corople1I.-Ahfcl inlCtprelead ,i
,ltitluet~m AMlnterf: btidt Mrrlch~n im Jn.Jriu iibtr die Gtilttr der Stlighll. Din Ilerodot !oTOICIC pllagiul rClp. Rohde. Prydu 11', 28, nOII 2 ,i Kaurow. ZQlmt»ri, in Klio
reieaecu tOiul altceva. precum am amlaI mai IUS; inr raiul gClie nu elub pimAnt. ci in eer: XII 1912, p. 355 aq •• dar nici unul nu ajunge la un rnuhat .IHi.fJc.litor. Dimpo-
.olul trimes 1. zeu. nueinjunghiattnfundulunci{lTOpi,illeopt.rillleolocupim/lrit, trid Rouler. Rom611ucM Sludie". Leipzig 1871. p. 61, da Pllllgiului o Interpretare
ciearoncat in I1nci cu (1111 Iprecer. ,i 1. lumini zilei. Şi KnlrowinlU41 nedl desprc .aemlnito81c cu a noutrl .
• ine.ca.i dcaprc lOii cei cari mai.criu ca el despre religiile anliee.do VIIdapc:rfec:lei ') V.p. 151,notl 8.i cr.ind PoaeidoniOi la Slrabo, p.21}8: KalJcOrala/Mna
..le duorientlri in c:healÎuneH lui ZlIlmolli• • Munci cind pe aeeell~ paSinA 357. lCI'ie: tin(JWU, fi XWOlo, 4{JatIJflTO" 4.U.o., ,"'raJOa &amj'o-Dtu ... Kal rO ~vlldl;q:lO'1Itq&, ...
tZudemgetisehenUn.terblic:hkeitsglauben gibl es keine bc:..ercPalllllele als den be- ' ) Poscidonios 111 Sirabo, p. %98: olJd,w, i,rvyxwona to" iKr~:nlt}1o to ti
bnnlen Hypcrboreerglllubcn. Oie lIypc:rborC'er. diSCSCll glllekliche. irgC"-ndwo Ober ~J.JOH;:lt(JITtinoOto01rl!nWf' ...
den 8e:rgen jm Fljmnul wohnende. cin teeliRes Lebcn fUhrende Getc:hlecht ••ind ei- ') Ibid .• p. 298: chor(lGJ6k fi XaJCJW', eu IIcrodot IV 95: lWTây(UtW oiKf/po;
gc:ntlich die gerecluen Gciller der Veratorbenen. Schroeder hat erwielen dll.. der pcnlnlZc:UldC!pe Id •• c:f. HOlCher. 11 9s.Acellloca.c.deligur.alesulfelin.mintire\l
HJpcrlxlrccrglaubc ur.prOnglic:h thrakilCh i~t.. . . Oic Achnliehkeit :r;wisehen den ImmOrmlntArii mythiee. lui Zalmolli • .-Paul Perdriut. Cultu ~I Mythes du Pangie.
H)1)Crboreem und dcn rha, d-Dewatl{ont,. dic zu Zalmoxi. cinge.hen •• pringt in die 1910.p.:l9,proc:cdAnd dupl Rohde. Plycht l 3. p.16I,d4lui ZalmO'l:i•• ca ,i lui Rhesoe.
Auge.n .. ".- Cred de prÎloa .A mai anaIi7.c::r; ,i IA resping in amiinunte ineurl:'" leorie carlCterul dc 6a/p.Wf' .ubpiimllnt"an, care .triCfte intr'o locuintA .ubleranJ •. Dar
alui K. deşpre un Zalmoxi. chthonian, caree inrudit fi cu RhelOt uu l-vindedtor--
al Edonilor (efo Paul Perdriul. Cultel ~t Mydlu du Pongit. NIU1CY, 1910. p. 13.i unn.), I::~~I I~~;-~=~~ ~. ::r~ ~:!~~ T~ ::~t.~~;~;:I~•• i;~::~i~~~~~t;~~ii:
,i eu DtOi; Jdy~ (.dea,ooO],j din Odeuol (K., p. 359: efo K,linka. Ant. DenJ,,,.. eunpalallalumin.:r;i1ei,un"",f1to,.,dcblrbati:1«ITaoNl'VdoaaOtuâ,~I,
i,. Bulg .• DO. 114). ori cu Eroul Clltrel (p. 358-359), ori cu Dionytos orgiaSli,.:ul (p. 10,. nar&I-'~,xWf(lTw" doTw" t~ :1l{?Wr~.ele., unde. CI In W~lhall.eroii vor OIpili
36::.)-cccacc, tn .pecial, ~le gre,it.-.i m4 mArginc:se IA oblerv el. atAt, vreme MI .,,''Ot/Ol i, X~ tOu111J'. j~a al,l1f"'u&n~ UIJW' fU nâna dyaDd; 11.
dl iatori. rdigiunilor antice le \'11 face numai pc bau Iliiillic-filologiel. punAndu-ae p> lnttflrjj vietii pimAnte,ti e IUicunderea lui in acel :lllCrâyalo, olK'Ip.a. in
deaYalma ea mArturii bune tOllte ralionaliwilc .i euhemeri.mde greectti al1turCII cu C1I ci ..t,.pl re.: .qrpa"IQ(J'I; I II. mentalitate. vechii rdigii ehthoniene. Sudului, pc
~lirilC' involuntar false ~i tendenlioue mediteraneene IUiUPnI unor religii nordiee ctcn- GI'~ l'llQOxi, o combate, e plingerea pentru moar/tQ lui: brbOtrh "" nl),l!(i:na:
tiai antinomice. nu le va .junge la nici un rnuhll. - E dcucmenca nemetodicil ,i .ee AI ie, eOpCJ(eelllbaurditate, dc 081ece Geţii 'unl onemuritorÎt; I V. pilda
deplaaati complIofIrc:a in fiegre momcnt II religiilor lilbaticilor arricani, auatralieni _ . v ,"ui morlii prin (mmormAn',""" in leel lrtQ1'6)!cuop olKl1J«l: monnlntul
.riamcricani,nilcutcdinfa l al illlieOllmiee.inevoi%ilniec:elenţiaJ diCeritcdccclelle (d t.d! \li! monnllnt .imulll. nu inlereaeaxl: pe Zalmoxia. viu. I·,u dut .i I-.u

www.cimec.ro
penlru curAţirea de păcate 1), când are a face vr<..'O prevestire '), ori ~i, ca zeu suprem, dupl cât se parc, fAră tovarAş femeiesc 1) - jertfa
când are a da inviiţ.'ituri '). Regele insuş, ca stl1p!ln nurn.'1i allfUpurilor, cel m:.i în:tltll.: un om căruia i se ia viaţa de carne, spre a i se
iar nu şi a l sunetelor supuşilor slii, ascultA cu respcct de sfatu l marelui d1lrul cea de spirit, intru marca misiune de a purta sus în cer dorinţele
preot .). Aşa stii de dcparte şi de m:ti pre sus de lume marele preot al ~i ruglciunile naţiunii. Şi aceastA jertfA e aşa de sfinţitl!., incât dacii
Gc\ilor. incât el, profetul zeului J e sa nctifica t el insuş ca zeu ~). Cu atât cel aruncat in vârfurile de Hinei nil moare, inscamn.!l. nu eli zeu l are
mni mult, dacii e nevoie, poate deci fi şi regele poporului ~ u .). Dar mii!!' de el I}i-i IasA vi.'lţ.'l, ci, dimpotrivA, ell-I osândcşte 13 moortea
îndeobşte ecle dou1\. puteri, cea politic-militarii, şi cea religiO:ls1\, nu se eteruli a vieţii trupului şi -I socoote nevrednic de ... se arlita inaintea sa 1).
amcstecli Împrcun1\. ci sunt p1\strate deosebite '). Şi puterea rcligioas1i Fcrice de cel ee aruncat În l!lnei pierde vicaţa trupului, spre a se de-
nici nu se amestecl in vinţt de toate zilele dec:1t la mare nevoie. şteptA in viilţa cea vccinic1\ la zeul din ceri).
De.'1bia odatii la patnl ani ') n aţ iunea aduce zeului - unul singur Şi tot aşa , când patria nu mai poate fi aplratll, regele şi fruntaşii se

UnmonnQ.ntal acolo). c invierea lui din moarte, ictirca lui acurTI intrclI din llCei
ucid ~), când soţu l moare, so ţia sc ucide 5). lar a muri moarte de ms-
mormAnl, la t.liala drr"tf, f" lumina soarrlui, (i, fntocmaj ca alUM cdnd fi rhr- boiu e tot ce poate fi mai fericit pentru un get a).
mQJIl la bot/cheiul ' '1101,'" palat, "dunarea :lcum'" Iola cea nlorllabtfToorilor, Avd zeu l din cer un nume ? Grecii credeau cii da şi i~au zis când
la t()(llll uIt b'lPIt: fd ndn/I c.ÎyaOd; v. 'rnislcru h invierii se eelehrilo 1" p:uru ani Gebeleizis, c:lnd Zalrnoxis 7). Plrerea noastr!l insA e d acestea sunt
odatA: Zalmo:a:is atltUJIC jut(rop.n Irci ani: -,,(muro {li' lua reia ... TCTd~rrp ~~
s~ le atribute cxp lic.'ltive ale puterii ori infll.ţiş.!i..rii divin it.!l.ţii a). In
.hrr 1"0.,, Toial 8c?~re,; VJ.inaf' ... it >moartea' uuluinU1l.fI'.:uim.ev.olent ,tOfgl-
8alieinea.caac«aa luiDionysotl lhrucieul . • fA,ial ,i I,:onlwna t de .. redincioti (d'. ') Spre deosc:blredeThraeiiaudiei cari,al'lurideuulluprem,auo dnA IU'

v-:~~~;i~l~ ~~:17~a~r;:2~'j:e~~:;:~d u~n~:;:~~ ;:it~:;i;i:';~:'roC:::d:;:"~


prem4. o Do",inn ,i R rgina, indiferent ce nume de divinitale greacl or. romanA li mti
dau:cf. p. e. Knhnka, o. t., ind. ,i in IpWal art. lui K.Ulrow, Saru:luorul lui Zftll ti
,i
nordici, daci amesleclm mC'.I'C:u pe Dionysos ,i :leii ludthracici cu ZalmoIia, numaÎ
pentrucli C'. I e fi vindecitor ca Rhcsos (p. 29), ori oracullirca Uacc:hos (p. 42 ,i 70 ),
(;«::IIce, firqle, nu e prC'.ll imporlaJlt, astfel de calitili mnd comunI'.: la nenumireli
E drept ind ci Dion)'fOJ Ihra.eicul erA de.uc.mcn('a rlri 10 ....
CIIIIU'" M)'tJltf du Pa"stt, p. 72).
rI.
olll"n ld"8tf Kopjfootli (KiJllmdil), În {:ro . MI,. arcll. drd. IV '914, p. 80 urm.
(emcnin (ef. PerdriW.

7.1'.:i, de loalC felurile , cu mt:dilcra.no-e1enieul Apolion in frunte, care nu eril profet .) Ilerodot , IV 9'1: ,il> d~~, "."'lhfl "t~ Il ., r, d-."u .el'OllUl>
numai la Dclph. (cc. Perdri:tl'.:t p. 70), ci ,i la Clarot , i În at'tea ahe părţi. 6.6(>(1 "u"o~ dra.· Cllw,ooJ't'lOf ,,~ ro. "" ,l,; ni.p' IWI.
' ) f. aClivilalea lui Oecaeneu.: Simbo, p. 304. ~) IbiJ.: 1i" ţii" 61) <Î1IoOd"II d''WI/Jo. •...,,6 tu 'IJ >ti dWlI ... ;
I) Strabo,p.297:~fl~fd,l;u(lf)IJao~. .vrt'uonu.6d IH tWITI ....
" Jbid.p .21)8 :1cii1il"POzru~lÎ1IlttoOoI ;P.3G.4 : t,"",olrotl%~'. ,) D/lpyx la Inul 21$ a. Chr.; Dtrtbll 1. 1O'i p. ehi'. (Vea,! in'\.olrel- nuu u',la eve •
•) A ced inueagu illone despre Zalmoxil.i Dccaeneui 1. Poseidonioe-Smbo, 1l1mcnlc!e rupecti\'e ,i ef. pentru l),.tebt!1 ICftlIl mlrel compusi de Ronuni, spre ce-
P·297,i29Bi cf.304. Itbrarea vilcjiei Illle, pe Colu mna Iu. T ...i.n,rd. CichoriWl, ll, p l. .06); pc un Il lt şeC
') S t,..bo, p. 304: Hai &.·Jlli'ovJ(J.OIC1Tar08t~ ... uup.incipeneeunoseutÎlvedr m.loltnr..,hoi ulaldoÎlet, aprelfArtit.pI.I02, ai _
0, CL Dio Chf}'lOlllOffiuel:a l ordanes, Gtt., XI (73): COrl/ofina mtre preot fi re~. nuci:dndu-ae.nulingureilmprtunlcumul(l Jinercdincio,iiditOldali,carîitiajutt
.in aceCl' vreme, urmAnd deopotrivl ti lui Durt'billa (regele) .i lui l)r.:c:aeneua (nUI_ unulahuira"m~r!l.mai rtpt:de(e( comer.tS, 1 ' luiCichoriWl,'rextb.III , p. 338-34:1):
rcle preot): tI rtx iIIu ti ponli!1lJl oi) tWOm pnili«m It~batu,. aenl IIIblou e un emoţionanl pc nd"nl li. aiu" iderea prin ouavi a Dacilor din Sarmi-
f) Mai aUI, nOla ... UgclUJa, II, pl. 9'; ef. pt.nlru 1_1 .. ln( - ti (" liUl Dio, L I 26,i LXVII I , •.
'1 Herodot IV 9-4 : 6.d nt:n~l1f!ldo;. Cl. Diod. V 32. 6. pc:ntru aaerifieiul uman .) Slcph. B)'%., 1. v. r cr{a.
IUCmlnlltor, sdu. de CeIIÎ tot la patru uni odatii ("ard ntnat:tTlf!/60.) • da r nu cu oameni t) Traian, 1" lulill n Apotlstul. I Jl7 'O,ed. Berllein. I p. 420; ef. Htrodol I V
libcri,cicucriminali orical)!h'iderilboiu ,cc:caceeeu IOlulllhcevlldec't III Ge\i,- 93 !j'i 95·
,i d. Ridgeway, 0.c.,p.520.i urm., are inl! grqqte dnd identifiellIIcrifieiul UJJUD ') I lerodoi IV 1)4. Ce. Seu. -,1. ',l(rJ 'ltracn de Ztw K lrounol , REG.XXVI,
Relie, cu cel cellic ,i cu cellcandinav: la Geli aunt ..~rifiCQ\i cei mai buni rai naliunii, - 1913,P.:l!S8Iq.
la Cc.lli,i la SCll.ndinavi,ca,i 111 Achecni,prin,iide rlsboi u ori criminalii.-Slcri- /1 ') Singurul punct in Cftre untem (",mIII, t de .cord cu Scure. Altfel, credem el
ficiullfigenieiIlrCacc:_aparent_oexccpţie;darcxaminindu·lma ideaproapc, atll concluzia tludiului du ciul, '.~'" Ml~ de alte amAnunte, delhfd ca ,i mult
vedem ele uD.scrificiuehthonianfn legituri cueuhul Marci Zeile,i deci intri din ec ,'a aeril pAnlla el, cu 'rmnuche, .i K.aarow in hunle, in privinţa lui ZAlmor.i1
în ciclul religios mediteraneAn. gelicul.eablOlutproblemalic.in.ru.hpuncluldeplecareallor:ulpurthrocit.criiorals.

www.cimec.ro
."
adevu, chiar Thracii, cari inclinA-spre deosebire de Geti-mai mu lt 1.'\ Geţi: dci .Zalmoxis. e aproape exclusiv intrebuinţat, in vreme ce
duc cultele chthonice 1) şi naturiste '), au. ca zeu suprem, tot un sin- tGebeieizis. e cu totul excepţional aici ca apelativ al zeului suprem 1).
gur zeu a). de caracter uranian, solar. şi mântuitor, pe care ei il nu- Acest henotheism idealist face pe Greci d caute explicaţii pentru
mesc cu nume greceşti: Zeus '), Apolion 6), ori Asclepios tii), ad30- prezenţa lui la nişte barbari, fie in filosofia lui Pythagoras, fie În filoso-
gându-i. apoi atribute de caracter descriptiv 1) sau. mai ales, 're- fia religi03s!1 egiptean~. Am ar~tat mai sus (p. 130 şi urm.) dl ZMlmoxis
giona l l). Dar acest zeu este aşa de adânc p:ltruns de ideile chthon iene e explicat În chip teuhemeristt (s!i nu se uite d .euhemcrismult nu
şi naturiste. încât el se confundll cu Oionysos-Sabazios. de o parte '). cu incepe la Greci abia la 300 a . Chr, cu Euhemeros, ci e o 1>0.'\111. mult
Z(..'U I subplimântean Heros,dc altl IO ).- Total deosebiţi' de Thrnci- cari 1l\.1i veche :t spiritu lui grecesc şi incepe cu Însăş filosofia rnţionaljst~
sunt polytheişti - Geţii se aratll În credinţele lor henotheişti 11). Clici În sec.:t l VI-lea) ca o simplll personalitate istoric.'\, care pentru a-şi im-
părerei eli la ci am avea de a face cu un dualism 11), analog celui pune reformele sociale şi etice la poporul respectiv, s'a inconjur.!t de
iranian 11), nu se poate Întemeia pc absolut nici un document. - Zeul mister şi şi-a atribuit calitAţi divine!AcC:,stă .demascare. raţiona listă
unic n'avea deci nevoie de un nume propriu, ci dO:lr de atribute expli- care apare Întfti la Herodot (IV 94-96) ca ispravlt a Greci lor din
cative ale puterii sa le, care era infinitA,şi ca ata re şi atribute1c ar fi putut .Hellespont şi Pontt (c, 95), dar de care istoricul nostru se leapM~ (c.
sA fie oricât de numeroase U). Ş i totuş chiar aceste atribu te lipsesc 96), ca un om pios şi de bun simţ ce este, revine, ind O'Uli energic sus-
ţinută, şi ornamentată şi cu influenţe egiptene, la Poseidonios (Strabo,
~uÎ Kuarowin PAV._Kroll. 51111P1.1I1 , 1132 ti urm.l.v.ti d . p. 297): Pythagorns şi cu Egiptenii l-au Înv!\(.at pe Zahnoxis toatA (ilo-
Dobru,ky 1n J:rou.ijo Afu.:d, Safilll 1907, p. 29 ,i urm. sofin lui religioasă, iar el a impus-o apoi, pe cale profetu..! ~i taumatur-
') Dionysos_Sabui()$:bibliografieinfinitl;lIaeinccpcculrt.dinP.-W.tiR05Chcr.
') Cf. citatele ,i litcnuura uup,.. chestiunii la Scure, ,. C., p. 260. gid .fruntaşilor şi poporului. du ').
.) Dobrusky, r. c. , p. l S2 ti urm.; Kalinka, o. C. , ind.; Dumont-Homollc, ind..
Tomaschck,III,J.tI.,eu:.
1) Plcvan, Afcrwriole, p. 11 ,i unn., CU notele.
' ) V. Irlicolul lui Dobruslty, 1. C., p .• -98.
') Ca Zbcltruurdoe, Gebcleizi" "t:., :! Scure o. c., p. 240 ,i unn.
') Nenumlnte: v, aJumont-Homolle, ,i Kalinka, ,i ScUrt:, o. C., Dobruaky, t. c.,
Evident Întreaga poveste e o naivitate raţionalistli grcceasd. ~:"lt
b~tr5.nul Herodot (IV 94) Îşi da O'Uli bine seama de adevlir. Zalmoxis
e un zeu (6aIJlWl' T" rernC1t 17fl1.w{!w;: c, 96), şi nu un om - un re-
formator filosof,- precum euhemerizanţii d~i târziu, cu Posei-
donios în frunte, au cerC:lt sA mei a se crede, ar cel~lalt nume, de
--1
,i
K.urow, lift). b4/g. o"h.drul. 11 1911, p. 12S ,i urm. p. 175,iurm., lV 19 14,P·08 rtfJ8Ur,,~, dat aceleiaş divinit1ţi (c. 94), con umA perfect ca litatea de
,i urm., V 1915, 1 ,i unn., VII 1920, I ,i IIrm.; bv. 64lg. OlC". Itut. II 1924, simplu atribut divin, ş i a numelui de ZâlţWE,~.
p.80,etc. Dar mai mult dec!it atât: r epeUr,u; nici nu a fost absolut cores-
fI Seure, ,. C. , p. ass. punz!ltor lui ZdJ.JWE,~, ci el era particular unui sau unor anume
*') Scwc, 1. C., p. a6o. Pllrvan, 1. c.
II) Nici poveste de cultul lui Sllba::sjOl, lui A,,,, ori al Cahi,ilor la Celo-Ollci neamuri geticedin dre.'lptaDunArii,direct înrâurite de conceptele dio-
(Xe.nopol, 1', p.88 ,i urm.);loate IUIU culce ,udice,thlllco-phry"iene, ,i
eventulllieic nysi.1ce din Sud li). Herodot spune clar: Geţii cred in Zalmoxis, tun ii
mlrturiiantice(er.d.p.Mcla II 1 , IS),lIduICIIJreaduvcdlprez.cn\alllocstorzei llII p
1) Propriu ZII nici nu-I cunoM,tcm decit dell Herodot IV 94. VCZI ,i expu
Geli, .unl simple Ooriccle poetioo-retoricc, ori,lnAi IIlo!B, int~rpret4ri moderne Jfl("Î1~ ,­
ef. Ht'rodoc, IV 9,.: o\l6iPO dUov OriJ~ 1I01l"Oll'Tl' d.,u Il ",) ro, oţpCrt{!O". -MIIi Dere.de m,ijo. ln text •
... u1l chiar: tC. biriit din "remea rom.nl n',u nimic de-a fIIce cu cei ludici, ci 1) POlCidoniOi II Str'lbo, p. a97: ,bI'(P'dOon(l Il ti, n). olJcdm onov&w8ij'lC'
repruln tl un .yner~lism lhnco-iranilln, pc bul aollllrl, milbriacl: d. atudiul lui :/Ioed 'r01, t}YŞ~1 Ifal 'r/jl II;"", ~ona 'r~ ufloT/1JOOItJJ;, If,t'. A. Cf. dealtfel ,i
Ro.tovtuf{, Une tabldU YX/ tive ,hroco-"u'lhrjnq1l' J~ Lo"tJ" (M~m. priI. par div. lIerodot IV 95. 'I'omllchek 1 p. 93 respinge ,ici pe Zalmolli. al tCuhemeri,tiloll,
SQV. II l' Acad. du Imer., XlII a , Pari. 1923), p. 40 5.
101U' tnll fIIce din ci un .implu ,Natu rgott., ceeace nu e cazul.
U) Xcnopol, o. c., p. 87 ,i urm. ,i p. 97, lullndu-te dupA DesaeIJ ,i Roealer: d. 1) er. Kaurow, in Klio, XlI, '912, p. 362. ,i Seure, 1. c., p. 2SS. In ce privCften-
porturile dinlre 7..hnollÎl ,i Arc., re.p. Dionyao.,'COI.II: in relief de Roealer, 1Wm1f/l.
acata : Dos tIOr7'. Dotiel, 1. C., p. 361 ,i nota '4 ; d. p. 366.
St~ditrl, p. 59 ,i de Tomaschek li 1, p. 63, credem el IIIcetti tnvlţaţi a'lu t~lal
") Xcnopol, p. 87 ,i urm. ,i Roealer, o. C' I p. 366, n. 27·
U) C. atributclt' zeului luprem thracic: v. ,mai 'UIII, notele 4- 10. tn .ecuii pri.inll a.upra caracterului lui Zalmoxil geticuJ.

www.cimec.ro
.,8
Îns1\. dintre d:inşii îl socot pe acest zeu drept Ccbeleizis: oi ~e aVTCÎj,. dionysiace, ori de orgii phrygiene, îşi reformcaza naţiunea acest fVril-
Ta. OU1'Ol' r01Ît"O" ,'ol,ICovo, I't{JtJ.i ittvt. E clar eli aici e vorba de douA jitort. ci cu *sem ne prcvcst itoare., pe co rc le Înv~ţasc În Egypt şi cu ca rc
concepte diferite, privind-poate, chiar-pe doi zei diferiţi. Deaceea explică: voin\:1 divină, inr 3· semnu l pa lpabil a l succesu lui propagandei
toate concluziile pc care le tr:lg K.1zarow (Zalmo:t.:;s, În Klio xrr '912 , sa le, e distrugerea viţei de vie ş i viaţa de :tbstinen~ impu să Geţi l or
p. 355-364) şi Scure (usimagcs t"roctsdt!Z~u Kira ll"osin REG. XXVI (cr. şi p. 298, ÎncA: TO TWI' lp.,vxW1' (l.-uXto{)at IJ IJ{)ayo(}tlOv 'foii Zu.-
19' 3. p. 253-261) cu privire la o identitate Între r€fleUj'Ct~ ( =Z,{JU.6· I,tlewr; Ipe'f1t; nQ(}a60{)b).
t,, ~) , Z{JeJ.OQ~Ot; ( = Zlfltknov~) şi ZcU}IO;H;, ca cpilctenlc unui;l şi Sper cli-ma i ales atunci cand ce face Decaenculi. nu este decâl
ace l uiaş zeu, de caracter atll t uranian, colt şi dionysiac şi chthonic. o simpl11 repetar e a vechei tradiţii getice.incll dC!:1 Za Lmoxis tprofetuh,-
trcbuesc fundamenta l revizuite. Fireşte, aces te concluzi i a le lui Scurc nu am nevoie de expuneri mai l.t rgi pentru dovedirea inexistenţei dio-
ş i Kazarow pleacl dela interesantcle consideraţi i a le lui Tomaschek , nysmcismului o rg iastic la Geti.
n. e. TI f, p. 60 ş i urm., care insă greşeşte cand atribu c lui Za lmoxis un C;I- Cat priveşte dcpenden\a invatAturii religioase getice de cea pyth a-
racter aprO:lpe tota l naturist, mediteranean (Adonis , Attis), tot aşl cum şi goreicll , Ull grec sincer a rlstumat problema spun ând - prin a. 200 a .
S.Rcinach (Bull. arc". com. Ir. hist. 1894, p. 427}g rcşeş te , În d1 mai mu lt , Chr .• - c11 Pythagor:ls a fost cel e(](I~WV iMEar; ptPoVlJ8'VO~ (Her-
cind amestecă ş i pe Aru thracicul in tot acest syncretism henothcist, mippus Callimach ius. FI-IG. 111 41), -ceeace , i a răş, nu c declit
pe eare cu orice preţ istoricii actmtli ai religiunilor antice din Bale.tni intru atârn adedm t, Întnlcât Orphismul ave~. fireşte. rad3.cini thracice,
vor 51-1 extindl'i a~";mt tuturor ncamurilor ,IşA zise thmcice. cu iar Pylhagoreismul ed!. adânc influenţat de doctrina orphicl. Oriunde

~~~e;~~n~~c;~~e~g~:~i :~r:o~~:~,~~~~:~;:i~;ld~a:au~:n~~::'c~:
Geţi cu t o f ',.
In adev1l.r nimic nu ne indreptllţeşte a admite la Gcţi un cult o rgiastic.
~) cume la Thrnci. Citatul din Menandru, dat de SU'abo, p . 297, este pylhagoras. ori pentnl barbarii Za lmox is şi D ccaeneus.
o poeti c~ incurcAt ură de concepţii thracice şi clcnicc, c.'ue nu privesc Fap t e, di. din pricina confuziei Între Th raci i s ud ici ş i Daco-Ge\ii
de rei pe Geti: remeilc gete (vezi mai sus chestiune-.t poligamiei getice dan libiani, de sigu r rude, dar nu acelaş popor, confuz ie pe care am
- tot dupll M enandru 1) Împing pe b ll rb;tţii lor la cultul ş i fri ca de zei, vă zut-o mai sus ş i in ca~ullui Dromichaites, al lui Kothelas. etc., atiitea
la s3rblltori şi la rugăciuni: âel"'Re TiVI1 tirelv toen}v iar' ci"ay,,'1 ... iOVopcl' obiceiuri. institu ţii . credinţe şi chiar fapte is to rice purthracice erau a tri-
6e :1I'svtaxl(' Ti'jr; 1}Jdeat;, i"vp{Jal~ov )l' ema 0Ef1Ma/vUL "v"A(v, al 6' tbU- buite -ş i su nt incA mereu p ânA in momentul de faţ11 - in chip a rbi-
.(v'o... Exagerare de comedie: nicichmr în Thracia nu era. atâta ag itaţi e de U'U ş i Geţi l or. Acest luc ru Îngrcuiaza enorm cercetarea ş i duce la con-
dervişi, - decum În Getia. unde vedem pe preoţii lui Zalmoxis \inând fuzii regrctabile. Căci metoda etnogra fică a plj cată imprejurlrilor antice
a devă rate predici de abstinenţă puritană 2). CII totu l limpede e in fArli punctu l de vedere- şicunoştinţcle istorice necesare, ci numa i cu
aceast:1 privinţă legenda, din timpuri istorice foa rte apropiate de Strabat acea a proximaţie ş i s uficienta caracteristică dilettantu lui sociolog con-
cu privire la Decaeneus: 1I'1]~ 68 'ft)t.o eUnslt?Eta'l! Toiil""',)V~ (Burebis ta) tempom n, nu poate produce decât rezu ltate ştiinţifice de un echilibru
oW(JYW'IJ,ar,),' 10Xe tJexal"Eov a""oa YO'1Ta, 'IlImJ.aJ'1JJ16J,ov "ani -o>v A i- instabil.
ywnov xal ';fQoot}ţlCUJla, ix.I'S/w{hl"tha nvar;, Jt' eLv vm:"el'l!t:fO 'tâ {)sia . In rându l acestor poveşti dilettantice intrI de pi ld11 aşA zisa nheo-
"al d,' dUrol} xaOIa'taTo (h6" ~a{)ânt.(] ItpaţlS'V trE(}l 'toii ZaţloUe~ 6",- craţie. gerică (Roeslcr, vorr. Dacie,t. Wiener Sitzb., phil .-hist. CI. 45,
yoVJWIlOt. 'fiir; 6" t"m.tHOS{~ ofllieiov' itreloD1]oav Yde i,,~o'pa, n/v dlJ- 1864, p. 363, repe tată in Romiin. Sludinz, 1871 , p. 61 cu 58; cf. de-
mlO1' "al Ciiv or,'Ov xwel, lStrnbo, p. 304) ' Prin urmare: 1. nu din altfel ş i Tomaschek, o. c. 1 p. 103) Întemeiatl de un fel de Moise-
Thrncia, ci din Egypt îşi ia invllţ1\turn ş i Decaeneus; 2. nu cu invllţ3turi Mohanuned getic, Za lmoxis; polygamia lor d esperntA (Roesler, p. 367;

-.--
1) Scurc inclinl, 1. (.,p.260sprc.ceea,plrcrt'.
Tomaschek, p . 96); beţ i a şi desfrânarea getică (Roes ler, p. 368 şi urm .;
Tomaschck,p. 96), etc .• trecule din autor in autor până la u ltimul p0-
') Vcz.i m.i jos pagina . 6. fi 16:t. vestitor actua l a l accstor împrejurări, fie el s trăin ori român.

www.cimec.ro
VASILE p ....WAN. GttTICA ~7J /Il. CULTURA Glrl'lcA

La (el a fost turbura~, ind din antichitate, şi idea geticll despre Dimpotrivă Ge\ii,dinc(.ll~de rIaemus, tr~wu Înc.'\ in concepţiile primitive
nemurirea sufletului. In special regAsim la Pomponius Mela TI 2, 18, indo-europene ale id cJ Ii..smlllu i naiv şi ireductibil urJ. nian 1): ca şi Celţii
o adev~rată colecţie de astfel de raţionaliz5ri ale vechei şi primitivei (v. AI. Bertmnd, La religio" des Cnlliois dk)7, p. 88) ori Germ.lllii con ti-

~;:~~~~~;~::o::~:efi:e;~t~~~~e~r::: ~;;~::n~~::~j~:::~~!e :;;:i:~:~


ncntllii şi scmdina\·i 1), cu polytheismul lor tolympi:l n., aş? de asemA-
nălorcelui achacic(thumcrict), din vrcmCJ. străveche c1cn icll., atunci când
feeit; (1) alii rtdituras putant animas obeunliu", (deci metempsychosă); Grecii er.iU inel' bin ':" d i( ·r"nţiaţi de lun1cl Sudului. D espre .. ceas~
(2) alii, etsi nQn rcdea"t, no" e:tstj"guj ' amm, sed ad bealiora lramire si tu;l\ ic de (opt, T omaschck, o. C., 1 p. 112, şi a dat şi ci, in parte,
(p latonism popu lnr); (3) alii, (!mori qllidem, sed id melifls esse, qua", sCJ llla, dar el nu 3 observat el' b Nord de Ii lemus s itu J ţi.a dinainte
vivere (pessimism epicureic popular). De fapt Geţii 1) credeau, I~ fel de .chthonizll'clt şi -argi lstiz lrClt Thr,lcilor continu1\ şi În vremile
cu Nordiei i, intr'un fcl de Walhall ll ), unde, dup!!. mO:lTtea trupuluI, se istor:c.·. De.lcecJ ş i el f,lce obicirmiu confuzic, dea .. mesteca ce e
vor întâlni cu zeu l lor suprem .şi vor trăI flir1\ sfârşit (ef. Herodot IV thrucic :Iegcic cu ce e thr.tcie d;t nubian (getic 1) şi astfel întreaga menta-
95: ă,U' ,JEovol 4 xWeov 'toVt01', fva alal ~al?lt&vre~ lEovol 'ta :mf"CI litate religiolsn gcticll. ii rămâne şi lui neexplicnbil1\.
B!l.trânul Iicrodot Il exprim3t intr'o fonnli absolut Iinp: de, 1.\ carc
dra{)"). . .
In adevăr. problema nemuririi sufletului se punea esenţial deosebIt nu e de "d;'iUgol l ori schimbat nimic , Învăţăturo getic!!. despre nemu-
pe coastele Mediteranei. unde str!i.vechile culte chthoniene - preindo- rirea su fl etului (IV 94): fei nu cred cli mor, şi c.ll cel pierit merge la
germanice _ mânau întregu l gind religios în întunerecul trist de sub zeul Zjlmoxis: Q{JCt WroOI7/01U'1V l{J)I.JTov~, "O/tlCOIJO t ltval TI' TUV cL"'tollv-
pitmâ.nt, şi unde trupul era singura chez1\.şuire a existenţei, iar omul, Ilt l'O'I' :taea ~·â).IW~tV ~(l'JlOI'(J'. Ceeacc s'a mai ad.llugJt LI aceas tă ca-
ca şi pwntele, Îşi avea răd!icinileşi inceputul În plimânt (deci, inhumare, rdcterizare . in vremile elcnisticc, c, cum am arltat, În mare parte de
mumificare, etc., spre a fi pllstrat p5.nA la ta doua Înviere.: egal care: inl!i.turat din numărul inform a ţiil or obiective şi autentice despre Cc~i ~i
egypteanA, syri..mli, greco-thracid ori creştin~) 1),- faţli de Nordul bar- Je socotit drcpt un comcnt_T tendenţios al unei credinţe rlu înţelese .
bar (blonzii Europei alpine), unde - se pare încep5.nd din epoca In t:farl'l. de jcrtf.i u!lună od .. tJ il p.ttru ani, cultul getic pJre II fi con-
bronzului f,) _ tot gindul religios II fost minat spre cer şi spre dispreţul !\tnt , C3 şi IJ cciblti Ixcrb'lri nordici, uin pr.lctice, ceremonii şi inca ntaţii
trupului (arderea lui şi, adesea, aruncarea cenuşei În vânt), Întrucât \"rlljitorcşti (preotul er;\ )'6'1c. «vrăjito r. şi tlarer$t;., med ic: Str;tbo, p
viuţa viitoare era înal141ume, iar nu în aceasta, a trupului . Jndoeuro- 30+ cu PI ~ton, Cha,,,,id('s, V p. 156 D)3). M.l rele preot cunoşle;\ sem
penii Greco-Thraco-Phrygieni ajungind la Mediterana n'au putut nele cerului şi cleI! clic vor fi inv.llţ Jt şi ccildţi preoti (Strubo p. 2q7 .
rezista -chthonizAriit religiei lol' prin mentalitatea localnicilor 1).
;;~Z~~'~~ T:Vd~V~~:~:~e.~6· ş~el~~~!lt;~:'!.:I~~~~(~iS~~P:~ii ~~~t:s:;~
vor fi locllit prin pe şteri pe v;lrfurile ncumbl.Lte ale munţilor. Dar loc
~ant, de pelerinaj, V.I fi fost numa i muntele KW)Ia{OI'OV, l5.u&>ă llpJ
') OAIJurul J .\Cle, ~ervind chiar ca ate;l" nll1ion01I, Si"IImrl, e. Il,â eum 1Ie vede de
pe ~Iu,,\na lui '1'111.1;10, (mxlI(illea mythicl 1\ ';.:eului. c,lre .tribate vhduhul iufu-
ri!t1derurtunn,illrnu,eulU\·â,foIl'J~I!·"ubpAmAnte:ln. Deci. incA<Xlnti, eult III cerului,
nu.1 p:imilntului. (T ~i t'ltcdenlcle (.ob~tn"lii .Ie 11.1' Tomuchck, o. c. Il 1. p. 6s,uupra
ui ZJlrnoxl1 Vmdt'd torul
1) Cf. ,i Rid"':\\IIY, /J. l"., p. Sl4 ti urm
I} Pentru conjurlrile ,i desdnh:cde (.!aa: cu apll eurgltoMre (in special din Du-
n're), el. C'flmm!'nlariile in Vergilii G<.'OrgiCJ ti 497 III Thilo_H licn, S~rvii Gramm .
in Vergilii Carnl. c..'mm. 1111 , p. ;t66,i III 2, p. JI7.I'entru Zalmoxi. 'Iar~"cf.
,i '1'omuehl.'k,u c .• llt ,p.64,i urm.

www.cimec.ro

J.
VASII.H rÂRVAt'. GNTICA .6,
cu acelnş nume, unde era sihbtria marelui preot (civr()~' n .%~(Of'~ din acetstli. pricinii?) - că frica de zei şi concordia (ds,o,dolPOV{a
Poseidonios la Strabo, p. 298), pe care numai regele Ş.I ServltOru I~I )(n, op6ro,o) stabilite de regii geţi la poporul lor fuseseră obţi­
il vedeau. spre a-i cere sfuturi: cAci el era Q aVţlfloulOl;. ŞI XOfVW')'~ T'fI(' nute prin inşclAciune şi vrlijitorie (ă1rdTTl xal ')I0'flT1!./q.). De fapt,
detii" Ciind singurul Ta l'ttl('O: 1'6W {h;âJ" llayyille•., /)ta~ (p. 297,>' ea twte popoarele incA primitive, şi Geţ'ii erau ad§nc impresionaţi de
Cât priveşte clasa preoţeascl, putem vorbl de ea ca de un adevArat ordm taina şi tăcerC:I austerA, ca ş i de asprimea poruncilor, marilor lor preoţi:
cAiugăresc : ei trruau râtA femei (Poseidonios la Strabo, p. 297), se. ~b­ astfel incât chiar regii lor m5rturisiau eli naţiunea getic/i se ar/it.a mu lt
ţineau dela orice hrnn~ vie (TQ TWV A'fV''''XWI' tmAxc(J{Ja,:' ldttn, ihid., mai ascultlltoare de indemnurile lor, cind ştia u cA vin dupA inspiraţia
p. 296 şi 298) şi de orice crea tu.rli (~Iă. de :ovtO xa, -o(n!ll'~1'O)1~~ divin!t, decât dadi ar fi avut a se supune numai violenţei şi ameninţ!i­
p. 29 6), hrlinindu-se numai .cu mle~e ~I lapte. şt brânz~ (p. 2~6), P _ rilor lor profane (cL Stmbo, p. 298 şi 304)'
pontl ii numi a prea cuvioşi ŞI dl.l!iton prm noutl ({hooe{1eu: TI) ;t(~' x~v(). Inainte de a trece acum L1 cclel:tlte înP.iţişări ale cu lturii spirituale

~~:~~:~~:ae~!nd:;~ (~.~;;~. (~~:~c1~e~~;uc;,t~: 1~:ţ~~~~~~Şl (~rl:;~ geLÎce, trebuie s1l amintesc faptul, el deşi izvoarele nu şt iu nimic despre
o divinitate feminina la Geţi, inscripţiile din vremC'J romanA, privitoare
Dunli.rii acela de n{o1'at (ibid.), la cei din stângJ. Dunitrtl ~l la DacI, la Diana, atât pe mdlu l getic drept al Duni'lrii (în special ca Diana R e-
:ro,hoTal. Flavius Iosephus (Antiqq, ludaic. XVlII 1,5,22) 11 ascm11n~ gina), c:it ş i În Dacia (Diana saneta, potentissima: eL Pfirvan, Contrih.
cu acca sectă din Palestina, pe care o cunoaştem sub numele d~ Esse~, ~pigr . In isi. erei!, daca-rom., p. 120 şi urm.),prezentând anume carac-

~~~i~4~1~t~~tE.~JJ:~t~rî
tere ciudate, de sincretism,cu Nemetisde o parte, cu Juno Regina de alta,
m1\ fue s11 cred ~iana daco-romanll e acca A,temu-Bendis thracid,
despre car~ ştire la Herodot IV 33, cA era adorat1\, tocmai ca o
divin iute de origine nordicd, de femeile din Thracia şi Paeonia: 0100
dc ama, Tm~rOlo, Toiot l(!Oiol (thyperboreice.) T6IJ6 noC6VJ.lEWW'lrfloorpCfli"
mântuI. Faptul cl oameni ca Poseidonios şi Flavius l~cphus CltaU td, efl7Jr)({a~ )(U, 't~ f1a, O'V'oo~ i'tnraixa" hll;a,. {}1JWot Tii • A()tip,~' Tii
pc dlu~rii geţicapi ldegeneralcunoscutc,:sprcapu tcltexphc!l alteorga. BaOlJ.1Jt" (Diolloe Reginae), oUx dvt:V :nv()WV xa1d/J1J; teWVo~ Ta lea,

::i~~~~a~:C~~re~g~::~t;~~~e~o;;:ş~~t~ v;::'~~J~~:~i;:~~:~ ::::: K(.J talira IfCtl ~,} oMa Tl.I1ÎT~ 'lrOlt:VOQ!:" Şi cum Diano-LurJa-Hecale e
divinitatea nopţii şi a incantaţiilor şi fann~celor, spec~alitatc din tooll I
tOrdin. pare dublu, totuş el se arată Il corespunde uneia ŞI acelela~ vorbe timpurile feminină, la acest capitol al vieţii religioase gctice ar lltrli
getice: Xt'1of71' e ..fundator'; :n()lf~/~. f:f~nda tor d~ oraş•.. In ~~llcl nu~ Ciresc lot ce ni se povesteşte, cu intenţii comice şi caricatura'.!!, inclI

~~i\~rr~:~~~~:lIlg::~Sam~;:'~~~ n::~et~e~1~~~r~el\~I~~~7e~I:::~~'~::~~a dela Menandm (St~bo. p. 297), cu privire la superstiţii l e f~meilol


gete (âel )'&0 m'u dyew eOa1'~/I' lOT' Q.t.dyx7J) şi jertrele lur nu.',lcroasc
(:ftI;vraxf~ t,;jr; "!dau,), Însoţite de practice magice: AxupPdJ.d;ov o imi
ni~:~~~~lege astfel, de ce anticii constatau la Gcţi, UTI deos~bil zel pentru. Oc(}tlJtaU'cu xV)(}~!), al 6' w),C.uVC01'. Şi din acest punct dc vedere, tre-
cele sfinte (:ftE()1 Td Odol' o:novMCOJI't't,: Eustatlllus "d DlOnys. v. 3°4: buie sA nol~m cit Getelor nu le erau de fel necunoscute acele l~""\,,,
Geogr . Gr. Min., ed MUller, 11, p . 270): Întreaga c1:lsil de IUpt1l.tOfl Kal 'l'a(!/laxa: descfintece, farmece şi leacu ri (traduc CU te: r nu

~~~l~~r::;~i: (~:~:d:n~~:şt;e~iu::~r~ae ~~~~:~,Î:9,:~~:u~, ~;lt~. ttehnici. actuali: CE. Arrian, FHC. III p. 593, nr. 37), pe CMI; t'
thrace din Sudul lIaemului le intrebuintau curent pcntru aJV1'lrea
It,

b ti~ llJ.vEl ToV'((!-' n}v :ftE(!;' 1'0 (JEWI' Q:ftoW711'), ŞI eri dm ~arlea Gre- suferinţelor trupeşti şi sufJe teşti ale aproopclui,-deoarece repao,oen
cilor' numai o lipsă de înţelegere a sufletului popular, a.lu~nCl. ~ând afir- tanţii cei mai autorizaţi ai religiozit1\ţii şi supersti\iilor sudice. lle&aii
mau, ca Criton (Getica FHG, IV 374)-1Iitând. cl( el IO.ŞIŞI fuseserl (cc. toote citatele la P.-W, s. fJ.), erau bunii vecini al (' lilor,
in toate timpurile foarte superstiţioşi (nu IIU UCIS doară ŞI pe Socrate atât HJ.tmu$, cât şi, prin coloniştii lor în Scythia J\hnQr (ef

www.cimec.ro
- - - - -- -
164 \ 'ASILEI'1..IWAN, C;I:TICA

P;Îrvan, IlIcep. ti. rom., p. 106 sqq.), 1,1 Dun:lrca de: Jos. O;!cl'l di-
vinÎtntca feminin!t gClică crâ ador:ltfi şi Cii llcst;a (cum ne sugerează
Oiodor 1 9.'" 2: ,) "o,1'11 • Earln.) , acca.SLJ se pOlrivi!\ fO;lrte bine cu
camctcrul farmacologic ~I tDianei., carc, prin prJcticcle nocturne la
cvatrat casei ~i cu -focul. vecinic viu in v;ltrii. era de fapt În acec.'1ş vreme
şi .Vesla. - şinu e nevoie s:t respingem m1l.rturÎIl pomcnitului istoric
(cum face Rocslcr,dupl'l. llcssell, wrr . Dacietl, p. 367. n. 27)' sub cuvânt
cl\ ar fi la mijloc o confuzie Între Gcţi şi Scythi.
Şi aceasta nu, atât p::ntruci1, de pild!t, În :Irtn otri\vurilor pentru
uns vârfuri lc săgeţi lor Geţii şi Scylhii, cu toale celelalte neamuri nlc
stcpci, indi din timpuri immemorLdc. pr.,ctic:lu un mcşteşug identic
(Ovid. e.-cP.Uf 1, 26; JV9, 83; Trist. "7.16: lela vipereo Illritlaf~lIe;
dimpotriv~ Ga lenus X IV p. 244. din sucu l ptmlci numite hele'tillm).
cât mai ~lcs
pentru motivul c:lpit~l c~
monumentele archeolog
icc
daco-scythe ne documentc3z1\ prcz::nţ.'\ şi În Dacia a marci d ivinitlţi
feminine aclornte sub multe nume, dar reprez:!ntând acelaş concept
de «Mare Z.: iţ;b a pământului roditor şi hrlinitor. existentă aici de
sigur ch iar inainte de venir.!3. (ranicnilor şi idcntificlfca ci cu Anaitis ).
l

Din douii direc\i i au venit Geţilor inspimlii artistice până pe vremea


lui Alexandru cel Mare: dela Scythii, cari sintetizau intrc;lgOi arHi a stepci
pânA in Siberia şi Turkestan (cf. Minos. Scythia"s and Greeks, Cam-
bridgc 19 13 şi Rostovtzeff, lra"jans a"d Grceks, Oxford 1922) şi dela
Grecii, cari sintetizau arta egeico-oriental!!.. «Scythicet sau «greceşti.
lun t toate lucrurile de metal care se găsesc şi în Th rncia (Filow. art.
<.:Îl. din RomischeJ'vlitt. 1917): vase, l'plice, podoabe. br odatii cu intin-
derea culturii 1 ..:.\ Tene şi la Duni\re şi În B.llc:lOi,cl1 venirea Celţilor 2)_
dela 3 . 300 'inainte - Ia cele douli izvoare de inspi raţie se va mai
adllugaun al treilea- de caracter etnogr.1rie , aplicut ntni ales ceramicei
şi micilor podoabe de gătealli şi imbr!\dl.mintc - şi care , prin natura
sa mai modcstli şi popular!\, se va rlispândi pâni\ În stratele cele mai
ad:ffici alc popubţiei geto-thracice .
.IDar poporul geto-dacic nu parc a se fi mu llumit s1 ia de-a g3ta.
Nărurea de dO\'C'.lile mai vechi. de incerc1\rÎ proprii de arUl (ceramica
h Cf. mIIi 1\1$ p. 15 ,i 20 cu p. 26 ,i29·
., er. penlru Cd\'Î c:I purt-.llori ,i cullurii l ..R T~ne, llc:incckc: i n 11t1tstllriJt %. 50.
)'ihr. 1kJullttl d. r6"' ••Z"m. Ctnlrolmlll. 214 Mai,.:, 19°2, ,iKaurrn\llnn, Deulflht:
Al'trtumlk,llldt 1, ' 9'3, p. 209 ,i Ulm.

www.cimec.ro
_ _'_67
VASILE P}.RVAN.GBTICA '_'9_
indelungatul protector:a roman În Thracia şi de marea prietenie ~i cre-
de plante medicinale) sich noch inni~er an die euro~ăischcn Si~pen
anzuschliesscn schcintals in d en thmklschen GI03Scn, 10 denen ansche din1 4 3 lui Rhoemelalces pentru Romani, nu e de fel o ipotezA gra-
tuitli, an credem cl\ fiul sAu vorbi:' perfect şi latineşte.
Anklănge stark hervortreten ...• (TOInaschck,. ni , p. 3~~'~ .
1n orice caz - şi acesta e al doilea exemplu, chiar din Dacia: ne aflAm
Estein orice caz sigtlr eli Dacii I'l\cilnd cun~un\l cu Grecll lOc! dm sec.
imediat Înaintea b1l.titliei dela Tapae din primul rhboiu al lui Traian -
VII a. Chr. au fost in mlisurl-in special cei boga\i ~i regii lor-sli·şi apra·
50lii Durrilor trimet împlratului o scrisoare fn latinelle , scris1\. pe o ciu-
~~er~~ ~:~~~i~j::;~~;: ~It.'~~~::'~~' ~~;~;U~~I~r 1:~Yl;~i d~nr:~rd~~ percă mare, cu s',11ul din partea lor şi a celorlalli barbari a liaţi ai Ro-
m:milor, să nu atace pe Decebal, ci să se Întoarcă înapoi şi să fadl. pace
acolo _ s1\ intre în leglituri de rudeme cu GrecII dcla nOI (vezI cazul
(Dio,LXVIII 8, 1).Aceşti Bllrriarputeas!lfiecei depevalca Oltului,
regelui Ariapcithes, care iâ d:. s~ţie 0. ~~en!\ .din lstrl.'l: Penelralion, p.
c:lri.ş i aveau c,'\pitola la Burridava, lângă R.·Vi\ lceu (vezi mai jos,
:?r:;;linC~e~t~.~\;;e::~~t;e!;::,,~r~b~~' J~~~i~;II: l~uC~:~: ~~~:ăv~; cap. V), şi care, tot Daci şi ci, d3r dinspre cQmpl.'t getică, erau de sigur
inc.!!, din vremea Flnviilor in leg1l.turi cu Romanii şi sub inf1uenţ1l. romană .
LY~:;":~:s r;~:,~c~.i~:~~~ 17.~::~n:~%:~~~n~::;~~;~~:~,no;~~e~i~~ ~ Dragoslea de litemtură şi În specia l de muzicll şi poezie .. Daco-Ge·
lilor era dealtfel strliveche. Aristotcles ne p3 p3stmt ştirea d.tAgalhyrsii.,
sau dacli Durebisb punea la cale prin a. 5°, cu IOlOlslrul snu plempo-
adiel Dacii din Munţi, versificau legile lor şi le cSnt.'lu spre a le line
;~;~~r~e~::;;~n :: g~~d.~I~~~ c~t~e~~:'~i ~::3 ~:;~~I~:'~~'~~ bine mintc pe de rost (Probl., XIX 28). (ef. şi m3i sus, p. 144.)-
Iar faptul dI. Ovidius putuse ap1ic~ limbii getice metrul latin (SlTIlc·
tabilibte.'t thraco·daeicli wculturile superioare dm Sud, blOe cunoscule
taque sunt nostru barbara verba modu), e o dovadA cll. aceastli limbă
nO~vi~:::c;r~~na~::m; 1!:~~~:~!~idr;';~:::ţiU tânlirului principe Cotys. erâ 8.1 tisl'l\dl.tor de mnleabiln. precum ea era de altA parte relativ bo-
g.l~, ducll Ovidius a putut exprima Înu'Însa ideile destul de compli·
fiul regelui Rhoemeblces, care stlipânia intreaga Thracie pânli. Ia gu-
rile Dun3rii, ca Sbt clientelar roman, ne spune (ex P. H 9, 47 ŞI un n .), cate, politic.rcli'tiouse, care au stat-cum vedem din rezumatul ce ne
ci acest principe thrac nu numai era perfect educat ~n liter~le ~i ~rtele
dl poetul- Ia bua elogiu lui lui Augustus, făcut de dânsul În limba
strămoşilor noştri daci: nam patru Augusti docui mortllkfuisse Icorpus, in
vremii lui, dar compunea şi poeme, dcsl)re care OVldlUS. he Şl lingu-
atlhuias nume" ahisst domos: lene parem fJirtute patri, qui /rena rogatllJI
şind puţin, ziceâ:
sllepe Tl!cusnli reperit imperii. leue pudicanml te VeI/am, Livia, matTUm,1
Cormina teslanlflr; quae, si lua ,Iomina tlemas, wmbigullm, nato dic,u'or, amle fJiro. lene dllOl iuvetles, firma adil/menta
Th,eicium iflvt'lltm composuiSSl ntgem. parmtis,! qll; dederilll ani: i pignora certa sui.
NetJe stlb hoc Imetu vates foret ",{'tu Orplleut,
6istOllis ulgenio terra wpcrba tia est: Cctopl):lcii au avut norocul de a fi reprezent.'1\i şi figurat de cei an-
tici, astfel eli poveşti l e scriitori lor despre aspectu l lor fizic pOL fi con·
cee'lce îl f1\cea pe Ovidius să-şi justifice rugll.lllintea Lui faţă de Cotys:
trotate prin monumente. Ovidius, care n trăit aproape zece ani În mij·
I-lou qlloqUf! res aliquid teeum milli /otderis alfert . locul lor, îi descrie cu sentimente nu tocmai amicale (cL Trist. V 10,
Eiusdem saeri cliitor 11Ierque fumus. JI: odisse): tJOX /cra, - trux vullfls, - ora fOl/gis ho"ida tccla comis, -
Ad valem vates ortmlia brachia tendo. non coma, nOI/III/a b(lrba rtsec/(I manu; avuse atâta a suferi de necioplirea
Qvidius nu ne spune in ce limbl\ erau poemele lui Cotys şi e mai Jor, el, orăşe.U1ul ri.finat din capitala lumii, încât aceşti illu)1Isi, "irsul:
probabil s1i fi fost pe greceşte, deşl fJţA de - la această epocl - şi squalidi Celae, il scârbiau, tOL atât pe cât il şi ingroziau '); şi totUt

1) l'rincipillde lucuri din O",idiUJ,c:lri dacriu aspectul Geţilor, .unt~ T,.iuÎa, Y 7,


nicil)n~::~:r~~1i :~:::~e::~:le~~'~;Oe~:I~ii%~~~8: ~:i i~:~;n:;~.ul Haemulul in inlrc"ill'le; V 10, in intregimc!; eL IV 6, ,,7: ve P(ItIIO I S, 74i III S, 6i IV 2, 2.

www.cimec.ro
~ _ _ ~Rl>.\RVAN.!!..I>TICA
,..,
p1imlui ş i in imhrlclminle, fnţli de Monumentul deL1 Adomclissi . .co-
pc unn~ s'a mai deprins cu ei, b:J. le~:I f:leul şi poezii În limba lor,şi v_-
lumna. infrulllusc ţca~ şi idl.-a lizeazli, apropiind pe Dace de tipul clasic
nitatca lui de scriitor a fost foarte mişc;.ttJ I.i aprobarea şi comenta-
~ udic . t:\lot1umcn tul. dimpotriv!i c foortc realist şi redl şi pc femei În toot:1.
riile lor naive şi :ldmir.ltive. Căci de. fap t l~lI:t acc;\ . fcrocib.llc t şi t:Săl­
Jleml?l:diere.1. s11r-lcia ş i s implicitatca vieţii lor ţlrăncşti: faţa l xpr\!s;vl, dar
bi'l.t~ci~ c mai mult o figuri! pocticll, d ecât o re.l lit.l te. :ltullci dnd Cx:'.-
unghiularit şi mas"iva, plr111 pieptAnat pc tâmple cu car-Irc la mijloc
min3n\ capetele de expresie aş.\ de precis C'Jt'1\ctcrizalc de pc Columna
'Ii stril.ns 1.1 !>p.ltc. f) cJn1uşă cu m:îneci scurte şi o fust11 peste ca, dela
lui Tr.lian, SJU fie chiar şi numa i schiţele primitive de portrete geto-
bnÎu in jtl!~ (JUma.. metopa 48 şi 49. p. 67 sq.). Pe Col/ulI/uI dimpotrivlt
dacice de pc Trofeul dclJ Ad.\mclissi (mclopcle +5 şi 46: Tocilcscu,
"cdcm tipuri fcO\('nÎne roarte frumoasc, purt;Înd ind\ şi o manta bogat
Q. C., p. 66; eL fig. 117. p. 96): ;\t:1t pltrul, dh şi b:lr~t Cr:IU bogate.
drapa.tlt p e~te hnin:1 lung!\, stilizatJ c!a.sÎc ea un Jung hiton, bogat, iur
dar er.m potri.vite cu foarfecele. Păru l era tăiil t pc fruntc şi p c tâmple,
pe cap un rei de testcmel. care acopere pIlt'\II, innodat la spate su b
iar La spate era potrivit în cO:lIn!l., aşa Încftl am putea ascmnna portul
cooci lJ lv. d. p. Columlla II , pl. 66).
lor cu acela al ţăranilor noştri tiel.1 munlc,ca ri.şÎ retcu1.11 la fel părul.
CII şi a~l:\zi \;lr:tni i noşt ri. bi'i.rb..11ii geto·daci purtau o cămaş;.'\ peste
I:1sând s1\ le C:ld1l pe umcri plete d estu l de lungi; În ce pri\'cşte ba.rb;l.
pantaloni ~i el'l1l1 Încinşi cu o curea. Pc Columna lui Traian, spre deo-
~ ~:Ia ţ~~:~1~1~:~::n;~t:~\IuC~~:l~c~;i~~~ab~1I1: ~:c~il1l~:~/lti1l:::;n~:;~~, 'iebirc de Trofeul de!.1 Adamclissi,ei poarti'i. şi o mantie scurt11,fllrllmâ·
oeei, prios1\ pe umeri CII o fibuHi. Dimpotriv1i pc Trofcu avem repre-
dar ş i bine Îngrijită. I.cntllte :'lcele ~lIhc c:l.(i-1 ingroziau pe delicatul Ovidius - pelliti Gelac-
4- Ca şi li ccibl{i nordici, coloarel pielci şi 'l p:trului p J.rc :1 fi fost !.l
'ji care, ca şi azi. aVeati blana pc dinauntru şi crau dcstul de bine croite
G e l i blond~: despre vccinii Coralli (după Stt:11>o p. 318. Ge\i ori, in
pe trup (". crene lu rilc fig. U 6-1 18, p. 95 şi urm.,la Tocilescu, Q. c.),
general, Thraci din Jlnemus ; dupl'l Appi'I Il , Mi/ltr .• 69, Sarma\i;
cam in relul !'Ium:\nelor şi mantalelor, mai str!lnse şi nu prea lungi .
urmând pe Appian, Tomaschek. T. p. 97. ii considcnl ca S.mnaţi)
iar IlU a s'lrice lor şi şubclor foarte lungi şi Ltrgi modoeşti. (pentru alte
Ovidius zice (e.'C P. I V 2, 37; 8, 83; ef. Appian . /. c.J di
feluri de huine, pOlle existente şi b Ge~i, dar documentate numai la
s unt JlotJ;, iar despre Thmci şi Scythi, in general, Galenu s (f, p.
Thracii su dici, vezi Tomaschek, Q. c. 1, p. 118 sq.).
6 2 7) a finn~ cl'i au pieh..-a 31b11 şi cur~tJ: IP1JXQQV xul Vi't?OI' 'to M(]J'f1
lncitl\lqi cu opinci, căci a.şa trebuie sA numim felul dc îndilţlminte
"ai dtd toii'ro jtW.ax6v 1'8 "al ).tV"OI' xai. 'I!llm' tllll.WI'. Ln orice caz,
reprezen t;ll pc monumente, Celo-Dacii nobili purtau un fcl de bonet
ştimdespreAgathyrsi-cl'i, În ;\fJ.r~ de t tl tuajul feţci şi trupu lui - îşi
de lân1\. anll iog cu cuciu lll phrygiană, În vremc ce poporu l de dml umblu
VOPSi:1U şi plrullor blond cu o colo.lre alb.\str3 -colore Clltrll/co (vezi cibl-
cu capul gol, ccclIce p:1rul l1\sat mare, rireştc. îi permitea să fdC:\. făr!\
tele la Tomaschek,Q. C., I, p. 116 şi urm.). In ce privt!şte fonn;l capului.
primejdie ş i pe vreme rea: cel puţin pc monumente :lşa sunt ft.prc;;:en-
am avut norocul la Cl"lsani, Într'un mormânt pcrfl.'i;l dotat prin cera-
taţi În chip ah~ollil consecvent, atat b Roma, cât şi in Dobrogea (ef.,
mid din sec. Ill- rf 3. Chr. (ve;!i mai jos descrierca),s1l. glsim ţcas ta
ş i Dio Chrysost. LXXn (tir //(1bitll) 383 R (628 M): ...llo.ovr; br.i trJ.;~
complet p1i.strat.'i. (profesoru l Rainer va d3, ca apendice la COlllunicare:l
xt.tpllJ.afr; i1xo llfur;. tOc lltnl TWl' eeq.)(Wv TU't!: T(QlIl'erwv hyoj~tv(m'). E totuş
d-Iui 1. Andrieşescu d espre sllp lturile nO;lstrc dela Cr:LS<\ni, tu.ltcmilsu-
fo.1fte probabil, dl. şi nobilii şi ce i de rând vor fi avut o glug1i prinsft
riitorilc necesare p entru preciz'-! rea tipului respectiv din punct de ve-
In manlaua lor, p entru vremea de ploJ.ie şi z~pad1t, flşâ cum vedem
dere antropologic) Il unui localnic: mormântul I\U c de cal'llcter acci-
reprezentlt pe rclicfclc thrJce pe zeul TdeflrpO(]Or; (Dobrusky. in
dtntal, privind pe un msboinic Q;lreCll rc, de orice fel de n cam,c.'i.zut
lmsti;o Mu:u", SoH:!, 1907. p. 15, fig. '3; p. 16, fig . 1+; p. 18,
acolo in lupt3, ci C o Îngrop;tre adânc1l. şi rcgul..t aşczatii ÎIl raport cu
fig. 1 6,ctc.) .
. . . cuinţele contemporane, din timp de pace, dcci oferindu-ne un docu·
L\ ment etnografic perfect valabil pentru natura popuu.\iei aşezJ. te :'Icole.
In ce priveşte tipul femccsc al Ccta-Dacelor, Columna Traia nă pre-
5':1 a riml:ltc.li ,intocma i ca şi ceilalţi Thmci, Geţiise tatuau : ştirile an-
tice sunt cl.lre ill:il desprc Ag-athyrsi, cât Şl despre Celi şi Dacii; tOlUŞ ele
nu Stllll, nici ca cpc>cJ, nici ca 3utori, absolut percmptorii (vezi-le la
zinUi deosebiri destul de mari, atât pcntru trlls1\turile feţei. eâtşi În portul

www.cimec.ro
VA!HI.f.I'}.RVAl'l.GI<1·ICA

'"
Tomaschek. 1. p. Il6 şi urm.) 1). Este Însli o ştire - şi cn tftrzic - care Iransilv,lOe, unde-i vom regâsi in sec. V ca tAgathyrsit dcsnaţionalizaţi
nu a fost pin! acum suficient interpretatA şi doarn Perdrizet intr 'u n ş i deveniţi tot .Thr"dei t , adicâ Ge{i (I-Ierodot IV 104), dar şi in Rho-
articol despre tGeta, regele Edonilon a comental-O mai atent (Bel-!. dope, plin1\ la Mare:l Egec(v.maisus , p. 35 şi, În special, mai jos, cap. V).
xxxv 1911, p. 108 sqq.). Artemidorus, autorul dirţii despre vise Kazarow, in art. sliu despre Zalmoxis (Kt;o. XII '912, p. 356 şi
(Ollirocr., 1 9). spune, În a doua jUI11. :l sec. 11 d. Hr .• probabil dup!!. n. 8) admiţând şi el, dup1\ Pcrdrizct,c1\ Geţiinu setatuau, vine cu o altă
un excelent izvor etnografic mult mai vechiu (c3ci pe vremea lui lu crul explicaţie. neadmisibilll., tdasa bei den Ceten dic hcrrschendc nevol-
era un anahronism): lot:lC(wro naqa 'toi{ eeq.e;'JI of sVYCl'Ei, nui6e" kerung raasenvcrschieden von der untcrworfcncn gcwesen iah 1). Nimic
traqd a6 1"Or, rica.tr; oi doii.l.oL '). Tomaschek a Încercnt sli ÎmpJce aceast! nu ne autorizeazll a!lr mcem accast1i deosebire; coma ţii şi pileaţii geto-
ştire cu celelalte, care vorbesc de tntuaj şi la Gelo-DJci, prin afir- daci - din epoca La Tene - aldltuesc unul şi acelaş popor, perfect
marea (p. 117): ~lIerdings \\Iaren dic aus den pontischcn Colonien solidar in moravuri şi credinţe, şi Sunt dcopotriv1\ autohtoni.
bczogenen getischen Sklaven tiitowiert, \Veil l!uch Kinder von Ede- Aditugând 1" aceste consideratii şi faptu l, cA scriitorii antici au con .
Iingen in die · Skbverei verkauft ",urden; dic Tătowierung aber fundat Întotdeauna pc Geti cu rudele lor sudice. Thracii. vorbind de
g-.tlt als ein Vorrecht des Adelst; şi pentru a Îl1depnrta orice obi(.'Cţie, ei pur şi simplu ca cle nişte Thraci şi ntribuindu-le - fllrll :lite forma-
condamn~ ca arbitrarA o altA m1\rturie anticA (pe care totuş o lit1\ţi - tot ce gli.'liau în literotura anterioarA despre Thracii sudici,
întrebu inţead ca bunn intr'un a lt caz, p. 98), fo;lrte preţio,\s1\ in suntem inclina ţi 3 considerâ ca neîntemeiată povestea tatuajului la Geti.
aceeaş direcţie ca şi Artemidorus; anume, Klearchos din So loi (Ta- ~igur c. că pcntru vremea romanA. nu sc mai şlÎe nimic de aeest obi-
maschek zice, greşit: C:ILlistratus), filosof din şco:!!.t lui Aristotel, ceiu la Geto·.Daci 1): Ovidius . care a fost la faţa locului, nu-l cunoaşte;
ne spune Într'un pJsaj plstrat la Athenaeus, 1)· 524 (F II G. 11 306), IColumna Traianli şi Monumentul dela Adamclissi nu ne dau nici CC".1
că tatu;lju L femeilor thracc l ) vine de acolo, că femeile scythc. atunci mai slabll indiC:lţie. Astfel Înc:l.t,dacă mai glsim totuş la Pliniu8,N.h.
C<1.nd Scythii cuceriserii pe vremuri ş i pe Throci,-ceea ce, istoric, e XXII 1,2 afirmarea: mltresque elillllt apud Dacos el Sarmatas corpora
perfect exact: eL O1lli sus, p. 33 şi urm . - işi t;ttuascr1\ sclavcle SUlt inscribulIl. şi VII II, 10 (50): qfwrlo partu Daco",m origi"is nota in
thrace, iar c3 mai târziu acestea au pll.strat obiceiul, trJnsformându-1 hraclrio reddita, se pune intrebarea, dacli nu cumva Pliniu8 repetă ştiri
Într'o podoabll. de carncter nristocratic. In vrcme ce argumentme..1 Lui 111.1i vechi despre Ce\ii confundaţi cu Thracii şi le transcrie pe numele
Tomaschek, spre a susţine t1tuajul şi In Geţi, c dcstul de nesiguf'J, Per- roman al Gcţilor, Dacii.
drizet, 1. c" plecând dela aceleaşi izvo;tre, crede :1 putea conchide c3
dimpotrivli Geţii ci înşişi nu se tmuau, ci numai tSchtvii Gctllort, cari L Ineepâmlllel.l IIcrodot,carc nUOlcştepe Geţi t:cei mai viteji şicci mai
erau Tltmcu sud ici, peste cari., Încă Înainte de a. 500 a. Chr., Getii se in- cinstiţi dintre 'l'hraci. (ee"tj(W1'i6v'tt'~(t6ra1"Ot j(al d~j(Ql6t:afo,: IV 93),
tinscserl cuceritori, şi anume, simulr.ln Cu Scythii, de carc ne vorbeşte Iitemtur:.l antică ne-a p1\stntt un ~ir intreg de mA.rturii foarte onorabile
Klcarchos, şi cari, In rândullor, în:lintaserll nu numai peste ţinuturile pentru ilCest popor. Inainte de toate, credinţa lor in nemurirea sune-
tu lui. care ii desparte de toţi ceilalti Thraci şi de Greci (vezi mai sus).
1) Ridgeway, o. C., crede cA Ulyrii ,i Thracii, QII ,i vechii Mycenicni, se tatuau
Apoi, o orânduirc şi (''Ulil inţenic a vieţii lor sociale şi politice, care se
1.011 (p. 352). apre dCOlCbirc de GCli cui. ca ,i Cellii,nuletaluau(p.398,i urm,).
manifestn Într'un chip surprinzlhor in mai toate Împrejurări l e grele
·)Cet.ace le acopere ~rrect cu ,tirC1llui Herodol \' 6duprc"hn.ci: Itttlru
Ill, ltnlXlhu 6tÎi'h~~ Itbl'/?lfQI, rd d' dowlTol' d)lwl,. .de istoriei lor. Astfel, împotriva tuturor aparenţelor, ei se arată ca un
') Penlruaensul rel.igiosol tlltuajului la Thraci,d. 'Î J>c.rdrint.Culttr"M)'tllu popor sedentar ş i lini ştit, care nu Cere decât $11. fie lăsat În pace:
,trl Pn"!l/c, p. 97.- Duel in.lrumenlc!e g:lsile de l ulius TcUlseh la PricatcrhURcI Ungfl
DrcnndorfinArdeal.untin.devir \cchi unehede !DtUu.i, rn.~ indOClc(TeulIch. flu- ') II. Hirl. Drl' ludo(!ermarlfll II 460, citnl de Ka~Lrow in .prijinul plrerii uJe,
lt~nkrcu2, Sonttrnkllll,md Aria, in Bul/clin de 10 Sec.l. Scic",. de I'Acodfomie Roumai"c. .pune in.' Iluma, oelan die SkJ:tven du Celen untcrworfc.ne Thraker w.rel\t.
VIII , 192J. p. 20<}. Dealtfel intreg .cest orticol III lui Teulllch e plin dl' ipote7.c 1) Dio Chrp'U1tomu. il relevA insi (pc vrCml';! lui Traian) h' Thr.ci; citUl de To-
{()Irte Indrlme~). m..chek, I '17. (lirl indialÎr u locului.

www.cimec.ro
~ItVAN.G·"'TIC,l _ _ ~4

intâmplarca lui L ysimachos b Dromichailcs ş i lecţÎ:lccod1l !lccstJ ncaslIllll- (Trisl. V 10, 37 sq .: harharlls hie ('ga 1/1111. qui 11011 '-,,"'flegor ulii, el ri-
piir:aului rege nlJcedoncan, C.'lrc p lecase dup:l cuceriri in \,1[11. s~rJcll. denl slo/itli '('erba l ,al;lul Ce/tie), nu crede ridicol şi z~Hlarnie, c.'l, dupll
şi modestă 1). dar vitc.1Ză,:1 Gctului. nu l' Il silllpll!. invenţie rClorico- ce le-:l În\,!lţal limba, sl1 le f.lc!l poeme În liml);! lor şi să le cucereasc!l
rom a nţio:.lsl!. a istoricilor g reci. Deasemenea p,lrc .\ plcco\ lIe!., un fapt ;ldmir.1 ţ ia, simţindu - sc mişcat de sincera şi grAva lor mu l ţumi re.
rcal şi p ed eapsa ironic!!., pc care (J dă Orolcs GcţiJor să i bl1tuţi de llJsta rnÎ Dio Chrys"slomus, carc-i cunoşte~ deaproope , nc-,} 11Is:1t despre cÎ
şi d eci deveniţi ni şte femei, clri. C~l 31;I(C, nu pot s1l mainibli pretenţw o judecatA pur şi simplu en tllzi.'1stll: IInde el pene ollmiblls barbaris Odae
de a fi Wltlţi c.'l bi1r bJ ţi ş i deci trebuie 811. s lujeasc1i ci femeilor lor. In- sapienliores scmpcr exlilertmt CrccÎsquf pene COlIsimiles. Jordancs, in
\c1eapt1l ş i am intind pc l\lencnius AgriplY.\ c şi povestea lui Scory lo, crcdi np eli Geţji sunt strămoşii Goţilor să i , s'a gr!l.bit s1l inregistreze
Cli lupul şi câinii: o atnrc proccd nrc flfi losofi cih, pentn. ~ împiedeca Jccst verdict cu recunoştinţă (Cet . V 40). Dimpotrivă istorici ş i an ti-

~2!:::~}5~::;:~:i:.~~·~:~~:c~:~~::~~~~~~~:~~~i:E~!~:~~~:
pc Geţi sll se ia cu lotul după vecinii lor prlid::l lnici. cclto-basta rno-
sarma ţi, ş i s1i n1iv1ilcasc1i impotrivoL R011l:lOilor , erl\ posihi l1\ doară În
ţara lui Burehist.1 şi Decencu. Nu vom mai repeta a ici În sem nătat el
În vi:l\:I lIccstui popor a marci preoţii n Zeu lui Zalmoxis. d e un aşa de ll11i rturiile favorabi le, ci au adunat to.'1 te glumele proaste nle comediei
accentuat caracter moral ş i patriotic, nici rolul pc care se ara tJ. a-I fi avut :mLÎce, toate obiceiurile b.\rbarc şi si1 lbatice generl.l l thmce-da r nu
ordinul dl llI g5rc~c getic a l t intelll cictor ilor. :). Spiritul d e disciplin:l documentat şI gcticc - şi le-au pu s 1.1 co ntribuţi e, spre a c re~ un lip
manifesLlt d e acest popor, fie :m h Dromichaites. fie sub Oroles, fie s pecific de primiti\': violent. hoţ, beţiv, afcmeiat şi polygarn, fanfaron
sub Scorylo, fie mai a les sub Burehishl - când i se cerc s1\ distrug:' (speci'll Hcsych. s. v. {JUflvyl:tU.t} , leneş, vagabon d, seanda l.tgiu şi

~~nt~i;I~~:' ş~c:~~~~:; ~:e 0p~i~;;, ;1~~~;~~\ '~l:t:iila:;~~ teli1~:~âr:iits~~~~:;~ ~~~:~IL~jcJ'o~~:aa~~~nV~~~cr:â;r~II:c!::i } ill:til ~~~i~~:~:sit:~~lsP~;: :~~.
disciplin ată din răsbooidc lu i Deccb.d Cli Rom:lnii, il ridic:t m:li presus odev!irul p e care am ÎncercaI a-ll!hn uri pJS de pas mai sus: Gclo-Dacii
de tOli cei blţi b.lrbari, fi e ci Thmci din ·Sud. Ccrmnni din Nord, urî au fost fUi popor tie {(Imlli: aşcz:lţi, s tatornici, supu ş i şi cu fric~ de Z eul lo r ,
Cclţi din Ve!'lt. Cu dreptate istoricii ;ll1 tici şi modcmi şi-au ariha..l mi- :lmărÎ\Î de vecini cu nesf{\rşÎtcle rlsboaie şi pr3dlkiuni şi s!l. lb1i.t:'l.ci\i ş i ci
rJre<l l}i admirnţi.a )l.:ntru a l MriţÎ,l :U:CS lUL ptlpor :Işa de deosebit ill m ij- de multe ori de tidl.loşiil c lor, totuşi veseli şi glumetl la vreme de pace,
locul eelorL1 1,i barb:ui. Rom.lIlii , biruitorii D .lei lor, ali fost in aceast,l mâni oşi ş i cru~i nUlUa i I ~ răshoiu, in dcobşt e Însă cu bun sim\
privinţl'i de un perfect cilwlcrism, recuno ~c;lml at:lt p e Columnll hli şi mereu Întordlndu-sc 1.1 str5vechc".I lor credinţă optimisdi În zei şi in
Trn.i.'1Il, cât ş i "llfel, uute ca lităl ile, nu numai dc eroism S!Uhil tcc 3). o.lI11eni.
dar şi d e respect.l hilă civiliz.\ţie, <l le Ccto-O,Jl·ilor. Chiur lIIl pcrsollllj
:lşa de impresionist ca Ovidius, pentnl c:t rc in :un;lrăciu n C'.l c.xilu lui
rv
lui, G c ţii sunt :Isp ri, cruzi, hirsuţi , murdari, ha chiar stupizi -aceJ.81 Am hot1\rÎl inainlC'J oric.l$.rei alteia sli.p:t rea s t.aţiunii protoistoricc dela
pentnlc1i. f.lc glume p e socotc;ih poetului. circ le tine discursuri latine Piscul Crăsani l or, pentru po ziţia carnctcristic!l. p c care o ocupă in câmpia
1) er. şi pe \remt·oI lui Ovitlitd: ~i(/""I,,/il"l"r,. rli,. I V!~UI'tJ"lIItmlJu" ( ,·x P. 1 2.87) muntc.m!i (v.harta Jl) .Aşczatli la 25 km. spre SE deUrziceni, pe malul
1) r:: CAro("lcri~tie in lIct:l..c1l pri\;nţi rC7U!lUllul dill 1)'0 <:hr)"o~tonm~. d .. l tic lor. drept, :! brupt, al J J l omiţci, În piinii s t epă, acc,'1st!i. sta ţiune puneâ com-
danc~ , G ct .• V 40:;11 It.CUOOU (ut1t) Z,j[m"wlI (r/'lln/l Imbuint" "<JUII"(",.,.1/1/1'''' IIItrU, plet problema geto-scylhică, Întnlcât, dup1i. s itu aţie, postula În chip ab-
pIriIOlnp/,j"t erl/,litia,,;s fuin,. ItJt""(,,, pl,.,,'1'u vriptorrs UlllttJli,IIII. ".",1 rt Zrutllnl prii') soiUL a tât prezenţa Geţilor din plldurea munteană (v. hart.'1), r. de p e
ImbutTl4n1 t~/ldi"'m . PQU uiam Di,.illtl/m. In/lum 7,c/'I/l .trll, rit Illwnlprriludi;r";lIIus, I/r.
Dunăre, câtşi prezenţa Scythilor şi În general a lranieni lor, cari din sec.
dtf/ltT"'If.'1l1j "lI Jfl/lINllWm crlldir,.,,,. IIn'/,. rl /11""" ./mtilms /Mrb,tris (Grt"", l(lpj~lI '
Vll a. Chr.:ltI OCUP,lt tot ce e stepll, dela Caucaz pân1i. Ia DunlirC'J. pan-
t iara In"pu ol/Urlml GtUilqlll Peflt' cPlIlimi/". II I r, II' r I 1J i fi. Il 1/, It tII.) I j l I '
tarII", fI" " fl / l'r qlle Grt!~1) tlilu r"/tIp"/"". - nonică. Ca evoluţi e istorică mai târzie(scc. llI a. Chr.) se punea apoi,
') er. fi Appian, /Nil. ti". II 110 : (lOOt'1/?,i,. 1(allflJ.o:rjl~/loP ... llhlO" nu m.ai puţin, prob lema celtic3, de care e legaU. pretutindeni in Europa

www.cimec.ro
IV. !i1'ATI UN HA CETlc A DELA PISCUL CRA SANII.oR

epoca L 'I Tene, constatatl la CmanÎ Încli dela prima examin:ue :1 rui - pe Siret (in (aţa gurii Trotuşului, cercetată de mine acum doisprezece
nelor, (ări: nici un fel de dpllturi. :lOi numai din punct de vedere istoric, greco-roman: Caslrul thla
Dar, ca st:l.ţiune La Tene, Crlsanii ocupll , iariş, o poziţie inaintată , Poiana, M~m , S~cl , ISI, lIc. Rom.,
inUluntrul stepei, faţă de celelalte staţiuni contempomnc, idcntificate de
X~~L~9d~ '~ teren mai mu lt I
Vf.DI RE GENI::Rt\I.J\
!Ocythic, in plina stepa, statiunea I
1I:LU'IITVl1JlOtl.Dt l lll'ltCV\.
t . - - CRASAN ' _ _ _
~:~llP~~c~~ 7:;~~;!orC~re5bL~~~u~ti~: I~..
lIcythice dela Scor/arII (Apus de I

~;iăi~~:r!~:;;,~:c~~~c~.C ~~~r!~~~ I
p.8 şi urm .). I -
De nlt!l parte, Întocmai cum În I
:~;:ŞiS~~~::I:'~~~~!~u~:n~~ PŞ~~ I
Întreg de aşezari, ICg'.l te Între ele I
prin marele drum Est-Vest, de I

..
la Urali, sprc Carp-.lti, tot aşâ con- I I I
~:~man~~o;~~~~_S~(~~;~5T~: ___ J ~
tlIşului, Pllnciu, Focşani, Buz5u. :
~~~~:i:~a~a;: ::i:le~~~~~~:~ - 'o~ - _ . --~ţ '"
(re p!l:dure şi stcp?!.. Acolo unde 1
stcpa e tlliaU\ de o vale de apll I

~~;;~nn~:~i p~~:; A:~:iş:t~i)ă ;~. 1


invers, unde usc5ciunC<1 stt-opei e I
complet?!., acolo ca alung!l înapoi I
Fig. ':.7
p!ldurc.'l (vczivlli le r:'1urilor sudba- I
noi p5nă acum, şi cari sunt sau la Dunllre şi lacuri le alimentate de ea
(Zimniuo, MdJ,dstirea, Piscul Coconilor: v. haMa), sau la gran iţ.'l dintre
~~~~~e 1~2 ;~~!:; I~~~Sll~~ şis~;~ 1

dealuri şi pAdurea de câmp (Tinorul pe Prahova la SSV de Plocşti) fl"cut at Q;t nliv?!.liriie barbolre spre
r. Iagraniţ:a dintre dealuri şi antestcpa estic.!i: NITN,i, la NNE dc Mizil
') Uollt.e clte'zI ,i C,rnic:a-TAnganul, 1. vlraarea Colencinei in DAmhovitl, ca
(inc.!i necontrolat! pe teren, dar postulată de descoperirile scytho-sarma- "alillnc odIlCO-CC'hll:Ii',ad,c:l la Ttnt (v.intrcgul istoric al ccrcctlrilormai vechi la
ticedela Naeni-Petroasa:v. mai sus, p. I l sqq.) , Bonlclti (in via M. şi D. Andriqcscu, PilClll Crtboni, In /lfttn. Sul. It,. Atad. Rom., serill III , voI. III,
Simionescu-Rîmniceanu;pe alt loc decât splendida staţiune cu ceramică p. I-Iol; iar celccllrile mtle ,i ale fCOlarilor mei IU mai idetllifkat tnd o .uml,
pictatA, aşezată mai la Apus, în valca Micrii),l.t Vest de Pocşani ş i Poiana, .1..1. In Ardeal dt ,i in dmpill muntcanl, chiar numli In cursul lui 19~-4, Asupri

www.cimec.ro
IV. STAŢ I UNEA CP.TI CA DELA PISCUL CRA RAN ILOR
."
E O chestiune bine cunoscută, aceea a predilec,iei popo.-uelor, din
Tblcan i, dt şi cxpcdi\iilc de pedepsire din BJlc:mi spre c:lrp:tţi (eL
anume timpuri, de a ocuplt malurile Înalte ale apelor , chiar ciad sunt
rru~i sus, p.63sq.)I).
riu expuse: astfel malul drcpt al Niprului, cel drept al Nistrului , cel
Aşezarea dcb Piscul Greiro"i/or, 8tr1\n8 IC~.lll cu aşczlirilc de p;}durc
CI Til/oSlll,a Înam l<lt În slcpl num:1Î cu njutonll hlomiţci, C'.lre constitui:1
sting al Siretului de jos. cel s tâng al Prahovei la Tinosu l, cel drept al
o mare nrtern nnvig'Jbilii (eL Ill.li SulI, p. 64. cu Pârvan. Ph,ltratioll ~~,n:il~e~:::~ş~:ilo~~~Ş~~~i~ ~~n~~~ii~;;ip:~~~~ea~~:t;:\oarS~~!~
gicA, predominant!!. , in "remc ce, dimpotrivll., "edem in timpurile nou l!.
LEGENDA

Fig. 31
Fig.,:",
lO3tă ţigl!..nimea Înfrigurată,pe care ali colonizat-o ai noştri prin Yăile
p. 36 ) EV şi VE, direct cu DUI1~rca. Astrel Crlisanii au :l ld i.tuit Î II Ialomiţei, Mostiştei ori Argeşului, ascund În fundul văil or, la adApost
chip natur.lI o Încrucişare de drumuri: dnllnul greco~getic EV, 31 de ace~ asprime Il v:1nturilor, de care pomeni~ Încă Dromich aitcs lui
apci, cu dru mul iran.ian NS, al stcpci ~) . Lysim:lchos (v. mai S US I p. 60).
FixJt1I. poziţia gencrnlll istoridi, sli ved em care c aşezareil Cr11sanilor Ca ş i staţiunile La Tcne dela Poiana, Bon\eşti ori Tinosul, Crbanii
din punct de vedere gco-topogmfic . dominl!.., de pe piscul Înaintat ca o peninsulA În valea lalomiţei, toate
inconjurimilc, pânllia o mare distanţll, nu numai in partea joasă, dinspre
IIC~ I O fdc ICOI'Crirllrll.\'OÎ\loprÎ.,erAnd,cllncl\·oiuurm!lri in COlllu nicliri,'jitoarc Miazlinoapte, dar şi pc p llttou l inalt ca re se prelungeşte până în Dun!1re ,
ci\'ilizlin "cticll. din ,'uIt a Mo~t işlci, .'ulcli Ar!:,c'Jlui, \"lIlcll Vedei, etc.. spre Miazăzl.
1) Aec~t drum irlll\illn el eu IIt~ 1 mIIi importont, cu eflt ci nleiitui;1 legAtUrii În1fe Cii şi Poiana şi Tinosul, aşezarea dela Crlisa ni a fost întărită cu val
cele douA l11!1ri art~re de circulllli,' c u direclia I~V ,i VE: II in Mllldovll ' 1 IJMIIlrnbin
şi şanţ dinspre platoul din ca re flicca p::trte 1). Ca şi acelea, ea e azi În
'l.Idi~,drumul imnian Olbia, Tyr!l9, Poiana, OilU:I;, v!\ilc T nrnn\'dOt ti Il l\1ure,ul\li
(v. mai sus, p. 7 sq.,intrarcn AgathYTiilur Icitiei in Ardeal); lI ' I)C Duullrc: dehl mare p::t rte prăbuşită, ori pc cale, spre valea abruptă pe care o domina.
i;r;" oarde SIl\'c.i, pc Sa'" la \ale, npoi pc DunAre, d tre DurOilorum ,i in'1'<'I: drumul De o parte apele r5urilor, cari - dup!\ o constatare geo-statistică mai
geto-elcno-echic. veche - p:t r a bate pe intreaga emisferă boreaUI. de prcfcr inţ1i în malul
") De un drum EV in cimpia mun tcanll nu pOate li "utba, dCOlIrece in bllsinul drept,- de alta ploile violente mânate dinspre NE În malul inalt şi expus,
Arge,ului pAdurea iMin!â pc ,'remuri plin. Hlngl DunAre (chiar azi Cii mai inninlead
~ pe cari ii provoacli, dezagregă mereu coasta, prlibuşind-o
illel pinii la virsarea Oilmbo ... ilt'i in Argc,), np ci toate poponrclc de lilepl (imnu-
tu ranice)ljun1oeÎn Moldo \"1lde MiuAxi,lrUCIIII d rumul ludiral . trpeiesticclnun-
lene ,i nu pUlrauplitrundeinstcpa "tltic!l decBt 1~ ,-alea DunArii , d ehl Spnn\ov ,i 1) Ve!zi pentru ,anţul deha Cri!l8ni ,i observaţiile! d·lui Andrietescu, IIX:. CI I ., p.
19 Iq., ,i 1. noi mai jo., pl. IX, fiR, 1; iar pwtru atenre, pl. VIII, flg, I •• ~.
OltenÎlllspreGil.lrgiu,i.poi Aluandria.

www.cimec.ro
IV. STAT I UN!::" CE'rle}, DE LA PISC UL eRA-SANILOR
."
În vale. Este lIstftl greu de hot:1rÎt cât de mare li fost Întinderea deoarece ci invedereaz!l. un fap t istorica-etnografic de cea mai ma re un -
aşez3rii dela Piscu l Crbanilor (vezi planul din fig. 27) : ca şi Poia na, a po rtan\ă: locuitorii cari au venit aici erau originari din regiuni pliduro3se .

putut aveA cam 4- 5 ha ., ceeace, pentru o st3ţiune nu numai preistoricA. iar nu de' s tepli; În plidure se construeşte la fala pllmântului. lemnul
ci chiar anticlt (locuinţele omeneşti fiind foarte mici şi înghesuite unele fiind din bi e Lşug pentru c11ldirea l ocuinţei; În step1l omul se scufund:'i
În altele) , c o intindere respectabill1. Fapt e eli pretutinden i unde S':I În pamftnt, fie în bordeie pe jumlltate îngropate, fie deadreptul În grote
pus casmaua. pe cei 120 X 120 m. incli pl1strnţi. s'a dat d e restu ri bo- o:cavate în locss; ori noi avem in s1lpătu ra 1 In Nord de punctele F H , la
gate. ale unei aşezl1ri foarte bine şi destu l de Înde1ungli vreme populate. ad:1ncimea de numai 0.50 m. sub pământul vegetal, un splendid docu-
Iat1'l. mai Înt âiu constat.~rilc slratigm ficc. ment pen tru camcteru l etnogra fi c amintit al locuin\elor dela e răsani .
In prima sl1plitu rll,
SECT1VNEA. X
f:tcut!l. numai dup! in -
diclI\iile d- Iui Andrie-
şescu. pcdâmbulvcstic
a l aşezl1rii,avem (v. pla-
nul din fig. 28 şi secţiu­
nile C şi EF din fig. 30
ş i 31; cf. fi g. 29) sub un
strat de pl1mânt vegetal
de c.o.3sm ., lrei stra-
turi de viaţ3 aşezatl., Fig. J J
sfllrşite toa tc trele prin
foc şiocupând in sccţi­ S'a descoperit - deoc:lIndatll incomplet (am rugat pe d-l Andrieşescu
uneogrosime dec.1.2o incA deatunci sit Jibercze complet acest punct ~i n'u I'heut-o, - dar sper
Fig. J :1 _ 1·4om.,cccace r epre- ci o va face anu l acesta) - o su prafa ţă de c. 1.50 X 2.00 m. perfect
zint!larcheologic-strati- netezitll, b1\tu~ , lipitll cu o s ubsta nţA văroas3. bine potrivitll orizontal
şi chiar lustruitit c.'\ o adevliratli stu c-J.tudi., constituind, evident, nu simpla
grafic o indelungă vieţuire pcacelaş loc, de mai Illulte secole. Totuş , trebuie
sit not!l.m imcdiatdi ce le trei distrugeri prin foc s'au urmat dcstu l de repede vatrli ori prisp:'i :J unei «zemljanka. de stepl1. ci pardosea la complet.'1. a
una pealtn, şicl abiaa treÎ3 aşcz;tre are o grosime mai ma re: dll.râm~turile unei locuinţe superior îngrijite, :lIn zice chiar, a unei locuin ţe de şef
şi rcsturile din aceastli a treia aşeza re sun t În imens1\ majori tate indigene, local, bogat. Caracteristic e cii. aceast3 aşeza re reprczullli stratu l cel moli
fatil de o mici1 minoritate d e caracter stdi.in, importat . lmportuL str1in se recel\[ de civilizaţie dela Crllsan i , ;tdică cel mai îndelung nelurbumt,şi
că nu departe spre N d e această frumoasll Jocuin ţi'l s'a gllsit şi o m!l.nuş!l.
întâmpini'l încă dela începutul llşez1\rii, În stratul cel mai de jos. I ar
acest prim str:1t, dup1l cum se vede limpede din secţiunea EF şi se de amfod greccascli cu sm mpil~ (d e provenienţ1l. rhodianli şi apartin ând
va mai vedeâ şi din alte secţiuni . a luat loc adesea peste Însu ş pl1mântul dupi1literc sec. II a. Chr.): v .şimaijos . - lntreaga locuinţlidcla punc-
vegeta Lal stepei, nelocuite În acest punct, niciodat1l mai inainte , şi având lele Fl r s'a rid ica t deci deasupra. p'lm5ntului. Astfe l camctcrul tehnic
allocuinţclor dela Crlisani ne este perfect asigurat prin accastli desco-
o grosime. care aici e de c. 0.50 m.,d ar În alte locu ri ltece de un metru ;
deci, aşezarea a luat loc pc un teren absolut virgin, şi prin construcţii perire stratigm ficll.
de suprafaţă, iar loessu J eare incepc, fireşte, deabia su b acest strat de AI doilc:uectora l.sAp1lturilor(cp. vederea genera lli din fig. 27 şi planul
prun ânl vegetal a L stepei, nu este direct utilizat, ca În altc Jocuri , În din fig. 32) pe platoul mijlociu al Piscului, este mai puţin interesant c.'\ s tra-
scopuri trogloditice . Am \iout s~ rclevez acest rezultat s tratigrafic . tigrafie. Scc\iunca X (v . fig. 33)nearatll s ub pitmântul vegetal nou, de O

www.cimec.ro
IV. STATI U NEA GI:."cA OF-LA l'I SCU1# CRA s ANI LOR
VASILI. I'ÂlWAN. G HT/CA

paie ori trestie, pe jumlitate ingropate În plimânt: cf. diferenţa de ni-


grosime de c.O.7om .• nulllai unnedevinţ~cnri au indeplirtat terenul ,'egetal
vel de c. 1 m. intre stratul de loess din dreapta şi cel din stânga al sec~
:mtic suprapunându-se direct pe loess. Astfelstmtul de ruine de locuinţe,
punii X (fig. 33)·
Mult mai interesante sunt rezultatele str.ttigrJfice din sectorul I
UI-Ie:t al slipliturilor, pc tlipş:mul de E al sta\iunii (ef. În fig. 27 vederea ge-
neralA ;planul din fig. 34.~isecţiunile V. VI,Yşi Z,fig.35.36Şi37)' Dealtfel
snpll.tufll Oicutli aici (v. planul din fig. 34)a fost cea mai larg!\. şi mai adâncli
ş.i, nu mai puţin, cea mai bogat!!. in rezultate. Dou!\. tranşee para lele VV 1 şi
VYI indirec\ia NS,decl1tedoulizecidemclri lungime pe I ~ 2 Ill. Hirgimc

\ (C II .... V.

Fig. ].5

şi 2.3 0 0\. adâncime. cu derÎvaţ'ii transversale spre E şi V, ajungând


in punctele T - Z pânA la 3.10 m. adâncime. au contribuit la IJmurire.1
:tpro.'lpe completn " stratelor de cultu r1\ şi a sistemu lui de locuinţe dcL1
Crbani. Şi aici, ca şi pc ~pşaDu l de V e vorba tot de trei slrate crooo-
Igicc 1). Al doilea insli, precum se poate vedea din secţiunea Z, extrem
Jeredus,3stfc1cli,ingenernl,atâtînsecţiunitetf::J.nsversaleVşiVl.cât
şi in secţiunea longitudinalli y, avem. clar indicate propriu zis numai
dou/1 nivele de culturlt: unul, cel iniţia l, la c. 1.50- 1.80 adâncime
(dup!\. împrejurll.rile loca le) , iar celalalt cu c. 0.40-0.50 m. mai sus. Strate
de lut galben (Ioess) deosebesc (v. secţiuni le V şi Vt) bazele fiedLrei
epoce: locuin\cle erau podite cu lut ga lben bine b~tut şi netezit. ca şi
pân1\ În ziua de azi. I>e alocurea, unde aşezarea fusese flI.cutli direct pe
p1mântuL vegctl l al stepei antice (cf. secţia V), stratul de lut galbell
lipseşte. Numeroase vetre de foc ale l ocuinţelor au fost constatate in

cu cllrbuni şi cenuşă in gr-lmezi neregulate, absolut neorganice, indică în ') CanctetiliicleÎnaceaslA direcţie şi kCllunea 8 (Fig. 38\ care ne arall o repede
ti.cur'" dlinuirea tuturor eder trei liralt' in acel punC:I:o m llr.u~de IIlffiforl, dup"
acest punct mai de gmbll o groap1\ de resturi, decât un teren de clădiri:
tOilI6it:mnele. 101 rhodion". a 10'11 Risilil ,i În aceal punct (vezi mai jOi).
se poate sll. fi fost adliposturi pentru vite, construite uşor din nuele şi

www.cimec.ro
special la nivelul superior de culturl, la adân~ dig enl apar În num!\r cu atlh m;ti mare cu cât ne coborim mai
cimea aproape consttmtl de 1.50 m. Conside- adânc cu sitp1hum ; În proporţie inversl scad vasele de caracter
rând acum că din aceşti t.so m., 0.50 m.
de sus sunt pllmânt vegetl. l posterior. rnm:1ne
o grosime a stmtu lui de dl1râmlturi de
numai J 111. Este clar el , Întocmai ca pe tlp-
ş<1nu l de V, tot aşa şi pe acesta de E nu poa tc
fi vorba de locuinţe troglodi tice, ci num:li de
locuinţe În aer liber . Din loc În loc se v1l.d clar SECTIA T
do.1r indi caţ iil e unui nivel in fe rior al intcrio--
rului l ocu inţelor faţă de nivelul extern, dar
neÎntrecând ad âncimca de 0.50 m., deci numai
strictu l nccesar spre a consolida bine locu inţ..1
impotriV'J furtunilor afl de violente aici, pe Fig. 37
o poziţie expusil C.1 a Crăsa nil or, îngropându-Ie
puţin În terenu l de bazA. CAt priveşte g ropile. strlin - spre a le numi numaidecih pe numele lor : ce1tice ori
ca acelea constatate În punctul T, inclin a de influcnţl1 celtiel. Deci începuturile aşez5.ri i sunt curat indi-
crede cil sun t morminte de illcinera re, s3pate gene şi de influcnţll cu l- stcllVNP.AB
mai adânc in pl1m:lnt, l ângă şi sub locuinţele turalli superioa r!1 exclusi,'
proprii - uz bine cunoscut şi asupra cMuia greceascl. Infl uenţa cel-
nu avem nevoie a insista mai mult.l). tic3e mai t 5.rzie. Dacă au
Aceea ce şi În sl1plltura 111 , ca şi in slip§.- fost şi Celţi la f'aţa locu-
turn I ,c dcopolrivll de caracteristic , e aflarea lui, vom cercctl\ mai jos,
rcsturilor cenllnÎce ori de a lt fel, greceşti, chiar când vom discuta cauza ~'.
in celc mai adtlnci Slnne, deci Încă dela În- absenţei aproape totale a (
ceputu l ex is t enţe i acestu i centru. Pentru cro- fibu le1o r .
nologic e preţ i os in specia l un ciob de vas Se mai gl!iscsc, Înce- 1'-
!l.ttic cu gl!l.surll lleagrl1, indicând eventual pând chiar din s tratelc
chill r sec. IV , in orice caz Îns~. sigur , incep . i nfe rioa rc a l caşcz!l. rii,fra g­
scc. lU :1. C hr., ca epocă iniţia l ~ a aşe­ mente de l!tnei (cL An-
z!1 rii . dricşescu. p. 22, 27 şi
TOl in l eg-l tur ă Cll stratigra fia mai avem. 88, cu fig. :z80 şi :z8 1) , În
a observa urmâtoa relc: vnselc de facturii in - vreme ce vârfurilede s!l.- Fis::. JH
gcţi lipsesc. Estecl.ar deci,
') Dc aceea, plrcrcc " AmlrictaCup.27 sq., 29 că. În ce priveşte pe barblrii cari au distrus de Illa i mu lte ori Crlisanii.
1i ]2 sq .. carcd1vrcocntcw locuri undccrcdcprecis Scythii IIU vor fi jucat decât un rol cu totul secundar.
a putcl idcntifica IUtftJ dc morminte de incinerare. Locuintele. Singurele marturii mai limpe2i asupra tehnicei locuin-
cxprimand ,i in chip gencrol convingeres cl locuitorii
CrlsaniJor au pllIIctiCD.t ritul incinerirÎÎ.
\por provin, fireşte, dcla a treia, adică cea lIlai recentă a~zare, cele

www.cimec.ro
,8, IV. STATIUNV....... CET IC" DELA PISCUL C RAS AN II.oR
,8,

antcrioarefiind tota l distruse, când S ':l reintemeia t staţiunea dupli catastro- alcAtuite din trestie ori paie. nu avem , firelfte, decât mormane de cAr-
fele ce au lovit-o. Andrieşescu (1. c., p. 23 şi urm.)fJcc. cu aju toru l desco- buni şi cenuşe. in care nu mai putem distinge clar esenţa care a servit
peririlor similare dela Ariuşd şi Târgul-Mureşului, o Încercare de re- la clădire. Foarte mici. casele sunt mai mult nişte colibe. ca acelea ale
constituire, iar după mormanele de dlirâmlhuri constaLllc in sllpliturA, plzitorilor,de pe la~uri şi d ela gJ"ld in~r~i-2 pc 2 m.- şi nu au ~n in -
II incercare de sta tistic!!. a locuinţelor dela Crbani. Un lucru trebuie terior nimiC deosebit afarli de vatră, ndlcatll cu 30--40 COl. deL'l OIvelul

~~3~C;!'r~~i~oCr~e~:u:~~~1~7 ;ta,:A6~s~,~~a~~ ~~ţ3C~I~:t:~rl:v:;~~U~J~j,t podelei. . ' 4


Locuinţele su nt foarte mghesultc unele In altele, astfel cii pe un SpaţIU
foorte redus putem adm ite prezen\a un ei populaţii deosebit de nume -

roase. Din inventarul locu inţelor, în afad\. de vase , nu avem apro."Ipe

~ ~; "
'l J
" ."~

Fig.J?
' ,J

Fig. ~I
nimic p!l.strat . Incheierea de car.Icler istoric, la care ajunsesem mai sus
ele a clăd i, constata tă ind din neolitic. de pilcl !1 chiar la Su ltana,in 83- pe baza izvo:uelor literare. cli. ne an li.m inaintea unei civiliz3 \ii a lemnu lu i,
piiturile facu te tot anul trecut. E vorba ad ici1 de un sistem. pc care il se confirm!i dep lin prin săpături. Pentru luminarea locuinţelor, dat
vedem pe rpetuat pân ă azi la ţitranii noş tri deJa dea l şi dela câmp (spre fiind , că sistelllu l grccesc al candelelor cu feştilA {s'a gă.sita.tât un candc-
deosebire de tehnica în bâmc , cleI:!. munte) şi care const1\ în construirea Llbru de bronz dt şi o lampl1 grecească de tcracot1i) le era cunoscut, e
ma i înt;liu a unui schelet de pari, lcaţuri şi nucle, aldttuind un fel de probabi l că Întrebuinţa u acest fel de iluminat. servindu-se de vase mici
gard, peste CI rc sc arundi. violent-şi de pe dini1untnl ş i de pe d in- de p!l.mânt potrivite pentru acest scop: feştila era prins," în mijlocul
:tfară - lut ga lb en , o ri,undenu e , şi s implit a rgi lli frAmfintatA cu paie, uleiului pe un suport de lemn ori de p!imânt a rs.
astfel ca sl1 plttrundă prin toate interstiţii l e nuclclor; apo i, clupli usca re, Ruinele nu ne permit a restabili complet nici o locuinţ1i. Dup~ urmele
peretele c tencuit cu lut ga lben, pus într'un strat gros, pânn. la un deget, de pari pli.str.t te În slip!itura l'Z{vezi planul din fig. 34) înclinăm a crede
şi peste această tlipiturl1t, vine la Crăsa ni o spoia ll1 albicioosl1. foorte eli. aveau fOnTIa patrulateti, iar nu rotun dli ori ova lă.
ingrijitl, care dă un aspect deosebit de civilizat locu inţelor de aici . Din Un lu cru , credem , definitiv câştigat şi pentru Crosani, e prezenţa
umlcle de pa ri groşi d e colţurid~bite mai ales in sApăturil e III. inţe ­ monnintelor in imediata apropiere sau chinr sub locuinţele celor vu .
legem di şi stej3ru l a fost intrebuintat la ac<,OSle construcţii, d ându- Ie In aceast:1 privin\li folosirea amforelor greceşti pentru depunerea ce-
deci o deosebită soliditate. Din coperişuri , cari au fost, in afa rA de lemn , nuşei morţilor, e-ca În general in părţile sudestice documentatll la

www.cimec.ro
IV. ~T"'TI U NF.A CETlcA DELA PISCUL CRASANILOlt
'"
(~;.n:~~ ~::~: ~::;~e:3~~:.i~ee~~:~~~~::n~e;~~~:;:::~~
Crhani cel puţin În doull locuri: în tranşcea de legilturi V Z şi în punc"
tul T (fig. 34) 1). Aş Înclinâ a crede el şi depozitul de cioburi de
amforc din tranşcea Y (fig. 34)' spre V. pf'"Ovine, nu dela o elImâr~l) (atâta fie cu un fel de excrescenţe reliefate, verticale ori oblice, ca nişte
vin grecesc la un loc , mai greu de admis), ci dela un mormânt colectiv, omiz i , fie prin brâuleţe orizontale, oblice, ori vertica le, libere ori
familiar (cc. la Ebert, o. c" p. 309. fig, 103, necropoIn archaicl dela Dlbia). legate intre cle, aldttuitt: dintr'un fel dc n1losturei În forma unor
flori de niruri dela vasele de nletal (v. fig . 53- 55) 1), ori cu linii
Ceramica. Descriind şi cLasificând ceramica dela CnlsanÎ, d-I An-
driqescu a stabilit cu amllnunte şi Cll materialul comparo tiv neces:lr

;~
~ \1. -
- ~L :
! ,:
I~ Ii~
\
1.: "
Fip;·47

v~ lurite (fig. S~58), ori În alte chipuri ' ). această specic, a bor-
; ,~ ~ I ~ :
rane/or, cu proeminente, cste cea mai numeroasA la Piscul Crbanilor:
. --~ - : am putea spune eli e forma de vas prin excelenţli fol~it!l. ~e .indi~
Fig. 44 Fg. 45 ..
~~::i a~ina:s~~~ :~s~a~ I~~~~~e;:t: ~~:e r::s~, :~m:~s:~a: ;~
str.tl. Dar cioburile gbite ne permit a reconstitu i şi formc foarte Înalte
principalelc tipuri de fabricate ce Întâlnim aici. Nu vom relua earacteri-
Ulrile date de colaboratorul nostru in chip foa rtc mulţumitor, fi e teh-

l~
nic, fie stilistic . Ci vom pune problema ccromicei dela Crbani din punct
de vedere istoric: dc O p:1rte cultura l, de alta etnografic. Aceas ta cu atât

,~J
mai mult ,cu cât anume explic3ri, suficicntc pCntru La Tene-ul ardelean,
sunt necomplete pentru cel din câmpin munteanll ş i pcntrucll in legll-
tur!i cu preze nţ.'1 ceramicei «cclticct la Crăsnn i se pune imediat Între-
barea şi asupra cventua lci prezenţe a Cc l ţi lor in această regiune. FiK· 4C)

Vom începe deci expunerea deaco lo unde am pllrllsit-o. când am


examinat s ituaţia antropogeogrnfică :1 Crllsa nilor: aşezare de stepli, dar
strâns dep e nden tă nu .de v ia ţ a de stepll, ci de cea de plldure.
~n~;:is~:~ ~~;~~o~;~s~ ~~0~:~n:\~~c,n;o~i~i~uÎ:rllr~~:~:t~0~i~oÎ-I~:~~
ţnţi au voit ch~lr să le g1lse-dscli o paternitate thracicli . ). Precum obscrvl\
Printre vasele indigene dela Crli.sanÎ dcosebim următoare l e şa pte tipuri
principa le: insii şi Andrieşcscu . l. C., p. 48. proeminenţele vaselor dela Crnsani sunt
deosebite de cele din vremile Illai vecbi. E în ele ceva perfect limped e
1. BOTCane, in fe lul celor de azi-apmape cilindrice-ceva ffi.'\Î
strâmte la gur1i şi uşo r strâmtare spre fund, de toate m1i rimile , înce- ca utilitate practicii, iar nu o simplii ornamentare. De alti parte fornm
pând dela 0.027 m. (fig . 39) şi pânA la c. 0.40-0.50 m. (fig. 43 - re- 1) ce. aCelI _nativ omamenudln HftllslUt, 14 Forrer, Rtalll'X., pl. 81 ti urm ; eL
constituit), prevhute in apropierea gurii cu d ouă sau mai multe ,iplanip I64.p·SQ2.

1)
~
ef. ,i
Cum crede
Andriqncu. 1.
Andritşcacu,
C' I p. 29 ti 32.
p. 28.
~ ~::: ~~e:~~:
Cltfmnilor. p. 48.
',:r ~:~~:~i:u~a :ad~er:j:~~ PdtJ~a:.~~/p~;;: ,~~"cNI

www.cimec.ro

---~
IV, STATI UNItA C ETICA DE...... PISCUL CRASANILOR

vaselor, redând intocmai pe aceea a glllcţilor de lemn şi imitănd un


trunehiudecop:1c,clruiais'au lAsat fragmente de crlici dejurîmprejur,
spre a servI la prinsul şi purtttui vasului, care fusese obţinut prin
geobirea interiorului trunchiului (in ţara bllrcilor f'lIcute dintr'un singur
trunchiu scobit: po"dEvAa 'fAoi"a: cf. mai sus p. 47 exped. lui AJe:mndru
cel Mare impotriva Geţilor, tocmai În vremea vaselor noastre deL1.
Crllsani), e limpede eli, f);rll nici un fcl de siluirea faptelor, noi putem
interpreta vasele în formd de borcane deL'l Crisani, ca nişte simple
. surogate de stepi'i ale vaselor de
: ~ lemn din regiunen pMuroasădeVest.
~ ;... . Mii ab~in de a extinde aceastli expli.
\ car~. înap?i p~~1\ în neolitic i arch~-
• Iogli preistonci vor controla teona
Fig. SO mea pentru acele vremi şi vor ho - Fig. 53 Fig. S<4
~rÎ. Dar pentru vremea când izvoarele
literare sigure ne arată d, in plrţile acestea din stânga Dunării, Geţii ro:\pe totaL'i lipsl\ de ornamentare (v. fig, 59 - 63 b.). Aceste
lui Dromichaites se serviau aproape exclusiv de vase de lemn, mi :se se gasesc la Crnsani în 1lumlr relativ redus şi faptul el mai întol-
deaunll ele sunt pline de sgurll şi cenuşA, face sl se crcadli eli ele ar fi

~rA Fig . SI Fig. s=

se p"Jre cA nu am nevoie să argumentez mai mult camcteru l de Su-


rogat al vaselor de p!1mânt examinate sub prima noo.strit categoric.
Acestei concurenţe pe care lemnu l o fi'ieea pllmântului ars cred că
Fig. SS FiII'. 56
avem a atribui şi lipsa de evoluţie a formei vasului-borcan, ori vas-
gAleată, rlimas mereu la acebş tip, şi În lutul ars, pentruc1\ lemnul
slujit Cll Hi.mpi ori lIfum!i~ori,. fie ~n via~ d~ toate zilele, fle numai la
condiţiona mereu acecaş fonn1\ şi rlimanea perpetuu ca mode l, impie- împlinirea unor anume CltUCI 1), tn specml 10 legliturli cu. unm~rm!tn­
decând imitaţia sa in lut să evalueze după legile proprii ale acestuilalt tare.'l. De alt!i parte ~sirea lor foarte frecventl În forme Identice atât
material. De altă parte primitivitatca fucturii ne arat1l. limpede eA, de În Hallstatt-ul vest-balcanic dtşi În Transilvania epocci scythice (Ia Tg.-
rapt, vasele aceste.1. nici nu erau întrebui.nţate decât de s!1dicimea care

~~~i~~~~:::l;!~~i~l~~:::~; :'~;::::~;~:~~EE:;';~~~~
nu-şi putea procura de celelalte, originale, În lemn. Neputându-se com-
Plr~, C:l rezistenţă şi utilitate pmctidi, până la mari dimensiuni, cu va-
sele similare de lemn, vasele acestea vegetead Într'o mediocritate per-
otehnicldireriti.
petuli, pUn!!: la sfârşitul existenţei lor.
') ,:. ,i
Andrie,eKU, p. 44.

www.cimec.ro
IV !',-r"TIUNEA GET lcA OEI.A riSCUL CRA~"N Iu)K

Murcşului) e o indicatie a raportului lor etnografic cu Sudeştul eu- plar tipic de astfel de ulcioare lucrate cu mâna, f'3rll roatll şi cu greşeli
ropean, iar nu cu Estul scythic ori Vestul celtic. Dealtfel atât in Ardeal dementa re de contur, Într'o pastă primitivă, e cel din fig. 64i fragmente
cât şi În Bosnia - ba chiar În Grecia miccnicA - forma şi profilul devnse analoage avem in fig. 65 ş i 66. ']'otuşacest tip de vase -altfel bine
acestor vase, folosite drept cupe ori pahare, sunt cunoscute din cele mai cunoscut in Sudestu l europcan- edestulde rar la Crbani (ca intrebuinţare
vechi timpuri (eneolitic). Pentru Clisani concluzia istorico-etnograficll e practic1l, de conservare a lichidelor, el fiind foarte concurat de tipul 1), iar
singurn notit ornamentalJ de indelung1l: evoluţie locall sub influenţa

.-- - ·---.---------1
!@;'jl/:
!,'~ .\~/::
...

..•' fiti

Fig. 62
FiG· 57 Fi~. 58
motivelor din tehnica epocei bronzului, cu caracteristicele ei torsade
s implă: şiacest fel de vaseapartjne ;"djgen;!or, i3r nu elementelor străine o avem p3stmtn În mllnuşile rllsucite ca nişte colaci, din fig. 67 şi 68.
din Est (Scythi şi Greci) ori din Vest (Celli). Dealtfel, foarte perfecţionat , motivul acesta al torsadci, caracteristic şi
III. Ukioare mari fi oau. Acec:J ce Grecii numi3u hydrii,amforc,Ju-
troforc, etc., vase compuse dintr'un corp mai mult sau maÎ puţin pl1n-
tecas şi un gât mai mult sau mai putin înalt şi larg, e reprezentat în me-
diul nostru prin specia oalelor şi ulcioarelor lucmtc incă din inceputurile

Fig. 6-4 Fig. 65


Fig. 59

epocci 3 JlI-a 3 bronzului, vestit prin brăţllrile de aur din Transilvania,


neotilicc exclusiv in lut ars, şi neinfluenţa te de lehniceJe altor materia le,
apar\inind cpoeei a IV·a a bronzului 1), şi continuat cu ,entusiasm şi,
decât numai in ornamcntarca lor. Spre deosebire de specia analoogll,
În epoca fierului, va fi prelucrat inca mai des!l.vârşit in tehnica purli
dar de altă întrebuinţare practid, a ('dni/or ~i IIlu/e/or, mai mici, ş i cu
La Tene a vaselor dela Critsani. - Foarte caracteristicll e absenţa urnelor
o singur1\. toart1, aşezată vertical, În lcgături'i direct1\. cu buza vasului
ş i sprijinită pe umărul lui , oalele şi ulcioarele mari au douil torti, aşezate ') Un frumot exemplar de pe IA inceputul mileniului l a, Chr ., Wbit la Figel, In
ori::ontal imediat deasupra diametrului maxim allllrgimii lor. Un exem- Ardeal, in poseliuneA d-Iul J. Oi.nu.

www.cimec.ro
IV. "T\TIUNF.A OIITl c A DELA l'I SCt T I~ CRA " ANII..oR

propriu zise, fliră tor\i şi de o formli eu adev.!l.rat ascmlinlitoare urnelor provinâald romană va oferi apoi acest tip ca o (orm?l cu totul banal~.
La Tene glsite de pildă la Apahida IAngă Cluj şi publicate de Kov:ics (n La 'fene insii, unde formele hallstattiene, fie eli se reflcctcad În ce-
in Dolgo:.atok-Travau:c din Cluj, Il '911, p. 1 şi urm. Cred :l nu ~ ramicaseythicădinspre Nipru, fie el le reglisim in L.'1 Tene-ul mijlociu
inşela, afirmând că, În vreme ce vasele din cimitirul L:t Tcne II dela din ~nia, ori ~n L a. 'fene-ul mijlociu din Ardeal, r!imân perfect clare
Apahida reprezintă cu adevlirat o traditie vcstidl, legându-se ca tipuri ca ongmal al siluetei formelor 1), tipuri de vase ca acestea din urmă
şi iMpo! În timp cu urnele din lIal1statt(cf. in specia l la Forrer, Reol/ex.,
p. 561 , tipuri de vase HallstaU unguresc dela Oedenburg), vasele ana- ~:~t~:ă:~n:~~;i~~~:~ă8~p~~ ~~S~~~i~inş~i~~n;: :~'~~~~!~eP;;~~:~~~;
looge dela Crlisani rihnân in trad iţia primitiv!!. loc.'1I1L Aceasta ne sileşte mtuş o mare noutate. rar aceasd. noutate Înseamnll. ruperea barierei
sli scAdem fo."1.rte mult rolul influenţei vestice MUpr.t culturii indigenilor intre ce e greco-roman ş i ee e ind igen, deci o datll. foarte rccentll., deci
din vale.'1 Ialomiţei . oarecum ulti.mu l stadiu al civilizaţiei locale dela Crll.san i, spre sec. l
IV. Un fenomen ;lOa log îl putem observa şi la âlnile-1l1r.elc cu toarta
ridicatA peste nivelul buzei şi împodobitli sus cu un fcl de pinten, peste
ca re e aplic.'1t omament:al (dar şi practic: spre a sprijini bine degetul
cel mare, când apucăm cana plin?l) un fel de nasture (ef. fig. 69-7 1 ).
Şi aici, avem o evolulie paralelli: alăturea de forme primitive, lu-
crate fliră road\ (fig . 69), forme ingrijit stilizate. in speci:t l, sub innuenţa

-- T,
:
-
"'....
! .-

Fig. 66 Fig. 67

fig. 68
vaselor greceşti celor mai numeroase aici: amforele (fig. 70 şi 7 1 ).
Şi aceste vase intră în evoluţia firească IOQll!i ~i nu reprezint1i, nici chiar
În ornamentarea cu torsad e ori c.1neluri ~I torţi1or lor (cf. fig. 72 --'76) 3: C.hr. Pentru a inţelege fie tipologia fie ornamentica ceramicei pro-
nimic excepţional. Şi lotu~ tehnica cxcelcnt!i a unora din ele ar indica vmcmle greco-romane dela Dun?lrca de Jos in vremea imperiului şi con-
un eventual import, ori măcar o puecrnidi. influenţ!i stri'iin1i.,carc civilizcaUi. se~r~ aici În elementele. ci es~nţia le a unei strllvechi tradiţii locale,
şi rafineaz1i atât gustul cât şi putinţa de exprimare plas tica :1 localnicilor. clnar 10 ace.'1stli. vreme tarzle, e bme s1I. avem totdeauna În vedere exem-
V. In adevăr, este limpede c!I. tipuri dec([m'ca acck'3 din fig. 77-80 plul cc ne dll. grupa de vase dela Crăsani acum cx.1minatll..
rcprezintă şi o tehnicii şi forme de o nuan\ii nouli în mediul nostru:
privind aceste vase, in tehnica satÎsfăc1itoare a c!i.ror:1 putem vedea un stadiu
cu ~·uT~tr~nf~;:,r:.a~i~:;t~:I!::as~dde~~~~li.~::~~O~~i~~ a:a:~~ ~i;~C:i~
de mediocritategenerall, iar nu o simplă excepţie Într'un mcdiu foarte pri- neD- şi cneolitie acele tăieturi În fonnă de ferestre, care omamenteazli. pi-
mitiv, şi înprofilul c1irora vcdemdstdvechcaacccntuarcuni1nteralli şi na- ~e-amregll.sitÎntocmaima i SUS,p.21 sqq., la impodobi rea
iV!i,fiea trupului, fie a umiirului,fie a gâtu lui vasului, a f3cUltoc unei linii
perfect armonioase, greceşti (v. frumoa sele exemplare din fig. 81 ~i ~~~:G:~ ~~::7;':;~~:~~~~:, ,~n::u:·.~; ';~':;' :::ru;;;:;~7,::,~"';":;
82), ai impresia că ai intrat complet În vremea grcco-romanli. Ceramica

www.cimec.ro
capete lor de stâlpi ai b.'lldachinelor funerare scythiee din câmpiu mun- vaselor cu margini late - extinse foarte larg ori7.ontal-din categoria
tcani'(, aşa cum le reg~sim at ât in Italia cât şi in Ilnllstatt-u l unguresc ce urmc.-.z1' indat:L
(Oedenburg), ori În Polonia vcsticl'l (eL Andrieşcseu p. 54) - Întregul VII. Cas/roane, s lr4dlini,Jarfuriişi lips;i. Daci!. la vasele de intrebuin-
ţinut illyro-thracic pani'( in Posen-ul tlaval!-Ior gctice (v. mlli jos, cap. V) ţarc zilnică, pentru preglltirca ori pâstmrca alimentelor-diferitele specii
şi pân~ la Dipylon (eL vestitu l vas dela Dipylon, d. p. la Forrer, p. de gi!. l eţi, oale. ulcioare, cllni şi u1ceJe') - am putut mereu constata per-
180) in Attica, precum şi, nu mai puţin, in lipul cazanclorseythiee(cf. zistenţa tradiţiei loca le in forma şi împodobirea lor, altfel se prezintA
Minns, o. C., p. 16'2,23°,375, eu Ebert În Prăhist. Ze;lJc/tr. IV 191Z, lucru l cu \lUsele de aparat şi reprezentare, de care se servesc oamenii,
p. 453), toot~ cnonna intindere dintre Alpi şi CaucuB e plintl. cu acest la implinirea acclui rit special , pe care IlU numai primitivii, ci şi civi-
tip de \lUse, a dirui desvoltare maxim!i e de pus Între 3. 1000 ş i 3. 500 li zaţ ii din toate timpurile l'a u Înţeles ca un fel de s3rb3toare a vielii,

Fig. 73 Fig. 71 Fig. 7~


Fig. 71 Fig.,,,
prînzul. Zeii sun t invocati la începutul şi la sfâr~ilul mesei; locurile
a. Chr., în prima vreme a fierului, avându-şi fireşte ° rezonanţ!i foarte la masil sunt o distincţie socia la; oaspetii str3ini sunt mai ales onora ti
indelungatli şi În eele patru (Rcinccke modificllt de Forrer) periode L.-. prin pr!l.nzuri dllte in sllnll.ta tea lor. Din cele mai vechi timpuri (vasele
Tenc. Rude bune, pocalele posnaniene şi kylix-uri le greceşti, ele repre- de argint dela Maikop sunt datate in mileniul al III-lea a. Chr.)S),
zintii una şi aceeaş strliveche tradiţie, deosebit evoluatil dup!l regiuni, monnintele sunt pline de vasele de aur şi argint care au servit la masa
şi desvoltatit, in ce ne priveşte, Într'un chip cu totul particular la C~­ i l uştri l or răposaţi. Mormintele miceniene, ca şi cele din Rusia Sudicll.
sani, în legtl.tudl. cu vasele de tip nou, vestic, pe care le vom ex.-.mllla sunt pline de vase de acestea nobile. Este cL'lr eli in contactu l cu civili-
mai jos, sub rubrica VII . In adevAr dacl\ picioarele de astfel de vase, 7.alii superioare primele forme artistice care pll.trund, sunt acelc.-. in le-
lucrate fie cu mâna fie cu roata (eL fig. 83 şi 84, precum şi figurile gllturli cu tehnica rlisboiului şi cu fastul reprezentativ, în arme, haine,
131- 135 la Andrieşescu, Piscul Grasan;, P.57 sq.) nu ne dau nimic nou podoabe ale trupului şi vase de servit la mesele bogat Încll.rcate cu
faţ1 de ce cunoaştem din Hallstatt-ul vcstic, cupc.le largi şi scun.de, sus:
ţinute de acestepicioare,sunt modela te dupll. un tlp nou, postenor ce~ul ') Un Înleruant caple de oalll {eL la AndficfelCU, nOta I dela plg. 46; el mlc:r.
din Hallstatt (deşi inspirat tot de acolo) şi reprezinti!. aici la Crll.sam o prcteul insi in leltt .c~tClpledfeptlingurl)\·cziinfig. 85 a,b,il,Îcp.penlro
forma lui pe cel del. Cradina din Bosnia la Curficin IVi". Miu. alU Bolti. II. d. Huztf(.
evolutie deosebit de interesantă. Dar, pentru a în,e1ege vremea şi s~ilul
Vlllr901, p. 56, fii. 36. Un Iit capac flClI! dimpotrivl la I"OII~, "\"ZI in {'g. 86.
acesta nou. si!. examinăm mai de aproape bag-.Ha şi variata categone a ,) Ce. Rosto\'tuff, Iranianl arId GUtAI, p. 22 ,i unn. ,i pl. III.

www.cimec.ro
,,,. 3·' IV. "'"TATIUKEA (;E"I'lCA DELA PI SC::l'l. C ltÂAA""ILQR

roadele plm:lntului. Astfel darli chiar În primitivitatca unei vieţi pur ru- fig. 6, fig. 7). stilizate Înd şi mai mult in chip eleniSlic, în epoca La Tene
ra le mbdelc nouli plitrund uşor şi repede: inel din sec. VI[ 3. Chr. mijlocie. şi constituind adc.vllrate dublete celtice la fonne le cunoscute din
frumoasele vase pictate ale Grecilor intraţi in Marea Ncagrll, ajunse- Sud. in specia l ale aşă ziselor cupc tmegarienetde origine Însă delianil.
seri până l:lng! Kiev, umplând În sec. vr to..t!( actuaL'} Ucraina 1). Astfe! avem: 1° pentru fonna de castroane şi s triehini mai mari
Firesc a fost ca,allrurea de Lucrurile greceşti ca re plitrundcau pc Dunlire î~ cari se aduceau. ~âncAri le la masll , .0. formA pe care, cu sau ~rll pi~
În SUSi), s.'\-şi facă repede loc. de pe la 3°03. Chr., pe Dun!1re la va le, Clor, suntem neVOI\'1 a o legâ de tradlţlonala formă sudesticll chiar În
acele vase de pastă fin il. cenu~ie CU un frum os luciu la suprn faţll şi COmle lul ars, aş~ cu m o gll~im În Ha llstatt-ul unguresc, la Ocdenburg (Forrer,
foarte elegante. inspirate din ccle greceş ti , dar mai simple şi mai ieftin e pl. . 152. f..g. 3, cu fi g . noastre 8?-89), dar avându-şi de sigu r inspi-
decât acestea, fabricate cu roo tn de Celţii cnTi coborau din Alpi Înspre raţla , ca ŞI to.1 tC formclecare unnea z1l, În vasele de metal hallstattiene.

Fig." Fig. 78

Thracia şi Duni1rca de Jos . [o adev!l.r , precum observă cu dreptate şi


Ebert'), Într'o altll ordine de idei, marfa ceramicA mai popu lară-cum FiR·790,i b Fiq.80 Fig. 8 1
era În cazul nostru cea celtid fuţii de cea greceasdl - era mai u~r
desflcutl decât cea pictată ori împodobilli cu relide. La fel era şi cu ele Însele, la rândul lor. dcsvoltfm d in ce priveşte motivul buzei dis-
imita rea celor dou1 feluri de fabricate in diferitele ţinUl\lri ale Nordu lui fr!l.nte (vezi În fig. 90-102 O serie evolut iva a tipului acestuia) tipuri
şi Estu lui. Cer-l.Inica La Tene, originar eeltic3, a fost apoi imitatli de toate ma i vechi, Învecinate, din epoca a lV-a a bronzului (cf. l:'orrer , pl. 33,
poponrele la c.'\rea ajuns, constitu ind o întreaJf.l serie de stiluri locale. fig. 14) 1): 2° pen tru tipul ceva mai nuc decât prunul, aşa cum se vede
Dimpotrivl1 marfa greccascl!. a fost mai rar şi ma i cu greu imitati şi in fig. 87, În furm ele identice ca linii, din fi g, 103-105 , ori, mai ales, din
atunci numai cu ajutoru l insu, al Grecilor, cum vom ar1\ta mai jos. ronnelc rcd;\te in fig. 106 ş i 107, in spira ţia din Ilallstatt-u l metalic. aşă.
I'rm unnare este fi resc si( ~sun la Piscu l Cr!isanilor forme de cupc cum ne apa re foarte sugestiv În exemplarele rcprod use la Forrer , pl. 83.
de o tehnid perfect!i a roţii, cu un profil cu totul complicat, pornind fig. 5 şi 6. este nbsolut limpede: şi anume, deopotrivA pentru bolurile
dew origini vechi hallstatlume (cf. Ia Forrer, pl. 83 fig. 10, fig. 1, fig. 5, şi tipsiile cu buze late, făru picior, ca ş i pentru străchinil e ş i poca lurile
cu picior scurt (vezi În fig. 10S-II S O scrie de funduri de ambele fe-
1) Cfo Ebert, SiUruul. j", AltUl., fi. ;100 , i urm.: din Milel, din Lcsbot, din Si kyon- luri şi c~nC1i ş i D echclctte, lI 2, p. 610, fig. 238; p. 642, fig. 246, I)j
Korinth.
') Cr. PArvan, Pin/lraIIOn, pusim . Crl~:.te.IC foarte mari rarrw-ii adinci, ori ca.lrOllne,.unl ucolICbil de rrecvente la
• ) O. 1:., p. '97.

www.cimec.ro
>.8

30 când deci vedem vasele cu picior lung - şi fercstre - de origine Estelimpede d,dadla Crăsaniap3 r in aceste subgrupe şi vase fllcute
strnvechesudcstică (vezi mai sus categoria VI) lu!lnd aspecte ca acelea cu mAoa, cle nu sunt originalele celor constatate aHitllrca, ca ~cute
din fig. 116 şi mai ales. aproape exagcrol de risfrânt C.1 buze, din fig.
117. inţelegem cii nu mai c vorba decât ca o simpli rc.miniscen\l1 de
vechile forme locale. şi dl influenţa cea nouli a transformat pâni şi

Fig. 86

cu roata, ci, dimpotriv~, sunt imitaţii mai mult sau mai puţin reuşite
dupllacestca. Vasele cu buze late, ca acelea met.'\lice, nu-şi au În re-
Fig . 8z giunea noastrA nici un fel de tradiţie; ele sunt o mod~ veOlt~ din altA
parte,şi anume,nu din Sudul gre

spiritu l structura l al tipului respectiv; 4° la fel, spiritul nou ornamcntal cesc,ionic(caretrim eteâşielaici

cucereşte şi tipsiilc de lip vechiu sudestic, cu margine lobat§. (Andrie- vase de metal cubuzcrAsfrânte
şescu, p. 55). l1iţindu-le cât mai mult m1irginilc: vezi evoluţia dela fig. orizontal [vezi mai sus p . 17,
118 la 120 (eL şi fig. 121), şi.d1l un aspect nou chiar vaselor de tip cond, fig. 8;cf.fig'9, Inp.18: lebesul
dela BlUl\noaia], dar nu crea un
sistem intreg de forme), ci din
Vestul celtic, care alllturca cu
ornamentul dAdea şi un sti l con-
Fig. 88 structiv nou.
Şi acum se pune o Întrebare
de camcter ind mai precis sti listic-etnografic: e motivul buzelor late
genera l in p!\rţile Daciei În vremea La Tene? Este adică unul şi acelnş fel
dcinf1uenţ!l.celtic!laici?

Fig. 8s a, b ,i r
::~fcl!~i:~~;~:::l~~: j~~
de vase de profil tipic ~
e1eno-ccltic, adicA L3 :
cari. la proemincnţcle de pc too.rt1i (iarllş reminiscenţă hallstattian1i : eL Tcncgcneraleuropcan: :
sunt frumoasele cu pc ' -- ----- . . ------ . ---... .
fig. 7 la Forrer, pl. 83), adică la tipul deonsfl comuta, genem l În Sudest
fig. 123-127, şi 128), Fig. S')
atât la Nordul cât şi la Sudul DunArii (cf. Audrieşescu, p. 56, nota 2).
adaugă caracterul nou al buzelor late (Fig. 122) extinse perfcct orizontal
ume(fig . 12I)-IJI) ori ocnochoe (fig. 81,82, 132Şi 13J), lucrate cu roata
(şi impodobitecu ornamcntulinval,aşacum ilgbimÎnc3din Hallstatt-ul
(deşinumultc,avemdestu leexemp larcşideacesteurneşidnicubuze la te).

www.cimec.ro
IV. WI'ATIUNKA e:;t;l'lcA OF-LA "'SCU L CR"\SANII.oR

unguresc pc vasele dela Oedenburg (Forrcr, pl. 152, fig. 5), ca o TO:lte aceste ultime forme, de cupe, boluri, urne ori strCCurlltori,
egcncrnre a mcandrului spirnlic (ihid., fig. 1, 2,6), şi cum el devine nU pre::jntd 'tlroclerislica bud laM, de care am vorbit cl se arat~ a fi
tipic ioLa Tene{cf. şi Dechelette,II 3 p. 1438, lig. 6+4 şi pl.X) şi ne in- o exceptie intre formele generale La Tene.
tâmpin!i întrealtcle şi pc frumoasele urne dela Poiana,din aceL'lşLaTene ca E drept cA la Apahida nu avem dec5t unle şi cu~, pentrud nu s'au slpat
aceldelaCclsaoi 1).10 adcv!irpentrucupeledinfig. 123- 127, Andricşescu decât exclusiv morminte, in cari fire~te lipsesc alte ,'ase de întrebuinţare

i-r
)
Fig. 90 FiII. 0)1 f'ig.97 Fig. lOG

a comparat cu dreptate formele din epoca La Tene II bavarezli. (1. c., :Jilnidi. Dar e fapt, cA. nici una din cupe nu arc buzclel~llc dela. Cr1\sani. 1..1
p. 60, nota); pentru urne ea şi pentru cupe putem aduce şi exemplele poiana Înc.\ nu s'a f3cut o si'lp3.tură sistematici şi ce am scris eu acum
doisprezece ani,a fost rezultatul numai a unei repezi di.Ul.torii de cerce-
deb Apahida (Kodcs,l. C., profilele dela P.24 şi fotogr. passim) şi Po-
tare. Profilele dela. Poiana, pe cât le-am putut vedeaat'unci, er'dU foarte ase-
iana (numai urne, 1. c.); pentru oenochoe, ca tip original, pe cea dea

Fig. 102
Fig. 94 Fig. 95 Fig. 96
mllnllioarc cu cele deL:t Apahida, precum profilelesbţiunii La Tene deLI
1-1311statt (Forrer, pl. 83, fig. 7), iar C:l d erivaţii greco-ecllice in 'La Bonţcşti sunt 3semllnl1to:.tre cu ccledela Poiana.Toluş deocam d ată nu P\t-
'felle întreaga scrie p ân1t in vremea romanA. Şi tot aşa sunt identice tem afi rma cu sigurnnţli. di. Ia Poiana şi Bonţeşti ar lipsi vasele cu buze late.
cu profilele dela Apahida (1. '., pag. 25, fig. 25) ş i di.n ile prclucnlte Dimpotrivli. cer:.unica pe care o vom numi tip special getie (prelun-
În parte c.'l strecurlitori, foarte bine l uc~tte ş i bogat profila.te la roatli, gire cvidenti'l. a I-Tall'lt.'ttlu lui metalic) sc regăseşte intocmai În staţiunile
pc cari le ditm aici in fig. 141- t43, 144 a. h., 145 a. h. (o fonnll mai înveeinate,ca Tinoslll la Vest şi Piscul Coconilor la Sud. Putem dcci ~
popularll, În fig. 146). CL şi fig. '47 - J49, pentru profilele tot cu pcrfect.1l linişte, afirma di. avem la Crllsani ş i În genernlÎn regiunea
de tip popular. dintre blomiţa şi Argeş un tip de ccramicl La 'fene, absolut analog cu •
1) Cf. p. ornamentul in \'.1,,i
Andrietelcu, 1. C., p. 63-68, can: ind c inclinat
cel din Vestul câmpici muntene (Zimnicea, 8uhaia), ca şi cu cel
ardelean dela Aiud, Sighişoara şi SL Gheorghe (vezi mai jos, cap. VI),
- dupA Foner-a pune acest ornament in Icg:hurl cu cel in zig.7.lIg, vechiuneolilic,
plrueccsepoatedeasemeneaperfcctllhţinepebuad.p.levoluţieidinfig. IJ.04-1 40. imigrat, şi :lOlIme, dupli l e~turi le absolut limpezi cu Vestul hallstattian .

www.cimec.ro
ajuns la noi din Apusul, pe care Începând dela a. 300 C~I\i.i ~I apropie tradiţie postneoliticli, ne-ar Îndemna sli admitem la Crlisani şi o
şi- I mutll tot mai departe În Rlistirit, dar desvoltat apoi aiCI pe baz~ epod pre-cclticli şi chiar pre·hellenicll, peste ca re s'au suprapus
absolut autonome, ca un stii abia ma i tâniu, Întâi influenţe g receşti şi apoi influenţe celtice. D e
particular La Tene. f.ipt Însă, eum prin sApl1tură nu s'a constatat nici un fel de rliscolire in
I n adc\'i\r,dupl1 cum vom
arlila mai de aproope În cap.
~-_.- p .. ~~~ -_ .• -----
VIalaccsteilucrl\ri ,vaselecu
buze late constitue În med iul
dacicoapariţieperfectunitarl\,
Fig. 106 Fig. 107
cuformecuat:ltmaidesllviir-
Fig. 103
şi t e,c lI c:1t I1c îndreptl\mspre timpuri' mai nou li a stra telor de civilizaţ ie . rllscolire ca re ali fi dus la
centrul puteri i geticc, platoul ardelean 1) şi in general regiu nea de pMure, - alunecarC:1 mai la ad:lnc a lu crurilor greceşti , nu ne rlim:lne decAt să
Învrcmece va.seledecaractcr ne irnpli dlm cu id eea cll forme foarte arh aice loca le au continua t a coc-
vestic La Tcnc sunt mai rare, .x iSl..1 cu cele noull de tot - La Tene II (dupll Reinccke. 111), şi, pro-
iarccledecaracterestic, tScy-
IhiCt, ale popu l aţie i de slep!i i)
l1u ae regl\sesc decât doari\ prin
mormintele pur scythice, ca
darurii zo l ateadusemorţi l or3).
511 trecem acum laexami-
narca vaselor de origine gre- Fig. 104 babil, ş i ITI (R. I V)- reprezentând, nu cum ar pllrea la prima privire
ceascll, g1isite la Crllsani.
epoce diferite. ci numai st!l.rÎ social-economice şi culturale pregnant di-
Ca şi la Poiana, pe valea 5iretu lui , ori lu Piscul Coconi lor, pe M os- ferenţiate, dar contempora ne .

tiştca. cantitatea de cioburi de amfore greceşti gi'isit c la C rlls:mi c foarte Trebuie dela inceput 811 observlim d nici amforele greceşti nu ne pot
ma re. Pânll în stratelc c;:elc mai adânci de cu ltur1\. imediat deasupra
solului origi na r. deci dela înce-
putul in s u ş al ex i s ten ţei aşezl1rii
dela Cr1\s:\Il i, apar restu ri de am-
fore . Acest lucru e hotll.ritor din
punctul de vedere al cronolo-
Fig. III Fig. 112 Fig. IIJ
giei. Cllci resturile aşa de multe
Jo~ig. 105 de ceT:.lmicll. indigenl\. de veche da un termen precis post qutm pentru stat iunea dela Crllsani, ci doară
un tennen aproximativ anle quem.
nil2 ~ f~:::O:~~' ~a~;r:o~~~:tl~ ~i; ~,:Io:r~~::tl~e~:::a:~t;::;'r:a~~~ In adevăr dintre toate mllnuşile găs ite numai doul1 au stampile: am-
bele sunt rhOOiene ş i 3Jl3rţin sec. H a. Chr.
Cluj, II 19'1 , p. SI sq.
") ef. hl Ebert, O. ~. , p. ,80, fig. 70. stAnga. Pe una (v . fig. 150), foarte titlu plstrată, se mai pal cetl totu ş destu le
1) Vezi mai jos, cap. VI al aa:sui lucriti. litere. ca sli ne facem o idee de ce lip epigrafic reprezi n tă: in r. 1 clar

www.cimec.ro
lnl, apoi la urm3 un ţt; În r. 2 aq ... ; in r. 3 sigur d la inceput şi prezcnţ..'l la Crisani şi a celorlalte mari centre de export de vinuri sudice,
probabil apoi un a. Avem deci ca de obiceiu la Rhodos (el. Dumont, Thasos şi Cnidos. Cum ştim însă c.ll. în ordinea În care aceste centre
lnscr. ,bamiquesde Grice, Miss.scient., VI l87 1, p. 77 şi urm.), numele au fost active pe va lea. Dunării, Thasos le-a precedat cel puţin din sec.
epon,mului in primele dou1i rânduri şi numele lunei in al treilea: bel IV, şi d, din sec. 1[I, Rhodos Îi ia aproape total locul, pentru a face
f ....} I'/Of![ .... ) /tJa[J.lov}. Şi în lIccastâ inscripţie ş i În cca unnlltoare a apoi mai ales În sec. rr- J a, Chr. şi 1 p. Chr. o parte roarte impor-

,-\
~
. ._- .
Fig. 114 FiI;. IlS Fig. 116

are forma mai târzie, de A, cu bara orizontalli in unghiu, deci În orice


caz nu ne putem gândi c.'l daL.uc decât cel mai dc vreme la sec. II .
C"f . chiar foarte aproape de a. 100 a. Chr.
Cealalt1i stampilă (v. fig . 151) e perfect clarll şi se poate cet! în Între-
gime, lipsindu-i numai jum1it:ute din prima literil., b: [ tJ }oJ.lov. Aplicatii tant1 ş i Cnidicnilor , este clar di numeroasele resturi de amfore thasiene
ne dau o bun!!. datare cu sec. IV, ca termen ultim, anle quem a trebuit
s1 fie intemel.'lt3 aşezarea dela Cr.ll.sani .

Fig. 117

pe o mllnuşl1 bipartit.'\, ea a avut loc - fiind miel1 - pe una singură Fig. 121 Fig. In
din cele dou11 ramuri cilindrice subţiri, lipite Împreunll spre a a l~tu;
o mănuşă unic.ll. şi din cari una s'a dcsf:\cut şi s'a pierdut. Deşi mai - Dar nu numai amfore cu vin şi untdelemn (v . fig. 153-155), ci şi
rari, daUrile rhodiene exclusiv cu numele lunci sunt bine cunoscute (cf. ~dte vase de întrebuinţue zilnic.il, o.'l le mari, chiupuri, ulcioare mici şi
la Dumont,o. '., p. 118, dou11 stampile simi,lue, întâmpl!itor amândoull. mari, cu o singur!!: (fig. 156) ori cu douli mănuşi şi cu gâtui str5mb,
lot din luna tJdJ.tO!;). Şi aceasHI. stampil.ll. pare dupll litere a aparţine de p~stmt şi transportat lichide, in sfârşit enorme do/ia ş i pilhoi de
inel sec. II a. Cbr. factum excelent!!. greceasd (cf. profilcle din fig. 157- 159), foarte
Deşi R.r.ll. stampile, avem totu ş câtCY:1 alte resturi de amfore, ba chiar multe fragmente de ocnochoe populare, unele de un profil nou şi in-
una aproape Întreagă, evident thasian.ll. (fig. 152), care ne documenteaz!!. teresant, cu un cuvânt un inventar care nu stă ca importanţi fie

www.cimec.ro
,., IV S'rA'I' IU ~HA C;K·rl cJ. D"LA PlseUL C ItJ. !iA1'\ILOK

cantit.'ltivli.fiecalitativ~,
Întru nimic mai prejos de cel tceltict,documen- urit.!!. şi rAu modeL'\tă decât chi.'1r in epocele vechi de tOl, c faptul c1\
IC3Z~ marea inOu enţă grecească in staţiunea noastră. Mai mult chiar , nu avem aici ~i vase greceşti pictate, ca in Sudul Rusiei, şi cli puţinele
VJse elenistice cotelir (fig. 100-'161), ori de/ierle, cu razele, palmele ,
etC., În relief (cUI)c!e aşa zise tmegarieoet: fig . 162 - 170) 1),
spre a ou mai vorbi de singurul fragment de vas atlic cu sma lţ
negru, caracteristic sec. IV
(fig. 171), ca mar~ ieftin!l
de export, g4s it până acum

-
............. ......
la Crllsani,-loote aceste
~pecii mai fine sunt simple
Fig. 12] Fig. 12" excepţii în staţiunea noastrlL
Oamenii modeşti şi draci
anume vase de facturi cehic1\. le reg!\sim in tehoid grcccascll. şi deaici, ţAmni lipsiţi de nevoi
invers: se vede limpede că deşi nici Grecii nici CcI{ii nu erau pici Il\..'li deosebite artistice, nu
dori..'lu sA Întrebuin\eze ş i
aeele fabri cate prea scumpe Fig. 129
şi prea u şo r pieritoore, pe
careleputeâ trimete Atena, Asia MicA, Alcxandria t),ci se mulţumiau cu
excelentele şi solidele fabricate locale, gen celtic,procurându-şi ce l mult,ca

Fig. 125 Fig. 126

-cum vom :irita, pentru cei din urmll., şi mai jos - ci numai influenţa
lor culturalil, şi grecismul şi celtismul erau foarte active şi se amestecau
şi unificau Într'o singur1l civilizaţie caracteristic local.!!., regiooallt.

FiR· 130

vase de lux, acele cupe hemisferoidale d v"nis mal, cu ornamente sim-


ple flora le, În re1ief, cupele deliene, cum le numeşte Courby, mlega-
Fig. 127 Fig. 128
~miaumai inainte, şi decare am pomenit mai sus, gl,site

Foarte de mirat la prima privire, dar uşor explicabi l atunci ciind ') ef. F. Courby, La fmlU grtU d ,Jiel', Pari. 1922.
avem in vedere simplicitatea şi primitivitatea ceramicei indigene, mai ') el. Ebert, o. t., p. 210 ,i urm.

www.cimec.ro
in oum"r mai mare la Crisani, pentru simp lul motiv cli ele puteau fi fabricate În mai multe locuri, iar nu în unul singur. Dar mai mult:
fabricate chiar pe loc cu ajutorul tiparelor aduse din Sud, ori chiar cu pasLl ~,:Îse1or 1...'1 Tene e asemlinl1toare eu cea a vaselor de1iene. La CrA-
tipare ~cute la fuţa locului dupli originalcle aduse din Sud .
10 adevăr s'a glisit şi la Crhani, c,'1 şi în Rusia SudicA 1), un tipar de ~;:e ~c~:I:~Ş.id:i~ll:t~roi~:~~~~~~:i;ic~~ ;~~~~~c;~~~S::les{~e:~:~~~
[:leut eupe tmegarieoet (fig. J72): şi anume împ.eun:t cu un fragment teclticCt g1isite la Cr1isani, e unul (fig. 173) c.ue ne-a p!istrJt n,galivul cn
de :unforli rhodian:t ş i nu depa.te de singurn ţeastli de om plstratJ crcux :.1 unui ornament delian, JY..tlmCla folioL'IIă . cpetatl1 capricios de

Fig. '31 Fig. 1]2 Fig. 13] Fig. 136

apiOape intreag:t in aceastii sb \iune de cu ltivatori ai iitului incine- ncrcguL'It, ca spre a se jud. după pozitivul în relief al unui motiv de-
rlrii - deci într'un mormânt, poate chiar al meşterului care fahrica la lian, care conţinea in lemn ori În tcracotl1 numai tiparul unei singu re
Crbani astfel de vase tinflorite •. foi a acestui orn,tment. prin repetarea dreia se putea obţine efectul
In recenta sa monogrnfie, Ul vases greCI âre[,~fs, p. 396, Courby de tObl, orizontal, vertical ori de gropa.e neregulată, ce s 'ar fi dorit.
a expiÎmat pli.crea eli toate vasele numite de el tdeJiene. (dupli p.inci- In acelaş atelier În carc se fabricau vasele de gen tceltiet se fabricau
paIul centru de export de unde plecau), întruc;Ît ar corespunde la ca-

Fig. 139 Fig. '""O

deci şi vase de gen edeli:l n.: dill aceeaţ pasttl fi de llceiafÎ mefteri; vasul
racterele seriei deliene - şi ale noastre corespund perfect (ef. şi An- inel1 l1\oale La Tene fusesc ornamentat În glumA. nu cu nega tivul unui
drieşescu p. 74) - t.chuie slI. fie cflril excepţie. lucdri ale industriei din tipar «delian •• ci C\t pozitivul unei stampile de fabricat chiar tipare Ide-
Dc1os. Unul din principalele sale argumente spre a susţjne aceast~ ted liene. aici la Cr1isani. Dac3 acum acest atelier era chiar in CrAsani, cum·
e cl1 pasta şi patina acestor vase, oriunde s'a. gAsi, e quasi-identidl . nimic nu ne impiedecl1 de a admite 1). ori În cuta.e centru mai aproape,
Courby uită că vasele La Tene se prezin~ pc o enormA suprafaţă a
') O do\,.dll. evidentA de exî.!enţa atdierolui ceramic de manieri celticA chiar
Europei cu acelaş caracter de quasi-identitate, deşi, azi se ştie, ele erau in .t.tiunea dda Criuni ede . igur ,i ealapodul de lustruit vasele cu patinl neagrA
gbttcu urme de nelreall pe partea cu care ae frecil,tneladcrente(lig. 174 ' icf.Andri-
' ) CL Ebcrt, o. C., p. 210. e?C'.cu,p.80n.I\.

www.cimec.ro
- - - - - - - , - V A - , S ' -.V.-c7"AKVA"N,
I GA7/Ctl

de Dunlire-.1 Scordisci/()r celţi, ca M!l.nlistirea ori, mai potrivit indi, opaiţul din fig. 175, care poartă. pe partea supcrioor1i o ornamentnrc
Zimnicea, lucrul c secundar. Vasele tdelienet nu emu toale din Delos, ce se regbeş te identic pe cupele din DeJos (Courby , p. 379; cf. An-
ci şi indigenii noştri ştiau sli le fabrice. dricşescu, p. 89)'
Trecem acum La ex.1minarea resturilor archeologice de carncter mc-
talie 1), singurele in stare a ne da llimurm mai precise in directia etno-
groficl1, nu numai prin prezenţa, ei chiar p rin absenl:1 lor.

Fig. 14 1

Oricum ar fi fost Însă aceste vase ca origine, ele ne dau, cronologic, Fig. 1.. 7 Fig.I"S Fig . ... 9
indl o in dicaţie pre\ioas!l.. l\Ioda lor n 'a exista t decâ t Între c. 300 ş i 100
De aur, s'a br1lsit door.1 o boabll de colier , goo lil, rupt3 în dou~ bucliţi
(fig. 176). imitll.nd forma perlelor de slicli'l. con temporane : v. fig. 177
şi 178: deci lucrare loc.1HL
De argint. o monetil concavă tip daco-celtic(fig . 179). şi o monetl
cu JlIA K EiJO/l'DN IIP DTIIl:, deci '58-'503. Chr.

Fig. '-Il

a. Chr. Accastll. dată. înslt. corespunde Îarll. ş perfect ş i cu indica tiile c rono- Fig. 150 Fig. 151
logice date de amforele greceşti, ş i cu caracterul de La Tene mijlociu
(Rcinecke, nI) al sta ţiunii noastre.
Dc bronz, capu l unei figurine de lip hellcn istic, totul Illut ilal (fig.
180) de cei ce l-au gasit În ruinc înainte să fi înccput noi si\p~tll ril e.
Un candelabru de bron z cu trei ramuri (fig. t 8I tJ . b. ş i 182 tJ . h. c. ):
frumoo sl1 lucrare heLlenisticl1 de o simp Licita te de linii ş i de o discrc~ie
in oma ment apro.1 pc c!lutatli, gi'l.s ită împreună cu resturile unei amfore
rhodiene şi cu a lte fra gmen te de vase in săpi'l.turil e 111 , la punctul T ,

') I'~ntru puţinele obiecte in lUI ClIlI. cremene. pialri. corn, os ,i .tiell, CIIre .... 1,1
mlIi lIhit in dplturi , du nu r~l)re:r.inll istoric ori etnografic nimic dCOflC:hil. \ie:r.i ~n u·
Dimpotrivli sistemul lli.mpilor greco-romanc nefiind fam iliu localni- menare. ,i detcrierea lor la Andri~teBCU. p. 78 ,i urm., ilr 1:1 noi, mii joi, fuuio la
cilor dela Crnsani, trebuie si considcrllm ca import propriu zis delian d.infig. 187 " r".gmcnlelcde llidJi ill pasdmuhicolori, din fi" . 189,i 11}O.

www.cimec.ro

_==:_~--
poateintr'un monnânt (er. mai s us , p. 185 ş i fig. 34 !ş I pl. IX fig. 2 şi pl. 13 ele (cr. mai sus, cap. J,p. 29-32, lu cruri scytho--sarnllllicedinmediu i
X). O figurin1i de bronz, care a alci\tuitfieun idol plnt (Brettidol) gen HaU- nostru). O brnţar5 de bronz (fig. 184). care a putut apa rţine ş i unei

·~'i.\(
Fig. 1 .~7 Fig. 158 Fig. 159

epoci mai vechj şi eare nu prezintă nimic:caracteristic. O C;tLlr.lmli, pro-


babil sanna tic!l (fig. 185; cr. M. Roslovtzcff, Ulle troflfJ(lil/e de I'ipoque

"
~. l :

fi .-:
I '
:,' 1 •

Fig. ' 52 Fig. 153


.,
, " ,

staU (reprezentând un clI.llrcţ: cr. Forrer, p. 113 sq.), fie, Încă mai 1 '''';
'.::".. \
.I
probabil, o aplică, fie o fibulii (cr. Dechelette II 2, p. 855): c:tr.lcte-
Fii' 160 Fig. 161

grCco-sarmale dl' Kerlsc/t, În MOnum"1Jls PiO/, XXVI 1923, Paris, p.


12 [din extrasul .ll.pane]. fig. 6). Dou N fibule simple de formil. lânie L;l

Fig. 155 Fig. 156 Fig, '6)

ristid atât în mediul vestic La Tene cât şi În lumea scythicii (fig. Tenc (fig. J86 ş i 188 cu Forrcr pl. 63. fig, J 16) , deci dintr'un mediu mai
183). unde, mai ales, aceste ornamente În fonnit de animale sunt acasă târziu ca vasele dcliene şi amforele thasiene şi rhOOiene, şi ca atare

www.cimec.ro
aproape indiferente pentru data re , fiind, ca ,i cataruma de mai sus, cari, ca şi Scythii. nu aveau nevoie de fibule, la felul lor de
doar' prevestiri ale unor vremi mai nou~ 1). imbrAclhninte.
De fier, puţine lucruri ş i apro:\pe niciunul mai clar identificabil t ).

Fig. 165

Fig. 170

De altli parte lipsa quasi- totaU\!(doar Idou~-trei resturi de vârfuri

Fig. 16".

Afirmare-A noastră repetatA, el'!. Ia Cms;mi. ne afHim m.1i ales in faţa


unei civiliz.1ţii de lemn, se confinn!l. astfel şi prin săp.!l.turi.

de l:lnci), a urmelor de arme, ofensive ca şi defensive (spede, Ilnci,

:) ~
Fig. 168

Dar se mai confirmă .şi alte lucruri . Nimic, nici în ceramic.1l. , nici
În metal, nu indică prezenţa Scythi lor 3 ). I naceeaşvremclijlsaaproope
totalA a fibulelor c"xclude prezenţa Celţilor, permiţand prezenţa Geţilor,

1) Aht vreo dOu.lsnici II/crufi, la. Andrie~scu. p. 83.


1) / bid.,p.88.
') Suntem liguriinsicAinmovilelevccincsevorgialobicinuitelcllntichittţisci .
tice, deoarece acest popor nOl1\lld locuind in clruţe nu puttdItlsd urm"delocuinţe,dJ:r
la Îogropare numerosse obiecte erau date morţil or În mormAnt pentru Irebuinlde
din vil ţl,iiIOllre.
(i. Fig. 173

scuturi. coifuri, platoşe, virfuri de s~geţi, etc.), ne arad c~ aici locuia o


populaţie pacinic~, de ocupaţii agricole, plstoreşti şi pescA.rcşlÎ (de o

www.cimec.ro
parte r!işniţe, de alta multe greutăţi de pl..sit, g~sitc În ruine), stator- Am arotat Ill.,i sus, ell, in vreme ce nimic nu se opune ca ma i toaH!:
nic legată de locuinţele ei aşcZ<lte şi de plimftnturile ei. industria ccramici1 de tip celtic sl fi e fabricată chia r pc loc, ba intă
:lnume fapt e precise ne dcmonstreaz§ aceasta nu numa i pentru vasele
La 'felle, ci şi pentru cele deliene. -dimpotrivit,omare partc.cca mai
mare chidr, din eera mica obicinuită grecC3scit, amfare, doli i, ocnochoc,
",ase atuce , vase hellenistice C61tlis, etc., e adus1i din Greci;t. şi

Fig. 17<4 Fig. 17S

Cum dar-l, după şt iril e istorice, Scyt hii api'irea u <t ici exclusiv ca nomazi,
iar Celţii exclusiv ca r!isboinici, res turile archcologicc de viaţ~ nlm l ă,
pacinică şi aşcza tli, exclud prc zen ţrt ş i :1 unom ş i a celorblţi. fa r sărllci a

destul de blltătoarc la ochi a acelora şi loc.'\lnici, faţit de buna stare


contemporană din alte aşezări1..1. Tenc,mai ocrotite de plitd!iciuni, identi-
tu.

"
'

!:
l

/" .
Fig. 162(1 b. , i t

Fig. 179 anume, nu trehuie sli ne facem iluzii, nu din Grecia pontic.ll.," Jlistria
şi celelalte oraşe de aici, cari serviau doar!l ca intennediari,ei din Sudu l
fidl pe locuitorii Crllsanilor cu Geţii lui Dromichaitcs şi ai urmaşilor grecesc.
slli; caracteristica vieţii poporului getie es te anume-În izvoarele cari Pe care drum?
povestesc infrângerea lui Lysimachos - tocmai accast!l extremă sim- IUspunsul îl dli insliş aşeza rea Crl\sanilor pe Inlomiţa, aş!t cum il
pljcitalC rural ă . va da pentru Tin08ul aşezarea pe Prahova de Jos, ori pentru Bon\e, ti

www.cimec.ro
,i Poiana, Siretul. Amforele trebuiau aduse pe apA, ca dealtfel toate
fabricatele aşa de fragile În lut ars.
Coconilor-Cernica (Tinganu l) - Tinosul; ori: Spanlov- Bucureşti­
T4rtllşeşti- Bogaţi- Gcmcnea-Stocneşti -J idova; ori: Blllltnoo ia-Co-
Dar aşezarea anticl din care se putea ingriji şi priveghea - de pe mana-Popeşti, etc., pe Argeş, in sus J).

·
drumul cel larg al Dunlrii - toat!l w lea lalomiţci, era Cars;u.m (Hâr- Dar am ar!\tal eli vechea tradiţie a culturii dela Crlsani, pitstrată şi
I}Ova). Cu alt prilej am accentuat faptul, cli tocmai în. sec. al III-lea ş~ cei În această fundatie recentă, neştirbită În că din eneolitic şi bronz mAcar
următori Carsium se manifestA ca un mare emponum al negoţuluI de
vinuri sudice, laCUL de Rhod ien i ş i apoi de Cnidieni 1) pe Dun!ire
in Sus .
Totuş Piscul Crbanilor a lclitueşte o continuitate antropogeogrd.fidi
nu cu Bl1răgnnul şi cu stepa R!bl\ritului, resp. cu Dunlirca, ci cu Vestul

~! U ~
. /,
Fig . •86 Fig•• 87 Fig.18R

în formele popula re ale cernmicci ei, e traditia unui popor de pădure,


. ~ , ~ b r nu de step1\ . Apariţia Getilor lui Dromiehaitcs În stepa munteană

.,-.-----'
-:c':"1 ;.
~i moldo-basarnbean1i nu s'a putut dar înLâmplh În urma unei mut3.ri

~---I-~
(.--
il "
'
.';•
I l' I

____ ...l
"
tI, ___ ____ _
.. _____ __ .. #

Fig. 184 Fig. 185

pliduros. Intre Geţii din Dobroge:t şi Geţii aceştia din câmpia mun- Fig. 189 Fig.II}O
tcanA rlimâne un sp aţ iu liber, neprielnic , pe care il strlibat ş i unii şi
alţii prin legă:turile economice ori prin expediţiile ri\sboinice, dar pe din ceabltit slep.ll., cea ponticli, din dreapta Dun!\rii, ci Cll totul dimpo-
care nu-I umplu Cll totul. Şi [otuş c clar c!l Gc\ii din drc..pta şi cei din trivJt: el cobora În jos pc vl'tilc Argeş ului , D :îmboviţci , Prnhovei, falo-
stânga Dunlirii trebuiau 511 aibii un punct de perfectă continuit.ate pc miţci ori Buzăului , ea sli ia locu l Scythilor treptat impinşi tOl mai departe
in suş fluviul care-i despărţia. Iar acest punct e indicat chiar de şirul ~1ltre Nistru de Gcţii cari se întindeau di n C'lrp:lţi tot mai departe
de aşezări La T ene ş i de descoperiri greceşti mergând pânli În Carpaţi: spre E ş i SE.
e regiu.nea unde Pddurea se apropie destlll de Dundre, ca sll alcdtuească, Numai aşa se poate explic.1a ş i cxpediţia lui Alexandru cel Mare În
intocmai ca intre BJnat-OltenÎa şi Serbia, o si1lgurd fard pe amhtk ma-' stânga Dun!\ rii : el voia să Înspăimânrc la gra niţa Dunării pe nouii duş~
{uri: adic.ll. intre gura Mostiştei şi gur:a Argeşului, mai exact, intre Cdld- ~ mani primejdioşi,ca ri se anunţau aici, locuitorii munţilor şi coline1or
Taf" fi Giurgiu: in linie aproape dreaptl SE-NV: Mitnăstirea -Piscul , Daciei, atrnşi tot mai mult spre Dun~re de legliturile roditoare cu

1) Cf.lur.rtl III Pln'UlI, Plnitration, şi textu l,I). 37 ,i urm.

www.cimec.ro
lGrecii. Şi aici, ca şi in Rusia sudic1\. Grecii rcuşinu n alclltulo mare zonll. protoistoricll, pe bazl! numai stilistice, cu greu ar pULe'\ oferi argu-
culturall «mi... elenidb, unde veche:.I civilizaţie local1i se amesteca şi se mente absolut hot1\"rÎtoare l ).
imprietenea cu cea str1\io1\, şi, la venirea Celţilor aici, dela 280 îna- Dacia proprie se Întinde dupli Ptolemaeus (III 8, 1-2) În graniţe
inte, intoctn:li ca b. venirC3 S:lr1naţilor in ţinuturile scythe dela Nordul foarte modeste fa~ de acelea pc care i le acordâ pe vremuri Arrippa,
M1\rii Negre -cam in uceeaş vreme ·şi Celţii şi SaTlnaţjj au g§sit in Comt'lllllrij/r sale (Dacia, Gttico jiniUlJtllr ab nrienle desertis Sar-
popo.'lre indigene adânc plltrunse dc civilizaţia greccasc.": Geţii În maliae, ah orcidel/le jlllm;nt Vis/ula, il septentriont Ocem/O, o "'eridit
Apus, Scythii in ruis1irit, gata a primi nu ca inferÎori, ci ca egali civili- Jiu",;"" I-listro. qllae paUllt ill Itmgillld;/fe milia pasmll", CCLXXX,
7":lţ~1 .. dusi! de nouii veniţi. Numai aşa se po:ae inţelege. de ce Geţii in Itllitudille qlla cQgn;/1I111 ('sllltilia p(lssullm CCCI.#XXXV1) : la Apus
getizeazi! La 'fene-ul din Dacia, crc.lnd ci un L'l Teneallor,iar Scythii ,(,isa, la Nord Carpaţii gn l iţieni, 1:1 Rlisărit Siretul, la Sud Dun1l.rea,
scythi zează pc Sarmaţi, transmiţi1Ol.lu-le arta lor cleno-scythiL Dur acclaş Ptolemllcus ne-a pllstrat din regiunile nordice germano-
sarmatice un lOare numl1r de nume de popoare şi l ocalit.!!."ţi, cari ne
confirmlt grani~e l c cele largi date de Agrippa, aş:\ cum vom arll.tâ În
amllmmte mai jos.
Dacă Însi\ Dacia , şi dup!l Agrippa şi dup1\ Ptolemaeus, avea ca hotar
Către a. 100 d. Hr. Daco-Geţii erau de mult restritnşi În hotarele
sudic Dunăre:!, Dacii, ca popor, chiar dup!! ştiri l e ce ni s'au m:Ji p!Lstrdt
lor, dinspre Vest de presiunea Suebilor şi Sa rm aţilor lazygi, dinspre
la Ptolemacus, S'IIU intins şi in dreapta Dunlrii, spre Pannonia, Dal-
Est şi Nord de presiunea Surmaţilor Roxolani, cca a triburilor bas-
matia, Macedonia şi Thraeia. Examinarea acestor ştiri va alcll.tul mai
tume şi in general est-germanice. Tripla ofensiv1i dacic! de pe vremea
jos un paragraf special.
lui Durebista - cu un secol şi jUl1lll.tate inainte - Împotriva Cclţilor
Gudmund Schi..iue, În lucrareu sa citatll, procedând exclusiv filo-
din Moravia, Boemia şi Ungaria, spre Vest, Serbia şi Bulgaria spre
logic, s'a Hlsat ispitit a g3.s1 foarte multe dublete tOponimiee, pe care ,
Sud. Podolia şi Chersonul spre Est, nu avuse ca urmare slatorrudl
alribuindu- Ie unor greşeli de copişti, el le-a redus la un singur fapt
decât cel mult înlocuirea puterii celtice cu cea sarmatică.
geografic. Acest fapt el 1-3 localizat pc hartă, după cum i s'a pilrut mai
Şi totuş Plolemaeus, singurul itvor antic mai am~nunţit asupra
potrivit din punctul de vedere al criticei de text, iar nu dlO acel al
tinuturi lor din Nordul Dun1irii, ajuns panlt la noi şi rezumând În
renlit!lţilor geografic-etnografice. in acest fcl el a împuţinat numllru l
hlirţile şi te.nul sl1u tradiţia gcogrnfie1i raman1\ dela Agrippa, pc vre-
toponimicelor Într'un chip foarte sensibi l, În unele plirţi cu dreptate,
mea lui Augustus, până la cartografii anonimi de pe vremea lui Marcua
in foa rte multe Însli greşit, precum vom ar1ita pentru fiecare În parte.
Aurelius 1), ne-a păstrat, in sec. II d .I-Ir. , Înc~ foarte preţioase şi deslU l
D:lr chiar SchGue nu :l respins, ci dimpotrivll a sustinut cu Ui.rie pre-
ue nllmcroa.~c ştiri, care confirmă chiar pentnl sec. l- II d. IIr. o
zenţa Dacilor Costoboci de ambele pli.rţi ale Vistulei de Jos, În Polonia
stare de lucruri a cărei cea mai comp let!\ fazl1 avusese loc in sec. VI I
actualli (p. 113 sq. şi fig, 17)'
şi VI a. Chr., pc vremea d ominaţiei scitice În regiunea carpato-ba l-
Sli. începem ş i noi examinarea e~:pansiunii daco-getice din această
:~~~:s't;~Ş~u~~~i.i~l~n:~~::~i ~l::i i;ăce:~:~\I~ I:~n~;~:~:r~~n~u~ ~:~~~~: regiune extremă nordicll.
Ptolemneus (IU 5,9) citează in Nordul sannatic, spre Vistulu, din-
special analizei lui Ptolemaeus. tocmai pentru a preciza şi În chip
colo de munţii PellcÎni (adid Bastarnici) popoarele KOIQ1:o{J6nw, "ai
istoric limitele str1'ivechii e:\l'ansiuni daca-getice În Europa cent ral ă,
T(!Cl.I-op.ol'ral'ol. SchGuc a arătat, cu dreptate, el e vorba, nu de dou!
nordic!!. şi sudestid, despre realitatea căreia archeologia preistorid şi
popoare, ci de unu l, care se chema in originalul latin folosit de Marin
1) Vezi rKOnslruirea prolotipclor lui PlolellUleUS fi relatin lui cu imcdilltul siu prc'
dccctlOr Marinus T)-riu.s. urmldlc. cu multi t)t:flpÎc:ac:ilale da.r ,i cu o suml de: ipol~ 1) er. d. p. Eric:h Diurne, Di, IlrrQ}tjuhe KlTo,,1i4 i" du ProfJin:t Pou", in rev.
~raluilC:. la Gudmund Schllue. Ploltft/Y'J AtoPJ of Norllr"" Europe, Copcnhagl, 1917' MIU/nu' IV 191:1, p. 1S.qq.

www.cimec.ro
,,, V. KXPANSIUNE.A GE'I'lcA INTRE 90CI S I 500 A CUR

din Tyr, Coistoboci tratl$lnontani (o. C., p. JOO sq.). Ei sunt numiţi amestecat, ceho-dacic, dad nu chiar pur celtic 1). Destul e.!i. Dacia
astfel spre a se deosebi de Costobocii din Moldova nordicli, pe cari din Sudu l Carpa\i lor Îşi are dincolo de aceşti mun~i, spre Boemia,
Silesia şi Polonia, o continuare şi prin Anarţi .
,i
ii vedem În harta plolcmacic.!i. in codicele Urb;lJos 82, din sec. XIII
(1a Schtiuc, fig. 12) intre Carpaţi Siretu l (după hart5 Însll lljcrasos=
Pr'ltul) de Sus (cL În ediţia C. Mueller a Geogr. lui Ptolemaeus,
La Sud de Ar8ie~i în continuare perfectă pânA În Carpaţii Deskizi,
l'tolem:leu 8 (III 5, 8) enumerâ la rând neamurile dacice: elra
1 1, p . 426, citatele privitoare la Cosloboci şi p. 447 identificare<. r. ~(lPtiJXO'1 "ira fl uwyito, xol Eleooo, naqU 'to" KU(}1uinj'/i 'to 6(}0t;.
I-lierasos cu Sirctul). Dar tot in regiunea Vistulei, şi anume pe stânga Aceste popoare din Polonia sudvcsticli par a fi luat o parte aetivli l}i
fluviu lui . înspre Warthe, pe marele drum al chihlimbarului prusian, in r!isboaicle Romanilor cu Marcomannii şi Quazii, pe vremea lui Marcua
mergând direct dela Pressburg, prin Silezia şi Posen, spre Danzig Aurelius (eL Milllenhoff la Schutte, p. 99). Numele lor sunt trans-
şi Riigcn, drum bine cunoscut de Roman..Î dela Nero Înainte (ef. Sehiitte. p:trent dnco-thracice: Sabotii, amintesc pe Costoboci, Bieuii pc Bessi,
p. 48 şi 102 şi UfIlI.), intitlni m la Pto)emaeus (Il II , 13) loca litatea i:lr Piengiffle Îmi parc a fi pur şi sim plu Pie-Cetae i ), ca Pie-Pltigi,
I6y{~alJa. Schilttc susţ in e cu energie (nota dela p . 114 sq.) exactitatea partea dintâiu Înscmn(lnd, ca in Piepo",s leIL. VI 180 1 cu Tomaschek,
informaţiei lui Ptolcmacus impotriva lui R. Much, carc .lfirmase el
Setidava, ca şi localitatea vecin.!i., p e Oder, l'olJoolJMra (in cod.
Vaticanus 191, 1.'oIJ0000e.11·a) deci real 2'ovoov6alÎu . sunt dublete r.!i.t~­
cite prin Germania ale l ocalit.!i.~ii din Dacia proprie, ZusidavlI. Credem,
II 2, 20: tocmai numele unui rex Coisstobocctlsis vecin), .duşman.,
deCi Piegetae fiind Geţii barbari cari n!ivliliau mereu peste Carpaţii
nordici În Daci:1 romanll.
.,
Ajunşi acum la Carpa~ i S), să continuăm spre Sud-Vest prin Moravia
ca şi SchOlle, eli SetidovQ nu e greşit localizat1\. În Posen , dar sustinem Jctualli, către DunArea nord-p:mnonidL L.1 Miaz.!i.zi de Arsic\i şi Biessi,
contra lui şi a lui Much, eli SlIsudavll nu e un dublet al Setidavti • J
(,p. 11 3), ci o localitate deosebit!, exact cu acest nume: Iovoov-6alÎa '1 De"h{e! COlillii revin ,i II ~ udul Dunllrii. in Pllnnonil Supc-riGlrl. impreunll ou
rudtle lor «hice &ii,lllh I~ Plolt;mllcu.(l 1'4.2)dl,i in IltC i:tvolrc,dlr ci fiind
(eL pentre partea întâi a numelui Tomaschck, o. C., II 2, 44)' In
adevăr, precum recunoaşte şi SchUlte, p. 100, p. III , p. 113, CIC . ,
Dacii nu sunt la Vistula O excepţie, ci ci sunt foarte numeroşi şi în
(Allinuncintcr~z.1m.imuh aici.
t) Cp. p. "raric Tt'QUVh4l. ClIrc În muc apar ,i CA (v. MUlltr, /. t., p. 431) Tv-
!?CI)"ttirw, 7'(Jf]ay'ldrw, TV(}a;ryir4l ori TV!.'ll'li'irw. CII delhrtJ ,1 II Slr.bo, in
I
leg.!i.tur1\ unii cu a lţii, astfel încât dou1\. -dllvoe in aceste părţi nu l1'IiSt. TV(}cy(rtu , TV()#')')'ârw, ctc.
inseamn1\ de fel o p l ctoră, ei dimpotriva sunt chiar prea pu- J) AicÎ trebuie a5 tntcrcll14m cheltiunea ns\ionilitlliii }Juri-lor din Germanill aud·
dliet. arlllorÎ eXIICt In regiullca cdtodacict de catc ne ocuplm acum: in Doemia, Si·
ţine.
[tiin ,i J\.Iorllvia, III Î2.\'Ollrele VIstulci ,i Oderului. SchUlle ateati pC' tAOIÎ)'Ot 01 Boo(!fll
La Sud de Costobocii lratlsmo11tani. pc V.stula de Sus, găsim poporu l
}Jixel flit; ~t'1'aĂ1Î' fOV OV'OTotila~Ofa/r.ot.. ailuiPtolemneus(JIII.lo)in unghiu l dc-
.4rsietai, eu care de sigu r stau În leglit\lrlk atât oraşul Arscnion, cât NE al ~miei (ng. 20); I\ l ueller. in hllr!lI ,a 111 Plolemleu. (h. 9) In Siluin de SV;
ş i oraşu l Arsekvia (cL Bersov;a. Salsovia) in Si Jez ill ce hă, şi pe care \ Kicpttl. ;lt/lu A"t;qlllll. h. X I, la re I. TacilUS, Gt:rm. 43 ii carllclerizelld pe Du,i ca
SchUtte (fliră a le mai consider3 ca duhlete) la atribuc hot11rit la tthe Suebi,IiR,CRZilhl lllRlo:IeQulIzilor(lcrga .•• tlalldllruJ,iiiueo.t~ledeLlIgijpecllri
Dacian tribe of Arsictai. (p. 11 1 şi 11 2; eL p . 99): PlOI. Il II, 13 cu ii 1000lizclI:t4 ueStul de depl\rle 111 N . Vila Alani 'U , t i enumcrli III un loc cu altt nCI-
muri genn",nice,.",rmut ice , i gelÎcc. flirlahi'l CAracteri1.are,ararllde llCetll ci iiafCnd
111 5.8. Pcntru r~d1\cina daeu-thrncicA a cuvântului, cL toponimicele
in enumer1lrc lI!lfcl: SUrllllltat {Altr,ngtl tI D,"t:i, Vom!a{iqll, trtm Vinl/ofu. O,i, Bn,i,
"'A(>Oa,'" AgoaCa ş i " AgoCl'a la Tomaschek, II 2,54, - iar pentru na- CoboUI. Singurul l'Cfi ilor deln c",re afllm mii precis ce\'1I delpre BII,i e Cauiui Dio.
ţionalitatea dacidi li Arsieţilor, acclaş ], p . 106. Cu prilejul primului rhboiu dlcic, lnainlt dc f,'fl)uva blliJic dela Tllplt. i K trimitt
Intre Dacii Costoboci şi Daci.i Ars;eli, Ptolemaeus Înşirl lângli Vis- lui Traian din parlca lui ~bIl l un mare burete (CiUpclcl)lCrid,.,,(}d/.lPUOI Aar/·
tula pe Anartophracti, o ramur1\. a Anarţi l or din NV Daciei romane 7OIt; Uywl' on dUO' U: rwl' OI1JI/I&.1,1I)1' xal BOfÎ(!1X "aq<lI"'VOI '2'{larw'0 &:r/OOJ
a.."1rlrlu ~IJI cr'(.PI"'ÎOW. (L.XVIII 8, 1). Uit exciUi ca Buri, ,1 fi JUCIt lteli
(IU 5,8 cu 111 8,3)' Ca şi Cotirlii din Bocmia (eL la Schiittc, fig. 20),
vecini i Arsieţilor, eorespunzând acelor cn igmatici Coltnsi; din Dacia
rol, dACII erau locmllÎ in Silc%ia ,i un biet uib gt:rmanic i:wlal. dincolo dt Mar.
comannii ,i QUII.lii (Plolemlcu,+ T acituI). carÎ, ,i pe vremt:a lui OomilÎl.n,
csticli (ibid., fig. 12), Anar\ii şi Anartofracţii vor fi fost \1n popor jUCIscrii rolul prim;:ipaJ. Clei erot. de=-.iuns CI Quuii si {it ei In paee cu Romanii. ca si

www.cimec.ro
V, RXI'ANSltlNf1.AeK1'lcAl:-'TKE_fi1SOOA CIIR.

Plolemacus aşează. spre SE de: actualul BrOnn. oraşul Singmte (LI 11 t iar la ~ud .de acest oraş pe întregul mal slovac al Dunării, triburile
ISI cu 3llasullui Mlillerlharta 9 şi cu SchGtle. p. 11( şi fig. 20), de
aspect cvident dacic (cf. Singi-datJa, in Dacia şi Schlitte p. 111), resp. :::aa~lQ:ur ~a~a;,e ~~~,,~~~~Ji~:(~:~~~ ~:;.dpp7:JraJ~ ~~ T6 'Pa-
thracic (ef. localitatea Ilyyor; de pc peninsula Sithonia, În Chalcidicc: ~. 66, gre.şil: TO,", KOjM"tol,) .. 'PClJţ,ha,-'triburi cari, '~id~n:~'n~9;~;
Tomaschek, ~, 80), t.1cdinat latine şte şi având nominativul Singo, rl despArtlte de neamul daCIC 'Pam)(t}"oIOL (111 8. 3) din N D ..
cum a observat ~i ~li~ler În ed. sa (Il, p. 444) şi cum relev:! şi Sc~~;:~
impiedeCcl tota l pe Buri de a le uni cu DeCebal. (er. imprcjuriril~ anllioage dintre Ro-
mani, Cotini ,i Marcomllnni, in Il. , 60/70. lot cu <serisori Intine', in regiunile moravo· (p. ~Jo), a c~ru~ IOcltnare de a socoti tribul din Dacia ca un dublel
boeme, Dio, LXXI 12, J). In II, 179/So "edem pe l az)'Ni ,i pe IJuri tocmindu-se eu g~cŞ.lt al c~luIAt.1m ţ~a Quazilor n'o putem Înslt împ!trti!lşl. C!l.ci lOpO-
MnreuB Aureiiui IIsupraajulorulu; pc ellre tii. j.l dellinrilsooiuleuQuB2oii: OQllbrol
1t(.lt:)rc!?O, ounlouro' (oi 'JdClI)Il, J oUrIl oll1olif!O/. olJJIJlol.'io«l ro" · P(])J.I(l/OI ;
;:~: ;:~~Aa~:n~~glunea ungaro-slovaell e incll mai hogatii decât ar
,)Oil'1oo,' ;rei,' rrloTtlr;:'l(J(kl MaeHOIJ lo~tt, ,} IH)~ JlSXUI 7I'(llI1"oe rlV :tOUM' :a.llf·
In adev.ltr P.tolemaeus cunoaşte in Pannonia Inferioar!l., deas upra
otoOru' lrpopoiiJIro yd{l.ur} Harallaytl; Toi, KOlJdoole, (301ffe "ul :t06rlJeo~,:t(}Oool­
HOti;" orrlol :rou,uovr; v:rollJi,m]'fa.l (LXX I 18), lurA, e imposibili o aeliune comun:1 ~udapcslell chIar la c~tu l Dunlrii, oraşu l K&(}1ur; (II IT, 3 şi 15, 3
illzygo_burli,dac:leiarfifostseparRliintreeilocmniprinQu:lzi.Uurii trebuie IA fi fO&t ŞI I!l 7, 1). ~s~e clar .IIlSii, dl. acest nume nu poa te fi t.1espllrti t de al
deei "eeini,i cu lazygii. cum pe vremea lui Trllian i-lInl conSllllat vecini cu Daeii. CAnd Dacilor Carpl dm re~ lUnea vccinll spre NE, În mlJnţi i cari ei inşişi
in II. , 80 Commodusacordn paa! i\larcomllnnilor ti Qu:&2oilot, le pune.i llCc~11 con- poart4 numele aeehJlllş popor, .exact in aceastA regiune vesticA (cf.
ditie: r"a lu}ra roic 'JdCtl~, Itrjll roie UooflO'; I"tra lOfe Ov(mlll(u; :WMI«iial~
p.lol. III 5,8). Jar .prezenta Dacilor Carpi in regiunea Dunllri i p:lnno-
(Lx..XIl :l, <Il. deci Durii .unt ''edni , i cu Vandalii, ,i impreun~ cu hnygii ,i
lIeqtia fie un grup unitar 1. gr1IIniţli Dileiei. Ace" lucru ni le spune: preeil de Dio in ntcecrcd eli poate{, documentatl înel! depe vremea lui Hcrodot (IV )
capitolul urmllOr (j. 1-3). unde e "orba de l)/leel! Itomanilor cu Burii ,i ceilalţi C3re.cunoaşt~ ÎI) ~ra de dincolo de Triballia (de ambele p.!l.rţi ale ~~~
bclIbari \-ee,"i; Roman.i iau o'fIlleei mu lti .i del_ Uuri •• delu oollolti, dl,a)lftdoa; rn;~1 s!lrbeştl) mal sus pe DunAre, deci ditre Vannonia (tJ "anme(!Oa
rove dlloucdJJOexuci \'or I1sA o bandll libc:rl depatruzec:iJellooii inlrel llN1l or XWIJ11) un râu K6.(!1U' alAturi de altul"AJ.1U, cari curg nad, {loeA'1
" Dacia _ rii; xwao; f1fI'W'I t;ie :JoOc tIi Llwdq. oiJ01};. IIlT pe 12.000 LIWI'w' t wl>
:fQooOQW"co.revoiscmd le dea ajUlor IlICCIOlIll, i-II mUlut'!Uvern:lloruIOacÎei , Sabi·
/1,.8ţlOI', ('am aşa cu~ c~rge râul numit de Ptolemaeus 'Aea{lwl'
ni.nUl, in provincillromanl- il rii Awdq. tii ~/1"i(!q. - spre R·i coloni:r.1. Deci iBrl~ (de c~re v?~ v~rbl 1 ~~edl3t), crâuri. însă, cari amintesc şi numele dc
Hurii lunt lingi Dacia in tOacillliberlt. Sunt ei Gertnllni dU sunt Daei 1 CAci altfel ~~:ţ~:~~:~: ;~a~~ ::IC~ parte, Alpii de alta , - printre cari Îşi
doarll veeio ii VIIIldalierau Germani. Aieicredem el trebuÎe al intentinll'lol. III 8,3,
ellrel4tBuexaCtLn m,jlocul Oaciti un popor cu nume indc.ntie OOVf!Ol. duplleapj. F3~t. C, ca nU.I~e~e r!lu lui • Aea/ltIHi (cetit ind de Cuntz În noua
:~:o:~:;iyB::i:v:~e~;~,::ţ~I~~~:~~:':C~ ell~ :~~otrri;:i:=;~U;'~rl7nllt~i:~:: SI cd,ţ~e-.v. ma l J OS P:
227 şi 288 -fvaeaRwv) din Pannonia (l'toI. Il
/Juri in Slovacia, ,. Buri In Vtllcca , i Argeş ~ Credem cll PlolemaeUJ R fAcUI din doul II, 3 ş~ J l Jt'
T~ trebu,.c ratai pus În leg!1turll cu numele Jiulu i 111 3celaş
popoRredeolCbiteLugii~iBurijunu l Ji ngllr ,i 1·. aşezat la egu.Uidillantll.in mijloc, intre aut?r. Pa{lw:. In ]~acl~ (1 11 8,2), pc baza analogiilor de prosthesll
adevlratdelor patrii: ctRn Buriioreril In Sudul Carpali lor I loVllci.TncitusII yorbitde Cii 10 ~("'lIIS 11\ DaCI:.' ŞI AsoII/lIs În Moe:sia, Amulria aHlturi de Mw-
Huri cu mnd la spattk QURzilor, in sens occideneal : ~p'l el e' etil ~pre. Rhllril, in Slovndll. rest". A):wna alllturt de .Amlot în compusu l Llan)):mlol, AbrittllS
iar nu IpreN,I:D S iJezill. LnlUl1it,CltaCteri1.arca Ourilor de Tacilu, ca Suebi u plecat de
!l1~turt de Be(n:olJ(!U (cL ŞI •APeett1'fI'11 allturi de Been:{aj ' b l'
sigurdd a alŞeatrelilor IllngA Quazidc,preJ;llri,tih biTle el lunt Sue.bi ei poaleei
dda o realll amestecnr~ a lor cu Suebei,ca II Celţilor. cu DaltIlrnii, ori II GC1,lor eu SIlmUl\ii.
În nume de persoane:, ca •A.w1rSoxor; al1tturi de AI 1" ' a Cll(~
Am R\'d dllT, ca în cazul CoslObocilor , i (.;3rpilor Iflltori in oouD rCf.!iuni difl'rile.
lTI3terin lul In Tomaschek, Il 2, s. tJ.). ' oxo" etc, c.
din auZi migrWii unei plrţi din ei departe. 1n NV, , i pentru B/lri, deopotrivA DatI Jar numele r!tului din partea opuslt. Martls ast.;'1zi J\ilarch a .•
,i pe. Olt ,i in basenu1 Tisei de Sus, o migtlltie spre NV. care purtuc 1) mare. parlc
I Durilor locmai in apropierea Quazilor, adiclllcolo unde \'Om mai intilnl ,i pe Pu_
teşt~ nllm~le
râulu i dacic Jlf&.(!Ir; (devenit la S~a.bo M&o,oor;). Nu ~~~~
geUu, Dia.i, Coryioni, Arsidne, Rm:o'''t, etc. Fllpt e, ci rldleina bur· e bine. cunOlC\ll1
in gelo.thracicl prin nume CII Durus (Thru: 1), BotJ(l·xll'flO:;, 8rlfrbiJta (er. mat.
:o~;;n~:acl v~~tdc:e;;~Ci~:; !ir3S~~ut :!ir~/;'s:;;r~:~~dd~o:tr~~~
la TomllllChl'k, 11 :I.p. 16 Iq.). tre:Jga Slovacle actual1i pânll în Moravia. Caesar, b. G., VI 25. zice:
'1 .... . R. - M,_iit. s«#,,~,,' Iflor~, s",'o III. To_. III. /It,,,. .•

www.cimec.ro
VASILKI'}.K\,AS,',I':l'I(;A

(J1trcYII;a silva) oritur ab IItlvtt;orlUfI tt Ntmttum el RllflracorUIII


finiblls; rtd(lque flllminis Datmbij rtgione ptrtind ad fintl Dacorum tt
Allartium: },Î"c se fieet;! sill;slrorms (exact in p!ir{ile locuite de Dacii
Racotat şi În ţinutul râului ,M arus), dif.'tTStS a jillm;lIt! rcgion;blll. Jar
Str.J.bo, p. 295, zicc: tO 68 1'01'1011 "lua' r~e I'C(!ţjU1'{tIC l'O ':tItlul' TOV
"AA/1toC ro 11e" om'f:;cie âxlnjl' V-rQ lWI' J:mltJwl' ""urtxtTul' ch' WOVt;11 tw),'
F erwlI OU1,Q1tTf:' i"l,xUl' dexcie/livortn), nOafJ.uro/ll''1t@''}OT:(!qJXUTcird
"anal' PBe0C, XOtd 66 TotJ"01'l(01' T1i :w.flNflely. TOV • EOXl'rl,IOIJ 6tlVl'OiJ,
,ti(!Oe n rWl' oew'll xal avn) xflTtX0tJoa, tim :rtJ.od..nut :'rQde Tac de-
"rov, ,dXflt 1'1'fleyETW1" tOt), Ile. UH(!/{Jcic; 8(!oue oU" ilo/Lev IJ'(?dCIlU'.
lnsf.lrş' t Pl inius, N. h., IV 80 sq. (25), În p otrivire cu graniţa vcslicl1
datlt Dacici de Agripp:t ((lb ocridentl! jilnlljllc J!istllla) şi În legl1tur!i
cu inflltrnţiilc Snmlaflor h zygi cari cobondl prin pasurile Siovae;ci
in pust~ ungurcascl\ dU1>:1 20 p. Chr., îrnpingRnd pe Daci sprc Tisa,
zicc: $Ilptriora aulem il/ter Dam""ilu" tJt J-ferrynill1n sa/lllm IISqJlt ad
Panno"ica hibcma Carmmti Ct>nntmorllmquc ibi c01Jji,,;lIm CIlmpos el
plaTla la::)'ges Sllrmatae, mOl/lts vero et salhls pllisi ah his Daci ad PlI-
tMsmm amntm. Şi Pl inius adaugli imediat e>.p licaţ'a: II jlfllTa (carc
dealtfcl se vars1i În faţ:l Carnuntului, ccva. mai jos chiar, de acest laglir
roman), sive is Duria cst a Suef:is rtgtloqllc I'arm;llflo dir;mens eos,
aversa Bonn-naei tC1lcntalijque indeGermtwi.Agrippa tOlllt1l cum tradum
ab llistJ'O ad oaar/um (urrneaz!i o cifra cvident fantastic1l atribuitli lui
Agrippa, de longitudi ne, şi alt:t, la fel, p entru latitudine) tul flzmu:u
Vistlam a deserl;s Sarmal;f1e prodidit .
E clar deci c!t râul /lfams alc!l.tueşte graniţa dintre Suebi şi Daci
in vremile mai \'cehi şi c!I. Dacii au fost abiâ târziu de. tot împinşi
de aici spre 'fisa (dar numai În regiunca dc du p, - clici munţii
rAmân complet in stăpânirea lor: amintesc ca pildli un<lloag1i pc Ro-
mânii din Moravia jucând acelaş rol de post inaintat d:\cic În Vestu l
Carpa\ilor), de către Sannnţi, i~r dela ViSlu la !Io prc Est de Gcrmani:
inll1iu de Bastarni, apoi şi de alte neamuri.

Dar nu numai până la Vistula şi chiar dincolo, dtre Odcr, iar mai
la Sud pân! la 1\ larus, ci şi piinl\ la ])unhrc;l pannonidi, pe intreaga ei
lungime NS dela Ko.!}7ttt; pânl1 la confluenţa cu Sava 1), erau Daco-

') Cr.,i Btandis, la P._W, IV, p, 19S1. care ind 8f"tltc citind ca izvor pentru ace"
fapt ,ipc Appian, lUyr. 2:J:Appian spunceu totul altceva I

www.cimec.ro
Vf\SII. t-: I'AIt\· ' .... (iliTIC"

datll chiar de Traian p entru Bcrrov;a: ef. Tomaschek, Il 2,59), din I'alsch plccllnd deln ideea curentă că Dacii şi Thracii sunt act la,
r1\dhcina bCTl', cunoscut1!. de l:1ng!l. Nicopolis ud lstrum .şi de lâng!l. pOpor, n'a flicut nici o deoscbire intre inflltraţiile sudathraciee in Dala
Uessapara (Tomaschek, 1. c.), şi sufixul thraco-gctic -b;s, -vis. maţia şi migra~ii1e strict dacice, de o parte din regiunea Singidunului,
Cât priveşte localitatea IaJ,MdPlol. H IS, 4i ef. şi T. P. şi G. R., pc vnlca Savel şi apoi pe cea 3 Drinului spre Salona, de aha din rea
giunca Ratiariei, în sus, pe valea TimocuJui, prin Naissus şi apoi
:. ~:il~:I~\~~:~i'vs';~;d:ee:..a~~ !n~:.~~~~r~~!:~~~~Î~:.i ~:e!e ~r~:c:: pc valea râului Drilo spre Scodea, Lissus şi Dyrrachium. Tinând
chiar la Pto!cmaeus, pomenit lribull:alch~voto, (III 8, 3)' dupi'l. capitala dariI. seam!!. de aceast1\. esenţialll diferenţă şi Hisând la o parte numele
1.'(1).61], prin Vestul Olteniei actuale (cf. la SchUtte, o. c., harta ptole- thracice indiferente, pe care le Întâlnim În V Peninsulei Balcanice,

l~:~;~:E;!:!~~~~~t~!E~E~
511. vedem cn re sunt toponimicele caracteristice p entru chestiunea ce
ncintcreseazll.
Am vorbit I ~ai sus (p. 38) de tribul .âaoV(lOtOt din Dalmatia (Ptol.
Il 16,5; la Plln. N. h., IJ[ 22 (26) J4-3, Daorizii in inscr . din vremea
imperiului Dtlversi: C IL. III D. XXJJJ), undeva prin Împrejurimi le
IalooxiJ.'l, în numele zeului IaJ.60~111'.6!; (fieftlJ(!w" f ie 'Aoxlt l,7tl(f;;),- Salon ei (Multer, h . 10 şi II): el ar reprezenta în numirea sa amicv3t1l.
IaMo{Jvooa (idem) şi chiar 2,'016'/ (idem; v. tot m.'lterialul la 00- epoca expansiuni i scytho-getice de prin sec. VII-VI a. Chr. CaraCa
brusky, in ]:rolstila J.111::ei, Sofia , Ic)o7. p. 25 şi urm.: Sallcluarul terist:~ e insii! clf tol În Dalmaţia, nu departe la SE de .âaoV(lOtof,
thracÎc alilli Asklepios dela izvoarele G/avei Panega). intâlOlm p.e laad~wta, (~tolem., 1. c.; la Plin. N. h., III 22 (26)
In adevlir, chiar Schulle (care f1l.cuse, p. 95. din Karrodunon al 1.+2: Sardwtes), tar mal la SE, 1te&, 'tfj Maxe&n'(q., pe 1:xfqfover;
lui I)tolemaeus şi Karsidava acelui aş + C.,lidava şi Cersic din 1'abula, (ibi{/.; la Plin. 143. Scirtari) . Ambele aceste nume de tribuT! ne duc
unul şi acelaş oraş, local1zat de el În N Carpnţilor, dincolo de rasul inspre IUsitrit: 1:ae6twra" spre Sardica (cc. ş i s.'ltu l I&.e"e~ de lâng1l.
Dukla), las! SiIJgidava s1l existe de sine st!hlitor in Dacia tr:lns~lvani\ Cal/atis: C IL. II[ 1421413), iar 1:xf(!TO,'e, spre Scirtia"a din Macea

~p~ ~:;at:~::~c:,eri~;'~;:;";~/~:n~::l ~e~:~~lr~~i~Cl::~:td:a~~~g~~t~:~


donia, pe via E'gnatia intre Lychnidus şi I-leracJea (l\liller, Iti" . Rom.,
s. v.) şi spre Skirtos, tDacul., din Torni (Tocilescu, Fou;/les d re-
dealtfel ajuns - pe c!it se poate deduce numai din toponimie - cu cherchu, P: 226 sq.). Fireşte, în vremea Imperiului şi Iaq6Uirro, şi Ix{q_
migraţii l esalcşi până in Macedonia (vezi maijos, p. 231),aşâ cum l-am TO"e, vor fi fost de mult i ll yrizaţi de populaţia În mijlocul c!ircia se aşeza­
g1\sit şi in Moravia, la SiJlg01M. .., ser1\.. (Cf. CJL . 111 p. 1987, D. LXII: un Dasills.ScirtoexD{llmatia).
Dar r!ispândirea Dacilor spre SV p ână la Adnatlca e blOC do- Dar, dupl\ cum a relevat Patsch (1. c., p. 173), chiar lribul JlIavtol
cumcntatli printr 'o jntreagă scrie de altc num c de popoare şi loca- de lângit Salorta pare a fi fost thracic , şi numele Însllş al Salon ei se
lit1i\i. . .. aratlt thraeic , nu numai pe baza asem1in1irilor aduse de Patsch (p. 171),
L!\sftnd la o parte combinaţiile cu Istros, Dun1\rca , ŞI lSlna, penmsula ci şi pentru motivu l c1l. rlldllcina numelui ecomu n lhracică şi revine şi
din fundul Adriaticei (cf. P.-W.- Kroll, VIII 2114),preculll şi lpotezele in nltc top onimice, C:l Sala d in Pannonia, studiat de noi mai sus (p . 227).
lui SchUtte (o. c., p. 86şi 92) cu A/bolla - Alvo1la din Istria = AllxJ- Ceeace e Însli abso lut caracteristic, e nUm1iru1 Însemnat al elemen-
cellSel din Dacia, iară ca dublct, atunci cJln d doar1\ A/borcll-ses, dela telor gctice , Întfiln.ite in toponÎm ia regiunii dintre Salona şi Apollonia.
AJboca, sUnt suficient susţinuţi filologic chiar numai de A/btmllls din Astfel, pc drumurtle ca re duceau dela Narona la Scodra, Tabula Peu-
regiunea aurifer1\. a Daciei şi nu nvcm nevoie sli r!1tll.cim locma~ spre tingeriann numeşte stafun: le Asamo, Ad::izio şi Ber::umno (l\t.Ucr, o. c.,
Italia, spre a le găsi explicaţia , -vom trece direct la rcexamlllarea p. 468 sqq .), care sunt identice sau aproape, cu Somus-Alomlll, Azi.::il
materialului adunat de Cari Patsch in articolul său Thrtlkische Spuren şi Ber.::obis d~n Danat, Ardeal şi Bulgaria getic.ll.. De altfel Însllş numele
aII der Adr;a, in Oesterr . .7ahreshefte, X 1907, p . 16g sqq. Scodrei se regliseşte epigrnfic in acea regio Scodrihesis (CIL. VI 26g8, cu

www.cimec.ro
--- -
V"~HI Y. 1',\nVt\S, f;HrlCIi

Patsch p, 169), cunoscutlt nou!!. d in ])ncia Aurelianlt 1). Apoi, p e acelaş Dar explicaţi:! acestor fenomene e l nu o da. Ori, noi ştim atât dela
teritoriu unde am întâlnit p e Seir/ol/ef, apar localit1iţile eC(!ţd~{Jv{J şi Ptolemaeus (1115, lo),dt ,i dela Ammianus MarccJlinus (XX II 8,38),
Wjw·thtIO,' (Pto1., II 16,7), ind idnd aceea\l direcţie dacică, dinspre
Oltenia, Banat ş' Serbia, a migraţiei geticc spre Adriatica. Pe via
cii pr;ntre neamurile irnnicne, scytho-sarmatiee dela Don, erau şi
1.:o!!i'ariOl-=
SargMat. Este clar ci Sargttias dacic~ apoI, dupa ea, ,i
$arge,,/ias paeon ieâ trebuie d stea in lei:-Aturll cu numele acelor ira-
Egllalia, la Apus de ScirtimUl, deci încadrand-o thracic, III (i\ liller,
1lin. Rom., p. 520, cu harta dela p. 518) p omeneşte o muta/io C\I numele
lJrucida, p e care Tomaschek (1, p. 28) , dup1\. W essel ing, a emendat-o
~~'r~;e a~~:~'e a~!~a~i~n Î~e~~~l: :~:~~:u~er:~:~~ :l~:; ~:~;:~~:
in Brugiada, adidi la non). Bel!)'I"', punfmd-o in leg!itur!i C\I numele din D:tcia trebuic 501 fie SCYlhî, ca Agu/llyrsii de pe valea Mureşulu i
str1\vechiu al poporului Bef-rOl; credem cii BrI,cida (ca iMla in ţinutul şi cu S(~J'nnji de pc valea O,mării l>ănl\ene şi oltene. Numele acesta
getic d in SCyth12 i\linor) reprezintă o form!t mai de grab1\ inrudit1\ scythic de ap5 n'lIr fi nimie nou În aceste reg;uni, unde d . p. şi r âul
Cli Brucla (ca Ge'lIIda) şi Cll B(!8')'sM.{Ja (cf. Tomaschek, 11 2,63)-
APO din Banat (Tomaschek, lL 2, 91 şi MiIler , 11ill . Rom., s. v.) e
tuate dacice - fiind p oate, ca însăş, o prescurtare din Brucidova. de sigur tot scythic l ).
ln adevlir, odat!t intraţi in ţinutu l dela IUs!irit de ffi\lnte le Scardfls, Ma; la M iaz1\:tl, În Chalcid ice, pt. istmu l peninsulei Sithonia, g1\.sim
in l\laccdonia şi Paeonia, reminiscenţcJe getice nu Înceteaz!!. de fel, ci localitatea Sillgos, care recheam1' in minte Sillgidavo, Si"cidtllwm şi SiI,-
d mpotr;vli 'l).
gonedin regiunile nordice,gete (ef. mai sus, p. 224 şi 228). Dup1\ ora, a
fost numit apoi ,i golfu l dintre peninsulelcwS ithonia şi Acte, Singitieus
Livius (XL LV 26,7) cunoaşte - pentru sec. II a. Chr. - in teri- (I'tol. 1111 2,9). De31tl1 parte in Emathia, undeva la Apus de J'e113 (ibid.,
toriul ftlaedi-Ior dintre Axios şi Sl rymon, localitatea Dt'SlIdoVll. Am III 12, 36 ~ i h1\rţite 20 I}i 2 1 l\1i..illcr) apar oraşe l e 'l'tlQH1OU ,iX"V6(!u
Încercat cu alt prilej') sl dovedesc c1l. avem e\'tntual de cetit Deusdavll, (cunoscute şi din al\i autori antici: v. citatele 1:1 Mi..iller, voI. L 1, p.
adicl{ Dausdava, ca p en tru L1uollo-dct1J(I din ţ"nutul Appiarensilor gelici, 517):cea de adoua de sigur În legăturâ cu Scodra (v. mai sus, p. 229).
la SV de Duroslorum (Ptolem . III 10, 6, - cu hl"r\ile lui l\1iiller, iareea dintâiu amint ind atât numele râuh.i Tyras şi numele de persoan1'
18 , i 19). Dar oricum ar fi lectum exact1\, numele gctic cU -dllva rra- Turesis (\'. şi m3i j os), cât ţii mai ales numele fortl1re\i i Ge\ ilor Terizi,
m:'ine câşt i gat p entru aceast1\ localitate. de pe capul al iacra, Tiri::is (Strabo, p. 319), ortografiad. În It inerarii
De aItl'i. parte, tot prin aceeaş regiune, unde trebuie sl căutăm De- şi 1'rrSSll, Tirissa ori 1'lIrisja (cf. notele lui l\1Uller la Ptol. III 10,3:
mdavtl, un exccrptalor byzumin (v. cit. şi discuţia 1:1 Tomaschek, TIQlOrl, 6HQO , şi 1\1i1l er, it;',. Rom., s. tJ).
IL 2, 98 sq.) ne-a pl'tstrat numele de râu ~·aerC'l'r1a,. ca re e quasi- Trec!ind la regiu nea sude~t iell. a Macedoniei şi spre Thracia sud-
identic cu :\cca Sargelias dacic1', de c:\rc ne vorbeşte C.'lssius Diu v('stic1', la Edoni ş i Trausi, către Ncstos şi masivul Rhodope, prima
(LXVIii 14, 4), cu pr:lejul ascunderii teza urelor lui Deceba l. Cu chestiu ne care trebuie desblhu tA e aceea a raporturilor d intre Edoni
dreptate relevă T omaschc k pr ezenţa unui toponim ic lloalog, ICQY61'- şi GC\i. P erdrizc t a notn l 2i ), cu multli probabi litate, c1' numele regelui
TCtOll aproape de izvoarele r:1ului Erg:nes, deci pc cel!t lalt drum getic , Edoni lo r - dintre Strymon şi Ncstos, împreju rul Pangeu lui - pe la
spre Asia I\<I ică,~e va lea H ebru luiinjos (v.l:l noi mai depnrte,p. 235)· anul 500 3. Chr' f CelaJ trebuie să corespundli prezenţei unui element
- getic in Sudul thracic . De alt1\ parte noiamcliutat s5suggedl.m mai sus,
') Ce. ,i PllflilCh , 1. C., p. 170, pentru AJ(U//IInI fi Ad::;;,ium, fi p . 169, pentru Stodra.
Nalullli el, dupl!. cele dcsvoltate ml; IU' in lext, noi nu implrtl,im concluziile la care p. 35, cl\ Trtllls;; la originl€ au fost de neam scythic, şi anume Aga-
IIjunge P,U.c:.h in ce prh·~te explicare.' prezentei 'I'hmcilor 111 Adrinlica. t.hyrsi ca şi acei din Dacia, dar eli ind de pe vremea lui ll erodot , de-
') Pentru cc.lellhe dlte\1t ekmente general thracice.conIUltll!e 1. Adriatica,pc care ~I ~~io Dacia, ei fuseserl thra ci r.3 ţi. Ca şi Daursij (t:Oacii
noi nl.l le mai relulm udarnic aic:i, \'. Pa ..ch, 1. c. OeucmwC1 Ir«em cu \'ederea ana·
logiiledenumeint&lnifep.ematuIAdrialiccilal'liniu.,N. II . 111 21 (25) 139Sqq.: ') Ca in Zlldllp;!, er. !'ln'an, Nllme de rduri Jaco'IC)'th,'Ct , p. of ,i 28,-contn
plrcrii lui 1'omuchek.
Arli/l~, Alulae ori BI/liant'.
'J C::iuuclc Note di gtogrujia /ln/icn, p. JJ9 aq.
,) In lJulltlj" dt ro". htll., XXXV 1911, p. 108 ,i
urrn.

www.cimec.ro
albit) din Dalmatia 1), Geto.Tmusii dela Nestos de Jos, erau astfel /1;;" J'l:rai 01 âOal'arf'c»'u;, 1tOltÎÎOL, elflYJtal ţlO" Tf1avool de ta ţlh
triburi geto·scythiee!) împinse pânll. in aceste regiuni de marele curent cI.Ua :'l'avt"a )(atu 'ta"tel mim ă)Jow, ef11jl~1 bmsUovoi (deC'i in general
de migraţie scythid început Înd din sec. VII În Europa centrnl1i :şi s'au asimilat cu lumea thracică dimprejur). )tata de t"O, yuodju:vOv otpl xal
sudcstidl.. lIerodot vorbind de Traim· şi de Thracii din ţinutul aşezat d;royn.olw'oJl (deci în chestiunile capitale ale credin\ei, naşterea. şi
mai sus de ţara Crestonienilor, adici1 pc valea Strymonului,dtreţnra moartea) :tOIe-VO' t"01&6e' TOV pa 'Ye~JlCI'ov itEf1"COţl€.1'Oi Olitf10oljxWte,
Maedilor, unde am întâlnit Desudava (-= Dau sdavu), c1itre Edoni, dAoq>1Îeovt"al,80o 11U' dei btelt"6 tym'et"o dvwrJ.ijool xaxa, dJ'''1r1:0/I8.01 tU
dvO(!lUm1la itaVta ;rdOta, tO,. !5' dncryel'oţle1'OV na(Col'ti, n: xal7}60/l81'OI
'~;r:e ~::I:~;~I,feP:p~:~a~!i 1~::la~:t~:r~~~;~,~:st~~~~ ~~V~~~j~~Ş~: i'1i xf1vmovot, imA8yol'U:' 8ow)l xaxtih' i~CI1talJ.uxOel, iod bl ndon eV'
mi'i.rturisesc, şi eu însumi, nu l-au pus pân1i acum în valoarea cuvenlti'i.. JOI/lOI'!n (deci se bucurlt de trecerea du, viaţa aceasta la cea etern!!. cu
I-Ierodot (V 3 şi urru.) spune limpede c1i obiceiurile Gc\ilor, Trausilor acc l aş entuziasm ea şi GCţii cei «nemuritori.). In ce priveşte pe eci
şi neamurilor de dincolo de Crestonicni, In N spre munte, fac din aceste )(a-rvnee08 K()'tjot"wvalru1', aceştia, ca şi Thr..'lcii de primprejur, sunt
popoare lUI grllp apartc, deosebit de cei/alfi Thraci, cari ,.o/lOtOL .. polygami, dar, ca şi Gcţii, sacrifica soţului pe soţia la care a ţinut
n.oecml110loto, :l:eh't"E' Xe6w1't"Ot Xata na,rw, nJ.1)v /'l!t8M' xal T(!avowv mai mult, şi aeesr sacrificiu crud e socotit, ca şi la Geti, ca o m::tre
xal tWV xanÎitEQ08 K/l'tjot"wva/wv olxeol'twv. Şi anume, Herodot , cu fericire pentru cea ucisă, iar nealegerea celorlalte soţii ca o mare ru~
spiritul s1iu ascuţit de observaţie, a v!!.zut accea ce noi acum du- şinepentrtlele.
t!!.m a demonstr~ împotriva pr cjudeclţilor curente in ştiinţll, ca- Dar mai e un pas.'lgiu, la Cassius Dio (LI 22,6--8), care, provenind
printre Thrneii mediteraneanizaţi in credinţele lor, devenite din dt sigur dintr'un vcchiu izvor istoric grecesc 1 citeazlt incidental sub
uraniene, cum fuseser!!. În Nord, acuma chthoniene, ca ale abo- a. 29 a. Chr., aproape ca un fel de glossl1 marginal1l. , O:r1l. prea strâns!!.
rigenilor preindogermani - Geti;, şi cu ci Trausii, şi gntpu l muntean IcVturll cu povcstirea evenimentelor-conflictu l dintre Daci şi
adtat, reprczentau O mentalitate nordic!!., uranian~, de credinţl in nc- Suebi - urm!1torul fapt etnografic. acum , dupll. mlirturiile şi ex~
murirea sufletului şi de dj spreţuire a vieţii p!l.mântenc: 'tovt"wv 6A ni plicIirile de mai sus, i ar!!.ş foarteca.racterist:e şi-ceeace e mai ales
preţios - foarte limpede: Dacii /:;r,' dl'q;ottf1a tOv "/ OTflOv I'i/tOnal,

l)Sepuncintrcbatclldaclacei.1deaIO&delo<:alizatIOlprinaCCfICplr\ialcMI'" liil' 01 ţls" bd 'trula aVtOV "al nea," T'll T(!,paUtxf1 ob«Jiil'u, l, f8 'tOI'
ecdoniei ,i eu cad Tonu.schck (1, p. 68) nu ,Iie U II fld, nu au fOII cumvtllol DOllrJii, tÎf' Jllwlo, l'O,uOV teAoiioi )(al Mvool, it}.~v naqa tO~ na,.v h"XWf!lol'
Iju",i, cu celalalt curent getic, pAnA ha &loni. (cf. şi Strabo, p. 303 şi 3°5, precum ş i, mai ales, p. 296, unde prin
1)A, mai considerA tot ca originiI' &yth i ,i pe Idr~,lOCOlili altfel - lot dupi .1/01001, aşa cum sun l descrişi de Poseidonios, avem a inţelege pur şi sim-
Herodol - ca ThrlCÎ f i anume, de Tomaswek, I 68. ca oder hemwende Theil da
Volkea •.• , dai wehrhafteund kriegerisehe Element unler den diiaehen l'hrakerll
plu Ge\i), c11'OjW,COl'tat, ol6e tnAx8uoa Lla)(ol x8xA'maL, d't861} rhat m'i,
(dupl noi DH _ Dai _ Daci: v. mai JOI, p. 2341, din RhodoJ>t:. In adevlr T ornascbck (ilB xal 9f!{j.)(s, toii .daxlxoii ril'ov, "tov n}1' ~Po60n'tjv note Ih'ol)t~oa,rro,
lnlu,irecunQa,tedouii lucrurifoarteimportllnte: l'cil,dupAl-lcrodot,Sauiiineetelld OlrtB,". Acest loc din Dio a fost de obiceiu interpretat in sensu l unei
de " mai fi pomen iţi ca un ncam insemnat thracic , i a O cit numele lor, propriu zis, migra lii de .D:lci. din Rhodope spre Minz1l.noapte (er. d. p. şi Toma·
IIU e thucie, ci iranian: ,K!atu iSI cine .peciriseh.arische I3ildulIgt; ba mai mult: 'man
sche k,l , p. 71,eu indicaţia greşi t!!. a pasagiului: .Vor\'liter der Daken.).
erkennt, du. t i kein eehter Volb namc war,lQndem nur lJe~ichnung du kricgeri-
IChen Adei. unta jenen V6Ikern'. Dar IIccaata e tocmai ceea ce lu.ţinem noi: elementul
Cât priveşte o legi1turâ Între aceşti Daci din Rhodope şi Ge ţ ii lui
K)'lhie predominant in rte<:. VII-VI atit in Carpal; elt ,i in regiullile inv~nate, tt- Ccta, regele Edonilor, cu tovarAşii lor geto·seythiei, Trnusii-Agathyrsi,
rlfte eu el in mignalii1e lale pe Daei, ea ,i pe alte neamuri mai ncÎnlCmnlte ,i, in IpeCÎ.d nimeni Înd nu se gândisc la ea, cu toatll. relaţia strâns!!. de conţ in ut
in Rhodopc, prin rrmui, de o parte (vcehii Agat!'y";)' prin DU ( - Dai, n rlvecilii a tuturor textelor ad use de noi mai sus.
Geli), de altii, exercitA o lndeiungatA ItApanirc I!UP'" Thn.eilor ludici. In numl!'!c De altA parte ~I compară., cu dreptate (in Stre;tbug~
Sltrilor - khtra _ nobilii, lITillO<:ralia - am IV"ti astfl!'! pAstratil chiar o indcpiirtatii.
urmldeinlrebuinţarclunorterminifCytbiei,cvc:ntua l chilrllimbii,ÎIl DalcanipAni
Fes1gaht, Leipzig J924, p. 179) numele poporului thmcie din Rho·
la Egee. dope oricnm l, la E de Trausi, Korprllol, cu numele m.arelui neam

www.cimec.ro
~,\~ -- ~

~;;~~w~~~~, ~~~~;c~ri::ta~~~:~:' şt~~:I~X;~,r:l~i~: :~v~~~eet~~. !o:c :


rt a conditore Pllilippopolis. nltnc a situ TrimOlltiuln dicta; v. şi Toma-
schek , 1, p. 85 sq ., citatele din alti autori cu privire la CoeJaletae).
nordthracic, getie, corespunde unui o sudthracic: zara> ::oro, ca În Ori 3cest oraş se chema in limba acestor indigeni Pu/pudetJa, deci
Gcrmi:Jara> Byluora. In ce priveşte sufixu l -.1.0', el cOrL'Spunde una- f,e În intregime, fie in parte, locu itorii de aici erau Geţi (cf. ]lArvan,
cieului -la, care e un diminutiv: Îr\ cazul de faţti perfect apropriat la ('"it. Nofe di geogr. ant ., p. 339). Dar, cum am arhtal În amii.nunte alt~­
idcC'.J. de .Carpii mici. din Rhodope. ra\~ de .. Curpii mari. din N şi E d;ttll (/. C., p. 338 sqq .), intrenga vale a Hebrului cragetizatt\: Adria-
Carpaţi lor. Dar dacii aceste cOll3idcmţii sunt întemeiate, atunci ele- nopolca de mai târz iu s'a chemat pe vremi le libert1l.ţii thrace, USClu/aV(I,
mentul getie din Rhodopc se demonstrcaz1i a fi fost excepţiona l de adic3 oraşul Oeseilor, Gc.ţilO( dela Oescus (1. C., p. 34J), Dimum, geto-
puternic. Prezenţa şi fi Scythilor a ici explic1i: suficient şi pentru Carpi, n"locsicl1 l, are de corespondent Dymoe pe Hebrul de J os, iar tocmai
cum de au ajuns ş i ci pânâ la l\'Iarcn Egec. la Mareu Egce Înt lilnim, la V dcltei Hcbru lui, portul IdJ.t) (cf. Toma-
Dar mai e incl\ un am!\nunt de luat in considerare. Unul dintre schek, 1. p. 70), -Ia Propontidt\, pe ambele malur;. diferite l oca l ităţi
cele mai Însemnate triburi din Rhodopc 8C numeşte LI ;O( (eL citatele cu r!id. l'yro-, Tyr;~ (ibitl., II 2, 75), - in sfârl1it dincolo de Marca de
la T omaschek, 1, p . 71), iar Plin ius cunoaşte la Nestos şi În Rhodope, i\larmflra gl1sim, 13 gura râului Ascanio8, În I\fysia, un Klot;, C.1 În
Diobessi (N. "., IV 11 (18),40; cf. ~i Tomaschck,l, p. 72). Dar .dro~ Scythia 1\lil\or, evident dacic (alte dovezi ibid., 11 2,85), iar in Di-
sunA şi de", devo, in alte compusc (cf. Tomaschek. 11 2,31) , cAci de thynia, la golful astacenic , o .1a;t{{Jv!;a (Procop ., lIirl. arc., cd. ll aury,
fupt rJ1dăcina e d"e~, de unde deriv?J, şi Llă~, Davos. Credem darii. cii. 30,8): forma acestui nume e "eche ş i por thraeic~ ş i a fost de sigur
:lcei .dio, de cari vortleşte Thucydides pentru sec . Va. Chr.ca aflându-se dati'i de nborigcni i Thraci sudici unci localitt\\i fundate de Dacii imi-
În mare num1ir prin muntii Rhodope, deci Între Slrymon ~i Il ebros gral; acolo intr'o epocii. destul de indepll.rtat~, nedatnbill ind mai
(II 96 cu VII 27) trcbuie in\eleşi, aşa cum - întâmplător - se citeşte În prcci~ cronalog:c.
codicelc C (Thuc., ed. Hud e), ca LIGo" adicii. Dad ori Getae. Şi atunci Dealtft'1 dubletele geto-bithynice sunt destul de multe; mai adno-
/);o~Btssi~i ar fi, ca şi acei Ma/lJo/JIO",'ol , de cari vorbeştc Straho, p. c;\m nici: Cnpora pe Tyra!\ (carpodacic) şi Cepora in Dithynia (Tom.,
295 (ef. Tomaschek, 1 63 sq.) , poporul amestecat la care se gândia 11 2,84); ef. ş' Capidava, C'\pisturia, Capustoros (ibid.): forme geticc.
Perdrizet (1. c.) când atribuia lui Cela şi tovadlşilol s3i septentrionali Cnuco1les În Dithynia (i\lUlIcr, ed. Ptolem. [V " 3], 1 2, p. 800); Cau-
nl1vii.liţi În ţara Edonilor, anume supuşi thraci de originll. meridionalii.. (Otflses in Dacia (Ptol., 111 8, 3). Abrittusin Getia crobyzicd; "A{J(}tf-
(Inş ·şi Edonii ar putea fi consideraţi pentru acele timpuri îndeplrt:ue 111)1'Î, regiune În l\1ys·a. Argesis (numele Argeşului), În Dacia; Argesis
ca membri ai marci familii bessice, cuprinse Între StrYll10n şi Neslos: in i\ lysia (eL Pârvan, Nu me <k rdfm·, p. 12 sqq. ş i 30, cu 'I'om ., 1[2, 54).
cf. Plinius, IV I I (18) 40: Rersorumqlle multa 1Iom;lIa (ul Mestflm am- Tiarantos, r. geto-scyLil ic, are de corespondent Tcioavro" r. LI(Î(Klv60~, in
Ilem ima p(lI/g(U; mOllt;s ambientcm). Dilhynia (Torn., p. 74). SanciduvlI 1.1\ Dacia, Satlcia, Stll/gas În Phrygia
D e altii parte, începând din regiunea de N a muntelui Rh odopc, nordic!i (ibM., p . 78). Sala, Sale în reg. dacice; Sa/a, Saloll, Salollia in
unde par a fj fost acasă Sialelot! (cf. viCIIs SiflllUIIIS, I L. III 14413. Bi lhynia ş~ Phrygid (mai SllS, p. 227 şi 229 şi Tom., II 2,78). Selidtlvu
in regiunea getidl cle prin părţile O escului, şi Z"'IPOlOl, l:b'O/ot, pe \Varthe, Scte, Selae, Set; În Bithynia (Tom., I I 2, 79). Cedollia În
ori, cum citeşte Tomaschek, Siennoi, În Dada proprie: Ptolem. 11J 8,3), D.lcia (maijos,p. 27 '); Kydolliae, În My~Î:lla golful Adramyttion. Itt60'''1
o populaţie al elirei nume cuprinde in l,artea a doun a lui cthniconul Îl Crninu s:lrbească şi Smyma in Asja~Mic~ (;b. 8J). C"rsium in
{,('lat!, frecvent in Rhodope (cf. Tomaschek, J, p. 72), se parc cli Geţii Scythia 1\lică, KO()(JBU' În Mysia (p. 84 cu 85) . Germi- in Dacia, Iii
locl1esc in aceste regiuni in masse aproape compacte. In adevăr, oraşul Dcnthelcţi, ori În Dahnali'l getid, ş i de altll parte in Mysia, Phrygia
PhiJippopolis era pe teritoriul Thrncilor Cot/o/etOt (cf. Plinius, N. h. ş. Galatia (p. 88). In sfârş it un foarte imponant argument negativ.
IV 11 (18) 41: Celo/etae lIIa;ores J-/aemo, millores RJlodopaerubditi, Numele de 10calit1t{t formate cu -para pr;vesc exclusiv Thraci.a şi nu se
inier quos J-1ebrus amnis, opp,dllm sub /Ulodope POlleropo/is ante", mox găsesc de fel nici În Dacia nici În Bithynia (cf. Tomaschek, Il z, p. 63).

www.cimec.ro
- --:.148

Când Odrysii se r!\;sco:d;t ÎlI' polriva Romanilor pe vremea implira· Între izvoarele Oescului şi valea latelului, dar ca mare mass.1l. migratorie,
lului Tiberius efac. AmI., IV 46 SI). ci au ca principa li aliaţi pe trecuţi cu Cimmerienii În Asia-l\licll. Îndi dinainte dea.60o,Trerii lua-
Dii şi pc Cotlaletae. Conduc3torii Thrncilor împotriva Romanilor se lerlt fireşte drumul lIebrului. Ei impinseser.1l. de sigur cu dânşii pe
numesc 'laTlns, J'urtsis şi Di",:': binlili, cel dintlli, şi multi dintre:li slli, Gcţii dela Oescu9 tot mereu mai depane pAn.1l. dincolo de Bosporus.
după vechiul obiceiu thraco-getic, se sinucid, spre a nu cădea robi la La golful astaecnic, unde am întdlnit mai sus o LJaxlPuCa, intaJnim
duşman. E caracteristic eli dadi Tarsul e un n\.lme bcssic şi sud. şi un TqOJJ.HW. fundaţie a TraJlilor thraci împinşi intr'acolo tot de
thracic, frecven t (ef. cît. la Tom. 11 2, p. 36), Turttis c cu tOlul rar şi Trcri, iar pe Trerii înşişi Îi vedem ocupftnd În direct.1l. continuare a
aminteşte numai râul getie Tyras l ). iar Dinu c comun besso-gctic viiii Jlebrului, dincolo de HeUespont, regiunea dintre Abydos şi Adra-
(ibid., p. 38 ş; 33 sq. cu p . 72). .nyttion. La fel, Trerii împinşi de Cimmerieni ajunsescr.1l. pânli În
De altl!! parte strategia l,'eUemct1. a Thracilor IslJ.'1u" spre NV 5V -peninsulei balcanicc, mutând cu ei şi pe Thracii Trallcis p:1n!'l
de Cocla l e~i, in Hacmlls (ef. Tomaschek , 1 86), avea, se parc, drept În Epir. Aşezliri ca Bi'iru; şi 8dlovqo~ in '{'rallia iIlyricl1, B&loveo,
oraş principal, KOIJllo~atJJov (Pto l. , ni 11,7): numele, în special in Thesprol ia '), tocmai c!l.lTcAcarnania,şi în :teceaş vreme caB&)'€!lo"
pentru partea a doua a lui,e nesigur; darclementul K(I(!:tov-,fiechiar eri lJillov(!o" pe versantul sudic al Rhodopei, ne aratlf pe '1'ralli, in
şi În forma Carby- dela Plinius, N. It., I V 11 (18),40 (Carh)'lui aHI- lov!!.r!tş; a Trerilor, cuprinşi În aceeaş mare mitteare de migraţie dela
turca şi în imediat1t leg1tturl cu Djobersi) , indicll. o origine nordicll, N III S, in care am constatat mai sus pe Ccto-Scythi 2).
adid getidl (carpică) . Tomaschek (eL ~i 1, p. 108) ch iar stl la ÎndoeaHl, / JlG.n arătat Îns~ În primu l capitol al acestei lucrliri, cli ciocnirea dintre
dacl!. să-i considere pe Scl eţi drept Thraei şi nu, mai de grab1$., Mocsi, Iranieni şi Cinunerieni a trcbuit sti aibli loc În stcpa dela Vestul !\Urii .-
având in vedere toponymicul I81.h~e" :toTa#~, 14ngll Arisbe in "froada, Casp:ce incli înainte de anul 1000, - eli prin a. 900 ţinuturile carpato-
ceeace, dupll noi, În oricc caz ar duce la Înd un document caracteristic danubiene erau ad!inc turburate de presiunea cimmerian!i., care, ea
pentru migraţ i a geto-mysidi - cu Trcro-Cimmcricn ii - pe va lea He- Întâiu, r!{scoleşte neamuri le geto-thracice. - cli, În sfârşit, prin sec. "1 11
bru lui in JOs (". mai jos). Crobyzogelieulu i Ko1Îo~o'l! de langA Mar- a. Chr., Cimmcricnii, cu tot Cll Treri, ajunseserli in Asia-Micli. De
cianopolis îi corespund în Rhodope KoVo~ov),o, şi KovoxafJql[tJ altll parte acţiunea de deplasare a popoarelor Europei centrale şi sud-
(cL Tomaschek, Il 2, 87). In sfârşit, SllcÎ- i getici dela gura Oltu lui , estice, inceputl de Cimmerieni era continuatll. În sec_ VII şi VI de
la Celeiu (Sucidava) şi de mai la vale pe Dunlire, lângA Du rostorulll Sciţi. Toponymia MY$ici şi Dithyniei asiatice prezintl numcroase ana-
(altl Sucidava),se reglsesc şi ci pc valea Hebru lui la pasu l Eo(j~xo, log:ii nu numai Cll cea lhracicll din Europa, ci şi cu cea specific gctic!1..
(ef. Tofl' ., II 2, 9"). Putcm darii afinnâ, Ilrl :t I!l.sâ prea mu lt loc ipotczelor, di Gcţii
Explicând nllmele oraşu l ui Uscudava (cit. Note d. g. a., p. 341), din massivu l carpatic Începllser;1 mişdrile lor spre V, SV, S şi SE
am arlltat cA drumu l pe care au ajuns Geţ i i În va lea lIebru lui a trebuit ÎOCll de p,= la 900 a. Chr. şi di, prin a. 500 a. Chr., de când I lerodot
8lt urmeze valea Oescului În sus, pfml1 la drumu l cel mare Serdica- mai Jlutd fi Î ncă informat prin martori oculari ai evenimentelor,
Philippopolis: o atare di recţie ar explica p erfect şi p rezen ţa Geto- aceste mişc1\ri erau definitiv înc heiate, ua chiar erau aşa de demult
Scythilor În Rhodope şi la Pangeu, şi inundarea vlii Hcbrului cu incheiatc, Încât nmintirea lor :.proape se pierduse.
Geţi pân.1l. chiar dincC?lo de fropon1.id.1l. . 1n ce priveşte migraţii l e gelice spre N pânli la Oder şi gura Vistulci,
Dar o atare mişcare ne aminteşte Îns3ş drumu l T hracilor 7'rerts pJre probabi l cli ele ali fost În specia l pricinuite de curentul de mi-
din Haemus şi pânll la Troia . R amaşi, În parte, p ân3 pc vremea lui graţie scythic!l. pe la N Carpaţilor.
T hucydides (Il 96) incă la grani ta dint re regatul Odrysilor şi T riballi,
') cr.,i Patsch, l.c.. p.17l8q.,ilrPCnlrU partea etnografie-rcligioul,ef. Toma-
/ 1) Oad ne-1lJTl glndl 1. o deromtarc a lui DUTD::is in Turuit, ind lot la ridlcina .ehck, II I, .. 6.
geticl Dural (numele regelui dinaintea lui DeD:bal) am trebuI .1 reflcctlm Intliu il Pentru IlIlte consitleraliilc de mai lUI lIJupra Trerilot ,i Tr.Uilor,ve:a:i materillul
efo ,i Duro-storu"" elc. doeumentllr .(rllns III, T On\lIIChek,o. ,.,1, p . 53-S7.

www.cimec.ro
,,8
, 'foate aceste mişc1\ri getice spre V au trebu it, fi reş te, 511 incetc7.c (\În GaIlia), Viba,,'avorium şi Eradu",. Astfcl 1'turiscii cehici din N
,in momentul elind Ccl\ii, începând de prin seC'. Va. Chr. au pornit Daciei (Ptolem., IH 8. 3) 1), a şe zaţi intre A"ar/i şi Coistoboci, se ames-
marca lor migraţie spre E şi SE. FătA a pute:'! total dcplasâ pe teci aici de: o parte cu neamurile baslarniec, de alta cu Carpii gctici.
Geţi d in Boemia, l\lon.via, Silez;a, ca şi din Unguria p:lOnonic!l, dci Ştirile ce avcm din antichitate despre Carpi ni-i fac CllOoscuţi pe
vedem c1\ chiar in sec. 1 a. Chr., Burebista se lupt1\. cu Celţi; tocmai intregul, cnorm, teritoriu, dintre Galiţia vesticii şi gurile Dun!!:rii
În aceste regiuni, CeJţii ali imputinat totuş pc Geti În citatclcţinuturi (cL Tomaschek, 1 108 sqq. şi SchUtte, o. C., p. 100 şi fig. '7 cu C.
şi, împrcun1\ cu Germ:'!nii, i-au impins mai spre E, sau chiar, cum a ;\WJler, comm. din ed.lui Plolemaeus, 111 5. 10 şi 111 JO, 7; eL Patseh
fost cazul cu Cotin;i, Anatţi; ori Teuriscii cehiei, s'au infiltrnt pânl\ şi Stein la P.-W., III 1608 sqq.). In "reme ce Însl Tomaschek şi ~Iuller
in regiunea Daciei muntoase, amestecându-se cu Dacii nordici. sunt inclinaţi sti aşeze pe Carpi În majoritate ori chiar in totalitate
in Moldova, Basarabia şi Ucraina sudicll, Schutte ii aşcaz~ exclus ;"
Să ne Întonrcem acum În regiunea Vislu]ci de Sus, spre a re lua in Gal i ţia vestic.!!.. Credem ins!\ c!\ adevlrul e acesta: pc vremea lui
chestilinca expansiunii gcticc În Galiţ i a şi Ucraina, de acolo dc unde lIerodot, expansiunea scythici sprc Vest inundase tot ţinutul dela
() părllsiscm mai sus, când am inceput a urm1\ri pc Gc\i În 1\10- R~rjtul Carpaţilor, şi Carpii getici din aceste p!1rti erau cuprin şi
r:wia şi Unga ria pannonidl, şi apoi tot mai departe spre SV, S şi SE. sub numele quas:-scyth;c de Xo))."."t16ol, despre cari Hcrodot zice,
In continuitate cu ceila l ţi Germani de pe Vistu la, Ptolemaeus aşează textual, di. erau - EJ.ltp,t, ~"IJOO' ,i locuiau regiunea d intre Bory-
pe BaSlarnÎ iT\lrc Vistu la şi Tyras (111 S, 7; S, 10; S. II), deasupra sthencs şi Dun!!.re (IV 17P), Singurii C,"piliberi , despre cari Însă lle-
Dacici ({;:r41 T.J}lt L.la"lm',· 111 5,7), dar destul dedepnrtec1l.tre N, rodot nu avea decât ştirea vag!!. li un\li râu Kaf!1W; prin p.!!.rţile Dunll.rii
p<,ntru cn intre Uastarni şi Carpaţii nOl'clici şi estici s1l poat!i ine!l.pdl, pannonicc, erau pe atunci cei din Carpa~ii Slovaciei actuale. Pto le-
dela V spre E, intâiu Carpiall;;, apoi lagr;; şi in sfârş i t 1'yrage(ij maeus, utdiz!ind excelente ştiri lati"e, pune IIi el pc Karptw)'o{ (I II 5,
(ef. ş i Schi.ittc, o, C., fig. 17, care ajunge la acceaş localizare a cclor trei 10) În Sarmatia (nu în Dacia) tot prin aceleaşi regiuni ale Slovaciei

~~f~:ili~:l:t~t,iC;.' !:o;~c~:l1.~~:~~n~as~:%;ir p~~:~v;~t~c~ ~;!; ~~~~!~


popoare, in Galiţia şi Basarabia nordică). De altll parte, alil.turca de
CoisloOOci Irallsmollla1l/' dela Vistula (PIO!., ] Il 5, 9) , de cari am \'or[)'t
mai sus, in leg1itur/\ cu Selid"t'a (p.2Z2), avem Coistoboci-i dintre Carp:lţi la cOlu l Dun1irii pannonicc ( II 15, 3). Oimpotriv1\, Carpii din Basa-
şi Tyras, pe cari Schliuc Îi nşe:lzlt (1. C.J, prea spre Sud În mij locu l rabia sudic1\ apar la Ptolemaeus Ca "AQ1t10' cu un OftlŞ "Aemr; :rr.OJ.I'
1\loldovci. atunci când, de fapt, ei au trebuit s1i-şi aib1\ l ocuinţelc (111 10,7), deci ca un trib carpic diferit de cele din S:trmatia vestid şi
tot prin Galiţia şi Buco"ina (Muller, harta 17. îi aşează prea sus, spre N, aşezaţi in f\ locsia I nferioari , deasupra gurilor Dun!rii, despArtiti Îns1\
tocmai dincolo de 1'yras). de fluviu prin Celţii BQtroy&'}).oI, adic!l, precum putem cetl În nu mai
Strabo(p.306;cf. şi p. 289, unde Borysthenc le egraoiţa.orientali1:'t T)'- puţin de PltN din mssele lui Ptolemaeus (ed. l\lGller, 1 ' . p. 463):
"egetilor) conconl~ perfect cu Ptolemaeus f!icflnd pe Dustarni deopotri,,!'i.- ltorSxovol de nir; X'ct.w Mvola, Ta llSv {mee 1:<.11' "/orQoII "AQ.7ttO' Ilel' tl7I:O
vecin i : Ia V cu Gcrm:mii,la Ecu Tyregeţii. l ar Pl inius, IV IZ (Z5), 81 şi Toilr; TVQayynor; 2:oQ/tO.rar; . Ilf!Ltoy(V.),ol 68 tinte ta fltOI!OtU . Aşadar,
IV 14 (28), 100, confirm1i. aceeaş dublă vecin1i.tate a llastllrnilor, de o perfect consec"ent cu sine Însuş, Ptolemactls pune, ca şi in 111 5,
partecll Cennanii (lal\ l arusşi Vistula) iar de alta cu Dacii (spre Carpaţi). II, pc Tyrageţi locmai sus În Sarmatia. deasupra cotului Nistrului
In accste regiuni nordice, dinco lo de Tyras, prin Podolia actuală,
Ptolemaells cunoaşte ( III 5. 15) chiar o C/epidava getid, În mijlocul ') Schalte, fi. C., p. 80. (ace din ei potrivit metodc:i sale pur filologice un ,implu
dub\ct nJ Tauri,dlor cellÎ din Alpii lIultriad, uitind ei PtolcmRcUJ ne dl În N Dlloici
altor aşezări, de originll ori numai de nume ccltice, elim sunt, dcla V
,ioaeriedc loclllitBlicclticecufceonfirml prezcnlaunui IIl trcJdencamaicÎ.
spre E , CarrodwllIm (credem greşi t identificat de Schuttc Cll Carsi-
ilava, la ieşirea nordică â pasu lui Oukln : eL l. C., fi g. 17). AIllctot/i,11ll ~~td:;:,;~:~:. 1'~~~:'c~~U~\u:l~r ~[~C~;: ~;~~r::lj;ou~c~e~~~~ !~~ :~::;:
(poate şi ir-mic:cf. Vasmer, o. c., p . 63icf. tOluş, l a l\lUller, Alaluv(m;um titlU KUQ:rloo.r; df!'J'UI' ·Bf('(J(!O', du, 'AQorq!!ur; .. .

www.cimec.ro
'''SILI': I'ÂItVAN. GNTIc,:A

lStrabo, p. 289, spune clar d1 ei se intind pân1\ la Dorysthenes),


ti.VlEOVl'. 6eloQl'u; cn
oi AaxQtyyot ... etc. Biruiţi, Costohocii nu se Iasă
stipâniti de Vandali, ci, la rândul lor coboară prin l\1oldo"a la vale,
dincolo de cari, spre NV, sunt Tagrii. dincolo de cari, tocmai in V,
IrCC in Dobrogea (o inscri.ptie din acest timp , dela Tropaelun Traiam'
sunl Carpianii: vnD ai tOV, Bamt(]l'a, n(Kl, TIi tJax{q. Tdyqo', )Cal
poment:şte pe un Dai:us Como::ui. i"ter!tclfll a Caslallocis: 111 en..
ii,,' aUTO'" Tv(]aylrrat. Am aveâ astfel dela NV spre SE: 1. Carpi:mii,
q.z14 1l1 ) şi aiung, uciz:înd şi prlidând, pân1i in Grecia (ef. Tol1l..l-
2. Tagrii, 3. Tyrageţii, 4. tdc1a Borysthenes pân!i la lIiemsost (111
schek, J I07cU TLL. OII. II, s. '-'.).Tovadl.şii lor de pustiire vor fi fost
10, 7) Harpiii. La N de toţi aceştia, Dastarnii; la S, pe Dunl\re, fie
"ccinij Bastarni, pomeniti imprcum'l cu Costobocij printre neamurile
Peucinii (PLOI. III 10, 7: Uastarni, rl1.tl1.ciţi tocmai În Moldova de
care, iti începutul nUII'ilor rlisboaie ale lui l\larcuA Aurelills cu î\latco-
Meazbl), fie Britogallii cehici (in Basarabia sudic!i pe braţul Chiliei).-
Cli Moldova şi Basarabia erau de fapt ţ!iri daciee, ni se confirm1i prin :~:~l~ii ~O~ll::~~iia;:rni::t~i Ş!:~:t~~~iac}I~~:~;;lt.~teag~ltfa:I~~'n~:ia~)·I~I~
toponimia ce ne·a p?istrat tot Ptolemaeus din aeeasl!i regiune trans-
provinciei I?aei:l; inscripţia dela Roma (C I L. VI 1801) pomenind re
danubianlt a Moesiei Inferioare: el cunoaşte aici, intre Siret şi Nistru,
descendenţii lUI PitJ!>orus rex CQisslOboC81Uis, nu pO:ltc s1\ sc rnportc
chi.1r pe Nistru oraşul Tyral (cu numel e lu i geti c), deasupra braţului
(după CUIll 3 relc\':lt şi Tomaschek. 1 J08) decât la Jl ' ştc ostateci ai
Chi liei, la Mare, .. A(]nt, n($ll" - iar la R!is1\rilul Sirclului ZOf!'lI~al)Q,

r~:~:!~~;;1~~~~~~;~:~~~,~?,(~~:~~lF3.~:~;c~;ţ~;I,:~~:;~::~ ~~~:~;~:
7'aţlaoldava şi Jlleopoq/davo. (11110, 7-8); G. R . IV 5, pomcnind singur
drumul direct Tyras-Porolissum-Certie, prin NE Daciei, ne d1\ un
intreg l}ir de 10c:t Lităţi: Thira, 1'irepsflm, freil/a, Capora, Alilfcflm,
s.v. Dacicus}: printre nlte lurbudrÎ ale lor, cea din a. 218: LXXVIJl
Ermcrium, Urgum, Sturum, Congr;, Poro/irsum, Certie, mai toate de
'1.7, 5), ori Dacii PetoporiQlIi ai Tabulei Pcutingeriane (locul respectiv
aspect linguistic thracic (Tomaschek, 11 2, r. V., nu sludiaz!1 decât
a fost coreclal cu probabilitate de Sehlittc, p. 82 , În: loci VI ugi(l)
pe câteva, neglijând reslul).
Dl1c(i) pptoporia"i) sunt tot Costoboci (formaţia numelui regelui,
Dar intre Carpiani şi Tyragcţi, d lAri pe culmile Carpaţilor (ca.
Petoporus, ca Pieporus de mai sus, ar Îndemna In această prcsupunere 1),
ast3zi Rutenii din Polonia +Slovacia), nu Tagrii, probabil un trib
iar aşezarea lor in Tabula la N de Nistrui de Sus (Agalillgm) ar COIl~
mai mic gctic, altfel necunoscut '), ci Costobocii er.1U adedratul popor
firffia-o: cf. i\liller, lli". R om., p. 616 cu harta dela p. 496), e destu l
al Dacilor liberi din N Daciei rOmane. Ptolemaeus, În harta Daciei
de Îndifcr{,llI. deonrece 1l3fonaht:llca dac:c:1 a Coslobocllor e perfect
(cf. şi cod . Urbinas 82, la SchUtte, fig. 12), ii aşeaz!i În NE Daciei
romane, deci prin Bucovina l}i Moldova nordvestidl. de astăz i. Dar
ştiri l e literare şi epigrafice ne arată că marea lor mulţime en\ dincolo
~~:~~Ii~i ~~c~:~~t:~:\l~~ş!~l ~:i~{:I~~:~e~u~~~:e:l i,~ J:~~ ~:It~ul~~e~:~
(Miller, 1, c. cu harta dela p. 614) nu adaug-l nimic la cllnoştin~e1c
de graniţele provinciei, prin urmare În Rusia carpatic§. şi Galiţia oricn-
noastre, şi Tom:lschck hoti\.-ît greşeşle (1 J08) când l\C g:lndeştc pentru
talli şi În Moldova n ordică . fn adev?ir, Cassius Dio, LXXl 12, ne arat1t
cei din llrlll~ (Ia G eogra ful Ravenna t IV 5, Getlto-Citlli) 11\ .picti Citim,
ca ci, când sunt atacaţi de Vandalii Asdingi, pc vrcn1e:\ lui Marcu8 Geţi l atuaţi, deonrecc, in ararâ de faptul problematic al tatuârii Gcţdor
Aurclius, Îşi au o ţar!1 proprie a lor, In N Daciei, ş i dl turburl\rile din
(v. I:t noi Ill:ti S1l5, c. ll J, p. '70), aici trebuie s1\ ne aştcptllm la un
ţara Costobocilor au apoi cu urmare o Întreug1\ scrie de turbl1r1fri şi in
sll'lrile din Dacia romană. Asdingii cuceresc cu armele n)I' TWI' K o-
') Fiir!l indII ne permite" .punem ca SehUtte, p. 82, ci ' lhe lix place. o( the DIlC'''1I
OtovfJw~wv XWQ<lI'.'. 1'1y.)Joal'fe, ~c Axel,'ov" ~al n),' L1a)daj'o,)~c~11tTQ~
King Petoporult . rcferl O a historical king I'ieporui who WII' obliged 10 lake Ihehcr
on Roman terrllO'y H>wllrd. thc end of the lecond cenlUry A. D.', ceeace con\ine nu
1) C. MiUler citelzl pentru numele ncc.tui popor inscriplillde pe "a9ul deBur
Q ilrc,tl11, ci mIIi multe dintr'o dalJ, prinlre cari plÎma I'tt/Wr/Is '" P(tO/KI'III.
dell Slln-!o.1.icl.iu,ul-Marc din Dlnat: rowovl'JT't}''1 (1 1, p. 431), inr SchUue il ur- ') I)entru I in loc de~. d. d. p. numele DmtuJugu S3",ull)nÎS, in loc de D(nlulIItu
meul (p. 100). De fapt e de a\'\It in vedere pentru numele lor numai localitstea Trg";J, Surllloms: CIL. III 6'45 - 12341. din limll gelo.moesic. de cp. cu ,.ld. ,up. din
Tipa dintre Sennta Pri.şta ,i Appiaria (lt;'l. Rom., 1. ".) , de sigur aetiel, pe c!tnd in.
Tomuchek, •. v.
scripţia d~11 Sln-Micliu, e probabil intr'o limbi ndndogermanici.

www.cimec.ro
cthnicon veritabil, iar nu la porecle. Ori, ca ethnicon apropiat Ptole- plin "A (l:TIO' 1), piinii la Nipn!l de Jos (111 10, 7:njll 6e ano Toii UQ-
maeus ne oferl'i. poate pentru :lceea~i regiune a dhnpici muntene pe XfIXWTurou ord/cuta; rOI; " JOTf]OlJ 71a!?ui.tOIi pix!?' Ta,,· toii lJoQvoObov;
Pi,phigi (nltf/lt.tyOl): cf. cod. Urbinas, la SchiHtc, fig. 12. Am avea :toT«Jloii IxfJoi.(Î)'jI i((ll n) l' ea' l" o!O' X W fl CI" P.il/:!' 'tou '1tf!U.001J :to-
deci, ca in NV gelo-sarmatic. c!l.tre Cracovia (v. mai sus, p. 223) TII/lOii XUt/XOl'OIV ". I !?:'llOl ... ) . Şi afirmarea lui Ptolemaeus e Întliritl\ pr;n

:;i aici, un Irib de Pie-Getae, iar nu de t!ieli Getac•. toponirnia şi onomasticI dela Răsilritul Nistrului, precum urmeazA .
• Simultan cu mişcit-ile bastarllo-costoboce de pe vremea lui i\1arcus Dacă nume bune thraee ca Axiaees, Croby::i, Rhotlt!, Saggarius,
Aurelius, par a fi incepui şi Corpii nl\v!llirile lor (cf. Patsch şi Stein, OrtltSsoJ, gllsite la Plinius, N. h.! lV 12 (26),82. ca fiind la Răsllrit
la P.-W., 11l 1608 sqq.). Da" in vreme ce Costobocii nu Illai joacă Jc Tyras, de fapt sunt simple dublete ale regiunii geto-crohyzice dela S
nici un rol În istoria Rl1s1irilului dupl1 scc. 111), C",pii, de o parte Dunllrii şi vor trebui de acum şterse din lista toponimicclor din N Mării

~:,~,r:~c~;;:;~~s~:::::~;~~~::~:::~~:!i~~~~~:~:;::,I~~~~~!~:I~~I;,~~~~:~\~;'!~
;\cgre (v . demonstrarea mC:1 in Note tli geograf.lllll., /.c.,p. 333 sqq.),-
nvem in schimb alte onomastice şi wponimice, sigurt", pentru do-
cumcntarea clemcnlu lui gctic la R d e Tyras.

~~1:?I~~;'r!;r~~~;:i~f.fi~~i,:~0~!.::;;'~?i;~~~f~!j~f:?
In ade\'llr, elemente thraco-getiee se glisesc chiar dincolo de Bory-
,thcnes, dar ele nu corespund unei extensiuni org.lnice şi comp.;cte
g iee, ca f.CC('3 pc c.,re autorii În chip unanim ne-o eonfinnă patitI /"
Boryslltmes. De aceea , din multele nume lhrJci ce cJnstatabile prin
11 1924. p. 32 1 şi l'on .). Dacia lui Traian e inundnt1\ de GOli, Sar- inscriPtii în aceastl regiune extremă geLÎd, cred necesar (1 cnumer:\
ma\i, Baslarni şi Carpi'l;.-audn lui Aurclius Victor, Caes. 39, 43: a:ei numai pe acelea care se int;jlncsc in albi", şi la Apus de Olbia.
Carporllm "atio lramlalfl omni$ i" "Of/rllm SO/IIItI, e lot aşa de goalli Penlru cele dcla Rblirit de albia, în afară de Vasmer. o. (., Cdre

~\:~r~llila~~~~~~lI~~~e~~:~~::~~I~r~~il~cr~~~I~: ~~~i~ '~r~i~I~~~~~;tri:~\~~


noteazll aUlturi de numele ir.tnicne Încli şi o întredgli serie de nume
th(,dee , e alum de consult.1t :tnicolul lui C. :i\lhteeseu, Nomi traci

~;:ii~,:~~f~:îk~!~:::;~~b~~~~~:~:;~~::~:~~';i;~:i.~i~!v·:!Ei0~ ·
Ilt/ IcrritoriIJ Sct/O-SflrJtIflJico, În Ephl'meris DacQromalla , Rom:t, IT 1924,
:\Iateescu enumerll ~i elocumenteazll urml!.toarele nume thracicc la
Olbia: J. 'A/JAwl'axo, (rl1d. 'AIJlol'-), fiu al unui 'A!.'ol1Quaxo" nere-
e5axat \v. material111 la Tomasehek, j 108 sqq., şi P.-W., l. r.; eL le\'at de Al. În lista Si! şi caro:: prin mei .•"QOI1-oU se ar,all a fi fost
la noi mai sus, p. 41). probabil ch ier get: cL mai sus, p. 222, Arsietai, Arsekvia, ctc.-
Nu poate fj deci vorba (cum crcde TOlllnsehck), atunci când ur- 2 . 'A,lUa) (posibiljinci\ nesigur)'-[ " fJ~o, in Ov(!Y-fiaeo" sigUI iu-
m~rim aceste necontenite nrtv!1liri, dO:lrl\ de un mic grup de triburi nian, tIt:lt OI pritnl\ I'lidliein1l: cL la • trabo, p. 306, poporul OU()Yo~!­

~~~:~:r ~ir~ ~~~;~~l::a; ~i)~Sr;i~b~:I~li:sl\etl:i:n:, I~:tol~):~~~~~" ~~~~~


cat ş i ca finnl: cf. numele pCr8!11lC Altr<l{Jueo), (f)fl(!l'u{JaCo" etc.]. -
3. Duxl) (posibil). - +. O"u,!!C-fial.o, (posibil chiar Întreg, iar nu

~!~ad~i::~I~r:~;7n:I~1 ~~ur~;~ ;~~~~:\~~~~t~i;;~ilu~~S~eil;n~:~~ut~~:~:~~1 numai prin terminatie, cu m doeumcnteazli l\.Jateescu).- 5. neWu~,


/liro, şi Bit/lIIs. - 6. JJ(}ata6o,. - 7. ['&rOţIOVOO, (sigllr) . - 8. r d).w;.-
nordic şi estic al munţilor lor, .Ca r paţi i •. Aceastli concluzie, si ngură, 9. Llât5a" .1<.1150;. - 10 . .duo;-. - Il . .dlC'I'. - 12 . .dt('ciCel/u!O'
ne poate lămuri de ce elementu l getic e rl\sp.lndit aşa de departe, !ct){}Ol', ';ye/tWI' Lltţ,if!WI'.- 13, iJ(}€l/Jal.I' . - 14. Llu(litm'CII!O' (ef.
chiar dincolo de Nistru, precum ne spline ]>tolemaells textual, tocmai numele regelui dac DiurptUJclIs).- J5. IJclltOu!O'.- 16. ZCl),OI"-
,) DupA 'I'om:lKhek. 1 101}, .eine dialeinilche Ncbcnform \'on Kug:tuut; dupi altiI
i) er. IOIU, o men1iune dupre (Oi la Ammidnus, XX ii 8, -4:Z: e drepl insi ci o influent" fonctid lIermllnici (Skirii ,i Uaslamii erau d: muh aici chiar pe "remea
nul nid o leail.turl cu vreun el'eniment bine dlitabiJ. lui PrOlogenes, in ue. II a. Chr.).

www.cimec.ro
ef. ciI. La T om ., p . Ji)·-15· ~cf)']("::()~ (p. 53 . din rltd. suro- [Tom.
p. 44]' format C_a Zov!!'}\ , Z01'!!O:,O" tot dela albia: Tom. p .•p)._
16. ~·m l.01Wnt.O~ (p. 53, poate din ri!ld. sur,,· (ţoka) nspimU , ca În
+
general În aceste re~iuni. /1(1;0" in loc de JlUt O;, cu consonantismul
wrent thraco·gctic: P>fli posibil Însli şi iranianul -flu' o:, ca in
d'fI 'l'·&Pfl~OC). - J7· TW'u'(J!oO; (ibM., poate d in rld. ~al'e- [ef. Ia Tom.
p. 70] + Srsus { natiane f)acJul} ; Tom. p. 43) '
Aceen cc inslt mi se plre !Ilai decisiv - c.:l!i(.i Ccto-Thraci gltsim cn
populaţie flot:mtil pAn!!. în Caucas 1) - e toponimia . Şi afirmarea lui
ptolemneus d\ r.ran ita csticlt a Ge\ ilor-C.'\rpi e Borysthenes, mi se
parc confirmatll prin urmltloart'le nume: unu l de popor, nitui de loca-
litate şi, poate. un ni treilea şi un al patrulea de oraş<'. J. Plinius, pro-
babi l dup1\ Agrippa, eunonşte. l V 12 (26) 83 . pc peninsula numit1l
.Drumtll lui Achilleu s. din fatB gurii unite a N iprului şi Dugului,
poporu l numit Sardi. i\ccM ethnicon c aş:a de caracleriMic thracic şi
poponll Snrclilor cu capitala Sardir(l (Serdi, St'rdira) a!}1 de bine C\I-
noscut, Încât mi sc parc superfluu să mai insist. J I. Dc :a1t11. parte,
e.'(act În faţa tcritoriului locuit de Sardi avem insula Bere::an, pe care
s'au aş e zat intA iu :\Iilcsienii, când nu ajuns ll.ici prin sec. Vll şi ou 1
indr3zoeau incli :l debard.l pc malul limanu lui, unde mai apoi au fundal
O/bin. Ori ('stc clu. clt nu!Ut'Jc, păstrat pân~ azi, al Beţ('zanu l ui, nu-şi
poate g;\si o explicare lllul{lImitoarc cu ajutoru l iranicnei (Va:uner,
o. r" p. 64 sq . t.:cardl acest Ilicru pornind dcla rldlicini ascmltnMoarc
din ir:m. şi OSSCI., cu însemnarea de .înnalt.! ubrupt. , dar recunoaşte
că .dic Dcutung blcibt unsichen), ori, Cu :ltât mai puţin, cu ajutorul
Fmbilor tur:lIlienc sau mongolicc. Dimpotri\'1\, dac~ urmărim topo·
nimia gcto-thmcicl1, gAsim o intrea~lI. scric de nume, În specia l gcticc!
ca Brr::o/!is, Rt'rsfllflflt, Rf'I·zttm"o. lJllr:r;aoll, Buzat/a (Tom., II 2, $9 r 01.. l ...u!:.t ~
~j 62 şi la noi mai SU!!, p. 229), pornind <Ici., aCl.caş rildăcină bute}::.
cu însemnarea. nu de abrupt, ci dc al". prUn! CII alb, idec'l adid'a dela
(!;lrc p l eacă şi numelc mef:lcadlnului (in lituană, ca şi În alte limhi:
eL Tom., 11 z, 59 s. Bers01';(I) şi <lccl:t:tl herz('i (in albanez1\. şi românl").

1) CI. de J'lild4. p. Daci, numele Ido'l'. III i\hle.tlcu. 1. c. _ In ce prj,·~te pe


.borigenii thruci - incA dr pe Vfemell Cimmerienilor - Între 1\ipru ,i I<uban. pco
u,;Ilil coula nordicl li \fldi Nrllre, r3rerib SUnt fonr!r Îmr1rlite. Roatovtaef( in
lrUlliafll r/llJ G,,'elu repre:tintl - ea ultimul scriitor pe "CCll leren _ un punct
.le ,"ederc (onrte 'Ihrnco·(jh. ef. ~I lIerodol. 1\' 10:: !CI_ dC.!lpre T.urii din N MArii
:\tlZrr-.

www.cimec.ro
Ori ace:lst!l. idee de .alb. , in le~ltur1\ lot CIt AchiliclIs. o rcglbim ~i
". \ " RXPAl" S llit..:BAClITI C \ H'''·R.Eooo!;:;lsooA.CIlIt .

din nou. din sec. IV În:.inte, s~lb prc..~iunea celtică dinspre Apus. şi
d deabIa dup~ Atht'3s, OromirhuilC"S este primul rege g('tic, t:arc
În dCnllmirca dat3 de Greci insulei ~h:t·",; : li 'J!Xti.UM; '1 A€t'k"J
rcuş~te s11 refac1\. unitatea geticA până in stcpa ucrainian:\.
1'J100 , (PtoL, III 10, 9), care de fapt c ins ula ~erpilor, dar Îned
din antichitate a fost confund:!tl de l\lcla cu nerczanul, fireşte din Oricum s'ar prezenta Îns1\ am!tJltll"ltele, tradiţia p1\slfat3 de Il erodot,
caU1..a .drumului lui Achillt"' us. , care cr:\ acolo (II 7): LCllct Bor)'J- cA mormintele regilor cimmrrieni erau pe ma lul r!l.s~ritean al Nis-
thtll;s astia obiecta /,llTl'a aamoduIII el I/Ilia ibi A,hillu silus tst, A,hillea tr.tlui, ne aratA eă prin anii 1000 a. Chl". graniţa Imperiului cimmcri::sn
ragllomillc. Curios e Ca Slrabo (p. 306), ou cunoaşte numele Bcreza_ (egul de ce rassa vor fi fost locuitnrii lu i) , era la Tyrns. elim de altii
nu lui numit de Pmlemacus , de sigur in lips1\ de altceva mai bun, parte, din analiza istorico-geografici'l flieulA În pag-inele prccedcl~te,
BO(JIJO {)8)'f}' - dcşi ştie el[ tare un poru şi cu toate c~ şi lui impre- re1.ultl.\ ci'[ J\istrul ero. pe intregu l lui curs locuit nu numai pe dreapta,
jllr!l.rile clno~rafjce dela coastă îi su nt perfect duc: tj de t>7t€QXEt- ci in multe plirţi chiar pc sulnga lui de neamuri gctice, pr:ntre care
1'81 "'1 mIca xw(!a Toii j,er.0sl'To; Iler~u 80(!IIO{}l!'OIJ; xal " / 01!)01l 1t!)<hu/ C:lrpii crllu poporu l sa u grupa de popoare cea mai importantă, Nistrlll
1'611 fOTU' 1} ((Îi)' r en7)" lfJl]I.l{a (tstcpa Geţi lon), l'rrewl (spre N) oi 1't'-
l!'1'bUI, J.1~iJ 'oiJ~ (mai la N) al ' l clC 1'Y1'; ·~":(1!!/ll.hat, Aceas ti\ im- ~;;i:~~:'~~i::,~~~~E~;;~:l~r,~;.e s~:. <~~~(~cr~I~~.',;~~; ~~a~:~:nc~~s~:i';~:.1
prejura .. e m'u face 51\ cred d.'I incii din vremea Gc\ilor numele insulei
a fost ex.clusiv cel barhar. getie. «Rereza"a•. I II. In sf:ll'~it, cu
toat~ opunerea lui Vasn1er, p. 67. 11\1 cred cu totul neindrel'H\ţită
sp;:i~o:~~in I:il 'S~I'ez~ahr~~ ~~~::r~orao~3el~e ;:~~~-~:~7:~eE~~~no.a:~ i~~~:

~;~~l;~~~;~:;~~~§~g1t:~~
explicarea oraşului l.:eQ'I,ol' dc pe Ni pru (Ptolcm. III 5, 14) ca de ori-
gin1i thracidi (cf. cu lucul din Vasmer, Tomaschcl:. Il 2,79), şi,:Jş
adliuga Încă, 1' -. şi numele oraşu lui ~'&!.>OI', ceva mai sus pe Nipru,
C:lre ar fi pur şi simplu gctic. dupli r1iel1\cinile gclO-mysice sara şi
sama (". cit. la Tom., 11 2, 79)'
jOaca insi1 din inscripţiile gl.\sitc la Olbia şi În genera l În S Rusiei
in continuarea excelentei Iradi~ii a lui Iferodat, mai al(.'s prin tnlrea
t ~~~~~c;1id~:fl;r;;~:;s ,e~~~~;:;~o~;~~:::~., ~/!~:s;r\te~~~ ~lj~\\i P~::~Cg~~~~ oper!l. geografico-etnograficl1 a lui Poseidonios din Rhodos, capiltll
Olb:a, pe vreme? lui Traian, dc OiI) Chryso~t()nllls, nu sunt mai put in interes din ce in ce mai "Îu pentru chestiunile etnografice şi note31.!I.
fundate ca descrierea vieţii getice la Tomi, pe vremea lui AlIgllstus, Illai amanunţit numele şi felul popoarelor din regiunile nordice ale
de Ovidius. credclIl totu~ din vrem il e vcchi - sec, \ ' [1 - Va. Chr.- ~~;~:U~i'n~~~~1111:it:l~~t~;:~U;~~d~::;1 ~:_::t~~~~~~t:::um~iin~~s.Vislllla şÎ
lu crurile S';\U prezentat altfel in aceste regiuni.

~~i:~~Ei:,~:fi,:t1·:~~,:'~~·~~~;;:::;:~:';?2
In adevăr d in lecLUra atentă :1 lui Ilerodot , care a cunoscut bine
Olbia, rc.ie8e di, chiar pe. Ia mijlocu l Recolu lu i al V-lea, Sciţii CUlu Îll e~
mereu harbal'ii abJolut caracteristici prin multimea şi autoritatea lor
in aceste pi'l.'ţi. Casa regal1\ scythit, <lvllndu-şi reşedinţa şi palatul
clădit cu toată arta ~i lu xu l glecesc, era insulnt1t chiar În Olbia, iar
neamurile b:lrharc dimprejur erau considerate ca " /"!Utl)'1!C ~~vD(l(.
ch"ar dind nu erau de neam sc)'th ic. Gcţii - atitc:riori Scythi lor in
pr~~u~t~~~~a;~c~:~~~ s(~e r:~/I~~~: ~~ t~r~~~~n~i:~)a~~~ r~~~~!tep;:p~l~~
Astfel pentru c1ănslI] IJL'f]f['OI şi flffrptyo/. Sarm;::~g~tl/Sa şi Germ;sara,
llccste rrgiuni - au trebuit dară să fie În aceste timpuri mult s lăbiţi
de presiunea scythic!l. şi, În Pllt~, imp:nşi spre N'O şi RV. Inclinihn
.1 crcde di o reacţie getiel elt: pUlc;nÎc reflu,," etnogrJfic ti avut loc
~~:d~~u~i l:~~;~:';~~S:;/~':(::~:it ':;~;.1~~a(C~.tc~., ~~n;i t~~:~~~). ~~II~~~~:

www.cimec.ro
pOOlIC ue i\larinus din Tyr (cf. p. :\4) În chip a~a de neintel:gen l , ~~~i:ti ~~~~~a~c"d~r~I~~I:i Ş:o~.ltcnia, deci afadi de partt.:1 pr:ncipală a
d din fiecare .Iecţiun e. gre~it:\ a celui de al doilea prototip ci ar fj
creat o IIolld localitate (\'. la Schiiue. rg. 14). Credem cli Sc.hUtte se A doua grupli de t:inci incepe cu T l!uriscii celtici: am v1\zUl m,i
in~c;tl;\. ~i nu vom folosi impotriva argumcntilrii sale cazul absolut 5U:t(p. 23SEq.).clt pecursul superior al Nistrului, drept dea!>upra Daciei,
arbitrar cu Sarm;::tgrtlHo= Grrmisl/rtl (p. 84)' ambele bine cunoscute, ptoletn:teus t:unoaşte o serie de l oca litll.ţi celtice. nac1\ ele au aparţinul
chiar din ins :ript ii, ca localităţ i deosebi le , departe unu de alta şi de- chiar TeurÎscilor, nu se poate :,rirma cu sigurao ţ1\. Probabil Însa ca
ill1portanţli absolut dif\·rit~. Ci ne vom opl'i o clipli la g;mnastica pe
C;II"C d o face (p. 85 cu p. 80 şi S , sq.) cu Sitlgidava dacidl, a circi
:j'~~;~;~!~:~~~~i~i~~~~l~~a.j~~dc~::ur~~:~~~~~~~~~~:~~~~n~~~:~\t:~\~~:~i::~
poz;ţ:c, pe drumul dela Turnu l-Roşu spreApulum, e c~utala la S;~hi­ celtici din S!l.tmar. AI treilea popor din grupa 3 doua ponte fi incâ
şaara (!) (pag. 98), jll r numele ei e idc["Itifical cu: Sallgidavo, Zargi- mai precis local izat: sunt B/lridave"sii, cari nu puteau 8!!. se afle, cum
dtl va (protutipe ptolemeicc). AcirlatHl şi Sagadat'(1 (Tabul a), Sade/apa
şi Sat/ddapi' (GR). Ln fcl, Suridtwa dela RlI.shrit de Durostorul1l (p.
~;. ~rl~~cs!i n~~aml~leS d:;â~'~:~~~:~I':~~lâl~i,:~j~:;r~·~\~e;~:~Ş~:I~ it:u~~~~
97 şi Lg. 17) dcvint. şi Rusidava delll N de Romula in Oltenia (TP)
~i Zlisidov(I elin DlI.rl\gan (Ptol.) şi Zurohal'a din Banatul vestic (reol.),
;;~~e r~~~a';~~\l ~ ~~C~ll Ş~c:s:~c~~~~~ l;::~~:;Sa!~,'~~n~: i~~!'l~i~:ll~c~;ŞI~/~~
11\1In:,i cel"3CI! tr("buia sll. devic firesc, Sucit/ava dela Apus de gUrA 0 1- stabi lit meridianul celei de a dOlla grupe de cinci neamuri d3cicc.
tlllui , la Celeiu, rotlstatală lni" msrriptii, nu a devcnit. M~ opr~c el de-al cloi lea, Uatllunsii (ori Ractltcnsii) vor fi ocupat platoul Înalt
deocamdatl aici, pentm a IIU pierde mai \llultl vreme Cll construcţiile llrdelean dintre Târnave şi Someş, iar al patrulea şi :t I cincilea, Polll-
aşa de excesiv raţionaliste ale lui Schtitte ~i voiu Încerca n m1l. I ~muri loltT/sii!) şi Kf'iflgisii, primul Oltenia "i Vi\luntenici deluroasc, al doi lea
cu datele lu i Ptolcmneus , n,d ti insist;\ aC Unl mai mult asupra re~iunea corespunzătoare de camp, pânll. in Dunitre .

oJmbinaţiilor filologice ale. altfel. fOJrte meritostlllli autor danez. :\ treia grupA dc cinci poate fi iarAş localizat! ceva mai 13murit
/ Ptolemaeus (111 8, 3) inşir!!. popoarele DitcÎei prtromatlt dela V la tot prin dtJuli popoare, primul şi al lre ilea. Costo/)odi locuiau, cum
E ş i dela. T la S in trei grupe de câte cinci . Aceastll. grupare nu ni alll \"lizut mai sus (p. 240 şi urm.). În cea mai mare Jlartea Jar, afr.rl'i din
se pare înt:.i.mpl3toare , ci credem ca, la un geo~rllf matematic ca Ptole- mAsivul carpat ic: in Ga li ţ;., sud:d şi ~loldO\'a l1ordÎc~. De aha. parte
maeus , alent la rostul meridianelor şi paralele lor, ca şi la accid entele
de geografie fizică, rostul aşcz~rii ne:ll1lllrilor dace in acest fel co-
~~:~s;·:; ~~I~as~t~~~:~~ac;3~~~·~~·~~c,e~~~1 d::, p~;/:~ l~u;::~~, I:~i:~
respunde unei !ituaţi i topografice precise. In adev1l. r, din grupa vestică buiau s1I. alc1\tueascl1 o continuitate spre V cu Brilogallii din Bas:-

~::~~:~:~:'::~;:~:~~l~;;c~~'~:~~~~~~~:~~~::;t~~~:;~:~~:~:;~~~:'~
de cinci, primul popor , cel al Allar/i/or.ecunoscllt şi din alte izvoare
ca fiind În NV Daciei tlf(tr(Tdin cad ri\;lleru l transilvan, iar al ci ncilea,
Saltlcmii, având in vedel·c local itat ea Sa/rlt/(f de pc S;\Va, 1:, V de S:r.
miullI, pe care trebu ie 53 o cunsider1\m ca o prelungire migralor.c cu ţinutul Învecinat ~prc Apus. din Tara Sccuilor. Puvest irea lUI
a lor, au trebuit să fie nu prea departe de Pannoni~, Infcrioar1\, deci ,\ mminnus, XXX I 4, 13, priviloure 1:. retragerea COlilor lui Ath'lnarich
În SV Dacici, deci în Banat, la Dun1\rc. P e meridianul Anarţilor inaintca I lunilor cai i \'cniuu din Rllsă.rÎt in CallrtlltlIlt/cIISi.f /QCIIS s·3r
şi S:lldensiilor trebuie 55 e5ut:\m ucci şi celelalte trei popoare inter- potrivi şi ca Cll localizarea d .: mai sus. AI patrulea şi al c;ndlt·;\ pl por
mediare: Prednvnzsii, Bi,/ii şi A/bouusii l ). Toate cinci sunt dara. ·de din a treia serie. 8(1)(,1I$;i ~i Piefig;; ar trebui astfel s:l-şi ~i1sea~c!\ loc,

~~boccnsilorde:\lijller.ed . )Jlolem.ll,p."+4,dup3Boeeking,
primul prin Bu:diu, H.·S~rat ,i
nrll ila, al doilea in câmpia l\1untC:tnă
din naşc:J, Ilfov şi lalomiţa .
•in regione Dan u bianll in qua TrtwlDllm CI.t' (NOD., ("d. 8oec::king, XXXIX
(_XLI!], p. 10 ,i ~99: ef. CIL. 1111 619'), mi.ep",relOl·tiodClI.rbilratll.,e.dad
am ' Tt"I' .A-i loc.lidm IIbsolut sigur 1. Alburnut, in :\Iunlii Apuseni. ') (iR. IV '4, 1). 104, ("unoa,te o POlul" Pt" drumul VimimltÎ//11I· Tibim/lll.

www.cimec.ro
J" J'J ". "Xr\S'S tl"'~':'\ GY.TI C'\ 1''TltI~ _ ŞI JDO A. CItR .

Dad cOl1lpar~m acum accastll localizare a celor cinci sprezecc nea- cu nume romane pe care le constatilm În ltinerarii. In el lipsesc.
llluri înşirate dc Ptolemaclls in Dacia proprie Cli h1tr\ilc ptolcmeice, Singurele centre cu nume romanc, cunoscute lui Ptolemacus, sunt:
ca acee:1 din sec. X ill (dt.pl lIelb:': lg-Cuntz, SlC. X I) plistraHI. în cod. O.}).."tta~&t' (nec\Jnoscut din alte izvoare, ciici inscr . citat~ de l\IUJler,
UrbiT/as 82 (la Schiitte, fig. 12),ohse1'Văm că tr:ldi\itl cartografid an- 1 1, p. 446, şi SchUue, p. 94, nu c suficicnt!i nici pentru nume, nici
t:cli, chiar f!tr!l grade de longitudine şi htlitudine (care lil)SrSC la Ptole- pentru localizare); l,.'oJ.i,·cI,I (cunoscut şi din Tnbula); l1eon:W(!{a
maeus pentru localizarea popoarelor) It procedat În spirilul În care AiiyaVoTu (dubios, daci identic cu Pretoria din 'J'abula şi Ctl ' , h-
am lucrat şi noi mai sus. Dimpotriv!\. procedarea, nu dupA meridiane , YOI'.-r{u dela Ptolemaeus insu~, cum crede Schtitte, p, 97 sq.; deÎ
cum am făcut noi. ci dup!\. gradele de latitudine, cum face C. l\IUller ca şi OVJJ'nClI·6 .. , !.ceasta e o denumire care privi:\ direct pe imp~rat
În Atiaslii s!\.u la Ptolemaeus (hartII 18), aşez;md neamurile Daciei in şi imprejurarile rlishoiu lui, in vreme ce Prat!lor;uln simplu e cu totul
cinci grupe de câte trei, pe cinci paralele respcclivC', mi se pare foarte comun); 'A''i'otlotla (iadl.ş greşit consideratii de Schiille, 1. c" ca
put in fericită şi duce, in specin l pemru V şi E Daeiei, la o grupare CI simpll\ coruptelă a numelui l ocalit~ţii precedente; mai de grab~
cu totu l artific ială, pur mecanică, :t popoarelor pe h:trti'l, nccores- ÎncA una din denumiril e provizorii :.Ie vreune i aşeziiri d intr'o str:îm-
punz:\nd la nÎl.:Î un fel de re,lIit:tte istorico-geograficli . toare a muntilor, dat li poate chiar de Traian in Commentarii/e sa le ori

:; 1~:~~~:!;:~F~c~~~::;I%;C~~~;\~~'~;C{~~k!i::;~~~oI~:,~:;
dacice Înşir:\te de dânsul nu se vede a fi fost, dup1i nume. iranian
dcCritonîna lesaleCetica);dcnull1ir i analoagc.prccumrclcvit Miillcr
cu dreptate au fost şi J1I(]O'VI' = Ad pirum, 1111'01> =- Ad pilIIlm şi
~ Y~afa ".". Aquoe. dintre cari iar~ş cele dintâiu doura altfel nccunoscute,
iar ultima potrivindu.se cu oricare dintre diferitele Aqfloe şi Ad aqllllS
(scit ori Earmat)I) . Constat'.trca e foarte importantii, clici ni se confirmă din ltinerarii, dar probah il referind\l~se la cea de lângil Clilan . In
şi În acest chip cli la \' şi SV de Siret locuiau aproape exclt.lsi,· sf:irşit . localitatea ZtiiYţlO, dup!!. un izvor grecesc, aşezntii de l\IUlIer
Geţi . Dc:\ltfcl, cum am v!iZllt mai sus. S:trm"ţii nu slint cunoscuţi după gradele indicate de Pto lcl1laeus la Lederota În Banat, dar po-
Ilii Prolcmaelts decât numai d incolo de N istru şi de Ti s:!' Astfel nll- lrivindu-se ca nume şi cu orice alt pod , i ncheie lista. cum se .... ede.
"lilirile sarmate pe carc le-am stuJiM amll.nJnţ i t in cap . Il al aceste i foarte scurt!i a l ocalit!lţ il or cu num c greco-romane dela Plolemaeus .
lucrări au fost - :J:''tnli la sf:irşitu l sec. 1 d. Hr. - numai nişte migraţii Aceeacc ind e hotiirÎtor pentru epoca la care protOlipu l folosit de Pto·
de nomazi, cari au trecut pestc pltmfintul dacic flin\ a se opri aici, iar lemaeus era redactat. e numele Sarmizegclhusei: Ia(!f.IICqtOoVOQ
triburile rcspccti,·c. sau au fost primite in Imperiu (eL Ilrraci Sar- (laollelo,', e afl;lm adicli in vremea răslJoa icl or dacicc : oraşu l e ind
mflla~ (ArMta~) la Plin., N . h., J V ti ( 18). 4 1), In Sudul Dunării, .11 regelui barbar, iar nu coloT/ia DacÎea . Deci iar1ş, lista oraşelor Da-
ciei de la Ptolemaeus trebuie pusă. În leg-lturl\ cu operele in dicate mai
~:I ~~s:~~/~~:P~':~ii-;â!~r~e:a:~:~~tT;~~r::u;:~. ;:~:;:! :~~ecl~,~,d~::::!: sus. pornind dela insliş expedi\ iile lui Traian, şi, ccl mult, cu Gt>l;ctt
pe vremuri cea seiticli , nu se poa te În nic i un el\Z vorbi, 1;11' rolul elc- ale lui Dio C hrysostomus. dar În nici un caz cu itinerarii din C!poca
mentu lui sarmat ic in Dacia l'a Începe serios de:lbi:'t dupli llşCZ:lrea rOlllflnli fi Daciei: lucru car e lui Schtittc, o. C., nu i-a fost tocmai clar,
Romanilor aici, şi, fireşte, se V3 imensiric:\ Cll atlÎt mai II1u lt dllp!l Î3r pe MUller se pare di nu l-a preocupat ').
părli.sirea Daciei : dar atunc i clementele germane vor jud şi cle un rol Cu atât mai mult ins1t Plolemaeus nu se va potri,,1 cu TP şi cu variama
tot aşa de important ca şi c('le iranicne, pentru a ceda, ambele. din foarte 11lrzic a acele ia ş fam ilii de itinerari i imperiale, GR, când va fi
sec . VI inainte, influenţei pre<:umpliniloarc 8Ia'·c. vorba de oraşe l e cu nume ind igene ale Dacici. J'tolemaeus e singurul
L In ce pri"eşte oraşele Dacici, Ptolcmacus cunoaşte faza ce.. mai
') Tin !IA nOla aici. ea ,impli curioziTale, ci atit Mudl~r elt ,i SchOne 'UCetC pe
\'eche a provinciei romane, imediat după cucerire. O 5Ul1111 de I(lcalit!i\i bitlut PloIcl1\l&cua,idupli toponimiRactullt!l rominc:ucl, rtcându·j morali dind nu
le'pouivc,u:, Astfel CII Nf'li11lIllV/1 sti devic Nedeill, Timon T~RSC\II, Somon ISoar~lIi,.
') Vom rdull d~ahfd ChtsTiulicu mai jos , la in,irnr~a numelor de orll~~ din Dllci:!. Polllfll Potctul , eTC. ~IC.

www.cimec.ro
,6, ,6,
izvor care ne·a pAslT:u,..6list3 mai bogat3 de vceh i nume de local itAţi popor iranian Sarga/ii şi din numele de râu Sargtlias (cf. mai sus, p . 230).
dacice. Dacă negăs irea unora d in ele in T P e un motiv suficient ca Ramidava Îşi are confirmată r3d3cÎna dc baza in sta\iunea drumului\
sA le admitem nUOl:Ji pe cele confirmate de acest izvor mai târziu ro- Philippopolis- J ladrianopolis, Ramot: de pe Hebrus; iar originea acestui
man, condamnându-Ie pe celelalte la rangul de simple d\lblete ori numc e eeltidl, precum vedem din toponimicul identic din Gallia
coruptCie ale celor dintâi, m3 indoesc foarte mu lt. Ori, cam aceasta (eL I\Jiller, iti". Rom., p. '35 cu 537) şi îşi are rostul ci atât in fostul
e metoda dup!i care procedeazll Schtitte : grupllnd ~ i l ocalit!iţi l e lui regat eeltic dela Tylis in părţil e Odrysi lor, cât şi În l\ loldova sudid,
Plolcmaeus În form!l. de itinerariu şi chinuind pe aces t autor ca 53 intre unde Plolem aeus aş..:az!!. Ramido'Ua sa dacica şi unde pune simultlln
În cadrele TP. Du pli aceastli meIodll Schtitte (fig. 17) co ndamnlt Ia şi pe Co/tntii ceh ici, de cari am vorbit mai sus. in sc himb Komidat/a
neex i s tenţ!i urm3toareJe oraşe ptolemeice : Pllfrida fJo (dublcl la Petro- pe care ar fi s'o dubleze, are ca bazli răd3cina como (skr . kama) genera l
Java), Carlido'Oa (scoas~ cu lotu l d in Dacia ş i facuta origi nal la dublcl\d thraeieă (ef. T om ., Il 2, p. 86 cu 49). dar in specia l folos ită cu pre·
Currod,ulllm, din Sarm:uÎa, el insu!) deplas.1 t de pe 'fyra; la i eşirea de N a d il ecţ i c la Ce~i ş i În Bosporu l Cimmerian (1. C., p. 49) : nu mai puţin
pasului Dukla 1), Sangidava şi Z argidava (dublete la Singidava) , A n- de doi regi gcţ i au în nume le lor acest cuv~n t: Como-s;clIS ş i Di-comes.
cur/ia (du biet la Praetoria Augusta) , Cermi.::tra = Zcrmizirga (dubl et Ega l de ncî ndrept:lţit e aşâ zisul du biet SlIcidav(l = ZlISidavo ; înt5iu
la SarmizegelUsa). Ramidova (d u biet la Ko mid:wa), Z IISÎda va (d u biet de toale o Sucidava foarte precis loeal izabila exist:l in Dac ia oltean3
la S lIâdat:a, ca insăş scoas3 cu totul di n Dac ia ş i dus?\. în !\ Ioes ia) la Celciu şi deci n'avem nevoie să presu punem nici o confuzie cu
Polomltl (duble t la Potu la dela GR : Schtitte, p. 85), Z lIrobara (du. Sucidava moesic3 deJa Durostorum; apoi Zusidava lui Pto lemacus
biet la Ziridava), Acmo"ia (dublct al Agmon iei d in Moesia la GR: _ aşezat!!. depanc in K E câmpiei muntene, duc Siret - Îşi poate
SchUltc, p, 85), Pittum (dubleI la Pirum), T ot aşa dispar deal tfcl la perfect tAsi o exp licare, ca şi SUSJldaua de pe Oder în Geti:J gcrmanic1\.
SchUue ş i următ oa rele triburi dacice: Saldellsioi (simphl du biet la prin compoziţia cu cuv:lntu l SUIU , bine cunoscut din onomastica
Soldat din Pannon ia), Bifpltoi (du biet la Pitphigoi), Teurisci (dublet thraeică (v. Tom., 11 z , 44): S pentru Z, şi invers, e frecvent in geto-
la l'fluriscii din NoTicum !), Prtdawmioi (dub let la Buridaua ş i Buri- thracicl\: cf. Înainte de orice numele S::mnizegethusei, pronunţat (in
dat'cmioi) , RhalactnS1'o; (dublct la Racatac din i\ loravia), COlensioi inscr.) şi Za rmi·, ·sara şi ·::ara, etc. Polonda ca dublet la Poltlltl este
(du biet la Cot;,,;; d in Boem i•• ·Silezia) , Albocc"sio; (dublet la Albona Î.1răş ncadlllisibi l, deoarece l'otfllo e ruda bunii cu Pole/ente, Palltalia
din Nordu l Adriaticei. in pcn insula Istr ia: ef. Sehiitte, p. 86). La fe l. (eL ci t. Ia Tomaschek, Il 2, p. 63, care dealtfel n'a observat aceste
I-Inrpioi dela gurilc Dunăr ii ş i Cllrpiolloi d in Vestul Car paţil o r rac leg!Hun) , În vreme ce Polonda, mai drept Palodo, ori Pelendovil (TI')
tdouble em ploi •. au tota l alte r1it!(1eÎ ni (ef. T om. , 11 2, p. 6+ cu 65 ; Paloda dtmane la el
Am ind icat mai sus, incid enta l, primejdia metod ei lui Schtitte in Ilcexplieat1t). La fcl, ZlIrobara şi Zirida vu corespund la doui1 realit3\i
leg1itură cu Cermisara din Ardeal şi S ucidat'o d in Oltenia, documcn- geto~ thraci ce precise. şi nu F'0t fi nişte stupide greşe li de copist. Clic i
latc monumcntal ş i deci stric:i. nd toată logica :a rgumente lor criticei in ZI/ro-bara avem ce le dou3 r3d. foa rte bine cunoscutc zl/ra taplh
verba le. Dar printre 6Coruptclelet î n ş irate ma i sus sunt unele foa rte (Tom., II 2, p . 78) şi f11'ffJtl, d in bher, «bogau (ihitl., p. 59): ~bogată
rezistente la orice tentativă dc suprimarc, deoarece prcsupu n eli ret- in rt pCJ (nu cum crede 'fomaschek , /. c., p. 78 .krumme Schu tzwehrt;
pect ivul copist care lc·a cet it tgreş iu ern un mare indogcnnanist, căci pentru a > t: În limba gctidi cf. zcra ş i zara (ib. p. 77], dOVll şi devll
se ar;lU a fi ştiu t filolog ic thr3că. celtid ş i iran ian!!.. Sangi (da t'a) cores· [1" 70]); d impotriv!l. in Z iridat/a avcm ca bază dd. Ziri· b'nc cunoscuta
punde unei rădăcin i thrace fpcl. iale, bine deosebite de S ingi-, ea rc arc (ib., p. 77), cred idelltic!i cu Ciri· (eL Germi· şi Zermi-: ib., p. 88)',
:I ItC compuse (cf. Tom., II 2.78 cu So), iar Znr,r:i(dnva) , aşeza tă de documcntat1t chiar cpigrafic prin Giridava din .\1oesia, la 5 de gura
Ptolcmaeus pc malu l stâng al Siretulu i mijlociu in (ld Itlo.osiu tn, adicA Oltu lui (C IL. 111 12399 şi hanu IV G k).
in teritor iu geto ·iranian, îşi are o perfect~ cxplicare at:lt singurll. , d in Mll opresc aici, deoarece dublete ca: dacicul Cu rsidava = cc lticu l
ossetieă (ef. Tom., Il 2, p . 77), cat şi, prin r!\d. Sort·, d in numele de Carrodlwum, greşite şi ewnologic şi topografic, nu pot fi d:scuultc

www.cimec.ro
,66

acum mai deaproape,-iar altele ca PlllritllltJa = Petrodov(l, PiTwm - Pi- Cll inceputul primului mileniu a. Chr.DC3ceea plrerea b:1tranului
rum, nu pot fi demonstrate nici in afirmativ, nici in negativ. Un 5chafarik, citatll la l\lilller , J J, p. 425, dl BicJi din Dacia, identici
singu r dublet de nume de trib trebuie Îns!\ sa fie atins şi el aici: Pre- ca nume, şi dup3 pll.rercol lui, cu Biusi din Sarmatia sudvcsticli a lui
dllt'tTIsioi = Bllritlavt1l.tioi. Schiltte zice (p. 97): tPiejigoi, Ae, tribe ptolel1l11eUS, grffil au fost puşi În Dacia proprie, este tot a~a de ncin-
south of Bttridavensioi = Biefoi, Ad, soulh of Prt'tlavellsioi•. Int âiu de temeiati't ca ~i cun~trucţiile lui SchGtte, cu inevitabilcle sale dublete.
toate nu e exactă partea Întâi a ana logiei , clici sub BllritlafJl!IJsio; :wem De fapt. acet"ace admitem toţi despre Costohoci ori Cnrpi, că au fost
În textul lui Ptolemaeus Potulatenses, iar sub aceştia Keiagisoi; harta şi În NV l1i in SE, trebuie aplica t deopotrivli tuturor triburilor
ptolemaeicli din cod. Urbinas 82 (SchUtte, fig. 12) aşează triburile d:lcice care:1U sufcrit acecas deplasare, ca şi aceia. şi În acecllşdi r ecţie.
tot aşa, şi Piefigii sunt fireşte foarte departe spre SE de Buridavt'nsi. SI't cxaminllm acum ll1:ti deaproape aşezarea şi numele o ra şelor
Dar pcntru cazu l că admitem o corupte!;l in numele p,.edovens;o; Daciei lui Ptolemac\ls. De t.!ata aceasta gcografu l dllnd gradele
- dat fiind d\ prt- singu r mi parc a insemna nimic de sine st~l.t1'itor de longitudine şi latitudine. putem aşeza precis pc o hartii numele
în thracicl'i, spre a alclitul împreună cu tlava un nume de localit:\te, deaşez3ri ce ne 3 p!lstrllt (cf. harta 18 1a Miiller) . Urml\rinrl În text
w

ci se ara t ă li fi o simp l!\ prcpm:i\ie - T omaschek a dat ind deacum (I II 8,4) onlln('a În carc le enumcr~. constatlim cli ca c acccnş ca şi
treizeci dc :l1\i (o. C. , 11 2, p. 65) o emendaţie excclentll., bazată chiar pentru triburi. dd:1 V la E şi del:l N la S. Cu deoseb ire cll., acolu
pe cod. Vaticanus 191 (notat de C. MUller cu X): am avea adictl de unde în cutare regiune a Dacici, oraşele sunt mai dese, el ia câtc o
cetit lIu:bavr/l'OIOl, ceeace la folosirea unui izvor lat in, cum a fost cazul, Întreagă grupli. deodat!\ (d. p. Napoca, Potat$Sfl, Salil/flc; sau: Z"ro·
de l\larinus din Tyr ori ale predecesor al lui Ptolemaeus, e absolut h(lTfl, Ai~;::is, Argitlava. 1'du·sclIm) . dupli gradele de longitud ine (NS) ,
plausibil, în l a t ineşte T şi i putându-se perfect confu nda. Ori, in aceastli şi numai dupn enumcrarell Întregii grupe continuă pe gradu l resrec~iv
ipoteztl PiedavelluJ, ca ş i Piegetae, cn şi Piephigi, au În partea întâi cu- de latirudinc (VE), 1\1:,i departe. EI citeşte deci pe o hartii, iar nu
vântul getic pie,.fiendt, tfei nd., duşman: Pieâava ar insemna deci,cum redl un texl. Aceasta l-a tăcut pc Schtitte sll presupue ca profotipe
zice şi Tomnschek. tDosendorft, şi cxplicaţÎ3 ar fi cu al:it ma i fireasdi, cu ale lui Ptolemaeus diferite itinerarii, iar nu texte litcrare. Dar noi
cât acest trib dacic dinspre Ti sa de mijloc e Între lazygi şi Munţii nu trebuie 81\ uitlm cii harta lui Agrippa, ca hartll, iar nu ca itinerariu,
Apuseni, e deci afad din Dacin proprie, ca şi Piegetlle şi, dcaltfel, 9VlIse continuato-i. AtlÎt Comm~l/ta,.iile lui Traian cât şi Gelica ale lui ;
ca şi Pil'phigi-i, din codrul VH1siei ş i ll!iritgan (cod. Urbinas 82, la Criton ori Getica alc lui Dion, trebuise să aibn. şi o transcriere carto-
Schi.ille, fi g. l2).- 1n ce priveşte pe BltlfţOl, cari, dllpl'i SchGtte, ar trebui grafidi. Accclltu!tm acenstn, pentruc3, dupl cum am cercat a demonstra
511. fie id entici cU f1 d.qJfYOl, ceeace Însit nu e dovedit de Schiltte prin !Ilai sus, Ptolcmacus ne dă o lisHI de :"tolel' bT'fjtJaJ({q. hnf(Q.I,lott(!CJ.L
nimic. credem cit avem iar1l. ş o foarte lI şoarll. greşeal!i de copist: BieJi din vremea când Dacia Înc!1 nu fusese organizali1 ca provincie romani1,
in loc de Biesi; dl.ci, n'avem ncvoies!l. rcpetll.m:prototipulluiPtolcl1l:lelis deci nici şose l e regulate cu 11//ltal;(meS şi slatio"es incii nu avea şi deci
a fost latin: iar confundarea lui/ cu s Într'UIl tcxt latin nu e excepţional nici de adevll.rn te itinerarii ole Daciei nu putea fi vorba.
de rar!!.. In sprijinul p~rerii noastre: vine faptul d1 Bir!i =. Bies; din Singuru I itiner:lI iu care ne-a pllstrat o posibilitate de control al lu i
Dacia vestică au ca vecini spre N pe Piedavel/ses, iar spre Rlislirit Ptolemaeus e TP. In eateva locu ri ea e îmboglllitli prin doun.-trei
in S Ardealului, pe BUTidavellstI, exact In fel cum În Slovacia şi şfiri in plus de!:, GR . Acesta. deşi foarte târziu, ne dă, ca ş i TP.ea jnsliş
l\lordvia a"CIll pe Biess; lui Ptolemaeus (III 5,8) vecini cu Piegelac la redactat!t definitiv mult dup!!; picrderea Daciei Traia:\c, indicaţii pre-
N ş i cu Bllr; (dupit Ptolemacus spre NV, dup1\. nOÎ mai sus, ţioase d1 acest ţinut a rămas in s trânse leg3.turi cu Imperiul şi dupll
p. 223, n. 3. spre S şi SE). Este adic1\ fenomenul, de repetate ori a, 270. Cu dreptate rclev1\. l\liller (Itin. Rom., p. 539 sq.) faptul cl
constatat mai sus, al regllsirii triburilor getice din Dacia proprie, la GR s()("oa.e ch iar ca aparţinând la Jmperiu im portante regiuni ale
fel În NV celto-germanic. ca urmare a llIigraţiilor produse înrr'acolo Daciei Traiane tocmai pc baza acelor legături, dcsj:lre cari, cum am
prin presiunea întâiu cimmerian3, apoi scythică, venit!\ din E odat~ 9-3.tat cu alt prilej, atlU NDO cât şi Procopiu!t şi Iu slÎn iallus ins . . '

www.cimec.ro
J" v. HXI·"~!HUI\~;.\ aln'leA Jl\"l'RF. 000 ŞI '00 A. CHR.

~~~~i::{:~~~a:i~~j~~~i~i~::~~~~:~~if:~~:[~ti:f~i~:i:.~;~~~!~
'fom. Il 2, 54); partea a doua credem cll trebuie dutată În tulpina
3diecti\'ali1 :-raTaaa, pe care o reif.lsim În numele de erou cuceritor
/Iura(JO' din Bithynia (\' . m3Î. sus, imigraţiilt getice În acel ţinut).
J
l\f:li puţin probabil1l. ni se pare leglltura cu rld. fU6v şi av!!, d in nu-
atât hl conlro!ul direCţiei (h'umuri lor (şi la de destul de I,rs:gur!i pe mtlc edonic Bioo'IJ(!O' (ef. Ia Tom., II 2 , 18 Cll 12).
alacure;I), etil la confirmarea mAcar din loc in loc a nşc:t.'I.rii sigure rlJlq:ovlor(în cod. Venelus 383, la NIUl ler, P: 1'lJlrpa}.ov}. Necunoscut.
cd puţin a unora dintre or.lşele lui Ptol cmacus. Aşezat de Ptolcmaeus in ţinutul costobocic din NV Moldovei. Nume bun
dacic. Tomaschek nelu Anei semna c1l Ptolemaeu8 nu cunoaşte propriu
·Povxx6VWI'. cel lI,ai de NV orllş :Il Oacici. Dup1\ m:me, cchic: 7i5 Dacia de dupli Traian, şi câ, chiar de-ar fi cunoscut-o, colonizarea
corespunde PClfCCl a»c~1\ri i extrem nord·vcsticc a Anarţilor cehiei. nU s'u Întins niciodat1l. pân.1l. În Maramureş, Bucovina şi Basarabia,
Altfel , necunoscut. explicll numele 1'()UpoVÎ.OII din r!l.d!icini dalmalo-italice (J 1 2, 76), atunci
Lloxl~ava la ESE de 'POVXxOlrW1'; aşezat de SchulIc. fig. Ii când r/id. thrace id enl ice (h"h-, b%-) ne exp lidt perfect acest topo-

~i~:~I~~:~~ ~;'::':~~~~~~;i~::~~r.V~;!-~~:~~~:=~:~~:: ~!~iLc,~~~d::'


nimie. 1n adevAr, nu poate fi vorba aici nici de 1'ri-buliu'H, dalmatinu l,
nici de Tf!urvJ.tO" italicu l, ci de 1'ri-, din 1'ri-bal/i, 1'ri-",om",ium, 1'ri-
stoblS, etc., ~ i de bolD, bula, din As-bolo-dina (CIL. 111 14214U), B vÎ.a-
Il prontlllllii ca 0, intr'un ţÎm,l de limb1\ aOlestcca~ (suntem dl1pl tw(!CJ (r!!.u desp !!.rţi t dc Tomaschek,llz. 61 in J]v).-4Cw(}<J. , cll.ci de fapt
l'tOlemacu s ind .. tot in teritoriu anart ic) ş i unde Dacii fusese,", incă a\,CIll aici cuvantullllT'acic ::Qra .apă.: ihM., H 2,102). did1l.cinll care
de demult pâlnmşi de Sci\i, iar mai t!lr~iu de Cclţi. CL iJw<l{J/tl;u trebuie s1l. fi e Înrudit!!. cu ce:l lituanian!li .ula., fStâncltt ldin UI"eitrll:

:! ~:n,B:~~~~nil~~v~icg~!f~~t:;~~~n~!ne:~AS:~:~i\:rt î~0~~~~1 ~'~re~~r:i:'~~ "'0111., II 2. 57; UI(II)lillllll1: (P;lrvan. Ulmetllm, Il 2, p. 347),- astfel
încât T()f<{'Ovlol' va fi insemnat, poate, ace l aş lucru ca 1'rimo,ttillm in

~PjsC~;,~;';:~~~;:~fo;~~i~i~:::ţ~::;f;~:g::f~f~'i:~~~:;~~;;~~~:~~
latineşte.
J1(lr!!l&wa. Necunoscut. Tot in ţinut costobocic. Forma primitivă
a Plltllt fi lIaraeldava . Dar chiar cu al doilea a sincopat, cuvântu l
de bază ne este cunoscut in numele zeuloJi Palrus clin Tios în Bithynia

;~{l~i~;:~;~~~~~:~i:~~;i)r~~f~~~ ;::::~d~~::i~:'~:;'~~~ i~~~~


pe coasta ponticlt (cL Tom., 11 2, '9), lar de strânsele legAturi etno-
grafice Între Dacia şi Bithynia am vorbit destul mai sus, pentru a
mai insista aici.
Ku,fJOI6ava. Necunoscut. Tot În ţinut costobocic. ldentificat du-

~~r~~'::\~lCI~~~,::' (re:~;~~~n;~U~o:ac~;:~t~II~~r~~: s:~~:II~her~I~~~~~e~~::;: bitativ cle MUlIer, p. 445 şi in chip afirmativ de SchUtte, p . 95, cu
Cersie ( ==- Certit) al TP şi GR. ş i mut;lt astfel clin NE în NV
Lissos, ele. (eL Tom., II 2, 70, cu Patsch, 1. C., p. 169 5(1')' Daciei. Credem, Br! nici O justificare. Jdentificat de SchGttc, 1. C.,
• A!!xofM)j(JQ<1. Altfel necunoscut. D e cautat , dupn localizarea din ind. ş i cu celt icu l Carrodtwum; ind mai puţin indreptAţit. De fapt .
Ptolcmncus, departe la IU\snrit de l'orolissum, fie lJe la Rodna, unde avem a ne gândi 1.1 un trib Kd!!olOl (v. numele proprii cu K&aot~, Tom.

::~~o::~~~:la~~a~~n~;I~~c~li:art~~n!~~:~e~leN~~~'el~e /~~~ ~::;~!~'p~~t~: I! 2, 46 ş i 84), insemnând poate, et imologic, tPlugarii. (dela rlld.
lJers . Furchen ziehen. , karsYlI eanbau fahi g.). ş i a dror capit:llA Ka(!Ol-
india ă!!,,',- 't{' lOai iluâln eşlc in Arcit/lwa, Ardlllw ~i A rclIIUle (cL bara ne re:l1ninteşte deopotrivl'l. Ctirsilllll dela H ârşova. tot În teritoriu
getic. ~ i Ka(!Ofa, din lVtysia asia~ic3, unde iarli au avut loc imigraţii
') ce. Plrun, .\llIlIIe. "'/lIr. D..,Oflur"m, 1. C., p, JJO .qq. nord-thracice . Cât priveşte Cersie a TP, pe drumul Porolissului.

www.cimec.ro
VASII.E pARVAN. atiTlCA
's.
deşi inrudit cu Carrjum şi K6QOl'. ea prezintA un alt mod de formaţie În N61r.Q(!t" numele herodotcic al Jalomiţei, n'are nimic de~a face cu
toponimicA decât Xu(!O{6a va, pentru a le putea lua u~a dr~p: alta. grecescul l'â..-ro, (cum se intreab~ Tom ., Il 2, 68), ci e de cAutat în
Tinem ind, pentru completare, s1i amintim c! onomasuculUl Râqoat; lIumele de popor NMOI lcum tot Tomaschek complelead,JI 2,9 6).
i se poate glfsi şi o explicaţie irao lanit dela rllid. karl, d. p. yaohar; Jn51\ Diodor numeşte (11 43, 3-4; ef. Vasmer, p . 45) pe Nân.al uh
tGetre ide bauerub: Vasmer, p. 42 . trib seyt hic, iar Steph . Dyz. cunoaşte o Nthtt;' :'tolt, I'fUOla, (cf.
nt:r~a1)a. Necunoscut. Socotit de SchUtte (p. 98) ca dublet la Da- cit. Ia Vasmer, 1. c.). Totu" Ammianus Marcellinus, XXJJ 8, 33 ~i
'(gfl)ava şi. identificat de dânsul (p. 102) dupli d'Anville (ef. şi M.Ullcr urnl., cunoaşte pe Napati cu un trib laude (ef. mai sus , p. 245, n. 1), cu
p. 445) cu actualul Piatra (.Neamţ). ~şezat. de }'tolelllaeus Clim 111 re- obiceÎ1l 1 saerifieii lor umane, prcscythice, aduse Dianei Orei/ac}n, adid
gi.un ea dintre Costoboci şi Caucoensl. prin Moldova centralti deJa .Marei Zeiţe. pontice. Nimic nu impiedeell s1i glisÎm şi în pArţi le Clu-

I:;;~;:'~i:.i~i~~t~~~i~J;i:;:;f~~~~f;:f;~;~·~~~~~:!.;i;Z6i
jului un rest de toponim ie scythieli, <Iad avem În vedere dt prezenţa
Sciţi l or cs!r docullIcntatl1 llrchcolog ic in jud eţ (oglinda scythieli din
monn!lntu l dcla Feiurd: ef. mai sus, p. 7 ş i l-Iamp el, 1. C' I p. 25 cu
fig. 30 a şi b), iar Plinius, N. h. VI '7 (19), 50 cunoaşte pc Napnti
nu putem admite . In lhracic~ cunoaştem lotuŞ ineli o localitate .ml m l~li În regiunea asÎaticli a Scythiei. Ş i intocmai cum în valea lI aţcgu l u i
similar,Petrain Maedica(Liv.XL22, J2,suba.181 ~.Cht.).On totdm AVem r:lul Sargtlins de origine iranianli, tot aşa putem avd la Cluj,
Maedica şi tot prin Livius (XLIV26. 7: a. 168 a. Chr.) c~~oaştem.loea­ o N(lpl/ca de aceea, or igine . E binc insii deocamdatA, ţinând 8eam~ de
lit~tea DeSlidava, care dOCllmenteaz1\, nl ~ lu rea de alte ştir i (v. Illal sus,. faptu l eli. Napat ar putea fi şi un neam str1ivcchiu thracic in N Mi1.rii~

ri;:~~b~~qi·:~;~~~::~~~~:~s~·:~~:~'::~~~i::~~:U~:~,~,::ji~~;,~?i~:~
Negre, ori un trib getic r3t3cit el sprc R11s11rit, în Scythia, odatlt ClI
marea migr:lţie gelic~ tiin sec. IV ş i cei urm ., sub presiunea germano-
ceh iclt, s~ p4std\m o neutralitate binevoitoare faţlt de ambele explicaţii.
precum se Întreab1t Tomaschek (II 2, 64), iad nu poate Ci vorba in n u"((]O,j,ooa, pentru PalavUsQ = Pataissa. Perfect CtlnOScu t. Atât râd.

::;~II~:I;nal;ic~ii:e~t;:~I~a~~ ~~I~u~~:elo~:dai~:~~,~a;~stD~~~n~,~~'~~i ~;:;:~ ,i


]>(lto-, POItI-, cât term ina1ia -;110 ne sunt bincdocument:tte: Pn(II)-
10/;0, Paltlel/te, PO/Illa, Po/tl tlU (onomast ic), Polasios, (itl.), -ş i Er-
din TP şi GR, la SV de Apulum, tot un cuvftnt indigen, iar nu ro- gissa, IJimissos (Dimlls), Tyrissfl (ef. Tom., II 2, f. v.). R§d~cina cred
~ f~~~S~a::.§~l ~~::rf;~/~'/:~7~cia;a:l,U o~:~;~:" g~~i:~. 65), po~taviJso, Ca
;.;~~:~rs~ ~:,~:~::~:::~::~~~~:~~;:;:;~:if.:f~I:;:::!:~e:~:::~:~~
zând probabil unor sensuri dest.Li de diferitc, între laun1\ Ş I gctlcn,
l·a,U'I'ut. Discul'Lt. CUllosc,Lt.
lJQu/"(CJ)(!/a iltiYOUOTU. D isc ul at. In forma dc :L ici, necunoscut.
şi cari nu trebuie s11 nc împiedecc n considera PetrodaVll şi in cU\'ântul l:1I1'yI6uvu. V. 1l111i sus, p . 252. Aşczata de PlolcmAcliS cam prin p§r~
de b:u:11 tot ca gClic . li1c To pliţei , pe va lra de sus a Mureşului. Necunoscu t.
O-lJL"tIOI,OI'. Nccunoscut. Aşezat de Ptolemaeus la V l\llln~ilor Apusen i ~ ' A,?,ovotla. V. ma i sus, p. 251. Dupit Ptolcmaeus cam p e la pasul
prin Bihor. Numele, discutat mai sus , p. 251. Ghimeşului. In fo rmn aceasta necunoscut.
Na.'"tQuxa. Perfcct cunoscut '). Asupra numelui avem de observat Ot)rI6al'u. Necunoscut . A,ezat de Ptolemael1s in Moldova de SV.
urmlUoarcle. Ortografia lui PtolemBelis e bunii dacic1i (11 )0).; cf~ Nume gctic:ef. UtIlS, r. din Mocsia care se varsli in fata Oltului,curgând
şi CIL. 111 7996: Napucen.sn. Dar baza, nap-, pe care o reglisun Şi prin tcritoriu sudgetic. Probabil s imult.1n nume de popor, ca ş i Oucus.
Ma(!)(&Java. Necuno8('ut. Aşezat de Ptolemacus in mijlocul Ardea~
') lA olqele cunoscute fi din a!le izvoare ,\1..1 n'Uli cilim xad.rnic CIL.III, Mueller lului la NE de Apu""". De s igur nu ,Silz eines Marc:Ist (Tomaschek,
ed. Plol.,ori P.-W ., .ţI. II 2,66), felul accsta de formaţ ii hib.-idc (Priscu-pnro, L(mgino.para.

www.cimec.ro
l:t4JIl'lfJa/C', etc.: ef. Dobrusky in l:ro. /lIIIZ,i, Sofia [ '907, p. 79) fiind 'PIJII~6av(I. NCCll~oscut .. Pus de Ptolemaeu~ cam prin ~Iold o\'n
Jllai târziu decât epoca in care se redaetâ orig in alul lui Ptolemaeus. sudvesllcla. D.enullurc uaClcd (dat:a) a unei aţc1,!ri lI'ltict (Ramot):
Şi iarA~ nu, simplu, JlIa[!66ava (~HilIer, eeL Ptol., p. 448, dup.!!. care ef. mater. mal ~us, p. 25~. Pe vremea când se redaclâ originalul lui
,i Schutte, p. 98 sq. şi fig. 17, localizat de ambii la Vioara -= 1\1aros_ Pto.lemacu~ regiunea celllc§. respectid rusese deci din nou de mult
Ujvar), ci, eventual, şi etimologic (i\laris, l\ larisia, Mariws) , i paleografic gellzatli: fl~esc, deoarece sub Burebista Ceţii acoperA erectiv tot ţi­
(e un" În plus, iar originalu l a rost latin). Mar;soda'Uo. Totu*i avem il'lar. nutul rbArttea~ pfin~ .la Do~sthenes, Pont ~i Balcani. Tomaschek,
ciniullt şi JlIa.e"t-QWta (mai jos, p. 273) chiar in getic!1. :~r:~ic~~' considerA, t.llmpOtnv~, atât Ramae c:lt şi Ramidava drept
Zla/dava . Necunoscut. Aşezat de Plotemac-us in extremul V al
Dacici, dtre Tisa mijlocie: poate pe 1Vlur eş, 1:1 Cenad, unde s'au gllsit fll(!(n5JJ. Formli. latinii: statio ad Pinun (ef. Ia 'M iller, lti". Rom
ş i resturi romane (er. Muller, 1. C., p. 448). Discutat lUui S\IS, p. 253. ind., p. 962), precum a. observat şi Mullcr, 1. C., p. 448. Aşezarea, ne'~
Nume bun getie. cunoscutii altfcl , e loca llz.'t!i de: Ptolemaeus, destul de neclar, prin Ar-
It'Y)'looVQ. Necunoscut. După poziţia din Plolelllucus , fourte probabil
pe Mureş indatA inainte de ieşirea lui din Ardeal (cr. şi MUller, l. c., ~:I~~~~ i~em:jIJ~oc~~ice~Jr~~I~:~i~nd~:en~~~a~tl:P~: ~::~~~~a~~~1 D~I~:ie
i
care Însa. îl aşeazA ch iar la Vcţeli dar acolo a fost 111icia: cf. ClL. III cL cele spuse mai sus, p . 25'. '
p. 1402). Asupraetimologiei numeluine-amopritşi mai sus, P.252.Ad4u- Zovol6uvu. Necunoscut. Loca lizat dc Ptolemaeus În NE Mun-
g~m d e vorba de un trib Siltgi, care locllilt - prin migra~e-şi teniei. Pentru etimo logie, v. mai sus , p. 253. Cetic. .
în dreapta DunArii la Belgrad. unde CelţÎÎ venind au numit pe limba . floJ.dl·6a;. de rapt fl &Jo6u. Miillcr accept3 primarormApe baza unui
lor cetatea Singilor getiei Sin.t:idtlllllm. Acest neam get ic a rost destul smgur codlcc, X (Vaticanus, 19'; toate celcla lte dau forma IJâJ.ooo
de numeros. pentru ca in migraţiile sa le spre V ş i . sli ducă numele sau fla:-66a), pentrud, prin emendaţie,o crede dubletul formei Pt/~n­
sllll pânl1 În l\loravia, unde gAsim localitatea Si"golle şi piinl1 in penin- d~ dm TP. Ca ~tare o şi mutli, potrivit cu TP. din Moldova
sud lcii (aproape de Slrel,), tocmai În Oltenia, unde avem localitatea 1'a-
:~II#~~:~C;i:I~:~o~~~~ c~ă:~~l~:ai~: ;'~~~Sa;~ i:el;~~:l~~~'(~i.~:i~I~~~I:~ bulei. Amarlitat rnaisus,p. 253, eli şi Mullerşi SChuue(fl.=PolulaCR)
N. h., VI 20 (23), 74: poporul Silfgaej, ca ş i al Sacilor, Napaeilor ori gre~. ~orma. fl oJ.dJl61J. e,credem ,o simplii eroare de copist În 1llS8.
chiar al Dacilor şi Ceţilor (v. mai jos). reprczent:lnd întrepătrunderea m31 sus citat Ş I ~untem d:ltori sa admitem rorma p~straHI. unanim de

scythogeticA. l~ate .celclal.te; 11&.;'06« , ori 0 01&6a. AceastA form! însă e documenta-
..ArrovlOI·. Perfcct cunoscu t. Albll-Iulia . Numele este dacic, dup1i
poporul Appuli (cr. mai sus. cap. 111 , p. 133 ş i cap. II, p. 104)'
~~~l:tt, C:â~tll;~OI~n~i'u!:l ;:.ev!~: ~~t ~;o~;;) I.:o~3~u~-:~~~~e n~;l:~~
J'6IlJd'sqa. Cunoscut ş i localizat prin ruine, pc Murcş: cr. CIL. IU (er. Vnsmer, ~. C:, p. 47)' cunosc În Scythia asiaticA printre ne-
1395. Daco-Romanii ii ziceau Gcrmi-sartl. ca Del,-saru (in Munţii Apu- numt'tratcle tribUri scythl ce (poporuJ scythic în întregime se nu-
seni, ţinutul aurircr: CIL. 111 tab. cer.IJI ş i X III) . Numele, compus mcş~e :"~(lc: ef. Sadtlllt'(1 dcla DllO!\(e, la noi, ma i SU8, cap. J, p .
din doUă cuvinte thraco-geticc , bine cunoscute (ef. Tom., s. v.j, in- '3 ŞI 1,') ŞI cap. lJ , p. 1' 9 sq.), un neam desprc care ni se spune
seamnA tlapA. (suru) «ca ldă . (gume). !)entru sp iritul limhii e ~ eli s'~ ~f1:11 i,~ r4sboiu de exterminare cu alt neam, ia rl'lş cunos-
prcDunerea adiectivului fat A de substantivJ conlf".Ir ca În latineşte cut ŞI ehl1 Dacm, ~(Ipaei (~. mai sus sub Nâ."lovxa). Dar fldJ.ooa
tAquae Calidae,f, fFrÎglJae., .Vivae. etc . (cr. topoOlmicele respective dela 1.1(U.~t := p'~/(m (d. ŞI localitatea Pa/lle din Thracia, J~5at~
la Miller,lti". Rom., ind. p. 963; ef. pentna comparaţii l e din arme<lnâ şi ncexphc314 de lam. Il, 2, 64i ef. AJiJler, ll;n. Rom., p. 537)
celelalte limbi indogermanice, Tom. Il 2, 88). e o formll. per~ect .regulată (ef. Tyri-da, Ihi-da) şi în aceea,
KOJJldava. Necunoscut. Ptolemaells o a~ează cam prin ţinutul Trei- vrem.e, ca se.~8 Istonc, foarte suggestivli: în adevAr, În Sudul Mol-
Scaune. Pentru etimologie, v. mai sus, p. 253· t1ovel, Scythu su nt acasA la ei În vremea marii lor expa nsiuni

www.cimec.ro
SI>rc V 1). Pe aici trece drumul dela Olbia spre valea !\1ureşului Zat?J.H'eyiiJolJoa {Jao[)J;,o.'. :'\1ss. lui Ptolemaeu9 mai dau in locul
(cC. mai. SU8, cap. 1, p. 7 sq.). Iar la Scorţaru, În jud. Dr~ ila, s'a lui Z initial, ca ~i chbr a celui de al doilea, un 1:: 2'Q(!",Ce- şi
gbilchiarun mormânt scythic cu respectivul cazan de hronz (mai sus, I at!lllOC" , Aceca ş variaţie ş i in in scri pţi i . Perfect cunoscut. A,ezat
cap. 1. p. 8 sq. şi fig. 1- 2) . Deci Socat la IUs5rit de Durostorum, de Plolc.maeus destu l de exact ca direcţi e pe hartii, dar Cll long. şi lat.
Sargat;i În valea I-Iaţ egului ca şi pe Siretu l mijlociu (cC. mai sus, p. 231 g reşit e. Asupra ctimologÎ(·j singurul care a dat e x plica ţii serioase e
cu p . 252 sq.), posibil Napaei la Cluj, În orice caz Palae. pe Sirctul de 1 'omaschck ( II 2, 77). PAreri ca cea a lui SchGtte do in Sarmi::ege-
J08: iatli astfel chiar un inceput de schiţa re pe hard\ a d i stribuţiei JhU1U (ca ş i În Sargetitu = Sar (mati}getia$! ) avem a duta un topo-

neamurilor scythiec dom inante un timp peste cele getice supuse. nimic sarma tic, sun t rundamental greşi te din motivu l clOnologic po-
Altele am intâlnit mai sus (ef. şi cap. J) ş i nu vom li psi a trage ma i menit şi ma i su s, cA dnc!l e vorba de Iranien i În Ardeal, Înainte de
jos concluziile acestor importante con!l t3lilri. "r raia n, singuri i la cari ne putemgândlsunt Scitii, În vreme ce Sa rma\ii
Z01J(!d{Jo(!(J.. Necu noscut. Pus de Ptolemaeus În NV Banatului. Pentru se vor infiltrlt mult mai târziu. Dar şi etimologia pur thracic!t a lui
et imologie v. mai sus, p. 253. GClic. 'Tomasehek nu e complet!!. ş i chidt nici nu oi se parc perrect exactli.
Al~.ol, . Perfect cunoscut , atât din Dacia, cAt şi, ca migraţie getic1, 'Sarmi-zege thusa, din armen. ZlIrm(i} (ramilia, 8uboles), skr . Illlrm)'d
d in Dalmatia (v. Inni SIIS, p. 229)' Aşezat de Ptolemaeus CIIIll trebuie, (lienl, ll aus, F:uuilie),şi 'eyere = skr -Ia-gat (beweglich,lebendig, bclebte
În Banat, dar cu longitlldin ea şi hltitudinca greşite. Originea numelui Welt, Menschheit), totul dtl.nd sensu l de t lI aus der (getischen) Na-
e indigen1i (cL Tom ., Il 2, S3) ' Deaceea greşit comparli Mtiller, p. tion . , ni se pare prea subtil şi abstract din punctul de vedere al reali-
449 şi SchOtte, p. 93, numele de zeu A.zj;us, documentat epigrafic tltilor populare, care nu prea au obiceiu l d r"c1\ filologie. Dealtrel,
la Potniss:1 (CIL. III 87S) şi care e ş i ca nume ş i ca obârş i e syrian in expl. lui TOlll3schek finala cuvântu ll1i (-00) dmâne complet nelA-
(cf. cit. chiar la :\1illlcr şi v. Roscher , Mytlt. l~x., s. v .). murit1. Propunem deci o explicare tot thraco-getidl, dar mai realist1
•AQyWalJa. Cuno~cut . tot unde-I aşcazll ş i Jltolentaeus, in Danat, şi ca a lui T omaschek. CIL. VI 3236 ne dA inscripţia unui DaqlU, tqlles
prin Itinerarii: TP şi GR , - dar mai exact localizat de acestea, atAt singlllaris, mort la Roma, clruia bun icii slii ii pun , intr'o latineasdi aproxi.
Cii dis tanţe dt şi ca poziţie - I a V11r!fd ia - decât la autoru l nostru . mativA. piatrd de mormint; aceşti DJci îşi numesc patria Zermitgelt:
Oaclt localitatea' Afn'1.6afk)l', oraş de frunte al Dacilor sub Uurebista, e ndid forma scurtA. cunoscuti ş i din itinerarii: TI) (Stlrmategte) fi
pomenit in vestita inscripţie a lui Acomion dela Dion~opolis \Ka- GR ( Sarma::tge), inro inscripţie în latinArusticA, de lâng1i Ad Mediam,
linka. Aflt. Dt!llkm. in Bulg., 87, no. 95 u:: Oitteobcrger, Sylloge 3 , dă rorma Zerm;cegetusa (CIL. In 801 1; cf. Micia: ib., p. 2537) '
']62) este identicli cu 'Aer16ava (c L ş i m:tÎ 8 US , cal'. II, p. 81 ), am avea Un lucru e clar : la inceput avem Zermi,.sau Zar",i. Dar acesta
şi o preţioasă m1irturie de caracter istoric politic ns uprn oraşu lui acestuia. e \In onomastic thracic cunoscut : ZâQ"o, ori Zir;1!-IO' tcf. Tom ., IT
Cuvântul de bazi'l Argi e foarte frecvent ilo thraco-get icl (eL Pflrvan, 2, 39)' De alttl I)arle e bine cunoscutli dldlicina toponomasticl.
N ume tie rtiurj tlaco-scythice , p . 13 sqq . ş i 19 sq .). gelic1i ege ((figt) , completatli fi e cu t erm inaţi a -ta, Egda (ca in
T t(![o~o)l, repetat mai jos, tot În Dacia , şi, a treia oar!l, În Moesia, Drob,ta, Scassda, elc.), rie cu terminaţia (i}ssos, Aigissos (ca in
lnrerioari1. II I 10, 6: T,{Jloxa, suh numele lui exact de T,PloxOI'. In Dimissos, Zil",jssos, 2:&"'000,", etc.). Am aveâ deci pânll. acum
ambele locuri cu long. ş i lat. g r eş it " . Foarte bine cunoscut, chiar epi- exp licati perfect Z~r",iegeta daculu i dela Roma. Dar toate mArturiile
grafic; I ăngl Caransebeş. Numit dupl râu l din apropiere, TI{Jlo" antice dau Sarmizegetusei terminaţia -sa (resp., in dacicli, posibil şi
Timişul (cu forma româneasc1 ap!lrand rndiu În sec. X d . Hr. 1',- - ::a) , ca În "Ef!Y,·a -oQ , TVQL-o-oa,etc.,deci trebuiesA comp letăm-tgetu-sa.
InjoJld. cunoscu t ind de b!l.trănul Herodot (v . cit. la T om ., Il 2., 97): Deci Egdusa lui Z ermD$ sau Zarmos. Dar rl.m âne un z (r. I) neexplicat
t)u3co-getic-. intre cele două cuvinte: Zarmj-::-egtthlua. Plirerea noastrl e d avem
aici un s sau:: eufon ie Între doull vocale ş.i, pentru aceasta, ne intemeiem
..1) In.lti numele gurei Ounhii NOI}&xco" 1Tt6/(4: Pt.t. tu 10, 1, e iranian (ef.
Vumer, o. r., p. 60, cu citatele). - pe pronunţ:lrca popularA din inscripţia dela Roma , firi nici o

www.cimec.ro
~--------------------------------

.6, )7'
'"
consoan~ Între cele douli vocale, ş i pe pro nunţareOl popu larll. dela Ad- greşeli grave in longitudinile şi la titudini le lui Ptolemlleus, nu putem
Mediam cu consoana c, carc, dadl ar fIice parte integrant" din cuvlint, propune nimic În ace<tst!!. dircc\ie. Ca etimologie, 'l'omllschek se
probabil n'ar fi Iransformat1i ori sllprinHtt li astfel. In orice caz insl1, ab\ine de a explic:\ numele acestei localit1l.t i, adm iţându-l ca thracic,
numele, aşa de r!iu păstrat chiar în ÎZ\'oarele literare (Sarmalt'g1c TP; flr1i altll. discuţie. Credem ind că numele ornşuJui nu poate fi deloc
Sarmazegc GR; ZOOJ,ltylOo voa Illai multe msse ptolelll3cice), a trehuit striin de r~d. 1;0, din numele de oraş Tios de pe coasta bithynicli ,.
sI aibli o origine istoricii po liticl1 ş i deci o denumire În I cg~tur;'t cu fun- la Rb1trit de HeracJea Pontic::.. + suf. son (ca in Be(f'lt-ool' dela B efJYa
dalorul, un vechiu rege dacic, al dirui nume va fi fost Zflrmos, sau Bem). L."!. o et imologie iranianl$ nu ne putem gândi.
SlIrmos l ). Z siiyl,a. CL mai sus , p . 251.
.. Ydo'l"o. Aq/lae. Cunoscut. Pe drl!ll1u l dela Sarmizeget hus.'1 la Apu- T,{J/oxol'. Ce. mai sus, p. 262 .
lum,lângii Cllanul de ati. IU.u localizat de Ptolcmactls, prea la R;'ts;'trit. tJls(!Wl. Cunoscut. Locali7.."!.t de Ptolemaeus aprox imativ exact. Orto-
)z\,or mineral natural, cunoscut de sigur dinainte de Romani ~ i in- grafia numelui variazl'i. În izvoare; mai avem formele: T;ema (TP),.
semna t ca un lucru illtcresant ind cle pe vremea rnsboa ielor in comen_ Ts;e",a (C1L. 1[1 1568; dar şi D;CTlIll, 8277, 2; 12677), Zerna (U1-
tariile respective, ca punct de reper. pi:mus , Dig., NDO ~ i Procopius: v. cit. Ia MulJer, p. 450 i Miller.
NE:'rll'oova. Dat in alte I1lSS. N&fIT{6aua, ba chiar Ner/6auil. Ne- lt;n. Rom., p. 546). Această varietate ne suggereazl ipoteza d in lin-.ba
cunoscut. MiHlcr, p. 450 cu 4-1-9 ş i , dup1\ el, Schutte, p. 96, au primit dacici'l. va fi existat un sunet apropiat de 6, deoarece toate transcrier ile
l ecţiun~l dintlli, in ideea c1\ Nnl1l6aua e de loca lizat la Ner/eia din de mai sus nu fac decât s!i se invlÎrteasc1l. împrcjurul acestui sunet.
Oltenia, cu care ci o idcmifidl chiar CII nl\me I Fire ştc , in aceastll ipot eză Natura l numele nu arc nimic de a face cu slavictt l lerna, ci :lre o ori-
l'tolcmacus e 1l10ralizat dI. a aşezat-o tocmai in E Munteniei actuale. gine şi un înţeles diferit, getic; vezi etimologill daU de T omaschek,
in apropiere de cursul lalomitei. Ne gnnd im ins3. f... ţ3 de faplul că 11 2. 7' şi cp. extrem de intcTcsantele şi, credem, Încii mai plauzibilele
nici Nenv, nici NtJ'tt nu dau ceva in adev1ir plausihil În thraco-gctic3, consideraţii asupra acestui cuvânt, la Hasdeu, istoria Cr;tic4, 1, s. v_
dud nu cumva avem aic i o corupteHl a originalu lui latin al lu i Ptole- ';lxţtOl'/a . Cun08cut din 'fP (lecturl1 grcşitll: Agtl(lf);ae) ş i din
maeus care scrisese in rea litate Ntpidava(cL Napllr;s şi Nci:'wl =- Na- GR (Agmon;a). Pe Distra În sus, la Ri'l. s~ rit de Tibr'sc"",. În drumul
paei: deci o revenire dacic1\ p este Sciţii minati înapoi din câmpia sprl' Sar1tl;::egtthusa. Destul de deplasat de Ptolemaeus dela locul lui
muntcană). Tomaschek propune r3d. armen. IIci t Rohr, Pfeih (112, _ mult sp re E. Thraco-getic. Perfect exp licat de Tomaschek CII ana-
68), ca explicare pur thracici'l. . Cum Îns1\ avem gcticu l dava in form:ltÎa logul 'AxjJol·la din Phrygia (cf. cil. Ia M iller, iti". Rom .• p. 720) şi
numelui aceshlia, prez enţa Geţ i lo r aici e asiguratll, astfel incât, istoric. r!i.d . lil. akmtll-, tpiatrb (U 2, 55). Unu l din exemplele toponom ast icc
din lipsi'!. de ceva mai precis, ne oprim la accst rezultat unilatcral. c1arc pentru inrudirea popoare lor geto -thraco~phrygo -armen e (asupra
li1sând nedeterminată: prezenţa şi a Sciţilor În acest loc. ArgeluJII;m'am oprit cu alt prilej, Nume de rtiur;, p. 13 sqq. ş i 29 sq.).
T{aoo,. (alte msse, Tlaooo .. ). Necunoscut . I:lrliş mutat de i\IUlIer tJ(!ottpt1TI~. Perfect cunoscut. chiar in aceast3. ortografie (v. obiş­
şi SC'hUtte, 1. C., În OJtenia (spre a fi identÎc cu Teascill de pe Jiul), nuitele lucr!lri: CIL. l U, MUll cr şi Miller. P.-W. s. v.). Loc.~lizat
in vreme ce Ptolemaeus îl aşeazi'l. În Muntenia ccntra lA, la AI)US de de Pto lemaeus exact C:l direcţie generalA, dar fals ca poziţie pe hartii:
Ntr/.,dava. De fapt, dacli ne-ar fi pe,'misit o luare ad litter:u1'l a loca- foarte' departe de Dun~re. În loc 811. fi e chiar pc Dunll.re. Rid. thraco-
lill'..Arilor lui Ftolemaeus, Nab'oova ar corespunde s tllţiunii La Tene getic4. bine cunoscut1i: ce. tJ@âpo;. tJ(!â{Jt}oxo; şi , cred, ş i J)r;ppa =
dela Piscul Crlsanilor, iar T(aool' s taţiunij La Tcne dela Tinosu l. tJ!lWtua (cL cit. la Tom., 11 2, 73 8<1,) + suf. -ra, ca În Egeta, Scas-
Cum Înd am constatat ş i mai sus prea mu lte aprox i maţii ş i chiar stl(l,ctC.
f1J(!OTf(!Ia. Necunoscut. Cod. Vaticanus t91 (Ia Miiller, X) scrie l/J(Ja-
') Daci nl,l cum\.. a\'em aici de fapt chiar numele: :.eului ge:tÎc ZalmOl (ZalmoxiJ.
Zalmo;,Îs; d. ZU{!d;ll' - '&'t'(HfCt:,,, la Pirvan, llÎsll'I·Q. VII, p. <47), PlOnunlat e:u' tVpa, ceeace ar da un cuvânt latin, destul de ciudat ca toponimic .
În Joede r (ef. Toru/fjJ ,iTo!o'trOl). Schiiue, p. 96, O acceptl\ ca tDacian name. in forma dela Ptolcmacus, ş i.

www.cimec.ro
-----------------------------------
,,, V. h.' I\I'\S"Il:NE.\GE1'lcA 1t-.-rltE_SI JoDA. Cllft . ,.,
crelle cll TP greşeşte atuncl dnd În locu l ei a~ead staţiunea Prelorio, ca o ipotezA absolut secundarA, posibilitatea pbtr1irii ,1 a rAdAcinii
('li nume latin. Dar ori cât e de departe În SE, spre valea Oltului, (/)(!a.
numelui acestui r!iu, prin onomasticul Besso-raba (cr. Bessus ca nume
'tf!.(]{a lui Ptolemaeus, ea tot nu poate avei nimic comun cu Pretorio
propriu, TLL. II, s. v. şi Rabo-cenllls)'), ajuns mai târziu În a('este
deJa gura Lotrlliu i şi TP nu n greşit nimic. 1'lai mult: SchUue Încurci re(l:iuni ohene nume de botez: Dessarab, Bassarab.
inextricabil lucrurile când idelitificl (/)l?<IrE(!{a cu tFr1\\cştii. de ali Ioe"Ol'. In Cod. Valicanus 19' (la Mijller, X) ~OVl!"OIt. Necunoscut.
la NV de Târgu-Jiu 1) şi vrea ca (j)(KJfefl{a să fie egal C\I citatul Pretorio._ A~ezat de Ptolemaeus cam prin Vlaşca de astAzi, iar de Schillle, p. 78 şi 96
Oadl. cOIll?ar~1ll nl1l1lcle de loca l it§ţi JJovT8fl{t~, f1f!etCov(J{l!~, 4KI1'_ .şi fig. '7, identificat cu «Soarcni. (!) În Oolj, ('lltre Dunlre. Pentru
C6!!ft~, dacismu l Phralerie; pare as igurat. Dar nu putem da, pentru etimologie, ef. Strnota , Symota (ca Dmbeta , Egeta, etc.), de pe lâng!l
;~~:ao~:I~~st~c :u:~~::~~U~'i ~le~~\t~::S~~1Urlte ir;:~~)i~e:::i-' n~a~~ Philippopolis (Pulpudeva) şi d i feritcle~ovQa, (Tom., II 2, 79 şi 81).
'Thraco-gelic.
fi primul lu cru comun gelo-iran ian -utunci toponimicu l oltean al
lui Ptolemacl1s ar fi perfect !lsigurul, ş i anume exnct În forma transmisă L3 aceste nume din Oncia proprie trebu ie sl ma i ad1iugilm din Ad
de autoru l nostru. Motriam cele tre i dave dela RbAritu l Siretului: Zarg iduv(l, 1'","ar;-
'AeK{~a . Necunoscut. Aşezat de Ptolemaclls In NV de Pltraleria dava şi Piroboridava, IlU departe de Însuş acest râu: naQâ 'tuJ' • Uea-
şi 1:1 V de A mutrium . Dar cum Amulr;lIm c aşezat pe Olt ( 1), 'intreaga .(JOI' :rorol-l0" (I II 1 0, 8).
localizare nu mui e bun§ de nimic. Potrivit metodei s:lIc euragioase, ZOf)'/ldava. Cel mai nordic. Necunoscut. Explicat mai sus, p. 252,
Schijue, p. 95 sq., pune Arcinlla la «Arcum pe I iu ~i se declar1\ mul- ca de origine iranianll. in prima parte a lui, dar de apela ţie get icA prin
ţumit cu fe lul cum o aşeazli Ptolemacus - afarll de :Hnanuntui cl\ tre~ a doua parte, dava: deci Sciţ i , În teritoriu getic, precumpllnitor şi
bu ia pus1i la S iar nu la N de Phrateria. NU~le bun thraco-getic. "Statornic locuit de Geţi.

~Ul1'~~~li~;~~'i q.~~:~;~~~~, ~rc~~~v~,u~a~ri~::t~a~~~n~lil::ţii~r;Ae~~~~ Tapo.oldalJa . La S de primu l. Necunoscut. Aşezat de Tomaschek


in pll.rţilc Bllr1adului ş i exp licat foane plausibi Lca thraco-getic (11 2, 7+).
lJeflCa-"a. Briga-nit. (J)0I?Ov-VJ'u (di n Bmu-"a) , etc. (ep . Tom., s. v .) . fl'flO{Joe(6a"a . Pe Siretul de Jos, în plin ţi nut ceh ic: la E Britogalli,
fUI'o •. Necunoscut. Pus de Ptolemaeus În SV l\'l unten iei. Poate 10. V Cotcn!l ii (cr. Ia SchUtte, fig. 12, harta din cod. Urbinas 82).
Ad Pinum tef. M iJler, 1tin. Rom., ind. s. v.). Moller, p . 450 şi 4+8 Ca atare pârcrea lui TOlllaschek, sprijinitll. pe Brambach, 315 (=C JL.
se gândeşte la aceast1\ posihil itate . Schliue declar!L localit.1tea drept XIII 8188), c.!l. oraşu l nostn', cu finah dacieA,ind idl.în getiell. (popul:tţia
neexistent1\ (simplu dublet: v. mai sus, p. 251 rq.). TOlllaschek, lI 2,64- bl1ş ti naşll : carpidl) ins~ş capita la tribu lui etltic (1) al Pirobori-Ior,
se i sp i teşte slt o gllseasc1\ geticll, dar numa i cu semn de Întrebare. aşezat aici Între Dac i, ar fi foa rte plausibil1\, dar e inc1l. absolut ne-
Non Iiqllet. 'Siguri, i nscripţia respectivă neputând servi la nimic.
'AţtovretoJl . Cu noscu t ş i d in Itin erurii (TP). Numele plistral L:I fe l, trebu ie slt adltug1hn din Ves tul 'risei ine1i urm iltoarele loca·
pan1\ az i, În forma IV/olru, aşa cu m il reglsim f1\r1l. (1 prostetic În dr. li d ţi dintre Tisa ş i Dun:\,e, r!lmase sub Sa r maţ ii Ja1.ygi (Pto1., 111 7, 2)
Dun1\rii, În Dacia ripensis : !tlw'ff!ee,. Desigur o t ran~ for mat aici În II ,deabiâ depe la 20d. Hr., dar ma i inainte fiin d În plin teri toriu dac ic :
din cauza lui a prostetic. (Altfel Tomasehek, Il 2 , 54 : a prÎvativ). Dacia etnograricl , precum am v1\zut , ajungea , Plin prclungirile ei
"Fals aşezat de Ptolemaeus tocmai pe Olt , atunci când locu l lui e la migratorii, chiar dincolo de Dunl!.rca pannon idi, pânl1 cl1tre r. Arabo
v:1rsa rea Motnllui În Jiu. - Despre numele Î ns u ş al Jiului ·Po.fJW. 1i Alpi i NOl'ici. Not1m ci la Ptolcmaeus (111 7, 1) T isa se nll meşte
,(eL' Af!O.flw" d in Pannonia) am vorbit ma i sus , p. 225. Aş adăuga, doa ră ~reş it T{flun(o~ in loc de Palltissus ori T isia (cf. Milller, p. 44' ), dar

~.icae genii. princcp.1 (er. cit. la Tomuchck, 11 :z, :Z7). Etimo-


Iogi. e oarecum dati prin însu, citatul aceSla: B~ISW1. IWbo t De nota, ci,i
10 evul
mediu romAnesc r.milia Ipare tOt ca de nelm nobi l.

www.cimec.ro
,"
'eli. numele aproxirrativ exact e tOtllş p1\strat chiar la el În numele de thTllcic al lui "A(!tJ' crcstonianlll, adorat in Paeonia ca şi În Mygdonia
oraş de pe Tisa, 11o(}Tlokol' (v. Illai 10S). $Ub numele de KOJ'6do)l' sau KOJ'6aio, (cf. Tom., II 1, 1'. 56), ca 0&0'
[Ol1oHcl'ol' În extrel1lul NV al lazygici (r. Slovaciei ac-tuale) .o(!QXIHO; , se gllseşte exclusiv in regiuni thraco-illyrice: mo"tes Ca,,~
d-ire munţii Moraviei: dac1l primul g:înd e la Uteu-dafla (Hadriano~ Jaui; la V de l;lcul Lychnitis (Ochrida), cu regiunea Cm,datJ;a şi
polis)al Geţi10r dela Ouos (Oesells) coborîţi pe l-Iebrus (ef. Pârvan,Nole stnţiunea In Ca"daflia (Miller, u. c., p. 599); Km'6aaa1 in districtul
di geogr. ant., 1. C., p. 341) şi anlll11e,CU allh mai mult Cll cât ţinutul Gtrm(Ult pe Strymonul superior; KaJ'd,i.a.{! în pllrtile Naissului (cL
c plin Înspre Moravia de neamuri getice: Corpi, Bieui, Piogetae, Ar~ 'rom .• tr 2, 84)' Rlld. e general indo~germanicl ~i se gâseşte şi În ccl~
sietae,ev. Buri, etc.(v.mai S1l8,p . 223,n. 3), - nu trebuie să ne grăbim tic1l. (;bid., 11 1, 56). După st:uistic3 toponimicl\ de mai sus, origine~
a prodama drept dacic!i aceasttt loc:Jlitate, inainte de a lua in consi_ loCliliti\lii noastrc din Jazygia p.tle ind mai probabil thraco·getic!L
derare că avem ş i analogii iraniene pentru e:l. Anume, 1::1 R~sl\tit\ll fcnlrll tcrm. ~1'OI', cf. MV(!UlI'OV, flOVOW&II, BlT~W.I·&I', la 1'0111., fi 2, S. fi.
Casp icei, În ţinutul partho~scythic (sacic) ::Ivem loealitntea (M ill er, [JlioGw,'. Probabil cehie; Tom., II :1, 64: fundat iea Boiilor: cp.
fiiII. Rom., p. 794) UscalJidati (Oscallibalt GR), a c:tre i primă parte {/tOH'oiit; din Gn latia phrygiană. De aceeaş pl\rere Miiller, p. 4421.
este, destul de clar, OiJox81'Ol' al nostru din Jrania carpat icA: indo ită [ floQTloxo,'. Numirell Tisei la Ammianus, XVll Jj, 4, Partlu'scfls,
hania: 1° prin Scythii cari au ocupnt~odinsec. Vila. C hr. şi cari au .şi lu Plinius, N . Ir.,IV 12(25), 80, PallrisSlls, a fllcutpe Învll.ţaţi (Muller,
l ăsat urme :lrcheologice tocmai prin aceste regiuni slovaco~lIngare (ct p. 441 sq.; Tomaschek, 11 2,95: Schiitte. p. 101) s~ identifice oraşu l
rllai sus, cap. r, p. 6 sqq. ş i maijos ClIp. VI). i:lra))oi 2° prin Sarmaţii ~i râul, cu atât mai mult cu cât din aşezarea or:~şului pe M,rţile ptole~
Jazygi, cari s'au infihrat llici odat!!. cu Începutul erei noastre]. ntaeicc, cam prin pll.rţilc SeghedinuJui, la confluenţa l\Iurcşului cu
[ Bd(}j1Cl1'OJ" Nedacic . l\lilll("r, p . 442, îl considcrll celt ic, in specie- 'J'i!!U, putea reeşi o denumire a aşedri i dupll. r:'lu (cr. Mfillcr, p. 442).
boiic]. 1'otuş aceas[3 nu rezolvA chestiunea elimologiei şi deci originii eUlO·
rAPlflTa . Sigur iranian. Poate iadl.ş ind de pe vremea Sciţilor: ~rafice a dublei denumiri. (Torn., Il 2, 95 o treee la numirile thrace
ef. Abii Sc)'lhat dela R~sarit de Iaxartes (mat. la ~Ji ll er, lR, ţ. . 625)_ fiirl u discuta prea mult). Că ea nll e geticâ, reiese din lipsa de analogii
Formaţie de lip getic, ca Drubeta, Egeta, etc . Posibil deci sll fi fost in toponimia thraco·gclic1\. Dar nici sarm:Hică nu poate fi, deoarece
creată de Geli pc locul unde pc vremuri st1ituscr1i Scythii Abii]. o cunoaşte şi Strabo, sub forma, e drept, coruJltli, de J1âr}loor; (p. 313)
T(Jtooov. Probabil din Tir;sso". Cf. ins1\ c hi ar forma TrISta pCntllJ 'Şi, pe vremea lui Straho, Sarma1ii nu erau incll aici. Rlimân deci: o
numele cedţii gcto-terizicc de pe capu l C'll iacra (Miller,!I;n. Rom ... etimologie sCYlhicl, sau una ceiticl. Pentru ambele avem Olcceaş rli~
p. sul. 'Tomaschek, II 2, 76, b!l.nueşte şi ci o origi"c dacÎcd a acestei .dl1cini\ p(lr l"~ , p1\sltat1i În Parlho"a din Bactriana (Miile", ltil/ . Rom.
localităţi . 198 şi harta dela p. 786) şi În Par/ello, ParthamlIIl d in Raetia. To~
[ fl a(!xo. Sigur Îrani::ln. Dacă scyt hic ori sarn1dt ic, greu de hot1hit maschek însuş observI( c1l. pentru 11a(}doxoJ' climo l. fireasdl. trebuie
Fapt e, că localitatea se r egllseşte În ltin erarii de uou!\ ori in ţinut ul. dutt1l~ În zd. pereill «Funh, Uebcrgangt. Dar această rMllcin 1\. e ge~
persic: odai!!. sub forma Parlte, la Apus de Uscan;dali (v. mai sus .. neral indo~germ3nid. Cum numel e râu lui Tisa 1) a rămas p:1n11 azi,
sub OilOX6J'Ol'), iar a doua oară sub forma P/wrca (GR dl1 chiar probabil ca o prescunare din Illai vechiul Pathinlll, r!id. pate~ (tsich
forma Parclta) la N de lacul Ada in regiunea unde gran i ţel e Persiei .. ausbreitent: T om., 1. c. ), iar nu din Part"~isc-us, şi cum Scilii au dat
BelucÎstanului ~i Afganistanuh.:i se 'lpropie. (V. cit. Ia Miller, !tin ~ in părţile noastre Illai multe nume de râuri, deeat de oraşe 1), credem
Rom .• p. 795. 797 şi harta dela p. 786).]. cele dou11 nume - unul cu şi altul f):rll c-dcosebite şi înclinăm a
Kdl'6al'oJ'. In singure doul1 Illsse din treizeci şi opt tia MUlltr ..
1) J. Mdieh, Utb~ tim u/(Jarischen Fluunnmm Tiua, in StreÎlHrz.Pt,tgQbt,
o. c.) Kd,·6axov. 1n af::lră de localitatea Canda/icae dcla SE de
Leiptia:. 1914, p. 26J, admite pur ,i simplu ca origine .numele dacic. 6 T,006:,;.
Nor~ia (1\liller, Il. Rom., p. 450), posibil celtidt, dar eventual şi de ') Detpre Sumiiii Malleroblervl ehi.r, cu dreplllle. i" ceprÎ\'qle rundU'ellOn.·
imigralie rl1s11ritean~ ori sudid, baza Kal'da-, incepând cu cultu~ ~ordinb%ya:ia:fCOndidiueeanonI u.YJe.intuguriiJdegentel , ledpriacolregionill

www.cimec.ro
_ _ _ _V~AS~I1.~
E I'AIWAN, CNTI CA
V. K.XI'A!\S IU_eA, GR1'ICĂ INTRE 000 ŞI ,00 A. CUR.

atribui et/fi/or numele oraşului llafltloKOII din Jazygia, cu at Ât nlai Brurla, nu departe de Aiud (IR, p. 548; Tom., n 2, 63)' Getic.
mult, cu cât oraşu l vecin fUo(Jlo~ se arată a fi tot ecltic. Fireşte însă .. Cers;lIt (Cerlit GR.). La 6 km. spre SE de PorolisslIrn (IR,
cii lucrul 'C prea obscur şi materialul comparativ prea redus, pentru
p. 550; Tom., 11 2, 85). Getic .
a lua vreo hotărîre definitivă În aceastli privinţA]. Pelendovo, prin pl\rţile Craiovei ( I R, p. 552; Tom., It 2,64)' Poate
La aceste lopon imice din Ptolemacus mai putem :u.Hluga din lti- Arcşit in loc de Ptle"davlI. In orice caz nume indigen, probabil getic .
ncrarii (I a Miller, Ilin. Rom.) ind urm1Hoarelc, pc care le putem de- ef. ş i discuţia de mai sus , p. 261 pentru identificarea cu flolO)J~a lui
termina ca origine ernografică prcromani1. . Ptolemaeus.
L€derata În faţa Vimin;lciului (v. cit. În IR , p. 542 sq.) . Scris ş i Acidnva, pe Olt, la N de Piatra (IR, p . 553; Tom., Il 2, 55).
Loee/erata şi prin etimologie popular1\ roman!!:, l.ilerala. Aşezare cu Getic .
un nume ana log celor vecine de mai sus ş i de mai la vale de Dun1!.re, Rlisidova, Ill.ngli DritgAşani (IR, p. 553; Tom., ][ 2,69). Identi·
Geru/ala, 1'alillta, poate cellicd, deşi d. p. Geru/ala, cum am ar1\tat ficat de SchOttc, p. 97, cu SlIcidllva şi ZllSidavo, ca dublet la Suci·
m:li sus, p. 227, e thraco-gctidl. dava de 1;1ng!l Durostorum . Fals. Numele Rusidavei c asigura[ ca au-
Apa flu vius. Caraşul de azi . Staţiunea ;1 fost la V de lliscrica-Albl\, tentic: cf. cit. Ia 'l'am. , 1. r.
pe râu (I R, p. 543). Numele e, poate, m:li de grabn scythic (cf. Cal-a_ BllrridClv{l In S de R.-VAlcii (IR, p. 554; Tom., 11 2,61; mai sus,.
baellS şi Za/d-apa la Pârvan, N"II/(, de râflri, p. 3 sq. şi 27 sq.) decât p. 223, nota 3)' Getit'. eL 1:, Ptolemaeus, tribul BoveuSav,~,'OIot.' v. mai
thraco-getic (Tomaschck, II 2, 91 cu 77). Cf. l o tu Ş, pentru părerea SUS, p . 249·
contmrie, şi Burd-apa, ş i Bov(!lJ-w':w; la Tom . 11 2,61. Arutcltl, În f:llll Coziei. pe malul s tâng al Oltului, la Uivolari (1 R.
Areidava. V. mai sus, p . 262 sub AQY/~uoo. p. 554; Tom., II 2,54), Probabil din Alu/ela, prin dissimilaţie (Ia (el
Cal/OI/ia. CR. Tot in regiunea Arcidavei (IR, p. 543). Nume obscur: şi Norbert Joll, Tltrakiscllel, În Slreilberg-Festgabe, Leipzig, 1914. p. 179).
in cazul dl c bine transmis, iar nu o coruplelit, de apropiat de Cau_ i:Jr nu În leg!ltudl. cu thr&lc. Amlos. Numele ar p!i.rca roman, tlar de fapt
11011;"", = Callollium din Britannia (1 R, p. 19) ş i de considerat ca e Itgntde nutllele indigen al Oltului, Almus. (Tom. crede chiar, 112, 92,
fiind ce/tic. d şi AillI/ls, râul , a avut o forml Aruta). In adevlr sufixul diminutiv
POlllla.GR,ibidem(lR,p . 543). V. m:ti sus , p. 253 şi 249. Thraco-gelicN -la exista ş i in thracici\, atât pentru numele de persoa ne, cât şi pentru
Bacatlca. GR, ibidem (ibid.). T omaschek, Il 2, 58 compad rll.d . cele de localitn,i: ef. p. acestea din urm~ Parsula, Potula,rtvovla, - r.
qallq din CaIlCOell$eS, Callcalalld şi propune pentru ba- exp licare-A eli. Rani/Ulii, RcsclIl"", (Tom., 11 2, S. v.). Aşa Încât nimic nu împie-
c o prepoziţ i e. Get ic. dccli sli :tvem eventual ş i În <lces' caz un nume complet getic.
Ber!ov ill. (IR, p. 544; Tom. , II 2, p. 59)' L1 Jidovin. pnstmt nu- Ctdo"ia, lflngri Sibi iu (IR, p . 555 ş i Tom., JI 2,85). Schtitte, p. 98-
mele pll.n/i azi in denum ire:l r. Dcrzava (Dârzava). De tradus, ca eti- coretteaz!t nume le ÎIl Cel1o"ia, dupli exemplul lui C. MOlier (ed. lui
mologic gcticli, ti\ l esteci\n i şuh. ptolel11aeus, p. 447), spre li fi prototipld llctualu lui Cibill, Sibiiu. Total
Cagallac (Ca::alllle GR) . Azi Slat ina la S de Caranscbeş (IR , neadmisibil. Get ic (cf. mai sus, p. 235).
p. 546 !,li Tomaschek, Il 2, 87) . Probab il getic . Sllddava GR (Addllva TP). De s igur GR are dreptAte, iar nu
Ag,taviae TP. A(uJgmo"ia GR . ef. mai sus, p. 265, sub 'JI~JIO,{a ~ TP; dci Adi/tlvll am viizut d e la N de Piatra-Olt (IR, p. 556;
[ Pelrat . Cf. mai sus, p. 258.] Tom., II 2, 79). Cu atftt mai mult trebuie s1\ acceptlim lectura
Burticum. GR Înt.e Cer",isara şi BltwJ'llIw (CU •. l JI , p. 225; SocidofJa, cu cât, dupit Însl!.ş TI), oraşul fiind (probabil la Reu ss-
Tom., II 2,62). Cetic. markt) numai la XV m. p. de Ap"lum, d făcut parte din regiunea
predominant scilicli a v!lii Mureşului şi viilor TârnaveIor. Am arlitat
Ineolat, aJn",nlaMum HI_. lnlu, numele Dun/lrii, la Cd\i ,1 1. Cermani, e de OtÎ_ mai sus, in cap. 1, p. 7 (v . in spec . cap. VI ş i harti 1) d acest
aineilanianll,adiclscythicl. tinut estc pl in de mormintc scythicc. Dar Sad, sau Sacae, c.

www.cimec.ro
~ V.EXI·A:'... ..;IU!'l,...AQE1·ICAINTREOOOŞ l sOOA.~ 273

numele iranian, caracteristic, al Sc iţ i lo r . Şi vorbind de Saciduvu dela o rA~llcin!l care se gâseşte şi in dacicll., u lb-. in Alb-oca, T rans-alba,
llloesici1 , din pă rţil e D urostoru lui (cap. J , p. J3 sqq . ş i cap. 11 . p. pare, mal ::ales dupit tcrminaţie, a fi În intregime articu lat l atineşte.
11 9 sq.) am accentuat p rezenţa pAn! p c timpul chiar a lui Deceba l, (Vezi la sfârşitul acestui paragraf diSCUţia asupraoriginei numelor A/hurltus
În Nordu l MArii Negre a acelor Socat natio"tl de care e vorba la Au_ şi Ampelllm). Dar împrejuru l acestui oraş ca lifornian, "A).tJov(!vO'
relius Victor, COtI. 13, şi ca ri n 'au incetat, ind de pe vremea Aga. pty61'rJ (cer. JV), de civilizaţie internaţion::aI1i, toatc satele sunt getice
th yrsilor, a trece ş i pe la OilUZ În \'ll ile Ardea lu lui m eridional, ma i precum urmeazl1 ] .
sus m en ţi onate. Mai m ult: c hiar din vrcmC:1 Illai t ;\rzie, dupit a. 200, Deulurtl. C. I1.1. XIII. Cr. numele de persoane Dco.spor, Dco-pus,
.Stlei "pa r ca act-Îvi In imperiu, d ând armnteÎ de auxiliari so ld a ţi ca /JEO-tJtCO" elco ŞI topon imicu l Diit-SIIrt (Tom . II 2, 71 şi list::a dela
acei d in coltors ll A urelia "ovu Saeorum, constata tll in Moesia Superior pag. 3 1) . Gel ic.

!;.~:"~i;;:~(;;~;~:~~~~~n~f. ~~r::'ap;. ~~~: i~~~~S'~/~~':~;:~~~~


~C I L. I II 14217- ). As tfel S " cit/ava d e I:\ ngl'l Aplllllm are D f i ad 1\uga tll
la topo nimicele jum ă tate iranicne, jumll tate gelicc, ca ri ne ajuti\ a
reconstrui harta etnograficii a patriei noastre În vremea p red o min ări i
iraniene in "ceste p llrţ i (eL ma i s us , p. 26 1 sq .). T ermenu l getic dU fJu . Cer~ta. C .. l . ~es l abili t ind! de I\ lommsen , C II.... li!, p. 9 21 , d in
pcnt ru &salt, aratil ş i in cazu l de fa ţ!1 prccumpltnirC'J ele ment ului thracic :Ipelau v ul lUI [uptlt'r, C(:rfU!nus. CL mai sus, r . 265, T sierltll de pe Du-
bllşti naşş i statornic, asupra elementului scythic imigrat ş i treptat-treptat nă re . Gctic.
c{esn:lţ i on3 Ii z::at, thraciza t , sau getizat (Î3r in R!\sltrilul stepei ll1oldo_ ~avier~/~um . .C. VI. Posibil şi celto- illyric: cf. Cavillonum şi Ca-
uera iniene sDrmatizat). ~aru ceh ici (IltII . !?om ., s.. v.) şi l!a~a~\ rege ceh (Tom ., II 2, 4 6)
tar de alt4 parte Erdu1lJ dlll I ta l13 ('biti.). Dar baz.ll Erele se gllseşte
I nscrip ţi il e descoperite pâ n ~ acu m În Dacia ne d3u d in nenorocire şi in T hracia getic!! lângă Odesl/ls (ibM. şi Tom., II 2, 55) , iar pentru
numai puţ in e ş ti r i despre ,!iata u3cicll. Fiind O m3 nifestare a "Î eţ i i prima ~art,e, Kov;, cf. skr . .kâya . Wohnung. (T om ., Il 2,85, s. v.
orJşcncşli, monu mentele ne fac cunoscu ţ i numai pe nou ii locu itori, Klo\, K.e/~""YeLOo,) 1).; .cL ŞI loc . K ovat (ibid., p. 86). Cred. gctic .
in majoritate de origine nedacic!L D impotri vli , vi aţa d ela ţa ră , in s.1tele A1arcU/llIm (.l\ ' arcmlc(n)~is. adj.). C. VI. CL l\ lommscn C JL, fU
dace, nu ne-a fost decât cu totu l incid ental transm isli de o r !l.şenii iubitori p. 92 1 cu Tom., II 2, 66: Mafj;(i-awUJ.. Getic.
de fast ş i eterniza re epigrolfi cli. Intre s::atclc rlmase Încllm ult'lt vreme Selaieta (.ScI::aietist), probabil din Skela Îeta . C. n . Cf. M ommscn
d3ce şi oraşele crescute peste noapte d in c reş te t p ;'i n!i În til lpi pur ro- 1. c. , cu rlld: oltila, skc l, skilC (in lit. .Spa lt , Loch.) la Tom., Il 2 , 83.
ma ne, a rămas ucceaş opozitie de obice iu ri ş i t ra diţii cu lturale ca p ân5 Pentru term ln ." cL Drobe-ta , Ege-ta, etc. Sau, po:ue,d,,;ecu sprostetic
in Z ăU 3 de az i. De.lceea nu trebuie sli ne m ire cit ma i mu lt ne spun d espre (cf. ClevQ-ra. r om., J[ 2, 87; CIl!f)alllimllv;clIs: C JL. II I 7-97) ca
-", i u ţ a ind igenilor ţ~ rani cele câteva table cerale glis ite În regiunea
a urirc ră, rura l ă, a I\ lun\i1or Apuseni . d ecâ t s ute de in sc r ipţii am ltnun_
i;''h~~O:'~~2ţi?~~â:~7::'~a~a::~~~ şi ~%â!>e~; K d'Pa şi I%u;a, ~tc.
\ite d in or aşe l e Dacici.
latli ce toponimice se In::a i pot culege din materialul epigrafic dat Sig~'~et~~~t 7i' ~'m:~' ~AI;~~~~:.n~a~I~~et~:;~~~s;;k~rii~n~~~:~e7~ ~~c;:~:
la lu min ii p â n ă acum (fireş te in afarl1 de cel e d ela Ptolcmaeus ş i din thr:lcl~~ D flphabae (T om., 11 2, 70) ? Sfârşitu l e obicinu it getic in - ta,
ltin erarii . confirm ate ş i prin in sc ripţi i). ca ma l sus. - V ,. insâ 'J'illt;o mefl Us I;ielll de l ângă Ph iJippopolis (jbid.,
[A lbur"," maior (Roşi a , În Munţi i Apusen i): C JL. I1I,p. 2 13 sqq., ~) , care Il! 8.: pa re, şi d , ap ropiat de topun. nostru .
'921 sqq ., 1399, 2 110. M are centru aurifcr, in care in scripţiil e ş i ta-

!~~ţ:~i##r~.~i~~~~f}~~~;~!~~:;;:f;JE,fii~~:;Z}~
blele cerate doc u mentează o mu ltim e de llIyri, În spec ial Piruttat ,
v e niţi din Dalmatia ::aici la luc rul m inelor ca specia liş ti b in e cun oscuţi:
.o 1l13 hala intreagl poartll num ele lor: vietiI Pirllltarllm. N umele , d eş i
"A.n._ /II,rfmillS«t","" '"oriu. $,"0 111. T ..... III .M.... 1

www.cimec.ro
----------~
VA~SI~~~PA~RV~AN~·.G,~m=~A----------,-~ ,8, v. eXPANS lll"'\EA GETIc.\ 1"''rRE 90e S I 500 ,\. CHR.

dacă nu cumva (v. mai jos. p. 277, t. o. Alasgada) e mai de grab!! vorba
de vreun onomast ic divin s irian.
Samum, t:icus in NV Daciei, la Căşciu, • de Dej (Als6-Kodly),
pe râul Stlmus, CJL. ITI 7633: Cetie.
Ans(omtMum), regw, dincolo de fJU:us SO",/lm, spre Dacii liberi:
ibidem. lata ce zice v. Domaszews ki cu privire la inscripţia bencfi-
ciariului consular care e pomenit ca activ aici agent sub signis: f: b. c.
curam cgisse vidctur manus lumultuariae vocatae :1(1 signa in vico
cui nomcn erat Samum et regionc Ans ... (numele a r~mas necom-
pictat În Corpul), gentis DrtcÎcac U1 vid ciur. Nam tCTram Dacicam
q~alenlls finibus civitatium Romanarum non comprchcnsa fu crit,
secundum Dacoruln gentcs d ivisum fuisse lapis mi lia rills n. 8060 qui
numcrnt mili a:1 R .. lIl vico Allar/torum} iam patcfecilt, şi dea ltfel e
suficient documentat prin Ptolemaeus. Am completat lectu ra din
Corpus SAMVM CVM REG Al.'lS, cllm reg(ione) A1IJ(amenn·lIm).
potrivit cu numirea identic!i a toponimiculu i d in regiunea celuilalt
Sat1/us, din iVlocs.ia, ASa/,ms, ·A1·-&oaţLO~. cred exact interpretat de
Tomaschek, JI 2,54: tam Fi. Asamos ge legcm. Iar pentru forma
adicctivaHl , cf. regio Montancnsium, dela Kutlovica, in Bulgaria vesticl ,
(ot in ţinlll thraco-getic, împrejurul oraşu l ui mumcipium Montanellstum
(CIL. III p. 2537).
R . . III (IIm) viCIU AII[sam(ensium)}: CIL. III 8060. Comfletarea
acestei inscripţii de v . Domaszewsk i in CorptlS, sub no. 8060, cu tJ;CO
An[arIOrtml}, iar la p. 1376 (no. 7633) şi 1379 cu tJ;co Allar{torum]
mai considcr:lnd sigure incit două I~tere În plus, nu se bazeaza pc nimic.
Textul inscrip\iei 8060, cum recunoaşte singur editorul, nu permite
aceast:'l Icctur!l, In ;.trma ei nefiind un R, ci sau un A sau un M, căci
avem .has tam extrcmam inclinntam •. Jar citatul din Ptolemaeus, cu
Anarţii ca ri su nt În NV Daciei. iar1l.ş nu serveşte la Întărirea lecturii,
dei, precum IlfTl v!lZllt, ei er:\u În NV Dacici preromane, iar nu romane,
departe afar!l: din Ardeal, şi nu la Largialla şi la Almaşul-Mare ev .
la Scbesvltra1ja, unde vrea s!l. localizeze v . D. respcctivul mcus Anar-
loru"" 1n sfarşit, piatra a trebuit să fie adusa dela Largian:!, care e
cetatea roman li cea mai apropiati'1, şi cele XVI m. p. pe cari le indicA
acest IItâ lp miliar au putut fi perfect socotite, p5.ni'1 la Largiana şI!
dinspre SoIllCŞ, Tih6, ori altli localitate, ca şi dinspre SV, de unde
vrea v, D. s1\ fie socotite. In ce priveşte insuş numele satului, Tocilescu,
Fouillts el Rcclttrc"es, harta La Dacie Romoine. admiţând loeali7..arca

www.cimec.ro
_,,6_ __ _ VASILEPARVAN,cJBTICA
_ __
388 ;s;-- v. EXI'ANSIUSE.\ GETICA. ISTRE ')00 ŞI )00 A. ClIR.

Jui Dorno.szewski, complctea~ literele care lipsesc În: R[ tICJIII(um) , f~ist~ : la C:işeiu (Als6-Kodly) a fost nu întâia coli. Briuonum miNaria,
identificând satul cunoscu t din tablele ('cr.lte (". IllAi SUS, 1)· 274), ci int5ia şi Il doua coli. BritOfmica miliaria (aparţinând unei scrii de
Reseu/uIII, cu acesta de lângli Dllrgiollu. E pu\in probabil să fie au~ilii total diferite de prima): v. CJL. lIJ p. 1376cu no. 8074", p.
3('elaş sat şi acelaş nume. In inscripţi.1 8060 par a lipsi În lacunl 165 nu. 821, şi, toate ştirile, p. 2492. -]n ce priveşte numele loca li-
numai dour. litere : pentru completarea lor. cu celelalte, pitstrate, 111ii. Ma/lIa, ci este, clar, t'pichoric : Tomaschek, II 2, p. 66, citând
avem la dispoziţie, dadi nu chiar in loponimia. cel puţin în oooma· şi plircrea lui fl asdeu, eli aici avem a căuta orig. cuvântului româ-
stica thracA. destule riidăeini: R[ebj llla, R[~g}ula (ef. Tom., Il 2, 28), nesc mal,comparil ind şi leit. ma/a eRand, Ufert. V. pentru literatura
R{tm1" fa , R[allJllla (ibid., p. 68 cu 28). Deci nu ~c putem o~rl.prcci.s chestiuni i dela H asdeu incoace, Drăganu. in Dacoromttnia 1, 124 sqq .
la nici una, ci fixl'im numai caractclu! thruco-gcuc al tOp0nlmleulul. Tllpa~. Cf. COlssius Dio, LXVI1 10,2 ş i LXVIII 8, 1 ş i l ordancs,
10 ce priveşte completarea cthnicollului tot prin Atls(lnumses, suntell1 Gtt., XlI 74, ('u Tomaschek, II 2, 91 ş i Drăganu, În Dacorotl/tlllia,
îndemnaţi la aceasta de o parte de apropie rea locu lui de descoperire 1, p. 115, Cll prilejul etimologici toponimiculu i românesc .Trtmpa • .

~E:~';nE~::~dlş::C:IC!~:~:~:~,:~:::~i:~~~~~:c~;~'i;:';~c~~i:D~~:=
Strl1mto:lre:l dela . Poarta de fi erl a rd elean!!. Între Tibircum ş i Sarmi-
;tgetlmst/. Pentl'u etym . v. Tom., 1. c. Getie'.
[MONtadll, t:ic/ls (1) În ter itoriul colon ici ROII/u/a (Reşca, În Roma-
viclls A"[lIrloTllmj. nali): CIL. III 8027; cr. ad 7533; interpretarea ca vil'lls datn În in-
Nla/ua, dupii care numcle provinciei Dacia l\la/lI~nsis: CIL. III dice, p. 2342. Credem că literele TVRMASGADA din rruntea in-
D . LXXXVll (un vClcr"n liberat Ia 7 lan . a. 23° , de origine din co- scripl it:i . care, dupJ finalul ex voto posue"mt, a fost dcdicatoric, pri-
«m;a }\la/ll~sis ex Dacia); C IL.1IJ 13;04 (un praeses provil/ciae Do- \'esc m<l i de graM o divinitate oricnmHI., siri.1n1, decât vreo localitate
dae Ma/uellsis şi un trihUlIIlS collorli, 1 F(/aviae?) m(iliariae) Brytto- .Iacic1l. In ndevllr, Romula ş i împrejurimile sunt pllzitc "umai de
mun 1l1ablcnsis). Ambele documente sunt glisite departe de Dacia: Suri saciuarii (CJL. JIL 8032. 807+:1.8) ev. de cohorJ Il Fl((lVia) Com-
primul, diploma, a aj uns prin cOllle.rt - l'lI se ştie de un~d.e - Ia l\.lu- mug/morum (So741~, c. d.) ş i În gene ral Oltenia ş i Muntenia sunt

g~~~, a~~8~~r l~r:~i~~~~~!~i~AI~ă~:;:tiI~II:~i~!t(:~~;~a:iv~~60;'l;i !l-1


zcul din Neapole, iar al doilea, piatra, a fost pusii la [hessalomca.
In Dacia nu s'a g1\sit nimic privitor la Mallla. Dup1 loate p robabili- ;e
tăţile oraşu l a fost undeva prin Oltenia, iar Dacia Maluel/sis a.cuprins gillor,.i, cari cI!luesc ccHlţilc, precum la Drajnade Sus (12530 e) lâng1
În primul rând această provincie: In ~rice caz pAr~rea mat v.~he, HJenii din Prahov:I, cllideşte, pri ntre alte eorpuri de trupii, o eoltors
c!\ }lfa/Ila sau Molvo ar fi rost la CdelU, nu se mal poate sufiCient COm1nagNlOrllm. Faptul dl la "tiria pe l\ l ureş avem, nu În trecere ci I
sustine dup1\ ce s'a gas it acolo inscripiia care ne :mlt!l. c!l. Ia ~elciu in insta lat!! statorn ic (1374 din a. 193). ace:\ eoltors 11 Flovia Comma-
Romanaţi, pe mall11 Dun1\rii, cap de pod Cli Oesc/lS, a fOSl Suctdavo (cL glIlOrtllll(1343,1355,137J,I372,J373,J379,6267,7848.7854.7855,7873 ,
Pti.rvnn, Ştiri nouă din Dacia "falv(,l/sis, p. 61 sqq.; Arc/lOcol. Am:e;g~r, 8074 0, b. 7850) pc care am Întâ lnit-o şi in părţile Rom ulci, ne face
JDAl. 1913, p. 385 sqq . j MUllicipil/1II AI/rel~'rl/" DurQstorr~m, l. C., să crede m dI. ş i inser. ClI•. JII 1338, cu ded icaiia Începând G . T.
P.33 1). D e alt1l parte opinia cu tolul surp nnz!1toarc a lUI K~nrad 1\1,<\Z, tratatll de noi şi mai sus, p. 274ls. v. Micia) , tot în I cgiitur~ cu
Millcr, ltilluan'Q RomatLO , Stultgart '916, p. Hl, că Ma/va ar fi fosl ROl1lula, va fi cuprins eventual un nume de divinitatc siriana, iar nu
tocmai În N Daciei,Întrc Dej şi Vad, la Clşeiu (cf.P.275 s ..v.Sam um ) delocalitatedac ic?iJ.
şi deci ar fi fost capitala Dacie i nordestice , al/iturea de Paro/muNt, cea a SucidtltHl, 1:1. Celeiu, pe Dunllrc. in jud. R omanaţi. Curial~s terri-
Dacici nordvestice, nu se poate io nici un chip împlirtl1şi, pe baza argu-
mentului adus de I\lillcr,(lhauptsăchlich wcgen der dort nachgcwiesenen
coh. 1 Flavia Brittonum miliaria , welche den Deinamcn l\lalvensis graţi il e getice. pasul
t
::~~r~'~~::::~::~': :su :: ~·~:i~~C~.' ~~0~1:f,1':~' :C~d:;·~r,·:\~~6~n~~~~~~~
c

Succi din valea Hcbrului, care Îşi trage numele


filhrt (CIL. III 13704).' pemrucli faptul arl1tat aici de Miller nu dela acclaş trib ~clic, ca şi Suâdova (cr. m:Ji sus, p. 236).

www.cimec.ro
.,8 ,~,,_ _ _V. EXPAr-:SIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CHR.

[Ampc/um (CIL. ]11 ind. s. v.). lI.floritoarcâ capitaUi a districtului 1. Geţii au ocupat o suprafaţă enormă la N Dun1lrii, intinzAndu-se
aurifer al Ardealulu i, ZIatn3 de azi, Împl1rţia Cli Alburnus major (Roşia; Între cadrilatcrul boemian şi cataractele Nipru lui, i~r la N şi NV
v. mai sus, p. 272) avantagiile unei victi economice intense, şi dez· păn!!. spre b~llile Pripetului, Vistula inferioarit şi Oderul mijlociu. şti­
.avantagiile, unei lipse de seriozitate şi statornicie a populaţici,inter. rile lui Ptolemaeus sunt autentice: ele nu constitue dublete filologice
naţionale, care o Împestriţa,~irculand pe aici in perpetua agitaţie, ori deplasitri de localizare canografid: numele de popoare ş i oraşe
fie În slujba particular!! a imparatului, fie pentru propria sete de câştig citate de el corespund unor realitl1ţi linguistice thrace, iar indicaţiile
uşor pe seama minerilor din district. Ca şi pentru Albu",ul, aşa şi ptoJemaeice despre Întinderea ţinuturilor thraco-getice sunt puternic
pentru Ampelum se suggerează o origine loponOinaslicl1 ramnon: la Am. susţinute prin ştiril e anterioare dela Iulius Caesar, Agrippa, Strabo
p~/lIm am avea grecescu l ăpnelot;1 â.ţl7leAWI' (vie, podgorie) drept ctymon. şi Plinius. M~i mult: deabia în lumina analizei amllnunţitc istorico-
DupA cum ins~ am amintit pentru A/hurI/liS, ca r!l.di\('Îml ar putea fi dacică fil ologice f!lcute mai sus cu privire la şti ril e lui Ptolemaeus, se pot
ş i nllmai aspectul nou al numelui romanizat, tot :Işa la Ampc/llm, ţin înţelege complet anume şti ri răz leţe dela Herodot. care le-a avut el
sl amintesc de râd1i.cina bun1i.lhrncidi. amp- pcc:lrc o întâlnim În numele însuşi dela allii - negustorii greci pătrunşi dela Pontul Euxin spre
unui Bessm bogat din ţinutu l J-1istrici, la gu rile Dunllrii : Bessus Am- V, NV ~ i N, pe vAile marilor flu vi i până departe În interioru l
p/ldus (pârvan, Iiistria, 1V, p. 634 sq. şi 725). Inad evllr,admiţând pentru barbar - numai Cli nişte legend e, anecdote şi povestiri vagi ~i apro-
aceste singure două l ocal it1!.ţi o denumire capricioasl1 romană, care ar fi ximative, iar nu cu descrieri precise geo-etnografice. ]n adevăr:
inlAturat vechile nume dacice ale l oca lităţi lor, înlocuindu-Ie cu nume 1° Herodot ştie cll in Ardeal locuesc Thraci: el spune hot!l.rÎt cl1 Aga-
fanteziste, ceeace nu e nidiil'i cazul, nici În Dacia, nici În general În im- Ihyrşii (în ara~ de lu xu l şi polygamia lor comunistll) 'ta de ăĂla
periu, decât c..! totul rar (cf. Iti". Rom., ind.), rhm!l.ne totuş un lucru ,-dl,ata ef11h~, :'t()OOxexw(p}xaot (IV 104). 2° EI ştie eli aceşti Thraci
neexplicabil: atât Ampe/um cât şi invecinatul Abrutlus (iarliş nume bun sunt, sub numele de Agathyrsi, organizaţi intr'un mare regat
getic al celui de al treilea centru aurifer, pclânlP Roşia = Alhllrulls şi care se invedneazi'l la R, În stepa deJa N istru şi Nipru, cu marele
Zlatna = Ampelum) s'au pbtrat pânll :l2. i: Abrlldlll şi Ampoiul (cL şi regat 01 Scythilor (IV 102, 12S ; ef. şi (19): şi anume toatA. regiunea
Ampoiţa, Trâmpoieh, la Drăganu 1. c. p. (32), iar pentru Ampoiu, înaltă din V, cu 1\1",,(ii, e ţara Thracilor tAgathyrsit; iar in SV ve-
este clar că nu Ungurii (Ompoly) l-au dat Românilor, ci invers. Şi cinii direcţi ai Scythilor sunt Geţii (]V 118). 3° Hcrodol afirmA (V 3):
dadi A/burnus, faţl1 de foarte invccinatul AbTuttllS, nu mi se pare ca 8fJf1{xwl/ de "/1'0' J.lBYlOtOP lon I'fila. ye ' lvdovr; ::tlh·tw)I ă"DfJcU7fWI" el
lui Hasdeu (mai sus, p. 274, n. 1) o s implll deformare de pronun- de V1't' AI/or; ăaxotto 17 '{'!}Ol/eOL Xata tWVtO, ăl'axol/ 't'~" slT} xal ;raUl[;
ţare a nun.clui vecin, apoi AmpelulfI ar PUlea perfect corespunde ItgUruno)/ 1I:QVtWl/ ADI/SCUl' "ata yvwlfr/,' t'I}" lltl/l/. Ori IJ crodot, care cu -
unui getie Ampt-lum, ca Rani·lm1/ efom ., Il 2, 68), .. A (1}',-).o, (ibid., noaşte roarte bine şi Egiptul şi Imperiul Persan, care ştie şi cât de
p. 54), etc . Am Închis totuşi în croşeLe expunerea ipotezelor de mai departe se întindeau 5ciţii, îşi dă foarte bine scamll de ce spune
sus cu privire la A71Ipelum şi AlbllTtIllS, pentrucă nu "re~u să ame- În cuvintele de mai sus : dac/i in adevllr '1 dexa!." I"v{)''1 a
stec aici sigurul cu probl ematicul. Dar ~m credinţa di. descoperiri cupr ins toate ţinuturile d in NV Pontului, cu tot cu basinul Dunllrii
noul1 toponomaslice vor confirma mai de grablf originea dacicll decât (IV 99), apoi Geţii dela Dunăre şi Agathyrsii din Carpaţi fiind tot
pe cea romanll, şi a numelor acestor dou!!. localitl1ti]. Thraci , ~i Între~ga regiune muntoas!l din V slepe i moldo-ucrainiene
fiind un mare regat tagathyrs ic., evident d, dcla Marca Egec şi pânll
Urmm.nd în acest capitol pe baza ştir ilor , relativ destul de bogate, in legendarele ţinuturi hyperboreice (IV 32 sqq.) ') , totul fiind thracic,
ale lui Ptolemaeus, completate, precât ne permite tradiţia istorică aşă cneamy! Thracilon iese ca: tcelm ai mare după lnzi, din toatl1lumcat.
de sitracit, şi cu alte izvoare, literare ori monumentale, expansiunea
') Foarte imponGnt e drumul dell Hyperborei plnlia Delos: lntliu la Sciţi, lpoi
n eamului getic din centrul carp:ain - ca ţarll de obArşic - spre cele din popor in popor pllnA ia AdriJltica, de aici la Dodonl, de unde, de o parte 1n PleonlJl
patru puncte cardinale, am putUL cred fixa urmittoarele fapte istorice: fi Thucil (v. ,i mai SUJ, p. 163), de alta 1. tOli Grecii (IV 33). Dar lcesta e anticu1 drwn

www.cimec.ro
,,,,,..~--=---=---=---=-_-_ _--"VA.:::;"-=:LEc:.:PA"'RVAN,'-'-CET:;;;.'''-'CA'--_ _ V. BXf'A~SIUNEA GETlcA INTRE 900 SI 500 A. CI1R.

Aceste consideraţii sunt hot:iritoare şi pentru cronologia migraţiilo r JV. Dar mai ales expansiunea gctidi spre NV c instructivă În
~cljce. precum vom arăta mai jos. această pl'ivinţlL Reglisim acolo, In sute de km. distanţă, pe Costo-
11. Este drept do greşelile de longitudine şi latitudine a le lui Ptole_ baCH, Bic.:ssii, Burii, Racatii, Picgtţii şi Carpii din Dacia proprie.
mueus sunt câteodatll. aşa de Illari . Încât localizi'irile lui pe hart:\ devin p.eest lucru ne dovedeşte că avem dea face cu o mare mişcare ll1igra-
cu totu! iluzorii . Dar În genera l ",rolot ipcJet lu i sunt remarcabile. torie cu direcţia dela SE spre 1 V, şi carc a mGnat pe Ge\ii noştri
I n special pentru drumu l ambrei, dela DunArea de mijloc sp re gura pAn!!. Ia Oder şi Vistu la de J os. Ştirea lui lIerodol cu toponimicu l
Vistu lei, prin S ilezin şi Posnan ia, ci a cunoscut de sigur un izvor K&.Q1U~. dar Illa i ales numeroasele descoperiri archeologice scythice in
bazat pe informaţii le precise a le negustori lor roman i , cari au bAtut l1cele regiuni indcpi\rtate din NV, de ambele părţi ale Munţi lor Ooe-
şi ei acest drum, În Spec iAl dela NeTa inainte. D e nltrt parte, compa- mici , Moravici şi S lovaciei, ne indică de o parte vech imea, de alta
raţia d intre Plo lcmaells ş i lli ncrari i nu e prea defavorabi l1\. celu i din- c;1uzele m igraţic i . Jll r tczaure de caracter ma i mu lt cimmcrian, decflt
uliu . Am demo nstrat c hi ar , Tlla i SUS, c~ de mu lte or i Ptolemacus c scythic, ca ace la de la l\I ikhalkovo În Galiţ i ll, ne arata primu l inceput
superior Jti nernriil or ca bog~ţ i c de info rm3{ie ş i autenticita te a ştir ilor. al turburăril or din aceste locuri, început confirm:lt şi prin tczaurele
Ceeace t rebu ie fixat acum, ca gcncralit:Jte, e c1\ inş i rarea de popoare ifldig~nc din ult ima epocă a brom:u lui, ascunse În urma acclora!} tur-
(Nh'tl) şi :lşezăr i urbane (noJ.s/{;) la Pto lcmaeus c În ma rca maj ori ~ burăn. Acest proces de migraţie a dus la crcarea Il o suml1 de centre
tatc (1 cazuri lo r vredn ici\ de crcd i nţ!L Autorii anterior i şi post eriori dacice În NE, E şi SE germanie , ca Setidava, Susudav3, Ar-
lui confirmi\ inforl1l;l\i ile sale. Ar fi totuş o grcşe31li ca atunci când sonian, Arsicu a (ef. 111.'1i j os, p. 288 n. 1), Singone, etc.
nu putem identifica mai prec is, d in ca\lZa ind ic3\ iilor necxactc ale lu i V. 1' Iai slabll a fost penetraţi n getic3 d incolo de Dunare.. panno-
Ptolemaeus, locu l unde avem a aşeza acele popoare şi oraşe, 51\ construim nid. Popoarele din Alp i au rezistat Întotdeauna mai bine năvllir ilor

~!~I?~~u~il~~ 1(~~~I;C:~i~lstl:~rii ~~e~~:!i~~ 1~~;~Şd!~ a~:'Cil~~iAa::O~~


noi, ipoteze total independente, ch iar de aşezarea aproximativ1\ dela
Pto lemaeus (cum face Schiltte), sau sli supr imitm tota l de pc transcrierea
modcrn1\ a h lhţi l o r lui, ind i caţ iil e ptolell1 3eice care nu ni se par În- Rabon), g1tsim triburi ca :Icci Colaetia1/i, cari ne amintesc poporu l
temeiate (cum face l\ ltiller În Atlasu l situ la Geografia lu i Ptolemaeus). aflalog din Haemus şi Rhodope, şi mai ales oraşe, ca Sala, Curta,
Singura mctod3 folositoare e aceea a utiliz1trii, in aceste cazuri, a geo- Chertobalus, Gem lata, Bere, is, ior pe valea Savci Saldae care e iden-
g rafu lui nostru, exclusiv pentn! direcţia apro.\'l·malit1tT În care Su nt tid şi ca cu Saldae d in Dacia de SV, după ca re c num it tribul Sa l-
de du ta t o raşc: l e ş i popoarele Însemnate de d ânsu l. La fel, este re- denses, ş i In vi\rsa rl!:l râu lui Sava, Sing idunum, care nu e a ltceva
coma ndabil , când vedem nu me de gin\i o ri de aşezăr i rcpet ând u-se dcdt num irea ce l t i că a capitalei tribu lui dacic Singi.
in locuri deosebite, sit nu ne grăb im a le proclama d rept du blcte, VI . Foarte putern ica a fost expansiu nea get ic3 spre SV, catre D al -
suprimâ nd i nforma ţia in unul d in cele dou1\ locuri , ci ma i de grabi matia. N u vom repcta aici, nici măcar În rezumat, şt i ri l e respect ive,
să ad m item, fie ş i nu ma i ipotetic, în doita ex i stc n ţ1t în regiuni deo ~ ci vom accenLU a nu m:ti fop tul, cap ita l pentru c ronologic, că În numele
sebite ,;I acel u i aş nu mc . tribu lui fillyric. J)al/ rsii (in inscripţii Dal/ersi) rcgăsi m pe Daoi. n u .
111. I n adevă r, nu num ai Ptolemacus, ci ş i celelalte izvoa rc , ne-au m i ţ i in li m ba scythic;'t a01$oi, deci pătru n derea getidi s'a făcut sub
ară t at dI. in mu lte cazuri e vorba de mig ra ţii etnografi ce, ca re, li'tsând auspici i scyt hc , in:lÎntc , pri n u rmare , de sec. Va. C hr . T opon imice
un nume ş i la locu l de origin e, îl duc t o tu ş În tocma i foa rtc depa rte C:l Asamum, Ad ziziulll , Bcrzumnum, Eiminacium, Thermidava , ne
de acel loc ş i - l fixeazit d in nou În a ltă ţa ră . Co mpara ţi a dintre tope- 3ratll de altâ parte c hiar punctul de plecare al m i graţ i e i get ice, şi anume
nim ia gc tl că ş i ('ca b i t h yn ică o ri da lm atici\ ne -a fost o d o v a d ă . Dacia s u dves tic~ : Banatul ş i Olten ia.
VII. La fel este perfect databi lli ~i m igraţb getica spre S şi SE:
al ambrd ind din neolitic. ef. , i Dkhelette, Marme/, I p 616 , i II 1 , p. 19 aqq.
Deci ,tiriie despn" mullimea T hracilor din centrul , i N Europei Irebuiau si !ie de o parte Trausi i-Aga thyrsi. de alta regele Geta al Edon ilor, de pri n
{oartevechi. a. JOO, in sfârşit nu mele pu r scythic ni Thracilor Salrot (kAatra), o ri

www.cimec.ro
VASILE pARVAN'. GBTICA _ _ _ _~ V. I:lXPANSIUNEA CETIC" INT RE 000 Ş I 500 A. CUR.
"J

toponimicele scytho-carpatice ca Sargentias atAt in Paeonia cât şi pe ac~te Întinse ţinuturi era acela de Carpi; pe Tyras Îns~, in chip specia l
valea de jos a Hebrului , ne dovedesc marea vechime , sec. VlI- VI, Ge,ii erau numiţi cu numele lor generic : Ge ţ j i de pe Tyras: T v(}t:yerat.
a penetraţiei elemenfelor nordice, iar oraşe ca Dausdava, Singos, Totuş nu c probabil ca Ceţii sl nu fi fost dislocaţi d in aceste regiuni
Pulpudav3, Uscudav3 ori Dakibyza - sp re a nu cita aici decât de nAvttliriie cimmero.scyt hice. Deaceea cred cA suntem mai aproape
pentru caracterizare , altfel tTimit ând la lista bogat~ ce am dat mai <le adevăr când atri bu im ţ.!1?a ns iun ea getică pânA la Nip ru epocei
sus - ne dovedesc d elementu l dacic a (OSl precump~nitor in mi- de migraţ.ii cclto-germaniccJ pe la N Carpatilor, jncepu te in sec. IV
graţia geto-scythic1 spre Macedonia, Rhodope, va lea de jOi a Hcbru lu i :1. Chr. Aşa eum Scythii impi nseseră 'pe Geti spre NV, V, SV, S
şi chiar Bithynia şi NV Asiei Mici. Şt iril e archeologice şi istorice şi SE, aş..~ au trebuit Gcrmano-Celţii să- i ducA pe Geti cu ei
privitoare la Trero- Cimmerienii impin şi sp re T roia ( ş i aşezaţi acolo) pAnA În Crimeea. In adev~r elementul getie apare la Olbia şi În general

in !C~~::e:t:ri d:~:,~~s:~g~;;i:i ~:t~:!\I~;e a~ t~~i7~Ec11~~:ll nîn:~O~r~!


e in Scythia ru,1I de numeros in inscripţiile din vremea elcnistico-romanA,
indt este cla r c!\ ei au trebuit sA treud! aici printr'o enormll recru-
sec. VII, plinli prin :1. 900 a. Chr. De alt1\: parte ştirile Illi Herodol descenţA de admigraţie. Şi aceasta , fireşte , nu abia pril\ cucerirea efe-
asuprn Thraciei sud ice ne arati!. c~ pr in a. 500 aceste migralii erau meră ului Durcbistn , ci cu mu lt inainte de acest rege. Cllci altfel,
de mult s fâ r ş i te ş i chiar amintirea lor ap roape se pierdu se. năvllllri l e sa rmatice începând în aceste locuri incă din sec. 11 a. eh r.
,1 VIIl . Ptolemaeus, de aco rd cu predecesorii sai, ea ş i cu itinera riil e ar fi măturat repede orice influ c nţll get i că d in Rusia s udică şi nu s'ar
ş i in scripţiil e, cunoaşte pc Gcţi pc tot cursu l Nistru lui, de ambele fi întâmplat aici şi in nasarabia, Mo ldova şi Munteni3, Cli Sarma ţii ,
pllrti, pânll la Nipru. Şi Herodot ne dit indirect o bună indi caţ i e că
Cinunerienii nu l ocu ise ră la Apus de N istru, d deci, prin a. 100C?, ~~::el~~ : ::t~~~:~:'~Ci:ţi~r~:~~~ isnă ~:~::~zceu e~~~l~'e;' ~~ a~j;:
Cetii se aflau pc aceleaş i locuri, În întreaga Galitie ş i l\Ioldod , pe tOt
cursul listrulu i, până la Mare 1). Numele neamului princi l)al getic din !~ i~re~~i~a~~a~:p~i Î~n n~=:ac~n~o:~;!~p~~~i~e~t Ta~rd~eI~::i:~i I
iubitori ai stepci, toată regiunea de pă dure dintre istru ş i Nipru,
') Atat Ebert elt ,i Roslovllef( in lucrlrile \or des d tate, asupra Rus iei sudice. .intocmai CUln mai târziu , dup~ o observaţie a geografulu i Murgoci,
exprimi, independent unul de altul. aceea, pl.rere lIIuprJ. UflÎtl.lii de dviliutiedin urmaşii Getilor , Românii , se vor Întinde de asemenea in Rusia sud ică
prima epod a fierului (ba chinr din c~ bron~ul ui: Eber~, p. 77) tntr~ 'I'bracii tot in l egatură cu piidurea, ocupând de predi l ecţie acele regiuni unde
d in Al deal ,i Cimmerienii (dupl. Rmbia in\'''IIIII, lot Thruc,) din N l\1I\ni Neare.
Re:r:umllnd cercelArile de plnl lll el. Rono"lseIT o. ('. p. 90 Iq. e de plrcre, dupl
stepa uscat~ era intreruptll de vegetaţia mai bogatA a regiunilor pll:du-
apcdele de fier cu antene ,i ceram ica de pllSh\ neagrl cu ornamente ind:r:ate um· roase, fie chiar şi izolate ca Il işt e oaze În pustiu.
JX. In ce priveşte Dacia proprie, Între "fisa, Siret şi Dunăre , Pto.
plute cu 1I1l>. tA 1I\'em de-II fllal cu o nou" utinde re tluocid in e~ ~e fier,
mainu de venirea Sc.iţilor; mormintele ,i a,czlrile amlA dase IOdale diferite prin lemacu!i ne dn o scrie de cincisprezece num e de triburi, dintre care
stare" lor materialA, o populatie lied cntarA ,i lIlIrieolil.. lcl(lturi cu Grecii incA din numaj trei par a aveâ numc ecltice : Anarţi i 1) şi T curiscii În N V
lec. VII. Această civiliZl"ie le: intinde numai po"" la Nipru ,i eu nu lire obsolut
ni",ico,,·t"llll. OelisemenclI nici cai. nici oameni socri fi Cl\li:ob,'tclll dllb,oll#.!itr,i
mttal prtliol, tiplI,i Halbla /t; cultul'tl aceasta unifonn!l Il lec. Viii- VII (H aUltatt +
~~~t~~c~ ~~~~~e ,~~~::i~i ~:~~IIEt~:e::~b:~~en:ali~~a~ :~:ti~lj~:ţi~ I:/:::~~:t~
:::!I::t~~:~: ~o~:;~: ;;~;n:~!: :~e;:II~e::::teh~~i 'liitllull::'~!~f.A~:U~r:: pIl'e I se intinde in lec IV- III Ipre V ,i N . alungilnd civil izaţ ia thradcA. Dar
,itul sec. Vl acutc obiecte de\i n numerOUCi În ICC. V tie lu nt Într~te de ctle curind lun t m llnaţi ilUlpoi de Thrllci, Macedoneni ,i apo i de Cdta.Germlni. In N

~:~~~I~~t,:aj,~r~~~;~a :~\i;~~A (l~na:~cAo~i;;i::~:ic::Al~f~:~lm ~:~ ~::J~ ~c~~~~u ~:u~.wnlli pana Ipre II. ZSO-zoo, cind Sarm.ţii If4rlm:1 imperiul
cele greco,scltice. Oeoei predomin!!. in N tI,emenlul TllltivO-iT~' Firesc le pune ipo.
tez:! el Thnaeii se Te\'ană din nou Ipre N"IPru in epoca de fi er. Şi R<»tovtseff con· apr; ~~::~~j~:::~~~u:e:ar::::::!~~1 v~ii;~::e~t:i":il:3'~::i:tll;:~;::rJ~:
(inul (p. 94 sqq.): Scitii nu lChimhl!. mare lucru in Ves.: ei I t mullumelc Il rid ice in oriceclz, e ' l um \ enÎli mii tmiu acolo dedt Coetobocii.

www.cimec.ro
,8, V. EXPAI"SIUNP.... GETI cA I I'o'-RE ~ SI 500 A. CHit.

şi N şi COlcnsii in E, in vreme ce toatc celelalte sunt ~etice. Unul singurului Alburnus Ma ior purtând nume ind igene (mai sus, p. 273 sq.),
dintre aceste:1 din urm3. rcgăsit şi În Asia 1' lic11 (Caucoenscs = Cau_ pilstratll in câtevA. t:lble cerate ajunse doar ca printr'o minune pânA
cones) ne poate servi ş.i pcntnl datarca tntdiţic i istorice ajunse până la noi. Acel\t exemplu ne demonslreazli. e1l de fapt Ptolemaeus a spus
la Ptolcmaeus: este clar dl numele acestui trib se ridid ihapoi pân3. iarJş :!devArul. când a declarat dela inceput (11 1 8. 4) c1\ nu va cita
pe vremea migraţiilor trero-cimmeriene (sec. l X-Va 3. Chr.) . Dar dt..'Cât oraşe l e .mai Însemnatet ale Daciei, pe celela lte Hi.sându-Ie la
inşirnrea triburilor dela Plolcmaeus nu este comp l etă: din insnş lista o parte. Deacec:1 trebuie reţi nut!!: constatarea cA ehi:!r in lista lui Pto-
lui de oraşe mai deducem incă trih ..1i getic al Singilor, cel a\ SnngiJor, lemaeus nUIlll!.ru l oraşelor de aspcct ollomasLic s tdl.in e absolut disparent:
poate cel al Utilor ( Ut.idat'a cp. cu râu l UIUS din l\loesia, numit după doar singure douA originar cclt iee , unul in NV, r1\mllS poate Încli
popor1.l1 getic coborit aici din N). sigur ccl al Appu lil or {confirmat celtie, Ruccoll ium, la Amlr\i, iar eeli1 lalt in E, Rnmidava, de mu lt
deplin printr'un izvor literar anterior lui Pl olemacus) şi, prohabil, gelizat. Cum ins1\. Ia ţa rt'i. sLr~in i i se aşezau mai puţin ş i cum Romanii
ce l al Dacilor înşişi, ca nume regional, al un ei sin gure sem inţii , tocma i înşişi au pAstrat in mare partc chi ar la oraşe toponim ia getici\ (vezi

~!~ml::i~r:~c c~:~::sc~~:~:~lil :i ~~v~:;~ a~ci:~i~;l ~~ ~~:r~:~;c~~c~~~u~~


itincrariile ş i in scr i pţi i l e), c uşor de inţeles În ce numllr precumpănitor
se va fi prczentllt lista aşezăr i lor omeneşt i cu nume indigene, d in
de noi dup!!. .dox/dava, cetit ca Llax/daua), ş i deci s!l. numeasci'i. apoi Dacia proprie. Chiar ÎnsA cu puţinu l ce ni s 'a p1istrat putem 8;'1 ne d!!.m
loat!!. n:I\Îunea dup1\ acest trib, cum nlJlnÎserI1 şi pe Eleni dup1\; micul scamâ de vech imea ~i intensitatea elementului gct ic În Carpaţi. Pu-
trib ep irot ic al Crailor (Graecilor). In sHirş i t d in in scr ipţii mai putem ţinele urme dc toponimie scyt hicli ne sun t cu atât mai preţioase cu
ind!. adi1:uga tribul Ansamensilor pe Someş şi cel al Succi\or la gura cit ele trlidca1.l!. prin forma lor thradca: prezenţa Ceţilor aici, ca po-
Oltului. De alti'!. parte, tot din numele de ape ~ i 10calit1\ţÎ dela Ptole- pttlaţ i e b!!.ştinaş!!..la ven irea Scythilor: Saci-dava, Zargi-dava, Napu-ca,
maeus, din ilinerarii şi din inscripţii se mai pot deduce şi o serie de Palo-da, Sarget- ias, Ab ie-ta , etc .• in vreme ce, dac!l. Get ii ar fi venit
triburi foaste scyth ice şi apoi geti:t.'ltc, precum urmcaz;l: Sargal;; in mai târziu, dupli Scythi , numele de localitA~i iraniene ar fi avut În
valea l-Iategului şi pc Siret, Napae pe valea Someşului ş i a Talo01 iţel intregimc, ca În Rusia sudica:, forma scyth ică . E adicA ncdaş fenomen
Saci pe va lea i\lureşului la S de Apulum ŞI pe valea Dun!l.rii la Rb1\rit ca şi la loponimicele cclto-gete: Ramida\':l, Piroboridava, etc.: ele-
de Durostorum, Pali pc Siretul de jos . Trebu ie 5!1. adlug!l.m ::t iei c~ mentu l băştinaş getic - la aceastA epocA ne mai discutat de nimeni-
in Slovacia şi Ungaria de NE, aco lo unde şi dcscoperiri ri le archeolo_ imprimi\ pecetea lu i numelor de oraşe ale intruşilor in ţinut compact
gice ne arat1\ o puternic!!. p enet raţie 5cyt h iclli, toponim ia lu i Ptolemaeus getic.
ne confinn!l. prezenţa tribului scythic Abi; ş i a l ocal iti'i.ţil or iran i en~
Uscenum şi Parca. da~~~, ~~tC~:' C~p~i~le~~~C~~nee~~de:~ Ir~~:i;s~i~~ ;:~~~~e:~~~:~;;n~:~~
X . Număru l oraşe l or Daciei c la Ptolcmaeus destul de În semnat: ea oferi\ anume caractere dcosebitoare faţii de toponimia sud-t