You are on page 1of 3
Expertiza grafoseopica © componenta esenfial a grafismului unei persoane este semnatura. Prin semnatur’ se fnfelege imaginea grafici a numelui, produsi in urma unei execufii personale a titularului respect, prin care atest ci este autorul unui act sau ct aprobii confinutul acestuia. Scopul principal al folosirit semnaturii nu este tat comunicarea identifi persoanci, cat acela de a face dovada manifestitii de voin{& a unei persoane intr-un anumit sens. De aici si functia de veritabila "marca" pe care o are semnatura. ca forma de manifestare a scrisului, semnatura poate face obiectul unei analize grafice. Individualitatea semnaturii reflect calitatea semnaturii de a fi proprie unei anumite persoane si diferita de oricare ata. Materialul pe care il oferdi semnatura este redus cantitatv, spre deosebire de serisul sub forma de text, insi pune in evident un grafism de o complexitate graficd net mai avansaté, mult ‘mai cristalizat si mai impregnat de personalitatea titularului, oglindind in cel mai inalt grad spontaneitatea gi reflexele propri Stabilitatea relativa a semnaturii const in menfinerea constanti a aceluiasi grup grafic de lao execufie la alta. Datoriti acestei proprietii, cat si datorti individualitati, este posibila identificarea autorilor. Din cauza numerosilor factori ce influenjeaz deopotriva scrisul si semnétura, aceasta stabilitate este numai una relativa, niciodaté nu va conduce la executii identice. Stabilitatea relativa determina aparitia unor usoare diferente intre mai multe executii ale aceluiasi autor, aspect cunoscut in teorie sub denumirea "v aturale a scrisului" _Autenticd by /o Falst in exemplul de mai sus avem falsificarea semndturii prin imitare, respectiv o imitayie servi. Procedeul de imitajie servilé consti in reproducerea semnéturii autentice pe care individul o are in fafa, striduindu-se si o execute, sau mai exact si deseneze, trisiturd cu ‘risituri semndtura model (cea autentic8). Ca urmare, semndtura reaizat& prin imitafie servilé (cca falsa) corespunde din punct de vedere formal cu semnatura autenticd, dar prezinta toate caracteristcile unui desen lipsit de spontaneitate, la care se adauga si alte indicii ale falsului {ntreruperi neoportune, reluat Expertiza dactiloscopici actiloscopia judiciara este acea ramurd a tehnieii criminalistice care se ocupaicu studiul desenelor papilare ce se intilnese in regiunea digital, palmara gi plantara, precum gi a urmelor lisate de aceste regiuni in cimpul infractiuni, pentru identificarea persoanelor si cadavrelor. Obiectul dactiloscopiei judiciare este format de urmatoarele probleme: - elaborarea procedeelor si mijloacelor de descoperire, relevare, fixare,ridicare, examinare gi interpretare a urmelor desenelor papilare lasate de o persoan in diferitelocuris = elaborarea regulilor de codificare a desenelor papilare in vederea organizarii evidentelor dactiloscopice pentru consiatarea recidivei, a numelor false si pentru identificarea pe baza urmelor papilare tasate la locul fapteis ~elaborarea metodelor de finere in evident a urmelor papilare rimase la infiaetiunile cu autori necunoscutis - elaborarea procedurii de amprentare a persoanelor si cadavrelor; = elaborarea metodologiei de identificare prin expertiza dactiloscopica a infractorilor dupa urmele papilare create de acestia la locul comiteri infractiunii; - identificarea cadavrelor necunoscute (gisite fii acte asupra lor) pe baza impresiunilor prelevate de la acestea. In asemenea situatii existi dou posibilitii: a) cand persoana careia fi aparjine cadavrul a fost amprentata in timpul viet ») cand familia, rudele sau prietenii unei persoane disparute in condifii necunoscute, pot prezenta obiecte pe care ar fi putut rimane urmele papitare ale celui disparut. Pielea este inveligul care imbraca intreaga suprafafa a corpului uman, fiind formata din trei straturi: epiderma, derma si hipoderma, care la réndul lor se impart in mai multe straturi componente, fiecare avind un rol precis determinat. Fundamentul stiimific al identificirii persoanei dupa urmele papilare este dat de proprietatile acestora: individualitate, stabilitae, inalterabilitate gi longevitat. > Individualitaten (unicitatea) desenului papilar este 0 proprietate care face ca fiecare desen si fie identic numai cu el insusi > Stabilitatea (fixitatea) este o insusire caracterizata prin aceea ci modificdrile desenului papilar in timpul vietii individului privese doar dimensiunile datorate procesului de ‘restere a acestuia, neaparand sau dispardnd creste papilare. > Inalterabilitatea desenului papilar se caracterizeaza prin aceea cd cl este indestructibil, indiferent de factori externi care actioneaza asupra lui, exceptand situatiile unor afectiti profunde. > Longevitatea se explic’ prin aceea c& incep si se formeze in tuna a treia de viata intrauterina si capatt forma defintiva in luna a sasea, rimandnd neschimbate privind forma si detaliile de constructie chiar si dup’ moartea persoanei, dispardnd in cadrul rocesulu firesc de putrefactie. In functie de forma generala a erestelor din regiunea centrala, dar si de numarul deltelor, desenele papilare se impart in cine’ tipuri fundamentale: 1) tipul are (adeltic) 2) tipul lat (monodeltic) 3) tipul cere (bideltic) 4) tipul combinat (polideltic) 5) tipul amorf — creste nesistematizate pe regiuni, cu topografie neregulata. Caracteristicile individuale ale desenclor papilare sunt urmatoarele: + inceput de creasta papilard - sffrgit de creasta papilar - bifurcajie de creasti papilara ~ ramificatie de creste papilare = contopire de creste papilare ~ fragment ~ butonieré - reast papilard fragmentata ~ triunghiul capetelor de creste = anastomoza + inelul ~ depigirea ~ reasta aderent’t + intreruperea ~ punetul papilar + intersectia = reintoarcerea = cicatricea Mai jos avem enumerarea a 12 puncte coincidente in urma si impresiune: LITIGIU 2. sfirgit de creasta 3. contopire 4. bifureatie 5. anastomoza 6. inelul 7. butoniera 8. creasta fragmentat 9. fragment 10. reintoarcerea 11. triunghiul capetelor de ereste 12, sfirgt de creasta Coneluzi {T-inceput de creasta COMPARATIE % AL ® 2 oI inceput de creasti 2. sffirit de ereasti 3. contopire 4. bifurcatie 5. anastomoz 6. inelul 7. butoniera 8. creasti fragmentati 9. fragment 10, reintoarcerea capetelor de creste 12, sfarsit de creasti Identificarea este pozitiva, intrucat s-au identficat 12 puncte de coincident