REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

CUPRINS 1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC
1.1. Criterii de confort higrotermic 1.2. Alcatuiri de pereti la constructii existente 3

2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE
2.1. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare 2.2. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare 2.3. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare 2.4. Efectul barierei contra vaporilor

8

3. SOLUTII DE ELIMINARE A CONDENSULUI
3.1. Prevederi generale (C203-91) 3.2. Placari exterioare la pereti 3.3. Placari interioare 3.4. Solutii locale 3.5. Izolarea suplimentara a teraselor 3.6. Izolarea placilor in contact cu solul

16

4. ETANSAREA LA AER - CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR

28

4.1. Conceptul de transfer de aer 4.2. Prescriptii tehnice 4.3. Pierderile de aer intr-o cladire 4.4. Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clǎdirii 4.5. Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat, cu condiţia de menţinere a confortului fiziologic 4.6. Concluzii

5. AUDITUL TERMIC SI ENERGETIC AL CLADIRILOR

38

5.1. Reglementari in vigoare 5.2. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor 5.3. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor 5.4. Parametri de performanta ai anvelopei 5.5. Calculul indicatorilor globali: 5.6. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia 5.7. Temperaturi superficiale normate 5.8. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi vizual 5.9. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi modernizate termic şi energetic

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

1

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

6. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE TERMICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE

63

6.1. Introducere 6.2.Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a clădirilor existente 6.3.Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din sectorul terţiar ANEXE 78 ANEXA 1. Transmitanţele termice (Ui), CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE ANEXA 2. TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (θr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC] ANEXA 3. SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE ANEXA 4. SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE ANEXA 5. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE ANEXA 6. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE /MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ ANEXA ANEXA 7. 8. DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE ALE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI CARACTERISTICI HIGROTERMICE UNOR MATERIALE TERMOIZOLANTE ANEXA 9. METODĂ DE CALCUL SIMPLIFICATĂ PENTRU DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE LA CLĂDIRILE EXISTENTE – TABELE CU VALORI PRECALCULATE PENTRU COEFICIENŢII DE REDUCERE/CORECŢIE “R1” SI “R2” ANEXA 10.CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA „G” ANEXA 11. ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 174/2002 ANEXA 12. LEGE NR. 372/2005 PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR ANEXA 13. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR ANEXA 14. CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA BIBLIOGRAFIE
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 2

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC
1.1. Criterii de confort higrotermic Scopul locuintei, pe langa altele este acela de a asigura un microclimat interior situat in domeniul de confort, domeniu studiat statistic. Incalzirea este conceputa astfel incat in perioada rece a anului temperatura interioara sa fie cuprinsa in limitele 18...23 °C, functie de rolul spatiului-incaperii. Astfel, in bucatarie sunt necesare 18 °C, in camere de zi sau dormitoare 20 °C, in bai 22 °C etc., aceste temperaturi asigurand senzatia de confort termic, ca si componenta esentiala a cerintelor “factorului om”. Evident ca, in functie de activitatea sa, omul necesita conditii corespunzatoare de temperatura. Umiditatea aerului interior, o alta componenta a exigentelor impuse de confort, constituie un factor esential. De exemplu, umiditarea relativa (ϕr) a aerului interior, variaza in conditii normate intre 50...70%, domeniu confortabil pentru o cladire de locuit. Dar, in alte tipuri de cladiri - industriale, agricole, umiditatea poate avea valori mult diferite, afectand atat oamenii, cat si procese tehnologice, calitatea unor produse, sanatatea animalelor etc. Particularizand pentru un domeniu restrans, acela al cladirilor de locuit, se poate percepe mecanismul uzual al producerii vaporilor de apa. Astfel omul cedeaza in permanenta, prin respiratie si transpiratie normala, apa spre mediul exterior, sub forma de vapori de apa. Pana la Ti=16 °C, aceasta degajare are o valoare constanta si egala cu go=31 g/om.ora si creste odata cu temperatura, ajungand la go=40 g/om.ora la Ti=20 °C. Prin aceasta degajare creste continutul de umiditate a aerului, adica umiditatea relativa ϕr, ajungand in domeniul inconfortabil, sau, la valori mari ale degajarilor de umiditate, se atinge valoarea umiditatii de saturatie, (ϕs) producandu-se condens. Astfel, intr-o camera neventilata, in care unei persoane ii revine o cantitate Go=24 kg aer (ceea ce corespunde la doua persoane intr-o camera de 18 m2) datorita degajarilor la nivel de go=31 g/om.ora, are loc o crestere a continutului de umiditate Δx=1,29 g/kg.aer. Aceasta inseamna ca,intro camera, in care temperatura este de exemplu Ti=16 °C si umiditarea relativa in momentul ocuparii camerei ϕr=50%, umiditatea ajunge la saturatie (ϕr=ϕs=100%) dupa numai 4,45 ore, iar la Ti=14 °C dupa numai 4 ore. In realitate, condensul apare mult mai repede, la ϕr < ϕs =100%, deoarece Tsi < Ti, deci condens pe suprafata interioara a elementelor de constructii in contact cu exteriorul. Un criteriu esential al confortului termic il reprezinta diferenta de temperatura dintre Ti si Tsi, diferenta care da marimea valorii rezistentei termice minime, necesare:
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 3

C107-05 si a METODOLOGIEI de aplicare a Legi 372-05.max.max variaza in tarile central europene intre 2.. sunt obligatorii : • .sj) : .3 °C. max i Valoarea ΔTi. conform prevederile STAS 6472/3-89 si a METODOLOGIEI.5 .4.5 °C (ex. admisibile conform relatiei: R’m>R’min • • . trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice minime. Stabilitatea termica poate fi realizata. ale tuturor elementelor de constructie ale cladirilor. in conditiile variatiei temperaturii aerului exterior. .5. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. in primul rand prin marirea capacitatii elementelor de constructie de acumulare a energiei.dr.ing.verificarea rezistentelor termice specifice corectate. astfel incat.in cazul incalzirii centrale sau prin termoficare . DIN CONDITIA DE CONFORT TERMIC: R’>R’nec • verificarea rezistentei termice corectate minime.verificarea sigurantei la fenomenul de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie perimetrala. R’. se realizeaza in principal. iar conform STAS 6472/3-89 intre 2. R’m. creeaza o senzatie de inconfort termic.m ΔTi . impunandu-se urmatoarele valori minime ale inertiei termice (D=∑Rj. Astfel. • • la cladiri din grupa I la alte cladiri D≥2. pe baza prevederilor din STAS 6472/4-89 si a METODOLOGIEI.verificarea conditiilor de aparitie a condensului in interiorul elementelor de constructie care fac parte din anvelopa cladirii. prin respectarea regimului normal de exploatare in timpul incalzirii.in cazul incalzirii cu sobe D≥2. . care trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice necesare.5 °C pentru pereti exteriori).R .o alta conditie impusa de necesitatile de confort. 4.5 Respectarea conditiilor obliga la efectuarea tuturor verificarilor termotehnice cerute de legislatia in vigoare si a satisfacerii tuturor cerintelor de buna comportare termotehnica. conform prevederilor STAS 6472/3-89.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rnec = Ti − Te . O valoare mare pentru ΔTi. stabilita pe criterii de ECONOMIE DE ENERGIE in exploatarea cladirilor.. amplitudinea de oscilatie a temperaturii aerului interior sa nu depaseasca 1°C. Tudor Dan 4 . Stabilitatea termica a elementelor de construcii pe timp de iarna ...0 D≥1. calculate pentru fiecare incapere in parte.

65 3.13 1.50 0. valorile exacte se determină pe baza unor factori de corecţie determinaţi printr-un calcul de bilanţ termic.dr.26 0.46* 2.00 0. ale rezistenţelor termice la clădirile de locuit noi SIMBOLUL ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE I Pereţi exteriori de terasă T Planşee S P F/U Plăci pe sol Tâmplărie exterioară de pod peste subsolul neîncălzit 1. se vor respecta valorile minime.09 1.50 0. precum si in vederea reducerii consumului de energie in exploatare.23 1) La casa scării şi la alte spaţii de circulaţie.29 0.73 3.31* 1.30 5.22 m2K/W Valorile ΔTi.1a si 1b.50 4.65 4.00 5.32 0.29 0.29 0.00 E * valori orientative. indiferent de grupa clădirii.33 R’nec Zona climatică II III m2K/W 1. 1a Valorile normate şi valorile limită apreciate.20* 1.00 VALORI LIMITĂ APRECIATE minR’ maxR’ m2K/W 0.58* 2.32 0.50 1.max si incadrarea in grupe de cladiri este data in Tab.33 1.2.46 1.53 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • .19 1.**) m2K/W 1.1b Grupa clădirii I II III IV OBSERVAŢII: Tâmplăria exterioară 0.verificarea stabilitatii termice a principalelor elemente de constructie perimetrale.50 0. se admite R'nec = 0.55 3.40 0.00 0.ing.50 1.54* 1.26 0.40 3. Tab.39 0. Tudor Dan . date in tabelul nr.00 1. Pentru marirea gradului de confort termic la cladirile de locuit.50 3.33* 2.26 m2K/W 2) La vitrine se admite R'nec = 0.00 1.23 Pereţi exteriori vitraţi 0.39 1.71 R’min Cladiri Cladiri noi exist. pentru rezistentele termice medii ale elementelor de constructie perimetrale.42* 1.28 1.4 si din Instructiunile tehnice provizorii NP 2001989.58 IV 1.00 5.2.32 0. [K] Δ θ i max 5 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. conform prevederilor din STAS 6472/3-89 cap.00 3. Grupa Destinaţia clădirii ϕi Valori normate Δ θ i max Tab. ** valori orientative pentru clădiri existente care se reabilitează (clădire de referinţă) Rezistenţe termice necesare pentru elementele de construcţie vitrate Tab.71* 2.26 R'nec [m2K/W] Luminatoare 0.00 1.30 1.50 1.

1.5 Tsi > τr Verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens superficial şi interstiţial este obligatorie în etapa de audit energetic în care se face analiza soluţiilor de îmbunătăţire a performanţei termo-energetice a clădirii.5 0. Fenomenul are loc nu numai pe suprafata interioara.0 4.max = 2. licee.0 Δ θr Tavane 3.θ r Deci.dr.5 II III *) Δ θ r = θ i . Din punct de vedere strict formal.0 2. conform relatiilor : m w ≤ mv ΔWef ≤ ΔWadm cu semnificatiile conform STAS 6472. condensul se produce atunci cand suprafata interioara a peretilor.5 6.0 3. policlinici.0. ş. internate Spitale. cămine. Alcatuiri de pereti la constructii existente REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.0 °C(pentru cladiri de locuit) D ≥ 1. exterioare.0 3. (documente recomandate: SR EN 13788: “Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de construcţie – Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficiale critice şi condensului interior – Metodă de calcul “) . Alte clădiri social . R’med>R’min ΔTi.4.atunci când sunt disponibile date climatice medii lunare (temperaturi şi umidităţi relative). au o tempratura locala (Tsi). conduc la inconfort termic. a.5 3... inferioara temperaturii punctului de roua. pentru fiecare soluţie selectată. ci limiteaza cantitatea de apa de condens produsa in perioada rece a anului. ci si in interiorul elementului in contact cu exteriorul atunci cand : pv ≥ ps STAS 6472 nu conducea la o proiectare care sa elimine producerea condensului. Creşe.5.culturale.. Tudor Dan 6 . nerealizarea conditiilor impuse de STAS 6472 sau C107-05. ş.5 4.a. grădinţe Şcoli. planseelor etc.ing.2.. cu regim normal de umiditate Clădiri sociale cu regim ridicat de umiditate Clădiri de producţie cu regim normal de umiditate Clădiri de producţie cu regim ridicat de umiditate *) 60 50 60 ≤75 Pereţi 4..REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER clădirii I (%) • • • • • • • IV • Clădiri de locuit. R’≥ R’nec.2.8 • Δ θ r Pardoseli 2.

15oC θe = ..97 m2K/W.nec impus de STAS.43 m2K/W. pentru perioada de iarnă.21oC B C brick m asonry brick with vertical hollows A Autoclaved aerated concrete D reinforced concrete AAC 25 cm 37 cm 5 30 cm 5 12 5 9 5 27 cm E reinforced concrete mineral wool F AAC reinforced concrete G reinforced concrete AAC Fig.max = 2. reprezentand 115.0.2. satisfacand 45.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Alcatuirea peretilor constructiilor civile. majoritatea elementelor de constructii in contact cu exteriorul nu satisfac exigentele higrotermice ale STAS 6472/2-1989.zona I . realizarea peretilor a cunoscut o imbunatatire din punct de vedere termotehnic.nec (fig. Tudor Dan 7 . In consecinta.5 °C..dr.54.202% din Ro....12oC θe = .4.. Solutii de realizare a peretilor exteriori inainte de 1984 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.18oC θe = . Temperaturile exterioare convenţionale de calcul se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României.. aduce un spor de rezistenta necesara la izolarea termica prin micsorarea valorii ΔTi. intre limitele Ro=1.zona II .1. realizati pana in 1984 au prezentat performante termice. SR 1907-1/97 cuprinde această hartă. fiind necesare o actiune generala de reabilitare a acestora cu consecinte asupra confortului higrotermic-fiziologic si economiei de energie. dar cu valori inca mult inferioare ale Rnec fata de cele din tarile Vest-Europene. cel putin la nivelul solutiilor propuse.zona III .81% din Ro...zona IV θe = . Aceasta actiune este cu atat mai actuala cu cat se are in vedere satisfacerea valorilor R’min si R’nec din tabelele 1 si 2.38. conform căreia teritoriul României se împarte în 4 zone climatice.5.. astfel : .ing. functie de alcatuire in limitele Ro=0. Revizuirea STAS 6472 din 1989.1) Dupa 1984.

KD Uzual. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE 2. /21/ : . tinand seama si de existenta cladirilor invecinate . termoizolante. la interior . la exterior . aparate de inchidere automata a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ . bariere contra vaporilor. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare Reabilitarea higrotermica a constructiilor existente care nu satisfac performantele impuse de STAS 6472 se poate realiza.La alcatuirea generala a cladirii : • la stabilirea pozitiilor si dimensiunilor tamplariei exterioare se va avea in vedere atat orientarea cardinala cat si orientarea fata de directia vanturilor dominante. in principal prin dispunerea unor straturi suplimentare. desi nu se considera in calcule.ing. intalnim solutii cu dispunerea de straturi suplimentare : • • • termoizolante. cat mai impermeabile la transferul de caldura (R mare. • pentru reducerea pierderilor de caldura spre spatiile de circulatie comuna.dr.1. λ mic) sau migrarea vaporilor (Rv mare. se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri : /20/. Solutii de realizare a peretilor exteriori dupa 1985 2. Tudor Dan 8 . spre interior. 1 mare spre interior).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a AAC masonry b AAC brick masonry c reinforced concrete mineral wool AAC 5 5 35 cm 15 30 45 cm 2 8 7 12 30 cm d AAC masonry e reinforced concrete mineral wool f AAC reinforced concrete 45 cm 7 8 12 20 15 Fig. Pentru imbunatatirea comportarii termotehnice a cladirilor de locuit si pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare termica. se vor prevedea windfanguri la intrarile in cladiri.2.

termoizolatii la usile de intrare in apartamente. Pe langa aceste solutii de reabilitare. in special in zonele de intersectii a elementelor de constructie (colturi. 2.a. in scopul pastrarii pe o durata cat mai mare a calitatii cladirilor.In vederea reducerii infiltratiilor de aer rece • • • • la tamplaria exterioara se vor lua masuri de etansare corespunzatoare a rosturilor dintre tocuri si conturul golurilor de pereti . cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren.dr. zidarii netencuite) . prin diminuarea rezistentei termice specifice conform prevederilor din STAS 6472/7-85. rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “inchis” si vor fi etansate cu chituri de calitate corespunzatoare care sa confere o siguranta deplina atat fata de infiltratiile de apa. la peretii din panouri mari prefabricate.) . incalzirea spatiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinte s. ce le definesc aptitudinea pentru exploatare (conform Indrumator cadru privind Exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflat in proprietatea REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. luminatoarele si tamplaria fixa vor fi prevazute cu solutii de etansare care sa excluda orice infiltratii . logii. . se vor utiliza solutii imbunatatite de tamplarie exterioara.La alcatuirea elementelor de constructie perimetrale : • • • se vor utiliza solutii cu rezistente termice specifice sporite. socluri. se va utiliza exclusiv tamplarie de buna calitate si prevazuta cu garnituri de etansare .a.a. vata minerala s. Tudor Dan 9 . se va urmari eliminarea totala sau reducerea in cat mai mare masura a puntilor termice de orice fel. cornise.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER usilor de intrare in cladiri. masuri de exploatare rationala. cu cel putin 3 randuri de geamuri sau cu geamuri termoizolante . atice).6. cat si la balcoane. considerarea pierderilor de caldura datorate permeabilitatii ridicate la aer a unor elemente de constructie. bowindouri si in jurul golurilor de ferestre si usi de balcon s. . • la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza solutii constructive care permit infiltratii de aer (de ex. • la peretii interiori ai camarilor aerisite direct se vor prevedea masuri de termoizolare s.a. . se va face in conformitate cu prevederile din STAS 6472/3-89 pct. suprafetele vitrate.ing. cat si fata de infiltratiile de aer .

INCERC Bucuresti) pot conduce la eliminarea unora din fenomenele care genereaza inconfort higrotermic. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare Aceste solutii se utilizeaza rational atunci cand este necesara o reabilitare locala a izolatiei termice. • repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor. • asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).dr.ing. in principiu. De exemplu : • locuinta/apartamentul se va aerisi dupa necesitate. uscatorii) se vor ventila spre exterior si nici un caz. • dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale..2. se va evita excesul de plante in incaperi si a pastrarii apei in vase deschise sau vana .5.23 °C etc.. cu un pret de cost minim sau daca fenomenul de condens nu este amplificat sau generalizat. în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea combustibililor solizi sau lichizi. nu se vor acoperi caloriferele pentru a nu reduce efectul lor termic ... Solutiile prezinta : * dezavantaje : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. nu se va folosi instalatia de gaze din bucatarie pentru incalzirea altor spatii ale locuintei. aluminiu etc. dar cel putin dimineata si seara pentru a asigura un microclimat care sa impiedice aparitia condensului si umezirea peretilor. • spatiile mari generatoare de umiditate (bai. • asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor. 2. • curăţirea periodică a coşurilor de fum.) in spatele elementelor. bucatarii. • • • • • nu se va folosi bucataria pentru fierberea rufelor decat daca exista hota pentru ventilare sau se deschid ferestrele si nu se usuca hainele in incaperile locuintei .0) schimburi/ora pentru a asigura un microclimat sanatos . spatiile ocupate trebuie ventilate cu o ratie de (0.1. Tudor Dan 10 . • uscarea subsolurilor inundate. prin dispunerea de folii reflectorizante (staniol.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER autoritatii publice . • repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a acestuia. prin reglarea robinetului de alimentare pentru a genera o Ti=18. marirea efectului caloriferelor se poate face prin izolarea suplimentara a niselor din spatele acestora.Indicativ C 247 -93 . spre interiorul locuintei..

locuibil (si asa destul de redus) .reduce din spatiul util.4 se traseaza noile diagrame T (°C).+4) °C la (-3.nu rezolva puntile termice la imbinari. . doar reducandu-l . pv(Pa) si ps(Pa) pentru noua alcatuire. s-a transferat spre interior. .presupun obligatoriu bariera contravaporilor . Tudor Dan 11 . .-7) °C . Aceasta poate conduce la mentinerea sau aparitia REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Se constata ca. se traseaza diagramele de T (°C).nu deranjeaza plastica fatadelor . . Nu s-a prevazut bariera contra vaporilor nici la straturile suplimentare. centuri etc. .plasa φ5/20 . reducand efectul de volanta termica al acestora ..tencuiala de var.2. de grosime 27 cm. acest caz fiind tratat la pct.3). nu se elimina fenomenul de condens.ing. . . p(Pa) si Rv (m/s) pentru un perete existent.au un pret de cost mai redus .plasa rabit . Pentru a avea un termen de comparatie.. pv(Pa) si ps(Pa) intr-un sistem de coordonate T(°C). chiar in conditiile satisfacerii performantei Ro ≥ Ro. . tehnologic.deranjeaza locatarii pe perioada executiei .. Diagramele sunt trasate la Te = -15 °C.. dar momentul aparitiei condensului se transfera de la +4 °C la -7 °C temperatura exterioara.transfera condensul spre interior . in alcatuirea clasica (fig.vata minerala lipita pe suport . Stratificatia nou adoptata satisface performanta Ro ≥ Ro. la care se suplimenteaza alcatuirea cu straturi : .4 (cu bariera).nu necesita schela pentru executie . in majoritatea cazurilor ancorari speciale la suportul existent . .diminueaza din efectele masivitatii termice. . transferand straturile masive intr-o zona “mai rece”.nu necesita. chiar redus.nec.reduc temperatura de aparitie a condensului de la (+2. . fara bariera de vapori. . comentariul fiind necesar pentru comportarea la condens.nu elimina complet fenomenul de condens.se executa relativ simplu. In fig.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . . Important de semnalat este faptul ca diagrama pv este secanta la ps pe starificatia nou dispusa (in lipsa barierei contra vaporilor) deci fenomenul de condens. .dr.nec. . Pentru a studia efectul straturilor suplimentare dispuse la interior se adopta un perete exterior de tip panou mare prefabricat. * avantaje : .

.. .3 straturi) . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Ca solutii. Tudor Dan 12 . existenta..3 straturi). Ca dispunere.vopsea pe baza de bitum (2.ing. Alegerea variantei de bariera contra vaporilor este dependenta de locul de amplasare..vopsea pe baza de ulei (2. tipul incaperii etc. ea poate fi amplasata pe fata interioara a termoizolatiei stratificatiei suplimentare sau chiar pe suprafata interioara a noului perete. pv si p s. in solutia clasica. Fig. este necesara introducerea unei bariere contra vaporilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER mucegaiului pe suprafata interioara initiala (suprafata suport pentru stratificatia noua) intr-o zona inaccesibila pentru a putea fi curatat sau eliminat chiar si in conditiile unui tratament superficial conform /17/. Din grafic se constata ca. avand Rv foarte mare.folie plastic .folie aluminiu . .dr. se pot adopta : .3. Diagramele calitative de variatie T. .

mai ales pentru eliminarea fenomenului de condens. in solutia cu termoizolare la interior. umiditate . .ing. necesitand lucrari pe suprafete mari. pv si p s. Solutiile prezinta : * dezavantaje : .straturile noi trebuie sa satisfaca exigentele rezultate din expunerea la fenomene de inghet-dezghet. uneori nejustificate. impermeabila la apele meteorice. * avantaje .necesita o protectie a termoizolatiei. -afecteaza plastica fatadelor. . Diagramele calitative de variatie T.nu deranjeaza locatarii pe perioada executiei . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.elimina complet fenomenul de condens . Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare Aceste solutii se utilizeaza cu eficienta maxima. . variatii de temperatura etc.4. . pentru a nu afecta termoizolatia noua .3. Tudor Dan 13 . .presupun in consecinta un pret de cost mai ridicat . . fara bariera contra vaporilor 2. fiind cele recomandate tehnic.nu reduce din suprafata utila a cladirii .dr.impun sisteme de prindere la suport a straturilor suplimentare .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.necesita schela pentru executie . prin efectele asupra comportarii higrotermice. .

pv si p s.2.nec.4. Tudor Dan 14 . majorand efectul de volanta termica a acestora.5 s-au trasat diagramele T. Cu alcatuirile prezentate la pct. In fig. Efectul barierei contra vaporilor Utilizarea unor bariere contra vaporilor dispuse spre interior este avantajoasa tehnic indiferent unde se dispun straturile suplimentare.dr.2. Conditia esentiala insa ca Rv pentru straturile noi sa fie cat mai mici. ps pentru situatia dispunerii straturilor suplimentare la exterior (la Te = -15°). cu toate ca s-a utilizat aceeasi stratificatie ca si in fig. Se constata ca este indeplinita conditia de eliminare a condensului.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . fie pe suprafata “calda” (interioara) a termoizolatiei suplimentare. Diagramele calitative de variatie T. in conditia realizarii conditiei Ro ≥ Ro. a peretelui.pastreaza in “zona calda” elementele cu masivitate termica ridicata.ing. Datorita Rv mare a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. spre deosebire de cazul anterior cand ar trebui sa fie cat mai mari. acestea se dispun fie pe suprafata interioara nou realizata. Fig.5. in solutia cu termoizolare la exterior. 2.4.4) bariera contra vaporilor este necesara si obligatorie. Dar. pv. in cazul dispunerii acestor straturi la interior (fig. Acest criteriu de alcatuire rezulta si din relatia : mw = 3600( p vi − p s p s − p ve − )N w R 'v R"v cu semnificatia termenilor conform STAS 6472.

deoarece era prevazut ca Rmin = 1..max.STAS 6472-89) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Decretul nr.1.16 m2 K/W . dar mai ales pe suprafata ferestrelor (cu R mai mic decat al peretilor).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER barierei. Peretii nu mai permit “aerisirea” incaperilor printr-o migrare naturala a vaporilor.6). fac ca solutiile utilizate inainte de 1985 sa nu satisfaca R ≥ Rnec. creste umiditatea relativa (ϕr) ajungand la a se atinge temperatura punctului de roua pe suprafata interioara.dr. Tudor Dan 15 . Ti>Te Fig. presupune indeplinirea conditiilor impuse de STAS 6472. in solutia cu termoizolare la interior. Prevederi generale (C203-91) Satisfacerea conditiilor de confort termic si/sau eliminarea situatiilor de condens.(cf. Dispunerea unei bariere impermeabile la vapori poate conduce insa si la efecte negative.cu bariera contra vaporilor 3.256/1984 si modificarile aduse de STAS 6472-89 in principal prin modificarea ΔTi.6. Diagramele de variatie T. pv si p s. se impune o ventilare naturala mai activa (ocazionala sau permanenta prin fante in tamplaria ferestrelor). se transfera primul punct de “minim” al presiunii de saturatie intr-o zona a peretelui cu presiuni partiale ale vaporilor mult mai mici (fig. Deci. SOLUTII DE ELIMINARE A CONDENSULUI 3.ing.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

necesitand imbunatatirea izolarii termice a elementelor exterioare,avand in vedere si prevederile impuse de actualele norme, cu valorile medii prezentate in tabelul 1 si 2. Deasemenea, la cladirile executate cu pereti exteriori neomogeni, cu punti termice datorate nervurilor de legatura din beton armat (panouri mari) sau la diafragme din beton armat in trei straturi pe suprafata interioara a acestor pereti apar fenomene de condens si mucegai, deoarece: Tsi < τr Acelasi fenomen, dar mai rar, se intalneste la peretii adiacenti casei scarilor sau la planseele peste holurile intrarilor in blocuri sau peste subsoluri neincalzite. Acest fenomen apare atunci cand aceste elemente de constructii nu au prevazuta in alcatuire straturi izolatoare. Pe langa realizarea unor straturi suplimentare se pot lua masuri suplimentare ca ; reducerea surselor de umiditate, etansarea ferestrelor, ventilarea corespunzatoare, vitrarea logiilor, respectarea instructiunilor de intretinere si exploatare a cladirilor etc. Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se vor lua masuri ca : a) la protectii izolatoare aplicate la exterior : - se curata suprafata suport de zugraveala, placaje ceramice etc., pana la tencuiala sau beton (daca tencuiala este alterata) ; - la structuri cu panouri mari prefabricate, rosturile orizontale si verticale se mateaza cu mortar adeziv pe baza de ciment+aracet+nisip (1:0,5:1,5),sau cu chituri permanent plastice(in solutii moderne) ; - suprafetele denivelate se vor ciopli sau rectifica cu mortar de ciment ; b) la protectii izolatoare aplicate la interior : - se curata suprafata suport de finisaje pana la tencuiala sau beton (daca tencuiala nu este aderenta) ; - se fixeaza punctele de fixare a galeriilor pentru perdele, alte obiecte fixate pe perete ; - se curata suportul pentru prevenirea mucegaiului cu solutie bromocet 5%, sulfat de cupru 2...5%, betonoftal 10% etc. Zonele cu mucegai se ard inainte cu flacara, cu lampa de benzina. In continuare se trateaza diverse solutii de imbunatatire a izolatiei termice, cu dispunere la exterior respectiv interior. 3.2. Placari exterioare la pereti 3.2.1. Placari cu polistiren celular In aceasta solutie, protectia stratului de izolatie termica se poate realiza din : - tencuiala armata
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 16

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

- glet de mortar adeziv, armat cu tesatura din fibre de sticla. Grosimea stratului de polistiren rezulta dintr-un calcul termotehnic, recomandandu-se min. 4,8 cm (grosime placi polistiren). In prealabil aplicarii placilor se impusca bolturi metalice la 50 cm, de care se leaga agrafe din sarma de otel zincata φ 1...1,5 mm, care se vor trece prin termoizolatie (fig.7). Inainte de aplicarea polistirenului, suportul se trateaza conform pct.3.1a. Pe urma se aplica un grund din mortar de ciment+aracet+nisip (1:0,3:1), peste care, dupa cel putin 24 ore se aplica straturi din mortar de ciment - aracet-nisip (1:0,5:1m5), de 10 cm x 0,5 cm, la 30 cm distanta, atat pe suport, cat si pe polistiren. Se aplica placile de polistiren, presandu-le cu role de lemn. Realizarea protectiei termoizolatiei se poate face in doua variante : a) peste placile de polistiren aplicate ca mai sus se dispune o plasa de armatura (φ3...5/20) si o plasa de rabit. Plasa de armatura se fixeaza la suport cu agrafele din sarma zincata legate de bolturi, iar plasa rabit se leaga de plasa de otel. Peste acestea se aplica un strat de mortar obisnuit 20 mm (ciment-var), iar peste min. 72 ore, pe acesta se aplica un strat impermeabil la apa si permeabil la vapori. Acest ultim strat - aplicat prin vopsire - pensulare manuala, se realizeaza in trei straturi cu un interval de 3 ore intre straturi. Primul strat se realizeaza din Aracetal B55LC-L1 diluat 15% cu toluen sau Romacril Er : apa, 1:3. Celelalte doua straturi nu se dilueaza ; b) fixarea placilor de polistiren se poate face si cu placute metalice fixate cu saibe si piulite metalice de bolturile impuscate (fig.8). In prealabil, placile au fost fixate pe suport cu mortar adeziv, aplicat continuu, 2...3 mm, in componenta ciment Pa35 - aracet D50 nisip 0...1 mm in proportii 1:0,6:1, cu apa dupa necesitati. Peste placile de polistiren astfel fixate se aplica un amorsaj din Aracet D50-apa, 1:3, lasat sa se usuce 24 ore. Pe placile astfel pregatite se lipseste cu mortar adeziv 1...2 straturi din tesatura de fibre de sticla, iar dupa 24 h se aplica o protectie de cca. 3 mm de mortar adeziv. Dupa uscare acesta se poate zugravi normal. 3.2.2. Placari cu BCA-GBN 35 Aceasta solutie este recomandata atunci cand se urmareste eliminarea fenomenelor de condens si mai putin pentru imbunatatirea rezistentei la transfer termic. Se utilizeaza placi de 30x60x7,5 cm, pentru placare pe intreg frontonul sau fatada cladirii (cu avizul proiectantului de arhitectura si structura). Lucrarile pregatitoare ale suprafetei suport sunt similare celor de la pct.3.2.1.
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 17

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Placarea se poate realiza in doua variante, diferenta fiind modul de fixare la suport respectiv executia protectiei BCA-ului. a) placari cu BCA-GBN 35 de 7,5 cm, cu fixare pe centuri de b.a. si protejate cu tencuiala. Centurile se realizeaza de grosime egala cu a BCA-ului si latime 12 cm. Centurile se armeaza cu min 2φ12 OB37, prinse de praznuri ancorate in gauri inclinate la 45°. Inainte de introducerea praznurilor, in gauri se introduce mortar de ciment fluid (max. 1 m intre gauri). Placile de BCA se uda pe spate si canturi, la fel suportul si se aplica pe acestea un mortar M100-T. La colturi, stratul de BCA se intoarce min 60 cm sau pana la primul rand de ferestre. Tencuiala de protectie se executa in trei straturi : sprit, 2...3 mm, grund 10...12 mm si tinci max. 5 mm, din mortar de cimentvar-nisip, in proportii diferite, functie de strat (fig.9). b). placari cu placi BCA-GBN-35 de 7,5 cm grosime fixate mecanic si protejate cu pelicule acrilice. Pe suprafata suport se impusca bolturi, 2/placa, φ3 mm, iesind in exterior cca. 30 mm. In placi se practica goluri φ20...25 mm,de adancime 35 mm, cu burghiul. Bolturile si gaurile se practica din doua in doua randuri. Placile din BCA se lipesc de suport cu un mortar adeziv, care umple si gaurile in care intra bolturile impuscate. Protectia hidrofuga a BCA-ului se realizeaza printr-o pelicula de ARACETAL B55 LC, executata in trei straturi (fig.10).

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

18

Placare cu polistiren. Placari cu placi termoizolatoare din deseuri textile Se utilizeaza in cazul unor situatii generalizate de condens.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Termoizolatie de grosime functie de material Fig. 50 sau 60 mm grosime. de 40.dr. Tudor Dan 19 . Se poate realiza in doua variante : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. ureice sau fenolformaldehidice.3.2. Placare cu polistiren prin fixare cu placute metalice 3. cu fixare cu bolturi Fig. 8. folosind placi din deseuri textile. liate cu rasini acrilice. 7.

grund 10 mm M25T . Tudor Dan 20 . de jos in sus.. Placile de polistiren de 30x30 cm se lipesc cu pasta adeziva. Suprafata suport se spituieste si se perie pentru a fi rugoasa si curata.dr.3 cm in strat continuu.tinci 5 mm M50T . iar la 24 h un strat de tinci 1.min. 1/m2 sau bolturi impuscate la 50 cm si agrafe din otel zincate.1.. cat si vata minerala. P+4E.. In ambele situatii. Placile se prind pe suport cu o retea de buloane la distane 90. Se monteaza plasa φ4/200 stransa pe placi cu sarma zincata si de ea se leaga plasa rabit. Dupa uscare. b) placi lipite cu mortar adeziv si asigurate mecanic. Placari interioare 3. agrafele iesind prin placi. la orice regim de inaltime. termoizolatia se dispune pe fata rece a peretelui. armat cu tesatura din fibre de sticla..5 cm grosime. aplicata 2. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.1.100 cm.3. de care se leaga agrafe de sarma de otel zincata φ1 mm.smir 10 mm M50T . 3. placile se asigura cu cleme metalice. protejate cu mortar adeziv armat cu tesatura din fibre de sticla. Placile se aplica prin lipire cu mortar adeziv. Suportul se amorseaza cu aracet D50 si apa 1:3.3. fig. prin presare.. Placari la pereti spre casa scarilor Se poate utiliza atat polistiren celular.8 . iar intre ele bolturi impuscate la 50x50 cm. a) placari cu polistiren celular. se aplica un strat de armorsaj din mortar adeziv. Peste acestea se executa protectia in trei straturi : . Pe langa o lipire cu mortar adeziv (ciment-aracet-nisip fin).2 mm peste care se va executa un glet de var-ipsos-ciment-aracet . Protectia se realizeaza cu mortar adeziv 5 mm.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) placi ancorate mecanic si protejate cu tencuiala armata de 2. la un regim max..

Se realizeaza un caroiaj din sipci de lemn de 3x4 cm fixate la suport. Daca REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Fig.9.10.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 2Φ12 Fig. Termoizolarea la exterior cu placi de BCA b) placari cu placi din vata minerala protejate cu gips-carton. In acest caroiaj se fixeaza placile G100 de 5 cm.dr. Tudor Dan 21 .ing.

Placari la plansee peste spatii neincalzite Placile termoizolatoare din vata minerala (40 mm) sau saltele din produse textile netesute 4.11. 3..5.. Protectia termoizolatiei se executa din mortar de ciment-var-nisip in grosime 1...REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER placile sunt aplicate pe fata calda a peretelui. stalpi in zidarie etc. Intre plasa φ3/20 si placile izolatoare se dispun distantieri.. prevazute cu saibe si piulite..4. cupoane φ12. ciment var si adaosuri hidrofobizante) face ca acesta sa nu poata acumula apa si impiedica dezvoltarea mucegaiurilor (la 2.0. Tudor Dan 22 . de 30 cm. 3.1 mm. Solutii locale REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.4 cm grosime pot aduce un ΔR = 0.1..5 cm (al treilea) in compozitii diferite.2.11). Izolare termica suplimentara la planseu peste subsol 3.3.ing. agrafele strapungandu-le si legandu-se de o plasa φ3/20 pe care este fixata plasa rabit.. cca. Modalitatea de preparare a mortarului si executia se prezinta in /17/.. Se dispun bolturi impuscate la cca. prinse cu suruburi pentru lemn de caroiajul din sipci.. de care se prin agrafe din sarma zincata.3. ca zone de imbinari la panouri mari.25.0. peste vata minerala se dispune folie de polietilena de 0.5 cm se dispun pe fata rece a planseului.dr. 0.3. indreptate in jos. 50 cm intre ele. Compozitia mortarului (perlit expandat. Finisajul final poate fi tapet sau zugraveala obisnuita pe un glet.. Tencuiala Fig. Se monteaza elementele de placaj.5 cm. Peste acestea se fixeaza placi de gips-carton..7 cm (al doilea). (primul strat) 0.30m2K/W).5.10/m2 (fig. Suprafata tinciului se trateaza cu glet de var si se vopseste cu culori de apa. Tencuieli difuze si biacide Se utilizeaza la reparatii locale care prezinta condens. 8.

Exemple de alcatuire respectiv de calcul a rezistentei termice in camp curent sunt date in fig.14 simple si usor de executat cerceteaza aceasta situatie. dar pot fi adoptate si la cele circulabile. fixat cu mortar adeziv si asigurat mecanic (fig..13).Alcatuirile prezentate se pot realiza atat la constructii noi cat si la constructii existente la care se doreste utilizarea confortabila a subsolurilor respectiv crearea unei ambiante in conditii de confort termic civilizat. terasele nu satisfac performantele de izolare termica. Se poate adopta placarea cu BCA GBN 35 de 75 cm. Solutiile din fig.5 m2K/W. rezistenta minima la transfer termic la o placa pe sol este de 4.ing. frecvent impuse de prezenta condensului.6.12). Izolarea placilor in contact cu solul In conformitate cu /20/. Tudor Dan 23 .dr. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. valoare care se poate asigura numai printr-o alcatuire corespunzatoare a straturilor de izolare termica. 3. a) corectarea puntilor termice din dreptul imbinarilor verticale ale panourilor mari. Izolarea suplimentara a teraselor In numeroase situatii. cu polistiren celular sau BCA. b) corectarea puntilor termice la parapetii balcoanelor sau logiilor. atat in camp cat si la colturi. 3. in special la terase necirculabile.5. idem si stratul de protectie (fig.1 din cap.2. 3.1. Prinderea la suport se face in tehnologiile prezentate la pct..15.1. tab.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Dintre solutiile adoptate pentru corectii locale ale puntilor termice se trateaza doua.3..3.

Tudor Dan 24 .12. Corectarea izolatiei la parapetul ferestrelor de balcon REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. pe o latime de minim 60cm.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Corectarea puntii termice cu izolatie la rost. la structuri din panouri mari prefabricate.dr. Fig. 13.ing.

ing. Izolarea suplimentara a teraselor existente REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Tudor Dan 25 .14.

Pardoseala 3. ETANSAREA LA AER .15. Placa pe sol 2.CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Umplutura Fig.ing. Beton de egalizare 8.dr. Hidroizolatie orizontala 6. Strat de pietris pentru ruperea capilaritati 7. Izolarea placilor pe sol 4.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER LEGENDA 1. Strat termoizolant 5. Strat suport al pardoseli 4. Tudor Dan 26 .

c). rosturi perete . deci. are provoacã infiltratii. prin partea inferioarã a clãdirii. In plus.16. cu influente majore asupra confortului ambiental. a umiditãtati respectiv a contributiei la împrospãtarea volumului de aer interior. efecte REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. care trebuie colmatate si etansate. * efectul sistemelor de ventilare. Actiunea vântului se manifestã prin diferenta de presiune exercitatã pe fatadele clãdirii (fig. aerul cald care este dilatat se ridicã si încearcã sã iasã prin partea superioarã a clãdirii. 16. exfolieri ale zugrãvelii sau a tencuielii etc. Legea Calitãtii în constructii nu prevede distinct exigenta de permeabilitate la aer. Aerul care se infiltreazã prin orificiile mici sau mari ale anvelopei unei constructii.1. Tudor Dan 27 . coroziune. constituie o sursã importantã de pierderi de cãldurã prin convectie directã. în perioada rece a anului este cel de a modifica rezistenta specificã la transfer termic si de a mãri sarcina termicã necesarã încãlzirii interioare. Principalul efect al infiltratiilor de aer. iar celelalte fatade si acoperisul sunt supuse unei suctiuni. Exfiltratiile de aer umed sunt cauze ale unor probleme care apar la anvelopã ca efluorescente.dr. Standardele in vigoare trateazã teoretic problematica permeabilitãtii la aer.planseu sau perete tavan etc. aceastã conditie fiind implicit tratatã la "economia de energie". Evacuarea fortatã a aerului din bãi. fãrã a solutiona în detaliu elemente de alcãtuire sau etansare. în general practica proiectãrii si executiei neglijând acest aspect. Mecanismul de infiltrare a aerului are la bazã efectul a trei forte : * miscarea ascensionalã a aerului . Ventilatia mecanicã.). Miscarea ascensionalã .16. uscãtorii etc.b). Fisurile cele mai importante le gãsim pe perimetrul usilor si ferestrelor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 4. In perioada rece a aerului.efectul de semineu (fig. modificã presiunea interioarã a aerului. bucãtãrii. dar creeazã o presiune negativã care favorizeazã infiltratiile (fig.a) este cauzatã de diferenta de densitate a aerului ca rezultat a temperaturii diferite. mucegai. Fatada expusã vântului suportã o presiune care conduce la infiltratii de aer. Conceptul de transfer de aer Etansarea la transferul de aer a elementelor de constructii constituie o cerintã esentialã de alcãtuire. * presiunea vântului . aerul se infiltreazã prin fiecare întrerupere a continuitãtii elementelor de constructii (strãpungeri pentru cabluri electrice.ing. Aerul se deplaseazã de la interior spre exterior (exfiltratie) respectiv de la exterior spre interior (infiltratie). rezolvã problema umiditãtii excesive sau a aerului viciat. prin aportul substantial asupra temperaturii interioare. daca acest aspect este înteles în profunzimea consecintelor sale. iar aerul rece încearcã sã penetreze la interior.

cu relatia: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. pentru diferite elemente de construcþii. Tudor Dan 28 .S ( T − T ) (w) i mj p j t e j=1 unde : # Jmj = densitatea fluxului de aer care trece prin rosturile unei ferestre . 4. De asemenea se corecteazã rezistenta la transfer termic.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER directe asupra temperaturii interioare respectiv a confortului termic si mai ales asupra consumului de energie. # ij coeficientul de permeabilitate la aer al materialului .16 Mecanismul infiltratiilor de aer. functie de viteza vântului si rezistenþa necesarã la transfer termic.ing. Acesta defineste conditia de dimensionare a elementelor de constructii la permeabilitate la aer prin relatia : R ≥R a min unde d j (m / s) R = d sau R = Σ a a i i j # dj = grosimea stratului . Prescriptii tehnice Standardul naþional care reglementeazã transferul de aer prin elementele de constructii este STAS 6472/7 (23). Efectul infiltratiilor de aer în perioada rece a anului se concretizeazã în mãrirea sarcinii termice cu cantitatea de cãldurã necesarã încãlzirii aerului infiltrat prin toate elementele delimitatoare ale unei încãperi : u Q = ∑ J . tinând cont de infiltratiile de aer. c .dr. datã în STAS. # Rmin = valoarea minimã a rezistentei la permeabilitate la aer. a) b) c) Fig.2. # cp= cãldura masicã a procesului izobar pentru aer .

Ro )] J m .2 . cp m2 K W Se remarcã faptul cã relatiile de mai sus. n .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rc 1 [1 − exp(− J m . de calitatea anvelopei si de presiunea care se exercitã asupra acesteia.Te ) (W) unde : # n = numãrul de schimuri de aer pe orã . V . CANADA) trateazã problematica infiltratiilor de aer în mod similar. de numãrul peretilor în contact cu exteriorul.Te) unde: Ips = debitul de infiltratie în l/s. In metoda fisurilor se calculeazã debitul de aer în litri/sec.dr. datoritã imperfectiunilor de executie. (Ti . acceptându-se numãrul de schimburi de aer ale volumului unei încãperi de 0. Tudor Dan . neetansatã. 29 (W) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. # V = volumul de aer al încãperii. adunând la pierderile de cãldurã prin elementele de constructii.335 . In consecinþa exigentei de economie de energie. iar sarcina termicã necesarã încãlzirii unei încãperi se mãreste considerabil. In consecintã.m. Relatia este utilizatã în metoda schimbului de aer. a deformatiilor în timp a tâmplãriei etc. etansarea ferestrelor si usilor împotriva infiltratiilor si prevederea de bariere impermeabile la aer constituie o practicã curentã în proiectare si executie. Aceastã situatie se suprapune peste situatia existentã în care elementele de constructii în contact cu exteriorul (pereti.l pentru o fereastrã nouã. Debitul de infiltratie poate varia între 0. sau m3 /h care se infiltreazã pe perimetrul ferestrelor si usilor exterioare. Valorile densitãtii fluxului de aer care trece prin rosturile unei ferestre sunt în realitate cu mult mai mari decât cele calculate conform normelor.6 l/s. plansee) nu satisfac exigenta de izolare termicã prevãzutã de STAS 6472/3-89. corectate. bine etansatã si pânã la 25 l/s.l pentru o fereastrã veche. Ca relatie alternativã se foloseste si formula: qi = 1.cp. la majoritatea clãdirilor existente si cu atit mai putin a prevederilor cuprinse in tab.5/h. C107. pierderea de cãldurã prin infiltratii : qi = 0.1 si 2. tin cont numai de infiltratiile de aer prin ferestre. o apreciere corectã a infiltratiilor de aer poate conduce la rezistente la transfer termic.25 pânã la 2. Aceastã ratã de schimb depinde de functiunea încãperii. Ips (Ti . existentã si în alte tãri. mult diferite fatã de rezistenta la transfer termic (R) în absenta infiltratiilor. Normele strãine. de exemplu cele nord-americane (SUA.ing. ceea ce presupune cã relatia de verificare este satisfãcutã.m.

* pereti .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Starea precarã a tâmplãriei ferestrelor si usilor exterioare la majoritatea clãdirilor de locuit existente. Prinderi corpuri de iluminat 8. scaderea capacitatii de izolare termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii.Usi si ferestre 11. sobe . Cosuri de fum 4.ing. * usi si ferestre . Punctele nevralgice la scurgerile de aer sunt prezentate în fig. cu consecinte asupra temperaturii aerului interior. Exfiltratii ale aerului cald 1.8 la 67% . Tudor Dan 30 . în lipsa unui sistem de climatizare controlat.Rosturi la centuri 12.15 la 23% .3. etc. repartitia pierderilor de aer într-o clãdire prin elementele de constructii se înscrie într-un domeniu larg. depinzând de multi parametri : * tavane .3 la 4%. 4. * cãmine. Conducte de instalatii 9.17. Trapã de acces 2. Pervaz si umpluturã 3. O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar. cu consecinta aparitia condensului asociat de pete de umezeala. asigurã sursa de aer proaspãt în interior. care permit infiltratii necontrolate pe contur si la rosturi. poate avea ca si efect cresterea umiditati interioare peste limitele normale. Tavan fals 6. mucegai. Usi si ferestre 5.dr. “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor. Intrerupãtoare si doze 10.15 la 77% . Pereti exteriori si interiori 7.Alte fisuri sau orificii REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Pierderile de aer intr-o cladire In conformitate cu un studiu elaborate.

La podurile mansardate.19).goluri în pereti Fig. pierderile principale de aer au loc prin structura planseului de lemn si prin zona panei de streasinã si a streasinei (fig.fisuri în pereti 2 . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Surse de pierderi de aer în peretii subsolului La peretii de subsol. la racordul perete-planseu sau prin golurile practicate în pereti Planseul de pod prezintã numeroase zone care permit scurgerile de aer (fig. Scurgeri de aer prin planseul de pod. Principalele puncte nevralgice sunt fantele din jurul cosurilor de fum a firelor electrice sau a coloanelor de instalatii.17. atât la infiltratie.19.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Puncte nevralgice la etanseitate la aer. cât si la exfiltratie. In general. toate dozele electrice instalate pe tavan trapa de acces în pod etc. 1 .20).18) scurgerile de aer pot avea loc prin fisuri. Tudor Dan 31 .18. Se exemplificã câteva din zonele cu cauzele infiltratiilorexfiltratiilor de aer prin elementele de constructii. Puncte tipice de infiltrare a aerului Fig. Evaluarea necesitãþilor de etansare presupune reperarea surselor de pierderi de aer sau de infiltratii urmatã de alegerea ansamblului de lucrãri de etansare care convin cel mai mult necesitãtilor si problemelor care trebuie solutionate. toate strãpungerile elementelor de constructii se constituie ca zone permeabile la aer.îmbinarea perete-planseu 3 .dr. (fig.

Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii (document recomandat SR EN ISO 13790:2004) sunt exprimate prin coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării aerului/prin ventilare. în m3/s sau m3/h. este capacitatea termică volumică. Tudor Dan .ing. în principiu folosind variante ca : * colmatarea fisurilor .34 Wh/(m3K).punctual. 4. Pierderi de aer la poduri mansardate Etansarea la aer se rezolvã . * membrane de etansare simple sau duble. 32 ρ a ⋅ ca & V REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.20. utilizând diverse soluþii. * spume expansive . Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clǎdirii In conformitate cu METODOLOGIA de determinare a performantelor termice si energetice a cladirilor. este debitul mediu volunic de aer proaspăt. calculat cu relaţia: & Hv = ρ a ⋅ c a ⋅ V în care: Hv este coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării aerului/prin ventilare. în W/K. Detaliile de realizare a etansãrii diferitelor puncte nevralgice la scurgerile de aer se trateazã diferit.rosturilor cu mastic . se determina pierderile de caldura generate de permeabilitatea la aer a elementelor anvelopei. de la caz la caz.4. ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0. * bandã expansivã .dr.

dr.34 Wh/(m3K).5 0.5 0.5 0.5 Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului 4.5 0.5 scăzută 0.5 0. în funcţie de: − categoria de clădire. în m3. ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0.5 medie 0. utilizând datele din tabelul 3. Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora Categoria clădirii Clădiri individuale (case unifamiliale.5 0.a. este volumul încălzit.7 1.8 0. cu minim 3 clădiri în apropiere. cămine.6 1. Numărul de schimburi de aer.5 0.6 0.1 0. clădiri în păduri Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 5.0 0.6 0. na.5 0.5 0. − clasa de permeabilitate la aer a clădirii. Tabelul 3. Tabelului 5.5 1. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.) Clădiri cu mai multe apartamente. clădiri la şes clădiri în interiorul oraşelor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER sau cu relaţia: Hv = ρa ⋅ ca ⋅ na ⋅ V în care: ρa ⋅ ca este capacitatea termică volumică. − clasa de adăpostire a clădirii.7 0. în h-1. simplă expunere dublă expunere Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Clasa de permeabilitate la aer ridicată 1.5 0. numărul mediu de schimburi de aer pe oră poate fi evaluat. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Tip de clădire clădiri foarte înalte.5 0. ş.7 0. cuplate sau însiruite ş. Pentru clădirile de locuit şi asimitate acestora. Tabelul 4.a.2 0.9 0.ing. na V este numărul mediu de schimburi de aer pe oră. internate. Tudor Dan 33 . clădiri la şes protejate de arbori clădiri din centrul oraşelor.6 0.

5 (h-1) -1 na2 = 0 .58 (h ) na1 = 0 . cu condiţia de menţinere a confortului fiziologic Condiţia de menţinere a confortului fiziologic este ca valorile concentraţiilor apaţinând CO2 şi vaporilor de apă să nu depăşească valorile (document recomandat NP 008-97): REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. va rezulta o valoare na ≤ 0. din calcule.ing.60 ⋅ V L în care: L V este lungimea rosturilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Clasa de permeabilitate la aer ridicată medie scăzută Tip de clădire clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale de etanşare Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). Dacă. rezultă: na1 = 0 .5 h-1.Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat.5. cu etanşare specială.20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe). În acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi: i1 i2 i3 = 0. în m.52 ⋅ na2 = 1. rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer: na1 = 0 . =0. în m3.5 schimburi de aer pe oră.14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială. se va considera un număr de 0. De exemplu: Dacă V = 50 m3 şi L = 16 m. Tudor Dan 34 . 17 (h-1) – se va considera na1 = 0 .83 (h-1) 4.dr.82 ⋅ V L V L (h-1) (h-1) (h-1) na3 = 2 . = 0.04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună. este volumul încălzit.

– numărul de persoane din incintă. Tudor Dan . – timpul la care se încheie activitatea din spaţiul ocupat. CL N pers g Va na tf ρa C max ∠C L În cazul unor activităţi organizate care se desfăşoară în timp finit este necesar ca la momentul t f (de încheiere a activităţilor) şi să se respecte inegalitatea din relaţia (9.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • • 1600 mg/m3 (cca.7). – densitatea aerului.dr.450 mg/m3 în regim de iarnă. în regim de vară. în s-1. Concluzii Etansarea la aer a elementelor de constructii constituie parte componentã a exigentei de "economie de energie". În cazul ventilării spaţiului cu un debit constant de aer proaspăt.7. iar t f este reprezentat de durata orei de curs. – concentraţia de noxe maxim admisă în spaţiul ocupat. – concentraţia de noxe caracteristică mediului exterior natural.6. Verificarea valorii ratei de ventilare necesară. 35 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 0.05%) pentru CO2. – volumul de aer din incintă. în m3. Este cazul în special al spaţiilor în care se desfăşoară activităţi didactice. – debitul de noxe degajat de o persoană. respectiv 9. conform Legea 10-95 Calitatea în constructii. – rata de ventilare. rata de ventilare minimă admisă se determină cu relaţia: na = N pers ⋅ g (C L − Cex ) ⋅ Va ⋅ ρ a [s-1] 4.ing. document recomandat NP 008-97. exprimată prin numărul necesar de schimburi de aer între interior şi exterior se face cu relaţiile: C ex + C 0 ⋅ exp(− n a t f ) + în care: C0 C ex C max N pers ⋅ g n a ⋅ Va ⋅ ρ a [1 − exp(−n a ⋅ t f ) = C max ] – concentraţia de noxe minimă ca urmare a ventilării naturale a incintei. 15. – concentraţia maximă de noxe din spaţiu ocupat.400 mg/m3. în s. la finele intervalului de timp t f . în kg/m2. pentru conţinutul de vapori de apă în aer.

scaderea capacitatii de izolare termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii. cu consecinta aparitia condensului asociat de pete de umezeala. STAS 6472/7 impune conditia de permeabilitate la aer a elementelor de constructii. mucegai.dr. poate avea ca si efect cresterea umiditati interioare peste limitele normale. Practica de proiectare a instalatiilor de încãlzire neglijeazã de regulã sarcina termicã suplimentarã necesarã încãlzirii aerului infiltrat.ing. respectiv necesitatea etansãrii zonelor de pierderi de aer. “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor. în sens favorabil prin aportul de aer proaspãt si în sens defavorabil prin mãrirea sarcinii termice necesare încãlzirii. foarte mici în comparatie cu situatia realã si printr-o metodologie laborioasã. O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. dar calculeazã scurgerile de aer numai la rosturile ferestrelor. Tudor Dan 36 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Infiltratiile si exfiltratiile de aer influenteazã confortul interior. etc.

cuplate sau înşiruite. amplasarea clădirii pe teritoritoriul ţării şi în cadrul unei localităţi: influenţa poziţiei şi orientării clădirilor. precum şi a unor condiţiile corespunzătoare desfăşurării activităţii şi proceselor tehnologic la clădirile industriale . III. Procedeul tehnic de elaborare a auditului este cuprins in „METODOLOGIA DE CALCUL-MC 001” si cuprinde trei parti. Reglementari in vigoare Auditul energetic si termic este conceput în conformitate cu cap. la stabilirea performanţei energetice a unei clădiri. 4 din Legea nr. Reglementarea oferă de asemenea şi un instrument pentru: Prevederile reglementărilor se aplică la următoarele categorii de clădiri (noi şi existente): − clădiri de locuit individuale (case unifamiliale.dr. Tudor Dan 37 . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. vechimea clădirii (la clădiri noi. inclusiv a parametrilor climatici exteriori. − verificarea realizării unui nivel de confort higro-termic şi a unor condiţii igienico-sanitare corespunzătoare pentru utilizatori. spitale.ing.). art.) volumetria clădirii (ex: raportul între aria anvelopei clădirii şi volumul de aer încălzit. grădiniţe. policlinici. cât şi la cele existente care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic sau pentru care urmează să se elaboreze un certificat de performanţă energetică în condiţiile legii.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 5. cămine. tip duplex. AUDITUL TERMIC SI ENERGETIC AL CLADIRILOR 5. În Partea I-a a reglementării. − clădiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri). − creşe.a. condiţiile de iluminat natural. − birouri.1. raportul dintre perimetrul construit şi aria construită. funcţiunea şi regimul de utilizare a clădirii. se au în vedere următoarele aspecte: - alcătuirea elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii. destinaţia. sistemele solare pasive şi dispozitivele de protecţie solară. la clădiri existente etc. condiţiile de climat interior. internate.). 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi se referă atât la clădirile nou construite. ş. gradul de vitrare etc. − evaluarea gradului de izolare termică a clădirii în raport cu valorile de referinţă stabilite în scopul reducerii consumului de energie termică în exploatare şi a protecţiei mediului prin reducerea emisiilor poluante în atmosferă.

*Clasificare în funcţie de tipul elementelor de construcţie: ▪ ▪ opace (ex: partea opacă a pereţilor exteriori. ▪ elemente în contact cu solul. Figura 21. ▪ elemente interioare care delimiteazǎ spaţiile încǎlzite de spaţii adiacente neîncǎlzite sau mai puţin încǎlzite (ex: pereţii şi planşeele care separă volumul clădirii de spaţii adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite.dr. − alte tipuri de clădiri consumatoare de energie (de exemplu: clădiri industriale cu regim normal de exploatare). *Clasificare în funcţie de poziţia elementelor de construcţie în cadrul anvelopei clǎdirii: 38 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor). − clădiri pentru sport. elemente vitrate – elemente al căror factor de transmisie luminoasă este egal sau mai mare de 0. precum şi de spaţiul rosturilor închise).Bilanţul energetic anual al unei clădiri 5.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER − clădiri de învăţământ.tâmplăria exterioară. − clădiri pentru servicii de comerţ. pereţii vitraţi şi luminatoarele). respectiv întocmirea auditului energetic (Studiu de Fezabilitate) al clădirilor care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic. Prevederile reglementări se utilizează la determinarea parametrilor de calcul stabiliţi în partea a II-a şi în partea a III-a a METODOLOGIEI. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor Elementele componente ale anvelopei clădirii se clasifica: *Clasificare în raport cu poziţia în cadrul sistemului clădire: ▪ elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: pereţilor exteriori. Tudor Dan . 5.. Metodologia se utilizeaza la stabilirea/verificarea performanţei energetice a clădirilor (PEC) noi şi existente în vederea elaborării „Certificatului de performanţă energetică a clădirii” precum şi la analiza termică şi energetică. inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor deschise).3.05 (de exemplu: componentele transparente şi translucide ale pereţilor exteriori şi acoperişurilor . hoteluri şi restaurante.2.ing.

se includ în volumul clădirii. planşeele de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite. dar la care căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi. prin care are loc transfer termic. A=ΣAj Volumul clădirii . puţul liftului şi alte spaţii comune.reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii.4. În acest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări. Tudor Dan 39 . holuri de intrare. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor Caracteristicile higrotermice ale materialelor de construcţie utilizate la evaluarea performanţelor energetice ale clădirilor sunt: conductivitatea termică. casa scării. în W/(m⋅K). încălzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantă a clădirii. Mansardele. pe ansamblul clădirii.a). Aria anvelopei clădirii . debarale. Lungimile. ▪ orizontale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade (de exemplu planşeele de peste ultimul nivel. faţă de mediul exterior . ignorând existenţa elementelor de construcţie interioare (pereţii interiori structurali şi nestructurali. vestibuluri. Anvelopa unei clădiri este alcătuită dintr-o serie de suprafeţe prin care are loc transfer termic.A . planşeele care delimitează clădirea la partea inferioară. se calculează cu relaţia: A = ΣAj în care : Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii. precum şi planşeele intermediare). H=ΣHj.ing. ganguri de trecere ş. de sub poduri. se determină şi se verifică cu relaţiile: P=Σlj. Aria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale. înălţimile şi ariile. cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire). precum şi încăperile de la subsol. λ.V . reprezintă volumul încălzit al clădirii. cuprinzând atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire).bowindouri.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ▪ verticale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade (ex: pereţilor exteriori). Volumul clădirii – V – reprezintă volumul delimitat de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii.este delimitat de aria anvelopei şi este egal cu suma volumelor tuturor încăperilor din clădire: V=ΣVj [m3] 5. lipsiţi de o termoizolaţie semificativă.dr.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

căldura specifică masică, c, în J/(kg⋅K); factorul de permeabilitate la vapori de apă/rezistenţă la vapori de apă, μ.

Conductivitate termică de calcul este valoarea conductivităţii termice a unui material sau
produs de construcţie, în condiţii specifice, care poate fi considerată ca fiind caracteristică pentru performanţa acelui material, atunci când este încorporat într-un element de construcţie.

Conductivitatea termică de calcul se stabileşte pe baza conductivităţii termice declarate,
avându-se în vedere condiţiile reale de exploatare referitoare la temperatura şi umiditatea materialului (document recomandat SR EN ISO 10456). Pentru condiţiile climatice din ţara noastră conductivitatea termică de calcul este definită pentru o temperatură medie de 00C şi o umiditate de exploatare stabilită conform următoarelor convenţii: − pentru materialele nehigroscopice (care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie), conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare uscată; − pentru materialele higroscopice, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică corespunzătoare umidităţii de echilibru a materialului aflat într-un mediu ambiant cu temperatura de 230C şi umiditatea relativă de 50%. − pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare uscată, după un interval de timp de îmbătrânire, specific pentru fiecare tip de material.

Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori, μ , al unui material este o mărime
adimensională care arată de câte ori stratul de material este mai puţin permeabil decât un strat de aer de aceeaşi grosime. Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens interstiţial. La evaluarea performanţelor termice ale clădirilor, caracteristicile higrotermice de calcul ale materialelor de construcţie se vor considera astfel: • • pentru materialele tradiţionale aflate în regim normal de exploatare şi la care, în urma analizei termice, nu s-au constatat degradări: conform datelor din Metodologie, (Anexa A5). pentru materialele la care, în urma analizei termice, s-a constatat creşterea umidităţii peste umiditatea de echilibru, conductivitatea termică de calcul se va stabili astfel:

o prin conversia conductivităţii de calcul corespunzătoare regimului normal de
exploatare la condiţiile reale constatate (document recomandat SR EN ISO 10456), atunci când se dispune de date privind umiditatea reală a materialului;
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 40

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

o prin utilizarea coeficienţilor de majorare a conductivităţii termice prezentaţi în
METODOLOGIE, (tabelul 5.3.2), atunci când nu se dispune de date privind umiditatea reală a materialului; • pentru alte materiale, conductivitatea termică de calcul se va stabili pe baza conductivităţii termice declarate de producător (document recomandat SR EN ISO 10456), luându-se în considerare condiţiile reale de exploatare. Totodată, pentru a ţine seamă de influenţa asupra valorilor declarate a incertitudinii de măsurare, a reprezentativităţii eşantioanelor pe care se fac măsurările, a modificării în timp a grosimii şi a compoziţiei materialelor, pentru materialele termoizolante se recomandă majorarea cu 20% a conductivităţilor termice declarate.

5.5. Parametri de performanta ai anvelopei Parametrii de performanţă caracteristici elementelor de anvelopă, necesari pentru evaluarea
performanţei energetice a clădirilor sunt : rezistenţe termice unidirecţionale (R), respectiv transmitanţe termice unidirecţionale (U), rezistenţe termice (R’), respectiv transmitanţe termice (U’) corectate cu efectul punţilor termice; raportul dintre rezistenţa termică corectată şi rezistenţa termică unidirecţională (r), rezistenţe termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de construcţie perimetral, pe ansamblul clădirii (R’m); rezistenţă termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (R’M); respectiv transmitanţă termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (U’clădire);

Alţi parametri utilizaţi sunt:
indicele de inerţie termică D, rezistenţa la difuzia vaporilor de apă, coeficienţii de inerţie termică (amortizare, defazaj), coeficientul de absorbtivitate a suprafeţei corelat cu culoarea şi starea suprafeţei, factorul optic pentru vitraje, raportul de vitrare etc.

Rezistenţa termică totală, unidirecţională a unui element de construcţie alcătuit din unul
sau mai multe straturi din materiale omogene, fără punţi termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic, se calculează cu relaţia :

R = Rsi + ΣRj + ΣRa + Rse
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

[m2K/W]
41

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Relaţia se utilizează şi pentru determinarea rezistenţei termice în câmp curent, a elementelor de construcţie neomogene (cu punţi termice). În calculul unidirecţional, suprafeţele izoterme se consideră că sunt paralele cu suprafaţa elementului de construcţie. La elementele de construcţie cu straturi de grosime variabilă (de exemplu la planşeele de la terase), rezistenţele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeţelor care se calculează .

Transmitanţa termică/coeficientul unidirecţional de transmisie termică prin suprafaţă
se determină cu relaţia :
U= 1 R

[W/(m2K)] şi respectiv transmitanţa termică

Rezistenţa
generală :

termică

corectată

R’

corectată/coeficientul corectat de transmisie termică prin suprafaţă U' se calculează cu relaţia

U' =

1 R
'

=

1 + R

∑ (Ψ ⋅ l ) + ∑ χ
A A

[W/(m2K)]

în care : R l rezistenţa termică totală, unidirecţională, aferentă ariei A; lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A.

Rezistenţa termică corectată se mai poate exprima prin relaţia : R’ = r . R [m2K/W]
în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale :
r = 1+ R⋅

[∑ (Ψ ⋅ l ) + ∑ χ ]
A

1

[-]

5.6. Calculul indicatorilor globali: 5.6.1. Rezistenţa termică /transmitanţa termică medie a anvelopei clǎdirii Rezistenţa termică corectată medie (R'm) a unui element de construcţie al anvelopei clădirii/
transmitanţa termică corectată medie a unui element de construcţie al anvelopei clădirii, se calculează cu relaţia :
' Rm =

ΣA j 1 [ m2K/W] = ' U m Σ(Aj . U' j)

în care : U'j transmitanţe termice corectate [W/(m2K)] aferente suprafeţelor Aj .
42

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Relaţia este valabilă şi pentru determinarea rezistenţelor termice medii ale unor elemente de construcţie alcătuite din două sau din mai multe zone cu alcătuire omogenă; în această situaţie în relaţie, în loc de U'j se introduce transmitanţa termică unidirecţională Uj , obţinându-se rezistenţa termică medie Rm = 1/Um.

Rezistenţa termică corectată medie a anvelopei clădirii (R'M) / transmitanţa termică medie a
anvelopei clǎdirii (U'clădire), se calculează cu relaţia :
' RM =

1
' U cladire

=

ΣAk [ m2K/W] Σ(A k . U' k )

Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia generală : Lj = Aj . U'j = Aj / R'j sau la ansamblul clădirii. [W/K] în care indicele j se poate referi la o suprafaţă a elementului de construcţie, la o încăpere, la un nivel

5.6.2. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia
Se prevăd valori, diferenţiate pe de o parte pentru diferite tipuri de clǎdiri, pe de altă parte pentru clădiri noi şi pentru cele existente care se reabilitează/modernizează, pentru următoarele cerinţe de performanţă (condiţii tehnice de performanţă): • rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de igienă şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate ; transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de igienă şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate; • rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de economie de energie, transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de economie de energie, • • • temperaturi superficiale minime pentru evitarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor, debite minime de aer proaspăt etc. pe considerente de confort higrotermic, în mod indirect, prin limitarea diferenţelor de temperaturi între temperatura aerului interior şi temperatura superficială interioară, medie, aferentă fiecărei încăperi în parte şi fiecarui tip de element de construcţie:
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 43

Rezistenţele termice, pentru clădirile noi, sunt normate astfel:

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Δθimax=θi - θsi m •

[K]

pe considerente termoenergetice, în mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'min ale rezistenţelor termice corectate, medii pe clădire, pentru fiecare tip de element de construcţie.

Rezistenţa termică, necesară din considerente de confort higrotermic, se calculează, cu relaţia:
Δθ [m2K/W] α i Δθ i max

' Rnec =

în care : Δ θ i max diferenţa maximă de temperatură, admisă între temperatura interioară şi temperatura medie a suprafeţei interioare Δ θ i max = θ i - θsim Valorile Δ θ construcţie. La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu neîncălzit, în loc de valoarea Δ θ = θ i - θ
e

i max

se dau în tabelul 2, în funcţie de destinaţia clădirii şi de tipul elementului de

, în relaţie se introduce diferenţa de temperatură (θ i - θ u), în care θ

u

reprezintă temperatura în spaţiul neîncălzit, determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic. La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu mai puţin încălzit, în loc de valoarea Δ θ, în relaţie se introduce diferenţa dintre cele două temperaturi interioare convenţionale de calcul. Relaţia nu se aplică la suprafeţele vitrate.

Rezistenţele termice corectate R’ ale tuturor elementelor de construcţie ale clădirilor, calculate pentru fiecare încăpere în parte, trebuie să fie mai mari decât rezistenţele termice necesare : R' ≥ R'nec [m2K/W]

Condiţia de mai sus se aplică şi la elementele de construcţie adiacente rosturilor închise, izolate faţă de mediul exterior, la verificarea termotehnică a elementelor de construcţie interioare, spre încăperile neîncălzite sau mai puţin încălzite, precum şi la clădirile încălzite cu sobe.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

44

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă durată (de exemplu casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit, ş.a.) valorile Δ θ i max din tabelul 11.1 se măresc cu 1 K. Pentru încăperile clădirilor de producţie cu degajări importante de căldură, valoarea Δ θ i max nu se normează, dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii : • • • degajările de căldură depăşesc cu cel putin 50 % necesarul de căldură de calcul ; densitatea fluxului termic degajat este de cel putin 23 W/m2 de element de construcţie ; suprafaţa interioară a elementului de construcţie este supusă unui flux radiant permanent sau este spălată de aer uscat şi cald. Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să fie mai mari decât valorile R’nec din tabelul 1a. Pentru elementele de constructie uşoare - cu excepţia suprafeţelor vitrate - sunt valabile valorile R’nec de mai jos, prin care se urmăreşte a se compensa inerţia (exprimată prin greutate) redusă, prin rezistenţe termice sporite : pentru 20 kg/m2 pentru 50 kg/m2 pentru 100 kg/m2 pentru 150 kg/m2 R’nec = 2,50 m2K/W R’nec = 2,00 m2K/W R’nec = 1,80 m2K/W R’nec = 1,60 m2K/W

Transmitanţa termică corectată din considerente igienico-sanitare reprezintă inversul rezistenţei
termice, necesară din considerente igienico-sanitare:

U’nec =

1 R' nec

[W/( m2K)]

Trebuie respectată condiţia :
U’ ≤ U'nec economie de energie în exploatarea clǎdirilor. Trebuie să fie îndeplinită condiţia : R’m ≥ R’min [m2K/W] [W/( m2K)] Rezistenţa termică corectată minimă, admisibilă, stabilită pentru clădirile noi, pe criterii de

Valorile R'min , pentru clădirile noi, se dau în tabelul 1a. La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile au caracter de recomandare şi se utilizează pentru calculul parametrilor clădirii de referinţă conform părţii a 3-a a metodologiei : Auditul şi certificatul de
performanţă energetică ale clădirii.
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 45

33 0.20 0.90 0. la 1.50 4.67 1.10 4.33 0. valorile apreciate ca valori limita (minime şi maxime) pentru rezistenţele termice corectate. ş.71 2.) Plăci pe sol (peste CTS) Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) Pereţi exteriori.29 0. ganguri de trecere.50 4.50 0.80 0. crt.22 0. utilizarea materialelor termoizolante în condiţii de eficienţă economică (pe baza unor calcule de optimizare). La stabilirea valorilor limită maxime s-au avut în vedere: posibilităţile tehnice actuale şi pentru viitorul apropiat.33 0.50 1.42 0.ing.40 3. aferente fiecărui element de construcţie.00 4.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Transmitanţa termică corectată maximă. sub CTS. medii pe ansamblul clădirii. admisibilă (normată/de referinţă).90 0. pentru clădirile de locuit. pe ansamblul clădirii – la clădirile de locuit R' min [m2K/W] Nr.55 3. . stabilită pe criterii de economie de energie în exploatarea clǎdirilor reprezintă inversul rezistenţei termice corectate minime: U’max = Trebuie îndeplinită condiţia: 1 R' min [W/(m2K)] U’m ≤ U’max [W/(m2K)] În Tabelul 6.60 0.65 1.50 0.dr. Tudor Dan . de exterior (la bowindouri.00 0. ELEMENTUL DE CONSTRUCŢlE CLADIRI DE LOCUIT EXISTENTE CARE NOI SE REABILITEAZĂ*) U' max [W/(m2K)] CLADIRI DE LOCUIT NOI EXISTENTE CARE SE REABILITEAZĂ*) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate.20 2.65 1. inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise) Tâmplărie exterioară Planşee peste ultimul nivel.60 0.10 3.00 1.40 0.80 2.40 1.a.00 3.practica actuală şi tendinţele din alte ţări Tabelul 6 Rezistenţe termice minime R'min ale elementelor de construcţie.50 46 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. se dau.22 0.24 0. sub terase sau poduri Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe Pereţi adiacenţi rosturilor închise Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară.

Temperaturi superficiale normate 5. θsi colţ ) ≥ θr [oC] Temperatura punctului de rouă θr se poate determina din anexa A11. aproximativ.ing.7. în funcţie de temperatura interioară convenţională de calcul θi şi de umiditatea relativă a aerului interior ϕi . este temperatura punctului de rouă. Mai exact. în care θr. temperatura punctului de rouă se calculează astfel: • se determină presiunea parţială a vaporilor de apă la interior. în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul θi = +20 °C şi a unei umidităţi relative a aerului umed interior φ = 60%. cu relaţia : • pvi = ps ϕ j 100 în care : ps presiunea de saturaţie corespunzătoare temperaturii aerului interior. Pentru alte valori θi şi ϕi decât cele din anexa A11.1. Valorile temperaturilor superficiale medii pe încăpere (θsi min) se limitează indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic PMV şi PPD.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER demisoluri sau la subsoluri încălzite *) valori pentru clădirea de referinţă 5.min ≥ θr.temperatura suprafeţei pardoselii. Pentru clădiri de locuit. . în procente. temperatura punctului de rouă este θr = 12°C.asimetria temperaturii radiante. cât şi în dreptul tuturor punţilor termice. trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de rouă θr : θsi (θsi min . atât în câmp curent. . precum şi a indicatorilor specifici disconfortului local: . temperatura punctului de rouă poate fi determinată. Tudor Dan 47 .dr.7.variaţia pe verticală a temperaturii aerului. în pascali. umiditatea relativă a aerului umed interior. ϕi REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Verificări generale Temperaturile superficiale se limitează inferior astfel încât să nu apară fenomenul de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie: θsi. prin interpolare liniară. [oC] Temperaturile de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie.

aferentă unui element de construcţie. în relaţia de calcul de mai sus se introduce diferenţa de temperatură (θi . tridimensional. temperaturile θsi se determină printr-un calcul automat al câmpului de temperaturi. se poate considera valoarea : min se dau în tabelele cuprinse în cataloage de valori precalculate pentru punţi termice uzuale.0. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II θsi colţ = 1. de temperaturi. după necesităţi. fie ansamblului clădirii. Tudor Dan 48 . Pentru cazurile şi detaliile curente. R’ [oC] în care : R’ rezistenţa termică specifică corectată.1.8.θu). pentru determinarea temperaturilor minime θsi min este suficient a se face calculul câmpului plan.Δθ/ αi . 5. determinată pe baza câmpului plan de temperaturi.dr. se poate determina cu relaţia: θsi. de temperaturi. fie unei încăperi. aferentă. temperaturile superficiale minime θsi climatică şi pentru o temperatură interioară θi = +20o C. În mod curent.3 θi în care : [oC] θsi min temperatura superficială minimă. Temperatura superficială medie.3 θsi min .θe . În cazul în care nu se face un astfel de calcul. La colţurile ieşinde de la intersecţia a doi pereţi exteriori cu un planşeu (la tavan sau la pardoseală). Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi vizual 5. Parametri de climat interior REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. această valoare a temperaturii este temperatura punctului de rouă θr .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • se determină temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă. temperatura minimă se poate determina numai pe baza unui calcul automat al câmpului spaţial.8. R [oC] La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite în locul valorii Δθ = θi . Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie fără punţi termice (sau în câmpul curent al elementelor de construcţie cu punţi termice) se determină cu relaţia : θsi = θi . bidimensional.min = θi-Δθ /αi . calculată cu relaţia de mai sus devine presiune de saturaţie. În zona punţilor termice.

asimetria temperaturii de radiaţie. Tudor Dan 49 . umiditatea absolută/umiditatea relativă. Această înălţime poate să difere. 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Principalii parametri definitorii pentru aerul interior (documente recomandate: SR ISO 7730 “Ambianţe termice moderate. temperatura interioară. Temperatura medie de radiaţie Temperatura medie de radiaţie este temperatura pereţilor unei incinte virtuale pentru care temperatura pereţilor este uniformă şi schimburile de radiaţie între această incintă şi om sunt egale cu schimburile de căldură prin radiaţie în incinta reală.dr.7 m pentru poziţia în picioare • la nivelul abdomenului: 0.1 m pentru poziţia în picioare • la nivelul gleznelor: 0. în funcţie de destinaţia încăperii: • la nivelul capului: 1. măsurată la o anumită înălţime. Asimetria temperaturii de radiaţie Asimetria temperaturii de radiaţie se defineşte prin diferenţa dintre temperatura de radiaţie plană de pe două feţe opuse ale unui mic element (temperatura de radiaţie plană fiind temperatura uniformă a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. pe baza datelor privind temperaturile pereţilor înconjurători. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic” şi SR EN 27726 “Ambianţe termice. temperatura convenţională. pentru poziţia aşezat. pentru poziţia aşezat şi în picioare. Ea poate fi calculată . Temperatura de radiaţie poate fi stabilită pe baza temperaturii măsurate cu termometrul globului negru şi a temperaturii şi vitezei aerului din jurul termometrului cu glob negru. temperatura medie de radiaţie. pentru poziţia aşezat.1 m.ing. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice” ) şi care influenţează confortul uman din punct de vedere higrotermic sunt: • • • • • • • temperatura aerului.6 m. viteza aerului. Temperatura aerului Temperatura aerului este temperatura dată de termometrul uscat. forma acestor pereţi şi poziţila lor în raport cu omul.1 m. 1.

Temperatura interioară Temperatura interioară este media aritmetică a temperaturii aerului şi a temperaturii medii de radiaţie considerate în centrul încăperii (sau a zonei ocupate).ing.dr. 50 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Temperatura interioară convenţională se va considera. Relaţia dintre cele două mărimi este: W g = 0 . Umiditatea absolută şi umiditatea relativă Umiditatea absolută a aerului este cantitatea de vapori de apă conţinuţi în aer. în Pa. exprimată în mod curent prin presiunea parţială a vaporilor de apă (presiunea parţială a vaporilor de apă dintr-un amestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apă conţinuţi în acest amestec dacă ei ar ocupa singuri volumul pe care îl ocupă aerul umed la aceeaşi temperatură) şi prin raportul de umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apă a unui eşantion de aer umed şi masa aerului uscat din acelaşi eşantion). în funcţie de destinaţia diferitelor spaţii. este presiunea parţială a vaporilor de apă. este presiunea atmosferică totală. în Pa. Umiditatea relativă a aerului este catitatea de vapori de apă din aer în raport cu cantitatea maximă pe care el o poate conţine la o anumită temperatură şi se calculează cu relaţia: ϕ= pa pa .sat în care: ϕ este umiditatea relativă a aerului.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER unei incinte pentru care radiaţia pe una din feţele unui mic element plan este aceeaşi ca în mediul real neuniform).61298 pa p − pa în care: Wg pa p este raportul de umiditate. Tudor Dan . (document recomandat: SR 1907/2). Temperatura interioară convenţională Temperatura interioară convenţională este temperatura interioară stabilită printr-un sistem de reglare în regim normal de încălzire.

pe o scară cu 7 niveluri caracterizate astfel: Nivel +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 Senzaţie resimţită foarte cald cald călduţ neutru răcoros rece foarte rece Indicele PMV se determină prin calcul din ecuaţia de bilanţ termic al corpului uman. pe baza datelor privind parametrii de mediu (temperatura aerului.ing. Senzaţia termică a omului este o mărime subiectivă şi se defineşte prin indicele PMV (votul mediu previzibil) sau indicele PPD (procentul previzibil de nemulţumiţi).8. presiunea parţială a vaporilor de apă). temperatura medie de radiaţie. viteza relativă a aerului. Ea este utilizată la evaluarea confortului termic şi a disconfortului local produs de curenţii de aer.sat este presiunea parţială a vaporilor de de apă. temperatura medie de radiaţie. este presiunea de saturaţie a vaporilor de apă. Tudor Dan 51 . Umiditatea relativă poate fi exprimată şi în procente Viteza aerului Viteza aerului se defineşte prin modul şi direcţie. 5. activitatea (producţia de energie REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER pa pa.dr. în ansamblu. Pentru mediul interior mărimea ce trebuie avută în vedere este modulul vectorului viteză. Parametri de confort termic Senzaţia termică resimţită de om este reprezentată de senzaţia termică a corpului său. Indicele PMV reprezintă opinia medie a unui grup important de persoane care îşi exprimă votul privind senzaţia termică în raport cu mediul termic înconjurător.2. în Pa. Acestă senzaţie este influenţată nu numai de parametrii de mediu (temperatura aerului. umiditatea şi viteza aerului) ci şi de îmbrăcăminte şi de activitatea pe care o desfăşoară în mediul termic respectiv. în Pa.

5 5. în 0C. Se poate considera ca acceptabil pentru confortul uman o ambianţă caracterizată de un indice PPD mai mic de 10%. ceea ce corespunde unui indice PMV cuprins în domeniul: . Conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în funcţie de: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.6 0. rezistenţa termică a îmbrăcăminţii.dr.5 de la 0. dat în funcţie de viteza aerului.7 până la 1.0 0. este un factor de corecţie. în care un ocupant schimbă aceeaşi cantitate de căldură prin radiaţie şi prin convecţie ca într-o ambiantă neuniformă reală.5 <PMV< + 0. este temperatura aerului.7 θr A va.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER metabolică) şi rezistenţa termică a îmbrăcăminţii sau utilizînd valori tabelate în funcţie de nivelul de activitate.9.6 de la 0. în 0C. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi modernizate termic şi energetic Pentru clădirile existente rezistenţele termice unidirecţionale ale elementelor de construcţie perimetrale. este temperatura medie de radiaţie. Temperatura operativă este temperatura uniformă a unei incinte radiante negre. viteza relativă a aerului şi temperatura operativă (document recomandat: SR ISO 7730) Indicele PPD reprezintă procentul de persoane susceptibile de a avea senzaţia de prea rece sau prea cald în raport cu mediul ambiant şi furnizează informaţii privind disconfortul termic. de regulă.0. Temperatura operativă se poate calcula cu relaţia: θ o = A ⋅ θ a + (1 − A)θ r în care: θo θa este temperatura operativă. Tudor Dan 52 .2 0. în m/s A Pentru medii în care viteza aerului este mai mică de 0.ing.2 până la 0. cu aceleaşi metode ca şi pentru clădirile noi. în 0C. se detemină. astfel: < 0.2 m/s sau dacă diferenţa dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiaţie este mai mică de 40C. temperatura operativă se poate considera ca fiind media dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiaţie.

ing.0 m sub CTS se va considera λp1 = 2. igrasie sau infiltraţii de apă.dr. relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru toate elementele de construcţie cu excepţia plăcii pe sol şi a tâmplăriei exterioare.orientativ – ANEXA 8 λ = a . Tudor Dan . asupra conductivităţii termice. se poate scrie sub forma: R = R+ − d λ [m2K/W] 53 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.5 W/(mK) în loc de 2. igrasie. determinări de laborator ale unor probe extrase “in situ”. etc. λnormat [W/(m . îmbătrânirii şi deteriorării în timp a materialelor care intră în alcătuirea elementelor de construcţie şi. care se dau . Conductivitatea termică se stabileşte concret prin: • • • • examinarea proiectului iniţial. K)] Coeficientul de majorare aferent unui material de construcţii se obţine prin multiplicarea coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare din coeficienţii care depind de starea materialului (condens. în cazul când pământul şi umplutura de peste CTS sunt nisipuri şi pietrişuri cu umiditate ridicată. dar în principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltraţii şi/sau condens interior. identificarea materialului prin sondaje şi/sau decopertări locale. examinarea stării în care se află materialul (în stare uscată. valorile normate ale acestora vor fi corectate prin multiplicarea cu coeficienţii de majorare ”a”.0 W/(mK). produsă în timp. deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului. sortul şi caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevăzut în proiectul iniţial. cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate. conductivitatea termică de calcul a pământului pe adâncimea de 3. infiltraţii). afectat de condens. La determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale ale plăcilor pe sol. în special. ca urmare a diferiţilor factori. Pentru calcule simplificate. a materialelor termoizolante.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • • felul.) Pentru a ţine seama de efectul negativ al umezirii.

relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol poate fi scrisă sub forma: R1 = 2. cu stratul termoizolant de grosime variabilă.dr. putrezite.00 şi cota stratului invariabil (CSI). degradate) rezistenţele termice se vor reduce cu până la 15 %. existentă la data analizei termice şi energetice. se consideră grosimea medie.de regulă cu valorile considerate pentru clădirile noi.72 + 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care: R rezistenţa termică a tuturor straturilor. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior [m2K/W] h înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii din beton slab armat. cu excepţia stratului termoizolant. suport al stratului termoizolant sau al şapei [m] d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)] λ Grosimea stratului termoizolant este cea efectivă. în funcţie de amploarea şi natura defectelor. cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate. Grosimea “d” se poate stabili fie pe baza datelor existente în proiect. cu luarea în consideraţie atât a tasării iniţiale. rezistenţele termice unidirecţionale (R). fie exclusiv pe baza câtorva sondaje sau/şi decopertări locale.ing. confirmate prin 1-2 sondaje. Tudor Dan 54 . Pentru elementele de construcţie vitrate (tâmplărie exterioară şi pereţi exteriori vitraţi). ponderată cu suprafeţele. Dacă starea tâmplăriei de lemn nu este corespunzătoare (tocul şi/sau cercevelele sunt umezite. egale cu rezistenţele termice corectate (R’). se consideră . La terasele fără beton de pantă.5 h + d λ [m2K/W] în care: R1 rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0. la care se adaugă rezistenţele la transfer termic superficial interior şi exterior [m2K/ W]: R = Rsi + Rse + − − ∑(λ dj j ) d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)] λ Pentru calcule simplificate. cât şi a celei produse în timp. fisurate.

ponderea zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic decât zona de câmp curent [-]. A. lj. ψj. se determină pe baza relaţiilor de calcul: R’ = 1 (1 − ∑ p ) i + ∑ (p ⋅ U ) + i i R ∑ (ψ j ⋅ l j ) A [m2K/W] în care: R A lj ψj pi Ui rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W]. [W/(mK)]. transmitanţele termice prin suprafaţă. lungimile punţilor termice liniare de acelaşi fel (j). Rezistenţele termice corectate ale plăcilor pe sol. cu excepţia plăcilor pe sol. din cadrul suprafeţei A [m].θe R1 . transmitanţele termice liniare aferente punţilor termice de acelaşi fel (j).rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [(m2K/W].dr. unidirecţionale.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rezistenţele termice corectate (R’) ale elementelor de construcţie neomogene şi cu punţi termice. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 55 .diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura exterioară convenţională de calcul [K]: Δθ= θi . suprafaţa pentru care se face calculul [m2]. se determină pe baza relaţiei: 1 Σ(ψ ⋅ l ) ⎡ (1 − Σp ) ⎤ j j i + Σ(p ⋅ U )⎥ ⋅ Δθ p + ⎢ i i ⎥ Δθ A ⎢ R1 ⎣ ⎦ R’ = [(m2K/W] în care: Δθp diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura pământului la cota stratului invariabil (CSI) [K]: Δθp = θi . pi. Ui .θp Δθ . în ipoteza acceptării calculului în regim staţionar.cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus.ing. aferente zonelor (i) [W/(m2K)].

cu ajutorul coeficienţilor de reducere Rezistenţele termice corectate ale tuturor elementelor de construcţie. se pot determina în mod simplificat. [m2K/W]. caracterizată prin aceiaşi rezistenţă termică unidirecţională [m2]. − − p. cu relaţia: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale “r” ale plăcilor pe sol. lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]. Tudor Dan 56 . aferentă lungimii însumate a tuturor punţilor termice liniare [W/(mK)]. se pot determina cu relaţia: R' = R1 3.dr. aferentă ariei totale a zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)]. a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0.5 − l (1 − p) + U⋅ p ⋅ R 1 + 3.ing. din câmp curent. cu excepţia suprafeţelor vitrate. ponderată. cu suficientă exactitate.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale “r” ale tuturor elementelor de construcţie. l. A . cu excepţia plăcilor pe sol. medie. la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior Rsi. medie. se pot determina cu relaţia: R' = R 1 − l (1 − p) + U⋅ p ⋅ R + R ⋅ψ ⋅ ( ) A − r= în care: p l A − ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-]. U . U transmitanţa termică unidirecţională. dar mai operativ. − ψ transmitanţa termică liniară. aria totală a elementului de construcţie.5 ⋅R 1 ⋅ Ψ⋅ ( ) S − r= în care: R1 rezistenţa termică unidirecţională.00 şi CSI. Ψ . ponderată.cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus Determinarea simplificată a rezistenţelor termice corectate.

A.10 în care p. în loc de R se consideră rezistenţa termică R1.5 ⋅ R 1 ⋅ψ ⋅ ( ) A 0. mediu. Ψ şi U au aceleaşi semnificaţii ca mai sus. r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. Tudor Dan . definite mai sus [m]. l. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].95 ≤ r2 = 1 (1 − p) + U⋅ p ⋅ R 1 − − ≤ 1.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER R’ = r . cu excepţia plăcilor pe sol: r1 = 1 − l 1 + R ⋅ψ ⋅ ( ) A r2 = 1 (1 − p) + U⋅ p ⋅ R − - la plăcile pe sol: r1 = 3. 57 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.5 − l 1 + 3. Coeficienţii de reducere “r1” şi “r2” se determină cu următoarele relaţii: la toate elementele de construcţie. ponderat. R = r1 ⋅ r2 ⋅ R în care: [m2K/ W] r1 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.dr. care ţine seama de prezenţa. se calculează cu relaţia: − ψ − = Σ(ψ j ⋅ l j ) l [W/(mK)] în care: ψj lj transmitanţele termice liniare aferente diferitelor detalii caracteristice din cadrul ariei A [W/(m.K)]. Coeficientul liniar de transfer termic. în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral. lungimile corespunzătoare valorilor ψi. La placa pe sol. care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-].

ing. existente în cadrul ariei totale a elementului de construcţie [m2]. existente în cadrul ariei elementului de construcţie considerat. Coeficienţii liniari de transfer termic ψj se pot lua din cataloagele special întocmite cu valori precalculate. A’ = Σ A 'i pi ponderile ariilor A ' din totalul ariei A [-] : i p’i = A' i A Coeficientul de transfer termic unidirecţional. Tudor Dan 58 . aferent ariei A’. ponderat. mediu. aria însumată a tuturor zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin termoizolate [m2].REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]: l = Σlj Ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic. coeficienţii ψj se pot determina pe baza unui calcul numeric automat al câmpului de temperaturi. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. se determină cu relaţia: − Σ( U i ⋅ A' ) Σ(U ⋅ p i ) i = i U= [W/(m2 K)] A' p în care: − U i coeficienţii de transfer termic aferenţi diferitelor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2 K)]. Pentru detalii importante care nu se găsesc în aceste acte normative. se calculează cu relaţia: p = Σpi = A' ΣA'i = A A în care: Ai ’ A’ ariile zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate.dr.

precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut strat termoizolant (de ex. coşuri de fum. străpungeri de instalaţii. în principal. pentru care nu se introduc în calcule coeficienţi ψi: stâlpi. la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol. zona casei scării. de lăţime relativ mare. tălpi şi grinzi din beton armat monolit etc.a. la determinarea parametrilor s-a [W/(m2 K)] − “p” şi “ U ” sunt.). tălpi şi grinzi din beton armat monolit. la pereţii exteriori: zonele de punţi termice străpunse. se calculează cu relaţia: Ui = 1 Ri în care: Ri rezistenţele termice unidirecţionale ale zonelor “i”. a holului de intrare în clădire ş. ventilaţii. zonele de punţi termice nestrăpunse ale pereţilor exteriori. de regulă. toate protejate la exterior cu un strat termoizolant subţire.. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.a. Zonele mai puţin izolate termic care se iau în considerare. următoarele: la planşeele de terasă şi de pod: chepenguri. ş. ş.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Transmitanţele termice unidirecţionale U i aferente zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate.dr. bulbi. recipienţi de scurgere ş. în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub placă: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi a grinzilor din beton armat (care întrerup continuitatea stratului termoizolant).ing.a. neizolate sau mai puţin termoizolate [(m2K/W] O serie de valori aproximative U i se dau în tabele. în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub pardoseală: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi nestructurali (care întrerup continuitatea stratului termoizolant). pentru care nu se introduc în calcule coeficienţi liniari de transfer termic: stâlpi.a. Tudor Dan 59 . bulbi. precum şi toate zonele la care nu prevăzut strat termoizolant. în principal. la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol. − Zonele neizolate termic care se iau în considerare la determinarea parametrilor “p” şi “ U ” sunt.

a). intersecţia pereţilor exteriori cu planşeele intermediare (în zona centurilor şi a consolelor din beton armat monolit. Lungimile punţilor termice liniare (l) se măsoară în funcţie de lungimile lor reale. ş. intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de pod (în zona streşinii). în principal.) plăcile continue din beton armat care traversează pereţii exteriori la balcoane şi logii. pereţii din beton armat adiacenţi logiilor. stâlpişori din beton armat monolit protejaţi sau neprotejaţi.dr. intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul peste subsolul neîncălzit (în zona soclului).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Punţile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea parametrilor “l” şi “ψ ” sunt. punţile termice verticale de la intersecţia pereţilor exteriori cu pereţii interiori structurali (de ex. următoarele: intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de terasă (în zona aticului sau a cornişei). colţurile verticale (ieşinde şi intrânde) formate la intersecţia dintre doi pereţi exteriori ortogonali.a. existente în cadrul ariilor A. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. ş. Tudor Dan 60 . intersecţia dintre pereţii exteriori şi placa pe sol (în zona soclului). solbancuri şi glafuri verticale). conturul tâmplăriei exterioare (la buiandrugi.ing.

Introducere Scopul principal al măsurilor de reabilitare termica a clădirilor existente îl constituie reducerea consumurilor de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum în condiţiile asigurării condiţiilor de microclimat confortabil din punct de vedere biologic. de natura juridică a patrimoniului (exemplu: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. • aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prin optimizarea costului global actualizat. geografice şi sociologice.dr. divizat (un aparat independent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt. apar noi parametri referitori la stadiul energetic al clădirilor. Situaţia economică şi financiară depinde în principal de tipul ocupanţilor.1. În ceea ce priveşte clădirile de locuit existente. care se abat de la prevederile Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii.şi anume: A) Locuinţe caracterizate de confort termic .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 6. pe lângă caracteristici tehnice.instalaţie. acesta putând fi: centralizat la nivel de locuinţa sau clădire (încălzire centrală clasică). conform politicii energetice naţionale.care se pretează mai bine la tratarea aspectelor de reabilitare . de statutul de ocupare. În ambele cazuri. Tudor Dan 61 . din ansamblul acestora se disting două mari categorii din punct de vedere al modului de repartiţie a criteriilor “energetice” . În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se pune după cum urmează: • menţinerea condiţiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau schimbând tipul de energie (total sau parţial). conform politicii energetice naţionale. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE TERMICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE 6. precum şi politica energetică naţională se vor subsuma prevederilor Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii.ing. B) Locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic (de exemplu numai sobe). privat sau public). la varietatea surselor de energie şi la situaţia economică şi financiară a beneficiarilor soluţiilor tehnice aplicate ansamblului clădire . de sectorul de finanţare (social sau nu.este vorba de clădirile prevăzute cu un sistem de încălzire “global”. Soluţiile tehnice şi economice.

Se disting trei mari categorii de sisteme de încălzire legate de tipul de locuinţe: 1) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) în casă individuală (cu apa caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex. posibilităţile de ajutor public direct. 2) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) individual pe locuinţă în imobil colectiv (cu apa caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex. clădire colectivă racordată la un sistem centralizat de alimentare cu căldură. 6. Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a clădirilor existente Intervenţiile avute în vedere la reabilitarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în două categorii principale şi anume: • • Intervenţii asupra clădirii Intervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER coproprietăţi. Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace orizontale Izolaţia termică a planşeelor de terasă REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. independent de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. dotat cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei calde de consum. apartament din clădire colectivă. 6. În principiu.2. acestea sunt următoarele: 6.1. entităţi juridice sau locatari / proprietari).1 Îmbunătăţirea izolaţiei termice Îmbunătăţirea izolaţiei termice a unei construcţii existente are drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conducţie prin anvelopa clădirii către mediul exterior.1 Intervenţiile asupra clădirii Intervenţiile asupra clădirii vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii. clădire individuală dotată cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei calde de consum.2. 3) încălzire centrală colectivă în imobil colectiv sau casă individuală (cu apa caldă de consum distribuită. Asigurarea confortului termic se realizează prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şi a unei surse de energie. existenţa unor avantaje fiscale.ing.dr. Tudor Dan 62 . costurile implicate de activitatea de reabilitare energetică.2. preparată centralizat la nivel de locuinţă sau furnizată de aparate independente) – ex.

Tudor Dan 63 . eventual. soluţia se recomandă când atât starea hidroizolaţiei. soluţia presupune îndepărtarea doar a stratului de protecţie a hidroizolaţiei. Izolarea termică a planşeelor de pod La planşeul peste ultimul nivel. Soluţiile de mai sus sunt valabile. a unui strat hidroizolant suplimentar.) – det. executarea unor eventuale reparaţii locale a hidroizolaţiei şi dispunerea. dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei – det. în condiţiile menţinerii ei cu funcţie de barieră contra vaporilor şi a menţinerii stratului termoizolant existent. inclusiv a betonului de pantă şi refacerea completă a terasei. A3. • realizarea unei terase “inverse”. de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. se recomandă una din următoarele soluţii: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. inclusiv a straturilor hidroizolante. 4 din Anexa 3.dr. cât şi starea stratului termoizolant nu sunt corespunzătoare (hidroizolaţie puternic deteriorată. este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant. • îndepărtarea tuturor straturilor. prin menţinerea tuturor straturilor existente. sub podul neîncălzit. cu adaptările de rigoare. conform detaliilor din Anexa 3. fig. inclusiv a straturilor hidroizolante.a. termoizolaţie umezită ş.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER La planşeul peste ultimul nivel. În scopul reducerii substanţiale a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel. 3 din Anexa 3. precum şi a tuturor celorlalte straturi. precum şi montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunzător. soluţia se recomandă în situaţia în care starea termoizolaţiei existente este bună. a aticelor. 2 din Anexa 3. şi în cazul teraselor cu stratul termoizolant de grosime variabilă (cu umplutură termoizolantă în vrac sau cu plăci BCA dispuse în trepte). montarea unui strat termoizolant suplimentar. (planşeu de terasă) se recomandă una din următoarele soluţii de îmbunătăţire a nivelului de termoizolare. • îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă. în funcţie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor hidroizolante şi termoizolante existente: • îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi refacerea acestora în condiţiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant. 1 din Anexa 3. peste hidroizolaţie. eventual cu montarea betonului de pantă peste stratul termoizolant – det. de calitate şi grosime corespunzătoare.1. soluţia se recomandă în situaţia în care starea hidroizolaţiei este bună şi are avantajul ca se asigura o buna protecţie mecanică şi termică (inclusiv la acţiunea directă a radiaţiei solare) a straturilor hidroizolante – det.

stratul termoizolant se protejează fie cu un strat de tencuială pe rabiţ. din alte considerente. suspendat de planşeu prin intermediul unor ancore din oţel inoxidabil. în una din următoarele variante: • fixarea.a. următoarele masuri constructive: • prevederea. este posibilă. integral sau parţial. stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic. 5. umplutura termoizolantă existentă – det.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • menţinerea stratului termoizolant existent.) şi când înălţimea liberă a spaţiului podului poate fi micşorată – det. stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Adoptarea soluţiei cu un strat termoizolant montat peste planşeul din beton armat sau peste pardoseala existentă. 12 din Anexa 3. fie cu un strat de glet adeziv. pe înălţime.2. În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste subsolul neîncălzit. 8 din Anexa 3. este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant a parapetelor pe care reazemă cosoroabele. A3. urmată de montarea unui strat termoizolant eficient. • aplicarea “in situ” a unui strat de spumă poliuretanică – det. Izolarea termică a planşeelor peste subsol La planşeul peste subsolul neîncălzit. 10 din Anexa 3. protejat corespunzător. 9 din Anexa 3. este necesară înlocuirea pardoselilor – det. prin lipire sau/şi cu dispozitive mecanice (bolţuri împuşcate. este consolidată etc. inclusiv a şapei de protecţie. pe faţa exterioara a soclului. Tudor Dan 64 .dr. conform detaliilor din Anexa 3 – fig. 7 din Anexa 3. executarea unei bariere de vapori de calitate corespunzătoare pe faţa superioară a planşeului existent şi montarea unui nou strat termoizolant. protejarea stratului termoizolant poate fi realizată folosind. 6. • îndepărtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant. soluţia se recomandă când umplutura termoizolantă existentă este în stare bună (nu este umezită. fie cu o tencuială uscata fixată pe o reţea de şipci. se recomandă soluţia executării unui strat termoizolant pe suprafaţa inferioară a planşeului (la tavanul subsolului).ing. repararea şi eventuala ei consolidare. dibluri tip CONEXPAND ş. cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială armată.) a unui strat termoizolant realizat din plăci din polistiren sau vată minerală. a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat). este foarte important a se prevedea în proiectul de modernizare termotehnică. de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. În scopul reducerii efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel. armat cu ţesătură din fibră de sticlă – det. dar nu este indicată decât în situaţia când.

ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat. La soluţia cu stratul termoizolant nou. Tudor Dan 65 . pământul uscat având o rezistenţă termică considerabilă. stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat. de rezistenţă etc. până la 30…40 cm sub acestă cotă – fig. • daca măsura de mai sus nu este suficientă pentru realizarea rezistenţei termice corectate dorite.dr. ar putea fi interesant de realizat izolarea termică a acestui element de construcţie. stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic. peste pardoseala existentă sau peste placa din beton armat. se impune drenarea pereţilor exteriori şi eventual a solului-suport. dar nu întotdeauna indicată. Prin urmare.4. A3. la placa pe sol măsurile de îmbunătăţire a comportării termotehnice sunt.3. sau dacă se prevede o refacere importantă a planşeului din alte motive (tehnice. pe faţa exterioară a soclului. până la 30…40 cm sub acesta cotă – fig. în principal. În cazul în care pereţii exteriori prezintă la partea inferioară a acestora urme de umiditate provenite mai ales din infiltraţiile din sol prin capilaritate. la soclurile de înălţime redusă (det. pe faţa interioară a pereţilor exteriori de pe conturul subsolului. este posibilă. continuu. 9 şi 11 din Anexa 3. solul se comportă ca un volant termic datorită capacităţii termice importante. se recomandă “îmbrăcarea” grinzilor din beton armat de la tavanul subsolului cu un strat termoizolant. iar la partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau. pe o înălţime sub placă de cel puţin 50 cm – det. 16 din Anexa 3). amplasat pe faţa inferioară a planşeului peste subsol. în scopul reducerii influenţei defavorabile a punţilor termice interioare. dacă aceste masuri se dovedesc inoperante trebuie să se refacă stratul de pietriş şi placa pe sol şi montat un strat hidroizolant nou – det. Cu toate acestea. dacă temperatura planşeului inferior se dovedeşte o sursă de disconfort pe care acoperirea acestuia cu covoare nu reuşeşte să-l corecteze. pe înălţime. dacă sunt întregi şi uscate. 11 din Anexa 3). • prevederea. Izolarea termică a plăcilor pe sol Planşeele amplasate direct pe pământ. Pe de altă parte tehnicile utilizate la izolarea termică a planşeului sunt deseori costisitoare şi complicate din punctul de vedere al execuţiei propriu-zise. următoarele: • prevederea. a unui strat termoizolant. prevederea unui strat termoizolant orizontal. a unui strat termoizolant caracterizat printr-o bună comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat). Practic. nu permit transmiterea unui flux termic însemnat către sol.). iar la partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau. 13 din Anexa 3. la soclurile scunde (det. cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială armată. A3. aşa cum se REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atât la natura suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare). este necesară înlocuirea pardoselilor – det. să nu se diminueze aria utilă şi cea locuibilă. vânt). soluţia poate fi abandonată numai pentru acest motiv. Izolarea termică la interior a pereţilor exteriori Aceasta soluţie prezintă ca principale avantaje costul mai mic în comparaţie cu izolarea termică la exterior.prezintă o suprafaţă a peretelui mai sensibilă la şocuri decât peretele iniţial.ing. 13 şi 16 din Anexa 3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER menţiona mai sus. cât şi la expunerea la factori climatici (ploaie. Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace verticale Izolarea termică la exterior a pereţilor exteriori Izolarea termică la exterior permite: renovarea faţadei. caracteristicile de etanşeitate etc. evitarea numeroaselor constrângeri întâlnite la izolarea pe interior: intervenţii în încăperi ocupate. precum şi o execuţie mai uşoară. Diferitele tehnici de izolare termică la exterior se disting prin modul lor de fixare. corectarea principalelor punţi termice. radiaţia solară. mai mult sau mai puţin agresivi şi la aspectul estetic care se doreşte a fi obţinut după terminarea lucrării. apa de ploaie.pentru majoritatea procedeelor . tratarea dificilă a conturului uşilor şi a ferestrelor.. şi la variaţiile de temperatură de la un anotimp la altul . protejarea pereţilor la îngheţ. În primul rând soluţia tehnică menţionată modifică deseori aspectul exterior al faţadei şi. Tudor Dan . din alte considerente. acest punct este sensibil mai ales în zona accesului la parter (circulaţia automobilelor spre un garaj la subsol. Pe de altă parte. finisaje interioare de refăcut. deplasarea conductelor şi a echipamentelor instalaţiilor etc. Pe de altă parte izolarea termică la exterior .dr. aceasta măsură devine raţională şi eficientă în condiţiile în care. zona de joacă a copiilor etc. Ea prezintă câteva dezavantaje care trebuie cunoscute înainte de a opta pentru o astfel de soluţie. tehnică delicată şi mai costisitoare decât izolarea la interior. aspectul final.). dacă aceasta prezintă particularităţi “estetice” care se doresc a fi conservate (cazul monumentelor de arhitectură). Izolarea termică la exterior.diminuând astfel pericolul de degradare a lor. ea prezintă câteva dezavantaje a căror importanţă trebuie apreciată cu mare atenţie înainte de a opta pentru o astfel de soluţie: 66 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. trebuie executată de către un personal calificat.

având stratul termoizolant (de regulă din plăci din vată minerală sau polistiren extrudat) montat între elementele unui caroiaj din şipci de lemn sau profile metalice inoxidabile. A3. aluminiu sau masă plastică rezistentă la radiaţiile ultraviolete. trebuie să se asigure. conform detaliilor din Anexa 3. din placi subţiri din beton armat cu fibre de sticlă ş. în special la racordarea cu soclurile. cu un strat de glet adeziv. de 3…5 mm grosime. cu aticele şi cornişele de la terase şi cu parapetele de la acoperişurile cu pod. stratul de protecţie a termoizolaţiei se poate realiza: cu un strat de tencuială din mortar M100T în grosime de 3-4 cm. este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire termoizolantă a tuturor glafurilor exterioare. dibluri. armat cu plase sudate STNB şi cu plase din rabiţ zincat. pentru asigurarea unei bune circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratul termoizolant şi stratul de protecţie. armat cu ţesătură din fibre de sticlă. continuitatea stratului termoizolant. imposibilitatea corectării unor punţi termice. în cât mai mare măsură. ancorat mecanic cu piese din oţel inoxidabil în peretele exterior. soluţia recomandată la pereţii exteriori este montarea unui strat termoizolant eficient pe suprafaţa exterioară a pereţilor. de cca. inoxidabile. plintele şi mulurile plafonului etc. cu un strat de aer ventilat. stratul de protecţie poate fi realizat din foi (plane. 4 cm grosime.ing. dimensiuni şi poziţii – orificiile de acces şi de evacuare a aerului. trebuie să se realizeze în mod corespunzător – ca număr. în una din următoarele variante: fără strat de aer ventilat. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER reducerea temperaturii în interiorul peretelui exterior.a. inclusiv sub solbancuri. stratul de tencuială trebuie să fie temeinic fixat (rezemat şi ancorat) prin intermediul unor bolţuri. În scopul reducerii efectului negativ al punţilor termice.5 din Anexa 3).). cu favorizarea producerii fenomenului de condens a vaporilor de apă din interiorul acestuia şi chiar a îngheţului apei din perete. ancore şi plăcuţe din otel inoxidabil. necesitatea deplasării conductelor şi a corpurilor de încălzire existente pe pereţii exteriori. aracet şi nisip fin. cu stratul termoizolant (de regulă din plăci din polistiren expandat) fixat mecanic şi/sau prin lipire pe suprafaţa suport reparată şi pregătită în prealabil (fig. încastrate în peretele exterior. Tudor Dan 67 . În acelaşi scop. stratul de protecţie este menţinut în poziţie şi fixat de stratul suport sau de caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale. realizat dintr-o pastă pe bază de ciment. Având în vedere cele de mai sus. dificultatea tratării unor puncte particulare (conturul golurilor din zidărie.dr. ondulate sau cutate) din tablă inoxidabilă.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. în principal. modificare care se poate realiza fie prin înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant. Tudor Dan 68 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Îmbunătăţirea elementelor de construcţie vitrate: Îmbunătăţirea din punct de vedere termotehnic a tâmplăriei exterioare se poate realiza în următoarele soluţii: . . • la interior .1 şi A4. în exteriorul volumului încălzit.2 din Anexa 4. cât şi la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşare suplimentară din punct de vedere termotehnic şi hidrofug. locuite şi încălzite. de regulă.verticali şi / sau înclinaţi . de tasare şi antiseismice) se termoizolează: • la exterior .a.în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilor închise. sere.prevederea unor garnituri de etanşare între toc şi cercevele. amenajate în podurile clădirilor. precum şi faţă de infiltraţiile de aer rece. la: . verande.adăugarea unei foi de geam suplimentar.montarea de elemente termoizolante mobile (obloane exterioare de o bună calitate termică).precum şi planşeele superioare . geam cu umplutură din gaz inert . argon). cu precizarea orientativă a performanţelor termotehnice ale acestora. la cele două foi de geam existente. balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară ş. în special. poduri.ale mansardelor existente. magazii.orizontale şi / sau înclinate . cu emisivitate redusă "low-e". Se menţionează că în detaliile aferente tâmplăriei din lemn – îmbunătăţite şi noi – nu sunt figurate garniturile de etanşare. fie prin montarea pe cerceveaua interioară existentă.atât în situaţia în care elementele de construcţie separă spaţiul mansardei de mediul exterior. camere de pubele. mai performante (cu barieră radiantă. a unei cercevele suplimentare prevăzută cu un geam simplu – tabelele A3.în cazul rosturilor deschise accesibile. atât pentru îmbunătăţirea tâmplăriilor existente. cât şi pentru tâmplăriile noi. În Anexa 4 se prezintă o serie de detalii şi variante.prin înlocuirea tâmplăriei existente cu tipuri noi. Atât la rosturile deschise. geam termoizolant prevăzut cu suprafaţă tratată. . Îmbunătăţirea altor elemente de construcţie perimetrale Pereţii adiacenţi rosturilor (de dilataţie. Îmbunătăţirea tâmplăriei existente se referă.) se termoizolează. dacă acestea separă volumul încălzit al mansardei de spaţiul neîncălzit adiacent. Îmbunătăţirea comportării termotehnice a elementelor de construcţie perimetrale ale mansardelor constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenţie . Pereţii adiacenţi spaţiilor anexe neîncălzite (garaje.ing. Pereţii exteriori .prin îmbunătăţirea tâmplăriei existente. cât şi.ex.dr. . precum şi intre cercevele.

cămările direct ventilate ş. sub CTS.2. puţul liftului. holuri de intrare în clădire. în contact cu solul. de regulă mai puţin sau intermitent încălzite (spaţii comerciale la parterul clădirilor de locuit. Pereţii exteriori. Soluţia cea mai eficientă de îmbunătăţire a etanşeităţii la aer a cercevelelor constă în prevederea pe tot perimetrul acestora a unei garnituri de cauciuc. Pereţi cortină. altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare. Uşi exterioare sau către spaţii neîncălzite. obloane rulante etc. Etanşarea între rama şi golul de fereastră se 69 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. ce pot avea efecte negative asupra construcţiei. transparenţi sau translucizi etc. 6. Plăcile din beton slab armat. cât şi a spaţiului dintre geam şi tâmplărie. la demisolurile sau la subsolurile încălzite. Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit Reducerea infiltraţiilor prin rosturile elementelor mobile exterioare care delimitează spaţiul încălzit de mediul exterior vizează atât asigurarea etanşării rosturilor dintre tâmplărie şi elementul de construcţie în care este amplasată fereastra / uşa.1.de regulă . Diverse suprafeţe vitrate.ing. birouri ş. sub pardoseală.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior. ganguri de trecere.2 Îmbunătăţirea etanşeităţii la aer Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltraţiilor parazite (rosturile elementelor mobile.). planşee inferioare peste logii ş. opace sau parţial transparente. în contact cu solul. dar care au alte funcţiuni sau destinaţii. pereţi exteriori vitraţi. la partea inferioară (la bowindouri.a) se termoizolează . dar care separă încăperile încălzite de unele încăperi sau spaţii neîncălzite sau mult mai puţin încălzite (windfanguri încălzite sau neîncălzite.).). la partea inferioară a demisolurilor şi subsolurilor încălzite. la partea superioară (planşee superioare sub logii ş. la care stratul termoizolant suplimentar se dispune la faţa superioară a planşeelor.la tavanul planşeelor. Pereţii şi planşeele adiacente unor spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii. Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior.). sub CTS.a. se recomandă a se lua şi la elementele de construcţie din interiorul volumului încălzit. cât şi asigurarea aerului proaspăt necesar în vederea limitării umidităţii şi a condensului.dr. în principal în direcţia măririi rezistenţei termice specifice. Tudor Dan .a.a.). casa scării. Măsuri de îmbunătăţire a comportării termotehnice.

m.): 70 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. poate provoca supraîncălzirea încăperilor. .înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzătoare mai vechi de 9-10 ani şi cazane mai vechi de 12-15 ani).reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcţionând cu apa caldă (din punct de vedere termic . . . La nivelul distribuţiei căldurii: . cât şi pentru apa caldă de consum: La nivelul producerii căldurii (în cazul clădirilor dotate cu sursă proprie de căldură): . atât pentru încălzire. distribuţie. Aplicarea uneia sau mai multor intervenţii asupra clădirii fără prevederea unor echipamente de reglaj capabile să asigure adaptarea sarcinii termice la condiţiile climatice reale. instalaţie solară). Se poate interveni la mai multe nivele (producere. cu absorbţie. .dr.2 Intervenţiile asupra instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum aferente clădirii Intervenţiile asupra instalaţiei vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (încălzire. Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul neîncălzit Scopul acestei măsuri este menţinerea unei temperaturi acceptabile în spaţiile neîncălzite / anexe în vederea limitării fluxului termic disipat dinspre spaţiul locuit către aceste spaţii.2.utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldură cu compresie mecanică. protejată cu mortar. 6. apă caldă de consum).substituirea parţială sau totală a formei de energie.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER realizează prin umplerea rostului cu ştraifuri din vată minerală.prin ameliorarea distribuţiei debitelor). .ing. cazane cu condensaţie. sau cu spumă poliuretanică. şi în consecinţă utilizarea ineficientă a căldurii şi chiar creşterea fluxului termic disipat spre exterior.reducerea temperaturilor de reglaj a instalaţiei de încălzire în scopul satisfacerii necesarului de căldură.2. Tudor Dan .1. utilizare). necesarul minim de aer proaspăt va fi asigurat prin deschiderea periodică a ferestrelor sau prin ventilare mecanică. 6. Soluţiile recomandate pentru aplicarea acestei măsuri sunt aceleaşi ca la pct. iar din punct de vedere hidraulic . În urma etanşării rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit. La nivelul utilizatorului (spaţiile încălzite şi punctele de consum a.prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locală a izolaţiei.adaptarea puterilor surselor de căldură în centrala termică.separarea circuitelor ai căror parametri funcţionali sunt net diferiţi. .izolarea termică a conductelor de distribuţie din spaţiile neîncălzite. transport.c.

în ansamblul lor şi acestea implică o abordare aparte. Dacă reabilitarea unei instalaţii de reglare nu a fost încă menţionată este din cauză ca ea poate interveni la toate nivelele (termostate de cameră. mai ales daca echipează convectoare electrice. cu referire la utilizarea raţională şi eficientă a căldurii şi la caracteristicile dotărilor acestor clădiri. cu referire la clădirile racordate la sisteme de încălzire districtuală. Soluţii tehnice comune tuturor categoriilor de clădiri din sectorul terţiar. termostat de cazan etc.dr. La fiecare tip de reglaj pot fi asociate sisteme de programare (optimizare).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . precizând unele performanţe energetice ale soluţiilor propuse. În Anexa 6 se prezintă sintetic soluţiile tehnice de reabilitare / modernizare energetică specifice clădirilor de locuit individuale sau înşiruite. simple limitatoare de temperatură de conductă. de preferinţă electronice. B. Tudor Dan . în cazul încălzirii colective.3.instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire şi. În Anexa 5 se prezintă o listă de măsuri cu privire la utilizarea eficientă a căldurii. Soluţii tehnice funcţie de categoriile principale de clădirilor din sectorul terţiar considerate în normativ. În Anexa 5 sunt prezentate sintetic măsurile de reabilitare şi modernizare energetică a blocurilor racordate la sisteme centralizate de furnizare a utilităţilor termice. În anumite cazuri particulare. ci o renovare totală a acestora. combinarea acestei măsuri cu montarea sistemelor de repartizare individuală a costurilor de încălzire. în care vechimea instalaţiilor este mare. caracterizate de indici specifici de necesar de căldură care atestă caracterul disipativ din punct de vedere energetic al construcţiilor existente.).ing. nu se mai impune o ameliorare. O categorie aparte de clădiri existente este constituită de blocurile de locuinţe racordate la sisteme centralizate de alimentare cu căldură (de tipul termoficării). 6. mai ales dacă se referă la instalaţia de preparare a apei calde de consum colective. iar gradul de uzură al echipamentelor este ridicat. ansambluri clasice cu sonde exterioare . care permit o reducere a temperaturii pe timp de noapte. Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din sectorul terţiar Soluţiile tehnice pentru creşterea eficienţei utilizării energiei termice în cazul clădirilor din sectorul terţiar pot fi grupate în două categorii şi anume: A.robinete cu servomotor comandate de regulatoare cu legi de corespondenţă mai mult sau mai puţin complexe. 71 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. în general limitate pentru locuinţe la simple “ceasuri” programatoare.

Eliminarea depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul conductelor de alimentare cu agent termic şi a corpurilor de încălzire prin spălarea şi dezincrustarea acestora şi dotarea instalaţiei de încălzire cu filtre eficiente. Soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice la clădirile din sectorul terţiar sunt prezentate în continuare. Etanşarea elementelor mobile (uşi. Contorizarea energiei termice. prin eliminarea defectelor şi prin termoizolarea conductelor. Recuperarea căldurii din entalpia aerului evacuat în cazul instalaţiilor de ventilare mecanică sau/şi climatizare. Dotarea instalaţiei de apă caldă de consum cu armături de calitate ridicată. funcţie de categoriile de clădiri. ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspăt la valoarea impusă de exigenţele de confort fiziologic. sunt: Asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa sistemelor de utilizare a energiei termice (corpuri de încălzire.prin prisma funcţiei de transfer a echipamentelor.dr.. ferestre) din componenţa spaţiilor anexe ale clădirii (casa scării. ex. cu limitare a consumului de apă. Înlocuirea armăturilor existente (de slabă calitate) din instalaţia de încălzire cu armături noi. B. a consumurilor specifice etc. ventilatoare.). baterii de încălzire armături de reglaj etc. Tudor Dan . a randamentelor. Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor aferente. prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi. în conformitate cu soluţiile prezentate în subcapitolul precedent.ing. pompe. Asigurarea reglării sarcinii termice de încălzire conform graficului (curbei) de reglaj termic proprie consumatorului (prevăzută prin contractul de furnizare a energiei termice). Reducerea consumului de căldură datorat infiltraţiilor de aer rece. eficiente.) . 72 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Principalele soluţii tehnice din prima categorie susmenţionată.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER A. ferestre cu tâmplărie eficientă şi geam termoizolant). subsolul tehnic etc. Eliminarea pierderilor din reţeaua de distribuţie a agentului termic din incinta clădirii (amplasată în subsol tehnic sau spaţii anexe). Reducerea necesarului de căldură al clădirii prin măsuri de protecţie termică suplimentară a elementelor de construcţie opace şi transparente (ferestre cu caracteristici conservative din punct de vedere energetic.

apa caldă necesară băilor de tratament etc. în funcţie de categoria clădirii spitaliceşti.). fără consum suplimentar de energie. De asemenea. respectiv puncte termice proprii (staţii termice compacte) sau chiar centrale termice proprii. prepararea apei calde de consum sau pentru preîncălzirea apei de adaos etc. corelat cu aplicarea unor regimuri de exploatare raţionale. o soluţie de modernizare energetică a surselor de căldură aferente clădirilor de tip spital poate fi constituită de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare termice). având în vedere existenţa unor consumuri de căldură cvasiconstante (de tipul aburului utilizat la sterilizarea aparaturii medicale sau la tratarea aerului. Utilizarea. 73 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. din condensatul colectat sau din aerul de evacuare din instalaţiile de ventilare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Clădiri spitaliceşti Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri spitaliceşti sunt: Măsuri de recuperare locală a căldurii (ex. Având în vedere exigenţele referitoare la regimul termic al clădirilor de tip spital şi implicit la furnizarea energiei termice. felul ocupării. Tudor Dan .dr. programul de lucru şi condiţiile climatice. Sporirea gradului de automatizare al instalaţiilor.). a distribuţiei energiei termice prin separarea circuitelor pe zone care beneficiază de acelaşi regim termic şi program de funcţionare. în limitele nivelelor de contaminare a aerului) şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de energie (ex. se recomandă pentru spitale adoptarea soluţiilor care permit gestionarea independentă a căldurii. • Clădiri social-culturale Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri culturale sunt: Prevederea unor echipamente de automatizare a instalaţiei de încălzire şi de preparare a apei calde de consum în scopul asigurării reglajului sarcinii termice de încălzire / ventilare funcţie de variaţia necesarului real. Utilizarea unor sisteme speciale de încălzire pentru reducerea gradientului spaţial la încălzirea spaţiilor mari. în limita posibilităţilor.ing. Reconsiderarea. în măsura posibilităţilor. Izolarea termică a conductelor pentru diverşi agenţi termici şi a canalelor de aer cald şi rece. a surselor neconvenţionale de energie.

a spaţiilor ocupate. • Clădiri pentru servicii de comerţ şi instituţii publice Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor comerciale sunt: Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii. soluţiile tehnice de creştere a eficienţei energetice se referă la: Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice. în principiu următoarele: . Reducerea infiltraţiilor de aer rece. Recuperarea căldurii pentru ventilare de la echipamentele de preparare a hranei. • Hoteluri şi restaurante În cazul consumatorilor de tip hotel sau restaurante. • Clădiri pentru sport În cazul consumatorilor de tip clădiri pentru sport.dr. ferestre). soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice sunt.reglarea debitelor refulate / aspirate în funcţie de necesarul de ventilare normal. simultan cu asigurarea ventilării naturale organizate sau a ventilării controlate. Dotarea clădirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la intrare sau cu sasuri având cu funcţia de tampon termic.ing. Tudor Dan 74 . ferestre). Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Clădiri de învăţământ Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor de învăţământ sunt: Asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire pe tipuri de încăperi / săli de curs. Cu referire la instalaţiile de ventilare mecanică şi de iluminat artificial. ferestre). Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi. Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi. simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat). prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi. soluţiile tehnice de creştere a eficienţei energetice se referă la: Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice. simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat).

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . .automatizarea funcţionării instalaţiei de iluminat în funcţie de ocuparea spaţiilor.ing.reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în funcţie de necesarul de căldură / frig şi de ventilare.înlocuirea ventilatoarelor cu eficienţă energetică redusă. . . .prevederea de lămpi cu eficienţă energetică ridicată. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 75 .dr.reglarea vitezelor aerului în spaţiile ocupate.prevederea de filtre de aer eficiente. .etc. .

00 0.85 3.65 1.10 2.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 1 TRANSMITANŢELE TERMICE (Ui).10 2.95 0.10 1.50 1.35 3.dr.40 1.95 0.60 1.25 1.55 1.75 1. crt.35 1.00 2.15 1.90 0.90 1.30 1.75 0.1.85 1.05 76 PLANŞEE SUB POD NEÎNCĂLZIT PLANŞEE PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT PLĂCI PE SOL Panouri mari prefabricate Zidării şi soluţii monolit Zone de punţi termice străpunse din beton armat PEREŢI EXTERIORI Zone de punţi termice din beton armat.30 3.25 3.00 2. protejate cu zidărie din cărămizi pline 125 mm Zone de punţi termice din beton armat.95 1. Tudor Dan . Nr.40 2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Grosimea peretelui mm 220 270 320 150 200 250 300 350 400 450 500 325 375 425 475 525 575 350 400 450 500 550 600 200 250 300 350 250 300 350 250 300 350 250 300 350 Ui zone neizolate zone mai puţin termic termoizolate W/(m2K) 2.ing.55 2. CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE TABELUL A1.70 1.20 2.05 1. protejate cu plăci sau fâşii BCA GBN 35 cu grosimea în mm de: 100 125 150 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.25 2.20 1.40 3. protejate cu polistiren celular 25 mm+ zidărie din cărămizi pline 125 mm Zidării şi soluţii monolit 75 Zone de punţi termice din beton armat.55 1.75 2.00 1.15 1.

5 + 12.5 + 6.4 + 17. 0 + 19.7 + 4.3 + 7.6 + 10.9 + 4.6 + 9.5 + 7.1.6 .9 .0 + 21.5 .0.1 + 9.4 + 16. 0 + 10.3 + 13.4 + 18.4 + 5.5 + 11.1.1 + 3.4 + 11. Ti . Umiditatea relativă a aerului ϕi % 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 Temperatura aerului interior. 5 + 15.0 20 + 20.5.2 + 16. 2 + 18.5 + 3. 0 + 4.1.7 + 5.1 + 1.1 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.7 + 6.3 + 15.4 + 9.6 14 + 14.1 + 8.5 .3.5 + 12.6 + 1.9 + 0.0 + 5.2 + 20.1 + 13.8 + 7. Tudor Dan 77 .2 .5 + 10.9 + 12.2 + 12. în oC 12 + 12.5 + 11.3 + 10.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 2 TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (θr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC] Tabelul A2.7 + 2.7 + 8.8 + 5.6.4 + 8.6 + 8. 4 + 16.4 + 11.2 + 2.2 + 1.7 + 6.1.3 + 15.7 + 9.4 + 5.4 + 0.4 + 13.2.5 22 + 22.2 + 12.6 + 7.9 + 3.dr.5 + 9.2 + 7.0 16 + 16.2 + 14.0 + 11.0 .4 .1 + 2.9 .1 .4 + 14.7 + 7.0 + 17.3 + 0.0 + 15. 3 + 17.ing.6 .5 18 + 18.3 + 0.2.3 + 19.5 + 13.0 + 13.4.6 + 4.3 .2 + 10.2.4 + 14.

Strat termoizolant nou montat pe stratul de protecţie existent peste umplutura termoizolantă existentă. Parapet înalt. Parapet înalt. existente sau noi. Strat hidroizolant nou. din plăci din polistiren extrudat. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona soclului. Fără parapet. Soclul este retras faţă de planul feţei exterioare a peretelui. 10. montat pe planşeul din beton armat.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 3 SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE A3. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona aticului. Planşeu peste subsol 9. Strat de protecţie din sapa din mortar. montat pe placa de beton slab armat existentă. 2. parţial recuperată. Strat termoizolant nou montat pe planşeul din beton armat. Soclul este ieşit din planul feţei exterioare a peretelui. Strat termoizolant nou. 6. fără strat termoizolant. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona streşinii. fără strat termoizolant orizontal nou. 3. montat pe betonul de pantă existent. noi. 16. Strat termoizolant orizontal. Strat termoizolant nou. Strat de protecţie din umplutură termoizolantă. montat pe pardoseala existentă. Stratul termoizolant existent dispus la tavanul subsolului şi realizat din placi BCA montate pe cofrajul planşeului din beton armat monolit .2. A3. Pereţi exteriori 17. Termoizolarea colturilor şi a glafurilor verticale exterioare ale golurilor tâmplăriei REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Strat termoizolant nou. A3. 15. Strat termoizolant nou.5. 14. complet "îmbrăcat" cu un strat termoizolant. 12. Planşeu pod 5. A3.ing.4. Strat termoizolant nou. montat pe faţa interioară a soclului. Placa pe sol 13.3. Strat termoizolant nou. Strat termoizolant nou. Pardoseala existentă. Parapet de înălţime redusă. montat pe stratul hidroizolant existent (care. Strat termoizolant nou. montat peste pardoseala existenta.dr. montat la tavanul subsolului şi pe faţa interioară a soclului. Planşeu terasă 1. 7. 8. Tudor Dan 78 . devine barieră contra vaporilor). Strat termoizolant nou. Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui. Strat termoizolant nou. Strat termoizolant nou. cosoroaba existentă fiind montată direct pe centura din beton armat. Strat de beton de pantă şi strat hidroizolant. Fără straturi termoizolante orizontale. aplicată pe tavanul subsolului. montat pe planşeul din beton armat existent. A3. Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui. 11. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona soclului. Strat hidroizolant nou. montat pe stratul hidroizolant existent. Pardoseală existentă. din spumă poliuretanică. 4. existent. Pardoseala existentă este montată pe un strat termoizolant nesatisfăcător. existent.este nesatisfăcător. după modernizare. montat pe planşeul din beton armat. după desfacerea pardoselii. montată pe un strat termoizolant satisfăcător. existent.1. existent între placa de beton slab armat şi pardoseală. Strat termoizolant nou.

nouă. Zidărie din blocuri BCA 4. Şapă din mortar + pardoseală 19. Secţiune orizontală. 22. 19.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER exterioare. Strat termoizolant din polistiren extrudat 13. Termoizolarea buiandrugilor din beton armat. existent între două logii adiacente. în fundaţii) 8. Şort din tablă zincată REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Zidărie din cărămizi pline sau GVP 3. Tudor Dan 79 . Mortar (şapă.dr. Strat de protecţie 17.ing. Tâmplărie din lemn dublă.a) 12. Secţiune verticală. Beton armat 2. Secţiune verticală. Termoizolarea planşeului din beton armat. Fasii armate sau placi din BCA 5. Materiale existente 1. Secţiune verticală. Secţiune verticală. Termoizolarea peretelui structural din beton armat. Panouri mari prefabricate 6. nouă. 20. Strat termoizolant 9. Beton de panta 16. Şapă din mortar 18. Strat hidroizolant Materiale montate la modernizare 11. Strat termoizolant eficient (placi din polistiren. Strat hidroizolant 20. Strat termoizolant din spumă poliuretanică 14. vata minerala ş. 18. Termoizolarea peretelui exterior în zona centurilor din beton armat. Secţiune orizontala. 21. Termoizolarea peretelui exterior în zona plăcilor de balcon. Umplutură termoizolantă 10. tencuială) 7. Umplutură termoizolantă (recuperată) 15. existent intre doua logii suprapuse. Beton simplu (de pantă. Tâmplărie din lemn simplă.

Tudor Dan 80 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing.

1 –PLANŞEU TERASĂ REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. A3. Tudor Dan 81 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.dr.

Tudor Dan 82 .ing.2 –PLANŞEU POD REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. A3.

ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Tudor Dan 83 . A3.dr.3 –PLANŞEU PESTE SUBSOL REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

A3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.ing.4 – PLACĂ PE SOL 19 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. Tudor Dan 84 .

dr.4 – PEREŢI EXTERIORI REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 85 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b c a Fig.ing. A3.

Mortar (şapă. A3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.dr. Strat hidroizolant 20. Strat termoizolant 9. Şort din tablă zincată REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.4 – PEREŢI EXTERIORI (continuare) Materiale existente 1. Strat termoizolant din spumă poliuretanică 14. Beton simplu (de pantă.ing. Umplutură termoizolantă 10. Panouri mari prefabricate 6. Fasii armate sau placi din BCA 5. Şapă din mortar + pardoseală 19.a) 12. Strat termoizolant din polistiren extrudat 13. Zidărie din cărămizi pline sau GVP 3. vata minerala ş. tencuială) 7. Şapă din mortar 18. Zidărie din blocuri BCA 4. în fundaţii) 8. Beton de panta 16. Beton armat 2. Strat hidroizolant Materiale amplasate la modernizare 11. Umplutură termoizolantă (recuperată) 15. Strat de protecţie 17. Tudor Dan 86 . Strat termoizolant eficient (placi din polistiren.

1. cuplată SOLUŢIA R [m²K/W] EXISTENT A 0.56 A3 0.57 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 4 SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE Tabel A4.51 A2 0.39 A1 POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE 0.dr.Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn. . Tudor Dan 87 .

2.55 A2 0. .43 A1 POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE 0.58 A3 0. dublă SOLUŢIA R [m²K/W] EXISTENT A 0.59 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A4. Tudor Dan 88 .Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn.dr.

55 0.57 0.68 0.5 12 2.49 0.0 0.54 0. 12.9 16 9 12 2. Tudor Dan 89 .6 1.39 0.53 0.1 1.8 t triple 1.55 0.63 0.54 0.64 0.3 1. 16 n t - Grosimea spaţiilor dintre geamuri [mm] Fără suprafeţe tratate Cu o suprafaţă tratată cu un strat reflectant la raze infraroşii Coeficienţii de transfer termic Ug [W/m²K] ai geamurilor termoizolate aer CARACTERISTICI 9 n duble 1.4 MATERIALUL DENUMIREA ALCĂTUIRE triple 16 n n t m²K/W 0.3 .dr.62 0.9 1.67 PVC TP simplă 62 n n n LEGENDA 9.52 0.ing.43 0.57 0.68 0.39 0.TÂMPLĂRIE NOUĂ GROSIME TOC GEAMURI Simple Termoizolante duble 12 ext.37 0. int. mm TS TC Simplă cuplată 62 84 LEMN 94 176 TD dublă 186 n n n n n n n n n n n n n n R VARIANTA AER t GAZ INERT UTILIZARE DA NU DA NU DA NU DA 16 1.59 0.49 0.73 0.7 gaz inert REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A4.

8 m²K/W REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.54 W/m²K 1.49 m²K/W U Rg==0.) . Tudor Dan 90 .ing.S.exemplu R = 0.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE SIMPLĂ (T.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE CUPLATĂ (T.R = 0.dr.63 m²K/W a .) .Ug = 1.8 W/m²K REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.53 m²K/W b .C.R = 0.9 W/m²K b .Ug = 2. Tudor Dan 91 .ing.exemplu a .

68 m²K/W a .9 W/m²K b .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE DUBLĂ (T.57 m²K/W b .Ug = 2.D.ing.dr.R = 0.exemplu a .) .8 W/m²K REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.R = 0. Tudor Dan 92 .Ug = 1.

exemplu b .dr.P.62 m²K/W REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN PVC (T.R = 0.ing.) . Tudor Dan 93 .52 m²K/W c .R = 0.

ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 5 LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE Tabel A5. respectiv creşterea temperaturii casei scărilor Etanşarea uşilor apartamentelor corespondente cu spaţiul casei scărilor Reducerea infiltraţiilor parazite între casa scărilor şi spaţiul locuit (influenţă asupra clasei de permeabilitate a clădirii) Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare din apartamente Etanşarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor Etanşarea gurilor de acces la instalaţia sanitară Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul) Asigurarea cotei minime de aer proaspăt necesar realizării confortului fiziologic Reducerea na aferent spaţiului locuit REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. inclusiv a sasului protector Reducerea na între spaţiul casei scărilor şi mediul exterior. Tudor Dan 94 .1 .dr.Reabilitarea anvelopei clădirii Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Asigurarea etanşării tuturor geamurilor de pe casa scărilor Asigurarea etanşării uşilor de la ghenele de gunoi din cadrul casei scărilor Asigurarea închiderii etanşe a uşilor de intrare în bloc.

2 .4 . Tudor Dan 95 .ing.Modernizarea anvelopei Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip termopan / dotarea cu obloane mobile exterioare Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de construcţie vitrate Izolarea termică a teraselor.3 . a planşeului peste subsol (sau spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor spaţii reci Reducerea fluxului termic disipat prin terasă şi prin elementele de construcţie către spaţii neîncălzite Izolarea termică a pereţilor exteriori Reducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori Tabel A5.Modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A5.Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Creşterea eficienţei instalaţiei de încălzire interioară prin asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic şi eliminarea pierderilor de agent termic din instalaţia interioară Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic în instalaţia interioară Eliminarea pierderilor de agent termic datorate necesităţii golirii coloanelor sau chiar a întregii instalaţii de încălzire în situaţia unei avarii la corpurile statice Creşterea temperaturii casei scărilor Eliminarea pierderilor de agent termic şi a unei surse de inundare a subsolului tehnic Spălarea tuturor corpurilor statice de încălzire şi a coloanelor de distribuţie din interiorul clădirii Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire Prevederea pe conductele de legătură ale corpurilor statice a unor robinete de separare a corpurilor de încălzire Corecta funcţionare a corpurilor statice din spaţiul casei scărilor Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de apă Tabel A5.dr.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Influenţă asupra consumului de căldură prin: Soluţia tehnică Înlocuirea robinetelor colţar cu robinete cu cap termostatic Dotarea coloanelor verticale cu dispozitive de păstrare a disponibilului de presiune constant Asigurarea reglajului termic local Asigurarea reglajului termic la nivelul coloanelor verticale Dotarea corpurilor statice din spaţiul locuit cu repartitoare de cost a căldurii consumate Asigurarea controlului asupra livrării căldurii Dotarea instalaţiei cu contor de căldură general Cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru încălzire şi asigurarea unei facturări corecte a căldurii Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a agentului termic1) Izolarea conductelor din subsolul tehnic Tabel A5. Tudor Dan 96 . conform Metodologie partea I şi partea a II-a.6 .5 . respectiv asigurarea unei facturări corecte a acestora Tabel A5. 1) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.dr.Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii subsolului tehnic şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către subsolul tehnic dinspre spaţiul locuit.Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum Influenţă asupra consumului de căldură prin: Soluţia tehnică Repararea tuturor armăturilor defecte Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă Montarea debitmetrului pe branşamentul de alimentare cu apă caldă din subsolul tehnic Eliminarea pierderilor de apă caldă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum (în situaţia în care se asigură presiunea de utilizare la nivelul punctelor de consum) Cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru prepararea apei calde de consum şi a consumurilor efective de apă. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire.

• asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii). în secundar. limitarea debitului de apă livrat la consum în cazul scăderii temperaturii apei calde sub 50°C. cel puţin pe secţiunea de preparare a apei calde. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. influenţa soluţiilor / măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de soluţii considerat şi nu individual (efectele fiecărei măsuri în parte asupra reducerii consumului de căldură al clădirii nu se însumează).dr. În acest caz. • automatizarea funcţionării PT/CT.ing. • modificarea schemei de furnizare a utilităţilor termice. vizând în principal menţinerea temperaturii apei calde la o temperatură apropiată de 60°C şi. Tudor Dan 97 . • asigurarea presiunii şi debitelor corespunzătoare livrării normale a apei calde (şi reci). în măsura în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic / funcţional. dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale. • contorizarea individuală a consumului de gaze la bucătării în vederea limitării consumului de gaze strict pentru necesităţi de preparare a hranei. desfiinţarea tuturor boxelor care împiedică accesul la coloanele de distribuţie a agentului termic secundar şi a apei calde de consum. repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor tehnice. • contorizarea apei de adaos în PT/CT. • modernizarea sistemului de distribuţie şi furnizare a utilităţilor termice. • asigurarea parametrilor termici şi hidraulici conform protocolului încheiat prin contractul de servicii între furnizor şi asociaţia de locatari/proprietari. • livrarea continuă a apei calde şi utilizarea recirculării. • dotarea coloanelor de încălzire cu vane de echilibrare automate (presiune diferenţială constantă) • asigurarea alimentării cu agent termic a fiecărui bloc şi scară de bloc şi separarea contoarelor comune cu vane acţionate manual. • • • • uscarea subsolurilor inundate. • asigurarea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Introducerea unor armături cu consum redus de apă Contorizarea individuală a apei calde Reducerea consumurilor de apă caldă de consum Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde de consum şi a conductei de recirculare din subsolul tehnic al clădirii şi din spaţiul locuit Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de apă caldă de consum OBSERVAŢIE: Soluţiile / măsurile de reabilitare sau/şi modernizare prezentate mai sus pot fi grupate în pachete de soluţii. • tratarea apei de adaos introdusă în instalaţia de încălzire.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • asigurarea corectei echilibrări hidraulice a reţelelor de încălzire şi distribuţie a apei calde. • contorizarea utilităţilor termice la consumatori.dr. • asigurarea monitorizării şi a dispecerizării funcţionării instalaţiilor de distribuţie a căldurii. Tudor Dan 98 . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. • asigurarea condiţiilor de alimentare cu apă a construcţiilor astfel încât să se evite sustragerea apei din instalaţia de încălzire de către locatari. • realizarea punctelor de monitorizare la fiecare bloc şi asigurarea securităţii accesului la aparatura de măsură şi reglaj.ing. • adoptarea soluţiilor moderne de proiectare şi execuţie a lucrărilor de modernizare.

Tudor Dan 99 .Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire Dotarea corpurilor statice cu teuri de reglaj Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de fluid Curăţarea periodică a cazanelor de producere a căldurii pentru încălzire Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic şi eliminarea pierderilor de agent termic din instalaţia interioară Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic în instalaţia interioară Asigurarea echilibrării hidraulice a instalaţiei de încălzire interioară Eliminarea pierderilor de agent termic şi a unei surse de inundare a subsolului Creşterea randamentului de producere a căldurii Clădiri cu încălzire locală cu sobe Creşterea randamentului de producere a Curăţarea periodică a sobelor căldurii Dotarea sobelor cu element de obturare a coşului de fum pe durata nefuncţionării sobei Tabel A6.2 . respectiv creşterea temperaturii acestor spaţii Reducerea na aferent spaţiului locuit Asigurarea cotei minime de aer proaspăt necesar realizării confortului fiziologic Tabel A6.Modernizarea anvelopei REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. spaţii anexe etc.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 6 LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ Tabel A6.) Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare Etanşarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul) Reducerea na între aceste spaţii şi mediul exterior.1 .dr.ing.Reabilitarea anvelopei clădirii Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Asigurarea etanşării tuturor geamurilor din spaţiile neîncălzite (pod.3 .

3 din lucrarea [2]. conform cap.dr.Modernizarea instalaţiilor de încălzire interioară Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Clădiri cu încălzire locală cu sobe Schimbarea combustibilului solid sau lichid cu combustibil Creşterea randamentului de producere a căldurii gazos Dotarea sobelor cu echipamente Creşterea randamentului de reglare prin evitarea supraîncălzirii de reglaj termostatic a acestora încăperilor funcţie de temperatura interioară Înlocuirea sobelor cu instalaţie Creşterea randamentului sistemului de încălzire de încălzire centrală Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală Dotarea corpurilor statice cu Asigurarea reglajului termic local robinete cu cap termostatic Dotarea circuitelor care alimentează zone distincte Asigurarea reglajului termic la pe zone încălzite încălzite cu dispozitive de reglare Dotarea instalaţiei de încălzire Asigurarea reducerii temperaturii spaţiilor încălzite pe durata cu echipament de reglare cu nopţii sau în perioadele de neocupare a acestora ceas.4 . 2) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. programabil Izolarea conductelor de Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a distribuţie din spaţiile agentului termic2) neîncălzite Înlocuirea arzătorului care echipează cazanul existent cu Creşterea randamentului anual de producerea căldurii unul modern.5 . Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire.Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii spaţiilor neîncălzite traversate de conducte de încălzire şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către aceste spaţii dinspre spaţiul locuit. Tudor Dan 100 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip termopan / dotarea cu obloane mobile exterioare Izolarea termică a teraselor / acoperişului peste mansardă sau a planşeului sub pod Izolarea termică a planşeului peste subsol (sau spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor spaţii reci Izolarea termică a pereţilor exteriori Construirea unei închideri a scării de intrare / asigurarea unui sas la intrarea în clădire Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de construcţie vitrate Reducerea fluxului termic disipat prin terasă şi prin elementele de construcţie către spaţii neîncălzite Reducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori Reducerea temperaturii exterioare aferentă intrării în clădire şi reducerea debitului de aer rece prin uşa de intrare Tabel A6. nou Înlocuirea cazanului de producere a căldurii pentru încălzire cu cazan modern Tabel A6.ing.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Repararea tuturor armăturilor defecte Eliminarea pierderilor de apă caldă Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum (în situaţia în care se asigură presiunea de utilizare la nivelul punctelor de consum) Tabel A6.6 . • dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale. Tudor Dan 101 .ing. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. noi • uscarea subsolurilor inundate.Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Introducerea unor armături cu consum redus de apă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde de consum din spaţiile neîncălzite şi din spaţiul locuit Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de apă caldă de consum Izolarea termică a boilerului cu acumulare pentru prepararea apei calde de consum Reducerea fluxului termic disipat prin mantaua boilerului Reducerea temperaturii apei calde de consum până la 50°C Înlocuirea echipamentelor actuale de producere a apei calde de consum cu echipamente moderne.dr.

• curăţirea periodică a coşurilor de fum.ing. • asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor. • repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a acestuia. în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea combustibililor solizi sau lichizi.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor.dr. Tudor Dan 102 . • asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii). REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

A7.a. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE C.ing. cu titlu orientativ.dr. lungime de rosturi ale tâmplăriei etc. Costurile se prezintă structurate pe clase reprezentative de elemente de construcţie (anvelopa clădirii) – „C” sau instalaţii – „I”. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.c. în vederea utilizării într-un program de calcul automat. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE C.).b. Alte tipuri Pentru fiecare subclasă sunt indicate costuri specifice pe tipuri reprezentative de soluţii de modernizare energetică.1 Construcţie Costurile specifice aferente anvelopei construcţiei sunt structurate în funcţie de tipul elementelor de construcţie care formează anvelopa.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 7 DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE Această Anexă prezintă conform METODOLOGIE III. cu referire la soluţiile de modernizare posibil de aplicat. suprafaţa de termoizolat şi volumul termoizolaţiei. ANVELOPA CLĂDIRII C. C. Tudor Dan 103 . date primare privind costurile măsurilor de reabilitare / modernizare energetică în vederea utilizării la analiza economică în cadrul auditului energetic al clădirii. Avind in vedere ca reabilitarea termica si energetica cuprinde obligatoriu atit constructia cit si instalatiile aferente acesteia. fie relaţii de calcul în funcţie de indicatorii fizici ai soluţiilor respective (ex. se trateaza ambele componente. indicându-se fie valori sintetice ale costurilor.

Ferestre Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Planşeu peste spaţiu exterior (ex. A.03.b.b.a.a. Pereţi interiori verticali (către spaţii neîncălzite) C. Acoperiş tip terasă C.03.09.07. Pereţi exteriori verticali C. Uşi C. Ferestre C. Windfang) C. Planşeu amplasat direct pe sol C.01. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE C.b.ing. măsurată la exteriorul sau la interiorul acestora. Planşeu sub pod neîncălzit C.a.06.a.02.02. Alte tipuri Relaţia generală de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie exterioare opace este următoarea: CT = A ⋅ AIZ + B ⋅ VIZ [Euro] în care AIZ reprezintă aria totală a pereţilor care urmează a fi termoizolaţi.01. după caz.dr. C.08. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE C.05.a.04. Planşeu peste subsol neîncălzit C.a. respectiv pe m3).a. Etanşare rosturi elemente de tâmplărie C.a. Acoperiş tip şarpantă (pod sau mansardă) C. B reprezintă costul unitar al materialului termoizolant (pe m2.a.01. Tudor Dan 104 .a.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER C.b. VIZ reprezintă volumul total al materialului termoizolant.b.

ing. Casa scării) Ferestre către spaţii neîncălzite Luminatoare Vitraj din blocuri de sticlă (Tip Nevada) Montare oblon pe fereastră existentă Alte tipuri Uşi C. • • • • • • • Ferestre exterioare spaţiu locuit Ferestre exterioare spaţii comune (ex.03.dr. Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: CT = C ⋅ ATE [Euro] în care C reprezintă costul unitar ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare. Casa scării) Uşi către spaţii neîncălzite Alte tipuri Etanşare rosturi elemente de tâmplărie C.02.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER CT = C ⋅ ATE [Euro] în care C reprezintă costul unitar ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare.b.b. Tudor Dan . • • • • Uşi exterioare spaţiu locuit Uşi exterioare spaţii comune (ex. Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea: CT = D ⋅ LR [Euro] 105 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I. I. Tudor Dan .05. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI ILUMINAT I.a.1 Etanşare rosturi elemente mobile Etanşare rosturi contur tâmplărie Instalaţii I.a.c. INSTALAŢII AFERENTE CLĂDIRII I.e.d.a. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ CU AER CALD I. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE I. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE LOCALĂ (CU APARATE DE ÎNCĂLZIRE INDEPENDENTE) I.03.a. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ CU CORPURI STATICE I. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE PRIN RADIAŢIE DE JOASĂ TEMPERATURĂ I.a.02.dr.04. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE I.01. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE I.a.ing. Alte tipuri Costurile specifice aferente instalaţiilor clădirii sunt structurate în funcţie de tipul instalaţiei şi de componentele acesteia.a.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care D reprezintă costul unitar LR reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare). Alte tipuri • Asigurarea reglajului instalaţiei de încălzire centrală: 106 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.b. • • A7.

03.b.b.i.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Echipamente de contorizare energie termică: I.03. INSTALAŢIA DE ILUMINAT I. APARATE ELECTRICE PENTRU BIROU I. Tudor Dan 107 . Cu dulapuri de climatizare I. INSTALAŢIA DE UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I.b.d. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE I. INSTALAŢIA DE DISTRIBUŢIE A APEI CALDE DE CONSUM I. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I.d.d.02.APĂ I. Cu aparate de fereastră I. Alte tipuri REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.d.04. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE LOCALĂ I.ii.d.03.03. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI DE ILUMINAT I.c.c.01. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE CENTRALIZATĂ NUMAI AER I. INSTALAŢIE SOLARĂ DE PREPARARE SI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I. ECHIPAMENTE ELECTRICE AFERENTE INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE.c.b.c. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE CENTRALIZATĂ AER .iii.02. Alte tipuri I.03.04.01.05.d.02.ing.04.b. Cu aparate de tip SPLIT I. VENTILARE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM I. APARATE ELECTRICE DE UZ CASNIC I.c.01.d.03.d. SURSA DE PRODUCERE / PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM I.c.

7 3 3.3 3.033 0.2 3.039 0.035 30 30 30 30 60 60 150 150 0.033 0.6 2 2.037 0.5 3.1.2.5 12.3. crt.1 3.6 3.2 2.035 0.047 0.3 2.1.035 0.1.037 0.3 3. Tip de material Densitate aparentă Conductivitate termică de calcul Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori μD 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 ρ λ kg/m3 1 1.5 1.2.dr.expandate cu HCFC .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 8 Caracteristici higrotermice ale unor materiale termoizolante Nr.046 0. Tudor Dan 108 .expandate fără gaz inclus altul decât aerul 37≤ ρ < 65 15≤ ρ ≤ 30 28≤ ρ ≤ 40 25≤ ρ ≤ 40 9≤ ρ < 13 13≤ ρ < 16 16≤ ρ < 20 20≤ ρ < 25 21≤ ρ < 35 35≤ ρ ≤ 50 7≤ ρ < 9.3.037 60 60 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.042 0.2 3.040 0.1 3.046 0.3 1.2 3.4 2.1.038 0.5 2.5≤ ρ < 18 18≤ ρ < 25 25≤ ρ < 50 50≤ ρ < 80 80≤ ρ ≤ 120 18≤ ρ < 25 25≤ ρ < 35 35≤ ρ < 60 60≤ ρ < 100 100≤ ρ < 160 160≤ ρ ≤ 200 W/(mK) 0.4 3.1 2.036 0.1.040 0.3 Produse din vată minerală (din rocă) Clasa A1 Clasa A2 Clasa A 3 Clasa A4 Clasa A5 Clasa A6 Produse din vată de sticlă Clasa B1 Clasa B2 Clasa B3 Clasa B4 Clasa B5 Clasa B6 Clasa B7 Materiale plastice celulare Polistiren expandat Clasa P1 Clasa P2 Clasa P3 Clasa P4 Clasa P5 Clasa P6 Polistiren extrudat Plăci fără gaz inclus altul decât aerul Plăci expandate cu hydrofluorocarburi HCFC Produse din spumă rigidă de poliuretan Plăci debitate din blocuri spumate continuu şi expandate cu HCFC Plăci spumate continuu sau debitate din blocuri spumate expandate fără gaz inclus altul decât aerul Plăci spumate continuu injectate între două panouri rigide .5 9.034 0.2 3.5≤ ρ < 12.6 2.1 1.040 0.041 0.1.3.042 0.ing.040 60 60 37≤ ρ ≤ 60 37≤ ρ ≤ 60 0.1 3.042 0.1 3.4 1.038 0.038 0.2 1.

10 1.30 Polistiren expandat 1.03 1.05 1.10 109 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.30 1.30 1.dr.15 1.05 1.10 1.10 1.30 1. exfolieri) • afectaţi de igrasie.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţi de majorare a conductivităţii termice a materialelor de construcţie în funcţie de starea şi vechimea lor Material Zidărie din cărămidă sau blocuri ceramice Starea materialului vechime ≥ 30 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie • afectat de condens • afectat de igrasie vechime ≥ 30 ani • în stare uscată • afectat de condens • afectat de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 10 ani • în stare uscată.20 1. Tudor Dan .15 Polistiren extrudat 1.c.20 1. cu degradări vizibile (fisuri.03 1.10 1.03 1.a.03 1.10 1. sau betoane uşoare Zidărie din piatră Beton armat Beton cu agregate uşoare Tencuială Pereţi din paiantă sau chirpici Vată minerală în vrac.10 1.10 1. fără degradări vizibile • în stare uscată.15 1.02 1.10 1.30 1. condens vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectată de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectată de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) Coeficient de majorare 1.15 1.30 1.60 Zidărie din blocuri de b.05 1.15 1.20 1.ing. pâsle Plăci rigide din vată minerală 1. saltele.

u REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 110 .dr.20 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Material 1 Poliuretan rigid Starea materialului 2 vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • cu degradări vizibile datorită expunerii la radiaţiile UV • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată.10 1. microorganisme) • în stare umedă vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectate de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) Coeficient de majorare 3 1.15 1.084 i e. cu degradări vizibile (fisuri.30 1.042 *) hi/Rsi 8 0.25 Elemente din lemn 1.20 1.ing. fără degradări vizibile • în stare uscată.10 1.10 1.15 1.125 he/Rse 24 0.125 he/Rse 12 0.20 1.30 Plăci din aşchii de lemn liate cu ciment Coeficienţi de transfer termic superficial hi şi he [W/(m2K)] şi rezistenţe termice superficiale Rsi şi Rse [m2K/W] Elemente de construcţie Elemente de construcţie în contact cu: în contact cu spaţii • exteriorul ventilate neîncălzite: • pasaje deschise • subsoluri şi pivniţe DIRECŢIA ŞI SENSUL (ganguri) • poduri FLUXULUI TERMIC • balcoane şi logii închise • rosturi închise • alte încăperi neîncălzite hi/Rsi 8 0.25 Spumă de poliuretan aplicată in situ 1.

. la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior [m2K/W] REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.125 12 0.084 m2K/W aria totală a elementului de construcţie. medie. A − Pentru condiţii de vară : he = 12 W/(m2K). p ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-].dr.125 e. u 24 0.042 *) 6 0. Rse = 0. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperatură interioară evaluată la + 20 oC. U R R1 transmitanţa termică unidirecţională.9). aferentă ariei totale a zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)]. rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0.084 e. caracterizată prin aceiaşi rezistenţă termică unidirecţională [m2].1 sunt valabile pentru suprafeţele interioare obişnuite.167 12 0. Tudor Dan 111 .167 24 0.viteza vântului adiacent suprafeţei exterioare v = 4 m/s METODA DE CALCUL SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE LA CLADIRI EXISTENTE PRIN METODA COEFICIENTILOR DE REDUCERE r1 si r2 Termeni utilizati in tabele au semnificatia: l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m].00 şi cota stratului invariabil (CSI).temperatura exterioară θe = 0 oC . cu un coeficient de emisie ε = 0.084 i i 6 0.042 *) 8 0.1. netratate (cu un coeficient de emisie ε = 0.suprafaţa exterioară netratată. u *) Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabelul 9.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 8 0. ponderată. rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W].9 . Valoarea rezistenţei termice superficiale exterioare din tabel corespunde următoarelor condiţii: .

30 0.50 0.70 0.86 0.97 0.91 0.98 0.54 0.85 0.87 0.91 0.87 0.95 0.97 0.46 0.88 0.88 0.94 0.63 0.83 0.72 0.30 0.96 0.89 0.94 0.84 0.70 0.87 0.98 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER r1 r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.00 0.91 0.63 0.80 0.10 0.95 0.40 ψ 0.72 0.93 0.94 0.84 0.91 0.95 0.92 0.10 0.39 0.86 0.81 0.99 0.98 0.89 0.92 0.82 0.ing.30 0.46 0.98 0.95 0.91 0.50 1.10 0.86 0.96 0.97 0.91 0.97 0.93 0.98 0.82 0.90 0.63 0.93 0.50 0.86 0.54 0.96 0.89 0.84 0.92 0.83 0.80 0.97 0.95 0.78 0.93 0.95 0.89 0.93 0.89 0.98 0.54 0.40 0.30 0.83 0.87 0.97 0.40 0.76 0. în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral.95 0.72 0.10 0.98 0.94 0.63 0.82 0.83 0.50 0.88 0.80 112 0.20 0.84 0.89 0.46 0.87 0. mediu.60 0.dr.54 0.99 0.95 0.92 0.97 0.98 0.97 0.95 0.20 0.82 0.97 0.93 0. Tudor Dan .94 0. care ţine seama de prezenţa.87 0.90 0.96 0.86 0.98 0.94 0.74 0.93 0.30 0.99 0.93 0.81 0.95 0.63 0.72 0.85 0.20 0.97 0.72 0.94 0.89 0.89 0.64 0.40 0.20 1.96 0.67 0.90 0. ponderat [W/(mK)] Coeficienţi “r1” pentru planşee de terasă şi de pod R l/A 0.10 0.20 0.95 0.40 0.30 0.98 0.89 0.83 0.78 0.86 0.92 0.95 0.72 0.89 0.75 0.82 0. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].54 0.97 0.80 0.10 0.97 0.89 0.20 1.82 0.77 0.86 0.99 0.50 0.77 0.91 0.46 0.93 0.99 0.90 0.94 0.80 0.98 0.89 0.69 0.75 0.91 0. Σ(ψ j ⋅ l j ) l ψ = − coeficientul liniar de transfer termic.93 0.97 0.97 0.89 0.20 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.82 0.81 0.94 0.78 0.86 0.95 0.20 1.83 0.80 0.74 0.60 0.95 0.82 0.46 0.95 0.72 0.40 0.76 0.97 0.94 0.92 0.40 0.86 0. care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-].98 0. coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.91 0.82 0.81 0.98 0.50 0.78 0.96 0.83 0.96 0.99 0.71 0.90 0.84 0.95 0.93 0.89 0.96 0.94 0.86 0.60 0.92 0.91 0.10 0.93 0.98 0.91 0.78 0.39 0.68 0.90 0.99 0.93 0.93 0.

10 0.95 0.96 0.29 0.97 0.10 0.99 0.59 0.29 0.29 0.98 0.93 0.92 0.86 0.00 0.98 0.89 0.97 0.40 0.98 0.95 0.91 0.99 0.99 1.93 0.94 0.34 0.78 0.92 0.70 0.94 0.86 0.40 ψ 0.20 1.70 0.93 0.95 0.87 0.99 0.30 0.86 0.91 0.50 1.94 0.82 0.93 0.87 0.89 0.97 0.97 0.20 2.93 0.64 0.91 0.80 0.50 0.50 0.29 0.10 0.98 0.39 0.98 0.95 0.80 0.91 0.97 0.34 0.dr.40 0.96 0.67 0.99 0.83 0.86 0.61 0.72 0.20 0. Tudor Dan .95 0.97 0.84 0.98 0.97 0.74 0.96 0.97 0.91 0.87 0.30 0.93 0.81 0.30 0.96 0.98 0.98 0.98 0.95 0.86 0.88 0.61 0.99 0.92 0.78 0.97 0.97 0.94 0.93 0.85 0.89 0.96 0.89 0.81 0.82 0.84 0.60 0.94 0.99 0.10 0.86 0.86 0.98 0.68 0.00 0.93 0.94 0.93 0.98 0.30 0.81 0.89 0.99 0.96 0.20 0.86 0.86 0.99 0.29 0.30 0.85 0.89 0.30 0.87 0.20 0.95 0.92 0.96 0.94 0.88 0.34 0.99 0.63 0.91 0.81 0.95 0.98 0.93 0.82 0.97 0.98 0.70 0.85 0.66 0.98 0.88 0.97 0.76 0.95 0.94 0.76 0.94 0.56 Coeficienţi “r1” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite R l/A 0.97 0.40 0.92 0.64 0.79 0.95 0.93 0.74 0.91 0.95 0.89 0.93 0.80 0.40 0.99 0.91 0.80 0.99 0.30 0.10 0.98 0.58 0.81 113 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.71 0.85 0.80 1.98 0.90 0.89 0.40 0.76 0.39 0.98 0.97 0.90 0.98 0.10 0.92 0.90 0.61 0.89 0.77 0.97 0.89 0.98 0.90 0.50 0.90 0.77 0.85 0.81 0.95 0.87 0.97 0.10 0.78 0.10 0.98 0.98 0.76 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.66 0.96 0.94 0.20 0.93 0.95 0.40 0.93 0.76 0.39 0.98 0.78 0.83 0.94 0.91 0.93 0.99 0.98 0.94 0.50 0.94 0.81 0.89 0.99 0.89 0.94 0.95 0.73 0.94 0.89 0.69 0.20 0.87 0.30 0.84 0.97 0.93 0.87 0.50 0.96 0.96 0.83 0.99 0.87 0.80 0.96 0.83 0.95 0.93 0.93 0.84 0.30 0.95 0.91 0.89 0.97 0.98 0.97 0.50 0.92 0.71 0.00 0.79 0.97 0.86 0.98 0.97 0.99 0.20 0.99 0.84 0.86 0.99 0.89 0.96 0.94 0.34 0.40 0.91 0.95 0.93 0.00 0.87 0.98 0.97 0.95 0.40 0.30 0.91 0.93 0.89 0.ing.90 0.92 0.94 0.98 0.34 0.93 0.92 0.93 0.91 0.83 0.95 0.94 0.50 0.60 0.69 0.97 0.71 0.98 0.75 0.

81 0.91 0.87 1.36 1.57 1.86 0.79 0.10 0.86 0.31 0.68 0.20 2.82 0.99 0.40 0.73 0.76 0.80 1.18 0.75 0.00 1.32 1.83 0.93 0.44 0.89 0.96 0.97 0.01 0.13 0.06 1.80 0.49 1.00 0.36 1.20 0.75 0.45 0.40 0.67 0.94 0.90 1.64 0.31 0.67 0.89 0.01 0.50 0.36 0.94 0.00 2.50 0.95 0.30 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.72 0.97 2.00 0.48 1.65 0.13 0.45 1.59 0.92 0.40 0.91 0.44 1.15 1.60 1.50 0.20 ψ 1.80 2.87 0.86 0.93 0.89 0.84 0.78 0.20 1.01 0.57 1.30 0.10 0.89 0.61 Coeficienţi “r1” pentru placa pe sol R1 l/A 0.40 1.88 0.53 0.13 0.02 1.59 1.20 1.92 0.94 0.90 0.42 0.10 0.37 0.78 1.72 0.91 0.80 0.82 0.70 0.71 0.91 0.61 0.84 0.58 0.90 0.50 0.30 0.97 0.87 0.32 1.41 0.27 0.68 0.18 0.41 0.81 0.50 0.67 1.30 0.85 0.66 0.18 0.84 0.52 0.75 0.31 0.84 0.86 0.65 0.86 0.96 0.29 114 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.69 0.80 0.94 0.88 0.20 1.64 1.58 0.67 0.09 0.97 0.89 0.64 0.13 0.45 0.67 0.40 0.65 0.20 0.40 0.35 1.72 0.87 0.48 0.75 1.98 0.71 1.99 0.67 0.95 0.39 1.74 0.93 0.71 1.64 0.99 0.30 0.90 0.50 0.58 0.51 0.77 1.95 0.75 0.91 0.65 1.42 0.73 0.69 0.48 0.42 1.40 0.76 0.65 1.92 0.27 0.90 0.30 0.dr.97 0.83 0.71 0.77 0.40 0.53 0.42 1.33 1.10 0.93 0.30 1.78 0.58 0.95 0.82 0.96 0.99 0.97 0.89 0.95 0.97 0.60 0.78 0.51 0.09 0.84 2.42 1.92 0.84 0.71 0.83 0.46 0.89 0.30 0.80 0.50 0.98 0.84 0.93 0.93 0.91 0.99 0.40 0.80 0.78 0.08 0.56 0.99 0.95 0.55 1.90 0.30 1.84 0.45 0.80 0.50 4.74 0.36 0.72 0.84 0.97 0.21 0.74 0.93 0.53 1.77 0.75 0.92 0.71 0.81 0.81 0.29 0.76 0.92 0.92 0.46 0.98 0.90 1.51 0.80 0.71 1.93 0. Tudor Dan .21 0.08 0.89 0.10 0.59 0.57 0.37 0.26 0.40 0.78 0.46 1.80 2.46 0.50 0.82 0.71 0.80 0.40 0.80 0.78 0.13 0.95 0.81 0.42 0.92 0.31 0.55 0.75 0.49 1.95 0.89 0.67 0.86 0.59 0.56 1.77 0.83 0.70 0.89 0.60 0.37 1.86 0.78 0.85 0.87 0.40 1.87 0.ing.20 3.51 0.20 3.84 0.78 0.10 0.10 0.99 0.95 0.91 0.56 1.32 0.37 1.94 0.91 0.29 0.89 0.

21 0.20 0.90 0.78 0.44 1.46 0.48 1.98 0.49 0.97 0.55 0.98 0.99 0.26 0.46 0.52 0.32 0.98 0.00 0.81 115 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.30 0.81 0.58 0.00 1.92 0.86 0.89 0.48 0.28 0.97 0.84 0.50 0.95 0.62 0.99 0.44 0.94 0.56 0.40 0.53 0. Tudor Dan .84 0.80 0.99 0.20 6.ing.93 0.93 0.37 0.88 0.20 0.18 0.95 0.92 0.87 0.00 0.48 0.20 ψ 0.80 2.83 0.78 0.20 5.80 0.30 0.98 0.36 0.24 0.58 0.73 0.28 0.20 1.98 0.90 0.98 0.50 0.89 0.40 0.51 0.26 0.27 0.10 0.26 0.73 0.65 0.86 0.93 0.98 0.87 0.26 0.91 0.97 0.55 0.87 0.86 0.99 0.86 0.97 0.95 0.84 0.48 0.92 0.40 1.73 0.94 0.44 0.97 0.78 0.50 0.92 0.39 0.95 0.60 0.87 0.94 0.dr.23 0.89 0.10 0.20 0.96 0.44 1.50 0.97 0.26 0.06 0.89 0.91 0.95 0.53 1.91 0.91 0.15 0.95 0.95 0.40 1.97 0.29 0.19 0.56 1.13 0.53 0.21 0.34 0.23 0.94 0.36 0.80 0.44 0.60 1.60 0.19 0.72 0.83 0.86 0.00 0.33 1.90 0.33 0.90 0.93 0.20 0.37 0.30 0.40 1.60 0.98 0.27 0.40 0.97 0.09 0.97 0.62 0.30 0.95 0.86 0.71 1.37 1.80 1.91 0.30 0.93 0.93 0.98 0.98 0.89 0.45 0.31 0.78 0.21 0.32 0.62 1.40 0.13 0.99 0.96 0.20 0.84 0.95 0.34 0.82 0.96 0.88 0.72 0.99 0.28 0.41 0.80 1.84 0.58 0.82 0.45 0.98 0.93 0.37 0.89 0.25 0.40 0.38 0.67 0.23 0.28 0.80 0.61 1.87 0.17 0.89 0.59 0.29 0.84 0.26 0.22 0.22 0.61 0.21 0.33 0.41 0.50 0.67 0.24 0.62 0.92 0.76 0.92 0.41 0.73 0.30 1.30 0.98 0.00 0.05 0.26 0.35 0.73 0.20 5.32 0.32 0.84 0.40 1.52 1.94 0.96 0.91 0.93 0.21 0.13 0.52 0.91 0.10 0.78 0.36 1.41 0.91 0.37 0.30 0.32 1.55 0.95 0.80 0.97 0.98 0.86 0.40 0.94 0.01 0.37 0.89 0.29 1.98 0.21 0.99 0.40 0.97 0.24 0.93 0.99 0.36 0.00 0.40 0.99 0.67 0.48 0.91 0.89 0.85 0.37 0.10 0.16 Coeficienţi “r1” pentru pereţi exteriori R l/A 0.10 0.95 0.94 0.06 0.52 0.48 0.50 0.97 0.44 0.50 0.86 0.48 0.20 4.23 0.84 0.85 0.49 0.33 1.58 0.99 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.67 0.67 0.26 0.67 1.78 0.97 0.42 0.31 0.92 0.30 0.82 0.58 0.99 0.39 1.

87 0.60 0.70 0.77 0.78 0.99 0.78 0.75 0.80 0.94 0.70 0.80 1.93 0.60 0.74 0.95 0.60 0.80 0.83 0.98 0.67 0.86 0.95 0.20 0.40 1.63 0.89 0.86 0.87 0.92 0.96 0.dr.93 0.85 0.63 0.87 0.94 0.95 0.77 0.95 0.91 0.96 0.92 0.74 0.69 0.92 0.86 0.91 0.89 0.00 1.80 0.68 0.61 0.93 0.72 0.75 0.64 0.82 0.93 0.92 0.93 0.60 0.76 0.20 1.65 0.60 1.89 0.60 0.40 0.74 0.93 0.92 0.94 0.81 0.56 0.00 1.90 0.66 0.79 0.85 0.20 1.95 0.80 0.93 0.93 0.63 0.60 1.95 0.80 2.94 0.68 0.74 0.60 1.40 1.97 0.84 0.83 0.80 2.20 0.69 0.84 0.60 0.97 0.89 0.77 0.86 0.77 0.95 0.74 0.71 0.86 0.93 0.72 0.85 0.80 2.87 0.93 0.20 0.75 0.97 0.87 0.61 0.90 0.58 0.86 0.51 0.77 0.54 0.82 0.70 0.40 1.72 0.89 0.83 0.80 2.96 0.81 0.91 0.91 0.70 0.95 0.65 0.78 0.82 0.93 0.98 0.71 0.97 0.72 0.94 0.95 0.81 0.87 0.93 0.78 0.63 0.78 0.85 0.61 0.59 0.95 0.81 0.76 0.80 1.85 0.87 0.91 0.76 0.79 0.99 0.76 0.94 0.89 0.75 0.81 0.74 0.96 0.80 0.00 0.74 0.40 0.95 0.57 0.98 0.83 0.64 0.97 0.87 0.00 0.82 0.94 0.89 0.78 0.66 0.93 0.91 0.83 0.85 0.82 0.81 0.78 0.89 0.90 0.89 0.76 0.89 0.84 0.70 0.94 0.96 0.94 0.92 0. Tudor Dan .81 0.89 0.70 0.80 0.89 0.70 0.63 0.86 0.99 0.63 0.93 0.91 0.86 0.40 0.86 0.84 0.78 0.83 0.99 0.94 0.95 0.91 0.78 0.98 0.76 0.20 1.96 0.20 1.91 0.00 1.68 0.86 0.82 0.82 0.84 0.71 0.92 0.20 1.00 1.ing.90 0.97 0.64 0.98 0.80 0.00 1.70 0.74 0.40 0.97 0.54 0.90 0.97 0.84 0.84 0.68 0.83 0.77 0.75 116 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.89 0.82 0.95 0.74 0.96 0.87 0.87 0.93 0.87 0.58 0.89 0.95 0.72 0.86 0.80 0.72 0.78 0.86 0.95 0.68 0.84 0.81 0.66 0.81 0.57 0.69 0.71 0.82 0.97 0.40 1.92 0.90 0.20 0.98 0.75 0.97 0.61 0.90 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 1.94 0.88 0.93 0.84 0.68 0.81 0.83 0.40 0.77 0.70 0.98 0.93 0.80 1.67 0.91 0.81 0.76 0.73 0.78 0.81 0.91 0.86 0.90 0.86 0.78 0.80 0.68 0.96 0.89 0.00 0.98 0.88 0.91 0.85 0.88 0.91 0.60 1.75 0.66 0.

72 0.58 0.01 0.78 0.54 0.00 3.50 0.84 0.57 0.99 0.98 0.00 0.58 0.00 1.dr.51 0.93 0.94 0.83 0.03 0.95 0.99 0.75 0.80 2.80 1.60 1.87 0.53 0.74 0.00 0.84 0.53 0.59 0.82 0.95 0.91 0.84 0.80 0.61 0.61 0.94 0.89 0.50 0.68 0.96 0.00 1.65 0.95 0.99 0.54 0.72 0.64 0.99 0.02 0.95 0.40 1.97 0.69 0.97 1.96 0.60 0.60 0.41 TABELUL 9.00 0.63 0.99 0.01 0.91 0.5 Coeficienţi “r2” pentru planşee de terasă şi de pod R p 1.00 1.88 0.97 0.67 0.86 0.76 0.91 0.86 0.66 0.63 0.82 0.76 0.95 0.04 0.44 0.00 0.50 1.65 0.53 0.93 0.78 0.80 0.98 0.74 0.63 0.75 0.98 0.49 0.50 3.97 0.78 0.60 0.20 0.99 0.00 2.61 0.47 0.02 1.20 1.82 0.93 0.72 0.78 0.68 0.81 0.47 0.56 0.46 0.70 0.78 0.67 0.86 0.00 1.87 0.93 0.55 0.71 0.96 0.74 0.01 1.98 1.00 1.98 0.81 0.50 2.97 0.91 0.86 0. Tudor Dan .90 0.63 0.70 0.92 0.95 0.65 0.98 0.98 0.69 0.99 0.60 0.80 0.98 0.00 1.01 1.61 0.78 0.61 0.00 1.73 0.63 0.98 0.96 0.00 1.80 0.01 1.90 0.57 0.84 0.57 0.90 0.98 0.66 0.00 0.82 0.82 0.53 0.50 0.79 0.80 0.40 1.84 0.98 0.57 0.90 0.76 0.93 0.50 0.87 0.78 0.80 2.25 U 2.89 0.05 0.69 0.00 1.97 0.99 0.70 0.58 0.80 0.68 0.00 0.98 0.95 0.87 0.94 0.69 0.00 1.03 0.80 1.40 1.97 0.20 1.97 0.79 0.98 0.44 0.60 1.89 0.93 117 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.92 0.97 0.95 0.99 0.90 0.98 0.54 0.80 2.51 0.80 1.48 0.86 0.44 0.73 0.82 0.8 1.76 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.89 0.90 0.99 0.89 0.72 0.86 0.40 0.69 0.88 0.66 0.64 0.00 0.99 0.75 0.02 1.20 0.99 0.91 0.85 0.90 0.04 1.86 0.98 0.58 0.97 0.67 0.59 0.96 0.70 0.90 0.78 0.53 0.75 0.85 0.75 0.57 0.94 0.70 0.92 0.99 0.46 0.47 0.25 3.00 0.97 0.87 0.66 0.72 0.02 0.99 0.56 0.74 0.99 0.95 0.66 0.60 0.95 0.72 0.01 1.93 0.61 0.78 0.40 0.77 0.01 1.70 0.98 0.56 0.63 0.64 0.60 0.61 0.ing.64 0.70 0.64 0.80 0.99 0.87 0.60 1.54 0.76 0.80 0.85 0.89 0.99 0.61 0.56 0.20 1.53 0.73 0.00 1.99 1.60 1.66 0.60 0.76 0.97 0.82 0.89 0.00 1.82 0.51 0.70 0.

97 0.01 0.98 0.ing.87 0.91 0.97 0.99 0.90 0.00 0.96 0.96 0.86 0.77 Coeficienţi “r2” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite R p 0.11 1.01 0.97 0.94 0.98 0.93 0.98 0.96 0.92 0.09 1.97 0.78 0.88 0.86 0.96 0.03 0.91 0.99 0.90 0.00 0.04 1.86 0.99 0.81 0.80 0.93 0.89 0.95 0.79 0.85 0.87 0.91 0.92 0.03 0.83 0.90 0.99 0.00 0.00 1.99 0.95 0.89 0.98 0.93 0.98 0.94 0.75 3.05 0.00 1.97 0.90 0.02 1.01 0.98 0.93 0.95 0.16 1.86 0.03 1.87 0.93 0.85 0.94 0.87 0.97 0.91 0.03 0.00 0.97 0.93 0.97 0.96 0.88 0.02 1.95 0.78 0.97 0.20 0.97 0.97 0.90 0.95 0.98 0.93 0.96 0.92 0.92 0.90 0.96 0.98 0.50 1.95 0.97 0.03 0.84 0.82 0.91 0.01 1.87 0.99 1.06 1.01 1.82 0.92 0.00 U 2.90 0.98 0.85 0.96 0.91 0.98 0.30 1.88 0.91 0.98 0.85 0.02 1.02 1.92 0.93 0.05 0.97 0.83 0.21 1.94 0.87 0.94 0.02 1.87 0.97 0.87 0.89 0.97 0.94 0.97 0.20 0.98 0.97 0.82 0.98 0.98 0.98 0.99 0.01 0.05 0.05 1.95 0.94 0.91 0.14 1.95 0.95 0.00 1.94 0.03 0.99 0.89 0.90 0.93 0.83 0.80 0.05 0.98 0.96 0.99 0.96 0.84 0.10 0.89 0.00 0.98 0.96 0.91 0.92 0.98 0.88 0.94 0.86 0.99 0.95 0.97 0.98 0.90 0.92 0.96 0.93 0.96 0.95 0.00 3.95 0.99 0.01 0.94 0.05 0.93 0.98 0.92 0.91 0.89 0.50 2.96 0.98 0.00 1.88 0.00 1.03 0.75 118 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.00 1.89 0.98 0.99 1.96 0.90 0.88 0.15 0.99 0.12 1.93 0.91 0.95 0.60 0.98 0.04 0.95 0.92 0.95 0.04 0.04 0.95 0.93 0.90 0.88 0.89 0.93 0.93 0.97 0.05 0.84 0.94 0.88 0.97 0.96 0.86 0.99 0.50 2.83 0.60 0.90 0.95 0.02 2.93 0.97 0.80 0.89 0.93 0.97 0.91 0.97 0.96 0.97 0.94 0.27 1.25 0.94 0.93 0.98 0.94 0.94 0.03 0.95 0.96 0.83 0.91 0.94 0.50 0.dr.93 0.86 0.99 0.89 0.98 0.94 0.97 0.00 1.04 0.99 0.96 0.04 0.96 0.97 0.94 0.93 0.02 1.87 0.92 0.96 0.92 0.81 0.93 0.91 0.89 0.02 1.98 0.40 0.99 0.95 0.86 0.84 0.84 0.04 0.81 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.85 0.93 0.95 0.86 0.92 0.89 0.95 0.99 0.95 0. Tudor Dan .08 1.96 0.01 0.88 0.96 0.92 0.99 0.

82 0.74 0.87 0.75 0.18 1.57 0.25 0.30 0.63 0.11 1.61 0.88 0.05 1.03 1.78 0.00 1.56 0.85 0.44 0.69 0.53 0.63 0.40 0.69 0.83 0.78 0.87 0.83 0.64 0.25 0.20 0.03 1.79 0.00 1.83 0.20 0.83 0.77 0.83 0.81 0.40 0.74 0.20 0.60 0.56 0.69 0.80 0.45 0.75 0.03 1.60 0.47 0.75 0.91 0.25 0.60 0.53 0.15 1.53 0.85 0.70 0.50 0.10 0.10 1.70 0.76 0.83 0.275 U 0.74 0.51 0.05 1.04 1.69 0.20 0.85 0.63 0.88 0.25 0.63 0.77 0.00 0.49 0.58 0.25 0.54 0.30 0.63 0.74 0.325 0.00 1.83 0.60 0.51 0.66 0.04 1.66 0.70 0.375 1.91 0.70 0.64 0.75 0.65 0.74 0.06 1.83 0.02 1.15 1.89 0.53 0.36 Coeficienţi “r2” pentru placa pe sol R1 2.71 0.53 0.98 0.25 0.80 0.83 0.57 0.89 0.05 1.51 0.20 0.63 0.53 0.91 0.85 0.57 0.00 1.00 1.79 0.61 0.03 1.46 0.96 0.81 0.66 0.20 0.57 0.20 0.77 0.46 0.56 0.95 0.98 0.61 0.70 0.00 1.76 0.71 0.73 0.ing.95 0.77 0.15 2.61 0.97 0.66 0.85 0.65 0.63 0.79 0.50 p 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.25 0.dr.04 1.04 1.00 1.87 0.08 1.77 0.94 0.94 0.87 0.89 0.86 0.06 1.74 0.67 0.01 119 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.56 0.39 0.10 0.94 0.66 0.14 1.87 0.82 0.09 1.68 0.54 0.73 0.80 0.05 1.89 0.93 0.22 1.52 0.00 1.73 0.62 0.10 0.08 1.25 0.56 0.56 0.01 1.67 0.225 0.72 0.69 0.56 0.67 0.80 0.68 0.59 0.72 0.67 0.18 1.96 0.70 0.63 0.14 1.87 0.57 0.68 0.87 0.30 1.86 0.67 0.72 0.02 1.89 0.96 0.20 0.00 0.77 0.10 1.83 0.15 0.85 0.65 0.01 1.80 0.69 0.47 0.72 0.43 0.71 0.81 0.02 1.03 1.35 0.94 0.77 0.65 0.30 0.05 1.15 1.43 0.10 0.86 0.85 0.47 0.59 0.79 0.05 1.30 0.94 0.00 1.69 0.95 0.93 0.92 0.77 0.63 0.06 1.90 0.60 0.11 1. Tudor Dan .93 0.68 0.71 0.72 0.69 0.03 1.74 0.10 0.06 1.80 0.43 0.79 0.42 0.00 0.88 0.81 0.80 0.48 0.77 0.20 0.02 1.15 1.02 1.14 1.30 0.82 0.83 0.45 0.80 0.10 0.92 0.15 1.78 0.91 0.66 0.63 0.10 0.62 0.03 1.10 0.77 0.97 0.50 0.89 0.50 0.93 0.59 0.67 0.49 0.50 0.74 0.78 0.06 1.51 0.56 0.30 0.91 0.78 0.89 0.40 0.57 0.30 0.74 0.

95 0.03 1.02 1.95 0.10 1.98 0.01 1.00 1.96 0.05 1.30 0.10 0.98 0.00 0.00 0.06 1.95 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.95 0.99 0.95 0.95 1.00 1.08 1.95 0.95 0.96 0.00 0.95 0.95 0.15 6.95 0.20 0.95 0.97 0.95 0.25 0.95 1.95 0.15 5.04 1.05 1.99 0.95 0.95 0.15 3.20 0.95 0.00 0.99 0.95 0.00 0.00 1.95 0.10 1.02 1.01 1.95 0.10 1.95 0.04 1.01 1.06 1.96 0.00 1.95 0.02 1.95 1.05 1.99 0.06 1.97 0.99 0.98 0.10 0.03 1.01 1.95 0.98 0.95 0.95 1.95 0.98 0.95 0.03 1.95 0.95 0.95 0.08 1.07 1.95 0.08 1.08 1.20 0.00 1.95 0.01 1.95 0.10 1.05 1.95 0.97 0.25 0.95 0.00 1.03 1.95 0.01 1.20 0.95 0.96 0.10 0.95 0.98 0.30 0.95 0.03 1.95 0.00 1.03 1.00 0.99 0.97 0.07 1.98 0.95 1.99 0.95 0.05 1.99 0.07 1.96 0.05 1.97 0.98 0.95 0.03 1.00 1.95 0.95 0.02 1.95 0.dr.01 0.95 0.20 0.00 1.25 0.04 1.96 0.97 0.00 1.95 0.99 0.00 1.08 1.95 0.03 1.95 0.95 0.25 0.07 1.99 0.03 1.95 0.95 0.97 0.09 1.95 0.03 1.15 3.30 0.10 0.95 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.00 0.25 0.95 1.95 0.99 0.03 1.95 0.95 0.95 0.04 1.50 0.20 0.94 0.98 0.96 0.95 0.95 0.99 0.95 0.96 0.95 120 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.06 1.95 0.06 1.95 0.99 0.97 0.97 0.95 0.98 0.02 1.25 0.95 0.95 0.15 4.95 0.15 4.30 0.96 0.00 1.15 0.01 1.99 0.95 0.10 1.95 0.10 1.03 1.98 0.01 0.07 1.02 1.04 1.95 0.30 0.95 0.95 0.95 0.95 0.10 1.10 1.95 0.95 0.95 0.97 0.10 0.01 1.95 0.30 1.95 0.09 1.02 0.95 1.95 0.95 0.04 1.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.10 1.96 0.04 1.95 0.02 1.10 1.03 1.95 0.05 1.95 0.95 0.ing.96 0.02 1.98 0.02 1.97 0.07 1.00 1.97 0.98 0.30 0.95 0.10 0.95 0.03 1.95 0.06 1.95 0.95 0.95 0.20 0.05 1.95 0.96 0.98 0.98 0.95 0.95 0.03 1.02 1.95 0.10 0.95 0.95 0.02 1.10 1.03 1.50 0.95 0.95 0.95 0.01 1.25 0.95 0.98 0.97 0.06 1.95 0.03 1.95 0.97 0.00 1.04 1.95 0.00 0.95 0.95 0.95 0.95 0.01 1.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.10 1.30 0.08 1.95 0.95 0.96 0.00 1.95 0.04 1.97 0.99 0.20 0.95 0.50 0.01 1.00 0.99 0. Tudor Dan .25 0.02 1.97 0.10 1.15 5.95 0.95 0.

06 1.16 1.55 0.93 0.89 0.12 1.10 1.20 0.04 1.93 0.72 0.83 0.99 0.81 0.69 0.02 1.83 0.91 0.94 0.04 1.02 1.56 0.94 0.96 0.59 0.77 0.09 1.63 0.20 0.86 0.05 1.03 0.96 0.06 1.89 0.25 0.03 1.51 0.87 0.00 1.63 0.43 0.86 0.95 0.15 0.97 0.10 1.98 0.90 0.50 0.96 0.05 0.00 1.92 0.10 0.66 0.97 0.00 3.96 0.00 0.25 0.89 0.94 0.18 1.06 1.87 0.89 0.80 0.69 0.50 4.92 0.84 0.88 0.03 1.74 0.57 0.91 0.83 0.77 0.89 0.86 0.82 0.99 0.15 0.86 0.78 0.97 0.05 0.03 1.79 0.83 0.93 0.74 0.88 1.03 1.75 0.83 0.93 0.08 1.09 1.ing.91 0.00 0.08 1.61 0.95 0.96 0.95 0.92 0.76 121 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.91 0. Tudor Dan .95 0.68 0.00 0.01 1.11 1.98 0.05 0.77 0.96 0.97 0.40 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţi “r2” pentru pereţi exteriori R p 0.68 0.15 0.00 1.87 0.65 0.90 0.48 0.05 0.93 0.86 0.20 0.90 0.09 1.10 1.01 1.8 0.95 0.02 1.80 0.10 1.88 0.10 0.09 1.88 0.91 0.94 0.56 0.02 1.57 0.75 0.67 0.08 1.99 0.84 0.97 0.74 0.00 1.69 0.11 1.72 0.10 0.59 0.73 0.83 0.64 0.02 1.72 0.25 0.79 0.83 0.78 0.79 0.98 0.96 1.25 0.91 0.85 0.11 1.93 0.71 0.04 1.14 1.92 1.93 0.87 0.96 0.93 0.14 1.95 0.60 0.57 0.02 1.95 0.15 0.03 1.67 0.74 0.05 0.25 1.00 1.73 0.04 1.77 0.02 1.78 0.69 0.00 1.05 0.02 1.01 1.50 2.79 0.97 0.96 0.83 0.95 0.51 0.84 0.04 1.95 0.10 1.68 0.82 0.98 0.25 0.05 0.92 0.63 0.21 1.18 1.71 0.93 0.88 0.86 0.89 0.60 0.47 0.98 0.50 3.79 0.04 1.47 0.dr.57 0.03 1.83 0.05 0.04 1.83 0.65 0.94 0.77 0.52 0.67 0.98 0.72 0.87 0.97 0.90 0.15 0.00 1.95 0.69 0.10 1.06 1.65 0.06 1.00 1.03 1.04 1.05 1.87 0.74 0.01 1.85 0.25 1.67 0.00 U 2.69 0.02 1.14 1.78 0.76 0.93 0.05 1.99 0.80 0.61 0.20 0.98 0.20 0.52 0.40 0.01 1.87 0.80 0.05 1.64 0.80 0.89 0.85 0.19 1.92 0.82 0.73 0.76 0.20 0.15 0.81 0.91 0.06 1.15 0.61 0.74 0.11 1.98 0.89 0.91 0.89 0.78 0.78 0.82 0.25 0.62 0.20 0.14 1.82 0.51 0.87 0.82 0.00 1.05 1.93 0.88 0.68 0.56 0.00 1.20 0.01 1.62 0.

02 1.74 0.48 0.49 0.39 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.03 0.61 0.79 0.83 0.01 1.75 0.dr.62 0.93 0.80 0. Tudor Dan 122 .66 0.53 0.65 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.85 0.43 0.25 1.52 0.86 0.10 0.02 1.89 0.60 0.53 0.66 0.70 0.56 0.72 0.ing.15 0.20 0.45 0.59 0.69 0.

Pentru clădirile noi cerinţele minime obligatorii sunt: a) asigurarea rezistenţelor termice corectate minim admisibile ale elementelor de construcţie ale clădirii-din conditia de economie de energie. conform legislaţiei în vigoare. Prevederi legale Legea nr. în condiţiile legii. după caz. intrata in vigoare la 1. instituie măsuri pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor prin: a) realizarea de clădiri noi cu consumuri reduse de energie şi. c) asigurarea debitului minim de aer proaspăt.pentru perioada de încălzire. d) realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile locuite/ocupate. b) respectarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie pentru evitarea riscului de condens. cu recomandarea măsurilor de creştere a performanţei energetice a acestora.1. specialităţile: construcţii şi instalaţii. atestaţi de către Ministerul Transporturilor. Certificatul de performanţă energetică al unei clădiri. Certificatul atestă performanţa energetică a clădirii prin încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu. c) şi d) .2007. este elaborat pe baza metodologiei şi a datelor despre profilul consumului energetic al clădirii. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA 10. Certificatul este întocmit de către auditori energetici pentru clădiri. Construcţiilor şi Turismului. (vezi Anexa 11). 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.dr. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Legea prevede elaborarea certificatelor de performanţă energetică pentru clădirile noi şi pentru clădirile existente. Tudor Dan 123 . c) realizarea inspecţiei centralelor termice. a instalaţiilor de încălzire şi a instalaţiilor de ventilare-climatizare. b) realizarea auditului energetic al clădirilor existente. în condiţiile legii. utilizarea unor sisteme alternative de producere a energiei.01. Pentru clădirile existente supuse unor lucrări majore de renovare/reabilitare. este obligatorie respectarea cerinţelor prevăzute la alin (2) lit. denumiţi în continuare auditori.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 10.ing. precum şi de notare din punct de vedere energetic.

In faza de proiectare. Determinarea coeficientului global „G” Coeficientului global de izolare termica „G”.2. a metodologiei de calcul conform Legea 372-2005 si a rezistentelor medii pe elemente de constructii. in vederea eliberarii „Autorizatiei de functionare ” a cladiri. Exemplificarea prezentata in continuare se refera la o cladire analizata in faza de proiectare. sunt precizate diferenţele dintre cerinţele minime stabilite prin proiect şi cerinţele minime ale construcţiei realizate. Pentru clădirile noi. cu compararea lor cu valorile normate. este însoţit obligatoriu de un raport care conţine: a) principalele caracteristici termice şi energetice ale clădirii. certificatul se elaborează conform prevederilor legale. conform prevederilor legale în vigoare. se determina in faza de proiectare.dr. cu demonstrarea satisfaceri conditiei: G<GN Auditul energetic se efectuează pe baza documentaţiei existente în cartea construcţiei. iar datele despre profilul consumului energetic al clădirii se regăsesc în documentaţia de execuţie a clădirii. iar în lipsa acesteia se efectuează releveul construcţiei şi al instalaţiilor aferente. Tudor Dan 124 . În raportul care însoţeşte certificatul energetic.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Certificatul de eficienta energetica. cu etapele succesive de calcul. b) diferenţele apărute la construcţia nouă.ing. ca urmare a execuţiei lucrărilor. potrivit legii. Certificatul este prezentat obligatoriu de către proprietarul clădirii comisiei întrunite pentru recepţia la terminarea lucrărilor. in conformitate cu Normativul C107/2005. sau c) măsurile propuse pentru creşterea performanţei energetice la clădirile existente. documentatia trebuie sa cuprinda cel putin determinarea coeficientului global de izolare termica. documentaţie existentă în cartea construcţiei. Pentru clădirile existente certificatul se elaborează pe baza datelor sintetice rezultate din analiza termică şi energetică a clădirii şi a instalaţiilor interioare aferente acesteia. 10. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER I). FEUE Placa pe. Structura orizontala:________________________. Structura verticala:_________________________. Ferestre:_________________________________. Usa/poarta de intrare:_______________________.(conform P. Tudor Dan 125 . Pereti ext. Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii. II).ing. Planseu de pod/terasa_______________________. Cladirea analizata are urmatoarea alcatuire: • • • • • • • • Regim de inaltime:_________________________. Acoperis :________________________________.). subs. Ti(0C) Text(0C) 20 -15 20 -15 20 10/-15 20 10 20 -15 20 10 20 5 20 -15 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Placa pe sol:______________________________. rost exteriori mansarda inchis/deschis Pereti ext.A.sol Pl. adiacent spatii neincalzite PI Pereti mansarda Pm Pereti adiacent rost inchis Prost Aria TOTALA a anvelopei Aria(m2) VOLUME Volumul interior incalzit al cladiri(V): V=__________________________m3 TEMPERATURI In calcule se utilizeaza temperaturile: ELEMENT Pereti Pereti ext.dr./mans .peste subsol Planseu de pod/ter.C. ARII Tip suprafata Pereti exteriori opaci PE Ferestre FE Usa intrar e UE Planseu de pod/ Terasa/ mansarda Pac Planse u peste subsol Psb Placa pe sol Psol Pereti int.

r (r=0. grosime 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER III).ing. Perete exterior ____________________ ______ _______ ________ Grosime [m] ______ ______ ______ Coeficient reducere..5 cm. corectata R’ [m2K/W] 20.20 % Pereti exteriori opaci: PE Descriere Suprafata totala a peretilor exteriori opaci [m2]:_______________m2 Stare: Starea finisajelor. la rost Grosi me [m] Coeficient reducere r (r=0.25 % 25. conform fazei preliminare de proiectare..90) Resist.45 % 15.. Elemente de umbrire a fatadelor: exista/nu exista.80) Resist.35 % 10.80-0... astfel : ▪ ▪ ▪ ▪ la pereţi exteriori la terase şi planşee sub poduri la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri la rosturi alcatuire: Suprafata [m2] ___________ Straturi componente (i → e) Material 1. Rezistente termice unidirectionale corectate(R’m:) Se utilizeaza recomandarea din C107/1-97.. de Rosturi despartitoare pentru tronsoane ale cladirii: exista/nu exista Tipul rostului alcatuire: Straturi componente (i → e) Material Perete ext. Tudor Dan 126 . influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o reducere globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent).550.. corectata R’ inchis deschis RD Descriere Suprafata [m2] [m2K/W] Suprafata totala a peretilor catre rostul de dilatatie [m2]:___________m2 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.. buna buna pete condens tencuiala cazuta partial / total igrasie Tipul si culoarea materialelor de finisaj: tencuiala culoare ________. La fazele preliminare de proiectare.dr.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Deschiderea rostului (distanta dintre pereti).90) Resist.dr.ing. ghene. etc.65-0.): Straturi componente (i → e) Material Perete la neincalzita casa scarii Grosime [m] Coeficient reducere r (r=0. corectata R’ [m2K/W] PSb Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a planseului peste subsol tehnic [m2]:______________ m2 Volumul de aer din subsolul tehnic [m3]: NU Placa pe sol: Straturi componente (i → e) Material Placa pe sol Grosime [m] Coeficient reducere r Resist. corectata R’ [m2K/W] PSb Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a placi pe sol[m2]:______________ m2 Terasa / acoperis: Tip: Stare: Ultima reparatie: circulabila buna uscata <1 an 2-5 ani TE Descriere Suprafata [m2] necirculabila deteriorate umeda 1-2 ani > 5 ani Resist. corectata 127 Straturi componente (i → e) Coeficient reducere REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. corectata R’ [m2K/W] P Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a peretilor catre casa scarilor [m2]:________________ m2 Volumul de aer din casa scarilor [m3]:NU Planseu peste subsol: Straturi componente (i → e) Material Planseu peste neincalzit/incalzit subsol Grosime [m] Coeficient reducere r (r=0. d [m]:NU Inaltimea rostului.75) Resist. H [m] (pentru rost de dilatatie deschis:NU) Pereti catre spatii anexe (casa scarilor. Tudor Dan .

corectata R’ [m2K/W] Planseu sub pod: Straturi componente (i → e) Material Planseu sub pod Grosime [m] Pp Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a planseului peste pod [m2]: ______________ m2 Ferestre / usi exterioare: FE/ UE FE Nr. cu deschidere interioara cu/fara geam low-e Usa ext.75-0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER r Material Planseu terasa Grosime [m] (r=0.85) R’ [m2K/W] Suprafata totala a terasei [m2]:____________ m2 Materiale finisaj: Starea acoperisului peste pod: buna acoperis spart / neetans la actiunea ploii sau a zapezii Coeficient reducere r (r=0. fara masuri de etansare.fara /cu masuri de etansare Prezenta oblon i/e Exista/lipsa Resist.ing. 128 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. corectata R’ [m2K/W] Descriere Tipul tamplariei Ferestre cuplate de Al/PVC.75-0.dr. Buc/ Suprafata [m2] / Grad de etansare . intre acoperis si pod. Termopan din Al/PVC TERMOPAN Al/PVC/lemn UE / Starea tamplariei: buna/foarte buna etansare cu masuri speciale de etansare evident neetansa.85) Resist. intre casa scarilor si acoperis. cu garnituri de Alte elemente de constructie: intre casa scarilor si pod. Tudor Dan . intre casa scarilor si subsol.

ferestre/usi de pe casa scarilor: starea geamurilor.ing. OBSERVATIE: Caracteristici ale spatiului locuit / incalzit [m2]. cheie). dar sta inchisa in perioada de neutilizare. Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere. dar fara masuri de etansare ferestre/usi in stare proasta lipsa sau sparte. de ore de functionare a instalatiei de incalzire:100%/24h Raportul dintre suprafata fatadei cu balcoane inchise si suprafata totala a fatadei prevazuta cu balcoane / logii_________ Tipul solului si adincimea medie a panzei freatice: Ha=_________ Inaltimea medie a subsolului / demisolului fata de cota terenului sistematizat [m]:__________ Perimetrul exterior al pardoselii subsolului / demisolului cladirii: _______________m Perimetrul exterior al placii pe sol:_______________m REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Straturi componente (i → e) Material Grosime [m] Coeficient reducere Resist. Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata frecvent deschisa in perioada de neutilizare.dr. corectata R’ [m2K/W] Pl Descriere Suprafata [m2] Elementele de constructie mobile din spatiile comune usile de intrare in cladire: Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon. a tamplariei si gradul de etansare. Tudor Dan 129 . ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare ferestre/usi in stare buna. Suprafata totala a pardoselii spatiului incalzit [m2]:_____________ Volumul spatiului incalzit [m3]:_____________________________ Inaltimea medie libera a unui nivel [m]: ______________________ Gradul de ocupare al spatiului incalzit / nr.

respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h-1]. viteza de ventilare naturală a clădirii. a unui element de construcţie [m2K/W].dr. având rezistenţa termică R'm. [W/K] [W/(m3K)] τ V R'm Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia : Ti – Tj τ = ----------------[-] 130 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. raportată la volumul clădirii. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA “G” Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G). al clădirii [m3]. DEFALCAREA ARIILOR PERETILOR EXTERIORI SI A TAMPLARIEI EXTERIOARE-(S=mp) Element de constructie/Tip V FE-Cuplate Tamplarie exterioara Pereti exteriori UE-TERMOPAN Al/PVC PE1=______cm TOTAL N Orientare S E TOTAL (m2) R’m [m2K/W] V). τj ) G = ---------------.+ 0. pe ansamblul clădirii.ing. încălzit. pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la 1K. la care se adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior. precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece. calculat cu relaţia : A L = --------R'm factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [ . este un parametru termo-energetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER IV).].34 x n V în care : L coeficientul de cuplaj termic. rezistenţa termică specifică corectată. A n aria elementului de construcţie [m2]. medie. Tudor Dan . Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia : Σ( Lj . volumul interior.

la rosturi deschise şi la poduri . la rosturi închise. la camere de pubele.ing. sau Tj = Tu Pentru calcule în faze preliminare de proiectare.8 τ = 0. Tab.2. valorile τ se pot considera: τ = 0. pentru perioada de iarnă.dr. care se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României.Te în care : Te temperature exterioară convenţională de calcul pentru perioada rece a anului. Rezulta na=_____ h-1. la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe. Numarul de schimburi de aer cu exteriorul Se ia in conformitate cu NP 048. precum şi la alte spaţii adiacente neîncălzite sau având alte destinaţii. care la clădirile de locuit se consideră temperature predominantă a încăperilor: Ti = +20oC Tu Tj temperatura în spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei. la tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară. Tamplaria nu este deteriorata. Tudor Dan 131 . balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară.5 τ = 0. 3.9 τ = 1. are/ nu are garnituri de etansare. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Ti .9 τ = 0. Cladirea se poate considera moderat-adapostita.0. Cladirea face parte din categoria cladirilor “colectiva”. la verande. in functie de : • • • • Tamplaria exteriora este/nu este prevazuta cu garnituri de etansare. determinată pe baza unui calcul al bilanţului termic. astfel: Zona I Zona II Zona III Zona IV Ti Te = -12oC Te = -15oC Te = -18oC Te = -21oC temperature interioară convenţională de calcul pe timpul iernii. temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi: Tj = Te. la elementele de construcţie care separă mediul interior Tj de mediul exterior. din anexa D din [1]. efectuat în conformitate cu prevederile din [1] şi [2].

3.00 1. Factorii medii de insorire sunt: • • Supr. rezulta Nr.R= r1 .crt.r2 .ing.00 1. la rost Pereti ext. Ferestre cuplate cu doua geamuri simple cu (ατ)n=0.00 1. 7.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienti de absobtie a radiatiei solare si a factorului optic mediu S-au considerat valorile: • • • Tencuieli de var deschis la culoare cu αabs=0.00 1. 9. se determina în mod simplificat. Pereti exteriori la mansarda Pereti ext. cu suficientă exactitate. Pereti exteriori. 3.85. REZISTENTA TERMICA MEDIE PE CLADIRE Valorile rezistentei termice medii pe cladire se determina conform NP048. 4.00 0. Supr.dr.1. 6. cu excepţia suprafeţelor vitrate. 2.R [m K/ W] REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.90 Σ= Σ= τj - Aj ⋅ τ j R' j w/k TERMOPAN TERMOPAN ΣAj R’med= = =_______m2k/w Aj ⋅ τj Σ R' j Rezistenţele termice specifice corectate ale tuturor elementelor de construcţie. pct. Orizontale: 0. subsol Ferestre Usi Placa pe sol Planseu peste subsol Planseu de pod/terasa/ mansarda TOTAL R’j m2k/w 1.30. 8. Elementul de c-tie Aj m2 1.. cu relaţia: R’ = r.50 0.50 1.85.00 0. dar mai operativ. pentru fiecare luna in functie de valorile de mai sus si de pozitia de despartire a liniilor de flux termic catre exterior de pe conturul spatiului incalzit Rezistenta medie pe cladire . 5. Verticale: 0.35.1. Tudor Dan 2 132 .

5. care ţine seama de prezenţa. în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral. Tudor Dan 133 . la care se adaugă rezistenţa termică superficială interioară [m2K/W] h=înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii din beton slab armat. suport al stratului termoizolant sau al şapei (sub termoizolatie)[m] d=grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] λ=conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)] Temperatura medie pe cladire. s-a utilizat relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol sub forma: R1 = 2.72 + 0.ing.3-Met.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care: r1 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-]. r2 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.h + d/λ [m2K/W] în care: (rel.00 şi cota stratului invariabil (CSI).III ) R1 =rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0. Pentru calcule.14.med=______0C REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. se determina conform SR 4839-1997 si rezulta functie de temperaturile necesare fiecarui spatiu din camera: Ti. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].dr. La placa pe sol. în loc de R s-a considerat rezistenţa termică R1. cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate.

dr.10 1.ing. subsol neincalzit (incalzit) Ferestre (reabilitate) Usi Placa pe sol P (subsol incalzit) Planseu peste subsol Planseu pod/terasa/mansarda (reabilitat) R’j m k/W 2 R’min m k/W 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficientul global de izolare termica rezulta determinat cu relatia G= ΣLj ⋅ τj + 0. COMPARATIE INTRE VALORILE CALCULATE SI VALORILE NORMATE ALE REZISTENTELOR. Tudor Dan . Nr. VI.crt.50 (4. conform tabel A10. reala/proiectata.65 2.50(1.34 ⋅ n a =____________________V Pentru cladire cu N niveluri si A/V. la rost deschis Pereti ext.00 (3. pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clasa de permeabilitate la aer 134 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.40 (2. Tabelul A.40) 1. Anexa 2 din C107/1-97: GN=________ Deci: G=________?GN=__________ Cladirea.50 (1.10. Determinarea clasei de permeabilitate la aer Clasa de permeabilitate se determina in functie de categoria cladiri si clasa de adapostire.3.00) 2 4 5 6 7 8 9 10. NU CORESPUNDE / CORESPUNDE criteriului de izolare globala.40) 0.40 1. na.80) 1. – Numărul de schimburi de aer. rezulta din Tab.40) 0.1.40) 1.50 4.1. la rost inchis Pereti ext. 1 2 3 Elementul de c-tie Pereti exteriori (reabilitati) Pereti exteriori la mansarda Pereti ext.50 (0.

5 h-1.5 1. . cuplate sau însiruite ş. din calcule. în m. clădiri la şes protejate de arbori clădiri din centrul oraşelor.5 medie 0.a. Dacă.5 0.5 0.3.6 0.9 0. cămine.5 0.Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer Clasa de permeabilitate la aer ridicată medie scăzută Tip de clădire clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale de etanşare Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97).2.1 0. clădiri în păduri Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului A10.7 0. Tudor Dan 135 .60 ⋅ L (h-1) (h-1) (h-1) în care: L este lungimea rosturilor.14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.0 0.5 schimburi de aer pe oră. În acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi: i1 = 0. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.5 0.82 ⋅ L V = 2 .10. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Tip de clădire clădiri foarte înalte. cu etanşare specială. va rezulta o valoare na ≤ 0. clădiri la şes clădiri în interiorul oraşelor. Determinarea coeficientului global normat de izolare termica GN. în m3.a.5 0.6 0.3.5 0.5 0. 10.6 1.2.) Clădiri cu mai multe apartamente.6 0. cu minim 3 clădiri în apropiere.5 Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului A10. Tabelul A.dr. V este volumul încălzit. dublă expunere simplă expunere neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite ridicată 1. Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de : • numărul de niveluri (N) • raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V). i 3 =0.5 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Clădiri individuale (case unifamiliale.4.7 0. internate.04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună. rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer: na1 = 0 .8 0. se va considera un număr de 0. ş.52 ⋅ na2 na3 V L V = 1.20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe).2 0.5 0. Tabelului A10.5 scăzută 0. i 2 = 0.5 0.ing.7 1.5 0.

La clădirile care s-au proiectat după 1.60 GN [W/m3K] 0. se interpolează liniar.45 0.01.63 0.46 0.dr.40 0.61 0.45 0.93 0.60 0.75 0.35 0.40 ≥0.35 0.54 0.1998. Pentru cladire cu N niveluri si raportul A/V.95 1.30 0.57 0.25 0.66 0.ing.65 0.Pentru alte valori A/V şi N.40 0.50 0. COEFICIENŢI GLOBALI NORMAŢI DE IZOLARE TERMICĂ GN [W/(m3K)] LA CLĂDIRI DE LOCUIT Tabel A10.49 0.45 0.47 0.10 0.85 0.30 0.75 0.30 0.95 0.49 0.65 0.67 0.90 0.20 0. Tudor Dan 136 .05 ≥1. la clădirile cu retrageri gabaritice).80 0.41 0.25 0.50 0. 3.57 0. cu relaţia: ΣAc N = --------[-] Ac max în care : Ac Ac max aria construită a clădirii.25 0.20 0.15 0.35 0.55 0.40 0.58 0. Anexa 2 din C107/1-97. valorile din tabel au caracter de recomandare.50 0. cea mai mare valoare Ac din clădire [m2].55 0.45 ≥0.61 0.56 0.70 ≥0..50 0.65 0.61 0.55 0.85 0.4 NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m2/m3] 0.74 0.59 1 4 2 5 3 ≥10 NOTĂ: 1 .70 0. valoarea GN rezulta din Tab. precum şi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât aceea de locuinţe la unele niveluri sau porţiuni de niveluri.43 0.00 1.81 0.88 0.51 0.La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate.35 0.64 0. 2 .61 0.30 0.55 ≥0. măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă (exclusiv logiile şi balcoanele) la fiecare nivel al clădirii [m2].53 0. valorile GN se reduc cu 10%.45 GN [W/m3K] 0.68 NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m2/m3] 0.45 0. CONCLUZII Nivelul de izolare termică globală este corespunzător.72 0.53 0.77 0.50 ≥0.59 0. pentru numărul de niveluri N se va calcula o valoare convenţională.91 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER La clădirile având suprafeţe construite diferite de la nivel la nivel (de ex. dacă se realizează condiţia : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.58 0.

cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren. sunt următorii : ▪ Raportul P/Ac. atunci când se face concepţia complexă a clădirii. aparate de închidere automată a uşilor de intrare în clădiri. în care : P Ac ▪ ▪ perimetrul clădirii. exprimat prin raportul dintre aria tâmplariei exterioare şi aria totală a pereţilor exteriori (partea opacă + partea vitrată). Tudor Dan . ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ. limitată de perimetru (arie construită). Gradul de vitrare. se vor prevedea windfanguri la intrările în clădiri. aria în plan a clădirii. existenţa bowindourilor. se vor prevedea măsuri de termoizolare. care infuenţează asupra coeficientului global de izolare termică G. − pentru reducerea pierderilor de căldură spre spaţiile de circulaţie comună. precum şi asupra parametrilor ei geometrici. precum şi alte variaţii ale suprafeţelor Ac de la nivel la nivel. Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare termică. − la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct.a. termoizolaţii la uşile de intrare în apartamente.). deşi nu se consideră în calcule. când încă se mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi pe verticală a construcţiei. vată minerală ş.dr. La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale: − se vor utiliza soluţii cu rezistenţe termice specifice sporite. măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă. se recomandă aplicarea următoarelor măsuri: La alcătuirea generală a clădirii: − la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atât orientarea cardinală. ţinând seama şi de existenţa clădirilor învecinate. 137 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Principalii factori geometrici. Retragerile gabaritice. încălzirea spaţiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinţe ş.. cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER G ≤ GN [W/m3K] Posibilităţile de realizare a acestei condiţii trebuie să fie atent analizate încă de la fazele preliminare ale proiectului.a.

− se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea punţilor termice. rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “închis” şi vor fi etanşate cu chituri de calitate corespunzătoare. cornişe. atice).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER − − se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară. în special în zonele de intersecţii a elementelor de construcţie (colţuri. cu cel puţin 3 rânduri de geamuri sau cu geamuri termoizolante. în jurul golurilor de ferestre şi uşi de balcon.a. se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice fel. bowindouri. cât şi faţă infiltraţiile de aer . ş.dr. În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece − − − − la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor dintre tocuri şi conturul golurilor din pereţi. la pereţii din panouri mari prefabricate. cât şi la balcoane. logii. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare care să excludă orice infiltraţii . care să confere o siguranţă deplină. Tudor Dan 138 . se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare. atât faţă de infiltraţiile de apă. suprafeţele vitrate. socluri.ing. − la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza soluţii constructive caracterizate printro permeabilitate la aer ridicată.

oraşelor şi comunelor. (2) Reabilitarea termică a unei clădiri de locuit. denumite în continuare programe anuale. oraşelor şi comunelor. întocmită în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. în vederea creşterii performanţei energetice a acestora. prin reducerea consumurilor şi a pierderilor energetice. reprezintă operaţiunile realizate în scopul creşterii eficienţei energetice a clădirii. prioritate având clădirile realizate din prefabricate din beton armat. b) sistemul constructiv al anvelopei clădirii. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 11 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. de includere a blocurilor de locuinţe-condominii în programele anuale. Tudor Dan 139 . – (1) Blocurile de locuinţe-condominii se includ în programe anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică.1. şi se aprobă prin ordin al ministrului. prioritate având clădirile cu o vechime mai mare. 211/2003 (21 martie 2008) Art.ing. (2) Programele anuale se elaborează de Ministerul Transporturilor. Art. (3) Condiţiile de eligibilitate luate în considerare la stabilirea programelor anuale sunt următoarele: a) existenţa hotărârii consiliilor locale ale municipiilor. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.2.dr. (4) Principalele criterii avute în vedere la includerea în programele anuale sunt următoarele: a) vechimea construcţiei. Construcţiilor şi Turismului. respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. b) existenţa convenţiei încheiate de autoritatea administraţiei publice locale cu asociaţia de proprietari. în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă. c) alte condiţii stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale. în baza propunerilor stabilite de consiliile locale ale municipiilor. – (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor blocuri de locuinţe-condominii. realizate în perioada 1950-1990. în limita resurselor bugetare alocate în acest scop.

iniţiază studii.ing. finanţate din fondul constituit potrivit prevederilor art. d) zona climatică de amplasare. 10/1995 privind calitatea în construcţii. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.dr. audit şi realizarea de prototipuri. etapele de intervenţie. e) să obţină din partea asociaţiei de proprietari hotărârea adunării generale privind acceptul de a include clădirea în programul de reabilitare termică şi dovada existenţei resurselor financiare pentru începerea lucrărilor. condiţiile de rambursare a costurilor care revin asociaţiei şi modul de finanţare a lucrărilor. a) din Legea nr. 40 alin. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. – (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă măsurile speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit cuprind următoarele: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. sunt obligate. f) alte criterii stabilite prin normele metodologice. Tudor Dan 140 . d) să notifice asociaţiilor de proprietari condiţiile de eligibilitate şi criteriile de selecţie. în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. aflate în proprietatea/administrarea consiliilor locale. e) numărul de apartamente.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER c) pierderile termice ale construcţiei în raport cu un consum specific de energie maxim acceptabil. costul estimat al reabilitării termice. opţiunea privind reabilitarea termică aparţine proprietarului. stabilit prin normele metodologice. Ministerul Dezvoltării. Construcţiilor şi Turismului datele şi documentele necesare fundamentării programelor anuale. f) să pună la dispoziţia Ministerului Transporturilor. (5) Pentru locuinţele din clădirile de locuit. (6) Consiliile locale. prioritate având clădirile cu un număr mai mare de apartamente. (7) În vederea fundamentării soluţiilor tehnico-economice privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii. 1 lit. după caz: a) să constituie comisii pentru eficienţă energetică care coordonează activităţile ce decurg din obligaţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. cu modificările ulterioare. precum şi din alte surse constituite în condiţiile legii.3. b) să inventarieze toate clădirile care vor fi incluse în programele anuale de reabilitare termică. Art. c) să execute expertiza şi auditul energetic al clădirilor inventariate. Lucrărilor publice şi Locuinţelor.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) izolarea termică a pereţilor exteriori. (3) Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să introducă anual în bugetul de stat. lucrărilor publice şi locuinţelor. constituită prin ordin al ministrului dezvoltării. Art. d). 2 alin. (2) Măsurile speciale de reabilitare termică se fundamentează prin expertiză şi audit energetic şi se realizează cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse prin Legea nr. (2) Unitatea de management al proiectului va coordona: a) programele anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii. b) înlocuirea conductelor de distribuţie pe orizontală şi verticală. la solicitarea ordonatorului principal de credite.ing. ce constituie părţi comune ale blocului de locuinţe-condominiu. – Asociaţiile de proprietari vor acţiona pentru: a) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a solicitării privind includerea clădirii în programul de reabilitare termică şi pentru a primi documentaţia prevăzută la art. cu modificările ulterioare şi a reglementărilor tehnice în domeniu. a planşeului peste subsol/peste spaţiile comerciale situate la parterul/mezaninul clădirii. realizarea şarpantelor şi acoperişurilor ori repararea sau înlocuirea acestora. cheltuieli de bunuri şi servicii şi cheltuieli aferente personalului contractual. – (1) Coordonarea unitară a programelor privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit se realizează prin Unitatea de management al proiectului. fondurile necesare funcţionării Unităţii de Management a Proiectului. 10/1995.4. a terasei.dr. a armăturilor cu pierderi.5. înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare. c) programele anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. repararea/ consolidarea şi zugrăvirea pereţilor exteriori şi a altor elemente structurale şi nestructurale care constituie anvelopa clădirilor. angajat în afara numărului de posturi aprobat Ministerului Dezvoltării. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. repararea/ înlocuirea coşurilor/canalelor de fum. (6) lit. Art. precum şi repararea/înlocuirea cazanelor/ arzătoarelor. b) Programul operaţional pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare. Tudor Dan 141 . reprezentând cheltuieli de capital. închiderea balcoanelor/logiilor cu tâmplărie performantă energetic.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a demarării lucrărilor de reabilitare termică a clădirii. Tudor Dan 142 . Art. stabilite prin hotărâre a consiliului local. (2). Art. oraşelor şi comunelor. (4) Contractarea expertizării şi auditului energetic.ing. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea şi auditul energetic. în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării. – (1) Coordonatorii programelor anuale sunt primarii municipiilor. a proiectării şi execuţiei lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se face de către coordonatorii programelor anuale. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti. în limita prevederilor aprobate anual în bugetele locale. Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca fonduri cu această destinaţie. (3) Conţinutul-cadru al convenţiilor prevăzute la alin. Art. d) participarea. 7. cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se asigură astfel: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. precum şi din alte surse legal constituite. precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetul de stat. precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Coordonatorii programelor anuale iau măsurile necesare pentru efectuarea expertizei şi auditului energetic al clădirii şi pentru încheierea convenţiilor cu asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit nominalizate în programele anuale pentru continuarea acţiunilor privind proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit. etapele de derulare a acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor. c) încheierea convenţiei cu autoritatea administraţiei publice locale privind includerea în programele anuale.dr.6. la solicitarea autorităţii administraţiei publice locale.8. în comisiile de recepţie a lucrărilor de reabilitare termică. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

c) 33% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi din alte surse legal constituite. inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. pot hotărî şi preluarea finanţării cheltuielilor ce revin în sarcina REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. b) 33% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite. fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a locuinţelor/clădirilor de locuit aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice. cu votul majorităţii membrilor adunării generale a proprietarilor. – Asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit incluse în programele anuale beneficiază de finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică. în afară de cuantumul prevăzut la art. Art. Art. a acţiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii. b). Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) 34% din alocaţii de la bugetul de stat. în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor. (2) Prin excepţie de la prevederile art. 9. în condiţiile legii. persoane fizice sau juridice Art. b) şi c). 7 şi 8. 8 lit. 91. în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării. b) 66% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite. inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. Tudor Dan 143 . inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. se asigură astfel: a) 34% din alocaţii de la bugetul de stat. precum şi din alte surse legal constituite. 8 lit. potrivit art. în condiţiile în care aprobă. 92. – (1) Prin excepţie de la prevederile art.dr. inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. oraşelor şi comunelor. nominalizate în programele anuale. – Consiliile locale ale municipiilor. se asigură din sursele proprii ale proprietarilor. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Construcţiilor şi Turismului. decizia de intervenţie şi semnează convenţia-cadru cu coordonatorul programului anual pentru derularea. 8 fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din blocurile de locuinţe-condominii.

– Coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari beneficiare ale proiectelor de reabilitare termică finanţate din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale vor acţiona ca. Art. Art. se repartizează pe fiecare proprietar. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. proporţional cu suprafaţa deţinută în proprietate. în termen de maximum 2 ani de la data predării proiectelor la consiliul local.dr. dacă pe acestea se construiesc locuinţe prin mansardare odată cu lucrările de reabilitare termică. aceste costuri fiind incluse în costul mansardelor respective. 111. (1) lit. Tudor Dan 144 . c). executarea lucrărilor de reabilitare termică. (2) Costurile reabilitării termice pe care le suportă asociaţia de proprietari. Art. – (1) Costurile reabilitării termice pe care le suportă asociaţia de proprietari sunt cele stabilite prin prevederile art.11. a) şi b) vor fi suportate de către proprietarii locuinţelor sau spaţiilor respective.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER asociaţiilor de proprietari. prin exceptare de la prevederile legale. b) costul reabilitării termice a spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuit. să contracteze. (1). 93 – Autorizaţia de construire pentru execuţia lucrărilor de reabilitare termică la clădirile de locuit nominalizate în programele anuale se eliberează. deţinute de operatori economici. în funcţie de starea tehnică a clădirii şi de situaţia materială a proprietarilor. (3) Costurile prevăzute la alin. din care se scad: a) costul reabilitării termice a teraselor. Art. care va suporta: a) costul lucrărilor de reabilitare termică aferente locuinţei proprii. cu scutire de taxă. 8 lit. (4) Sumele rezultate din vânzarea locuinţelor realizate prin mansardare de către autoritatea administraţiei publice locale se constituie venit la bugetul local. în condiţiile legii. b) cotă-parte din costul celorlalte lucrări de reabilitare termică corespunzătoare proprietăţii indivize. instituţii sau alte organisme. conform alin. 10 se abrogă.ing.

venit la bugetul de stat. precum şi a altor taxe de timbru ce constituie. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. republicat.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. în condiţiile legii. nu s-au încheiat contractele pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică din vina exclusivă a asociaţiilor de proprietari. – Primarii municipiilor. pentru restituirea sumelor datorate.ing. inclusiv a majorărilor de întârziere rezultate prin aplicarea cotei de majorare la sumele datorate. (1) primarii municipiilor. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti vor notifica asociaţiilor de proprietari sumele ce urmează a fi restituite.dr. oraşelor şi comunelor. primarii municipiilor. oraşelor şi comunelor. după caz. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti răspund. acestea urmează să restituie sumele cheltuite din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau din bugetele locale şi alte surse legal constituite pentru expertizarea şi auditul energetic. 114. 113. 111. scări – delimitate în acest scop prin hotărâre a adunării generale a asociaţiei de proprietari. formulate în aplicarea alin. Art. precum şi termenul limită de 90 zile. Tudor Dan 145 . respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti vor acţiona în justiţie asociaţiile de proprietari notificate pentru recuperarea sumelor datorate. a majorărilor de întârziere şi virarea acestora în conturile finanţatorilor. 115. Art. cu modificările şi completările ulterioare. respectivele convenţii constituie titlu executoriu. stabilită în condiţiile legii. calculat de la data notificării. – În caz de nerespectare a prevederilor convenţiei încheiate între coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari. – Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se pot aplica şi părţilor din clădirile de locuit multietajate – tronsoane. precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică. sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru. pentru recuperarea sumelor datorate şi. potrivit legii. conform dispoziţiilor codului de procedură fiscală. (2). – (1) În termen de 30 zile de la împlinirea termenului prevăzul la art. pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare. până la termenul limită prevăzut la art. Art. 112. 111. (2) În cazul nerestituirii sumelor datorate la termenul prevăzut la alin. 116. – În situaţia în care. oraşelor şi comunelor. (3) Cererile şi acţiunile în justiţie. Art.

111 – 114 se includ în convenţiile pentru finanţarea expertizării şi auditului energetic. dându-se textelor o nouă numerotare. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. nr.070/2003. va fi republicată în Monitorul Oficial al României. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 890 din 9 decembrie 2002. 92 alin. cu modificările şi completările ulterioare. nr. 890 din 9 decembrie 2002. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. III.dr. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. Partea I.12. a proiectării şi execuţiei lucrărilor de reabilitare termică ce se încheie între coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari după data intrării în vigoare a prezentei legi. publicată în Monitorul Oficial al României. 211/2003. sintagmele „Ministerul Transporturilor. 211/2003. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor”. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. IV Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Tudor Dan 146 .ing. În tot cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. Construcţiilor şi Turismului va actualiza. 661 din 18 septembrie 2003. – După aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe de urgenţă. publicată în Monitorul Oficial al României. (2) şi art. în termen de 60 de zile. Prevederile art. Ministerul Transporturilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. 1. Partea I. Partea I. Construcţiilor şi Turismului” şi „Ministerul Lucrărilor Publice. cu modificările şi completările ulterioare. nr. II. Transporturilor şi Locuinţelor” se înlocuiesc cu sintagma „Ministerul Dezvoltării. inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor. inclusiv instalaţiile aferente. 3.dr. d) certificarea energetică a clădirilor. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu.ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate. necesităţi care includ în principal: încălzirea. răcirea. clădire . e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi. Partea I nr. delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii. b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi.ing. evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani. 2. 2. . proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori. de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică. . 1144 din 19/12/2005) CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii. ventilarea şi iluminatul. în plus. în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. prepararea apei calde de consum. cât şi părţi ale acesteia. ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament.Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles: 1. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor din 13/12/2005 (Publicat in Monitorul Oficial. caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor. . CAPITOLUL II Definiţii Art. 1. supuse unor lucrări de modernizare. c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente. Art. care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. performanţa energetică a clădirii .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 12 Lege nr. Tudor Dan 147 .Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la: a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor.

PCCE . 6. Tudor Dan . destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil.inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate. 4. cazan . cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică. precum şi soluţii alternative.document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei clădiri. lucrări de renovare . expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire . ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii. ventilaţie şi climatizare. 3. 4. producerea combinată de căldură şi electricitate . pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum. 5.combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. denumită cogenerare. . prin 148 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.transformarea simultană a combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică. pompă de căldură . 9. apă caldă de consum. în combinaţie cu controlul ventilării. umidităţii şi purităţii aerului. a prezentei legi. sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori. certificatul de performanţă energetică a clădirii . după caz. putere termică nominală . care poate fi furnizată în timpul exploatării continue. care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii. Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă.dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din aer.(1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României. care influenţează necesarul de energie. inclusiv climatul interior al clădirii. Ministerul Transporturilor. sistem de climatizare . respectându-se randamentele utile specificate de producător. gaze naturale. CAPITOLUL III Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor Art.ansamblu format din corpul cazanului şi arzător. pentru a o furniza unei clădiri.dr. electrice şi iluminat. sau lucrări de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii.puterea termică maximă stabilită şi garantată de producător. 7. 8. Partea I. 10. apă sau sol.exprimată în kW .lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire.

6.Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon. cât şi pentru clădirile existente. în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă. d) iluminatul natural. şi alte elemente. e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii.dr. g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară. bazate pe surse de energie regenerabilă. (2) Metodologia cuprinde. f) poziţia şi orientarea clădirilor. .ing. h) ventilaţia naturală. după caz. inclusiv parametrii climatici exteriori. în principal. . inclusiv etanşeitatea la aer. c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc. inclusiv electrice.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ordin al ministrului. Art. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 4 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului. i) condiţiile de climat interior. Tudor Dan 149 . b) electricitate produsă prin cogenerare. 7. inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora. (3) Metodologia cuprinde. următoarele elemente: a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii. şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri. denumite în continuare cerinţe. d) ventilaţia. în principal sectorul nerezidenţial. 5. după cum urmează: a) locuinţe unifamiliale. Art. inclusiv cele prevăzute prin proiect.(1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor. atât pentru clădirile noi. precum: a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire.Elementele prevăzute la alin. CAPITOLUL IV Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor Art. reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor. compartimentarea interioară. (2) şi (3) ale art. denumită în continuare metodologie. b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum. c) instalaţia de climatizare. .

c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani. 8. g) săli de sport. CAPITOLUL V Clădiri noi Art. din zone industriale. nu mai mari de 5 ani. economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei. cărora. Art. prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizaţiei de construire. (2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative.ing. . . Art. conform legii. dacă li s-ar aplica cerinţele. (3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate. cum sunt ventilarea necorespunzătoare. cu o suprafaţă utilă totală de peste 1. 9. d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an. b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios. potrivit legii. i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.dr. li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior. destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b) blocuri de locuinţe. e) clădiri independente.Pentru clădirile noi.000 m2. f) hoteluri şi restaurante. ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie. Tudor Dan 150 . solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică. şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor. cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2. autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene. ca de exemplu: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. . h) clădiri pentru servicii de comerţ. 10. c) birouri. fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită. d) clădiri de învăţământ. condiţiile locale. e) spitale.Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri: a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. (2) Certificatul este eliberat proprietarului.PCCE. Art. la care se execută lucrări de renovare. valabil 10 ani de la data emiterii. . sau b) evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire. după caz. bazate pe surse de energie regenerabilă. b) producere combinată de căldură şi electricitate . în cazul clădirilor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum. după caz. Certificatul este însoţit de recomandări de reducere a costurilor. 8. pe baza: a) unei certificări comune pentru întreaga clădire. în anumite condiţii. (1). care se construiesc. cu o suprafaţă utilă de peste 1. CAPITOLUL VI Clădiri existente Art. c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc. 7 alin. performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie.ing. d) pompe de căldură. în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic. atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp.(1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii. 11. se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile din categoriile prevăzute la art.Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele renovate ale clădirii. 13.La clădirile existente. denumit în continuare certificat.dr. prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii. iar proprietarul îl pune. 12. la dispoziţie potenţialului cumpărător sau chiriaş. sunt vândute sau închiriate. care permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. (5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare. CAPITOLUL VII Certificatul de performanţă energetică a clădirii Art. având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirii. Tudor Dan 151 .000 m2. (3) Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se eliberează. . .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie. funcţional şi economic. (4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art.

se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW.(1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către auditori energetici pentru clădiri. după caz.În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon. CAPITOLUL IX Inspecţia sistemelor de climatizare Art. Art. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile. Tudor Dan 152 . .Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare. b) inspecţie cel puţin o dată la 2 ani. pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW.dr. certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului.Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare. 14.În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1. 15.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. . 19. . . atestaţi conform legislaţiei în vigoare. . pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi. 16. inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil.000 m2. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii.ing. se efectuează: a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani. 17. CAPITOLUL VIII Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire Art. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice. . la intervale de 5 ani. CAPITOLUL X Experţi independenţi Art. cu puterea nominală de 20-100 kW. pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani.În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon. alţi factori climatici semnificativi. 18. Art. c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.

Până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice. Art. Ministerul Transporturilor.ing.22 din Legea nr 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi reglementează cu privire la: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 153 . ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor. . (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari.1.Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. atestaţi conform legislaţiei în vigoare. 23. . denumite în continuare norme metodologice. Art. – Prezentele norme metodologice. ANEXA 13 Norme metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. Construcţiilor şi Turismului. Partea I. se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor. sunt elaborate în aplicarea prevederilor art. conform legislaţiei în vigoare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi tehnici. 21. . Art. Art.Prevederile art. CAPITOLUL XI Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. 24. p. în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe.Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi. a prezentei legi. . persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice. Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003. se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. 22. 20. construcţiilor şi turismului. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor. .dr. 0065-0071.În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României. 13 alin.

d) inspecţia energetică a sistemelor de climatizare. sunt: a) asigurarea rezistenţelor termice corectate. denumită în continuare metodologie.(1) din Legea nr. Art. – În cuprinsul prezentelor norme metodologice. nr. prin termenul clădire se înţelege categoriile de clădiri definite la art. Partea I.7 alin. d) asigurarea temperaturilor interioare şi al debitului minim de aer proaspăt. – (1) Auditul energetic al clădirii reprezintă o procedură specifică având ca scop obţinerea datelor privind: a) profilul consumului energetic al clădirii. inclusiv instalaţiile aferente acestora. CAPITOLUL II Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor Art.4. minim admisibile. c) inspecţia energetică a cazanelor. Auditul energetic al clădirii Art. (2) Valorile minime ale cerinţelor pentru categoriile de clădiri prevăzute de Legea nr.3.372/2005. b) identificarea şi cuantificarea măsurilor pentru realizarea unor economii de energie. – (1) Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor. cu încadrarea în valorile randamentelor minime admisibile şi cu respectarea condiţiilor de mediu privind emisiile. locuite / ocupate. construcţiilor şi turismului nr. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. ale elementelor de construcţie ale clădirii. inclusiv instalaţiile aferente clădirilor.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) cerinţele de performanţă energetică a clădirilor. b) auditul energetic şi certificatul de performanţă energetică a clădirilor. b) asigurarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie pentru evitarea riscului de condens. e) utilizarea de cazane şi/sau aparate de condiţionare a aerului.2. 372/2005 sunt stabilite prin Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor. c) asigurarea valorilor normate pentru iluminatul interior natural/artificial. obligatorii pentru realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile interioare ale clădirilor. c) raportarea rezultatelor. Tudor Dan 154 . publicat în Monitorul Oficial al României.ing. 126/2007. denumite în continuare cerinţe. aprobată prin ordinul ministrului transporturilor. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire. 157/2007.

5. Art.7. 10/1995 privind calitatea în construcţii. după caz. denumit în continuare certificat. cu estimarea costurilor. (3) În lipsa cărţii tehnice a construcţiei se efectuează releveul echipamentelor şi al instalaţiilor. în conformitate cu reglementările tehnice şi legislaţia specifică în vigoare. precum şi a duratei de recuperare a investiţiei. (2) Inspecţia energetică a cazanelor. pe baza căreia se elaborează certificatul de performanţă energetică a clădirii. în lipsa acesteia. CAPITOLUL IV Inspecţia energetică a cazanelor. a economiei de energie. cu modificările ulterioare şi a actelor normative subsecvente acesteia.It. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii are ca scop determinarea performanţelor energetice ale acestora. – (1) Inspecţia energetică a cazanelor.ing. (3) Auditul energetic al clădirii cuprinde: a) analiza termică şi energetică a clădirii. Art. Tudor Dan 155 . (4) Modul de efectuare a auditului energetic al clădirii este stabilit prin metodologie. pentru specialitatea instalaţii termice şi ventilare . a documentelor de agrementare ale echipamentelor. b) stabilirea măsurilor în vederea creşterii performanţei energetice a clădirii. în baza releveului clădirii. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se efectuează de către experţi tehnici atestaţi. dispozitivelor şi armăturilor utilizate şi/sau prin măsurători specifice. a gazelor şi/sau compuşilor chimici pentru încadrarea în valorile prescrise privind protecţia mediului.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Auditul energetic al clădirii se realizează.dr.6. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire Art. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se face pe baza documentaţiei existente în cartea tehnică a construcţiei. – Inspecţia energetică a cazanelor. pe baza datelor extrase din Cartea tehnică a construcţiei sau. precum şi stabilirea măsurilor ce trebuie luate în vederea reducerii consumului de energie şi a limitării emisiilor de dioxid de carbon. Auditul energetic al clădirii se finalizează cu raport de audit energetic. în conformitate cu prevederile Legii nr. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. – Auditul energetic al unei clădiri existente care a fost supusă unei operaţiuni de extindere se efectuează pentru întreaga clădire.

precum şi date privind emisiile de CO2 şi alte emisii poluante. c) analiza capabilităţii sistemului de încălzire de a satisface serviciile prevăzute în proiectul instalaţiei.dr. (2) După efectuarea inspecţiei energetice a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire. menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată. Tudor Dan 156 .8. stabilirea consumului de energie. – (1) Inspecţia energetică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere: a) sistemul de încălzire adoptat. felul combustibilului. existenţa înregistratoarelor şi a robinetelor termostatice la corpurile de încălzire. b) vor cuprinde acţiuni posibile imediat . tipul de control al sistemului de încălzire. rapoarte de exploatare. materiale –. Art.. d) colectarea de date privind contorizarea sistemului de încălzire la sursă şi la consumator. consemnarea cazurilor de nefuncţionare. datele privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură.ing.şi alte acţiuni care se au în vedere în caz de reabilitare/renovare. care: a) vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor.înlocuiri . b) determinarea eficienţei energetice a sistemului de încălzire prin colectarea datelor privind diagrama de funcţionare a sistemului de încălzire. puterea minimă şi maximă. diagrame de funcţionare. suprafaţa de încălzire. rapoarte de inspecţii anterioare. b) colectarea de date privind: instrucţiuni de exploatare. modul de exploatare a sistemului de încălzire proiectat şi cel utilizat. e) stadiul fizic de conservare / degradare al termoizolaţiei cazanului şi a conductelor de transport a agentului termic.9. modularea puterii arzătoarelor etc. clasa cazanului. se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări. c) vor indica opţiunile posibile în vederea utilizării energiilor obtinute din resurse regenerabile. felul arzătoarelor. anvelopă. facturi de combustibil.. tipul de folosinţă al clădirii – rezidenţial / nerezidenţial – etc. data fabricaţiei. stabilirea pierderilor de căldură a cazanului etc. – (1) Procedura de inspecţie energetică a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la: a) identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile tehnice. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof..REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. puterea termică instalată.

e) colectarea de date privind contorizarea consumului de căldură şi frig. b) identificarea sistemului de climatizare prin colectarea datelor privind diagrama de funcţionare: necesarul de căldură şi frig. menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată. (2) După efectuarea inspecţiei energetice a cazanului.10. CAPITOLUL V Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare în clădiri Art. tipul de control al sistemului de climatizare. debitul de aer de introducere şi de evacuare. materiale –. consemnarea cazurilor de nefuncţionare. sistemului de automatizare a funcţionării cazanului. a senzorilor şi aparatelor indicatoare ale cazanului. cu menţionarea oricărui caz de nefuncţionare. – (1) Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere: a) sistemul de climatizare adoptat. datele privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură. b) vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea / renovarea. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.. se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări privind creşterea performanţei energetice a acestuia. tipul de folosinţă al clădirii – rezidenţial / nerezidenţial – etc. modul de exploatare proiectat şi cel utilizat. care: a) vor ţine seama de costurile efective şi posibilitatea aplicării lor. c) evaluarea randamentului şi dimensionării acestora în raport cu necesităţile de climatizare ale clădirii. d) verificarea aparatelor de măsură şi control. sistemul de automatizare adoptat. f) stadiul fizic de conservare / degradare al termoizolaţiei aparatelor de climatizare şi a canalelor de transport a aerului. c) vor indica opţiunile posibile asupra schimbării combustibilului sau a tipului cazanului. de apă şi energie electrică.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER c) analiza modului de exploatare a cazanului de către personal calificat şi/sau autorizat. anvelopă.dr. f) recomandări privind posibilitatea de creştere a performanţei energetice a cazanelor. Tudor Dan 157 .ing. e) estimarea performanţei energetice a cazanelor în momentul inspecţiei. d) analiza capabilităţii sistemului de climatizare de a satisface serviciile prevăzute în proiect.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

g) stadiul fizic privind modul de amplasare şi de reglaj al gurilor de introducere şi de evacuare a aerului; h) existenţa sistemelor de atenuare a zgomotului, verificarea nivelului de zgomot; i) datele cu privire la tipul de agent frigorific utilizat şi încadrarea acestuia în categoria acceptată din punct de vedere al poluării mediului; (2) După efectuarea inspecţiei energetice a sistemelor de climatizare, se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări privind îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile şi care: a) vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor; b) vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea / renovarea; c) vor indica opţiunile posibile şi indicaţii asupra posibilităţii utilizării energiilor refolosibile sau a unor sisteme de climatizare cu eficienţă crescută. Certificatul de performanţă energetică a clădirii

Art.11. – (1) Certificatul se elaborează prin grija investitorului / proprietarului pentru
categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea nr.372/2005 şi se păstrează la cartea tehnică a construcţiei. În lipsa cărţii tehnice a construcţiei, până la constituire, certificatul se păstrează de către proprietar.

(2) Certificatul este un document tehnic cu caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a clădirii prin compararea acesteia cu clădirea de referinţă stabilită prin metodologie, precum şi încadrarea clădirii într-o clasă de performanţă energetică.
(3) Conţinutul cadru al certificatului şi modul de elaborare al acestuia sunt stabilite prin metodologie.

Art.12. – (1) Pentru categoriile de clădiri care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului / proprietarului şi se cuprinde în documentaţia pentru recepţia la terminarea lucrărilor.
(2) Pentru categoriile de clădiri care se vând sau se închiriază, certificatul se elaborează

prin grija proprietarului şi se prezintă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv a contractului de închiriere. CAPITOLUL VII
Auditori energetici pentru clădiri
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

158

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Art.13. – Certificatul se întocmeşte de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi
tehnico-profesional în condiţiile legii, denumiţi în continuare auditori.

Art.14. – (1) Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii ca
auditori energetici pentru clădiri în specialităţile construcţii şi/sau instalaţii se face sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) pct.23 din Hotărârea Guvernului nr.361/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 285/2007.
(2) În funcţie de felul activităţilor pe care le desfăşoară, auditorii sunt atestaţi după cum urmează:

a) auditori gradul I, care pot realiza auditul energetic al clădirilor, precum şi elaborarea certificatului, pentru toate categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea nr.372/2005 care se construiesc, sunt vândute sau închiriate;
b) auditori gradul II, care pot elabora certificatul pentru clădirile unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe, care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.

(3) Procedura pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor ca auditori se elaborează ca reglementare tehnică în domeniul construcţiilor şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi conţine în principal: a) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească specialiştii care solicită atestarea ca auditori; b) componenţa comisiilor, modul de numire a acestora şi modul de examinare a specialiştilor; c) forma şi conţinutul certificatului de atestare tehnico-profesională, a legitimaţiei şi a ştampilei ; d) perioada de valabilitate a atestării şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru prelungirea acesteia.

Art.15. – Lista auditorilor se gestionează şi se actualizează semestrial şi poate fi consultată
pe pagina de web a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. CAPITOLUL VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art.16. – (1) Prevederile art 12 alin. (1) şi (2) din prezentele norme metodologice, se aplică de la data de 01 ianuarie 2007 pentru clădirile care se construiesc, sunt vândute sau
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

159

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

închiriate. Prin clădire care se construieşte se înţelege clădirea pentru care autorizaţia de construire a fost emisă după data de 01 ianuarie 2007, data intrării în vigoare a Legii 372/2005. (2) Prin excepţie de la prevederile alin (1), pentru clădirile de locuit unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe pentru care se încheie contracte de vânzarecumpărare sau de închiriere, prevederile art. 12 alin. (2) din prezentele norme metodologice, se aplică de la data de 01 ianuarie 2010. Art.17. – (1) Auditorii întocmesc şi completează registrul propriu de evidenţă al certificatelor şi rapoartelor de audit, denumit în continuare registru, în baza documentelor tehnice elaborate şi arhivate. Modelul de registru este conform Anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice
(2) Auditorii răspund, în condiţiile legii, pentru datele înscrise în certificat, pentru conţinutul raportului de audit şi pentru întocmirea corectă şi completă a registrului.

Art.18. – Pentru clădirile existente care necesită lucrări de reabilitare termică, finanţate din fonduri publice şi/sau credite externe contractate sau garantate de stat, raportul de audit fundamenteză oportunitatea şi necesitatea intervenţiei şi este parte componentă a studiului de fezabilitate. Art.19. – (1) Prin grija auditorului, certificatul se editează pe suport de hârtie şi în format
electronic. (2) Certificatul, editat pe suport hârtie, înregistrat în registru, se gestionează după cum urmează: a) un exemplar se predă beneficiarului; b) un exemplar se păstrează în arhiva auditorului, pe perioada de valabilitate a certificatului.

(3) Certificatul în format electronic se transmite, în termen de 5 zile de la data înregistrării, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor, unitate aflată în coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Art.20. – (1) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor centralizează şi prelucrează statistic datele cuprinse în certificate, în vederea constituirii bazei de date specifice domeniului eficienţei energetice a clădirilor.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

160

Tudor Dan 161 . exploatarea şi întreţinerea bazei de date prevăzute la alin. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. constituite la în baza prevederilor art.10/1995. realizarea. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Cheltuielile pentru proiectarea.dr.ing. 40 din Legea nr. (1) se suportă din veniturile proprii ale Ministerul Dezvoltării.

. .ANEXA 14 Cod poştal localitate 5 0 7 0 1 0 – Nr....... ci) Nr................................................................... .. certificat certificatului în registrul şi ştampila de atestare auditorului auditorului ........ . versiunea: m² m² m³ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr........................ şi data înregistrării Semnătura (c.. i............ ............... .... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 8 Notare energetică: Clădirea certificată – Data înregistrării z z l l a a 0 2 0 2 0 7 Performanţa energetică a clădirii 100 Clădirea de referinţă Certificat de performanţă energetică Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată A B C B D E E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 430 85 180 40 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: Apă caldă de consum: Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 240 110 80 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă D E E B C C Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0 Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Categoria clădirii: Regim de înălţime: Anul construirii: Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: Aria construită desfăşurată: Volumul interior al clădirii: . Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia ....

Subsol uscat.05 p5 = 1.45 – după cum urmează. 30 120 G 59 .05 p6 = 1.05 p9 = 1.02 p4 = 1.02 p12 = 1. dar fără posibilitate de acces la instalaţia Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu ecord automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare Ferestre / uşi în stare bună. APĂ CALDĂ DE CONSUM. după caz. dar neetanşe Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora Tencuială exterioară căzută parţial Pereţii exteriori prezintă pete de condens Clădire fără ecord de ventilare organizată p1 = 1.10 Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii: Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.01 p2 = 1. Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 408 566 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 21 kWh/m²an kWh/ m² an kWh/ m² an Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] Notare energetică pentru: Încălzire: Apă caldă de consum: Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 85 45 50 100 Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.03 p8 = 1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 15 35 59 90 40 49 173 343 500 132 200 73 245 91 F kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.05 p3 = 1.

2 3 Volumul total al clădirii: Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE 1 PE 2 FE UE TE Sb CS … Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 m³ Aria [m²] 2 Indice de compactitate al clădirii. Date privind instalaţia de încălzire interioară: m-1 Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie Nr. 4 cam. Date privind construcţia: Categoria clădirii: de locuit. SE / V: 2. Ap. De apartamente şi suprafeţe utile: Tip. Ap. internate spitale. cu combustibil: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: . Niveluri: Subsol. 1. Parter + Demisol. individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. Aria unui apartament [m²] 1 Nr. 3 cam. 2 cam.INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 5 cam. Sut [m²] 0 1 cam. etaje Nr.

. mixtă W - - Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic.la nivelul corpurilor statice - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. m. - Elemente de reglaj termic şi ecord ic: .disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: . .Încălzire locală cu sobe.anul instalării . Încălzire centrală cu corpuri statice. mediu orar [W] -15 -10 -5 0 +5 +10 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: . mărimea şi tipul cahlelor – racord Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: Număr corpuri statice [buc. tur [°C] Qînc.existenţa vizei metrologice . superioară. Alt racord de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: Numărul sobelor: Tipul sobelor. Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp. . . [mm] Lungime [m] - Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3. . Încălzire centrală cu aer cald. Diametru serpentină.tip contor . [°C] Temp.diametru nominal: mm.Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare.la nivelul coloanelor .] Suprafaţă echivalentă termic [m²] Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul Total Total locuit comun locuit comun Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare. Date privind instalaţia de apă caldă de consum: .la nivel de racord . . multiplu: puncte. Ext.Aria planşeului încălzitor: m² . .

c.existenţa vizei metrologice nu există parţial peste tot Conducta de recirculare a a. .Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. .m.m. . Alt ecord de preparare a. nu funcţionează nu există . multiplu: puncte.m. cu: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din sursă centralizată. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6.. . Numele şi prenumele. Preparare locală pe plită. Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Centrală termică proprie. Auditor energetic pentru clădiri.: Numărul de obiecte sanitare – pe tipuri: Racord la sursa centralizată cu căldură: ecord unic.anul instalării . Ştampila şi semnătura .tip contor . Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 4.c.c.: Puncte de consum a.diametru nominal: mm.m.: Contor de căldură general: . Preparare locală cu aparate de tip instant a. Boiler cu acumulare.necesar de presiune (nominal): mmCA funcţională.c.

Sticlă pentru construcţii. SR EN 673:2000 .Performanţa termică a clădirilor. SR EN 673:2000/A1:2002 .Sticlă pentru construcţii. Determinarea transmitanţei termice U. Clădiri de locuit. Metodă de calcul. Metodă de calcul. SR EN ISO 6946:1998 – Părţi şi elemente de construcţie. SR EN ISO 7345:2002 – Izolaţie termică. [10] [11] [12] [13] [14] [15] SR ISO 6240 :1998 – Standarde de performanţă în clădiri. Metodă de calcul. Calculul necesarului de energie pentru încălzire. Metodă de calcul. Determinarea transmitanţei termice U. Clădiri de locuit.Sticlă pentru construcţii. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic. SR ISO 7730:1007 – Ambianţe termice moderate. Conţinut şi prezentare. . Calculul necesarului de energie pentru încălzire. Indicativ C 107/0-7 – 2005 NP 008-97 – Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii. SR ISO 6241:1998 – Standarde de performanţă în clădiri. Principii de elaborare şi factori de luat în considerare. Clădiri de locuit. SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 . SR EN 410:2003 . SR EN ISO 832 :2002/AC :2002 Performanţa termică a clădirilor.Sticlă pentru construcţii. SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 – Părţi şi elemente de construcţie. [9] SR EN ISO 832 :2002/AC :2002/AC :2003 . Rezistenţă termică şi transmitanţă termică. Calculul necesarului de energie pentru încălzire. Metodă de calcul. în funcţie de activităţile desfăşurate. Determinarea caracteristicilor luminoase şi solare ale vitrajelor. în regim de iarnă-vară. SR EN ISO 832 :2002 .BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor. Rezistenţă termică şi transmitanţă termică. Mărimi fizice şi definitii. Determinarea transmitanţei termice U.Performanţa termică a clădirilor.

SR EN ISO 12524 – Materiale şi produse pentru construcţii. Transfer de căldură prin radiaţie. Partea 1 : Metode generale de calcul. Calculul transmitanţei termice – Partea 2 : Metodă generală. SR EN ISO 13370 :2003 – Performanţa termică a clădirilor. Coeficient de pierderi de căldură prin transfer. SR EN ISO 10077-2:2004 – Performanţa termică a ferestrelor. SR EN ISO 10211-2 :2002 – Punţi termice în construcţii. SR EN ISO 9288:2002 – Izolaţie termică. Partea 2 : Punţi termice liniare. Partea 1 : Metodă simplificată. Partea 1: Metodă simplificată. [30] SR EN 13789: – Performanţa termică a clădirilor. SR EN 13363-2:2006 . Transferul termic prin sol. Partea 1 : Metode generale de calcul. Mărimi fizice şi definiţii . Vocabular. Proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate şi de proiectare . Transfer de masă. Condiţii de transfer de căldură şi proprietăţi ale materialelor. . Metode de calcul.Dispozitive de protecţie solară aplicată vitrajelor. SR EN 13788:2002 – Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de construcţie. uşilor şi obloanelor. Valori de proiectare tabelate. Partea 2: Metodă detaliată de calcul. SR EN ISO 10211-1:1998 – Punţi termice în construcţii. Mărimi fizice şi definiţii. Proprietăţi higrotermice. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficilae critice şi condensului interior. SR EN 13363-1:2003 . Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. uşilor şi obloanelor. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. SR EN ISO 10456 – Materiale şi produse pentru construcţii.[16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] SR EN ISO 9251:2002 – Izolaţie termică. SR EN ISO 9346:1998 – Izolaţie termică. Metodă de calcul.Dispozitive de protecţie solară aplicate vitrajelor. SR EN ISO 10211-1:1998/AC :2003 – Punţi termice în construcţii. Metodă de calcul. SR EN ISO 10077-1 :2002 – Performanţa termică a ferestrelor. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Calculul fluxurilor termice şi temperaturilor superficiale. Calculul transmitanţei termice.

Neceasarul de căldură de calcul. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor meteorologice simple. Parametri climatici exteriori.[31] [32] SR EN ISO 13790:2004 – Performanţa termică a clădirilor. [34] [35] SR EN ISO 14683 :2004 – Punţi termice în clădiri. Iluminatul natural al încăperilor – Prescripţii de calcul . industriale şi agrozootehnice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice. Metode simplificate şi valori aproximate. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii. Calculul şi prezentarea datelor climatice. SR 1907-3/1997 – Instalaţii de încălzire. SR 1907-1/1997 – Instalaţii de încălzire. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Prescripţii de calcul. Criterii generale şi proceduri de validare. [33] SR EN ISO 13792:2006 – Performanţa termică a clădirilor. [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44] SR EN 27726:1996 – Ambianţe termice. SR 4839/1997 – Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile. STAS 6221-1989 – Clădiri civile. SR EN ISO 13791:2006 – Performanţa termică a clădirilor. [37] SR EN ISO 15927-5 :2006 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Neceasarul de căldură de calcul. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Neceasarul de căldură de calcul. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spaţiilor. Determinarea necesarului de căldură de calcul al serelor simplu vitrate. fără climatizare. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii. STAS 6648/2-82 Instalaţii de ventilare şi climatizare. SR EN ISO 15927-1 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea spaţiilor. Transmitanţă termică liniară. SR 1907-2/1997 – Instalaţii de încălzire. [36] SR EN ISO 15927-4 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru încălzire şi răcire. Temperaturi interioare de calcul. Metode de calcul simplificate. fără climatizare.

. Legea nr. Arii şi volume convenţionale. Norme metodologice privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate-HG nr. Partea I-a si a III-a. 211/2003 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate. Legea nr. industriale şi agrozootehnice.[45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] STAS 4908-1985 – Clădiri civile. Metodologie de calcul a performanţei energetice a clădirilor conform Legea 372-2005. privind performanţa energetică a clădirilor. 10/1995 privind calitatea în construcţii Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisiri energiei termice. 1070/2003. 372/2005. Auditul şi certificatul de performanţă energetică ale clădirii. Legea nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful