REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

CUPRINS 1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC
1.1. Criterii de confort higrotermic 1.2. Alcatuiri de pereti la constructii existente 3

2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE
2.1. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare 2.2. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare 2.3. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare 2.4. Efectul barierei contra vaporilor

8

3. SOLUTII DE ELIMINARE A CONDENSULUI
3.1. Prevederi generale (C203-91) 3.2. Placari exterioare la pereti 3.3. Placari interioare 3.4. Solutii locale 3.5. Izolarea suplimentara a teraselor 3.6. Izolarea placilor in contact cu solul

16

4. ETANSAREA LA AER - CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR

28

4.1. Conceptul de transfer de aer 4.2. Prescriptii tehnice 4.3. Pierderile de aer intr-o cladire 4.4. Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clǎdirii 4.5. Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat, cu condiţia de menţinere a confortului fiziologic 4.6. Concluzii

5. AUDITUL TERMIC SI ENERGETIC AL CLADIRILOR

38

5.1. Reglementari in vigoare 5.2. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor 5.3. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor 5.4. Parametri de performanta ai anvelopei 5.5. Calculul indicatorilor globali: 5.6. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia 5.7. Temperaturi superficiale normate 5.8. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi vizual 5.9. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi modernizate termic şi energetic

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

1

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

6. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE TERMICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE

63

6.1. Introducere 6.2.Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a clădirilor existente 6.3.Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din sectorul terţiar ANEXE 78 ANEXA 1. Transmitanţele termice (Ui), CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE ANEXA 2. TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (θr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC] ANEXA 3. SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE ANEXA 4. SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE ANEXA 5. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE ANEXA 6. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE /MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ ANEXA ANEXA 7. 8. DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE ALE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI CARACTERISTICI HIGROTERMICE UNOR MATERIALE TERMOIZOLANTE ANEXA 9. METODĂ DE CALCUL SIMPLIFICATĂ PENTRU DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE LA CLĂDIRILE EXISTENTE – TABELE CU VALORI PRECALCULATE PENTRU COEFICIENŢII DE REDUCERE/CORECŢIE “R1” SI “R2” ANEXA 10.CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA „G” ANEXA 11. ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 174/2002 ANEXA 12. LEGE NR. 372/2005 PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR ANEXA 13. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR ANEXA 14. CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA BIBLIOGRAFIE
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 2

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC
1.1. Criterii de confort higrotermic Scopul locuintei, pe langa altele este acela de a asigura un microclimat interior situat in domeniul de confort, domeniu studiat statistic. Incalzirea este conceputa astfel incat in perioada rece a anului temperatura interioara sa fie cuprinsa in limitele 18...23 °C, functie de rolul spatiului-incaperii. Astfel, in bucatarie sunt necesare 18 °C, in camere de zi sau dormitoare 20 °C, in bai 22 °C etc., aceste temperaturi asigurand senzatia de confort termic, ca si componenta esentiala a cerintelor “factorului om”. Evident ca, in functie de activitatea sa, omul necesita conditii corespunzatoare de temperatura. Umiditatea aerului interior, o alta componenta a exigentelor impuse de confort, constituie un factor esential. De exemplu, umiditarea relativa (ϕr) a aerului interior, variaza in conditii normate intre 50...70%, domeniu confortabil pentru o cladire de locuit. Dar, in alte tipuri de cladiri - industriale, agricole, umiditatea poate avea valori mult diferite, afectand atat oamenii, cat si procese tehnologice, calitatea unor produse, sanatatea animalelor etc. Particularizand pentru un domeniu restrans, acela al cladirilor de locuit, se poate percepe mecanismul uzual al producerii vaporilor de apa. Astfel omul cedeaza in permanenta, prin respiratie si transpiratie normala, apa spre mediul exterior, sub forma de vapori de apa. Pana la Ti=16 °C, aceasta degajare are o valoare constanta si egala cu go=31 g/om.ora si creste odata cu temperatura, ajungand la go=40 g/om.ora la Ti=20 °C. Prin aceasta degajare creste continutul de umiditate a aerului, adica umiditatea relativa ϕr, ajungand in domeniul inconfortabil, sau, la valori mari ale degajarilor de umiditate, se atinge valoarea umiditatii de saturatie, (ϕs) producandu-se condens. Astfel, intr-o camera neventilata, in care unei persoane ii revine o cantitate Go=24 kg aer (ceea ce corespunde la doua persoane intr-o camera de 18 m2) datorita degajarilor la nivel de go=31 g/om.ora, are loc o crestere a continutului de umiditate Δx=1,29 g/kg.aer. Aceasta inseamna ca,intro camera, in care temperatura este de exemplu Ti=16 °C si umiditarea relativa in momentul ocuparii camerei ϕr=50%, umiditatea ajunge la saturatie (ϕr=ϕs=100%) dupa numai 4,45 ore, iar la Ti=14 °C dupa numai 4 ore. In realitate, condensul apare mult mai repede, la ϕr < ϕs =100%, deoarece Tsi < Ti, deci condens pe suprafata interioara a elementelor de constructii in contact cu exteriorul. Un criteriu esential al confortului termic il reprezinta diferenta de temperatura dintre Ti si Tsi, diferenta care da marimea valorii rezistentei termice minime, necesare:
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 3

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rnec = Ti − Te . R’. creeaza o senzatie de inconfort termic. . stabilita pe criterii de ECONOMIE DE ENERGIE in exploatarea cladirilor. in conditiile variatiei temperaturii aerului exterior.5 . se realizeaza in principal. trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice minime.5 °C (ex.0 D≥1. R’m.max. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. iar conform STAS 6472/3-89 intre 2.verificarea conditiilor de aparitie a condensului in interiorul elementelor de constructie care fac parte din anvelopa cladirii.m ΔTi .in cazul incalzirii cu sobe D≥2..3 °C. Tudor Dan 4 . admisibile conform relatiei: R’m>R’min • • . C107-05 si a METODOLOGIEI de aplicare a Legi 372-05. calculate pentru fiecare incapere in parte. Stabilitatea termica a elementelor de construcii pe timp de iarna .verificarea sigurantei la fenomenul de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie perimetrala. .verificarea rezistentelor termice specifice corectate. care trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice necesare.. ale tuturor elementelor de constructie ale cladirilor. max i Valoarea ΔTi..max variaza in tarile central europene intre 2.dr.R . impunandu-se urmatoarele valori minime ale inertiei termice (D=∑Rj. conform prevederile STAS 6472/3-89 si a METODOLOGIEI.4. DIN CONDITIA DE CONFORT TERMIC: R’>R’nec • verificarea rezistentei termice corectate minime..ing. • • la cladiri din grupa I la alte cladiri D≥2. in primul rand prin marirea capacitatii elementelor de constructie de acumulare a energiei.5 Respectarea conditiilor obliga la efectuarea tuturor verificarilor termotehnice cerute de legislatia in vigoare si a satisfacerii tuturor cerintelor de buna comportare termotehnica. amplitudinea de oscilatie a temperaturii aerului interior sa nu depaseasca 1°C. Astfel.5 °C pentru pereti exteriori).sj) : .in cazul incalzirii centrale sau prin termoficare . prin respectarea regimului normal de exploatare in timpul incalzirii. O valoare mare pentru ΔTi. Stabilitatea termica poate fi realizata. astfel incat.o alta conditie impusa de necesitatile de confort. pe baza prevederilor din STAS 6472/4-89 si a METODOLOGIEI. conform prevederilor STAS 6472/3-89. 4.5. sunt obligatorii : • .

65 3.58 IV 1. date in tabelul nr.00 1.53 0. Tab.00 5.00 VALORI LIMITĂ APRECIATE minR’ maxR’ m2K/W 0.33 R’nec Zona climatică II III m2K/W 1. se admite R'nec = 0.73 3.00 3.40 0. valorile exacte se determină pe baza unor factori de corecţie determinaţi printr-un calcul de bilanţ termic.29 0.verificarea stabilitatii termice a principalelor elemente de constructie perimetrale.20* 1.26 m2K/W 2) La vitrine se admite R'nec = 0.71 R’min Cladiri Cladiri noi exist.13 1.00 1.29 0. Pentru marirea gradului de confort termic la cladirile de locuit.31* 1.26 0.42* 1.30 1.**) m2K/W 1.23 1) La casa scării şi la alte spaţii de circulaţie.dr.26 R'nec [m2K/W] Luminatoare 0.32 0.50 0.30 5. indiferent de grupa clădirii.32 0. [K] Δ θ i max 5 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.46 1. conform prevederilor din STAS 6472/3-89 cap.2.4 si din Instructiunile tehnice provizorii NP 2001989.50 3.50 1.46* 2.55 3.00 E * valori orientative. 1a Valorile normate şi valorile limită apreciate.50 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • .50 4.65 4.00 1. pentru rezistentele termice medii ale elementelor de constructie perimetrale.00 0.19 1.32 0.50 0.39 0.40 3.54* 1.09 1.71* 2.1b Grupa clădirii I II III IV OBSERVAŢII: Tâmplăria exterioară 0. Grupa Destinaţia clădirii ϕi Valori normate Δ θ i max Tab. se vor respecta valorile minime.33* 2.29 0.23 Pereţi exteriori vitraţi 0.max si incadrarea in grupe de cladiri este data in Tab.50 1. precum si in vederea reducerii consumului de energie in exploatare.50 1.33 1.58* 2.00 0.2.00 5. Tudor Dan .39 1. ale rezistenţelor termice la clădirile de locuit noi SIMBOLUL ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE I Pereţi exteriori de terasă T Planşee S P F/U Plăci pe sol Tâmplărie exterioară de pod peste subsolul neîncălzit 1.1a si 1b.28 1.ing.22 m2K/W Valorile ΔTi.26 0. ** valori orientative pentru clădiri existente care se reabilitează (clădire de referinţă) Rezistenţe termice necesare pentru elementele de construcţie vitrate Tab.

0 3.2.5. cămine. inferioara temperaturii punctului de roua.. R’med>R’min ΔTi.. policlinici. a.θ r Deci. ci si in interiorul elementului in contact cu exteriorul atunci cand : pv ≥ ps STAS 6472 nu conducea la o proiectare care sa elimine producerea condensului.5 II III *) Δ θ r = θ i .8 • Δ θ r Pardoseli 2. internate Spitale. ci limiteaza cantitatea de apa de condens produsa in perioada rece a anului.. ş.atunci când sunt disponibile date climatice medii lunare (temperaturi şi umidităţi relative).ing.4. (documente recomandate: SR EN 13788: “Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de construcţie – Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficiale critice şi condensului interior – Metodă de calcul “) .max = 2.0 4.0. grădinţe Şcoli. nerealizarea conditiilor impuse de STAS 6472 sau C107-05. pentru fiecare soluţie selectată. licee.0 Δ θr Tavane 3. conduc la inconfort termic.5 6. Fenomenul are loc nu numai pe suprafata interioara.5 0. ş.. exterioare.5 3.2. Creşe. cu regim normal de umiditate Clădiri sociale cu regim ridicat de umiditate Clădiri de producţie cu regim normal de umiditate Clădiri de producţie cu regim ridicat de umiditate *) 60 50 60 ≤75 Pereţi 4. planseelor etc. au o tempratura locala (Tsi). Alte clădiri social .dr.0 °C(pentru cladiri de locuit) D ≥ 1. Alcatuiri de pereti la constructii existente REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER clădirii I (%) • • • • • • • IV • Clădiri de locuit.5 4.. Din punct de vedere strict formal.5 Tsi > τr Verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens superficial şi interstiţial este obligatorie în etapa de audit energetic în care se face analiza soluţiilor de îmbunătăţire a performanţei termo-energetice a clădirii. Tudor Dan 6 . conform relatiilor : m w ≤ mv ΔWef ≤ ΔWadm cu semnificatiile conform STAS 6472.0 2. R’≥ R’nec.culturale. condensul se produce atunci cand suprafata interioara a peretilor.0 3.a. 1.

functie de alcatuire in limitele Ro=0.0..nec impus de STAS. cel putin la nivelul solutiilor propuse. Solutii de realizare a peretilor exteriori inainte de 1984 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof... majoritatea elementelor de constructii in contact cu exteriorul nu satisfac exigentele higrotermice ale STAS 6472/2-1989. realizarea peretilor a cunoscut o imbunatatire din punct de vedere termotehnic. dar cu valori inca mult inferioare ale Rnec fata de cele din tarile Vest-Europene.zona IV θe = . pentru perioada de iarnă.5 °C. Tudor Dan 7 ..5.15oC θe = .43 m2K/W.dr.. conform căreia teritoriul României se împarte în 4 zone climatice.. Revizuirea STAS 6472 din 1989. aduce un spor de rezistenta necesara la izolarea termica prin micsorarea valorii ΔTi..4. Temperaturile exterioare convenţionale de calcul se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României. Aceasta actiune este cu atat mai actuala cu cat se are in vedere satisfacerea valorilor R’min si R’nec din tabelele 1 si 2.zona II .zona III .202% din Ro.97 m2K/W.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Alcatuirea peretilor constructiilor civile.1. realizati pana in 1984 au prezentat performante termice. intre limitele Ro=1.2.54..21oC B C brick m asonry brick with vertical hollows A Autoclaved aerated concrete D reinforced concrete AAC 25 cm 37 cm 5 30 cm 5 12 5 9 5 27 cm E reinforced concrete mineral wool F AAC reinforced concrete G reinforced concrete AAC Fig.1) Dupa 1984..zona I .38. reprezentand 115.max = 2.18oC θe = . In consecinta. SR 1907-1/97 cuprinde această hartă.nec (fig.. astfel : .12oC θe = .81% din Ro.ing. fiind necesare o actiune generala de reabilitare a acestora cu consecinte asupra confortului higrotermic-fiziologic si economiei de energie. satisfacand 45.

KD Uzual. ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ .2. Tudor Dan 8 . 1 mare spre interior). • pentru reducerea pierderilor de caldura spre spatiile de circulatie comuna. aparate de inchidere automata a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare Reabilitarea higrotermica a constructiilor existente care nu satisfac performantele impuse de STAS 6472 se poate realiza. se vor prevedea windfanguri la intrarile in cladiri.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a AAC masonry b AAC brick masonry c reinforced concrete mineral wool AAC 5 5 35 cm 15 30 45 cm 2 8 7 12 30 cm d AAC masonry e reinforced concrete mineral wool f AAC reinforced concrete 45 cm 7 8 12 20 15 Fig. cat mai impermeabile la transferul de caldura (R mare.1. termoizolante. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE 2. tinand seama si de existenta cladirilor invecinate . /21/ : . Solutii de realizare a peretilor exteriori dupa 1985 2. la interior . in principal prin dispunerea unor straturi suplimentare. spre interior. bariere contra vaporilor. se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri : /20/. intalnim solutii cu dispunerea de straturi suplimentare : • • • termoizolante. Pentru imbunatatirea comportarii termotehnice a cladirilor de locuit si pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare termica. λ mic) sau migrarea vaporilor (Rv mare. la exterior . desi nu se considera in calcule.La alcatuirea generala a cladirii : • la stabilirea pozitiilor si dimensiunilor tamplariei exterioare se va avea in vedere atat orientarea cardinala cat si orientarea fata de directia vanturilor dominante.

ing. cat si fata de infiltratiile de aer . . • la peretii interiori ai camarilor aerisite direct se vor prevedea masuri de termoizolare s. bowindouri si in jurul golurilor de ferestre si usi de balcon s. considerarea pierderilor de caldura datorate permeabilitatii ridicate la aer a unor elemente de constructie. 2.) .dr. • la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza solutii constructive care permit infiltratii de aer (de ex. in scopul pastrarii pe o durata cat mai mare a calitatii cladirilor.In vederea reducerii infiltratiilor de aer rece • • • • la tamplaria exterioara se vor lua masuri de etansare corespunzatoare a rosturilor dintre tocuri si conturul golurilor de pereti .a. cu cel putin 3 randuri de geamuri sau cu geamuri termoizolante .a. rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “inchis” si vor fi etansate cu chituri de calitate corespunzatoare care sa confere o siguranta deplina atat fata de infiltratiile de apa. Pe langa aceste solutii de reabilitare. . logii. zidarii netencuite) . prin diminuarea rezistentei termice specifice conform prevederilor din STAS 6472/7-85. se va urmari eliminarea totala sau reducerea in cat mai mare masura a puntilor termice de orice fel.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER usilor de intrare in cladiri. masuri de exploatare rationala. incalzirea spatiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinte s. termoizolatii la usile de intrare in apartamente. suprafetele vitrate. se va utiliza exclusiv tamplarie de buna calitate si prevazuta cu garnituri de etansare . .La alcatuirea elementelor de constructie perimetrale : • • • se vor utiliza solutii cu rezistente termice specifice sporite. atice). luminatoarele si tamplaria fixa vor fi prevazute cu solutii de etansare care sa excluda orice infiltratii .a. socluri. cat si la balcoane. se va face in conformitate cu prevederile din STAS 6472/3-89 pct. ce le definesc aptitudinea pentru exploatare (conform Indrumator cadru privind Exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflat in proprietatea REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. vata minerala s. cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren. cornise. in special in zonele de intersectii a elementelor de constructie (colturi.a. se vor utiliza solutii imbunatatite de tamplarie exterioara. Tudor Dan 9 . la peretii din panouri mari prefabricate.6.

. bucatarii. De exemplu : • locuinta/apartamentul se va aerisi dupa necesitate. • curăţirea periodică a coşurilor de fum. spatiile ocupate trebuie ventilate cu o ratie de (0.0) schimburi/ora pentru a asigura un microclimat sanatos . în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea combustibililor solizi sau lichizi. dar cel putin dimineata si seara pentru a asigura un microclimat care sa impiedice aparitia condensului si umezirea peretilor. Tudor Dan 10 . • asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor.. marirea efectului caloriferelor se poate face prin izolarea suplimentara a niselor din spatele acestora. • repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a acestuia. in principiu. se va evita excesul de plante in incaperi si a pastrarii apei in vase deschise sau vana .1. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare Aceste solutii se utilizeaza rational atunci cand este necesara o reabilitare locala a izolatiei termice. • repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor... • • • • • nu se va folosi bucataria pentru fierberea rufelor decat daca exista hota pentru ventilare sau se deschid ferestrele si nu se usuca hainele in incaperile locuintei .dr.INCERC Bucuresti) pot conduce la eliminarea unora din fenomenele care genereaza inconfort higrotermic.ing. nu se vor acoperi caloriferele pentru a nu reduce efectul lor termic .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER autoritatii publice . • spatiile mari generatoare de umiditate (bai. aluminiu etc. prin dispunerea de folii reflectorizante (staniol.Indicativ C 247 -93 . • uscarea subsolurilor inundate. uscatorii) se vor ventila spre exterior si nici un caz. Solutiile prezinta : * dezavantaje : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cu un pret de cost minim sau daca fenomenul de condens nu este amplificat sau generalizat. nu se va folosi instalatia de gaze din bucatarie pentru incalzirea altor spatii ale locuintei.5.) in spatele elementelor. • asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii). • dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale. spre interiorul locuintei. prin reglarea robinetului de alimentare pentru a genera o Ti=18..2.23 °C etc. 2.

. . .3). . . Se constata ca. tehnologic. reducand efectul de volanta termica al acestora . Pentru a avea un termen de comparatie.nu deranjeaza plastica fatadelor .presupun obligatoriu bariera contravaporilor .plasa φ5/20 . . .4 se traseaza noile diagrame T (°C). acest caz fiind tratat la pct.deranjeaza locatarii pe perioada executiei . in majoritatea cazurilor ancorari speciale la suportul existent .nu elimina complet fenomenul de condens. . nu se elimina fenomenul de condens.reduc temperatura de aparitie a condensului de la (+2.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER .plasa rabit .au un pret de cost mai redus . . doar reducandu-l . pv(Pa) si ps(Pa) intr-un sistem de coordonate T(°C)... locuibil (si asa destul de redus) .2.nec.+4) °C la (-3.transfera condensul spre interior . . Important de semnalat este faptul ca diagrama pv este secanta la ps pe starificatia nou dispusa (in lipsa barierei contra vaporilor) deci fenomenul de condens.nu rezolva puntile termice la imbinari. . centuri etc. Diagramele sunt trasate la Te = -15 °C. Stratificatia nou adoptata satisface performanta Ro ≥ Ro. . de grosime 27 cm.-7) °C . comentariul fiind necesar pentru comportarea la condens.tencuiala de var. la care se suplimenteaza alcatuirea cu straturi : . Pentru a studia efectul straturilor suplimentare dispuse la interior se adopta un perete exterior de tip panou mare prefabricat.dr.nu necesita schela pentru executie .se executa relativ simplu.nec. Tudor Dan 11 . chiar redus. chiar in conditiile satisfacerii performantei Ro ≥ Ro. in alcatuirea clasica (fig. pv(Pa) si ps(Pa) pentru noua alcatuire.. . p(Pa) si Rv (m/s) pentru un perete existent. . dar momentul aparitiei condensului se transfera de la +4 °C la -7 °C temperatura exterioara.vata minerala lipita pe suport . s-a transferat spre interior.4 (cu bariera).ing. * avantaje : .nu necesita. fara bariera de vapori. Nu s-a prevazut bariera contra vaporilor nici la straturile suplimentare. .diminueaza din efectele masivitatii termice. se traseaza diagramele de T (°C). . transferand straturile masive intr-o zona “mai rece”. In fig.reduce din spatiul util. Aceasta poate conduce la mentinerea sau aparitia REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

in solutia clasica. Diagramele calitative de variatie T. existenta. Tudor Dan 12 . Din grafic se constata ca.dr. Alegerea variantei de bariera contra vaporilor este dependenta de locul de amplasare. Ca solutii.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER mucegaiului pe suprafata interioara initiala (suprafata suport pentru stratificatia noua) intr-o zona inaccesibila pentru a putea fi curatat sau eliminat chiar si in conditiile unui tratament superficial conform /17/. Ca dispunere.vopsea pe baza de bitum (2. Fig.3 straturi). ..vopsea pe baza de ulei (2. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. avand Rv foarte mare.. ea poate fi amplasata pe fata interioara a termoizolatiei stratificatiei suplimentare sau chiar pe suprafata interioara a noului perete. tipul incaperii etc.folie aluminiu .. . se pot adopta : .. .folie plastic . pv si p s.ing.3 straturi) . este necesara introducerea unei bariere contra vaporilor.3.

impermeabila la apele meteorice. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare Aceste solutii se utilizeaza cu eficienta maxima. fara bariera contra vaporilor 2. mai ales pentru eliminarea fenomenului de condens. .ing. .dr.impun sisteme de prindere la suport a straturilor suplimentare . uneori nejustificate. pentru a nu afecta termoizolatia noua .straturile noi trebuie sa satisfaca exigentele rezultate din expunerea la fenomene de inghet-dezghet. Solutiile prezinta : * dezavantaje : .presupun in consecinta un pret de cost mai ridicat . variatii de temperatura etc. fiind cele recomandate tehnic. . pv si p s.necesita schela pentru executie .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Diagramele calitative de variatie T. .elimina complet fenomenul de condens .nu deranjeaza locatarii pe perioada executiei . Tudor Dan 13 .4.nu reduce din suprafata utila a cladirii . . .necesita o protectie a termoizolatiei. necesitand lucrari pe suprafete mari.3. * avantaje . in solutia cu termoizolare la interior. umiditate . prin efectele asupra comportarii higrotermice. -afecteaza plastica fatadelor. . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

Tudor Dan 14 . a peretelui.dr. ps pentru situatia dispunerii straturilor suplimentare la exterior (la Te = -15°).2.4. Efectul barierei contra vaporilor Utilizarea unor bariere contra vaporilor dispuse spre interior este avantajoasa tehnic indiferent unde se dispun straturile suplimentare. Datorita Rv mare a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. in cazul dispunerii acestor straturi la interior (fig. Diagramele calitative de variatie T. in solutia cu termoizolare la exterior. 2. Cu alcatuirile prezentate la pct. In fig. cu toate ca s-a utilizat aceeasi stratificatie ca si in fig.nec.2.4.ing. Conditia esentiala insa ca Rv pentru straturile noi sa fie cat mai mici. Dar. majorand efectul de volanta termica a acestora. Acest criteriu de alcatuire rezulta si din relatia : mw = 3600( p vi − p s p s − p ve − )N w R 'v R"v cu semnificatia termenilor conform STAS 6472.5 s-au trasat diagramele T. spre deosebire de cazul anterior cand ar trebui sa fie cat mai mari. fie pe suprafata “calda” (interioara) a termoizolatiei suplimentare. acestea se dispun fie pe suprafata interioara nou realizata.pastreaza in “zona calda” elementele cu masivitate termica ridicata. pv. pv si p s.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER .5. Se constata ca este indeplinita conditia de eliminare a condensului. in conditia realizarii conditiei Ro ≥ Ro. Fig.4) bariera contra vaporilor este necesara si obligatorie.

SOLUTII DE ELIMINARE A CONDENSULUI 3. fac ca solutiile utilizate inainte de 1985 sa nu satisfaca R ≥ Rnec.STAS 6472-89) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.6.6).ing. Diagramele de variatie T. Deci.dr. Decretul nr. se impune o ventilare naturala mai activa (ocazionala sau permanenta prin fante in tamplaria ferestrelor). creste umiditatea relativa (ϕr) ajungand la a se atinge temperatura punctului de roua pe suprafata interioara.(cf. dar mai ales pe suprafata ferestrelor (cu R mai mic decat al peretilor).256/1984 si modificarile aduse de STAS 6472-89 in principal prin modificarea ΔTi.max. Peretii nu mai permit “aerisirea” incaperilor printr-o migrare naturala a vaporilor. pv si p s. Ti>Te Fig.1.16 m2 K/W . presupune indeplinirea conditiilor impuse de STAS 6472. deoarece era prevazut ca Rmin = 1.cu bariera contra vaporilor 3.. se transfera primul punct de “minim” al presiunii de saturatie intr-o zona a peretelui cu presiuni partiale ale vaporilor mult mai mici (fig.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER barierei. Prevederi generale (C203-91) Satisfacerea conditiilor de confort termic si/sau eliminarea situatiilor de condens. Dispunerea unei bariere impermeabile la vapori poate conduce insa si la efecte negative. in solutia cu termoizolare la interior. Tudor Dan 15 .

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

necesitand imbunatatirea izolarii termice a elementelor exterioare,avand in vedere si prevederile impuse de actualele norme, cu valorile medii prezentate in tabelul 1 si 2. Deasemenea, la cladirile executate cu pereti exteriori neomogeni, cu punti termice datorate nervurilor de legatura din beton armat (panouri mari) sau la diafragme din beton armat in trei straturi pe suprafata interioara a acestor pereti apar fenomene de condens si mucegai, deoarece: Tsi < τr Acelasi fenomen, dar mai rar, se intalneste la peretii adiacenti casei scarilor sau la planseele peste holurile intrarilor in blocuri sau peste subsoluri neincalzite. Acest fenomen apare atunci cand aceste elemente de constructii nu au prevazuta in alcatuire straturi izolatoare. Pe langa realizarea unor straturi suplimentare se pot lua masuri suplimentare ca ; reducerea surselor de umiditate, etansarea ferestrelor, ventilarea corespunzatoare, vitrarea logiilor, respectarea instructiunilor de intretinere si exploatare a cladirilor etc. Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se vor lua masuri ca : a) la protectii izolatoare aplicate la exterior : - se curata suprafata suport de zugraveala, placaje ceramice etc., pana la tencuiala sau beton (daca tencuiala este alterata) ; - la structuri cu panouri mari prefabricate, rosturile orizontale si verticale se mateaza cu mortar adeziv pe baza de ciment+aracet+nisip (1:0,5:1,5),sau cu chituri permanent plastice(in solutii moderne) ; - suprafetele denivelate se vor ciopli sau rectifica cu mortar de ciment ; b) la protectii izolatoare aplicate la interior : - se curata suprafata suport de finisaje pana la tencuiala sau beton (daca tencuiala nu este aderenta) ; - se fixeaza punctele de fixare a galeriilor pentru perdele, alte obiecte fixate pe perete ; - se curata suportul pentru prevenirea mucegaiului cu solutie bromocet 5%, sulfat de cupru 2...5%, betonoftal 10% etc. Zonele cu mucegai se ard inainte cu flacara, cu lampa de benzina. In continuare se trateaza diverse solutii de imbunatatire a izolatiei termice, cu dispunere la exterior respectiv interior. 3.2. Placari exterioare la pereti 3.2.1. Placari cu polistiren celular In aceasta solutie, protectia stratului de izolatie termica se poate realiza din : - tencuiala armata
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 16

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

- glet de mortar adeziv, armat cu tesatura din fibre de sticla. Grosimea stratului de polistiren rezulta dintr-un calcul termotehnic, recomandandu-se min. 4,8 cm (grosime placi polistiren). In prealabil aplicarii placilor se impusca bolturi metalice la 50 cm, de care se leaga agrafe din sarma de otel zincata φ 1...1,5 mm, care se vor trece prin termoizolatie (fig.7). Inainte de aplicarea polistirenului, suportul se trateaza conform pct.3.1a. Pe urma se aplica un grund din mortar de ciment+aracet+nisip (1:0,3:1), peste care, dupa cel putin 24 ore se aplica straturi din mortar de ciment - aracet-nisip (1:0,5:1m5), de 10 cm x 0,5 cm, la 30 cm distanta, atat pe suport, cat si pe polistiren. Se aplica placile de polistiren, presandu-le cu role de lemn. Realizarea protectiei termoizolatiei se poate face in doua variante : a) peste placile de polistiren aplicate ca mai sus se dispune o plasa de armatura (φ3...5/20) si o plasa de rabit. Plasa de armatura se fixeaza la suport cu agrafele din sarma zincata legate de bolturi, iar plasa rabit se leaga de plasa de otel. Peste acestea se aplica un strat de mortar obisnuit 20 mm (ciment-var), iar peste min. 72 ore, pe acesta se aplica un strat impermeabil la apa si permeabil la vapori. Acest ultim strat - aplicat prin vopsire - pensulare manuala, se realizeaza in trei straturi cu un interval de 3 ore intre straturi. Primul strat se realizeaza din Aracetal B55LC-L1 diluat 15% cu toluen sau Romacril Er : apa, 1:3. Celelalte doua straturi nu se dilueaza ; b) fixarea placilor de polistiren se poate face si cu placute metalice fixate cu saibe si piulite metalice de bolturile impuscate (fig.8). In prealabil, placile au fost fixate pe suport cu mortar adeziv, aplicat continuu, 2...3 mm, in componenta ciment Pa35 - aracet D50 nisip 0...1 mm in proportii 1:0,6:1, cu apa dupa necesitati. Peste placile de polistiren astfel fixate se aplica un amorsaj din Aracet D50-apa, 1:3, lasat sa se usuce 24 ore. Pe placile astfel pregatite se lipseste cu mortar adeziv 1...2 straturi din tesatura de fibre de sticla, iar dupa 24 h se aplica o protectie de cca. 3 mm de mortar adeziv. Dupa uscare acesta se poate zugravi normal. 3.2.2. Placari cu BCA-GBN 35 Aceasta solutie este recomandata atunci cand se urmareste eliminarea fenomenelor de condens si mai putin pentru imbunatatirea rezistentei la transfer termic. Se utilizeaza placi de 30x60x7,5 cm, pentru placare pe intreg frontonul sau fatada cladirii (cu avizul proiectantului de arhitectura si structura). Lucrarile pregatitoare ale suprafetei suport sunt similare celor de la pct.3.2.1.
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 17

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Placarea se poate realiza in doua variante, diferenta fiind modul de fixare la suport respectiv executia protectiei BCA-ului. a) placari cu BCA-GBN 35 de 7,5 cm, cu fixare pe centuri de b.a. si protejate cu tencuiala. Centurile se realizeaza de grosime egala cu a BCA-ului si latime 12 cm. Centurile se armeaza cu min 2φ12 OB37, prinse de praznuri ancorate in gauri inclinate la 45°. Inainte de introducerea praznurilor, in gauri se introduce mortar de ciment fluid (max. 1 m intre gauri). Placile de BCA se uda pe spate si canturi, la fel suportul si se aplica pe acestea un mortar M100-T. La colturi, stratul de BCA se intoarce min 60 cm sau pana la primul rand de ferestre. Tencuiala de protectie se executa in trei straturi : sprit, 2...3 mm, grund 10...12 mm si tinci max. 5 mm, din mortar de cimentvar-nisip, in proportii diferite, functie de strat (fig.9). b). placari cu placi BCA-GBN-35 de 7,5 cm grosime fixate mecanic si protejate cu pelicule acrilice. Pe suprafata suport se impusca bolturi, 2/placa, φ3 mm, iesind in exterior cca. 30 mm. In placi se practica goluri φ20...25 mm,de adancime 35 mm, cu burghiul. Bolturile si gaurile se practica din doua in doua randuri. Placile din BCA se lipesc de suport cu un mortar adeziv, care umple si gaurile in care intra bolturile impuscate. Protectia hidrofuga a BCA-ului se realizeaza printr-o pelicula de ARACETAL B55 LC, executata in trei straturi (fig.10).

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

18

7. Placare cu polistiren.3. ureice sau fenolformaldehidice. de 40.dr. 8. liate cu rasini acrilice.ing. Placari cu placi termoizolatoare din deseuri textile Se utilizeaza in cazul unor situatii generalizate de condens. Se poate realiza in doua variante : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Termoizolatie de grosime functie de material Fig. Placare cu polistiren prin fixare cu placute metalice 3. Tudor Dan 19 . 50 sau 60 mm grosime. cu fixare cu bolturi Fig.2. folosind placi din deseuri textile.

Suprafata suport se spituieste si se perie pentru a fi rugoasa si curata. 3. protejate cu mortar adeziv armat cu tesatura din fibre de sticla. aplicata 2.. Suportul se amorseaza cu aracet D50 si apa 1:3. Peste acestea se executa protectia in trei straturi : . se aplica un strat de armorsaj din mortar adeziv. iar intre ele bolturi impuscate la 50x50 cm.3. Placari interioare 3. Placile se aplica prin lipire cu mortar adeziv. agrafele iesind prin placi. armat cu tesatura din fibre de sticla. iar la 24 h un strat de tinci 1.smir 10 mm M50T .. prin presare. placile se asigura cu cleme metalice. la un regim max. Pe langa o lipire cu mortar adeziv (ciment-aracet-nisip fin). Placari la pereti spre casa scarilor Se poate utiliza atat polistiren celular.100 cm.1. fig. de jos in sus.1. Tudor Dan 20 .3 cm in strat continuu. P+4E. Dupa uscare. Se monteaza plasa φ4/200 stransa pe placi cu sarma zincata si de ea se leaga plasa rabit.2 mm peste care se va executa un glet de var-ipsos-ciment-aracet . In ambele situatii. Protectia se realizeaza cu mortar adeziv 5 mm. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.8 . Placile de polistiren de 30x30 cm se lipesc cu pasta adeziva..min. 1/m2 sau bolturi impuscate la 50 cm si agrafe din otel zincate. de care se leaga agrafe de sarma de otel zincata φ1 mm. termoizolatia se dispune pe fata rece a peretelui.3.5 cm grosime.ing. cat si vata minerala.grund 10 mm M25T .. a) placari cu polistiren celular. Placile se prind pe suport cu o retea de buloane la distane 90. la orice regim de inaltime..tinci 5 mm M50T .. b) placi lipite cu mortar adeziv si asigurate mecanic.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) placi ancorate mecanic si protejate cu tencuiala armata de 2.

Se realizeaza un caroiaj din sipci de lemn de 3x4 cm fixate la suport. Tudor Dan 21 .dr.ing.10. In acest caroiaj se fixeaza placile G100 de 5 cm.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 2Φ12 Fig. Termoizolarea la exterior cu placi de BCA b) placari cu placi din vata minerala protejate cu gips-carton. Daca REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.9. Fig.

3...4. peste vata minerala se dispune folie de polietilena de 0.5 cm (al treilea) in compozitii diferite. cca.25. de 30 cm. Suprafata tinciului se trateaza cu glet de var si se vopseste cu culori de apa.1.7 cm (al doilea).1 mm. agrafele strapungandu-le si legandu-se de o plasa φ3/20 pe care este fixata plasa rabit. Compozitia mortarului (perlit expandat.5 cm.5.. Tudor Dan 22 . 3.. ca zone de imbinari la panouri mari.. Tencuiala Fig. Tencuieli difuze si biacide Se utilizeaza la reparatii locale care prezinta condens.11. 0.ing. prinse cu suruburi pentru lemn de caroiajul din sipci.3.11). Peste acestea se fixeaza placi de gips-carton. Finisajul final poate fi tapet sau zugraveala obisnuita pe un glet.5.0.2. 8.. Intre plasa φ3/20 si placile izolatoare se dispun distantieri. prevazute cu saibe si piulite. (primul strat) 0. ciment var si adaosuri hidrofobizante) face ca acesta sa nu poata acumula apa si impiedica dezvoltarea mucegaiurilor (la 2. Placari la plansee peste spatii neincalzite Placile termoizolatoare din vata minerala (40 mm) sau saltele din produse textile netesute 4.dr. Izolare termica suplimentara la planseu peste subsol 3.5 cm se dispun pe fata rece a planseului.. cupoane φ12. Modalitatea de preparare a mortarului si executia se prezinta in /17/.. Se monteaza elementele de placaj. Solutii locale REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.30m2K/W). Se dispun bolturi impuscate la cca. 3... indreptate in jos.. stalpi in zidarie etc. 50 cm intre ele. de care se prin agrafe din sarma zincata.4 cm grosime pot aduce un ΔR = 0.3.10/m2 (fig.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER placile sunt aplicate pe fata calda a peretelui.. Protectia termoizolatiei se executa din mortar de ciment-var-nisip in grosime 1.0.

b) corectarea puntilor termice la parapetii balcoanelor sau logiilor. Se poate adopta placarea cu BCA GBN 35 de 75 cm. idem si stratul de protectie (fig.dr. a) corectarea puntilor termice din dreptul imbinarilor verticale ale panourilor mari.Alcatuirile prezentate se pot realiza atat la constructii noi cat si la constructii existente la care se doreste utilizarea confortabila a subsolurilor respectiv crearea unei ambiante in conditii de confort termic civilizat. Solutiile din fig.. tab. Exemple de alcatuire respectiv de calcul a rezistentei termice in camp curent sunt date in fig.5.3.6..13).14 simple si usor de executat cerceteaza aceasta situatie. 3. 3. terasele nu satisfac performantele de izolare termica.1. fixat cu mortar adeziv si asigurat mecanic (fig.ing..2. rezistenta minima la transfer termic la o placa pe sol este de 4. Izolarea placilor in contact cu solul In conformitate cu /20/.12).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Dintre solutiile adoptate pentru corectii locale ale puntilor termice se trateaza doua.5 m2K/W.3. dar pot fi adoptate si la cele circulabile. valoare care se poate asigura numai printr-o alcatuire corespunzatoare a straturilor de izolare termica. in special la terase necirculabile. Tudor Dan 23 . 3. frecvent impuse de prezenta condensului. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.1. Prinderea la suport se face in tehnologiile prezentate la pct. Izolarea suplimentara a teraselor In numeroase situatii.1 din cap. atat in camp cat si la colturi.15. cu polistiren celular sau BCA.

12. Tudor Dan 24 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Corectarea izolatiei la parapetul ferestrelor de balcon REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Corectarea puntii termice cu izolatie la rost. Fig. la structuri din panouri mari prefabricate.dr. 13. pe o latime de minim 60cm.ing.

Izolarea suplimentara a teraselor existente REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.14.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.dr. Tudor Dan 25 .

Tudor Dan 26 .ing. Umplutura Fig. Beton de egalizare 8.15.CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Hidroizolatie orizontala 6. Izolarea placilor pe sol 4.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER LEGENDA 1. ETANSAREA LA AER . Strat de pietris pentru ruperea capilaritati 7. Strat termoizolant 5. Pardoseala 3. Strat suport al pardoseli 4. Placa pe sol 2.dr.

In perioada rece a aerului.ing. Mecanismul de infiltrare a aerului are la bazã efectul a trei forte : * miscarea ascensionalã a aerului .a) este cauzatã de diferenta de densitate a aerului ca rezultat a temperaturii diferite. prin aportul substantial asupra temperaturii interioare.16. constituie o sursã importantã de pierderi de cãldurã prin convectie directã. * presiunea vântului .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 4. fãrã a solutiona în detaliu elemente de alcãtuire sau etansare.efectul de semineu (fig. Fisurile cele mai importante le gãsim pe perimetrul usilor si ferestrelor. Principalul efect al infiltratiilor de aer. deci. modificã presiunea interioarã a aerului. Ventilatia mecanicã.c).1. Fatada expusã vântului suportã o presiune care conduce la infiltratii de aer. Miscarea ascensionalã . iar celelalte fatade si acoperisul sunt supuse unei suctiuni.). dar creeazã o presiune negativã care favorizeazã infiltratiile (fig. care trebuie colmatate si etansate. aerul se infiltreazã prin fiecare întrerupere a continuitãtii elementelor de constructii (strãpungeri pentru cabluri electrice. cu influente majore asupra confortului ambiental. In plus. mucegai. Aerul se deplaseazã de la interior spre exterior (exfiltratie) respectiv de la exterior spre interior (infiltratie). daca acest aspect este înteles în profunzimea consecintelor sale. Evacuarea fortatã a aerului din bãi. Conceptul de transfer de aer Etansarea la transferul de aer a elementelor de constructii constituie o cerintã esentialã de alcãtuire. Standardele in vigoare trateazã teoretic problematica permeabilitãtii la aer. prin partea inferioarã a clãdirii. aceastã conditie fiind implicit tratatã la "economia de energie". iar aerul rece încearcã sã penetreze la interior.dr. Aerul care se infiltreazã prin orificiile mici sau mari ale anvelopei unei constructii. Actiunea vântului se manifestã prin diferenta de presiune exercitatã pe fatadele clãdirii (fig. * efectul sistemelor de ventilare. are provoacã infiltratii. 16. uscãtorii etc. exfolieri ale zugrãvelii sau a tencuielii etc. bucãtãrii.b).planseu sau perete tavan etc. a umiditãtati respectiv a contributiei la împrospãtarea volumului de aer interior. Tudor Dan 27 . coroziune. efecte REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Exfiltratiile de aer umed sunt cauze ale unor probleme care apar la anvelopã ca efluorescente. Legea Calitãtii în constructii nu prevede distinct exigenta de permeabilitate la aer. rezolvã problema umiditãtii excesive sau a aerului viciat.16. în general practica proiectãrii si executiei neglijând acest aspect. rosturi perete . în perioada rece a anului este cel de a modifica rezistenta specificã la transfer termic si de a mãri sarcina termicã necesarã încãlzirii interioare. aerul cald care este dilatat se ridicã si încearcã sã iasã prin partea superioarã a clãdirii.

dr. # ij coeficientul de permeabilitate la aer al materialului . datã în STAS. De asemenea se corecteazã rezistenta la transfer termic. Efectul infiltratiilor de aer în perioada rece a anului se concretizeazã în mãrirea sarcinii termice cu cantitatea de cãldurã necesarã încãlzirii aerului infiltrat prin toate elementele delimitatoare ale unei încãperi : u Q = ∑ J . Acesta defineste conditia de dimensionare a elementelor de constructii la permeabilitate la aer prin relatia : R ≥R a min unde d j (m / s) R = d sau R = Σ a a i i j # dj = grosimea stratului .S ( T − T ) (w) i mj p j t e j=1 unde : # Jmj = densitatea fluxului de aer care trece prin rosturile unei ferestre .ing. # Rmin = valoarea minimã a rezistentei la permeabilitate la aer. Prescriptii tehnice Standardul naþional care reglementeazã transferul de aer prin elementele de constructii este STAS 6472/7 (23).2. Tudor Dan 28 . 4. functie de viteza vântului si rezistenþa necesarã la transfer termic. tinând cont de infiltratiile de aer. pentru diferite elemente de construcþii. # cp= cãldura masicã a procesului izobar pentru aer .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER directe asupra temperaturii interioare respectiv a confortului termic si mai ales asupra consumului de energie. a) b) c) Fig. cu relatia: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. c .16 Mecanismul infiltratiilor de aer.

dr. n . In metoda fisurilor se calculeazã debitul de aer în litri/sec.25 pânã la 2. In consecintã. pierderea de cãldurã prin infiltratii : qi = 0.1 si 2.cp. Ca relatie alternativã se foloseste si formula: qi = 1. Aceastã situatie se suprapune peste situatia existentã în care elementele de constructii în contact cu exteriorul (pereti. CANADA) trateazã problematica infiltratiilor de aer în mod similar.335 . In consecinþa exigentei de economie de energie.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rc 1 [1 − exp(− J m . existentã si în alte tãri. de numãrul peretilor în contact cu exteriorul.Te ) (W) unde : # n = numãrul de schimuri de aer pe orã . ceea ce presupune cã relatia de verificare este satisfãcutã. Ips (Ti . Relatia este utilizatã în metoda schimbului de aer. a deformatiilor în timp a tâmplãriei etc.6 l/s. adunând la pierderile de cãldurã prin elementele de constructii. Normele strãine. o apreciere corectã a infiltratiilor de aer poate conduce la rezistente la transfer termic. bine etansatã si pânã la 25 l/s. Tudor Dan . Valorile densitãtii fluxului de aer care trece prin rosturile unei ferestre sunt în realitate cu mult mai mari decât cele calculate conform normelor.m. de exemplu cele nord-americane (SUA. corectate. sau m3 /h care se infiltreazã pe perimetrul ferestrelor si usilor exterioare. datoritã imperfectiunilor de executie. tin cont numai de infiltratiile de aer prin ferestre.ing. mult diferite fatã de rezistenta la transfer termic (R) în absenta infiltratiilor. (Ti . Debitul de infiltratie poate varia între 0.Te) unde: Ips = debitul de infiltratie în l/s. de calitatea anvelopei si de presiunea care se exercitã asupra acesteia. Aceastã ratã de schimb depinde de functiunea încãperii.l pentru o fereastrã nouã.2 . etansarea ferestrelor si usilor împotriva infiltratiilor si prevederea de bariere impermeabile la aer constituie o practicã curentã în proiectare si executie. acceptându-se numãrul de schimburi de aer ale volumului unei încãperi de 0.m. la majoritatea clãdirilor existente si cu atit mai putin a prevederilor cuprinse in tab.5/h.Ro )] J m . neetansatã. plansee) nu satisfac exigenta de izolare termicã prevãzutã de STAS 6472/3-89. 29 (W) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. # V = volumul de aer al încãperii. iar sarcina termicã necesarã încãlzirii unei încãperi se mãreste considerabil.l pentru o fereastrã veche. C107. V . cp m2 K W Se remarcã faptul cã relatiile de mai sus.

3 la 4%. * cãmine. în lipsa unui sistem de climatizare controlat. Punctele nevralgice la scurgerile de aer sunt prezentate în fig. Tudor Dan 30 . O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar. etc. Trapã de acces 2. “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor. mucegai.3. sobe . cu consecinte asupra temperaturii aerului interior. Prinderi corpuri de iluminat 8. Exfiltratii ale aerului cald 1. poate avea ca si efect cresterea umiditati interioare peste limitele normale.17.Alte fisuri sau orificii REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Intrerupãtoare si doze 10. Cosuri de fum 4. * pereti .ing. scaderea capacitatii de izolare termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii. * usi si ferestre . repartitia pierderilor de aer într-o clãdire prin elementele de constructii se înscrie într-un domeniu larg. care permit infiltratii necontrolate pe contur si la rosturi.15 la 23% . depinzând de multi parametri : * tavane .15 la 77% . 4. Pierderile de aer intr-o cladire In conformitate cu un studiu elaborate. Tavan fals 6. cu consecinta aparitia condensului asociat de pete de umezeala.Usi si ferestre 11.8 la 67% . Pervaz si umpluturã 3. Usi si ferestre 5. Pereti exteriori si interiori 7. Conducte de instalatii 9. asigurã sursa de aer proaspãt în interior.Rosturi la centuri 12.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Starea precarã a tâmplãriei ferestrelor si usilor exterioare la majoritatea clãdirilor de locuit existente.

La podurile mansardate.19.goluri în pereti Fig. Puncte nevralgice la etanseitate la aer. cât si la exfiltratie. Puncte tipice de infiltrare a aerului Fig.ing.18.20).fisuri în pereti 2 . 1 .18) scurgerile de aer pot avea loc prin fisuri. Principalele puncte nevralgice sunt fantele din jurul cosurilor de fum a firelor electrice sau a coloanelor de instalatii.dr. Tudor Dan 31 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Evaluarea necesitãþilor de etansare presupune reperarea surselor de pierderi de aer sau de infiltratii urmatã de alegerea ansamblului de lucrãri de etansare care convin cel mai mult necesitãtilor si problemelor care trebuie solutionate.17. pierderile principale de aer au loc prin structura planseului de lemn si prin zona panei de streasinã si a streasinei (fig. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.19). atât la infiltratie. toate strãpungerile elementelor de constructii se constituie ca zone permeabile la aer.îmbinarea perete-planseu 3 . la racordul perete-planseu sau prin golurile practicate în pereti Planseul de pod prezintã numeroase zone care permit scurgerile de aer (fig. Se exemplificã câteva din zonele cu cauzele infiltratiilorexfiltratiilor de aer prin elementele de constructii. Scurgeri de aer prin planseul de pod. Surse de pierderi de aer în peretii subsolului La peretii de subsol. In general. (fig. toate dozele electrice instalate pe tavan trapa de acces în pod etc.

Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clǎdirii In conformitate cu METODOLOGIA de determinare a performantelor termice si energetice a cladirilor. 32 ρ a ⋅ ca & V REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Detaliile de realizare a etansãrii diferitelor puncte nevralgice la scurgerile de aer se trateazã diferit.20. 4.4. de la caz la caz.punctual. Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii (document recomandat SR EN ISO 13790:2004) sunt exprimate prin coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării aerului/prin ventilare. în m3/s sau m3/h. ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0. în principiu folosind variante ca : * colmatarea fisurilor .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. * bandã expansivã .rosturilor cu mastic .34 Wh/(m3K). * membrane de etansare simple sau duble. este debitul mediu volunic de aer proaspăt. utilizând diverse soluþii.ing. în W/K. calculat cu relaţia: & Hv = ρ a ⋅ c a ⋅ V în care: Hv este coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării aerului/prin ventilare. Pierderi de aer la poduri mansardate Etansarea la aer se rezolvã . este capacitatea termică volumică. Tudor Dan . se determina pierderile de caldura generate de permeabilitatea la aer a elementelor anvelopei.dr. * spume expansive .

a. Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. este volumul încălzit. în funcţie de: − categoria de clădire.5 0. cuplate sau însiruite ş. ş.5 0.5 0.7 0. − clasa de permeabilitate la aer a clădirii. cu minim 3 clădiri în apropiere.a. na V este numărul mediu de schimburi de aer pe oră. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe. Tabelul 4.5 scăzută 0.) Clădiri cu mai multe apartamente.7 0. Pentru clădirile de locuit şi asimitate acestora.5 0. clădiri în păduri Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 5. utilizând datele din tabelul 3. Tudor Dan 33 .1 0.9 0.2 0. în h-1.8 0. clădiri la şes clădiri în interiorul oraşelor. Tabelul 3. Tabelului 5.5 0.5 0.5 Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului 4.5 0. internate.ing.0 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER sau cu relaţia: Hv = ρa ⋅ ca ⋅ na ⋅ V în care: ρa ⋅ ca este capacitatea termică volumică. în m3.34 Wh/(m3K).5 0. ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0. clădiri la şes protejate de arbori clădiri din centrul oraşelor.6 0.5 medie 0. − clasa de adăpostire a clădirii.5 0. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Tip de clădire clădiri foarte înalte.6 1.6 0. simplă expunere dublă expunere Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Clasa de permeabilitate la aer ridicată 1.7 1. numărul mediu de schimburi de aer pe oră poate fi evaluat.5 0. cămine.6 0.5 1. Numărul de schimburi de aer. na.5 0.dr. pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora Categoria clădirii Clădiri individuale (case unifamiliale.

5.83 (h-1) 4. se va considera un număr de 0.82 ⋅ V L V L (h-1) (h-1) (h-1) na3 = 2 . din calcule. De exemplu: Dacă V = 50 m3 şi L = 16 m.5 schimburi de aer pe oră.52 ⋅ na2 = 1. va rezulta o valoare na ≤ 0. rezultă: na1 = 0 . în m.Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat. cu condiţia de menţinere a confortului fiziologic Condiţia de menţinere a confortului fiziologic este ca valorile concentraţiilor apaţinând CO2 şi vaporilor de apă să nu depăşească valorile (document recomandat NP 008-97): REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.5 h-1. 17 (h-1) – se va considera na1 = 0 . în m3.14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială. = 0. =0. În acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi: i1 i2 i3 = 0.58 (h ) na1 = 0 .ing. Tudor Dan 34 .60 ⋅ V L în care: L V este lungimea rosturilor.5 (h-1) -1 na2 = 0 . este volumul încălzit. Dacă.20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe). rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer: na1 = 0 . cu etanşare specială.dr.04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Clasa de permeabilitate la aer ridicată medie scăzută Tip de clădire clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale de etanşare Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97).

05%) pentru CO2. Este cazul în special al spaţiilor în care se desfăşoară activităţi didactice.dr. în kg/m2. 35 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. – rata de ventilare. în regim de vară. În cazul ventilării spaţiului cu un debit constant de aer proaspăt.450 mg/m3 în regim de iarnă. la finele intervalului de timp t f . iar t f este reprezentat de durata orei de curs. exprimată prin numărul necesar de schimburi de aer între interior şi exterior se face cu relaţiile: C ex + C 0 ⋅ exp(− n a t f ) + în care: C0 C ex C max N pers ⋅ g n a ⋅ Va ⋅ ρ a [1 − exp(−n a ⋅ t f ) = C max ] – concentraţia de noxe minimă ca urmare a ventilării naturale a incintei. Concluzii Etansarea la aer a elementelor de constructii constituie parte componentã a exigentei de "economie de energie". document recomandat NP 008-97. – numărul de persoane din incintă. – concentraţia de noxe maxim admisă în spaţiul ocupat. conform Legea 10-95 Calitatea în constructii.7). – volumul de aer din incintă.6. – timpul la care se încheie activitatea din spaţiul ocupat. – debitul de noxe degajat de o persoană. – concentraţia maximă de noxe din spaţiu ocupat. – concentraţia de noxe caracteristică mediului exterior natural. 15. pentru conţinutul de vapori de apă în aer. 0. în s-1. în m3. respectiv 9.7.400 mg/m3. în s.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • • 1600 mg/m3 (cca. CL N pers g Va na tf ρa C max ∠C L În cazul unor activităţi organizate care se desfăşoară în timp finit este necesar ca la momentul t f (de încheiere a activităţilor) şi să se respecte inegalitatea din relaţia (9. Verificarea valorii ratei de ventilare necesară. rata de ventilare minimă admisă se determină cu relaţia: na = N pers ⋅ g (C L − Cex ) ⋅ Va ⋅ ρ a [s-1] 4.ing. – densitatea aerului. Tudor Dan .

poate avea ca si efect cresterea umiditati interioare peste limitele normale. dar calculeazã scurgerile de aer numai la rosturile ferestrelor. mucegai. Practica de proiectare a instalatiilor de încãlzire neglijeazã de regulã sarcina termicã suplimentarã necesarã încãlzirii aerului infiltrat. foarte mici în comparatie cu situatia realã si printr-o metodologie laborioasã. STAS 6472/7 impune conditia de permeabilitate la aer a elementelor de constructii.ing. scaderea capacitatii de izolare termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii. etc. respectiv necesitatea etansãrii zonelor de pierderi de aer. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. în sens favorabil prin aportul de aer proaspãt si în sens defavorabil prin mãrirea sarcinii termice necesare încãlzirii. cu consecinta aparitia condensului asociat de pete de umezeala.dr. O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Infiltratiile si exfiltratiile de aer influenteazã confortul interior. Tudor Dan 36 . “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor.

). grădiniţe. precum şi a unor condiţiile corespunzătoare desfăşurării activităţii şi proceselor tehnologic la clădirile industriale . Tudor Dan 37 . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 4 din Legea nr.1. inclusiv a parametrilor climatici exteriori. condiţiile de iluminat natural. policlinici. gradul de vitrare etc. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi se referă atât la clădirile nou construite. spitale. tip duplex.) volumetria clădirii (ex: raportul între aria anvelopei clădirii şi volumul de aer încălzit. sistemele solare pasive şi dispozitivele de protecţie solară. − birouri. − evaluarea gradului de izolare termică a clădirii în raport cu valorile de referinţă stabilite în scopul reducerii consumului de energie termică în exploatare şi a protecţiei mediului prin reducerea emisiilor poluante în atmosferă. AUDITUL TERMIC SI ENERGETIC AL CLADIRILOR 5. la stabilirea performanţei energetice a unei clădiri. se au în vedere următoarele aspecte: - alcătuirea elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii. În Partea I-a a reglementării. − verificarea realizării unui nivel de confort higro-termic şi a unor condiţii igienico-sanitare corespunzătoare pentru utilizatori. Procedeul tehnic de elaborare a auditului este cuprins in „METODOLOGIA DE CALCUL-MC 001” si cuprinde trei parti. vechimea clădirii (la clădiri noi. condiţiile de climat interior.dr. funcţiunea şi regimul de utilizare a clădirii. amplasarea clădirii pe teritoritoriul ţării şi în cadrul unei localităţi: influenţa poziţiei şi orientării clădirilor. ş.a. III. art. destinaţia. cuplate sau înşiruite. la clădiri existente etc. − creşe.). Reglementari in vigoare Auditul energetic si termic este conceput în conformitate cu cap. cât şi la cele existente care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic sau pentru care urmează să se elaboreze un certificat de performanţă energetică în condiţiile legii. Reglementarea oferă de asemenea şi un instrument pentru: Prevederile reglementărilor se aplică la următoarele categorii de clădiri (noi şi existente): − clădiri de locuit individuale (case unifamiliale. − clădiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 5. internate. cămine.ing. raportul dintre perimetrul construit şi aria construită.

. Figura 21. ▪ elemente în contact cu solul.05 (de exemplu: componentele transparente şi translucide ale pereţilor exteriori şi acoperişurilor .Bilanţul energetic anual al unei clădiri 5.tâmplăria exterioară. pereţii vitraţi şi luminatoarele). precum şi de spaţiul rosturilor închise). *Clasificare în funcţie de tipul elementelor de construcţie: ▪ ▪ opace (ex: partea opacă a pereţilor exteriori. Tudor Dan . inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor deschise).2. hoteluri şi restaurante. − clădiri pentru sport. elemente vitrate – elemente al căror factor de transmisie luminoasă este egal sau mai mare de 0.3. respectiv întocmirea auditului energetic (Studiu de Fezabilitate) al clădirilor care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic. − alte tipuri de clădiri consumatoare de energie (de exemplu: clădiri industriale cu regim normal de exploatare). inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor). ▪ elemente interioare care delimiteazǎ spaţiile încǎlzite de spaţii adiacente neîncǎlzite sau mai puţin încǎlzite (ex: pereţii şi planşeele care separă volumul clădirii de spaţii adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite. *Clasificare în funcţie de poziţia elementelor de construcţie în cadrul anvelopei clǎdirii: 38 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. Metodologia se utilizeaza la stabilirea/verificarea performanţei energetice a clădirilor (PEC) noi şi existente în vederea elaborării „Certificatului de performanţă energetică a clădirii” precum şi la analiza termică şi energetică. Prevederile reglementări se utilizează la determinarea parametrilor de calcul stabiliţi în partea a II-a şi în partea a III-a a METODOLOGIEI.ing. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor Elementele componente ale anvelopei clădirii se clasifica: *Clasificare în raport cu poziţia în cadrul sistemului clădire: ▪ elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: pereţilor exteriori. 5. − clădiri pentru servicii de comerţ.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER − clădiri de învăţământ.

precum şi planşeele intermediare). înălţimile şi ariile. A=ΣAj Volumul clădirii . se includ în volumul clădirii. precum şi încăperile de la subsol.reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii. planşeele de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite. ▪ orizontale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade (de exemplu planşeele de peste ultimul nivel. casa scării. vestibuluri.a). reprezintă volumul încălzit al clădirii. Aria anvelopei clădirii . Tudor Dan 39 . debarale. holuri de intrare. ignorând existenţa elementelor de construcţie interioare (pereţii interiori structurali şi nestructurali. În acest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. prin care are loc transfer termic.dr.ing. ganguri de trecere ş. dar la care căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi.A . Aria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale. pe ansamblul clădirii. faţă de mediul exterior . H=ΣHj. încălzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantă a clădirii. lipsiţi de o termoizolaţie semificativă. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor Caracteristicile higrotermice ale materialelor de construcţie utilizate la evaluarea performanţelor energetice ale clădirilor sunt: conductivitatea termică.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ▪ verticale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade (ex: pereţilor exteriori). cuprinzând atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire). λ. de sub poduri.este delimitat de aria anvelopei şi este egal cu suma volumelor tuturor încăperilor din clădire: V=ΣVj [m3] 5. puţul liftului şi alte spaţii comune. Lungimile. Volumul clădirii – V – reprezintă volumul delimitat de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii. Mansardele.4. în W/(m⋅K).bowindouri.V . cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire). planşeele care delimitează clădirea la partea inferioară. se calculează cu relaţia: A = ΣAj în care : Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii. se determină şi se verifică cu relaţiile: P=Σlj. Anvelopa unei clădiri este alcătuită dintr-o serie de suprafeţe prin care are loc transfer termic.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

căldura specifică masică, c, în J/(kg⋅K); factorul de permeabilitate la vapori de apă/rezistenţă la vapori de apă, μ.

Conductivitate termică de calcul este valoarea conductivităţii termice a unui material sau
produs de construcţie, în condiţii specifice, care poate fi considerată ca fiind caracteristică pentru performanţa acelui material, atunci când este încorporat într-un element de construcţie.

Conductivitatea termică de calcul se stabileşte pe baza conductivităţii termice declarate,
avându-se în vedere condiţiile reale de exploatare referitoare la temperatura şi umiditatea materialului (document recomandat SR EN ISO 10456). Pentru condiţiile climatice din ţara noastră conductivitatea termică de calcul este definită pentru o temperatură medie de 00C şi o umiditate de exploatare stabilită conform următoarelor convenţii: − pentru materialele nehigroscopice (care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie), conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare uscată; − pentru materialele higroscopice, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică corespunzătoare umidităţii de echilibru a materialului aflat într-un mediu ambiant cu temperatura de 230C şi umiditatea relativă de 50%. − pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare uscată, după un interval de timp de îmbătrânire, specific pentru fiecare tip de material.

Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori, μ , al unui material este o mărime
adimensională care arată de câte ori stratul de material este mai puţin permeabil decât un strat de aer de aceeaşi grosime. Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens interstiţial. La evaluarea performanţelor termice ale clădirilor, caracteristicile higrotermice de calcul ale materialelor de construcţie se vor considera astfel: • • pentru materialele tradiţionale aflate în regim normal de exploatare şi la care, în urma analizei termice, nu s-au constatat degradări: conform datelor din Metodologie, (Anexa A5). pentru materialele la care, în urma analizei termice, s-a constatat creşterea umidităţii peste umiditatea de echilibru, conductivitatea termică de calcul se va stabili astfel:

o prin conversia conductivităţii de calcul corespunzătoare regimului normal de
exploatare la condiţiile reale constatate (document recomandat SR EN ISO 10456), atunci când se dispune de date privind umiditatea reală a materialului;
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 40

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

o prin utilizarea coeficienţilor de majorare a conductivităţii termice prezentaţi în
METODOLOGIE, (tabelul 5.3.2), atunci când nu se dispune de date privind umiditatea reală a materialului; • pentru alte materiale, conductivitatea termică de calcul se va stabili pe baza conductivităţii termice declarate de producător (document recomandat SR EN ISO 10456), luându-se în considerare condiţiile reale de exploatare. Totodată, pentru a ţine seamă de influenţa asupra valorilor declarate a incertitudinii de măsurare, a reprezentativităţii eşantioanelor pe care se fac măsurările, a modificării în timp a grosimii şi a compoziţiei materialelor, pentru materialele termoizolante se recomandă majorarea cu 20% a conductivităţilor termice declarate.

5.5. Parametri de performanta ai anvelopei Parametrii de performanţă caracteristici elementelor de anvelopă, necesari pentru evaluarea
performanţei energetice a clădirilor sunt : rezistenţe termice unidirecţionale (R), respectiv transmitanţe termice unidirecţionale (U), rezistenţe termice (R’), respectiv transmitanţe termice (U’) corectate cu efectul punţilor termice; raportul dintre rezistenţa termică corectată şi rezistenţa termică unidirecţională (r), rezistenţe termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de construcţie perimetral, pe ansamblul clădirii (R’m); rezistenţă termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (R’M); respectiv transmitanţă termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (U’clădire);

Alţi parametri utilizaţi sunt:
indicele de inerţie termică D, rezistenţa la difuzia vaporilor de apă, coeficienţii de inerţie termică (amortizare, defazaj), coeficientul de absorbtivitate a suprafeţei corelat cu culoarea şi starea suprafeţei, factorul optic pentru vitraje, raportul de vitrare etc.

Rezistenţa termică totală, unidirecţională a unui element de construcţie alcătuit din unul
sau mai multe straturi din materiale omogene, fără punţi termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic, se calculează cu relaţia :

R = Rsi + ΣRj + ΣRa + Rse
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

[m2K/W]
41

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Relaţia se utilizează şi pentru determinarea rezistenţei termice în câmp curent, a elementelor de construcţie neomogene (cu punţi termice). În calculul unidirecţional, suprafeţele izoterme se consideră că sunt paralele cu suprafaţa elementului de construcţie. La elementele de construcţie cu straturi de grosime variabilă (de exemplu la planşeele de la terase), rezistenţele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeţelor care se calculează .

Transmitanţa termică/coeficientul unidirecţional de transmisie termică prin suprafaţă
se determină cu relaţia :
U= 1 R

[W/(m2K)] şi respectiv transmitanţa termică

Rezistenţa
generală :

termică

corectată

R’

corectată/coeficientul corectat de transmisie termică prin suprafaţă U' se calculează cu relaţia

U' =

1 R
'

=

1 + R

∑ (Ψ ⋅ l ) + ∑ χ
A A

[W/(m2K)]

în care : R l rezistenţa termică totală, unidirecţională, aferentă ariei A; lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A.

Rezistenţa termică corectată se mai poate exprima prin relaţia : R’ = r . R [m2K/W]
în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale :
r = 1+ R⋅

[∑ (Ψ ⋅ l ) + ∑ χ ]
A

1

[-]

5.6. Calculul indicatorilor globali: 5.6.1. Rezistenţa termică /transmitanţa termică medie a anvelopei clǎdirii Rezistenţa termică corectată medie (R'm) a unui element de construcţie al anvelopei clădirii/
transmitanţa termică corectată medie a unui element de construcţie al anvelopei clădirii, se calculează cu relaţia :
' Rm =

ΣA j 1 [ m2K/W] = ' U m Σ(Aj . U' j)

în care : U'j transmitanţe termice corectate [W/(m2K)] aferente suprafeţelor Aj .
42

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Relaţia este valabilă şi pentru determinarea rezistenţelor termice medii ale unor elemente de construcţie alcătuite din două sau din mai multe zone cu alcătuire omogenă; în această situaţie în relaţie, în loc de U'j se introduce transmitanţa termică unidirecţională Uj , obţinându-se rezistenţa termică medie Rm = 1/Um.

Rezistenţa termică corectată medie a anvelopei clădirii (R'M) / transmitanţa termică medie a
anvelopei clǎdirii (U'clădire), se calculează cu relaţia :
' RM =

1
' U cladire

=

ΣAk [ m2K/W] Σ(A k . U' k )

Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia generală : Lj = Aj . U'j = Aj / R'j sau la ansamblul clădirii. [W/K] în care indicele j se poate referi la o suprafaţă a elementului de construcţie, la o încăpere, la un nivel

5.6.2. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia
Se prevăd valori, diferenţiate pe de o parte pentru diferite tipuri de clǎdiri, pe de altă parte pentru clădiri noi şi pentru cele existente care se reabilitează/modernizează, pentru următoarele cerinţe de performanţă (condiţii tehnice de performanţă): • rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de igienă şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate ; transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de igienă şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate; • rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de economie de energie, transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de economie de energie, • • • temperaturi superficiale minime pentru evitarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor, debite minime de aer proaspăt etc. pe considerente de confort higrotermic, în mod indirect, prin limitarea diferenţelor de temperaturi între temperatura aerului interior şi temperatura superficială interioară, medie, aferentă fiecărei încăperi în parte şi fiecarui tip de element de construcţie:
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 43

Rezistenţele termice, pentru clădirile noi, sunt normate astfel:

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Δθimax=θi - θsi m •

[K]

pe considerente termoenergetice, în mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'min ale rezistenţelor termice corectate, medii pe clădire, pentru fiecare tip de element de construcţie.

Rezistenţa termică, necesară din considerente de confort higrotermic, se calculează, cu relaţia:
Δθ [m2K/W] α i Δθ i max

' Rnec =

în care : Δ θ i max diferenţa maximă de temperatură, admisă între temperatura interioară şi temperatura medie a suprafeţei interioare Δ θ i max = θ i - θsim Valorile Δ θ construcţie. La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu neîncălzit, în loc de valoarea Δ θ = θ i - θ
e

i max

se dau în tabelul 2, în funcţie de destinaţia clădirii şi de tipul elementului de

, în relaţie se introduce diferenţa de temperatură (θ i - θ u), în care θ

u

reprezintă temperatura în spaţiul neîncălzit, determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic. La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu mai puţin încălzit, în loc de valoarea Δ θ, în relaţie se introduce diferenţa dintre cele două temperaturi interioare convenţionale de calcul. Relaţia nu se aplică la suprafeţele vitrate.

Rezistenţele termice corectate R’ ale tuturor elementelor de construcţie ale clădirilor, calculate pentru fiecare încăpere în parte, trebuie să fie mai mari decât rezistenţele termice necesare : R' ≥ R'nec [m2K/W]

Condiţia de mai sus se aplică şi la elementele de construcţie adiacente rosturilor închise, izolate faţă de mediul exterior, la verificarea termotehnică a elementelor de construcţie interioare, spre încăperile neîncălzite sau mai puţin încălzite, precum şi la clădirile încălzite cu sobe.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

44

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă durată (de exemplu casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit, ş.a.) valorile Δ θ i max din tabelul 11.1 se măresc cu 1 K. Pentru încăperile clădirilor de producţie cu degajări importante de căldură, valoarea Δ θ i max nu se normează, dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii : • • • degajările de căldură depăşesc cu cel putin 50 % necesarul de căldură de calcul ; densitatea fluxului termic degajat este de cel putin 23 W/m2 de element de construcţie ; suprafaţa interioară a elementului de construcţie este supusă unui flux radiant permanent sau este spălată de aer uscat şi cald. Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să fie mai mari decât valorile R’nec din tabelul 1a. Pentru elementele de constructie uşoare - cu excepţia suprafeţelor vitrate - sunt valabile valorile R’nec de mai jos, prin care se urmăreşte a se compensa inerţia (exprimată prin greutate) redusă, prin rezistenţe termice sporite : pentru 20 kg/m2 pentru 50 kg/m2 pentru 100 kg/m2 pentru 150 kg/m2 R’nec = 2,50 m2K/W R’nec = 2,00 m2K/W R’nec = 1,80 m2K/W R’nec = 1,60 m2K/W

Transmitanţa termică corectată din considerente igienico-sanitare reprezintă inversul rezistenţei
termice, necesară din considerente igienico-sanitare:

U’nec =

1 R' nec

[W/( m2K)]

Trebuie respectată condiţia :
U’ ≤ U'nec economie de energie în exploatarea clǎdirilor. Trebuie să fie îndeplinită condiţia : R’m ≥ R’min [m2K/W] [W/( m2K)] Rezistenţa termică corectată minimă, admisibilă, stabilită pentru clădirile noi, pe criterii de

Valorile R'min , pentru clădirile noi, se dau în tabelul 1a. La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile au caracter de recomandare şi se utilizează pentru calculul parametrilor clădirii de referinţă conform părţii a 3-a a metodologiei : Auditul şi certificatul de
performanţă energetică ale clădirii.
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 45

pentru clădirile de locuit.50 1.practica actuală şi tendinţele din alte ţări Tabelul 6 Rezistenţe termice minime R'min ale elementelor de construcţie.71 2. Tudor Dan . ELEMENTUL DE CONSTRUCŢlE CLADIRI DE LOCUIT EXISTENTE CARE NOI SE REABILITEAZĂ*) U' max [W/(m2K)] CLADIRI DE LOCUIT NOI EXISTENTE CARE SE REABILITEAZĂ*) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate.50 0. sub CTS.55 3. aferente fiecărui element de construcţie. de exterior (la bowindouri.50 4. crt.00 3.dr.67 1. inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise) Tâmplărie exterioară Planşee peste ultimul nivel.a.60 0.50 46 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Transmitanţa termică corectată maximă. ş. la 1.65 1.80 2.90 0.40 1.24 0. se dau.50 0.22 0. pe ansamblul clădirii – la clădirile de locuit R' min [m2K/W] Nr. valorile apreciate ca valori limita (minime şi maxime) pentru rezistenţele termice corectate.90 0.22 0.20 0.80 0.65 1.40 3.33 0.33 0. La stabilirea valorilor limită maxime s-au avut în vedere: posibilităţile tehnice actuale şi pentru viitorul apropiat.40 0.10 4.20 2.) Plăci pe sol (peste CTS) Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) Pereţi exteriori.10 3. ganguri de trecere.60 0. stabilită pe criterii de economie de energie în exploatarea clǎdirilor reprezintă inversul rezistenţei termice corectate minime: U’max = Trebuie îndeplinită condiţia: 1 R' min [W/(m2K)] U’m ≤ U’max [W/(m2K)] În Tabelul 6. . sub terase sau poduri Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe Pereţi adiacenţi rosturilor închise Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară.50 4. admisibilă (normată/de referinţă).ing.33 0.42 0.00 0.00 1. medii pe ansamblul clădirii. utilizarea materialelor termoizolante în condiţii de eficienţă economică (pe baza unor calcule de optimizare).29 0.00 4.

. θsi colţ ) ≥ θr [oC] Temperatura punctului de rouă θr se poate determina din anexa A11. în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul θi = +20 °C şi a unei umidităţi relative a aerului umed interior φ = 60%. Mai exact. este temperatura punctului de rouă. precum şi a indicatorilor specifici disconfortului local: . Temperaturi superficiale normate 5.variaţia pe verticală a temperaturii aerului. Tudor Dan 47 .dr. temperatura punctului de rouă este θr = 12°C. atât în câmp curent. [oC] Temperaturile de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie. Pentru clădiri de locuit.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER demisoluri sau la subsoluri încălzite *) valori pentru clădirea de referinţă 5. trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de rouă θr : θsi (θsi min . Verificări generale Temperaturile superficiale se limitează inferior astfel încât să nu apară fenomenul de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie: θsi. umiditatea relativă a aerului umed interior.ing. Valorile temperaturilor superficiale medii pe încăpere (θsi min) se limitează indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic PMV şi PPD. aproximativ. cu relaţia : • pvi = ps ϕ j 100 în care : ps presiunea de saturaţie corespunzătoare temperaturii aerului interior.min ≥ θr. în pascali.1.7.temperatura suprafeţei pardoselii. în procente. . în funcţie de temperatura interioară convenţională de calcul θi şi de umiditatea relativă a aerului interior ϕi .7. temperatura punctului de rouă se calculează astfel: • se determină presiunea parţială a vaporilor de apă la interior. în care θr. prin interpolare liniară. ϕi REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. temperatura punctului de rouă poate fi determinată.asimetria temperaturii radiante. cât şi în dreptul tuturor punţilor termice. Pentru alte valori θi şi ϕi decât cele din anexa A11.

temperaturile θsi se determină printr-un calcul automat al câmpului de temperaturi. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi vizual 5. determinată pe baza câmpului plan de temperaturi. se poate determina cu relaţia: θsi.θu). temperatura minimă se poate determina numai pe baza unui calcul automat al câmpului spaţial.dr. Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie fără punţi termice (sau în câmpul curent al elementelor de construcţie cu punţi termice) se determină cu relaţia : θsi = θi .θe . această valoare a temperaturii este temperatura punctului de rouă θr . în relaţia de calcul de mai sus se introduce diferenţa de temperatură (θi . Tudor Dan 48 .8. Pentru cazurile şi detaliile curente. 5. fie unei încăperi. de temperaturi. Temperatura superficială medie. Parametri de climat interior REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. bidimensional. de temperaturi. tridimensional.min = θi-Δθ /αi . aferentă. pentru determinarea temperaturilor minime θsi min este suficient a se face calculul câmpului plan.3 θi în care : [oC] θsi min temperatura superficială minimă. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II θsi colţ = 1. calculată cu relaţia de mai sus devine presiune de saturaţie. temperaturile superficiale minime θsi climatică şi pentru o temperatură interioară θi = +20o C. se poate considera valoarea : min se dau în tabelele cuprinse în cataloage de valori precalculate pentru punţi termice uzuale. R [oC] La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite în locul valorii Δθ = θi .0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • se determină temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă. În cazul în care nu se face un astfel de calcul.ing.Δθ/ αi . după necesităţi.1.8. R’ [oC] în care : R’ rezistenţa termică specifică corectată. În zona punţilor termice. aferentă unui element de construcţie. fie ansamblului clădirii. La colţurile ieşinde de la intersecţia a doi pereţi exteriori cu un planşeu (la tavan sau la pardoseală). În mod curent.3 θsi min .

asimetria temperaturii de radiaţie.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Principalii parametri definitorii pentru aerul interior (documente recomandate: SR ISO 7730 “Ambianţe termice moderate. umiditatea absolută/umiditatea relativă. Temperatura aerului Temperatura aerului este temperatura dată de termometrul uscat. temperatura medie de radiaţie. Temperatura de radiaţie poate fi stabilită pe baza temperaturii măsurate cu termometrul globului negru şi a temperaturii şi vitezei aerului din jurul termometrului cu glob negru.dr. forma acestor pereţi şi poziţila lor în raport cu omul.1 m. Ea poate fi calculată . Această înălţime poate să difere. pentru poziţia aşezat şi în picioare. pe baza datelor privind temperaturile pereţilor înconjurători. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic” şi SR EN 27726 “Ambianţe termice.1 m pentru poziţia în picioare • la nivelul gleznelor: 0.7 m pentru poziţia în picioare • la nivelul abdomenului: 0. pentru poziţia aşezat. măsurată la o anumită înălţime.ing. temperatura convenţională. temperatura interioară. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice” ) şi care influenţează confortul uman din punct de vedere higrotermic sunt: • • • • • • • temperatura aerului. Asimetria temperaturii de radiaţie Asimetria temperaturii de radiaţie se defineşte prin diferenţa dintre temperatura de radiaţie plană de pe două feţe opuse ale unui mic element (temperatura de radiaţie plană fiind temperatura uniformă a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. în funcţie de destinaţia încăperii: • la nivelul capului: 1. 1. pentru poziţia aşezat. viteza aerului. 1. Tudor Dan 49 .1 m. Temperatura medie de radiaţie Temperatura medie de radiaţie este temperatura pereţilor unei incinte virtuale pentru care temperatura pereţilor este uniformă şi schimburile de radiaţie între această incintă şi om sunt egale cu schimburile de căldură prin radiaţie în incinta reală.6 m.

în Pa. Umiditatea relativă a aerului este catitatea de vapori de apă din aer în raport cu cantitatea maximă pe care el o poate conţine la o anumită temperatură şi se calculează cu relaţia: ϕ= pa pa . este presiunea parţială a vaporilor de apă. în funcţie de destinaţia diferitelor spaţii. 50 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Umiditatea absolută şi umiditatea relativă Umiditatea absolută a aerului este cantitatea de vapori de apă conţinuţi în aer.61298 pa p − pa în care: Wg pa p este raportul de umiditate. exprimată în mod curent prin presiunea parţială a vaporilor de apă (presiunea parţială a vaporilor de apă dintr-un amestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apă conţinuţi în acest amestec dacă ei ar ocupa singuri volumul pe care îl ocupă aerul umed la aceeaşi temperatură) şi prin raportul de umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apă a unui eşantion de aer umed şi masa aerului uscat din acelaşi eşantion). este presiunea atmosferică totală. în Pa. Temperatura interioară convenţională se va considera. Tudor Dan . Temperatura interioară convenţională Temperatura interioară convenţională este temperatura interioară stabilită printr-un sistem de reglare în regim normal de încălzire. (document recomandat: SR 1907/2).ing. Temperatura interioară Temperatura interioară este media aritmetică a temperaturii aerului şi a temperaturii medii de radiaţie considerate în centrul încăperii (sau a zonei ocupate).dr.sat în care: ϕ este umiditatea relativă a aerului. Relaţia dintre cele două mărimi este: W g = 0 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER unei incinte pentru care radiaţia pe una din feţele unui mic element plan este aceeaşi ca în mediul real neuniform).

Parametri de confort termic Senzaţia termică resimţită de om este reprezentată de senzaţia termică a corpului său. 5. în Pa. viteza relativă a aerului. temperatura medie de radiaţie.dr. presiunea parţială a vaporilor de apă).sat este presiunea parţială a vaporilor de de apă. Ea este utilizată la evaluarea confortului termic şi a disconfortului local produs de curenţii de aer. Pentru mediul interior mărimea ce trebuie avută în vedere este modulul vectorului viteză. pe baza datelor privind parametrii de mediu (temperatura aerului.2. temperatura medie de radiaţie.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER pa pa.8. Indicele PMV reprezintă opinia medie a unui grup important de persoane care îşi exprimă votul privind senzaţia termică în raport cu mediul termic înconjurător. Acestă senzaţie este influenţată nu numai de parametrii de mediu (temperatura aerului. în ansamblu. în Pa.ing. pe o scară cu 7 niveluri caracterizate astfel: Nivel +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 Senzaţie resimţită foarte cald cald călduţ neutru răcoros rece foarte rece Indicele PMV se determină prin calcul din ecuaţia de bilanţ termic al corpului uman. Umiditatea relativă poate fi exprimată şi în procente Viteza aerului Viteza aerului se defineşte prin modul şi direcţie. Senzaţia termică a omului este o mărime subiectivă şi se defineşte prin indicele PMV (votul mediu previzibil) sau indicele PPD (procentul previzibil de nemulţumiţi). activitatea (producţia de energie REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 51 . este presiunea de saturaţie a vaporilor de apă. umiditatea şi viteza aerului) ci şi de îmbrăcăminte şi de activitatea pe care o desfăşoară în mediul termic respectiv.

Conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în funcţie de: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. astfel: < 0.7 până la 1. în 0C. temperatura operativă se poate considera ca fiind media dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiaţie. în 0C. este un factor de corecţie.dr. este temperatura medie de radiaţie. Se poate considera ca acceptabil pentru confortul uman o ambianţă caracterizată de un indice PPD mai mic de 10%. Temperatura operativă este temperatura uniformă a unei incinte radiante negre. rezistenţa termică a îmbrăcăminţii. viteza relativă a aerului şi temperatura operativă (document recomandat: SR ISO 7730) Indicele PPD reprezintă procentul de persoane susceptibile de a avea senzaţia de prea rece sau prea cald în raport cu mediul ambiant şi furnizează informaţii privind disconfortul termic.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER metabolică) şi rezistenţa termică a îmbrăcăminţii sau utilizînd valori tabelate în funcţie de nivelul de activitate. de regulă.0 0. Tudor Dan 52 . în 0C.6 de la 0. Temperatura operativă se poate calcula cu relaţia: θ o = A ⋅ θ a + (1 − A)θ r în care: θo θa este temperatura operativă. în care un ocupant schimbă aceeaşi cantitate de căldură prin radiaţie şi prin convecţie ca într-o ambiantă neuniformă reală. în m/s A Pentru medii în care viteza aerului este mai mică de 0.9.ing. se detemină. dat în funcţie de viteza aerului.5 5.2 m/s sau dacă diferenţa dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiaţie este mai mică de 40C.5 <PMV< + 0.2 până la 0.2 0. ceea ce corespunde unui indice PMV cuprins în domeniul: . este temperatura aerului.5 de la 0.6 0. cu aceleaşi metode ca şi pentru clădirile noi. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi modernizate termic şi energetic Pentru clădirile existente rezistenţele termice unidirecţionale ale elementelor de construcţie perimetrale.0.7 θr A va.

produsă în timp. a materialelor termoizolante. Pentru calcule simplificate.ing. Conductivitatea termică se stabileşte concret prin: • • • • examinarea proiectului iniţial. infiltraţii). K)] Coeficientul de majorare aferent unui material de construcţii se obţine prin multiplicarea coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare din coeficienţii care depind de starea materialului (condens.0 W/(mK). cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate. care se dau . în cazul când pământul şi umplutura de peste CTS sunt nisipuri şi pietrişuri cu umiditate ridicată.orientativ – ANEXA 8 λ = a . λnormat [W/(m . etc. relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru toate elementele de construcţie cu excepţia plăcii pe sol şi a tâmplăriei exterioare. identificarea materialului prin sondaje şi/sau decopertări locale. deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului. igrasie sau infiltraţii de apă. dar în principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltraţii şi/sau condens interior.) Pentru a ţine seama de efectul negativ al umezirii. asupra conductivităţii termice. La determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale ale plăcilor pe sol. îmbătrânirii şi deteriorării în timp a materialelor care intră în alcătuirea elementelor de construcţie şi. determinări de laborator ale unor probe extrase “in situ”. afectat de condens. valorile normate ale acestora vor fi corectate prin multiplicarea cu coeficienţii de majorare ”a”. conductivitatea termică de calcul a pământului pe adâncimea de 3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • • felul. igrasie. ca urmare a diferiţilor factori.0 m sub CTS se va considera λp1 = 2. se poate scrie sub forma: R = R+ − d λ [m2K/W] 53 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan . în special.5 W/(mK) în loc de 2. sortul şi caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevăzut în proiectul iniţial. examinarea stării în care se află materialul (în stare uscată.dr.

ing. Tudor Dan 54 . fisurate. relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol poate fi scrisă sub forma: R1 = 2. la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior [m2K/W] h înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii din beton slab armat.72 + 0. cu luarea în consideraţie atât a tasării iniţiale. ponderată cu suprafeţele. Pentru elementele de construcţie vitrate (tâmplărie exterioară şi pereţi exteriori vitraţi). cu excepţia stratului termoizolant. La terasele fără beton de pantă. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. existentă la data analizei termice şi energetice. rezistenţele termice unidirecţionale (R). cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate. se consideră grosimea medie.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care: R rezistenţa termică a tuturor straturilor. Grosimea “d” se poate stabili fie pe baza datelor existente în proiect.de regulă cu valorile considerate pentru clădirile noi. la care se adaugă rezistenţele la transfer termic superficial interior şi exterior [m2K/ W]: R = Rsi + Rse + − − ∑(λ dj j ) d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)] λ Pentru calcule simplificate. se consideră .5 h + d λ [m2K/W] în care: R1 rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0. cu stratul termoizolant de grosime variabilă. degradate) rezistenţele termice se vor reduce cu până la 15 %. în funcţie de amploarea şi natura defectelor. fie exclusiv pe baza câtorva sondaje sau/şi decopertări locale. suport al stratului termoizolant sau al şapei [m] d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)] λ Grosimea stratului termoizolant este cea efectivă. egale cu rezistenţele termice corectate (R’). cât şi a celei produse în timp. Dacă starea tâmplăriei de lemn nu este corespunzătoare (tocul şi/sau cercevelele sunt umezite.00 şi cota stratului invariabil (CSI). putrezite. confirmate prin 1-2 sondaje.

transmitanţele termice prin suprafaţă.dr. suprafaţa pentru care se face calculul [m2]. aferente zonelor (i) [W/(m2K)]. Rezistenţele termice corectate ale plăcilor pe sol. A. lungimile punţilor termice liniare de acelaşi fel (j).θe R1 . ponderea zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic decât zona de câmp curent [-].REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rezistenţele termice corectate (R’) ale elementelor de construcţie neomogene şi cu punţi termice.cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus. se determină pe baza relaţiilor de calcul: R’ = 1 (1 − ∑ p ) i + ∑ (p ⋅ U ) + i i R ∑ (ψ j ⋅ l j ) A [m2K/W] în care: R A lj ψj pi Ui rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W]. se determină pe baza relaţiei: 1 Σ(ψ ⋅ l ) ⎡ (1 − Σp ) ⎤ j j i + Σ(p ⋅ U )⎥ ⋅ Δθ p + ⎢ i i ⎥ Δθ A ⎢ R1 ⎣ ⎦ R’ = [(m2K/W] în care: Δθp diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura pământului la cota stratului invariabil (CSI) [K]: Δθp = θi . ψj.θp Δθ .diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura exterioară convenţională de calcul [K]: Δθ= θi . din cadrul suprafeţei A [m]. lj. pi.ing. Ui .rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [(m2K/W]. cu excepţia plăcilor pe sol. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. unidirecţionale. în ipoteza acceptării calculului în regim staţionar. [W/(mK)]. Tudor Dan 55 . transmitanţele termice liniare aferente punţilor termice de acelaşi fel (j).

cu excepţia suprafeţelor vitrate. − − p. [m2K/W]. U transmitanţa termică unidirecţională. Tudor Dan 56 . aferentă lungimii însumate a tuturor punţilor termice liniare [W/(mK)]. se pot determina în mod simplificat. U . ponderată.5 ⋅R 1 ⋅ Ψ⋅ ( ) S − r= în care: R1 rezistenţa termică unidirecţională.ing. dar mai operativ. lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m].5 − l (1 − p) + U⋅ p ⋅ R 1 + 3. din câmp curent. la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior Rsi.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale “r” ale tuturor elementelor de construcţie. se pot determina cu relaţia: R' = R1 3. a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0. l. ponderată.cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus Determinarea simplificată a rezistenţelor termice corectate. cu suficientă exactitate. cu ajutorul coeficienţilor de reducere Rezistenţele termice corectate ale tuturor elementelor de construcţie. medie. aria totală a elementului de construcţie. aferentă ariei totale a zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)]. se pot determina cu relaţia: R' = R 1 − l (1 − p) + U⋅ p ⋅ R + R ⋅ψ ⋅ ( ) A − r= în care: p l A − ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-]. A .dr. cu excepţia plăcilor pe sol. cu relaţia: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.00 şi CSI. Coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale “r” ale plăcilor pe sol. − ψ transmitanţa termică liniară. Ψ . medie. caracterizată prin aceiaşi rezistenţă termică unidirecţională [m2].

cu excepţia plăcilor pe sol: r1 = 1 − l 1 + R ⋅ψ ⋅ ( ) A r2 = 1 (1 − p) + U⋅ p ⋅ R − - la plăcile pe sol: r1 = 3.K)]. mediu. în loc de R se consideră rezistenţa termică R1. în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral. Ψ şi U au aceleaşi semnificaţii ca mai sus. lungimile corespunzătoare valorilor ψi.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER R’ = r . care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-]. A. La placa pe sol. Tudor Dan .5 ⋅ R 1 ⋅ψ ⋅ ( ) A 0.10 în care p. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-]. r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. Coeficienţii de reducere “r1” şi “r2” se determină cu următoarele relaţii: la toate elementele de construcţie. definite mai sus [m]. se calculează cu relaţia: − ψ − = Σ(ψ j ⋅ l j ) l [W/(mK)] în care: ψj lj transmitanţele termice liniare aferente diferitelor detalii caracteristice din cadrul ariei A [W/(m.95 ≤ r2 = 1 (1 − p) + U⋅ p ⋅ R 1 − − ≤ 1.5 − l 1 + 3.dr. 57 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. ponderat. l. R = r1 ⋅ r2 ⋅ R în care: [m2K/ W] r1 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. care ţine seama de prezenţa. Coeficientul liniar de transfer termic.

ponderat. se calculează cu relaţia: p = Σpi = A' ΣA'i = A A în care: Ai ’ A’ ariile zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. aria însumată a tuturor zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin termoizolate [m2]. existente în cadrul ariei elementului de construcţie considerat. se determină cu relaţia: − Σ( U i ⋅ A' ) Σ(U ⋅ p i ) i = i U= [W/(m2 K)] A' p în care: − U i coeficienţii de transfer termic aferenţi diferitelor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2 K)]. coeficienţii ψj se pot determina pe baza unui calcul numeric automat al câmpului de temperaturi. A’ = Σ A 'i pi ponderile ariilor A ' din totalul ariei A [-] : i p’i = A' i A Coeficientul de transfer termic unidirecţional. existente în cadrul ariei totale a elementului de construcţie [m2]. Pentru detalii importante care nu se găsesc în aceste acte normative. Tudor Dan 58 . Coeficienţii liniari de transfer termic ψj se pot lua din cataloagele special întocmite cu valori precalculate.ing. aferent ariei A’.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]: l = Σlj Ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic.dr. mediu.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Transmitanţele termice unidirecţionale U i aferente zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate. de regulă. pentru care nu se introduc în calcule coeficienţi liniari de transfer termic: stâlpi. ş.a. ventilaţii.a. Tudor Dan 59 .dr.a. coşuri de fum. se calculează cu relaţia: Ui = 1 Ri în care: Ri rezistenţele termice unidirecţionale ale zonelor “i”. recipienţi de scurgere ş. în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub pardoseală: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi nestructurali (care întrerup continuitatea stratului termoizolant). la pereţii exteriori: zonele de punţi termice străpunse. tălpi şi grinzi din beton armat monolit. în principal. tălpi şi grinzi din beton armat monolit etc. zonele de punţi termice nestrăpunse ale pereţilor exteriori. ş. Zonele mai puţin izolate termic care se iau în considerare. a holului de intrare în clădire ş. precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut strat termoizolant (de ex. bulbi. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. de lăţime relativ mare. precum şi toate zonele la care nu prevăzut strat termoizolant. toate protejate la exterior cu un strat termoizolant subţire. la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol. la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol. în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub placă: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi a grinzilor din beton armat (care întrerup continuitatea stratului termoizolant). următoarele: la planşeele de terasă şi de pod: chepenguri.). neizolate sau mai puţin termoizolate [(m2K/W] O serie de valori aproximative U i se dau în tabele. la determinarea parametrilor s-a [W/(m2 K)] − “p” şi “ U ” sunt. în principal. − Zonele neizolate termic care se iau în considerare la determinarea parametrilor “p” şi “ U ” sunt.ing.a. pentru care nu se introduc în calcule coeficienţi ψi: stâlpi. străpungeri de instalaţii. bulbi. zona casei scării..

următoarele: intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de terasă (în zona aticului sau a cornişei).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Punţile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea parametrilor “l” şi “ψ ” sunt. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. intersecţia dintre pereţii exteriori şi placa pe sol (în zona soclului). stâlpişori din beton armat monolit protejaţi sau neprotejaţi.a. conturul tâmplăriei exterioare (la buiandrugi. Lungimile punţilor termice liniare (l) se măsoară în funcţie de lungimile lor reale. pereţii din beton armat adiacenţi logiilor. ş. ş. existente în cadrul ariilor A. punţile termice verticale de la intersecţia pereţilor exteriori cu pereţii interiori structurali (de ex.a).) plăcile continue din beton armat care traversează pereţii exteriori la balcoane şi logii. intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de pod (în zona streşinii). în principal. intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul peste subsolul neîncălzit (în zona soclului).ing.dr. colţurile verticale (ieşinde şi intrânde) formate la intersecţia dintre doi pereţi exteriori ortogonali. solbancuri şi glafuri verticale). intersecţia pereţilor exteriori cu planşeele intermediare (în zona centurilor şi a consolelor din beton armat monolit. Tudor Dan 60 .

acesta putând fi: centralizat la nivel de locuinţa sau clădire (încălzire centrală clasică). privat sau public). de statutul de ocupare. divizat (un aparat independent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt.dr. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE TERMICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE 6. de sectorul de finanţare (social sau nu. din ansamblul acestora se disting două mari categorii din punct de vedere al modului de repartiţie a criteriilor “energetice” .care se pretează mai bine la tratarea aspectelor de reabilitare . Situaţia economică şi financiară depinde în principal de tipul ocupanţilor.ing. la varietatea surselor de energie şi la situaţia economică şi financiară a beneficiarilor soluţiilor tehnice aplicate ansamblului clădire . conform politicii energetice naţionale. În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se pune după cum urmează: • menţinerea condiţiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau schimbând tipul de energie (total sau parţial). În ceea ce priveşte clădirile de locuit existente.1.este vorba de clădirile prevăzute cu un sistem de încălzire “global”.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 6. care se abat de la prevederile Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii. geografice şi sociologice. • aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prin optimizarea costului global actualizat. Soluţiile tehnice şi economice.instalaţie. pe lângă caracteristici tehnice. Tudor Dan 61 . de natura juridică a patrimoniului (exemplu: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Introducere Scopul principal al măsurilor de reabilitare termica a clădirilor existente îl constituie reducerea consumurilor de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum în condiţiile asigurării condiţiilor de microclimat confortabil din punct de vedere biologic. apar noi parametri referitori la stadiul energetic al clădirilor. În ambele cazuri. conform politicii energetice naţionale. precum şi politica energetică naţională se vor subsuma prevederilor Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii.şi anume: A) Locuinţe caracterizate de confort termic . B) Locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic (de exemplu numai sobe).

2.1 Intervenţiile asupra clădirii Intervenţiile asupra clădirii vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii. 2) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) individual pe locuinţă în imobil colectiv (cu apa caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex. preparată centralizat la nivel de locuinţă sau furnizată de aparate independente) – ex. Asigurarea confortului termic se realizează prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şi a unei surse de energie. costurile implicate de activitatea de reabilitare energetică.1 Îmbunătăţirea izolaţiei termice Îmbunătăţirea izolaţiei termice a unei construcţii existente are drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conducţie prin anvelopa clădirii către mediul exterior. posibilităţile de ajutor public direct. Se disting trei mari categorii de sisteme de încălzire legate de tipul de locuinţe: 1) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) în casă individuală (cu apa caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex. Tudor Dan 62 . clădire individuală dotată cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei calde de consum. În principiu.2.2. acestea sunt următoarele: 6. apartament din clădire colectivă. 6. existenţa unor avantaje fiscale. clădire colectivă racordată la un sistem centralizat de alimentare cu căldură. Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a clădirilor existente Intervenţiile avute în vedere la reabilitarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în două categorii principale şi anume: • • Intervenţii asupra clădirii Intervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii. entităţi juridice sau locatari / proprietari). 6. 3) încălzire centrală colectivă în imobil colectiv sau casă individuală (cu apa caldă de consum distribuită.dr.ing. independent de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. dotat cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei calde de consum. Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace orizontale Izolaţia termică a planşeelor de terasă REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER coproprietăţi.1.

executarea unor eventuale reparaţii locale a hidroizolaţiei şi dispunerea. 3 din Anexa 3. precum şi montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunzător. A3. 1 din Anexa 3.) – det. • îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă. soluţia se recomandă în situaţia în care starea hidroizolaţiei este bună şi are avantajul ca se asigura o buna protecţie mecanică şi termică (inclusiv la acţiunea directă a radiaţiei solare) a straturilor hidroizolante – det. soluţia se recomandă în situaţia în care starea termoizolaţiei existente este bună. Tudor Dan 63 . în funcţie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor hidroizolante şi termoizolante existente: • îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi refacerea acestora în condiţiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant. inclusiv a betonului de pantă şi refacerea completă a terasei. conform detaliilor din Anexa 3. inclusiv a straturilor hidroizolante. Soluţiile de mai sus sunt valabile. inclusiv a straturilor hidroizolante. (planşeu de terasă) se recomandă una din următoarele soluţii de îmbunătăţire a nivelului de termoizolare. • realizarea unei terase “inverse”. eventual cu montarea betonului de pantă peste stratul termoizolant – det. este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant. fig. în condiţiile menţinerii ei cu funcţie de barieră contra vaporilor şi a menţinerii stratului termoizolant existent. 4 din Anexa 3. de calitate şi grosime corespunzătoare. se recomandă una din următoarele soluţii: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. peste hidroizolaţie. soluţia se recomandă când atât starea hidroizolaţiei. eventual. 2 din Anexa 3. dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei – det. cu adaptările de rigoare. a unui strat hidroizolant suplimentar. termoizolaţie umezită ş. şi în cazul teraselor cu stratul termoizolant de grosime variabilă (cu umplutură termoizolantă în vrac sau cu plăci BCA dispuse în trepte). sub podul neîncălzit.a. soluţia presupune îndepărtarea doar a stratului de protecţie a hidroizolaţiei. de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. cât şi starea stratului termoizolant nu sunt corespunzătoare (hidroizolaţie puternic deteriorată. precum şi a tuturor celorlalte straturi. prin menţinerea tuturor straturilor existente. Izolarea termică a planşeelor de pod La planşeul peste ultimul nivel.ing. a aticelor. montarea unui strat termoizolant suplimentar. În scopul reducerii substanţiale a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel. • îndepărtarea tuturor straturilor.1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER La planşeul peste ultimul nivel.dr.

pe înălţime. a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat). 12 din Anexa 3. integral sau parţial. din alte considerente. inclusiv a şapei de protecţie. protejarea stratului termoizolant poate fi realizată folosind. următoarele masuri constructive: • prevederea.) şi când înălţimea liberă a spaţiului podului poate fi micşorată – det. în una din următoarele variante: • fixarea.a.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • menţinerea stratului termoizolant existent. stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic. de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. este consolidată etc.ing. 9 din Anexa 3. • aplicarea “in situ” a unui strat de spumă poliuretanică – det. În scopul reducerii efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel. este necesară înlocuirea pardoselilor – det. executarea unei bariere de vapori de calitate corespunzătoare pe faţa superioară a planşeului existent şi montarea unui nou strat termoizolant. În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste subsolul neîncălzit. Izolarea termică a planşeelor peste subsol La planşeul peste subsolul neîncălzit. A3. soluţia se recomandă când umplutura termoizolantă existentă este în stare bună (nu este umezită. stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 8 din Anexa 3. • îndepărtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant. se recomandă soluţia executării unui strat termoizolant pe suprafaţa inferioară a planşeului (la tavanul subsolului). pe faţa exterioara a soclului. armat cu ţesătură din fibră de sticlă – det. stratul termoizolant se protejează fie cu un strat de tencuială pe rabiţ. dar nu este indicată decât în situaţia când. urmată de montarea unui strat termoizolant eficient. prin lipire sau/şi cu dispozitive mecanice (bolţuri împuşcate. umplutura termoizolantă existentă – det.2. 5. este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant a parapetelor pe care reazemă cosoroabele.) a unui strat termoizolant realizat din plăci din polistiren sau vată minerală. fie cu o tencuială uscata fixată pe o reţea de şipci. cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială armată. dibluri tip CONEXPAND ş. fie cu un strat de glet adeziv. Adoptarea soluţiei cu un strat termoizolant montat peste planşeul din beton armat sau peste pardoseala existentă. Tudor Dan 64 . protejat corespunzător. 10 din Anexa 3. suspendat de planşeu prin intermediul unor ancore din oţel inoxidabil. este foarte important a se prevedea în proiectul de modernizare termotehnică. repararea şi eventuala ei consolidare. conform detaliilor din Anexa 3 – fig.dr. 7 din Anexa 3. 6. este posibilă.

stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic. nu permit transmiterea unui flux termic însemnat către sol. ar putea fi interesant de realizat izolarea termică a acestui element de construcţie. dacă aceste masuri se dovedesc inoperante trebuie să se refacă stratul de pietriş şi placa pe sol şi montat un strat hidroizolant nou – det. A3. pe faţa interioară a pereţilor exteriori de pe conturul subsolului. la soclurile de înălţime redusă (det. Prin urmare. aşa cum se REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. de rezistenţă etc. dacă temperatura planşeului inferior se dovedeşte o sursă de disconfort pe care acoperirea acestuia cu covoare nu reuşeşte să-l corecteze. se recomandă “îmbrăcarea” grinzilor din beton armat de la tavanul subsolului cu un strat termoizolant. Pe de altă parte tehnicile utilizate la izolarea termică a planşeului sunt deseori costisitoare şi complicate din punctul de vedere al execuţiei propriu-zise. pe faţa exterioară a soclului. până la 30…40 cm sub acestă cotă – fig. Tudor Dan 65 . În cazul în care pereţii exteriori prezintă la partea inferioară a acestora urme de umiditate provenite mai ales din infiltraţiile din sol prin capilaritate. la placa pe sol măsurile de îmbunătăţire a comportării termotehnice sunt. solul se comportă ca un volant termic datorită capacităţii termice importante. la soclurile scunde (det. iar la partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau. următoarele: • prevederea.dr. pe înălţime. este posibilă. La soluţia cu stratul termoizolant nou. în principal. • prevederea. prevederea unui strat termoizolant orizontal. stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat.). 11 din Anexa 3). Practic. până la 30…40 cm sub acesta cotă – fig. 13 din Anexa 3. Izolarea termică a plăcilor pe sol Planşeele amplasate direct pe pământ. se impune drenarea pereţilor exteriori şi eventual a solului-suport. A3. pământul uscat având o rezistenţă termică considerabilă. dacă sunt întregi şi uscate. a unui strat termoizolant caracterizat printr-o bună comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat). • daca măsura de mai sus nu este suficientă pentru realizarea rezistenţei termice corectate dorite. pe o înălţime sub placă de cel puţin 50 cm – det. continuu. Cu toate acestea. în scopul reducerii influenţei defavorabile a punţilor termice interioare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat. peste pardoseala existentă sau peste placa din beton armat. 16 din Anexa 3). amplasat pe faţa inferioară a planşeului peste subsol. a unui strat termoizolant. cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială armată. dar nu întotdeauna indicată. sau dacă se prevede o refacere importantă a planşeului din alte motive (tehnice. 9 şi 11 din Anexa 3.4. iar la partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau.ing.3.

Pe de altă parte izolarea termică la exterior . ea prezintă câteva dezavantaje a căror importanţă trebuie apreciată cu mare atenţie înainte de a opta pentru o astfel de soluţie: 66 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. corectarea principalelor punţi termice. precum şi o execuţie mai uşoară. În primul rând soluţia tehnică menţionată modifică deseori aspectul exterior al faţadei şi.dr. Diferitele tehnici de izolare termică la exterior se disting prin modul lor de fixare. Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace verticale Izolarea termică la exterior a pereţilor exteriori Izolarea termică la exterior permite: renovarea faţadei. Izolarea termică la interior a pereţilor exteriori Aceasta soluţie prezintă ca principale avantaje costul mai mic în comparaţie cu izolarea termică la exterior.pentru majoritatea procedeelor . 13 şi 16 din Anexa 3. Tudor Dan . finisaje interioare de refăcut. zona de joacă a copiilor etc. vânt). cât şi la expunerea la factori climatici (ploaie. caracteristicile de etanşeitate etc. şi la variaţiile de temperatură de la un anotimp la altul . este necesară înlocuirea pardoselilor – det. Izolarea termică la exterior. apa de ploaie.. mai mult sau mai puţin agresivi şi la aspectul estetic care se doreşte a fi obţinut după terminarea lucrării. Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atât la natura suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare).prezintă o suprafaţă a peretelui mai sensibilă la şocuri decât peretele iniţial. acest punct este sensibil mai ales în zona accesului la parter (circulaţia automobilelor spre un garaj la subsol. tratarea dificilă a conturului uşilor şi a ferestrelor. Ea prezintă câteva dezavantaje care trebuie cunoscute înainte de a opta pentru o astfel de soluţie. aspectul final. Pe de altă parte.diminuând astfel pericolul de degradare a lor. deplasarea conductelor şi a echipamentelor instalaţiilor etc. dacă aceasta prezintă particularităţi “estetice” care se doresc a fi conservate (cazul monumentelor de arhitectură).). radiaţia solară. aceasta măsură devine raţională şi eficientă în condiţiile în care. evitarea numeroaselor constrângeri întâlnite la izolarea pe interior: intervenţii în încăperi ocupate. să nu se diminueze aria utilă şi cea locuibilă. soluţia poate fi abandonată numai pentru acest motiv. protejarea pereţilor la îngheţ.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER menţiona mai sus. tehnică delicată şi mai costisitoare decât izolarea la interior. din alte considerente. trebuie executată de către un personal calificat.ing.

cu favorizarea producerii fenomenului de condens a vaporilor de apă din interiorul acestuia şi chiar a îngheţului apei din perete.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER reducerea temperaturii în interiorul peretelui exterior. având stratul termoizolant (de regulă din plăci din vată minerală sau polistiren extrudat) montat între elementele unui caroiaj din şipci de lemn sau profile metalice inoxidabile. continuitatea stratului termoizolant. Având în vedere cele de mai sus.dr. trebuie să se asigure. încastrate în peretele exterior. stratul de protecţie a termoizolaţiei se poate realiza: cu un strat de tencuială din mortar M100T în grosime de 3-4 cm. cu stratul termoizolant (de regulă din plăci din polistiren expandat) fixat mecanic şi/sau prin lipire pe suprafaţa suport reparată şi pregătită în prealabil (fig.a.5 din Anexa 3). stratul de tencuială trebuie să fie temeinic fixat (rezemat şi ancorat) prin intermediul unor bolţuri. de 3…5 mm grosime. cu un strat de glet adeziv. Tudor Dan 67 . În scopul reducerii efectului negativ al punţilor termice. plintele şi mulurile plafonului etc. aluminiu sau masă plastică rezistentă la radiaţiile ultraviolete. dificultatea tratării unor puncte particulare (conturul golurilor din zidărie. A3. armat cu ţesătură din fibre de sticlă. dimensiuni şi poziţii – orificiile de acces şi de evacuare a aerului. stratul de protecţie este menţinut în poziţie şi fixat de stratul suport sau de caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale. în cât mai mare măsură. din placi subţiri din beton armat cu fibre de sticlă ş. trebuie să se realizeze în mod corespunzător – ca număr. stratul de protecţie poate fi realizat din foi (plane. conform detaliilor din Anexa 3. în special la racordarea cu soclurile. În acelaşi scop. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cu aticele şi cornişele de la terase şi cu parapetele de la acoperişurile cu pod. este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire termoizolantă a tuturor glafurilor exterioare.ing. ancorat mecanic cu piese din oţel inoxidabil în peretele exterior. soluţia recomandată la pereţii exteriori este montarea unui strat termoizolant eficient pe suprafaţa exterioară a pereţilor.). de cca. inclusiv sub solbancuri. aracet şi nisip fin. necesitatea deplasării conductelor şi a corpurilor de încălzire existente pe pereţii exteriori. dibluri. ancore şi plăcuţe din otel inoxidabil. 4 cm grosime. inoxidabile. cu un strat de aer ventilat. ondulate sau cutate) din tablă inoxidabilă. realizat dintr-o pastă pe bază de ciment. armat cu plase sudate STNB şi cu plase din rabiţ zincat. imposibilitatea corectării unor punţi termice. în una din următoarele variante: fără strat de aer ventilat. pentru asigurarea unei bune circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratul termoizolant şi stratul de protecţie.

atât în situaţia în care elementele de construcţie separă spaţiul mansardei de mediul exterior.prin îmbunătăţirea tâmplăriei existente. dacă acestea separă volumul încălzit al mansardei de spaţiul neîncălzit adiacent. fie prin montarea pe cerceveaua interioară existentă.a. cât şi la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşare suplimentară din punct de vedere termotehnic şi hidrofug. în exteriorul volumului încălzit. verande. . în principal.verticali şi / sau înclinaţi .precum şi planşeele superioare .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Îmbunătăţirea elementelor de construcţie vitrate: Îmbunătăţirea din punct de vedere termotehnic a tâmplăriei exterioare se poate realiza în următoarele soluţii: . modificare care se poate realiza fie prin înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant. de regulă. argon). Atât la rosturile deschise.) se termoizolează. cât şi pentru tâmplăriile noi. la: . . Îmbunătăţirea altor elemente de construcţie perimetrale Pereţii adiacenţi rosturilor (de dilataţie.adăugarea unei foi de geam suplimentar. în special. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.orizontale şi / sau înclinate .prin înlocuirea tâmplăriei existente cu tipuri noi. Îmbunătăţirea tâmplăriei existente se referă. Tudor Dan 68 .ing.ale mansardelor existente. camere de pubele. atât pentru îmbunătăţirea tâmplăriilor existente. geam cu umplutură din gaz inert . cât şi. geam termoizolant prevăzut cu suprafaţă tratată. În Anexa 4 se prezintă o serie de detalii şi variante. locuite şi încălzite.prevederea unor garnituri de etanşare între toc şi cercevele. cu emisivitate redusă "low-e". Pereţii exteriori . Îmbunătăţirea comportării termotehnice a elementelor de construcţie perimetrale ale mansardelor constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenţie . a unei cercevele suplimentare prevăzută cu un geam simplu – tabelele A3. balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară ş. • la interior . precum şi intre cercevele. cu precizarea orientativă a performanţelor termotehnice ale acestora. sere.2 din Anexa 4. . de tasare şi antiseismice) se termoizolează: • la exterior . precum şi faţă de infiltraţiile de aer rece.montarea de elemente termoizolante mobile (obloane exterioare de o bună calitate termică).în cazul rosturilor deschise accesibile. Se menţionează că în detaliile aferente tâmplăriei din lemn – îmbunătăţite şi noi – nu sunt figurate garniturile de etanşare. poduri. Pereţii adiacenţi spaţiilor anexe neîncălzite (garaje. magazii.ex. la cele două foi de geam existente.dr.în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilor închise. amenajate în podurile clădirilor.1 şi A4. mai performante (cu barieră radiantă.

obloane rulante etc. în contact cu solul. Pereţii exteriori.2. în principal în direcţia măririi rezistenţei termice specifice.a) se termoizolează . ce pot avea efecte negative asupra construcţiei. dar care separă încăperile încălzite de unele încăperi sau spaţii neîncălzite sau mult mai puţin încălzite (windfanguri încălzite sau neîncălzite. planşee inferioare peste logii ş. la care stratul termoizolant suplimentar se dispune la faţa superioară a planşeelor. în contact cu solul. cât şi asigurarea aerului proaspăt necesar în vederea limitării umidităţii şi a condensului. la demisolurile sau la subsolurile încălzite. sub CTS. Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior.). Măsuri de îmbunătăţire a comportării termotehnice.2 Îmbunătăţirea etanşeităţii la aer Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltraţiilor parazite (rosturile elementelor mobile. Soluţia cea mai eficientă de îmbunătăţire a etanşeităţii la aer a cercevelelor constă în prevederea pe tot perimetrul acestora a unei garnituri de cauciuc.).dr. sub pardoseală. holuri de intrare în clădire. Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit Reducerea infiltraţiilor prin rosturile elementelor mobile exterioare care delimitează spaţiul încălzit de mediul exterior vizează atât asigurarea etanşării rosturilor dintre tâmplărie şi elementul de construcţie în care este amplasată fereastra / uşa. puţul liftului.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior. dar care au alte funcţiuni sau destinaţii. altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare. birouri ş. la partea superioară (planşee superioare sub logii ş. la partea inferioară a demisolurilor şi subsolurilor încălzite. se recomandă a se lua şi la elementele de construcţie din interiorul volumului încălzit. Diverse suprafeţe vitrate. Tudor Dan . sub CTS. Pereţii şi planşeele adiacente unor spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii.de regulă . Etanşarea între rama şi golul de fereastră se 69 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cât şi a spaţiului dintre geam şi tâmplărie. Pereţi cortină.).).).1. de regulă mai puţin sau intermitent încălzite (spaţii comerciale la parterul clădirilor de locuit. pereţi exteriori vitraţi. 6. ganguri de trecere.a. Uşi exterioare sau către spaţii neîncălzite.a. transparenţi sau translucizi etc. la partea inferioară (la bowindouri.a. opace sau parţial transparente. cămările direct ventilate ş. casa scării.la tavanul planşeelor. Plăcile din beton slab armat.ing.

poate provoca supraîncălzirea încăperilor. sau cu spumă poliuretanică. 6.dr.2 Intervenţiile asupra instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum aferente clădirii Intervenţiile asupra instalaţiei vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (încălzire.substituirea parţială sau totală a formei de energie.izolarea termică a conductelor de distribuţie din spaţiile neîncălzite.utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldură cu compresie mecanică. şi în consecinţă utilizarea ineficientă a căldurii şi chiar creşterea fluxului termic disipat spre exterior. Tudor Dan . Se poate interveni la mai multe nivele (producere.2.2.prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locală a izolaţiei. iar din punct de vedere hidraulic . 6. protejată cu mortar. necesarul minim de aer proaspăt va fi asigurat prin deschiderea periodică a ferestrelor sau prin ventilare mecanică.adaptarea puterilor surselor de căldură în centrala termică. . . Aplicarea uneia sau mai multor intervenţii asupra clădirii fără prevederea unor echipamente de reglaj capabile să asigure adaptarea sarcinii termice la condiţiile climatice reale. cât şi pentru apa caldă de consum: La nivelul producerii căldurii (în cazul clădirilor dotate cu sursă proprie de căldură): .ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER realizează prin umplerea rostului cu ştraifuri din vată minerală.): 70 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. . . instalaţie solară). atât pentru încălzire. La nivelul utilizatorului (spaţiile încălzite şi punctele de consum a. .prin ameliorarea distribuţiei debitelor). Soluţiile recomandate pentru aplicarea acestei măsuri sunt aceleaşi ca la pct. utilizare).separarea circuitelor ai căror parametri funcţionali sunt net diferiţi.m.1. În urma etanşării rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit. . Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul neîncălzit Scopul acestei măsuri este menţinerea unei temperaturi acceptabile în spaţiile neîncălzite / anexe în vederea limitării fluxului termic disipat dinspre spaţiul locuit către aceste spaţii.reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcţionând cu apa caldă (din punct de vedere termic .înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzătoare mai vechi de 9-10 ani şi cazane mai vechi de 12-15 ani). cazane cu condensaţie. cu absorbţie. distribuţie. La nivelul distribuţiei căldurii: .reducerea temperaturilor de reglaj a instalaţiei de încălzire în scopul satisfacerii necesarului de căldură. apă caldă de consum).c. transport.

Dacă reabilitarea unei instalaţii de reglare nu a fost încă menţionată este din cauză ca ea poate interveni la toate nivelele (termostate de cameră. În Anexa 5 sunt prezentate sintetic măsurile de reabilitare şi modernizare energetică a blocurilor racordate la sisteme centralizate de furnizare a utilităţilor termice. Soluţii tehnice comune tuturor categoriilor de clădiri din sectorul terţiar. În anumite cazuri particulare. precizând unele performanţe energetice ale soluţiilor propuse. ci o renovare totală a acestora. mai ales dacă se referă la instalaţia de preparare a apei calde de consum colective. nu se mai impune o ameliorare. în general limitate pentru locuinţe la simple “ceasuri” programatoare.3. care permit o reducere a temperaturii pe timp de noapte. Tudor Dan .dr. mai ales daca echipează convectoare electrice. ansambluri clasice cu sonde exterioare . cu referire la clădirile racordate la sisteme de încălzire districtuală.robinete cu servomotor comandate de regulatoare cu legi de corespondenţă mai mult sau mai puţin complexe.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . iar gradul de uzură al echipamentelor este ridicat. simple limitatoare de temperatură de conductă. O categorie aparte de clădiri existente este constituită de blocurile de locuinţe racordate la sisteme centralizate de alimentare cu căldură (de tipul termoficării). în cazul încălzirii colective.instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire şi. B. de preferinţă electronice. combinarea acestei măsuri cu montarea sistemelor de repartizare individuală a costurilor de încălzire.). Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din sectorul terţiar Soluţiile tehnice pentru creşterea eficienţei utilizării energiei termice în cazul clădirilor din sectorul terţiar pot fi grupate în două categorii şi anume: A. 6. În Anexa 5 se prezintă o listă de măsuri cu privire la utilizarea eficientă a căldurii. cu referire la utilizarea raţională şi eficientă a căldurii şi la caracteristicile dotărilor acestor clădiri. în ansamblul lor şi acestea implică o abordare aparte.ing. Soluţii tehnice funcţie de categoriile principale de clădirilor din sectorul terţiar considerate în normativ. în care vechimea instalaţiilor este mare. caracterizate de indici specifici de necesar de căldură care atestă caracterul disipativ din punct de vedere energetic al construcţiilor existente. La fiecare tip de reglaj pot fi asociate sisteme de programare (optimizare). În Anexa 6 se prezintă sintetic soluţiile tehnice de reabilitare / modernizare energetică specifice clădirilor de locuit individuale sau înşiruite. 71 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. termostat de cazan etc.

Eliminarea depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul conductelor de alimentare cu agent termic şi a corpurilor de încălzire prin spălarea şi dezincrustarea acestora şi dotarea instalaţiei de încălzire cu filtre eficiente. Recuperarea căldurii din entalpia aerului evacuat în cazul instalaţiilor de ventilare mecanică sau/şi climatizare. în conformitate cu soluţiile prezentate în subcapitolul precedent.prin prisma funcţiei de transfer a echipamentelor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER A. Etanşarea elementelor mobile (uşi. Înlocuirea armăturilor existente (de slabă calitate) din instalaţia de încălzire cu armături noi.dr. ferestre) din componenţa spaţiilor anexe ale clădirii (casa scării. sunt: Asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa sistemelor de utilizare a energiei termice (corpuri de încălzire. Soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice la clădirile din sectorul terţiar sunt prezentate în continuare. a consumurilor specifice etc.). Eliminarea pierderilor din reţeaua de distribuţie a agentului termic din incinta clădirii (amplasată în subsol tehnic sau spaţii anexe). Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor aferente.) . prin eliminarea defectelor şi prin termoizolarea conductelor. Tudor Dan . funcţie de categoriile de clădiri. cu limitare a consumului de apă. eficiente. ex.. Dotarea instalaţiei de apă caldă de consum cu armături de calitate ridicată. Principalele soluţii tehnice din prima categorie susmenţionată. Reducerea consumului de căldură datorat infiltraţiilor de aer rece. ferestre cu tâmplărie eficientă şi geam termoizolant). ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspăt la valoarea impusă de exigenţele de confort fiziologic. ventilatoare. Asigurarea reglării sarcinii termice de încălzire conform graficului (curbei) de reglaj termic proprie consumatorului (prevăzută prin contractul de furnizare a energiei termice). Contorizarea energiei termice. a randamentelor. 72 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. subsolul tehnic etc. B. prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi. pompe. baterii de încălzire armături de reglaj etc. Reducerea necesarului de căldură al clădirii prin măsuri de protecţie termică suplimentară a elementelor de construcţie opace şi transparente (ferestre cu caracteristici conservative din punct de vedere energetic.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Clădiri spitaliceşti Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri spitaliceşti sunt: Măsuri de recuperare locală a căldurii (ex. a distribuţiei energiei termice prin separarea circuitelor pe zone care beneficiază de acelaşi regim termic şi program de funcţionare. • Clădiri social-culturale Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri culturale sunt: Prevederea unor echipamente de automatizare a instalaţiei de încălzire şi de preparare a apei calde de consum în scopul asigurării reglajului sarcinii termice de încălzire / ventilare funcţie de variaţia necesarului real. felul ocupării. respectiv puncte termice proprii (staţii termice compacte) sau chiar centrale termice proprii. în limita posibilităţilor.ing.dr. prepararea apei calde de consum sau pentru preîncălzirea apei de adaos etc. din condensatul colectat sau din aerul de evacuare din instalaţiile de ventilare. Sporirea gradului de automatizare al instalaţiilor. 73 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Având în vedere exigenţele referitoare la regimul termic al clădirilor de tip spital şi implicit la furnizarea energiei termice. Utilizarea unor sisteme speciale de încălzire pentru reducerea gradientului spaţial la încălzirea spaţiilor mari. fără consum suplimentar de energie. o soluţie de modernizare energetică a surselor de căldură aferente clădirilor de tip spital poate fi constituită de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare termice). se recomandă pentru spitale adoptarea soluţiilor care permit gestionarea independentă a căldurii. în funcţie de categoria clădirii spitaliceşti. De asemenea.). Izolarea termică a conductelor pentru diverşi agenţi termici şi a canalelor de aer cald şi rece. corelat cu aplicarea unor regimuri de exploatare raţionale. a surselor neconvenţionale de energie. în măsura posibilităţilor. apa caldă necesară băilor de tratament etc. în limitele nivelelor de contaminare a aerului) şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de energie (ex. Utilizarea. Tudor Dan . programul de lucru şi condiţiile climatice.). având în vedere existenţa unor consumuri de căldură cvasiconstante (de tipul aburului utilizat la sterilizarea aparaturii medicale sau la tratarea aerului. Reconsiderarea.

simultan cu asigurarea ventilării naturale organizate sau a ventilării controlate. soluţiile tehnice de creştere a eficienţei energetice se referă la: Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice.dr. Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi. simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat).ing. ferestre). Tudor Dan 74 . Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii. soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice sunt. ferestre). Reducerea infiltraţiilor de aer rece.reglarea debitelor refulate / aspirate în funcţie de necesarul de ventilare normal. • Hoteluri şi restaurante În cazul consumatorilor de tip hotel sau restaurante. • Clădiri pentru servicii de comerţ şi instituţii publice Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor comerciale sunt: Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii. în principiu următoarele: . simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat). REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Recuperarea căldurii pentru ventilare de la echipamentele de preparare a hranei. ferestre).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Clădiri de învăţământ Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor de învăţământ sunt: Asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire pe tipuri de încăperi / săli de curs. a spaţiilor ocupate. prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi. Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii. Cu referire la instalaţiile de ventilare mecanică şi de iluminat artificial. Dotarea clădirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la intrare sau cu sasuri având cu funcţia de tampon termic. • Clădiri pentru sport În cazul consumatorilor de tip clădiri pentru sport. soluţiile tehnice de creştere a eficienţei energetice se referă la: Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice. Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi.

automatizarea funcţionării instalaţiei de iluminat în funcţie de ocuparea spaţiilor. . Tudor Dan 75 .dr. . . . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.prevederea de lămpi cu eficienţă energetică ridicată.reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în funcţie de necesarul de căldură / frig şi de ventilare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER .ing. .etc.înlocuirea ventilatoarelor cu eficienţă energetică redusă.prevederea de filtre de aer eficiente.reglarea vitezelor aerului în spaţiile ocupate. .

95 0.30 1.55 1.25 3.70 1.05 76 PLANŞEE SUB POD NEÎNCĂLZIT PLANŞEE PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT PLĂCI PE SOL Panouri mari prefabricate Zidării şi soluţii monolit Zone de punţi termice străpunse din beton armat PEREŢI EXTERIORI Zone de punţi termice din beton armat.15 1. crt.05 1.25 1.10 2.75 2. Tudor Dan . Nr. protejate cu polistiren celular 25 mm+ zidărie din cărămizi pline 125 mm Zidării şi soluţii monolit 75 Zone de punţi termice din beton armat.dr.60 1.90 1.95 0.95 1.75 0.35 3.00 2.40 2. CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE TABELUL A1.55 2.85 3.30 3. protejate cu zidărie din cărămizi pline 125 mm Zone de punţi termice din beton armat.20 2.00 2.40 1.90 0.ing.55 1.20 1.10 2.35 1.25 2.1.00 1.15 1.40 3.75 1.65 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 1 TRANSMITANŢELE TERMICE (Ui). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Grosimea peretelui mm 220 270 320 150 200 250 300 350 400 450 500 325 375 425 475 525 575 350 400 450 500 550 600 200 250 300 350 250 300 350 250 300 350 250 300 350 Ui zone neizolate zone mai puţin termic termoizolate W/(m2K) 2.00 0.10 1. protejate cu plăci sau fâşii BCA GBN 35 cu grosimea în mm de: 100 125 150 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.85 1.50 1.

0 + 5.4 + 0.4 + 17.7 + 9.2 + 12.9 . în oC 12 + 12.6 + 8.9 .5 + 9.4 + 11.4 + 11.0.2 + 7.1 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.0 .6.2 + 12.6 + 1.5 18 + 18.4 + 5.5 + 11.1 + 9.7 + 6.0 20 + 20.6 .4. 0 + 10.5 + 11.6 + 4.5 + 12.3.7 + 8.5 + 6.2 + 14.dr.2 .1 + 2.1 + 8.6 14 + 14.1.3 + 13.1.8 + 5. 4 + 16.2 + 2.5.0 + 17.0 + 11.1 .7 + 4.5 + 7.5 .2.4 + 13.3 + 7.5 .2 + 1.0 + 13.2.9 + 0.6 + 7.4 + 18.7 + 6.5 + 12.3 + 0.2.1 + 1. Tudor Dan 77 .4 + 16.1.3 + 15.9 + 4.0 + 21.4 + 5.8 + 7.3 + 19.4 + 14.9 + 3.5 22 + 22.1 + 3. Umiditatea relativă a aerului ϕi % 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 Temperatura aerului interior.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 2 TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (θr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC] Tabelul A2.5 + 10.3 + 15.4 + 9.6 + 9. 3 + 17.2 + 10.7 + 2.5 + 13.4 + 14.2 + 20.0 16 + 16.0 + 15.2 + 16.4 .3 .5 + 3.3 + 0. 5 + 15.6 + 10. 2 + 18.4 + 8.7 + 7.1 + 13. Ti . 0 + 19.6 .7 + 5.3 + 10. 0 + 4.ing.9 + 12.1.

Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui. montat pe stratul hidroizolant existent. Planşeu terasă 1. Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui. Planşeu pod 5. 11. montată pe un strat termoizolant satisfăcător. Strat termoizolant nou montat pe stratul de protecţie existent peste umplutura termoizolantă existentă. Strat termoizolant nou.este nesatisfăcător. 14. Stratul termoizolant existent dispus la tavanul subsolului şi realizat din placi BCA montate pe cofrajul planşeului din beton armat monolit . 10. Parapet înalt.5. noi. Strat termoizolant nou. Pardoseala existentă este montată pe un strat termoizolant nesatisfăcător. Strat termoizolant nou. 2. Strat termoizolant nou. Strat termoizolant nou. 15. Parapet înalt. 6. montat pe betonul de pantă existent. Strat termoizolant orizontal. Strat hidroizolant nou. montat pe faţa interioară a soclului. existente sau noi. după desfacerea pardoselii.dr. după modernizare. montat pe planşeul din beton armat. montat pe planşeul din beton armat existent. Strat termoizolant nou. montat la tavanul subsolului şi pe faţa interioară a soclului. montat pe pardoseala existentă.3. montat pe planşeul din beton armat. A3. Strat termoizolant nou. Planşeu peste subsol 9. din spumă poliuretanică. fără strat termoizolant. Fără parapet. Strat de protecţie din umplutură termoizolantă. Strat termoizolant nou. Tudor Dan 78 . din plăci din polistiren extrudat. fără strat termoizolant orizontal nou.4. Strat termoizolant nou montat pe planşeul din beton armat. Fără straturi termoizolante orizontale. 12. montat pe stratul hidroizolant existent (care. Strat hidroizolant nou. devine barieră contra vaporilor). Strat de beton de pantă şi strat hidroizolant.ing. Termoizolarea colturilor şi a glafurilor verticale exterioare ale golurilor tâmplăriei REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. existent. 4. Soclul este retras faţă de planul feţei exterioare a peretelui.1. Strat de protecţie din sapa din mortar. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona soclului. Pardoseala existentă. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona soclului.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 3 SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE A3. existent între placa de beton slab armat şi pardoseală.2. Strat termoizolant nou. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona aticului. existent. cosoroaba existentă fiind montată direct pe centura din beton armat. montat pe placa de beton slab armat existentă. Strat termoizolant nou. 3. Pardoseală existentă. aplicată pe tavanul subsolului. A3. montat peste pardoseala existenta. 16. Parapet de înălţime redusă. Strat termoizolant nou. 7. existent. parţial recuperată. Pereţi exteriori 17. complet "îmbrăcat" cu un strat termoizolant. 8. A3. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona streşinii. A3. Soclul este ieşit din planul feţei exterioare a peretelui. Strat termoizolant nou. Placa pe sol 13.

nouă. Tâmplărie din lemn dublă.dr. Materiale existente 1. Panouri mari prefabricate 6. Zidărie din cărămizi pline sau GVP 3. Strat hidroizolant Materiale montate la modernizare 11. Strat termoizolant din spumă poliuretanică 14. 22. nouă. 21. vata minerala ş. Termoizolarea peretelui exterior în zona centurilor din beton armat. Termoizolarea peretelui structural din beton armat.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER exterioare. Umplutură termoizolantă 10. Umplutură termoizolantă (recuperată) 15. Strat termoizolant eficient (placi din polistiren.ing. 20. Secţiune orizontala. Termoizolarea buiandrugilor din beton armat. Secţiune verticală. Şapă din mortar 18. Şort din tablă zincată REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Zidărie din blocuri BCA 4. Strat hidroizolant 20. Secţiune verticală. 19. Şapă din mortar + pardoseală 19. Beton simplu (de pantă. Beton armat 2. existent între două logii adiacente. Tudor Dan 79 . Beton de panta 16. Strat termoizolant 9. Tâmplărie din lemn simplă. în fundaţii) 8. existent intre doua logii suprapuse. Termoizolarea planşeului din beton armat.a) 12. Strat de protecţie 17. Strat termoizolant din polistiren extrudat 13. 18. Secţiune verticală. Secţiune verticală. Fasii armate sau placi din BCA 5. Secţiune orizontală. tencuială) 7. Mortar (şapă. Termoizolarea peretelui exterior în zona plăcilor de balcon.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. Tudor Dan 80 .ing.

ing.1 –PLANŞEU TERASĂ REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.dr. A3. Tudor Dan 81 .

2 –PLANŞEU POD REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Tudor Dan 82 .ing. A3.dr.

dr.3 –PLANŞEU PESTE SUBSOL REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.ing. A3. Tudor Dan 83 .

A3.ing. Tudor Dan 84 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.4 – PLACĂ PE SOL 19 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.

Tudor Dan 85 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b c a Fig.4 – PEREŢI EXTERIORI REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. A3.

Beton simplu (de pantă.4 – PEREŢI EXTERIORI (continuare) Materiale existente 1. Strat hidroizolant Materiale amplasate la modernizare 11. Strat termoizolant din spumă poliuretanică 14. Zidărie din cărămizi pline sau GVP 3. Şort din tablă zincată REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. A3. Beton armat 2. Zidărie din blocuri BCA 4. Fasii armate sau placi din BCA 5. Panouri mari prefabricate 6. Strat hidroizolant 20. în fundaţii) 8.dr. Strat de protecţie 17. Tudor Dan 86 . Şapă din mortar + pardoseală 19.ing. tencuială) 7. vata minerala ş. Strat termoizolant 9.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Mortar (şapă. Umplutură termoizolantă 10. Beton de panta 16.a) 12. Strat termoizolant din polistiren extrudat 13. Umplutură termoizolantă (recuperată) 15. Şapă din mortar 18. Strat termoizolant eficient (placi din polistiren.

cuplată SOLUŢIA R [m²K/W] EXISTENT A 0.56 A3 0.51 A2 0.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 4 SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE Tabel A4. Tudor Dan 87 .ing. .1.Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn.57 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.39 A1 POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE 0.

.43 A1 POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE 0.ing.Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn. Tudor Dan 88 .59 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. dublă SOLUŢIA R [m²K/W] EXISTENT A 0.55 A2 0.2.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A4.58 A3 0.

9 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A4.59 0.43 0.ing.8 t triple 1.39 0.55 0.68 0.6 1.49 0.3 1.73 0.5 12 2.7 gaz inert REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.62 0.54 0.63 0.9 16 9 12 2.dr. Tudor Dan 89 .52 0.64 0.55 0. 12. int.67 PVC TP simplă 62 n n n LEGENDA 9.1 1.4 MATERIALUL DENUMIREA ALCĂTUIRE triple 16 n n t m²K/W 0.49 0.53 0. mm TS TC Simplă cuplată 62 84 LEMN 94 176 TD dublă 186 n n n n n n n n n n n n n n R VARIANTA AER t GAZ INERT UTILIZARE DA NU DA NU DA NU DA 16 1.54 0.68 0.57 0. 16 n t - Grosimea spaţiilor dintre geamuri [mm] Fără suprafeţe tratate Cu o suprafaţă tratată cu un strat reflectant la raze infraroşii Coeficienţii de transfer termic Ug [W/m²K] ai geamurilor termoizolate aer CARACTERISTICI 9 n duble 1.0 0.TÂMPLĂRIE NOUĂ GROSIME TOC GEAMURI Simple Termoizolante duble 12 ext.37 0.39 0.57 0.3 .

49 m²K/W U Rg==0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE SIMPLĂ (T. Tudor Dan 90 .) .8 m²K/W REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.exemplu R = 0.dr.ing.54 W/m²K 1.S.

Tudor Dan 91 .R = 0.) .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE CUPLATĂ (T.Ug = 2.8 W/m²K REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.53 m²K/W b .63 m²K/W a .C.Ug = 1.exemplu a .9 W/m²K b .R = 0.dr.

D.8 W/m²K REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.57 m²K/W b .exemplu a .R = 0.) .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE DUBLĂ (T.9 W/m²K b .R = 0. Tudor Dan 92 .dr.Ug = 2.68 m²K/W a .Ug = 1.

dr.) . Tudor Dan 93 .62 m²K/W REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.R = 0.R = 0.52 m²K/W c .exemplu b .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN PVC (T.ing.P.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 5 LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE Tabel A5.1 .Reabilitarea anvelopei clădirii Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Asigurarea etanşării tuturor geamurilor de pe casa scărilor Asigurarea etanşării uşilor de la ghenele de gunoi din cadrul casei scărilor Asigurarea închiderii etanşe a uşilor de intrare în bloc. inclusiv a sasului protector Reducerea na între spaţiul casei scărilor şi mediul exterior.dr.ing. respectiv creşterea temperaturii casei scărilor Etanşarea uşilor apartamentelor corespondente cu spaţiul casei scărilor Reducerea infiltraţiilor parazite între casa scărilor şi spaţiul locuit (influenţă asupra clasei de permeabilitate a clădirii) Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare din apartamente Etanşarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor Etanşarea gurilor de acces la instalaţia sanitară Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul) Asigurarea cotei minime de aer proaspăt necesar realizării confortului fiziologic Reducerea na aferent spaţiului locuit REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 94 .

Modernizarea anvelopei Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip termopan / dotarea cu obloane mobile exterioare Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de construcţie vitrate Izolarea termică a teraselor.3 .2 . Tudor Dan 95 . a planşeului peste subsol (sau spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor spaţii reci Reducerea fluxului termic disipat prin terasă şi prin elementele de construcţie către spaţii neîncălzite Izolarea termică a pereţilor exteriori Reducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori Tabel A5.ing.Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Creşterea eficienţei instalaţiei de încălzire interioară prin asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic şi eliminarea pierderilor de agent termic din instalaţia interioară Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic în instalaţia interioară Eliminarea pierderilor de agent termic datorate necesităţii golirii coloanelor sau chiar a întregii instalaţii de încălzire în situaţia unei avarii la corpurile statice Creşterea temperaturii casei scărilor Eliminarea pierderilor de agent termic şi a unei surse de inundare a subsolului tehnic Spălarea tuturor corpurilor statice de încălzire şi a coloanelor de distribuţie din interiorul clădirii Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire Prevederea pe conductele de legătură ale corpurilor statice a unor robinete de separare a corpurilor de încălzire Corecta funcţionare a corpurilor statice din spaţiul casei scărilor Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de apă Tabel A5.dr.4 .Modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A5.

5 .Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii subsolului tehnic şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către subsolul tehnic dinspre spaţiul locuit. conform Metodologie partea I şi partea a II-a.6 .Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum Influenţă asupra consumului de căldură prin: Soluţia tehnică Repararea tuturor armăturilor defecte Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă Montarea debitmetrului pe branşamentul de alimentare cu apă caldă din subsolul tehnic Eliminarea pierderilor de apă caldă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum (în situaţia în care se asigură presiunea de utilizare la nivelul punctelor de consum) Cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru prepararea apei calde de consum şi a consumurilor efective de apă. Tudor Dan 96 .ing.dr. respectiv asigurarea unei facturări corecte a acestora Tabel A5. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire. 1) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Influenţă asupra consumului de căldură prin: Soluţia tehnică Înlocuirea robinetelor colţar cu robinete cu cap termostatic Dotarea coloanelor verticale cu dispozitive de păstrare a disponibilului de presiune constant Asigurarea reglajului termic local Asigurarea reglajului termic la nivelul coloanelor verticale Dotarea corpurilor statice din spaţiul locuit cu repartitoare de cost a căldurii consumate Asigurarea controlului asupra livrării căldurii Dotarea instalaţiei cu contor de căldură general Cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru încălzire şi asigurarea unei facturări corecte a căldurii Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a agentului termic1) Izolarea conductelor din subsolul tehnic Tabel A5.

dr. • contorizarea apei de adaos în PT/CT. repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor tehnice. • modernizarea sistemului de distribuţie şi furnizare a utilităţilor termice. în secundar. Tudor Dan 97 . dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale. limitarea debitului de apă livrat la consum în cazul scăderii temperaturii apei calde sub 50°C. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Introducerea unor armături cu consum redus de apă Contorizarea individuală a apei calde Reducerea consumurilor de apă caldă de consum Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde de consum şi a conductei de recirculare din subsolul tehnic al clădirii şi din spaţiul locuit Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de apă caldă de consum OBSERVAŢIE: Soluţiile / măsurile de reabilitare sau/şi modernizare prezentate mai sus pot fi grupate în pachete de soluţii. în măsura în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic / funcţional.ing. vizând în principal menţinerea temperaturii apei calde la o temperatură apropiată de 60°C şi. • asigurarea presiunii şi debitelor corespunzătoare livrării normale a apei calde (şi reci). În acest caz. • modificarea schemei de furnizare a utilităţilor termice. • asigurarea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor. cel puţin pe secţiunea de preparare a apei calde. • asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii). • tratarea apei de adaos introdusă în instalaţia de încălzire. • contorizarea individuală a consumului de gaze la bucătării în vederea limitării consumului de gaze strict pentru necesităţi de preparare a hranei. • livrarea continuă a apei calde şi utilizarea recirculării. • dotarea coloanelor de încălzire cu vane de echilibrare automate (presiune diferenţială constantă) • asigurarea alimentării cu agent termic a fiecărui bloc şi scară de bloc şi separarea contoarelor comune cu vane acţionate manual. desfiinţarea tuturor boxelor care împiedică accesul la coloanele de distribuţie a agentului termic secundar şi a apei calde de consum. • automatizarea funcţionării PT/CT. • asigurarea parametrilor termici şi hidraulici conform protocolului încheiat prin contractul de servicii între furnizor şi asociaţia de locatari/proprietari. • • • • uscarea subsolurilor inundate. influenţa soluţiilor / măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de soluţii considerat şi nu individual (efectele fiecărei măsuri în parte asupra reducerii consumului de căldură al clădirii nu se însumează).

Tudor Dan 98 . • asigurarea monitorizării şi a dispecerizării funcţionării instalaţiilor de distribuţie a căldurii.dr. • adoptarea soluţiilor moderne de proiectare şi execuţie a lucrărilor de modernizare. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. • realizarea punctelor de monitorizare la fiecare bloc şi asigurarea securităţii accesului la aparatura de măsură şi reglaj.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • asigurarea corectei echilibrări hidraulice a reţelelor de încălzire şi distribuţie a apei calde. • asigurarea condiţiilor de alimentare cu apă a construcţiilor astfel încât să se evite sustragerea apei din instalaţia de încălzire de către locatari. • contorizarea utilităţilor termice la consumatori.ing.

respectiv creşterea temperaturii acestor spaţii Reducerea na aferent spaţiului locuit Asigurarea cotei minime de aer proaspăt necesar realizării confortului fiziologic Tabel A6.2 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 6 LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ Tabel A6.dr.Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire Dotarea corpurilor statice cu teuri de reglaj Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de fluid Curăţarea periodică a cazanelor de producere a căldurii pentru încălzire Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic şi eliminarea pierderilor de agent termic din instalaţia interioară Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic în instalaţia interioară Asigurarea echilibrării hidraulice a instalaţiei de încălzire interioară Eliminarea pierderilor de agent termic şi a unei surse de inundare a subsolului Creşterea randamentului de producere a căldurii Clădiri cu încălzire locală cu sobe Creşterea randamentului de producere a Curăţarea periodică a sobelor căldurii Dotarea sobelor cu element de obturare a coşului de fum pe durata nefuncţionării sobei Tabel A6.3 . spaţii anexe etc.Modernizarea anvelopei REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.Reabilitarea anvelopei clădirii Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Asigurarea etanşării tuturor geamurilor din spaţiile neîncălzite (pod.ing.1 .) Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare Etanşarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul) Reducerea na între aceste spaţii şi mediul exterior. Tudor Dan 99 .

programabil Izolarea conductelor de Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a distribuţie din spaţiile agentului termic2) neîncălzite Înlocuirea arzătorului care echipează cazanul existent cu Creşterea randamentului anual de producerea căldurii unul modern.Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii spaţiilor neîncălzite traversate de conducte de încălzire şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către aceste spaţii dinspre spaţiul locuit. nou Înlocuirea cazanului de producere a căldurii pentru încălzire cu cazan modern Tabel A6. Tudor Dan 100 . conform cap. 3 din lucrarea [2].ing. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip termopan / dotarea cu obloane mobile exterioare Izolarea termică a teraselor / acoperişului peste mansardă sau a planşeului sub pod Izolarea termică a planşeului peste subsol (sau spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor spaţii reci Izolarea termică a pereţilor exteriori Construirea unei închideri a scării de intrare / asigurarea unui sas la intrarea în clădire Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de construcţie vitrate Reducerea fluxului termic disipat prin terasă şi prin elementele de construcţie către spaţii neîncălzite Reducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori Reducerea temperaturii exterioare aferentă intrării în clădire şi reducerea debitului de aer rece prin uşa de intrare Tabel A6.5 .dr. 2) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.4 .Modernizarea instalaţiilor de încălzire interioară Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Clădiri cu încălzire locală cu sobe Schimbarea combustibilului solid sau lichid cu combustibil Creşterea randamentului de producere a căldurii gazos Dotarea sobelor cu echipamente Creşterea randamentului de reglare prin evitarea supraîncălzirii de reglaj termostatic a acestora încăperilor funcţie de temperatura interioară Înlocuirea sobelor cu instalaţie Creşterea randamentului sistemului de încălzire de încălzire centrală Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală Dotarea corpurilor statice cu Asigurarea reglajului termic local robinete cu cap termostatic Dotarea circuitelor care alimentează zone distincte Asigurarea reglajului termic la pe zone încălzite încălzite cu dispozitive de reglare Dotarea instalaţiei de încălzire Asigurarea reducerii temperaturii spaţiilor încălzite pe durata cu echipament de reglare cu nopţii sau în perioadele de neocupare a acestora ceas.

noi • uscarea subsolurilor inundate.Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Introducerea unor armături cu consum redus de apă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde de consum din spaţiile neîncălzite şi din spaţiul locuit Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de apă caldă de consum Izolarea termică a boilerului cu acumulare pentru prepararea apei calde de consum Reducerea fluxului termic disipat prin mantaua boilerului Reducerea temperaturii apei calde de consum până la 50°C Înlocuirea echipamentelor actuale de producere a apei calde de consum cu echipamente moderne.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Repararea tuturor armăturilor defecte Eliminarea pierderilor de apă caldă Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum (în situaţia în care se asigură presiunea de utilizare la nivelul punctelor de consum) Tabel A6. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. Tudor Dan 101 .6 . • dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale.

• curăţirea periodică a coşurilor de fum. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. • asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor. Tudor Dan 102 . • repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a acestuia.dr.ing. • asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor. în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea combustibililor solizi sau lichizi.

date primare privind costurile măsurilor de reabilitare / modernizare energetică în vederea utilizării la analiza economică în cadrul auditului energetic al clădirii. cu referire la soluţiile de modernizare posibil de aplicat. se trateaza ambele componente. Tudor Dan 103 . Alte tipuri Pentru fiecare subclasă sunt indicate costuri specifice pe tipuri reprezentative de soluţii de modernizare energetică.dr. suprafaţa de termoizolat şi volumul termoizolaţiei.). cu titlu orientativ.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 7 DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE Această Anexă prezintă conform METODOLOGIE III. C. A7. Avind in vedere ca reabilitarea termica si energetica cuprinde obligatoriu atit constructia cit si instalatiile aferente acesteia. fie relaţii de calcul în funcţie de indicatorii fizici ai soluţiilor respective (ex. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE C. Costurile se prezintă structurate pe clase reprezentative de elemente de construcţie (anvelopa clădirii) – „C” sau instalaţii – „I”.b. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. indicându-se fie valori sintetice ale costurilor. lungime de rosturi ale tâmplăriei etc.ing.a. în vederea utilizării într-un program de calcul automat.1 Construcţie Costurile specifice aferente anvelopei construcţiei sunt structurate în funcţie de tipul elementelor de construcţie care formează anvelopa.c. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE C. ANVELOPA CLĂDIRII C.

01.a. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE C. Acoperiş tip şarpantă (pod sau mansardă) C.04.06.03. Ferestre Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.07. A.b.a.a. B reprezintă costul unitar al materialului termoizolant (pe m2. Windfang) C.01. Planşeu peste spaţiu exterior (ex.a.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER C.03.b. Etanşare rosturi elemente de tâmplărie C. respectiv pe m3). Pereţi interiori verticali (către spaţii neîncălzite) C.a. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE C. Planşeu peste subsol neîncălzit C. C.05. VIZ reprezintă volumul total al materialului termoizolant.09.01.a. Planşeu sub pod neîncălzit C. Alte tipuri Relaţia generală de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie exterioare opace este următoarea: CT = A ⋅ AIZ + B ⋅ VIZ [Euro] în care AIZ reprezintă aria totală a pereţilor care urmează a fi termoizolaţi.08. după caz.a. Planşeu amplasat direct pe sol C.a. Ferestre C. Tudor Dan 104 . Acoperiş tip terasă C.a.b.ing.02.b.a.dr. Uşi C. Pereţi exteriori verticali C.b.02. măsurată la exteriorul sau la interiorul acestora.

dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER CT = C ⋅ ATE [Euro] în care C reprezintă costul unitar ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare. Casa scării) Ferestre către spaţii neîncălzite Luminatoare Vitraj din blocuri de sticlă (Tip Nevada) Montare oblon pe fereastră existentă Alte tipuri Uşi C. Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: CT = C ⋅ ATE [Euro] în care C reprezintă costul unitar ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare.03. Tudor Dan .ing.b. Casa scării) Uşi către spaţii neîncălzite Alte tipuri Etanşare rosturi elemente de tâmplărie C. • • • • Uşi exterioare spaţiu locuit Uşi exterioare spaţii comune (ex.02. Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea: CT = D ⋅ LR [Euro] 105 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. • • • • • • • Ferestre exterioare spaţiu locuit Ferestre exterioare spaţii comune (ex.b.

INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ CU AER CALD I. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE LOCALĂ (CU APARATE DE ÎNCĂLZIRE INDEPENDENTE) I.a. Alte tipuri Costurile specifice aferente instalaţiilor clădirii sunt structurate în funcţie de tipul instalaţiei şi de componentele acesteia. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE I.1 Etanşare rosturi elemente mobile Etanşare rosturi contur tâmplărie Instalaţii I.c.d.02. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE I.a. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI ILUMINAT I. Alte tipuri • Asigurarea reglajului instalaţiei de încălzire centrală: 106 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.b.a.e.01. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ CU CORPURI STATICE I.a.a. • • A7.ing.05.04. INSTALAŢII AFERENTE CLĂDIRII I.a. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE I. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE PRIN RADIAŢIE DE JOASĂ TEMPERATURĂ I.a. I. Tudor Dan .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care D reprezintă costul unitar LR reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare).dr.03. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Echipamente de contorizare energie termică: I.d.03. Cu aparate de fereastră I. ECHIPAMENTE ELECTRICE AFERENTE INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE.03.b.dr.d. APARATE ELECTRICE PENTRU BIROU I.b.b.d.01.c.b.iii.d.04.03.c. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE I.ing.01. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I.c.b.c.APĂ I. INSTALAŢIA DE UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I.ii.02.03.c. Cu aparate de tip SPLIT I. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE CENTRALIZATĂ NUMAI AER I.05.d.04. INSTALAŢIA DE ILUMINAT I.02. APARATE ELECTRICE DE UZ CASNIC I. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE CENTRALIZATĂ AER .c. Alte tipuri REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.d.03. VENTILARE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM I.01.04.d.i. Cu dulapuri de climatizare I.d. INSTALAŢIA DE DISTRIBUŢIE A APEI CALDE DE CONSUM I. Tudor Dan 107 . INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE LOCALĂ I. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI DE ILUMINAT I.02.03. Alte tipuri I. INSTALAŢIE SOLARĂ DE PREPARARE SI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I. SURSA DE PRODUCERE / PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM I.

034 0.3.3 3.3 1.5 2.5 1.2 3.4 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 8 Caracteristici higrotermice ale unor materiale termoizolante Nr.037 60 60 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.1.046 0.3.5 12.047 0.3 2. crt.6 3.1 3.1 3.036 0.2 3.2 3.5 9. Tudor Dan 108 .7 3 3.035 30 30 30 30 60 60 150 150 0.033 0.038 0.1 1.037 0.2 2.046 0.4 3.expandate cu HCFC .5 3.6 2.1.2 3.042 0.6 2 2.042 0.042 0.035 0.2 1.041 0.1.040 0.2.4 2.033 0.3.038 0.1.040 60 60 37≤ ρ ≤ 60 37≤ ρ ≤ 60 0.2.3 3.expandate fără gaz inclus altul decât aerul 37≤ ρ < 65 15≤ ρ ≤ 30 28≤ ρ ≤ 40 25≤ ρ ≤ 40 9≤ ρ < 13 13≤ ρ < 16 16≤ ρ < 20 20≤ ρ < 25 21≤ ρ < 35 35≤ ρ ≤ 50 7≤ ρ < 9.3 Produse din vată minerală (din rocă) Clasa A1 Clasa A2 Clasa A 3 Clasa A4 Clasa A5 Clasa A6 Produse din vată de sticlă Clasa B1 Clasa B2 Clasa B3 Clasa B4 Clasa B5 Clasa B6 Clasa B7 Materiale plastice celulare Polistiren expandat Clasa P1 Clasa P2 Clasa P3 Clasa P4 Clasa P5 Clasa P6 Polistiren extrudat Plăci fără gaz inclus altul decât aerul Plăci expandate cu hydrofluorocarburi HCFC Produse din spumă rigidă de poliuretan Plăci debitate din blocuri spumate continuu şi expandate cu HCFC Plăci spumate continuu sau debitate din blocuri spumate expandate fără gaz inclus altul decât aerul Plăci spumate continuu injectate între două panouri rigide .035 0.1 3.5≤ ρ < 18 18≤ ρ < 25 25≤ ρ < 50 50≤ ρ < 80 80≤ ρ ≤ 120 18≤ ρ < 25 25≤ ρ < 35 35≤ ρ < 60 60≤ ρ < 100 100≤ ρ < 160 160≤ ρ ≤ 200 W/(mK) 0.1.1 2.dr.040 0.039 0.1 3.037 0. Tip de material Densitate aparentă Conductivitate termică de calcul Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori μD 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 ρ λ kg/m3 1 1.5≤ ρ < 12.040 0.ing.038 0.1.

15 1.10 1. exfolieri) • afectaţi de igrasie.03 1.10 1. Tudor Dan .60 Zidărie din blocuri de b.30 1.10 109 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.10 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţi de majorare a conductivităţii termice a materialelor de construcţie în funcţie de starea şi vechimea lor Material Zidărie din cărămidă sau blocuri ceramice Starea materialului vechime ≥ 30 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie • afectat de condens • afectat de igrasie vechime ≥ 30 ani • în stare uscată • afectat de condens • afectat de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 10 ani • în stare uscată. fără degradări vizibile • în stare uscată.30 1.02 1. pâsle Plăci rigide din vată minerală 1. condens vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectată de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectată de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) Coeficient de majorare 1.20 1.10 1.03 1. sau betoane uşoare Zidărie din piatră Beton armat Beton cu agregate uşoare Tencuială Pereţi din paiantă sau chirpici Vată minerală în vrac.30 Polistiren expandat 1.30 1. cu degradări vizibile (fisuri.15 1.15 1.ing.dr.10 1.05 1.15 1.c.03 1.a.30 1.03 1.20 1.10 1.10 1.05 1.05 1.10 1.20 1.15 Polistiren extrudat 1. saltele.30 1.

microorganisme) • în stare umedă vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectate de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) Coeficient de majorare 3 1.042 *) hi/Rsi 8 0. fără degradări vizibile • în stare uscată. u REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cu degradări vizibile (fisuri.125 he/Rse 24 0.15 1. Tudor Dan 110 .084 i e.10 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Material 1 Poliuretan rigid Starea materialului 2 vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • cu degradări vizibile datorită expunerii la radiaţiile UV • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată.10 1.20 1.15 1.25 Spumă de poliuretan aplicată in situ 1.dr.125 he/Rse 12 0.20 1.30 1.ing.30 Plăci din aşchii de lemn liate cu ciment Coeficienţi de transfer termic superficial hi şi he [W/(m2K)] şi rezistenţe termice superficiale Rsi şi Rse [m2K/W] Elemente de construcţie Elemente de construcţie în contact cu: în contact cu spaţii • exteriorul ventilate neîncălzite: • pasaje deschise • subsoluri şi pivniţe DIRECŢIA ŞI SENSUL (ganguri) • poduri FLUXULUI TERMIC • balcoane şi logii închise • rosturi închise • alte încăperi neîncălzite hi/Rsi 8 0.25 Elemente din lemn 1.10 1.20 1.

084 i i 6 0.125 12 0.dr. rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W].viteza vântului adiacent suprafeţei exterioare v = 4 m/s METODA DE CALCUL SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE LA CLADIRI EXISTENTE PRIN METODA COEFICIENTILOR DE REDUCERE r1 si r2 Termeni utilizati in tabele au semnificatia: l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]. medie. A − Pentru condiţii de vară : he = 12 W/(m2K).084 m2K/W aria totală a elementului de construcţie.1. netratate (cu un coeficient de emisie ε = 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 8 0. Tudor Dan 111 . caracterizată prin aceiaşi rezistenţă termică unidirecţională [m2]. p ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-]. aferentă ariei totale a zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)].1 sunt valabile pentru suprafeţele interioare obişnuite. cu un coeficient de emisie ε = 0.00 şi cota stratului invariabil (CSI).084 e. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperatură interioară evaluată la + 20 oC. u 24 0.9). U R R1 transmitanţa termică unidirecţională. Rse = 0.temperatura exterioară θe = 0 oC . ponderată.042 *) 8 0. Valoarea rezistenţei termice superficiale exterioare din tabel corespunde următoarelor condiţii: . la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior [m2K/W] REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.9 .suprafaţa exterioară netratată. . rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0. u *) Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabelul 9.167 24 0.ing.042 *) 6 0.167 12 0.125 e.

60 0.30 0.94 0.72 0.20 0.71 0.76 0.86 0.98 0.40 ψ 0.90 0.91 0.98 0.94 0.64 0.95 0.20 1.93 0.89 0.99 0.93 0.40 0.80 0.95 0.96 0.86 0.10 0.72 0.95 0.98 0.93 0.54 0.97 0.78 0.30 0. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-]. Tudor Dan . în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral.93 0.91 0.87 0.90 0.92 0.54 0.20 0.99 0.30 0.46 0.92 0.90 0.80 112 0. Σ(ψ j ⋅ l j ) l ψ = − coeficientul liniar de transfer termic.74 0.30 0.39 0.83 0.98 0.83 0.99 0.20 1.82 0.88 0.87 0.68 0.50 0.72 0.91 0.91 0.94 0.89 0.83 0.97 0.91 0.40 0.89 0.94 0.81 0.89 0.72 0. coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.40 0.82 0.20 0.93 0.97 0.74 0.89 0.97 0.93 0.95 0.96 0.78 0.91 0.96 0.77 0.54 0.92 0.95 0.96 0.82 0.81 0.95 0.82 0.90 0.94 0.98 0.94 0.54 0.86 0.78 0.91 0.69 0.30 0.86 0.89 0.97 0.67 0.10 0.94 0.89 0.92 0.95 0.98 0.89 0.63 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER r1 r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.93 0.63 0.88 0.70 0.83 0.86 0.10 0.86 0.40 0.91 0.54 0.85 0.88 0.81 0.72 0.20 1.93 0.50 0.80 0.82 0.40 0.83 0.72 0.dr.10 0.75 0.91 0.97 0.80 0.99 0.95 0.50 1.87 0.97 0.81 0.99 0.89 0.97 0.97 0.82 0.96 0.98 0.91 0. mediu.60 0.91 0.97 0. ponderat [W/(mK)] Coeficienţi “r1” pentru planşee de terasă şi de pod R l/A 0.97 0.95 0.94 0.94 0.10 0.77 0. care ţine seama de prezenţa.63 0.87 0.63 0.50 0.97 0.84 0.87 0.97 0.95 0.98 0.95 0.75 0.20 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.80 0.78 0.46 0.96 0.93 0.97 0.99 0.95 0.93 0.72 0.98 0.92 0.84 0.20 0.90 0.83 0.93 0.70 0. care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-].92 0.89 0.78 0.10 0.95 0.60 0.46 0.99 0.63 0.84 0.86 0.80 0.98 0.86 0.96 0.98 0.94 0.84 0.95 0.93 0.98 0.98 0.82 0.85 0.46 0.46 0.50 0.93 0.86 0.89 0.94 0.50 0.39 0.96 0.95 0.82 0.89 0.00 0.95 0.90 0.92 0.98 0.86 0.93 0.97 0.76 0.89 0.87 0.82 0.10 0.89 0.83 0.ing.40 0.84 0.30 0.

95 0.87 0.93 0.97 0.98 0.99 0.50 0.98 0.95 0.81 0.85 0.81 0.90 0.56 Coeficienţi “r1” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite R l/A 0.97 0.97 0.98 0.61 0.95 0.89 0.84 0.96 0.79 0.94 0.76 0.98 0.97 0.94 0.97 0.66 0.94 0.86 0.83 0.29 0.80 0.99 0.98 0.96 0.91 0.92 0.93 0.95 0.92 0.34 0.98 0.94 0.78 0.99 0.98 0.73 0.90 0.50 0.94 0.50 0.95 0.30 0.74 0.93 0.82 0.84 0.91 0.96 0.10 0.78 0.80 1.96 0.76 0.34 0.58 0.99 0.94 0.70 0.97 0.99 0.95 0.85 0.91 0.61 0.86 0.99 1.93 0.89 0.95 0.94 0.97 0.81 0.92 0.90 0.39 0.60 0.96 0.77 0.29 0.86 0.91 0.00 0.89 0.97 0.93 0.20 0.79 0.90 0.83 0.94 0.40 ψ 0.93 0.97 0.98 0.96 0.66 0.89 0.10 0.71 0.97 0.77 0.10 0.30 0.68 0.64 0.97 0.dr.94 0.96 0.98 0.92 0.98 0.98 0.34 0.29 0.89 0.40 0.72 0.88 0.10 0.98 0.50 1.83 0.91 0.96 0.93 0.82 0.93 0.94 0.00 0.87 0.96 0.93 0.98 0.91 0.99 0.50 0.89 0.87 0.89 0.63 0.99 0.97 0.00 0.67 0.40 0.81 0.91 0.93 0.92 0.85 0.61 0.50 0.75 0.99 0.29 0.80 0.82 0.00 0.93 0.98 0.87 0.39 0.94 0.89 0.89 0.97 0.84 0.30 0.93 0.87 0.20 2.92 0.20 0.93 0.98 0.98 0.95 0.99 0.97 0.88 0.39 0.98 0.50 0.92 0.10 0.30 0.86 0.98 0.96 0.91 0.69 0.87 0.99 0.59 0.83 0.86 0.70 0.96 0.83 0.95 0.89 0.86 0.80 0.76 0.20 0.98 0.69 0.93 0.95 0.40 0.94 0.98 0. Tudor Dan .50 0.60 0.40 0.80 0.76 0.30 0.94 0.93 0.98 0.91 0.85 0.71 0.97 0.40 0.91 0.97 0.93 0.87 0.93 0.95 0.85 0.87 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.74 0.89 0.93 0.86 0.99 0.89 0.99 0.10 0.99 0.34 0.40 0.97 0.86 0.20 0.99 0.94 0.94 0.10 0.93 0.98 0.86 0.81 0.30 0.29 0.97 0.91 0.91 0.40 0.98 0.78 0.95 0.84 0.30 0.89 0.70 0.97 0.89 0.92 0.94 0.40 0.30 0.89 0.94 0.95 0.10 0.99 0.91 0.20 0.95 0.88 0.76 0.95 0.98 0.71 0.92 0.81 0.95 0.96 0.93 0.97 0.90 0.80 0.30 0.93 0.81 113 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.99 0.98 0.95 0.87 0.89 0.30 0.97 0.98 0.98 0.94 0.90 0.34 0.93 0.86 0.84 0.20 1.86 0.78 0.97 0.98 0.64 0.ing.20 0.99 0.95 0.97 0.95 0.

21 0.87 0.40 0.57 1.93 0.00 1.56 1.71 1.39 1.71 0.44 0.50 0.99 0.15 1.58 0.67 0.41 0.90 0.80 0.99 0.50 0.95 0.20 2.94 0.84 0.36 1.84 0.65 0.60 1.36 0.83 0.20 1.90 1.61 Coeficienţi “r1” pentru placa pe sol R1 l/A 0.90 0.96 0.27 0.64 0.80 2.55 0.87 1.37 0.85 0.42 1.10 0.42 0.89 0.52 0.83 0.93 0.71 0.61 0.87 0.82 0.53 0.97 0.87 0.29 114 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.91 0.46 0.56 1.86 0.40 0.01 0.78 0.53 1.73 0.78 0.99 0.48 1.30 0.78 1.81 0.91 0.02 1.45 0.86 0.98 0.75 0.41 0.44 1.51 0.78 0.74 0.31 0.68 0.96 0.67 1.91 0.80 0.93 0.59 1.66 0.29 0.71 0.09 0.31 0.59 0.93 0.87 0.45 0.71 1.08 0.06 1.92 0.30 0.80 2.88 0.90 0.20 3.42 0.88 0.76 0.71 0.40 1.59 0.78 0.70 0.75 0.77 1.58 0.49 1.90 0.64 0.80 1.99 0.69 0.10 0.30 1.13 0.50 0.31 0.74 0.09 0.92 0.81 0.84 2.32 1.64 1.82 0.75 0.98 0.00 2.78 0.84 0.94 0.35 1.37 1.68 0.36 0.30 0.76 0.92 0.82 0.72 0.30 1.18 0.89 0.50 0. Tudor Dan .92 0.48 0.69 0.70 0.51 0.33 1.99 0.10 0.00 0.40 0.97 0.40 0.20 1.46 0.84 0.97 0.87 0.86 0.84 0.40 0.73 0.95 0.95 0.89 0.18 0.75 0.86 0.67 0.95 0.89 0.20 ψ 1.10 0.40 0.89 0.40 0.50 0.90 1.45 0.30 0.65 1.58 0.80 0.13 0.29 0.97 0.75 0.01 0.18 0.01 0.57 0.40 0.51 0.94 0.84 0.42 1.89 0.99 0.89 0.60 0.74 0.79 0.08 0.78 0.60 0.86 0.13 0.80 0.67 0.91 0.64 0.86 0.50 0.97 0.10 0.42 1.81 0.82 0.40 1.95 0.95 0.26 0.92 0.32 0.91 0.55 1.40 0.78 0.90 0.30 0.42 0.75 0.84 0.84 0.92 0.49 1.72 0.92 0.93 0.46 0.10 0.36 1.58 0.37 1.85 0.80 0.50 4.30 0.80 0.21 0.59 0.97 0.89 0.77 0.37 0.84 0.40 0.83 0.78 0.95 0.93 0.13 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.89 0.20 3.91 0.99 0.91 0.67 0.50 0.67 0.93 0.75 1.89 0.94 0.77 0.71 0.83 0.71 1.98 0.95 0.97 2.32 1.00 0.72 0.65 0.76 0.50 0.ing.56 0.51 0.10 0.67 0.20 0.46 1.93 0.86 0.96 0.57 1.30 0.89 0.48 0.91 0.94 0.81 0.65 1.81 0.13 0.95 0.65 0.45 1.20 1.72 0.53 0.80 0.77 0.80 0.20 0.31 0.80 0.27 0.dr.92 0.97 0.

20 6.93 0.97 0.01 0.98 0.96 0.80 2.76 0.44 1.20 0.61 1.89 0.89 0.61 0.51 0.93 0.92 0.40 0.52 1.23 0.98 0.55 0.99 0.67 0.18 0.91 0.40 1.89 0.40 1.83 0.90 0.48 1.26 0.20 0.44 1.93 0.48 0.32 0.95 0.96 0.40 1.21 0.48 0.98 0.31 0.91 0.00 0.97 0.20 0.34 0.24 0.99 0.99 0.10 0.62 1.58 0.59 0.dr.91 0.44 0.30 0.30 0.53 0.33 1.41 0.97 0.88 0.99 0.80 0.94 0.30 0.97 0.78 0.16 Coeficienţi “r1” pentru pereţi exteriori R l/A 0.48 0.80 0.89 0.92 0.36 0.97 0.34 0.21 0.36 0.26 0.20 4.86 0.96 0.10 0.62 0.39 0.95 0.89 0.60 0.84 0.91 0.40 0.94 0.60 0.80 0.20 5.39 1.60 1.98 0.67 0.95 0.35 0.52 0.98 0.81 115 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.32 0.55 0.73 0.50 0.46 0.89 0.72 0.50 0.87 0.98 0.28 0.41 0.42 0.06 0.98 0.97 0.93 0.55 0.60 0.84 0.40 0.28 0.37 0.58 0.ing.23 0.67 0.80 0.29 0.29 0.81 0.50 0.90 0.93 0.49 0.24 0.86 0.91 0.97 0.80 1.40 0.78 0.28 0.99 0.99 0.99 0.33 1.40 0.71 1.97 0.00 0.21 0.84 0.45 0.92 0.50 0.30 1.23 0.15 0.65 0.98 0.94 0.37 0.87 0.78 0.87 0.94 0.80 1.22 0.95 0.84 0.10 0.95 0.84 0.33 0.40 0.95 0.20 1.91 0.50 0.97 0.94 0.78 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.73 0.93 0.85 0.87 0.20 5.20 0.99 0.26 0.58 0.92 0.93 0.89 0.97 0.05 0.88 0.97 0.94 0.73 0.46 0.13 0.92 0.92 0.32 0.67 0.93 0.00 0.13 0.56 0.94 0.48 0.95 0.30 0.44 0.48 0.82 0.19 0.06 0.44 0.90 0.40 1.53 1.17 0.37 0.48 0.50 0.84 0.26 0.98 0.21 0.52 0.98 0.32 0.67 1.38 0.97 0.21 0.86 0.86 0.95 0.73 0.13 0.96 0.41 0.29 1.00 0.21 0.98 0.30 0.95 0.58 0.93 0.78 0.82 0.78 0.49 0.30 0.09 0.89 0.86 0.30 0.89 0.91 0.37 1.52 0.44 0.90 0.67 0.23 0.86 0.26 0.31 0.27 0.33 0.20 0.84 0.86 0. Tudor Dan .10 0.37 0.00 1.30 0.10 0.24 0.37 0.37 0.98 0.58 0.50 0.95 0.36 1.22 0.98 0.28 0.25 0.19 0.20 ψ 0.36 0.40 0.27 0.99 0.73 0.40 0.86 0.62 0.56 1.82 0.99 0.62 0.00 0.26 0.92 0.41 0.85 0.84 0.72 0.97 0.80 0.26 0.91 0.53 0.83 0.26 0.32 1.98 0.91 0.87 0.45 0.95 0.99 0.

91 0.90 0.94 0.86 0.70 0.00 0.85 0.89 0.76 0.68 0.40 1.00 1.95 0.90 0.87 0.75 0.77 0.81 0.74 0.00 1.76 0.78 0.95 0.91 0.63 0.92 0.93 0.93 0.94 0.76 0.78 0.75 0.85 0.76 0.72 0.86 0.82 0.96 0.71 0.74 0.84 0.81 0.92 0.80 0.90 0.00 1.92 0.89 0.98 0.93 0.78 0.88 0.88 0.93 0.86 0.74 0.83 0.72 0.91 0.70 0.95 0.81 0.72 0.85 0.54 0.86 0.93 0.90 0.97 0.91 0.78 0.65 0.60 0.67 0.60 0.98 0.61 0.94 0.99 0.77 0.89 0.40 1.70 0.94 0.81 0.96 0.82 0.87 0.87 0.80 0.84 0.67 0.89 0.89 0.83 0.60 1.98 0.86 0.87 0.82 0.95 0.82 0.86 0.98 0.74 0.95 0.82 0.89 0.89 0.81 0.93 0.86 0.93 0.80 2.68 0.87 0.97 0.95 0.20 1.20 1.68 0.71 0.95 0.78 0.70 0.80 1.78 0.95 0.64 0.96 0.00 0.96 0.90 0.00 1.89 0.93 0.91 0.63 0.73 0.81 0.91 0.98 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 1.97 0.99 0.82 0.86 0.79 0.60 0.77 0.87 0.58 0.59 0.77 0.90 0.89 0.61 0.76 0.89 0.74 0.75 0.83 0.84 0.92 0.80 2.64 0.60 1.40 0.40 0.83 0.66 0.78 0.89 0.95 0.80 0.79 0.78 0.97 0.94 0.93 0.92 0.86 0.84 0.40 1.81 0.93 0.80 0.66 0.84 0.80 0.69 0.85 0.60 0.86 0.93 0.96 0.86 0.57 0.56 0.77 0.93 0.60 1.94 0.20 1.80 0.87 0.94 0.63 0.83 0.85 0.82 0.81 0.20 0. Tudor Dan .92 0.95 0.78 0.80 0.71 0.84 0.76 0.89 0.92 0.93 0.80 1.97 0.91 0.95 0.95 0.95 0.91 0.20 1.97 0.81 0.76 0.77 0.85 0.77 0.63 0.94 0.99 0.75 0.70 0.69 0.74 0.83 0.87 0.84 0.98 0.ing.84 0.72 0.78 0.57 0.91 0.97 0.86 0.74 0.93 0.60 0.96 0.98 0.81 0.74 0.95 0.80 2.80 0.70 0.64 0.20 1.20 0.72 0.89 0.94 0.86 0.94 0.63 0.68 0.68 0.68 0.93 0.89 0.80 2.99 0.89 0.54 0.78 0.98 0.94 0.69 0.51 0.70 0.91 0.91 0.80 0.00 1.93 0.96 0.75 116 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.72 0.81 0.40 0.96 0.81 0.88 0.71 0.75 0.60 1.86 0.75 0.dr.85 0.97 0.20 0.83 0.66 0.91 0.60 0.87 0.87 0.97 0.83 0.40 0.95 0.82 0.84 0.92 0.90 0.40 0.70 0.74 0.63 0.91 0.58 0.82 0.00 0.40 1.20 0.66 0.65 0.93 0.78 0.97 0.80 1.61 0.61 0.90 0.87 0.68 0.70 0.

65 0.65 0.97 0.64 0.58 0.80 1.98 1.46 0.80 2.60 1.72 0.76 0.98 0.88 0.82 0.54 0.01 1.80 0.58 0.69 0.65 0.70 0.94 0.87 0.51 0.60 1.80 0.97 0.20 1.66 0.77 0.01 0.74 0.69 0.84 0.87 0.67 0.61 0.92 0.99 0.99 0.61 0.57 0.60 1.91 0.00 0.70 0.40 1.90 0.00 1.99 0.97 0.56 0.51 0.66 0.02 1.56 0.78 0.97 0.87 0.78 0.57 0.60 0.57 0.54 0.95 0.85 0.81 0.76 0.99 0.40 0.90 0.82 0.53 0.01 0.80 2.20 0.69 0.81 0.60 0.02 0.99 1.85 0.97 0.86 0.01 1.61 0.98 0.44 0.98 0.80 0.57 0.50 3.00 0.53 0.72 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.99 0.00 1.00 0.40 0.99 0.50 0.73 0.47 0.63 0.99 0.96 0.63 0.46 0.53 0.90 0.85 0.00 0.00 0.84 0.82 0.00 0.61 0.87 0.86 0.93 0.93 0.94 0.04 1.8 1.79 0.86 0.80 0.78 0.92 0.90 0.53 0.99 0.90 0.99 0.98 0.70 0.70 0.60 0.69 0.93 0.98 0.95 0.00 1.93 0.61 0.00 1.80 1.96 0.51 0.80 2.84 0.69 0.64 0.98 0.78 0.60 0.60 0.00 1.50 2.60 0.00 1.04 0.89 0.95 0.95 0.68 0.50 0.82 0.80 1.20 1.90 0.94 0.99 0.82 0.47 0.75 0.63 0.97 0.80 0.90 0.95 0.63 0.84 0.63 0.40 1.70 0.99 0.70 0.49 0.56 0.97 0.97 0.61 0.66 0.80 0.78 0.78 0.75 0.73 0. Tudor Dan .92 0.03 0.93 117 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.98 0.20 1.25 U 2.76 0.00 2.94 0.66 0.53 0.01 1.ing.40 1.76 0.00 1.61 0.60 0.64 0.25 3.74 0.89 0.61 0.98 0.01 1.55 0.89 0.03 0.86 0.00 3.67 0.87 0.98 0.80 0.89 0.00 1.86 0.01 1.89 0.99 0.50 1.72 0.96 0.89 0.00 0.99 0.05 0.50 0.98 0.02 1.44 0.70 0.82 0.78 0.54 0.00 1.02 0.74 0.83 0.60 1.72 0.67 0.00 0.91 0.78 0.72 0.98 0.56 0.86 0.87 0.93 0.59 0.57 0.98 0.99 0.88 0.89 0.99 0.95 0.73 0.95 0.80 0.95 0.96 0.95 0.53 0.41 TABELUL 9.91 0.5 Coeficienţi “r2” pentru planşee de terasă şi de pod R p 1.91 0.97 0.97 0.75 0.98 0.97 1.63 0.75 0.99 0.70 0.76 0.58 0.86 0.98 0.75 0.48 0.91 0.98 0.68 0.95 0.72 0.74 0.44 0.84 0.64 0.82 0.59 0.66 0.00 1.93 0.97 0.71 0.58 0.90 0.00 1.96 0.68 0.64 0.dr.76 0.20 0.78 0.47 0.54 0.00 1.79 0.66 0.99 0.82 0.50 0.

97 0.88 0.96 0.96 0.95 0.95 0.84 0.94 0.84 0.30 1.99 0.97 0.85 0.00 0.95 0.94 0.97 0.11 1.96 0.91 0.87 0.01 1.90 0.21 1.04 0.80 0.02 1.00 1.93 0.96 0.03 0.93 0.98 0.03 0.00 1.99 0.93 0.96 0.89 0.92 0.88 0.93 0.92 0.92 0.95 0.93 0.50 0.89 0.92 0.92 0.94 0.88 0.91 0.91 0.02 1.85 0.95 0.95 0.00 0.50 2.96 0.98 0.02 1.83 0.90 0.82 0.84 0.87 0.89 0.94 0.90 0.93 0.01 1.98 0.93 0.82 0.96 0.92 0.94 0.90 0.86 0.27 1.85 0.88 0.97 0.97 0.84 0.98 0.01 0.93 0.81 0.85 0.93 0.97 0.20 0.95 0.05 0.99 0.95 0.95 0.94 0.77 Coeficienţi “r2” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite R p 0.93 0.96 0.00 1.04 1.86 0.94 0.91 0.91 0.98 0.00 U 2.09 1.91 0.98 0.90 0.83 0.94 0.87 0.93 0.99 0.92 0.92 0.00 1.75 3.98 0.93 0.90 0.96 0.95 0.97 0.97 0.04 0.97 0.99 0.04 0.89 0.03 0.92 0.10 0.92 0.95 0.08 1.95 0.94 0.05 1.25 0.02 2.94 0.89 0.00 1.99 0.99 1.79 0.93 0.95 0.91 0. Tudor Dan .81 0.89 0.16 1.97 0.01 0.97 0.81 0.91 0.97 0.98 0.96 0.97 0.97 0.85 0.84 0.90 0.93 0.83 0.06 1.99 0.05 0.88 0.93 0.04 0.91 0.94 0.05 0.89 0.93 0.96 0.96 0.86 0.92 0.96 0.97 0.87 0.83 0.98 0.95 0.92 0.96 0.20 0.02 1.99 0.95 0.93 0.01 0.01 0.92 0.88 0.96 0.15 0.91 0.93 0.94 0.90 0.97 0.98 0.86 0.99 0.97 0.90 0.98 0.75 118 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.96 0.98 0.04 0.78 0.98 0.88 0.90 0.98 0.03 0.93 0.60 0.93 0.02 1.95 0.90 0.89 0.78 0.89 0.03 0.98 0.92 0.99 0.50 1.00 0.89 0.97 0.00 3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.14 1.03 0.95 0.98 0.98 0.94 0.97 0.02 1.01 0.96 0.98 0.87 0.98 0.50 2.95 0.94 0.05 0.00 0.99 0.95 0.93 0.99 0.86 0.01 0.83 0.97 0.12 1.87 0.90 0.ing.97 0.00 1.99 0.98 0.96 0.03 0.00 0.82 0.98 0.97 0.99 0.96 0.94 0.05 0.05 0.86 0.98 0.87 0.86 0.91 0.89 0.02 1.87 0.99 1.97 0.96 0.91 0.96 0.86 0.91 0.80 0.88 0.96 0.98 0.00 1.99 0.04 0.60 0.97 0.dr.94 0.97 0.86 0.80 0.98 0.95 0.94 0.98 0.93 0.99 0.99 0.98 0.95 0.89 0.96 0.87 0.91 0.97 0.40 0.94 0.95 0.03 1.88 0.

45 0.64 0.60 0.78 0.45 0.94 0.03 1.04 1.50 0.75 0.47 0.80 0.00 0.18 1.53 0.80 0.57 0.52 0.82 0.85 0.78 0.30 0.57 0.88 0.04 1.10 0.90 0.05 1.83 0.85 0.60 0.74 0.15 1.69 0.87 0.20 0.56 0.95 0.86 0.04 1.02 1.30 0.91 0.03 1.79 0.61 0.70 0.03 1.22 1.67 0.56 0.36 Coeficienţi “r2” pentru placa pe sol R1 2.78 0.63 0.49 0.05 1.89 0.63 0.20 0.10 1.87 0.40 0.47 0.53 0.77 0.89 0.81 0.75 0.51 0.18 1.65 0.60 0.43 0.86 0.85 0.67 0.74 0.94 0.42 0.58 0.80 0.00 1.00 1.80 0.05 1.02 1.48 0.11 1.75 0.05 1.57 0.06 1.83 0.02 1.94 0.02 1.14 1.56 0.00 1.80 0.66 0.49 0.67 0.74 0.77 0.70 0.15 1.95 0.77 0.87 0.77 0.60 0.63 0.75 0.70 0.69 0.30 0.74 0.77 0.10 0.25 0.66 0.dr.62 0.83 0.06 1.83 0.57 0.71 0.83 0.30 0.91 0.72 0.25 0.98 0.71 0.43 0.57 0.54 0.70 0.83 0.80 0.53 0.69 0.56 0.275 U 0.63 0.03 1.72 0.74 0.79 0.20 0.25 0.89 0.93 0.87 0.89 0.20 0.81 0.47 0.54 0.81 0.65 0.15 1.79 0.85 0.10 1.93 0.66 0.69 0.85 0.77 0.15 2.44 0.05 1.97 0.92 0.02 1.325 0.68 0.11 1.89 0.10 0.83 0.61 0.06 1.83 0.66 0.89 0.09 1.25 0.10 0.15 1.93 0.00 1.89 0.94 0.225 0.63 0.10 0.01 1.86 0.00 0.69 0.01 119 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.14 1.72 0.73 0.61 0.65 0.30 1.76 0.ing.57 0.77 0.91 0.53 0.61 0.59 0.15 0.83 0.68 0.70 0.05 1.92 0.10 0.68 0.77 0.06 1.91 0.56 0.25 0.78 0.53 0.50 0.83 0.93 0.82 0.96 0.01 1.46 0.63 0.63 0.43 0.66 0.60 0.20 0.94 0.88 0.40 0.30 0.50 0.00 1.87 0.72 0.56 0.72 0.20 0.53 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.97 0.63 0.50 p 0.85 0.00 1.80 0.03 1.50 0.46 0.00 1.70 0.78 0.98 0.10 0.69 0.67 0.20 0.69 0.74 0.06 1.30 0.83 0.79 0.71 0.51 0.82 0.88 0.74 0.00 0.10 0.00 1.08 1.39 0.51 0.62 0.40 0.87 0.73 0.76 0.20 0.67 0.08 1.04 1.96 0.03 1.95 0.35 0.96 0.80 0. Tudor Dan .56 0.375 1.91 0.87 0.69 0.68 0.66 0.25 0.74 0.25 0.25 0.51 0.59 0.67 0.73 0.65 0.14 1.85 0.64 0.77 0.81 0.15 1.30 0.74 0.03 1.63 0.77 0.71 0.63 0.59 0.00 1.20 0.56 0.79 0.

30 0.97 0.10 0.06 1.20 0.02 0.97 0.99 0.20 0.95 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.10 1.00 0.02 1.00 0.95 0.95 0.01 1.05 1.95 0.dr.95 0.95 0.08 1.10 1.01 1.98 0.99 0.03 1.15 5.98 0.20 0.10 0.95 0.25 0.07 1.02 1.01 1.95 0.96 0.10 1.99 0.97 0.95 0.10 1.98 0.03 1.25 0.10 1.08 1.04 1.95 0.95 0.95 120 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.01 1.07 1.10 0.30 0.04 1.07 1.00 0.99 0.96 0.00 0.95 0.10 1.95 0.50 0.95 0.06 1.96 0.95 0.50 0.95 0.99 0.03 1.00 1.10 1.09 1.95 0.25 0.97 0.95 0.94 0.97 0.01 1.02 1.95 0.96 0.95 0.95 0.15 4.95 0.97 0.96 0.08 1.95 0.95 0.01 1.95 1.95 0.30 0.01 0.04 1.95 0.97 0.95 0.08 1.98 0.95 0.95 0.25 0.95 0.95 0.10 0.01 0.95 0.00 1.04 1.95 0.95 0.95 0.00 1.95 0.95 0.05 1.95 0.95 0.10 1.95 0.95 0.95 0.06 1.98 0.00 0.00 0.96 0.99 0.95 0.95 0.95 0.30 0.02 1.95 0.00 1.95 0.95 0.02 1.03 1.95 0.97 0.95 0.95 0.99 0.10 1.95 0.97 0.98 0.97 0.00 0.20 0.50 0.15 6.96 0.03 1.98 0.08 1.02 1.98 0.95 0.95 0.20 0.95 0.30 0.95 1.95 0.07 1.99 0.95 0.95 0.95 0.07 1.04 1.15 4.10 1.95 0.01 1.00 1.95 0.95 0.25 0.04 1.03 1.15 3.00 1.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.04 1.95 0.99 0.95 0.03 1.95 0.95 0.25 0.05 1.95 0.01 1.07 1.95 0.03 1.96 0.95 0.04 1.03 1.95 0.95 0.05 1.98 0.95 0.98 0.99 0.20 0.95 0. Tudor Dan .03 1.95 0.97 0.97 0.95 0.95 0.95 0.03 1.95 0.00 0.95 0.02 1.95 1.96 0.95 0.01 1.99 0.95 0.95 1.00 0.95 0.95 0.98 0.30 0.06 1.06 1.00 1.30 0.10 0.96 0.05 1.95 0.00 1.97 0.02 1.02 1.99 0.98 0.95 1.99 0.00 1.95 0.95 0.95 0.ing.30 1.03 1.96 0.00 1.00 1.10 1.95 0.02 1.00 1.02 1.95 0.95 0.00 1.03 1.03 1.99 0.99 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.00 1.03 1.25 0.15 5.95 0.20 0.99 0.95 0.95 0.08 1.10 0.96 0.97 0.10 1.02 1.95 0.95 0.95 0.03 1.25 0.98 0.10 1.95 0.96 0.05 1.10 0.97 0.09 1.95 0.95 0.95 1.95 1.06 1.04 1.95 0.98 0.95 0.03 1.06 1.15 0.95 0.96 0.00 1.05 1.01 1.98 0.95 0.95 0.95 0.05 1.98 0.95 0.95 0.15 3.20 0.01 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.95 0.97 0.

99 0.02 1.93 0.72 0.61 0.25 0.02 1.76 121 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.04 1.89 0.72 0.00 3.03 0.93 0.87 0.95 0.63 0.57 0.89 0.87 0.ing.92 0.01 1.78 0.56 0.83 0.89 0.25 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţi “r2” pentru pereţi exteriori R p 0.83 0.87 0.77 0.61 0.95 0.78 0.98 0.68 0.90 0.05 0.08 1.76 0.81 0.67 0.59 0.65 0.98 0.57 0.03 1.88 0.02 1.83 0.10 0.02 1.93 0.01 1.09 1.83 0.85 0.92 0.10 1.71 0.05 0.85 0.84 0.25 0.94 0.09 1.43 0.89 0.04 1.87 0.96 1.95 0.88 0.78 0.02 1.77 0.61 0.dr.98 0.86 0.82 0.59 0.91 0.20 0.02 1.03 1.92 0.06 1.91 0.06 1.90 0.74 0.83 0.92 0.63 0.97 0.50 0.15 0.19 1.06 1.93 0.20 0.69 0.92 1.20 0.00 1.94 0.00 1.05 1.99 0.56 0.10 1.00 U 2.73 0.77 0.86 0.56 0.05 0.82 0.91 0.80 0.00 0.79 0.11 1.16 1.89 0.96 0.69 0.25 1.87 0.20 0.95 0.74 0.05 1.15 0.73 0.63 0.96 0.74 0.08 1.90 0.68 0.10 0.40 0.55 0.60 0.65 0.09 1.04 1.51 0.8 0.69 0.68 0.20 0.88 1.96 0.62 0.95 0.11 1.14 1.06 1.04 1.01 1.89 0.97 0.01 1.57 0.83 0.08 1.10 0.10 1.96 0.04 1.06 1.86 0.82 0.51 0.00 1.14 1.97 0.73 0.91 0.66 0.98 0.69 0.93 0.89 0.00 0.94 0.09 1.78 0.01 1.15 0.79 0.74 0.47 0.20 0.11 1.40 0.15 0.20 0.92 0.00 1.80 0.74 0.93 0.83 0.05 1.86 0.80 0.18 1.25 0.65 0.25 0.98 0.97 0.96 0.93 0.87 0.81 0.50 3.82 0.75 0.15 0.68 0.95 0.03 1.48 0.00 1.51 0.05 0.14 1.05 0.91 0.79 0.64 0.69 0.69 0.98 0.00 1.91 0.12 1.88 0.94 0.99 0.00 0.25 1.96 0.90 0.89 0.88 0.52 0.83 0.97 0.02 1.21 1.18 1.79 0.71 0.14 1.80 0.84 0.85 0.88 0.67 0.05 0.02 1.96 0.11 1.98 0.50 4.15 0.74 0.04 1.87 0.05 1.97 0.05 0.02 1.82 0.03 1.00 1.00 1.86 0.03 1.03 1.78 0.96 0.80 0. Tudor Dan .52 0.94 0.60 0.10 1.03 1.95 0.78 0.91 0.79 0.57 0.05 0.05 1.15 0.83 0.62 0.50 2.77 0.99 0.87 0.04 1.47 0.75 0.84 0.01 1.86 0.04 1.72 0.20 0.93 0.72 0.67 0.00 1.64 0.95 0.89 0.06 1.93 0.95 0.25 0.67 0.95 0.97 0.00 1.98 0.93 0.10 1.93 0.82 0.83 0.76 0.91 0.77 0.10 1.

83 0.01 1.66 0.45 0.65 0.62 0.86 0.20 0.93 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.49 0.79 0.15 0.75 0.02 1.61 0.69 0.70 0.dr.89 0.80 0.ing.52 0.66 0.74 0.25 1.56 0.48 0.53 0.43 0.53 0.10 0.85 0.59 0.39 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.03 0.72 0.02 1.60 0. Tudor Dan 122 .

intrata in vigoare la 1. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. instituie măsuri pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor prin: a) realizarea de clădiri noi cu consumuri reduse de energie şi. atestaţi de către Ministerul Transporturilor.dr. utilizarea unor sisteme alternative de producere a energiei. conform legislaţiei în vigoare. b) respectarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie pentru evitarea riscului de condens. c) şi d) .1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 10. în condiţiile legii.pentru perioada de încălzire. specialităţile: construcţii şi instalaţii. b) realizarea auditului energetic al clădirilor existente. Legea prevede elaborarea certificatelor de performanţă energetică pentru clădirile noi şi pentru clădirile existente.2007.ing. denumiţi în continuare auditori. Prevederi legale Legea nr. Certificatul atestă performanţa energetică a clădirii prin încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu. Tudor Dan 123 . Pentru clădirile noi cerinţele minime obligatorii sunt: a) asigurarea rezistenţelor termice corectate minim admisibile ale elementelor de construcţie ale clădirii-din conditia de economie de energie. după caz. este obligatorie respectarea cerinţelor prevăzute la alin (2) lit. Pentru clădirile existente supuse unor lucrări majore de renovare/reabilitare. c) realizarea inspecţiei centralelor termice. precum şi de notare din punct de vedere energetic. Construcţiilor şi Turismului.01. cu recomandarea măsurilor de creştere a performanţei energetice a acestora. a instalaţiilor de încălzire şi a instalaţiilor de ventilare-climatizare. (vezi Anexa 11). Certificatul este întocmit de către auditori energetici pentru clădiri. în condiţiile legii. este elaborat pe baza metodologiei şi a datelor despre profilul consumului energetic al clădirii. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Certificatul de performanţă energetică al unei clădiri. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA 10. d) realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile locuite/ocupate. c) asigurarea debitului minim de aer proaspăt.

sau c) măsurile propuse pentru creşterea performanţei energetice la clădirile existente. in vederea eliberarii „Autorizatiei de functionare ” a cladiri. 10. În raportul care însoţeşte certificatul energetic. iar datele despre profilul consumului energetic al clădirii se regăsesc în documentaţia de execuţie a clădirii. ca urmare a execuţiei lucrărilor. cu etapele succesive de calcul.ing. sunt precizate diferenţele dintre cerinţele minime stabilite prin proiect şi cerinţele minime ale construcţiei realizate. Certificatul este prezentat obligatoriu de către proprietarul clădirii comisiei întrunite pentru recepţia la terminarea lucrărilor. Tudor Dan 124 . Determinarea coeficientului global „G” Coeficientului global de izolare termica „G”. cu compararea lor cu valorile normate. se determina in faza de proiectare. Pentru clădirile noi. documentaţie existentă în cartea construcţiei. In faza de proiectare. certificatul se elaborează conform prevederilor legale. b) diferenţele apărute la construcţia nouă. potrivit legii. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Exemplificarea prezentata in continuare se refera la o cladire analizata in faza de proiectare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Certificatul de eficienta energetica.dr. in conformitate cu Normativul C107/2005.2. Pentru clădirile existente certificatul se elaborează pe baza datelor sintetice rezultate din analiza termică şi energetică a clădirii şi a instalaţiilor interioare aferente acesteia. a metodologiei de calcul conform Legea 372-2005 si a rezistentelor medii pe elemente de constructii. cu demonstrarea satisfaceri conditiei: G<GN Auditul energetic se efectuează pe baza documentaţiei existente în cartea construcţiei. iar în lipsa acesteia se efectuează releveul construcţiei şi al instalaţiilor aferente. conform prevederilor legale în vigoare. este însoţit obligatoriu de un raport care conţine: a) principalele caracteristici termice şi energetice ale clădirii. documentatia trebuie sa cuprinda cel putin determinarea coeficientului global de izolare termica.

ARII Tip suprafata Pereti exteriori opaci PE Ferestre FE Usa intrar e UE Planseu de pod/ Terasa/ mansarda Pac Planse u peste subsol Psb Placa pe sol Psol Pereti int. rost exteriori mansarda inchis/deschis Pereti ext. FEUE Placa pe. Placa pe sol:______________________________. Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii. II).A. Structura orizontala:________________________.peste subsol Planseu de pod/ter. subs.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER I).dr. Ferestre:_________________________________.(conform P. Acoperis :________________________________./mans . Tudor Dan 125 .C.). Pereti ext. Cladirea analizata are urmatoarea alcatuire: • • • • • • • • Regim de inaltime:_________________________. Usa/poarta de intrare:_______________________. Structura verticala:_________________________.ing. Ti(0C) Text(0C) 20 -15 20 -15 20 10/-15 20 10 20 -15 20 10 20 5 20 -15 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Planseu de pod/terasa_______________________.sol Pl. adiacent spatii neincalzite PI Pereti mansarda Pm Pereti adiacent rost inchis Prost Aria TOTALA a anvelopei Aria(m2) VOLUME Volumul interior incalzit al cladiri(V): V=__________________________m3 TEMPERATURI In calcule se utilizeaza temperaturile: ELEMENT Pereti Pereti ext.

80-0...80) Resist.5 cm. la rost Grosi me [m] Coeficient reducere r (r=0. La fazele preliminare de proiectare.ing. corectata R’ [m2K/W] 20. r (r=0.550. Tudor Dan 126 . influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o reducere globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent). astfel : ▪ ▪ ▪ ▪ la pereţi exteriori la terase şi planşee sub poduri la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri la rosturi alcatuire: Suprafata [m2] ___________ Straturi componente (i → e) Material 1. conform fazei preliminare de proiectare. Elemente de umbrire a fatadelor: exista/nu exista. grosime 1.20 % Pereti exteriori opaci: PE Descriere Suprafata totala a peretilor exteriori opaci [m2]:_______________m2 Stare: Starea finisajelor. Perete exterior ____________________ ______ _______ ________ Grosime [m] ______ ______ ______ Coeficient reducere.dr. buna buna pete condens tencuiala cazuta partial / total igrasie Tipul si culoarea materialelor de finisaj: tencuiala culoare ________.25 % 25...REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER III).35 % 10.45 % 15. corectata R’ inchis deschis RD Descriere Suprafata [m2] [m2K/W] Suprafata totala a peretilor catre rostul de dilatatie [m2]:___________m2 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Rezistente termice unidirectionale corectate(R’m:) Se utilizeaza recomandarea din C107/1-97.90) Resist... de Rosturi despartitoare pentru tronsoane ale cladirii: exista/nu exista Tipul rostului alcatuire: Straturi componente (i → e) Material Perete ext...

Tudor Dan . corectata R’ [m2K/W] PSb Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a planseului peste subsol tehnic [m2]:______________ m2 Volumul de aer din subsolul tehnic [m3]: NU Placa pe sol: Straturi componente (i → e) Material Placa pe sol Grosime [m] Coeficient reducere r Resist.75) Resist. d [m]:NU Inaltimea rostului. H [m] (pentru rost de dilatatie deschis:NU) Pereti catre spatii anexe (casa scarilor. corectata R’ [m2K/W] PSb Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a placi pe sol[m2]:______________ m2 Terasa / acoperis: Tip: Stare: Ultima reparatie: circulabila buna uscata <1 an 2-5 ani TE Descriere Suprafata [m2] necirculabila deteriorate umeda 1-2 ani > 5 ani Resist.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Deschiderea rostului (distanta dintre pereti). corectata 127 Straturi componente (i → e) Coeficient reducere REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.): Straturi componente (i → e) Material Perete la neincalzita casa scarii Grosime [m] Coeficient reducere r (r=0. corectata R’ [m2K/W] P Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a peretilor catre casa scarilor [m2]:________________ m2 Volumul de aer din casa scarilor [m3]:NU Planseu peste subsol: Straturi componente (i → e) Material Planseu peste neincalzit/incalzit subsol Grosime [m] Coeficient reducere r (r=0.ing. ghene.65-0.90) Resist. etc.

Buc/ Suprafata [m2] / Grad de etansare .75-0. Termopan din Al/PVC TERMOPAN Al/PVC/lemn UE / Starea tamplariei: buna/foarte buna etansare cu masuri speciale de etansare evident neetansa. intre acoperis si pod.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER r Material Planseu terasa Grosime [m] (r=0. corectata R’ [m2K/W] Planseu sub pod: Straturi componente (i → e) Material Planseu sub pod Grosime [m] Pp Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a planseului peste pod [m2]: ______________ m2 Ferestre / usi exterioare: FE/ UE FE Nr. cu garnituri de Alte elemente de constructie: intre casa scarilor si pod. 128 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. fara masuri de etansare.85) Resist. corectata R’ [m2K/W] Descriere Tipul tamplariei Ferestre cuplate de Al/PVC.85) R’ [m2K/W] Suprafata totala a terasei [m2]:____________ m2 Materiale finisaj: Starea acoperisului peste pod: buna acoperis spart / neetans la actiunea ploii sau a zapezii Coeficient reducere r (r=0.ing. cu deschidere interioara cu/fara geam low-e Usa ext.fara /cu masuri de etansare Prezenta oblon i/e Exista/lipsa Resist. intre casa scarilor si acoperis.75-0. Tudor Dan . intre casa scarilor si subsol.dr.

Tudor Dan 129 . OBSERVATIE: Caracteristici ale spatiului locuit / incalzit [m2]. a tamplariei si gradul de etansare. cheie).dr. corectata R’ [m2K/W] Pl Descriere Suprafata [m2] Elementele de constructie mobile din spatiile comune usile de intrare in cladire: Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon. Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata frecvent deschisa in perioada de neutilizare. de ore de functionare a instalatiei de incalzire:100%/24h Raportul dintre suprafata fatadei cu balcoane inchise si suprafata totala a fatadei prevazuta cu balcoane / logii_________ Tipul solului si adincimea medie a panzei freatice: Ha=_________ Inaltimea medie a subsolului / demisolului fata de cota terenului sistematizat [m]:__________ Perimetrul exterior al pardoselii subsolului / demisolului cladirii: _______________m Perimetrul exterior al placii pe sol:_______________m REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. dar fara masuri de etansare ferestre/usi in stare proasta lipsa sau sparte. Suprafata totala a pardoselii spatiului incalzit [m2]:_____________ Volumul spatiului incalzit [m3]:_____________________________ Inaltimea medie libera a unui nivel [m]: ______________________ Gradul de ocupare al spatiului incalzit / nr. dar sta inchisa in perioada de neutilizare. Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere. ferestre/usi de pe casa scarilor: starea geamurilor. ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare ferestre/usi in stare buna.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Straturi componente (i → e) Material Grosime [m] Coeficient reducere Resist.

încălzit.dr. precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece. volumul interior. [W/K] [W/(m3K)] τ V R'm Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia : Ti – Tj τ = ----------------[-] 130 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. A n aria elementului de construcţie [m2]. pe ansamblul clădirii.34 x n V în care : L coeficientul de cuplaj termic. rezistenţa termică specifică corectată. al clădirii [m3]. având rezistenţa termică R'm. τj ) G = ---------------. Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia : Σ( Lj . medie.ing. este un parametru termo-energetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii. pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la 1K.+ 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER IV). la care se adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior. respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h-1]. calculat cu relaţia : A L = --------R'm factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [ . Tudor Dan . viteza de ventilare naturală a clădirii. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA “G” Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G).]. a unui element de construcţie [m2K/W]. DEFALCAREA ARIILOR PERETILOR EXTERIORI SI A TAMPLARIEI EXTERIOARE-(S=mp) Element de constructie/Tip V FE-Cuplate Tamplarie exterioara Pereti exteriori UE-TERMOPAN Al/PVC PE1=______cm TOTAL N Orientare S E TOTAL (m2) R’m [m2K/W] V). raportată la volumul clădirii.

are/ nu are garnituri de etansare. Rezulta na=_____ h-1. la rosturi închise. efectuat în conformitate cu prevederile din [1] şi [2].0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Ti .9 τ = 0. sau Tj = Tu Pentru calcule în faze preliminare de proiectare.9 τ = 1. care la clădirile de locuit se consideră temperature predominantă a încăperilor: Ti = +20oC Tu Tj temperatura în spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei. precum şi la alte spaţii adiacente neîncălzite sau având alte destinaţii. Tab.ing. valorile τ se pot considera: τ = 0. Numarul de schimburi de aer cu exteriorul Se ia in conformitate cu NP 048. la elementele de construcţie care separă mediul interior Tj de mediul exterior. astfel: Zona I Zona II Zona III Zona IV Ti Te = -12oC Te = -15oC Te = -18oC Te = -21oC temperature interioară convenţională de calcul pe timpul iernii. la rosturi deschise şi la poduri . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tamplaria nu este deteriorata. la verande. determinată pe baza unui calcul al bilanţului termic.Te în care : Te temperature exterioară convenţională de calcul pentru perioada rece a anului. la tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară.5 τ = 0. Cladirea se poate considera moderat-adapostita. din anexa D din [1]. care se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României. Cladirea face parte din categoria cladirilor “colectiva”. pentru perioada de iarnă. 3. temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi: Tj = Te.8 τ = 0.2. la camere de pubele. la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe.dr. in functie de : • • • • Tamplaria exteriora este/nu este prevazuta cu garnituri de etansare. Tudor Dan 131 . balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară.

R [m K/ W] REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Orizontale: 0. Pereti exteriori la mansarda Pereti ext. cu excepţia suprafeţelor vitrate. Pereti exteriori.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienti de absobtie a radiatiei solare si a factorului optic mediu S-au considerat valorile: • • • Tencuieli de var deschis la culoare cu αabs=0.90 Σ= Σ= τj - Aj ⋅ τ j R' j w/k TERMOPAN TERMOPAN ΣAj R’med= = =_______m2k/w Aj ⋅ τj Σ R' j Rezistenţele termice specifice corectate ale tuturor elementelor de construcţie. Ferestre cuplate cu doua geamuri simple cu (ατ)n=0. 4.00 1.00 1. la rost Pereti ext.85. 8. 3. cu relaţia: R’ = r.35. 2. Tudor Dan 2 132 .30. pentru fiecare luna in functie de valorile de mai sus si de pozitia de despartire a liniilor de flux termic catre exterior de pe conturul spatiului incalzit Rezistenta medie pe cladire .50 1.50 0. 7.00 0.00 1. Elementul de c-tie Aj m2 1.r2 . 6. Supr. 3.00 0.R= r1 .. subsol Ferestre Usi Placa pe sol Planseu peste subsol Planseu de pod/terasa/ mansarda TOTAL R’j m2k/w 1.85.ing. 5. Verticale: 0. cu suficientă exactitate. 9. se determina în mod simplificat. rezulta Nr.crt.dr.1.00 1.1. Factorii medii de insorire sunt: • • Supr. pct. REZISTENTA TERMICA MEDIE PE CLADIRE Valorile rezistentei termice medii pe cladire se determina conform NP048. dar mai operativ.

00 şi cota stratului invariabil (CSI). care ţine seama de prezenţa. r2 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. s-a utilizat relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol sub forma: R1 = 2.ing. suport al stratului termoizolant sau al şapei (sub termoizolatie)[m] d=grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] λ=conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)] Temperatura medie pe cladire.3-Met. La placa pe sol. Pentru calcule.h + d/λ [m2K/W] în care: (rel.14. se determina conform SR 4839-1997 si rezulta functie de temperaturile necesare fiecarui spatiu din camera: Ti.III ) R1 =rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0.dr. în loc de R s-a considerat rezistenţa termică R1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care: r1 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.med=______0C REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral. la care se adaugă rezistenţa termică superficială interioară [m2K/W] h=înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii din beton slab armat.5. care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-]. Tudor Dan 133 .72 + 0. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-]. cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate.

34 ⋅ n a =____________________V Pentru cladire cu N niveluri si A/V. Tabelul A.10 1. rezulta din Tab.00) 2 4 5 6 7 8 9 10.40) 1.1.00 (3. reala/proiectata.40) 0.dr.40) 0.crt.40) 1. subsol neincalzit (incalzit) Ferestre (reabilitate) Usi Placa pe sol P (subsol incalzit) Planseu peste subsol Planseu pod/terasa/mansarda (reabilitat) R’j m k/W 2 R’min m k/W 1.50 (0. Tudor Dan .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficientul global de izolare termica rezulta determinat cu relatia G= ΣLj ⋅ τj + 0.40 (2.40 1. – Numărul de schimburi de aer. NU CORESPUNDE / CORESPUNDE criteriului de izolare globala.3.50 (4. na.1. 1 2 3 Elementul de c-tie Pereti exteriori (reabilitati) Pereti exteriori la mansarda Pereti ext.65 2.50(1.10. la rost inchis Pereti ext.80) 1. conform tabel A10. Nr. COMPARATIE INTRE VALORILE CALCULATE SI VALORILE NORMATE ALE REZISTENTELOR. Anexa 2 din C107/1-97: GN=________ Deci: G=________?GN=__________ Cladirea. la rost deschis Pereti ext. Determinarea clasei de permeabilitate la aer Clasa de permeabilitate se determina in functie de categoria cladiri si clasa de adapostire. pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clasa de permeabilitate la aer 134 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.50 (1.50 4.ing. VI.

Tabelul A.Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer Clasa de permeabilitate la aer ridicată medie scăzută Tip de clădire clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale de etanşare Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). va rezulta o valoare na ≤ 0. cămine. i 3 =0. cu etanşare specială. În acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi: i1 = 0. rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer: na1 = 0 . dublă expunere simplă expunere neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite ridicată 1.5 0.dr. cuplate sau însiruite ş.7 0.5 0.5 0.a.7 1.5 0.5 0.2.5 0. Tabelului A10. ş. se va considera un număr de 0.5 0.6 0.ing. cu minim 3 clădiri în apropiere. Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de : • numărul de niveluri (N) • raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V).2 0. Determinarea coeficientului global normat de izolare termica GN. V este volumul încălzit.6 0. i 2 = 0. clădiri la şes protejate de arbori clădiri din centrul oraşelor. 10.6 1.7 0. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.82 ⋅ L V = 2 .8 0.5 Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului A10.4. clădiri la şes clădiri în interiorul oraşelor.6 0.5 0. clădiri în păduri Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului A10. în m.14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială. în m3. Tudor Dan 135 .04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună.5 scăzută 0.a.5 0. din calcule.5 h-1.20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe).2. .5 0.5 schimburi de aer pe oră.5 0.60 ⋅ L (h-1) (h-1) (h-1) în care: L este lungimea rosturilor.) Clădiri cu mai multe apartamente.3.3.10.1 0. Dacă. internate.52 ⋅ na2 na3 V L V = 1.0 0. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Clădiri individuale (case unifamiliale.9 0.5 1. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Tip de clădire clădiri foarte înalte.5 medie 0.

70 ≥0. valorile din tabel au caracter de recomandare.30 0. cu relaţia: ΣAc N = --------[-] Ac max în care : Ac Ac max aria construită a clădirii.25 0.55 0.50 ≥0. Pentru cladire cu N niveluri si raportul A/V.20 0.50 0. valoarea GN rezulta din Tab.68 NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m2/m3] 0.80 0.55 0.51 0.46 0.49 0.35 0. precum şi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât aceea de locuinţe la unele niveluri sau porţiuni de niveluri. valorile GN se reduc cu 10%.53 0.55 ≥0.45 GN [W/m3K] 0. Anexa 2 din C107/1-97.45 0. CONCLUZII Nivelul de izolare termică globală este corespunzător.65 0.93 0.95 0.25 0.88 0.60 GN [W/m3K] 0.85 0.30 0.67 0.75 0.57 0. 3.58 0.47 0.75 0.50 0.57 0.85 0.45 0.30 0..15 0. 2 .4 NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m2/m3] 0.55 0.74 0.40 ≥0.10 0. cea mai mare valoare Ac din clădire [m2].56 0.77 0.45 0.43 0.50 0. la clădirile cu retrageri gabaritice).ing.45 0.72 0.63 0.91 0. măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă (exclusiv logiile şi balcoanele) la fiecare nivel al clădirii [m2]. Tudor Dan 136 .40 0.70 0.64 0.61 0.La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate.Pentru alte valori A/V şi N.01.30 0.65 0.58 0.35 0.25 0.54 0.65 0.45 ≥0.61 0.95 1.66 0.35 0.59 1 4 2 5 3 ≥10 NOTĂ: 1 .40 0.20 0.90 0.41 0. dacă se realizează condiţia : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.61 0.61 0.05 ≥1.1998. pentru numărul de niveluri N se va calcula o valoare convenţională.50 0.00 1.81 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER La clădirile având suprafeţe construite diferite de la nivel la nivel (de ex.dr.49 0.60 0.La clădirile care s-au proiectat după 1.59 0. COEFICIENŢI GLOBALI NORMAŢI DE IZOLARE TERMICĂ GN [W/(m3K)] LA CLĂDIRI DE LOCUIT Tabel A10.53 0.40 0. se interpolează liniar.35 0.

în care : P Ac ▪ ▪ perimetrul clădirii. Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare termică. Tudor Dan . vată minerală ş. care infuenţează asupra coeficientului global de izolare termică G. limitată de perimetru (arie construită). ţinând seama şi de existenţa clădirilor învecinate. − la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct. Gradul de vitrare.. exprimat prin raportul dintre aria tâmplariei exterioare şi aria totală a pereţilor exteriori (partea opacă + partea vitrată). precum şi alte variaţii ale suprafeţelor Ac de la nivel la nivel. aria în plan a clădirii. se vor prevedea windfanguri la intrările în clădiri. încălzirea spaţiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinţe ş. ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ. 137 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. deşi nu se consideră în calcule. se vor prevedea măsuri de termoizolare. cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren. sunt următorii : ▪ Raportul P/Ac. când încă se mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi pe verticală a construcţiei.). − pentru reducerea pierderilor de căldură spre spaţiile de circulaţie comună.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER G ≤ GN [W/m3K] Posibilităţile de realizare a acestei condiţii trebuie să fie atent analizate încă de la fazele preliminare ale proiectului.a. Retragerile gabaritice.a. cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante. precum şi asupra parametrilor ei geometrici. măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă.ing. existenţa bowindourilor. Principalii factori geometrici. aparate de închidere automată a uşilor de intrare în clădiri. termoizolaţii la uşile de intrare în apartamente. se recomandă aplicarea următoarelor măsuri: La alcătuirea generală a clădirii: − la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atât orientarea cardinală.dr. La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale: − se vor utiliza soluţii cu rezistenţe termice specifice sporite. atunci când se face concepţia complexă a clădirii.

logii.a. la pereţii din panouri mari prefabricate. bowindouri. rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “închis” şi vor fi etanşate cu chituri de calitate corespunzătoare. cât şi la balcoane. se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice fel. ş. se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare. Tudor Dan 138 . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cât şi faţă infiltraţiile de aer . care să confere o siguranţă deplină. luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare care să excludă orice infiltraţii . în special în zonele de intersecţii a elementelor de construcţie (colţuri.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER − − se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară. cu cel puţin 3 rânduri de geamuri sau cu geamuri termoizolante. − la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza soluţii constructive caracterizate printro permeabilitate la aer ridicată.ing. atice). În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece − − − − la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor dintre tocuri şi conturul golurilor din pereţi. suprafeţele vitrate. socluri.dr. atât faţă de infiltraţiile de apă. cornişe. în jurul golurilor de ferestre şi uşi de balcon. − se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea punţilor termice.

(2) Reabilitarea termică a unei clădiri de locuit. întocmită în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. c) alte condiţii stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 11 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. (2) Programele anuale se elaborează de Ministerul Transporturilor. oraşelor şi comunelor. – (1) Blocurile de locuinţe-condominii se includ în programe anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică. – (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor blocuri de locuinţe-condominii. în limita resurselor bugetare alocate în acest scop. Construcţiilor şi Turismului. b) existenţa convenţiei încheiate de autoritatea administraţiei publice locale cu asociaţia de proprietari. realizate în perioada 1950-1990.2. reprezintă operaţiunile realizate în scopul creşterii eficienţei energetice a clădirii. b) sistemul constructiv al anvelopei clădirii. (3) Condiţiile de eligibilitate luate în considerare la stabilirea programelor anuale sunt următoarele: a) existenţa hotărârii consiliilor locale ale municipiilor. prioritate având clădirile cu o vechime mai mare. (4) Principalele criterii avute în vedere la includerea în programele anuale sunt următoarele: a) vechimea construcţiei. prioritate având clădirile realizate din prefabricate din beton armat. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. prin reducerea consumurilor şi a pierderilor energetice. de includere a blocurilor de locuinţe-condominii în programele anuale. în baza propunerilor stabilite de consiliile locale ale municipiilor.ing. în vederea creşterii performanţei energetice a acestora.1. respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. denumite în continuare programe anuale. Art. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. oraşelor şi comunelor. şi se aprobă prin ordin al ministrului. 211/2003 (21 martie 2008) Art. Tudor Dan 139 . în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.dr. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. condiţiile de rambursare a costurilor care revin asociaţiei şi modul de finanţare a lucrărilor. f) alte criterii stabilite prin normele metodologice. e) numărul de apartamente. Ministerul Dezvoltării. Lucrărilor publice şi Locuinţelor. a) din Legea nr. 40 alin. 1 lit. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. sunt obligate. Construcţiilor şi Turismului datele şi documentele necesare fundamentării programelor anuale. (6) Consiliile locale.dr. c) să execute expertiza şi auditul energetic al clădirilor inventariate. aflate în proprietatea/administrarea consiliilor locale. (7) În vederea fundamentării soluţiilor tehnico-economice privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. după caz: a) să constituie comisii pentru eficienţă energetică care coordonează activităţile ce decurg din obligaţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. Tudor Dan 140 . audit şi realizarea de prototipuri. etapele de intervenţie. f) să pună la dispoziţia Ministerului Transporturilor. 10/1995 privind calitatea în construcţii. costul estimat al reabilitării termice. Art. b) să inventarieze toate clădirile care vor fi incluse în programele anuale de reabilitare termică. finanţate din fondul constituit potrivit prevederilor art. precum şi din alte surse constituite în condiţiile legii. stabilit prin normele metodologice. opţiunea privind reabilitarea termică aparţine proprietarului. cu modificările ulterioare. prioritate având clădirile cu un număr mai mare de apartamente. e) să obţină din partea asociaţiei de proprietari hotărârea adunării generale privind acceptul de a include clădirea în programul de reabilitare termică şi dovada existenţei resurselor financiare pentru începerea lucrărilor. d) să notifice asociaţiilor de proprietari condiţiile de eligibilitate şi criteriile de selecţie.ing. iniţiază studii. d) zona climatică de amplasare. (5) Pentru locuinţele din clădirile de locuit.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER c) pierderile termice ale construcţiei în raport cu un consum specific de energie maxim acceptabil.3. – (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă măsurile speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit cuprind următoarele: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

2 alin. 10/1995.5. cheltuieli de bunuri şi servicii şi cheltuieli aferente personalului contractual. (3) Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să introducă anual în bugetul de stat. a terasei. a armăturilor cu pierderi. b) Programul operaţional pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare.4. Art. c) programele anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. ce constituie părţi comune ale blocului de locuinţe-condominiu.dr. la solicitarea ordonatorului principal de credite. a planşeului peste subsol/peste spaţiile comerciale situate la parterul/mezaninul clădirii. precum şi repararea/înlocuirea cazanelor/ arzătoarelor. lucrărilor publice şi locuinţelor. reprezentând cheltuieli de capital. Tudor Dan 141 . angajat în afara numărului de posturi aprobat Ministerului Dezvoltării. b) înlocuirea conductelor de distribuţie pe orizontală şi verticală. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cu modificările ulterioare şi a reglementărilor tehnice în domeniu. înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare. fondurile necesare funcţionării Unităţii de Management a Proiectului. – (1) Coordonarea unitară a programelor privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit se realizează prin Unitatea de management al proiectului. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Art. (6) lit. repararea/ consolidarea şi zugrăvirea pereţilor exteriori şi a altor elemente structurale şi nestructurale care constituie anvelopa clădirilor. (2) Unitatea de management al proiectului va coordona: a) programele anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii. (2) Măsurile speciale de reabilitare termică se fundamentează prin expertiză şi audit energetic şi se realizează cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse prin Legea nr. repararea/ înlocuirea coşurilor/canalelor de fum. constituită prin ordin al ministrului dezvoltării. d). închiderea balcoanelor/logiilor cu tâmplărie performantă energetic.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) izolarea termică a pereţilor exteriori. – Asociaţiile de proprietari vor acţiona pentru: a) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a solicitării privind includerea clădirii în programul de reabilitare termică şi pentru a primi documentaţia prevăzută la art. realizarea şarpantelor şi acoperişurilor ori repararea sau înlocuirea acestora.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a demarării lucrărilor de reabilitare termică a clădirii. Tudor Dan 142 . Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca fonduri cu această destinaţie. a proiectării şi execuţiei lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se face de către coordonatorii programelor anuale. în comisiile de recepţie a lucrărilor de reabilitare termică. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se asigură astfel: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. (2) Coordonatorii programelor anuale iau măsurile necesare pentru efectuarea expertizei şi auditului energetic al clădirii şi pentru încheierea convenţiilor cu asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit nominalizate în programele anuale pentru continuarea acţiunilor privind proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit. – (1) Coordonatorii programelor anuale sunt primarii municipiilor. Art. d) participarea. la solicitarea autorităţii administraţiei publice locale. (3) Conţinutul-cadru al convenţiilor prevăzute la alin.8. cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. c) încheierea convenţiei cu autoritatea administraţiei publice locale privind includerea în programele anuale. (2). respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti. oraşelor şi comunelor.6. stabilite prin hotărâre a consiliului local. (4) Contractarea expertizării şi auditului energetic. precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetul de stat.ing. precum şi din alte surse legal constituite. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea şi auditul energetic. în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării.dr. Art. etapele de derulare a acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor. în limita prevederilor aprobate anual în bugetele locale. 7. Art. precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. (2) Prin excepţie de la prevederile art.ing. Construcţiilor şi Turismului. 91. Tudor Dan 143 . inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. 8 fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din blocurile de locuinţe-condominii. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. c) 33% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi din alte surse legal constituite. în condiţiile în care aprobă. se asigură din sursele proprii ale proprietarilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) 34% din alocaţii de la bugetul de stat. a acţiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii. b). în afară de cuantumul prevăzut la art. fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a locuinţelor/clădirilor de locuit aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice. 7 şi 8. Art. Art. b) şi c). Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. se asigură astfel: a) 34% din alocaţii de la bugetul de stat. decizia de intervenţie şi semnează convenţia-cadru cu coordonatorul programului anual pentru derularea. potrivit art. precum şi din alte surse legal constituite. – Consiliile locale ale municipiilor. 92. în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor. 8 lit. 8 lit. inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. b) 33% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite. pot hotărî şi preluarea finanţării cheltuielilor ce revin în sarcina REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 9. nominalizate în programele anuale. în condiţiile legii. oraşelor şi comunelor. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. cu votul majorităţii membrilor adunării generale a proprietarilor. – Asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit incluse în programele anuale beneficiază de finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică. persoane fizice sau juridice Art. b) 66% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite. inclusiv fonduri ale Uniunii Europene.dr. în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării.

10 se abrogă. aceste costuri fiind incluse în costul mansardelor respective. care va suporta: a) costul lucrărilor de reabilitare termică aferente locuinţei proprii. din care se scad: a) costul reabilitării termice a teraselor. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. (4) Sumele rezultate din vânzarea locuinţelor realizate prin mansardare de către autoritatea administraţiei publice locale se constituie venit la bugetul local. instituţii sau alte organisme. în funcţie de starea tehnică a clădirii şi de situaţia materială a proprietarilor. – (1) Costurile reabilitării termice pe care le suportă asociaţia de proprietari sunt cele stabilite prin prevederile art.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER asociaţiilor de proprietari. conform alin. se repartizează pe fiecare proprietar. să contracteze. (1). a) şi b) vor fi suportate de către proprietarii locuinţelor sau spaţiilor respective. Art.ing.11. Art. prin exceptare de la prevederile legale. (3) Costurile prevăzute la alin. 8 lit. executarea lucrărilor de reabilitare termică. (1) lit. b) cotă-parte din costul celorlalte lucrări de reabilitare termică corespunzătoare proprietăţii indivize. 111. Tudor Dan 144 . în condiţiile legii. cu scutire de taxă. proporţional cu suprafaţa deţinută în proprietate. dacă pe acestea se construiesc locuinţe prin mansardare odată cu lucrările de reabilitare termică. în termen de maximum 2 ani de la data predării proiectelor la consiliul local. Art. b) costul reabilitării termice a spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuit. Art. – Coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari beneficiare ale proiectelor de reabilitare termică finanţate din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale vor acţiona ca. (2) Costurile reabilitării termice pe care le suportă asociaţia de proprietari. 93 – Autorizaţia de construire pentru execuţia lucrărilor de reabilitare termică la clădirile de locuit nominalizate în programele anuale se eliberează. c). deţinute de operatori economici.

dr. Art. 116. respectivele convenţii constituie titlu executoriu. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Art. 112. (1) primarii municipiilor. pentru restituirea sumelor datorate.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. primarii municipiilor. – (1) În termen de 30 zile de la împlinirea termenului prevăzul la art. (2). – Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se pot aplica şi părţilor din clădirile de locuit multietajate – tronsoane. calculat de la data notificării.ing. 111. venit la bugetul de stat. – Primarii municipiilor. 113. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti răspund. – În caz de nerespectare a prevederilor convenţiei încheiate între coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari. în condiţiile legii. precum şi termenul limită de 90 zile. Art. conform dispoziţiilor codului de procedură fiscală. sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti vor acţiona în justiţie asociaţiile de proprietari notificate pentru recuperarea sumelor datorate. (2) În cazul nerestituirii sumelor datorate la termenul prevăzut la alin. stabilită în condiţiile legii. – În situaţia în care. oraşelor şi comunelor. 111. pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare. republicat. a majorărilor de întârziere şi virarea acestora în conturile finanţatorilor. inclusiv a majorărilor de întârziere rezultate prin aplicarea cotei de majorare la sumele datorate. precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică. nu s-au încheiat contractele pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică din vina exclusivă a asociaţiilor de proprietari. (3) Cererile şi acţiunile în justiţie. Tudor Dan 145 . respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti vor notifica asociaţiilor de proprietari sumele ce urmează a fi restituite. 114. după caz. acestea urmează să restituie sumele cheltuite din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau din bugetele locale şi alte surse legal constituite pentru expertizarea şi auditul energetic. precum şi a altor taxe de timbru ce constituie. formulate în aplicarea alin. Art. oraşelor şi comunelor. până la termenul limită prevăzut la art. cu modificările şi completările ulterioare. scări – delimitate în acest scop prin hotărâre a adunării generale a asociaţiei de proprietari. oraşelor şi comunelor. potrivit legii. 115. pentru recuperarea sumelor datorate şi.

Partea I. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. Construcţiilor şi Turismului” şi „Ministerul Lucrărilor Publice. 111 – 114 se includ în convenţiile pentru finanţarea expertizării şi auditului energetic. 211/2003. 890 din 9 decembrie 2002. a proiectării şi execuţiei lucrărilor de reabilitare termică ce se încheie între coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari după data intrării în vigoare a prezentei legi. inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. dându-se textelor o nouă numerotare. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. în termen de 60 de zile. În tot cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 890 din 9 decembrie 2002.ing.070/2003. 1. publicată în Monitorul Oficial al României. cu modificările şi completările ulterioare. nr. 211/2003. Partea I. nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. 92 alin. nr.dr. Partea I. II. (2) şi art.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 661 din 18 septembrie 2003. Transporturilor şi Locuinţelor” se înlocuiesc cu sintagma „Ministerul Dezvoltării. Partea I. Ministerul Transporturilor.12. III. IV Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Construcţiilor şi Turismului va actualiza. – După aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe de urgenţă. publicată în Monitorul Oficial al României. va fi republicată în Monitorul Oficial al României. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. Tudor Dan 146 . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. sintagmele „Ministerul Transporturilor. Prevederile art. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor”. cu modificările şi completările ulterioare.

372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor din 13/12/2005 (Publicat in Monitorul Oficial. evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani. în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. răcirea. proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori. cât şi părţi ale acesteia. 2. delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii. 1. care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat. inclusiv instalaţiile aferente. b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi.ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate. . caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor.ing. Partea I nr. c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 12 Lege nr. ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu. 3. Art. e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi. în plus. performanţa energetică a clădirii . Tudor Dan 147 . clădire . Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică.Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor.Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles: 1. supuse unor lucrări de modernizare. d) certificarea energetică a clădirilor. de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. prepararea apei calde de consum. . . 2. necesităţi care includ în principal: încălzirea.energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii. CAPITOLUL II Definiţii Art.dr.Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la: a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor. ventilarea şi iluminatul. 1144 din 19/12/2005) CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.

dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din aer. cazan . după caz. 7.inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire. prin 148 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. care poate fi furnizată în timpul exploatării continue. inclusiv climatul interior al clădirii. în combinaţie cu controlul ventilării. Tudor Dan .ansamblu format din corpul cazanului şi arzător. gaze naturale. expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire .dr.(1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României. 4. ventilaţie şi climatizare. CAPITOLUL III Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor Art. a prezentei legi.transformarea simultană a combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică. 5. cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică.ing. pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum. producerea combinată de căldură şi electricitate . electrice şi iluminat. apă sau sol. care influenţează necesarul de energie. care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii. umidităţii şi purităţii aerului. 10. destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil.PCCE .document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei clădiri.lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire.combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. putere termică nominală . Ministerul Transporturilor.puterea termică maximă stabilită şi garantată de producător. Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă. pompă de căldură . sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori. 3. Partea I. sau lucrări de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii. 6.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate. pentru a o furniza unei clădiri.exprimată în kW . 8. certificatul de performanţă energetică a clădirii . 9. lucrări de renovare . . apă caldă de consum. respectându-se randamentele utile specificate de producător. sistem de climatizare . 4. precum şi soluţii alternative. denumită cogenerare. ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii.

inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora. c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc. cât şi pentru clădirile existente. după cum urmează: a) locuinţe unifamiliale. în principal sectorul nerezidenţial. şi alte elemente. în principal. inclusiv cele prevăzute prin proiect. (2) Metodologia cuprinde.ing. 6. h) ventilaţia naturală. 4 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului. . inclusiv etanşeitatea la aer. inclusiv electrice. c) instalaţia de climatizare. Tudor Dan 149 . f) poziţia şi orientarea clădirilor. b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum.(1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor. Art.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ordin al ministrului. Art. compartimentarea interioară. reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. CAPITOLUL IV Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor Art. următoarele elemente: a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii. precum: a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire. 5. . denumite în continuare cerinţe. (3) Metodologia cuprinde.Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon. b) electricitate produsă prin cogenerare. i) condiţiile de climat interior. atât pentru clădirile noi. d) ventilaţia.dr. inclusiv parametrii climatici exteriori.Elementele prevăzute la alin. 7. denumită în continuare metodologie. după caz. e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii. în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă. bazate pe surse de energie regenerabilă. . şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri. d) iluminatul natural. (2) şi (3) ale art. g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară.

cu o suprafaţă utilă totală de peste 1. g) săli de sport. (3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate. . ca de exemplu: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor. cum sunt ventilarea necorespunzătoare.Pentru clădirile noi. economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei. b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios. i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.ing.000 m2. dacă li s-ar aplica cerinţele. din zone industriale. e) spitale.Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri: a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate. potrivit legii. d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an. (2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative. cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2. li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior. f) hoteluri şi restaurante. destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.dr. fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită.La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie. condiţiile locale. solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică. 10. CAPITOLUL V Clădiri noi Art. c) birouri. . d) clădiri de învăţământ. Art. ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie. autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene. Art. . c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani. h) clădiri pentru servicii de comerţ. 9. 8. nu mai mari de 5 ani. e) clădiri independente. cărora. prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizaţiei de construire. conform legii. Tudor Dan 150 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b) blocuri de locuinţe.

funcţional şi economic. (5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare. 12. (4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. CAPITOLUL VII Certificatul de performanţă energetică a clădirii Art. se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile din categoriile prevăzute la art. b) producere combinată de căldură şi electricitate .Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele renovate ale clădirii. prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii. c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc. (3) Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se eliberează. atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp. . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. după caz. 11. după caz. CAPITOLUL VI Clădiri existente Art. Art.(1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii. valabil 10 ani de la data emiterii. 7 alin. sau b) evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire. care se construiesc.PCCE. bazate pe surse de energie regenerabilă. sunt vândute sau închiriate. în anumite condiţii. . denumit în continuare certificat. 8. în cazul clădirilor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum. cu o suprafaţă utilă de peste 1. în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic. d) pompe de căldură. iar proprietarul îl pune. (1). pe baza: a) unei certificări comune pentru întreaga clădire.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie.La clădirile existente. la dispoziţie potenţialului cumpărător sau chiriaş. care permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. 13.dr.ing. Certificatul este însoţit de recomandări de reducere a costurilor. performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie. (2) Certificatul este eliberat proprietarului. . având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirii.000 m2. Tudor Dan 151 . la care se execută lucrări de renovare.

Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW. pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil. . pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW. 16.Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare. se efectuează: a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani. . 14.În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon.În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1. 17. Art.ing. Tudor Dan 152 . . CAPITOLUL X Experţi independenţi Art. 15. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi. după caz. CAPITOLUL VIII Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire Art. alţi factori climatici semnificativi. cu puterea nominală de 20-100 kW.Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare. la intervale de 5 ani. . b) inspecţie cel puţin o dată la 2 ani.În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani.dr.000 m2. CAPITOLUL IX Inspecţia sistemelor de climatizare Art. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile. 19. certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. 18.(1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către auditori energetici pentru clădiri. . aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice. . Art. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. atestaţi conform legislaţiei în vigoare. inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil. c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.

. 0065-0071. a prezentei legi. Art.Până la data intrării în vigoare a prezentei legi. se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor. Art. Tudor Dan 153 . . Ministerul Transporturilor. atestaţi conform legislaţiei în vigoare. ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor. denumite în continuare norme metodologice. Art. 21.Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003.ing.Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. ANEXA 13 Norme metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.1.dr. Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice. 22. 23. se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. p.În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României. – Prezentele norme metodologice. . (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari. construcţiilor şi turismului. Art. 24. Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe. Partea I. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor. Construcţiilor şi Turismului. conform legislaţiei în vigoare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi tehnici. 20. . persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice.22 din Legea nr 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi reglementează cu privire la: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.Prevederile art. CAPITOLUL XI Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. sunt elaborate în aplicarea prevederilor art. 13 alin. .

c) asigurarea valorilor normate pentru iluminatul interior natural/artificial. – (1) Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor. cu încadrarea în valorile randamentelor minime admisibile şi cu respectarea condiţiilor de mediu privind emisiile.372/2005.3. construcţiilor şi turismului nr. (2) Valorile minime ale cerinţelor pentru categoriile de clădiri prevăzute de Legea nr. prin termenul clădire se înţelege categoriile de clădiri definite la art. e) utilizarea de cazane şi/sau aparate de condiţionare a aerului. b) asigurarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie pentru evitarea riscului de condens. d) inspecţia energetică a sistemelor de climatizare. b) auditul energetic şi certificatul de performanţă energetică a clădirilor. sunt: a) asigurarea rezistenţelor termice corectate. CAPITOLUL II Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor Art. c) inspecţia energetică a cazanelor. obligatorii pentru realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile interioare ale clădirilor. locuite / ocupate.7 alin. – (1) Auditul energetic al clădirii reprezintă o procedură specifică având ca scop obţinerea datelor privind: a) profilul consumului energetic al clădirii.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) cerinţele de performanţă energetică a clădirilor. ale elementelor de construcţie ale clădirii.2. d) asigurarea temperaturilor interioare şi al debitului minim de aer proaspăt. denumite în continuare cerinţe. c) raportarea rezultatelor. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. minim admisibile. 126/2007. nr. Art.4. 157/2007. Auditul energetic al clădirii Art. inclusiv instalaţiile aferente acestora. Tudor Dan 154 . inclusiv instalaţiile aferente clădirilor. 372/2005 sunt stabilite prin Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor.(1) din Legea nr. aprobată prin ordinul ministrului transporturilor.ing. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire. Partea I. – În cuprinsul prezentelor norme metodologice. b) identificarea şi cuantificarea măsurilor pentru realizarea unor economii de energie. publicat în Monitorul Oficial al României. denumită în continuare metodologie.

10/1995 privind calitatea în construcţii. după caz. – Inspecţia energetică a cazanelor. CAPITOLUL IV Inspecţia energetică a cazanelor.6. în lipsa acesteia. – (1) Inspecţia energetică a cazanelor. a economiei de energie. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se face pe baza documentaţiei existente în cartea tehnică a construcţiei. precum şi stabilirea măsurilor ce trebuie luate în vederea reducerii consumului de energie şi a limitării emisiilor de dioxid de carbon. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii are ca scop determinarea performanţelor energetice ale acestora. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se efectuează de către experţi tehnici atestaţi. – Auditul energetic al unei clădiri existente care a fost supusă unei operaţiuni de extindere se efectuează pentru întreaga clădire.dr. în baza releveului clădirii. (2) Inspecţia energetică a cazanelor. Tudor Dan 155 . a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire Art. a gazelor şi/sau compuşilor chimici pentru încadrarea în valorile prescrise privind protecţia mediului. denumit în continuare certificat. în conformitate cu reglementările tehnice şi legislaţia specifică în vigoare.7. Art. Auditul energetic al clădirii se finalizează cu raport de audit energetic.ing. pentru specialitatea instalaţii termice şi ventilare . dispozitivelor şi armăturilor utilizate şi/sau prin măsurători specifice. pe baza datelor extrase din Cartea tehnică a construcţiei sau. a documentelor de agrementare ale echipamentelor. cu modificările ulterioare şi a actelor normative subsecvente acesteia. (3) Auditul energetic al clădirii cuprinde: a) analiza termică şi energetică a clădirii. Art. b) stabilirea măsurilor în vederea creşterii performanţei energetice a clădirii. în conformitate cu prevederile Legii nr. pe baza căreia se elaborează certificatul de performanţă energetică a clădirii. (4) Modul de efectuare a auditului energetic al clădirii este stabilit prin metodologie.5. cu estimarea costurilor. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. precum şi a duratei de recuperare a investiţiei. (3) În lipsa cărţii tehnice a construcţiei se efectuează releveul echipamentelor şi al instalaţiilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Auditul energetic al clădirii se realizează.It.

(2) După efectuarea inspecţiei energetice a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire. felul combustibilului. rapoarte de exploatare.9.şi alte acţiuni care se au în vedere în caz de reabilitare/renovare. stabilirea pierderilor de căldură a cazanului etc.dr. clasa cazanului. tipul de folosinţă al clădirii – rezidenţial / nerezidenţial – etc. consemnarea cazurilor de nefuncţionare. modul de exploatare a sistemului de încălzire proiectat şi cel utilizat. care: a) vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor. materiale –.. datele privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură. – (1) Procedura de inspecţie energetică a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la: a) identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile tehnice. modularea puterii arzătoarelor etc. suprafaţa de încălzire. menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată. precum şi date privind emisiile de CO2 şi alte emisii poluante. c) vor indica opţiunile posibile în vederea utilizării energiilor obtinute din resurse regenerabile. stabilirea consumului de energie. Tudor Dan 156 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. data fabricaţiei. puterea termică instalată. b) colectarea de date privind: instrucţiuni de exploatare.înlocuiri . b) vor cuprinde acţiuni posibile imediat .8.ing. se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări.. b) determinarea eficienţei energetice a sistemului de încălzire prin colectarea datelor privind diagrama de funcţionare a sistemului de încălzire. e) stadiul fizic de conservare / degradare al termoizolaţiei cazanului şi a conductelor de transport a agentului termic. – (1) Inspecţia energetică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere: a) sistemul de încălzire adoptat. felul arzătoarelor. tipul de control al sistemului de încălzire. c) analiza capabilităţii sistemului de încălzire de a satisface serviciile prevăzute în proiectul instalaţiei. facturi de combustibil. diagrame de funcţionare. puterea minimă şi maximă. existenţa înregistratoarelor şi a robinetelor termostatice la corpurile de încălzire. d) colectarea de date privind contorizarea sistemului de încălzire la sursă şi la consumator. anvelopă. rapoarte de inspecţii anterioare. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.. Art.

datele privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură. sistemul de automatizare adoptat. d) analiza capabilităţii sistemului de climatizare de a satisface serviciile prevăzute în proiect. e) colectarea de date privind contorizarea consumului de căldură şi frig.10. de apă şi energie electrică. sistemului de automatizare a funcţionării cazanului.ing. menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată. d) verificarea aparatelor de măsură şi control. materiale –. CAPITOLUL V Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare în clădiri Art. se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări privind creşterea performanţei energetice a acestuia. – (1) Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere: a) sistemul de climatizare adoptat.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER c) analiza modului de exploatare a cazanului de către personal calificat şi/sau autorizat. cu menţionarea oricărui caz de nefuncţionare. c) vor indica opţiunile posibile asupra schimbării combustibilului sau a tipului cazanului. consemnarea cazurilor de nefuncţionare. modul de exploatare proiectat şi cel utilizat. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. a senzorilor şi aparatelor indicatoare ale cazanului. b) vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea / renovarea. Tudor Dan 157 . anvelopă.dr. tipul de control al sistemului de climatizare. e) estimarea performanţei energetice a cazanelor în momentul inspecţiei.. b) identificarea sistemului de climatizare prin colectarea datelor privind diagrama de funcţionare: necesarul de căldură şi frig. f) recomandări privind posibilitatea de creştere a performanţei energetice a cazanelor. c) evaluarea randamentului şi dimensionării acestora în raport cu necesităţile de climatizare ale clădirii. debitul de aer de introducere şi de evacuare. (2) După efectuarea inspecţiei energetice a cazanului. care: a) vor ţine seama de costurile efective şi posibilitatea aplicării lor. tipul de folosinţă al clădirii – rezidenţial / nerezidenţial – etc. f) stadiul fizic de conservare / degradare al termoizolaţiei aparatelor de climatizare şi a canalelor de transport a aerului.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

g) stadiul fizic privind modul de amplasare şi de reglaj al gurilor de introducere şi de evacuare a aerului; h) existenţa sistemelor de atenuare a zgomotului, verificarea nivelului de zgomot; i) datele cu privire la tipul de agent frigorific utilizat şi încadrarea acestuia în categoria acceptată din punct de vedere al poluării mediului; (2) După efectuarea inspecţiei energetice a sistemelor de climatizare, se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări privind îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile şi care: a) vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor; b) vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea / renovarea; c) vor indica opţiunile posibile şi indicaţii asupra posibilităţii utilizării energiilor refolosibile sau a unor sisteme de climatizare cu eficienţă crescută. Certificatul de performanţă energetică a clădirii

Art.11. – (1) Certificatul se elaborează prin grija investitorului / proprietarului pentru
categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea nr.372/2005 şi se păstrează la cartea tehnică a construcţiei. În lipsa cărţii tehnice a construcţiei, până la constituire, certificatul se păstrează de către proprietar.

(2) Certificatul este un document tehnic cu caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a clădirii prin compararea acesteia cu clădirea de referinţă stabilită prin metodologie, precum şi încadrarea clădirii într-o clasă de performanţă energetică.
(3) Conţinutul cadru al certificatului şi modul de elaborare al acestuia sunt stabilite prin metodologie.

Art.12. – (1) Pentru categoriile de clădiri care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului / proprietarului şi se cuprinde în documentaţia pentru recepţia la terminarea lucrărilor.
(2) Pentru categoriile de clădiri care se vând sau se închiriază, certificatul se elaborează

prin grija proprietarului şi se prezintă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv a contractului de închiriere. CAPITOLUL VII
Auditori energetici pentru clădiri
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

158

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Art.13. – Certificatul se întocmeşte de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi
tehnico-profesional în condiţiile legii, denumiţi în continuare auditori.

Art.14. – (1) Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii ca
auditori energetici pentru clădiri în specialităţile construcţii şi/sau instalaţii se face sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) pct.23 din Hotărârea Guvernului nr.361/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 285/2007.
(2) În funcţie de felul activităţilor pe care le desfăşoară, auditorii sunt atestaţi după cum urmează:

a) auditori gradul I, care pot realiza auditul energetic al clădirilor, precum şi elaborarea certificatului, pentru toate categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea nr.372/2005 care se construiesc, sunt vândute sau închiriate;
b) auditori gradul II, care pot elabora certificatul pentru clădirile unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe, care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.

(3) Procedura pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor ca auditori se elaborează ca reglementare tehnică în domeniul construcţiilor şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi conţine în principal: a) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească specialiştii care solicită atestarea ca auditori; b) componenţa comisiilor, modul de numire a acestora şi modul de examinare a specialiştilor; c) forma şi conţinutul certificatului de atestare tehnico-profesională, a legitimaţiei şi a ştampilei ; d) perioada de valabilitate a atestării şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru prelungirea acesteia.

Art.15. – Lista auditorilor se gestionează şi se actualizează semestrial şi poate fi consultată
pe pagina de web a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. CAPITOLUL VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art.16. – (1) Prevederile art 12 alin. (1) şi (2) din prezentele norme metodologice, se aplică de la data de 01 ianuarie 2007 pentru clădirile care se construiesc, sunt vândute sau
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

159

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

închiriate. Prin clădire care se construieşte se înţelege clădirea pentru care autorizaţia de construire a fost emisă după data de 01 ianuarie 2007, data intrării în vigoare a Legii 372/2005. (2) Prin excepţie de la prevederile alin (1), pentru clădirile de locuit unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe pentru care se încheie contracte de vânzarecumpărare sau de închiriere, prevederile art. 12 alin. (2) din prezentele norme metodologice, se aplică de la data de 01 ianuarie 2010. Art.17. – (1) Auditorii întocmesc şi completează registrul propriu de evidenţă al certificatelor şi rapoartelor de audit, denumit în continuare registru, în baza documentelor tehnice elaborate şi arhivate. Modelul de registru este conform Anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice
(2) Auditorii răspund, în condiţiile legii, pentru datele înscrise în certificat, pentru conţinutul raportului de audit şi pentru întocmirea corectă şi completă a registrului.

Art.18. – Pentru clădirile existente care necesită lucrări de reabilitare termică, finanţate din fonduri publice şi/sau credite externe contractate sau garantate de stat, raportul de audit fundamenteză oportunitatea şi necesitatea intervenţiei şi este parte componentă a studiului de fezabilitate. Art.19. – (1) Prin grija auditorului, certificatul se editează pe suport de hârtie şi în format
electronic. (2) Certificatul, editat pe suport hârtie, înregistrat în registru, se gestionează după cum urmează: a) un exemplar se predă beneficiarului; b) un exemplar se păstrează în arhiva auditorului, pe perioada de valabilitate a certificatului.

(3) Certificatul în format electronic se transmite, în termen de 5 zile de la data înregistrării, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor, unitate aflată în coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Art.20. – (1) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor centralizează şi prelucrează statistic datele cuprinse în certificate, în vederea constituirii bazei de date specifice domeniului eficienţei energetice a clădirilor.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

160

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 161 . realizarea.dr.ing. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Cheltuielile pentru proiectarea. 40 din Legea nr. constituite la în baza prevederilor art.10/1995. exploatarea şi întreţinerea bazei de date prevăzute la alin. (1) se suportă din veniturile proprii ale Ministerul Dezvoltării.

........... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 8 Notare energetică: Clădirea certificată – Data înregistrării z z l l a a 0 2 0 2 0 7 Performanţa energetică a clădirii 100 Clădirea de referinţă Certificat de performanţă energetică Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată A B C B D E E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 430 85 180 40 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: Apă caldă de consum: Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 240 110 80 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă D E E B C C Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0 Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Categoria clădirii: Regim de înălţime: Anul construirii: Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: Aria construită desfăşurată: Volumul interior al clădirii: ......... i......... Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia ........... ................................... ci) Nr.. şi data înregistrării Semnătura (c. . ..................ANEXA 14 Cod poştal localitate 5 0 7 0 1 0 – Nr... versiunea: m² m² m³ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.......... .... .............................. certificat certificatului în registrul şi ştampila de atestare auditorului auditorului .....

ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 408 566 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 21 kWh/m²an kWh/ m² an kWh/ m² an Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] Notare energetică pentru: Încălzire: Apă caldă de consum: Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 85 45 50 100 Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.10 Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii: Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii. Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. dar neetanşe Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora Tencuială exterioară căzută parţial Pereţii exteriori prezintă pete de condens Clădire fără ecord de ventilare organizată p1 = 1.02 p4 = 1.05 p6 = 1.05 p5 = 1. Subsol uscat.05 p9 = 1.03 p8 = 1.45 – după cum urmează. după caz.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 15 35 59 90 40 49 173 343 500 132 200 73 245 91 F kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.02 p12 = 1.01 p2 = 1. APĂ CALDĂ DE CONSUM.05 p3 = 1. 30 120 G 59 . dar fără posibilitate de acces la instalaţia Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu ecord automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare Ferestre / uşi în stare bună.

etaje Nr. Date privind construcţia: Categoria clădirii: de locuit. SE / V: 2. internate spitale. Ap.INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. Ap. 5 cam. 2 cam. 4 cam. Date privind instalaţia de încălzire interioară: m-1 Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. 3 cam. De apartamente şi suprafeţe utile: Tip. Aria unui apartament [m²] 1 Nr. Sut [m²] 0 1 cam. 1. Niveluri: Subsol. cu combustibil: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: . 2 3 Volumul total al clădirii: Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE 1 PE 2 FE UE TE Sb CS … Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 m³ Aria [m²] 2 Indice de compactitate al clădirii. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie Nr. individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. Parter + Demisol.

existenţa vizei metrologice . mărimea şi tipul cahlelor – racord Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: Număr corpuri statice [buc. . . superioară.Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare.la nivel de racord . - Elemente de reglaj termic şi ecord ic: . [mm] Lungime [m] - Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3. Ext. . Alt racord de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: Numărul sobelor: Tipul sobelor.Aria planşeului încălzitor: m² . m.anul instalării . Diametru serpentină. mixtă W - - Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic. Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp.la nivelul corpurilor statice - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. Încălzire centrală cu corpuri statice. Încălzire centrală cu aer cald. . tur [°C] Qînc.disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: . .] Suprafaţă echivalentă termic [m²] Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul Total Total locuit comun locuit comun Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară.tip contor . [°C] Temp. mediu orar [W] -15 -10 -5 0 +5 +10 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: . . .Încălzire locală cu sobe. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.diametru nominal: mm. Date privind instalaţia de apă caldă de consum: .la nivelul coloanelor . multiplu: puncte.

nu funcţionează nu există . Ştampila şi semnătura .Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. Numele şi prenumele.c.m.existenţa vizei metrologice nu există parţial peste tot Conducta de recirculare a a.m. Centrală termică proprie. cu: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din sursă centralizată. multiplu: puncte. ..: Contor de căldură general: .c.: Numărul de obiecte sanitare – pe tipuri: Racord la sursa centralizată cu căldură: ecord unic.diametru nominal: mm.tip contor .m. . Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. . Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 4.: Puncte de consum a. . Boiler cu acumulare. Alt ecord de preparare a. Preparare locală cu aparate de tip instant a. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit.c. Auditor energetic pentru clădiri.m. Preparare locală pe plită.anul instalării .c.necesar de presiune (nominal): mmCA funcţională.

BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor. SR ISO 7730:1007 – Ambianţe termice moderate. SR EN ISO 832 :2002 . Calculul necesarului de energie pentru încălzire.Sticlă pentru construcţii. Clădiri de locuit. SR EN 673:2000/A1:2002 . Conţinut şi prezentare. Metodă de calcul. SR EN 673:2000 . SR EN ISO 832 :2002/AC :2002 Performanţa termică a clădirilor. Metodă de calcul. Indicativ C 107/0-7 – 2005 NP 008-97 – Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii. [10] [11] [12] [13] [14] [15] SR ISO 6240 :1998 – Standarde de performanţă în clădiri. Metodă de calcul.Sticlă pentru construcţii. Rezistenţă termică şi transmitanţă termică.Sticlă pentru construcţii.Performanţa termică a clădirilor. SR ISO 6241:1998 – Standarde de performanţă în clădiri. SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 . Rezistenţă termică şi transmitanţă termică. în regim de iarnă-vară. Mărimi fizice şi definitii. Calculul necesarului de energie pentru încălzire. Metodă de calcul. . [9] SR EN ISO 832 :2002/AC :2002/AC :2003 .Performanţa termică a clădirilor. SR EN 410:2003 . Determinarea caracteristicilor luminoase şi solare ale vitrajelor. SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 – Părţi şi elemente de construcţie. SR EN ISO 7345:2002 – Izolaţie termică. Calculul necesarului de energie pentru încălzire. Clădiri de locuit. SR EN ISO 6946:1998 – Părţi şi elemente de construcţie. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic. Clădiri de locuit. Determinarea transmitanţei termice U. Principii de elaborare şi factori de luat în considerare. Determinarea transmitanţei termice U. în funcţie de activităţile desfăşurate. Determinarea transmitanţei termice U. Metodă de calcul.Sticlă pentru construcţii.

Partea 1 : Metodă simplificată. Proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate şi de proiectare . Partea 2: Metodă detaliată de calcul. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. Calculul transmitanţei termice – Partea 2 : Metodă generală.Dispozitive de protecţie solară aplicate vitrajelor. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul. SR EN ISO 10211-1:1998 – Punţi termice în construcţii. Metode de calcul. Partea 1 : Metode generale de calcul. SR EN ISO 9288:2002 – Izolaţie termică. SR EN ISO 10077-1 :2002 – Performanţa termică a ferestrelor. Transfer de masă. SR EN ISO 12524 – Materiale şi produse pentru construcţii. [30] SR EN 13789: – Performanţa termică a clădirilor. SR EN ISO 13370 :2003 – Performanţa termică a clădirilor. SR EN ISO 10211-1:1998/AC :2003 – Punţi termice în construcţii. Calculul fluxurilor termice şi temperaturilor superficiale. Calculul transmitanţei termice. Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficilae critice şi condensului interior. SR EN 13788:2002 – Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de construcţie. SR EN 13363-1:2003 . Transfer de căldură prin radiaţie. uşilor şi obloanelor. Coeficient de pierderi de căldură prin transfer. SR EN ISO 10456 – Materiale şi produse pentru construcţii. Valori de proiectare tabelate. Vocabular. Metodă de calcul. SR EN ISO 10077-2:2004 – Performanţa termică a ferestrelor. uşilor şi obloanelor. Partea 1: Metodă simplificată. Mărimi fizice şi definiţii .[16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] SR EN ISO 9251:2002 – Izolaţie termică. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Mărimi fizice şi definiţii. SR EN ISO 10211-2 :2002 – Punţi termice în construcţii. . Partea 2 : Punţi termice liniare. Metodă de calcul. SR EN ISO 9346:1998 – Izolaţie termică.Dispozitive de protecţie solară aplicată vitrajelor. Condiţii de transfer de căldură şi proprietăţi ale materialelor. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Proprietăţi higrotermice. SR EN 13363-2:2006 . Transferul termic prin sol.

Iluminatul natural al încăperilor – Prescripţii de calcul . Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii. SR 1907-2/1997 – Instalaţii de încălzire. Parametri climatici exteriori. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spaţiilor. [33] SR EN ISO 13792:2006 – Performanţa termică a clădirilor. SR 4839/1997 – Instalaţii de încălzire. fără climatizare. SR 1907-3/1997 – Instalaţii de încălzire. Metode de calcul simplificate. Calculul şi prezentarea datelor climatice. [37] SR EN ISO 15927-5 :2006 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Temperaturi interioare de calcul. Neceasarul de căldură de calcul. Neceasarul de căldură de calcul. [36] SR EN ISO 15927-4 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Criterii generale şi proceduri de validare. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor meteorologice simple.[31] [32] SR EN ISO 13790:2004 – Performanţa termică a clădirilor. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice. SR EN ISO 15927-1 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Neceasarul de căldură de calcul. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru încălzire şi răcire. [34] [35] SR EN ISO 14683 :2004 – Punţi termice în clădiri. SR EN ISO 13791:2006 – Performanţa termică a clădirilor. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Numărul anual de grade-zile. Metode simplificate şi valori aproximate. [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44] SR EN 27726:1996 – Ambianţe termice. STAS 6648/2-82 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Determinarea necesarului de căldură de calcul al serelor simplu vitrate. Transmitanţă termică liniară. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii. SR 1907-1/1997 – Instalaţii de încălzire. industriale şi agrozootehnice. STAS 6221-1989 – Clădiri civile. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea spaţiilor. Prescripţii de calcul. fără climatizare.

1070/2003. 10/1995 privind calitatea în construcţii Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisiri energiei termice. Metodologie de calcul a performanţei energetice a clădirilor conform Legea 372-2005. Legea nr. .[45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] STAS 4908-1985 – Clădiri civile. 372/2005. Norme metodologice privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate-HG nr. privind performanţa energetică a clădirilor. Legea nr. Arii şi volume convenţionale. industriale şi agrozootehnice. Legea nr. 211/2003 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate. Auditul şi certificatul de performanţă energetică ale clădirii. Partea I-a si a III-a.