CAPITOLUL 1.

OBIECTUL PREVIZIUNII

1.1. Previziunea, componentă esenŃială a conducerii activităŃii economice
Societatea modernă constituie un mecanism complex, format dintr-o multitudine de unităŃi economice, unităŃi administrativ-teritoriale, ramuri §i subramuri între care există strânse legături de interdependenŃă ca rezultat al diviziunii sociale a muncii. Pentru ca o întreprindere sau o ramură sa-§i poată desfa§ura activitatea în condiŃii normale este necesar ca alte unităŃi economice sau alte ramuri sa-§i fluidizeze mijloacele de producŃie necesare §i să-i absoarbă produsele, realizându-se astfel circuitul continuu al reproducŃiei: producŃiei, repartiŃiei circulaŃiei §i consumul. ActivităŃile economice din diferite judeŃe, localităŃi, sunt legate între ele prin strânse relaŃii de schimb integrându-se astfel într-un proces complex ce cuprinde întreaga Ńară. ExistenŃa acestei legături, a acestor interdependenŃe dintre unităŃi, ramuri §i subramuri, unităŃi administrativ-teritoriale, determină caracterul complex al economiei si impune cu necesitate asigurarea unor orientări, a unor echilibre afluxurilor economice la nivelul economiei. NecesităŃile societăŃii sunt mari §i diverse în timp ce resursele sunt limitate §i epuizabile. Dacă, din resursele sociale vor fi alocate unei ramuri se va dezvolta mai repede, iar peste o perioadă de timp va produce mai mult decât este nevoia socială de produse ale acestei ramuri. În felul acesta o cantitate de resurse a fost cheltuită în mod inutil întâmpinându-se totodată §i greutăŃi în ceea ce prive§te realizarea acestor produse. Dacă, deci, din resursele sociale vor fi alocate unei ramuri mai puŃin decât este nevoia ei reală, ramura respectivă se va dezvolta în ritmuri mai puŃin rapide decât ar fi fost normal §i peste o anumită perioadă de timp va produce mai puŃin decât este nevoia socială, producând perturbări pe linia aprovizionării tehnico-materiale. Vor apare greutăŃi în reluarea ciclului de producŃie a altor ramuri sau agenŃi economici ce se aprovizionează de la prima, în condiŃiile în care această ramură este producătoare de mijloace de producŃie, iar dacă respectiva ramură este producătoare de bunuri de consum, se va produce perturbaŃii pe linia aprovizionării populaŃiei. A utiliza resursele în cea mai adecvata formă, a concepe §i a realiza un model eficient al raportului dintre resurse si nevoi, a prognoza evoluŃia acestui raport si a găsi căile optimizării lui este o stiintd, stiinta economică. Complexitatea problemelor conducerii a fost generată din necesitatea de a se identifica funcŃiile §i principiile de desfa§urare a unei activităŃi economice cât mai eficiente. Cu alte cuvinte, §tiinta conducerii, identifică §i cercetează principiile generale ce stau la baza îndrumării orientării activităŃii economice §i sociale, elaborează un sistem de metode §i tehnici de lucru care să permită utilizarea în practică a acestor funcŃii §i principii, să asigure folosirea optimă a potenŃialului uman, material §i financiar din sistemul economico-social. §tiinta conducerii este dependentă de actul de previziune. Ce se înŃelege prin previziune, ne lamure§te John Kenneth Galbraith: „modul în care ne decidem să folosim resursele productive rare cu întrebuinŃări alternative, pentru analizarea unui scop prevăzut"1. A§adar, se acŃionează asupra unor mijloace existente în trecut în vederea realizării unor dinamici economice-sociale convenabile, în conformitate cu scopurile de perspectivă. Se explorează principalele tendinŃe de evoluŃie §i implicaŃiile acestora asupra viitorului, se orientează eforturile în direcŃiile considerate convenabile. Previziunea, care a apărut din nevoia stăpânirii §i diversificării unei uria§e cantităŃi de fapte §i evenimente noi, de natură demografică, privind resursele naturale, de amenajarea teritoriului, a mediului natural, de cre§tere a raporturilor sociale, de dezvoltarea tehnicii §i mai ales a implicaŃiilor informaticii în viaŃa cotidiană.
1

John Kenneth Galbraith, §tiinta economică §i interesul public, Editura Politică, Bucure§ti, 1982, p. 12-13.

După unii, data na§terii acestei §tiinte a previziunii este anul 1943 când Ossip Kurt Flechteim imaginează §i lansează termenul de futurologie pentru a denumi §tiinta viitorului. "Viitorul, în lumina cercetărilor prospective, nu are un caracter univoc, ci se prezintă sub forma unui evantai de posibilităŃi"2. Prospectiva, întemeindu-se pe pluralismul posibilităŃilor, grupate în jurul unei axe care indică o tendinŃă, vorbe§te de viitori alternativi. Fiecare din ace§ti viitori posibili, care fac obiectul cercetărilor prospective, se prezintă ca un sistem care are o dinamică proprie, este vorba deci de o evoluŃie de arborescent, în interiorul căreia fiecare stare viitoare posibilă reprezintă un mod generator de alŃi viitori. Aceste sisteme arborescente cuprind, pe de o parte, elemente care au o evoluŃie determinantă de legităŃi, iar pe de altă parte element care se pretează la o evoluŃie controlată. Aprecierea §i studiul elementelor care au o evoluŃie determinantă de legile dezvoltării ne dau uneori posibilitatea de a preveni momentele critice care, în anumite limite, ar putea fi evitate prin acŃiuni dirijate. Conducerea a devenit o cerinŃă obiectivă în lumea contemporană care decurge din insasj condiŃiile materiale ale producŃiei moderne: a) revoluŃia tehnico-§tiintifica, informatică, caracterizată de importante realizări, de pătrunderea rapidă a acestora în economie, exercită o puternică influenŃă asupra dezvoltării factorilor de producŃie ca §i asupra organizării §i conducerii producŃiei materiale atât la nivel micro cât §i la nivel macroeconomic; b) dezvoltarea impetuoasă a factorilor de producŃie, urmare firească a revoluŃiei informaticii declan§ata în ultima perioadă, implică adâncirea diviziunii sociale a muncii, accentuarea procesului de specializare paralel cu cre§terea concentrării §i cooperării în producŃie, aspecte care multiplică §i diversifică legăturile individuale ce există pe linia previzionării tehnicomateriale §i desfacerii între agenŃi economici, ramuri de activitate, unităŃi administrativ-teritoriale; c) necesitatea cre§terii continue a eficienŃei activităŃii economice. Începând din anul 1968, cercetările prospective fac obiectul unei noi preocupări a Consiliului Europei. Ca urmare a unor recomandări făcute de Adunarea Consultativă s-a organizat în acel an o reuniune a speciali§tilor europeni în futurologie în scopul unor confruntări de păreri asupra rolului pe care l-ar putea avea în stimularea §i utilizarea acestui domeniu de cercetări. Propunerile formulate vizau în principal o intensificare a cooperării între Ńările membre în domeniul cercetărilor prospective. Domeniile unei acŃiuni prospective au fost stabilite după cum urmează: - adoptarea dreptului §i structurilor administrative la dezvoltarea societăŃii industriale în perspectiva viitorului; - cultura, educaŃia permanentă, timpul liber; - poluarea mediului fizic; - umanism, cadrul-viaŃă al omului în comunităŃile urbane §i rurale, amenajarea teritoriului; - dezvoltarea instituŃiilor economice §i sociale §i ameliorarea condiŃiilor de sănătate publică, în perspectiva nevoilor viitoare3. Primul pas în această direcŃie a fost stabilirea unui inventar al organizaŃiilor guvernamentale §i neguvernamentale din cele 10 Ńări, totalizând 293 instituŃii angajate în cercetări de previziune pe termen lung.

Mihai Botez (coordonator), Curs de prognoză. Laboratorul de cercetări prospective ale UniversităŃii Bucures.ti CIDSP, 1972. 3 Cf. Consei1 de l'Europe, Prospective et Planifications a long termen en Europe (Notă analitică stabilită de Divizia de prospectivă s,i planificare pe termen lung a DirecŃiei afacerilor politice), Strasbourg, 1970.

1.2. Categorii §i instrumente de previziune
a) Futurologie Termen introdus în anul 1934 de politologul german Ossip Kurt Flechthein, cu sensul iniŃial de „oglindă a istoriei"4. Aria de activitate după acela§i autor: - cercetarea noilor ipoteze §i teorii privind universul, dând atenŃie dezvoltării viitoare a pământului, a florei, faunei §i climei sale (a§a numita problemă a evoluŃiei mediului fizic pe termen lung); - studiul civilizaŃiei umane în secolele următoare §i elaborarea de prognoze ale procesului social-cultural pe termen mediu; - previziuni pe termen scurt privind dezvoltarea economică în următorii ani, tendinŃele politice ale deceniilor următoare, tendinŃele demografice, etc. b) Conjunctură Termenul introdus de profesorul francez Bertrand de Jouvennel, titularul primei catedre de studiul viitorului din lume, întemeiată la Sorbona, §i pre§edintele de onoare al Comitetului InternaŃional de pregătire a ConferinŃei de studiul viitorului. Conjunctura este o construcŃie intelectuală a unor viitori verosimili sau a unor viitori posibili, futuribles - prescurtare de la futures possibles (în limba franceză)5. De fapt acest aspect reprezintă esenŃa gândirii prospective a lui B. de Jouvennel. c) Prospectivă Termen introdus de filosoful francez Gaston Bergey. Desemnează iniŃial doar o atitudine caracterizată prin necesitatea de a lua decizii întemeiate nu numai static, pe simple consecinŃe ale situaŃiei trecute sau ca răspunsuri la exigenŃele momentului prezent, ci §i dinamic, Ńinând seama §i chiar urmărind cu rigoare implicaŃiile acestor decizii în timp, în viitor. Comisia Europeană ONU pentru Europa, încercând o unificare a terminologiei, define§te prospectiva drept studiul viitorului în ipoteza în care viitorul poate fi orientat, ceea ce comportă ca deciziile actuale să fie luate în funcŃie de ideea ce se formează despre viitor6. d) Prognoză si prognozare Etimologic: pro-înainte, gnosis-cunoa§tere, concept, foarte complex care reus.es.te să acopere cel mai bine spaŃiul larg pe care societatea îl rezervă studiului sistematic al viitorului considerat câmp de acŃiune. Anticipează evoluŃia probabilă a proceselor §i fenomenelor pornind de la realizările perioadei precedente, de la tendinŃele conturate §i luând în considerare modificările previzibil ce vor avea loc. Prognoza nu oferă certitudini asupra viitorului, ci soluŃiei pe baza cărora să se poată stabili opŃiuni în perspectiva unui orizont delimitat lucid §i relativ dezirabil7. e) Prognoza indeplineste următoarele obiective principale: 1. descifrează megatendinŃele dezvoltării economico-sociale, pe baza analizării legăturilor obiective dintre fenomene §i procese, în condiŃiile istorice date; 2. estimează implicaŃiile în perspectivă ale tendinŃelor de durată descifrate; 3. apreciază măsura în care posibilul se converte§te în prealabil, luând în considerare ansamblul factorilor condiŃionali; 4. identifică alternativele posibile de dezvoltare în perspectivă - a avantajelor §i dezavantajelor corespunzătoare ale fiecăreia - dând elemente de judecată pentru ierarhizarea acestor alternative §i, în consecinŃă, pentru alegerea variantei optime; 5. oferă elemente convenabile de intervenŃie §i influenŃare, pentru corectarea eventualelor abateri de la traiectoriile anticipate, considerate dezirabile. f) orizontulpreviziunii (t)
4

Flechtheim, O.K. - History and Futurology, neinsenheim 1966, Verlag Anton Heim (Culegerea seriilor din 1943 1945), după: Mihai Botez, Curs de prognoză, Laboratorul de cercetări prospective al UniversităŃii, Bucures,ti, 1972. 5 De Jouven el Bertrand, L'art de la conjuncture, Ed. Futuribles, Paris, 1964. 6 Materialele Simpozionului InternaŃional organizat de Comisia Economică Europeană ONU la Vars,ovia între 7-12 decembrie 1970. Dumitrache Caracota, Previziune Economică, Editura Didactică §i Pedagogică, R.A., Bucure§ti, 1996, pag. 12.

Previziunile §i deci prognozele se referă la un orizont mai apropiat sau mai îndepărtat, iar previziunile se elaborează: - la nivelul mondial (prognoze macromondiale, pe grupe de Ńări, zone geografice, sau zone economice)8; - la nivelul economiei naŃionale (macroprognoze economico-sociale); - la nivelul ramurilor, subramurilor, domeniilor de activitate; - la nivelul agenŃilor economici; - la nivelul teritoriului administrativ (zone, regiuni, judeŃe, localităŃi sau alte spaŃii cum ar fi: bazine hidrografice, zone pomicale sau viticole, etc.)9. După domeniul la care se referă putem clasifica prognozele în: - prognoze §tiintifice-tehnice; - prognoze economice; - prognoze sociale. În funcŃie de timp prognozele se elaborează: - prognoze pe termen scurt; - prognoze pe termen mediu; - prognoze pe termen lung.

1.3. Elaborarea programelor, planurilor economico-sociale
Dezvoltarea economiei naŃionale necesită studierea în interdependenŃa lor multiplă a unor elemente ale trecutului, prezentului si viitorului, corelarea diagnozei cu studiile privind situaŃia prezentă si cu investigaŃiile prospective in vederea stabilirii obiectivelor strategice, a resurselor disponibile si a căilor de acŃiune. La elaborarea previziunilor se porne§te de la cerinŃele pieŃei §i de la faptul că transpunerea lor in viaŃa se realizează prin intermediul elementelor specifice economiei de piaŃă, singurele de natură să valideze orice activitatea previzională - prognoză, plan, program etc. Programul, ca instrument previzional obŃinut în urma activităŃii de programare, este un sistem de acŃiuni sau lucrări e§alonate în timp §i având fixate durata §i resursele posibile, având în vedere realizarea unui obiectiv. Se disting mai multe categorii de programe §i anume: 1. programe strategice, pe termen lung, cu obiective de mare interes pentru Ńară (de exemplu, pentru instituirea unui sistem naŃional de protecŃie ecologică; program naŃional de limitare a inundaŃiilor, combaterea eroziunii terenurilor în pantă, asigurarea energiei pentru populaŃie §i economie, etc.); 2. programe macroeconomice 10 cuprinzând, în mod corelat, principalele probleme ale dezvoltării economico-sociale la scara întregii Ńări; 3. programe sectoriale, adică pe domenii de activitate (ramuri, subramuri) sau pe probleme principale (investiŃii prioritare de importanŃă naŃională, recalificarea unor categorii de salariaŃi, programe de restructurare §i retehnologizare a unor ramuri §i subramuri); 4. programe teritoriale11 (regionale) având ca rol valorificarea complexă a resurselor umane §i materiale din fiecare zonă, eliminarea rămânerii în urmă a unora din acestea;
„ Probleme globale ale omenirii", apărută în Ńara noastră, sub egida Colectivului de prognoză al Academiei (Coordonatorul seriei - Mircea MaliŃa). Principalele instituŃii internaŃionale care se ocupă de programe de dezvoltare sunt: Programul NaŃiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), OrganizaŃia NaŃiunilor Unite pentru AlimentaŃie s,i Agricultură (FAO), AgenŃia InternaŃională pentru Energia Atomică (AIEA), OrganizaŃia InternaŃională a muncii (OIM), Fondul Monetar InternaŃional (FMI), Banca mondială, OrganizaŃia NaŃiunilor Unite pentru EducaŃie, §tiinta §i Cultură (UNESCO) §i altele. Structuri zonale, structuri regionale - sintagme care definesc componenta spaŃială a sistemului economiei naŃionale. Elementele sale sunt delimitate în raport cu anumite criterii. Astfel, folosind criteriile geografice pot fi disignate în teritoriul naŃional: regiuni geografice, administrative s,i regiuni economice. 10 I.D. Adumitracesci. N.G. Niculescu, Strategii în dezvoltarea economiei romanes.ti, Tribuna Economică, 10/1997. 11 Nicolae Valentin (coordonator), Previziune macroeconomică, LITO ASE, Bucures,ti, 1992.

financiară. organizaŃiilor guvernamentale §i neguvernamentale. ministerelor. programe de coordonare de importanŃă deosebită: „Programul de aderare la U. 7. dintre informaŃiile de intrare §i cele de iesjre din sistemul economiei naŃionale. trebuie luat în considerare raportul de intercondiŃionare dintre trecut. etc. experŃilor. Analiza retrospectivă se realizează folosind: . după ce. activitatea previzională. Logica elaborării §i fundamentării previziunilor macroeconomice presupune prezenŃa trinomului: diagnoza (D).date preliminate. . prognoza (P) §i planuri/programe (PP). s-a procedat la o largă consultare a agenŃilor economici. plan/program) realistă plecând de la aceste cerinŃe §i având în vedere rezultatele analizei post-factum. concretizată prin flexibilitate §i continuitate. În elaborarea previziunilor se porne§te de la cerinŃele pieŃei §i de la faptul că transpunerea lor în viaŃă se realizează prin intermediul instrumentelor specifice economiei de piaŃă. prezent §i viitor. relevându-se tendinŃele care s-au conturat §i au caracter de durată. judeŃelor. adică până în momentul în care începe perioada ce face obiectul previzionării. în prealabil să se întreprindă o analiză complexă cu caracter retrospectiv privind mersul vieŃii economico-sociale în perioada precedentă. Rolul diagnozei în activitatea previzională Pentru elaborarea oricărei previziuni este necesar ca. stabilindu-se obiectivele Ńintă. . tehnologică.Trinomul D-P-PP 1. subordonate realizării unor obiective §i acŃiuni concrete (măsurile pot fi de natură organizatorică. 1. decade. zile) §i pe executanŃi (de exemplu programe de producŃie. partidelor politice. se materializează în elaborarea de previziuni. în prealabil. programe de măsuri. Figura 1 . precum §i experienŃa acumulată. precum %\factorii care au condiŃionat aceste evoluŃii. obŃinute prin calcule efectuate asupra datelor din baza de date. Rezultatul acestei analize poartă numele de analiză-diagnostic sau diagnoză care oferă un bilanŃ cât mai sugestiv asupra nivelului de dezvoltare atins.5.2. folosite la nivelul agenŃilor economici cuprinzând prevederi exprimate fizic §i valoric. de aprovizionare §i desfacere. Fluxul logic al elaborării previziunilor În conceperea fluxului pentru lucrări.informaŃii statistice.).".E. 6. obŃinute prin calcule efectuate asupra datelor din baza de date. montaj.1. repartizate pe perioade scurte (luni. programe operative. singurele de natură să valideze orice construcŃie previzională (prognoză.3. etc.3. juridică. Previziunile sunt întocmite de instituŃia de specialitate împreună cu organele centrale de sinteză economică §i socială §i cu instituŃiile de cercetare §tiintifica. care stabilesc dispoziŃii §i prevederi cu caracter operaŃional.).

Analiza economică multirectorială. T. care cuprinde mai multe etape. procesele urmând a avea loc în viitorul imediat. elaborarea macroprognozei finale.t. favorizând astfel formularea de remedii pasibile.perioada diagnozei (de la momentul 0 la momentul t). ci §i de a pune în lumină raporturile cauzale care provoacă anumite situaŃii §i tendinŃe. pentru segmentul de timp menŃionat se întocmesc serii de date preliminare (preliminări). în aceste condiŃii. Toviss. conform metodologiei corespunzătoare sistemului conceptual folosit în modelare12 pentru nevoia perioadei de începere. adică estimări cu caracter previzional.3. momentul t este cel care desparte perioada de analiză retrospectivă de perioada de previziune. diagnoza are rolul nu numai de a prezenta starea economiei naŃionale la un moment dat. 4. perioada diagnozei |T I I I perioada de previziune Figura 2 Din punct de vedere al timpului luat în considerare la efectuarea acestor lucrări. impun respectarea unui anumit flux de elaborare a prognozelor. 3.- - culegerea datelor. elaborarea macroprognozei preliminare. care pot fi pozitive (a căror acŃiune este susŃinută §i stimulată §i pentru viitor) sau negative (a căror acŃiune este descurajată). Editura §tiintifica §i Enciclopedică. pag. el marcând în consecinŃă începerea perioadei de previziune. elaborarea prognozelor parŃiale (sectoriale).3. 1976. cât §i la aspecte calitative. 1. precum §i corelarea pe parcurs a diferitelor studii de prognoză. Prin urmare. 12 L. 2. 3): 1. rezultă următoarele delimitări: . 264. Analiza retrospectivă se referă atât la aspectele cantitative. b) de la momentul t-n la momentul t se întinde timpul pentru care lipsesc informaŃiile statistice. t-n. 10 . se stabile§te starea la momentele 0. desfa§urate în următorul flux (vezi fig. cuprinzând două subperioade: a) de la momentul 0 la momentul t-n se întinde timpul pentru care există informaŃii statistice (momentul t-n fiind cel care începe elaborarea diagnozei). Organizarea elaborării previziunilor Desfa§urarea în condiŃii corespunzătoare a întregii activităŃi de prognozare. altele decât cele prioritare. c) perioada de previziune se derulează de la momentul t la momentul T. interpretarea §i valorificarea informaŃiilor oferite de diagnoză. care conturează diverse tendinŃe.

1b. sociali sau tehnico-economici). care constă în: a) stabilirea structurii economiei la momentul t.D. În această categorie de prognoze se înscriu: . de evoluŃia conjuncturii economice internaŃionale sau de alŃi factori (naturali. 7/1997. Prognozele prioritare se referă la domenii sau probleme ce pot fi abordate relativ autonom. Etapele fluxului elaborării prognozelor 1. De aceea. Niculescu. 13-14. potrivit cu obiectivele urmărite sau cu modificările previzibile provocate de evoluŃia ciclului afacerilor. Strategii în dezvoltarea economiei romane§ti. b) descifrarea tendinŃelor de durată care s-au conturat §i c) comensurarea influenŃei factorilor favorizanŃi sau defavorizanŃi ai mersului acestor procese în continuare. N. . condiŃionând în bună măsură aceste structuri globale. 11 . fluxul elaborării previziunilor se prezintă astfel: Interpretarea §i valorificarea informatiitor oferite de diagnoza Studii prospective Valorificarea unor complemerrtare diagnozei Elaborarea macroprognozei preliminare Prognoz e prioritare Elaborarea prognozelor sectoriale Elaborarea macroprognozei finale Figura 3. 13 I. care folose§te o parte a concluziilor rezultate din diagnoză §i din studiile prospective. Elaborarea de prognoze prioritare13 este o operaŃie complexă. nr.prognoza resurselor naturale. înaintea proiectării de structuri macroeconomice.Schematic. de ansamblu. Tribuna economică.G. Aceste construcŃii alternative rezultă din conturarea deliberată a tendinŃei conturate din trecut. 1a. Întocmirea de studii prospective constă în proiectarea unor acŃiuni sau traiectorii explorative.prognoza resurselor umane (a populaŃiei totale §i pe anumite structuri. bazate îndeosebi pe tendinŃele de durată. ca §i a numărului de menaje). ele preced elaborarea macroprognozelor.Adumitracesci. dar §i pe introducerea unei palete de alternative care se abat de la tendinŃa dominantă. Interpretarea §i valorificarea informaŃiilor oferite de diagnoza economică reprezintă o lucrare complexă. pag.

care dau posibilitatea structurării unui sistem concret al devenirii economiei într-o formă agregată (simplificată). Editura §tiintifica §i Enciclopedică. . . consumul de energie la unitatea de producŃie socială. reciclarea §i perfecŃionarea forŃei de muncă. judeŃe §i localităŃi. c) prognoze regionale (pe unităŃi teritorial . între care mai importante sunt: extrapolări §i interpolări. un număr redus de indicatori macroeconomici cu mare capacitate de reprezentare a dinamicii economiei naŃionale. subramuri. metoda econometrică14. etc. fundamentarea lor făcându-se cu ajutorul informaŃiilor furnizate de diagnoza macroeconomică (§i după caz. . pe criterii de eficienŃă. Sistemul astfel obŃinut asamblează. consumul final (al populaŃiei §i investiŃiilor). prognozele parŃiale sunt tratate ca subsisteme ale sistemului macroeconomic. diferenŃiate după 14 15 - Vladimir Trebici. 1976. . pe zone).indicatori macroeconomici agregaŃi. §. . de regulă. exportul net (soldul balanŃei comerciale).prognoza evoluŃiei principalelor coordonate ale calităŃii vieŃii. Este de subliniat că pe parcursul acestei activităŃi de elaborare §i fundamentare a diferitelor categorii de prognoză se porne§te de la principiul că orice prognoză trebuie întocmită în mai multe variante. Elaborarea macroprognozei finale. Metode §i tehnici de planificare. în formă dezvoltată încheie lanŃul metodologic al elaborării §i fundamentării diferitelor categorii de prognoze. IniŃial se poate lua în considerare o pal etă cuprinzând 5-10 variante. Elaborarea macrorpgonozei preliminare este o operaŃie care beneficiază de ansamblul de informaŃii §i lucrări previzionale precedente. Prognozele parŃiale pot fi grupate astfel: a) prognoze pe domenii (pe ramuri. . Statistica. prognoza conjuncturii economice §i politici internaŃionale. cum sunt: produsul naŃional brut.indici calitativi privind valorificarea resurselor (productivitatea muncii. obŃinându-se un sistem coerent §i eficient15. Printre ace§ti indicatori se află.utilizarea produsului intern brut pentru consum §i acumulare. de diagnoza propriului sector). investiŃii. În acest fel. ceea ce presupune apelarea la modele §i la alte metale §i tehnici adecvate. valoarea adăugată ce revine la o unitate de capital fix. grupe de produse §i produse principale de mare importanŃă pentru economia naŃională).probleme generatoare de schimbări în producŃie §i consum.prognoza evoluŃiei activităŃii de cercetare §tiintifica §i dezvoltare tehnologică. modele. venitul naŃional (după caz §i alŃii). produsul intern brut. 2. Prognozele parŃiale (sectoriale) au un caracter complex §i relativ dezagregat. comparaŃii internaŃionale §i consultarea experŃilor. . etc. Macroprognoza finală are rolul de a sintetiza (la scara economiei naŃionale) toate celelalte categorii de studii prospective §i prognoze. b) prognoze pe probleme de sinteză (evoluŃia §omajului.).indicatori agregaŃi pe domenii §i pe probleme de sinteză. pag. Ilie Budică. volumul rezervei valutare. de studiile prospective specifice §i prognozele prioritare. Principalele componente ale macroprognozei finale sunt: . care acŃionează ca restricŃii în care trebuie să se încadreze ansamblul prevederilor sectoriale. . Întocmirea lor face obiectul unor studii specifice.a.contribuŃia factorilor de producŃie la cre§terea economică. soldul balanŃei de plăŃi externe. . investiŃia specifică. Bucure§ti. Tribuna Economică. Acest sistem poate fi proiectat folosind diverse scenarii §i modele. 37. 12 . 3.aspecte privind evoluŃia ecosistemului. scenarii. la care se adaugă elementele macroprognozei. 4. nr. produsul intern brut. .administrative.comparaŃii internaŃionale.prognoza evoluŃiei ecosistemului precum §i a măsurilor de combatere a poluării §i protej area mediului ambiant.).schimbări structurale previzibile în economia naŃională. 16/1997. Pentru realizarea acestor lucrări se apelează la diverse metode previzionale. modelări.

Ilie Budică. În unele Ńări (cele mai multe) se folose§te termenul de plan.să decidă în con§tiinta de cauză. consum. Referindu-ne la sublinierile făcute de profesorul Mircea Co§ea16 arată: „ Activitatea de planificare §i prognozare va trebui să dea posibilitatea agenŃilor economici indiferent de rolul §i mărimea lor . p. cu mari dezechilibre) nu se poate vorbi de o activitate benefică §i eficientă în economia românească. metode §i tehnici de planificare. trebuie sS-§i recapete importanŃa cuvenită. Ca o concluzie generală ce se poate desprinde este faptul că activitatea de planificare. fiecare variantă conŃinând avantaje §i dezavantaje.unde se află în prezent întreprinderea? .anumite criterii. planurile se identifică cu programele de dezvoltare. Ion Criveanu. b) FuncŃia de prevedere se referă la insSsj activitatea previzională. Economia României (jurnal în tranziŃie). Planificarea strategică se referă la agenŃii economici. programe. iar în altele cele de program.1 FuncŃiile previziunii . Tribuna Economică. Planificarea de perspectivă stabile§te obiective cu caracter general pentru orizonturi îndepărtate.4. la elaborarea de prognoze. relevate de emiŃător.unde vreasăajungă? . desj abandonată după 1989.. 13 . proiecte etc. varianta forte (care amplifică tendinŃa principală până la limite considerate rezonabile) §i varianta slabă (care reprezintă limita minimă de evoluŃie plauzibilă).2. în conformitate cu scopul urmărit." De regulă la nivel macroeconomic. Omul ia decizii de producŃie. c) FuncŃia de organizare se referă la activitatea de sistematizare a unei activităŃi §i constă în dispunerea sistematică a elementelor ce compun o acŃiune viitoare asigurându-se astfel o funcŃionalitate optimă în scopul obŃinerii unei eficienŃe maxime. 18.4. d) FuncŃia de coordonare constă în sincronizarea tuturor factorilor implicaŃi în acŃiunea supusă procesului de conducere. deoarece fără o planificare riguroasă (vezi evoluŃia economiei în perioada 1989-2000. e) FuncŃia de antrenare constă în stimularea interesului agenŃilor economici §i al angajaŃilor. nr. În urma unei analize complexe a acestor soluŃii alternative de către emiŃători §i beneficiari. 19/1997. cea de a doua întrebare implică determinarea obiectivelor dorite. 1995. astfel încât fiecare factor să depindă funcŃional de ceilalŃi. planuri. instrument al politicii economice După cum se §tie economia este studiul comportamentului uman prin prisma efortului său de a-§i satisface necesităŃile materiale §i spirituale. fără a exista diferenŃe principale în ceea ce prive§te funcŃia acestora. pe termen mediu.planificării Dintre principalele funcŃii ale activităŃii previzionale reŃinem: a) FuncŃia de informare subliniază rolul sistemului informaŃional în fundamentarea deciziilor. economisire §i investiŃii. 21. dar §i pe termen lung. să se orienteze mai competent în mediul economic naŃional §i internaŃional. Într-o Ńară dezvoltată aceste decizii se iau în contextul unui ecosistem de care depinde 16 17 Mircea Co§ea. Export. Bucure§ti. inclusiv la nivelul ramurilor §i ridică trei probleme: .cum poate să ajungă acolo? Dacă prima întrebare necesită o evaluare a situaŃiei în prezent. de regulă trei variante: varianta medie (care reprezintă tendinŃa dominantă). Ed. se reŃin. f) FuncŃia de control constă în evaluarea rezultatelor obŃinute §i compararea lor cu obiectivele stabilite iniŃial. 1. iar cea de a treia solicită o prezentare în linii generale a acŃiunilor proiectate §i o analiză a impactului financiar a acestor acŃiuni. Programele macroeconomice. De la început trebuie să clarificăm două aspecte ale planificării: planificarea strategică §i planificarea de perspectivă17. 1.

dezbaterea proiectului în parlament §i aprobarea sa. privităîn perspectivă. iar uneori §i al forumului legislativ. 7. a achiziŃiilor guvernamentale §i a convenŃiilor regionale. prin deta§area perioadei corespunzătoare celei ce face obiectul planului sau programului respectiv §i incluzând corecŃiile generate de obiectivele de politică economică stabilite în etapa anterioară. 2. etc. etc. pe termen mediu (3-7 ani) §i curente (anuale). de asemenea. în care scop se procedează la o nouă consultare a agenŃilor economici §i la încheierea de contracte economice.succesul lor. prin consultarea opiniei publice (agenŃi economici. Este necesar să se reŃină. Deciziile de economie §i consum ale gospodăriilor §i firmelor individuale fac obiectul studiului micro economiei. incluzând în cadrul acestor subsisteme ansamblul prevederilor corespunzătoare fiecăruia (atât cele ferme cât §i cele orientative). obiectivelor: 1. în colaborare cu instituŃii (publice sau private) specializate în lucrări de previziune economică §i necesită. stabilirea obiectivelor principale de politică economico-socială pentru perioada de previziune. sprijinind astfel rezolvarea lor în conformitate cu interesele generale ale populaŃiei. având în vedere orizontul atât de îndepărtat. ceea ce conferă planului/programului nu numai un gir necesar ca instrument de lucru guvernamental . Toate aceste etape relevă complexitatea acestei lucrări §i răspunderea ce revine factorilor care concura la elaborarea planului/programului macroeconomic. proiectarea structurilor fezabile §i eficiente pe sectoare de activitate. ProducŃia (Q).) §i prin studierea dinamicii conjuncturii economice. 6. sindicate. 5. că elaborarea planurilor/programelor macroeconomice poate prezenta unele particularităŃi în funcŃie de durata lor: pe termen lung. În cazul planurilor/programelor macroeconomice pe termen lung (care practic se suprapun cu prognozele din punct de vedere metodologic §i al fiabilităŃii) prevederile lor au un caracter mult mai general. elaborarea unei schiŃe a dezvoltării (cadrul general) ca proiecŃie estimativă bazată pe varianta de prognoză macroeconomică considerată cea mai convenabilă. instituŃii de cercetare §tiintifica. pe parcursul desfa§urarii diverselor etape ale elaborării planului/programului. elaborarea proiectului de plan/program macroeconomic prin corelarea structurilor sectoriale într-un ansamblu coerent. cu eventuale amendamente. 4. PIB. de regulă. nivelul general al preŃurilor §i ritmurile de cre§tere în timp ale producŃiei §i preŃurilor. ci §i de opŃiune asupra modalităŃilor practice de integrare a componentelor sectoriale. Prevederile acestuia prezintă interes atât pentru agenŃii economici cât §i pentru administraŃia de stat centrală §i locală precum §i pentru populaŃie. achiziŃii guvernamentale §i convenŃii regionale (§i cu atât mai puŃin contracte economice). În plus. 3. prin caracterul lor estimativ. în care scop se apelează la consultarea unor experŃi (problema nefiind doar una de folosire a tehnicilor cantitative. acestea se elaborează de către ministerele (departamentele) interesate. ele nu necesită 14 . Comportamentul ecosistemului este mai mult de domeniul macroeconomiei care se ocupă de cantitatea agregată de bunuri produse. Pentru a răspunde preocupărilor se întocmesc schiŃe de către guverne (de speciali§ti) pentru definirea Ńintelor.). VN. se asigură în mod necesar informarea corespunzătoare a mijloacelor de comunicare în masă. Variabilele macroeconomice reprezintă principalele obiective ale politicilor economice (PNB. avizul guvernului. ci §i unul care se bucură de un consens suficient de amplu pentru a-i împrumuta gradul de încredere corespunzător pentru agenŃii economici §i pentru populaŃie. pe baza comenzilor de stat. îndeosebi ca ordine de prioritate în derularea temporală a acŃiunilor §i în acordarea de sprijin guvernamental). care dezbat diversele probleme ale acestei deosebit de importante lucrări. stabilirea prevederilor ferme. la stabilirea lor sunt antrenaŃi mai ales experŃi §i pentru ele nu se pot întocmi comenzi de stat. În cazul în care se apelează la programe sectoriale (prioritare).

economia mediului. fiind doar instrumente orientative ale guvernelor. cibernetica. informatica §i §tiintele tehnice. alte forme de previziune reies din cea mai evidentă normalitate a fenomenelor economice. §tiinta conducerii. capitalistă. sociologia. §tiinta politică §i politica statului. matematica. programarea. etc. Perioada de profunde transformări prin care trece economia românească se caracterizează în esenŃă prin abandonarea unui sistem economic §i social care a dus Ńara în pragul unei crize de lungă durată. cultural. cu istoria economiei naŃionale. cu costuri sociale relativ suportabile. obiectul previziunii în general se defmeste ca o parte a stiintei economice care sintetizează evoluŃiile fenomenelor economice din trecut. economic. Activitatea de previzionare.avizul forului legislativ. Obiectul previziunii se conturează atât la nivelul microeconomiei cât §i la cel macroeconomic. cu caracter operaŃional. cunoscând manifestările prezente. În concluzie. 15 . Previziunea are legături §i tangenŃă cu teoria economică. §tiintele naturii. economia ramurilor. Toate economiile de piaŃă din Ńările dezvoltate din punct de vedere economic utilizează instrumentele planului §i prognozei. pe bază cărora se elaborează alte previziuni. Este în firea lucrurilor ca agenŃii economici să fie vital interesaŃi de cunoa§terea prealabilă a evoluŃiei sau a involuŃiei vieŃii economico-sociale. social. de mari proporŃii ce a cuprins toate domeniile vieŃii: politic. planificare. economia mondială. §i prin abordarea unor principii noi care să facă posibilă tranziŃia către economia de piaŃă. ca §i de orice posibilitate de influenŃare a acesteia într-un sens sau altul. pentru aprevedea tendinŃele viitoare.

16 .

mijloacele tehnice de transmitere.1.de o precizie §i o structură corespunzătoare . modificărilor în timp 17 . funcŃii. pe de altă parte. în consecinŃă. Astfel de fluxuri se întâlnesc pe toate treptele organizatorice. calitativ.a informaŃiilor necesare §i suficiente pentru desfa§urarea activităŃii previzionale la toate nivelurile economiei naŃionale. realizată de personal care utilizează procedee. pentru satisfacerea cerinŃelor ce i se impun de practica socială. Din întregul univers de informaŃii. absolute sau relative. sunt caracterizate fenomenele sociale economice din punct de vedere calitativ al compoziŃiei. în esenŃă. Fluxurile orizontale se realizează prin circulaŃia informaŃiilor între unităŃile.1 Elementul de bază al sistemului informaŃional îl constituie sistemul de indicatori.1. 2. §i în cadrul SIAP se prezintă ca în figura nr. se stabilesc mijloacele de înfăptuire a acestor obiective. prelucrare §i stocare a informaŃiei. prelucrarea §i stocarea informaŃiilor. SISTEMUL INFORMAłIONAL AL ACTIVITĂłII PREVIZIONALE 2. al compoziŃiei. structurii. se asigură controlul utilizării eficiente a resurselor. a extinderii legăturilor dintre toate compartimentele societăŃii. Prin intermediul sistemului de indicatori se cercetează la toate nivelele organizatorice. 2.1. ca §i întreaga noastră civilizaŃie se bazează pe transmiterea de informaŃii. pe de o parte §i organele centrale de sinteză care concură la realizarea activităŃii previzionale. transmitere. cu ajutorul cărora: sunt caracterizate obiectivele economice §i sociale în fiecare perioadă. Fluxurile verticale reprezintă circulaŃia informaŃiilor între agenŃii economici §i unităŃile administrativ-teritoriale. informaŃia §tiintifica are în vedere numai informaŃiile obŃinute în procesul de cunoa§tere §tiintifica §i care asigură. Caracterizarea sistemului informaŃional al activităŃii previzionale a) Orice activitate umană. înregistrare.1. legăturile §i cu alte forme de activitate umană. deci. fenomenele §i procesele economico-sociale din punct de vedere cantitativ. fluxurile informaŃionale. precum §i factorii care influenŃează asupra lor. prin două categorii de fluxuri: verticale §i orizontale. fluxul informaŃiilor într-un sistem informaŃional §i. caracteristici Indicatorii reprezintă expresii numerice. Culegerea J dc iiiformatii Figura 2. ca urmare a cre§terii complexităŃii vieŃii economico-sociale §i. Celelalte componente ale sistemului informaŃional: purtătorii de informaŃii. Sistemul informaŃional (SIAP) este caracterizat. Sistemul informaŃional al activităŃii previzionale (SIAP) reprezintă un ansamblu interconectat al activităŃilor de culegere. Volumul §i structura acestor informaŃii se găsesc într-un proces de amplificare.CAPITOLUL 2. Schematic. sunt elemente ajutătoare importante menite să servească sistemul de indicatori pentru înfăptuirea funcŃiei sale în societate. dinamicii. Delimitări conceptuale. mijloace §i tehnici pentru furnizareaîn timp optim . metode. organismele §i instituŃiile de pe aceeasj treaptă organizatorică. în interiorul §tiintei.

circulaŃie §i consum în vederea asigurării unor echilibre materiale.7 83. din punct de vedere al legăturilor reciproce care există între fenomene etc. Rolul indicatorilor în actul de previziune. a potenŃialului tehnic. ca nivel. d) funcŃia de stimulare a tuturor agenŃilor economici în sporirea calităŃii §i eficienŃei activităŃii desfa§urate. cu rol de variabilă independentă §i caracteristică a fenomenului procesului cercetat (y). În procesul de elaborare a previziunilor economice §i sociale.(cre§terea sau descre§terea). trebuie să exprime cât mai complet §i corect dimensiunile. Pentru a-§i îndeplini rolul în practica economică-socială trebuie să: a) furnizeze informaŃii care să permită caracterizarea bazei materiale.8 3180444 3082 67 1996 1997 1998 22607 22546 22503 9379 9023 8813 2741 2450 2317 93. grad de instruire. structură. expresie numerică a mărimii ce poate fi o valoare absolută. Indicatori U/m 1990 1. vom avea deci relaŃia y = f(x). al calităŃii vieŃii §i a mediului înconjurător. relativă sau medie. care joacă rolul funcŃiei. e) funcŃia de control asupra desfa§urarii activităŃii economice §i sociale. de exemplu. b) funcŃia de măsurare riguroasă a fenomenelor §i proceselor economico-sociale. evoluŃia unor indicatori economico-sociali (tabel 2. c) să furnizeze informaŃii care să permită caracterizarea potenŃialului economic. P o p u laŃ ia activ ă în in d u strie mii 3846 4 . repartiŃie. a populaŃiei ocupate.1). ca mărime.1. Seriile cronologice au infatis. P ro d u su l in tern p e lo cu ito r (* Lei 3541697 6 . ramurilor în profil regional. se folosesc seriile cronologice. P r o d u c Ń i a m e d i e l a h a g r â u + s e c a r ăKg 3212 ha 74 7. dinamica majoritatea indicatorilor au un caracter descendent. ramurilor. : PIB pe locuitor/nominal 18 . al economiei naŃionale. la nivelul economiei naŃionale. Dinamica unor indicatori ai dezvoltării social-economice a României în perioada 1990-1998 Tabel 2. a rezervelor de muncă. structură §i utilizare la nivelul unităŃilor. S uprafaŃ a arabilă ce revine pe un trac to r fizic h a) Calculat după Anuarul Statistic al României 1999 1995 22681 9493 2714 89. b) furnizeze informaŃii care să permită caracterizarea resurselor de muncă ale Ńării. P opu laŃ ia o cu p ată mii 10840 3 . mărimea. e) să furnizeze informaŃii care să permită caracterizarea nivelului de trai. d) furnizează informaŃii pentru caracterizarea participării Ńării la circuitul economic mondial.area unui §ir paralele de valori caracteristice de timp (x). financiare.4 87. judeŃelor. P ro d u su l in tern b ru t P IB % 100 5 .1.0 4817827 11218246 16365103 1760 2964 2561 57 58 63 b) După cum se observă din tabelul 2. sistemul de indicatori indepline§te următoarele funcŃii: a) funcŃia de reflectare cât mai fidelă a întregii activităŃi economico-sociale. structura §i dinamica producŃiei §i serviciilor la nivelul unităŃilor. Pentru a pune în evidenŃă câteva procese ce au loc în economie. PopulaŃia totalămiipersoa m i i p e r s o a n e 23267 2. structurile §i proporŃiile reale ale economiei. c) funcŃia de corelare a tuturor laturilor procesului: producŃie. monetare §i valutare ale dezvoltării economico-sociale.

Clasificarea sistemului de indicatori A. al exporturilor. la fiecare nivel de organizare este creat §i funcŃionează un sistem informaŃional adecvat.productivitatea muncii. a modului de redistribuire §i a formării veniturilor finale. pot apare diferenŃe dintre valoarea reală x0 §i valoarea determinată statistic x. importul §i exportul.1. g) Indicatori ai repartiŃiei priviŃi în două momente: repartiŃia primară §i redistribuirea. această diferenŃă se nume§te eroare. k) Indicatori ai rezultatelor finale ale reproducŃiei care vizează în principal: evoluŃia nivelului de trai al populaŃiei prin intermediul veniturilor §i cheltuielilor. Prezentarea §i sistematizarea datelor Pentru a satisface nevoile de informaŃii ale opiniei publice §i ale organelor de conducere economico-socială. achiziŃiile guvernamentale §i ale administraŃiei locale.2. Din punct de vedere alfuncŃiilor pe care le au în elaborarea previziunilor: c) Indicatori sociali care au funcŃia de a exprima §i fundamenta obiectivele finale ale dezvoltării. nivelul cercetării §tiintifice §i viteza de asimilare a rezultatelor cercetării. venitul naŃional. C. b) Indicatori calitativi economici sintetici: . produsul intern brut. venitul naŃional. cheltuielile materiale. avuŃia naŃională . f) Indicatori ai producŃiei care exprimă nivelul §i structura producŃiei. În procesul culegerii (observări. indicator al reducerii costului. B. valoarea adăugată etc. j) Indicatori ai comerŃului exterior §i ai cooperării economice internaŃionale care reflectă rolul importurilor. indicatori ai calităŃii produselor etc. a) Indicatori în expresie naturală §i valorică. mediul ambiant. .partea acumulată. modificarea stocurilor. înregistrări) transmiterii. vizând cre§terea bunăstării sociale.2. prin intermediul formării diferitelor categorii de venituri primare. d) Indicatori economici care au funcŃia de a defini §i a dimensiona cele mai eficiente căi §i mijloace de realizare a obiectivelor sociale. Din punct de vedere al locului pe care-l ocupă în procesul reproducŃiei: e) Indicatori ai resurselor primare: populaŃia §i forŃa de muncă. h) Indicatori ai schimbului care exprimă circulaŃia bunurilor §i serviciilor pe piaŃa internă ca §i pe cea externă.indicatori calitativi tehnico-economici. i) Indicatori ai consumului final care reflectă cheltuielile personale de consum. b) Indicatori aiforŃei de muncă.x0 Eroarea relativă se calculează ca raport dintre: s = e sau^^x0 x0 sau în procente: (2) (1) 19 . 2. Eroarea absolută se calculează (e) e = x . formarea brută de capital fix. folosirea capacităŃii de producŃie. eficienŃa acestora. Din punct de vedere al naturii §i conŃinutului obiectivelor pe care le exprimă: a) Indicatori cantitativi (de volum) ce caracterizează volumul activităŃilor economicosociale. resursele tehnologice. codificării.2. Se exprimă în unităŃi naturale sau valorice: produsul intern brut. trecerea de pe un purtător de informaŃie pe altul. resursele materiale §i valorile spirituale. cre§terea avuŃiei naŃionale.

Nr.1. Clase FrecvenŃe A2 K2 . câŃi sunt de alt fel?" 2) Clase Caracteristica frecvenŃei.<x ( 0 <. astfel încât despre oricare dintre cele două să se spună că unul precede..<x w unde k este numărul de valori distincte ale caracteristicii..2.. Toate operaŃiile de culegere.Ks Total n Gospodăriile din România după numărul persoanelor din gospodărie la recensământul din 1992 Tabel 2. 80-81.KS} frecvenŃe (5) (6) Exemplu: Forma obi§nuitd de distribuŃie a frecvenŃelor Tabel 2. Prelucrarea primară a datelor 1) FrecvenŃa FrecvenŃa este o noŃiune fundamentală a statisticii. stocării. pentru ca rezultatele e§antionului să fie corespunzătoare. prelucrare §i prezentare a datelor statistice sunt precedate. trebuie să reprezentativitate satisfacă relaŃia: % = e 100< 5% Xn (4) 2. însoŃite §i încheiate cu analiza §i interpretarea datelor de intrare §i de ie§ire.. Analiza datelor se realizează pe baza unor metode statistico-matematice §i cu ajutorul calculatorului electronic. din punct de vedere economic.. 1999.. a numărului de indivizi care populează caracteristici clar conturate.. România?" „CâŃi indivizi sunt de un fel. Interpretarea datelor începe cu ordonarea sau scrierea lor. cu clasele A1.1.AS}clase §i mulŃimea: K = {K1.. derivată însă din cea de individ.As . 1 2 3 4 5 6 7 8 55087 10 §i Total peste 23402 21539 7288676 9 124688 188214 152925 139246 651885 333403 152604 8 5 6 4 Sursa: Anualul demografic al României..2.AS atunci se realizează o corespondenŃă biunivocă între mulŃimea: A = {A1. în care pot fi dispuse elementele unei mulŃimi de valori numerice. xn în urma scrierii se ordonează ca: x ( 1 ) <x ( 2 ) <. pers.A2. iar celălalt urmează. Valorile observate xh x2.2.(3) În cazul estimării mediei generale (m) cu media de sondaj x. p. A2. xi.. prelucrării §i analizei datelor statistice (vezi gruparea metoda CLUSTER). Nr. eroarea relativă de x -m\ m 100..K2.. populaŃie §i caracteristică.2... Ne punem întrebări: Cum este individul „x"? „Cum este. a) Clasificarea §i gruparea indepline§te o serie de funcŃii dintre care se menŃionează: .. 3) Gruparea În practică se utilizează sisteme standardizate de clasificări care constituie componente de bază ale sistemului informaŃional §i sunt instrumente indispensabile pentru organizarea culegerii... gospod.. Dacă avem o caracteristică A.

20 .

2. p. . de asemenea.8 11. a) 4) FrecvenŃe relative.0 100 10 ani 15 ani 20 ani 25 ani 30 ani 35 ani 40 ani 45 ani 50 ani s.2.i s.369 155 1.8 99.639 237.4 28. Ascendente Praguri de vârste FrecvenŃe cumulate ascendente Procente cumulate ascendente B.structurarea (împărŃirea) colectivităŃii în părŃi omogene. b) FrecvenŃe cumulate.9% dintre na§terile anului 1995 se datorează femeilor în vârstă de 30 de ani §i peste".i s.agregarea/centralizarea valorilor tuturor caracteristicilor cu care se descrie populaŃia studiată în ansamblu §i articulat pe grupe/clasele ei. 21 .06 Total 236. b) Sistemul unitar de clasificare §i nomenclatoare social-economice.0 41. Se utilizează.2 14.1 0.931 70. clasificarea unitară a produselor §i serviciilor (CUPS) nominalizează pe grupe. cumulate sub cele două forme: Tabelul 2.14 0.5 3. 40-44 45-49 ani ani 2.1 95.1 1. FrecvenŃe cumulate a) FrecvenŃe relative la unitate reprezintă proporŃia indivizilor ce intră într-o clasă dată. Enumerarea datelor statistice într-o anumită ordine se nume§te serie statistică.: - Vârsta mamelor la nastere în anul 1995.prezentarea §i descrierea structurii colectivităŃii.116 Procente 1995 0.i peste s.i peste s. frecvenŃe cumulate descrescătoare (descendente).4 8.697 27.relevarea tipurilor social-economice (în cazul în care ele există). sub 10 sub 15 sub 20 sub 25 sub 30 sub 35 sub 40 sub 45 sub 50 ani ani ani ani ani ani ani ani ani 0 492 40829 138904 20605 22500 23391 23647 236639 8 5 2 7 0 0. FrecvenŃele din tabelul 2. 5) Datele statistice sub formă de serii Datele statistice se obŃin §i se folosesc ca elemente ale unei serii statistice cronologice sau ale unui tabel statistic. . §i altele.1 98. prezentăm în tabelul 2.i s. se calculează pentru variabilele calitative §i variabilele cantitative: frecvenŃe cumulate crescătoare (ascendente).3 58.i s.4. clasificarea ocupaŃiilor (profesii.2. subgrupe toate produsele §i serviciile din economia naŃională.i peste peste FrecvenŃe cumulate descendente 23663 23614 195810 97735 30581 11634 2727 162 0 9 7 Procente cumulate descendente 100 99.9 4.297 100 100 c) Exemplificarea: Calculul la grupa (25-29) cu frecvenŃa: 236639 ascendente si descendente A. ne ajută să exprimăm constatări de genul: 87. .565 162 2.3. .947 8.388 8.9 1.2. .sistematizarea datelor individuale prin restrângerea numărului de valori ale caracteristicii de grupare.1 0 Cifrele din prima parte a tabelului 2.2 0.0 3. 83. meserii).3.caracterizarea legăturilor dintre caracteristicile statice etc.154 18.907 FrecvenŃe absolute 463 35. din partea a doua se obŃin valorile complementare: „12.1 29. funcŃii.7 41.337 98.i peste s.1% din na§terile petrecute în cursul anului 1995 se datorează femeilor sub 30 de ani.2 17.178 92. Interval de 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 vârstă ani ani ani ani ani ani FrecvenŃe absolute 492 40.2 17. Pentru ilustrarea diferitelor tipuri de frecvenŃe. 1998 si pentru comparaŃia schimbării ponderile în cadrul grupei Tabelul 2.3.7 87.8 39.2. sunt folosite pentru: clasificarea ramurilor economiei naŃionale (CREN).3 12. Descendente Praguri de vârste 237297 = 298.4 Sursa: Calculatpe baza datelor statistice din Anualul Statistic al României 199.i s.8 Procente 1998 0.075 67.8 82.4.

084 22. .080.556.0 97. Exemplificăm cu ajutorul datelor privind „PopulaŃia totală §i pe sexe" în perioada 19901998.680.969 22.807 11. 22 .9 Sursa: CNS.798 11.449.7 99. b) Seria cronologică (de timp a dinamicii) arată evoluŃia în timp a unui fenomen sau descrie un proces.123.041.687 11.933 1.286 11. sexe.1k) definite printr-o limită inferioară x^ §i una superioară xisup.110 Feminin 11.0 97.504. Anualul Statistic al României 1999.803 Masculin 11.755.gruparea sau clasificarea unităŃilor unei populaŃii.200.7 51.620 22.693 Ponderea faŃă de Dinamica total (feminin) % 50.607.274 11.390 11.0 50. astfel la 1000 bărbaŃi revin 1043 femei în anul 1998 faŃă de 1027 femei în anul 1990.156.4 51.0 96.descrierea repartizării în spaŃiu (pe teritoriu).9 51.012.526.951 22.720 23. (ii = . De asemenea.es. Numeric populaŃia feminină depas.695 11. acest fenomen fiind în cre§tere.974 11.9 98.870 11.414 11.260 22.176.te populaŃia masculină. Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 PopulaŃia totală 23.511 11.185.9 98.578. ordonarea care generează o serie poate rezulta din: .435.815 11.925 22.622 22.7 51.788.749.7 100 50.502.9 97.573 11.prezentarea unor date/indicatori privitori la elementele unei unităŃi complexe sau ale unei populaŃii. .977 11.490. . În coloana 1 se înscriu frecvenŃele absolute. PopulaŃia României pe vârste. medii §i judeŃe.9 50.757.206.descrierea evoluŃiei unui fenomen în timp.1 96.147 11.1 50.730.588. Modelul seriei cronologice (tabel) Variabila timp t 01 tn Valorile caracteristice indicatorului y y0 y1 yt yn Seria cronologică poate fi modelată printr-o funcŃie de timp: yt = f(t).Seria poate fi alcătuită din mărimi absolute sau mărimi derivate.459.573. În urma ordonării datelor se obŃin: a) Serii de repartiŃie sau distribuŃie Modelul seriei de repartiŃie a frecvenŃelor Intervale de grupare x Numărul de unităŃi ni i < x i < x i A inf X \ inf X i inf X k sup Xi sup Xi sup Xi 1 k Total i=1 În coloana A sunt trecute intervalele de grupare.

Media aritmetică sau valoarea medie a) RelaŃia: RL = 23 .1 0 0 y0 y0 y0 y0 (13) RL = sporul ritmului în lanŃ \ 1 i I t± sau RL = y n • y " 1 = YN _ 1 respectiv yn100 -100 (14) yn-\ yn-\ yn~\ yn-\ c) Indicatori medii În activitatea de previziune se folosesc în general mediile: 1..720 în anul 1990 (100) la 22. Nivelul caracteristicii Fiecare termen (yi) al seriei teritoriale constituie un indicator de nivel (ii =. yn.R = ^ . r e s p e c t i v ^ 1 0 0 . pebazarelaŃiei: 2. adică: Δyn0/ = yn.2. 1 n ) . Unitatea teritorială 1.. de obicei în procente sau: /„/„-! =ynrespectiv I nln _ x yn100 (12) yn-\ yn-\ Ritmul sporului.. prin însumarea sporurilor în lanŃ sau reprezentând sporul în formă de bază a ultimei perioade. se calculează. respectiv /nl0 y0 ^100 y0 (11) / n 0 / este denumit indice sau ritm (rată) de cre§tere §i se exprimă.2. precum §i volumul sporului Se calculează fiecare termen al seriei după formula: y =f(x) §i se obŃine y1.populaŃia totală are o evoluŃie descendentă. adică: Δ0/1 + Δ1/2 +. = X Δ = Δn0/ (10) b) Indicatori relativi Ritmul de cre§tere (cota de cre§tere) se determină: I n 0 / = —. în formă de bază §i în lanŃ cu ajutorul formulelor: . nivelul §i sporul absolut al seriei. conform formulei: Kin-i =y«~ yn-i (spor în lanŃ) (9') Pentru seriile de intervale se calculează §i volumul sporului. Seriile teritoriale rezultă din centralizarea datelor. y%.y0 (spor în formă de bază) (9) sau ca diferenŃă între doi termeni ce se succed.502.. de asemenea..K + An/n_. Calculul indicatorilor a) Indicatori absoluŃi. Însumarea seriei de intervale la indicatorii absoluŃi se procedează: DiferenŃa dintre doi termeni ai seriei.. se obŃine decalajul sau avansul (Δy). 2. Forma generală a unei serii teritoriale poate fi alcătuită din n termeni absoluŃi. Cel mai frecvent.803 în 1998.9%. se exprimă prin indicatorul spor absolut (cre§terea absolută). cu mărime relativă de dinamică./. condiŃionat de unitatea teritorială din care face parte. unei unităŃi administrativ teritoriale i faŃă de unitatea j. Sporul absolut se poate determina ca diferenŃă între un termen §i termenul iniŃial.206. seriile teritoriale se obŃin după criterii teritorial-administrative. respectiv 96. În mărime absolută. de la 23. care apar ca mărimi absolute.s a u R b = y "~ y ° = ^— \ .

x = ^ -----(16) n În formula (15) §i (16). b) Lucrând doar cu diferenŃele în care termenii nu se mai . într-o sesiune. 6.. un student are 5 examene. RestricŃie a) Pentru a ilustra modul de calcul al indicatorului G. 9.6 unităŃi.(15) poate fi echivalentă cu: nx = b) Evident că dacă valorile lui xi sunt luate cu frecvenŃele ki.880 iar cea ponderată: 5 5 . atunci formula (15) devine: rX .= . 9. pe care le trece cu notele 5. Indicele lui Gini Indicele ce poartă denumirea statisticianului italian Corrado Gini.10 + 9 + 9 + 8 + 8 44 oon . 0 . O formă a indiciului de impra§tiere al lui Gini (G) este: x -x. modul notat cu (mo) pentru calculul abaterii medii. avem numai 10 cazuri: . abaterea standard. 9. D. 8. Dacă un student are de parcurs 5 discipline într-un semestru (notate cu A. 5. E) având credite diferite (să zicem 4.xi 9-5 9-6 9-7 9-10 1010-6 L 010-9 5 7 „ 12 + 9 + 8 + 10 + 13 52 o 20 20 Această valoare ne spune că diferenŃa medie între două valori diferite este de 2. 1 2 1 .63 4 + 5 + 6 + 7 + 8 = 30 30 Pentru anumite calcule se folose§te mediana (me). B. 7 respectiv 8. atunci media simplă vafi: . atunci termenii de la numărătorul lui G vor fi în număr de 5x4 = 20. indivizii sunt consideraŃi egali în generarea valorii medii. etc. 10. C.= repetă. 7. Să exemplificăm. 6. deci în total 30 de credite) §i studentul ia următoarele note (tot în ordinea dată disciplinelor): 10. diferenŃe luate în valoare absolută. calculul dispersiei. 2. 8. 1 + 2 + 4 + 5 + K= 1+1+3+4+ K 2+1+2+3+ K 4 + 3 + 2+1 + K= K= xj 5-6 6-5 7-5 5-7 6-7 7-6 5-9 6-9 7-9 5-10 6-10 7-10 5 + 4 + 3+1 + . indicele nu este altceva decât media aritmetică a diferenŃelor dintre toate perechile de valori. G= S n(n -)1 S' (17) (17') n(n -\) S = numărul valorilor termeni egali.x=i I x . „ J x = = — = .4-10 + 5-9 + 6-9 + 7-8 + 7-8 259 OAO x = =----------------------------------= 8.

24 .

6 3.1 0.5 0.0 118.9 0 Date 4 calculate din Anuarul Statistic al României 2001 2.0 77.3 175.8 216.1 1.5 147.7 0.0 102.0 175.4 3.9 75.0 109.1 102.1 20.8 0.5 025.08 7.8 100 199 4.Vo valutăva lei y0 y0 valută JV-i JV-i n 2> n-\ 2> n 199 4. anual mediu 2000 b a z ă L a LanŃ bazăLa LanŃ bazăL a LanŃ $ y n y 0 y n yn 1 y n 100 ^" 100 ^"100 100 ^" 100 1 00 mld.0 199 7.Vt-lg.9 107.1 179.|56 |65 |79 19-10 |5-7 | 6-7 |5-9 6-10| 5-10 1+2+4+5=12 1+3+4=8 2+3=5 1=1 26 =110 c) A§adar indicatorii medii formule: ai seriilor cronologice se folosesc de obicei cu următoarele . A lg. pentru seriile cronologice de intervale: 1 1 1 —y 1 + y 2 + K + y n (18) N\ ajutorul formulelor: .6 120.5 3.sporul absolut mediu în bază s.) % mediu l crestere % 1990. ritmul de cre§tere.0 10.6 25.9 2.0702 25 .0 3 199 6.te re Ritmul sporului % Sporul Nivelu Ritmul mediu de mil (mld.2 0.0 116.0 101.6 112.0 101. sporul mediu anual.5 18. lei mld.2 putem arăta modul de calcul a indicatorilor prezenŃi mai înainte: sporul absolut.6 0.2 0.0 1.4 3.0 14. ritmul sporului.i lanŃ cu (19) (20) n\ Δb = Δn/0 n\ Cu ajutorul datelor din tabelul 2.0 7 199 8.2> media aritmetică y = ^^—. ritmul mediu de cre§tere.6 - 2.0 7.5 47.0 12.2 Ani y Sporul absolut R itm u l d e c re s .7 0.0 79.6 0.6 114.1 199 8.9 0. Dinamica exportului României înperioada 1990-2000 Tabelul 2.3 0.0 37.0 1 199 5. 5.8 0.5 5 199 8.0 75.2 2 199 6.2 9.3 6 199 8.5 110.1 2.1 9 200 10.6 1.1 177.3 0.0 100.0 1.6 137.6 1.

comenzi de bunuri de folosinŃă îndelungată (comenzi pentru bunuri de consum). preŃurile materialelor industriale. d) indicatori de coincidenŃă. consumul de bumbac. Cei doisprezece indicatori sunt: numărul mediu de ore lucrate săptămânal (lunar). În Ńările dezvoltate ace§ti indicatori prelucraŃi se publică lunar. etc. Tribuna economică. producŃia de ŃiŃei.2. Ei sunt: ocuparea forŃei de muncă în sectoarele neagricole. împrumuturi industriale §i comerciale. rata dobânzii la bănci (la împrumuturile pentru afaceri). 14. Contul financiar (C6). Indicatori generali ai afacerilor 8. volumul transporturilor. Contul de exploatare (C2). 12. Contul de producŃie (C1). 11. Contul de utilizare a veniturilor (C4). Indicele activităŃii de afaceri . construcŃii noi. producŃie de energie electrică. Contul de capital (C5). indicatorii activităŃii de analiză §i indicatori folosiŃi în activitatea de previziune. formarea de întreprinderi noi. indicatori de avertizare.reflectă mi§carea combinată a 10 serii individuale: producŃia de oŃel. 13. investiŃii în fabrici §i echipamente. produsul naŃional brut în preŃuri curente. schimbări ale inventarului. 26 . profituri. vânzări prin comerŃul cu amănuntul. preŃurile stocării. Realitatea conturilor naŃionale. contracte §i comenzi pentru fabrici §i echipamente. produsul naŃional brut în preŃuri constante. ocuparea forŃei de muncă neagricole. Indicatorii contabilităŃii naŃionale folosiŃi în sistemul informaŃional al previziunii Contabilitatea naŃională reprezintă un ansamblu coerent §i detaliat de conturi §i tabele ce oferă o imagine sistematică. 7-8/1997. a) Sistemul indicatorilor de avertizare cuprind 12 indici care semnalizează momentele ce preced modificările esenŃiale ale fluctuaŃiei ciclice în special punctele extreme ale fazelor de prosperitate §i de depresiune. nr. veniturile personale. rata §omajului. se întocmesc grafice care surprind dinamica acestor indicatori. construcŃii de clădiri §i locuinŃe. raportul dintre preŃ §i costul muncii. 9. nivelul producŃiei industriale. inventar de afaceri (al fabricilor §i comerŃului). costul unitar al forŃei de muncă. c) Sistemul indicatorilor de întârziere este format din §ase indici la care punctul de schimb se înregistrează după momentul de vârf sau de minim al fluctuaŃiei: rata §omajului pe termen lung.18 Principalele conturi ce se elaborează în cadrul contabilităŃii naŃionale sunt: 10. debitele bancare. 15. Conturi de venituri (C3). b) Sistemul indicatorilor de coincidenŃă cuprind opt indicatori care i§i modifică semnificativ sensul mi§carii înregistrând schimbarea în acelasj timp cu vârful prosperităŃii sau punctul de minim al depresiunii. de coincidenŃă §i de întârziere.3. e) indicatori de întârziere. fiecare măsurând un aspect diferit al activităŃii economice §i se grupează în trei categorii: c) indicatori de avertizare. Indicatorii statici pentru schimbările ciclice ale afacerilor cuprind un număr de 26 de indici. 2. Din activitatea contabilităŃii naŃionale se desprind următoarele elemente: indicatorii macroeconomici. 18 Radu Predeleau. vânzări prin magazine. comparabilă §i completă a activităŃii economice a unei Ńări. vânzări prin comerŃ de produse manufacturate.4. schimbări în datoria consumatorului. procente pentru fiecare. noi înregistrări ale cazurilor de §omaj.

Revista Română de Statistică. consumul final total. b) Indicatori ai economisirii: economia brută.SE (3) unde: R . veniturile fiscale. Bucures. subvenŃii de exploatare. Produsul intern brut (PIB) agregat. cotizaŃiile sociale efective. 27 . venitul disponibil brut.2.Exportul. prestaŃiile sociale. în principal de elemente componente ale valorii adăugate. IPRI . Principalii indicatori ai contabilităŃii sunt: a) Consumul: consumul intermediar. produsul intern brut (P. informaŃii pentru dimensionarea indicatorilor fundamentali ai rezultatelor economice. 1985.B. CEC etc. formarea brută de capital fix. excedentul brut de exploatare. 41-42.SubvenŃiile de exploatare §i de import. TVTaxe vamale. valoarea adăugată brută. veniturile nete din proprietateaîntreprinderilor. SE . ai economiei naŃionale: producŃia. impozit pe venit §i patrimoniu. 2.).Produsul intern brut (preŃuri de piaŃă). instituŃii financiare (Bănci. VAB Valoarea adăugată brută (preŃuri de bază).Consumul final. IP Impozite pe produs. în decursul unei perioade de timp.VariaŃia de stoc. activitatea cu restul lumii. d) O altă modalitate de calcul a PIB Ńine cont. E . 20 Florin Tănase. SP .4. c) Indicatori ai resurselor: gospodăriile populaŃiei (consumul §i venitul).I.Importul. se poate calcula prin următoarele metode20: a) Metoda producŃiei PIB =VAB+IP + TV-SP (1) unde: PIB . impozitele legate de producŃie §i de import. 10/1998. Agregarea PIB. el cuprinde totalitatea bunurilor §i serviciilor care se produc în interiorul unei Ńări. producŃia de bunuri §i servicii. pag. societăŃile §i cvasi societăŃile nefinanciare. Editura Stiintifica s. Agregarea principalilor indicatori sintetici ai contabilităŃii naŃionale19 16. c) Metoda veniturilor PIB=R+ EBE + IPRI . respectiv: PIB=A + S+P + R + D+ (I-SV) (4) unde: A .4.Remunerarea salariaŃilor (drepturile salariale). Tabloul intrari-ie§iri arată conexiunile ce există în economia naŃională.Impozite legate de producŃie §i de import. Teoria $ipractica macroeconomică $i Sistemul Conturilor NaŃionale.ti. consumul final al administraŃiei publice (sau private).i Enciclopedică.Mica Enciclopedie de Statistică. variaŃia stocurilor. FBCF .amortismentele. / .SubvenŃii pe produs (export impozit) b) Metoda cheltuielilor PIB = CF + FBCF +VS+ (E-l) (2) unde: CF .1. 19 Vladimir Trebici .Formarea brută a capitalului fix.Excedentul brut de exploatare.) veniturile. d) Indicatori ai producŃiei. taxa pe valoarea adăugată. EBE .2. nr. salariile nete §i drepturile salariale. destinate pieŃei. producŃia de bunuri §i servicii nedestinate pieŃei. VS . consumul final al gospodăriilor populaŃiei.

subvenŃii.cantitatea de mărfuri i. R .producŃia brută globală.Agregarea produsului naŃional brut (PNB) nominal.dividende.preŃul produsului i în perioada de bază. D .rente.amortismente. Dacă se consideră N . PNB = (PN+R + SN) + SBC unde: SN .S .impozite indirecte. P .numărul de mărfuri. n .servicii nemateriale.producŃia netă. IdentităŃi macroeconomie de bază . f) SBC .consum intermediar. este valoarea totală pe piaŃă a bunurilor §i serviciilor produse în mod curent. El se determină prin înmulŃirea cantităŃii din fiecare produs cu preŃul sau §i însumarea rezultatelor.salariile §i drepturile salariale. VA=PN + R unde: VA . n=PI + R unde: R .este cantitatea din produsul i în perioada t. atunci calculul produsului naŃional brut se face după formula: N qi i p (5 ) i=1 b) Produsul naŃional brut real este producŃia totală curentă evaluată la preŃurile unei perioade de bază. q = produse fizice. SV .relaŃii între indicatorii producŃie-venit §i cheltuieli • IdentităŃi de bază: n PI = ^q t produse i=1 (1) unde: PI . pi . PGB =m+R + PN unde: PGB .5. IP . qf* . PN . 17.preŃul mărfii i §i qi .profiturile.valoarea adăugată. RelaŃia de calcul al produsului naŃional brut real (Qt) în perioada t este: ?-pf sau folosim relaŃia: r>ATD nominal (6) (7) PNB real =-------------IP unde: pf .cheltuieli materiale.soldul balanŃei comerciale (5) (4) (3) (2) 28 . I .indicele de preŃ (IP = p1 ~ p0 ) p0 2.

ne vom referi la VN §i PNB ca fiind în mod alternativ venit sau producŃie. Vd .venituri personale disponibile. // .produsul intern brut al factorilor. (14) (15) (16) (17) 29 .venitul naŃional . PIB cf. Prf. CSA .veniturile proprietarilor.impozite directe VN = S + Vp + VR + Prf+ Dn unde: S.(AS + IT+ Vd+ Dn) unde: Vpp .produsul intern brut la preŃul pieŃii PNN = PNB-R unde: PNN .producŃia netă.DestinaŃie totală: D = C + FBCF+DS+Exp +SP + PI .încasări din transferuri. VR . Vpp = VN-Prf.contribuŃii la asigurările sociale.Resursele totale economice pot fi alocate din: PI + R+ VN+ SN+Imp + IS unde: IS . SV. PNB -R= PNN (13) VN = PNB-Id unde: Id .investiŃii străine .veniturile din rentă.produsul naŃional brut. Vp .venit din dobânzi. h) Vom considera mai întâi o economie fără sector guvernamental §i comerŃ exterior. VpD=VpP-IP-Pn unde: VpD .produsul naŃional net VN = PGB-m unde: VN .venituri personale.Venitul naŃional (VN) se structurează în: VN = FC + FA (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) • IdentităŃi în cazul unei economii simple: g) Reluăm relaŃiile pe care deja le-am prezentat mai sus.profitul firmelor.impozite indirecte.salariile §i drepturile salariale. VpP .subvenŃii.PNB . Dn .dividende.venituri personale.dobânda netă. PIBpp=PN+R + SN unde: PIB pp . VN . PIB cf= PN+R + SN-Ii + SV unde: PN .venitul nou creat. IT . D .

Combinând identitatea (19) cu (20) obŃinem o nouă identitate: C +I = Y = C+ S (21) Identitatea care ne indică faptul că producŃia realizată este egală cu producŃia vândută. TA .transferurile către sectorul particular (inclusiv dobânda). VpD = Cp + Ep unde: (18) Cp . iar aceasta din urmă este cheltuită pe bunuri sau economisit. Revenim la identitatea (20) între producŃie §i venit. va trebui sa mai Ńinem cont de faptul că o parte din venit este cheltuit acum pe impozite §i taxe (TA). că valoarea producŃiei produse este egală cu venitul primit. i) Înlocuind pe C în identitatea (23) cu valoarea indicată în ecuaŃia (27) vom obŃine: Y= TR -S +I+ -N Y+ -TA G x S-I=(G T -T )+ x + R A N (28) Identitatea macroeconomică fundamentală.economiile din sectorul particular Conform identităŃii (20) întregul venit este alocat sau pentru consum sau pentru acumulare. Deci: Y=C + S (20) unde: S .achiziŃii guvernamentale. conform identităŃii (18) o parte se consumă §i o parte se economise§te.cheltuieli personale. 77? .impozite personale. Pn .venitul disponibil. Ep .exporturile nete.economii personale. Putem deci scrie o identitate între producŃia vândută §i cea obŃinută: Y=C + I (19) Sectorul particular prime§te ca venit toată valoarea bunurilor §i serviciilor produse. putem reformula identitatea (21) astfel: I= -C=S Y (22) Identitatea (22) ne arată că producŃia minus consumul înseamnă investiŃie. care se adaugă la VN. iar sectorul particular prime§te o serie de transferuri nete TR. G §i Nx. poate fi scrisă astfel: C + G +I + Nx = Y = YD + (TA-TR) = C + S + TA-TR (29) 30 . Acest venit (24) disponibil nu poate fi alocat decât tot consumului §i economisirii §i atunci: YD = C+ S (25) Combinând identitatea (24) §i (25) vom obŃine o nouă identitate: C S= =Y+ -TA + YD TR (26) ori separându-l pe C obŃinem: C Y -S Y T -T -S =D = + R A (27) Conform identităŃii (26) consumul reprezintă diferenŃa dintre venit plus transferuri §i impozite plus economii.plăŃi neimpozabile. că producŃia înseamnă venit §i că venitul minus consumul înseamnă economisire. vom obŃine o nouă identitate: Y = C +I + G + N x (23) unde: G . IdentităŃi în cazul unei economii cu sector guvernamental si comerŃ exterior Reluăm identitatea (19) §i Ńinând cont de noile componente ale cererii.IP . venit.impozite §i taxe percepute de stat. În această situaŃie venitul disponibil YD va fi: Y =Y T -T D +R A (24) unde: YD . Nx . Pornind de la relaŃia dintre economii §i investiŃii.

prin sisteme de ecuaŃii §i sub formă matricială. Descrierea cifrică acestor relaŃii din sistemul contabilităŃii naŃionale (SCN) constituie baza legăturilor care au loc în interiorul unităŃilor. sub forma de conturi. ramurile ale economiei naŃionale. mai puŃin impozitele §i taxele. Circuitul fluxurilor poate fi prezentat: grafic. ProducŃia furnizată este egală cu venitul.Din relaŃia (29) partea din stânga este cererea pentru producŃie pe componente. ea este identică cu producŃia furnizată. Venitul disponibil este egal cu venitul plus transferurile. Venitul disponibil este alocat pentru economie §i consum. în decursul unei perioade succesive. 31 .

32 .

Metoda analizei §i sintezei Analiza fenomenelor economico-sociale constă în: . . cunoa§te un permanent proces de îmbogăŃire §i de perfecŃionare pe măsura evidenŃei disciplinei. a experienŃei practice. Constituie componente sau aspecte auxiliare ale metodei. aspectele generale. orientează modul de elaborare §i interpretare a problemelor §i fenomenelor studiate. cunoa§terea §i descrierea realităŃii obiective în scopul anticipării viitoare. agregate. a celorlalte §tiinte. . suficiente §i de calitate.determinarea sistemului de legături cauzale care există între ace§ti factori.comensurarea acŃiunii fiecărui factor. Sistemul. de piaŃă. analiza. 3.stabilirea concluziilor. Metodologia de previzionare. ca ansamblu de elemente ordonate §i interconectate are o anumită structură §i o anumită funcŃionalitate. Sinteza constă în recompunerea din elementele analizate. METODE. Prin metodă de previziune înŃelegem o modalitate. complexe ale acestei activităŃi. permiŃând realizarea procesului informaŃional .1.1. Metodele statistice formează fundamentul metodelor §i tehnicilor în activitatea previzională.CAPITOLUL 3. un procedeu sau un ansamblu de procedee cu ajutorul căruia realizăm cercetarea. . care să conducă la stabilirea unor variante de decizie cât mai eficiente. tehnicile reprezintă instrumentele utilizate în activitatea de cunoa§tere. arată care sunt cele mai bune căi de urmat. dă orientări practice referitoare la modul în care trebuie procedat.decizional de conducere. simple ale activităŃii. . a măsurilor ce trebuiesc luate pentru atingerea obiectivelor propuse. 33 . Metodologia de previzionare implică un sistem informaŃional coerent §i bine structurat care să asigure informaŃii necesare. În acest cadru se acceptă că intrările §i ie§irile de informaŃii sunt controlabile sau observabile.1. de prezentare ordonată a unei mulŃimi de elemente. §i aceasta este necesar în mod deosebit acum.1.gruparea fenomenelor §i proceselor ce acŃionează în economia naŃională.2. capabile să reflecte fidel întreaga activitate economico-socială previzionată. Totalitatea metodelor utilizate în previziune formează metodologia de previziune. 3. la o economie liberă. Se înfăptuiesc analize prin experimentele ce constau în adoptarea unor măsuri la scară redusă §i pe o durată limitată pentru a cunoa§te efectele ce se vor produce §i numai după aceea.comparaŃia cu alte fenomene §i procese similare din Ńară §i de peste hotare. obŃinându-se prin generalizarea aspectelor particulare. Metoda interpretării sistemice Metoda are la bază ideea de sistem. se generalizează măsurile luate. în această etapă de tranziŃie de la o economie centralizată. . Analiza utilizează pe scară abstractizarea §tiintifica cu ajutorul calculelor economicomatematice. TEHNICI §1 MODELE DE PREVIZIUNE Fundamentarea §tiintifica a deciziei constituie rezultatul utilizării unor metode logice §i riguros exacte. . de cercetare. Spre deosebire de aceasta. 3. Metoda are un caracter activ. analitice. Metode fundamentale de previziune Au o arie largă de aplicare.observarea fenomenelor sau proceselor economico-sociale.descompunerea acestora în părŃile lor componente §i studierea fiecăruia separat.

y[e. D c T x T x Ix F . c) stabilirea algoritmilor (procedeelor) de determinare a strategiei (variantelor) convenabile.i în mod deosebit comportamentul acestuia. t] s-a notat ansamblul fluxurilor de intrare în intervalul [ε. t ].i de la întreg la parte. xt eX (spaŃiul stărilor) u n d e: în U.tl (3) Prin îmbinarea comportamentului intern §i extern se obŃine comportamentul de ansamblu al sistemului.i cantitative. Abordarea sistemică a organismului economico-social în cadrul activităŃii previzionale prezintă o serie de avantaje : .x(s). EcuaŃiile (2) §i (3) constituie modelul dinamic al sistemului S §i pune în evidenŃă conexiunea intrare-stare-ie§ire21. e) optimizarea funcŃionării sistemului (a variantelor formulate). o ie§ire. trăsăturile esenŃiale ale obiectivului analizat s.t eT §i de multimile U §i iff.t\ (2) unde cu γ[ε.i conducerii optime. prin relaŃii matematice. Comportamentul internal sistemului. în vederea cunoas.terii s.TxTxXxF ^-i/y. iar Γ = {γ : T — U } . precum §i de necesitatea orientării acestuia. presupune utilizarea metodelor s.ca s. o comportare §i o funcŃie.g(t)}. Reprezentarea sistemelor reale.i utilizare în spaŃiul vectorilor de (X) intrare U. În cadrul analizei interpretării sistemice.posibilitatea folosirii metodelor economico-matematice §i a calculatoarelor.Sistemul (S) are în raport cu el insa§i o structură. s.i în acest fel a limbajului formal. Structura S(S) se define§te ca mulŃimea elementelor E(S) §i a conexiunilor C(S) care alcătuiesc sistemul S §i se poate scrie: (S S(S )= {E ). Rezultă că vectorul de stare al sistemului la momentul t este dat de relaŃia vectorială: x(t) = q{t.x(e). Utilizarea metodei interpretării sistemice în previziune reprezintă o necesitate determinată de caracterul de sistem al organismului economico-social care face obiectul previziunii. activitatea previzională presupune în esenŃă următoarele: a) stabilirea obiectivelor (Ex. ceea ce presupune folosirea de procese informaŃionale §i decizionale ca §i elaborarea de strategii. Comportamentul exterior este caracterizat prin modul de transformare al fluxurilor de intrare în fluxuri de ie§ire §i se descrie prin funcŃia vectorială: g. te d o m en iu l fu n c Ń ie if. cu care se descriu.t] este dată de relaŃia vectorială: y(t) = g[t-s.y[t-s. iar în raport cu mediul exterior are o intrare. unde: ψ este spaŃiul fluxurilor de ie§ire.C(S )} (1) Sistemul este determinat de părŃile sale calitative s. iar acesta se mis. prin care se înŃelege modul concret de modificare a componentelor vectorului de stare sub acŃiune fluxurilor de intrare. în anul 2005 PIB/L va atinge 5000$). b) proiectarea indicilor de performanŃă pentru starea dorită (atingerea obiectivului) pe traiectoria dintre perioada de bază §i orizontul previziunii. cu luare în considerare a fluxurilor intermediare. 21 Există o întreagă literatură referitoare la folosirea matematicii s. se descrie cu ajutorul clasei de funcŃii: / : D —» X.e.i ciberneticii în economie. care este caracterizat matematic de cuplul de funcŃii vectoriale: {y(t). o stare §i o transformare.reprezintă clasa funcŃiilor definite pe intervalul de timp T cu valori γ 34 . precum §i obŃinerea variabilelor de ie§ire (rezultative).i se transform în funcŃie de întreg care sunt relaŃii de intercondiŃionare de la parte la întreg s. Rezultă că intensitatea fluxurilor de iesjre corespunzătoare unui segment de fluxuri de intrare γ[ε. d) introducerea în sistem a variabilelor de intrare §i a parametrilor de decizie.d e fin e s.

1. fundamentarea mai temeinică a deciziilor prin luarea în considerare a tuturor factorilor cu acŃiune considerabilă §i coordonarea lor optimă. care joacă rolul funcŃiei. optime §i în timp. se calculează curba trendului yt care reprezintă variaŃia medie a fenomenului analizat §i poate fi considerată ca normă a dezvoltării economice (vezi figura3.- - elaborarea de variante de previziune oportune. pentru a identifica componenta ciclică a variaŃiei totale (yt) a unui fenomen economic (produsul naŃional brut spre exemplu): y t =Tt-St-Ct.fluctuaŃiile aleatoare. volumul vânzărilor articolelor de îmbrăcăminte §i încălŃăminte în funcŃie de sezon. de exemplu: influenŃa anotimpurilor asupra consumului lunar de electricitate. cu metode statistice cunoscute. s-a convenit că durata de studiu a unei mi§cari periodice de lungime P trebuie să fie egală cu cel puŃin 2P pentru o analiză corectă. .2. rezultând o curbă: yts =Tt-Ct-It (4) Utilizând tot metode statistice adecvate. Trendul economic Analiza seriilor de timp presupune că seriile sunt formate din trei elemente: trendul (T). dar această caracteristică este în funcŃie de mediu. Metode de exprimare a trendului 3. dar care nu au o influenŃă mare asupra alurei.2. componenta trend ocupă locul principal. Componentele sunt deci: . Toate acestea conferă acestei componente tot un caracter ciclic. .It (3) Se elimină în primul rând variaŃia sezonieră. Seriile cronologice fiind §iruri de valori caracteristice de timp (x) cu variabile dependente {y}.componenta reziduală (I). La previziunile pe termen scurt trendul §i componenta ciclică sunt de mică importanŃă.1. reducerea formularisticii §i ieftinirea costurilor cu aceste lucrări.). variaŃii ciclice §i un rezidiu neimportant . în previziunile pe termen lung. poluarea unui râu dintr-o zonă industrială. care reprezintă evoluŃia pe termen lung a variabilei studiate. 3.componenta sezonieră (S) este §i ea supusă periodicităŃii. În general agregarea acestor patru elemente componente se face prin însumarea componentelor: It = T + C + S + I (1) fie prin înmulŃirea acestora: TxCxSxI (2 ) Prin urmare.componenta ciclică (C) este greu de definit §i este destul de dificil de a fi distinsă de prima componentă. . ia în considerare multiplele influenŃe exterioare.trendul (T). vom calcula trendul: yt = f(x t ) (5) 35 .

2.T . Este de remarcat că din aceste patru componente.1.funcŃia liniară: C(t) = a + bt (1) funcŃia exponenŃială: 36 . (7) FIt .2. poate fi definită prin: Af 7 =Af-Af unde: ΔFC ..2. 3.ythC se prezintă fluctuaŃia ciclică §i cea întâmplătoare măsurată ca derivaŃie faŃă de linia trendului (valori absolute) sau relative: în primul caz pe ordonată se prezintă valorile absolute ale )100. Alegerea §i estimarea unei curbe Cea mai dificilă problemă în determinarea trendului este alegerea tipului de funcŃie §i estimarea parametrilor. pentru th = 2. În determinarea trendului trebuie subliniat faptul că aceste oscilaŃii se datorează §i factorilor întâmplători. prin urmare.2.fluctuaŃia ciclică.1 Punctul B de pe curba yt marchează nivelul activităŃii după eliminarea fluctuaŃiei sezoniere (FS). curba ΔFCIt din figura 3. se prezintă de o parte §i de alta a normei ca în figura indicatorului considerat. Dintre funcŃiile cele mai folosite sunt: . iar în cel de-al doilea caz abaterile relative de la trend (normă) ± (ΔFCIth : yt 3.tfi Figura 3. întrucât nu există metode statistice satisfăcătoare pentru a elimina variaŃia întâmplătoare. mărimea acesteia la momentul th este: s FSth=yfh-yfh F h t (6) DiferenŃa Δ CI = yfh .. 40 30 ZO W 0 -10 -10 -30 -10 k r \ Figura 3.fluctuaŃia întâmplătoare.2. atenŃia se îndreaptă mai ales spre studiul trendului §i al componentei sezoniere.

funcŃia parabolică: C(t) = a + bt + ct2 funcŃia exponenŃială modificată: C(t) = a + bγt .funcŃia logistică: - (2) (3 ) (4 ) (5 ) C(t) =1cu 0 < γ < 1 sau a + bγ = a + bγt C(t) (6) (6') Notă: Pentru estimarea parametrilor funcŃiei selectate.i b se pot calcula conform relaŃiilor: a =.2.C(t) = e(a+bt) logc(t) = a + bt . .3.. Ajustarea datelor pe baza funcŃiilor liniare Exemplificarea funcŃiilor: C(t) = a + bt (7) t=1 Pentru C(t) = a + bt parametrii funcŃiei a s.Y J Xt.( n + )1b (8) (9) 12 n ( C(t) Figura 3.funcŃia Gompertz: logC(t) = a + bγt cu 0 < γ < 1 .3. se aplică de regulă metoda celor mai mici pătrate care constă în minimalizarea sumei pătratelor diferenŃelor între seria de date statistice §i seria de date ajustate. 3. Pentru estimarea parametrilor funcŃiilor de trend se pot folosi §i metoda celor trei puncte.

două puncte sunt suficiente pentru determinarea parametrilor.întrucât în funcŃiile expuse mai sus sunt cel mult trei parametrii. de exemplu funcŃia liniară §i cea exponenŃială. Să presupunem seria de date alcătuită din n elemente xt..t = 1.. Pentru funcŃiile cu doi parametrii. 37 .n...

x + 2. + 7x. 38 . Atunci: R = 1[()()()()()()()a + b + 2a + 2b + 3a + 3b + 4a + 4b + 5a + 5b+ 6a + 6b + 7a + 7b] 28 R = a + 5b T = 1{[][][][]a + (n 6)6]+ 2a + ( n 5)6] + 3a + (n . + 6x. x +4 x + 5x. Această dinamică specifică este cunoscută sub denumirea defluctuaŃie ciclică.).)4b + 4a + ( n 3)6] + 28 + 5[][][]a + ( n 2)6] + 6a + (n l)b] + 7a + nb = a + b(n . . Zo unde: d =------= 4 2 Se notează cu Tmedia ponderată a ultimilor 7 termeni: T = 1 (xn-e + 2xB_5 + 3xB_4 + 4xB_3 + 5xn_2 + 6xn_x +7xn). Măsurarea fluctuaŃiilor ciclice presupune utilizarea unui sistem de indicatori.3. Analiza fazelor ciclurilor afacerilor O economie naŃională care se conduce în principal după regulile economiei de piaŃă se caracterizează printr-o dinamică de tip oscilant a activităŃii economice. cu abateri mai mari sau mai mici de la trendul general.1. Metode de previzionare a fluctuaŃiilor ciclice 3. x + 3. fluctuaŃie a afacerilor. sau cicluri ale afacerilor.3.Se notează cu R media ponderată a primilor 7 termeni: R = 1 ()x1 + 2x2 + 3x3 + 4x4 + 5x5 + 6x6 + 7x7) 28 §i cu S media ponderată a celor 7 termeni de la mijlocul seriei: S = 1 (. . . Zo Să considerăm funcŃia liniară: C(t) = a + bt.)2 Din: R = a + 5b T = a + b(n-2) Rezultă: a = R5b b = T-R n1 3. Se prezintă ace§ti indicatori în tabelul 1.

te Scăzut Create Înlocuiri Scăzut Cresc Crescut Descre^te CapacităŃi nefolosite R id ic a t Se reduc Scăzut Cresc Atitudinea agenŃilor ReŃinutăFa Favorabilă Optimistă Pesimistă a) Tipuri de cicluri ale afacerilor: .macrociclurile sau cicluri lungi sunt fluctuaŃii de 50-60 ani. 0. 10. 11.prosperitatea reprezintă acea stare a economiei în care toate activităŃile operează la nivel înalt. .te Cererea Scăzut Cre Ridicat D escres. .te Excesul de rezerve bancare R id ic a t Descres. b) Fazele ciclului afacerilor sunt patru: .te Cererea pentru împrumuturi Scăzut c a t D e Ridicat D escres. 12.te Scăzut Create Rata dobânzii Scăzut Stationara Create StaŃionar PreferinŃa pentru lichiditate P u te r n i c a În slăbire Slabă Se intares. 5.te Costurile Scăzut În întârziere Cresc Î n în tâ r z ie r e Profiturile Scăzut Cresc Ridicat rescRidictDe a InvestiŃiile Scăzut Cresc Ridicat rescRidictDe a Inventarul Scăzut c a t D e Ridicat D escres. . Q L R D P C PR I IN LD BR PI LP CP SH UC AA Elemente (factori) S t a r e a e c o n o m ic ă în f a z a d e : D e p r e s i u n e Înviorare Prosperitate Recesiune 1 2 3 4 5 ProducŃia N iv e l s c ă z u t C r e a t e Nivel ridicat D escres.Tabel 1. 3. 4. 1. 2. .te Venitul total Scăzut catD e Ridicat D escres. Figura 3. 7. Nr. 14.recesiunea se caracterizează prin declin notabil al nivelului activităŃilor.te ForŃa de muncă ocupata Scăzut catD e Ridicat D escres. 8. 6. putând conŃine mai multe cicluri pe termen lung. Codificare crt. se caracterizează prin oscilaŃii largi având o periodicitate de aproximativ 10 ani. 15.te PreferinŃa pentru consum R id ic a t Descres.te PreŃurile Scăzut Cresc încet Ridicat D escres.cicluri minore sunt fluctuaŃii de intensitate relativ moderată §i apar la fiecare 3-4 ani.cicluri majore. maj ore §i cicluri minore în interiorul lor. .4 39 . 9. 17. 13.înviorarea se manifestă prin cre§terea nivelului activităŃilor economice.depresiunea este perioada în care toate activităŃile economice au scăzut la cel mai mic dintr-un ciclu. 16.

(P^l)(R^l) =o (CP7l)(LP7l) (3) Toate caracteristicile depresiunii vor determina o atitudine pesimistă. care determină o reducere a comenzilor de aprovizionare. nivel constant —» §i => rezultă. nivel în cre§tere 71. care arată că nivelul scăzut al producŃiei determină un nivel scăzut al ocupării forŃei de muncă §i în consecinŃă al veniturilor. de aici decurgând §i scăderea înclinaŃiei pentru acumulare (economii) mai ales la cei cu venituri mici. scăderea interesului pentru împrumuturi. ^1 nivel în scădere.RelaŃiile dintre principalii factori 1. De aici decurge un nivel scăzut al cererii pentru bunuri de consum. . de reŃinere de la acŃiune a agenŃilor economici. blocul B. (Q|)(IN^I) =o (LD^I)(BR7l)(PI^I) (2) Blocul D pune în evidenŃă dependenŃa „preferinŃa pentru bani" §i a înclinaŃiei pentru consum de scăderea nivelului preŃurilor §i respectiv de scădere a veniturilor. va conduce la scăderea preŃurilor. la scăderea relativă a costurilor. la scăderea profiturilor §i în final a investiŃiilor: (Ql)(Ll)(Rl) => (D^)(P^I) (C^)(PR^I)(W) (1) LanŃul de legături din blocul C i§i are originea tot în Q. 3. Fig. Analiza fazelor cu ajutorul factorilor (elemente indicator) Pentru formalizarea relaŃiilor dintre factori vom folosi §i săgeŃi având următoarea formă §i semnificaŃie: J.5. | nivel ridicat.5.3. Analiza fazei de depresiune Este evidentă conexiunea directă din cadrului blocului A. Rezultă un acces de rezerve bancare §i prin urmare reducerea ratei dobânzii.2. Cunoscând aceste precizări metodologice. trebuie stabilită legătura (relaŃiile) dintre principalii factori (indicatori). (Q4-)(UC4-)(SN^I) => (AAi) (4) 40 .3. Vezi figura 3. putem să efectuăm analiza fazelor. nivel scăzut. De asemenea. care pe fondul unei oferte superioare în comparaŃie cu cererea.

2. Ietjirea din depresiune §i analiza înviorării economice Iesjrea din depresiune poate fi stimulată de factori exogeni sau prin utilizarea unor politici fiscale. Dintre forŃele care pot provoca trecerea economiei prin cele 4 faze se remarcă cinci modificări esenŃiale: - relaŃia cost-preŃ; - modificarea inventarului; - rata dobânzii; - cererea de înlocuire; - factorul psihologie. RelaŃia cost-preŃ are o dinamică specifică Prospctffef e
f?eces/~e//? e Depresvne

Pret-

P/ £/r/er/

Prvftf In ere s fen? Figura 3.6.

În partea ascendentă a ciclului, preŃul create mai repede decât costul, rezultând o sporire a profitului §i deci a investiŃiilor.
ΔP>ΔC => (PR7I)(I7I) (5)

PreŃul se stabilizează la nivelul maxim în faza de prosperitate în timp ce costul continuă să crească până când profitul devine din ce în ce mai mic. (P-»)(C7I) ^ (PR^I) (6) În această situaŃie multe firme marginale dau faliment, iar altele intră în alertă luandu-§i măsurile necesare pentru a rămâne în competitivitate. Inventarul (stocul de bunuri deŃinut de firme) se află la nivel minim, când inventarul a ajuns la nivel minim, cresc comenzile către producători, fapt ce va stimula producŃia §i deci dezvoltarea economică §i totodată o cre§tere peste cererea de consum. (INl) ^ (Q7l) (7) Rata dobânzii este §i ea sensibilă la modificările din economie. O înviorare a economiei poate stimula cererea de împrumuturi pentru investiŃii. Rezultă că rata dobânzii poate fi utilizată ca pârghie pentru impulsionarea dezvoltării economiei.
(LD7I)(BR7I) => (PIil)(I7l)(Q7l) (8)

Cererea de înlocuire constituie, de asemenea, un alt stimulent al producŃiei de mijloace de muncă.
(SH7l)(I7l) ^ (Q7l) (9)

Starea psihică este considerată ca un factor al fluctuaŃiilor ciclice întrucât atitudinea favorabilă sau reŃinută, optimistă sau pesimistă, poate stimula sau frâna acŃiunea agenŃilor economici. Acest element poate influenŃa cel mai mult asupra variaŃiilor aleatoare a trendului economic.

41

(AA7I) =} (Q7I) sau (AA^I) =} (Q^l)

(10)

Faza de înviorare este marcată de cele cinci elemente prezentate mai sus, care conduc în final la cre§terea producŃiei, a ocupării forŃei de muncă, a veniturilor §i în consecinŃă a cererii de bunuri de consum.
(Q7I)(L7I)(R7I) => (D7I) (11)

Pe măsură ce create inventarul §i profitul, se manifestă o cerere sporită pentru împrumuturi bancare necesare investiŃiilor (relaŃia 8-10) fapt ce va determina scăderea rezervelor bancare §i cre§terea lentă a ratei dobânzii. (Dt) ^ (Q7l)(P7l)(C^)(PR7l) (12)
(IN7I)(PR7I) =} (LD7I)(BR^I)(PI7I) (13)

RelaŃiile blocului D arată că prin cre§terea veniturilor se stimulează înclinaŃia pentru consum §i scade preferinŃa pentru lichiditate.
(R7I) => (CP7l)(LP^I) §i (R7I) => (AA7I)(UC^I)(Q7I) (14)

Notă:
Toate aceste modificări sunt cuprinse în coloana a 4-a a tabelului 1. 3. Analizafazei de prosperitate Faza de prosperitate se caracterizează prin vectorul de stare din coloana 5 a tabelului 1, la care se ajunge prin accentuarea tendinŃelor din faza precedentă. Dacă relaŃia preŃ - cost funcŃionează natural, atunci profitul va create nu numai pe seama volumului vânzărilor, ci §i datorită cre§terii preŃurilor în condiŃiile costurilor relativ constante.
(P7i)(C-») => (PR7l)(I7l) (15)

Descre§terea rezervelor bancare contribuie la cre§terea ratei dobânzii. (P7I) => (IN7I); (UC4-)(Pl4<) => (SH7l)(LD7l)(I7l)(BR^I) (16) Perioada de vârf se caracterizează prin nivel ridicat al indicatorilor: - nivel înalt al producŃiei (Q7I); - nivel ridicat al folosirii forŃei de muncă (Lt); - veniturile totale sunt la cel mai înalt nivel (Rt); - cererea de bunuri §i servicii (Dt); - preŃurile si profitul (Pt), (PRt); - investiŃiile, stocurile (it), (ESft); - cereri pentru împrumut comercial (LDt); - înlocuirea echipamentelor §i o atitudine optimiste (SNt), (AAt). Astfel, perioada de vârf poate fi prezentată astfel: (Qt) =o (Lt)(Rt)(Dt)(Pt)(PRt) (lt)( INt)(LDt)(SHt)(AAt) (17) Sporirea în continuare a cererii pentru consum, a investiŃiilor, a împrumuturilor acordate, etc., conduce la inflaŃie. (LP^I) => (CP7I)(D7I); (D7I)(I7I)(LD7I) => inflaŃie (18) 4. Analiza recesiunii Recesiunea apare ca o consecinŃă a modificării acŃiunii factorilor externi precum §i a schimbării relaŃiilor dintre factorii interni. Cererea începe să scadă, scade înclinaŃia spre consum, continuă să crească costul, scăderea investiŃiilor §i a profitului. (D^)(R7I)(CP^I)(P^-)(C7I) ^ (PRil)(Iil) (19) Producătorii §i comercianŃii încep sa-§i reducă inventarul stocat în exces §i prin urmare scad comenzile către producŃie. (PRil) ^ (IN^I)(Q^I) (20) Scăderea producŃiei contribuie la ocuparea redusă a forŃei de muncă. (21)

42

3.3.3. Metoda graficelor în analiza fluctuaŃiilor ciclice
După cum s-a arătat, sistemul indicatorilor de avertizare de coincidenŃă §i de întârziere se utilizează în previziuni bazate pe serii cronologice, cu scopul caracterizării fluctuaŃiilor ciclice. Sistemul este conceput pentru a finaliza în avans avertismente cu privire la schimbările importante care apar în fluctuaŃiile ciclice. Indicatorii de avertizare joacă un rol important în sistemul de supraveghere §i previzionare a fluctuaŃiilor ciclice, în timp ce indicatorii de coincidenŃă §i cei de întârziere sunt utilizaŃi de regulă pentru a confirma semnalele anterioare. Se consideră două procese stohastice x(t) §i y(t), definite pe RxR, unde x(t) este un indicator de avertizare, iar y(t) este o serie cronologică de referinŃăa & fluctuaŃiilor ciclice. Fie o mulŃime de evenimente B definită pe spaŃiul de selecŃie §i P o măsură pentru probabilităŃi, pentru care un eveniment B1 observat la momentul t este definit ca proces punctual S'(t)astfel: , 1 1 dacă B1 este observat la timpul t 0 în caz contrar Dacă evenimentul considerat este spre exemplu recesiunea, iar tp momentul de început al recesiunii, se pot defini următoarele probabilităŃi: a) probabilitatea condiŃionată ca o recesiune să se petreacă în intervalul (t,t+k), fiind perioada după ce a fost înregistrat semnalul de alarmă B1: b) probabilitatea ca recesiunea să apară fără un semnal de alarmă observat la momentul t: Aceste probabilităŃi pot fi estimate prin alegerea corespunzătoare a regiunii de alarmă; unor regiuni diferite de alarmă le corespund estimări diferite ale celor două probabilităŃi. Există multe probleme de alegerea timpului t a unei serii de referinŃă y(t) §i a seriei x(t), unde t =1, 2,... ,T. Din punct de vedere al previziunii, există doar o submulŃime a momentelor care prezintă interes, este vorba depunctele de schimbare, cum sunt "vârful prosperităŃii" §i "maximul recesiunii" pentru seriile produsului naŃional brut al producŃiei industriale, a ocupării forŃei de muncă, etc. Este evident că din această perspectivă interesează ca probabilitatea detectării recesiunii să fie mare, iar probabilitatea alarmei false să fie mică, în ipoteza alegerii corecte a regiunii de alarmă. Această metodologie se fundamentează pe ipoteza că fazele ciclului de afaceri sunt unice, sau cel puŃin că ele trebuie tratate separat. Acceptarea ipotezei presupune transformarea mulŃimii t =1,2, ... ,Kîntr-o scară a timpului ciclului de afaceri c = 1, 2, ... , K unde K este numărul ciclurilor în perioada (1,T). "Vârfurile" prosperităŃii §i ale recesiunii reprezintă momente aproximative când activitatea economică agregată atinge nivelul maxim §i respectiv minim. Datorită faptului că nivelurile individuale ale indicatorilor pot avea caracteristici ciclice diferite, alegerea "punctului de schimbare" trebuie făcută cu ajutorul unei medii ponderate a punctelor individuale. Pe de altă parte, alegerea unui singur punct de schimbare implică utilizarea mai multor criterii.22 Plecând de la cele două variabile discrete x(t) §i y(t), (t = 1, K,T) se definesc elementele Bx §i By care aparŃin seriilor x t §i respectiv y t . Se presupune că P x se petrece la momentul T x =(t 1 ,t 2, K ,t k )x §i By la T y =(t 1 ,t 2, K ,t k )y, iar submulŃimile T xc si T yc (Ty c T x §i Tx c ^T y) sunt definite printr-o corespondenŃă element cu element. Deci, pentru fiecare element tx e Txc va exista un element ty e Tyc .

22 În acest scop este necesar să se cunoască bazele statistico-matematice ale sistemului indicatorilor de supraveghere

43

Dacă se notează cu Rxy = (Tx -Tx)vj\Ty -Ty) mulŃimea de puncte necorespondente dintre Tx §i Ty, atunci se pot introduce variabile întâmplătoare δx, δy §i Lxy definite pe Txy = Tx ■ Tyc , unde Lxy =5 x8 y. Se impune precizarea căBx §i By pot fi puncte de schimbare ale seriilor xt §i yt; δx, δy sunt momentele celor două evenimente, iar Lxy = 8x-8y reprezintă diferenŃa dintre aceste momente. Prin urmare, dacă Lxy > 0 evenimentul Bx se petrece înainte de By, dacă Lxy < 0 evenimentul Bx se petrece după By, în timp ce dacă Lxy = 0 există o coincidenŃă a evenimentelor. Analizând statistic distribuŃiile punctelor δx > δy, §i respectiv Lxy, se constată că media Mxy = M(Lxy) definită pe mulŃimea Txyc constituie criteriul de bază al clasificării indicatorilor de supraveghere. De aici rezultă: Indicatorii de avertizare se caracterizează prin: Mxy < 0; Indicatorii de coincidenŃă se caracterizează prin Mxy = 0; Indicatorii de întârziere se caracterizează prin Mxy > 0. Probleme deosebit de interesante se ridică §i în legătură cu evaluarea indicatorilor economici. Cele mai multe cercetări în această direcŃie s-au concentrat asupra următoarelor aspecte: a) construirea ciclului de referinŃă; b) definirea metodologiei de selecŃionare a mulŃimii de indicatori individuali; c) metodologia de construire a unui indicator compus din cei individuali. Sintetizând problemele teoretice prezentate mai sus într-un cadru explicativ, se obŃine următorul sistem metodologic de urmărire a ciclurilor de cre§tere §i a ciclurilor de afaceri. 1. Succesiunea de semnale ce marchează apariŃia maximelor (vârfurilor) în activitatea economică; a) L < 3 , 3 ; C > 0 primul semnal (m1); b) L < 0; C < 3,3 al doilea semnal (m2); c) L < 0; C < 0 al treilea semnal (m3) unde: L reprezintă ritmul sporului pentru indicatorii de avertizare, iar C este ritmul sporului pentru indicatorii de coincidenŃă. 2. Succesiunea de semnale care marchează apariŃia minimelor în activitatea economică: a) L> 0 ; C < 0 primul semnal (m1); b) L > 3,3; C> 0 al doilea semnal (m2); c) L 3,3; C > 3,3 al treilea semnal (m3). Asamblând informaŃiile într-un sistem de semnalizare ex-post §i efectuând reprezentarea grafică a celor două serii, se obŃine graficul 3.7.
Incetinire Recesiune Inviorare Ritmul sporuluij
3,3

Ritmul sporului Avertizare (L)
-3,3

'

o o e—...

Ritmul anual (procente)

o Semnale de maxim(varf) x Semnale de minim

Fig. 3.7. Reprezentarea grafică a informaŃiilor de semnalizare a
44

nt 5 5 Pentru extrapolare se folose§te relaŃia: y t =y 0 +nt. extrapolarea analitică. 1997.Statistică.determinăm sporul mediu anual: Dy „ . în prelungirea în viitor a evoluŃiei constatate în trecut.se calculează sporul seriei (Δy): Δy = yi-yo În cazul exemplului de mai sus: 58 = 636 . în esenŃă. pag. Anii 1993 1994 1995 1996 1997 1998 y1 LocalităŃi 578 586 607 616 619 636 Determinarea trendului unei variabile după ce variaŃia sezonieră a fost eliminată. pornindu-se de la premisa că în evoluŃia fenomenului sau procesului analizat nu vor avea loc transformări esenŃiale. 19. 45 .3) indică faptul că probabilitatea recesiunii este mare. Cel de-al doilea semnal (L < 0 . C < 0). Macroeconomie. 1.578. Extrapolarea analitică Extrapolarea analitică porne§te de la ipoteza unei evoluŃii ai cărei parametri se determină astfel încât să se obŃină cele mai mici erori de estimare. Olah. 20. Ea se poate aplica unor serii cronologice sau unei funcŃii de corelaŃie. pag.Δy 23 Gh. este util să nuanŃăm aplicarea metodologiei de previziune a schimbărilor esenŃiale din fluctuaŃiile ciclice. 1980. DefiniŃia extrapolării ca metodă constă. Semnalele de nivel minim identifică sfar§itul fiecărei recesiuni cu întârzieri medii variabile între 1-8 luni. Cu alte cuvinte. pag. În raport cu datele disponibile §i cu specificul problemei analizate se utilizează diferite procedee de extrapolare: 18. Exemplu: Seria cronologică de date se refer ă la modernizarea localităŃilor privind canalizarea publică în perioada 1993-199825. care să modifice substanŃial această evoluŃie. viitorului i se atribuie structura §i logica dezvoltării din trecut. 193-194. Extrapolarea de acest gen se poate realiza.4. sau cu ajutorul ritmului mediu anual. Bucure§ti. cu ajutorul sporului mediu (absolut). Întrucât un ciclu al afacerilor conŃine cel puŃin un ciclu al cre§terii economice23. înlocuim 113 = — = 116. Metode de previziune pe elemente 3. . 3 58 A y = D y. 77 (1) 24 Ion Ivănescu (coordonator) . arată că sunt §anse mari ca scăderea să devină declin în toate activităŃile economice. iar ritmul sporului la indicatorii de coincidenŃă este în scădere mai târziu.4.3 %. extrapolarea fenomenologică. iar al treilea (L < 0 . Se mai observă că primul semnal de minim trebuie să urmeze celui de-al treilea semnal de maxim. extrapolarea prin curbă infa§uratoare. în probleme simple. 3. §i sunt utilizate cu bune rezultate §i în calcule de prognoză. Editura Didactică §i Pedagogică. Metoda extrapolării Extrapolarea24 se bazează pe utilizarea seriilor dinamice ca instrument de cunoa§tere a istoricului fenomenelor social-economice pe diferite perioade de timp. Oradea. ducând la recesiune. C < 3.Analiza graficului evidenŃiază faptul că primele semnale ale diminuării cre§terii economice sunt date de reducerea ritmului sporului indicatorului de avertizare sub 3. a) Extrapolarea cu ajutorul sporului mediu . 257-258 25 Date calculate din Anuarul Statistic alRomâniei 1999. Editura Treira.1.

.d. sub formă de indice. până la orizontul previziunii. y0 636 obŃinem următoarele nivele de previziune: y1 647. yo .m. Coeficientul K poate fi mai mare sau mai mic decât l.y 5 =. Prezentăm printr-un exerciŃiu.folosim datele prezentate mai înainte: y0 = 636 nt = 6 Δy = 116. previziunea evoluŃiei modernizării localităŃilor privind canalizarea publicăîn perioada 1999-2005.determinăm indicele mediu anual: - (3) / = 400 y5-y 0 426 420 500-400 = . Dacă K<1 se reduce sporul mediu calculat pe baza datelor din perioada expirată.8 y4 682.6 În cazul unei extrapolări euristice se modifică parametrul Δy. t .4 y5 694. Pentru extrapolare se folose§te relaŃia: y t =y 0 \ i±r) în care: r reprezintă ritmul mediu al sporului. Deci se aplică relaŃia: y t =y 0 +nt-~Ay-K (2) b) Extrapolarea cu ajutorul ritmului mediu anual presupune mai întâi. §.valoarea variabilei în anul de bază. În cazul unei extrapolări euristice se poate utiliza coeficientul K. determinarea indicilor de evoluŃie cu bază în lanŃ §i calcularea indicelui mediu al evoluŃiei (pentru fenomenele care au tendinŃa de a evolua sub forma unei progresii geometrice).0 y6 705.050) = 600.025 400 y2 470 482 500 =r .sporul mediu anual (rata). y t =y 0 .6 y2 659. de la 0 —► t. de obicei în baza n (natural). y3 = 4001( + . ca ritm se impune să atingem nivelul orizontului yt.unde: - yt. iar dacă K>1 acest spor se amplifică. . adică K>1 sau K<l. Exemplu: Pentru perioada de 5 ani. devenind Δy ■ K.numărul de ani.nt . .(\ ±~ r ).2 y3 670.calculăm mărimea termenilor extrapolaŃi pe baza relaŃiei (3): y1 =y01( + r)t = 400 • (1 + .075) = 700 §i y 4 =800. Δy . Pentru determinarea mărimii ritmului (nivelului) se folose§te §i logaritmarea.numărul de ani de după cel de bază.K (4) Exemplificăm relaŃia (3): .025)1 =500 y2 = 400 • (1 + .ceilalŃi termeni au aceeasj semnificaŃie ca mai sus. în funcŃie de starea dată. după cum estimează speciali§tii că se va modifica tendinŃa evoluŃiei. .variabilaextrapolatăpentru orizontul t al previziunii..a.

46 .

Putem considera că toate comenzile compun o variabilă independentă "x".4. ipoteze ale evoluŃiei viitoare cu ajutorul valorilor medii care trec prin mijlocul norului de puncte. Rezultanta poate fi o dreaptă exprimată ca o funcŃie liniară simplă (xt =a + by). rezultând valorile medii care trec prin mij locul norului de puncte.011) = 400 • .4.3. A§adar se poate efectua calculul.yn.59914-5. Figura 4.4. Se pot anticipa astfel.0022 = (1 ± .0022)n y0 = 360 yt . Prelungirea dincolo de perioada statistică a parametrilor variabilelor pentru orizontul de previziune are o valoare relativă. evidenŃiindu-se vizual tendinŃele de evoluŃie. Cre§terea volumului comenzilor conduce la o cre§tere a volumului valoric al producŃiei. logistice etc. Se pot desprinde astfel anumite "legi" de variaŃie a fenomenului urmărit.Ce ritm (raŃie)? r= ( ^ J ) = 1(). 3. Curba rezultată poartă numele de curba "norului de puncte" §i caracterizează dinamica fenomenului pe baza căruia se configurează tendinŃa dominantă.i se continuă cu y3. iar producŃia 0 variabilă dependentă "y”. Vom proceda: yt = y0 ■ (1 ± . relaŃie tip cauză-efect.886l) = V n TI 0 / ^ n n O ^ = 1 + ^ = . care trebuie ulterior precizată §i eventual corectată prin alte metode.. De aceea această metodă dă numai o primă imagine de ansamblu. exemplificând cu indicatorul producŃiei (Q) despre care §tim că depinde de mărimea comenzilor. Extrapolarea fenomenologică Extrapolarea fenomenologică porne§te de la o serie de caracteristici globale ale fenomenului desprinse din analiza esenŃei sale întemeiată pe baza interpretării logice a experienŃei practice.3.400 consideră că mărimeayt devine y0. logaritmice. iar pentru evoluŃii mai complexe curbele pot fi descrise de funcŃii exponenŃiale.0022 r = . 3. Extrapolarea cu ajutorul curbei fnfa§uratoare Metodele grupate sub numele de extrapolarea cu ajutorul curbei infa§uratoare sunt metode moderne de previziune care încearcă să descrie dinamica rezultantei unor procese complexe formate 47 .0022)5 = 400 • (1 + . deoarece nu poate cuantifica intensitatea corelaŃiei dintre variabile. Metoda se bazează pe reprezentarea grafică. în condiŃiile date.111 = 444 Sau: y 1 =y 0 (1±r)t y2 = y1 (1 ± r)t s..

Bucuresti. Se extrapolează de fapt rezultanta obŃinută din asamblarea unor elemente componente.x0 = T ■ Δ xT = x0 + T ■ Δ Rezultă că valorile interpolate pe intervalul t = \J se determină cu ajutorul relaŃiei: xT = x0 + T ■ Δ în care : - - xo.E. T . Numim infa§uratoare de speŃa I a acestei familii. Editura Didactică §i Pedagogică.valoarea variabilei în anul de bază. xT.sporul mediu absolut. funcŃia care asociază oricărui x e l numărul y = maxfα(x) Notăm cuI1 curba infa§uratoare a acestei funcŃii care se obŃine ca o reuniune de porŃiuni ale unor cur be b. te astfel: Fie {y α = f α (x)} o familie finită de funcŃii pozitive /n(x) > 0.valoarea variabilei în anul final al perioadei de previziune.4. 1991.= x T -x 0 T xT . xt . al a2 bl a3 perioada trecuta a4 b2 a5 b4 b3 b5' perioada viitoare Figura4. Extrapolarea cu ajutorul curbei infa§uratoare se defines. 26 Modul de utilizare a acestei metode. Metoda interpolării Metoda interpolării constă în stabilirea mărimilor intermediare între două variabile date.din mai multe elemente care intervin succesiv în evoluŃia de ansamblu a procesului. definite pe intervale Iα = (aα. Interpolarea cu ajutorul sporului mediu absolut se realizează după următoarea relaŃie26: . dintre anul de bază 0 §i cel final al perioadei.bα) §i fie {bα} curbele care reprezintă grafic aceste funcŃii. 3.valoarea variabilei rezultative pentru un oarecare t. 210-213 48 . Pentru interpolarea seriilor de date se folosesc mai multe procedee din care cele mai frecvente sunt: 1. pag. Δ .numărul de ani al perioadei de previziune.4. §i anume între nivelul anului de bază §i cel prevăzut de cei care decid anul final al perioadei de prognoză sau de plan/program. Biji. vezi Statistica teoretică §i economică .5.

384 400 1) 1 + r = TxT -x0 = e T ()Ln()()xT ) . Cu ajutorul acestei metode se pot estima anumiŃi indicatori economici. înlocuind termenii vom obŃine.002)3 = 360 • .\ l ± r ) . constă în stabilirea legăturilor cauzale dintre două sau mai multe tendinŃe §i determinarea gradului de invariabilitate al acestor legături. Interpolarea cu ajutorul ritmurilor medii Interpolarea cu ajutorul ritmurilor medii. 384x3 = 360 + 8. în care: r .02 xt = x0 • (1 ± r J .4.Lnx0)) . Δ = 8. construcŃia de locuinŃe în corelaŃie cu evoluŃia gradului de urbanizare etc.Lgx0)) .nivelul anului de bază. x3 = x 0 + 3 • Δ.1022 = 375 x3 = x0 • (1 + . pentru intervalul oricărui termen nivelul: to Xo ti Xl t2 X2 t3 X3 U X4 t5 X5 360 * 375 384 * 400 x2 = x0 • (1 + . r xt = x o . 2) 1 = 10 T ()Lg()()xT ) .002)2 = 360 • .6. Metoda evenimentelor precursoare Această metodă. 49 .nivelul anului final. constă în stabilirea ritmului mediu anual al to Xo ti Xl t2 t3 x3 ? U t5 £4 X5 x2 360 perioadei de previziune. n. Un exemplu practic îl constituie proiectarea normelor de consum de combustibil pentru centralele termoelectrice.1023 = 384 3.cu logaritmi zecimali. în scopul definirii tendinŃei conducătoare pentru evoluŃia viitoare.A .- xT-x0 400 = 360+ 5.A . căutăm în cadrul Exemplu: Δ =----------.ritmul mediu anual al sporului.3 = 384 2. Exemplu: (1) r = 0. x o .de unde x T = x 0 + T . consumul de apă potabilă în corelaŃie cu consumul total de electricitate pe economia naŃională. Se porne§te de la premisa că legăturile anterioare (evenimentele precursoare) vor evolua în acela§i mod §i în viitor. De exemplu. x T .cu logaritmi naturali.numărul de ani dintre x o §i x T . cunoscută §i sub numele de metoda tendinŃei conducătoare. intervalului pentru interpolare pe x3. Ńinând seama de relaŃia cauzală care există între consumul specific de combustibil §i randamentul instalaŃiilor.

3.2 x 1200 mc = 2640t. 190-191 50 . în permanentă concordanŃă cu schimbările care au loc în structura §i nivelul dotărilor tehnice.7. .purtând numele de norme sau normative .Conducerea activităŃii economice. 1973.Se poate observa că evoluŃia celor două curbe. Norma de folosire intensivă se mai poate exprima §i ca timp minim în care se obŃine un anumit produs sau se execută o anumită lucrare cu un utilaj. Bucure§ti. dincolo de care alura fenomenelor trebuie regândită. atinge la un moment dat un punct critic.cunoa§terea în profunzime a proceselor tehnologice.folosirea unor metode de calcul cât mai riguroase.oara ca un proces continuu. V. . iar volumul util al furnalului este de 1200 mc.2 tone de fontă/m 3 de volum util în 24 ore.cantitatea maximă de produse ce se pot obŃine cu utilajele respective într-o perioadă dată.fondul de timp al utilajului. vol. partea I. precum §i concretizarea acestora în indicatorii de eficienŃă: nivelul costurilor. eventual cu ajutorul altor metode. . al productivităŃii.cu ajutorul cărora se urmare§te obŃinerea unor consumuri minime de muncă §i a unor efecte economice maxime. b1)Norma de folosire intensivă (Nfi) stabiles.cantitatea maximă de materii prime sau materiale ce pot fi prelucrate într-o perioadă dată cu utilaj ele respective. Previzionarea capacităŃilor de producŃie exprimă posibilitatea maximă a unui utilaj de a produce o anumită cantitate de produse în condiŃiile timpului de lucru. .introducerea de măsuri tehnico-organizatorice §i social-economice. Mărimea capacităŃii de producŃie depinde de: a) Numărul utilajelor §i mărimea suprafeŃelor de producŃie.B. pag. al calităŃii producŃiei §i altele27. b) Normele (indicatorii) de utilizare intensivă §i extensivă ai utilaj el or §i ai suprafeŃelor de producŃie. Metoda normării Metoda normării constă în stabilirea (proiectarea) unor parametri de comandă . Elaborarea normelor (normativelor) este o activitate previzională ce se desfas. Normarea necesită: . care exprimă dinamica variabilelor independente. 27 H.utilizarea unor mijloace de măsurare adecvate (instrumente §i aparate de specialitate). producŃia zilnică va fi de: 2. Ea se măsoară prin: . Normarea se desfas. Exemplu: dacă Nfi a unui furnal este de 2. . care să conducă la îmbunătăŃirea continuă a normelor §i normativelor. în organizarea proceselor de producŃie §i de muncă. Exemplificăm modalitatea de determinare a unor norme §i normative: 21.4. Editura Tehnică. Maynard . în perfecŃionarea pregătirii profesionale a angajaŃilor.te producŃia maximă ce se poate obŃine pe unitate de utilaj §i timp. o limită.oara în cadrul colectivelor specializate din întreprinderi productive §i unităŃi de cercetare-proiectare.

norme de salarizare etc. normarea numărului de angajaŃi. După ce programatorul §i-a format teoria pe care i§i bazează prognoza. 28 Vezi Dumitrache Caracota. normarea stocurilor. 1989. / = investiŃiile. 29 C. ca metodă de lucru pentru proiectarea unor parametri se referă §i la: normarea consumului de materii prime §i materiale.1. producŃia va depinde de consum.5. simultan al venitului naŃional este următorul29: Ct = It = Tt = Pt= PNB t = . Metode structurale Metodele structurale au un caracter mai complex. y = venitul naŃional disponibil.2880 T d 5 8 8 0 Tc 8760 Norma de folosire extensivă este influenŃată de numărul de schimburi.1. normele alimentare. Td =T c -T n= 5880 = 8760 . Normele (normativele) rămân stabile în perioada în care nu intervin modificări în condiŃiile de desfa§urare a producŃiei. Bucure§ti (Capitolul modele econometrice. 22. Academic Press. Inc. pornindu-se de la valori stabilite într-o primă aproximaŃie §i corectându-se apoi treptat aceste valori până când se ajunge la soluŃia considerată optimă. constă în determinarea din aproape în aproape a valorilor necunoscute. Normarea. condiŃiile de muncă. Forecasting in business and economics. pag. Metoda aproximaŃiilor succesive. SoluŃia este considerată optimă atunci când variabilele obŃinute §i introduse în sistemul de ecuaŃii asigură verificarea acestor ecuaŃii sau abateri neglijabile. De exemplu. yt = unde: C = consumul. ci mai multe variabile aflate în interacŃiune. Editura Didactică §i Pedagogică R.b2) Norma de folosire extensivă (Nfe) se calculează ca un raport între timpul de lucru disponibil (Td) §i timpul calendaristic (Tc). consumul de utilizarea forŃei de muncă §i aceasta la rândul ei de producŃie. Exemplu: dacă într-un sector de producŃie discontinuă se calculează o întrerupere de 120 zile într-un an (zile nelucrătoare. 132-136)..A. Timpul disponibil se stabile§te scăzând din timpul calendaristic sărbătorile legale (în cazul producŃiei discontinue) §i timpul de întrerupere pentru reparaŃii §i revizii. sărbători legale §i timp pentru reparaŃii) Tn.V. de organizare.5. Previziune economică. Toate acestea vor fi explicate în cadrul folosirii balanŃelor. ca modalitate de previzionare. Granger. 3. calculul este următorul: Tc = 365 zile x24h/zi= 8760 h / an. Ct = a1+b1yt a1+b1yt a2 a 4+b 4y t C t +I t PNB t + e ct + C2Pt-l + d3PNBt + f4I + Gt (1 + eIt ) (2 + lTt ) (3 + ePt ) (4 ) (5 ) (6 ) 51 . respectiv în condiŃiile care influenŃează calitatea vieŃii (de exemplu. Tn=120 zile x 24 h / zi = 2880. sau opriri tehnologice. ele având rolul de a proiecta nu o singură variabilă (cum a fost în cazul metodelor de previzionare pe elemente). el trebuie să o exprime prin ecuaŃii matematice. cu o îndelungată tradiŃie în activitatea previzională. condiŃiile mediului ambiant). 3. Modele econometrice28 Această metodă. Un model simplu.

P = profituri. P. implicând numai variabila predeterminatăPt-1. Se însumează primele 2 ecuaŃii: Ct + It = a1 + a2 + b1yt + c2Pt_x + eCt + eIt (7) Din identitatea (5) rezultă: Ct+I t=PNB t-G t §i folosind identitatea: yt=PNB t-T t relaŃia (7) devine: PNBT -Gt=(al+a2) + b1(PNBt -Tt) + c2Pt_x + (eCt + eIt) Folosind identitatea (3) obŃinem: PNBt -Gt=(a. consumul agregat este o funcŃie liniară de venit naŃional. Variabilele Pt-1 §i It-1 sunt variabile predeterminate. Dificultatea de a face o previziune cu ajutorul ecuaŃiilor structurale. Ultimele două ecuaŃii sunt identităŃi. deoarece se determină cu ajutorul ecuaŃiilor structurale ale sistemului. ept = erori cu estimare. Pt sunt variabile endogene. T = taxe. Variabilele pot fi clasificate astfel: Ct. T. taxele agregate se calculează ca o proporŃie fixă din PNB §. +a2) + b1(PNBt -d3PNBt -en) + c2Pt_. în a treia ecuaŃie. G = cheltuielile guvernamentale de bunuri §i servicii.m.d. derivă din natura simultană a sistemului. investiŃia agregată este funcŃie liniară de profituri. b1 etc. Pt în ecuaŃia (4) înlocuim valoarea lui yt cu identitatea (6): . Produsul naŃional brut (PNBt) §i venitul naŃional disponibil (yt) sunt variabile care se deduc din celelalte. termeni de eroare. eTt. Aceste ecuaŃii bazate pe teoria economică calculează cele 4 variabile: C. e C t. în a doua ecuaŃie. eCt +e It -b x e L x x Calculul volumului investiŃiilor la anul t se determină din ecuaŃia (2) care deja este în formă redusă. +(eCt +eIt) Rezultă: PNBt =(a1 +a2) + Gt +b1(PNBt -d. reprezentând simple definiŃii care leagă diferite variabile. identitatea (5) §i (9)). prin intermediul identităŃilor (vezi capitolul 2. I. deoarece valoarea sa în t este determinată de guverne.PNB = produsul naŃional brut. It. Volumul taxelor la anul t se determină în ecuaŃia (3) înlocuind cu produsul naŃional brut determinat în ecuaŃia (10). Să presupunem folosirea modelului de mai sus pentru previziunea produsului naŃional brut.a. iar G t este o variabilă exogenă. Primele ecuaŃii conŃin §i un rezidiu. Modelul constă din două tipuri diferite de ecuaŃii. care trebuie calculaŃi. Tt. Primele patru sunt definite ecuaŃii structurale §i implică parametrii a1. PNBt se calculează: (a+a) t Gt x x c7Pt. Pentru determinarea profiturilor la anul t. În prima ecuaŃie.PNBt -eTt)-bxeTt +c2Pt_x +(eCt +eIt) PNBt -bxPNBt +b1d3PNBt = (a1 +a2) + Gt +c2Pt_x +(eCt +eIt -bxeTt) PNBt{l-bx+bxd3) = (a1+a2) + Gt+ c2Pt_x + (eCt + eIt -b1eTt) Rezultă: 2Pt-i PB N = + e (8) C t + e It ( ) +C2Pti + e e a+ it ~ bieT t () 9 {\-bx+bxd3) Notând numitorul cuX.

52 .

stabiliŃi ca parametri de comandă.5. Metoda ordonează aceste elemente în mod arborescent. Metoda arborelui de pertinenŃă Această metodă . K4 sunt funcŃiile parametrilor ecuaŃiilor structurale. +ia y K2= K3 = c2y e (ea+ it b j + a 2 )y e T t) y v-b 4eTt+ePt=e'Pt T _i_ Se obŃine: Gt + V t-\ t-i+ 'p t 4 K3 unde deci parametrii Kh K2. pe baza analizei critice a evoluŃiei precedente §i prin comparaŃii internaŃionale. p t = a 4 + b4 [PNBt {l-d3)-eTt]+f4\ t_x +ePt ÎnlocuindPNBtdin expresia (10) obŃinem: -Ft pt=a4+b4 Notând: + a2 X ) * (+ j 1 1 "P 1 ~r X e + e i. Pentru problemele mai complexe. modelul prezintă încă dificultăŃi din punct de vedere al aplicării lui . Tuturor subdiviziunilor care derivă din obiectivul principal li se acordă coeficienŃi de importanŃă.p t =a A +b A {PNB t -T t ) + f At _. e^ este o funcŃie liniară a erorilor din setul iniŃial de ecuaŃii. suma coeficienŃilor de importanŃă (ca §i suma notelor de pertinenŃă) este egală cu l.lipsa unor informaŃii care să permită cunoa§terea indicatorului venit.bieT 1\ t t \ d i T" x x b A (l-d 3 )_ X y 2 Se obŃine: p t = a 4 + (a + a )y -Gtyi+c2Pt_xy + eCt -b l e n y-b A e n +f A Notând: K^a. căile de urmat (Ci) §i mijloacele ce trebuie folosite (Mj). Modelul prezentat se folose§te foarte frecvent în economiile occidentale. pornind de la un obiectiv prestabilit. cheltuieli §i nu în ultimă instanŃă evoluŃia probabilistică a profitului.constă în realizarea unei reŃele de elemente care condiŃionează evoluŃia unui proces sau domeniu de activitate. fiecare dintre aceste componente se subdivide pe diferite trepte de ramificaŃie (grade de subordonare). având următoarea structură: obiectivul principal urmărit (0). 2 L e + K pt=K1+K 3. La noi. Pe fiecare treaptă de ramificaŃie. . În final se calculează notele de pertinenŃă.cunoscută §i sub numele metoda arborelui de posibilităŃi .2. K3. reprezentând ponderea cu care contribuie diferitele mijloace la realizarea scopului urmărit.

53 .

12 0. realizată în fiecare din condiŃiile considerate.12 0.0 M11 0.3 0. calculul se reia în aceeasj modalitate.3 0. prezentat în fig. se poate întocmi tabelul matricial pentru stabilirea notelor de pertinenŃă. În acest caz evaluarea riscului se realizează prin calcularea probabilităŃilor (pi) de dobândire a unor stări de lucru viitoare.2 0. Arbore de pertinenŃă în condiŃii de risc Criteriul de alegere a variantei optime are în vedere valoarea maximă a mediei efectului util: În treapta următoare a arborescenŃei. 3.5 0.4 3) (M2 1) PerfecŃionarea sistemelor constructive Folosirea de materiale noi PerfecŃionarea mijloacelor tehnice (M2 1 ) ÎmbunătăŃirea organizării producŃiei ÎmbunătăŃirea organizării muncii PerfecŃionarea pregătirea personalulu Figura 3. îi corespunde un efect util (ei). urmat de M11 §i M23.3 0. 3.16 Note de pertinenŃă S 1 1 1 În funcŃie de greutatea specifică a notelor de pertinenŃă se stabile§te ordinea de prioritate în repartizarea resurselor §i eforturilor. Căile C1 C2 S Coeficientul de importanŃă 0. având ca date de intrare efectele maxime din etapa precedentă.2.12 0. Fiecare notă de pertinenŃă este rezultatul unui produs dintre coeficientul de importanŃă a căii §i coeficientul de importanŃă a mijlocului. Fiecărei variantă de decizie (Vi)..4 1.6 0.4 0.3 M12) M13) (C2) aportului Cre§terea factorului 0. după cum se poate vedea din tabelul 3. poate servi la previzionarea cre§terii productivităŃii muncii în construcŃii: Obiectivul (O) (0) Cre§terea productivităŃii muncii în Căile 0. În exemplul dat.18 Mijloacele §i coeficienŃii de importanŃă a acestora M12 M13 M21 M22 M23 0. Pornind de la tabelul prezentat în fig. În cazul de faŃă factorul M13 (perfecŃionarea mijloacelor tehnice) ocupă locul principal.3.Un exemplu de arbore de pertinenŃă. decizia pentru care se optează se întemeiază pe alternativa 1 care asigură maximizarea efectelor utile. 54 .. Metoda poate fi aplicată §i în probleme de previziune în condiŃii de risc.3 (C1) Cre§terea aportului tehnologiei 0.2.3 0.2.

6 0.66 max b) Calcule In etapa a Il-a f n f n 0.3 I ei (20) (15) _ (15) 1 0.11.8) 0.5 max L n ~f r 0.7 ■<S>— _ n L n 0.1) J (15.3 • 20 + 0. . Scenariile caută să ofere soluŃii la două categorii de probleme: a) determinarea căilor care conduc la o anumită situaŃie.6 (16.5 + 0.3 0. dar treptat ele au căpătat un caracter preponderent normativ. _n ~f (16) J 0.5 _n 0.7. b) cum poate fi înlesnită. f = condiŃii favorabile.9 = 11.3 • 20 + 0.5 = 13. 7 .7 0.7 • 16 = 15. A = alternativă. Construirea acestor secvenŃe logice de evenimente în devenire. În acest fel.este luat tot mai mult de scenariile strategice.3 ■ 15.7 • 15 = 16.22 (H .3 0. În faza iniŃială. 3.8 + 0.1 max 0. V = Tabelul3. dar se respinge tot mai mult ideea implacabilului.4 D2- n ~f (14) J 0.4 • 16.3.6 n 0.3 0.ipoteză . n = condiŃii nefavorabile. Viitorul continuă.7 • 14 = 15.7 • 13 = 15. desigur.3.1 = 15.4 \T> 2[ ~f _n ~f f 0.4 0 .7 f 0.8 (15) ~ (10) _ 0.3 ■ 15 + 0.3 0. a neputinŃei omului de a influenŃa propria devenire. Metoda scenariilor În linii mari.5. să aibă alternative.7 0.3 0. cu alternativele posibile are totodată menirea să releve resorturile cauzale care pot declan§a evoluŃiile prevăzute.3 18 + 0.7 (18) ~ ( 9>_ (20)" (13) _ (20)1 0.4 V. prevenită sau deviată o anumită tendinŃă de evoluŃie.7 .7 0.7 0. scenariile se prezentau ca metode prospective cu caracter preponderent explorativ. locul scenariilor .3 ■ 15 + 0. prin preocuparea de a se direcŃiona evoluŃia proceselor.a) Calcule in etapa Pi "~f 0.5)_ în care: D = decizie. avansând treptat din prezent spre viitor.10= 11.7 0. metoda constă în conceperea unor stări §i evoluŃii viitoare prin reprezentarea succesiunii probabile a unor evenimente §i structuri dinamice.6 • 15.4 0. Pe parcursul lucrărilor sunt separate punctele critice nodale din care se desfac mai multe alternative.3 • 20 + 0.5) (15.

Metoda se bazează pe analize cantitative preliminare §i pe folosirea sistemelor moderne de prelucrare a informaŃiilor. dar accentul principal este pus pe realizarea de analize calitative. pe 55 .

care a avut loc în trecut într-o altă Ńară §i a cărui evoluŃie anterioară se consideră a fi probabilă în viitor în Ńara care face obiectul previziunii (privatizarea întreprinderilor din Ńările cu economie de piaŃă §i privatizarea în România). cu evoluŃia resurselor de apă potabilă. 24. pe diferite produse. b) studierea prognozelor.exportul produsului "i".).interpretări logice. fiind practic inseparabilă de toate metodele de elaborare a previziunilor. În literatura de specialitate. Calculul decalajului. Astfel de scenarii au fost întocmite în legătură cu fenomenele demografice. ca mod de comparare a eficienŃei unor activităŃi. Ii .4. în domenii ce interesează propria evoluŃie §i descifrarea tendinŃei cu gradul cel mai ridicat de probabilitate pentru Ńara care face obiectul previziunii.(E. Un alt exemplu: Folosind metoda comparaŃiilor internaŃionale la previzionarea produsului intern brut pentru a determina timpul necesar pentru eliminarea decalajului faŃă de o Ńară mai dezvoltată. prin realizarea unor corelări generate de realitatea supusă previzionării (un exemplu de previziune este stabilirea programului de aderare a României la U. Se poate considera însă ca metodă de sine stătătoare comparaŃia internaŃională. Gradul de specializare al unei Ńări. SoluŃia adoptată nu reprezintă doar rezultatul acestei analogii. E . GS . 3.) Când Gsi > 100%. PNB PNB Nivelul acestor coeficienŃi variază în funcŃie de nivelul de dezvoltare al economiei fiecărei Ńări.coeficientul de specializare. Ei . Metoda comparaŃiilor internaŃionale ComparaŃia (în timp §i spaŃiu) este prezentă în întreaga activitate de analiză previzională §i de proiectare a viitoarelor variabile. Pentru ca rezultatele să fie plauzibile. gradul de dependenŃă faŃă de exterior este estimat prin coeficienŃi de comerŃ exterior. calculat după formula:30 GS =—Q irxlOO 1 Q. A. Folosirea comparaŃiilor internaŃionale ca metodă de previziune constă în: a) alegerea unui fenomen sau proces. produsul "i" este obiect de specializare pentru Ńara respectivă. Se pot face previziuni pe probleme privind comerŃul exterior.import.producŃia internă a produsului "i". soluŃii.importul produsului "i". 56 . dacă se folose§te în vederea unei proiectări analogice (analogie istorică).-I. la PIB pe locuitor. 30 Qi .export. pentru a exista condiŃii comparabile cu cele din Ńara ce face obiectul previziunii. comparaŃii cu privire la productivitatea muncii. este necesar să se acorde multă atenŃie alegerii zonei de referinŃă. adică: CE = E x 100 ? i CI = I x 1 0 0. Ace§tia exprimă ponderea exporturilor (E) §i respectiv a importurilor (I) în produsul naŃional brut (PNB). efectele poluării etc. comparativ cu străinătatea.E. Pornind de la criteriul avantajului absolut. ci se întemeiază §i pe elemente normative ce decurg din luarea în consideraŃie a condiŃiilor în care se implantează acŃiunea respectivă. poate fi exprimat cu ajutorul coeficientului absolut de specializare (GS ). Smith arăta că fiecare Ńară se specializează în producŃia acelor produse pentru care dispune de costuri absolute mai mici. structuri. 25. Exemplificăm: 23.5. problemelor §i planurilor elaborate în alte Ńări. / .

14134-1.0259 = .04)-1 = .Pornind de la următoarele date statistice.14134 237420 {) [^Y\ {)]-l (4 ) RelaŃia (4)arată ritmul: (.03.103)t = .85 = 9694.8. pag. y 0 ( A )= nivelul venitului pe o persoană în anul de bază în Ńara A care elaborează previziunea.04699 Nivelul y în anul t: 31 Anuarul statistic al României 1999. yr(A) §i ry{B) = ritmul mediu anual de cre§tere a veniturilor în cele două Ńări.Ln ■ 6595 .91401 .8. y0 (B) = nivelul venitului pe o persoană în anul de bază în Ńara B cu care se face comparaŃia §i către nivelul căreia tinde Ńara A.0392 ÎmpărŃim relaŃia la t. Calculat pe baza parităŃii puterii de cumpărare (PPC) dolar SUA. Ritmul de cre§tere era: România 0.04.0392 .6 -> 36 ani Ln ■ 1.91401 .04 0. Se utilizează următoarele notaŃii: T = numărul de ani necesari egalizării nivelurilor.9322 • (.7940 .0097-0.7940 + 36 • 0.88 Prin logaritmare obŃinem: Ln ■ y0 (A) + tLn [1 + yr(A)] = Ln ■ y0 (B) + tLn [1 + yr(B)] (1) tLn[1 + ry{A)]-tLn[l + yr(B)] = Ln.y0{B)-Ln.y0{A) t{Ln [1 + yr(A)] -Ln[\ + yr(B)]} = Ln • y0 (B) -Ln-y0 (A) de unde: Ln[]1 + ry(A)]-Ln[\ + ry(B)] t = numărul de ani Ln ■ 9322 . rezultă: —n^—t + L []1 + rv(B]\ <=> +y (A) = e t ^ A) K o n L [\+ry{B)} ' )B<=> (3) RelaŃia (3) arată indicele: ^^ = .03 -Ln -1. în Ungaria era de 0. 57 .104)t 6792. în Ungaria PIB/L = 9322$. Trebuie să obŃinem egalitatea: 6595 • (.03461 t = —----------------------= —------------------= —-------= 35. 1020.00097 Din relaŃia (1) se obŃine: tLn [1 + yr(A)] = Ln • y0 (B) -Ln-y0 (A) + tLn [1 + yr(B)] 36 • 0. în anul 1996 produsul intern brut pe locuitor era31: în România PIB/L = 6595$.

0392 3.6.= y0[1 + yr(A)]t 6595 • (. În vederea obŃinerii de asociaŃii sau combinaŃii de idei.14699)36 = 6595 • 77.0582-0.6. manifestată ca rod al experienŃei specifice §i al interpretării logice a faptelor. c) să se Ńină seama de toate ideile exprimate.6. printr-un flux continuu. Metoda mai poartă numele §i de strategie euristică. b) discuŃia să se concentreze pe o problemă bine definită. 3. care. Practic. Pentru a da roadele scontate. Pentru a spori gradul de siguranŃă al unor astfel de previziuni. ci de cele mai multe ori §i pe anumite analize cantitative. Prin urmare.78 Jt(A) = 34. trebuie respectate câteva condiŃii: a) conducătorul discuŃiilor să aibă un orizont larg de cuno§tinte §i să încurajeze dezbaterea liberă a problemei. 3. Aceste metode conduc în numeroase cazuri la o strategie experimental-faptică. pe aspectele esenŃiale ale acesteia.03 la 0.1401-8.2. generatoare de noi idei.8981 Dacă dublăm ritmul de la 0. care să fie prelucrate §i astfel să se descopere soluŃia. în esenŃă. Metoda anchetelor iterative Este considerată ca fiind metoda intuitivă cu cea mai largă aplicabilitate în domeniul previziunilor pe termen lung. Metoda discuŃiilor în grup Metoda discuŃiilor în grup. Metoda este recomandabilă doar pentru formularea unor ipoteze sau a unor idei orientative cu privire la direcŃiile de acŃiune viitoare. în final are loc evaluarea critică a ideilor emise. valoarea unui punct de vedere. prin stimularea gândirii §i creaŃiei colective. dar care sunt solicitaŃi să lucreze pentru acela§i obiectiv. 9. în funcŃie de pertinenŃa informaŃiei §i mai ales de articularea acesteia pe legităŃile procesului analizat.06 folosind relaŃia (2) vom obŃine un timp în care va ajunge A^B. "Metoda Delphi" constă în principiu. în selectarea unui set de probleme §i analizarea lor de către un grup de experŃi care urmează să realizeze o previziune tehnologică sau să prevadă când va avea loc un anumit eveniment. O structură de tip intuitiv are torus. asocierea sau modificarea prin consens a ideilor formulate. prin confruntarea soluŃiilor oferite de grupe de experŃi. chiar dacă unele par inaplicabile. această metodă constă în organizarea unor reuniuni de experŃi din domenii diferite. semnifică obŃinerea unor soluŃii de perspectivă prin "asaltul ideilor". d) să se încurajeze combinarea. . Pentru a o realiza este necesar să se găsească informaŃiile necesare. 58 . poate oglindi corect realitatea sau o poate deforma.03. 0. după care se precizează soluŃia problemei.1.7940 = 12 ani faŃă de 36 ani cu ritmul de 0. i. se folose§te de regulă tratarea intuitivă colectivă. cunoscută iniŃial sub numele de BRAINSTORMING. §i în aceste cazuri se poate ajunge uneori la modele sau la programe de acŃiune cu caracter specific. Metode intuitive Caracteristicile principale ale metodelor intuitive Tratarea intuitivă a problemelor legate de activitatea previzională înseamnă formularea unor soluŃii pe baza capacităŃii de creativitate individuală sau de grup. metodele intuitive nu se întemeiază numai pe deducerea logică a soluŃiei ca rod al experienŃei. stimulându-se astfel creativitatea.

„ niciodată Atunci mediana se află între 2007 §i 2009 §i se înregistrează ca medie a celor doi ani. Să presupunem că toŃi anii furnizaŃi de experŃi sunt aranjaŃi în ordine crescătoare. Urmează o nouă rundă. . doisprezece experŃi furnizează următoarele date în ordine: 1999. A§adar echilibrul economic este prezentat printr-o serie de corelaŃii §i raporturi cantitative între factorii economici.. În prima fază previziunea este rezultatul gradării §i aprecierii fiecărui expert în parte §i este folositoare. În acest caz §i dacă se află în afara intervalului intercuartilă.2010 §i măsoară gradul de concordanŃă sau discordanŃă de opinii ale experŃilor. Totu§i este de remarcat că nimeni nu poate face presiuni asupra sa.7. De asemenea. Prima cuartilă este a§ezata în dreptul primului sfert al listei (1/4).2020 a doua cuartilă | . dar §i pentru a măsura care sunt diferenŃele de opinie între experŃi. Folosirea acestor indicatori este recomandată datorită u§urintei calculului §i interpretării. Îndată ce răspunsurile au fost date organizatorului grupului de experŃi. faza următoare este de a le sintetiza pentru a obŃine atât o dată medie de previziune. Din nou li se trimit participanŃilor rezultatele celei de a doua faze. se restrânge sau se dezvoltă mai încet activitatea altora. plus sumarul de argumente pentru susŃinerea punctelor de vedere extreme §i din nou li se cere revederea previziunii. Se poate întâmpla ca un expert să se afle foarte departe de aprecierea celorlalŃi §i să dorească să se apropie de valoarea mediană. etc. SecvenŃele chestionării pot continua la infinit cu suplimentări de argumente.2006.când va apare un robot fiabil care va efectua traduceri ? Expertul trebuie să precizeze o anumită dată. între necesităŃile §i resursele de 59 . adică 2004 §i ultima cuartilă. De exemplu. Dacă un an este repetat de mai multe ori. adică 2008. iar intervalul intercuartilă este 2004 . Create §i se dezvoltă activitatea unor ramuri. deci se înregistrează 2010. prima cuartilă între 1999 §i 2005 §i se înregistrează ca medie a celor doi ani. între fondurile alocate cererii economice §i cele destinate consumului. §i îndeosebi între cerere §i oferta de mărfuri §i servicii. Toate datele trebuiesc bine grupate §i să se folosească mijloace moderne de calcul. Calea raŃională de a realiza aceste obiective este de a găsi o valoare mediană §i cele două cuartile ale previziunii. experŃii pot furniza argumente suplimentare pentru susŃinerea punctului de vedere personal §i pot combate argumentele opiniei opozante. De exemplu. atunci el se trece pe listă de câte ori apare. Metode de echilibrare (balanŃe previzionale) Economia unei Ńări se află într-o continuă mi§care §i transformare. Anul median este a§ezat la jumătatea listei. de regulă un an (de exemplu 2011). între 2010 §i 2020. el i§i poate menŃine punctul de vedere.În prima fază. În a doua fază experŃilor li se trimit rezultatele primei faze §i sunt întrebaŃi dacă doresc să i§i schimbe punctul de vedere. §i trebuie să răspundă într-o anumită manieră la fiecare întrebare. salariile §i costurile.2007 mediana | 2009.2010. la o întrebare de genul: . În concluzie. preŃurile. previziunile lor agregate.2000. previziunea medie este deci 2008 §i reprezintă o valoare medie.2003 prima cuartilă | 2005. expertul trebuie să facă o expunere de motive pentru a-§i susŃine punctul de vedere. se modifică condiŃiile de producŃie. revizuite. tehnici §i sociali care condiŃionează dezvoltarea economică. fiecare expert prime§te un chestionar. Totu§i ea nu permite nici o formă de dezbatere. dar practica arată că acest proces secvenŃial se încheie după trei sau patru runde. iar a doua cuartilă în dreptul a trei sferturi din listă (3/4). 3.

Aceste principii ale economiei de piaŃă ar trebui să se regăsească §i în activitatea economică a României. Olah. 1996. 5. produse sau grupe de produse finite (grâu. ca §i necesităŃile. Necesarul pentru producŃie se calculează după formula Q f =P * C.mijloace materiale. pag. 1997. Cij .consumul specific al materialului I pentru produsul j). eliminând monopolul producătorului asupra consumatorului33.i folosibile Import Consum de rezerve 5 TOTAL NECESAR ^ Nqi TOTAL RESURSE Y^Rqi i=1 Elaborarea oricărei balanŃe trebuie să înceapă cu determinarea volumului §i structurii necesităŃilor.). Editura Polirom. Bucure§ti. Această mobilitate trebuie luată în considerare ca urmare a funcŃionării legilor economiei de piaŃă: relaŃia marfă-bani. Macroeconomie. Bucure§ti (partea I). pag. Dumitrescu .34 Ele vin să sintetizeze calculele previzionale realizate cu alte metode în scopul realizării echilibrelor economice parŃiale sau globale. Necesar Pentru producŃie Pentru investiŃii Pentru consumul populaŃiei Pentru export Pentru rezerve Stoc la sfar§itul perioadei 6 cantitati (q^ 1. Dumitrache Caracata. ale ramurii sau ale economiei naŃionale.2.7. Resurse cantităŃi (qi) Stoc la începutul perioadei ProducŃia Resurse recuperabile s. (în care: Qy . 90-92. ŃiŃei. între venituri §i cheltuieli. valorice §i de muncă.1 Metoda balanŃelor .producŃia în unităŃi fizice prevăzut pentru produsul j. 4. 2. 3. utilizându-se în mod evident soluŃiile oferite §i de alte metode de previziune. Economie politică. intervenŃia indirectă a statului prin pârghii de natură economico-financiară. favorizează competiŃia §i concurenŃa. Pj . §i instrumentele utilizate în realizarea acestor echilibre sunt materiale. pag. 5. energie. 2. materiale. după care se trece la asigurarea resurselor §i se încheie cu echilibrarea balanŃei. 3. 4. BalanŃele au două părŃi: resursele sau posibilităŃile agentului economic. Bucure§ti. 60 . A. pag. balanŃele trebuie să fie echilibrate. între locurile de muncă §i resursele de forŃă de muncă32. piaŃa are rolul predominant reglator al sistemului repreducŃiei sociale. este necesară o deschidere largă a pieŃei romane§ti către exterior.D. respectiv propunerea de repartizare a resurselor.A. Necesarul pentru activitatea de producŃie si exploatare35 se calculează folosind metoda normării. porumb. adică necesităŃile să fie acoperite cu resurse. 34 Vezi: Manualul de previziune economică. 6. BalanŃele materiale BalanŃele materiale sunt instrumente care permit fundamentarea echilibrelor materiale. 1998. Elemente de microeconomie. corelarea necesităŃilor cu resursele de materii prime. Editura Treira Oradea. valorice §i de muncă. §i deci §i echilibrele pe care ni le propunem sunt materiale. 35 Vezi cursul de Previziune macroeconomică editat de Facultatea de Cibernetică §i Informatică Economică.7. 97. combustibili. Editura Didactică §i Pedagogică R.reprezintă necesarul din materialul I pentru producŃia j. 3.instrument al previziunii BalanŃele oferă posibilitatea ca fiecare capitol §i fiecare indicator de plan s-au prognoză să fie fundamentat în corelaŃie cu celelalte capitole §i indicatori ai planului. cărbune. pluralismul formelor de proprietate. Necesar 1. necesităŃile sau cerinŃele. Pornind de la premisa că resursele. în mod evident. Schema generală a unei balanŃe materiale are următorul conŃinut: 1. 33 D. piaŃa asigură echilibrul dintre producător §i consumator pe baze reale. În practică aceste echilibre sunt numai relative §i manifestă o continuă mobilitate. 229. De regulă. De asemenea. între circulaŃia mărfurilor §i circulaŃia banilor. etc. 3. 152-153. în sensul că înmulŃim producŃia în unităŃi fizice a unui produs cu norma de consum din 32 Gh. 1992.

Necesarul pentru consumul populaŃiei.7. B.scoate în evidenŃă rezervele de capacitate existente. cum nu toate balanŃele au postul "fondul pieŃei" (de pildă minereuri). Necesarul pentru investiŃii se calculează tot pe baza metodei normării. 3. adică până la viitoarea aprovizionare cu următorul produs.permite previzionarea producŃiei de utilaje. Nu toate balanŃele au posturi de "rezervă" sau "stocuri". materialul fiind alocat la postul precedent "necesarul pentru producŃie". BalanŃa excedentară se echilibrează prin cre§terea producŃiei în ramurile consumatoare ale produsului respectiv (dacă această cre§tere este justificată din punct de vedere economic. dând posibilitatea luării de măsuri pentru cre§terea coeficientului de utilizare a acestora. 5. Într-o primă etapă de elaborare. eventuala reducere a stocului la sfar§itul perioadei de plan ce poate fi asigurată printr-o îmbunătăŃire a aprovizionării tehnico-materiale.) BalanŃa capacităŃilor de producŃie are următoarele funcŃii: . fie prin crearea de noi capacităŃi. nevoile interne din acel produs. Sunt cazuri în care ele sunt excedentare.micsorarea necesităŃilor prin: eventuala reducere a normelor de consum care trebuie să aibă la bază reproiectarea produselor. balanŃa energiei termice. 4. prin cre§terea cantităŃilor destinate fondului pieŃei (dacă există condiŃiile respective). ceea ce presupune realizarea posturilor atât la necesar cât §i la resurse. Necesarul pentru export are în vedere posibilităŃile de producŃie ale economiei. utilizarea de materii prime de calitate superioară. în corelaŃie cu alte balanŃe §i potrivit criteriilor de eficientă. 61 .materialul a cărui balanŃă o elaborăm (necesarul de metal pentru producŃia a 100 de tractoare este 150t. 3.cresterea resurselor prin: sporirea producŃiei fie ca urmare a îmbunătăŃirii utilizării capacităŃii de producŃie existente. BalanŃa capacităŃilor de producŃie (vezifig. . care înregistrează postul "pierderi". necesar rezultat din înmulŃirea a 100 de tractoare cu 1. dacă există capacităŃi de producŃie corespunzătoare §i dacă este asigurată piaŃa de desfacere).l. Indiferent de situaŃie urmează operaŃiunea de echilibrare a balanŃei. îmbunătăŃirea tehnologiilor de fabricaŃie. Se are în vedere partea de construcŃii a noului obiectiv (obiective).realizează corelaŃia dintre producŃia previzionată §i capacitatea de producŃie necesară realizării producŃiei planificate. Cantitatea de metal alocată variază în funcŃie de specificul investiŃiei. . Se au în vedere realizările perioadei precedente ca §i dinamica §i structura atât a veniturilor cât §i a cheltuielilor populaŃiei.2. de exemplu: balanŃa energiei electrice. prin cre§terea importului. Nu toate balanŃele au postul "investiŃii" (bunuri de consum). Resurse Resursele se asigură în ordinea dată în schema balanŃei. 2. dinamica stocurilor de mărfuri din reŃeaua comercială. aceste balanŃe sunt de regulă deficitare (când necesarul depa§e§te resursele). aceste produse fiind destinate utilizării numai în cazuri deosebite (calamităŃi naturale sau sociale).5 tone metal/tractor). având la bază aceea§i metodă a normării. etc.. Stocul de la sfdrsitul perioadei asigură o desfa§urare normală a procesului de producŃie pe parcursul perioadei de previziune §i este destinat în principal asigurării reluării producŃiei la începutul perioadei următoare. 2. Calculul are în vedere numărul de zile dintre două aprovizionări succesive §i consumul mediu zilnic. Necesarul pentru rezervele statului se proiectează în funcŃie de previziunile realizate de organele de specialitate. . O balanŃă materială deficitară este echilibrată pe următoarele căi: . utilizarea de înlocuitori. În balanŃă se înscriu numai cantităŃile noi cu care sporesc rezervele existente. necesitatea asigurării unor mijloace de plată pentru importurile directe ca §i necesitatea creării unor rezerve valutare. pentru utilaje. posibilităŃile de desfacere pe piaŃa externă a acestuia. Se ia în considerare. 6. porne§te de la previzionarea numărului populaŃiei §i a consumurilor medii pe locuitor.2. de asemenea. Ńinându-se seama de documentaŃia tehnico-economică a viitoarelor lucrări de investiŃii.

Capacitatea iniŃialăC. .Cn = capacitatea de producŃie nouă creată ce urmează a fi dată în funcŃiune în cursul perioadei de previziune. care va exista la sfar§itul perioadei de plan.2.terea capacităŃii modernizarea prin capacităŃilor existente s. Se calculează astfel: (1) Cf=C i-Cs+Cm+Cn - în care: Cp = capacitatea de producŃie medie anuală. Cn = cre§terea medie a capacităŃii în cursul perioadei de previziune prin darea în funcŃiune de noi capacităŃi. Qp 2. Schema balanŃei ande bază ande Indicatori plan/bază % (yo) previziune (y (y t /y 0 )*\00 t) I.Cs = capacitatea ce urmează a fi scoasă din funcŃiune în cursul perioadei de previziune. 62 . . După cum rezultă din schema balanŃei: . C FOLOSIREA CAPACITĂłII coeficientul de utilizare a capacităŃilor de producŃ ieK C ={QV ICV \ 100 Figura2.Cf = capacitatea de producŃie finală. C m = capacitatea de producŃie ce urmează a fi modernizată în cursul perioadei de previziune. Rezerve de capacitate () II. Capacitatea medie necesară realizării producŃiei previzionate Cp) ( 3. NECESAR ProducŃia previzionată () 1. Capacitatea medie anuală (p) III. Capacitatea finală f) (C 5.i îmbunătăŃireafolosirii lor (Cm) prin intrarea în funcŃiune a noi capacităŃi n (C 4. Cres. realizează o cre§tere a capacităŃii de producŃie.) ( 2. Rc RESURSE 1. existentă la începutul perioadei de previziune. Cm = cre§terea medie a capacităŃii în cursul perioadei de previziune prin modernizarea utilajelor existente §i prin îmbunătăŃirea utilizării lor. Se calculează astfel: (2) CP=C i-Cs+C m+C n C s = capacitatea medie ce urmează a fi scoasă din funcŃiune în cursul perioadei de previziune.- fundamentează în mare măsură planul de investiŃii al agenŃilor economici în sensul realizării unei corelaŃii raŃionale între necesarul de noi capacităŃi de producŃie §i fondurile disponibile. Capacitatea scoasă din funcŃiunes)( C 3.Ci = capacitatea de producŃie iniŃială. realizează cre§terea de capacitate. .

. dintre care se evidenŃiază metoda normării §i metoda balanŃelor. care tinde să se apropie de 1 (respectiv de 100.7. . export . schema balanŃei se prezintă: SURSE În unităŃi naturale u. % 7 8 9 0 I.2. 63 .Ln = numărul lunilor de nefuncŃionare a capacităŃilor scoase din funcŃiune (lunile rămase până la sfar§itul anului. K c = p (4) Gradul de folosire a capacităŃii de producŃie este o mărime subunitară. Resurse energetice primare . Scăzând din capacitatea de producŃie producŃia previzionată.m 6 În mii t. Necesar de energie primară total.i termică e) consumuri energetice industriale f) în agricultură g) în transporturi h) pentru încălzit i) rezerve 29.diferenŃa de stocuri la producători Figura 2. balanŃele realizând tocmai corelaŃia dintre necesităŃi §i resurse.i cărbune cocsificabil pentru metalurgie d) energie primară pentru producerea de energie electrică s. se obŃine rezerva de capacitate. cu ajutorul relaŃiei: c L / s CL x L f cP=c.euri f) alŃi combustibili 27.Total: din care: 26. cant cant. Gradul de folosire a capacităŃilor de producŃie (Kc)se determină ca raport între volumul capacităŃilor previzionate (Qp) §i capacitatea medie de producŃie necesară în aceeasj perioadă (Cp).m. Import cocs cărbune cocsific abil cărbuni energeti ci ŃiŃei gaze naturale energie electric a 5 I.Lf= numărul lunilor de funcŃionare. R c =C p -Q p (5) 3. până la sfar§itul anului. % 2 3 4 NECESAR În unităŃi naturale u.3. Astfel. dacă se exprimă procentual). combustibil conv.În felul acesta se poate determina capacitatea medie anuală. În afara balanŃelor materiale tip. cant. 1 În mii t. consum intern a) în industrie b) materii prime pentru chimie c) cocs s.i des. se utilizează §i o serie de balanŃe specifice. după scoaterea din funcŃiune). ProducŃia internă a) cărbune b) ŃiŃei extras c) energie hidro d) energie nucleară e) lemn s.2. de la data intrării în funcŃiune a noilor utilaje. cant. combustibil conv.~ (3) 12 12 . din care: 28. BalanŃa energiei primare Pentru fundamentarea previziunii se utilizează mai multe metode.

BalanŃele valorice BalanŃele valorice reflectă. consumul final pe destinaŃii. ca §i pierderi în reŃele electrice de transport §i de distribuŃie. Editura §tiintifica. modalităŃile de reglare.iar pe de altă parte. iar la destinaŃii.BalanŃa statistică a legăturilor dintre ramuri. 1970.Folosirea balanŃei legăturilor dintre ramuri în elaborarea programului de producŃie al unei ramuri. Schema de principiu a acestei balanŃe este următoarea: 1. Bucure§ti. etc. Editura Politică. în expresie bănească.) Import de mărfuri (c. Credite pe termen scurt .3. bugetul statului (care prevede veniturile §i cheltuielile statului). comerŃul exterior. deoarece pe lângă valoarea operaŃiunilor de import-export de mărfuri.primite acordate c. M.7. consumul propriu al centralelor electrice . CONT CAPITAL (a + b + c) a. BALANłA COMERCIALĂ Export de mărfuri (f. prin care se urmare§te volumul §i structura resurselor §i a destinaŃiilor energiei termice sub formă de abur §i apă caldă §i fierbinte.o.3.ti. SERVICII Turism Transporturi §i telecomunicaŃii Dobânzi Venituri din investiŃii Alte servicii 3.BalanŃa legăturilor dintre ramuri. 1969. Eugen łigănescu . E. Bucures. W Leontieff -Analiza Input-Output. ERORI SI OMISIUNI 6. în care se reflectă mărimi agregate cum sunt: produsul naŃional.i.b. populaŃie . Principalele balanŃe valorice sunt: balanŃa economiei naŃionale (tabelul conturilor naŃionale.1. Cuantificarea fiecărui post din balanŃă. construcŃii.Simultan se întocmesc balanŃele: 30. transporturi §i telecomunicaŃii. materiale. Credite pe termen mediu §i lung . agricultură §i silvicultură. InvestiŃii de capital 5. o serie de proporŃii sintetice din economia naŃională. CONT CURENT (1 + 2) 4.36 3. În mod asemănător se elaborează balanŃa energiei termice. Bucures. pe de o parte consumul pentru industrie. SOLD BALANłĂ (3 + 4 + 5) 36 L.). care fac obiectul balanŃei comerciale. 64 . BalanŃele financiare au rolul de a echilibra relaŃiile bane§ti. Probleme metodologice. balanŃa comercială (care reflectă volumul operaŃiunilor de comerŃ exterior). 31. Editura §tiintifica. Capătă . BalanŃa deplăŃi externe BalanŃa de plăŃii externe are o sferă de cuprindere mai mare decât balanŃa comercială. 1974.ti. BalanŃa energiei electrice conŃine la resurse producŃia proprie §i importul. Bucure§ti. balanŃa de plăŃi externe (cuprinzând încasările §i plăŃile garantate de operaŃiuni economice §i extraeconomice cu străinătatea). iluminat public. ea include toate celelalte categorii de încasări §i plăŃi cu străinătatea scadente în perioada de previziune. tehnicile de elaborare §i analiză se pot înŃelege mai bine consultând lucrări în domeniu. Tovissi. Editura Academiei. Din cele arătate mai sus rezultă că s-a stabilit necesarul de materii prime.primite acordate b.f. energie în funcŃie de necesităŃile economiei determinate de volumul producŃiei §i al serviciilor. 3. export.7.) 2. łigănescu . combustibil.utilizări casnice.

Consumul (C).M. iar importurile la resurse). de regulă exporturile §i importurile.SBC . deci. BalanŃa de conturi BalanŃa de conturi sau balanŃa angajamentelor §i creditelor externe cuprinde aceleasj elemente ca §i balanŃa de plăŃi externe. se regăsesc §i în balanŃele materiale (exporturile la necesar. 35.2 ) 43.7. indiferent de momentul în care ele au fost contractate sau vor deveni scadente. Amortismentul (R). 37. 47. Venitul naŃional creat (VNC). Resurse totale (RT). 45. de regulă la 1 ianuarie a fiecărui an.2. Tabelul sintetic al economiei naŃionale. balanŃa generală a economiei folose§te indicatorii valorici. în balanŃa legăturilor dintre ramuri (exporturile în cadranul II.SBC (9 = 8 . 34.4 . Produsul intern brut la costul factorilor. PIBcf = PNB . InvestiŃii de capital străin (LS). PIBpp = PNB .(Ii + Sv) (10 = 8 . Export (Exp). RelaŃiile economice externe ale unei Ńări.Credite F. Valoarea serviciilor nemateriale (SN). SubvenŃii (SV).2 ) 46.3. InvestiŃia brută (ponderea brută de capital fix = FBCF). 33. Importul (Imp). 36. Cre§terea stocurilor §i rezervelor.(6 + 7)) 42. Produsul intern brut la preŃul pieŃei. numai că valorile înscrise în această balanŃă exprimă drepturile §i obligaŃiile Ńării respective la un moment dat. 39. 38. Produsul naŃional brut (PNB) PNB = VNC + R + SN + SBC ( 8 = 1 + 2 + 3 + 4) 40. iar importurile în cadranul III). FBCF = FNCF + R + IS 37 50. 49. Produsul naŃional net (PNN).4 ) 41.7. Impozite indirecte (Ii). VA = VNC + R (12= 1+2) 44. PNN = PNB-R (11 = 8 . Aur monetar 3. PI =M-R ( 1 4 = 1 3 . 51. după cum urmează: 32. MISCARI MONETARE Devize convertibile Conturi clearing . DestinaŃii totale (DT) DT = C + FBCT + (DS + R) + Exp + PI + SN 21 = 17+ 18 + (19) + 20 + 14 + 3 37 FNCF = investiŃia netă de capital fix 65 . Valoarea adăugată (produsul final = VA).I. ProducŃia intermediară (consumul intermediar = PI). RT = PI + R + VNC + SN + Imp + IS (16 = 14 + 2 + 1 + 3 + 15 + 5) 48. Soldul balanŃei comerciale (SBC). 52. Cheltuielile materiale de producŃie (n).

Analiza sistemelor complexe.8. Băncilă . Acest model. structura §i particularităŃile acestuia. însă. Ciobanu. ce leagă suprafaŃa oricărui cerc de raza sa. deci. grafic). de§i deŃine încă o funcŃie foarte importantă în previzionarea macroeconomică. §i permite descoperirea unor legături §i legităŃi greu de stabilit pe alte căi. care oferă o imagine intuitivă. de exemplu. §tiintifica §i Enciclopedică. în construirea unor reprezentări. pe medii. cu ajutorul model el or. procesul real studiat este înlocuit printr-un model. militarii în termen. Un exemplu în acest sens este modelul: S = ΠR2 . evidenŃiind în acest sens elevii §i studenŃii în vârstă de muncă de la învăŃământul de zi. dar cu incapacitate de muncă. organigramă. mai accesibil studiului."38 În §tiintele economice sunt folosite tot mai mult modelele de tip matematic datorită capacităŃii acestora de a condensa riguros esenŃialul §i posibilităŃii cuplării acestora cu calculatoarele electronice. 1982 66 . BalanŃa forŃei de muncă 9 9 BalanŃele forŃei de muncă reflectă raporturile ce se creează în procesul reproducŃiei lărgite a forŃei de muncă §i a repartizării acesteia pe ramuri §i domenii de activitate. materiale. BalanŃa cuprinde §i rezervele de forŃă de muncă.7. dar riguroasă în sensul structurii logice a fenomenului studiat. dacă sunt studiate relaŃiile fizice sau geometrice. Bucure§ti. care să asigure atingerea obiectivelor stabilite în condiŃiile §i cu respectarea restricŃiilor perioadei respective. în vederea alegerii celei mai convenabile soluŃii. I. este un model matematic deoarece reprezintă o abstractizare a unui sistem prin intermediul unor simboluri matematice. alcătuind împreună un instrument foarte puternic de investigaŃie §tiintificS. denumite modele. necoerenŃa conŃinutului balanŃelor materiale la nivel central. 38 Gh. Modelul poate fi definit ca o reprezentare abstractă §i simplificată a realităŃii. Sistemul de balanŃe expus. valorice.3. Modelarea permite o cunoa§tere mijlocită a realităŃii. nu mai corespunde pe deplin cerinŃelor fundamentării previziunilor. Ed. sau în profil teritorial. §omerii. Modelele economico-matematice au rolul de a oferi variante posibile de evoluŃie §i structurare a activităŃii economico-sociale viitoare. pe forme de proprietate. Prin metoda modelării. Gh. §i de muncă sau balanŃe de mare sinteză. modelul utilizat trebuie să reprezinte fidel proprietăŃile. populaŃia casnică în vârstă de muncă aptă de muncă. Metoda modelării economico-matematice Analogiile model-realitate au un rol important. pentru a reprezenta fidel realitatea trebuie să se sprijine pe teoria economică ce formulează categoriile. Partea a doua a balanŃei se referă la repartizarea populaŃiei ocupate pe cele trei sfere. uneori fiind chiar indispensabile. în cunoa§terea fenomenelor §i proceselor reale. Sunt §i vor fi utilizate balanŃele în economie. 3. Pentru ca rezultatele modelării să poată fi extinse asupra procesului real studiat. Forma concretă a unui model depinde de scopul în care va fi utilizat. pe ramuri ale acestora. Astfel. modelul va avea forma unei scheme (diagramă de flux. pe baza cărora se poate realiza o mai bună înŃelegere §i o mai profundă cunoa§tere a realităŃii. Prin urmare "modelul este o reprezentare izomorfă a realităŃii. fără însă ca simplificarea să denatureze caracteristicile esenŃiale ale realităŃii studiate. Modelele economico-matematice. Boldur.4. trebuie însă să avem în vedere caracterul prea mare de agregare a acestora. Metoda modelării constă. conceptele §i legile obiective ale realităŃii economice. modelul se construie§te în termeni simbolici. De cele mai multe ori. cerinŃelor etapei actuale de trecere de la o economie supercentralizată la o economie de piaŃă. În partea de resurse de forŃă de muncă se porne§te de la populaŃia în vârstă de muncă la care se adaugă populaŃia activă sub sau peste limita vârstei de muncă §i se scade populaŃia în vârstă de muncă.

. funcŃia de producŃie exprimă relaŃia dintre volumul producŃiei obŃinute (output) §i volumul resurselor utilizate (input). Calitatea cea mai importantă a unui model constă în puterea pe care o are de a prevedea evenimentele viitoare.În conducerea §i previzionarea activităŃii economico-sociale se folosesc o multitudine de modele economico-metematice. Procesul modelării cuprinde mai multe etape: a) cunoa§terea detaliată a realităŃii sistemului care se modelează.modelele dinamice (reprezintă evoluŃia în timp a fenomenelor sau proceselor economice studiate). etc. cu respectarea unui sistem de restricŃii. unjudeŃ. c) testarea modelului. 3. folosirea modelului pentru perioada de previziune. se transferă proprietăŃile sistemului real asupra modelului. stabilirea tipului de model folosit.modele bazate pe funcŃii de producŃie (surprind legătura cauzală §i corelaŃii multiple între rezultatele activităŃii de producŃie §i factorii de producŃie). . Este etapa cea mai importantă deoarece ea finalizează rezultatele §i deci oferă dovada valorii procesului de modelare realizat. d) aplicarea modelului la problema de previziune propriu-zisă.modelele statice (reprezintă fenomenele sau procesele economice la un moment dat). luând ca bază ultimele date statistice disponibile.Microeconomie. Acestea pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: a) în funcŃie de factorul timp există: .modele input-output.8. b) construirea propriu-zisă a modelului matematic. Editura Economica. stabilirea orizontului de timp (lung. obŃinându-se astfel o descriere a sistemului cercetat. Această etapă se referă la: 1.modelele de simulare (descriu §i studiază comportamentul unui sistem real. . mediu sau scurt). înainte de a fi utilizat pentru fundamentarea deciziilor trebuie testat. organizatorice §i de calificare. 39 Toader Gherasim . 3. 2. a variabilelor exogene §i endogene §i a notaŃiilor corespunzătoare. Orice model. precum §i validarea acestora din punct de vedere al corectitudinii calculelor §i al plauzibilităŃii soluŃiei oferite factorilor de decizie. efectuarea unei analize retrospective §i a unei diagnoze asupra sistemului real. 2. o ramură. b) în funcŃie de tehnica de elaborare există: . Această etapă se referă la: 1. .39 Prin urmare. 1993 67 . analiza §i interpretarea rezultatelor obŃinute.1. tehnice. Această etapă se referă la: 1.). stabilirea componentelor modelului. Modele previzionale bazate pe funcŃii de producŃie Prin funcŃie de producŃie se înŃelege expresia matematică a legăturilor care există între cantităŃile consumate din diferiŃi factori de producŃie §i cantităŃile maxime de bunuri care pot fi obŃinute în anumite condiŃii naturale. În această etapă se stabile§te de fapt corespondenŃa între sistemul real studiat §i modelul utilizat. Pentru testarea modelului se culeg §i se sistematizează un fond corespunzător de date statistice concludente pentru analiza retrospectivă. Analiza rezultatelor obŃinute prin testarea modelului cu date din perioada trecută permite evidenŃierea abaterilor faŃă de datele statistice §i oferă baza de orientare asupra îmbunătăŃirilor care trebuie sau pot fi aduse modelului. în scopul controlării §i dirijării viitoare a sistemului). alegerea sistemului real care este supus modelării (ansamblul economiei naŃionale.modelele de optimizare (realizează căutarea unei soluŃii optime sau apropiate de optim pentru fenomenul studiat). 2.

se determină coeficientul de substituŃie (S) a factorilor L §i K. În cazul în care combinaŃia utilizată iniŃial este cea corespunzătoare punctului A §i trebuie să se renunŃe la o cantitate mică ΔL din factorul muncă. ceea ce ridică problema analizei §i stabilirii unei corelaŃii juste între cei doi factori de producŃie.parametru ce arată proporŃia cre§terii producŃiei peste cre§terea determinată de sporirea factorilor L §i K. În această analiză se porne§te de la realitatea că acelasj volum al producŃiei se poate obŃine prin diferite combinări ale celor doi factori de producŃie. cele mai utilizate fiind funcŃiile de tip Cobb-Douglas.coeficientul de elasticitate al producŃiei în raport cu factorul muncă (ne arată cu câte procente create producŃia la o cre§tere cu un procent a factorului muncă). pentru menŃinerea pe izocuantă (acela§i nivel al producŃiei) trebuie să se utilizeze o cantitate suplimentară din factorul K. pentru a economisi muncă este necesar un volum mai mare de capital. Acelasj volum al producŃiei (Y) poate fi obŃinut în punctul A cu o combinaŃie de factori (LA. K . fi > 0 Y . a . KA) sau în punctul B cu o combinaŃie (LB. îmbrăcând forma: Y = A-L a -K p A>0.producŃie. Panta izocuantei în punctul A este tangenta unghiului format de dreaptaAB §i axa OL a sistemului de coordonate: 68 . în scopul combinării optime a acestora. P .Sunt cunoscute multe tipuri de funcŃii de producŃie. se bazează pe doi factori de producŃie fundamentali: muncă §i capitalul. exprimată în număr ore de muncă. a > 0. Coeficientul de substituŃie (S) poate fi definit pornind de la panta izocuantei corespunzătoare nivelului de producŃie dat (Y). Totalitatea combinaŃiilor de factori de producŃie (L §i K) care permit obŃinerea aceluia§i volum al producŃiei (Y) este evidenŃiată de către izocuantă (curbă de egală producŃie): După cum se observă §i din figura de mai sus. în condiŃiile menŃinerii aceluiasj volum de producŃie. În acest scop.capital. L) = constant KB KA Lc LB L A L Izocuantă Figura 2.munca. care exprimă volumul suplimentar dintr-un factor de producŃie necesar pentru înlocuirea unei unităŃi din celălalt factor de producŃie.4. L . KB).coeficientul de elasticitate al producŃiei în raport cu factorul capital (ne arată cu câte procente create producŃia la o cre§tere cu un procent a factorului capital). în forma lor iniŃială. K' Y = f(K. Pe baza funcŃiilor Cobb-Douglas se poate realiza: a) o analiză a posibilităŃii substituirii factorilor de producŃie (munca §i capitalul) în condiŃiile menŃinerii nivelului producŃiei. A . FuncŃiile Cobb-Douglas.

de scăderea eficienŃei factorilor de producŃie dincolo de un anumit nivel (nivel maxim). de dezvoltarea ciclică a factorilor de producŃie. Dacă α + β = 1 se obŃine o relaŃie ce exprimă legătura dintre productivitatea muncii (W) §i gradul de înzestrare cu capital al persoanelor ocupate (g): . însă. în condiŃiile scăderii volumului de muncă cu 1% (— = -1%) §i menŃinerea neschimbată a producŃiei: K β β 100 Substituibilitatea se poate realiza. dL Deoarece funcŃiile de tip Cobb-Douglas se bazează pe cei doi factori de producŃie (L §i K) putem scrie: Y =f(K. LA-LB AL Dacă cei doi factori (L §i K) suferă variaŃii relativi mici (ΔL —» 0. L). numai între anumite limite deoarece este condiŃionată de volumul §i structura investiŃiilor. Δ K» 0) atunci: dK ΔL * dL Deoarece S = tgα rezultă că: S =--------. adică randamentul (eficienŃa) factorilor L §i K este constant se verifică egalitatea: α + β = 1. = w fC Y L L L K L K Atunci când producŃia variază proporŃional cu variaŃia volumului celor doi factori.=-------. (dL §i dK) atunci variaŃia producŃiei (dY) va fi: dY dY dY = — dL +----dK (s-a obŃinut prin derivarea funcŃiei Y =f(K.. adică dY = 0. gradul de înzestrare cu capital al persoanelor ocupate (g = K) §i eficienŃa folosirii fondurilor fixe (e = Y). Dacă cei doi factori de producŃie suferă variaŃii relativ mici. deci variaŃia producŃiei este zero. dL dK Datorită faptului că volumul producŃiei rămâne neschimbat.K B -K A AK t g α = B A . . vom avea: d Y d Y ~ d d Y * — * ULJ dL dK m \ dK 0 0 dK dL d Y d Y dK dL dK 1 d^ dK (1) A-a-La'1 -Kp A-f5-La-Kp-1 α K J3 L dK α dL =>-----=-----------K βL dL β dK Pe baza relaŃiei (1) de mai sus putem determina cre§terea procentuală a volumul ui de capital. L)). Y b) EvidenŃierea legăturii dintre productivitatea muncii (W = Y). L K .

69 .

ritmul de cre§tere al muncii §i ritmul de cre§tere al capitalului. este necesară o asociere a modelelor bazate pe funcŃii de producŃie cu alte metode. În avem: Rezultă că: - \t a ) αβt(K ) Această relaŃie surprinde legătura dintre ritmul de cre§tere al producŃiei.parametru care exprimă influenŃa progresului tehnic. I. Constantin . L. exprimă cre§terea procentuală a producŃiei (Y) peste cre§terea determinată de sporirea volumului factorilor muncă (L) §i capital (K) în ipoteza că în fiecare an t se înregistrează acela§i spor al progresului tehnic.L" ■ Kf αβrt se obŃine: = A. r se poate face pentru o perioadă trecută.baza logaritmilor naturali. r . rL ritmurile medii de cre§tere ale producŃiei. funcŃiile de tip Cobb-Douglas prezintă un inconvenient: extrapolează coeficienŃii de elasticitate ai producŃiei în raport cu factorii de producŃie §i rata progresului tehnic din perioada trecută. Nicolae. K P . Determinarea parametrului A §i a coeficienŃilor α.rata progresului tehnic. rK. 40 V. . Notând cu rY. β. analitice. e . al muncii §i al capitalului în anul t este dat de expresiile: L Lt r= ) Dacăînlocuimaceste expresiiîn relaŃia: YA L A. când contribuŃia în timp a factorilor de producŃie poate suferi modificări importante. litografia ASE. Dacă se ia în considerare progresul tehnic (care determină cre§terea eficienŃei utilizării factorilor de producŃie). 1978.A-K -I}~ L a p P ------------------- Y A-La-Kp = AW=—= L L Tir În acest caz. c) EvidenŃierea legăturii dintre ritmul de cre§tere al producŃiei §i ritmurile de cre§tere ale celor doi factori (muncă §i capital).Probleme cu rezolvări privind planificarea §i prognozarea economicosocială.\t 1 Y i)=A. nivelul producŃiei. t . Din acest motiv.unde: ert . capitalului §i muncii într-un interval dintre un an de bază (anul 0) §i un an t. mai ales pentru studiile de prognoză.I anul de bază % . coeficientul β arată cu câte procente va create productivitatea muncii (W) atunci când gradul de înzestrare cu capital (g) create cu un procent. Grădinaru. funcŃia Cobb-Douglas îmbracă forma: Yt =A-L?-Kf-ert.factorul timp. folosind metoda celor mai mici pătrate.40 De§i sunt utile într-o serie de analize economice.

70 .

xn)... reprezintă vectorul disponibilului de resurse (bi .. O problemă de programare liniară are următoarea formă generală: Ax-b < x>0 min ( max ) f = c . cre§terea producŃiei fiind inferioară cre§terii volumului factorilor de producŃie.. Aceste probleme urmăresc de fapt (1) (2) (3) 71 ... de asemenea liniară.. cu ajutorul modelelor formate dintr-un sistem de restricŃii (ecuaŃii sau inecuaŃii) liniare sau neliniare §i funcŃii obiectiv liniare sau neliniare (de minimizare sau maximizare). Astfel: ... ne aflăm în situaŃia unei probleme de programare liniară. În categoria modelelor de optimizare se înscriu problemele de programare matematică. reprezintă vectorul variabilelor (necunoscutele ce urmează a fi determinate prin rezolvarea problemei). Una dintre categoriile tipice de probleme rezolvate prin programarea liniară este alocarea resurselor între diferite activităŃi cărora le sunt necesare. În funcŃie de natura sistemului de restricŃii §i a funcŃiilor obiectiv se aplică metode diferite pentru obŃinerea soluŃiei optime.. c2. randamentul (eficienŃa) factorilor de producŃie este descrescător... . Se bazează pe o mare diversitate de procedee matematice §i au aplicare atât la nivel macroeconomic cât §i microeconomic... funcŃiile obiectiv exprimă scopul urmărit.c = (c1.. 3.... . Vectorul x conŃine variabilele ce vor fi determinate prin soluŃionarea problemei de programare liniară.dacă α / β > 1 ... o matrice de dimensiune nxm. . Obiectul programării matematice îl constituie găsirea celei mai bune soluŃii pentru o problemă tehnico-economică. . x2 ... Din mulŃimea soluŃiilor sistemului de restricŃii se caută acea soluŃie care optimizează (prin minimizare sau maximizare) funcŃiile obiectiv. însă. ce poate fi de minim sau de maxim. .dacă α + β > 1. CondiŃiile (2) reprezintă restricŃiile de nenegativitate a variabilelor...b = (b 1.consumul specific din resursa i pentru obŃinerea unei unităŃi din xj)..... Dacă modelul pentru rezolvarea unei probleme este alcătuit dintr-un sistem de restricŃii liniare §i o funcŃie obiectiv....8. Modele de optimizare Modelele de optimizare se caracterizează prin căutarea unei soluŃii optime sau apropiate de optim pentru fenomenul studiat.dacă α + β < 1.. reprezintă vectorul coeficienŃilor funcŃiei obiectiv.. cre§terea producŃiei fiind superioară cre§terii volumului factorilor de producŃie..2.. dezvoltarea economică se bazează pe o tehnică ce folose§te un volum mare de muncă. randamentul (eficienŃa) factorilor de producŃie este crescător.. bm). cn)..cantitatea disponibilă din resursa i).. este vectorul termenilor liberi.A = (aij). reprezentând instrumentul principal pentru optimizarea deciziilor. FuncŃia (3) reprezintă funcŃia obiectiv (funcŃia scop).. MatriceaA §i vectorii b §i c conŃin constante cunoscute care definesc restricŃiile problemei. reprezintă coeficienŃii tehnologici ai problemei (aij .. RestricŃiile exprimă condiŃionările problemei.. Programarea matematică este una dintre cele mai utilizate metode de optimizare. determinarea coeficienŃilor α §i β pentru o perioadă trecută evidenŃiază caracteristicile dezvoltării economice din perioada respectivă..În acela§i timp. CondiŃiile (1) reprezintă restricŃiile tehnico-economice impuse problemei... ..x unde: x = (x1...

etc) R1. se înŃelege o problemă de programare liniară care verifică următoarele reguli: 41 Un exemplu concret de rezolvare a unei probleme de programare liniară cu ajutorul algoritmului Simplex se gases. P3) §i a funcŃiei obiectiv (profitul maxim ce se poate obŃine). energie. Gh. P3. Având o problemă de programare liniară (numită primală). Ax b adică: x > 0 max \ x > 0 min f == f cx sau A x b cu ajutorul următoarelor transformări: 1) transformarea minimului în maxim. Algoritmul Simplex este o metodă iterativă de obŃinere a soluŃiei optime pentru o problemă de programare liniară. x3 (cantităŃile ce se vor realiza din produsele P1. sau invers. P3. 3) ax = b este echivalent cu ax < b §i ax > b. . astfel încât profitul total să fie maxim. Boldur-LăŃescu. Disponibilul din fiecare resursă.x 2. Un exempluîn acest sens este următorul: Pentru realizarea produselor P1. Orice problemă de programare liniară poate fi adusă la forma sa canonică. ce trebuie realizate din produsele P1. se utilizează resursele (care pot fi: materii prime. P2. x2. 5) restricŃiile condiŃiile de nenegativitate funcŃia obiectiv max()9x1 + 7x2 + 5x3) A = 6 5 2^ 1 2 TJ Rezolvarea problemei constă în determinarea variabilelor x1.ti. materiale. se realizează prin înmulŃirea cu (-1). în a§a fel încât să se obŃină maximul unui indicator de eficienŃă. R2. I. profitul adus de fiecare produs §i consumurile specifice ale resurselor pentru realizarea unei unităŃi din fiecare produs sunt redate în tabelul următor: Tabel2 Produs Resurse R1 R2 Profit P1 6 1 9 P2 5 2 1 P3 Disponibil 200 100 - 2 7 5 Se pune problema determinării cantităŃilor x1. autori: Gh. 114-115. P2. 100) c = (9. Băncilă.41 În fundamentarea deciziilor privind alocarea judicioasă a resurselor un rol important îl are duala unei probleme de programare liniară. 2) transformarea sensului unei inegalităŃi. x2. se realizează astfel: min/(x) = ) max(. te în "Analiza sistemelor complexe".repartizarea resurselor disponibile pentru diferite activităŃi cărora le sunt necesare.( ) ) . Majoritatea problemelor de programare liniară se rezolvă prin aplicarea algoritmului Simplex. Cioban. 7. x3. Modelul acestei probleme de programare liniară este următorul: 6x1 + 5x2 + 2x3 < 200 x 1 +2x 2 +7x 3 <100 x1 . prin duala sa. Bucures.x3 >0 unde: b = (200. P2. pag. 1982. Editura Stiintifica §i Enciclopedică.

72 .

(variabile duale). dacă problema primală este următoarea: \Ax>b \x > 0 [min cx problema duală va fi: A y c u>0 maxbu §i ele formează un cuplu de probleme duale. caracterului său 73 . însă.1. deoarece min(201y1 +100y2) = min(200y1 +100y2 +y1). matricea A'=(a'ij) din problema duală este transpusa matricii A=(aij) din problema primală. 6xx + 5x2 + 2x3 < 200 IJCJ +2JC2 +7JC3 < 100 primală JC . adică: mm ex = maxbu. adică numărul variabilelor este mare §i prin urmare numărul de restricŃii este mare. dacă primala este de minim. 4. > 0 lx2 Interpretarea economică a dualităŃii: Prin rezolvarea dualei se determină valorile yi (y1 §i y2). atunci valoarea funcŃiei obiectiv va create cuy1. Utilizarea modelelor de programare liniară la nivelul economiei naŃionale ridică. avem: preŃurile umbră yi ne arată cu cât se modifică valoarea funcŃiei obiectiv atunci când se modifică disponibilul de resurse.. atunci valoarea funcŃiei obiectiv va scădea cu y 2 deoarece min(200y1 + 99y2) = min(200y1 +100y2 -y2). dacă în primală mic§oram una dintre componentele vectorului b (de exemplu b 2 = 99 în loc de 100). 2. Pentru orice cuplu de probleme duale valorile funcŃiilor obiectiv coincid. duala este de maxim §i invers. Modele de programare liniară utilizate la nivelul economiei naŃionale sunt de proporŃii mari. 3. 5. numărul variabilelor yi. x x x În cazul problemei noastre. Prin urmare preŃurile umbră y1 §i y2 ne arată cu cât create (scade) profitul când se mare§te (mic§oreaza) disponibilul de resurse. numite preŃuri umbră (shadowprice). o serie de probleme datorită complexităŃii deosebite a sistemului economiei naŃionale. avem următorul cuplu de probleme duale: 6yi +y 2 >9 5y l+2y 2 >7 duala 2y x + 7j 2 ^ 5 +100j2) . Formulând concluzia pentru cazul general al unui cuplu de probleme duale. au fost transpuse în programe pentru calculatoarele electronice astfel încât. în problema duală este egal cu numărul restricŃiilor în problema primală. numărul restricŃiilor în problema duală este egal cu numărul variabilelor din problema primală. nu constituie o problemă deosebită rezolvarea unor probleme cu număr mare de variabile. Prin urmare. Însă metoda simplex. preŃurile umbră se folosesc în analiza economică a problemei astfel: dacă în primală mărim una dintre componentele vectorului b cu o unitate (de exemplu b1 = 201 în loc de 200). precum §i alte metode de rezolvare a problemelor de programare liniară. De asemenea. Dualitatea este studiată pe forma canonică a unei probleme de programare liniară. vectorul termenilor liberi al uneia dintre probleme devine vector al coeficienŃilor funcŃiei obiectiv pentru cealaltă problemă.

dacă într-un model de programare liniară. Problema poate fi abordată deterministic. următoarele situaŃii: 74 . înlocuind vectorul b cu vectorul M(b) ale cărui componente sunt valorile medii M(b1). o mulŃime vagă (fuzzy) se define§te asociind printr-un procedeu oarecare feicărui elementX. deoarece el se modifică în timp..1]... 2. considerând funcŃia obiectiv ca fiind / = () • X.. bi. . Programarea flexibilă (programarea cu restricŃii §i obiective vagi) Modelarea anumitor situaŃii economice face necesară introducerea unor variabile care să poată reflecta imprecizia. a) Programarea stohastică cu vectorul C aleator. adică /' = (). M(c2). un element X poate să aparŃină sau să nu aparŃină lui A. cj sunt variabile aleatoare cu o anumită repartiŃie. Prin urmare.... ci o mulŃime de valori cărora li se asociază un grad de apartenenŃă la o anumită proprietate.. 3.. reprezentând gradul funcŃiei de apartenenŃă g(x).3.... În această situaŃie există următoarele posibilităŃi de abordare a problemei: 1. programarea multicriterială..K2. Dacă avem o mulŃime obi§nuita (nevagă) A.. Mărimile vagi (fuzzy) sunt mărimi care nu au o valoare unică.. Cu această funcŃie de repartiŃie se gase§te valoarea medie a minimului sau maximului funcŃiei obiectiv. în acest caz...8. problema se nume§te stohastică. b) Programarea stohastică cu vectorul b aleator 1. cn.... dificultăŃii tratării aspectelor de neliniaritate §i multicriterialitate. În cazul mulŃimilor vagi gradul de apartenenŃă g(x) ia valori cuprinse în intervalul [0. M(bn) ale variabilelor aleatoare b1.3.. unul dintre parametrii este preŃul. Prin găsirea funcŃiei de repartiŃie problema de programare stohastică nu este rezolvată complet. De exemplu.. M(cn) ale variabilelor aleatoare c1. deci coeficienŃii cj din funcŃia obiectiv / = cx sunt variabile aleatoare. în cazul mulŃimilor obi§nuite gradul de apartenenŃă g(x) al unui element X la mulŃimeaA (ce are o anumită proprietate) este 1.. pentru că insasj funcŃia obiectiv devine o variabilă aleatoare. daca X e A v ' [0... Deci.... un număr cuprins între 0 §i 1. Problema poate fi abordată deterministic. iar alegerea valorii acesteia este realizată de către decident. [\..... c2. Pentru o problemă stohastică nu mai are sens optimizarea (maximizarea sau minimizarea) funcŃiei obiectiv.. folosindu-se programarea stohastică. -.. inexactitatea ce poate să apară în practica economică. Într-o unitate economică. programarea flexibilă.. de exemplu.. caracterului aleator §i incert al multor dintre variabilele §i parametrii modelului macroeconomic. łinând cont de aceste considerente se poate realiza o îmbunătăŃire a performanŃelor modelelor de programare liniară prin identificarea corectă a formei analitice a funcŃiilor ce compun modelul §i surprinderea neliniarităŃilor.. daca XiA Prin urmare. 3. se determină funcŃia de repartiŃie a valorii optime a funcŃiei obiectiv. FuncŃia de repartiŃie ne oferă mulŃimea valorilor funcŃiei obiectiv.. la întocmirea unui program de producŃie în funcŃie de cerinŃele pieŃei pot să apară.8. Adaptarea algoritmului simplex pentru determinarea repartiŃiei soluŃiei optime. putem considera preŃul o variabilă aleatoare... Adaptarea algoritmului simplex pentru determinarea repartiŃiei soluŃiei optime.. Programarea liniară stohastică Dacă într-o problemă de programare liniară cel puŃin unul dintre coeficienŃii aij. M(b2). 3. unde M(c) este vectorul ale cărui componente sunt valorile medii M(c1). în cazul apartenenŃei §i 0 în cazul neapartenenŃei..1.dinamic. bi.. Pentru a indica apartenenŃa se poate folosi o funcŃie g(x). Se consideră ca funcŃie obiectiv valoarea medie a funcŃiei f = cx. Manevrarea datelor inexacte (vagi) conduce la programarea flexibilă (programarea cu restricŃii §i obiective vagi).. ale cărei valori indică dacă X aparŃine sau nu lui A: .

Fuzzyficarea unei probleme de programare liniară: O problemă de programare liniară poate fi scrisă sub următoarea formă : AX<bx (1) A2X > b2 X>0 min(max)f = cx unde A = (aij) este matricea coeficienŃilor tehnologici (A1. Procesul de fuzzyficare constituie obiectivul unei concepŃii ce presupune o deosebită capacitate de adaptabilitate §i flexibilitate. T(T1 §i T2 sunt părŃi ale lui T) este un vector ale cărui elemente ti.1. 75 . Scrierea problemei de programare liniară în termeni vagi se poate realiza în 3 variante a) cu restricŃii vagi 'AXX< b1 (1) < (2) (3) A2X>b 2 X>0 min(max)f = cx () ()3 b) cu obiective vagi 'AxX<bx A2X>b2 X>0 min(max)f « cx (1) () ()3 c) cu restricŃii §i obiective vagi: 'AXX< bx (l) A2X>b 2 (2) 'X>0 (3) min(max)f « cx Fuzzyficarea restricŃiilor constă în relaxarea cu ajutorul unor toleranŃe T1 §i T2. b (b1 §i b2 sunt părŃi ale lui b) este vectorul disponibilului de resurse. A2 sunt părŃi ale matricii A) de dimensiune nx m. resursele sunt insuficiente. În această situaŃie problema de programare liniară se transformă într-o problemă de programare flexibilă. i = . În această situaŃie problema se modelează §i se rezolvă cu ajutorul programării liniare. Formularea vagă a restricŃiilor devine : \AxX<bx (l) ^ A x X<b x +T x [A 2 Xyb 2 (2) ^ A2X>b 2-T 2 Prin relaxarea restricŃiilor se urmare§te obŃinerea celei mai mici abateri de la obiective în condiŃiile suplimentării disponibilului de resurse cu cele mai mici cantităŃi posibile.1n sunt valori pozitive. resursele sunt suficiente. Deci fiecărei restricŃii i se asociază o mulŃime vagă din R (mulŃimea numerelor reale) definită printr-o funcŃie de apartenenŃă g(x) care semnifică gradul de satisfacere a restricŃiei. 2. Transformarea unui model de programare liniară într-un model de programare flexibilă (fuzzyficarea unei probleme de programare liniară) se realizează prin asocierea unor toleranŃe atât restricŃiilor cât §i funcŃiei obiectiv.

4. Acest tip de modele de simulare necesită folosirea calculatoarelor electronice pentru realizarea experienŃelor asupra modelului. FuncŃiile cele mai frecvent utilizate în calculul gradelor de apartenenŃă sunt funcŃiile exponenŃiale. ale căror componente sunt astfel concepute §i interconectate încât să reprezinte componentele corespunzătoare ale sistemului real §i mai ales interdependenŃele lor (de exemplu.8. Simularea este definită ca fiind "o tehnică de utilizare a experimentelor cu calculatorul electronic. Fuzzyficarea funcŃiei obiectiv. cele mai utilizate în practica economică sunt modelele matematice de simulare. Un model formal al unui sistem economic complex nu este altceva. care implică utilizarea unor modele matematice §i logice care descriu comportarea unui sistem real (sau a unor componente ale sale) de-a lungul unei perioade mari de timp". În cazul sistemelor cu evoluŃie în timp trebuie să se evidenŃieze corect în timp elementele sistemului. 76 . producŃia industrială experimentală în faza pilot. iau valori discrete care se schimbă mereu. FuncŃia de apartenenŃă h(x) a mulŃimii vagi se define§te analog cu cele pentru restricŃiile vagi. decât o reprezentare abstractă a sistemului real. în cadrul unor noi procese tehnologice).42 Într-un model matematic de simulare pot să apară următoarele elemente: a) variabile §i parametrii de intrare. Dintre aceste categorii de modele de simulare. Ipotezele pe care se bazează un model de simulare se caracterizează prin faptul că urmăresc descrierea proceselor dinamice care pot influenŃa comportamentul sistemului economic studiat. Adică: CX < d0 + o pentru funcŃia de minim CX >d 0-t o pentru funcŃia de maxim În felul acesta funcŃia obiectiv s-a transformat în restricŃie vagă. 1977. Editura Tehnică. 42 Văduva I. Aceasta se realizează cu ajutorul variabilei "ceas" care cronometrează momentul atins în evoluŃia sistemului. Prin urmare.Modele de simulare cu calculatorul. care sunt alcătuite în întregime din simboluri abstracte. Parametrii de intrare au valori ce rămân nemodificate în tot timpul procesului de simulare. Modele de simulare Pentru studierea comportamentului sistemelor economice complexe în diverse ipoteze sunt utilizate frecvent modelele. etapa în care toate variabilele iau valori constante numindu-se pas al simulării. Un tip de model formal utilizat în practica economică este §i modelul de simulare. ce se reprezintă grafic printr-o schemă logică §i care prezintă dependenŃa variabilelor de iesjre de variabile de intrare §i operaŃiile aritmetice necesare executării unui pas al simulării. Există trei categorii principale de modele de simulare: modele fizice. un model de simulare descrie §i studiază comportamentul unui sistem real. ce reprezintă construcŃi iîn miniatură a sistemului real corespunzător (de exemplu. b) variabile §i parametrii de ie§ire. modele analogice.ti. Bucures. . c) variabila "ceas". construcŃiile mecanice care reprezintă sisteme de producŃie §i distribuŃie). Valorile variabilelor de ie§ire sunt rezultatele simulării iar parametrii acestor variabile sunt parametrii de ie§ire. d) un algoritm. în scopul controlului §i dirijării viitoare a sistemului. construită pe baza descrierii lui printr-un ansamblu de ipoteze formulate explicit. constă în fixarea unui prag de realizare dR0 GR căruia i se admite o toleranŃă tR0 G R (stabilită de către decidenŃi). modele matematice.Expresia analitică a funcŃiei g(x) este stabilită de către decidenŃi §i depinde de natura problemei economice. 3. Variabilele de intrare se determină după un anumit procedeu sau se generează aleatoriu în funcŃie de anumiŃi parametrii de intrare.

Presupune alegerea valorilor variabilelor §i parametrilor de intrare astfel încât prin simulare să se acopere cât mai multe posibilităŃi reale ale sistemului. g) validarea modelului de simulare. e) verificarea modelului §i testarea parametrilor. Pe baza datelor reale culese §i folosind procedee din statistica matematică se determină parametrii de intrare ai modelului. BănuŃa . 43 Gh. Editura §tiintifica §i Enciclopedică. prin care se indică repartiŃia acestora) care redau legătura dintre variabile §i comportarea sistemului. verificarea valabilităŃii modelului de simulare. Modele interramuri (BLR) În cadrul modelării economico-matematice un loc aparte îl ocupă modelele interramuri cunoscute sub denumirea de balanŃe de legături dintre ramuri (BLR).Analiza sistemelor complexe. etc. Experimentele pe model se realizează prin generarea unor variabile aleatoare legate funcŃional de soluŃie. Scopul modelului matematic de simulare este următorul: pornind de la diferite valori ale variabilelor de intrare să determine valorile corespunzătoare ale variabilelor de iesjre §i să aleagă apoi acele valori ale variabilelor de intrare care conduc la îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru sistemul real supus simulării. reflectând interdependenŃele dintre ramurile economiei naŃionale. cu ajutorul testelor de concordanŃă dacă parametrii de intrare au fost corect estimaŃi. f) prezentarea algoritmului simulării prin intermediul unei scheme logice §i scrierea apoi a programului de calcul folosind un limbaj de programare. În această etapă se iau decizii cu privire al aplicarea rezultatelor sau reluarea simulării pentru a obŃine noi date simulate. b) culegerea §i prelucrarea preliminară (ordonarea. Presupune interpretarea rezultatelor obŃinute. parametrilor §i a relaŃiilor funcŃionale corespunzătoare problemei. 1982 77 .simulare de tip "joc".e) relaŃii funcŃionale exprimate prin identităŃi §i caracteristici operative (ipoteze ce se fac asupra variabilelor aleatoare. ipotezelor de lucru §i efectelor ce trebuie estimate. dacă relaŃiile funcŃionale reflectă destul de bine dependenŃa dintre componentele sistemului real. Se verifică. Bucure§ti. obŃinându-se astfel informaŃii despre soluŃia problemei deterministe.simulare Monte Carlo. c) formularea modelului matematic. Ciobanu. . Presupune stabilirea variabilelor.5. Gh. I. Simularea Monte Carlo asociază unei probleme deterministe un model aleator. Boldur.8. înregistrată pe un anumit suport. dacă toate variabilele esenŃiale au fost prinse în model. Aceste date ajută la: îmbunătăŃirea formulării problemei. BLR are un caracter sintetic. formularea modelului matematic. Presupune stabilirea obiectivelor ce trebuie să fie atinse. Putem spune că un model de simulare matematică este un sistem de relaŃii matematice prin intermediul cărora sunt caracterizate procesele dinamice posibile în sistemul real. sistematizarea. Presupune testarea programului pentru soluŃii particulare cunoscute. i) analiza datelor simulate. Un proces de simulare presupune parcurgerea următoarelor etape:43 a) formularea problemei. Se cunosc două tipuri de simulare: . 3. d) estimarea parametrilor caracteristicilor operative. În situaŃia în care apar neconcordanŃe se reia formularea problemei.) a datelor reale. Simularea de tip "joc" constă în experimentarea pe un model matematic al realităŃii. §i în acelasj timp detaliat. h) planificarea experienŃelor de simulare. prin acordarea unor valori arbitrare asupra variabilelor de intrare §i urmărirea efectului asupra variabilelor de ie§ire §i asupra uneia sau mai multor funcŃii obiectiv.

pentru consumul final (neproductiv). Cadranul I.5. iar rândurile exprimă ie§irile. în efectuarea unor calcule de planificare §i prognoză. 3. livrările fiecărei ramuri. fiecare cadran conŃinând un anumit număr de linii §i coloane. Cadranul III. k=1 78 . beneficiul. Cadranul III conŃine §i o linie de total. amortizare.BLR este un model economico-matematic al producŃiei §i consumului fiecărei ramuri de activitate din economia naŃională. Numărul de rânduri §i coloane ale tabelului depinde de gradul de complexitate al economiei naŃionale §i scopul care se urmare§te în analiză. unde: F yy i ^ytf .5. În tabelul "intrari-ie§iri" producŃia fiecărei ramuri este evidenŃiată sub două aspecte: . Legăturile dintre sectoarele (ramurile) economiei naŃionale sunt reflectate matematic într-un sistem de ecuaŃii liniare (de balanŃă). La intersecŃia unui rând cu o coloană se află o mărime yif care semnifică valoarea produselor livrate de ramura i pentru consumul final f. export.ca intrări de produse (livrări) din partea altor ramuri §i consum de muncă vie. §i reprezintă valoarea adăugată în ramura j. Este format din n rânduri §i F coloane §i evidenŃiază elementele consumului final (consumul populaŃiei. Cadranul II.8.2. impozit pe circulaŃie. Datele sistemului de ecuaŃii sunt prezentate într-un tabel statistic. Pe rânduri este evidenŃiată valoarea produselor livrate de fiecare ramură pentru consumul final. . ConŃinutul tabelului intrari-iefjiri al BLR BLR este un model amplu ce exprimă structura materială §i valorică a produsului social §i principalele corelaŃii ale reproducŃiei. Această metodă poate fi aplicată §i în studierea unor sisteme economice mai restrânse (regiuni) sau a unor mari întreprinderi. Este format din n rânduri §i n coloane §i evidenŃiază consumurile fiecărei ramuri. La intersecŃia unui rând cu o coloană se află o mărime vkj care semnifică elementele componente ale valorii adăugate în ramura j. La intersecŃia unui rând cu o coloană se află o mărime Xy (consumul intermediar al ramurii j) ce semnifică valoarea produselor livrate de ramura i §i consumate de ramura j. Din aceste motive.1. Coloanele tabelului exprimă intrările. BLR are un rol important în studierea structurii §i nivelului de dezvoltare economică. Fiecare cifră dintr-un rând este §i o cifră dintr-o coloană §i deci producŃia fiecărei ramuri reprezintă o intrare într-o altă ramură. pe coloane. numit tabel "intrari-ie§iri".8. cre§terea stocurilor) pe ramuri. iar pe linii. 3) este alcătuit din patru cadrane. Este format din K rânduri §i n coloane §i evidenŃiază pentru fiecare ramură. a multiplelor legături care se formează în economie. Ea oferă mari posibilităŃi de cunoa§tere §i analiză a fluxurilor dintre ramuri. Tabelul descrie fluxul de bunuri §i servicii dintre toate sectoarele (ramurile) economiei naŃionale. reprezintă valoarea producŃiei ramurii i destinată consumului final.ca ie§iri de produse (livrări): către alte ramuri pentru consumul intermediar (productiv). 3. investiŃii. Tabelul intrari-ie§iri (fig. pentru acumulare. Pe coloane sunt evidenŃiate elementele consumului final. valoarea adăugată §i elementele sale: retribuŃii §i alte venituri primare ale populaŃiei. Metoda input-output La baza elaborării BLR se află metoda input-output (intrari-ie§iri) elaborată de economistul Wassily Leontief §i care constă în exprimarea cantitativă §i analiza legăturilor dintre sectoarele (ramurile) economiei naŃionale. unde: K Vf f ^V/g . Cadranul II conŃine §i o coloană de total.

. pentru o ramură dată avem: ~~ u + v i (3) n i== Produsul social se determină ca fiind: n n sau n 2_j X i i=1 ^.Tabelpentru intrari-ietjiri: Consum intermediar Consum final ramuri consumatoare elemente componente 1.F I .. X j §i pri nurm are: 2-j X i = j ( 4 ) j=1 11j ^ RelaŃiile dintre ramuri sunt reflectate sub forma unor relaŃii matematice (ecuaŃii de balanŃă).. j . 79 .. i = 1.. Un rând i (in = 1 . reprezintă ramurile producătoare. ) al cadranelor I §i II reflectă producŃia totală a ramurii i din punct de vedere al structurii materiale: j=1 O coloană j (j = 1 . ) a cadranelor I §i III reflectă producŃia totală a ramurii j din punct de vedere al structurii valorice: x = (2) Deoarece (1) §i (2) reprezintă expresii diferite pentru producŃia unei ramuri.. din tabelul intrari-ie§iri rezultă două serii de ecuaŃii: a) ecuaŃii ale repartizării producŃiei fiecărei ramuri: b) ecuaŃii ale formării valorii producŃiei fiecărei ramuri: (6) unde: i. al căror număr este egal cu numărul de ramuri cuprinse în tabelul intrari-ie§iri. . Pentru n ramuri de activitate./. . n Cadranul I Cadranul II xij yif Total yi ProducŃia totală Xi Ramuri producătoare n 1 Valoarea adăugată Elemente Componente K Total 1 k Cadranul III vkj Vj Cadranul IV ProducŃia totală Xj Z -* 0 j Tabel 3.

Pornind de la (a) §i (b) ecuaŃiile legăturilor dintre cele n ramuri pot fi scrise astfel: x 1= 1 = x x 1 •X' 22 X x 2 1 23 . reprezintă ramurile consumatoare. j = 1.j.

pe baza +yn coeficienŃii cheltuielilor directe: datelor din tabelul intrari-ie§iri. Ei permit caracterizarea legăturilor directe dintre aceste ramuri. în vederea luării în considerare a modificărilor care au intervenit sau care vor interveni în timp. Prin urmare. În acest scop sunt necesare calcule de actualizare.x n xn = 1 + x n 2 + x n 3 + x + n n Pentru a se evidenŃia relaŃiile tehnico-economice dintre ramuri se determină. a ij = X JL i = \. coeficienŃii cheltuielilor directe trebuie atent analizaŃi. ecuaŃiile legăturilor dintre ramuri pot fi scrise astfel: x x = \ =an xn +a l2 xu +a ux u+-1 a21x21+a22x22+a23x23+L (9) x n an xn + n xn +a n xn + = 1 1 a 2 2 3 3 L ' + an xn n n Acest sistem de ecuaŃii poate fi scris sub formă matricială astfel: (E-A)- +yn X = y. Luând în considerare coeficienŃii aij. actualizarea coeficienŃilor se face Ńinând seama de modificările ce intervin în progresul tehnic §i de modificările preŃurilor. unde: E= I 0 0 1 0 ••• 0 0 . O analiză a acestor coeficienŃi permite evidenŃierea ramurilor care au un rol hotărâtor în consumul productiv al fiecărei ramuri §i a influenŃelor exercitate asupra diferitelor ramuri de modificările care au loc în volumul producŃiei altor ramuri. 0 1 A = a11 a12 1n a2 1 a22 a a 2n . coeficienŃii cheltuielilor directe exprimă structura pe ramuri de provenienŃă a consumului de materiale pentru o unitate valorică a producŃiei dintr-o anumită ramură.n (8) CoeficienŃii ay au valori mai mici decât 1 §i reflectă valoarea ramurii i necesară pentru a produce o unitate valorică din producŃia ramurii j. este matricea unitate de ordin n. a n2 a n 80 . Deoarece sunt importanŃi pentru analiza economică §i pentru calculele de planificare §i prognoză. În general. este matricea coeficienŃilor cheltuielilor directe. de corectare a coeficienŃilor.

. Tabel4 Ramura ^^^--^^^^ ^*^~^~~^^ ^^ ^^ ' turmm^vz— Ramura consumatoare 1 2 3 Consum productiv 1 100 60 90 250 2 140 90 60 290 3 200 70 50 320 400 250 200 850 840 470 400 710 Produs final (y) Produs global 81 . necesară pentru obŃinerea unui anumit volum al consumului final. De exemplu. După cum rezultă din relaŃia X = (E — A) • y. Pentru a înŃelege tehnica de calcul a coeficienŃilor §i a utilizării lor pentru determinarea produsului global §i. este vectorul consumului (produsului) final. Din relaŃia (E — Ay X = y rezultă că pe baza coeficienŃilor cheltuielilor directe §i a volumului producŃiei prevăzut pentru fiecare ramură se poate determina produsul final corespunzător fiecărei ramuri.x= . l -y (E — A) se nume§te matricea cheltuielilor totale §i cuprinde coeficienŃii cheltuielilor CoeficienŃii cheltuielilor totale exprimă pe lângă cheltuielile directe §i pe cele indirecte necesare pentru obŃinerea unei unităŃi valorice din producŃia pe ramuri. respectiv. pentru a se determina cheltuielile totale de energie electrică pentru producŃia de mobilă trebuie luate în considerare atât cheltuielile întreprinderilor care produc mobilă cât §i cheltuielile de energie ale întreprinderilor care furnizează produse pentru obŃinerea mobilei. a produsului final. luăm ca exemplu o balanŃă valorică convenŃională cu trei ramuri. y= y n. Din (E-A)-X = y ^X = (E-A)~ totale. este vectorul produsului global. pe baza coeficienŃilor cheltuielilor totale se poate determina producŃia diferitelor ramuri.

071 -0107 0.119 0.0 400 90 47 = .2-350 = 352.85 . 035 .107 • X1 .0071 23 a22 = 0 = ^ = 90 = . X3 = 700 .027 0. Y3 = -107 .0107 90 X1 840 a33 = 0191 X3 x32 a32 = x32 =------= .809 • X2 .875 • X3 = Y3. Inversând matricea (E-A) obŃinem matricea cheltuielilor totale.0175 400 60 470 x 33 X3 Matricea acestor coeficienŃi este: 50 = . r 0. pe baza acestuia.881 -0. Rezultă că produsul final al celor trei ramuri.17' 0.127 • X2 + 0.8 + 291. X 2 =600.5-X 3 =Y 1 .9 + 429.0175 .07 1 0. . care.297 -X 2 -0.129 y De aici se poate calcula produsul global al fiecărei ramuri §i.5 -0. calculat în condiŃiile coeficienŃilor determinaŃi pe baza datelor din tabel §i pe baza volumului producŃiei prevăzut pentru fiecare ramură.4-122. în exemplul nostru.3 .8.28 0.297 (E )= -A -0. va fi: '1.175 • X3 = Y2.0125 \ 0 0 E= 0 1 0 0 0 1 Scăzând din matricea unitate (E) matricea A obŃinem matricea (E-A). Y 1 =881-178. În acest caz ecuaŃia va fi: ■Y.0 297 X2 470 60 X1 x 840 = .5 = 429.175 0. 400 0125 A= 0.Pe baza datelor din tabelul 4 se calculează coeficienŃii cheltuielilor directe: a11 11100 X1 840 „ 200 X3 = 5.071 • X1 + 0. .0. Utilizând aceste ecuaŃii §i presupunând că pentru perioada următoare produsul global al fiecărei ramuri va fi: ^=1000.0 ' 0191 0127 . a21 = a23 = x 12= 140 = .0.0.127 -0.3 = 1074.0127 X2 70 = .2 + 612.809 -0.107 0297 5. . produsul social.6 1.76.0. a fost de 352.881-Xj -0.9.5 = 291.875 Din această matrice rezultă următorul sistem de ecuaŃii al repartizării producŃiei: 0. Y2 =-71 + 485.15 0.34 .

82 .

va fi de: 7435.85 0 4 . Deci produsul global al celor trei ramuri. X2= 6.129 • Y3 Presupunând că pentru perioada următoare Y (produsul final) este: Y 1 =500.015 • Y2 + .128 • Y1 + .035 • Y2 +.128 -500 + . + 850 + 9345.035 • 350 +.027 -300 = 300 + 469 + 81 = 850 X3 = . = 2528.017 • Y3 X2 = 6.085 • 500 + . Y 2 =350. + 51 = 7435.134 -350 + . 0. Y3 = 300.28 0 . .0 -500 + . 03 De unde: X1 = . . 0.x= X2 1.015 -350 + .027 • Y3 z ' 1 ' z ' 017 027 129 V 3 X3 = .0 • Y1 +. + 387 = 9345. calculat pe baza inversării matricei coeficienŃilor direcŃi §i ai mărimii produsului final prevăzut pentru perioada următoare.129 • 300 = 425 +1225.6 6 3 .134 • Y2 + . produsul global al fiecărei ramuri va fi: X1 =.085 • Y1 + .017 -300 = 640 + 525.

83 .

84 .

ti. bunuri de consum. de structura scoarŃei pământului. proiectare cu ajutorul calculatorului. reciclarea materialelor". "Ele includ stabilizarea populaŃiei. Arătând câteva direcŃii posibile de dezvoltare pentru orizontul 2000-2010. seismografice s.constituie categorii de importanŃă primordială în cadrul materiilor prime. a) Prospectarea geologică constă în efectuarea de măsurători §i calcule (cu metode §i mijloace specifice)47. 1979.Probleme globale ale omenirii. cu folosirea unei aparaturi de specialitate. atât la scară naŃională cât §i pe plan mondial. eficienŃa exploatării acestor resurse în perioada dată §i cu tehnologia disponibilă. vopsele anticorozive. Brown . explorări §i cercetări geologice. reducerea dependenŃei de materii prime: petrol. Omenirea peste un sfert de secol. produse alimentare.44 SubstanŃele minerale utile . fondul forestier §i apa. Edituta Tehnică. posibilităŃile tehnice de exploatare a zăcămintelor (în funcŃie de adâncime. 44 N. dezvoltarea resurselor de energii regenerabile. determinat esenŃialmente de condiŃiile naturale). Editura Politică. modele matematice. Componentele esenŃiale ale unei strategii pentru o dezvoltare viabilă sunt resursele naturale. Pe de altă parte. condiŃiile economice de exploatare. Caracterul lor limitat §i neregenerabil amplifică necesitatea previzionării lor. Bucure§ti. biotehnologie . materiale organice. 29 46 Constantin Murgescu. protejarea sistemelor biologice ale pământului. în scopul de a se estima: conŃinutul §i volumul rezervelor (zăcămintelor). etc. în primul rând. 1988.produse chimice organice. pag. §i anume: resursele subsolului §i solului de substanŃe minerale utile.CAPITOLUL 4 . asigurarea cât mai completă a acestor resurse înscriindu-se între problemele globale ale omenirii.urarea ciclurilor de producŃie ulterioare). este necesar să se aibă în vedere. cererea crescândă de substanŃe minerale utile impune necesitatea de a se previziona durata în care se epuizează resursa respectivă §i a se stabili din timp resursa de înlocuire (sau eventuala schimbare a tehnologiilor). terenurile pentru agricultură. pag. Bucures. Se poate vorbi de douătendinŃe majore: acceptarea dezvoltării industriale tradiŃionale (folosireaîn continuare a resurselor naturale) §i dezvoltarea industrială bazată pe procese moderne46 (reducerea ponderii materiilor prime). Lucrările geologice care se întreprind pentru cunoa§terea potenŃialului de resurse de acest gen sunt formate dinprospectări.agenŃi anticancero§i §i interferon. chimie . etc. un loc important îl ocupă cele referitoare la resursele naturale. materiale plastice. se impune recunoa§terea cât mai rapidă a necesităŃii unui proces dinamic §i gradualizat de transformări structurale însoŃită de formularea unei politici unitare §i suple pentru adaptarea structurilor industriale. pag. ci §i necesară (având în vedere rolul lor primar în desfas. Rezultatul investigaŃiilor se centralizează si constituie baza de date ale domeniului cercetat 85 . Cum se conturează în industrii: construcŃii de ma§ini .aflate în structura solului §i subsolului . menŃinerea unui anumit echilibru între cre§terea consumului (extracŃiei) lor §i volumul rezervelor geologice cunoscute. etc.Legea entropiei §i procesele economice. Efectuarea unor astfel de previziuni este nu numai posibilă (ca urmare a caracterului autonom al acestor resurse. 1989. Proiectarea viitorului structurilor industriale poate fi abordată din diferite unghiuri. 110-111 47 ObservaŃii §i măsurători din satelit (teledetecŃia prin fotografii multispectrale). Editura Politică. condiŃiile geologice de concentrare a substanŃelor minerale utile (puritatea §i respectiv ponderea sterilului).). cu procese bine determinate §i o schemă unică în care să fie integrate variantele specifice pentru dezvoltarea diferitelor sectoare industriale.45 Dacă se are în vedere cea mai importantă restricŃie a acestor resurse §i anume riscul epuizării lor. roboŃi. 27 45 Lester R. Georgescu Roegen . în funcŃie de conexiunile care se pot stabili cu alte domenii ale vieŃii economico-sociale. măsurători geologice.sisteme flexibile de producŃie.i magnetometrice..PREVIZIUNEA RESURSELOR NATURALE Între lucrările previzionale cu caracter prioritar. cu reguli valabile pentru toate ramurile. combustibililor §i materialelor necesare producŃiei §i traiului populaŃiei. conservarea solului.

timpul. indiferent dacă se află sau nu în exploatare.reprezintă extracŃia în viitor a produsului i. . Dimensionareaprobabilistică a rezervelor geologice: .legea lognormală pentru valori. . Ei .reprezintă volumul rezervei de bilanŃ a produsului i. F .volumul fizic al punerii în valoare de noi minereuri.rezervele geologice în afara bilanŃului (cunoscute.calcule statistice pentru a determina probabilitatea. 48 În evaluarea volumului.eficienŃa valorică.volumul mediu anual al extracŃiei de zăcământ. EJ . probabilităŃi §i legile statisticii. Rb .reprezintă numărul de ani cât va dura exploatarea zăcământului respectiv. aria zăcământului §i calitatea acestuia (util/steril).eficienŃa fizică. .rezervele geologice în perioada de bază totale. . t .1.intensitatea câmpului magnetic. c . Exploatarea presupune intervenŃii directe în sol §i subsol prin lucrări miniere (galerii §i puŃuri) §i lucrări de foraj (exploratorii).conŃinutul mediu în minereuri pe baza exploatării scoarŃei în zonele cercetate.cre§terea rezervei în perioada considerată. Previziunea resurselor geologice Pornind de la condiŃiile tehnice §i economice de exploatabilitate. dar nu pot fi exploatate în condiŃiile actuale tehnice).adâncimea stratului purtător de minerale (măsurată prin prospectări cât §i prin exploatări geologice).reprezintă volumul cheltuielilor. RG0(a) . . previziunile (prognozele) întocmite în acest domeniu configurează două categorii de rezerve48: G 0 =RGf>+RGf> unde: G0 . c) Estimarea duratei de exploatare a rezervelor geologice se realizează prin relaŃia: (1) A(0 ^ E.condiŃiile tehnice §i calitatea produsului geologic.legea Poisson pentru numărul de zăcăminte (i). iot . S steril. 4. Prin lucrările geologice se urmăresc: a) identificarea de noi rezerve de substanŃe minerale utile prin descoperirea unor zăcăminte necunoscute §i prin extinderea celor cunoscute.rezervele geologice de bilanŃ în perioada de bază posibile de exploatat. E{ . Pentru cuantificare se procedează la evaluarea parametrilor: . folosind procedee specifice: procedee matematice.{t) () în care:D . ΔR . 86 . . RG0(b) .prin prospectări geologice (întocmirea hărŃii geologice). c) Cercetarea geologică are ca scop întocmirea de hărŃi geologice pe baza inventarierii rezervelor de substanŃe utile cunoscute.b) Exploatarea geologică urmare§te să precizeze felul zăcămintelor §i să comensureze cât mai exact parametrii cantitativi ai substanŃelor minerale utile puse în evidenŃă prin lucrările de prospectare geologică. b) promovarea unor rezerve geologice dintr-o categorie inferioară în una superioară din punct de vedere al gradului de cunoa§tere §i al exploatabilităŃii lor (tehnice §i economice).

4.util. 2) sursele se asigură din producŃie proprie §i import.2. .166 60 Aprecierea eficienŃei lucrărilor geologice necesită în prealabil: nivelul eforturilor financiare (C).. indiferent de destinaŃie. pag.01666-100 = .tone ExistenŃa exploatării a minereului respectiv va fi de 60 ani.0 = 60 Cantitatea de steril S = R b -U Estimarea duratei de exploatarea rezervei geologice se realizează prin relaŃia (2): Ei(t) 2. ----------------= 50 ani 3mil. t. dar în condiŃiile în care produsul solicitat va fi de 3 mil.. ŃiŃei.00166 • 100 = . Previziune privind resursele agricole Pământul pentru agricultură constituie una din principalele bogăŃii naturale ale oricărei Ńări. Rb = U + S.166% sau ei 150 -'~W) W) S a u m () — = 0. Bucures. etc. 7. minerale. m3. Întinderea §i calitatea acestor terenuri variază în timp §i de la o zonă49 la alta a Ńării.U . volumul cheltuielilor valorice.ti. BalanŃa cuprinde: 1) necesarul pentru activitatea industriei. cariere. pe un perimetru de 30 km2 există minereul (i) bauxită. minereuri. Editura Ceres. se estimează că rezerva geologică totală este de circa 250 mil/tone (RG). U = R b ■ k = 60 150 = 60 + 90 . 1994.Ioan Oancea. Un model de prognozare al resurselor miner ale: Pe baza elementelor prezentate mai sus se consideră că. tone anual exploatarea se va închide în: 150mil. Se calculează în raport cu indicele de dezvoltare a economiei. 49 O zonă se poate referi la un judeŃ sau la o regiune istorică a Ńării 50 Legea fondului funciar. Rezerva geologică: RG = Ra+Rb 250 = 100 + 150 ConŃinutul §i calitatea zăcămintelor (k) are valoarea de exemplu 0. a celorlalte ramuri.5mil. pentru nevoile populaŃiei. volumul fizic (exprimat în ml. de titlul pe baza căruia sunt deŃinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte constituie fondul funciar al României. L 4. 60 = 150 • 4.) v C i (t) 50miliardelei c n n n . agriculturii.tone Coeficientul de extracŃie: C C C (t) =5. La nivelul ramurilor productive §i la nivelul economiei naŃionale se intocme§te balanŃa resurselor naturale: cărbuni. etc. E ( t ) = — VT =-------------------= 5000 lei/tona ΔRi()t= 10miliardelei Modelul de calcul se folose§te pentru toate domeniile de extracŃie.2 = . etc. în zona studiată.tone rrK . extracŃie de ŃiŃei. în lucrarea Agricultura generală .50 SuprafaŃa agricolă a Ńării este condiŃionată de suprafaŃa totală a Ńării §i de suprafaŃa neagricolă a acesteia. minerit. 87 . la un moment dat. Terenurile de orice fel.

irigaŃii. 1988.bogate sau sărace . ca proces fizic. cre§terea economică. care are numeroase consecinŃe economice.1. localităŃi. ape. Când solul ajunge să fie secătuit. pământul a fost §i rămâne principalul mijloc de producŃie al agriculturii. cantitativă §i calitativă.52 Un prim aspect al problemei îl constituie mărirea resurselor financiare ale agriculturii. asigurarea necesarului de alimente din resurse proprii §i datoria externă pe termen lung. "Cre§terea ponderii alimentare mondiale mare§te necesitatea utilizării raŃionale a pământului pentru că. 15 53 Lester R. mai ales. nefiind prea semnificativă evoluŃia tendinŃelor. o criză care nu este recunoscută §i percepută ca atare pe scară largă. seriile de informaŃii statistice pot oferi o reprezentare suficient de semnificativă pentru tendinŃele ce s-au conturat cu privire la structura terenurilor agricole pe categorii mari de culturi. Cre§terea suprafeŃei acestor terenuri se realizează prin lucrări de îmbunătăŃiri funciare: desecarea unor terenuri inundabile.SuprafaŃa neagricolă este formată din terenurile ocupate cu munŃi. Editura Tehnică. În acest caz.ti. De aceea.Agricultura Generală. se întâmplă. Bucures. Bucures. Editura Tehnică.ti. Bucures. Având în vedere caracterul limitat al terenului agricol. Nu acelasj lucru se întâmplă însă cu previzionarea structurii suprafeŃei agricole pe categorii mari de culturi.sunt îndreptate spre mărirea disponibilităŃilor alimentare ale omenirii. 4. de diminuare a acestor terenuri. în mod inevitabil. păduri.Probleme globale ale omenirii. ceea ce nu favorizează apelarea la extrapolări. atât în trecut cât §i în prezent. folosirea ingra§amintelor. o importanŃă deosebită o are menŃinerea §i ameliorarea calităŃii acestuia prin măsuri agrotehnice. Editura Ceres. preferabil prin urmărirea ponderii ce revine fiecăreia dintre aceste culturi 51 Lester R. uzine. 159 . uzine. SuprafaŃa agricolă are un caracter dinamic. etc. pag. căi ferate. repartizarea lor regională §i. efortul tuturor Ńărilor . refacerea unor terenuri supuse eroziunii. drumuri.ti. pag. este hotărâtoare pentru scoaterea omenirii din impasul alimentar în care se zbate". iar culturile nu mai dispun de factorii nutritivi necesari. ca §i oamenii. Brown . 158 52 Ion Oancea . 1994. După cum am văzut. prin utilizarea raŃională a resurselor productive §i modernizarea tehnică §i socială a agriculturii . distribuirea veniturilor. în ultimă instanŃă. 51 Reducerea suprafeŃei agricole are loc. adesea. Aceste intrări §i ie§iri previzibile sunt consemnate pe baza proiectelor sau programelor adaptate pentru anii următori privind executarea unor lucrări de îmbunătăŃiri funciare de exploatare (care sporesc terenurile agricole) sau privind realizarea unor obiective de investiŃii majore (care reduc aceste suprafeŃe). pag. a altor acŃiuni. evoluŃia raportului dintre suprafaŃa de teren agricol §i populaŃie. capacitatea lui de producŃie. odată cu realizarea unor construcŃii urbane sau rurale. afectând producŃia §i productivitatea. Rezolvarea problemei alimentare depinde în mod direct §i hotărât de sporirea producŃiei agricole. să fie subnutriŃi. depozitul inepuizabil de resurse alimentare pentru omenire. căi ferate. drumuri §i alte terenuri ce nu pot fi destinate culturilor agricole. punerea în cultură a unor terenuri sărăturoase sau nisipoase.Probleme globale ale omenirii. etc. previzionarea suprafeŃei agricole totale se realizează în legătură directă cu executarea unor proiecte tehnice. Brown .resursă principală a economiei alimentare mondiale. 1988. întinderea sa cunoscând atât influenŃa unor factori pozitivi (de sporire a terenurilor agricole) cât §i a unor factori cu acŃiune inversă. suprafeŃelor ce vor intra în circuitul agricol §i suprafeŃelor ce vor fi scoase din acest circuit (în funcŃie de cauzele menŃionate mai sus). Dintre dezastrele ce însoŃesc agricultura.53 Pierderea solului fertil constituie o problemă foarte gravă. prin scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri. Previziunea suprafeŃelor agricole Previzionarea suprafeŃelor agricole disponibile în perspectivă se bazează pe cunoa§terea suprafeŃei existente la un moment dat. face parte §i eroziunea solului.2. Indiferent de nivelul de dezvoltare al societăŃii.

pag.pe proprietate. care reflectă aceste opŃiuni ale puterilor publice.. . . în lucrarea Agricultura generală -Ion Oancea. Sar .suprafeŃe pentru grâu. Statul poate adopta însă §i unele măsuri cu caracter economicofinanciar pentru a stimula extinderea suprafeŃelor ocupate cu anumite culturi sau pentru reducerea altora..8017. 55 Date Anuarul Statistic al României.402. 62% b) suprafaŃa fond forestier (SFF) = 6. pa§uni.. SuprafaŃa totală. Terenurile de orice fel. astfel încât producătorii agricoli să fie interesaŃi în această reorientare. judeŃe. ST = SA + SFF + SN (1) Previziunea suprafeŃelor agricole Ńine cont de intrările de suprafeŃe (CS). SuprafaŃa arabilă (Sar) se urmare§te pe culturi: . 3.suprafeŃe pentru porumb.de-a lungul anilor.ES(t) (2) 14. Aceste categorii principale de culturi sunt: cereale. 1994. pag 7. etc. (5) 54 Legea fondului funciar.suprafaŃa pentru fâneŃe. SF . 878-879..livezi §i pepiniere. Structura suprafeŃei agricole se compune: SA0 = Sar0 + SP0 + SF0 + SV0 + SLP0 (3) SA(t) = Sar(t) + SP(t) + SF(t) + SV(t) + SLP(t) (4) unde: SA . locuinŃe. cartofi. 89 . + 2630.1% 2.801. 1. sfeclă de zahăr.672.. Editura Cere§. previziunile elaborate introduc §i elemente normative (corecŃii ale trendurilor). vii. 10. 4.365. indiferent de destinaŃie.7 +1. Structura suprafeŃei României55 SuprafaŃa totală hectare (ST) =23.863. ponderile se convertesc apoi în mărimi absolute (ha) ce revin fiecărei grupe în anul de previziune.7706.326. SP . pe localităŃi. etc. zone.9% c) alte suprafeŃe neproductive (SN) = 2. SVsuprafaŃa ocupată cu vii pepiniere. zone. = 9. Bucure§ti. fabrici.. . au rolul de a fundamenta planificarea producŃiei vegetale §i animaliere.839. pe formă de proprietate.350. .071.663 . livezi. EvidenŃa suprafeŃelor agricole sunt cuprinse în cadastrul agricol: . Structura agricolă a Ńării. În acest context.083 . 1999. legume. căi ferate..suprafaŃa ocupată de pa§uni. pe localităŃi: comună. Rezultă deci: SA(t) = SA0 + CS(t) . = 14.3 + 2818. fâneŃe. plante tehnice..suprafaŃa arabilă. SLP . §osele. Înlocuimîn formula (3) datele din Anuarul Statistic 1999: 148016.suprafaŃa agricolă.100% a) suprafaŃa agricolă (SA) = 16. mărimea ei. precum §i ie§irile din circuitul agricol (ES) ca urmare a amplasării unor obiective economice §i sociale. + 552.suprafeŃe pentru culturi tehnice.27.7 + 3.503. pe structuri. de titlul pe baza căruia sunt deŃinute sau de domeniul public ori privat din care face parte constituie fondul funciar al României54.suprafeŃe pentru legumicultură. aeroporturi. este condiŃionată de mi§carile ± a suprafeŃelor: SFF si SN.

3. sfeclă. Necesarul pentru consumul populaŃiei: NP-Nclz-T = qi = 22.0 tone mii 7.numărul populaŃiei.128. Necesar pentru export 6.839.543. Să verificăm cu datele din Anuarul Statistic 1999 pentru anul 1998 la produsele: grâu + secară.norma medie de sămânŃă pentru un hectar. Qt = Sti-qi(t) (7) 2.8 1.5 NP .45£g • 365 qi = 3.2 3. 90 . măsuri tehnice §i agrotehnice).401 3. Previziunea producŃiei agricole vegetale 1.itul perioadei (pentru 2 luni) 6 u/M mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone Total 376.). grâu.randamentul factorilor (suprafaŃa. ProducŃia vegetală se determină după formula: Q o= S. Pentru rezerva de stat (pentru 6 luni) 5.Qt §i S se vaîntocmi balanŃa produsului respectiv. porumb boabe.328. 4 Din rezervele constituite Surse din import Din stocul necesarului Total necesar RQ = ^ Rqi i=1 u/M mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone Total 5.Zonarea geografică.q unde: Q0 .033. Exemplu: cultura de grâu pentru anul 2001.7 60.8 tone Calculul posturilor din balanŃă: a) Calculul necesarului: 1.0 8. calitatea solului. etc.679.5 mii tone Una din problemele majore ale previziunii producŃiei vegetale este întocmirea balanŃei produsului.2. Necesarul de grâu pentru însămânŃat: S-Ns = qi. 4.4-3.2 1. 2. 20334. Ns .0 Total necesar QN = ^Nqi mii 613. Necesar pentru industria alimentară 4.207 mii tone 8.839.623 mii tone 2.4.producŃia fizică vegetală (porumb.2 Surse (Rqi) Nr. PoziŃiile balanŃei 1. Stoc la sfars. hectare 1) grâu + secară 2) porumb t (6) Tabel qkg/ha 2561 2756 ProducŃia obŃinută Q 5. Necasar Nqi PoziŃiile balanŃei 1. 4. S. q . Surse din producŃie proprie 2. Necesar pentru consumul populaŃiei 3. S . Necesar pentru semănat 2.303.100 = 6. BalanŃa grâului pentru anul 2001 (Exemplu) Nr.5 613.5 975.679.033.402mii ■ 0. • 185kg / ha = 3762.915 Pentru a planifica sursele §i necesităŃile economiei în dimensionarea variabilelor: qt .suprafaŃa hectare cultivate pentru produsul i. administrativă în 8 grupe dă posibilitatea §i u§urarea previziunii teritoriale a producŃiei la principalele culturi.774.7 100.

ovine (caprine) . stocuri §i export.2 540 240 24. < -N R 75438.Se compară N cu R. cantitatea solicitată de unităŃile prelucrătoare a produsului grâu = 975.5 12.2 6.9 63.7 22.8 1.2 4. De exemplu: producŃia zootehnică pe locuitor/an.2 27. 4. -2uqm =. + 7842.2 14. T .75438.0 c) Echilibrarea balanŃei . 91 .0 19 buc.6 18.În cazul exemplului din balanŃa de mai sus. pentru industrie..1 450 280 Datele din Programul de dezvoltare a zootehniei romane§ti Prognoza Ministerului Agriculturii §i Pădurii pentru anul 2004. etc.12 • 6 = 613. rezerve.păsări -ouă Un kg kg kg kg kg kg 1999 210 2004 280 Posibil de realizat Total 82.balanŃa este excedentară. b) Calculul resurselor 1.5/12-6 = 18397. Carne carcasă total . Din rezervele de stat constituite: 1839. .9 15.2. Pentru rezerva fondului de stat: (exemplu 6 luni) 3679. .porcine . 30.0 3. piei. . 56 ProducŃia animalieră se exprimă prin produsul realizat de un exemplar (carne. s-a încetăŃenit în activitatea de producŃie zootehnică.când N < R .2 8.2 Din care consum Rel.1 42.. Previziunea producŃiei animale56 NecesităŃile se stabilesc în funcŃie de consumul de produse animale pentru populaŃie. 5. .bovine . Din stocul final: 613. Produsul 1. Necesarul pentru industria alimentară qi = i.5 11.) înmulŃit cu numărul de capete de animal. utilizând calcule similare celor de la producŃia vegetală. Import: 100.5 4.balanŃa este deficitară. NoŃiunea cap de animal.9 Export 300 18.5 2. avem o balanŃă excedentară: N R R =Δ =7842.norma medie de consum a unei persoane zilnic.reprezintă sursă suplimentară pentru poziŃia 5. Lapte total 2.balanŃă echilibrată.3.6 18. Resurse din producŃie proprie: S . 3.timpul luat în calcul.3 5. se stabile§te în funcŃie de resurse §i de contractele încheiate: 60.când N = R .q = q i 2033.8 14. Stoc prevăzut pentru două luni: 6133679/5. Necesarul pentru export. < 8328 75438.Se procedează la echilibrare: avem trei situaŃii: . FAO 63.4-2840 = 57748.3 170 45.7 0. = 8328 ΔR .2 1.când N >R .7 3. lână. lapte.Nc/ z . 2.8 6.8 10. ca indicator.

cât §i la cre§tereain greutate vie a animalelor. dar §i pentru toate speciile. din care: . + 205. Se intocme§te balanŃa furajeră pentru fiecare specie §i cantităŃile specifice de furaje. indepline§te un rol complex57. E .numărul bovinelor sacrificate pentru carne. d) efectivul de la sfar§itul perioadei de previziune (vezi relaŃia 8). k = 1.previziunea efectivului de bobine: NB(t) =NB0+(Bn(t) -k)+ NBI(t) . Pădurea aduce foloase omului nu numai prin lemnul pe care îl oferă. G1.balanŃa mi§carii efectivului de animale se elaborează pentru fiecare specie în parte. I. . k < 1.(NBSt + NBm + NBE + pt) (8) - NBt .numărul bovinelor la stars.pentru sacrificare. unde: 4.Elementul determinant pentru asigurarea sporului de producŃie este asigurarea bazei furajere. Bucure§ti. NBEt .export. . oi. NBSt .sporul în greutate vie al întregului efectiv din specia respectivă.1984.Datele din tabel relevă producŃia ce ar trebui realizată fără sacrificarea animalelor sau prin sacrificare. Formula de calcul: (( ) ) \ (9) în care: Sp . cu resursele sale forestiere. caprine k> 1).mortalitatea admisă (exprimată în greutate vie). Respectând ordinea notaŃiei din formula (8): 3708. .greutatea vie a animalelor destinată exportului.45 = . vom proceda la planificarea efectivului pentru anul 2000.numărul animalelor export în viu.importul.coeficientul fătărilor (k >1. Cre§terea numerică a animalelor . S.Pădurea §i apa. NBmt .femele.3143 + (.090) + .10 92 .greutatea vie a animalelor destinate sacrificării. k .mortalitate admisă.se estimează mortalitatea.este greutatea vie laînceputul §i la sfar§itul perioadei de previziune G. .volumul importului (în greutate vie).numărul bovinelor matcă între 0—t. Editura §tiintifica §i Enciclopedică.natalitate.345 . k diferă ca mărime de la o specie la alta. cuprinzând în sinteză: a) efectiv la începutul perioadei de previziune. k0 coeficientul fătărilor ce se estimează. NB0 .Fundamentarea previziunii producŃiei animale se referă atât la cre§terea numerică a efectivului. m .(970 + 621. Pornind de la datele statistice din anul 1999. 0—t. .) = b) În ce priveqte calculul „ creqterea în greutate a animalelor " se ia în considerare întregul efectiv. ci §i prin industria de prelucrare a lemnului. se obŃine sporul.1794 + . pag. în 57 Ion Iancu .itul perioadei de previziune. Bmt . Previziunea resurselorforestiere Silvicultura. . NBIt . G0 . c) ie§iri în perioada de previziune 0—t: .numărul bovinelor importate O^t. b) intrări în perioada 0—t: .numărul bovinelor din anul de bază.3.

900 hectare în anul 1989 la 18. etc.040 4. nu există preocupări de replantări. frunze. terenurilor.ini.345 15. producŃie §i administrare forestieră.662 12. c) scade randamentul exploatării de la 2.. gutapercă. ras.464 16. reprezentând pe ansamblu circa 283 milioane m3. ProducŃia medie la hectar m3/ha 2. cauciuc.300 ha în 1998.1994.506 . stejar.900 8.345 1993 14. fag.942 883 14. se stabile§te volumul anual al cre§terii pădurii. prin reŃeaua de specialist de care dispune silvicultura.1998 18. clima §i precipitaŃiile.297 hectare. Diagnoza poate să fie mai bine înŃeleasă dacă se procedează la expunerea grafică a acestor indicatori.3.642 684 11.994 13. În România.186 m3/ha la 684 m3/haîn 1998. acestea permit. Împăduriri . Prezentăm evoluŃia unor indicatori ai activităŃii forestiere (în anii 1989 . SuprafaŃa fondului forestier include: totalitatea suprafeŃelor pădurilor. De asemenea. precum §i prin fauna ce o populează: vânatul §i pe§tii. faŃă de 29% media europeană. Pădurea influenŃează hotărâtor echilibrul ecologic. volumul cre§terii pădurii este de circa 4. Model de previzionare Activitatea previzională în acest domeniu constă în realizarea de prognoze sau programe la scară naŃională care. Concluziile rezultate sunt de natură să ne atenŃioneze: a) create suprafaŃa tăierilor de la 8.300 Pe baza datelor din tabelul 2 se poate formula diagnoza necesară actului de previziune. fondul forestier ocupă 27% din teritoriul Ńării.500 12. diverse specii. din cauza exploatării sălbatice de către proprietarii individuali. terenuri care servesc nevoilor de cultură. 4. România ocupă locul al zecelea în Europa. Din punct de vedere calitativ însă.3 milioane hectare).590 920 10.642 3 mii m în 1998. ceea ce nu favorizează echilibrul economic §i cel ecologic. de la o suprafaŃă de 41. prin structura speciilor §i prin calitatea lemnului).plantaŃii S/ha 41. ce se structurează pe specii ca: ra§inoase.. d) împăduriri -plantaŃii are o evoluŃie alarmantă. 1992 17.464 mii m3 în 1989 la 12.a inventarului naŃional al fondului forestier. sporul anual pe hectar de lemn pe picior §i în milioane m3 sporul anual de lemn pe picior pentru întreaga suprafaŃă. întocmirea . terenurile neproductive incluse în amenajări silvice.419 834 12. pe specii. destinate împăduririi. Pentru cunoa§terea resurselor forestiere §i gospodărirea lor raŃională se efectuează anual a§anumite măsurători dendrometrice (comensurarea evoluŃiei volumului de masă lemnoasă.la fiecare 5 ani . După ponderea pădurilor în suprafaŃa Ńării. b) volumul de masă lemnoasă are tendinŃa de scădere de la 19.alte produse cum ar fi: substanŃe tanante. După ce se cunoa§te structura.281 1994 14. (circa 6.5 m3 pe ha pe an. în anul 1989.500 hectare în 1998.805 1. În România.377 1. coloranŃi.1.303 14. pădurile din Ńara noastră se situează la un nivel superior faŃă de majoritatea celorlalte Ńări europene (prin volumul cre§terii anuale al masei lemnoase pe picior.. Pe baza calculelor §i Ńinând cont §i de alte elemente ecologice §i economice se stabile§te (de regulă prin lege) volumul anual al tăierilor §i a volumul de masă lemnoasă.186 1. 1998) Tabel2 1990 19891 Denumirea indicatorilor U/m 1989 8.890 3. prin sondaj) precum §i lucrări denumite amenajări silvice (la fiecare 10 ani). exprimat în m3. la 11.563 Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României 1999. Această stare se datorează faptului că se exploatează pădurea fără să se Ńină seama de optimul de cre§tere al masei lemnoase. flori medicinale. Volumul de masă lemnoasă m3 mii 19.297 25. oprind fenomenul de eroziune a solului §i reglarea nivelului debitelor râurilor. Tăieri ha 14. prevăd: 93 . SuprafaŃa pădurilor reprezintă terenurile acoperite cu vegetaŃie. ca §i în alte Ńări. Astăzi este mai mult ca sigur că suprafaŃa se va diminua din cauza lipsei unei legislaŃii care să protejeze pădurea. pornind de la elementele menŃionate mai înainte.649 15.397 2.

(5) ΔV (t)=Ri(t) (0-^(0.reprezintă suprafaŃa regenerată.qi (t) .. cu prilejul lucrărilor de regenerare.reprezintă ponderile speciilor i în totalul masei lemnoase din anul de bază. (3) Ri(t) = Ri1(t) + Ri2(t) + K + Rin(t). (9) q i (t)</>q i (^)^V i (t)</>V i (0). Elementele componente ale acestei relaŃii rezultă din măsurători dendrologice. R)(t). Vi (0) .. Vi (t) .îmbunătăŃirea structurii pe specii a pădurilor. pe cale naturală §i mai ales prin împăduriri (în care scop sunt organizate plantaŃii semincere §i pepiniere silvice. Ri (t) . . ΔVi (t) . astfel încât să nu fie afectat rolul economic.reprezintă volumul tăierilor pe speciile i în anul T. .volumul anual al tăierilor. ecologic §i pedologic al pădurilor. existentă în anul de previziune t pe vârste de maturitate de la 1 la n ani (vârsta n fiind aceea considerată optimă pentru tăiere. - V(t) . TCi (t) .asigurarea unui echilibru între volumul tăierilor §i volumul regenerării.(t).reprezintă cre§terea volumului de masă lemnoasă în anul t. pe total specii.volumul anual al regenerării pădurilor. - (2)Vi(0) = V(0)-qi(0).reprezintă ponderea speciilor i în totalul masei lemnoase prevăzută pentru anul de previziune t. . diferenŃiat pe specii de arbori.idem. precum §i mărirea ponderii speciilor de arbori repede-crescători (care ajung mai repede la vârsta optimă de protecŃie sau de tăiere)..reprezintă volumul total al masei lemnoase prevăzut pentru anul t pe speciile i.reprezintă volumul total al masei lemnoase existent în anul de bază. de mi§cari ecologiste §i de agenŃi economici care solicită masă lemnoasă.reprezintă volumul tăierilor de curăŃire a pădurilor din anul de previziune t.. Aceste prevederi se pot reprezenta prin următorul model de simulare: (1) V(0) = dat (variabilă exogenă). astfel încât să se realizeze cre§terea ponderii arborilor mai valorosj (ra§inoasele) în defavoarea celor mai puŃin valorosj (foioasele). pe speciile i. qi (0) . .R"(t) . (4)VTi(t) = Rin(t) + TCi(t). precum §i comparaŃia cu situaŃiile din alte Ńări care dispun de condiŃii economice §i ecologice similare (privite în devenire). care asigură puieŃii necesari). Aceasta presupune totodată valorificarea informaŃiilor privind tendinŃele pozitive §i negative care sau conturat. I (6)V i(t) (7) V()() ( 8) V i(t) = V(t)-qi(t). formulate pe baza studiilor previzionale întreprinse de unităŃi de cercetare.reprezintă suprafaŃa totală regenerată în anul de previziune t pe speciile i. VTi (t) . 94 .volumul masei lemnoase pe speciile de arbori i din anul de bază. în care: - V(0) . estimări statistice §i opŃiuni ale factorilor de decizie. de unde R" reprezinta volumul tăierilor la vârsta optimă).

lacurile. Rezervele de apă sunt în mare majoritate cu salinitate ridicată.4%). a transportului de apă la beneficiari. Categorii de resurse de apă Teoretic Total % % 67.realizarea de amenajări piscicole pe apele interioare.prevenirea §i combaterea poluării. etc.) 4. Lucrări previzionale care se întocmesc în acest domeniu 1. .47 26 Sursa: Buletin informativ Regia Autonomă „Apele Române".ti.5%) §i ape subterane (2. Bucures. Previziunea apei 4.5 13 Devierea 85 63. râuri (17. . Probleme globale ale omenirii. . .fluviile. c) Structura resurselor de apă ale României miliarde m3/an Utilizabile Potential tehnic % În regim de amenajare Râuri interioare s.2.7 10 Ape subterane 9 6.1. municipiu Oradea mii m3 58 Lester R.37 miliarde km3.5 88.4. 5.i lacuri 40 29.4. canalizări.1 3 Total 134 100 49-61 54. râurile. Resursele de apă §i activitatea economică a) Resursele de apă §i activitatea economică: . .86 24-25 37.59 4. iar apele dulci nu sunt repartizate uniform pe glob58. într-o perspectivă rezonabilă pentru cre§terea solicitărilor. .4. Pentru sporirea resurselor de apă.1%). Brown.cea mai mare parte a apei existente pe glob (97%) se află în oceane §i mări. pag. . etc. Întocmirea balanŃei apei lanivelul unei localităŃi: ex. industrie. .România este considerată o Ńară săracă în resurse de apă.6 80. .calotele de gheaŃă ale polilor conŃin doar ceva mai mult de 2%. .consumul gospodăriilor §i a populaŃiei.se apreciază volumul total al apei pe glob la circa 1. 1989.consumul de apă pentru activitatea economică. . de numai 1700 m3/ locuitor.Nevoia întocmirii unor proiecte pentru: . octombrie 1999. constituie în mod obi§nuit sursa aprovizionării cu apă a omului. irigaŃii. Editura Tehnică. 95 . SoluŃii de acoperire a necesităŃilor de apă: .lucrări pentru combaterea poluării apelor (staŃii de epurare).acest procent de 1%.amenajareade lacuri de acumulare.4. Previziunea necesarului de apă se stabile§te pe baza tendinŃelor (consumul populaŃiei.23 66. 2.realizarea de lucrări de regularizare a cursului apelor (indiguiri).7 5-6 33. în comparaŃie cu valoarea medie pe Europa de 5000 m3/locuitor.lucrări hidrotehnice pentru a create stocul de apă necesar populaŃiei §i ramurilor economice.Debitele anuale de apă sunt asigurate de: Dunăre (80. Comensurarea necesarului de apă în perspectivă pe categorii de utilizatori: . b) Resursele de apă ale României: . pânzele subterane de apă §i atmosfera abia 1%. Formularea de variante de soluŃie pentru acoperirea necesarului de apă. agrement.44 20-30 64. 3. 208-209. se prevăd fonduri de investiŃii aducŃiunii. .consumul administraŃiei (gospodăriei comunale).

DiferenŃa de 51 mii m3 poate fin cre§terea capacităŃii la uzina de apă.20 264 345 1. 3 Um m3 m3 m3 Total 13. Necesar pentru populaŃie 2. necesarul pentru industrie să se asigure din ape subterane prin lucrări de forare. 96 . întreŃinerea curăŃeniei oras. Priza directă din Cris. lucrări hidrotehnice pentru a asigura nevoile viitoare.758 În rezolvată: a) b) c) exemplul nostru. dacă va create consumul de apă în viitor vor trebui întocmite proiecte.362 250 146 Total = £ qi i=1 13. Uzina de apă 2. cantitatea furnizată pentru activitatea de întreŃinere să se asigure din priză directă.Necesar (qm 3 ) Um 1. servicii 3. d) în consecinŃă. Necesar pentru activitatea. ???? 3.80 9 Total = Y. Necesar pentru industrie. i=1 13.ului 3 Surse (qm3) miim mii m3 miim3 3 Total 13. rezultă că necesarul nu este acoperit.

trebuie avute în vedere informaŃiile privind fertilitatea.pe sexe. a cărei acŃiune interferează cu numeroase alte discipline. cât §i destinatar al rezultatelor producŃiei (consumator). Reprezentarea stării sistemului la un moment dat presupune cunoa§terea resurselor umane cel puŃin în următoarele componente de bază: 1. 3. afirmarea efortului intelectual. activitatea de conducere. de utilizare §i combinare eficientă a celorlalŃi factori de producŃie. munca trebuie analizată în primul rând în legătură cu factorul demografic. 2.pe vârste. munca. . Sistemul demografic are ca elemente principale: mărimea populaŃiei. distribuŃia teritorială. populaŃia totală: .pe vârste. A. pe localităŃi: .pe sexe. Locul resurselor umane în sistemul lucrărilor previzionale PopulaŃia este considerată ca fiind cea mai importantă resursă a dezvoltării economicosociale. Miscarea naturală Pentru a analiza §i proiecta mi§carea naturală a populaŃiei. populaŃia pe medii sociale: a) urban . coordonare §i organizare a activităŃilor etc. mortalitatea §i migraŃia. Din punct de vedere cantitativ.CAPITOLUL 5. inclusiv cu previziunea.pe sexe. mortalitatea infantilă §i generală.pe vârste. .1. substituirea unei părŃi mereu mai mari din factorul muncă prin factorul capital. Munca reprezintă factorul activ §i determinant al producŃiei. bogăŃiile solului §i subsolului. calculele făcându-se pe vârste. dar mai ales pe asimilarea progreselor cunoa§terii prin intermediul sistemului de învăŃământ §i de formare profesională. alte obiecte supuse prelucrării. creator §i imaginativ bazat pe experienŃă. Studierea problemelor populaŃiei face obiectul demografiei.. În lumea contemporană trebuie Ńinută seama însă de o serie de aspecte referitoare la reducerea timpului de muncă. vârstă §i alte criterii).pe sexe. informaŃiile. natalitatea. apa. b) rural . instrumentele de producŃie. compoziŃia acesteia (după sexe. în diferite proporŃii §i combinaŃii se regăsesc în orice activitate economică. sunt factorii de producŃie care. populaŃia totală pe judeŃe. populaŃia fiind atât suport al factorului muncă (producător). numărul născuŃilor vii. resursele energetice. 97 . Factorii de producŃie reprezintă partea din resursele disponibile. PREVIZIUNEA RESURSELOR UMANE 5. În muncă se afirmă capacitatea de anticipare §i de transformare a omului. atrase §i utilizate în activitatea de producere a bunurilor materiale §i a serviciilor. pe judeŃe §i pe medii sociale. . .pe vârste. echipamentele.

5 46 9. 764-765. 2. Introducerea în prognoza demografică. grupe de vârstă. Preliminarea numărului populaŃiei în anul de bază (Po). Determinarea numărului deceselor (D). 54. Datele oferite de subsistemul populaŃiei alimentează în continuare. prin estimarea populaŃiei totale pe Ńară. salariaŃi 6. subsistemul forŃă de muncă. Ias.840 3.50022) = 22. Indicatori 1990 1.500 Pt = 22. Previziunea resurselor umane Pe baza datelor (serii cronologice). 4.95.503 . prin proiectarea populaŃiei totale §i pe structuri (vârste §i sexe) pentru fiecare judeŃ §i apoi. între (0 —»t. Proiectarea numărului născuŃilor vii (N). 5. pe structuri de vârste §i sexe. n). C. a indicatorilor demografici putem folosi mai multe metode §i tehnici de previziune. nu al cetăŃeniei. prin însumare la nivelul Ńării. pe baza tendinŃei de durată observată statistic §i eventual. cea internă (între judeŃe §i între mediile urban §i rural). sub formă de emigrări (plecări din Ńară) §i de imigrări (veniri în Ńară). MigraŃia populaŃiei Se urmare§te migraŃia populaŃiei. 55.4) 98 .369 Date: Anuarul Statistic al României 1999. populaŃia totală 23. succesiunea operaŃiilor se prezintă astfel: 1.762 1995 22. EvoluŃia populaŃiei totale si a populaŃiei ocupate înperioada 1990-1998 mii persoane Tabel5. Metoda analitică (pe componente) constă în proiectarea iniŃială a subpopulaŃiilor §i corelarea componentelor care condiŃionează dinamica populaŃiei (populaŃia pe ansamblu sau pe diverse structuri: sexe. pag. Prognoza demografică se construie§te de regulă. p o p u l a Ń i a o c u p a t ă 10.681 9. 1. Previziunea cu ajutorul metodei globale a) Folosind datele din tabelul (1) rând 1 pentru a determina ritmul (progresie aritmetică): P t =P o +n^Ap-K R-P 22503 .23267 (1) = -95. medii. unităŃi administrativ-teritoriale). operând cu variabile agregate. din punct de vedere al schimbării domiciliului stabil.503 8. Estimarea numărului de emigraŃi (E) §i imigranŃi (I). în trei modalităŃi: 53. 59 Mihai łarcă. Metoda globală constă în proiectarea evoluŃiei populaŃiei prin extrapolarea directă a numărului total al locuitorilor Ńării. 5.101mii =20. prin estimarea populaŃiei totale pe mediile urban §i rural.267 2 . cea externă.023 5.i.379 5. pe de-o parte. Calcularea numărului populaŃiei pentru orizontul previziunii (Pt) pe baza relaŃiei: P t =P 0 +N 0 -^t + I ->f. Numărul defamilii si de gospodării Pentru anumite necesităŃi se analizează §i se proiectează unele caracteristici legate de menaje. PopulaŃia totală se obŃine prin însumare.503 + (. 2. luând în considerare schimbările previzibile ce vor avea loc în comportamentul demografic.1.1.813 5.402 • 2.939 1997 22 . t = . Editura funimea.160 1996 2 2.B. În strânsă legătură cu aceste trei modalităŃi de lucru se utilizează în previziune metodele: metoda globală59 §i metoda analitică.1. precum §i prin însumarea acestora la nivelul Ńării. 60 8 9. 1.597 1998 22.493 6. iar pe de altă parte. 1979 (capitolul 3. 3.

E 0 ^ +I 0 ^ t (4) Folosind datele statistice din Anuarele statistice ale României.000 mai mică cu 2.estimarea numărului emigranŃilor (-E) §i imigranŃilor (I) prin observaŃii statistice.101.629 cu cre§tere de circa 10.4155. Se distinge astfel mortalitatea infantilă (adică până la împlinirea vârstei de un an). NotaŃiile: Pt = este numărul populaŃiei la orizontul prognozei.000 380.pentru calcularea numărului populaŃiei pentru orizontul previziunii se face pe baza relaŃiei: P t =P 0 +N 0 ^ . n.700 170. . b) metoda globală cu ajutorul ritmului mediu anual. calculându-se mortalitatea specifică fiecărei vârste.000(1 +. P0 = numărul populaŃiei în anul de bază.L o g 2 4 0 1 = l ^ Z^ Z ^ 0 6 3 9 9 = Aplicând formula (2): yt1 =380. care relevă probabilităŃile de deces.629 Vom observa că în perioada 1999-2003. n = numărul de ani de după anul de bază. 0 0 0 . t = . . care reduce în fiecare an populaŃia din anul de bază. înmulŃindu-se numărul populaŃiei feminine fertile adică între 15 §i 49 de ani (Pi) cu rata de fertilitate specifică fiecărei vârste (fi) N i=15 o determinarea numărului deceselor (D). care este sensibil mai ridicată decât la vârstele imediat următoare.Deci în anul 2020 numărul populaŃiei va fi de 20. y t =y 0 (1±yr)n (2) Ani 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 Costul mediu al alimentelor 240 279 400 570 1. Exemplu: cre§terea cheltuielilor pentru produsele alimentare de bază. adică se va menŃine inflaŃia la parametrii ridicat.08185) = 691030 y2 =(y1)691030-1.185 = . . costul vieŃii pe o persoană va fi de 4. - 99 . în cazul unei evoluŃii în progresie geometrică. Δp = raŃia anuală a evoluŃiei populaŃiei.preliminarea numărului populaŃiei în anul de bază (Po).1256. c) metoda analitică (pe componente) .285.638 y4 =2. diferenŃiate pe vârste §i pe sexe §i apoi în total.196-18. putem calcula mi§carea populaŃiei 1990-2000.000 pentru o persoană_______ y r = L o g 3 8 0 . În acest scop se folosesc tabele de mortalitate.000 310.155.8185 =. obŃinându-se astfel numărul supravieŃuitorilor între anul de bază §i anul de previziune.000 faŃă de anul de bază ca urmare a ratei negative anuale.proiectarea numărului născuŃilor vii (N) 0 —»t.000 200.9 ori.402.D 0 ^ t .

9 10. pentru anii ce urmează trebuie să depisteze cauzele: îmbătrânirea populaŃiei.5 10. statele lumii §i-au reînnoit obligaŃiile.6 -2.779 22.02 -1. Dacă lumea aplică efectiv obiectivele acestui plan.811 22.4 11. pentru anii ce urmează se estimează că faŃă de ritmul mediu anual de 2. 60 După Biroul Regional a OMS pentru Europa.9 1.408 22. populaŃia mondială va fi sub media estimată de NaŃiunile Unite până în 2050.7 12.8 3 1 3 1 5 2 22.0 12.713 237 272 -35 5 199 22.5 -35.6 11.474 22.9 -30. care se adresează "majorităŃii populaŃiei.5 -2.2% în 1993 pentru anul 2010 se estimează de către NaŃiunile Unite că populaŃia globului va create până la cel puŃin 7.5 -1. pag.6 -56 -60 -66 -36 -35 e 7 2 2 . România ocupă locul doi în Europa în ceea ce prive§te mortalitatea infantilă.8 10 2.5 10.5 EvoluŃia §i analiza demografică pe plan naŃional. 5.6 -1.2 10.0 10.9 11. 100 . forŃa de muncă constituie o parte componentă a circulaŃiei bunurilor. durata medie a vieŃii etc.713 22.363 8 13. medie situată la 9.2 -0.4 -32.9 11. care a avut loc în septembrie 1994 la Cairo §i care s-a bucurat de un succes remarcabil. La ConferinŃa InternaŃională asupra PopulaŃiei §i Dezvoltării (ICPD). Aceste cauze se pot observa în tabelul 5. 61 Lester R.4 10.540 22. divorŃialitatea. nupŃialitatea. Pentru a aprecia dimensiunile §i corelaŃia posibilă a resurselor de muncă §i a gradului de utilizare (sau de subutilizare a acesteia) este necesar să se cunoască locul pe care-l ocupă diferite categorii de resurse umane pe piaŃa muncii (figura 5.9 miliarde61.0 11.6 -0.474 239 269 -30 199 22.540 231 286 -55 7 199 22. sănătăŃii.6 11.408 232 265 -33 9 Calculat din anuarul statistic 1996-2000.4.Tabel 5.2 -0.811 260 264 -4 2 22. Semne vitale 1995.812 275 23 1 199 22. Bucure§ti 1996. Prin piaŃa muncii are loc plasarea forŃei de muncă disponibile §i achiziŃionarea acesteia în limitele absorbŃiei posibile în perioada dată.3.2.5 -2.5 -1. cauzele generale ale mortalităŃii. Editura Tehnică.4 9 10.7 10.748 247 266 -19 4 199 22.0 -0. făcând obiectul vânzării-cumpărării §i supunându-se celorlalte reguli ale mecanismului de piaŃă: concurenŃa. Previziunea forŃei de muncă §i piaŃa muncii În condiŃiile economiei de piaŃă.605 236 271 -35 6 199 22.2 11 -0.779 250 199 263 -13 199 22. TendinŃe ce ne modelează viitorul.5 -1.probleme care se adresează întregii comunităŃi umane".9 -1. 5 -87 -24 -29 -17 -16 -21 -25 -11 -6 -2 6 -19.8 -1. fertilitatea. printr-un program de acŃiune a cel or 180 state parti cipante.605 22.4 12.9 -1.7 12.831 315 247 68 0 2752 199 22. Pe plan mondial. 103.3 -1. mortalitatea infantilă60.3.6 11.8 miliarde sau 11 miliarde.). învăŃământului §i dezvoltării . Ani Cifre absolute mii Ratala1000locuitori PopulaŃi Născu Deces Spor Sold Modificar PopulaŃia Natalitat Mortalitat Spor Modificar e e e a la1 N la31 Ńi vii natura migratori e totală natura e totală ianuarie decembri u l l 0 1 2 3 4 199 22.8 -0.748 22. Brown. oscilaŃiile numărului de locuri de muncă §i nivelului salariilor în funcŃie de cerere §i ofertă.6 -1.

000 .PopulaŃia totală a ării 100% ia în afara vârstei de muncă (< PopulaŃia în vârstă de muncă (PVM) 65% din populaŃia PopulaŃiaînafaravârst 16 ani s. .000 lucrători calculul productivităŃii muncii în anul de previziune: Qt 36.preliminarea producŃiei (Qt).272 lei (W t '\W n ^_ 327.272 -300.000 lucrători 0 W0 300.00% 100 110. respectiv 62 ani). .calcularea numărului de personal în anul de previziune (Nt). Nt = ?. Q0 = 30.000-10.1.000 100. .000 miliarde lei.000mil.2.000 = 110. ..000 lucrători. + ΔNn = 10. . .000 W = Q t =---------= 327272 lei/lucrător Nt 110.= Qt= 36 .000mil.preliminarea forŃei de muncă (N0).calcularea productivităŃii în Succesiunea .000 miliarde lei.000 = 27.272 ~ 300.000 persoane. aptă de lucru (PVML) PopulaŃia în vârstă de muncă.W Q 0 30. 00 ° = 120. Qt = 36.000mil.determinarea productivităŃii muncii (W0). IQ/W 100 -100 36.000 pentru determinarea economiei relative de forŃă de muncă realizată ca urmare a punerii în funcŃiune a noi capacităŃi moderne de producŃie se obŃine din relaŃia: ΔN = ΔN1 + ΔN2 +K.000mil. 30.i >57. ____________________ării. N0 = 100.000 =9.determinarea economisirii forŃei de muncă (^ ΔN) = 10. necesarul de lucrători în anul de previziune: N t =Nn--YAN t =120. cu incapacitate _____________de muncă (PIM)_____________ PopulaŃia activă (PA) 54.000 lei/lucrător N0 100.2% PopulaŃia inactivă (PI) 45.00 = W t-W 0 = 327.000 determinarea forŃei de muncă care ar fi necesară realizării producŃiei previzionale în condiŃiile productivităŃii muncii în anul de bază: . Previzionarea productivităŃii muncii prin intermediul economiei relative de forŃă de muncă Algoritmului calculaŃiei pe exemplul de maijos: Preliminări: .reprezintă economisirea relativă de lucrători.preliminarea producŃiei (Q0).000 100 • 100 = 50% r = \ ^100-100 \Wn 36. .000 calcului: = = 300. ____________________ (PAVM) 35% PopulaŃia în vârstă de muncă.8% PopulaŃia ocupată (PO) 46% Rezerva de muncă (RM) 7% SalariaŃi (S) 35% Alte categorii de populaŃie ocupată 7% 5. 30.

101 .

330 1.numărul lucrătorilor care nu au calificare corespunzătoare §i urmează a fi înlocuiŃi.numărul celor ce se pensionează. cu implicarea unor organisme guvernamentale §i neguvernamentale. n III.401 7. m .000 + 50 +120 + 260 + 20 + 400 = 10.813 5023 3.A i) 36. se estimează statistic).2.295 660 40 1. Prospectiva §omajului În cadrul previziunilor privind forŃa de muncă.000 = 10. Exemplificăm relaŃia (4) cu date fictive: Calcularea necesarului suplimentar de o importanŃă deosebită pentru previziunea pregătirii profesionale pe categorii de profesii.. 5.2. cu structura sa pe ramuri §i categorii 102 . Militari în term en 4. RelaŃia de echilibrare I = II +III are importanŃă pentru estimarea proporŃiilor acestor surse. Previziunea necesarului de lucrători pentru producŃie §i servicii (balanŃa forŃei de muncă) a) Se previzionează producŃia fizică §i valorică (Qt) care determină numărul forŃei de muncă (N(t)) în corelaŃie cu productivitatea muncii (W(t)). REZERVEDEMUNCĂ-TOTAL(1+2 + 3 + 4) 1. precum §i a agenŃilor economici. se întreprind studii previzionale. aptă de a munci 3.813 5023 3.791 14.200 40 540 Datele sunt calculate din Anuarul Statistic al României 2001. Ramurile 1.995 6. 2. 5.000 W() = 110. RESURSELE DE MUNCĂ DISPONIBILE. PopulaŃia în vârstă de muncă 2.403 716 687 3. 3 .000.pierderi naturale (mortalitatea). problema §omajului ocupă un loc important în legătură cu estimarea dimensiunilor acestuia în perspectivă.790 8. 0—t.205 783 422 820 420 400 8. 50% prin cre§terea efectivului forŃei de muncă.. pt . RESURSELE DE MUNCĂ POTENłIALE:(1 +2-3) 1. PopulaŃia casnică în vârstă de muncă. 2.plecări în armatăîn perioada de previziune.necesarul suplimentar de lucrători în perioada de previziune. populaŃie ocupată 1. Elevi s. §omeri NS = 10. d . atât la nivelul judeŃelor cât §i la nivelul naŃional.642 1. a(t) . n .000 327272 b) Numărul noilor locuri de muncă (ΔLm) ΔL m =N t -N 0 =110.000-100.035 2. PopulaŃia în afara vârstei de muncă. d) În vederea asigurării economiei naŃionale cu forŃă de muncă se elaborează balanŃa forŃei de muncă pe ramuri §i în profil teritorial: BalanŃa previzională a forŃei de muncă Indicatori Total I.000 c) Se calculează necesarul suplimentar de personal nou încadrat în perioada de previziune după relaŃia: Ns = (Nt -N0) + m + p + n + a + d (4) unde: Ns . dar care lucrează 3.3.632 6.850 Din care: masculin feminin 14.i studenŃi în vârstă de muncă la învăŃământul de zi.50% din sporul producŃiei s-a realizat prin cre§terea productivităŃii muncii.diverse plecări (migraŃii de la o specializare la alta.796 1.786 7. ^.790 5973 2331 3. PopulaŃia în vârstă de muncă dar cu incapacitate de a lucra II.

4 5. ceea ce creează greutăŃi în măsurarea ratei §omajului §i pe această bază.840 10.4 6.2 8.3 12.9 Anuarul Statistic al României.9 9.6 10.în perioada 1991-1998 Ani 1991 1992 1993 1994 1.4 1996 697. potrivit ciclului afacerilor.2 7. ca raport între numărul de §omeri §i populaŃia activă.8 12.7 6. cu ajutorul bugetelor de familie §i a sondajelor de opinie. de regulă.813 10.6 11. 103 . recalificare.socio-profesionale. etc. Numărul §omerilor mii persoane 337.1 9506.0 10.2 7. în funcŃie de care se estimează apoi numărul absolut al §omerilor (după ce s-a previzionat efectivul populaŃiei active). Practic însă.4 929. 1995 998. cu alte cuvinte prin rat a qomajului.9 11.9 11. Femei 4.5 Elementul principal care se prognozează rămâne rata §omajului. Prin anticiparea tendinŃelor se iau măsuri sociale: ajutoare. 1 3.9 1164.4 9493 10.7 1223.050. PopulaŃie ocupată 10. Rata §omajului % 3. în anticiparea numărului probabil de §omeri în perspectivă.7 4.structura pe sexe .4 10.760 10. 2. EvoluŃia numărului de §omeri §i a ratei qomajului . Rata §omajului se prognozează pe baza tendinŃei observată în perioada precedentă §i Ńinând seama de stadiul în care se află ramurile economiei pe curba afacerilor. calificare.1 8. BărbaŃi 2.6 9023 8.3 1997 1998 986.6 9379 7.9 10.5 7.601. Totodată se întreprind studii sociologice privind comportamentul oamenilor faŃă de muncă §i de §omaj. cu relevarea cazurilor care-l provoacă §i a măsurilor de adoptat pentru atenuarea acestui fenomen.3 7. 1999. Măsurarea §omajului se face.7 1. amândoi termenii raportului sunt fluctuanŃi.

104 .

CAPITOLUL 6 - PREVIZIUNEA CERCETĂRII §TIINTIFICE §1 DEZVOLTĂRII TEHNOLOGICE

6.1. §tiinta §i dezvoltarea
Activitatea de cercetare §tiintifica are ca scop lărgirea limitelor cunoa§terii umane, printr-o muncă specială, sistematică (teoretică §i experimentală), orientată spre un anume scop. §tiinta are o cuprindere universală, cercetând natura §i societatea umană. §tiinta este în raport direct cu dezvoltarea, cu care se condiŃionează reciproc §i se sprijinăîn procesul de creaŃie. Cercetarea §tiintifica poate fi structurată în: c) Cercetarea fundamentală este menită să contribuie la îmbunătăŃirea cunoa§terii în domenii principale ale realităŃii §i are drept scop descoperirea de noi legi §i principii; se disting: cercetarea fundamentală pură, în care predominante sunt nevoile de dezvoltare ale §tiintei, impuse de logica internă a acesteia §i cercetarea fundamentală orientată, în care predominantă este intenŃia aplicabilităŃii, dar într-o perspectivă incertă. d) Cercetarea aplicativă este destinată sporirii cuno§tintelor într-un domeniu determinat al practicii sociale §i are drept scop satisfacerea unor nevoi concrete ale societăŃii, îndeosebi ale producŃiei într-o perspectivă imediată. În general, cercetările aplicative (§tiinte aplicative) se bazează pe valorificarea rezultatelor oferite de cercetarea fundamentală (proprie sau achiziŃionată din alte Ńări). Societatea contemporană este caracterizată, cum se §tie, §i printr-o accentuată afirmare a cuceririlor în toate domeniile cunoa§terii "cu precădere în cel al §tiintei, în vederea unei cât mai eficiente adecvări la ritmul transformărilor geo §i eco politice care au loc".62 Astăzi, §tiinta §i tehnica sunt asociate într-o reŃea de interdependenŃe complexe care condiŃionează evoluŃia economică în mod decisiv. §tiinta §i tehnica se întrepătrund: "§tiinta devine tot mai tehnologică (face tot mai mult apel la aparate sofisticate §i costisitoare), §i tehnica în schimb, devine "§tiintifica" (se bazează tot mai mult pe teorie, mai degrabă decât pe cuno§tintele practicienilor".63 Se poate afirma că asocierea §tiintei cu tehnica se realizează într-o reŃea de interdependenŃe complexe, care condiŃionează evoluŃia economică în mod decisiv. Progresul tehnologiei, care se va realiza prin edificarea societăŃii informaŃionale este un progres real "care nu are efecte nedorite asupra mediului".64 Există numeroase categorii de activităŃi de cercetare §i dezvoltare §i acestea sunt prezentate în continuare în mod sintetic.65
- Cercetarea §i dezvoltarea cu caracter de defensivă. Activitatea de cercetare §i dezvoltare din această categorie este efectuată pentru a se ajunge la recuperarea rămânerilor în urmă faŃă de competitori, datorate marilor s.ocuri ale evoluŃiei economice; cas.tigul va fi al celor care vor rezista concurenŃei, ca urmare a aplicării rezultatelor cercetării, dezvoltării. - Cercetarea §i dezvoltarea cu caracter de ofensivă. Activitatea de cercetare §i dezvoltare din această categorie, este efectuată pentru a conduce competiŃia, pentru a prelua o piaŃă de desfacere existentă sau pentru a monopoliza una nouă sau una în curs de dezvoltare. - Cercetarea §i dezvoltarea pe termen lung (de perspectivă). Activitatea de cercetare §i dezvoltare efectuată pe termen lung este aceea care nu poate fi comercializată imediat, deoarece încă nu sunt pregătite în acest sens celelalte firme. Atât firmele cât §i pieŃele de desfacere nu dispun de mijloacele financiare corespunzătoare; situaŃia politică sau socială nu este favorabilă. - Cercetarea pe termen mediu. Această categorie se referă la acele teme de cercetare s.i dezvoltare care, dacă au succes tehnic, pot fi valorificare din punct de vedere comercial într-o perioadă de 1-3 ani.

62 Caravia Paul - Discipline, conexiuni gândire creatoare, Editura §tiintifica, Bucure§ti, 1991, pag. 5 63 Zizi Goschin - Cercetarea s,tiintifica §i cercetarea economică pe termen lung, Tribuna economică nr. 43/1997, pag.
63-64 64 §tefan Iancu - Societatea informaŃională, tribuna economică nr. 18,19/1997, pag. 46 65 H.B. Maynard - Conducerea activităŃii economice, vol. 2, Editura Tehnică, Bucures,ti, 1971, pag. 23

105

Aceasta impune firmei activităŃi pregătitoare, cum ar fi construcŃia de instalaŃii, dezvoltarea progresivă a pieŃei, reducerea stocurilor de produse al căror interes scade, etc. - Cercetarea §i dezvoltarea pe termen scurt. Această categorie se aplică acelor activităŃi care, dacă au succes, pot fi generalizate în circa un an, deoarece se dispune de mijloace de comercializare s.i bani, cererea pieŃei este satisfăcătoare s.i nu sunt motive pentru care rezultatele acestor operaŃii de cercetare s.i dezvoltare să nu poată fi comercializate. Obiectivele de cercetare au rolul de a contribui la realizarea obiectivelor principale ale firmelor: supravieŃuirea §i rentabilitatea pe termen lung. Din cele arătate mai înainte, precizăm că, prognozele referitoare la orizonturi mari de timp vor fi cu atât mai precise cu cât intervalul este mai mic "În domeniul tehnologiei, o prognoză glisantă" cu orizont de timp de 15-20 ani §i cu posibilităŃi de revizuire, eventual, anuală ar asigura viziunea cea mai potrivită pentru a face faŃă oricărei surprize. 66

6.1.1. Sistemul cercetare §tiintifica-dezvoltare tehnologică
Organizarea activităŃii de cercetare §i dezvoltare este importantă pentru previziunea în acest domeniu. Activitatea de cercetare §i dezvoltare (C+D), C = cercetare, D = dezvoltare, a devenit factorul principal care influenŃează atât dezvoltarea economiei cât §i succesul unor firme. Succesul "activităŃii de cercetare dezvoltare se concretizează prin înnoiri tehnologice, prin cre§terea ritmului de dezvoltare a economiei naŃionale §i a productivităŃii,67 păstrarea nivelului de competitivitate pe piaŃă, prin beneficii §i mai ales printr-o viguroasă §i îndelungată supravieŃuire a unităŃilor de cercetare."68 Previziunile privind activitatea de cercetare §tiintifica §i dezvoltarea tehnologică (C+D), se întocmesc în strânsă legătură cu celelalte previziuni ale vieŃii economico-sociale, constituind un punct principal de plecare în elaborarea acestora. Aceasta deoarece progresul §tiintei §i tehnicii determină în mare măsură amploarea §i ritmul dezvoltării întregii economii. A stabili previziuni în domeniul §tiintei §i tehnicii înseamnă a fundamenta obiectivele, ritmurile §i implicaŃiile economico-sociale ale cercetării §tiintifice §i dezvoltării, înseamnă cunoa§terea evoluŃiei anterioare, a realităŃii prezente pentru a dimensiona evoluŃia ulterioară a tehnologiilor. Una dintre trăsăturile principale ale dezvoltării §tiintei este aceea că indicele cre§terii cheltuielilor pentru cercetare §tiintificd §i tehnologică, în Ńările dezvoltate este mai mare decât indicele mediu de cre§tere economică. Starea actuală a cercetării §i dezvoltării se caracterizează prin accentuarea caracterului exploziv al inovării §tiintifice §i tehnologice într-un număr tot mai mare de domenii de vârf, cu efecte economico-sociale complexe pe termen lung §i cu impact larg asupra diviziunii muncii §i schimbului de valori pe plan internaŃional, "aduce în mod necesar în prim plan preocupărilor majorităŃii absolute a Ńărilor cercetarea viitorului §tiintei §i tehnologiei ca singura cale care asigură condiŃiile pentru fundamentarea §i realizarea dezvoltării intensive a economiei §i a progresului general într-o concepŃie de perspectivă pe baza promovării, stimulării celor mai noi cuceriri ale cunoa§terii §tiintifice universale."69 1) Rezultatele cercetării se pot cuantifica prin: - exportul de inteligenŃă sub formă de licenŃe, documentaŃii, service, invenŃii, etc.; - sporul de producŃie §i îmbunătăŃirea calităŃii producŃiei §i produselor; - formarea §tiintifica §i tehnică a cadrelor care se ocupă de cercetare în toate domeniile; - stocarea de cuno§tinte pentru a fi folosite ulterior; - conceperea §i realizarea de echipamente pentru nevoile proprii ale sectoarelor economice;
66 George Botez - FicŃiune §i rigoare prospectivă, Editura §tiintifica §i Enciclopedică, Bucure§ti, 1979, pag. 85 67 H.B. Maynard - Conducerea activităŃii economice, vol. 2, Editura Tehnică, Bucure§ti, 1971, pag. 11 68 Vezi anuarul Statistic al României, 1995, pag. 312. Din cifrele comparabile rezuM ca numărul unităŃilor de cercetare erau: 1989 = 146, în 1994 erau 285 unităŃi 69 Autor colectiv - Prognoza s,tiintei §i tehnologiei în dezvoltarea României, Editura Stiintifica §i Enciclopedică, Bucure§ti, 1986, pag. 7

106

- activitatea de organizare a microproducŃiei; - activitatea publicistică si participarea la sesiuni stiintifice. 2) InternaŃionalizarea §tiintei §i tehnologiei: Îmbinarea dintre cooperare si competiŃie: - la realizarea unor proiecte comune de cercetare; - utilizarea unor organizaŃii de consultanŃă tehnică; - cooperarea interuniversitară (lucrări comune). 3) Activitatea C+D în condiŃiile economiei de piaŃă este organizată: a) ReŃeaua unităŃilor de C+D cuprinde întregul sistem organizatoric actual: - unităŃi de stat bugetare, funcŃionează ca personalitate juridică; - unităŃi de stat care funcŃionează pe principiul gestiunii proprii - ca personalitate juridică; - unităŃi private organizate de sine stătător; - unităŃi în cadrul întreprinderilor si în învăŃământul superior. b) mod de finanŃare: - surse alocate de la buget pentru cercetarea fundamentală; - surse din venituri proprii (autofinanŃare); - prin îmbinarea surselor de la buget si autofinanŃare si în anumite situaŃii finanŃări străine (vezi Banca mondială). c) Conducerea activităŃilor de cercetare si dezvoltare intocmeste anual temele de cercetare: - tematica prioritară generală pentru perioade de timp mediu si îndepărtat; - tematici orientative privind cercetarea fundamentală; - teme de cercetare aplicativă la orizonturi de timp mic (1-3 ani); - tematica dezvoltării tehnologică întocmită de către agenŃi economici, ministere si instituŃii specializate. Conducerea stiintifica se realizează de către Academia Română, conduce si îndrumă activitatea de cercetare fundamentală si orientată.

107


CerccLarca pui4 CerccLwtt
1.Ul.li. ■!..■."_!. J

i

T

CERCETAREA

uritmlrii

___
]

i

i

'■

jhj^inp; cinpinoe;

inina ri-nlli-jru. j. iiivir^iivi ■icfVCt E« |

Va iff. £ n Jr HH'jon ^ ikfiiiii- un |i :-inl-7: ui ill :. %hn.'j|H

D
Li L.I

HHWF

iirwir

tauc i)c I■ Incite ninu p

a

i

ECCEU'E

■jrnii m

nklprdl

L~ULJLLLj.]i

LLJ

ki.|p.mna Liihskn mccwr

IEEIKT

DYICt Lll

■\i. \ \ : \ \ , \ \ \

I.I

Irii dinar* ^i rEpwra T.'ir;uncTi:kii piupiu hiKiiiaii tr ■itnLutr-ic qli-ilificc

Figura 6.1. Sistemul C+D

108 .

lucrurile stau la fel. care încă nu au intrat în producŃie de serie. Nici un agregat. fabricile mari există în formă simulată. prin analogie istorică. . nici o ma§ina nu trece pe linia de mare serie direct din faza de proiect. Editura Albatros. În industrie. prognoze ale dezvoltării cercetării-dezvoltării pe plan mondial. favorizând rezolvarea în comun §i mai rapidă a unor probleme. care fundamentează strategia din acest domeniu. toate acestea având o influenŃă determinantă asupra rezultatelor economice viitoare. domeniilor de activitate. găsirea unor noi surse de energie. 1975. subramurilor. rezolvarea în termene previzibile a problemelor puse de comanda socială. produse. strategia colaborării tehnico-§tiintifice cu alte Ńări. Metoda este extrem de veche "modul ei clasic este manevra militară. metode) dobândite de omenire §i care permit. completată cu informaŃii privind preocupările cercetătorilor din străinătate. b) acumularea de cuno§tinte (idei. numită fază pilot. StaŃia pilot face posibilă prefigurarea la scară mică §i mai puŃin costisitoare a marelui proces din viaŃa reală"70. Elaborarea prognozelor privind cercetarea-dezvoltarea În condiŃiile progresului tehnico-§tiintific contemporan are loc o acumulare rapidă de cuno§tinte. mai întâi inventarierea celor mai noi realizări din diferite Ńări. privind dezvoltarea ramurilor. 2. În general. . prognoza naŃională în domeniul cercetării-dezvoltării. d) concentrarea forŃelor proprii de cercetare spre problemele specifice de importanŃă naŃională prioritară. se întocmesc pe baza cerinŃelor rezultate din celelalte prognoze. cercetări în acest domeniu realizându-se la Universitatea din Oradea . Prognozele în domeniul cercetării-dezvoltării se elaborează în strânsă legătură cu prognoza de ansamblu a dezvoltării economico-sociale.desfa§urarea în timp a introducerii cuceririlor §tiintifice §i tehnice.energia neconvenŃională). Un obiectiv important al activităŃii previzionale îl constituie elaborarea unor prognoze de durată în domeniul stiintifico-tehnic. în strânsă legătură cu strategia economico-socială de ansamblu. în acelasj timp. ea trece mai întâi prin faza intermediară a simulării. totu§i există unele elemente de judecată care permit să se prognozeze principalele perspective ale dezvoltării stiintei si tehnicii. cu prognozele pe problemele de sinteză §i cu prognozele regionale. ceea ce duce la eliminarea paralelismelor. se folose§te metoda simulării în activitatea de cercetare-dezvoltare pentru tehnologii. 1. pag. "a redescoperirilor". De§i invenŃiile §i descoperirile nu pot fi prevăzute.Idei din mers. ca urmare a schimbărilor de structură pe care le generează în producŃia materială §i nematerială. teorii. grupelor de produse.sporirea continuă a contribuŃiei cercetării-dezvoltării la cre§terea economică naŃională. cu prognozele pe ramuri §i domenii de activitate.contribuŃia decisivă a acestora la stabilirea unor strategii pe termen lung. prognozelor în domeniul cercetării-dezvoltării le revine un rol important în ceea ce prive§te: . În sistemul de prognoze ale dezvoltării pe termen lung al economiei naŃionale. absorbŃia §i generalizarea noilor tehnologii. formulate în diferite 70 Mircea MaliŃa . care conduce la schimbări tot mai dinamice în evoluŃia vieŃii economice §i sociale. formarea profesională a personalului. c) lărgirea continuă a colaborării tehnico-§tiintifice internaŃionale. înainte de a funcŃiona în realitate. Iată de ce. Bucure§ti. experienŃa nu este posibilă chiar la nivelul producŃiei reale. 254 109 . etc. §i care permit valorificarea optimă a potenŃialului tehnico-§tiintific al Ńării. Prognozarea dezvoltării cercetării-dezvoltării pe plan mondial are în vedere. care simulează o luptă. 3. Activitatea naŃională de prognozare a activităŃii de cercetare-dezvoltare cuprinde elaborarea de: 1. totul făcându-se aici pe o scară mai mică. ele furnizează elemente de fundamentare pentru elaborarea celorlalte prognoze §i. concretizate în comanda socială adresată acestui sector de activitate (de exemplu.2. Aceste elemente sunt: a) nevoile societăŃii.6.

se determină ritmul apariŃiei de noutăŃi pe ramuri §i domenii ale producŃiei §i cercetării. evidenŃiindu-se decalajele favorabile sau nefavorabile dintre realizările autohtone §i cele pe plan mondial. instituŃiilor de învăŃământ superior. Cu faŃa spre secolul 21. Stiintei §i Culturii din Japonia de încurajare a cooperării72 între universităŃi. 72 Vezi lucrarea: Economii în mi§care. Pentru aspectele cantitative. unităŃilor de cercetare §i dezvoltare. statul orientează §i corelează efortul agenŃilor economici pentru stimularea activităŃii de cercetare-dezvoltare. Pe de altă parte. în unele Ńări se întocmesc programe de cercetare-dezvoltare prioritare cum sunt: program ecologic naŃional. De exemplu. încurajează §i chiar determină instituŃiile universitare §i de cercetare sa-§i sporească relaŃiile de conlucrare cu diferite domenii ale industriei. care alocă sute de milioane de euro pentru îmbunătăŃirea cooperării între companii. bazate pe 71 H. pag. programul de dezvoltare a producerii energiei nucleare. 2. ordinea de prioritate a acestora §i termenele optime de realizare. În acest fel. precum §i integrării cât mai strânse a cercetării §i a instituŃiilor de învăŃământ superior cu sectorul industriei.Conducerea activităŃii economice. institute academice §i organizaŃii de cercetare §i pentru a accelera transferul de cuno§tinte la firme mici. Un exemplu în acest sens îl reprezintă programul Germaniei. Ele urmăresc obŃinerea de avantaje reciproce §i soluŃionarea mai rapidă §i mai economică a problemelor în cauză. Fiecare variantă precizează domeniile §i obiectivele de cercetare. programul de dezvoltare tehnologică. se elaborează programe de cercetare §i dezvoltare de interes naŃional. cu programele regionale (teritorial-administrativ). Strategia colaborării tehnico-§tiinfifice cu alte Ńări se elaborează pe baza elementelor furnizate de tratatele. prin intermediul unor astfel de programe. funcŃii de producŃie cu progres tehnic. Pentru obiectivele de importanŃă deosebită. 1992 110 . cu ajutorul metodelor intuitive se stabilesc termenele probabile ale dezvoltării unor probleme tehnico-§tiintifice. institute academice §i industrie. ministerelor. cu caracter multidisciplinar §i intersectorial. În acelasj scop. În elaborarea strategiei naŃionale este necesară concentrarea eforturilor proprii în acele direcŃii în care §ansele proprii de "străpungere tehnologică" sunt mai mari. Bucure§ti. efectele scontate. 54. etc. acordând prioritate promovării cercetărilor legate de noile tehnologii. Bucure§ti. evidenŃiindu-se în acest fel problemele care tind să prezinte în viitor un interes deosebit §tiintific §i practic. cu programul de cre§tere a calităŃii vieŃii populaŃiei. Astfel. Prognoza naŃională în domeniul cercetării-dezvoltării. guvernele Ńărilor U. precum §i potenŃarea efortului naŃional §i lichidarea rapidă a decalajelor tehnologice. programul naŃional pentru energie §i materii prime. programul de informatizare. "Este necesară o mai bună înŃelegere a particularităŃilor procesului de cercetare-dezvoltare pentru a ne asigura că metodele de planificare generală nu sunt concepute §i aplicate într-un mod incompatibil cu eficienŃa procesului"71 3. se intocme§te în mai multe variante. ca §i tendinŃele acestor decalaje. care conturează strategia Ńării în acest domeniu. Maynard . reprezentanŃi prin instituŃii guvernamentale sau neguvernamentale. se prevăd diferitele variante de soluŃii. Toate aceste programe se întocmesc în strânsă legătură cu programul/planul de dezvoltare economico-socială a Ńării. Toate aceste informaŃii sunt analizate în mod critic §i sistematizate în prognoza proprie asupra tendinŃelor mondiale în domeniul cercetării-dezvoltării. afectând competitivitatea produselor §i serviciilor care fac obiectul circuitului intemaŃional. Aceste studii de prognoză se elaborează apelând la o gamă largă de metode (vezi capitolul "Metode §i tehnici de previziune"). interpolări. în funcŃie de cerinŃele dezvoltării economico-sociale a Ńării. vol. Editura Ager-Economistul-Rai. De asemenea.B. cu programul de protecŃie socială. cre§terea necesară a potenŃialului tehnico-§tiintific. În acelasj sens sunt folosite §i lucrările previzionale întocmite în Ńările în cauză sau de către organisme internaŃionale. În acest fel.comunicări §tiintifice naŃionale sau internaŃionale. Suburo Okito. uneori se aprobă de guvern. se elaborează diferite scenarii pentru unele probleme mai importante §i mai complexe pentru care soluŃiile alternative sunt rezultatul unor raporturi cauzale în lanŃ.E. cu concursul academiilor de §tiinte. acordurile §i convenŃiile încheiate de Ńara noastră cu parteneri din străinătate. 1971. Un alte exemplu îl constituie programele Ministerului EducaŃiei. 2. Editura Tehnică. care urmează a fi stabilite corelativ se folosesc îndeosebi extrapolări.

Cuantificarea eficienŃei progresului tehnic Categoria de eficienŃă economică a progresului tehnic poate fi exprimată ca raport între cheltuieli si efectele lor utile sau raportul între consumul de muncă vie §i trecută §i rezultatele obŃinute. a tuturor factorilor de producŃie economici §i sociali. combustibil. un progres uman capabil să producă mutaŃii în structura socio-profesională a societăŃii. c) progres tehnic neutru care determină economisirea în aceeasj proporŃie atât munca vie k cât §i a muncii trecute. Ill . unde nu se modifică valoarea coeficientului k al capitalului. coordonarea §i controlul extinderii progresului tehnic. în cadrul cărora participă peste 250 firme industriale. b) perfecŃionarea formelor de organizare a producŃiei.stabilirea priorităŃilor §i a domeniilor de introducere a progresului tehnic. y Căile cre§terii progresului se manifestă dinamic în raport cu timpul §i cu acŃiunile organizatorice: .previzionarea progresului tehnic: . putem spune că principalele elemente componente care alcătuiesc conceptul de progres tehnic se referă la: a) ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de muncă. corespunzătoare nivelului de dezvoltare atins într-o economie §i anume: a) progresul tehnic extensiv. În concluzie. fie sub forma minimizării eforturilor care se fac pentru obŃinerea unităŃii de efect. literatura de specialitate a statuat trei tipuri de progres tehnic.3.3. . . Cuantificarea eficienŃei progresului tehnic În conceperea instrumentului de măsură §i analiză a eficienŃei progresului tehnic se porne§te de la dualitatea problemelor de eficienŃă. 6. 6.3. iar raportul dintre munca trecută §i cea vie scade. e) corelaŃia progres tehnic-protecŃia mediului înconjurător având ca finalitate optimizarea raportului om-natură. f) sporirea efectelor progresului asupra: rezultatelor producŃiei. materiale.finanŃare de către industrie.1. c) valorificarea superioară a resurselor de materii prime. cre§terea productivităŃii muncii. în structura cheltuielilor de producŃie.contribuŃia crescândă a progresului tehnic la „modelarea structurilor economiei naŃionale". caracteristic Ńărilor cu o economie slab dezvoltată. care se manifestă fie sub forma maximizării rezultatelor obŃinute la unitatea de efort. orientarea.2. 6. 50 universităŃi §i alte instituŃii de cercetare. b) progresul tehnic intensiv caracteristic Ńărilor dezvoltate din punct de vedere tehnic §i economic. cheltuielile de muncă vie sunt superioare. determină economisirea în ritmuri superioare a muncii trecute în raport cu cea vie. Tipuri de progres tehnic În general. al tehnologiilor de fabricaŃie al produselor. d) progresul tehnic ca latură a progresului social. EficienŃa economică implică exprimarea în cifre a combinaŃiilor optime ce trebuiesc realizate în cursul dezvoltării dinamice. reducerea consumului de muncă vie §i muncă trecută. .instituŃionalizarea la nivel guvernamental a organismelor ce dispun stimularea.optimizarea raportului dintre mijloacele financiare necesare §i resursele existente limitate. energie.

În conceperea instrumentarului de măsură §i analiză a eficienŃei progresului tehnic se porne§te de la dualitatea problemelor de eficienŃă care se manifestă fie sub forma maximizării rezultatelor obŃinute la unitatea de efort.=A2=A3=A4 efort(x) b) la cre§teri egale ale eforturilor se obŃin cre§teri egale de efecte.. — f < 0) dx efect f(x) efect efort A A. dx a — dx 112 . f(x) efect linia eficientei t / efect _ A* _ A' 2 _ A' _ * ^=1 A . A A. A3 —— = — < — <—-<. / / ► efort Aj A2 A3 -------------------------------------- A. c) la cre§teri egale ale eforturilor ave cre§teri din ce în ce mai mari ale efectelor (evoluŃie d2f accelerată. —f < 0).4. Aj A A. astfel încât raportul eficienŃei este constant. 1. dar cre§terea efectelor este mai mare decât cea a eforturilor: efect f(x) efort Ax A2 A3 linia« A'2 Ai=A2=A3 efort <x) Figura 7. 4 * 4. fie sub forma minimizării eforturilor care se face pentru obŃinerea unităŃii de efect. A.. <1 linia eficienjei efort (x) d) La cre§teri egale ale eforturilor obŃinem cre§teri din ce în ce mai mici ale efectelor (evoluŃie decelerată. egal cu unitatea. Dintre formele de manifestare ale eficienŃei reŃinem: a) la cre§teri egale ale eforturilor se obŃin cre§teri egale de efecte.

pentru un volum de producŃie dat se alege acea tehnologie care limitează la minim cantităŃile consumate din fiecare resursă (factor de producŃie). ProducŃia în funcŃie de doi factori L (muncă) §i K (capital) are următoarea formă: A-K?tyL{t) în care: (1) Q(t) = produsul muncii (producŃie -y) în anul t. 3. respectiv o cre§tere de 1% a forŃei de muncă (exponent al factorului de producŃie. .pentru o combinaŃie fixă de factori de producŃie se alege acea tehnologie de fabricaŃie care conduce la un volum maxim de producŃie. L = forŃa de munca (medie anuala) în anul t. FuncŃiile de producŃie reprezintă legătura exprimată funcŃional dintre rezultatul unei activităŃi de producŃie §i factorii care o determină. 5 . muncă).arată câŃi salariaŃi sunt necesari pentru a menŃine în funcŃie a unei sume de capital fix. L §i calitativ de W§ie.5-2-300 = 900 K L înzestrarea tehnică.L = l.2. ne arată de fapt cu cât create produsul muncii la o variaŃie. Z 2 K 600 300 Din înlocuirea (2) obŃinem: Q L e .6. L 300 Q = QL = WL 3 • 300 = 900 . Previziunea progresului tehnic cu ajutorulfuncŃiilor de producŃie 1. nivelul productivităŃii muncii.1. respectiv o cre§tere de 1% a capitalului (exponent al factorului de producŃie: capital). L (4) 113 .z . l Z = Z 0.3. P = elasticitatea producŃiei în raport cu munca.Z L K l (2) A: -K = 3-0. ne arată cu cât create produsul muncii la o variaŃie. DemonstraŃie (aplicarea formulei 1) a) W = Q. a = elasticitatea producŃiei în funcŃie de capital. Gradul de omogenitate al funcŃiei Cobb-Douglas se măsoară prin suma exponenŃilor factorilor de producŃie α + β. . Q = Q -—K = W . FuncŃia de producŃie Cobb-Douglas 2. K = capitalul (fondurile fixe productive. Z : =L-este inversa înzestrării tehnice a muncii. înlocuim: 300 30 b) nivelul eficienŃei capitalului fix: (3) 6 00 c) producŃia determinată de factori cantitativi K.------= 3. A = coeficient de dimensiune (de proporŃionalitate între factori).5 -600 = 900 ^ Z =K. medii anuale) în anul t.

CorelaŃii dinamice fundamentale dintre rezultatele producŃiei Q §i factorii primari organizaŃi L §i K. L. Aceleasj legături se pot transforma în relaŃii de legătură statistică punându-l pe Q în funcŃie de factorii identificaŃi mai sus: Q = fi(W-L)('1) 3• 300 = 900 Q = f2(e.133 3/3 = 1 (8) În funcŃie de evoluŃia fiecărei variabile determinată de cre§terea sau descre§terea ponderei fiecărei variabile se va schimba mărimea raporturilor.005-(300-600) g) Analog cu modelele de legătură (2. (E -eficienŃa globală a ambilor factori). K).133 800/600 = .1 • 600 = 900 Q = f 3 (w-Z~ l Kp) 3• 5.d) Toate modelele de mai sus sunt empirice.33 . 2.005 (5) L-K 300-600 f) Modelul empiric de analiză deterministă a producŃiei Q în funcŃie de eficienŃa globală a ambilor factori primari §i de factorul mixt (L.---------------= 0. Variabilele Q. K. £ = Q = 90°= . W. calculate ca dinamică: L = L1/L0 K=KJK0 1200/900 = .133 400/300 = .(K-L)] (7) 4.4) se poate formula §i pentru acest model o formă de legătură stocastică §i anume: Q = fg[E. Q 900 114 .K)('2) 5. K) se infati§eaza ca: Q = E \ L -K) (6) 900 = . Z.5-2-300 = 900 e) Forma concretă a fiecărei funcŃii: Deci în schemele analizate nu apar simultan ambii factori primari.0• 600 = 900 g = / 4 (e-Z-Z)(4') 1. În analiza funcŃie de producŃie Q = A-Lα ■ K β se arată că dacă α + β>1 înseamnă randament de scară crescătoare: Elasticitatea lui L: ΔQ EL AL L Q dL a (9) ΔQ 1200-900 Precizare:ΔQ-este modificarea relativă (procentuală) a producŃiei Q. 1. de§i prezintă interes deosebit analizei eficienŃei simultane a factorilor: Raportul dintre valoarea producŃiei Q §i factorul primar complex introdus (L.

rata progresului tehnic t . p ro d u c Ń i a s e m o d ific ă în a c eca re a u în la s j ritm fost sch im b a Ń i facto rii.1 = 1040. A d ic ă: .0 = 120 Lt =-----= 33% 360 5.030.0 = 240 115 .% 360 120 Lt ■ Li = 400 • 3.1 = 520 Q t=K t+L t= 1560 = 1040 + 520 indici: Q t = 1560-1200 Q0 1200 K0 800 g^K^UMO800 = L0 400 Cu cât contribuie fiecare factor la cre§tere: 80 0 520-400 Qt-Q0 = 360 Kt = — = 666.elasticitatea pentru capitalul K: * M = β = 1 = (10) Q dK 3 .ra n d a m e n tu l m e d iu a l c a p it a lu lu): (K i dacă α + β <1 randamentul scade . S u m a c o e fic i e n Ń ilo r d e e la s tic ita te e s t e e g a lă c u 1 . Alte aspecte privind determinarea eficienŃei economice a extinderii progresului tehnic.025 800 E K .coeficientul de dimensiune (proporŃionalitatea dintre factor).p r o d u c t i v i t a t e a m u n cWi = Q / L§ i i . Ce valoare va lua fiecare indicator peste 10 ani dacă ritmul mediu anual este de 0. Exemplificări: Kt .Ki = 800 • 3. FuncŃia de producŃie se poate calcula sub formă de indici - iQ=A l-K?-lf (10') Exemplificăm .0 2 5 .73. r . FuncŃia de producŃie Cobb-Douglas cu progres tehnic se scrie: Qt = A-K?t)-L?t)-er(t) (11) în care: e .dacă α + β > 1 randamentul este crescător 4.0030)10 = Kt10 = 800 • 3. 6.dacă α + β = 1 randamentul este constant . a = Q0(1 ± .baza logaritmului natural (2. Q0 = 1200.Lt10 = 400 • 3. la m uncă 400 fel =.numărul de ani prognozaŃi A .---- L K .este m odificarea relativă (procentuală) a forŃ ei de ------= ...

.81 efecte 400 + 50 + 60 + 70 DiferenŃa absolută => 4530 . Având în vedere că dezvoltarea tehnologiei înseamnă sporirea capitalului fix.economia de valută. Categoria de eforturi-cheltuieli: .economii de cheltuieli materiale. 2.cheltuieli pentru aplicarea în producŃie a rezultatelor cercetării. ---------------------------------. . .tipuri de efecte economice. EficienŃa economică cumulată a progresului tehnic EficienŃa economică cumulată se calculează ca raport între efectul economic §i cheltuielile totale consumate pe perioada de menŃinere a progresului . . . materii prime.781 totale 580 453 anual: efecte în 10 ani =4 58 Să înlocuim cu date ecuaŃia (12): 540 + 400 + 90 + (5 • 700) _ O 1 . 4. .cheltuieli pentru cercetare.cheltuieli cu forŃa de muncă. . .cheltuieli de întreŃinere §i reparaŃii.îmbunătăŃirea consumurilor specifice. Cpr .= 7. Cc .efectele parŃiale la nivelul unităŃilor de cercetare.cheltuieli cu amortizarea.580 = 3950 Anual (în 10 ani)-------= 395 unităŃi valorice (beneficiu). . RelaŃia este: 1 = P în care: n .cheltuieli cu exploatarea (retribuŃii.sporul de beneficiu.producŃia F-fondurile fixe. materiale. m . Tipuri de efecte avute în vedere: .eficienŃa capitalului fix. 0-10 ani vom avea eforturile §i efectele în relaŃia: Δefect =-------= . cuantificarea eficienŃei capitalului fix: unde: Q . combustibil §i energie). 3.numărul de unităŃi producătoare. (p .1.economii de muncă vie.sporul de producŃie netă. Exemplificăm: Efectele 4530/580 eforturile E>eforturile Dacă efecte sunt încadrate între 0 —»t.perioada de timp scursă de la introducere până la dispariŃia efectului. Ec .

116 .

. etc.800 - 1 =.. sporul beneficiului luând cifra de afaceri (CA)§i cheltuielile (C) vor conŃine efectele progresului tehnic AB > AK. 1500 .3% ca urmare a sporirii capitalului.coeficientul marginal al investiŃiilor: Cms=1 (15) ΔQ În analiza economică a progresului tehnic se folosesc numeroase procedee de a localiza efectele §i eforturile.d. 875 coeficientul mediu C = K =-------= .0133. Sau AB = (CA 1 -Cj)-(C4 0 -C o ) pe baza progresului tehnic §.a.capitalul suplimentar. în cazul Qi s-a produs cre§terea §i a fondurilor fixe.0533 (14) Q 1500 coeficientul marginal este un raport dintre capitalul suplimentar §i sporul de venit căruia îi dă na§tere: (15) C ΔQ unde: ΔK . C' =------= . relaŃia se menŃine până când tehnologiile (K) i§i pierd efectul §i relaŃia devine AB < AK .m.sporul de venit. 13.Q0. ΔQ . De exemplu: ΔQ = Q1 .

117 .

118 .

Ideea de maximizare a profitului. eficientizarea activităŃii. o gamă de produse sau o linie de producŃie §i/sau piaŃa de desfacere.industria §i agricultura -formează în mod firesc capitole distincte ale planului. Editura Convex Oradea. Conducerea activităŃii economice. 1995.3 A planifica înseamnă a defini ce vom face §i când vom încheia acŃiunea noastră. iar. cu indicatori lunari ai producŃiei. În cadrul activităŃilor de previziune. Editura tehnică. care sunt deciziile ce trebuie adoptate §i cum sunt ele influenŃate de modificarea variabilelor independente §i a factorilor de influenŃă. asupra întregii întreprinderi. Ea le indică modul în care pot atinge cu resurse limitate solicitările pieŃei. Cele două mari ramuri ale producŃiei materiale . Din ea decurge planificarea operativă. derivă din obiectivul său de a găsi cele mai bune modalităŃi de realizare a producŃiei. Alina Bădulescu. 7. pornind de la nivel de agent economic §i până la nivelul întregii Ńări. firme. dând răspunsuri §i soluŃii la o serie de probleme privind mecanismul de funcŃionare §i reglare a economiei. Tribuna economică Nr. Oradea 1997. Aceasta implică desfa§urarea unor multiple activităŃi de cercetare a necesităŃilor de bunuri materiale. adică planificare "strategică". 3 H. Planificarea strategică. dezvoltarea eficientă a întregului complex al economiei naŃionale. astfel încât să permită realizarea unor noi structuri. a programa înseamnă să decidem când vom acŃiona §i ce resurse vom utiliza. sub constrângerea unui volum determinat de resurse. pe de altă parte.4 Planificarea se extinde. Ea este prima fază a procesului de conducere a întreprinderii . din care motiv ocupă un loc central în toate analizele §i deciziile privind dezvoltarea economică §i socială. la momentul respectiv. Maynard. de distribuire §i consumare a bunurilor. 15/1998. înseamnă promovarea stabilităŃii §i adaptarea întreprinderii la un mediu §i un viitor nesigur. metodologia de previzionare fiind adaptată la particularităŃile fiecăreia dintre ele. Obiectivul esenŃial al planificării strategice este programul de acŃiune (strategia) ale cărui componente individualizate sunt constituite din acele strategii parŃiale care stabilesc. Bucure§ti. Aceste funcŃii vor fi abordate §i explicate în cadrul activităŃii de planificare. Sistemul actual de planificare într-o întreprindere se compune dintr-o planificare orientată după condiŃiile de timp §i spaŃiu. ca §i a posibilităŃilor de acoperire a acestor necesităŃi. se bazează pe domenii parŃiale ale întreprinderii §i respectiv pe domenii de funcŃii. planificarea. 13-15.1. pe termen scurt (de circa cinci-§ase ani). agenŃii ale statului) §i al relaŃiilor dintre ei pe diferitele pieŃe pe care schimbă factorii de producŃie §i bunurile finale. printr-o decizie prevăzătoare pentru crearea stărilor viitoare dorite. 4 Elena Zaharia. Editura Treira. Microeconomia indepline§te două funcŃii: funcŃia explicativă §i normativă. 1 Olah Gheorghe.PREVIZIUNE MICROECONOMICĂ Microeconomia abordează comportamentul individual al agenŃilor economici (gospodării.2 Politica întreprinderii. Elemente de microeconomie. Politica întreprinderii §i planificarea ProducŃia de bunuri materiale constituie factorul de bază. pag. elementul hotărâtor al procesului reproducŃiei. ritmurile de dezvoltare trebuie diferenŃiate de la o ramură la alta.CAPITOLUL 7 . 119 . 2 Vezi: Factorii de producŃie." 1 Determinarea volumului §i structurii producŃiei materiale pentru perioada următoare trebuie să reprezinte o problemă centrală a activităŃii de previzionare. pentru dirijarea activităŃilor curente. pe de o parte. 19. 1970. Planificarea trebuie să fie deosebit de strâns legată de conducerea întreprinderii. B.funcŃie importantă a managementului industrial. dezvoltarea acelor ramuri ce valorifică superior resursele umane §i materiale de care dispune Ńara. pag. Principala caracteristică a previziunii microeconomice constă în sprijinirea prin metode adecvate a scopurilor pe care §i le fixează agenŃii economici. determinant al existenŃei §i evoluŃiei societăŃii omene§ti. Macroeconomie.

2.Valoarea adăugată măsoară efectul rezultat din utilizarea factorilor de producŃie. complex. analiza concurenŃei. cuprinzând suma bănească a bunurilor economice cu caracter marfar §i nemarfar. Modelul determinării indicatorilor activităŃii industriale poate fi cuantificaŃi §i agregaŃi. 7. 7.Venitul global al întreprinderii reflectă mărimea profitului (beneficiu) brut. . venitul global. OPT= obiective terminate în perioada prevăzută.Rezultatele nou create reprezintă surplusul bănesc peste preŃul factorilor de producŃie materiali utilizaŃi (salariul + profitul). de exemplu: Calculul producŃiei marfă industrială (PMI)se face cu ajutorul formulei: PMI = PF+PC+SL V+OPT+LI (1) unde: PF = valoarea produselor finite. îndeosebi muncă §i capital. .Rezultatele globale reflectă întreaga activitate desfa§urata de agenŃii economici întreprinzători.Rezultatele nete reprezintă partea din preŃul bunurilor economice rămas după scăderea costului factorilor de producŃie. analiza riscului. la acestea se mai adaugă metodele pe care le-am prezentat la capitolul "metode". a impozitelor directe §i indirecte. . finale. Sistemul informaŃional (indicatori statistici) Întreprinderile sunt un sistem dinamic. nou create. conceptul privind curba experienŃei. pe baza lui asigurându-se compararea cheltuielilor efectuate de agenŃii economici a profitul realizat. profitul (beneficiul) net. Obiectivele previziunii microeconomice În raport cu gradul de cuprindere al elementelor componente. materiale §i energie. Ele includ toate cheltuielile efectuate de agenŃii economici pentru producerea acestor mărfuri (bunuri §i servicii). economico-comercială §i financiară a întreprinderii. ProducŃia marfă vândută §i încasată PMVI are conŃinut complex. PC = valoarea prelucrării materiei prime §i a materialelor. Spre deosebire de rezultatele globale. .Cifra de afaceri reflectă totalitatea încasărilor realizate de un agent economic pe baza actelor de comerŃ într-o anumită perioadă de timp. Ea reflectă suma de bani încasată din vânzarea bunurilor economice peste mărimea cheltuielilor cu materii prime. Indicatorul se calculează prin corelarea formulei de calcul a PM (1) astfel: 120 . Mărimea acestuia se determină scăzând din cifra de afaceri costul de producŃie. valoarea adăugată. lucrări tehnice pentru producŃie. SLV= valoarea semifabricatelor din producŃia proprie livrată. De pildă. rezultatele finale (de exemplu. Indicatorul comensurează performanŃele financiare brute. analiza pieŃei. care au fost utilizate pentru producerea bunurilor economice. . . producŃia globală industrială (PGI).Rezultatele finale exprimă valoarea bunurilor economice ajunse în ultimul stagiu al circuitului lor economic §i sunt destinate consumului final. Astfel de rezultate globale se exprimă prin cifra de afaceri. caracterizând activitatea productivă. pentru măsurarea activităŃii industriale se utilizează: cifra de afaceri. . concepŃia privind ciclul de viaŃă al produselor.1. valoarea adăugată brută) nu cuprind consumul intermediar. Rezultatele microeconomice se măsoară prin indicatori specifici diferitelor domenii de activitate. . rezultatele economice în expresie valorică se grupează în: rezultate globale (brute). nete. ca de exemplu: analiza mediului înconjurător.Profitul (beneficiu net) evidenŃiază acea parte a venitului global al întreprinderii rămasă după scăderea din aceasta a impozitelor §i altor prelevări prevăzute de lege. a clienŃilor interni.1. la preŃurile pieŃei. LI = lucrările (serviciile) cu caracter industrial.Planificarea strategică utilizează numeroase metode §i tehnici specifice.

S2.89 121 . Diferitele modalităŃi de exprimare a rezultatelor activităŃii industriale. mai esenŃializat. CM= cheltuieli materiale. SDV(S2 . semifabricatele §i lucrările cu caracter industrial a căror contravaloare a fost încasată în perioada curentă. (9) În virtutea cerinŃelor economice. pg. precum §i de cerinŃele raŃionalităŃii economice. piese de schimb semifabricate) RK = reparŃii capitale RI = reparaŃii curente. ProducŃia totală globală a întreprinderii se determină după formula: PGI = PM + (N2 -N1) + (S2 -S\)+CIP + RK + RI + PMC (4) unde: N2 N\ = cre§terea sau descre§terea valorii stocurilor producŃiei neterminate (N2 . există C < N §i potrivit notaŃiilor introduse: 5 Vezi E. piese de schimb. PMVI include produsele finite. al corelaŃiilor de pe piaŃă: CA>VA>B (8) În practica previzională se utilizează frecvent indici de dinamică. Biji. §i N = N1/N0. indicatori analizaŃi mai înainte se pot ordona descrescător în următoarea suită: PGI > PM>PMVI >VA>PN>B (6) Între indicatori cu rezultate economice brute nu se impun inegalităŃi stricte. indiferent de fabricaŃie §i de perioada livrării. 1995. Statistică teoretică §i economică. 1991. Indicii de dinamică se notează cu R = R1/R0. C = C1/C0. stocuri de materiale. Valoarea adăugată (VA) exprimă sporul de valoare ce se adaugă în cadrul întreprinderii prin procesul de fabricaŃie.5 Suma rezultatelor nete (N) §i a costurilor (C) este egală cu valoarea indicatorilor de rezultate brute (R). modele. Se determină astfel: VA = Salarii + Profit + Amortizare (5) unde: VA = valoarea adaugată. respectiv sfar§itul perioadei) SPE = soldul produselor expediate §i neîncasate (1-2 reprezintă începutul §i respectiv sfar§itul perioadei). PGI = producŃia totală globală industrială. RaŃionalitatea economică justifică §i egalităŃile: PGI = PM §i PM = PMVI (7) Când se vor fi făcut pa§i importanŃi spre o economie de piaŃă atotcuprinzătoare. la valoarea obiectelor muncii prelucrate.S1 = cre§terea sau descre§terea stocurilor semifabricate. Editura Convex. forme. Oradea. R = rezultate brute.N1). N = rezultate nete 6 Alina Bădulescu. P = profitul. adică R = C+N. 75 . întreŃinere PMC = producŃia realizată cu materialul clientului.2) = stocul produselor finite (1 §i 2 reprezintă începutul.S1) CIP = consumul industrial productiv (SDV. C = costurile. Bucure§ti.PMVI = PM+(SPFl-SPF2)+(SPEl-SPE2) unde: (2) PMVI = producŃia marfă vândută §i încasată SPF(1. ecuaŃia ((7) §i (6)) se va înlocui cu un sistem simplificat. S = salariile §i drepturile salariale. combustibil din producŃie proprie. R = amortizmentele (capital fix). capitolul 16. Editura Didactică §i Pedagogică. ProducŃia netă (PN) se calculează potrivit formulei: PN = PGI-CM (3) unde: PN = producŃia netă.

3. ProducŃia industriei alimentare7 se previzionează în funcŃie de: a) efectivul populaŃiei din perioada de previziune. . 3000 calorii). 195-196. munte). care se fructifică numai în măsura în care piaŃa solicită produsul realizat în condiŃii de calitate §i cost normal la un anumit moment dat. Pentru fundamentarea previziunilor bunurilor de consum se utilizează metoda normării. în condiŃiile folosirii depline .numărul normal de calorii (cca. extrapolări. Previziunea Economică elemente de macroeconomie. Editura Didactică §i Pedagogică. de la analiza capacităŃilor de producŃie ale întreprinderilor. 122 . combustibili §i energie. săruri. pag. ProducŃia industriei usoare (bunuri de uz curent) se previzionează în funcŃie de: a) efectivul populaŃiei din perioada de previziune. medii. care îi impune suita de inegalităŃi: B >VA~>CA~ În mod analog. ce se evaluează cu metoda extrapolării. lipide.necesităŃile fiziologice. comparaŃii internaŃionale. b) sporirea volumului veniturilor bane§ti ale populaŃiei. vitamine. etc. oară) §i de folosinŃă îndelungată. Bucure§ti 1996. tinzându-se către un consum optim. . . Ńinându-se seama de asigurarea unei alimentaŃii îndestulătoare. capacităŃile de producŃie §i producŃia de utilaje. Capacitatea de producŃie a unităŃilor industriale reprezintă producŃia maximă ce poate fi obŃinută într-o perioadă dată. 7 Dumitrache Caracotă.adica C 0 +N 0 C 0 +N 0 R~<N~ (11) de aici rezultă că indicatorul de rezultate nete trebuie să crească mai rapid decât rezultatele brute. cercetările de marketing-sondajele. 7. în principal. pentru o anumită structură §i calitate a producŃiei. sex. Se au în vedere: . prin care se urmare§te să se stabilească: volumul producŃiei de bunuri de consum. A. materiale. balanŃele materiale §i calculul elasticităŃii cererii de consum6.3. Pe baza suitei (8) §i a acestor precizări din relaŃia (11) rezultă că activitatea întreprinderii se bazează pe criteriile pieŃei. producŃia §i resursele de materii prime.structura populaŃiei pe grupe de vârstă. sistemul de corelaŃii dinamice se prezintă: B~>PN~>VA~> PM~VI >PM> PGI (12) (13) 7. potrivit celui mai eficient regim de lucru.consumul perioadei anterioare. deal.intensive a fondurilor fixe productive.R0 C1+N1 C 0 +N 0 C~C0+N~N0 C 0 +N 0 (10) ~ C~C0+N~N0 N~C0+N ~ N0 R~= C C 0 +NN0< N C--------^<7V. acestea din urmă fiind de două feluri: de uz curent (în genere industrie us. b) consumul mediu pentru o persoană pentru fiecare produs ce se determină în funcŃie de: . balanŃa de venituri §i cheltuieli bane§ti ale populaŃiei. c) posibilităŃile pe care le are economia naŃională. Previziunea producŃiei porne§te.consumurile de: proteine.1. B. glucide. zone (câmpie. Previzionarea producŃiei industriale Fundamentarea planului producŃiei industriale implică elaborarea unui ansamblu de lucrări §i calcule complexe. Previzionarea producŃiei industriale de bunuri de consum ProducŃia de bunuri de consum cuprinde două mari grupe de produse: alimentare (industria alimentară) §i nealimentare.

Elasticitatea cererii de consum reflectă modificările ce au loc în consumul unui bun oarecare.te producŃia maximă. Practic. Editura Convex.500 mc. 123 . Oradea. etc.fondul de timp al utilajului. Calculele se fac pe produse sau grupe de produse.cantitatea maximă de produse ce se pot obŃine cu utilajele respective într-o perioadă dată.c) schimbarea în structura cererii populaŃiei. b) Norma defolosire extensivă (Nfe) .cantitatea maximă de materii prime sau materiale ce poate fi prelucrată într-o perioadă dată cu utilaj ele respective. la o modificare de 1% a veniturilor sau a preŃurilor.P) Studiul elasticităŃii cererii se face cu ajutorul coeficienŃilor de elasticitate.Capacitate nefolosită: Cnfh = Nr. producŃia anuală va fi: 1. Exemplu: Dacă Ng a unui furnal este de 1. Elemente de microeconomie. Mărimea capacităŃii de producŃie depinde de: a) Numărul utilajelor §i mărimea suprafeŃelor de producŃie. Capacitatea de producŃie exprimă posibilitatea maximă a unui utilaj de a produce o anumită cantitate de produse în condiŃiile timpului de lucru disponibil. Utilaje x Tnh (17) h 14. 1995. La baza calculelor coeficienŃilor de elasticitate stau datele din bugetele de familie.5 tone fontă/mc de volum util / 24 ore (h).Timpul disponibil sau norma de folosire extensivă (Nfe) TD = TC-Tn (18) 245Z = 365-120Z 5880 h = 245 x 24 8 Alina Bădulescu. factori de natură psihologică. 7. oferta de mărfuri. iar volumul util al furnalului este de 1. Capacitatea se măsoară prin: . B. d) volumul desfacerii mărfurilor respective în anul de bază. 78-81. Previzionarea capacităŃilor de producŃie A.8 Ei arată care va fi modificarea cererii populaŃiei pentru un produs sau serviciu x.Timpul maxim calendaristic (Tc) se calculează: Tch=NZx24h/zi = 8760h = 365 x24h (14) .Nfe se calculează ca un raport între timpul de lucru disponibil (Td) §i timpul calendaristic (Tc) .500 mc = 2.250 tone/zi x 365 zile = 821250 tone producŃie anuală. de preŃ (P) sau §i de venit §i de preŃ (V. Cererea de consum a populaŃiei este influenŃată de o serie de factori ca: veniturile. factorii demografici.4. a) Norma defolosire internă (Nfi) stabiles. . Cererea pentru un produs poate fi exprimată în funcŃie de venit (V).Timpul nefolosit anual (zile nelucrătoare anual) Tn Tn = NZnelucrate x 24 ore = 2880h = 120 x 24 (16) . pag. Ci = f(V) Ci = f(P) Ci = f(V.Norma de folosire intensivă (Nfi) anual: Nfia = 5 grupe de utilaje x TCH = 43800H = 5 x 8700H (15) . preŃurile.5 x 1.400 =5 x2880 . în funcŃie de variaŃia unuia dintre factorii care îl determină. . elasticitatea este mai pronunŃată la grupa mărfurilor nealimentare §i la servicii.P). b) Normele (indicatorii) de utilizare intensivă §i extensivă a utilajelor §i a suprafeŃelor de producŃie.

în mare măsură. BalanŃa capacităŃilor de producŃie are următoarele funcŃii: . . coeficientul de schimburi (Ks) se calculează după formula: K S = 1 ----------------------------------------------------------------------------------------(22) (ms1 xkl) + (ms2 xk2)+(ms3 xk3) m unde: KS = coeficientul de schimburi. .realizează corelaŃia dintre producŃia previzionată §i capacitatea de producŃie necesară realizării producŃiei planificate.fundamentează.Capacitatea disponibilă (Cpd) Cd = nr. vinificaŃie. BalanŃa se structurează pe: 124 . dând posibilitatea luării de măsuri pentru cre§terea coeficientului de utilizare al acestora. conserve. planul de investiŃii al agenŃilor economici. utilaje x TD .În concluzie.). . = numărul de utilaje care lucrează într-un schimb.permite previzionarea producŃiei de utilaje. înmulŃim numărul utilajelor cu normele de folosire: Nfi §i Nfe. . etc..cu producŃie sezonieră (industria zahărului. regimul de schimburi §i regimul de lucru. = cele ce vor lucraîn schimbul doi. în sensul realizării unei corelaŃii raŃionale între necesarul de noi capacităŃi de producŃie §i fondurile disponibile.Cunoscând aceste elemente se trece la calculul capacităŃii de producŃie.cu produŃie intermitentă (metalurgie.oara. etc). BalanŃa capacităŃilor de producŃie 1.scoate în evidenŃă rezervele de capacitate existente. norma de folosire a celor 5 utilaje: a) Nf e = ^_xlOO *c (19) (20) 671. us. Regim de lucru al întreprinderii: . .cu producŃie continuă (în siderurgie. = ^x100 43800 ^ (21) - 43800 Norma de folosire a capacităŃilor de producŃie oscilează în funcŃie de numărul de schimburi. din fonte. chimie.4. etc). 7. 3 = cele ce vor lucraîn cele trei schimburi.1. 2. mt = numărul total de schimburi. BalanŃele se întocmesc la nivelul unităŃii productive §i la nivel sectorial. . ind.

Necesar. Gradul de folosire a capacităŃii de producŃie (Kc) se determină.060 51280 În calculul posturilor din balanŃă folosim relaŃia: Cf = Ci + Cm + Cn-Cs) Cf = Ci + Cm + Cn. .5880 + 1600 + 11760 = 51280 timp disponibil Calculul posturilor din balanŃă: 1.29400 = 14400 Ci = 5. ca raport între volumul producŃiei provizionate (Nfe) §i capacitatea de producŃie (Nfi) adică capacitatea folosită §i capacitatea nominală.I.067 43800 =. II. INDICATORI I. când intrările §i ie§irile sunt operate la începutul perioadei de plan. ' utilaje = 8760x5 = 43800 Cs=Tcx Nutilaje = 5880 x 1 = 5880 Cm = Ci x K% = 43800 x 3. relaŃia (23) pe baza calculelor din balanŃă. la cre§terea capacităŃii utilajelor. -(0 'u/ produs = 117600 x 0.671x100 = 671. Q p = variabilă exogenă (nivelul producŃiei fizice) 117600 buc. Folosirea capacităŃii. Cn=TcxNutila]enm =5880x2 = 11760 8.Cf = Cf.(0 rezultă: ■ci f . Când Cf <Cf deoarece modificările au loc în perioada de plan Pentru exemplificare . NECESAR ProducŃia previzionată (Qp) Capacitatea medie necesară realizării previzionate (Cp) Rezerve de capacitate Rc II. 3.Cs\ Între capacitatea finală §i capacitatea finală medie (23) există următoarele relaŃii: . FOLOSIREA CAPACITĂłII Coeficientul de utilizare a capacităŃilor de producŃie: ande bază 117600 29400 14400 43800 43800 43800 29400 an de previziune 123480 30870 20410 43800 5880 13360 1600 11700 51360 51280 30870 plan/bază % 105 105 142 117 - K c =Qpx100 Cp = . 2. T x Nr . 4. III. QxCmlp util 29400 43800 = 0.C 43800 .25 = 29400 ore capacitate : Nutilaje = 43800 . 7. RESURSE Capacitatea iniŃială (Ci) Capacitatea scoasă din funcŃiune (Cs) Cre§terea capacităŃii: prin modernizarea capacităŃilor existente §i îmbunătăŃirea folosirii lor (Cm) prin intrarea în funcŃiune a noii capacităŃi (Cn) Capacitatea finală (Cf) Capacitatea medie anuală (Cp) III. 6. Resurse.66 = 1600 K %= arată cât la sută a contribuit modernizarea la sporul de producŃie.

125 .

0. 9408 = 0.Norma de consum (Nc).8 = 9. transport).46.9.0) + (0.5 Previzionarea resurselor materiale Necesarul de materii prime.Q xCm/p TcxNruttl 51280 7.5 + (0. 126 .54 m2 de tablă pentru produs NA = Nr produse x Nc = 117600 x 9.pierderile tehnologice (Pteh) .54 m2 = 1121904 m2 (2) Cs = M =-----------= 9146 m2 (pentru un aparat frigorific de exemplu) Q 117600 unde: Cs = Consumul specific. Pentru analiza dinamicii consumurilor specifice se poate folosi relaŃia: Cs0Po 9.03 . combustibil §i energie se determină înmulŃind volumul producŃiei finite previzionate în ramurile consumatoare cu normele de consum.consumul util (CU).02 . tocmai corelaŃia dintre necesităŃi §i resurse.9% . Norma de aprovizionare (Na): NC = 9. Q = numărul produselor. Pentru fundamentarea previziunii se utilizează mai multe metode. Normarea consumurilor materiale stă la baza planificării Ca elemente componente ale normei de consum se disting: . ΔE = economisirea totală (valorică). Norma de consum de materiale se poate calcula după relaŃia: Nc = Cu + (Pteh .54 = 9.54x2000 19080 99.01) B.8x117600 ΔE = Y 4 q i-Po =9408-2000 = 18816000 lei unde: Δqi = catitatea de materii prime economisită pe produs. balanŃele realizând. A.1% Reducerea costului la materia primă cu 0.Ptehr) + (Pnteh . Q = ProducŃia obŃinută C. . p0 = preŃul pe unitatea de produs. .54 . materiale.pierderi netehnologice (Pnteh) (în procesul de aprovizionare stocate. manipulate. M= Materia consumată efectiv.Pntehr) (1) 9. dintre care se evidenŃiază metoda normării §i metoda balanŃelor.Se calculează indicele de economisire: volumul economisirii materialelor Δqi indicatorul economisirii valorice ΔE: 0.

Întreprinderile care desfa§oara activităŃi multiple §i cu efective de personal importante (sectorul bancar. 145-146 127 . Le management des Entreprises Artistiques et culturelles. întreprinderii) §i pe consecinŃele acesteia privind efectivul de personal. organizează discuŃii anuale pentru apreciere profesională §i dispun de un plan strategic elastic. 3/1998.a.1. b) Faza a 2-a constă în abordarea tehnocratică dar §i calitativă. Planificarea resurselor umane presupune compararea resurselor de personal existente cu nevoile de forŃă de muncă. Previzionarea necesarului de personal La nivelul oricărei organizaŃii. previzională strategică ce integrează strategia competenŃelor §i este destinată să favorizeze realizarea obiectivelor stabilite de organizaŃie. Economică.6. prin planurile de formare profesională. etc. cel al asigurărilor) urmează această fază. analiza tendinŃelor. corespunzătoare diferitelor stadii ale acestui proces. 11 Evrard. 11 ModalităŃile de analiză §i realizarea concretă a previziunii: a) Faza 1 constă în abordarea tehnocratică a necesarului de resurse umane pe o perioadă între 1 §i 3 ani. 10 În activitatea de previzionare se utilizează mai multe metode: Delphi. cât §i pe simulările sau extrapolările situaŃiei prezente. centrată pe identificarea meseriilor. Y §i colectiv. fondul de salarii. În schema prezentată (figura 7. conducerea managerială trebuie să acorde o atenŃie deosebită previzionării necesarului de personal din punct de vedere numeric. realizate în mai multe tipuri de organizaŃii. bazată atât pe analiza strategică a evoluŃiei unităŃii (organizaŃiei.7. Această practică se intalne§te. Această practică se regase§te în întreprinderi care posedă un sistem dezvoltat de control al gestiunii. În practica economiilor consolidate §i dezvoltate. Previzionarea necesarului de personal. al nivelului de calificare §i al structurii profesionale. definirea posturilor. Paris. Această practică presupune implicarea organizaŃiei în pregătirea diferitelor meserii. în mod special. determinate în funcŃie de specificul întreprinderii §i de sistemul său de obiective. d) Faza a 4-a constă în abordarea participativă.) pentru optimizarea continuă a resurselor umane ale organizaŃiei. salarizarea. 10 Mihaela Comănescu.6. Ed. în cadrul întreprinderil or creatoare de tehnologii avansate. previzională §i adaptivă. productivitatea muncii. unii specialist disting patru faze ale previzionării resurselor umane. sectorul public. extrapolarea. 1993. pag.6. c) Faza a 3-a constă în abordarea participativă. Această practică se intalne§te în majoritatea cazurilor. care coordonează un anumit număr de activităŃi (recrutarea. §. având la bază orientările strategiei pe o perioadă de 5 ani. Previzionarea necesarului de personal si fondul de salarizare 7.1 ) se evidenŃiază procesul de planificare a resurselor umane. regresia liniară. Tribuna economică Nr.

grad de cal ificare . 7.timpul de munca .subdiviziuni organizatoricc Compararea necesarului cu resurse Constatarea de dezechilibru AjustM interne ■ ac(ionaiea asupra duratei de munca .productivitatea Schimbari datorate fluctnatiei personalului (destituiri.Procesul deplanificare al resurselor umane În procesul previzionării necesarului de personal. se realizează în corelaŃie cu calculele ocazionate de previzionarea productivităŃii muncii: (1) Wo în care: N = numărul de lucrători. transferari. decese) Necesarul de personal estimat pcntru perioada urmatoare.rotirea cadrelor pe posturi Situa{ia pic{ci forfei de munca si legislate sociala Dorintele personalului $i posibilit^tile rofesionala Ajustari externe -angajM .trimiteri in ?omaj ■ pensionari anticipate Fig. 128 . denrisii.6.grad de calificare -specializare .NECESAR DE PERSONAL BFST TO SF nF PWJSON 41 ! Planuri si stratcgii ale organizafiei Producjia de bunuri si servicii estimate Dentru oerioada umialoare Resursele umane existente in oerioada actuala Schintbari privind: .subdiviziuni orgamzatorice Efectivul de personal in perioada urmatoare defalcat pe: .specializare . pensionari. promovari.1 .calificaiea salariaplor . retrogradari. . managerii trebuie să asigure o concordanŃă deplină între planul resurselor umane §i obiectivele stabilite de organizaŃie. Previzionarea necesarului de lucrători pentru activităŃile de producŃie §i servicii.

ΔLm = Nt-No (3) Necesarul suplimentar de lucrători. pentru a permite §i înlocuirea persoanelor ce părăsesc definitiv sau temporar rândurile forŃei de muncă.No) + m + p + n + a + d (4) în care: Ns = numărul suplimentar de lucrători.m. W= productivitatea muncii.Q = volumul producŃiei. 7. n = numărul lucrătorilor care nu au calificare corespunzătoare §i urmează a fi înlocuiŃi. Cre§terea necesarului de lucrători. prima determinând cre§terea necesarului de lucrători. A A cres. N2 = 134.de la de la o ramură la alta sau zonă. Exemplificăm relaŃia (1): N0 = &. relaŃia W > S. Pentru activităŃile social-culturale sunt identice. m = pierderile naturale (mortalitate). adică numărul efectiv de persoane nou încadrate în perioada de previziune se calculează astfel: Ns = (Nt . §. în loc de volumul producŃiei avându-se în vedere volumul activităŃii corespunzătoare. Tribuna Economică Nr. 12/1997 129 . numărul de lucrători stabilindu-se pe bază de norme §i normative de personal diferenŃiat pe domenii. terea salariului nu poate fi în detrimentul cre§terii productivităŃii. Previzionarea fondului de salarii În negocierea salariilor. se determină prin estimări statistice).a. cea de a doua determinând o diminuare a acestui număr. 12 Florin Pană. calculat ca diferenŃă între necesarul din perioada de previziune Nt §i cel din anul de bază No reprezintă de fapt numărul de noi locuri de muncă (ΔLm). MotivaŃie §i performanŃa. a prosperităŃii întreprinderii. este fundamentală în asigurarea eficienŃei economice. d = diverse alte plecări previzibile (migraŃii de la o specializare la alta . N1 = 140. Se obŃine N0 = 145. Rezultă interdependenŃa dintre producŃie. ^] ΔN = suma economiilor relative de lucrători. Cre§terea producŃiei are asupra forŃei de muncă un efect invers faŃă de cel al productivităŃii muncii. administraŃia trebuie să aibă în vedere asigurarea unei corelaŃii optime între performanŃele înregistrate de firmă §i cheltuielile de compensare a forŃei de muncă.d. a = plecări în armată (pentru efectuarea stagiului militar). W00 aL=n76oo=811 N0 145 /1= ^ 12348 W0= 811 £ 811 (2) 140= 152-12. forŃa de muncă §i productivitate.6. 0 = anul de bază. p = numărul celor ce se pensionează. 12. Necesarul suplimentar de lucrători trebuie să fie mai mare decât numărul de noi locuri de muncă.2. t = an de previziune. termenii §irului sunt variabile încadrate în orizontul de previziune de la 0 —»t.

11-12 / 1997.cheltuieli 20500400 Fondul de salarii se constituie ca un factor important al strategiei de dezvoltare a firmei: cunoa§terea evoluŃiei anterioare §i tendinŃele fondul total. Salarii de bază Gruparea 1-50 51-70 71-90 91-110 111-118 119-130 131-140 141-145 N 50 20 20 20 9 12 19 5 145 - SM 1600 1900 2500 3000 4000 7000 8000 9500 X Total 80000 ori 38000 50000 60000 36000 84000 72000 47000 467500 salariul mediu lunar negociat: «J nL = SMi x N N 467500 = 3224137 145 (5) (6) Smnanual = Snx 12 = 38689 mii lei 2. a productivităŃii muncii §i a ratei rentabilităŃii. nivelul mediu al salariului nominal §i net. prin el asigurându-se premisele atât pentru raŃionalizarea costurilor cu munca vie pe unitatea de produs cât §i pentru stimularea eficienŃei economice. Exemplu: Ponderea = Nr. respectiv ponderea acestora în totalul cheltuielilor. care este nivelul productivităŃii §i tendinŃa sa.Determinarea fondului de salarii se constituie ca un element cheie a strategiei de dezvoltare a firmei.1% Total. Un exemplu simplu de calculare a fondului de salariu la întreprinderea "x": 1. Radu. Echilibrul între ace§ti indicatori asigură menŃinerea §i prosperitatea firmei.in.13 Prima informaŃie care trebuie reŃinută de negociatori ar trebui să fie: cât reprezintă cheltuielile cu salariile din totalul cheltuielilor firmei. . Se calculează fondul total al salariului: FTS = (LxSn) +P + Cmg +AS+Sp = (145 x 38689) + 25000 + 30000 + 70000 + 40000 = FTS= 5774905 mii lei anual În cursul negocierilor se încearcă armonizarea unor variabile ca: numărul de personal §i salariul mediu. Salariile negociate a celor 145 lucrători se grupează: A. maximizarea ratei profitului. mărimea dividentelor ce vor fi repartizate acŃionarilor. determinarea efortului de dezvoltare în perspectivă materializat prin cota de profit alocată pentru investiŃii.de. 13 N.procesul. Nr.total 145 5774905 Fondul.salariati . a cifrei de afaceri.salarii = 0. productie 110 = . Drepturi salariale: p = premiile total anuale Cmg = condiŃii goale de muncă AS = asigurări sociale S p = a l t e sporuri4 25000 30000 70000 40000 165000 mii (7) 3.0758 « 758.% Nr.281*28.de. Revista română de statistică.

130 .

deci acoperă integral cheltuielile. variabile. 49/1997.1. dacă se poate opta sau nu pentru fabricarea produsului respectiv. grupa de produse. În funcŃie de raportul cerere-ofertă. la diminuarea profitului.costuri indirecte. locuri. fixe ale producŃiei de bază. RelaŃia cost si preŃ.costurilor de producŃie. pentru a putea pătrunde pe noi segmente de piaŃă. b) CalculaŃia pe locuri de costuri. pentru obŃinerea unui anumit volum de bunuri sau servicii. servicii. Depa§irea nivelului prevăzut al celui mai neînsemnat articol de calculaŃie va duce la cre§terea costurilor §i în final. costul fiecărui producător poate fi: . nu acoperă în întregime cheltuielile §i generează pierderi. . 47. etc. . Costul ca element de fixare a preŃului de vânzare. în cadrul fiecărei firme. Costul de producŃie reflectă consumul de factori de producŃie. când preŃul este egal cu costul. când preŃul acoperă întregul cost §i asigură profit. în expresie bănească. dar nu asigură profit.C = P. când preŃul este mai mic decât costul. CalculaŃia de preŃuri poate fi întocmită §i în mod agregat. pentru a putea aprecia mai înainte ca legităŃile pieŃei să acŃioneze asupra nivelului preŃului. .costuri directe. 46. baza de pornire pentru previzionarea preŃurilor Orice producător trebuie sa-§i realizeze o fundamentare a costului §i a marjei profitului. care reprezintă un aspect de bază al calculaŃiei costurilor. ale cărui dimensiuni sociale sunt recunoscute de mecanismul pieŃei. Previzionarea costurilor.7. CalculaŃia costurilor a) CalculaŃia pe tipuri de costuri: . CalculaŃia costurilor §i a serviciilor. c) CalculaŃia pe purtători de costuri care pot fi: produsul. 48. ale producŃiei auxiliare.C > P. Costul de producŃie este considerat ca fiind totalitatea cheltuielilor ocazionate de obŃinerea unui anumit volum al producŃiei. concentrând diferite posturi de costuri astfel: PreŃul produsului x = cheltuieli directe + cheltuieli indirecte + profit = preŃ cu ridicata 14 Vezi: articolul Raportul dinamic: preŃ-competitivitate (Tatiana Mo§teanu). 45.7. etc.C < P.7. Tribuna economică Nr. 14 A. . 131 . B. 7. C. preŃurilor §i eficienŃa Într-o economie concurenŃială. orice agent economic este interesat să producă mărfuri la un cost cât mai scăzut.

2 0 ) t 5) CA = Ch + Benef. 132 .1.9 2138 311339 142620 3400 484840 173501 35. energie.. crt.2 Indicatorii Costul pe unitatea de produs (mil) Costul total (mil) Numărul de produse (buc) PreŃ unitar (mii lei) (CA) Cifra de afaceri (mil) Beneficiu (mil) Rata beneficiului (%) Calculele: 1) rândul 1 se calculează:y1 = y0 ■ (1 Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Nr. vom folosi formula cunoscută Yt = Yo(1 ..175366.10) = .CalculaŃia costurilor la sfdrsitul anului Nr.0 1804 233798 129600 2362 306115 72317 23.rp = . crt.produse = 1640 x 123480 = 202519 mil lei 3) numărul de produse: y1 = y0 ■ (1 ± . = . cunoscând evoluŃia pe perioade scurte.7 2401 359429 149751 4080 610776 251347 41.9% 92903 134064 20000 2800 5775 1200 161539 12423 175366 1404 17537 192903 1491207 Folosind ca exemplu datele din tabelul 7.6 1984 269482 135828 2834 384857 115375 29. prin metoda extrapolării cu indicele mediu anual (calcul în lanŃ).366+18941.1. 18941 = 192903 .Cost.020 y0 = Cost unitar 1491207 lei. 0 1 2 3 4 5 SpecificaŃia elementelor de cost . 1 2 3 4 5 6 7 1491 175366 117600 1640 192903 18941 9. 192903 = 175..05 = 4) P r e Ń u l u n i t a r :y t = y 0 .1 Suma (Q) lei 5 Materiale prime Materii prime Combustibil.( l ±0 .8 1640 200519 123480 1968 244032 41513 17. considerând calculaŃia din tabelul 7.. = CA . 0 1 0 rC Vom efectua calculele pe o perioadă de 5 ani: Tab 7. unitar 1640331 lei. 2) rândul 2: y 1 = CU x Nr.lo o 8.1 ± .005) = 123480 = 117600 x 1. 6) Benef. variabil±r)tka atât pentru costuri y0 cât §i pentru preŃuri: Pr. vom explica.producŃie 1 U/M 2 kg kg X Consumuri Cantitate q PreŃ unitar lei' (P) 3 4 Tabelul 7. apă Salarii Amortizment CHELTUIELI DIRECTE 6 Cheltuieli generale Total costuri pentru fabricaŃie 7 TVA 20% din 7018 8 Profitul întreprinderii 10% din CA 9 PREł DE LIVRARE 10 Costul unitar pe produs 11 12 1117200 20000 X X X X - 1200 100000 X X X X - lei lei lei % lei lei lei lei lei lei - 117600 Cifra de afaceri CA = C + B Rata profituluiBx 100 CA 175366 117600 173962+18941 = 192903 1 1 8 9 4 1 .010) = 1640 >> 2 =JV (l±0.

000 TOTAL 41.110 6.9% CA 192903 Planificarea costurilor. Cea mai eficientă metodă de fixare a preŃurilor pe baza costurilor este aceea a coeficientului multiplicativ care constăîn aplicarea relaŃiei: P = CxK (8) în care: P = preŃul produsului C = costul unitar K = coeficientul unitar. credit.000 5. Deci.170 34.500 9. produsului preŃ vânzare perioadei precedente <mii lei> 1999 2000 q0p0 q1p1 q1c0 a b c 9 10 11 1 A b 12.840 25.000 14.3. a marjei de autofinanŃare. Denumirea u/m Cifra de afaceri Cifra de afaceri din perioada exprimată în curentă exprimată în costurile crt.500 18.950 11. Revista Română de Statistică. Nr.Conducerea prin costuri.790 Tabel 7.720 5. El trebuie înlocuit cu indicatorul "cheltuieli la un milion lei cifră de afaceri"74. nr. Denumirea u/m crt. 8-9/1997 133 . contabilitate.100 24. preŃul trebuie integrat în strategia generală a intreprinderii. Irina DesculŃu .600 31. PreŃ cost unitar PreŃ de vânzare ProducŃie Cifra de afaceri Nr.Analiza cheltuielilor de producŃie la nivelul firmei.098 = 8.000 2000 q1c1 8 13.1000 2 = Cifra de afaceri curentă exprimată în preŃurile de vânzare din perioada precedentă <mii lei> q1p0 12 13.900 •10002 Ch.000 16. a preŃului.200 (9) 73 Paraschiv Vintilă . ca barometru al întregii activităŃi economice. Revista de finanŃe.000 31.400 3 C b 21.500 2 B b 7. De la bun început trebuie precizat că indicatorul care exprimă sintetic nivelul cheltuielilor nu mai poate fi "cheltuieli la 1000 lei producŃie marfă".200 44. produsului executată unitar exprimată în preŃ de cost 2000 p1 6 65 18 35 X 1999 a 1 2 3 b A B C TOTAL c b b b l 200 500 800 X X X X (ji q0 2000 q1 2 230 540 900 1999 2000 1999 po c0 3 50 10 20 c1 4 57 12 28 60 15 27 X 1999 q0c0 7 10.300 46. Exemplificăm: P _ 1640 ■ 1. 4/1998 74 Nicolae Radu. adică a supravieŃuirii sau a cre§terii.800 8. prin funcŃiile pe care le are §i îndeosebi ca instrument eficient de conducere73.100 56.3. nr. Tabel 7. pentru a se determina volumul producŃiei într-o manieră optimă.099=1640 Nivelul preŃurilor practicate de intreprinderi este cheia cifrei de afaceri.099 ~ C= 1491 P = CxK=1491 x 1. are rolul de a modela procesele economice în cadrul firmei în toate fazele sale.B 7) Rata rentabilităŃii R = 18941 = .

circulant). i§i asumă un coeficient de risc §i are astfel dreptut să obŃină profit în afacerile pe care le întreprinde.328 .100 J = 797.100 b) 56. MotivaŃia obŃinerii unui profit cât mai mare este caracteristică economiei de piaŃă. deoarece profitul nelegitim. Să presupunem că la nivelul unei firme se cunosc următoarele date: a) Cheltuieli la un milion de lei cifră de afaceri: în 1999 Ch 0 = ^ q ° ° -1000 2 = 31. contabili tate.170 | |1 0 0 ( ) 41. respectiv ce aduce fiecare leu avansat într-o afacere: Formula de calcul: P' = P xlOO 1 CA în care: P1' = rata profitului. P = masa profitului.401 . cel ce avansează în procesul de producŃie capital. 75 Georgeta Vintilă .200 J (13) = 621. 1 J3^900 41i_754 258 = +. pag.EficienŃa utilizării factorilor de producŃie. 00 °-10002 =754.170 11000 56. Calculată ca raport între masa profitului §i capitalul avansat (atât capitalul fix cât §i cel circulant).Pentru a desprinde modalităŃile de analiză factorială a cheltuielilor la un milion lei cifră de afaceri ne vom folosi de următorul exemplu (vezi tabelul nr.411 = 134. 3/1998. 7.038 lei e) Modificarea preŃului de cost 156. preŃul de vânzare §i preŃul de cost75. credit. nr.755.073 lei Profitul este o parte componentă a preŃului §i motorul dezvoltării activităŃilor economice.1153lei (12) Modificarea preŃului de vânzare 2>o ^o I^o\ loO()2 = Zco^oJ 156. Întreprinzătorul. speculativ.3). rata profitului permite agenŃilor economici §i managerilor să identifice raportul general de eficienŃă.170J (14) = 797. Calculul ratei profitului cuprins în calculaŃia de preŃuri se poate face cel puŃin în trei moduri: 1.621. vom demonstra influenŃa fiecărui factor asupra modificărilor cheltuielilor c) Modificarea structurii fizice a cifrei de afaceri 1000 2 =755 . EsenŃialul este ca acest profit să fie acoperit de un efort propriu. este respins de societate.401 (11) 2>0P0 41.143 Întrucât factorii care influenŃează cheltuielile la un milion lei cifră de afaceri sunt: structura cifrei de afaceri.790 -1000 2 =797.170 46. să provină din muncă §i activităŃi manageriale licite. 22-28 (15) 134 .258 = 43.238 = +176.401-754.170 Modificarea cheltuielilor la un milion lei cifră de afaceri: A4J9O 156. CA = capital avansat (capital fix.258 (10) în 2000 Ch = ^ qx ° x -1000 2 = 44. Revista de finanŃe. gradul de valorificare a capitalului.

verigă importantă în actul decizional. CA = cifra de afaceri (producŃia marfă vândută). nivelul productivităŃii muncii. Calculată ca raport între masa profitului §i nivelul costurilor de producŃie. iar la nivelul produselor. AgenŃii economici trebuie să cunoască. 135 . O^f scriindu-se în plan. Se prevede §i întocmirea planului tehnic. Formula de calcul: .2.de regulă . P P 2 '= P xlOO K (16) în care: P2 = rata profitului la costuri. măsuri organizatorice pentru realizarea prevederilor (vezi subcapitolele previziunea întreprinderii.acolo unde se produc două sau mai multe produse sau servicii. tendinŃele ce le are rata profitului de a se înscrie pe curba profitului mij lociu. ce se poate include în calculaŃia de preŃ. P = masa profitului. nivelul personalului. aderenŃa lui la consumator. se folosesc indicatorii calculaŃi). planul financiar: costurile §i preŃurile. rata profitului. Ca atare. nivelul ce include amortizarea capitalului fix. o astfel de rată a profitului la nivelul unităŃii (întreprinderii) dă imaginea rentabilităŃii pe ansamblu. Formula de calcul: P P' =PxlOO (17) 3 CA în care: P3' = rata profitului la cifra de afaceri. 7.8. analize critice a curbelor cererii §i ofertei pentru produsul respectiv. se impune să se cunoască nivelul costului pe produs. Întocmirea planului la o întreprindere: Întocmirea planului reprezintă etapa finală a previziunii întreprinderii. Se utilizează . rentabilitatea pe fiecare produs sau serviciu în parte. 3. Planul reprezintă o sinteză a indicatorilor care asigură echilibrul acestor variabile. În mod concret. K = costurile de producŃie. §i planului de investiŃii. necesarul de aprovizionare cu materii prime. până unde se poate ceda partenerului de afaceri. Se recurge §i la calculul raportului între masa profitului §i cifra de afaceri pe o anumită perioadă. are în vedere penetrarea produsului în cauză pe piaŃă. cifra de afaceri. Pe baza diagnozei se stabilesc obiectivele §i se prognozează nivelul variabilelor în orizontul stabilit. capacităŃile de producŃie. P = masa totală a profitului. calculele sunt în cazul exemplului dat cu privire la: stabilirea producŃiei fizice. în cadrul negocierilor de preŃuri. mărimea beneficiului. materiale.

9 8089. costul total §i pe produs. 7. nivelul productivităŃii muncii. Numărul lucrărilor Nr.Planul întreprinderii „X" 1999-2005 Tab.ProdusulY(τy = .5 128 1013. se efectuează analiza pentru a scoate în evidenŃa mersul activităŃii §i pune la dispoziŃia conducerii informaŃii cu privire atât în ce prive§te aspectele pozitive cât mai ales cele ce frânează buna desfa§urare a activităŃii întreprinderii. luni. b) stabilirea obiectivelor pentru orizontul de previziune.005) U/m buc Y0 117600 Y1 123480 30870 20410 1177. investiŃiile. h) măsuri organizatorice. i) analiza îndeplinirii planului §i stabilirea măsurilor de se impun în procesul de derulare a activităŃii economice.54 mii 1121.9 Y3 135828 136200 100. Capacitatea medie Nr. c) determinarea sistemului indicatorilor cantitativi §i calitativi. nivelul volumului de aprovizionare.6 120 1247.6 3006.2 Y4 142620 123100 86. 145 buc 811 5.7 484840 311339 2183 3400 173501 Y5 149751 37438 13842 1428.3 Planul financiar: a) cifra de afaceri mil lei 192. preŃul unitar §i cifra de afaceri.9 aprovizionare 4.4 306115 233798 1804 2362 72317 Y3 135828 33957 17323 1360. e) calcularea nivelului variabilelor §i corelaŃiile ale: produsului.6 384857 269482 1984 2834 1 1 5 Y4 142120 35655 15625 1360. prezentate sub formă grafică §i tabele. prod. Cu=0. Norme de aprovizionare.5 123 1159.0 134 965 2284. d) stabilirea §i folosirea metodelor de previziune. x Cu. beneficiul.3 Y5 149751 169400 113. f) întocmirea planului.5 3941. structura §i dinamica variabilelor.4 Indicatorii 1. j) concomitent se studiază evoluŃia legilor pieŃei. g) analiza planului.8 610776 359429 2401 4080 251347 ore 29400 2.0 244033 202519 1640 19968 41513 Y2 129360 32340 18940 1234.903 b) costul total mil lei 175366 c) cost unitar mil lei 1491 d) pret unitar mii lei 1640 e) Beneficiul total mil lei 18941 Succesiunea lucrărilor de previziune (planificare): a) efectuarea diagnozei.8 Y2 129360 12800 98. defalcarea nivelelor variabilelor anului în: semestre. De exemplu: Analiza îndeplinirii prevederilor la indicatorul producŃiei: Tabel7. numărul lucrătorilor. analiza realizărilor. În mod concret.9 140 882 1743.1 Se poate concluziona: 5 = 699039 136 .25 Rezerva de capacitate ore 14400 3. planul de 9. trimestre. capacitatea de producŃie. Planul productivităŃii a) fizice b) valorică lei mii lei 1330.5 1 Produsul P Plan realizat Y0 117600 117600 100 Y1 123480 124500 100. introducerea variabilelor calculate în plan în orizontul 0 —»t . planul tehnic §i măsurile organizatorice. zile (planuri operative) care prin însumare trebuie să fie egal cu nivelul anului.

... în anul 4... Cp/pl =30870..% 137 ..3%.5 2. Se pune problema: care va fi nivelul maxim al producŃiei realizabile..... 123480»23180=10072|) 30870 GRP = -100 = 815.. InformaŃiile operative zilnice... În acela§i an s-a redus capacitatea ie§ita din funcŃiune ca urmare a defectării unor utilaje....... lunare reprezintă suportul îndeplinirii obiectivelor strategice pe care §i le-a fixat întreprinderea.. £ Y R =681200. decadele.. Jr = C =25180............... Capacitatea rămasă fiind de 25180. nivelul de îndeplinire fiind de numai 86.. i=1 Indicele mediu realizat al planului în cei cinci ani este: R 681200 /p P 699039 Abaterile negative s-au localizat cu o pondere însumată.........123480(Qpl) %= X Gradul de realizare a producŃiei ca urmare a reducerii capacităŃii de producŃie: 100720 123480 A§adar informaŃiile oferite de analiza îndeplinirii planului reprezintă elementul esenŃial al actului de conducere managerială......... În anul t1 nivelul producŃiei y1=12380 căreia îi corespunde un nivel de capacitate exprimată (Cp) în ore de 30870 ore........... §i exemplificăm cu un caz ipotetic privind realizarea capacităŃilor de producŃie.

138 .

Michel Rainelli . f) urmărirea echilibrului financiar-valutar (sursele de capital intern §i extern). transporturi §i expediŃii internaŃionale. ConŃinutul activităŃii previzionale în domeniul relaŃiilor economice externe Deschiderea României spre economia mondială. Aceste operaŃiuni se desfa§oara în mod corelat. documente bancare utilizate la transferul de valori. Editura tehnică. precum §i modul de acoperire cu contracte a activităŃii. tehnica §i eficienŃa comerŃului exterior. exportul tehnicii de vârf. Previziunea activităŃii comerŃului exterior trebuie abordată prin prisma analizei globale a schimburilor economice internaŃionale. operaŃiuni bancare. Bucure§ti. comerŃ.). respectiv bunuri de investiŃii §i de consum.1 Dacă într-o anumită perioadă de dezvoltare a societăŃii se putea face abstracŃie de volumul comerŃului exterior. trebuie să Ńină seama §i de resursele materiale §i de realizările tehnico-§tiintifice ale altor popoare. transferului de tehnologic. Editura Academiei Române. de progresul social al umanităŃii. etc. pe realizarea de produse la nivelul parametrilor calitativi existenŃi pe plan mondial.2 astăzi.4 agricole. folosindu-se indicatorii §i indicii intensităŃii comerŃului exterior. licenŃe. a eficienŃei economice.ACTIVITATEA PREVIZIONALĂ ÎN DOMENIUL RELAłIILOR ECONOMICE EXTERNE 8. B. O Ńară. servicii. 12.) sau din servicii (turism.Conducerea activităŃii economice. indicii de apreciere sintetică a eficienŃei exportului §i importului de mărfuri. 1992. g) intensificarea cooperării: . precum §i cu operaŃiuni financiar-valutare. pag. indicii variaŃiei globale a comerŃului exterior. Enescu . pag. operaŃii de consignaŃie §i de comision. pe valorificarea maximă a resurselor materiale §i umane. licenŃe. al activităŃii de construcŃii. inclusiv a agenŃilor privaŃi.domeniul cercetării tehnico .3 care are ca obiect exportul §i importul de mărfuri. Bucure§ti. asigurări. vol. transporturi. Bucure§ti. cu valoare intrinsecă. 1.ComerŃul internaŃional. după cum cooperarea în producŃie cu un 1 2 C. b) factorii de influenŃă. Sfera de activitate a relaŃiilor economice externe cuprinde următoarele compartimente: a) comerŃul exterior propriu-zis. I972.§tiintifice. etc. pag. întrucât exprimă complementaritatea §i interdependenŃa producătorilor §i consumatorilor din diferite Ńări §i afectează autonomia politicilor economice. la intensificarea cooperării privind: domeniul cercetării tehnico §tiintifice. IV. c) cooperarea economică si tehnico-stiintiflcd internaŃională în domeniul producŃiei industriale. comerŃul a devenit o variabilă importantă în lumea economică contemporană. 1993. o operaŃiune de export de mărfuri este conexată cu activităŃi de transport §i expediŃii internaŃionale. indici de echilibru. constituit din bunuri cu valoare extrinsecă (licenŃe. documentaŃii tehnico-economice. pag. presupunând multiple legături conexe. cooperarea în domenii de producŃie servicii §i investiŃii. transferuri de tehnologii. Bucure§ti. Editura Humanitas. oricât de mare §i dezvoltată ar fi. d) analiza §i planificarea echilibrului între import §i export în condiŃiile concurenŃiale.CAPITOLUL 8 .Modele de analiză a activităŃii de comerŃ exterior. exportul tehnicii de vârf. Astfel. e) trecerea de la acŃiuni izolate la acŃiuni economice multiple §i complexe. în etapa pe care o prezentăm trebuie să se înfăptuiască pe criteriile rentabilităŃii. ale eficienŃei §i competitivităŃii. cercetare tehnico§tiintifica. 1989.1. de coordonare §i de distribuŃie. 2. Maynord . c) urmărirea prin preŃ a strategiei.Conducerea. 7 3 Alexandru Puiu . 33 139 . etc. NoŃiunile si categoriile cu ajutorul căr or se operează în activitatea de previzionare se pot grupa astfel: a) cunoa§terea modelelor de analiză a evoluŃiei planului de comerŃ exterior (export §i import). b) comerŃul exterior invizibil. l7 4 H. Editura §tiintifica §i Enciclopedică.

publicitate §i informaŃii. De asemenea. pag. §i folosesc instrumente de calcul statisticomatematice cu caracter mai general. de integrare regională.politica economică. fiscală. . pag. B.Conducerea. creditele. măsuri de politică vamală. se are în vedere. Tehnicile de cercetare conjuncturale sunt predominant bazate pe surse secundare de informaŃie: reviste. 1989. de devalorizarea sau revalorizarea monedelor. Studiul de conjunctură6 reprezintă evaluarea §i analiza mi§carilor economice din trecutul recent §i din prezent §i previziunea sa pe termen scurt. tehnica §i eficienŃa comerŃului exterior. Bucure§ti. 2. oscilaŃiile sezoniere pentru produse agroalimentare. Maynord .desfacere §i service post vânzare. Analiza §tiintifica a pieŃei din punct de vedere conjunctural se bazează pe urmărirea oscilaŃiilor factorilor principali care compun situaŃia conjuncturală. investiŃiile. l64 7 H. . Editura tehnică. cunoasterea si înŃelegerea cerinŃelor si dorinŃelor consumatorilor.5 8. d) precizarea strategiei. a obiectivelor pe termen scurt si pe termen lung. Elaborarea unui plan anual de marketing necesită: cunoaqterea temeinică a resurselor organizatorice (cel ce întreprinde studiul). . circulaŃia turistică. de subvenŃionarea exporturilor. . 1972.noŃiune complexă.factorii interni §i cei externi.studiile de conjunctură economică.EficienŃa comerŃului exterior §i cooperării economice internaŃionale. transporturi maritime. ToŃi ace§ti factori acŃionează atât pe termen scurt cât §i pe perioade mai lungi.planuri de detaliu si programe. modificarea reglementărilor instituŃionale §i juridice în relaŃiile dintre Ńări.Conducerea activităŃii economice. Necesitatea prospectării conjuncturii economice internaŃionale Conjunctura economică reprezintă totalitatea proceselor curente ce au loc în viaŃa economică la un anumit moment dat §i presupune dezvăluirea tendinŃelor de dezvoltare. Editura Academiei. vol. anumite materii prime. Planificarea activităŃilor de marketing s-a dovedit realmente eficientă când: 1. Studiile prospectiv-conjuncturale pe plan extern sunt subsumate activităŃii de marketing7 internaŃional . import-export de bunuri. dar în general include următoarele elemente: a) caracterizarea realizărilor din trecut. Bucure§ti. etc. diagnosticul conjunctural fiind unitatea celor două momente. Bucure§ti. pe segmente de piaŃă. etc. b) situaŃia prezentă pe piaŃă si perspectivele ei. Cunoa§terea evoluŃiei §i activităŃii de marketing a condus la cre§terea importanŃei planificării. prestaŃii de servicii.sporirea încasărilor în valută. IV. Editura §tiintifica §i Enciclopedică. distribuŃia veniturilor §i a consumului. cuprinzând: . 79-80 140 . pag. Ei se modifică în funcŃie de elemente cum ar fi: progresul tehnic.organizarea procesului de concepŃie a produselor. g) 5 Constantin Enescu .2.partener străin solicită lucrări de cercetare tehnico-§tiintifica. . §i anume: producŃia manufacturieră (sau consumul) într-o anumită Ńară sau în ansamblul mondial. se face pe termen scurt. 148 6 Alexandru Puiu . gradul de monopolizare a anumitor ramuri economice. . statistici. fondurile alocate si structurile lor. pregătirea în domeniul tehnicilor de planificare.activităŃile de producŃie propriu-zisă. zona. mondial). . c) precizarea obiectivelor generale. etc. . cu largă circulaŃie. precum §i sectorial. se axează concret pe anumite produse §i pe anumite pieŃe. 1985. precum si discernământ. imaginaŃie si spirit de răspundere. schimburile de produse. stocurile §i comenzile de mărfuri. e) structura activităŃilor de marketing . Studiile sunt elaborate numai pentru un produs într-un anumit profil teritorial (Ńara.sistemul informaŃional specific economiei mondiale. ConŃinutul planului diferă de la o unitate la alta. studii publicate. f) cercetarea. etc.

studii de motivare a cererii.i alte informaŃii numerice. Editura Stiintifica §i Enciclopedică.i practica economică sunt folosite în mod curent mai multe concepte pentru a denumi activitatea de evaluare a comportării viitoare a fenomenelor de piaŃă. Există. x Un mare număr din bazele de date existente la firma DIALOG.11 însă.P. Ceea ce va fi diferit va fi numai gradul de realizare a protecŃiei. mecanisme de recuperare a creanŃelor externe.ti. etc." În lucrarea ForŃele NaŃionale productive s. au căpătat dreptul să se angajeze direct în operaŃiuni de comerŃ exterior. de asemenea. cât §i mecanisme §i măsuri adiacente (regulamentul privind achiziŃiile guvernamentale. Importul este complet liberalizat.i eficienŃa comerŃului exterior.SHARP (Canada). capitolul al VI-lea 11 M. Departamentul de Previziune §i Orientare Economică din Ministerul Prognozei elaborează balanŃe materiale. Bucures. mecanisme de stimulare a exportului. licenŃierea acestor operaŃiuni. 8 141 .Conducerea. h) metode de urmărire §i evaluare a realizărilor.i conŃinut. iar agenŃii economici. accesul la resursele interne §i externe se face numai pe bază de competitivitate. A fost abandonat planul centralizat ca instrument de lucru. EsenŃa acestui plan constă în formularea strategiei de marketing. BalanŃele la import12 §i la export. regimul valutar).i ComerŃul exterior (Teoria protecŃionismului §i a schimbului internaŃional. ESA/IRS (Italia). Bucures. prin actele normative instituite. aplicarea efectivă a tarifului vamal). prin intermediul taxelor vamale s. gruparea produselor în profilul teritorial. au §i rolul de a semnala guvernului că. Manoilescu. programe de acŃiuni pot fi folosite atât pentru fundamentarea politicii de organizare a producŃiei §i desfacerii. metode comparative. ECHO (Luxemburg). s-au instituit contingente pentru un număr restrâns de produse. care. Alte firme deŃinând baze de date privind conjunctura pe probleme la: DATASLOVE (Anglia). 1989. metode intuitive. WHAXTON ECONOMIC AND FINANCIAL INFORMATION SERVICE (FranŃa) si altele. Alexandru Puiu . 1972.i Enciclopedică 1986. singura restricŃie fiind posibilitatea de finanŃare. HARFAX.3. metode pentru determinarea probabilităŃilor (statistici). pentru produsele de interes naŃional. etc. metode de previziune a pieŃei. i) rezumatul general §i justificarea soluŃiilor. metoda balanŃelor. impune un conglomerat de date concludente obŃinute prin cercetare9.i tehnicile frecvent utilizate în previzionare: metode pentru extrapolarea tendinŃelor. pe baza propriilor criterii de eficienŃă. la cererea justificată §i fundamentată a agentului economic. Decizia se ia la nivelul agentului economic. etc. pag.Prognoza tehnologică. Editura Stiintifica. des. sondaje. cât §i pentru elaborarea strategiei de vânzare-cumpărare. 8. "fundamentează un adevărat ghid pentru stat. Nu mai există exclusivitate pentru nici un agent cu activitate de comerŃ exterior. 9 vezi: metode de cercetare a conjuncturii: indicatorii ofertei. Planul anual de marketing8 a devenit un document de importanŃă esenŃială pentru cei implicaŃi în planificarea activităŃilor legate de comercializarea produselor. La export. FINSBURY (Anglia). metodele s. Ca atare. fără însă a fi obligatorii pentru agenŃii economici. mecanisme privind achiziŃiile de credite §i împrumuturi externe. unele firme specializate pe statistici s. studii de piaŃă. Cele mai frecvent folosite sunt cele de prognoză §i previziune.x O clasificare sistemică a prognozelor este dificil de realizat. trebuie să realizeze în mod practic diversificarea structurii economiei naŃionale prin înfiinŃarea de activităŃi situate în zona productivităŃii maxime. La nivelul macroeconomic. Jantsch . anchete.i au fost efectuate asemenea încercări: vezi F. indicatorii cererii.ti. după anul 1990 a fost abrogat monopolul de stat în acest domeniu. activitatea financiar bancară. În cadrul noului mecanism de comerŃ exterior. 33). Editura Stiintifica s. Formularea strategiei de marketing. s-au avut în vedere atât mecanisme de control §i administrative (autorizarea agenŃilor economici pentru activităŃi de comerŃ exterior.indicatorii financiari. regimul investiŃiilor străine. preŃurile. care prevăd §i importuri. practic. ca de exemplu: I. acelas. acesta trebuie să intervină prin alocaŃii valutare pentru realizarea lor. Elaborarea previziunilor privind dezvoltarea relaŃiilor economice externe În practica relaŃiilor economice externe. ele având. pentru a proteja consumul intern. metoda cercetării selective. În literatura s. vizând descentralizarea sa. sistemul contingentărilor la export. tehnica s. protecŃionismul va fi întotdeauna necesar.i a subvenŃiilor. inclusiv cele mai importante pe probleme de comerŃ exterior ca PROMPT. în cazul în care nu se împlinesc.

. . 142 . 2) activitatea tranzacŃională. piei. de barter.analiza condiŃiilor specifice de climatizare. prezentată în mod diferenŃiat pe grupe de produse. ambalare. prin tendinŃe §i schimbări structurale cu efecte majore asupra cre§terii. de acordare §i primire a creditelor externe. .corelaŃia dintre producŃia internă §i relaŃiile externe cu exteriorul.evaluarea posibilităŃilor de export §i de cooperare în exterior. . publicitate. precum §i a rentabilităŃii diverselor operaŃiuni. gaze naturale. . cât §i calitative. . orez. care reglementează principiile.i importurile rezultând din înŃelegeri guvernamentale. importurile pentru livrări de instalaŃii complexe §i lucrările de construc Ńii-montaj.incidenŃele progresului tehnico-§tiintific asupra dinamicii §i structurii relaŃiilor economice cu străinătatea. cocs energetic. Aceste analize prospective se referă la: . 12 În prezent se întocmesc balanŃe pentru următoarele produse: ŃiŃei.studierea preŃurilor. cu ajutorul unor coeficienŃi §i variabile orientative (ponderea comerŃului exterior în venitul naŃional §i în PIB. unităŃi producătoare. . analizându-se un sistem de factori cu acŃiune independentă care pot favoriza sau defavoriza diversele categorii de operaŃii economice internaŃionale. reprezentanŃi ai ministerelor. feroaliaje. condiŃiilor de plată.tranzacŃiile se efectuează de către: agenŃii economici.1. acorduri comerciale §i de plăŃi. . cauciuc natural. sau al exportului industrial faŃă de cel al producŃiei agricole). §i de recuperare a creanŃelor. oŃel. ritmul comerŃului exterior în raport cu cel al producŃiei naŃionale. eficienŃă).analiza orientărilor §i tendinŃelor pe plan mondial în domeniul cercetării §tiintifice §i dezvoltării tehnologice. lână.studierea posibilităŃilor interne de producŃie (resurse. nivel tehnic. bumbac. 3) activitatea de elaborare a previziunilor pe termen scurt privind relaŃiile economice externe.corelaŃiile dintre consumul intern §i relaŃiile cu exteriorul.cunoa§terea restricŃiilor §i facilităŃilor practicate de diverse Ńări în relaŃiile economice internaŃionale. ulei §i grăsimi vegetale.orientarea generală a operaŃiunilor economice cu exteriorul. soia. .8. Fluxul lucrărilor previzionale în domeniul relaŃiilor economice externe În cadrul lucrărilor previzionale în domeniul relaŃiilor economice externe se disting trei categorii: 1) activitatea de prospectare-prognozare. zahăr. b) Prognoza de ansamblu a relaŃiilor economice internaŃionale cuprinde următoarele capitole principale: . drepturile §i obligaŃiile ce intervin între parteneri: .Importurile din fondul statului din cadrul operaŃiunilor legate de clearing. 1) Prospectarea are ca obiect cunoa§terea tendinŃelor ce se manifestă pe piaŃa externă. minimizându-se riscul uzurii morale a acestora. 2) Activitatea tranzacŃională constă în încheierea de tratate.3.analiza curbei de viaŃă a produselor. . a) Prognoza se prezintă prin mărimi absolute §i relative. precum s. energie electrică. c) evoluŃia conjuncturii diverselor pieŃe externe. precum §i alte acte legale.

Indicatorii balanŃei se exprimă în valută §i se urmare§te: lunar.i m G=E+M (2) 143 . . M= Valoarea importului. corelate cu celelalte domenii. sintetizând cât mai eficient opŃiunile macroeconomice §i cele microeconomice. a) Activitatea generală de comerŃ se urmare§te calculându-se o serie de indici: .Un sold pasiv E<M corespunde unui GA<100%.3.1 Cod CSCI Rev. E = Valoarea exportului. s. inclusiv combustibili 3 Combustibili minerali lubrifianŃi 4 Uleiuri.acordurile comerciale §i de cooperare economică §i tehnico-§tiintifica pe termen lung reprezintă forma preferată §i cea mai frecventă de reglementare legală a relaŃiilor economice ale României cu alte Ńări. materializate în contracte. 3) Activitatea de elaborare a previziunilor pe termen scurt. a programelor privind relaŃiile economice externe se desfa§oara pe baza concluziilor desprinse din analizele prospective (finalizate în prognoza) §i a tranzacŃiilor încheiate cu parteneri externi.1). necomestibile.3.balanŃă echilibrată E = M se caracterizează prin GA=100%.Un sold activ E>M corespunde unui GA>100%. în corelaŃie cu celelalte categorii de resurse §i necesităŃi. BalanŃe folosite la fundamentarea previziunilor economice externe În analiza structurală a exportului §i importului se porne§te de la compararea celor două fluxuri: exportul §i importul. Soldul balanŃei poate fi: S = E-M (1) unde: S= Soldul iniŃial.2.2. pe termen lung. GA = grad de acoperire.i ceară de origine vegetală §i animală 5 Produse chimice §i produse derivate 6 Mărfuri manufacturate clasificată după materia primă 7 Ma§ini §i echipamente pentru transport 8 Articole manufacturate diverse 9 Mărfuri s.i tranzacŃii neclasificate în alte secŃiune din CSCI Date: Anuarul Statistic al României 2001 pag. BalanŃa comercială Milioane dolari SUA Tabel 8. Total 0 Alimente s. Pentru înŃelegerea rolului balanŃei comerciale vom lua în considerare indicatorii ce caracterizează activitatea de export §i import (vezi tabelul 8. .i tutun 2 Materiale crude. 8.. trimestrial §i anual. 3. Obiectivele cuprinse în programe trebuie să fie bine cunoscute.i animale vii 1 Băuturi s. .Indicele global de activitate (G) care se compune din fluxurile E s. ca principal instrument. Metode §i tehnici de previzionare în domeniul relaŃiilor economice externe În capitolul "Metode §i tehnici de previzionare" s-a exemplificat rolul important în fundamentarea exporturilor §i importurilor în cadrul balanŃelor materiale.1. 456 Ex port FOB 1998 1999 2000 8302 266 44 501 393 71 438 2112 1208 3263 6 8487 290 27 727 414 54 420 1741 1412 3391 11 1998 Import CIF 1999 2000 10557 600 136 387 1051 25 1160 3016 2896 1276 10 13055 711 146 559 1583 34 1301 3492 3808 1420 1 1036 11838 7 245 794 23 114 940 495 743 1431 20 47 605 2025 1948 3806 12 1209 3076 3231 1298 143 8. grăsimi. urmărindu-se desfdqurarea procesului de reproducŃie §i asigurarea echilibrului.

Exemplu: G1 anul2000G = E + M = 23422mil $ = G0 anul1999G = E + M 19044mil$ . p 9. e) sporirea eficienŃei economice a activităŃii de comerŃ exterior. Se calculează ca un indice de dinamică.984=1. / 8431 Între ace§ti indici se verifică identitatea: f = I q . =1. d) protecŃionismul naŃional.0 $ pe un locuitor (4) Populatia 22435 b) DistribuŃia geografică se obŃine calculând indicele (IDG) raportând exportul României în Ńara A la exportul total IDG = Exp°rt^R0mamei m toa B • 100 = 50° mil $ • 100 = 4 8. b) reducerea importului până la nevoile minime ale consumului intermediar §i celui de consum. 9 8 8431 . c) subvenŃionarea de către stat a unor produse pentru export.4% Y E Romania 103679$ (5) I C. al volumului fizic (Iq) §i al preŃurilor (Ip).= 462. eliminarea deficitului comercial se poate înlătura folosind numeroase acŃiuni: a) preocupări pentru sporirea volumului exporturilor de mărfuri cu valoare ridicată.965 În cadrul economiei de piaŃă.020 .ne furnizează informaŃia cu privire la întreaga activitate de comerŃ exterior. EvoluŃia în timp a fiecărui flux de comerŃ exterior se caracterizează printr-un indice al volumului valoric (Iv). prin aplicarea metodei factoriale a indicilor se ajunge nu numai la caracterizarea dinamicii exportului §i importului de mărfuri ci §i la descompunerea pe factori de influenŃă a acestei dinamici.Indicele de participare a populaŃiei la activitatea de export (IP E P E = E= ^^. ale căror relaŃii de definiŃie sunt: Iar între ace§ti indici se verifică identitatea V = IqxIp Exemplificăm: (7) / i 0 .020-0. Coeficientul de elasticitate al exportului / importului Pornind de la evidenŃa valorică în preŃuri curente ( s ^q lp l ) §i în preŃuri comparabile p0) a celor două fluxuri de comerŃ exterior de-a lungul anilor.

144 .

N.evoluŃia preŃurilor mondiale.N.B. Bucuresti 1989. Soldul influenŃează venitul naŃional.majorarea cantităŃilor la export sau import.). fiecare capitol al balanŃei externe. a creditelor etc.8. V. ΔS = soldul relaŃiilor de credit cu alte Ńări. = V. ea cuprinde toate celelalte categorii de încasări §i plăŃi cu străinătatea.3.U. Vezi Alexandru Puiu. În cazul deficitului. .N. . 74. 540-541 BalanŃa de plăŃi externe serve§te ca instrument de analiză a nivelului de dezvoltare al unei Ńări §i a structurii economiei acesteia. . C.N.factori psihologici s. Conducerea. .C.întârzieri în darea în exploatare a unor obiective industriale noi. Printre măsurile economico-financiare de activizare a balanŃei de plăŃi deficitare. = venitul naŃional utilizat. balanŃa de plăŃi poate înregistra devieri de la echilibrul programat13 datorită acŃiunii unor factori: .2. În acest caz: V. în modelele economice se folose§te soldul balanŃei comerciale (S.C. BalanŃa de plăŃi externe Prognoza cursului valutar este.2. figurează: a) SubvenŃionarea exportului.i speculaŃii la bursă etc. având capacitatea de a reflecta starea economiei naŃionale §i economia mondial ă. În cursul anului sau pe o perioadă mai îndelungată. echilibrarea se face prin măsuri care să dezvolte elementele active si/sau să restrângă pe cele pasive. poate constituii o balanŃă valutară separată: balanŃă comercială. Cum exportul §i importul sunt hotărâtoare pentru soldul balanŃei de plăŃi. în strânsă legătură cu ceilalŃi indicatori macroeconomici. 145 . a serviciilor. Editura Stiintifica §i Enciclopedică. BalanŃa de plăŃi externe.modificarea taxei scontului. a turismului.restricŃii economice la import. U. pag. tehnica §i eficienŃa comerŃului exterior. . cu rol în export. BalanŃa de plăŃi externe a româniei (mil dolari sua) Componente 1993 1998 2000 Credit Debit Sold Credit Debit Sold Credit Debit Sold CONT CURENT 5985 7159 -1174 10668 13636 2968 13537 14900 -1363 BUNURI §1 SERVICI 5691 6934 -1243 9519 12789 -3279 12133 14071 -1932 63 208 263 705 325 610 VENITURI -145 -442 -285 231 17 214 886 133 753 219 TRANSFERURI CURENTE 1079 860 CONTUL DE CAPITAL SI 2629 1607 1022 7686 4963 2723 5413 4180 1233 FINANCIAR 152 152 245 245 130 ERORI SI OMISIUNI 130 SOLD TOTAL 17372 17532 -160 36914 37198 -284 37993 38159 -166 Calculat din Anuarul Statistic al României 2001. =venitul naŃional creat. scadente în perioada de previziune. are o sferă de cuprindere mai largă decât balanŃa comercială. deoarece pe lângă valoarea operaŃiunilor de export-import de mărfuri. . Prin amploarea §i importanŃa sa. . cu datele cuprinse în activ §i pasiv. reduceri de taxe pentru a vinde mai ieftin decât concurenŃii.evoluŃia cursurilor de schimb.±ΔS (8) în care: V. Întotdeauna balanŃa de plăŃi externe trebuie să fie echilibrată prin compensarea soldurilor active (credite primite + încasări din rate scadente la credite acordate) cu cele pasive (credite acordate + plata ratelor scadente la creditele primite). a fluxurilor financiare. într-o economie de piaŃă unul dintre cei mai importanŃi indicatori economici.nelivrarea unor produse la export sau înlocuirea lor cu unele mai puŃin competitive. pag. Ea este o componentă de bază a sistemului conturilor naŃionale.

. atunci când sunt mai optime decât cele indigene sau pentru a nu devaloriza moneda naŃională. . stimulând investiŃiile străine. ieftinind exporturile §i scumpind importurile. în cadrul relaŃiilor României cu celelalte Ńări. gradul de acoperire este de numai (9) --------= . Indicele de structură (Is) se calculează ca raport între grupa de produse (i) §i totalul fluxului (E) sau (M). În activitatea de previziune se folose§te §i BalanŃa de conturi. f) Stabilirea rezervelor bancare obligatorii.% 1. Calculându-se ca raport între export/import: GA % =^. echilibru Credit > Debit = sold pozitiv (+) 8. aceasta cuprinde aceleasj elemente ca §i balanŃa de plăŃi.b) Taxa asupra importului. Et = exportul M = import " J Em(== 1 9 48 = . d) Controlul salariilor §i al dobânzilor plătite. mărind sau mic§orand plasamentele lor în credite. Analiza operaŃiunilor economice externe Determinarea cantitativă a volumului comerŃului exterior §i analiza în dinamică. cu deosebire că valorile înscrise în ea exprimă toate drepturile §i obligaŃiile existente la un moment dat. diminuând puterea de cumpărare a oamenilor.i de dependenŃă (Id ( ei)) §i se calculează ca raport între cantităŃile exportate dintr-o anumită grupă de produse (valoare) în perioada dată Qi0 §i cantităŃile importate din aceeas.I s -^^. de regulă la 1 ianuarie.0794 = 794. Exemplul pentru anul 2000 vom obŃine la grupa (7). mai ales prin prisma eficienŃei. h) Vânzări de aur §i alte metale preŃioase din producŃia naŃională. Sf = exportul sau importul pe grupe de mărfuri. reducând cererea internă §i sporind exporturile. cunoscută §i sub denumirea de balanŃa angajamentului §i creanŃelor externe.% E )7 10367 . c) Majorarea impozitelor §i taxelor. e) Modificarea ratei scontului. constituie esenŃa utilizării indicilor statistici Intensitatea participării la schimburile internaŃionale ne obligă să facem analiza gradului de acoperire (GA) al importului prin export. indiferent când au fost contractate §i indiferent când vor deveni scadente.Ma§ini §i echipamente de transport" Indicele de structură (IS) se determină pe baza formulei: SE /| la grupa (7) = S(7)100 (11) în care: IS = indicele de structură.100. g) Devalorizarea monedei naŃionale. RelaŃia de echilibru: Credit < Debit = sold negativ (-) Credit = Debit = Sold 0.4. i) Utilizarea rezervelor de credite §i metale preŃioase. BalanŃa de plăŃi externe trebuie să fie echilibrată prin compensarea soldurilor active (credite primite + încasări din rate scadente la credite acordate) cu cele pasive (credite acordate + plata ratelor scadente).= .0187 = 187.0291 = M(7) 13505 2. Indici de echilibru ai comerŃului exterior .de autonomie s.i grupă (valoare) Q M în perioada (1. M Din balanŃa comercială.0): 146 .

Indice de coordonare (I Ce i) exprimă gradul de relativ de intensitate al comerŃului exterior între două Ńări. Revista economică. EI = cantitatea sau valoarea producŃiei exportate la produsul i. Nr.grupa7 a ) = 1948100 = 511. Indici de apreciere sintetică a eficienŃei exportului si importului PreŃul extern mediu pe tona de mărfuri exportată si importată se determină pe mărfuri. 10/1986. sau pe grupe de Ńări76 G _ volumul general al comertului tarii A volumul general al comertului tarii B unde: M. QK = cantitatea exportată (în tone) din produsul K. pe Ńări. Exemplificăm exportul cu produse siderurgice: ^ = 1920 mii tone =252 . 1995. În cazul produselor minerale: (exp. Editura Politică. „PosibilităŃi de comparare a indicatorilor sintetici calculaŃi în SB §i SCN". în aceeasj perioadă. pe modalităŃi deplată si total export.% Export Ungaria 24947 4. 76 Problemele comparaŃiilor internaŃionale ale indicatorilor macroeconomici sunt analizate de I. exemplul G Romania A _ 23422 mil $ _ G Ungaria B = 52867 mil $ ~ ' 3 „ V Export Romania 10367 sau exportul IEC = ^-----------------------=----------100 = 415.%. „Tratat de economie contemporană" partea a-II-a. „Sistemul conturilor naŃionale §i agregate macroeconomice". grupe de produse. Editura ALL. pe baza ecuaŃiei: v pE P (13) K m t Au X & ' EQK KQK ( } în care: PmtE = preŃul mediu extern. 147 . b) Indicatorul "cota pentru export". Editura §tiintifica 1985. în perioada curentă sau în perioada de bază. Q"} 0) = cantităŃile importate din aceeasj grupă de produse (valoare). se utilizează formula: ^ în care: Ce = cota pentru export. În acest scop. caracterizează proporŃia în care agentul economic dispune de produse din producŃia sa pentru export. PKE = preŃul extern al produsului K. % 7620 mii tone 3. QI = cantitatea totală (valoarea) a producŃiei produsului i. Vagner în lucrările „Venitul naŃional". Qfl0) = cantităŃile (valorile) exportate dintr-o anumită grupă de produse. Capanu §i P.(12) în care: Id(en) = indicele de dependenŃă a exportului de import. 1987.

. dar utilizându-se indicatori de ramură ~ +. în funcŃie de evoluŃia venitului naŃional creat sau a P. Modelarea în previzionarea relaŃiilor economice externe 1.N. 15 Vezi: EvoluŃia produsului intern brut în Ńările aflate în procesul de aderare la U.00060 Deci.55% . (y t)) M t =f(P t ) (19) f) evoluŃia importului.B.00095.reprezintă volumul x al curenŃilor de mărfuri §i de servicii din Ńara de origine i spre Ńara j în anul de previziune t.= — = .1. Xij(to) volumul acelora§i curenŃi în anul de bază t0.B.000 bucăŃi produse etc.60% = 0.coeficientul caracteristic al Ńării exportatoare i în perioada de previziune..6. (t) .-PNB 0 146409-142200 2209 .1115 = . dar §i pentru unele aspecte cum ar fi: a) evoluŃia exportului total (M t)..0095 = . folosindu-se ponderea acestuia în volumul venitului naŃional creat sau P.B. mijloace de transport la 1.E.0155-0. Clementina Ivan Ungureanu. 5.I.N.. (Kmt).I.0. Tpt-Tmt =0. având în vedere că importul este implicat atât în producŃia intermediară.8 / 1998. grupe de produse §i produse principale cu ajutorul unor indici normativi: exportul la un milion de tone de cereale. Modelul matricial 15 (de reŃea) relevă curenŃii de mărfuri §i servicii ale unei Ńări cu exteriorul. cât §i în cererea produsului final (P.pentru a determina ritmul r τ =-------------------=----------------------=----------= 2209=.00856 • 0.+ Kmn (18) d) se urmare§te evoluŃia exportului pe subramuri.00155 v PNB 142200 142200 0 τ p t= . (P t). M. e) evoluŃia importului total (M t) în funcŃie de evoluŃia P.. pot fi folosite pentru fundamentarea lucrărilor de previzionare în acest domeniu. folosindu-se ponderea acestuia în volumul P. (17) c) evoluŃia exportului pe ramuri §i subramuri cu aceeasj funcŃii. ca funcŃie de trend stabilită operaŃional: Mt = V tKmt . (K mt). Florin Tănase (Comisia Nalională de Statistică) în Tribuna economică nr.N. 1. poate fi reprezentat sintetic astfel: în care: X^] .8. ca funcŃie de trend stabilă operaŃional: Mt = P tKmt (20) ^.4. FuncŃiile de corelaŃie. 148 . jt). 1 5 5 % _ pentru a determina cu cât a influenŃat importul asupra cererii PNB vom calcula de cre§tere a importului: .M o= 1253811280 M0 11280 τ p = ContribuŃia importului la t = K mt ■ mt = . (Vt). exportul de ma§ini.coeficientul caracteristic al Ńării importatoare j în perioada de previziune.95% cre§tere pe seama altor factori 2.B.(16) b) evoluŃia exportului.P.00856 = 12 PNB 146409 PNB. aparate.adică:)M t =f( V t.7.

Kg . Ele solicită un volum mare de informaŃii §i calcule. precum §i studii de marketing. funcŃii de producŃie.Previziunea astfel construită se bazează pe ajustarea nivelului de bază. a . în care scop se apelează la metode §i tehnici previzionale de folosinŃă generală (extrapolări.elasticitatea exportului Ńării i în raport cu propriul venit naŃional pe locuitor. Vi .elasticitatea importului Ńării j în raport cu propriul venit naŃional pe locuitor. din punct de vedere al Ńării exportatoare. P . Aceste modele.reprezintă volumul x al curenŃilor de mărfuri §i servicii din Ńara exportatoare i spre Ńara j. în funcŃie de cei doi coeficienŃi estimaŃi cu privire la evoluŃia probabilă a exportului din Ńara i §i a importurilor spre Ńara j. Expresia generalizată a modelului gravitaŃional este următoarea: în care: Xy . Modelul gravitaŃional Acest model este conceput prin luarea în calcul a gradului de dezvoltare economică §i a distanŃei economice dintre parteneri. 3.venitul naŃional pe locuitor al Ńării importatoare j.). prezintă numai unele aspecte complexe ale fluxurilor economice cu exteriorul.venitul naŃional pe locuitor al Ńării exportatoare i. Vj . corelări etc. 149 . precum §i altele.coeficientul care exprimă distanŃa economică dintre parteneri.

150 .

precum §i calculul ponderilor. se Ńine cont de indicatorul de structură (felul transportului): feroviar. Se calculează deci.CAPITOLUL 9.1. cre§terea volumului producŃiei materiale (formă fizică).099 76.936 26 14.512 513. dinamica transporturilor de mărfuri §i cantităŃi. EvoluŃia volumului transportului înperioada 1993 . . b) distanŃa medie în Km. aerian.1999 (mii tone) Tab. rutier.611 99.044 14.283 10 12. .405 10.raportul dintre sursele totale §i cele locale.986 13. PREVIZIUNEA TRANSPORTURILOR §1 TELECOMUNICAłIILOR 9.620 62. Volumul transporturilor de mărfuri se determină in funcŃie de următorii factori: 56.752 105.540 10 12.392 13.746 14.se întocmesc balanŃe materiale pentru fiecare sursă la nivel zonal.183 1996 795.976 2.961 593. eliminarea decalajelor între judeŃe §i localităŃi: .040 616.862 1997 768.024 8. ponderea mărfurilor pe moduri de transport §i formă de proprietate.843 105.380 93.416 1994 756.432 7.726 8 9.701 14. 151 .856 4.352 16.949 278.480 1999 367.Km. c) parcursul mărfurilor în tone . fluvial §i prin conducte. 57. pe moduri de transport.074 23.669 46 16.142 11.819 35 13. maritim.882 637.737 98.257 9. Previziunea volumului transporturilor de mărfuri Elaborarea previziunilor în domeniul transporturilor de marfuri necesită fundamentări §i calcule complexe.275 Total transport Transport feroviar Transportul rutier Transportul fluvial Transportul maritim Transportul aerian Transport petrolier 6 În activitatea de previziune a transporturilor se porne§te de la evoluŃia anterioară a indicatorilor din transport.040 649. modificarea structurii producŃiei materiale.179 621. In planificarea activităŃii de transport. Determinarea volumului necesar de transport pe termen mediu §i lung se face cu ajutorul metodelor de prognoză §i în mod deosebit cu metoda extrapolării §i a funcŃiilor de producŃie.097 46 16.055 1995 764. d) volumul capacităŃii de transport. In fundamentarea planului se utilizează indicatorii: a) mărfuri transportate (volumul)|m. 1 Indicatori 0 1 2 3 4 (ji 1993 736.480 1998 622.se calculează deficitul sau excedentul de produse care determină cre§terea sau descre§terea transportului. 58.

0 17.0 13.8 0.Km) pe forma de proprietate.4 0.3 82.0 106.9Km • q =76880 mii tone = PARM = 87590 mil tone = 76880 • 113.0 197.41 82.4 54.8 203.1 0.3 94.0 1999 49.0 1999 100.1 1.4 119.1 1.2 103. Parcursul mărfurilor (milioane tone .8 95.9 La fel se procedează pentru fiecare indicator (vezi datele înscrise în tabelul 4).1 2. Se calculează ponderile la felul de transport din totalul de transporturi.7 1.4 77.4 0.4 80.9 2.7 1. Indicatori Total mărfuri transportate 1 2 3 4 (ji Tab.1 74.3 81.7 1997 104.2 104.0 28. .3 86.8 1.7 0. 9.6 2. 1997 dkm= 113.9 50.9 44. 2 1 2 3 4 6 (ji Mărfuri transportate Transport feroviar Transportul rutier Transportul fluvial Transportul maritim Transportul aerian Transport prin conducte magistrale 1994 102.8 1997 100.4 120.8 69.2 0.i agregat cu distanŃa în Km după formula: unde: (1) qi = cantitatea mărfurilor in tone d = distanŃa în Km Exemplificăm cu relaŃia (1) indicatorul PARM prezentat in tabelul 4.7 28.6 1998 100.7 2.5 34.1.5 210.8 80.8 3.6I 47.2 110.1 2.3 82.2 1.5 93.0 13.6 1995 103.8 2.6 1996 108.7 131.5 11.0 13.0 12.0 19.0 12.1 1995 100.3 0.0 1.1 75.2 1.4 226.1 109.8 1994 100.6 1.Indicele de cr ester e pe modul de transport 1993 = 100 Tab.8 131.6 1998 85.6 102.9 3.8 106.5 0.8 107.8 63.4 199.1 1.1 1996 100. 3 1993 100. 2.4I 22.5 Transport feroviar Transportul rutier Transportul fluvial Transportul maritim Transportul aerian Transport prin magistrale 6 Datele din tabelul 1. 3 sunt calculate din Anuarul Statistic al României 2000.6 132.0 13.1 Indicatorul parcursului mărfurilor (PARM) Indicatorul parcursului mărfurilor este compus din cantitatea mărfurilor în tone s.1 În previziunea transporturilor de mărfuri interesează să cunoa§tem mărimea volumului de mărfuri pe forme de transport.

152 .

2 Indicatorii globali ai activităŃii de transport Alături de indicatori naturali: tone transportate. călători .km) 1. La transport auto 1 tonă km = 0. Veniturile brute din transport: Acest indicator global (valoric) măsoară activitatea de transport prin agregarea tarifelor §i a preŃurilor la activitatea fiecărui tip de transport.km fizice. c. Transport aerian 6. tone . 9. Transport feroviar 2.1. 153 . §.mile se utilizează §i o serie de indicatori natural .km. calculul eficientei transporturilor §i evoluŃia acestui indicator in raport cu felul de transport §i forma de proprietate.convenŃionali §i valorici (în unităŃi bane§ti).mile. tone . ponderea mare în cheltuieli de exemplu: combustibilul reprezintă 70-80% la transportul aerian §i auto. Transport fluvial 4.18 călători km etc. Transport prin conducte Total 87590 24750 21750 4326 34408 21 2296 1997 Publica Mixta 42185 6261 24789 6745 3122 5218 15 2296 4485 238 1538 P r i v a tă T o t a Total 38734 62364 10110 966 27652 6 19708 15785 4203 20388 22 2258 1998 Publica Mixta 28514 12924 19708 3482 1004 2049 13 2258 2754 2439 7749 P r i v a tă T o t a 20842 9483 760 10590 9 - Parcursul mărfurilor (PARM) in tone Kilometri are importanŃă pentru a putea previziona: mijloacele de transport.km) K = Coeficientul de transformare. Volumul total de transport în unităŃi convenŃionale este stabilit prin relaŃia astfel: (2) unde: V Pq = parcursul mărfurilor în tone .d. călători transportaŃi. a. tone . b.Km ori călători . Venitul net se stabileste astfel: Vn = Vb . Exemplu: 1 tonă km. Transport rutier 3.Cm (3) unde: Vn = venitul net Vb = veniturile brute Cm = cheltuielile materiale Structura cheltuielilor diferă mult de la o activitate la alta. ^Pc = parcursul călătorilor (în călători . marfă = 1 tonă .m.a. Transport maritim 5. 4 Indicatori Parcursul Mărfurilor (mil.Tab.Km.

2. c.2. 9.2 Indicatori tehnico-economici ai determinării capacităŃilor a. Capacitatea este determinate în funcŃie de: a. a. Acest indicator caracterizează disponibilitatea vagoanelor la expediŃie §i se calculează folosind relaŃia: — OT N v m / z i = T Q---------(5) IST-365zile 154 . . formarea trenului.2.2. Exemplificăm relaŃia (4). Se folosesc indicatorii de la (9. Viteza comerciala (realizata cu luarea in calcul a opririlor §i manevrelor). Încărcătura medie a unui mijloc de transport ce caracterizează gradul de folosire b. Previziunea capacităŃilor de transport 9. opririle în staŃii (cu sau fără manevra).2. Volumul prevăzut al transportului. descărcarea. . .3 Determinarea capacităŃii de transport la calea ferata Determinarea capacităŃii de transport la calea ferata consta in stabilirea necesarului de: vagoane pe tipuri (marfa. . precum §i timpul pane la o noua încărcare.Dtkm = distanŃa medie de parcurs între două încărcări succesive . c.9. adică volumul total al transportului de bunuri §i persoane ce poate fi realizat. Indicatorii tehnico .2.9. cu mijloacele de transport disponibile în perioada de previziune. adică timpul pentru încărcare. b. Numărul de vagoane de marfă încărcate în medie pe zi (Nvm). Viteza medie caracterizează rapiditatea cu care se deplasează un mijloc de transport §i se exprimă in Km/ore (mile marine/ore sau noduri/ore) Viteza tehnică (de la locul de plecare §i cel de destinaŃie). într-o unitate de timp sau la un anumit moment dat. Se aplica următoarea relaŃie: ~ k m+ Ti + Ts + Td (4) Vc în care: Rvm = rulajul vagoanelor marfa. Rulajul mediu al vagonului de marfa (Rvm) exprima timpul (în zile) care se scurge intre doua încărcări succesive ale acestuia. +10 + 60 + 8 30 km/h 24 b.1 Capacitatea de transport (Ca lcu la rea ei) Capacitatea de transport exprimă potenŃialul ramuri.Ts = timp de oprire. circulaŃia acestuia.1 . Specificul încărcăturii.Td = timp de descărcare (h).2) Pentru a cuantifica necesarul de vagoane de marfa se determine in prealabil rulajul mediu al vagonului de marfa §i numărul de vagoane de marfa încărcate în medie pe zi (24 ore). calatori).economici de folosire a diferitelor categorii de mijloace de transport.Ti = timp de încărcare (h). Gradul de utilizare a unei tone de capacitate (a utilajului in funcŃiune sau aflat in reparaŃie) 9. locomotive (în funcŃie de tipul lor).Vc = viteza comercială (Km/h). staŃionare(h).

Bras. Mures.it în zonă (S1) (C) 818 30 704 40 10 10 67 3 4 6 604 10 400 09 58 80 Total 848 744 20 67 3 4 6 604 10 400 09 2773 Exced e nt E Deficit D Hunedoara Res..ov Ploies.44 = 73. Npt = 4300 vagoane Exemplu: BalanŃa minereului defier cu defalcarea teritorială mii tone . După determinarea necesarului total de mijloace de transport (pe categorii) se stabile§te necesarul suplimentar. No = mijloacele de transport existente la sfar§itul perioadei de bază.unde: QT = volumul anual al transportului în tone. ms = mijloacele de transport scoase din funcŃiune.2.te 190 49 495 10 30 874 508 394 39 3 4 6 954 155 . . Crt.4 BalanŃa capacităŃilor de transport Pe baza calculelor anterioare se intocme§te balanŃa.ti GalaŃi ConstanŃa Calaras. -. CapacităŃilor de transport (asemănătoare cu capacitatea de producŃie din alte domenii) se utilizează relaŃia: N =(Np-No) + ms + mr (7) în care: NS= necesarul suplimentar de mijloace de transport. . mr =mijloacele de transport aflate în reparaŃie.cifre convenŃionale Zone Nr. . Np = necesarul total de mijloace stabilite pentru perioada de previziune. . Calculele corespunzătoare pentru determinarea capacităŃii de transport se face §i pentru celelalte tipuri de transport. .76 « 74 vagoane marfă În anul de previziune avem nevoie să contractăm 74 de vagoane pentru realizarea transportului a 101. 9.i Ias. Necesarul anual de vagoane marfa (Vm) se determine cu ajutorul cel or doi indicatori stabiliŃi mai înainte: V = Rvm ■ Nvm/zi (6) Exemplificam relaŃia (6) cu următoarele date: Vm = 4 -18. Nvm =---------------= 18. .tita Baia-Mare Tg.i Targovis. Exemplificam relaŃia (5) cu următoarele date: — lOlOOOtone 1O . economice Resurse Stoc la ProducŃia Import început de anului de plan (So) plan (Q) 40 300 30 320 10 200 28 653 505 410 39 158 Total 340 350 210 28 653 505 410 39 158 Necesar Stoc la Consum sfars.44 media pe zi a numarului vagoanelor de marfa incarcate 15-365 c. în revizie sau în rezervă.ti Bucures.000 tone marfă.. Exemplificăm relaŃia (7) privind necesarul suplimentar de mijloace de transport: Ns =(4020 3800) + 20 + 40 = 280 numărul vagoanelor suplimentar Nivelul planului va fi: Np+ Ns = 4020 + 280 = 4300. IST = încărcătura medie statica a vagonului.

stabilindu-se excedentul §i deficitul (Resurse .061. Q = producŃia totală ce se obŃine în perioada de plan in zonă respectivă. ΔSTC = sporul activităŃii fară alŃi factori. In lucrările de prognoza. de nevoile modernizării sistemului informaŃional.041. 0.).Necesar). 51 = stocul la sfar§itul perioadei de plan. când resursele locale depa§esc nevoile. acest indicator (STC) se determine printr-o extrapolare ajustata: STC t =STC 0-(\±~r)-t-k unde: STC|t| = serviciile telecomunicaŃiei în perioada prevăzută. t = timpul (între 0 —» n ) In folosirea relaŃiei (11) trebuie să folosim mai multe variabile. vectorii evoluŃiei venitului naŃional. STCo = serviciile telecomunicaŃiei in perioada de baza.t+ (Δ p )t ± Δ N p(t) + Δ V p(t) + Ka W 0 V p (11) (12) unde: Δp = sporul populaŃiei. In perioada de plan se iau în considerare evoluŃiile anterioare. 0.04i+0.04+0. Înlocuim datele in formula (12) §i obŃinem: 0. Tm = (C+E + S1)-(So+Q + I)(9) Cunoscând raportul dintre resursele §i necesităŃile balanŃei pe fiecare zone se poate trece la stabilirea volumului total. Previziunea volumului telecomunicaŃiilor Dezvoltarea economiei naŃionale §i cre§terea nivelului de civilizaŃie al populaŃiei determine activitatea de telecomunicaŃie. r = rata medie anuala (sau indicele mediu anual). Exemplificam §i detaliem relaŃia (11) prin ecuaŃia: % S TC '= ST C.04.3. I = volumul importului din produsul respectiv. evoluŃia cre§terii economice (investiŃiile etc. al transportului la produsul respectiv (în tone): (10) 9.volumul anual al activităŃii de po§ta §i telecomunicaŃii . volumul excedentului exprimând volumul transportului ca mi§care a mărfurilor din acea zonă către alte zone. STC (t) = la nivelul orizontului planificat.061+0. 5 ani.02+0.082. k = coeficientul de ajustare. 0. ΔNVp = sporul cre§terii nivelului de trai. Calculele previzionare la nivelul economiei naŃionale se realizează in forma sintetica. ΔVp = Cre§terea veniturilor populaŃiei. 50 = stocul existent in zone la începutul perioadei de plan. (8) C = volumul consumului local (în zonă) din acest produs.Tm = (So+Q + I)-(C+E + S1) unde: Tm = volumul necesar al transporturilor de mărfuri in tone. E = volumul exportului ce rezulta pe fiecare zone. Volumul transportului se analizează cu ajutorul balanŃei. 0. printrun indicator global .244 156 . ± r ) . t = timpul. dinamica populaŃiei ocupată sau populaŃia totală. Ka = cre§terea influenŃei progresului tehnic al ramuri.(exprimat valoric).082=0. In lucrările de prognoza. 0.Q .02.

Problema constă în determinarea cantităŃilor de produse x y ce urmează a fi transportate de la furnizorul Fi.m se transportă în centrele de desfacere (la beneficiari) bj.7 IΔ% = ΔSTC 6917.244) 5 = 1171.j = . Bj B1 Cn Xn C21 X21 B2 C12 X12 Bn Cm Xm C2n X2n F1 F2 D a1 a2 C22 X22 Fm N Cm 1 Xm1 C m2 Xm2 V X mn am S b1 b2 bn Vom presupune că: =S Formula matematică a problemei de transport este: (1) H . Costul unitar al transportului de la furnizorul Fi la beneficiarul Bj este Cij. n .x liQ J I m n \ = a i .1m (2) I i=1 xt.i = .i = . >0. Model matematic (programarea liniară) în previziunea transporturilor O importanta problemă de programare liniara este cea a transporturilor. Exemplificam: Un produs care se afla disponibil a§a cum rezulta din balanŃa produsului (la furnizori) F iîn cantităŃile ai.7-480 = 691. i = . = . astfel încât totalul cheltuielilor de transport sa fie minime (vezi BalanŃa defalcată teritorial). i = i.STC’ = 480 (1+0.44 + 100 = 244 % în perioada de 5 ani.1m.4.144 STC0 480 Cre§terea 1. Alături de condiŃia de echilibrare a balanŃei (1) se mai adaugă o altă condiŃie specifică problemelor de transport §i anume aceea de nenegativitate a matricei costurilor.1n (3) Sistemul ecuaŃiilor într-o asemenea problemă de transport are cel mult m+n-1 ecuaŃii independente. Datele problemei de transport descrise mai înainte pot fi prezentate sub forma de tabel matricial. j = 1. S-au creat diverse metode de rezolvare a programării liniare a transportului. adică: Cr >0. Fi. 9.7 ΔSTC= 1171. unde acel produs este necesar in condiŃiile bl. Matricea A în exemplul nostru este de forma: 157 . la beneficiarul Bj.

... Concomitent cu calculul matematic al modelului descris mai înainte trebuie să cuprindem §i analiza compatibilă a minimizării volumului §i minimizarea costurilor... în fiecare linie §i coloană a matricei A. = λ1n = λ2i = λ31 =. Orice program de bază x0 trebuie să conŃină o variabilă de bază. u n d e : In=(1..1.1)...... V2i.. V2i..V12.4....+ λ1nV1n+λ2iV21+λ22V22+.. V1n..Vm1 sunt liniari independeŃi...Daca ai>bj atunci xij=bj prin urmare întreg necesarul beneficiarului Bj a fost acoperit §i xpj'0 pentru p^i. Criteriul minimizării volumului transportului de mărfuri exprimat in tone .V3i. 1. Vi2. . V3i..1 Criteriul minimizării volumului transportului a. Vm1 rezultă: (5) =0 Înlocuind în (4) expresiile vectorilor Vn.. =0 Din (5) rezultă λ12 = λ13 =. 9..λm1V m1 (4) .Km (de minimizat) n = numărul zonelor de consum m = numărul zonelor (punctelor) de producŃie (de expediŃie ale produselor respective) dy = distanŃa dintre fiecare zonă de expediŃie . CombinaŃia liniara este: 0 = 4^ + λ12V12 +.V1n..A= Jn 0 0 0 Jn 0 0 0 Jn In In In ...... Programul de bază iniŃial. A are m+n linii §i m+n coloane.Km. permite raŃionalizarea legăturilor de transport §i a forŃei de muncă: (7) i=i j=\ în care: F(x) = volumul total al transportului exprimat in tone .Daca ai<bj atunci xij=aij prin urmare întreg dispozitivul lui Fj a fost repartizat §i xp j=0 pentru p ^ j. = λm1 = 0 §i deci vectorii V11..bj} (6) Condi Ńiile: .. 0 '' In = 0 1 00 0 1 v n-n. iar valoarea maxima ce se poate atribui variabilei x0 pentru a ne menŃine în cadrul programului este: Xij = min {ai..n. ...

. n) exprimat in Km.. . m)j (j=1. fiecare zonă de destinaŃie 2....i (i=1. exprimate in tone... §i Xy = cantitatea ce se transportă între zona i §i zona j. 158 . 2.

m. folosindu-se formula (8). Criteriul minimizarii costurilor (C) transportului de marfuri se calculeaza: Ct = ]T £ Cij ■ Xij -► minim i== 11i (8) în care: Ct = cheltuieli de transport totale (ce trebuie să fie minime) Cy = costul transportului unei unităŃi de produs (tonă) de la zona i la zona j.b. n.Km. 159 . XIJ = sunt semnificaŃiile de la formula (7) c. După optimizarea menŃionată mai înainte se structurează volumul necesar în tone. a§a cum a fost consemnat in tabelul 4. pe ramuri de transport §i înmulŃindu-se cu distanŃa medie se obŃine parcursul mărfurilor (PARM) în tone .

160 .

Röscher. J. W.expresie a diviziunii teritoriale a muncii. ConcepŃia lui Weber a fost completată de pe o nouă poziŃie . între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni ale Ńării. o b i e c t u l d e z v o l t ă r i i r e g i o n a l e î l r e p r e z i n t ă r e g i u n e a a D e c o n o m ic ă . Cam pe aceea§i optică se situează §i A. Delimitări conceptuale asupra factorilor de dezvoltare teritoriale Diversitatea condiŃiilor geografice existente în Ńara noastră au determinat. luând drept criteriu fundamental minimizarea costurilor de producŃie dată de unii factori dintre care: a) costul transporturilor materiilor prime.79 W. Schöffle §i apoi W. un factor esenŃial. introducând ca factor nou. A s tfe l. s tr u c tu r i te r ito r ia le . 10.ti. Lösch. Teoria economică a repartizării teritoriale a producŃiei are rădăcinile sale empirice în secolul al XIX-lea . Trăsătura definitorie a acesteia este dată de existenŃa unor decalaje. un spaŃiu eterogen din punct de vedere al resurselor naturale §i de muncă. acolo unde acestea depa§esc factorul transport. care se plasează pe poziŃiile unei întreprinderi industriale. Röscher publică o serie de analize privind amplasarea industriei. a d m i n i s t r a t i v .m s u n t . iar apoi. punând în evidenŃă. 1996. au influenŃat. j u d e Ń u l . pentru a nu lăsa teritorii goale. la rândul lor. Ricardo §i alŃii referindu-se în principal la producŃia agricolă. fo lo sin d c r ite r iile g e o g ra fic e p o t f i d e s i g n a t e î n t e r i t o r iu l n a Ń r o n au n i g e o g r a f i cC r i t e r i i l e a d m i n i s t r a t i v e s u n t u t i l i z a t e l a c o n s t i tu i r e a u n i t ă Ń i l o r i egi l e.it să d eterm in e lu cru l ce l m ai im p o rtan t (reg iu n ea econ om ică)". ca factor de bază. Editura Didactică §i pedagogică.t e r i t o r i a ce . Factorii "a" §i "b" sunt consideraŃi ca determinanŃi. C r i t e r i i l e e c o n o m i c e g e n e r e a z ă lu d e l i m i t a r e r e g i u n i l o r e c o n o m i c ee. 218-219 161 .ti. Luenhardt.CAPITOLUL 10 . În primele trei decenii ale secolului al XX-lea gândirea teoretică a făcut mari progrese. î n Ń a r a n o a s t r ă .1. pag. p a g . spre deosebire de Thümen. într-o situaŃie geopolitică mai puŃin favorabilă dezvoltării. distribuirea spaŃială a economiei. inlocuie§te cercurile cu hexagoane. o distribuŃie specifică a activităŃii economice în teritoriul naŃional. repartizarea inegală a factorilor de producŃie pe teritoriu reprezenta rezultatul unui lung proces de dezvoltare a 77 S tru c tu r i z o n a le .. §i el consideră că cererea ar fi omogen repartizată pe teritoriu. Bucures. E .R e p a tiz a re a te rito ria lă a fo rŃ elo r d e p ro d u c Ń ie în R o m â n ia . r e Ń i n u t c ă . imaginând însă un teritoriu omogen pe care îl decupează în triunghiuri echilaterale. 1 9 7 4 . Teoriile privind localizarea industriei au fost sintetizate în mod creator. b) cheltuieli pentru forŃa de muncă. H. N u m a i c ă n u p o a te fi tr e c u tă c u v e d e r e a a f irm a Ń ia re m a r c a b ilu lu i s p e c ia lis t a m e r ic a n W a lte r I n a rd : " în esen Ń ă sav an Ń ii au c ăzu t d e aco rd că p ân ă în p rezen t n u au reu s.aceea de maximizare a profitului . Toate acestea au contribuit la alcătuirea unei anumite structuri zonale77 a economiei naŃionale . Thümen. minimizarea cheltuielilor de transport până la consumator. care decupează teritoriul în cercuri prin care determină raza de desfacere a producŃiei. Politici regionale de dezvoltare Până la sfar§itul celui de-al doilea război mondial se considera că. 78 Io n B la g a . pe care îl adaugă factorului "piaŃă" remarcat de A.PREVIZIONAREA REGIONALĂ (TERITORIALĂ) 10.S .Previziunea economică. o r a s . în anul 1909 de Alfred Weber.78 Spre sfar§itul secolului. în general. Cristaller adaugă analiza factorilor legaŃi de localizarea industriei în centre economice. Caracteristicile evoluŃiei istoriei moderne a statului român. B u c u re s . E le m e n te le sa le su n t d e lim ita te în ra p o rt c u a n u m ite c rite r ii. 3 1 79 Dumitrache Caracota . c) concentrarea producŃiei atunci când aceasta conduce la economii mai mari (cărbune + minereu de fier = oŃel). Smith. d e r e g u l ă . care reflectă o legătură esenŃială a diviziunii sociale a muncii.1. specializarea muncii. neglijând însă cheltuielile de transport pentru livrarea produselor agricole către centrele industriale. u l s .s in ta g m e c a r e d e f in e s c c o m p o n e n ta s p a Ń ia lă a s is te m u lu i e c o n o m ie i n a Ń io n a le . în timp. i c o m u n a . luând în considerare.1. s tru c tu r i r e g io n a le . fără însă a depasj punctul de vedere microeconomic.adăugând noi factori cum ar fi "piaŃa" §i "preŃurile".

societăŃii.§i pe plan mondial ."asigurarea unei dezvoltări regionale. Petre Săbădeanu .să nu ducă o anumită politică de repartizare teritorială a factorilor de producŃie.81 Noul context în care se înscriu în prezent orientările strategiei §i politicii economice în Ńările europene . EvidenŃiem preocupările concrete privind aceste modalităŃi de echilibrare în unele Ńări: . se prognozează obiectivele §i mijloacele pe un număr de ani în viitor. Planificarea regională este definită de două componente principale: a) Componenta economico-socială.atenuarea dezechilibrului între regiunile mai puŃin. cum ar fi: zăcăminte de combustibil.restrângerea în anumite limite a §omajului pe regiuni. Decalajele fac obiectul politicii regionale. Ca obiective majore ale politicii regionale sunt formulate: . ant. ExperienŃa făcută în Statele Unite pentru a combate §omajul prin amenajarea Văii Tenesse. După cel de-al doilea război mondial.o dimensiune microteritorială (care vizează regiunea economică. care are în vedere relaŃiile dintre regiuni la scară naŃională. 1974. esenŃial între nord §i sud" (Italia). Le Xe . cu tendinŃe de limitare.o dimensiune macroteritorială.face necesară abordarea dezvoltării teritoriale nu numai în perspectivă naŃională.realizarea unui echilibru regional în ceea ce prive§te veniturile populaŃiei. minereuri feroase §i nemetalifere sau alte bogăŃii ale solului §i subsolului. de altfel singura acŃiune mai de amploare dintre cele două războaie mondiale. Această componentă urmare§te îndeosebi armonizarea în spaŃiu §i timp a tuturor acestor elemente. . privite la nivelul economiei mondiale sau al unor continente §i Ńări i§i găseau o anumită "justificare" fiind considerate ca o "situaŃie normală". . în scopul asigurării echilibrului dintre societate §i teritoriu. . 1998 Ion Bold. Aceste formulări merg până la un caracter trans. Mioara Matei.a fost apoi dată uitării. Chiar §i cele mai adânci disproporŃii regionale.Secretariat d'Etat au Plan. AcŃiunile de stat în vederea ridicării economice a unor zone rămase în urmă au fost sporadice. Reducerea decalajelor regionale reprezintă un obiectiv prioritar al politicii economice promovate de Ńările cu tradiŃii în domeniul funcŃionării economiei de piaŃă. ci §i internaŃională. L'Europe. b) Componenta spaŃială. Prin intermediul acesteia se realizează activarea instrumentelor politicii regionale. .Ńinerea sub control. după criza economică din anii 1929-1933. în raport cu procesele de dezvoltare caracteristice Ńării. eliminarea dezechilibrului fundamental. fiind determinată de repartizarea geografică a unor resurse naturale. Editura Tehnică. . cu tentă net politică. care se referă la problemele amplasării în teritoriu a edificiilor economice §i social-culturale. aproape că nu exista Ńară care într-un fel sau altul -indiferent de noŃiunile folosite . Paris.Plan . a preciza măsurile §i a pune la punct instrumentele adecvate realizării acestor obiective. fizică. prospere faŃă de zonele puternic dezvoltate (Regatul Unit). capitolul 4. care presupune necesitatea intervenŃiei puterilor publice pentru a contura obiectivele dezvoltării. ce rezultă din realizarea unei părŃi însemnate a măsurilor preconizate de prima componentă. care se referă la obiectivele §i măsurile de ordin economic §i social menite să asigure: . .echilibrul între nivelurile de dezvoltare economică §i socială a diferitelor regiuni din teritoriul naŃional. geografică.Sistematizarea rurală.încurajarea unui optim de cre§tere economică §i progres social mai bine echilibrat între regiuni (Canada). a fenomenului emigrării §i imigrării. administrativ-teritorială). pag. . în cazul FranŃei: "Coeziunea Ńării presupune o dezvoltare echilibrată a teritoriului Ńării"80 Politica regională se implementează în practica socială cu ajutorul planificării regionale. 80 81 La france. 57 162 .

etc.în perspectivă . a obiectivelor social-culturale. Editura Stiintifica. de natură economică sau socială. A§adar. . toate mijloacele de muncă. în principal. pag. construirea de §osele. Criteriile de ordin economic exprimă necesitatea echilibrului în asigurarea §i utilizarea diferitelor categorii de resurse (umane. adică în ansamblu: populaŃia activă.Repartizarea teritorială a forŃelor de producŃie în România. Interesul acordat colaborării internaŃionale este evidenŃiat §i de numărul mare de organisme §i organizaŃii create în acest scop. celuloză §i hârtie).): 1. Centrul European de dezvoltare Regională. fie de armonizarea structurilor teritoriale. fabrici de lapte praf. fabrici de bere. cum sunt: Adunarea regiunilor Europei . Bucure§ti. repartizarea teritorială studiază în plan teritorial nu numai forŃele de producŃie propriu-zise. unităŃi de panificaŃie. Apropierea optimă a producŃiei de resursele de materii prime sau centrele de consum. Fundamentarea programelor de dezvoltare regionale Realizarea obiectivelor dezvoltării regionale are loc în condiŃiile utilizării anumitor criterii în luarea deciziilor privitoare la amplasarea noilor capacităŃi de producŃie.a Uniunii economice §i monetare europene. rafinării. 1988. 322 Ion Blaga . lucrările teoretice §i măsurile practice Ńintesc. Politică. etc. în ultimă analiză. fabrici de ulei. Bucure§ti. Este de subliniat că.E.U. financiare.2. În practica economico-socială se utilizează. O primă concretizare a acestui proces o constituie înfăptuirea . Criteriile amplasării unităŃilor economice §i social-culturale Criteriul de amplasare reprezintă un element. 82 83 Bertrand Schneider . legate fie de necesitatea limitării §omajului §i prevenirii unor fenomene sociale violente. fabrici de spirt pe bază de cartofi. În alte cazuri amplasarea noilor obiective trebuie făcută astfel încât acesta să fie mai aproape de centrele de consum. care are atribuŃii strict în domeniul §tiintific.83 A. .unităŃi de industrializare a lemnului. naturale. pag. între altele §i un dialog. fabrici de brânzeturi fermentate.o parte din industria alimentară (fabricile de zahăr.1. o cooperare între diferitele colectivităŃi teritoriale. "Este de datoria statului să definească §i să pună în aplicare amenajarea teritoriului.o parte din industria chimică (industria clorosodică. adică cele aplicate efectiv în activitatea economico-socială. dezvoltarea sistemului informaŃional. condiŃii de sănătate §i sprijinirea amplasării pe teritoriu a unor obiective economicosociale".RevoluŃia desculŃilor (Raport către Clubul de la Roma).N. două grupe de criterii: a) criterii de ordin economic. în problema ridicării regiunilor înapoiate §i respectiv a sintetizării experienŃei obŃinute pe plan mondial în domeniul repartizării factorilor de producŃie. Ramurile ale căror unităŃi se cer amplasate în aproprierea resurselor de materii prime. b) criterii de ordin social. 1974. Ed. să finanŃeze lucrări în domeniul construcŃiilor. 10. topitorii de in §i cânepă. precum §i a dezvoltării celor existente. la nivelul Ńărilor componente C. în raport cu care se disting avantaje de dezavantaje §i se elaborează judecăŃi de valoare în alegerea unui amplasament. 9 163 . etc.industriile de prelucrare primară a minereurilor §i a celorlalte substanŃe minerale utile. rezolvarea unor probleme economice §i sociale actuale. .Făurirea unei Europe unite presupune.). ingra§aminte chimice. tot ceea ce constituie resurse economice. de exemplu: fabrici de mobilă. asigurarea apei potabile. Consiliul Comunelor §i Regiunilor Europei.82 Sunt meritorii în acest sens §i acŃiunile O. resursele naturale (cele folosite. deoarece consumă materii prime cu un mare volum de transport sunt în principal: .2. cu alte cuvinte. precum §i cele apte de a fi atrase în circuitul economic).organism reprezentativ pentru ansamblul regiunilor Europei. răcoritoare. ci §i forŃele de producŃie potenŃiale. de transport.E. 10.

Fenomen cu adânci implicaŃii economice 164 . mari consumatoare de energie (producerea unei tone de aluminiu necesită circa 14. Între factorii care intervin în alegerea amplasamentului obiectivelor economice.). a dezvoltării serviciilor. În determinarea amplasării industriei. pentru o serie de ramuri industriale.000 kWh energie electrică). În stabilirea amplasamentului obiectivelor economice. filaturi. în care lucrează cu precădere bărbaŃi. necesarul de teren pentru construcŃii si calitatea acestuia. Ńinând seama de sursele de aprovizionare existente pe teritoriu. CondiŃiile de asigurare a necesarului de energie electrică si termică. GalaŃi §i în alte ora§e ale Ńării). a investiŃiilor §i a forŃei de muncă cu maximă eficienŃă. prin cooperare în producŃie sau numai folosirea în comun a unor utilităŃi §i activităŃi similare. putând influenŃa cheltuielile de investiŃii §i de exploatare se înscriu: relieful. 8. din lipsă de resurse energetice. Totusj. cămine. Pe de o parte. rămân avantajoase amplasamentelor din aproprierea surselor de energie. unităŃi de industrie alimentară. centralele de la Doice§ti. care să permită folosirea condiŃiilor naturale. producerea de energie termică §i electrică. Dezvoltarea ramurilor agriculturii implică o zonare §tiintifica. Turceni. se imbunatate§te folosirea timpului de muncă al populaŃiei rurale. astfel încât să se asigure aproprierea de marile centre de consum. se asigură cre§terea veniturilor populaŃiei. Rogojelu. 3. apare necesitatea localizării unor întreprinderi ale industriei u§oare pentru a se crea posibilitatea utilizării forŃei de muncă feminine. Pentru ramurile mari consumatoare de combustibil: industria cimentului. locuinŃe. se asigură zonarea cre§terii animalelor §i amplasarea acestor unităŃi de cre§tere §i ingra§are a animalelor. iar în unele cazuri apropierea de unităŃile de prelucrare pentru export. clădirile administrative. fundamentată a producŃiei agricole. Ńesături. În strânsă legătură cu amplasarea producŃiei vegetale. utilizarea cât mai deplină §i raŃională a acesteia. În amplasarea obiectivelor se iau în consider are si condiŃiile de asigurare a necesarului de combustibil. posibilităŃile de alimentare cu combustibil constituie unul din factorii importanŃi în alegerea amplasamentelor (de exemplu. metalurgia neferoasă. localizarea obiectivelor industriale respective lângă surse de apă cu debite mari §i constante reprezintă soluŃia cea mai raŃională. cooperarea întreprinderilor are în vedere constituirea de platforme industriale care presupun valorificarea în faze succesive de prelucrare a materiilor prime. Amplasarea obiectivelor economice este condiŃionată în multe cazuri §i de posibilităŃile de asigurare a necesarului de apă potabilă §i industrială precum §i de calitatea apei. repartizarea pe teritoriul Ńării a producŃiei agricole prezintă o importanŃă deosebită. inclusiv a celor situaŃi în zone în care. unităŃi de cercetare-proiectare. se satisfac necesităŃile de forŃă de muncă ale unor ramuri industriale. etc. modul de asigurare a apei necesare are o influenŃă deosebită asupra costurilor de producŃie §i investiŃiilor. O deosebită importanŃă prezintă amplasarea în zonele agricole a unor obiective industriale care prelucrează materii prime agricole. căile §i mijloacele de transport ca §i instalaŃiile de încărcare-descărcare. cum ar fi: alimentarea cu apă §i canalizare. 6. energie electrică §i termică. Re§ita.2. 7. 9. o atenŃie din ce în ce mai mare este acordată criteriului protecŃiei mediului înconjurător.it. 4. un criteriu extrem de important îl constituie asigurarea forŃei de muncă necesară pentru marile obiective economice. Paro§eni. Pentru uzinele de ingra§aminte chimice §i produse clorosodice. Valea Jiului. pentru fabricile de celuloză §i hârtie. În zonele în care predomină industria siderurgică §i minieră (ex. în sfars. de proporŃiile §i calitatea acestora. De aceea. condiŃiile defundaŃii si canalizare. ExistenŃa sistemului electroenergetic naŃional permite folosirea raŃională a puterii instalate §i alimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor. etc. deci ridicarea nivelului de trai. 5. Hunedoara. Comane§ti. În acest caz efectele sunt triple. Concentrarea producŃiei. În cadrul criteriilor. pe de altă parte. constituirea unor centrale energetice nu este eficientă.

care să răspundă în măsura cea mai înaltă dezvoltării economiei romane§ti. în strânsă îmbinare cu cele de eficienŃă economică.§i sociale. Criteriile de ordin economic §i social ale amplasării obiectivelor acŃionează concomitent.85 Procesul de restructurare al economiei romane§ti. care în multe cazuri depind de localizarea obiectivului economic de amplasat. Criteriile de ordin social Criteriile sociale. §tefan Zeletin §i MitiŃă Constantinescu. 14-15 165 . deci.îmbunătăŃirea gradului de ocupare a populaŃiei §i realizarea pe această bază a unui echilibru între judeŃe. Politica de dezvoltare regională a României" §i discutarea lui la conferinŃa "Politica de dezvoltare regională în România" (din mai 1997) marchează conturarea unei strategii pentru dezvoltarea economiei noastre naŃionale în profil teritorial. 84 85 C-tin Bărbulescu . pag. M. ideea novatoare pentru timpul său. 1986. De multe ori. 46/1997 Mihail Manoilescu . Pe măsura cre§terii potenŃialului economic al Ńării apar resurse suplimentare care pot fi utilizate pentru ridicarea zonelor rămase în urmă. urmăresc să asigure ridicarea treptată a judeŃelor §i localităŃilor mai puŃin dezvoltate. . Tribuna economică.V. prin prelucrarea superioară atât a materiilor prime proprii cât §i a celor din import.2. nr. B.asigurarea tuturor condiŃiilor pentru dezvoltarea personalităŃii umane. în cursul tranziŃiei post socialiste. . cât §i cei aparŃinând curentului de gândire Ńărănist (V. cre§terea nivelului de trai. din rândul cărora s-au deta§at prin contribuŃiile aduse: I. Nevoia de strategii ale dezvoltării teritoriale ale României Una din problemele fundamentale care a stat în centrul gândirii economice din Ńara noastră. începând cu finele secolului al XIX-lea §i care continuă să se pună cu o deosebită acuitate §i în prezent. cât §i profilul teritorial. În acest scop se au în vedere: . etc. cu intensitate crescândă. Manoilescu. în ceea ce prive§te consumul pe locuitor. O contribuŃie importantă la fundamentarea strategiei de industrializare a Ńării §i-au adus-o atât gânditori făcând parte din curentul liberal §i neoliberal. o constituie elaborarea unei strategii economice §i a unor politici economice adecvate. . protecŃia mediului înconjurător determină cheltuieli suplimentare de investiŃii §i de protecŃie. prin dimensionarea unor reŃele optime de ora§e. ci de la aceia care reflectă producŃia netă deoarece ei reflectă în mod real contribuŃia adusă la sporirea venitului naŃional. concomitent cu sporirea dotărilor edilitargospodare§ti. În condiŃiile unui nivel scăzut de dezvoltare a forŃelor de producŃie aceste contradicŃii sunt mai puternice. între ele apar contradicŃii. Bucure§ti. Elaborarea documentului "Cartea verde. 10.asigurarea treptată a unui echilibru. Madgearu). . la principalele bunuri §i servicii în toate zonele Ńării. Editura Stiintifica §i Enciclopedică. de apropiere anivelurilor economice judeŃene. în contextul dezvoltării de ansamblu a economiei mondiale.84 În fundamentarea strategiei de industrializare a Ńării un rol important 1-a avut M Manoilescu care susŃinea. MitiŃă Constantinescu a militat. prin lucrările sale. Anghelescu. realizarea unui echilibru regional privind veniturile populaŃiei.2. ramuri economice. că pentru a aprecia calitatea activităŃii unei întreprinderi. Trebuie precizat cu claritate că în deceniul opt. pe baza realizării unui proces susŃinut de industrializare a continuat tendinŃa de atenuare a decalajelor economice dintre multe judeŃe §i. pentru cre§terea unor puternice complexe industriale care să asigure nevoile interne §i pentru export.îmbunătăŃirea condiŃiilor de locuit. sau a economiei naŃionale trebuie să se pornească nu de la indicatorii care reflectă producŃia brută.cre§terea gradului de urbanizare.i comerŃul exterior.ForŃele naŃionale productive s. în ceea ce prive§te veniturile pe locuitor. vizează atât profilul sectorial §i de ramură.Strategii de dezvoltare industrială în România. restrângerea în anumite limite a §omajului pe regiuni.

Harghita. Satu Mare. utilizând funcŃii discriminant.. Multe localităŃi sunt afectate de subdezvoltare. se impune realizarea unei strânse corelaŃii între evoluŃia economiei naŃionale în profil teritorial §i procesul de restructurare a economiei romane§ti în profil sectorial §i de ramură. Vaslui. cu privire la realizarea echilibrului teritorial. Giurgiu. Covasna. Pentru aprecierea nivelului de dezvoltare economico-socială din perspectivă regională există un model de analiză efectuat de către Daniela LuminiŃa Constantin 86 ce §i-a ales drept obiectiv de studiu conturarea unei tipologii a judeŃelor. ponderea salariaŃilor din activitatea neagricolă în totalul salariaŃilor. medici/1000 locuitori. au fost clasificate pe grupe. de înfăptuirea autonomiei locale. un obiectiv de bază al politicii regionale a Ńării".. ConstituŃia României prevede. DâmboviŃa. MehedinŃi. Gorj. GalaŃi.grupa a IV-a: BistriŃa. Bacău. Politica de dezvoltare regională a României" se prevede: "Reducerea §i prevenirea cre§terilor decalajelor regionale se prevede a fi . abonamente radio-TV / 1000 locuitori. În al doilea rând.ti. productivitatea muncii în industrie.grupa I-a judeŃe dezvoltate: Bra§ov. pag. Niculescu . . dezvoltarea echilibrată teritorială a economiei romane§ti actuale poate fi rezultanta unui proces realizat prin îmbinarea mecanismelor pieŃei cu intervenŃia statului. Astfel. Prahova. IalomiŃa. Revista Română de Statistică.D. Bucures. Tulcea. Hunedoara. cât §i dintre localităŃile fiecărui judeŃ. aceasta presupune atenuarea §i eliminarea treptată a decalajelor atât dintre diferitele judeŃe. vânzări de mărfuri cu amănuntul/1000 locuitori. folosind indicatorii: producŃia industrială/locuitor. 33 88 I. realizând grupări de tip "Cluster". tribuna economică.grupa a III-a: Alba. Suceava. . Cluj. în mare măsură. Calara§i. Adumitrăcesei. Sălaj. 11/1993. Teleorman. cele 40 judeŃe sunt grupat după dimensiunile economice §i sociale. Boto§ani.. pag. De aici rezultănecesitatea corelării intereselor naŃionale §i a celor locale prin:88 a) Stoparea accentuării decalajelor interjudeŃene §i realizarea unei noi tendinŃe de apropiere a nivelelor de dezvoltare economico-socială a judeŃelor. NeamŃ. dezvoltarea echilibrată în profil teritorial poate fi un obiectiv realizabil pe termen mediu §i lung (1997-2000). Olt.. Vâlcea. Arad. bazată pe analiza factorială. nr. 1997. respectiv (2000-2010). salariaŃi/1000 locuitori. 31-35 87 Studiu de prognoză al Ministerului FinanŃelor. pentru aspecte de ordin social: personalul didactic/ 1000 locuitori.G. Vrancea.Dezvoltarea economiei naŃionale în profil teritorial. Prin gruparea variabilelor potrivit scopului urmărit §i aplicând analiza factorială bazată pe metoda principalelor componente. Sibiu. Cara§-Severin. nr. în funcŃie de mărimea variabilelor introduse în calcul: . N. pe baza unui echilibru teritorial optim.87 În studiu se prevede: În primul rând. Buzău. Dezvoltarea echilibrată a economiei naŃionale în profil teritorial depinde. atât de diferenŃiate. 5158/1997 89 ConstituŃia României.89 la articolul 119. Între multe judeŃe s-au accentuat decalajele economice. în interesele naŃionale. Ia§i. Brăila.Evaluarea situaŃiei economiei romane§ti din perspectivă regională.InvoluŃia accentuată survenită în economia românească post socialistă a afectat grav §i echilibrul teritorial. mai ales cu privire la activitatea industrială. ConstanŃa. Dolj. 1994 166 . . că "AdministraŃia publică din unităŃile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale §i pe cel 86 Daniela luminiŃa C-tin . Timis. b) Integrarea intereselor locale. În al treilea rând. Arges. Maramures. Prin realizarea acestui proces ar trebui să tindem spre o dezvoltare economico-socială echilibrată nu numai între judeŃe. c) Dezvoltarea economico-socială a României.. ci §i în interiorul fiecărui judeŃ. În documentul "Cartea verde.grupa a II-a judeŃe dezvoltate mediu: Bihor. volumul apă potabilă distribuită (mc) /locuitor.

.. mediana. ceea ce înseamnă că toate variabilele se referă la unul §i la acela§i moment al observării. . ratele de decalaj (devansare). unei unităŃi administrativ teritoriale i faŃă de unitatea j.independenŃa termenilor.Utilizarea indicatorilor relativi: de exemplu. termeni absoluŃi: Unitatea teritorială y1. colectivitatea cercetată se desfa§oara într-o anumită organizare administrativ-teritorială: judeŃ. pe măsura realizării autonomiei locale efective (§i nu doar formale. Ńări. pebazarelaŃiei: ComparaŃia poate fi făcută §i invers: .3. Indicatorii statistici ai seriilor teritoriale Pentru a realiza o cunoa§tere cât mai completă a colectivităŃii în profil teritorial se folosesc.omogenitatea seriei. . .3. i. y2. Metode §i tehnici de fundamentare a programelor teritoriale Pentru corelarea diferitelor elemente oferite de studiile §i analizele elaborate se folosesc metode. zone naŃionale. 10. Este de a§teptat ca.indicatori relativi. În mărime absolută.simultaneitatea termenilor. . decalajul (avansul) absolut. eventual modulo.Indicatori medii: nivelul mediu.1n). Se consideră o serie teritorială alcătuită din n 1.y > y j (2 ) 167 .al descentralizării serviciilor publice. astfel: . sau grupuri de Ńări.. În practică se folosesc: .de nivel.mărimi relative de structură.1. . . 2. 10. indici teritoriali. în direcŃia realizării acestei prevederi s-a avansat destul de puŃin în anii 1991-1998. Indicatorii statistici ai seriilor teritoriale prezintă particularităŃi de care trebuie să se Ńină seama. dacă se studiază o variabilă y pentru două unităŃi teritoriale i si j se obŃin doi indici individuali: j y . procedee §i tehnici de lucru care servesc la fundamentarea programelor de dezvoltare regională.indicele (coeficientul) repartiŃiei teritoriale. mai multe §iruri de date care reflectă variaŃia unor caracteristici interdependente." Însă. aceste serii de date apar ca §iruri de informaŃii condiŃionate de faptul că. În consecinŃă. care a existat §i în perioada socialistă) să devină posibilă realizarea unei corelări juste între interesele naŃionale §i cele locale. se obŃine decalajul sau avansul (Δy). de regulă.indicatori absoluŃi . Nivelul caracteristicii Fiecare termen (yi) al seriei teritoriale constituie un indicator de nivel i (i = .

Notată % cu Δ y. 10. C descoperit de statisticianul italian ce-i poartă numele 168 . în care: I = reprezintă indicele mediu de cre§tere în timp al fenomenului. pentru triplarea K=3. de exemplu: y A y i l j= 1 (2'') °°'V V (3") . Este o expresie procentuală a diferenŃei absolute dintre termenii unei serii teritoriale. etc).Nivelul (n) (coeficientul repartiŃiei teritoriale)90. Pentru a răspunde celor arătate de mai sus. Extrapolarea în profil teritorial În dezvoltarea regională se pun probleme legate de dinamica diferenŃiată a indicatorilor. Notând cu (gi) ponderea unităŃii (i). vom proceda la efectuarea operaŃiunilor ce se impun: a) Coeficientul de devansare. de timpul în care se va echilibra decalajul.Rata de decalaj (devansare).Mărimi relative calculate ca rapoarte faŃă de medie. rezultă din comparaŃia a doi indici a fiecărui judeŃ după formula: J (6) Cunoasterea ritmului mediu anual: relaŃia (3) si (3') Presupunând că se dă indicele mediu de cre§tere §i se admite o relaŃie de progresie geometrică între termeni. determinarea gradului de devansare. c) UnităŃile teritoriale evoluează cu niveluri si ritmuri de dezvoltare diferite.2. K = coeficient de schimbare a fenomenului după trecerea celor t ani (pentru dublarea K=2.de pe poziŃia unităŃii j: A ° ^ V y j ^ () 3 A de pe poziŃ ia unităŃ i teritoriale i: .3. relaŃiile de mai sus devin. t = numărul de ani după care se va produce schimbarea de k ori. această rată se calculează astfel: . se poate scrie t=k (7).. b) 90 Coeficientul Gini. coeficientul Gini (G) se obŃine potrivit relaŃiei Indicatorul ia valori în intervalul [0.1] indiferent câte unităŃi sunt luate în analiză. Notând cu (y) nivelul mediu.

. Ierarhizarea prin metoda raportului de distanŃă În ultima vreme sunt tot mai frecvente analizele multicriteriale ale dezvoltării în profil teritorial.001912 În cursul anului 2000 + 16 se va ajunge în 2016 la dublarea numărului de turi§ti în România.45 (4. ^> 1200000 turisti straini o 0 4 5 tt = .l o g/ . .1045 . 2 4 0 0••m i i• t • Yits-tJi' o t — y 0 = 1 . ceea ce corespunde unui ritm anual de 0. = ys (-9) y' reprezintă nivelul fenomenului din momentul final t. care asigură caracterizarea multicriterială a fiecărei unităŃi.5%) Se pot formula întrebările: a) În câŃi ani se va produce dublarea volumului circulaŃiei turistice în România ? b) Când se va atinge. care i§i are răspunsul în relaŃia: y ■ V = 2400000 turisti. de exemplu.039794 ^o „. în conformitate cu obiectivele cercetării. _ . nivelul de 3 (trei) milioane de turi§ti ? Pentru a răspunde la prima se aplică relaŃia (7): 1. log I i = log Ij+/1 2(log yj log yi) Exemplu: CirculaŃia turistică internaŃională a României a crescut de la 850 mii turi§ti în anul 1990 la 1.045t = 2 care prin logaritm conduce la: log2 . Între y §i y' există relaŃiile: I y\= \ y)= yA y ] ) Deci: yi =Iit=yj I tj sau: log y i + t logIi = log yj +tlog Ij (10) (11) logy j -log y i de unde rezultă: t =-----------------(12) l o gI i .045 10.10450 . t =-------2 = — -------= 15. A doua întrebare este o variantă dezvoltată a primei întrebări.200 mii turi§ti în 2000. Ierarhizarea presupune următoarele etape de lucru: . = 21 ani lg.3. adică la 2.030103 . circulaŃia turistică internaŃională a României se va cifra la un nivel de 3 milioane turi§ti. clasamentele fiind elaborate prin combinarea unui set cât mai complet de indicatori statistici.selectarea indicatorilor care urmează să fie folosiŃi în elaborarea clasamentului multicriterial. dacă unitatea i i§i propune recuperarea decalajului faŃă de unitatea j. . d) Să exemplificăm cele de mai sus: Pornind de la relaŃia (11). Lg 1 + 0.2 = 3 milioane turisti În cursul anului 2000 + 21 = 2021. t = lg. 5 . — 1 . ^ «nn 1Kic ur y 3000-1200 AC Lgl 1200 Lg 1 1200 lg .3.Se pune problema de a afla când va ajunge din urmă o unitate teritorială pe alta ? Se precizează că este obligatoriu să se cunoască nivelurile absolute ale (yi §i yj) existând §i relaŃia: yi<y j§ili>l j (8) Cele două unităŃi (judeŃe) vor avea acelasj nivel absolut dacă: yi.7 ani = 16 ani log .001912 y-\'= 1200 • 5.4 milioane turi§ti.2500 . 1.5.2-----= —--------= 208. _ . (un număr de ani în care se propune recuperarea integrală a decalajului).

169 .

. Ungaria.C6 = exportul (miliarde $). Revista de Statistică. . Procedee de estimare comparată a unor obiecte purtătoare de mai multe caracteristici. . .C7 = importul (miliarde $). Metoda91 presupune înlocuirea unui complex de caracteristici cu un singur indicator sintetic.Cu = cuantumul datoriei externe nete (milioane $).determinarea metodei de agregare.valorificarea rezultatelor ierarhizării multilaterale în vederea stabilirii unor politici de previziune. de forma: a u au A= a-.C9 = indicele preŃurilor consumatorului în 1996 faŃă de 1989 (procente). . Polonia. care însumează valorile individuale ale caracteristicilor luate în calcul exprimate ca distanŃe relative faŃă de nivelul mediu al caracteristicilor. Slovenia.. . Cehia.C5 = dinamica producŃiei industriale în 1996 faŃă de 1989 (procente). . Nr.alegerea formei de exprimare a rezultatului comparării unităŃilor administrativ-teritoriale §i. .C2 = rata mortalităŃii infantile (procente).C10 = investiŃii străine în Ńara respectivă (milioane $). Slovacia. Obiectelor li se asociază „m" serii caracteristice prezentate într-o matrice a caracteristicilor. łările din exemplul nostru sunt: Bulgaria. .C4 = ponderea consumului populaŃiei în produsul intern brut (procente).C1 = populaŃia 1996 (mii locuitori). Ne propunem să exemplificăm cu ajutorul mai multor caracteristici necomparabile -raportul de distanŃă faŃă de nivelul mediu al unei caracteristici. . ann (1) Matricea particulatizată pentru caracteristicile enumerate mai sus este (vezi tabelul 2). într-un unic indicator a comparaŃiilor simple. eventual. Caracteristicile supuse ierarhizării: . Octav Onicescu. Metoda raportului de distanŃă o exemplificăm la ierarhizarea câtorva Ńări care se pregătesc să devină membre a Uniunii Europene. .C8 = rata §omajului în 1996 (procente). elaborarea de clasamente provizorii pe baza fiecărui indicator selectat.C3 = dinamica produsului intern brut 1996 faŃă de 1989 (procente). . 7/1970 170 . . unicriteriale. România.

30 1 66 .3 88.36 11.5 64.5 9 3 9 .5 206 4.5 167.8 186 1.80 8. .70 73.209 10. Pe linie datele sunt comparabile §i variază calitativ de la o Ńară la alta.90 9.2 89.40 146.824 3.2 2741 22.30 8 .30 615.1 Slovacia 5.70 25.2 550.70 11.50 17.0 0 2.31 9.70 4.8 Polonia 38.905 73.5286 10.90 54.08 142.80 0 6927.6 120 9.831 11.5000 17.00 10.60 4.8 258.30 16.60 12.4 Slovenia 1.9 0 2 7 ..00 6 5 D atele calculate din A nuarul S tatistic 0 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 al R om âniei 1999 (S tatistică internaŃ ională) Pe baza calculelor se poate ierarhiza fiecare Ńară: 171 .9 Acestea sunt valorile absolute ale caracteristicilor.7 0 1 4.9 0 1 4 .0 0 1 8 .. 3.7 1428 8.8 0 1 9 .9229 8.7 Ungaria 10.80 0.2.44 37.20 9.6 104.90 76. 7 = numărul obiectelor analizate (numărul Ńărilor)..00 9.2 102.70 20.918 27.9 România 22.60 12.40 2.421 14.1 8.50 1.8714 11. (2) Transformarea indicatorilor absoluti in indicatori relativi -pentru comparabilitate Caracteri stica I.50 23.30 258 10 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1100 2 3 13.70 C10 0 71.37 10.9000 18.5 0 28.7 0 1 3 .5 4842.435 6.8 8.50 11.0 0 3.70 87.0 6 .5 0 3025.80 14.2 0 9.60 8 1 0 .03 34.70 2.4 13.712 4.60 24.6 8.19 10.60 11.62 13.570 1..32 6.. iar însumarea lor pentru fiecare Ńară nu se poate face deoarece există unităŃi diferite de măsură. 3.0 57.085 11.5 263 6.3 505 75.00 9. 2 nit Bulgaria Cehia 4 10.2 Tab.5 7 5.0 96.20 15.5 24871.2 0 16 6.2 0 1 1 .5 356. care va reprezenta nivelul mediu.2.70 8.4 117.1 3 1 3 .7 64.60 189.4 597.40 16.61 22.0 0 1.622 12.2 70.3 0 1 6 .36 15.7 57.0 10. Pentru transformarea mărimilor absolute necomparabile în mărimi relative comparabile se poate defini o altă matrice. 1 Caracteristica C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C1 Bulgaria 8.7 0 1 6 .6 0 1 4 .60 67.20 3 9 .1 434.9 86.00 3553.137 13.00 62.90 57.7 0 1 8 .0 71.7 89.6 14276.0 24.50 6 5 .2 Cehia 10.8436 4. numită matricea distanŃelor relative.40 16..50 7.46 83.5 0 100 2.1 21.40 3.7 49.7 82.VALORILE ABSOLUTE ALE CARACTERISTICILOR Tab. Nivelul mediu pentru fiecare criteriu (mi) se va determina după relaŃia: unde: mi = valorile medii pentru fiecare caracteristică.9 1983 17.0 514. j = 1.0000 17.3 72. i = 1.50 5 .60 14.11= numărul caracteristicilor (numărul criteriilor).7771 5.20 România Slovacia S l o v e n i a U n g a r i a P o l o n i a T otal b ij 5 23.20 26.30 93.257 12.5 0 12.144 16.5 0 100 1 4 .500 8663. " 1 97..3 0 3 1 .30 14.90 C1 33894.99 4.0 989.8 0 100 1 4 .1429 12.2 82.

10.132909 0. Modele de previzionare teritoriale input-output Datorită aprofundării diviziunii teritoriale a muncii.085090 1.06/1100 104. se poate determina un indicator sintetic (Is) după relaŃia bij 1100 IS = = . 3 Ordinea Calculul distanŃelor 258. . fapt care ne permite însumarea lor pe coloană.76/1100 lorła Polonia România Ungaria Cehia Bulgaria Slovacia Slovenia = Valoarea Indicatorului 0..4. indici de costuri. J (3) Elementele acestei matrici reprezintă distanŃa dintre valorile concrete §i nivelul mediu al fiecărei caracteristici.00324536 nM 7 • 4842.. indici de productivitatea muncii. rezultatul apare în coloana (2).5/1100 93.095000 0. 172 . ele permiŃând efectuarea unei analize asupra structurii colectivităŃii cercetate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. A3 = submatricea coeficienŃilor tehnici ai cheltuielilor materiale directe.172272 0.0000 Total În cercetările economice care au ca obiectiv comparaŃiile în profil teritorial (îndeosebi comparaŃiile intenaŃionale).) au un rol cu totul deosebit în fundamentarea previziunilor regionale cu ajutorul modelelor matematice.5/1100 146. Acest vector este considerat ca bază pentru calculul distanŃelor relative pe fiecare linie a matricei.3. Ea este o componentă a matricii A care.234882 0. 1. în modelul nostru este partiŃionată astfel: Vezi capitolul 9.151454 0.5/1100 166.6/1100 1100. Cn.. etc. vomprezenta modelul lui Leontief.129145 0.08 Acest indicator arată nivelul de dezvoltare a Ńărilor cuprinse în calcul. Astfel.9229 §i se continuă calculul pentru C2=C3 C4. Expresia concentrată a acesteia este următoarea: în care: g* = producŃia ramurii de interes local 1 din regiunea g. indici de grup ai diversjlor factori calitativi (indici de preŃuri. previziunea transporturilor. Calculul pentru fiecare caracteristica. pentru fiecare linie a matricei.2/1100 142.4. care exprimă legăturile tehnologice dintre ramurile de interes local 1 §i ramurile de interes naŃional d. o utilitate tot mai extinsă o au modelele input-output interregionale* .- Exemplificăm calculul: Nivelul mediu mi al fiecărei caracteristici înlocuind în formula 97 46 (2) C = —z— = 13. Dintre numeroasele forme de expresie ale acestora.4/1100 189.. iar domeniul de definiŃie al său este de 0 §i 1. Tab. obŃinând o matrice cu elemente calculate după relaŃia: a. În acest caz toate caracteristicile au devenit compatibile. În urma calculelor a rezultat următoarea ierarhizare a celor §apte Ńări supuse analizei pe baza celor 11 criterii: b.

Aceste modele i§i au sorgintea în analogia constatată între modul de interacŃiune a regiunilor. respectiv deplasările interregionale ale populaŃiei.A)"1. Metodă de tip gravitaŃional RelaŃiile interregionale se pot analiza §i proiecta în viitor §i cu ajutorul metodelor de tip gravitaŃional. de forma: în care: g 0 0 0 gxd xd 0 0 gb1 0 0 0 0 . Ea se calculează astfel: A= 1 . Bd = submatricea primelor d linii ale matricii B. d = 1 . ramuri de interes naŃional. în care: f = ramuri de interes naŃional.. Una din expresiile cele mai elaborate ale modelelor de tip gravitaŃional este următoare: < . producŃie.A= A A. Pi. În condiŃiile în care y este considerat variabilă exogenă. y1. care este o matrice diagonală. suprafaŃă de desfacere.. volumul transportului de mărfuri între regiuni. 1 = ( h + 1 ) . B4 = submatricea coeficienŃilor tehnici ai cheltuielilor materiale totale. exprimate ca număr de populaŃie. etc.producŃia ramurii de interes naŃional d.h . venituri.producŃia ramurii de interes naŃional d din regiunea g. 2. Ai = variabila care exprimă a§a-numita atracŃie relativă a zonelor circulante. convorbirile telefonice între regiuni. zonelor unei economii în raport cu distanŃa dintre ele §i legea 92 atracŃiei universale.7 -i în care: Iy = volumul interacŃiunilor dintre regiunile i §i j ale unei economii.n . componentă a matricei B = (E .r . Pj = masele regiunilor i §i. etc. iar matricile A §i gR sunt luate în calcul ca elemente constante pe o perioadă de timp medie. xd . q = ramuri de interes local. respectiv j. ramuri de interes local. regiunile economiei naŃionale considerate. se poate dimensiona producŃia ramurilor de interes naŃional §i local din fiecare regiune în raport cu cerinŃele pe ansamblul economiei (Y) §i în fiecare regiune. g = 1 .cererea finală a ramurii de interes local 1 din regiunea g. gR = matricea coeficienŃilor teritoriali. gb1 0 0 0 0 gbh unde: gxd .

Mircea Enache: Modele matematice în sistematizare, Editura tehnică, 1977, capitolul 5, pag. 66-68

173

dy = distanŃa dintre regiunile i §i j, exprimată fizic (km) sau economic (costuri); b = parametru dimensionat cu ajutorul metodelor statistice; n = numărul regiunilor economice considerate. În elaborarea si fundamentarea prognozelor un rol important îl are stabilirea amplasării noilor obiective productive, mai ales a celor industriale §i dezvoltarea celor existente. Alegerea soluŃiilor optime de amplasare într-o abordare macroeconomică, presupune luarea în considerare a următoarelor aspecte: I. Numărul surselor de materii prime §i (sau) centre de consum. În acest caz, datorită cantităŃii foarte mari de informaŃii necesare, precum §i numărului §i complexităŃii cantitative dintre variabile, nu este posibilă o soluŃionare directă la scara întregii economii. Problema devine rezolvabilă prin divizarea în mai multe stadii (etape) de agregare; II. Numărul surselor de materii prime §i (sau) centre de consum este redus §i numărul de amplasări posibile este limitat. În această situaŃie, problema de amplasare este cel mai bine formulată pentru întreaga ramură la scara întregii economii; III. Când producŃia este obŃinută §i consumată în interiorul unei localităŃi sau în zona administrativă a acesteia. Pentru această situaŃie problema nu se formulează la nivelul întregii economii. Exemplul semnificativ în acest sens îl constituie fabricile de panificaŃie. 3. Se prezintă în continuare un tip de model de optimizare a amplasării teritoriale a unor unităŃi economice §i a dezvoltării celor existente. Modelul face parte din cea de-a doua (II) categorie menŃionată mai înainte. FuncŃia obiectiv în acest model este de forma:
C

= TChpxhp+Td^gkU +2>A +2>,Z, +Y,EIh +££'/,. =min

în care: h = 1 - m ; întreprinderile existente; i = 1 - r ; noile întreprinderi ce vor fi puse în funcŃiune; j = l -l; centrele prelucrătoare de materii prime; k = 1 - n ; centrele producătoare de materii prime; Chij = costul unitar de transport al produselor finite de la întreprinderile h §i i la centrele de consum j; xhij = cantitatea de produse finite transportată de la întreprinderile h §i i la centrele de consum j; dkhi = costul unitar de transport al materiei prime de la sursele k la întreprinderile h §i i; gkhi = cantitatea de materii prime transportate de la sursele k la întreprinderile existente h §i cele noi i; Ph §i Si = costul unitar de producŃie (exclusiv costul transporturilor) la întreprinderile existente h §i la cele noi i; Yh §i Zi = volumul producŃiei la întreprinderile existente h §i la cele noi i; E §i E' = coeficienŃi normaŃi ai eficienŃei economice a investiŃiilor la întreprinderile existente §i cele noi; Ih §i Ii = volumul investiŃiilor la întreprinderile existente h §i la cele noi i; C = volumul total anual al cheltuielilor de producŃie, de transport §i de investiŃii pe care le angajează dezvoltarea ramurii considerate. ExerciŃiu: După cum se observă, funcŃia obiectiv a modelului cuprinde 6 elemente care se definesc în ordinea în care apar în formulă: suma cheltuielilor de transport a produselor finite; suma cheltuielilor de transport a materiilor prime; suma cheltuielilor anuale de producŃie ale noilor întreprinderi; volumul anual al investiŃiilor la întreprinderile existente §i volumul anual al investiŃiilor la noile întreprinderi. Această funcŃie trebuie optimizată prin respectarea următoarelor restricŃii:

YJXhlJ=BJ j = \7n

(1)

174

în care: Bj = este cantitatea de produse finite necesară în punctul de consum j; această condiŃie semnifică satisfacerea completă a necesităŃilor planificate ale centrelor de consum j.

j= h h=: i Y u £x,=Z,. i = 1..r
j

() 2 (3)

RestricŃiile (2) §i (3) exprimă echilibrul dintre fluxurile de transport §i volumul producŃiei întreprinderilor h §i i.
kh

=Yhh = \7n

(4)
(5)

gki=Zii=1..r
k

în care: Zi = reprezintă norma de consum de materie primă pentru o unitate de produs finit. Aceste condiŃii arată că se satisface complet cu materie primă necesarul întreprinderilor h §i i.

g k hi=V k k = \Jt
hi

(6)

în care: Vk = exprimă producŃia centrelor producătoare de materii prime. Această restricŃie reflectă echilibrarea fluxurilor de transport al materiilor prime cu volumul producŃiei materiilor prime în centrele K. În rezolvarea problemelor amplasării teritoriale a forŃelor de producŃie, de altfel ca în majoritatea problemelor pe care le ridică practica economică, soluŃia modelului matematic nu reprezintă §i soluŃia definitivă ce trebuie adoptată. Aceasta, deoarece criteriul de optimizare utilizat în constituirea modelului de repartizare nu epuizează §i nu poate epuiza diversitatea factorilor care influenŃează amplasarea, întrucât numai unele din criteriile economice sunt susceptibile de a fi transpuse în relaŃii matematice. Totodată, modelul matematic face abstracŃie de criteriile sociale, pentru că acestea sunt mai dificil de cuantificat; asemenea criterii nu pot fi însă ignorate în alegerea amplasamentelor. De aceea, pentru adoptarea deciziei celei mai raŃionale din punct de vedere economic §i social, este nevoie ca soluŃia indicată de modelul matematic, precum §i celelalte variante posibile să fie supuse unor analize aprofundate §i multilaterale.

10.3.5. Elementele unei strategii de dezvoltare teritoriale:
(ImplicaŃii în amenajarea teritoriului judeŃului Bihor - Orizont 2010 -) 1. Diagnoza si prognoza - JudeŃul Bihor - încadrare - caracterizare generală: - Situareaîn context european (macro-regional): - factori defavorabili; - factori favorabili. - Situarea în context naŃional: - factori defavorabili; - factori favorabili. - Situarea în context provincial (faŃă de j udeŃele limitrofe) - factori defavorabili; - factori favorabili. 2. Căi de abordare a strategiei de dezvoltare - Orizont 2010A. Obiectivele sectorului privat 1. Dezvoltarea sectorului privat

175

accelerarea privatizării sectorului de stat; politici legislative de susŃinere a dezvoltării economice; 2. Integrarea zonală si micro-zonală - punerea în valoaree a resurselor materiale §i umane; - raŃionalizarea circuitelor de prelucrare a resurselor în sisteme zonale care să conducă la evitarea crizelor de materii prime §i materiale; - utilizarea de tehnologii noi; 3. Abordarea problemelor economice si sociale ale dezvoltării de pe poziŃii ecologiste B. Stabilirea obiectivelor unor strategii sectoriale: 1. Agricultură: - consolidarea gospodăriilor tarane§ti cu tendinŃă de agregare în ferme mici, mijlocii §i societăŃi comerciale; - relansarea lucrărilor de îmbunătăŃiri funciare: - lucrări de desecări, îndiguiri, irigări; - combaterea eroziunii, punerea în valoare terenurile potzolice §i nisipoase (plantaŃii pomicole, viticole) - investiŃii pentru a create fertilitatea solului; - cre§terea gradului de mecanizare, chimizare; - prelucrarea superioară a materiilor prime; - dezvoltarea în mediul rural a unor unităŃi prelucrătoare a materiilor prime (lapte, lână, piei, carne, morărit §i panificaŃie, etc.); 2. Industrie - dezvoltarea §i cre§terea de noi capacităŃi de producŃie profitabile de prelucrare superioară (mecanică fină, industria electrotehnică, construcŃii de ma§ini, modernizarea industriei u§oare, alimentare); - retehnologizarea capacităŃilor industriale care sunt viabile (aparataj electric, uz casnic, alimentară, etc); - reorientarea producŃiei pentru o serie de unităŃi care să producă conform cu cerinŃele pieŃei. 3. Servicii - cre§terea ponderii sectorului terŃiar în produsul intern brut; - cre§terea aportului serviciilor în mediul rural; - dezvoltarea §i modernizarea turismului §i îmbunătăŃirea serviciilor balneare, turism montan §i rural; C. Stabilirea obiectivelor unei strategiei investiŃionale Obiective care depa§esc ca importanŃă graniŃele judeŃului: 1. O zonă economică liberă care: - să fie integratăîn teritoriul administrativ al municipiului Oradea; - să se modernizeze aeroportul Oradea devenind internaŃional; - Oradea să devină polarizator pentru j udeŃele limitrofe; - să aducă aport economic prin prezenŃa industriilor bazate pe tehnologii avansate. 2. Un centru expoziŃional care: - să susŃină corespunzător activitatea de informare; - să atragă investitori interni §i externi, să favorizeze dezvoltarea sistemlui financiar - bancar; 3. O autostradă vest-est §i Oradea-Timi§oara - culoar Dunăre - care ar asigura un culoar de importanŃă naŃională §i internaŃională între România §i Ńările vecine. 4. O magistrală feroviară modernizată:

-

176

agroturism. Armonizarea prevederilor legislative cu cele existente în cadrul Uniunii Europene. 62. D. pesimistă §i una intermediară.Municipiul Oradea i§i mare§te autoritatea în materie de învăŃământ superior prin desavar§irea campusului universitar.). din multitudinea variantelor se reŃin pentru cei interesaŃi minim trei variante: varianta optimistă.drumurile comunale sunt în cea mai mare parte pietruite.). . iar cele judeŃene în totalitate modernizate. EvoluŃia situaŃiei internaŃionale §i naŃionale .§imleu. Reducerea dezechilibrelor regionale. Băile Felix. §i beneficiază de infuzie de capital străin (se realizează coridoarele europene care ne tranzitează Ńara.est . însă. umane §i financiare. etc. 177 . dublată complet). Oradea . . cre§terea vitezei comerciale de transport §i cre§terea volumului de mărfuri transportate. serviciilor contribuind cu aproape 40% la crearea produsului intern brut.. 64.. EvoluŃia situaŃiei regionale §i locale . 2. care preiau sarcini §i degravează municipiul (Băile Felix. 65. realizarea pe plan local a unor capacităŃi de producŃie adecvate resurselor materiale. . . . modernizarea căii ferate Oradea . care să cuprindă localităŃile: Sânmartin.aglomeraŃia urbană Oradea cuprinde localităŃile limitrofe. Oradea . Vama Bors. II.conjunctură economică favorabilă pentru economia mondială. se realizează dublarea §i electrificarea căii ferate Oradea . . 60. sate de vacanŃe. III. închegarea aglomeraŃiei urbane Oradea. Obiectivele de importanŃă deosebită pentru judeŃ 59. stabilitate socială acceptabilă.producŃia de mărfuri se internaŃionalizează prin crearea unei zone libere limitrofe sau înglobată în municipiul Oradea. Integrarea activităŃilor sectoriale în cadrul regiunilor în vederea ridicării nivelului lor de dezvoltare. restructurarea.se creează un pol de interese regional între judeŃul Bihor §i teritoriul limitrof din Ungaria. funcŃionează un centru expoziŃional.- - magistrala Oradea Cluj (electrificarea. producŃia atinge standardele C. Construirea scenariilor Scenariul 1 "Scenariul ideal sau optimist" 66.Va§cau. . Marghita. 3. autostrada vest .alimentaŃia cu apă în colectivităŃile rurale sunt realizate în cea mai mare parte.E.Economia României se stabilizează pe principalele variabile. etc. 63. retehnologizarea industriei în: Ale§d. alimentarea cu apăîn cea mai mare parte a localităŃilor judeŃene.Satu-Mare. 61. . Realizarea obiectivelor unei strategii a dezvoltării implică 1.sud. moderinizarea drumurilor comunale §i judeŃene. Scenariile întocmite pot fi numeroase pe aceeasj problemă.. Bors. Sântandrei. funcŃii de cazare.funcŃionează Aeroportul InternaŃional Oradea. construirea §oselei de centură a municipiului Oradea.România devine membră a C. organizarea intravilană a localităŃilor prin respectarea de reguli stricte privitoare la locuire §i amplasarea obiectivelor economice §i sociale. 67.se dezvoltă activităŃi de interes local. §tei §i Salonta. O§orhei.Cluj. introducerea gazului metan în Oradea §i în localităŃile care dispun de surse. .E.

V. .măsuri organizatorice ce asigură înfăptuirea prognozei. sunt §anse ca tot ceea ce se proiectează prin strategiile actuale să se realizeze. local). Orientări strategice ale organismelor centrale §i locale 1.autofinanŃarea de către beneficiar.. având ca actori nu numai guvernul. hotărârea regulilor generale care se aplică tuturor.calculul necesar de fonduri. beneficiari a proiectelor specifice. comună. JudeŃul. . mediul înconjurător. extern). prin organele sale. sau oras. În loc de concluzie: JudeŃul Bihor trebuie să se înscrie. protecŃia riguroasă a mediului. dar are responsabilitatea fundamentală de a fixa marile obiective din zonele de dezvoltare: infrastructuri majore. etc.întocmireaa de către instituŃii. 2. Dacă "intrarea în normalitate" vor fi cuvintele de ordine în următorii 10-15 ani.IV. . . . cu scopul de reducere a discrepanŃelor interegionale. §omaj. Politica în ariile prioritare urmare§te structura unor programe specifice de dezvoltare în domeniile: industrie.stabilirea sistemului informaŃional al efectuării lucrărilor de previziune. timp. Statul nu decide în detaliu conŃinutul dezvoltării. care sunt prevăzute în cadrul programelor de dezvoltare regională. 4. Politica regională a guvernului se orientează în sensul reducerii dezechilibrelor teritoriale majore de dezvoltare între ariile cele mai dezvoltate §i cele mai puŃin dezvoltate. metode de lucru.finanŃarea prin împrumut (intern. .stabilirea colectivului de elaborare a prognozei. .).culegerea §i prelucrarea datelor. Elementele strategice convenite (scenariile) se va proceda la întocmirea prognozei . 3. stăpânirea urbanizării. . ci §i autorităŃile la nivel de judeŃ. . urmare§te atragerea de resurse financiare suplimentare. pe traiectoria unui scenariu care să-i pună în valoarea potenŃialul real. într-un viitor previzibil.stabilirea orizontului (termen. agricultură.stabilirea finanŃării lucrărilor: .subvenŃii de la stat (buget republican. 178 .

la preŃuri comparabile (PIB real) constatăm că în perioada 1990 . forŃă de muncă) li se mai adaugă §i preŃul. În această perioadă nu s-a atins nivelul anului 1990.9 95. cre§terea este dată de un ritm negativ.3 91.6 89. Folosim relaŃia It = K (2) unde: It = indicele mediu de cre§tere în timp al fenomenului. 2. Se pune întrebarea în câŃi se va dubla PIB/Locuitor cu un ritm mediu anual de 6%.2 86.CAPITOLUL 11 . sau pe locuitor CEL=BNRr1/loc .006 « 6% faŃă de anul comparat 1999.7 Tabel 1 2000 800308.8 99. indicatori ai progresului §i ai producŃiei. K = coeficient de schimbare a fenomenului după trecerea celor t ani (pentru dublarea lui K=2) 179 .PNBr0. Caracterizarea dinamică macroeconomică folose§te sistemul de indicatori statistici §i ai contabilităŃii naŃionale: indicatori agregaŃi (produsul naŃional. Începând cu anii 1999 . teoria cre§terii capacităŃilor de producŃie care determină crearea §i oferta de produse.1 35672000 65.5 3180444 45. 3.8 90. Exemplul în anul 2000 ritmul era de 0. (1) Dacă acelor indicatori (producŃie.0 63.6 4817827 54.1 Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României 2001. Din analiza celor doi indicatori se poate determina cre§terea economică (CE): CE = PNBr1 .9 PreŃ curent (miliarde lei) 1997 1998 1999 252925.7 368260.6 100. pag.3 1996 108919.4 87.8 1995 72135. va rezulta un sistem interdependent de traiectorii. Produsul intern brut Indicatori PIB Total PIB Locuitor/ lei Ponderea sectorului privat în PIB (%) 1993 20035. teoria cre§terii producŃiei folosind factorii de produc §i progresul tehnic.2 11218246 16365103 2430000 60. 276-278 98.8 93.6 61.PREVIZIONAREA CRE§TERII ECONOMICE 11. Teoria modernă a cre§terii economice are o serie de trăsături dintre care menŃionăm: 1. Problematica cre§terii economice Prin definirea cre§terii economice ca un spor al ritmului produsului naŃional brut.0 100. se încearcă tratarea simultană a aspectelor economice §i sociale.7 545730.2002. produsul intern brut pe locuitor). În anul 1999 PIB calculat pe baza parităŃii puterii de cumpărare (PPC) era de 6595 $ PIB/locuitor. teoria cre§terii economice a Ńărilor dezvoltate. ritmul de cre§tere economică devine pozitiv. indicele PIB pe locuitor.PNBr0/loc.1.7 880487 34.9 Din analiza datelor.5 PIB/Locuitor 82.7 83.5 Dinamica PIB înpreŃuri comparabile 1990=100 PIB Total 80. t = numărul de ani după care se va produce schimbarea de K ori.1999. al produsului intern brut sau a venitului naŃional pe locuitor.9% cu tendinŃă de a create în 2002 la . care oferă o imagine mai completă asupra stării §i performanŃelor economiei naŃionale.

1. 6595 • (1 ± .4.0018 + .026 . în general.0.1(07) = 9249 11. metoda extrapolării (folosind indicele mediu anual).Ritmul să fie de 7 % Vom proceda: Lgk 5 y. p = preŃul.1(07) = 8644 y5=y4 .6% ritmul mediu anual b) Pentru perioade mai mici de timp.07)1 = 6595-1.02 §i rL=0.y0) = K.0008 = . putem aproxima ritmul de cre§tere al productivităŃii muncii ca distanŃa între ry §i rL. Se folose§te relaŃia: yt = y0 • (1 ± τ) • t (3) Să exemplificăm: . rk.06 .=yo{\± 0.02 = 0. Agregarea cauzală a dinamicii producŃiei naŃionale (ry) cu cea a capitalului fix (r^ §i a forŃei de muncă (rL) prin relaŃia: ry = Skrk+SLLrL ' (4) unde: ry. metode matematice.respectiv:t=12ani Log 1.06931 11rt =t =--------2 = — ------«ll.02 = 0.0026 xy = . 180 .03 .026 .6 y2 =y1.07-1 = 7056. rata §omajului. CorelaŃii fundamentale în previzionarea cre§terii economice agregate Principalii indicatori sintetici care se intercondiŃioneazăîn dinamica macroeconomică: y = produsul naŃional real.02) Pe baza relaŃiilor (4) §i (5) se formează două concluzii importante ale dinamicii economice: a) producŃia nu poate create mai repede decât ritmul cel mai mare al factorilor: τ y <max(τ k -z L ).03 va fi: 6.03 + 4.0.02 = .6. SL=0.02 0.Log 2 .1(07) = 2 8079 y4= y3 .0.00582 LgIt În anul 1999 + 12 se va ajunge la dublarea PIB/Loc în anul 2011.0 x 0.0.(1 .0 x 0.02 + 0. L §i N = forŃa de muncă disponibilă §i ocupată.9. rL reprezintă ritmurile medii de cre§tere.1(07) = 7550 y3 =y .6 • (0.Cunoa§tem variabila y0 = 6595 . u = §omajul. adică: It= (I1. deci din (4) rezultă: Prin înlocuirile: 0.Stabilim numărul de ani t = 5 .006) • 12 = 13270^13190 Se folosesc. rk= 0.6 • 0.03 + 0.018 .0026 respecitiv 2.4 • 0.1.02 = 0. Sk §i SL reprezintă ponderea a) Dacă se consideră: Sk = 0. care împreună cu productivitatea muncii.4) • 0. K = stocul de capital 1.

03 . Din ecuaŃia (1) deducem că. d) Ritmul de cre§tere al productivităŃii §i al preŃurilor: exprimat prin formula: T. o cre§tere a factorilor de intrare. Cele arătate mai înainte se pot concretiza §i prin folosirea unor modele de cre§tere.010 c) cercetările aplicative efectuate pentru Ńări dezvoltate au demonstrat că în economiile contemporane τy > Skτk + SLτL . poate fi exprimată cu ajutorul unei funcŃii de producŃie astfel93: Y = F(K. 11.2. ProducŃia sau venitul din economie (output-ul) Y.N)A (1) în care: K . L L () 7 Prin logaritmarea expresiei. în care este luată în considerare producŃia potenŃială ca: y =~ . N)ΔA + MPK ■ ΔK + MPN ■ ΔN (2) unde: ΔA . fiind progresul tehnic. Y. de exemplu cu (0.0010 0.. Modele de cre§tere economică Vom considera capitalul. forŃa de muncă §i nivelul tehnic (funcŃia de investiŃii).reprezintă intrările de capital. A . y . venitului) tot cu 0. 0. va fi determinată atât de cre§terea factorilor de intrare cât §i de nivelul tehnic al producŃiei.0026+. În situaŃia în care randamentele factorilor de producŃie sunt constante.0075 = .0.3 (30%).02)max > ry. logy = log(y/L) + log(L). ceea ce a impune reformularea modelelor (2) §i (3) §i înlocuirea lor cu: τy=S kτk+S LτL+τ pt Ty-T L= k(T k-T L) +τ S p t (4') (5') Mărimea reziduală rpt = reprezintă partea din ry ce nu se poate explica prin rk §i rL.reprezintă intrările de forŃă de muncă. cre§terea output-ului din economie. Când output-ul create în mod proporŃional cu cre§terea factorilor ce-l determină putem scrie: ΔY = F(K. 93 Vezi agregarea dinamicii producŃiei materiale (1) 181 .018-0.nivelul tehnic (starea tehnologică).3) 30%. N .026 (0.reprezintă sporul nivelului tehnic al producŃiei. prin diferenŃiere în raport cu timpul §i apoi trecerea la variabile discrete se obŃine: r y = y + rL (8) care arată că ritmul de cre§tere al producŃiei naŃionale potenŃiale rezultă din însumarea ritmului de cre§tere al productivităŃii muncii (ry/L) §i al forŃei de muncă disponibile (rL).40 e) Analizând alte modele de cre§tere.08)0. (0. va genera o cre§tere a output-lui (producŃiei.b) ritmul de cre§tere al productivitäŃii muncii este determinat de ritmul înzestrării tehnice a muncii (r k-T L).

factorul muncă va contribui în venit cu un procent mai mare decât sporul capitalului. ΔK/K . Putem simplifica ecuaŃia (2) prin împărŃirea acesteia cu expresia din ecuaŃia (1) obŃinând: ΔY F ( K. T K\ \ \ N (4) K V * N1 V . Să exemplificăm ecuaŃia (5) cu date care pot să ne edifice asupra evoluŃiei economiei în perioada de tranziŃie la economia de piaŃă: .0144 = 0. venitului).60) = . ΔN sporul factorului de muncă. partea de 40% din capital este mai mică decât partea de muncă din venit de 60%. (2. Sä presupunem că factorul muncă este dublu 0. .cre§terea de muncă este de 0.024.2%) ΔN/N.NA Y = F()K.6 (60%) ΔPN/Y. .N)ΔA MPK-AK MPN ■ ΔN F()K.40) + (. .produsul marginal al factorului de muncă.0474 . V .40 (40%) MPK/Y.0013 + (.005 • 0.005 • 0. de 10 ani.NA+ ΔY ΔA MPK kT^ MPN A l v r --.4%).0024 • 0.40) + (0.este cre§terea factorului de producŃie muncă. Dacă numai cei doi factori au contribuit la realizarea venitului atunci suma celor doi termeni va fi egală cu 1. b) Dacă factorul de producŃie create în mod inegal.00402 = 4% Concluziile acestui model: a) Dacă perioada prezentată.3%) ΔA/A.este cre§terea output-ului (producŃiei. observăm că ---------K reprezintă proporŃia capitalului în MPN totalul venitului. atunci cre§terea output-ului ar fide: ΔY/Y = .-=-----+-------V +-----( l . Y Y ecuaŃia (4) devine: AY AA AK AN.013 (1.este cre§terea factorului de producŃie capital. ΔN/N . Notând: ΔY ΔA ΔK (MPK \ ΔN (MPN .partea de muncă din venit este de 0.012 (1. iar---------N reprezintă proporŃia muncii în totalul venitului.60) = . .013 + 0.progresul tehnic create cu o rată de 0.partea de capital din venit este 0.02 + 0.012. atunci situaŃia se schimbă.474% 0. Înlocuind în formula (5). MPK .cre§terea stocului de capital este de 0.0. ^ --.sporul factorului de producŃie capital.05 (5%) ΔK/K.NA+ F()K. atunci rata de cre§tere a output-ului în perioada analizată va fi de: ΔY/Y = . ΔA/A .04 pe an.produsul marginal al capitalului. MPN .este ponderea capitalului în totalul venitului.0013 + (.012 • 2 = 0.-= — + -----------AK +----------AN Y A Y Y Făcând un artificiu de calcul prin înmulŃirea §i împărŃirea cu K §i N a termenuilor doi respectiv trei din partea a doua a ecuaŃiei (3) obŃinem: N { Y Analizând termenii din paranteză.ΔK . cu ritmul de 0.este evoluŃia nivelului tehnic al producŃiei.V ) (5) 1 Y A K NX unde: ΔY/Y . (1-V) .este ponderea factorului de producŃie muncă în totalul venitului.

182 .

ca urmare a efectelor crizei economice din 1929-1933.005 = 5% Din exemplele de mai sus.1. venitul va create cu o mărime care este de m ori mai mare decât sporul investiŃiilor. 11. consumul colectivităŃii create sau descre§te odată cu cre§terea sau descre§terea venitului.0012 • 0. Modelul lui John Maynard Keynes Keynes i§i elaborează lucrarea Teoria generală a folosirii mâinii de lucru. multiplicatorul investiŃiei. întrucât arată cum va fi împărŃit sporul următor al producŃiei. în conformitate cu legea psihologică normală. iar ca principală măsură .40) + (.c. de unde \-c c+1=1 m (4) (5) (6) 183 . Pornind de la relaŃiile de bază: Venitul = valoarea producŃiei = consumul + investiŃiile Economiile = venitul . RelaŃia (3) devine: c = \-m §i respectiv: m =1. ΔY Keynes nume§te raportul -----= m. dobânzii §i banilor. stabilitatea preŃurilor.c) Dacă însă factorul capital ar create de două ori mai mult. Stagnării producŃiei.60) = .consumul Rezultă: Economiile = investiŃiile Y =C+I S=Y-C (1) S=I în care: Y = venitul C = consumul I = investitiile S = economiile Definind ΔC/ΔY=c drept înclinaŃia marginală spre consum.0013 + (. se pot formula câteva priorităŃi: cre§terea ponderei capitalului fix poate determina o cre§tere factorială a produsului într-o perioadă mai scurtă. ani în care §omajul în Anglia atinsese cifra de 2. §omajului §i inflaŃiei.2. între consum §i investiŃii: ÎmpărŃită la ΔY.necesitatea de a stimula investiŃiile în economia Ńării. scăderea ponderei forŃei de muncă în total venit. Rezultă relaŃia ΔY = mΔI care exprimă următoarele: atunci când are loc un spor al investiŃiilor globale. Keynes le opune cre§terea economică susŃinută. care reprezintă modificarea consumului ca rezultat al modificării venitului. în anul 1936.010 • 0.5 milioane.-=-----+--------(2) ΔY ΔY ΔY ^ 1 + 1 ΔY ΔY unde: — este înclinaŃia marginală spre economisire = 1 . Keynes arată că. dar că Δy>Δc. deci ar create cu 10% atunci: ΔY /Y = . relaŃia de mai sus se scrie: ΔY ΔC ΔI --. deplina folosire a mâinii de lucru. ÎnclinaŃia marginală spre consum are o importanŃă deosebită.

O astfel de concluzie ar trece însă cu vederea deosebirea dintre efectele înclinaŃiei marginale spre consum §i cele ale înclinaŃiei medii spre consum"94. Domar. dacă se lucrează cu diferenŃe finite §i se folose§te producŃia în locul capacităŃilor de producŃie. prin preŃuri se realizează conexiunile valorice directe între componentele sistemului economic naŃional. în lucrările: "Consemnări economice". în acest model. 184 . în care economiile reprezintă o parte foarte mică din venit. producŃia create de acel număr de ori { ) ' Modelul lui E. "Optimul economic". fundamentarea deciziilor pe baza criteriilor de eficienŃă economică. Oradea. Dobrescu. Ion Camas. redistribuirea veniturilor între agenŃii economici. multiplicatorul este cu atât mai mare cu cât rata marginală spre consum este mai mare. spre deosebire de Keynes la care a§a cum s-a văzut primează multiplicatorul.Macroeconomie. EcuaŃia fundamentală a lui Domar se poate scrie: a l Această relaŃie demonstrează că "menŃinerea utilizării depline a forŃei de muncă cere ca investiŃia să crească în ritmul mediu anual ασ". 1970. Bucure§ti. Această dependenŃă este pozitivă: valoarea multiplicatorului create pe măsură ce create înclinaŃia marginală spre consum si invers.oiu. mai mic. precum §i conexiunile inverse.i economis. va fi mai expusă unor fluctuaŃii violente decât o colectivitate bogată. la rândul lui.Teoria generală a folosirii mâinii de lucru. adică produsul dintre înclinaŃia marginală spre economii §i productivitatea investiŃiilor. Prognozarea preŃurilor PreŃurile sunt implicate direct sau indirect în toate activităŃile economico-sociale asigurând: măsurarea cheltuielilor. De asemenea. Harrod.D. 1997. 150-151 95 Despre optimul cre§terii economice s-a scris mult. acest model impune un alt parametru.ti români contemporani au abordat acest subiect: Alexandru Lăudatu. §i investiŃiile. pag. Un rol important îl au. Teoria lui Keynes este determinată de primatul consumului §i al cererii. în consecinŃă. "un coeficient înalt al productivităŃii investiŃiilor arată că economia este capabilă a-§i spori venitul relativ repede". §. 97-117 97 Numeros.97 lσ = Δl ■ 1 §i — = ασ 11. evaluarea raportului dintre cerere §i ofertă în procesul de schimb pe piaŃă.3.a. Sunt cunoscute §i alte modele96: cum ar fi modelul lui Roy F. Editura §tiintifica. Solow folose§te funcŃia neoclasică de producŃie: y = F(K* L). cu caracter regulator care creează condiŃii de evoluŃie stabilă a economiei. create venitul §i consecutiv cresc §i cheltuielile de consum. conduce la o nouă cre§tere a veniturilor. în care economiile reprezintă o parte mai mare din venit §i în care multiplicatorul este. etc Vezi Olah Gheorghe . Vezi Em. al producŃiei §i ofertei. arată că valoarea multiplicatorului m depinde de înclinaŃia ΔI \-c marginală pentru consum c. funcŃie liniară §i omogenă înmulŃind fiecare factor de producŃie cu R. "Aceasta ar părea să ducă la concluzia paradoxală că o colectivitate săracă. 94 J. pe care îl numeste coeficientul capitalului. Ca urmare a cre§terii investiŃiilor. A§a cum s-a văzut anterior. pag.ΔY =-------ΔI (7) \-c RelaŃia — =1= m. Editura Treira. În lucrarea Eseuri asupra teoriei cre§terii economice Domar introduce pentru prima oară în literatura economică noŃiunea de "productivitate a investiŃiilor". dobânzilor §i banilor. iar acesta.M.Keynes . Cre§terea venitului reprezintă un nou impuls95 pentru cre§terea consumului. etc. Cre§terea acestora din urmă (C) face ca venitul să crească cu mult mai mult decât au crescut iniŃial cheltuielile de investiŃii (ΔY=mΔI). Aurel Ienciu. Barbu Petrescu. Modelul lui Robert M. ca parametru al cererii §i consumului.

Calculul evoluŃiei preŃurilor §tiinta economică s-a preocupat intens de problemele legate de amploarea mi§carii preŃurilor pe plan naŃional §i mondial. un produs. po= preŃurile perioadei de bază (de referinŃă. B. Angelica Băcescu . 11. evoluŃia preŃurilor nominale: IP = în care : IP = indicele Paasché p1 = preŃurile perioadei curente po = preŃurile perioadei de referinŃă (de bază) q1 = cantităŃile perioadei curente IP este o medie ponderată a preŃurilor individuale într-o anumită perioadă. qo= cantităŃi fixe de mărfuri §i servicii. Editura All. Produsul naŃional brut (PNB) deflator (P)100 (adică curăŃat de efectele inflaŃiei) este raportul dintre PNB nominal §i cel real (Q). _ PNBnominal ~ Q(PNBreal) Din relaŃia de mai sus rezultă: PQ = PNBnominal = i=1 Acest indice. determinate dinainte.Macroeconomie. În mod convenŃional acesta se inmulte§te cu 100 pentru a-l transforma în procente faŃă de nivelul preŃului din perioada de bază. 63 Jaqueline Faurastié . exprimat ca procent din preŃul mediu ponderat al perioadei de bază. cuprinzător pentru a permite compararea în timp a preŃurilor necesare cumpărării acelorasj cantităŃi de produse. În procesul de previzionare se studiază evoluŃia preŃurilor în timp.1. Un alt indice binecunoscut pe plan mondial §i care reprezintă forma caracteristică a indicelui agregat este indicele Paasché.3. Ed. Primul indice pe care-l prezentăm este cel de tip Laspeyres. Posedă în cel mai 98 99 Marius Băcescu. pag. În ce prive§te alegerea indicelui celui mai corespunzător sau sistemului de indici care să caracterizeze evoluŃia preŃurilor (de toate categoriile) considerăm utilă o trecere în revistă a indicilor mai importanŃi practicaŃi în prezent în multe Ńări99. putând distinge trei componente ale mi§carii preŃurilor: mi§carea nominală de preŃuri. este relativ simplu §i pe înŃelesul tuturor. care are formula: în care: p1= preŃurile perioadei curente (modificate). mi§carea indirectă §i mi§carea "invizibilă" de preŃuri98. interesează în primul rând intercondiŃionările dintre preŃuri §i ceilalŃi indicatori agregaŃi folosiŃi în caracterizarea dinamicii sistemului economic.Les fomules d'indices de prix. în timp. Bucure§ti. Paris. În Ńările din vest acest indice a fost introdus încă după primul război mondial. 1993. Avantajul acestui indice: este simplu §i u§or abordabil. Collins. cu ponderi fixe. inclusiv în Ńara noastră. înainte de modificare). care se calculează cu ponderi (cantităŃi) variabile ale perioadei curente §i poate exprima corespunzător.Din perspectiva previziunii macroeconomice. 1996 100 deflatorul PNB se determină ca raport între PNB nominal §i PNB real în perioada de analiză 185 . A. de perfecŃionarea instrumentelor §i metodelor statistice care să surprindă cât mai veridic această mi§care. poate fi tratat algebric §i nu este necesar a se reface calculul când se adaugă sau se suprimă o cantitate.

înalt grad proprietatea de agregare, dar nici el nu poate satisface pe deplin condiŃia de reversibilitate. C. Indicele Ficher propune media geometrică101 a produsului celor doi indici (Paasché §i Laspeyres). IF = Acest indice nu se foloseste pe scară largă în previziune din cauza ponderilor variabile determinate de fluctuaŃiile mari ale mecanismului pieŃei. D. Economistul Bortkiewicz a propus să se utilizeze în practica previzională o formulă care reprezintă diferenŃa dintre indicii Paasché §i Laspeyres, spre a sublinia caracterul structural al evoluŃiei preŃurilor.

E. În cadrul căutărilor pentru a găsi formula unui indice care să satisfacă cât mai mult exigenŃele legate de reflectarea reală a evoluŃiei preŃurilor, statisticianul Sidgwich a propus o formulă ce reprezintă media aritmetică simplă a celor doi indici clasici:

2 MulŃi statisticieni, economist §i matematicieni au căutat §i caută formula unui "indice ideal" de preŃuri; formulele combinate expuse mai sus, nu au o largă utilizare, majoritatea Ńărilor folosind în sistemul informaŃional al previziunii preŃurilor indici de tip Paasché §i Laspeyres. Analiza ce urmează se concentrează asupra principalelor relaŃii dintre indicatorii agregaŃi, facând abstracŃie de interacŃiunea preŃurilor cu o serie de indicatori 102 sau procese economice cum ar fi volumul banilor în circulaŃie §i echilibrul monetar, nivelul balanŃei de plăŃi, rata de schimb, rata dobânzii, nivelul stocului de capital existent la un moment dat, etc. Teoria economică face apel, în primul rând, la categoriile de cerere §i ofertă pentru a defini dimensiunea de piaŃă a preŃurilor. Analiza statistică propune cunoa§terea funcŃiilor agregate ale cererii (QD ) §i ale ofertei (Q s ), care prin rezolvare dau preŃul de echilibru (PE). Dar ajustarea preŃurilor la cantitate sau a cantităŃilor la preŃ, nu se realizează instantaneu, ca în modelul static.

11.3.2. Teorema Cobweb
Surprinde ajustarea dinamică preŃ-calitate, în condiŃiile concurenŃei perfecte pe piaŃă, ce se realizează într-un proces temporal secvenŃial, ilustratîn fig.11.3.2. Figura 11.3.2.a. evidenŃiază dinamica preŃ-calitate, iar figura 11.3.2.b. ilustrează mi§carea secvenŃialä a preŃului către nivelul său de echilibru PE, care se dovede§te a fi stabil103. Schema prezentată poate fi transpusă într-un model de ecuaŃii cu diferenŃe finite sau un model econometric. Modelul matematic, care reflectă această ajustare menŃionată, se fundamentează pe ipoteza că oferta este funcŃie de preŃul din perioada precedentă, iar cererea depinde de preŃul din perioada curentă, deci QD = f(Pt) §i QS = f(Pt-1); considerând funcŃii liniare pentru cele două curbe, vom avea următorul sistem de ecuaŃii simultane:

101

Irving Fisher a căutat să identifice o nouă formulă a "indicelui ideal" de preŃuri s,i a publicat în 1992 lucrarea "Alcătuirea indicilor" - Michel Didier, Regulile focului, Editura Humanitas, 1994, pag. 170 10 2 Gheroghe I. Sică - Sistemul de preŃuri în România, Editura Lumina Lex, Bucures.ti, 1995; (vezi capitolul IV.3, PreŃurile de echilibru s,i preŃurile de perspectivă) 103 S P r e Ń u r i l e l a c a r e b u n u r i l e s e s c h i m b ă p e p i a Ń ă s u n t d e t e r m i n a t e d e n Di)v e li u a l c e o e e ir it e(iQ)( Q i r e z u l t ă § l e rfr § so lu Ń ia d e e c h ilib ru a c e lo r d o u ă co m p o n en te .

186

k

p. ,
Pi

ft /
s
Q2 Qi
* ' ■ -/

D

P
J

k

P:

P* P
'* D
— k .

p,

Pa Pi

b

t4

U h Qt

Fig 11.3.2
a P t = a - b Q t (cererea) Pt-1 = c+d Qt (oferta)

b

(1)

Din cea de a doua ecuaŃie se poate explicita oferta pe termen scurt Qt ca funcŃie de preŃul perioadei precedente §i prin înlocuirea în prima ecuaŃie se obŃine:

p a b

- ' * id- i " d

p

'

(2

>

O cale convenabilă de analiză a comportării în timp a pieŃei consta în introducerea abaterilor preŃurilor §i cantităŃilor faŃă de soluŃia de echilibru: Pt=P t- Pf §i Qt =Q t - QtE; Se poate demonstra că pentru acest model este adevărată relaŃia:

P t =—t- \ = r*P t a
SoluŃia ecuaŃiei cu diferenŃe finite (3) este:

(3)

Pt = (ab) t.r t-P 0

(4)

Dacă r<1, atunci r t —» 0 când t -^ <x> §i prin urmare fluctuaŃia preŃului în perioade succesive converge către preŃul de echilibru PE. În cazul r>1, fluctuaŃia preŃului se caracterizează prin instabilitate întrucât P t se îndepărtează de PE; când P o=0 sistemul rămâne în echilibru. Ecuatia (4) este utilă pentru prognozarea preŃurilor în condiŃiile pieŃei concurenŃiale libere, dacă se stabileste Po si r prin cercetäri empirice.

11.3.3. Analiza evoluŃiei preŃului cu ajutorul "curbei Phillips"
Prin această metodă se face legătura dintre rata de cre§tere pe termen lung a salariului §i a preŃului. Se constată că dacă salariul este mai mic decât nivelul de echilibru (W o) va apare exces de cerere de forŃă de muncă, (N D>NS) ce va determina cre§terea salariului către nivelul de echilibru; de aceea se poate accepta ipoteza că sporul procentual al ratei salariului r W depinde de mărimea excesului de cerere de forŃă de muncă: r w =f( N D - N s },f >0 (5) Întrucât estimarea empirică a funcŃiei (5) este greu de realizat, se introduce o ecuaŃie a ajustării salariului, care depinde de §omaj. Înlocuind excesul de cerere prin exces de ofertă, NS - N D

= -( N -N D)se obŃine funcŃia: r W =f(N S -N D );f>0 (6) Introducând rata §omajului (u), care este în legătură directă cu excesul de ofertă, rezultă:
S

187

rW = g(u);g'<0 (7) În figura 11.3.3. este reprezentată funcŃia (7), care caracterizează dinamicape termen scurt a relaŃiei dintre rW §i u. Curba este convexă întrucât reducerea constantă a §omajului are ca efect cre§terea salariului nominal cu un ritm crescător (rW —» , când u —» 0). Faptul că rW nu poate atinge oo este marcat printr-o asimptotă (linie întreruptă).

rw

Fig. 11.3.3. Curbe Phillips pe termen scurt Forma convexă a curbei sugerează faptul că, în medie, economia va avea inflaŃie mai mică dacă nivelul §omajului are fluctuaŃie mai mică decât nivelul u=5%.104 Având în vedere că atunci când cresc preŃurile este de a§teptat să crească salariul, din relaŃia (7) se obŃine o expresie a curbei Phillips care include §i dinamica preŃului:

f { )

(8 )

0<α<1 Alura curbei este asemănătoare celei din fig. 13.3.3., dar arată în plus că dacă ritmul preŃurilor este crescător (rp1>rpo) curba se deplaseazăîn sus. EcuaŃia preŃului (rp = rW - rp(L)), care Ńine seama §i de perturbaŃia provocată de presiunea costului, notată cu ε, devine : rp = rW - r(y/L)+ ε (9) Când ε=0, ecuaŃia (9) exprimă legătura dintre salariu §i preŃuri, concretizându-se într-o curbă Phillips ce are forma din figura 11.3.4

rp

Dacă productivitatea create cu aproxímativ 2% pe an, în ipoteza că ponderea muncii §i capitalului rămân egale, r P = 0 corespunde rW = 2%. Graficul permite determinarea simultană a lui rW §i rP pentru un u dat. Figura 11.3.4

Combinând relaŃiile (8) §i (9) se poate constata cum funcŃionează spirala preŃ-salariu §i în acela§i timp se deduce curba Phillips pe termen lung. Cu ajutorul ei se pot analiza douä efecte importante: a) efectul provocat de impulsul iniŃial al presiunii costului (ε>0) asupra preŃului, care se concentrează în lanŃul de determinări: rp >0^>rw > 0 (prin ecuaŃia (9));
Vezi Em. Dobrescu, T. Postolache, Consemnări economice, Editura Academiei Române, Bucure§ti, 1990, pag. 104108

188 .

În ce prive§te analiza multilaterală a factorilor principali care determină evoluŃia preŃurilor în perioada previzională. Concluzii: Dinamica provocată de spirala preŃ-salariu are efecte asupra pieŃei §i producŃiei. VariaŃia cererii §i ofertei fac ca preŃul de schimb pe piaŃă să oscileze. Previzionarea preŃurilor Previzionarea preŃurilor este necesară pentru elaborarea variantelor de dezvoltare.venitul net (profitul) unitar aferent produsului. tehnicile de agregare s. si structura preŃurilor în evoluŃia lor în ultimii ani precum si comparativ cu alte Ńări si în primul rând cu Ńările dezvoltate dinpunct de vedere economic. 11. dinamica. metoda indicilor. inflaŃiei. analiza eficienŃei economice. Punctul de plecare al previzionării preŃurilor îl constituie analiza preŃurilor existente. cu cantităŃile §i preŃurile pe care consumatorii sunt dispu§i să le negocieze. nu trebuie neglijate aspectele structurale §i cele legate de informaŃiile primare. etc. având drept consecinŃă reducerea nivelului producŃiei §i al ocupării forŃei de muncă. Ea trebuie să evidenŃieze raportul dintre evoluŃia dezvoltării economico-sociale pe de o parte si cea a preŃurilor pe de altă parte. menŃinerea la nivel constant al producŃiei §i §omajului se realizează printr-o politică economică orientată către stímularea cererii de produse §i servicii. cu efecte în primul rând asupra componentei Vn a preŃului 105 Vezi sistemul informaŃional: unde se prezintă seriile dinamice.b) efectul provocat de impulsul iniŃial al presiunii cererii se concretizează în scăderea §omajului §i cre§terea ritmului salariului rW (prin relaŃia (4)) care va mări rP (prin (9)) conducând la o cre§tere a cererii pentru salarii. metodele de descompunere a influenŃei factorilor 189 . Din această structură fundamentală se deduc diferite modele ale preŃurilor. Schimbările în sistemul de preŃuri de pe piaŃă rezultă din interacŃiunea cantităŃilor §i preŃurilor individuale. deplasând în sus curba ofertei de produse §i servicii. fiind necesară conducerii economice atât la nivelul firmelor (agenŃilor) cât §i la nivelul sectorului public. etc. Cea mai generală relaŃie de definire analitică a preŃurilor este: P = C + Vn (12) Unde. de§i se lucrează cu mărimi agregate. Previzionarea preŃurilor înseamnă cercetarea evoluŃiei proceselor §i fenomenelor economice §i sociale care determină preŃurile §i fundamentarea pe această bază a tendinŃelor de evoluŃie a acestora. din care se constituie indicatorii agregaŃi105. Efectul (a) se obŃine folosind relaŃiile (8) §i (9) §i rezolvând pentru rP: \ f ( ) ( l L ) ] (10) Înlocuind (10) în (8) rezultă: r W = 1 f ( u ) ----------[]r()y/L + ε (11) Ecuatiile (10) si (11) reprezintă curbele Phillips pe termen lung pentru preŃ §i respectiv pentru salarii. aceasta trebuie să se refere în primul rând la: a) Strategia generală §i obiectivele politicii economice stabilite de Programul Guvernamental pentru perioada previzională. b) Parametrii tehnico-economici §i calitatea mărfurilor §i serviciilor. Trebuie subliniat faptul că. c) CondiŃiile de producŃie §i realizarea capacităŃilor de producŃie pentru îndeplinirea obligaŃiilor producŃie-piaŃă.i dezagregare. iar Vn . dar §i pentru formularea măsurilor de politică fiscală §i monetară ale guvernului.4. Elaborarea previziunilor impune existenŃa unui sistem informaŃional care să furnizeze date selecŃionate §i prelucrate cu metode de calcul moderne. C este costul unitar al produsului. destinate eliminării §omajului. determinate de condiŃiile concrete de producŃie ale agenŃilor economici.3.

Rezultatele obŃinute nu trebuie însă supraevaluate. ci să aibă o concepŃie dinamică. studiile efectelor). În calculul tendinŃelor pot fi folosite date certe din situaŃiile contabile §i statistice. analize de corelaŃie §i regresie. exponenŃială. Dintre aceste metode mentionăm: a) estimările experŃilor (prognoza vizională. punctele de transformare tehnologică. Bucure§ti. etc. etc. deoarece de cele mai multe ori.3. din diverse programe sau estimări de trenduri. Metoda legăturilor dintre ramuri sau dintre secŃiunile activităŃii unei unităŃi economice scoate în evidenŃă influenŃele modificărilor de preŃuri asupra costurilor §i nivelului preŃurilor produselor finale. parabolică. Ed. Această metodă se folose§te atunci când lipsesc datele necesare care influenŃează nivelul preŃului §i nu pot fi cuantificate. 106 GH. o astfel de metodă se poate folosi cu succes numai în economiile a§ezate. probleme ipotetice viitoare. 157. etc. Modelele matematice pot.5. pag. Metoda aprecierii poate fi aplicată de către specialist atat în ce prive§te evoluŃia preŃurilor în ansamblu. Realismul unei prognoze este validat de viaŃa economică. f) metode grafice. Metoda Phillips a fost introdusă în literatura de specialitate de economistul englez Phillips încă din anul 1958 190 . 1995. nu s-au cristalizat metode proprii106 de cercetare în acest domeniu. Este evident că acei producători care nu reu§esc să asigure. algoritm. unde există o relativă stabilitate a nivelului preŃurilor. prognoze pe baza curbei desfa§uratoare. de asemenea.). cifre de merit. modificarea coeficienŃilor de folosire a materialelor. se exprimă cifric. Metoda legăturilor dintre ramuri se pretează la elaborarea diferitelor variante de prognoză. Lumina Lex. pornind de la principiul logicii economice. pentru componenta din calculaŃia de preŃuri "materiale" se pot lua în consideraŃie posibilităŃile §i cheltuielile de aprovizionare. prognoza dinamică. Metodele expuse pot fi combinate în practică. cu condiŃia să nu folosească echilibrul static. pe termen lung. a rezultatelor înregistrate în trecut. în evoluŃia preŃurilor. I. Principiul verificării adevărului prin confruntarea prognozei cu viaŃa este bineînŃeles valabil §i în prognozele de preŃuri. chestionarele de tip Delphi). constitui o bază de plecare în procesul determinării sau previzionării unui preŃ de prognoză. consensul mai multor specialist. b) extrapolarea tendinŃelor (proiecŃia liniară. Metode de prognozare a preŃurilor Apărând relativ recent necesitatea prognozării preŃurilor. la orizontul prognozei. c) analiza sistemelor (examinarea critică a sistemelor actuale. a interdependenŃelor din mecanismul pieŃei. decizia pentru aplicara lor se ia în funcŃie de informaŃiile de care se vor dispune.Sistemul de preŃuri din România. curbele de substituire a dezvoltării. Metoda corelaŃiei §i regresiei analizează legăturile funcŃionale dintre evoluŃia preŃurilor §i elementele lor.individual. d) analiza parametrilor (teste ale limitelor teoretice. de urgenŃa lucrărilor de prognoză §i de problema căreia i se cere răspuns. §ica . viaŃa dezminte unele calcule efectuate cu această metodă. e) metodele matematice (input-output. studii de difuzie. De exemplu. recuperarea cheltuielilor §i un anumit venit net vor fi eliminaŃi prin acest mecanism al pieŃei concurenŃiale.). hiperbolică. etc. se folosesc metodele cunoscute pânăîn prezent. Această metodă poate fi aplicată cu succes când intervin mari modificări de preŃuri la principalele materiale sau în plata muncii salariate. curbele de tendinŃă. substituirile de materiale. 13. Desigur. analiza proprietăŃilor unice). FuncŃiile ce stau la baza corelaŃiei §i regresiei pot fi de natură liniară. prin cuantificarea factorilor care contribuie într-un fel sau altul la evoluŃia preŃurilor. Metoda extrapolării tendinŃelor constă în proiectarea. cât §i pentru fiecare categorie sau componentă a preŃului.

P2...... iar Rj reprezintă fondul total de amortizare.... 108 . materiale..6.. Leontieff ........... Pn se poate trece la exprimarea valorică a fluxurilor qij..n q22...1n) unde Πj este venitul net (profitul) total aferent acestei activităŃi j.6 Consum intermediar 2....../L^v^ • Dacă la această sumă se adaugă cheltuielile aferente utilizării forŃei de muncă (Pmj -Tj =Sj) §i capitalului fix (amortizarea) se obŃine costul total Cj corespunzător valorii totale (QjPj) a producŃiei activităŃii j: P^-Tj+RjXJ = .... În acest caz P mj reprezintă tariful (salariul) ce revine pe o oră de muncă simplă......) corespunzătoare fiecărei activităŃi j -o.1n) (14) unde: Pmj este salariul mediu ce revine pe unitatea de timp. Prin introducerea sistemului de preŃuri Pl... care permite însumarea consumurilor intermediare (materii prime........ iar Q §i q reprezintă vectorii coloană ai producŃiei totale §i producŃiei finale.... munca necalificată §i calificată) ce se evaluează separat..3..este matricea coeficienŃilor tehnici αij = q I' Qj.......... Pentru estimarea corectă a cheltuielilor totale de muncă (P mj -Tj =Sj) se pleacă de la componentele consumului de muncă... energie.... qnj .11.....Tn q21 Tabel 3.... qnn EcuaŃiile de repartizare ale producŃiei sunt: (13) unde: Aq ...q2j....Analiza input-output...... 108 ÎmpărŃind relaŃia108 (15) la volumul producŃiei Qj se obŃine ecuaŃia preŃului: 108 (15) W...... Valoarea totală a producŃiei activităŃii j se obŃine din ecuaŃia cheltuielilor: + S +R +n ... apt să surprindă multiplele conexiuni ce apar în formarea preŃurilor107 este balanŃa legăturilor dintre produse.. Editura §tiintifica.j.. în unităŃi naturale..... Bucure§ti. balanŃa legăturilor dintre produse în unităŃi naturale Modelul macroeconomic cel mai complet. 1970 Metodologia "ideală" ar consta în descompunerea consumului total Tj în ore de muncă simplă pe baza unor coeficienŃi de transformare a muncii complexe în muncă simplă.. qm qn1 qn2. ...... rezultă următorul tabel input-output în unităŃi naturale: Produse 1 1 2 in Timp consumat Ti T2.. etc.... Considerăm un sistem economic cu n produse............Tj.. (munca simplă §i complexă.... Modelul macroeconomic.. ( j = ......... qij. q2n ProducŃie finală Total producŃie Qi qi qn Q1 Q2 Qi Qn qn qc......

191 .

=Y. preŃ de producŃie (pp). rj = Rj / Qj reprezintă amortizarea ce revine pe unitate de producŃie. Sistemul de ecuaŃii (16) se scrie sub formă vectorială astfel: p = p . care reflectă opŃiunile teoriei economice privind dimensionarea venitului net încorporat în preŃ.040)5 + 80001( ± 0. sj.03)5 +110001( ± 0. . preŃ cu dublă repartiŃie (pd). Să exemplificăm relaŃia (15) 200 • 700 + 8000 + 6000 + 11000 = 165000 ÎmpărŃind relaŃia (15) la volumul producŃiei fizice Qj se obŃine ecuaŃia preŃului: ' .09)5 = PjQj5(ani) = = 202050 = 168000 +11200 + 6900 +15950 . 192 . Din această perspectivă se disting următoarele categorii de preŃuri: preŃ de tip valoare (pv).Pigf + sf + Rf + nf T (15') PjQ(jt) = PjQj0 ■ 0 ± τ)t + SJo (1 ± Τ) + Rj0 1( ± TY + n]0 (1 ± τ) Presupunând ritmuri diferite ale fiecărei componente .cu sj = Sj/Qj reprezentând cheltuielile unitare de muncă salariul mediu unitar. .57 + 15.224 165000 În stabilirea ritmului fiecărui vector se are în vedere tendinŃele ce s-au manifestat în trecut cu privire la evoluŃia salariului nominal §i real. „ 165000 adică: ----------= 2357. gradul de uzură a echipamentelor §i în ultimăinstanŃă tendinŃele inflaŃioniste. i ar \ este matricea coeficienŃilor tehnici αij. În ipoteza cunoa§terii componentelor vectorilor s. s. rj §i respectiv πj (j=l.. . n). 202050 .7 Valoarea totală a producŃiei folosind relaŃia (15) PiQj vom previziona evoluŃia viitoarea a fiecărui element: PjQ*.Indicele de cre§tere =----------= .1224 165000 202050-165000 ^^ A . . vom calcula (t=5 ani): 1400001( ± 0. preŃ de tip cheltuieli de producŃie (pc). . π sunt vectori linie cu componente Pj. r §i π soluŃia ecuaŃiei vectoriale (17) este : p =(s +r +x)x(\-A (18) qy Dacă se inmulte§te la dreapta ecuaŃiei (18) cu vectorul coloană q §i se are în vedere că p* q = (s + r + π)Q care exprimă echilibrul valoric între produsul final §i valoarea adăugată în economie.42 + 8.. .Ritmul de crestere =----------------------= 0. π j =Π j /Q j reprezintă venitul net unitar. r.A +s + r + π (17) unde p.69 = 200 • 1 + 11.08)5 + 60001( ± 0. 700 EcuaŃia (17) înlocuind datele sub formă vectorială vom avea structura elementelor preŃului unitar: 235. Pornind de la acest model prezentat (17) se pot elabora diferite variante ale sistemului de preŃuri.

constituie o componentă esenŃială a teoriei cre§terii optime109 întrucât prin investiŃii se realizează modificarea structurilor de producŃie. pe de o parte. . resursele naturale. etc. are o influenŃă deosebită asupra nivelului de trai al populaŃiei. destinaŃia PNB poate fi evidenŃiatä sub forma: DestinaŃia = C + FBCF + ΔS + Exp + SN+ PI (2) 11.4. După destinaŃia lor. . instalaŃii. Să exemplificăm cele arătate mai sus: . . de 1% §i respectiv 2%. cheltuielile pentru investiŃii în jur de 20 % iar restul PNB se împarte între cheltuielile guvernamentale §i exporturi nete.1. bunăstarea unui popor a fost dată de PNB real pe locuitor. cheltuielile pentru consum se situează între 50-60 % din PNB. dacă se menŃine pe termen lung.investiŃii pentru afaceri. capitalul.11. de sinteză. adică cele pentru refacerea §i cele pentru cre§terea stocului de capital.4. utilaje.łara A. Având în vedere faptul că atât consumul cât §i acumularea sunt funcŃii de nivelul venitului naŃional §i al taxelor din ecuaŃia de echilibru rezultă: Vom arăta că sursele totale pentru reluarea procesului de producŃie pot fi: PI + R + VN + SN + Imp + Is în schimb. schimburile economice internaŃionale. Sursa principală a investiŃiilor este producŃia internă. Iosif. 27/1996 193 . investiŃiile pot fi: .cresterea economică pe termen lung InvestiŃiile sunt cheltuielile destinate. Conceptul de investiŃie .Dacă luăm. .łara B. Modelul de crestere (previzionarea cre§terii) economică a unei Ńări în perioada de tranziŃie explică legăturile exprimate printr-un sistem de modele economico-matematice. de la cele mai simple până la cele mai complicate. oamenii trăiesc din ce în ce mai bine. fabrici. b) Cheltuielile făcute numai pentru cre§terea netă a stocului de capital într-o perioadă de timp. din care. Previzionarea investiŃiilor. nr. a celei tehnologice. menŃinerii stocului de capital (capital fix: ma§ini. capacitatea de absorbŃie a pieŃei interne. În majoritatea Ńărilor dezvoltate ale lumii. ele se vor îndepărta substanŃial: .investiŃii imobiliare. care constauîn cheltuieli făcute de firme pentru ma§ini. iar în Ńara cu un ritm mai mare de cre§tere a PNB real. etc. ace§tia sunt determinaŃi de factorii: cantitatea.arătam mai înainte . instalaŃii. progresul §tiintific §i tehnic. reprezintă investiŃiile nete. 109 Gh. rata investiŃiilor. în proporŃii diferite de la Ńară la Ńară. prin metoda comparaŃiilor două Ńări A §i B. cu ritmul de dezvoltare de 1% va putea dubla PNB/locuitor în 70 de ani.O cre§tere economică. care constau în special din investiŃii în imobile. vom constata că dacă pornesc de la acela§i nivel al PNB dar au ritmuri PNB/locuitor diferite. Cresterea economică în perioada tranziŃiei la economia de piaŃă Cre§terea economică este un proces complex de sporire a dimensiunilor economiei naŃionale pe baza combinării §i folosirii factorilor de producŃie. în toate timpurile. utilaje. Tribuna economică. dimensiuni exprimate mai înainte în: produsul intern brut sau venitul naŃional pe locuitor. structura §i calitatea potenŃialului uman. Istoria dezvoltării economice mondiale demonstrează că.Tipul optim. oricât de mică. clădiri productive §i toate celelalte mijloace utilizate în procesul de producere a bunurilor §i serviciilor) §i pe de altă parte. reprezintă investiŃiile brute.investiŃii în stocuri care constau în produsele diferite obŃinute de firme §i stocate în vederea vânzării. a structurii forŃei de muncă. cu ritm de 2 % îl va dubla în 35 de ani PNB/locuitor. prin acumulare se constituie fondurile necesare dezvoltării. cre§terii acestui stoc de capital. uzine. InvestiŃia se structurează pe două momente: a) Adăugirile totale la stocul de capital.

pentru a stimula §i sprijini prin multiple pârghii economico -financiare §i legislativ cre§terea economică. structura investiŃiilor pe forme de proprietate.6 3. alte cheltuieli materiale §i financiare privind tendinŃele acestor structuri. Acesta cre§tere nominală se datorează inflaŃiei în perioadele analizate.6 Tab.2 8004621 3 8 . trendul investiŃiilor. O problemă importantă în activitatea de investiŃii este cunoa§terea structurii materiale a investiŃiilor: construcŃii.preŃuri curente) Dinamica (nominală) Total investiŃii (mil.9 6. 11.Concluzia este că ritmurile (mărimea lor) au importanŃa hotărâtoare asupra nivelului de viaŃă al locuitorilor.3 1.ritmul încet al privatizării cauze: inflaŃia.9 5 2 .6 12995498 4 6 .2000.4 2.95 faŃă de 1985. 2 ExplicaŃii 1995 1996 1997 1998 1999 2000 12995498 20945285 44134654 60515246 83948060 124987244 Total investiŃii (mil.61. în anul 2000 indicele de cre§tere era sub unitar 0. scumpirea creditelor.4 miliarde în 1995 la 124987. starea economiei (de criză prelungită) este determinată §i de nivelul scăzut investiŃional în această perioadă: lipsa capitalului autohton §i modesta pătrundere a capitalului străin în economie.0 114.0 13572367 961. structura pe elemente. 3 A lte ch e ltu ieli de investiŃii 12.2 4 5 .1 2.2000 Tab.4 Anuarul Statistic al României 2001 pag.3 8.4 2. blocajul financiar).301 Din datele din tabelul 2.1 102.0 12995498 161. 296 .5 124987244 3 2 .6 4.6 20945285 4 0 .3 60515246 44 .2 Starea actuală a economiei romane§ti În perioada 1990 .2 miliarde lei în anul 2000.0 339. lipsă a acumulării capitalului autohton.1 În activitatea de previzionare este foarte important să se cunoască tendinŃele ce au determinat: volumul investiŃiilor.0 15789530 14892840 465.6 44134654 39 .0 5 0 . le i) 28218119 3 8 .8 5 0 . se desprind câteva concluzii importante: volumul investiŃiilor create în mărimi absolute de la 12995. Lei preŃ coparabil) Dinamica în comparabil preŃ 100.0 14567953 645. adică de 9.1 Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României 2001. lucrări geologice.4 4 4 .0 135723 100 121.1 2.5 83948060 39 .61 ori.9 5 7 . InvestiŃii pe elemente de structură ConstrucŃiiUtil InvestiŃii totale (preŃ c u ren t m ld . 298 U tila je 4 4 .1 5.4 4.4. Cauze ce au încetinit dezvoltarea economică în perioada 1990 — 2000: . .8 5 2 . fapt ce ne obligă să calculăm dinamica investiŃiilor la preŃuri comparabile.decapitalizarea accentuată §i mediul economic nestimulator (inflaŃia. Lei . 194 .9 7. pag.6 112. rata înaltă a dobânzilor. Astfel. comparat cu indicele nominal de 9.8 95.2 6. cadrul legislativ instabil §i incoerent. EvoluŃia investiŃiilor în perioada 1995 .9 Lucrări g eo lo g ice 4.4 7. utilaje.

ini. arătând că în 1995 ponderea sectorului privat în produsul intern brut era de 45. Accelerarea procesului de privatizare: . b) dimensionarea pieŃei interne §i perspectivele de cre§tere a capacităŃii de absorbŃie. etc. ritm scăzut al modernizării fondurilor fixe. gradul de privatizare are o dispersie foarte largă la nivelul „ramură de transport" în anul 200 greutatea specifică era de 44. .în industria prelucrătoare.industria cimentului care a fost privatizată sub formă de jaf.perfecŃionarea sistemului de promovare în toate domeniile.7%. f) activitatea statului a agenŃilor economici să se înscrie în tendinŃele mondiale privind sectoarele industriale în expansiune. echipamente electronice. transport rutier 55. g) alinierea la cultura economică europeană. Cre§terea performanŃelor manageriale: . prelucrarea cauciucului. transport prin conductă 0%. transportul.3% faŃă de 26% în 1998. .3% proprietatea privată §i de stat 55. corespunzând modificări corespunzătoare cre§terii proprietăŃii private la 85. .În domeniului servicii de piaŃă prestate pentru populaŃie. 4. Întărirea mecanismului concurenŃial. 2.perfecŃionarea prin forme adevărate (participări la întruniri §tiintifice. .5% în produsul intern brut. Din diagnoza prezentată sumar. . InvestiŃiile efectuate cu capital străin se localizează în principal la câteva domenii aducătoare de profit imediat. pe termen mediu mediu §i lung. h) obligativitatea de revigorare a potenŃialului propriu de cercetare §i dezvoltare §tiintifica. se pune întrebarea firească. transport pe căi navigabile interioare 85.cointeresare materială §i morală.5%. cooperare. 6. c) interferenŃele §i efectele propagate între industrie §i celelalte ramuri ale economiei. d) sporirea cantitativă §i calitativă a fondurilor fixe (nevoia de modernizare pentru cre§terea calităŃii producŃiei §i a produselor §i serviciilor) în concordanŃă cu cerinŃele legii productivităŃii muncii. la legislaŃia §i practica actuală a Ńărilor dezvoltate.7%. ponderea sectorului privat să contribuie cu 65. A fost ocolită activitatea din ramurile: agricultură. transport maritim 72. e) măsuri §i politici manageriale. la standardele europene §i internaŃionale. .productivitatea muncii a scăzut datorită a cel puŃin doi factori: .în domeniul industriei u§oare. etc). previzionarea sporirii volumului §i eficienŃa activităŃii economice externe (BalanŃa comercială §i balanŃa de plăŃi externe). - 195 . etc.7%. Dezvoltarea serviciilor industriale (specializare. ce trebuie făcut pentru a salva economia românească de la involuŃie ? Principalele obiective ale cre§terii economice ar fi: 1. ponderea era: proprietatea de stat s-a redus la 14. 5. transport aerian 12.La nivelul structurilor economice. metalurgie §i construcŃii de mas. informatizarea activităŃilor ce se întreprind). cum ar fi: . Cre§terea performanŃelor ecologico-sanitare. industria extractivă.9%.8%. Ameliorarea competitivităŃii §i realizarea unei dezvoltări durabile: a) conturarea dinamică a unei macrostructuri industriale optime. care să Ńină seama de resursele naŃionale. practică în unităŃile etalon în Ńară §i în străinătate. 3. servis modern.investiŃii mai importante în comerŃ §i servicii. Exemplificările pot continua. proasta activitate managerială. În cadrul ramurilor pe forme de transport ponderile erau la proprietatea privată: transport feroviar 0%.capacităŃi de producŃie învechite.3% ca în anul 200. pe forme de proprietate în anul 2000. tehnologii înalte necesare societăŃii informaŃionale.

beneficiu (profitul (B)). iar cea de-a doua. PIN) care revine la 1000 lei resurse alocate §i consumate (Rc) PIBsauPIN -1000 Rc (2) 2. 11. Cheltuieli deproducŃie la 1000 lei PIB (c) -R F F =—100 F -R =B100 M (4) -Rp =B100 PIB (5) PIB Unde: Cp = cheltuieli de producŃie B.valoarea bunurilor obŃinute din activitatea economică să acopere eforturile (cheltuielile făcute) §i să asigure un surplus. . Produsul intern brut §i net (PIB.Aceste obiective se pot realiza numai în condiŃiile în care se întocmensc programe §i proiecte de dezvoltare pe termen mediu §i îndepărtat asigurându-le surse certe de finanŃare. Aspecte privind eficienŃa economică (investiŃii) Activitatea economică este apreciată ca eficienŃă dacă indepline§te următoarele condiŃii: . Indicatori generali ai eficienŃei producŃiei sociale: 1.să se concretizeze în bunuri §i servicii care să satisfacă nevoile sociale. Indicatorii eficienŃei folosiriiforŃei de muncă: 196 . necesită determinarea indicatorilor care exprimă eforturile făcute pentru obŃinerea bunurilor (Ef) §i a celor care exprimă efectele. Se folosesc relaŃiile: 4.5. A. . T = forŃa de muncă. rentabilitatea mijloacelor circulante materiale (RM) §i rentabilitatea producŃiei (RP). Iq = indicele volumului fizic al producŃiei. consumuri de materiale (EcM) §i forŃă de muncă (EcF): EcM=M x-M 0-Iq\ (3) EcT = Tl-T0 în care: F = fonduri fixe în perioada de bayă (0) §i curentă (1). M = consumul de materiale.activitatea economică să asigure menŃinerea echilibrului ecologic. cheltuiala pe unitate de rezultatul obŃinut. 3. Rentabilitatea resurselor folosite: rentabilitatea fondurilor fixe (RF ). rezultatele acestor eforturi (R): R Ef E = — sau E = ^Ef R (1) Prima relaŃie exprimă mărimea rezultatelor pe unitatea de effort (cheltuieli). Economia relativă de resurse: fonduri fixe (EcF). Exprimarea statistică a eficienŃei economice (E) porne§te de la definirea conceptului §i. ca urmare.

comparativ cu cea a salariului mediu. iar la nivelul unei ramuri i: 2.1. CorelaŃia dintre productivitatea muncii $/ venituri. Productivitatea globală Wq=—^K+L (6) Din formula (6) se poate calcula numai unul din factori §i se obŃine productivitatea parŃială: productivitatea capitalului: (6') productivitatea muncii: j (6") 2. Productivitatea muncii sociale (W): T 3.W0) T1 (7) 4. Indicatorul eficienŃei fondurilor fixe la nivelul economiei naŃionale se calculează cu relaŃia Unde: (8) t F = valoarea medie anuală a fondurilor fixe. (8') 900 = 2. indică o sporire a eficienŃei forŃei de muncă C. Indicatorii eficienŃei folosirii fondurilor fixe 1. PIN sau VNpe seama productivităŃii muncii: ΔVN(W) = (W1 .25 • 400 197 . care se exprimă prin raportul dintre indicele productivităŃii muncii. Pentru cuantificarea eficieŃei capitalului fix se utilizează funcŃia de producŃie Y=ρF. Cregterea PIB.

care nu poate fi omisăîn analiza economică §i în activitatea de previziune. Deci. create eficienŃa acestora §i invers.177% (10) ml AT 900 Unde Cm1 = coeficientul marginal al investiŃiilor.400 = 200 C 600 Y 900 îi dana§tere: ) 9( = = K ΔY a A 900 . eficienŃa fondurilor fixe se poate obŃine ca §i medie aritmetică ponderată a eficienŃei ramurilor: . 4. Formula: C m1= 1 . 990 900 U unde: C’ = coeficientul marginal al capitalului. (12") ceea ce are ca rezultat o scădere a consumului de fonduri fixe (amortizarea) pe unitatea de producŃie. 5. Pe această bază.25 = 400 ΔK1 . pentru a create eficienŃa fondurilor condiŃia este: IPIB >I F. corelaŃia dintre dinamica producŃiei §i a fondurilor fixe este o corelaŃie economică importantă.Unde: cp = eficienŃa capitalului fix de unde rezultă indicatorul tradiŃional: 3. Calcularea eficienŃei la nivelul unităŃii (eficienŃa producŃiei): CF — (13) 198 . Coeficientul mediu al capitalului în funcŃiune: coeficientul marginal este un raport dintre capitalul suplimentar §i sporul de venit căruia <811) 2. La nivelul economiei naŃionale.YEi-Fi ^ E= yFi ssaiE = ^Ei-Y Fi (11) În care: YFi = structura pe ramuri a fondurilor fixe. ΔY = spor de venit. 6.ΔK0 = ΔK = 600 .160 = . Coeficientul marginal poate fi asemănat cu sporul (ΔK) care este egal cu (I) investiŃiile. ΔK = capital suplimentar. Dinamica eficienŃei fondurilor fixe se exprimă cu ajutorul indicatorilor: IF PIB0:F0 mai simplu: Fx : F0 sau E0 Este evident că în condiŃiile cre§terii mai rapide a PIB1 decât a fondurilor fixe.

PV = preŃul de vânzare.500 • 600 = 450 . Printre indicatorii care sunt cuprinsi în documentaŃia tehnică: b) valoarea medie a imobilizărilor. CF = valoarea capitalului fix. CF 760 a) investiŃia specifică. d) coeficientul de eficienŃă economică a investiŃiilor. unde se realizează mai multe produse §i servicii simultan: Pr = PV .Unde: Ccf= coeficientul capitalului fix.0304 2500 Necesar pentru o unitate de produs CF = C c f Q (13') Câte produse se pot obŃine cu o unitate de fonduri Produse U = Q =-------= . c) termenul de recuperare a investiŃiilor.Cc (14) 30 = 90 .0207 26000 5400 199 . Cc = costul complet pe produs. ramurilor. Q = valoarea producŃiei fizice sau valorice Coeficientul capitalului fix (Ccf) exprimă cât capital fix este necesar pentru obŃinerea unei unităŃi de producŃie Exemplificăm relaŃia (13): Ccf = 760 = .. Formulele de calcul sunt: =.60 unde: Pr = profitul.3% (15) Ca 450 R' exprimată în costuri complete: 8.328 CF 760 Se calculeayă si rentabilitatea absolută la nivelul unităŃilor. Rata profitului în raport cu capitalul fix: R Pr ±Pi.•/?„ i1 = i1 = 150 = 500 • 900 . La nivelul mai multor produse §i servicii: Pr = £?.300 7.Ccl i=1 30 ° ^ . Rata profitului în economia de piaŃă: R' = —100 — = 33.

ti.1850). d) Coeficientul de eficienŃă economică a investiŃiilor se determină după formula: Ph 1500 Ce = — =--------= 0. dar §i în cea socială din perspectiva interacŃiunilor dintre economic §i social. pag. Q = capacitatea de producŃie anuală. 1993. Solow). continuând cu cea marxistă. keynesiană §i post . premiul A. s-a parcurs un drum care marchează §i evoluŃia concepŃiei în acest domeniu. Angelica Băcescu. I = volumul investiŃiilor.0277*2.77% (19) / 54000 e) Cheltuieli echivalente măsoară eforturile totale ocazionate de edificarea unui obiectiv de investiŃii. 41 .keynesiană au existat constante preocupări pentru elucidarea problemelor cresterii economice.(d Ih 1. neoclasică.4000 = .1 = situaŃia de dinainte §i după b) Valoarea medie a imobilizărilor: d M=Y -h+\)x . Se cunoaste sub forma de cheltuieli recalculate.Începând cu teoria economică clasică (1750 . 200 . în literatura economică teoretică §i aplicativă.unde: u = investiŃia specifi că. Ih = capitalul de cheltuit în perioada h.4000 unde: (17) d = durata de execuŃie a lucrărilor. Macroeconomie. 17 Marius Băcescu. 0. a cresterii economice.4000 . Pentru lucrările deosebite în domeniul teoriei echilibrului general. Editura ALL. RelaŃiade calcul: K = I + chTn (19') unde: K = cheltuieli echivalente.1992. Tn = termenul normat de recuperare a investiŃiilor Cre§terea economică17 este una dintre temele cele mai frecvent abordate de-a lungul timpului. I = volumul investiŃiei. I = volumul investiŃiilor. cre§tere economică modernă (Simion Kuznetz).6. "schimbări tehnologice" (Robert M. c) Termenul de recuperare a investiŃiilor se calculează după formula: T = I = 54000 Ph 1500 unde: Ph = profitul annual. Nobel a fost acorbat la 10 economis. Ch = cheltuieli de producŃie anuală. în perioada 1969 .4000 + 1. h = perioada. De la conceptul de "bogăŃia a naŃiunilor" (Adam Smith) sau de teorie a dezvoltării economiei (Joseph Schumpeter) până la cele mai recente teorii cum sunt "condiŃiile programului economic" (Colin Clark).

resursele epuizabile folosite să nu depa§easca capacitatea omului de a le înlocui. 110 ProtecŃia mediului ca obiect de studiu al societăŃii grupează toate acŃiunile §i activităŃile economice §i sociale care au drept scop prevenirea §i combaterea poluării precum s. 12.resursele regenerabile utilizate să nu depa§easca capacitatea mediului natural de reproducere. ProtecŃia mediului110. ale organizaŃiilor internaŃionale a guvernelor. determină o abordare identică a crizelor natural-umane cu care se confruntă viaŃa contemporană. poluant = orice substanŃă solidă. b) gestiunea de§eurilor. c. (vezi tabelul 1) Cauzele degradării terenurilor: c) extinderea acidificării solurilor. Degradarea mediului poate avea cauze: naturale.reprezintă dreptul de a asigura generaŃiilor prezente §i viitoare cele necesare unei vieŃi sănătoase. modifică echilibrul. punând în pericol însă viitorul omenirii.euri = resturi din procesul biologic §i economic.sociale.2. c) controlul aerului. economice.i alte degradări ale mediului: deteriorarea mediului = alterarea caracteristicilor fizice s. modelele de protecŃie §i comportamentele de consum le prezintă pentru mediul natural §i sănătatea umană.1. ProtecŃia mediului . d) îmbunătăŃirea calităŃii solului (fizice §i calitative). radioactivă. etc. Cauzele degradării fondului funciar Terenurile agricole ale României sunt de calitate mijlocie spre slabă.CAPITOLUL 12..1. expresie a dreptului oamenilor de a decide în legătură cu folosirea resurselor de care dispun. gazoasă. Principiul suveranităŃii populaŃiei. 12. conservarea mediului. ci §i de ordin cultural. apărarea mediului. militare sau generate de insuficienŃa progresului §tiintei.1. administrative. Principiul responsabilităŃii reciproce a color care deŃin resurse ecologice de a le administra în interesul generaŃiilor viitoare.consideraŃii generale În prezent. Principiul egalităŃii qanselor generaŃiilor viitoare: . des. b. problematică ale contemporaneităŃii §i una de prim ordin pentru conducerea societăŃii.i chimice a mediului. tendinŃa de globalizare a tuturor elementelor economico . ProtecŃia mediului natural-cerinŃă a cre§terii economice Cre§terea economică în contextul dezvoltării durabile nu poate fi continuă fără a Ńine seama de riscurile pe care intensificarea activităŃilor economice. eliminarea zgomotului. d. Criza natural-umană i§i desfa§oara acŃiunea la scară globală. deci §i acŃiunea oamenilor pentru realizarea unei noi alternative a dezvoltării economice trebuie transpusă la scară mondială. Specialist au căzut de acord în privinŃa respectării unor principii ce constituie pionii înaintării omenirii într-un viitor mai bun: a. lichidă. Principiul politicii egalităŃii economico-sociale: .1. d) lipsa ingra§amintelor chimice §i organice. PREVIZIUNEA PROTECłIEI MEDIULUI 12. 201 . ProtecŃia mediului poate fi structurată în domenii distincte: a) protecŃia apei. ameliorarea mediului sunt preocupări ce se extind continuu în rândul maselor largi.

4 45.8 25. putem prevedea că suprafaŃa pădurilor dacă se menŃine tendinŃa de defri§are la actualul ritm.5 E da fic = to talitate a o rg anism elo r care trăiesc în so l. Calitatea terenurilor agricole în România în 1999.in o a se 1861 7 0 . 4 5 usever 2 1 .1 0.i fâneŃe miiha % miiha % 9358 100.00 5.uni s. Tabel1 Total agricol miiha % 14731 100.03 7.15 grad de acoperire 0. fiind total inutilizabile pentru agricultură. în principal.6 ra s.5 27.8 24. pa g . Prin extrapolare.0 355 3353 2364 1728 1558 3.i livezi miiha % 538 100. agricultura cea mai fărâmiŃată din Europa. în anul 2020.4 0.580 0. dar având §i un rol de prim ordin în formarea climei §i a regimului apelor.6 1 2 . Lucrări de îmbunătăŃire funciare necesare §i efectuate pană în 1999 (tabel 2) Felul lucrărilor Lucrări de indiguire Lucrări de desecare Amenajări pentru irigaŃii Lucrări de combatere a eroziunii solului necesare 2.1 C la se d e de fo lie re m ediu sever 1 1 .744 0.9 Clase de prestabilitate SuprafaŃa totală din care Clase de prestabilitate I II III IV V O problemă importantă este starea de degradare a unor spaŃii montane §i submontane destinate paji§tilor.9 24. 12.e) extinderea §i intensificarea proceselor de eroziune a solului 43% din suprafaŃa agricolă în pantă: f) g) h) i) e) lipsa sistemului de ma§ini (utilaje).219 Calculat din Anuarul statistic al României 2000 Lucrările au în vedere.7 28.0 1 83 122 128 204 0.8 37.6 54 220 597 1758 2206 1. pădurile vor reprezenta 1/7 din suprafaŃa uscatului.6 0.15 3.8 8.4 22. reprezentând o suprafaŃă de 0.0 410 3656 3083 3614 3968 2.0 4836 100. leg ată de anu m ite con diŃ ii sp ecifice d e viaŃ ă 202 .60 2.3 18.3 36.90 2.0 Mod de folosinŃă Arabil Pas. Starea calitativă a fondului forestier în 1999 Tabel3 S u p r a f a Ń a p ă d u rilo ri i h a m n ea fec ta te T o tal Ń ară 6226 6 5 .1 4.4 0.6 12.2 15.4 F o io a se 4365 6 3 .773 0.5 2 2 .9 uscat 0.5 16.3.6-1 milioane hectare. Fondul forestier §i protecŃia lui Pădurile joacă un rol important în dezvoltarea durabilă a economiei. în cei aproape 50 de ani în 1999 suprafaŃa de păduri ocupate 1/6.1.5 0.6 Vii s. SuprafaŃa ocupată de păduri a cunoscut o evoluŃie negativă: în 1950 pădurile ocupau 1/3 din suprafaŃa uscatului.9 A n u a ru l statistic al R o m ân ie i 2 0 0 0 . în conservarea mediului natural.8 35.32 2. neaplicarea irigaŃilor: sistarea organizării teritoriului §i neintroducerea asolamentelor raŃionale. reglaea factorului apă §i a celui edafic 111 având la efect ridicarea capacităŃii producŃiei §i ecologizarea cadrului natural.08 efectuate 1. erodate în prezent până la roca mamă. Ele constituie nu numai o sursă de materii prime.8 20.7 2 0 .

4. cenu§S §i zgură de termocentrală. 2001. consumul de apă va înregistra o cre§tere de 6-7% anual.1. în gospodăriile individuale. poluare cu produ§i chimici. Siret. tulburări nevrotice. pătrunderea mecanizării §i chimizării în agricultură. Ca urmare a poluării sistematice.12. calitatea apei este direct proporŃională cu volumul fluxului de apă §i cu capacitatea de autoapărare a apei §i invers proporŃională cu cantitatea de poluare.5. m) pe termen mediu se consideră că 50% din reŃeaua principală §i 75% din reŃeaua secundară trebuie înlocuită. apa cere o gospodărire judicioasă care nu se mai poate asigura decât prin măsuri naŃionale la scară naŃională §i internaŃională. În general. nivelul consumului va ajunge la 500600 litri-zi locuitori. înaintarea civilizaŃiei au determinat §i determină o considerabilă sporire a cerinŃelor de apă dulce §i curată. etc.calitatea apei. prognoză ce arată că în perioada 1998-2010 vor fi efectuate lucrări: j) amenajarea a circa 3-4 milioane hectare pentru irigaŃie. Milioane de tone de steril minier. fabricile de ciment. Poluarea atmosferei Poluatori industriali reprezintă ponderea absolută în degradarea §i poluarea mediului natural113. în general. compu§i. hipertensiune arteriala. întreprinderile siderurgice §i metalurgice §i metalurgia neferoasă. Din acestea 60 nu dispun de nici o amenajare pentru protecŃia mediului. 12. sănătatea populaŃiei este pusă în pericol. a populaŃiei.Vfa. etc. petroliere. Valoarea acestui proiect se ridica la circa 327 milioane $112. Reglementări legislative privind protecŃia mediului Factorii naturali ai mediului supusj protecŃiei sunt aerul. Kap capacitatea de autopurificare a cursului de apă studiat. dezvoltarea industriei. Vfa . Dunăre. bineînŃeles. seama de felul poluantului. rezervaŃiile §i monumentele naturii. Buletin informativ al MAAP pentru anul 2000.Kap) (1) (2) unde: CA . termocentralele. ameŃeli. 203 . cre§terea gradului de urbanizare în lume §i. nămoluri reziduale §i de§euri metalice sunt depozitate anual. Cri§ul Repede. vor fi înlocuite conductele uzate. Potrivit unor studii elaborate de MAAP.2. sănătatea oamenilor este serios afectată de: cefalee. extinderea irigaŃiilor. Un studiu epidemologic efectuat în anul 2000 de Inspectoratele de sănătate Publică a evidenŃiat faptul că în zonele în care se înregistrează o poluare sistematică. 12. solul §i subsolul.volumul fluxului de apă §i rata desfS§urSrii lui. Bun naŃional de însemnătate vitala. În Ńara noastră există numeroase zone „critice" în care poluarea a scăpat de sub control. de§euri chimice. l) pierderi în transport. GA gradul de purificare.1. Mure§. Cu alte cuvine: ' Ca = f(P. Din clasificarea surselor de poluare reiese că cele mai importante sunt: întreprinderile chimice. apele. Apa §i problemele protecŃiei ei Cre§terea economică. P poluant. 112 113 Buletin informativ al MAAP. Poluarea accidentală în 2000 pe rândurile: BistriŃa. În România au fost identificate nu mai puŃin de 140 de tipuri de de§euri periculoase. k) consumul populaŃiei. transporturile auto (prin gaze de e§apament). Ńinând. pădurile §i orice altă vegetaŃie terestră §i acvatică. Olt. în aproximativ 846 depozite.

asigurând refacerea §i dezvoltarea resurselor naturale regenerabile. p. cu ajutorul cărora se calculează starea generală a teritoriului: 114 115 Bujor Mănescu . Indicatori generali. 12. Monitoringul ca sistem informaŃional semnalează. organizaŃiile neguvernamentale. r) să ia măsuri pentru prevenirea sau limitarea efectelor dăunătoare fenomenelor naturale asupra mediului. a. Programul operativ este destinat verificării desfa§urarii proceselor tehnologice §i modul cum personalul în activitate indepline§te măsurile de securitate §i protecŃie a muncii. C. agenŃii economici. I. Monitoringul are labazătrei programe: obi§nuit (zilnic). Săcăreanu .Monitoringul stării §i calităŃii mediului. t) să promoveze larg acŃiunile de cooperare internaŃională tehnică. organele statului. 2000. Monitoringul instrument al cuantificării calităŃii mediului Monitoringul114 este o noŃiune relativ recentăîn protecŃia mediului §i presupune: observaŃii. s) să reŃină. control §i interpretarea rezultatelor obŃinute în domeniul impurificării ecosistemelor. 1997. avertizează. sistemul de indicatori cuprinde următoarele subsisteme115. o) să asigure îmbinarea organică a cerinŃelor de eficienŃă economică a teritoriului §i a localităŃilor urbane §i rurale în acord cu măsurile de protecŃie a mediului ambiant. actul normativ reŃine expres: principiul precauŃie în luarea deciziei.1. populaŃia sunt obligate în principal: n) să folosească raŃional resursele naturale prin valorificarea superioara. implicit.3. Bucures. Wagner. în vederea protecŃiei mediului. p) să recupereze §i să valorifice substanŃele utilizabile conŃinute în de§eurile ori reziduurile provenite din activităŃi economico-sociale.2. si permite previziunea stării calităŃii mediului înconjurător si a componentelor sale. Tribuna Economică. c. Programul special cuprinde măsuri §i acŃiuni când informaŃia de control este insuficientă sau în caz de avarii. economică §i §tiintifica în domeniul protecŃiei mediului.ti. Ca parte a sistemului informaŃional economic. cu cerinŃele de menŃinere §i îmbunătăŃire a calităŃii mediului înconjurător. Editura Economică. Sistemul informaŃional al previziunii protecŃiei mediului 12. a. principiul poluatorului plate§te. principiul prevenirii riscurilor ecologice §i a producerii daunelor. Programul obi§nuit se realizează prin constatări asupra surselor de poluare sau de deteriorate a mediului în procesele tehnologice §i pune la dispoziŃie o vastă informaŃie zilnică asupra activităŃilor: b. precum §i de protecŃie a mediului ambiant local. determinări.3. operativ §i unul specific. pentru perfecŃionarea sistemului de indicatori §i a metodelor specifice de investigaŃie.De asemenea sunt supuse protecŃiei a§ezarile omene§ti §i ceilalŃi factori creaŃi prin activităŃi umane. nr. societăŃile.3.Statistică macroeconomică. LegislaŃia în vigoare (Legea 137/1995) precizează că. q) să adopte tehnologii de protecŃie care nu duc la poluarea mediului. Capanu. verifică eficacitatea măsurilor prevăzute. 7. 12. Legea 137/1995 din categoria principilor. P. 118-120. principiul conservării biodiversităŃii §i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. Indicatorii mediului înconjurător Printre componentele strategiei pentru o dezvoltare durabilă se regăsesc §i eforturile pentru asigurarea protecŃiei mediului înconjurător §i. sa neutralizeze §i să se depoziteze reziduurile nerecuperabile în condiŃiile stabilite prin norme legale de protecŃie. 204 .

u) PreŃul prevenirii sau înlăturării poluării. . aer.1. 205 . este o legătură între producŃie §i consum. fondul productiv este puternic poluant În planificarea investiŃiilor se simte nevoia de un instrument de cuantificare economică a poluării tuturor factorilor de mediu (apă. C. Leontief. sol.resursele minerale. p. . v) Să se Ńină seama că prevenirea poluării. fondul de vânătoare.4.flora. care dau posibilitatea ca. tehnologii) generatoare de substanŃe poluante: .output. sol. imput .4. prin comparaŃie cu normele de calitate ale factorilor de mediu.volumul substanŃelor evacuate în aer. respectiv a cheltuielilor de înlăturare sau de reducere a ei. .masa atmosferică. tehnologiile industriale sunt uzate fizic §i moral ca urmare a crizei economice prelungite. . parcurile naturale §i monumentele naturii.suprafaŃa teritoriului. §i deci. costuri totale În România.3 din august 1970.. Indicatori privind măsurile de protecŃie a mediului care permit caracterizarea: .numărul de autoturisme (1000 locuitori). .concentraŃia efectivă a substanŃelor nocive. a degradărilor. c. Environmental Repevenssions and the Economic Structure. d. f. regim de precipitaŃii. Rewiev of Economics ans Statistics. nivelul poluării se situează sub cel al Ńărilor occidentale din cauza unei industrializări nedezvoltate intensiv.nivelul mediu de educaŃie într-o regiune. . .numărul de kilometri de drumuri asfaltate pentru o regiune de dimensiuni date etc. . .condiŃiile naturale de climă (temperatura. Previziunea costurilor privind combaterea degradării mediului 12.AlŃi indicatori care sunt folosiŃi analiza calităŃii vieŃii: în PNB/Locuitor.cantitatea de radiaŃie. . custuri externe. . să fie caracterizat nivelul calitativ al acestora: .numărul de paturi de spital la 1000 de locuitori.resursele de apă. .terenuri agricole erodate §i ocupate cu de§euri industriale solide §i solide menajere. Astfel. W. fauna.rezervaŃiile. . regim eolian) b. În acela§i timp. implicaŃii asupra determinării eficienŃei economice a tehnicii noi. notăm cu: 116 W. întreprinderi. Leantief116 a demonstrat pe baza unor modele în care poluarea. se considerau parte din costul total al producŃiei care le provoacă. Costurile interne. La rândul său S.suprafaŃa locuibilă pe o persoană. . apă. costă mai puŃin decât remedierea poluării sau degradării: w) Luarea în considerare a costului total. . Indicatorii calităŃii mediului înconjurător. Kolm introduce noŃiunea de funcŃie a mediului117.suprafaŃa zonelor §i numărul populaŃiei în zonele afectate de poluarea aerului §i apei. Indicatorii volumului §i utilizării resurselor naturale ale mediului înconjurător care cuprinde: . 12. .dotarea unităŃilor economice cu instalaŃii de reŃinere §i neutralizare a substanŃelor poluante. Indicatorii surselor §i volumului poluării. biodiversitate). care caracterizează activităŃile economice §i sociale (ramuri. nr. 262-272.calitatea apelor pe categorii de calitate după gradul de puritate §i de poluare. a degradării sau dezechilibrele.volumul investiŃiilor pentru protecŃia mediului. e.

va acŃiona întotdeauna în sensul maximizării beneficiilor obŃinute de la un capital investit (K). 2. apare o fracŃiune Φ.P. z) ca soluŃie optimă acea în care reziduurile poluante pot fi valorificate în condiŃii economice avantajoase. Christophe Kolm. Ipoteza modelului x) întreprinderea industrială este producătoare de de§euri pe care legea le cere eliminate. Problema care se pune este de a stabili mărimea lui Φ astfel încât să se îndeplinească două condiŃii: .investiŃia să fie rentabilă din punct de vedere economic: . Macro . pentru ca unitatea productivă să i§i proceseze întreaga cantitate de poluanŃi generată §i deci să nu deverse nimic spre exterior.investiŃia să nu contravină normelor de protecŃie a mediului. subramurilor §i producŃiei care degradează mediul. Bălaiu. Prin urmare: E = E(Y.M.4. a) dacă întreprinderea proiectată generează rezidii poluante.1. y) investiŃia va fi făcută dacă ea va aduce o rată cerută cu rentabilităŃi mai mari de un prag minim. 1971.S. Varianta unei instalaŃii total nepoluantă Dacă o unitate de capital.2. El va a§tepta de pe ultima investiŃie un beneficiu: M = K•Vm M = beneficiu K = capital Vm . atunci odată cu liniile productive va trebui construită §i o instalaŃie de depoluare. produce o cantitate q poluanŃi §i dacă o unitate de capital investită în instalaŃia de depoluare elimină o cantitate h de poluanŃi. L. E = indicele de calitate a mediului. investită în secŃiile productive. aa) din punctul de vedere al unui om de afaceri care. (Φ<1).B) (1) iar derivatele parŃiale de ordinul întâi ale acestei funcŃii sunt EY < 0 §i EB >0. E . atunci. conservă sau ameliorează mediul).rata minimă a rentabilităŃii (îl interesează din punct de vedere economic).produsul (produsul naŃional). B .bugetul producŃiei mediului (mărimi din Y cheltuieli pentru protecŃia mediului). 206 . chiar dacă este convins de necesitatea protecŃiei mediului. Un model matematic pentru analiza deciziei de investiŃie într-o unitate industrială poluantă118 1. Cu alte cuvinte. din capitalul investit va realiza produs vandabil (§i implicit va aduce beneficii). Această ecuaŃie (1) nu cuprinde progresul tehnic introdus în producŃie (P) §i dinamismul structurii producŃiei (S). 12. p. De acea se impune în mod logic folosirea unei alte ecuaŃii (2) în care indicele de calitate a mediului trebuie să cuprindă: E = E(Y. restul capitalului fiind destinat creării instalaŃiei de depoluare.economi de l'environment inRevne d'leconomic politique. astfel încât instalaŃia de depoluare să devină producătoare de beneficii în loc de costuri suplimentare. Model matematic privind investiŃiile într-o unitate industrială poluată. 595-596.Y .B) (2) În care: EP > 0 §i ES > 0 înseamnă că indicele calităŃii mediului spore§te pe măsură ce structura producŃiei se modifică în detrimentul ramurilor. ar trebui îndeplinită condiŃia: K-Q>oq = K-<l-Q>o)-h (3) 117 118 Srge. Editor Academia de Studii Economice Bucure§ti. ConstrucŃia modelului 2.este o funcŃie descrescătoare în raport cuy (pentru că poluarea create odată cu producŃia) §i o funcŃie descrescătoare în raport cu B (întrucât cheltuielile de protecŃie apără.

3.. .2. În acest caz investiŃia direct proporŃională va putea reprezenta o fracŃiune mai mare. prag pe care îl vom nota cu E0.Fiind fracŃiunea minimă de capital care trebuie investită în activitatea productivă. condiŃia (5) nu poate fi respectată. CondiŃia de eficienŃă acum este: poate mai u§or de obŃinut. Valoarealui φ0 rezultă imediat: 1 0=h= . V1 < V0 pentru a se atinge rata rentabilităŃii minime acceptabil a capitalului investit Vm. întreprinderea va deversa în medie o cantitate de poluanŃi mai mare decât E0: )-((£>2-®l) (10) 207 . pentru orice Φ < Φ0 avem: K-(£>oq <K-(l-(£>0)-h Ceea ce ar însemna o capacitate de depoluare supradimensi onată. eficienŃa investiŃiei va fi asigurată dacă: K-® 0 -V 0 =K-Vm (5) Aceasta presupune o rată minimă de rentabilitate a investiŃiei în activităŃi productive. Varianta instalaŃiei poluante în limite tolerabile LegislaŃia admite un program maxim de emisii poluante.033 = 50. iar cantitatea de poluanŃi eliminaŃi de instalaŃia de depoluare scade cuΦh. 1 = . în măsura în care q tinde către zero sau h tinde către infinit. deoarece: 4 Vm <V m Ceea ce conduce la: — =Φ 0 -------- (9) Cu alte cuvinte. În condiŃiile de mai sus. trebuie să respecte condiŃia: K-d>r(q + h) = E0 (7) deoarece prin cre§terea investiŃiei productive cu o fracŃiune Φ. Varianta unei poluări puŃin peste limita legală tolerabilă În cazul în care fracŃiunea din banii investiŃi în instalaŃia de depoluare este mai mică decât (1 . ExperienŃa ne arată că. 2. O rată care va trebui să fie cu atât mai mare cu cât φ0 este mai mic. 1=Φ0+Φ1 (6') unde: Φ1 .033 (4) (q + h) (l + q/h). 1 + 100 50 Această valoare va fi cu atât mai mare cu cât q este mai mic §i cu cât h este mai mare. în marea majoritate a cazurilor. Cele două ipoteze fiind pentru moment departe de realitatea tehnologică trebuie să admitem pentru 0Φ0 < 0 valoare considerabil mai mică decât unitatea. Într-adevăr. cantitatea de substanŃe poluante create cu Φq. este nevoie de o rată mai mică a rentabilităŃii investiŃiei direct productive.suplimentul de fracŃiune dedicat investiŃiei direct productive.Φ1).033= 100 + 5. 2.

Cu alte cuvinte investitorul nu va fi interesat să construiască instalaŃia de depoluare.penalizări ΔE . În schimb valoarea lui Φ2 se va modifica odată cu luarea în consideraŃie a lui ε. atunci optimul economic se atinge pentru Φ1 = 1. ceea ce mare§te dramatic poluarea. ceea ce sugerează o reducere a lui Φ2 -^ Φ0. costurile influenŃând doar opŃiunea investitorului pentru una din aceste variante.te limita admisă a fi emisă în mediu: Φ2 .fracŃiunea de capital investită acum în activitatea direct productivă.3. în aceste condiŃii.4. Implicarea costurilor de exploatare a instalaŃiei de depoluare Analiza de mai sus nu a luat în considerare faptul că instalaŃia de depoluare funcŃionează de regulă cu o sumă de costuri.unde: p . care au fost stabilite pe criterii strict tehnologice.-e v (15) unde: εe . deci beneficiul maxim se va obŃine în cazul unei tehnologii curate. în sensul că instalaŃia de depoluare aduce beneficii §i nu cheltuieli.F 2 -(O 2 -O 1 )-P=maxim (12) EcuaŃia (12) impune o precizare. ecuaŃia de economicitate (5) se transformă în: FO-(1-<!>)• e = F/M (13) care. Fie ε costurile implicate de funcŃionarea unei instalaŃii de depoluare corespunzătoare unei unităŃi de capital. optimul economic coincide cu cel ecologic. De asemenea ea oferă o posibilitate de mărire a beneficiilor la un Φ dat prin neexploatarea instalaŃiei de depoluare. Φ2 > Φ1 Pentru poluarea suplimentară. 208 . ecuaŃia (12) devine: A:-F 2 -(O 2 -O 1 )-i J -(l-O 2 )-e = maxim (12') CondiŃia pusă de (12') sugerează pentru Φ2 valori mai apropiate de unitate decât (12). condiŃia de economicitate să nu poată fi îndeplinită §i atunci investitorul i§i va îndrepta capitalul spre o altă sursă industrială. Este de altfel cea ce se întâmplă frecvent în condiŃiile unor legi tolerante sau a unui control necorespunzător din partea agenŃilor de mediu. atunci termenul (l-O 2)-£r din (12'). termen care acum este negativ (ceea ce este foarte bine deoarece. cu alte cuvinte o poluare mai avansată a mediului. pe măsurăce O2^l Desigur că există §i în acest caz posibilitatea ca. CondiŃia de economicitate a întreprinderii va fi determinată de ecuaŃia: V2=ΦVm (5") §i V2 —» Vm. prin rearanjarea termenilor ne dă: V =[Vm + b-*)] (1 4 ) Pragurile pentru Φ0 §i Φ1.cheltuieli de exploatare: εv .venituri aduse de valorificarea substanŃelor recuperate (εe > εv) Dacă ne situăm aici. În acest caz. Există însă §i cazuri când lucrurile stau invers.cantitatea de poluanŃi care depas. efectul economic rezultat (εr) al instalaŃiei de depoluare va fi: er=e. Dacă P este nut sau foarte mic. întreprinderea va plăti penalizări: P = f(ΔE) (11) Iar valoarea lui Φ2 va fi aleasă astfel încât: i:. nu depind de valoarea lui ε. 12. la Φ 2. cu semnul „-" din faŃă devine „+") trebuie sa fie mai mare.es.

obiectivul principal (în cazul de faŃa protecŃia mediului înconjurător. Resurse: {Mj}. capacitatea de depoluare a instalaŃiilor specializate atasate întreprinderii. Model de analiză §i de previziune a protecŃiei mediului 12.5.cheltuieli de exploatare a staŃiei de poluare care are o valoare de o unitate capital.i = . 209 .000 hectare. s .te limita legală. Simbolurile utilizate în model: E .i Anuarul Statistic al României 2000.1m.ProtecŃia mediului prin evitarea poluării cu petrol (O2) 60. 3. 2. p . .costurile implicite de funcŃionarea unei instalaŃii de poluare corespunzătoare unei unităŃi de capital.m: Cre§terea producŃiei prin evitarea daunelor provocate în industria cărbunelui (O1) 21500 hectare.4.1n resurse totale mijloace financiare pentru investiŃii 2075005 milioane lei.5. costurile acestei instalaŃii precum si noi norme legale privitoare la cantităŃile de deseuri cepotfi deversate în mediu si la penalizările plătite pentru depdsirea respectivelor norme. Se calculează notele de pertinenŃă pentru fiecare direcŃie de dezvoltare: În practică s-a demonstrat că prin experimentul Delphi se pot determina cu suficientă precizie coeficientul de importanŃă. R IJ astfel încât 5. Se notează cu O. 12. Metoda arborelui de pertinenŃă Se evaluează rezultatele optime a analizei. h .4.penalizările plătite de firmă pentru depa§irea normelor admise de poluare. m - 4.cantitatea de poluanŃi produsă de o unitate de capital investită în activitatea direct productivă. redareaîn circuitul agricol a suprafeŃei de 81500 hectare). E0 . a calculelor: 1. Calculul matricial:119 119 Datele calculate pe baza informaŃiilor de la Ministerul Industriei s.cantitatea de poluanŃi emisă în mediu.cantitatea de poluanŃi dezactivată prin investiŃia unei unităŃi de capital în instalaŃia de depoluare.beneficiul a§teptat de la investiŃia făcută. i se ata§eaza coeficienŃi de importanŃă. k .capital investit într-o întreprindere nouă.1. ΔE . εe . Fiecare obiectiv Oi. astfel încât ^C. = 1 . q . Succesiunea operaŃiunilor.es. i se ata§eaza coeficientul de importanta Q. m . Obiectivele secundare {O.cantitatea de poluanŃi acceptată prin lege a fi emisă în mediu.\i=\. Între factorii care determină decizia investitorului se evidenŃiază cantitatea de deseuri produse.j = . i=1 corespunzător fiecărei resurse m\.cantitatea de poluanŃi emisă în mediu care depas.Concluzii la modelul analizat: Modelul propus reuseste să exprime cantitativ măsura în care un investitor este dispus să investească într-o ramură economică poluantă astfel încât să respecte normele de protecŃie a mediului prevăzute de legislaŃia în vigoare si să obŃină totodată un beneficiu rezonabil.

737.0 0 1 I< 1 1 Rezultă că sarcinile principale în atenŃia factorilor de decizie privind protecŃia mediului înconjurător sunt: retehnologizarea instalaŃiilor de extracŃie si a celor de prelucrare. R1-0.889.0 0 Mn 0 . Analiză statistică a fenomenuluipoluării în România Pentru a răspunde care este starea actuală §i în perspectivă a mediului economic §i naturaluman. prezentăm starea poluării în perioada 19961999 în România (vezi tabelul 4).poluarea cu petrol 3. precum si reactivarea fondului funciar eliberat de industria minieră.poluarea cu steril minier (02) 60000 ha .885. M23 . C .Vor fi reformulate politicile globale pentru a preîntâmpina dezastrele ecologice? . lei.010. Arborele de pertinenŃă i se ata§eaza tabelul matricial pentru stabilirea notelor de pertinenŃă. O .0 9 8 M12 M13 M21 0 . lei.folosirea dispersanŃilor chimici 0. Cheltuieli pentru reducerea poluării în industria carboniferă R1-229238 mild.12.0 1 0 .36.1 1 1 0 . M13 .4 6 2 M22 0 .3 2 M23 0 .1 1 8 0 . M12 .suspendarea evaluării sterilului §i a apelor poluate pe terenurile agricole 0. Mn .118.52 0 .2. 5. 2 .0 1 3 0 . incidenŃa acestora asupra protecŃiei mediului? . M21 .reactivarea forestieră §i agricolă a suprafeŃelor eliberate de industria carboniferă 0.3 6 0 .protecŃia mediului înconj urător 81500 ha. R2 . Cheltuieli curente §i investiŃii pentru evitarea poluării cu petrol §i reziduuri R 2 -1845767 mild.1 2 0 .4. 210 .tehnologizarea instalaŃiilor de extracŃie §i prelucrarea petrolului 0.0. 4.263.8 8 9 1 .8 8 5 0 .1.52 N o t e d e p e rt i n e n Ń ă C oe ficien tu l d e im p o rta n Ń ă 0 .utilizarea capacităŃilor de asimilare până la limitele ciclului de ecosistem 0.(01) 21500 ha . 12. trebuie sa subliniem câteva probleme: . CoeficienŃi de importanŃă 1 . M22 .Cum vor evolua principalii poluanŃi §i poluatori. Obiective 01 0.111.Care va fi tendinŃa dezvoltării economice în orizontul mediu §i îndepărtat? .0.1 0 6 T o tal 0 . 2.52.5.0.Vor fi în stare guvernele.folosirea unor metode de extracŃie a ŃiŃeiului nepoluante §i lucrări de etansjetate a conductelor de transport 0. societăŃile umane sa investească fonduri suficiente pentru prevenirea §i combaterea poluării? Pentru a răspunde doar tangent acestor întrebări.

... Metode de previzionare a fluctuaŃiilor ciclice......................................... Metoda interpolării..................27 2.......................................2............................ caracteristici....... Metoda arborelui de pertinenŃă. Elaborarea programelor........5...47 3........ planurilor economico-sociale.2..... Metoda analizei §i sintezei..............................4..........................................1............................................................................... Metoda extrapolării............. Metoda evenimentelor precursoare.................... Ajustarea datelor pe baza funcŃiilor liniare................................1..33 3.13 1...................3....................................38 3..............................2.20 2....2...............1 FuncŃiile previziunii ............................... Alegerea §i estimarea unei curbe....................23 2.................................................................51 3........................................... Organizarea elaborării previziunilor......27 2...........7 1.......4....................47 3..................................4.......... Caracterizarea sistemului informaŃional al activităŃii previzionale....................... Delimitări conceptuale............56 3.2......19 2.........................1...... Principalii indicatori ai contabilităŃii sunt:.....49 3..........4........2................................................................19 2...1..................................58 211 . Indicatorii contabilităŃii naŃionale folosiŃi în sistemul informaŃional al previziunii.............. Previziunea...................................26 2..3.. TEHNICI §1 MODELE DE PREVIZIUNE......................1...............................................................3........................... Agregarea principalilor indicatori sintetici ai contabilităŃii naŃionale.................................... Metoda interpretării sistemice..............2........................................................................................................................9 1.............. Indicatori generali ai afacerilor.Cuprins CAPITOLUL 1.............................45 3...10 1...5.9 1.....5...........................1.. Prezentarea §i sistematizarea datelor..........................3........51 3..................53 Arbore de pertinenŃă în condiŃii de risc... SISTEMUL INFORMAłIONAL AL ACTIVITĂłII PREVIZIONALE....................................................................................................3................................................................. Categorii §i instrumente de previziune.. Metode structurale.......3....17 2............4......4...2.. Modele econometrice...............................................................8 1.................................. funcŃii.... Rolul diagnozeiîn activitatea previzională.............5 1...........................37 3.....................6................1.....................43 3...... OBIECTUL PREVIZIUNII.26 2. instrumental politicii economice...........17 2............... Metode fundamentale de previziune....................................... Metode de exprimare atrendului.............55 3.................................5.....3...........................2...........40 3...............................................3..........................6...............4.....................3....................... Metoda comparaŃiilor internaŃionale..4..................planificării..................................48 3........ Metoda graficelor în analiza fluctuaŃiilor ciclice............................................2................................ Calculul indicatorilor..................2....................................................33 3......................................................................................... Fluxul logic al elaborării previziunilor..........5................3.................33 3..........1.......................... IdentităŃi macroeconomie de bază ............................................. Analiza fazelor cuajutorul factorilor (elemente indicator)...................................................................4.....1.....2......................1.................1....................................................................54 3.................. Metoda normării....4...45 3.....................................................1....1....................1.........13 CAPITOLUL 2......................... Prelucrarea primară a datelor............................2........3.......5 1...................38 3..................3.............. METODE.......................50 3............... Metoda aproximaŃiilor succesive............3............2.... Extrapolarea fenomenologică..............4.. Metoda scenariilor...............................................................................35 3.............. Metode intuitive...................................1..................4............................................. componentă esenŃială a conducerii activităŃii economice..36 3....................................... Extrapolarea cu ajutorul curbei infa§uratoare.................relaŃii între indicatorii producŃie-venit §i cheltuieli.................1.....2............................................................................................ Trendul economic..................5...................................5............................................4...................................................................35 3................................ Programele macroeconomice.......28 CAPITOLUL 3........2........3... Metode de previziune pe elemente............17 2....33 3......................... Clasificarea sistemului de indicatori.............. Analiza fazelor ciclurilor afacerilor................................4.........2.............7....

2.....100 5.............................................1.........58 3......................7............. Modele previzionale bazate pe funcŃii de producŃie...................................................... Previziunea apei.............1.................................1..........................................2........................... Tipuri de progres tehnic...........74 3................................................66 3................3................................122 7....126 7............................... Previziunea producŃiei animale..............................................................................................2.....4...................4................119 7.............109 6............................................. BalanŃa forŃei de muncă.............................................95 4.....................................................................................................................................................58 3......................... Previzionarea producŃiei industriale debunuri de consum............... Sistemul cercetare §tiintifica-dezvoltare tehnologică................1...........PREVIZIUNE MICROECONOMICĂ....................................................77 CAPITOLUL 4 .................................. Prospectiva §omajului....................................Caracteristicile principale ale metodelor intuitive.............................................2..............8............................ Metoda modelării economico-matematice............................................ Sistemul informaŃional (indicatori statistici)................................................................................111 CAPITOLUL 7 ........ Previziunea forŃei de muncă §i piaŃa muncii.....1.... Locul resurselor umane în sistemul lucrărilor previzionale...........122 7.. Model de previzionare.....................................2......................123 7.90 4.....................................1....7...........3...........................................................93 4...................97 5.................... Metoda anchetelor iterative...........1.......127 212 ...4......58 3.................................................2..........................................................................................................1.. Cuantificarea eficienŃei progresului tehnic..........................1 Metoda balanŃelor ............95 4..............2.........................................................PREVIZIUNEA CERCETĂRII STIINTIFICE SI DEZVOLTĂRII TEHNOLOGICE.......................................... Previzionarea producŃiei industriale........1.........................................................8.................1.......... Metoda discuŃiilor în grup......................................... Metode de echilibrare (balanŃe previzionale)..'..........111 6.......7...............6......105 6.........................................8..........................85 4..........................................................................................8..........2..................1................................3.....92 4..........................................60 3. Previziunea resurselor forestiere...........6......................111 6..........102 5....2............................................8..............................3........ BalanŃa capacităŃilor de producŃie............................................1.. Previzionarea capacităŃilor de producŃie............119 7................2.............2....4.................................................86 4................................................................................66 3........................... Obiectivele previziunii microeconomice.......... Previziunea resurselor umane........ Modele de optimizare..............................................................7..........7....................... CuantificareaeficienŃei progresului tehnic.................4.88 4........ Previziunea resurselor geologice.....106 6..................64 3................................................1........................................... Previziunea producŃiei agricole vegetale....3.........................1......................2.........................3.......................................4............................... Programarea liniară stohastică..60 3........................................................................1...97 5...... Previzionarea productivităŃii muncii prin intermediul economiei relative de forŃă de muncă.................. Previziunea suprafeŃelor agricole........................................................................................ Politica întreprinderii §i planificarea..........................................91 4........................................4........instrument al previziunii...............................................1....... Resursele de apă §i activitatea economică................. Lucrări previzionale care se întocmesc în acest domeniu......102 CAPITOLUL 6 .. BalanŃele materiale.........59 3.......................................................................2... §tiinta§i dezvoltarea.................87 4..................................... Previziune privind resursele agricole.............................PREVIZIUNEA RESURSELOR NATURALE.................................................8.........1....................95 CAPITOLUL 5.................120 7......6........................98 5............5 Previzionarea resurselor materiale.......................76 3................................................ Modele de simulare..............124 7...4........................................................120 7..............................1......... BalanŃele valorice....101 5.... Previziunea necesarului de lucrători pentru producŃie §i servicii (balanŃa forŃei de muncă) ..1...................................................... Previzionarea necesarului de personal §i fondul de salarizare.......................... PREVIZIUNEA RESURSELOR UMANE...67 3..............3.........................................................................................................5........2.................................................................1........................................ Modele interramuri (BLR).................................105 6.........3.....................71 3................ Elaborarea prognozelor privind cercetarea-dezvoltarea.............3...............3.......... ...........1.

..........................148 CAPITOLUL 9.............................. Criteriile amplasării unităŃilor economice §i social-culturale...... Fluxul lucrărilor previzionale în domeniul relaŃiilor economice externe.1........................................................................................... PREVIZIUNEA TRANSPORTURILOR §1 TELECOMUNICAłIILOR.......1............................. Previziunea volumului transporturilor de mărfuri........ terii economice agregate....127 7...................................................141 8...1 Criteriul minimizării volumului transportului.. ConŃinutul activităŃii previzionale în domeniul relaŃiilor economice externe.4........1.1......2....................4...... Previzionarea fondului de salarii.....1...169 10..4...1....................2..1...........................................................184 11.................... Metode de prognozare a preŃurilor.........................1..................................................................153 9. Modele de previzionare teritoriale input-output...........................................................3.2...............2...3..............................................3..................152 9........ balanŃa legăturilor dintre produse în unităŃi naturale..154 9...................193 11.........................163 10.........................4. CorelaŃii fundamentale în previzionarea cres........... Analiza evoluŃiei preŃului cuajutorul "curbei Phillips"..........2..... Întocmirea planului la o întreprindere:...3.1 Capacitatea de transport (Calcularea ei)......................... Fundamentarea programelor de dezvoltare regionale.......4...........2 Indicatori tehnico-economici ai determinării capacităŃilor...................1................... Politici regionale de dezvoltare.cres.............................terea economică pe termen lung...................3...................... Problematica cre§terii economice.........181 11..139 8................ 139 8........157 9.......................187 11.............. Necesitatea prospectării conjuncturii economice internaŃionale......... Calculul evoluŃiei preŃurilor........3..............154 9....3..151 9........................2........172 10................2..........................................2.....4... Elaborarea previziunilor privind dezvoltarea relaŃiilor economice externe................1........1..193 11.....2.............3 Determinarea capacităŃii de transport la calea ferata..............189 13.......................3...................... Analiza operaŃiunilor economice externe.131 7.....1............7.......... Modele de cre§tere economică...............................140 8.......6.......................179 11..........165 10.........3......... Previzionarea costurilor.1.....................2 Starea actuală a economiei romane§ti.... Model matematic (programarea liniară) în previziunea transporturilor...................154 9............................................................................. Metode §i tehnici de previzionare în domeniul relaŃiilor economice externe.............3...155 9................................. 131 7........................1........................ baza de pornire pentru previzionarea preŃurilor..................2......183 11. Previzionarea preŃurilor......................3......................194 213 ................191 11..................................................................135 CAPITOLUL 8 ...................3.............................ACTIVITATEA PREVIZIONALĂ ÎN DOMENIUL RELAłIILOR ECONOMICE EXTERNE............2.......................3.......................167 10.................190 11...............3............................1......4...........151 9.........161 10..........................................PREVIZIONAREA REGIONALĂ (TERITORIALĂ)..............142 8......................5. Previzionarea necesarului de personal................................................... Cresterea economică în perioada tranziŃiei laeconomiade piaŃă...................3................................................185 11....180 11......................................3.... Previzionarea investiŃiilor .... Delimitări conceptuale asupra factorilor de dezvoltare teritoriale.................................................................................161 10.....................1....... Nevoiade strategii ale dezvoltării teritoriale ale României........8................................................4.......... CalculaŃia costurilor §i a serviciilor......................................... Elementele unei strategii de dezvoltare teritoriale:.................................. preŃurilor §i eficienŃa................. Prognozarea preŃurilor..........7......................................... Modelarea în previzionarea relaŃiilor economice externe..................175 CAPITOLUL 11-PREVIZIONAREA CRE§TERII ECONOMICE..................................................1 Indicatorul parcursului mărfurilor (PARM)..158 CAPITOLUL 10.........................167 10.................................1....... Modelul macroeconomic..1............................ Previziunea capacităŃilor de transport..........2........4..................143 8..........................179 11....................1................4 BalanŃa capacităŃilor de transport................... Ierarhizarea prin metoda raportului de distanŃă...............2..................................7.................... Teorema Cobweb........2.....163 10......... Extrapolarea în profil teritorial.....3.......................................... Metode §i tehnici de fundamentare a programelor teritoriale....................................................................................146 8.161 10.................. Indicatorii statistici ai seriilor teritoriale. Modelul lui John Maynard Keynes.6......................................2..........2 Indicatorii globali ai activităŃii de transport................1........168 10................3.........1.2..........................154 9...129 7......................186 11.

.........1...............3................. Un model matematic pentru analiza deciziei de investiŃie într-o unitate industrială poluantă...5.... Apasj problemele protecŃiei ei..................................................3.............208 12..................................... Implicarea costurilor de exploatare ainstalaŃiei de depoluare.......................204 12..................................... costuri totale....................................................................204 12.1...11.204 12.... PREVIZIUNEA PROTECłIEI MEDIULUI........................................... Monitoringul instrument al cuantificării calităŃii mediului.................... Previziunea costurilor privind combaterea degradării mediului.. Sistemul informaŃional al previziunii protecŃiei mediului.......4..................................................................................................203 12...........4. Costurile interne........196 CAPITOLUL 12..........................2............. Poluarea atmosferei........1.........................203 12.........consideraŃii generale.......................2..........................................4...5.4........206 12....................................2.........................................1................................201 12..........205 12. Fondul forestier §i protecŃia lui..........................................................................205 12........201 12....4....4..... Cauzele degradării fondului funciar................ Reglementări legislative privind protecŃia mediului...1............................... ProtecŃia mediului natural-cerinŃă a cre§terii economice..............................................2..5.......202 12..................201 12.....................3.........................................1.................. ProtecŃia mediului ...209 214 ..........1.... Model de analiză §i de previziune a protecŃiei mediului...............1........1.203 12. Aspecte privind eficienŃa economică (investiŃii).....3.............. custuri externe.............................3...... Indicatorii mediului înconjurător..........201 12................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful