You are on page 1of 16

CUMPĂNA SOARTEI

SOARTEI

E uşor să
E uşor să te
te baţi în piept
piept că-ţi iubeşti ţara ţara cînd
cînd
nimeni nu te
nimeni nu te opreşte s-o
s-o iubeşti. Dar s-o
Dar s-o iubeşti cînd
cînd
.5
.5 nu
nu ee voie,
voie, cînd
cînd iubirea
iubirea ee privită
privită drept
drept oo crimă,
crimă, cîndcînd
mii
mii dede ispite te pîndesc
ispite te pîndesc să să te
te abată, atunci
atunci areare un un preţ,
preţ,
atunci ţi ţi se cuvine recunoştiuţa.
recunoştinţa. Adică
Adică nu nu ...... Atunci
Atunci
îi
îi simţi mulţumirea.
mulţumirea. Atît. O O datorie firească n-are
datorie firească
nevoie
nevoie de de recunoştinţă,
recunoştinţă, ci ci numai
numai de suflet. Rău
de suflet. Rău este
este
10 cînd n-o
cînd n-o împlineşti, cînd cînd însă ţi-o faci,
faci, nu-ţi cîştigi
merite deosebite.
merite deosebite.
în
în realitate,
realitate, dragostea
dragostea de de ţară şi de de neam
neam nu nu ştii
s-o preţuieşti
s-o preţuieşti şişi nici s-o simţi
nici s-o simţi aievea
aievea decît sub pumnul
decît sub pumnul
străinului. Atunci
străinului. Atunci îţi umple tot sufletul,
umple tot sufletul, îţi înnobilează
15 toată firea, îţi
toată firea, sporeşte nădejdile
îţi sporeşte şi-ţi întăreşte
nădejdi le şi-ţi întăreşte încre­
încre-
derea.
derea. Fructul
Fructul oprit
oprit ee cel mai dulce.
cel mai Numaj cel
dulce. Numa} ce
cel ce
suferă pentru
suferă pentru ţara
ţara lui,
lui, cel ce trebuie
cel ce trebuie să să scrîşnească
scrîşnească
dinţii
dinţii şişi să-şi
să-şi înghită mînia, cel
înghită mînia, cel ce
ce sese revoltă
revoltă "cu "cu
pumnii strînşi în
pumnii strînşi în buzunare", numainumai în în inima
inima aceluia
:20
:20 îşi coboară rădăcinile adînci adevărata iubire. Suferinţa
îşi coboară rădăcinile adînci adevărata iubire. Suferinţa
singură zămisleşte pasiunile
singură zămisleşte pasiunile mari
mari....
..

55

www.dacoromanica.ro
în
în împrejurări grele, sub
împrejurări grele, sub ameninţări multe
multe simţi
într-adevăr nevoia să-ţi dovedeşti iubirea.
nevoia să-ţi iubirea . Cele mai
Cele mai
neînsemnate
neînsemnate lucru
lucru iau ochii tăi
iau în ochii tăi dornici proporţii
dornici proporţii
uriaşe. Alteori
uriaşe. ţi s-ar
Alteori ţi s-ar fi
fi părut
părut ridicole; acuma le
ridicole; acuma mîngîi
le mîngîi
5
5 cu evlavie.
cu evlavie .
Poate
Poate niciodată
niciodată n-a n-a clocotit
clocotit în
în inimi mai multă
inimi mai multă
ură ca
ură ca sub
sub ocupaţia germană .. Cazurile
ocupaţia germană Cazurile singuratece
singuratece
care ar
care ar arăta contrariul
contrariul n-au
n-au nici
nici oo însemnătate.
însemnătate. Sunt Sunt
urmările politicianismului,
urmările politicianismului, care care a a pus
pus totdeauna
totdeauna
10 ambiţiile personale
personale mai mai presus
presus de orice în
de orice în lume.
lume.
Mulţimea
Mulţimea cea cea mare
mare însă
însă s-a purificat în
s-a purificat flacările
în flacările
încercărilor
încercărilor ......
Eram
Eram închişi într-o într-o temniţă uriaşă, unde unde nu nu
pătrundea decît
pătrundea decît ceea
ceea cece îngăduiau
îngăduiau cotropitorii.
cotropitorii. Şi ei
Şi ei
15
15 numai otrava
numai otrava o o îngăduiau
îngăduiau săsă picure
picure în sufletele noastre,
în sufletele noastre,
zi cu
zi zi, ucigătoare
cu zi, ucigătoare de speranţe. Şi
de speranţe. tocmai în
Şi tocmai clipele
în clipele
cînd eram mai
cînd eram mai însetaţi
însetaţi de
de încredere
încredere şişi răbdare.
răbdare.
Ne
Ne luptam
luptam cu cu disperare
disperare împotriva primejdiei.
împotriva primejdiei.
Era vară acuma.
Era vară acuma . Seara
Seara nene adunam
adunam iarăşi,
iarăşi, oo mînă
mînă de de
20
20 scriitori, actori, pictori,
scriitori, actori, pictori, avocaţi,
avocaţi, medici,
medici, funcţionari . ..
funcţionari ...
"Fanaticii",
"Fanaticii", cum cum ne ziceau cei
ne ziceau ce pierduseră
cei ce nădejdea
pierduseră nădejdea
sau care
sau care nunu auau avut-o
avut-o niciodată. împreună ne ne rugam,
rugam,
ne
ne întăream
întăream şi şi făuream
făuream viitorul
viitorul cît
cît mai
mai trandafiriu
trandafiriu cu cu
putinţă. Ziarele
putinţă. Ziarele germane
germane şi şi ungureşti
ungureşti inundaseră
inundaseră Bucu-Bucu-
25
25 reştii . într-însele aflam uneori ştiri care ne
reştii. ne erau
erau dragi.
Le traduceam, le
Le traduceam, transcriam în
le transcriam în mai multe exemplare,
mai multe exemplare,
le
le împărţeam
împărţeam printre cei dornici
printre cei dornici caca şi
şi noi.
noi.
-
- Merge
Merge bine!bine! era
era lozinca
lozinca noastră.
noastră.
într-un ziar
într-un ziar nemţesc am am descoperit
descoperit într-o
într-o zizi un
30
30 rezumat
rezumat al al articolului
articolului reginei
reginei noastre
noastre despre
despre Bucureşti,
Bucureşti,
reprodus
reprodus dintr-o gazetă belgiană.
dintr-o gazetă belgiană. L-am
L-am învăţat
învăţat pe pe
dinafară .. Zile
Zile de-a rîndul
rîndul îl
îl recitam
recitam tuturor cu o o mîndrie
copi1ărească:
copi1ărească:

56

www.dacoromanica.ro
-
- Ai văzut articolul
Ai văzut articolul reginei?
reginei? ... .. O,
O, îţi
îţi stoarce
stoarce
lacrămi.
lacrămi ... .. Stai,
Stai, că parcă-I am
că parcă-I am la mine...... Are
la mine să te
Are să te
înduioşeze ....
înduioşeze ..
Apoi
Apoi într-o
într-o zzii m-am
m-am prezentat ccuu oo bombă: bombă: un
5
5 jurnal francez
jurnal francez.. Un actor tînăr
Un actor tînăr şi şi plin
plin de talent făcuse
de talent făcuse
cunoştinţă cu un soldat german, alsacian, de la cenzura
cunoştinţă cu un soldat german, alsacian, de la cenzura
ziarelor.
ziarelor. Şi alsacianul
alsacianul i-ai-a împrumutat
împrumutat pentru pentru cîteva
cîteva
ceasuri un
ceasuri un veritabil
veritabil Le T emps. De
Temps. De unun anan de zile aproape
de zile aproape
nu
nu mai văzusem gazetă
mai văzusem gazetă franceză
franceză.... . . Toate mîinile s-au
Toate mîinile s-au
10
10 întins spre mine.
întins spre mine . Riscam
Riscam însă însă săsă dormim
dormim seara seara cu cu
toţii la
toţii la Cercul
Cercul militar.
militar. Am fugit acasă,
Am fugit acasă, să-I sorbim
să-I sorbim
în tihnă:
in tihnă:
-
- Spune ceva despre
Spune ceva despre noi? noi?
Asta era întrebarea cea mai
Asta era întrebarea cea mai urgentă,
urgentă, fiindcă
fiindcă
15
15 toată ziua
ziua auzeam
auzeam că sîntem
sîntem un un popor
popor atît atît de păcătos,
de păcătos,
încît
încît ne-au părăsit şi
ne-au părăsit şi aliaţii, şi
şi Dumnezeu;
Dumnezeu; deci deci nunu ne mai
ne mai
rămîne decît să cădem la
decît să picioarele mărinimoşilor
la picioarele mărinimoşi1or
învingători, care or
învingători , care or să
să ne
ne ierte
ierte dacă
dacă îi vom ruga
îi vom frumos..
ruga frumos ....
Spunea
Spunea cevaceva şişi despre
despre noi.noi. EraEra oo telegramă
telegramă a a
20
20 regelui
regelui Angliei
Angliei către
către regele
regele nostru,
nostru , în în care
care sese reînnoia
reînnoia
asigurarea că
asigurarea că aliaţii
aliaţii nene dau,
dau, împreună
împreună cu cu admiraţia
admiraţia
lor, tot concursul
lor, tot concursul pentru
pentru realizarea
realizarea dreptelor
dreptelor noastre
noastre
revendicări.
revendicări. ....
Am copiat-o degrabă
Am copiat-o degrabă şi şi am
am răspîndit-o,
răspîndit-o, în fran-
în fran-
25
25 ţuzeşte, caca să fie
fie mai
mai veritabilă:
veritabilă:
"itu moment ou v'atre
"Au vbtre ma jeste" ...
majesti" ...

2
2

în vremea aceasta,
în vremea aceasta, însă, reprezentanţii
reprez entanţii politicia­
politicia-
nismului se agitau
nismului se agitau din
din răsputeri. în
în fiecare zi se
fiecare zi se aruncau
aruncau
30
30 zvonuri
zvonuri noi
noi în
în circulaţie despre
despre dezastrul
dezastrul nostru
nostru defi­
defi-
nitiv sau
nitiv sau despre opera lor
despre opera lor salvatoare.
salvatoare. Gazeta Bucureştilor
se reorganizează
se şi anunţă
reorganizează şi anunţă cu
cu alai
alai că
că redacţia ei a
redacţia ei trecut
a trecut

57

www.dacoromanica.ro
în
în mîinile
mîinile unor
unor "fruntaşi politici
politici români".
români". Au Au început
început
interviuri furioase,
interviuri furioase, urmate
urmate de de articole fulge!ătoare.
articole fulge!ătoare.
Cei
Cei dede dincolo erau trădătorii,
dincolo erau trădătorii, criminalii,
criminalii, vînduţii
vînduţii......
Dincolo,
Dincolo, adică
adică dincolo
dincolo d dee linia
linia ddee foc.
foc. Vrăjmaşul
Vrăjmaşul care care
55 ucidea la
ucidea la Siret pe soldaţii
Siret pe soldaţii noştri era prietenul
noştri era prietenul adevărat
adevărat
al românilor.
al românilor .....
Deodată
Deodată apoi apoi se se răspîndi vestea că
răspîndi vestea că germanii
germanii
pregătesc o
pregătesc o ofensivă formidabilă pe
ofensivă formidabilă pe frontul
frontul nostru.
nostru.
Două săptămîni circulaţia pe pe căile ferate
ferate e e suspendată
10
10 pentru civili.
pentru civili.
- Vor să
- Vor să ia
ia Moldova
Moldova şi şi au
au s-os-o iaia...
... Ce vrei?
Ce vrei?
Am
Am intrat
intrat într-o belea cumplită!
într-o belea cumplită! îmi spuse un
îmi spuse un doctor.
doctor.
Acuma
Acuma vezi vezi ce-au
ce-au făcut
făcut prietenii
prietenii d-tale?
d-tale?
în
în acelaşi timp
timp alţii şopteau tuturor tuturor la ureche că
la ureche
15
15 s-au şi
s-au şi numit prefecţii pentru
numit prefecţii pentru judeţele
judeţele moldovene.
moldovene.
-
- Numai
Numai Carp poate să
Carp poate să nene maimai 'salveze
salveze... ... Ei,
Ei,
dar conu Petracbe
dar conu Petrache cere cere mînă
mînă liberă, discreţio­­
puteri discreţio
liberă, puteri
nare. Altfel nu
nare. Altfel nu sese mişcă,
mişcă , adăogau
adăogau aceştia
aceştia melancolic.
melancolic.
Rostul
Rostul melancoliei
melancoliei îl îl lămureau
lămureau alte alte zvonuri:
zvonuri:
20
20 - Carp
- Carp faceface lovitură
lovitură de stat. Va
de stat. Va detrona
detrona pe pe
rege,, va
rege va răsturna toată dinastia,
răsturna toată dinastia, vava declara
declara duşmanii
duşmanii
patriei pe
patriei pe cei ce au
cei ce pornit războiul şi
au pornit şi le va confisca
le va confisca
averil�, apoi va
averil~, apoi va aduce
aduce pe pe tron
tron un
un prinţ
prinţ german,
german, cutarecutare
băiat al kaizer-ului,
kaizer-ului, şi în în schimb
schimb vom avea Basarabia. Basarabia.
25 Chiar
Chiar aa doua
doua zi zi ee tulburare
tulburare mare mare în în oraş. S-a
oraş. S-a
aflat că se
aflat se pregăteşte
pregăteşte o o mobilizare
mobilizare în teritoriul ocupat.
în teritoriul ocupat.
Armata
Armata ce ce sese va
va ridica
ridica va va ocupa
ocupa Moldova
Moldova şi şi va
va lupta
lupta
alături de de nemţi împotriva
împotriva aliaţilor.
aliaţilor. Oamenii
Oamenii se se în­
în-
chină de
chină spaimă.. Vai
de spaimă Vai de mine, asta
de mine, asta ne mai lipsea!
ne mai lipsea! ......
30
30 Un şef de
Un şef cabinet al
de cabinet al unui
unui girant
girant de minister îmi
de minister îmi
face o
face o vizită
vizită într-o
într-o după-amiazi.
după-amiazi. Are Are oo geantă
geantă doldora
doldora
şi o înfăţişare
şi o foarte gravă.
înfăţişare foarte gravă. Vorbeşte
Vorbeşte în fraze învăţate
în fraze învăţate
pe de
pe de rost, pompoase: interesele
rost , pompoase: interesele ţării, salvarea ţării,
ţării , salvarea ţării,
dezastrul
dezastrul....., Şi
Şi la sfîrşit îmi
la sfîrşit îmi prezintă
prezintă o o listă:
listă :

58

www.dacoromanica.ro
-- S-a pornit o
S-a pornit o mişcare frumoasă. Cîţiva
mişcare frumoasă. Cîţiva oameni
oameni
de
de inimă
inimă s-au hotărît să
s-au hotărît să facă
facă pasul
pasul hotărîtor.
hotărîtor. Trebuie
Trebuie
s-o rupem
s-o rupem cu cu trecutul
trecutul ticălos.
ticălos. Un Un singur
singur om om avemavem care
care
poate
poate să să ridice
ridice iar ţara, care
iar ţara, care posedă
posedă energia
energia şi perspicaci-
şi perspicaci-
5 tatea adevăratului om de de stat. Mai Mai e nevoie
nevoie să-ţisă-ţi spun
numele?
numele? Dacă Dacă ţaraţara va va fi
fi lala înălţimea
înălţimea lui, lui, va va putea
putea
ieşi onorabil din
ieşi onorabil din cataclismul
cataclismul în în care
care au au aruncat-o
aruncat-o
fără minte.
cei fără minte. Ei Ei bine, mişcarea
mişcarea noastră urmăreşte
noastră urmăreşte
oo consultare
consultare discretă
discretă a a ţării
ţării .. Avem
Avem îngăduinţa
îngăduinţa şi şi
10 concursul ocupanţilor.
concursul ocupanţilor. Cei Cei ce ce vorvor să să ne sprijinească
ne sprij inească
trebuie să-şi arate
trebuie arate adeziunea.
adeziunea. în foarte scurt
în foarte scurt timp
timp
se va
se va cunoaşte
cunoaşte rezultatul
rezultatul... ... Sper
Sper că că d-ta
d-ta eştieşti de-al
de-al
nostru....
nostru ..
Trebuie
Trebuie să îngălbenit sau
să fi îngălbenit sau săsă mămă fi fi schimbat
schimbat
15 la faţă, căci
la faţă, fără să-mi
căci fără să-mi aştepte
aştepte răspunsul,
răspunsul, a con­ con-
tinuat:
tinuat:
-
- Fireşte,
Fireşte, iscăleşti
iscăleşti numai
numai dacă vrei... Noi
dacă vrei... Noi nu
nu
silim pe
silim pe nimeni.
nimeni. .. . . Pot să-ţi spun
Pot să-ţi spun însă
însă atîta,
atîta, că că toţi
toţi
funcţionarii şi
funcţionarii şi intelectualii
intelectualii sînt sînt cu cu noi.
noi.....
20
20 -
- Cred,
Cred, dar
dar eu eu nu pot...
nu pot .. . îmi face impresia
îmi face impresia că mi mi
s-ar usca
s-ar usca mîna
mîna în clipa clipa cînd
cînd aş aş iscăli
iscăli aşaaşa ceva.
ceva. Nu
Nu
pot...
pot ...
- Faci
- Faci rău că nu nu vrei să să înţelegi rostul rostul
vremii.
vremii ... ..
25 - - TeTe rog
rog ....
. . Fii şi şi d-ta drăguţ...
d-ta drăguţ ...
A
A înţeles.
înţeles. Mă aşteptam să aibă aibă urmări convorbirea
convorbirea
aceasta,
aceasta, neplăcute pentru pentru mine.
mine. Dar Dar s-a s-a sfîrşit aici.
aici.
Nici
Nici el n-a n-a suflat o vorbă, vorbă, nici
nici eu.... ..
în
în schimb, aflam mereu că peste o sută de de mii de
de
30
30 iscălituri s-aus-au adunat
adunat şi că se mai mai adună, că în curînd
în curînd
urmează lovitura
urmează lovitura .... ..

Mă doare
doare mîna
mîna cînd scriu acestea, acestea, precum m-a m-a
durut atunci sufletul...
durut atunci sufletul...

59

www.dacoromanica.ro
33

Cade trăznetul. Ruşii fug


Cade trăznetul. fug.. Coastele Moldovei
Moldovei se
descoperă.
descoperă. Pumnalul
Pumnalul duşman s-a ridicat
s-a ... Sîntem
ridicat... Sîntem
pierduţi...
pierduţi. ..
5
5 Şi deodată o rază de
de speranţă ...
... Au
Au început
început ai
noştri ofensiva!
ofensiva! Va
Va să zică, nu sîntem pierduţi? ...
nu sîntem ...
Comunicatele
Comunicatele româneşti dispar
dispar din
din Gazeta reorganizată.
re organizată .
înţelegem că-i bine. bine. Peste
Peste vreovreo săptămînă le-am le-am desco­
desco-
perit în
perit în ziarele
ziarele din din Austria.
Austria. Ura!
Ura! Cîţi prizonieri?
Cîţi prizonieri?
10
10 Cîte tunuri? Ce
Cîte tunuri? Ce sate
sate auau luat?
luat? Multe
Multe ... ... Da
Da ...
... Mărăşti
fie...
trebuie să fie... Repede hărţile...
hărţile... Sînt aproape de
Transilvaniei...
graniţa Transilvaniei ... Acuma
Acuma desigur
desigur c-au trecut-o ... ...
Oho,
Oho, de cînd au
de cînd trecut-o...
au trecut-o ... Cîţiva aduc vestea sigură
aduc vestea
că ai
ai noştri au au luat
luat Kezdi-Vâsârhely
Kezdi-Vâsârhely şi că se se apropie
apropie
15
15 de Braşov, de
de Braşov, de unde
unde oo să să cază
cază peste
peste nemţii
nemţii ce ce ne
ne
încătuşează
încătuşează pe pe noi...
noi ...
EE scurtă
scurtă bucuria.
bucuria. Porneşte
Porneşte ofensiva
ofensiva germană
germană ...
...
Tremură
Tremură toată toată lumea.
lumea. De-acu
De-acu s-as-a isprăvit definitiv, ..
isprăvit definitiv, ..
Nu ştiu cîte
Nu ştiu cîte zeci
zeci dede divizii
divizii au fost aduse
au fost aduse dindin Franţa.
Franţa.
20
20 Vor
Vor să ne ne deadea lovitura
lovitura de de graţie ...
.. . Comunicatele
Comunicatele jubi­ jubi-
lează: prizonieri,
prizonieri, pradă, înaintare
înaintare ..... . Pe
Pe stradă nu nu mai
mai
întîlneşti decît
decît feţe plouate.
plouate. Deznădejdea s-a s-a aşternut
greu de
greu tot... Se
de tot... Se telegrafiază
telegrafiază regelui
regelui la la Iaşi să lase
Iaşi să tezau­
lase tezau-
rul
rul în ţară. Depeşi1e
în ţară. Depeşi1e nemţeşti
nemţeşti vestesc
vestesc că că regele, guver-
regele, guver-
25
25 nul,
nul, Camerele
Camerele au au şişi fugit
fugit dindin Iaşi,
Iaşi, că că evacuarea
evacuarea Mol­Mol-
dovei
dovei se se face
face într-o
într-o debandadă
debandadă îngrozitoare
îngrozitoare... ...
Sîntem
Sîntem atît atît de puţini cei
de puţini ce mai
cei ce mai avem avem încredere,
încredere,
încît parcă mi-e
încît parcă mi-e şi şi ruşine.
ruşine. Numai
Numai încăpăţînarea
încăpăţînarea sau sau
prostia mai
prostia poate nădăjdui.
mai poate nădăjdui... Chiar şi
.. Chiar şi "fanaticii"
"fanaticii" s-au
s-au
30
30 pleoştit.
pleoştit. Un Un actor
actor comic şi cu mine mine rămînem neclintiţi.neclintiţi.
-
- Eu cred că tot
Eu cred tot oo să ne ne ajute Dumnezeu! îmi
ajute Dumnezeu! îmi
şopti dînsul.
şopti dînsul.
-
- EuEu simt
simt căcă nu putem pieri
nu putem pieri ...
...

60

www.dacoromanica.ro
Dar seara,
Dar seara, unun scriitor,
scriitor, care
care aa răscolit
răscolit multă
multă
gălăgie în
gălăgie vremea ocupaţiei,
în vremea ocupaţiei , îmi
îmi comunică strălucitor:
comunică strălucitor:
-
- AA căzut
căzut Tecuciul!
Tecueiul!
-
- Nu
Nu sese poate
poate...
... Nici
Nici nemţii nunu anunţă...
.. .
5
5 -
- Acuma
Acuma a venit telegrama
a venit telegrama...
... Mi-a spus minis-
Mi-a spus minis-
trul...
trul. ..
-
- CuCu toate
toate astea
astea nunu cred.
cred. Pun
Pun rămăşag
rămăşag căcă nu-i
nu-i
adevărat!
adevărat!
--
- Bine, bine, nu
Bine, bine, crede. Ai
nu crede. Ai să vezi
vezi mîine
mîine....
..
10 Peste
Peste cîteva clipe însă
cîteva clipe însă un băiat foarte
un băiat foarte tînăr,
tînăr, care
care
auzise, intervine:
auzise, intervine:
-- Dă-mi voie, voie, domnule
domnule... ... Eu sînt fiul
Eu sînt fiul ministru-
ministru­
lui..
lui.... NuNu ştiu dacă Tecuciul
Tecuciul a a căzut.
căzut. Dar Dar sigur
sigur este
este că
va cădea.
va cădea. Pînă-n
Pînă-n două săptămîni Moldova
două săptămîni Moldova ee ocupată.
ocupată.
15
15 De
De altfel, s-au şi
altfel, s-au şi luat
luat măsurile
măsurile toate toate...
... Dacă
Dacă te te intere­
intere-
sează, pot
sează, pot să-ţi
să-ţi arăt
arăt şişi unun micmic document
document... ... Poftim!
Poftim!
Te
Te rog
rog însă să să mi-l
mi-l înapoiezi, fiindcă deocamdată
înapoiezi, fiindcă
trebuie să
trebuie să rămînă
rămînă în taină...
în taină . ..
Era
Era un un afiş,
afiş, în formatul unui
în formatul ziar. L-am
unui ziar. L-am desfăcut
desfăcut
20
20 repede:
repede: "Chemarea
"Chemarea mitropolitului
mitropolitului primat". primat". Am citit:
Am citit:
"Români
"Români moldoveni,
moldoveni, şi voi, voi, români
români de pretutindeni,
de pretutindeni,
adunaţi între între Carpaţi şi Prut, Prut, auziţi glasul glasul fraţilor
voştri din
voştri din România
România ocupată! Oştile puterilor puterilor centrale
centrale
sînt în
sînt trecătorile Carpaţilor,
în trecătorile Carpaţilor, sînt sînt la porţile de
la porţile sus şi
de sus şi
25 porţile de
la porţile de jjos
os ale
ale Moldovei.
Moldovei. Ele Ele înaintează şi şi ţara
ţara
va fi
va fi din
din nou
nou cruntată de de sînge"
sînge" ...... Şi iar mai citesc:
iar mai citesc:
"Dar Domnul-Dumnezeu
"Dar Domnul-Dumnezeu s-a s-a îndurat
îndurat de ţara aceasta.
de ţara aceasta.
El
El aa îmblînzit
îmblînzit inima biruitorului către
inima biruitorului către noinoi şişi a făcut
a făcut
dintr-însul
dintr-însul tovarăşul
tovarăşul nostru pentru mîntuirea
nostru pentru mîntuirea Româ- Româ-
30 niei"
niei" ...
... Litere
Litere groase,
groase, mari,
mari, citeţe, care-ţi plezneau
ochii. Şi jos,
ochii. jos, tipărite şase nume nume de de arhierei.
arhierei. .. ..
-
- Ei,
Ei, acuma
acuma ce ce mai zici? făcu
mai zici? făcu tînărul
tînărul cîndcînd îiîi
înapoiai
înapoiai afişul.
afişul.

61

www.dacoromanica.ro
-
- Cu toate acestea, Moldova nu se va lua ...
...
Sînt
Sînt în să fac orice rămăşag...
în stare să ...
Aveam
Aveam mania
mania rămăşagurilor, care îmi
care îmi aţîţau
încrederea.
încrederea.
5
5 Băiatul "ministrului"
"ministrului" mă privi privi cu
cu oo compătimire
zdrobitoare.
zdrobitoare.
-
- Ce te face
Ce te face pepe d-ta să te
d-ta să te pui
pui împotriva evidenţei??
împotriva evidenţei
-- Nu ştiu...
Nu ştiu ... Simt
Simt eu că că nu
nu vor trece ... ... Dovezile
Dovezile
d-tale pot să
d-tale pot să fiefie nimicitoare,
nimicitoare, dar dar simţirea mea mea ee
10
10 mai tare...
mai tare ...
Numai
Numai cîtevacîteva zilezile a
a mai ţinut forfoteala
mai ţinut forfoteala aceasta
aceasta
sugrumătoare.
sugrumătoare. Pe Pe urmă comunicatele germane
urmă comunicatele germane au au
început
început să se mulcomească.
mulcomească. Viitorii prefecţi prefecţi moldoveni
moldoveni
spuneau că a
spuneau a intervenit
intervenit oo pauză, dar dar vava porni
porni năvala
15
15 şi mai
mai furioasă în în curînd. încetul cu încetul,încetul, pătrun­
deau
deau şi
şi alte ştiri, din
alte ştiri, care se
din care se închega
închega refrenul:
refrenul:
- Au
- Au fost bătuţi bătuţi cumplit nemţii la ...
la Siret ...
Veneau
Veneau amănunte
amănunte care-ţi
care-ţi umflau pieptul. S-au
umflau pieptul. S-au
speriat nemţii de
speriat vitejia şi
de vitejia şi îndîrjirea
îndîrjirea românilor. Cutare
românilor. Cutare
20
20 regiment
regiment s-a s-a luptat
luptat numai cămaşă zile
numai în cămaşă zile de-a
de-a rîndul.
rîndul.
Numai
Numai la la Verdun
Verdun s-a pomenit o apărare atît atît de
de măreaţă.
măreaţă.
Germanii
Germanii au avut pierderi
au avut pierderi uriaşe.
uriaşe. Zece
Zece divizii
divizii sau
sau
poate mai
poate mai multe
multe au fost complect
au fost complect nimicite. Mackensen
nimicite. Mackensen
era cît
era cît p-aci
p-aci săsă cadă prizonier. Kaizerul,
cadă prizonier. Kaizerul, care care venise
venise
25
25 să vază cu
să vază cu ochii
ochii inundarea
inundarea Moldovei,
Moldovei, a plecat cu
a plecat cu coa-
coa­
da-ntre picioare. Presa
da-ntre picioare. franceză şi
Presa franceză şi engleză
engleză are coloane
are coloane
întregi
întregi despre victoria noastră,
despre victoria noastră, unauna din cele mai
din cele fru­
mai fru-
moase din tot războiul. La Paris, o stradă
moase din tot războiul. La Paris, o stradă s-a botezat s-a botezat
"Avenue
"Avenue A veresco", iar
Averesco", iar la
la Londra,
Londra, una una "Mărăşeşti-
"Mărăşeşti-
3O
O Street"
Street"...
...
Umblam
Umblam mai ţanţoşi pe
mai ţanţoşi pe stradă,
stradă, parcă
parcă şişi noi
noi am
am fifi
avut o parte în victoria aceasta. aceasta.
Cineva
Cineva aduse
aduse mai mai pepe urmă
urmă ştirea
ştirea că Mackensen
că Mackensen
a
a făcut oo vizită bătrînului Lupu-Costache,
Lupu-Costache, felicitîndu-l
felicitîndu-I

62

www.dacoromanica.ro
pentru vitejia
pentru vitejia fără pereche
pereche a
a oştirei române.
române. Şi se
se
zicea
zicea că bătrînul Lupu-Costache
că bătrînul Lupu-Costache a
a roşit,
roşit, nu se ştie
nu se ştie dacă
dacă
de
de mîndrie sau de
mîndrie sau de ruşine
ruşine ...
...
Liniştea
Liniştea obişnuită se coborîse
obişnuită se coborîse iar
iar în în Bucureşti
Bucureşti
5
5 cînd, întîlnind
cînd, întîlnind pepe scriitorul gălăgios, îl
scriitorul gălăgios, îl întrebai:
întrebai:
-
- Ei,
Ei, ce
ce mai
mai face
face Tecueiul?
Tecuciul?
-
- Ironia
Ironia ee gratuită,
gratuită, dragă
dragă ...
... Adică
Adică îţi îţi închipui
închipui
tu că
tu că nemţii,
nemţii, dacă
dacă ar fi vrut
ar fi vrut cu
cu orice
orice preţ,
preţ, n-ar fi
n-ar fi
trecut? ...
trecut? .. Probabil
Probabil însă
însă că
că n-au vrut...
n-au vrut ...
10 -
- Desigur.
Desigur. Nici vulpea n-a
Nici vulpea vrut strugurii
n-a vrut strugurii......

Zvonul
Zvonul alerga
alerga de cîteva săptămîni
de cîteva săptămîni că
că are să
are să
pornească un ziar
ziar românesc
românesc independent,
indepe'n dent, sub conducerea
unui fruntaş
unui fruntaş liberal
liberal rămas
rămas în teritoriul ocupat,
în teritoriul ocupat, care care se
se
15
15 împotrivise
împotrivise la la intrarea
intrarea în în război contra contra Germaniei.
Germaniei.
.. Se spunea că
Se spunea jurnalul acesta
că jurnalul acesta ee menit
menit să să contrabalanseze
contrabalanseze
propaganda
propaganda nemţească ce ce oo face
face cu cu totul
totul fără perdeaperdea
Gazeta Bucureştilor. Nu Nu va va putea
putea lupta lupta împotriva
împotriva
ocupanţilor, dar
ocupanţilor, dar nici nu le
nici nu le vava linge mîinile. Mulţi
linge mîinile. Mulţi
20
20 şopteau chiar
şopteau chiar că
că Corbea
Corbea a fost lăsat
a fost lăsat înadins
înadins aici aici
ca,
ca, lala un caz de
un caz de nevoie,
nevoie, liberalii
liberalii să să poată
poată întoarce
întoarce
frontu1... Gazeta
frontul... Gazeta eraera aşteptată cu cu interes chiar cu
interes şi chiar cu un
un
fel de
fel de nerăbdare
nerăbdare ......
-
- D-ta ce faci? mă mă opri într-o
Într-o zi un scriitor cu
25
25 barbă. Din
barbă. ce trăieşti?
Din ce trăieşti?
- Vai
- Vai dede capul
capul meumeu cumcum trăiesc
trăiesc !.
1 ...
..
-
- Atunci
Atunci de de cece mai
mai stai
stai pe pe loc?
loc? N-ai
N-ai auzit?
auzit?
Iese un jurnal românesc. Poţi să cîştigi şi d-ta ceva.
Iese un jurnal românesc. Poţi să cîştigi şi d-ta ceva.
Directorul chiar
Directorul chiar s-a s-a gîndit
gîndit şi şi ar vrea să
ar vrea să te te vază
vază...
...
~O
�o - - Nu pot să
Nu pot să mămă amestec
amestec în politică. N-am
în politică. făcut-o
N-am făcut-o
înainte;
înainte; cu cu atît
atît mai mult n-o
mai mult pot face
n-o pot face acuma
acuma ... .. . Şi mai
mai
ales
ales împotriva sufletului meu
împotriva sufletului meu .. ....

63
63

www.dacoromanica.ro
- Faci exces.
- Faci exces. întîi
întîi că d-ta
d-ta n-ai
n-ai să faci
faci politică.
D-ta îţi
D-ta faci literatura
îţi faci literatura d-tale
d-tale ... şi atîta
... şi tot...
atîta tot ... Pe urmă,
Pe urm ă,
nu
nu uita,
uita, gazeta e românească.românească. Scrupulurile
Scrupulurile deci deci sînt
deplasate.
deplasate. Directorul
Directorul doar doar e o garanţie
garanţie ...... Ori
Ori îţiîţi în-
În-
55 chipui că
chipui eşti mai
că eşti român ca
mai român ca dînsul?
dînsul?
Ispita
Ispita era zîmbitoare.. Şi
era zîmbitoare totuşi...
Şi totuşi ... M-a cuprins
M-a cuprins
iar criza şovăirii, întocmai
iar criza întocmai ca ca atunci cînd fusese
atunci cînd fusese vorba
vorba
de-a pleca sau
de-a pleca sau de-a
de-a rămîne.
rămîne. în în împrejurările în În care
care
sîntem
sîntem nevoiţi
nevoiţi să să ne tîrîm viaţa,
ne tîrîm ceea ce
viaţa , ceea ce mi se oferă
mi se oferă
10
10 e tot ce se poate mai onorabil... Fireşte,
mai onorabil... Fireşte, relativ ... ... Dar
Dar
relativitatea
relativitatea ee temelia temelia întregei
întregei clădiri sociale.
sociale. NimicNimic
nu
nu ee absolut
absolut pe pe lume.
lume . Şi Şi mai
mai ales
ales nimic
nimic nu poate fi
nu poate fi
absolut
absolut cînd cînd baionete
baionete vrăjmaşe
vrăjmaşe călăuzesc
călăuzesc paşii paşii unei
unei
ţări...
ţări ...
15
15 îmi
îmi dădeam seama că e nevoie nevoie aici
aici de de oo concesie
sufletească ...
sufletească . .. şişi concesiile
concesiile sînt sînt începutul
începutul prăpastiei.
prăpastiei.
Şi totuşi.
totuşi... .. Dacă nu voi face concesia aceasta, aceasta, mîine mîine
voi fi
voi fi silit
silit să fac fac poate
poate una mai mare
una mai mare sausau să mă lungesc
lungesc
jos în
pe jos în aşteptarea
aşteptarea morţii morţii fărăfără glorie.
glorie. Intransigenţa
Intransigenţa
20
20 desăvîrşită
desăvîrşită se bazează veşnic
bazează veşnic pe independenţa materială,
independenţa materială,
care te
care te pune
pune la la adăpostul
adăpostul cerinţelor burţii. ..
cerinţelor burţii. " Idealismul,
Idealismul,
degeaba
degeaba îşi plimbă capul
îşi plimbă prin înălţimile
capul prin înălţimile albastre,
albastre, dar dar
umblă cu cu picioarele
picioarele prin prin materialismul
materialismul de toate zilele.
de toate zilele.
Am
Am stat stat de vorbă cu
de vorbă cu directorul
directorul şi şi mi-am
mi-am deschis
deschis
25
25 sufletul. Şi m-a m-a priceput. Avea Avea ochii înlăcrimaţi.
înlăcrimaţi.
El era convins
El era convins pînă-n pînă-n măduva oaselor că
măduva oaselor că sîntem
sîntem pierduţi.
pierduţi.
Dar nu
Dar nu vrea
vrea să-mi să-mi zdrobească
zdrobească iluziile.
iluziile. Din
Din nenorocire,
nenorocire,
au
au să
să mimi sese spulbere singure.. Realitatea
spulbere singure Realitatea ee cel cel mai puter­
mai puter-
nic
nic leac
leac al al închipuirilor.
închipuirilor ... .. Nu-mi
Nu-mi cerecere să să mă solida-
mă solida-
30
30 rizez
rizez cîtuşi
cîtuşi de puţin cu
de puţin cu politica
politica ziarului
ziarului care
care vava salva
salva
ce se
ce se mai
mai poatepoate din din ruine.
ruine. SîntSînt poet,
poet, să
să rămîn
rămîn poet.poet. SăSă
văd numai
numai de de literatură.
literatură. îmi îmi doreşte să găsesc mîngîiere
mîngîiere
Într-însa
într-însa ...... Asta nimeni În
Ast a nimeni în lume
lume nu poate să
nu poate să mi-o
mi-o
impute
impute .. .. .
.

64

www.dacoromanica.ro
Ziarul
Ziarul aa pornit
pornit în clipele cînd
în clipele cînd nourii cei mai
nourii cei ame­
mai ame-
ninţători se îngrămădeau pe orizontul ţării. Ruşii

tratau armistiţiul
armistiţiul cu duşmanii,
duşmanii, tîrîndu-ne şi şi pe noi
noi
cu dînşii.
cu .. întunerecul
dînşii ... se cobora
întunerecul se cobora încetişor peste visu-
peste visu-
5
5 riIe
riIe noastre.
noastre. Toate păreau a fi fost zadarnice.
Toate păreau zadarnice. Nenoro­
Nenoro-
cirile se
cirile se prăvăleau
prăvăleau aşa de furtunos, încît
de furtunos, încît ultima spe­
ultima spe-
ranţă
ranţă se sfia şi se ascundea din
sfia şi din ce în
în ce mai
mai adînc înîn
căldura inimii
inimii....
..

5
5

10
10 Ura
Ura are
are nevoie
nevoie de
de descărcare,
descărcare, ca
ca şi iubirea.
şi iubirea.
Tăinuită, te înăbuşe.
înăbuşe . O simţeam cum mă gîtuia tot mai
strîns. Evanghelia
strîns. Evanghelia ei îmi
îmi fusese străină pînă atunci.
străină
Dar
Dar acum se înfiripase
înfiripase singură,
singură, aproape chiar împotriva
împotriva
voinţii mele,
voinţii care era
mele, care protivnica urei.
era protivnica urei. Se
Se închegase
închegase
15
15 încetul
încetul cu încetul,
încetul, mi
mi se îngrămădise în
în inimă şi
şi
începea să mă
începea să mă doară cu atît
doară cu atît mai
mai mult
mult că
că nu-i puteam da
nu-i puteam da
drumul
drumul în
în dragă voie.
dragă voie.
Ura
Ura ee născocitoare şi şireată,
născocitoare şi şireată, întocmai
întocmai ca iubirea.
iubirea.
Găseşte
Găseşte prilejurile
prilejurile şi
şi le
le exploatează
exploatează cu îndîrjire.
cu îndîrjire.
20
20 Ura
Ura mea găsit o ieşire îngustă şi s-a bucurat...
mea a găsit ...
La Teatrul
La Teatrul Naţional se
se încuibase
încuibase oo trupă germană
de actori, despre
de actori, care trebuia
despre care trebuia să
să vorbim.
vorbim. De obicei,
De obicei,
cronicele
cronicele din
din ziare sînt nişte
nişte reportaje convenţionale.
reportaje convenţionale.
Gentileţea şi indulgenţa trebuie să predomine într-în-
într-în-
25
25 sele, ca să nu supere pe nimeni;
să nimeni; cel mult o aluzie
aluzie e
îngăduită
îngăduită uneori, foarte uşoară
uneori, foarte uş oară şi,
şi, dacă se poate,
dacă se spiri­
poate, spiri-
tuaIă...
tuaIă .. . Cu toate acestea,
Cu toate acestea, am
am început
început să tratez
tratez pe
pe repre­
repre-
zentanţii culturii
culturii cotropitoare cheamă
cotropitoare cu ceea ce se cheamă
"severitate
"severitate obiectivă".
obiectivă". Lumea
Lumea teatrală aa observat
observat îndată
30
30 şi şi-a frecat
şi şi-a frecat mîinile:
mîinile: "Bravo,
"Bravo, ăsta
ăsta ne
ne răzbună şi pe
răzbună şi pe
!". .. Cenzura
noi !"... Cenzura nu
nu se prea sinchisea de
de afacerile
puţin la
culiselor, cel puţin la început.
început. Corecturile
Corecturile veneau

65
5 - Rebreanu -
- m
- Opere voI. m

www.dacoromanica.ro
probabil fără a
ştampilate probabil a fi fost
fost citite.. . Actorii
citite... Actorii
germani însă
germani însă s-au
s-au revoltat.
revoltat. Aşteptau osanale şi
Aşteptau osanale mul­
şi mul-
pentru că au
ţumiri pentru au binevoit
binevoit să se
se coboare
coboare cu
cu arta
arta lor
lor
în unor barbari
în faţa unor barbari striviţi. Şi ce-au
ce-au făcut, ce
ce n-au
n-au
5
5 făcut, că într-o
într-o bună zi m-am pomenit chemat la
la şeful
cenzurei, un baron
cenzurei, baron foarte
foarte spilcuit.
spilcuit. S-a sculat în
S-a sculat în picioare
picioare
cînd am
cînd am intrat,
intrat, ca ca să-mi poată spune spune maimai apăsat:
-
- D-ta
D-ta vei fi internat
internat la la Corabia!
Corabia!
-
- Dar pentru ce,
Dar pentru ce, domnule baron?
domnule baron?
10
10 - Fiindcă ai o atitudine vădit
- Fiindcă vădit protivnică
protivnică puterilor
centrale. între
între altele, felul cum îţi iţi permiţi dota d-ta
să scrii despre
să scrii despre artiştii
artiştii noştri
noştri este
este de-a
de-a dreptul jignitor.
dreptul jignitor.
-
- Am crezut că
Am crezut că în
în artă
artă e e permisă
permisă obiectivitatea.
obiectivitatea.
Şi de
de altfel cenzura a
altfel cenzura a permis
permis publicarea
publicarea.... ..
15
15 -
- A A permis înadins
înadins ca ca să vedem pînă pînă unde
unde vei
merge... înţelegem noi obiectivitatea dvs. dvs.,, care nu-i
altceva decît
decît duşmănie mascată. Nouă nu nu nene trebuie
obiectivitatea
obiectivitatea d-tale.
d-tale. Noi
Noi nunu sîntem aici aici ca să lăsăm

să se insulte
insulte instituţiile
instituţiile noastre
noastre ....
.. Am
Am terminat.
terminat. Voi Voi
20
20 lua
lua măsurile
măsurile trebuincioase
trebuincioase ......
Nici
Nici nu nu ştiu cumcum amam ieşit din din biroul domnului
domnului
baron. Simţeam
baron. Simţeam numainumai că mi-e foarte cald
mi-e foarte cald şişi că toate
toate
se clatină
se clatină în faţa mea.
în faţa mea.
Două zilezile au
au stăruit pentru
pentru bietul
bietul de mine cîţiva
de mine
25
25 fruntaşi cu trecere, pînă ce au îmblînzit îmblînzit pe pe şeful
spilcuit.
spilcuit. De, în în împrejurări
împrejurări de-acestea
de-acestea ura
ura trebuie
trebuie să să se
îngrămădească, neputincioasă, în în inimi.
inimi. Cînd
Cind eşti
sub călcîi, nu ţi-e îngăduit nici să te zvircoleşti, zvîrcoleşti,
altminteri îţi stîrneşti singur
altminteri singur strivirea
strivirea zadarnică .... ..

30
30 6
6

Pe
Pe urmă,
urmă, poate încăpăţînarea
încăpăţînarea mea,
mea, sau poate
poate
răutatea altuia,
altuia, sau poate toanele soartei m-au încurcat
încurcat

66

www.dacoromanica.ro
intr-un bocluc căruia i-am
Într-un boc1uc i-am tras ponoasele pînă-n clipa
clipa
aceasta, cind ...
M-am
M-am certat
certat cu un scriitor. Fiindcă
un scriitor. Fiindcă cearta
cearta s-a
literară, a degenerat,
stîrnit pe o chestie literară, fireşte.
degenerat, fireşte.
5
5 Scriitorii sint, intr-o
Scriitorii sînt, într-o privinţă, ca ca ţiganii: se ceartă
şi-n cimitir.
şi-n cimitir. Doar
Doar că sfada lor poreclită polemică.
lor e poreclită polemică.
Renric
Renric Adler
Adler avea lala indemină
îndemînă un jurnal înfiinţat
inadins
înadins pentru a-i preamări gloria şi a-i doborî adver­
doborî adver-
sarii. Era
Era un om ciudat
ciudat Adler:
Adler: o inimă acră acră,, setoasă
setoasă
lc)
1@ de
de orice
orice răzbunare, şi şi o limbă pătimaşă,
pătimaşă, neagră,
veninoasă. Nici
veninoasă. Nici un
un mijloc
mijloc nu nu ii se părea
părea urît dacă dacă
printr-insul putea
printr-însul putea desfiinţa un protivnic
protivnic ...
...
Faţă de mine, după ce
de mine, ce ne-am
ne-am dezbinat,
dezbinat, a a inceput
început
o campanie sistematică şi stranie.stranie. Toate
Toate înţepăturile,
15
15 cind mai
cînd mai pe faţă, cînd mai mai ascunse,
ascunse, culminau intr-un într-un
fel
fel de
de refren: boanghina !
refren: boanghina!
Dintru-ntîi,
Dintru-ntîi, n-am
n-am priceput ţinta refrenului. îmi îmi
închipuiam
închipuiam că, simţindu-se prea slab, slab, caută să mă
lovească aruncîndu-mi
aruncîndu-mi în în lume
lume ruşinea
ruşinea că sînt
sint transil-
20
20 vănean.
vănean. Asemenea încercări
încercări am mai avut şi altădată,
şi altădată,
cu alţii.
alţii. A fi transilvănean
A fi transilvănean fusese totdeauna, in în ochii
unora, o
unora, o mare scădere. Ne
mare scădere. Ne invăţasem
invăţasem s-o s-o înghiţim
înghiţim
fără multă supărare.
fără supărare. Aşa erau vremurile
vremurile odinioară... ...
Dar acuma?
Dar acuma? Cînd
Cînd ungurii se plimbau
ungurii se plimbau pe pe Calea
Calea Victoriei?
Victoriei?
25
25 Cînd
Cînd a fi fi ardelean
ardelean e o crimă care te duce duce imediat la la
puşcărie şi
puşcărie şi poate chiar mai mai departe?
departe? ...
.. Sau ura i-a i-a
întunecat
întunecat vederea, sau ... A A doua
. . . doua posibilitate nu indrăz­îndrăz­
neam
neam să să mi-o
mi-o închipuiesc
închipuiesc ...
...
Atacurile
Atacurile însă
însă continuau aceleaşi,
aceleaşi, cu stăruinţă
cu o stăruinţă
30
30 uimitoare, pe toate căile, pe toate poteci1e. potecile. îmi ajun­
îmi ajun-
geau la urechi vorbe de necrezut. Că Adler
de necrezut. Adler se laudă
pretutindeni că că in
în curînd voi fi fi măturat
măturat dede pe-aci, că ...
că ...
Unii prieteni mă sfătuiau să mă feresc sau să caut să-I
împac,
împac, căci Adler
Adler ee hotărît să mă dea dea pe mînamîna nem-nem.-

67
5
5**
www.dacoromanica.ro
ţilor, fiindcă
ţilor, fiindcă într-ascuns
într-ascuns fac propagandă împotriva
fac propagandă împotriva
lor,
lor, deşi sint dezertor
deşi sînt dezertor austriac
austriac ...
...
Zîmbeam necrezător.
necrezător. Oricît Oricît ar fi fi cineva dede pornit,
asta nu
asta se poate
nu se poate ...... Asta
Asta ar ar fi...
fi... Şi
Şi nu
nu sese poate
poate J...
!...
55 Şi tăceam..
Şi tăceam .. ..
în vremea aceea începuseră să mai pătrundă aici
în
ştiri de
de dincolo
dincolo de de zidul de de foc ce tăia tăia ţara
ţara înîn două.
Cenzura germană împărţea
Cenzura germană împărţea redacţii10r bucureştene
redacţiilor bucureştene
ziare din
ziare din Moldova,
Moldova, pentru pentru trebuinţele
trebuinţele lor lor politice
politice...
...
10
10 Cît
Cît le mai doream
doream noi acelea ! Cît
noi ziarele acelea! Cît mai alergam
alergam
noi
noi după
după o veste de de dincolo!
dincolo! Tot Tot ne ne interesa.
interesa. Orice
Orice
nume ne
nume bucura. Ca
ne bucura. Ca şişi cînd
cînd ne-ar
ne-ar fifi înviat
înviat din morţi cei
din morţi cei
mai
mai scumpi
scumpi ai ai noştri.
noştri... ..
într-o
într-o zi, ducîndu-mă în în oraş, întîlnesc
întîlnesc pe Dulce-
15
15 garu,
garu, un omuleţ sfrijit,
un omuleţ sfrijit, cu un un nas subţire, sufletul
nas foarte subţire,
Gazetei Bucureştilor. Explica ~plica foarte agitat cine ştie ştie ce
unui
unui domn burtos şi
domn burtos şi roşcovan.
roşcovan. Cînd Cînd mă zări, Dulcegaru
mă zări, Dulcegaru
îşi întrerupse
întrerupse explicaţiile şi-mi zise cu un un zîmbet
mulţumit
mulţumit de de felicitare:
20
20 -
- A, A, ştii
ştii că
că te înjură înjură Iorga?
Iorga?
-
- Pe Pe mine?
mine? întrebai tresărind. De
întrebai tresărind. De ce?
ce?
-
- Nu Nu ştiu
ştiu ...
... Lasă,
Lasă, dragă,
dragă, nu nu te te emoţiona.
emoţiona. Nu Nu
eşti
eşti singurul.
singurul. Pe Pe toţi toţi ne terfeleşte. Şi
ne terfeleşte. mine!....
Şi pe mine! ..
Lasă,
Lasă, îţi face cinste
îţi face cinste să fii înjurat
să fii înjurat......
25
25 Era cea mai grea ştire ştire ce-o primisem, poate poate în în
toată viaţa.
toată viaţa. La posibilitatea aceasta
La posibilitatea aceasta nu nu mă gîndisem
mă gîndisem
niciodată. Groaza veşnică
niciodată. veşnică în care mă zbăteam de un an
mă zbăteam
de
de zile, ameninţarea chinuitoare chinuitoare sub care îmi îmi tîram
viaţa nu-mi
viaţa nu-mi dăduse
dăduse răgaz răgaz să-mi
să-mi închipuiesc
închipuiesc că că cei de de
30
30 la care nădăjduiam mîntuirea mîntuirea s-ar putea să să răspundă
prin ură la la iubirea
iubirea noastră cea cea mai scumpă şi mai înăl­
pentru care
ţătoare, pentru care che1tuiam
cheltuiam toată căldura inimilor inimilor
noastre
noastre robite
robite ...
...

68

www.dacoromanica.ro
îmi
îmi rămăsese întipărit în ochi zîmbetul
în ochi zîmbetul lui lui Dulce­
Dulce-
garu. El
garu. El se se simţea
simţea măgulit, fireşte, că-I înjură Iorga. Iorga.
Asta-i
Asta-i ridica valoarea în
ridica valQarea în ochii săi proprii
proprii şi în in ai
ai altora
altora
ca dînsul.
dînsul. Zîmbetul
Zîmbetul lui lui mă urmărea şi mă îngheţa.
5
5 Iată-mă deci pe mine
deci şi pe printre cei
mine printre cei pe
pe care
care eu eu însumi
însumi
îi
ii priveam
priveam ca ca pepe nişte... ... Iată-mă
Iată-mă!!... ...
M-am
M-am repezit
repezit la la un redactor politic al
redactor politic al gazetei:
gazetei:
-
- Domnule,
Domnule, ee adevărat că m-a m-a înjurat
injurat Iorga?
Iorga?
Cu zîmbet asemenea
Cu un zîmbet asemenea celui cu care
celui cu care mă mă apostro-
apostro-
10
10 fase Dulcegaru,
Dulcegaru, îmi răspunse nepăsător:
îmi răspunse
-
- Nu Nu ştiu...... Nu-mi
Nu-mi aduc aduc aminte
aminte ...... Dar
Dar se prea
poate..
poate .... Ei, şi ce
Ei, şi ce are
are a face? Şi pe
a face? pe mine
mine m-a m-a înjurat...
înjurat...
-
- Bine,
Bine, pe d-ta
d-ta înţeleg.
înţeleg. Şi eu te înjur injur pe d-ta
d-ta ..
....
Dar
Dar pepe mine
mine de ce, de
de ce, de ce?
ce?
15 îmi
îmi tremura glasul şi ochii îmi îmi erau umezi.umezi. A A
băgat de de seamă şi mi-a zis, clătinind
mi-a zis, clătinînd din cap:
din cap:
-
- CîtCît eşti de de copilăros.
copilăros ... .. Se
Se vede că n-ai n-ai făcut
niciodată politică .. .... Ce-ţi
Ce-ţi pasă? Te Te înjură? îţi face face
reclamă
reclamă ... ... Te
Te lansează
lansează... ...
20
20 -
- 0, asemenea
asemenea reclamă... ... Reclamă funerară ... ...
- Astîmpără-te şi
- şi cată-ţi de treburi...
de treburi. .. Nu
Nu te
alarma.
alarma. Nu-iNu-i nimic.
nimic. Mie Mie nunu mi-a
mi-a căzut
căzut înîn mînă număruL
numărul.
acela
acela ....
.. Dar
Dar în în nu
nu ştiu care care fiţuică, într-oîntr-o informaţie
parc-a fost
parc-a fost ceva
ceva......
:25
25 -
- Ce-a
Ce-a fost? Ce-a fost? fost?
-
- Nu Nu mai
mai am jurnalul. în
am jurnalul. orice caz,
în orice caz, nu te insulta.
nu te insulta.
Spunea
Spunea numai numai că că într-un
într-un ziar ziar dindin Bucureşti
Bucureşti ce ce le-a
le-a
parvenit au
parvenit au văzut
văzut articole
articole iscălite
iscălite dede cutare
cutare şi şi cutare,
cutare,
iar la
iar la d-ta
d-ta adăoga: "român "român transilvănean" ...... Toate Toate
;30
;3 0 astea
astea n-au
n-au nici
nici oo importanţă.
importanţă. Nerozii...
Nerozii. ..

Nerozii!
Nerozii! Ce uşor e să mîngîi
Ce uşor cînd nu
mîngii cind nu te doare
doare 1I
Cîte
Cîte nopţi şi zile
zile m-au
m-au urmărit pe
pe urmă "neroziile"
"neroziile"
.acestea
.acestea şi m-au chinuit! Mă simţeam ca
m-au chinuit! ca un naufragiat
naufragiat

69

www.dacoromanica.ro
care, oriîncotro s-ar
s-ar întoarce, găseşte numai
numai jale şi
deznădejde...... Aici
Aici Adler ungurii, iar
Adler şi ungurii, iar dincolo
dincolo ...
...
Aici
Aici port groaza în în spinare pentru că sînt boanghină,
dincolo sînt huiduit
dincolo sînt huiduit pentru
pentru că-s....
. . "român
"român transilvă-
5 nean". Şi
nean". toate acestea
Şi toate acestea fiindcă
fiindcă un
un căpitan�nervos
căpitan~nervos sau
sa'U
poate
poate alţii
alţii mai
mai mari
mari n-au avut vreme
n-au avut vreme să-mi
să-mi dea şi mie
dea şi mie
un locşor
locşor printre cei mulţi..
mulţi....

7
7

Tocmai
Tocmai în în zilele acelea m-am mai pomenit cu 0 @

10 veste... "Nenorocirea
veste... "Nenorocirea nu nu vinevine niciodată singură."
Se
Se leagă una de
leagă una alta, se
de alta, întovărăşesc ....
se întovărăşesc ..
Un bolnăvicios, prăpădit,
Un gazetar bolnăvicios, prăpădit, Albeanu,
Albeanu, care
lucra ca translator
lucra ca translator în birourile cenzurei,
în birourile cenzurei, îmi spuse că
îmi spuse că un
un
agent de
agent de la poliţia de
la poliţia siguranţă, o
de siguranţă, cunoştinţă de-a
o cunoştinţă de-a luluii
15 (căci se zicea că toţi agenţii români
români rămaşi în teritoriul
teritoriul
ocupat s-au pus numaidecît în sltijba nemţilor), l-a
în slujba l-a
întrebat
întrebat dede mine: dacă mă cunoaşte, dacă-i dacă-i adevărat
adevărat

că sînt fugit din armata austriacă, dacă-i adevărat
austriacă, dacă-i adevărat că că
pretutindeni ocărăsc
pretutindeni ocărăsc pe nemţi... S-a primit
nemţi... S-a primit adică
adică
20 un denunţ
un denunţ împotriva mea, iar
împotriva mea, el a
iar el a fost
fost însărcinat
însărcinat să să
cerceteze....
cerceteze ..
-- Şi ce ce i-ai
i-ai răspuns?
-
- Că te cunosc, dar dar că nu-s
nu-s adevărate învinuirile
ce ţi se
ce ţi se aduc.
aduc.
25 - Şi cum
- cum au au rămas lucrurile?
lucrurile?
-
- Nu ştiu. Cînd
Nu ştiu. Cînd l-oi
l-oi mai vedea o
mai vedea o să-I
să-I întreb
întreb ...
..•

www.dacoromanica.ro