ION BARBU

(Dan Barbilian 1895-1961)

Personalitate singulara in literatura romana imbina rigoarea matematicii cu imaginatia poeziei. Timbru liric inedit, lasa posteritatii in 1921, placheta de versuri Dupa melci si in 1930 volumul Joc secund . Crezul sau estetic e descifrabil in confesiune inregistrate de contemporani si in poeziile sale pragmatice: Din ceas dedus, Timbru. In confesiunile sale(interviuri, articole) Barbu nu lasa impresia unei conceptii certe, articulate despre poezie. Dimpotriva , aproape peste tot inregistram o atitudine negativa, severa fata de poezia vremii(fie traditionalista sau modernista) pe care o considera lenesa cu vers facil, incapabila sa se desprinda de imanent. Insusi Argezi e vazut de Barbu ca un poet fara mesagiu ce cultiva o poezie castrata, poetul matematician dand astfel dovada de o acuta lipsa de gust a esteticului. Pentru Barbu poezia e o forma a geometriei caci exista undeva in domeniul inalt al geometriei un loc luminos unde se intalneste cu geometria . El respinge poezia banala cu versuri facile subliniind necesitatea u nei poezii care sa depaseasca stadiul descriptiv, si asemeni stiintelor matematice sa vizeze generalul din lucruri. Barbu vede totodata in poezie un adevarat act de narcisism, adica lumea purificata pana a nu mai oglindi de cat figura spiritului nostru . Proclama, apropiindu -se de Blaga, dislocarea din concret nu prin subliniere a lui in cuvant ci prin spirit . Conceptia despre poezie a lui Barbu este patrunsa de pregnante idei poetice apropiindu-se de filosofia lui Husserl. Husserl distinge doua atitudini pe care omul le poate avea fata de lume. Atitudinea naturala(obisnuita, naiva, rationala, care mijloceste cunoastearea pe baza experientei lucrerile sunt percepute ca materiale iar omul in rap ort cu ele apare el insusi un lucru printre celelalte) si atitudinea fenomenologica: scoate lucrurile din inertia lor existentiala si le transforma in fenomene care implica esenta insasi. Distingem asadar la poetul ermetic o eliberare clara de atitudine naturala, poetul negand cu indarjire tot ceea ce in poezie nu depaseste descrierea plata si intuitia naiva. Ceea ce ii caracterizeaza pe traditionalisti dar si pe modernisti este potrivit lui Barbu: incapacitatea de a depasi chipul indiferent al lucrurilor, ramanerea in cadrul atitudinii nature, naive.

imperfectul simbolizand un timp imemorial.Riga Crypto si lapona Enigel Inclusa in volumul Uvedenrode . tot mai la sud/ea poposi pe muschiul crud/ la Crypto mirele poenii . incetine l/ La spartul nuntii in camara. . Insusi titlul baladei contine o combinatie de regnuri diferite. vede lumina tiparului in 1930. iar Enigel e pastorita renilor. in vreme ce spatiul laponei este unul uscat si rece avand mereu nevoie de schimbare si caldura in noul an sa-si duca renii/ prin aer ud. cantecul sunand stins. Din punct de ve dere social. intre viata si moarte. Spatiul definitoriu al existentei lor este pentru Crypto umezeala vecinic tron de roua . idee subinteleasa din actiunile pe care le face. In timp ce lapona e ascultata de supusi. pentru a sugera imposibilitatea acestei nunti. de aici si structura formala a povestirii in povestire. Partea a doua se desfasoaraa intro atmosfera de basm. retinem structura unei balade marcate de structura dramatica generata de existenta momentelor clasice ale subiectului dar si de tehnica povestirii in rama. Crypto e regele ciupercilor. Versurile dintai sunt o invocatie a menestrelului intr -un decor straniu generat de rezonantele ciudate ale numelor protagonistilor:Riga Crypto si lapona Enigel. intre instinctual si rat ional. Povestea de iubire se anunta tragica. Tematic. inima ascunsa. lumea rigida si statica a lui Crypto se opune lumii dinamice a loponei. Si imaginea publica a celor doi difera: el este barfit de supusi si rai ghioci. ele sunt un dialog intre un nuntas si menestrelul(masca a poetului). In acest context. aerul de suprarealitate fiind sugerat de verbul imparatea . . Cantecul va fi despre o nunta imposibila si va fi spus la o nunta . imparatea peste bureti/ crai Crypto. titlul creeaza aparenta unei povesti de dragoste. ce va sugera intriga baladei. vegetal si uman. Din punct de vedere structural. primele strofe constituie rama viitoarei povesti. amintind de clupuri tragice ca: Romeo si Julieta. si toporasi/ din gropi ieseau sa-l ocarasca/sterp il faceau si naravas/ ca nu voia sa infloreasca. In aceasta parte se realizeaza prin antiteza un portret al actantilor. Compozitional. Tristan si Izolda. Relatia textuala dintre nunta reala si cea povestita ilustreaza scopul povestirii in rama: nunta povestita devine un exemplu pentru ceea ce se poate intampla in cea reala. creatia barbiana dezvaluie drama incompatibilitatii a doua lumi dar si drama scindarii eului intre material si spiritual.

spre deosebire de pozitia regelui Crypto. Sensul filosofic al versurilor este talmacit de critica in mod diferit: 1) Pentru Tudor Vianu poezia este un Luceafar intors .Crypto plateste cu moartea cutezanta de a-si fi parasit taramul umbrei. iar daca Luceafarul este pedepsit cu privelistea celor doi pamanteni. . lopona ii opune atributele fidelitatii fata de soare si lumina. poezia se remarca prin filonul dramatic. discursul despre lumina fiind concomitent cu aparitia acesteia care va avea un efect devastator asupra lui Crypto. Stilistic. prin tragicul scenelor. Sub raport prozodic. plapand. stapanul umbrei. tie dragi . Regimul solar corespunde formei fixe si roata alba mi-e stapana . 5-9 silabe. Situatia finala e tragica. Depasirea situatiei dificile(a propunerii formarii unui cuplu) e reprezentata de argumentele laponei privitoare la refuzul de a trai in lumea intu necata si umeda a lui Crypto. Crypto se destrama sfasietor. este o bstacolul firesc ce se asaza intre spiritul superior si spiritul inferior. Textul este asadar o balada moderna care nareaza o povestire in rama ce reactualizeaza mitul iubirii imposibile. Imaginii fragilitatii perpetue a regelui Ciuperca bland. 2) Pentru Nicolae Manolescu. sufletu -i fantan piept ). strofele sunt inegale. mirele poienii asemeni miresei lui Catalin este omul de rand incapabil de inaltare sufleteasca. caci ambii eroi sunt circumscrisi unui tron vecinic . Dialogul direct dintre cei doi pune in evidenta incomp atibilitatea existentiala. Crypto rosteste o chemare ademenitoare cu rol persuasiv: uite fragi. de lapona care se inchina soarelui. prin limbajul metaforic ( gandul e pahar cu otrava . necopt . Persuasiunea initiala a lui Crypto va deveni renuntare la sine daca pleci sa culegi/ incepi rogu-te cu mine . regele Crypto este insusi Luceafarul. cea imbratisata si monorima. iar rima este o imbinare savanta intre rima incrucisata. Darul sau este refuzat insa de Enigel. ilustrand drama conditiei umane. se dovedesc a fi inapte de sacrificiu. versurile au masura variabila. degradarea sa fiind certa de zece ori fara sfiala/ se oglindi in pielea-i goala/ si sucul dulce inacreste/ ascunsa-i inima plesneste . In momentul prim al intalnirii. in vreme ce Catalina si Enigel.Mai mult lapona e fiinta solara nascuta in iarna dar fidela soarelui ca daca-n iarna sunt facuta/ si ursul alb mi-e varul drept/ din umbra deasa desfacuta/ ma-nchin la soarele-ntelept . apte sa se miste de pe un taram pe altul. Diferenta care ii separa pe regele Crypto. eu ma duc sa culeg/ fragii fragezi mai la vale . se dezumfla/ dar vant si umbra iar o umfla . Surprind de dogoarea aprinsului inel . mereu informa. cautand forma la soare roata se mareste/ la umbra numaic carnea creste/ si somn e carnea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful