You are on page 1of 16

STANDARDE DE

INTEGRITATE PRIVIND
FUNCŢIONARII PUBLICI. Articolul analizeaza
incompatibilitatile functionarilor
REGIMUL JURIDIC AL publici si regimul juridic al
CONFLICTELOR DE conflictele de interese, plecand de
la jurisprudenta in materie, precum
INTERESE ŞI AL si de la cateva decizii ale Inaltei
INCOMPATIBILITĂŢILOR Curti de Casatie si Justitie.
Deasemenea, articolul face referire
la ultimele rapoarte ale
Mecanismului de Cooperare si
Verificare al Comisiei Europene
(MCV) – 2016, legate de
ineficienta politicilor nationale
anticoruptie si a stategiilor in
Alina Elena MOISA cadrul administratiei publice.

Articolul de față își propune


consultarea jurisprudenței ÎCCJ în
ceea ce privește cadrul de
integritate referitor la funcționarii
publici în vederea desprinderii
principiilor de interpretare și
aplicare care guvernează materia
conflictelor de interese și a
incompatibilităților funcționarilor
2017
publici.
1. Introducere. Standardele de natură să contribuie în mod util la
integritate privind funcționarii creșterea adecvării la standardele de
publici în administrația publică. integritate (Comisia Europeană,
Strategia Națională Anticorupție 2016a, p. 12).
2016–2020. Raportul MCV 2016. Strategia Națională Anticorupție
(2012–2015) își propusese sprijinirea
Printre obiectivele de referință autorităților locale în dezvoltarea
definite de Decizia Comisiei capacității acestora de a implementa
Europene din 13 decembrie 2006 prin măsuri preventive, de creștere a
care s-a stabilit un mecanism de nivelului de conștientizare și
cooperare și de verificare a sensibilizare la nivel local asupra
progresului realizat de România în fenomenului corupției și de întărire a
vederea reformei sistemului judiciar și integrității, transparenței și eficienței
al luptei împotriva corupției, se instrumentelor de combatere a
enumeră și benchmark-ul referitor la corupției. Totuși, ultimul Raport
adoptarea unor măsuri suplimentare privind progresele înregistrate de
de prevenire și combatere a corupției, România în cadrul mecanismului de
în special în cadrul administrației cooperare și de verificare (MCV),
locale. 2016, în Raportul tehnic (Documentul
La nivelul administrației publice de lucru al Serviciilor Comisiei:
centrale, implementarea Strategiei Raport tehnic, care însoțește
Naționale Anticorupție 2012–2015 a documentul Raport al Comisiei către
produs rezultate pozitive în ceea ce Parlamentul European și Consiliu
privește implementarea cadrului de privind progresele înregistrate de
integritate, identificându-se bune România în cadrul mecanismului de
practici precum: înființarea unor cooperare și de verificare) notează că
structuri de integritate proprii ale progresele înregistrate sunt reduse, iar
ministerelor (Ministerul Dezvoltării educația împotriva corupției, nivelul
Regionale și Administrației Publice, de cunoaștere a standardelor de
Ministerul Sănătății, Ministerul integritate stabilite prin legislația
Muncii, Agenția Națională de referitoare la conflictele de interese și
Administrare Fiscală), elaborarea incompatibilități, la nivelul
unor strategii proprii anticorupție autorităților administrației publice
(Ministerul Dezvoltării, Ministerul locale este foarte slabă, ceea ce a
Educației) (H.G. nr. 583/2016, Anexa determiat inexistența, respectiv
1, p. 5), iar ministerele au beneficiat ineficiența măsurilor preventive și a
de derularea unor proiecte importante procedurilor de control administrativ.
pentru prevenirea corupției, unele Astfel, chiar dacă principial atât
chiar finanțate din bani UE și de cadrul legal privind standardele de
organizații neguvernamentale, de integritate, cât și instrumentele
strategice anticorupție au fost Anticorupție 2012–2015 (Ministerul
adoptate la nivel local, asigurarea Justiției, 2016, pp. 35, 43) constată
implementării, a aplicabilității și necesitatea consolidării structurilor de
efectivității acestora este un proces prevenire la nivelul instituțiilor
mai complicat, care își datorează publice, precum și a celor de control
ineficacitatea „capacității insuficiente intern și audit, alături de specializarea
a instituțiilor, lipsei cunoștințelor și analizei de riscuri instituționale. La
competențelor personalului, precum și nivelul unităților administrativ
lipsei de voință politică în cadrul teritoriale se constată „o abordare
structurilor de vârf ale instituțiilor” mai degrabă formală a prevenirii
(Comisia Europeană, 2016b, p. 32). corupției”: lipsa de cunoaștere a
Așa cum evidențiază ultimele rapoarte standardelor legale de integritate,
MCV (Comisia Europeană 2016a; lipsa codurilor de etică, inexistența
2015; 2014) corupția la nivel local procedurilor de prevenire a
este percepută ca endemică (Comisia conflictelor de interese și
Europeană, 2016a, p. 31) și „afectează incompatibilităților, lipsa de
toate clasele sociale, cu consecințe cunoaștere a pantouflage-ului
nefaste asupra economiei și (trecerea funcționarilor publici, în
investițiilor străine”, reprezententând special cei de la nivelul de conducere,
un risc reputațional pentru România. de la nivelul public la cel privat) și a
Cele mai afectate domenii la nivel instituției avertizorului de integritate,
local sunt achizițiile publice și inexistența datelor publicate în format
atragerea de fonduri europene, deschis.
urbanismul și societățile de stat, Noua Strategie Națională Anticorupție
potrivit aceluiași raport. (2016–2020) (H.G. nr. 583/2016,
Strategia Națională Anticorupție Anexa 1) își propune ca obiectiv
(2012–2015) a preluat prioritar „promovarea integrității, prin
condiționalitățile 2, 3 și 4 din Decizia aplicarea riguroasă a cadrului
Comisiei Europene din 13 decembrie normativ și instituțional în vederea
2006, prin care s-a stabilit un prevenirii corupției în România.”
mecanism de cooperare și de Obiectivele generale și cele specifice
verificare a progresului realizat de ale noii Strategii se vor a fi
România în vederea reformei implementate în cadrele generale ale
sistemului judiciar și al luptei transparenței decizionale și ale
împotriva corupției, având în vedere guvernării deschise, printr-o abordare
și nevoia implementării „trihotomică de intervenție strategică
recomandărilor ultimelor rapoarte în domeniul anticorupție: prevenire,
MCV. educație și combatere”.
Raportul de audit privind Valorile declarate ale Strategiei
implementarea Strategiei Naționale Naționale Anticorupție 2016–2020
2
sunt: voința politică, integritatea, corupției, precum Direcția Națională
prioritatea interesului public și Anticorupție și Agenția Națională de
transparența; în abordarea noii Integritate (ANI); astfel, obiectivul
Strategii, promovarea integrității specific 5.2 este centrat pe
impune că „reprezentanții instituțiilor îmbunătățirea activității de
și autorităților publice au obligația de identificare, sancționare și de
a declara orice interese personale care prevenire a cazurilor de
pot veni în contradicție cu exercitarea incompatibilități, conflicte de interese
obiectivă a atribuțiilor de serviciu. și averi nejustificate, dar și pe
Totodată, aceștia sunt obligați să ia consolidarea mecanismelor de control
toate măsurile necesare pentru administrativ, inclusiv prin aplicarea
evitarea situațiilor de conflict de de sancțiuni disciplinare cu caracter
interese și incompatibilități” (H.G. nr. disuasiv pentru încălcarea
583/2016, Anexa 1, p. 13). standardelor etice și de conduită
Obiectivele generale și specifice anticorupție la nivelul tuturor
vizează dezvoltarea unei culturi a funcțiilor și demnităților publice;
transparenței pentru o guvernare creșterea gradului de implementare a
deschisă, creșterea integrității măsurilor anticorupție prin aprobarea
instituționale,consolidarea integrității, planului de integritate și
reducerea vulnerabilităților și a autoevaluarea periodică la nivelul
riscurilor de corupție în sectoare și tuturor instituțiilor publice centrale și
domenii de activitate prioritare locale, inclusiv a celor subordonate,
(obiectivul specific 3.8 se referă în coordonate, aflate sub autoritate,
mod expres la administrația publică precum și a societăților cu capital de
locală și enumeră principalele acțiuni stat, urmărește implementarea la
în vederea implementării acestuia nivelul autorităților și instituțiilor
(H.G. nr. 583/2016, Anexa 1, p. 24); publice a planurilor de integritate.
un accent important, în conformitate Chiar dacă implementarea noii
cu Raportul MCV (Comisia strategii implică și unele modificări
Europeană, 2016a), este pus de către legislative punctuale, una din
noua SNA pe prioritizarea activităților premisele de la care pleacă această
de educație și prevenție: creșterea nouă construcție este asigurarea
gradului de cunoaștere și înțelegere a stabilității legislative și instituționale
standardelor de integritate de către în materia luptei împotriva corupției.
angajați și beneficiarii serviciilor De altfel, ultimul Raport MCV
publice; consolidarea performanței de (2016), în Raportul tehnic (Comisia
combatere a corupției prin mijloace Europeană, 2016b, p. 22) reține că
penale, dar și administrative, se referă România dispune de un cadru legal
la continuarea asigurării performanței comprehensiv privind integritatea
instituțiilor de succes în combaterea funcțiilor și demnităților publice,
3
precum și o instituție independentă aceștia fiind mult mai expuși
care contribuie la implementarea conflictelor de interese), eventualele
acestuia și la aplicarea sancțiunilor, interpretări divergente ale legislației
Agenția Națională de Integritate. În vor fi abordate într-un mod mai
contextual în care Parlamentul este eficient prin unificarea și consolidarea
spațiul în care diferite propuneri de jurisprudenței (Comisia Europeană,
modificare a cadrului legal de 2016b, p. 24). Rapoartele MCV
integritate urmăresc doar slăbirea (Comisia Europeană, 2015; 2016a)
atribuțiilor Agenției sau înlăturarea rețin în mod constant în acest sens
unora dintre sancțiunile disuasive rolul decisiv al Înaltei Curți de
reglementate deja de către normele Casație și Justiție (ÎCCJ) în
legale incidente, având drept scop consolidarea jurisprudenței și
satisfacerea unor interese personale asigurarea rolului de a clarifica
ori de grup (e.g. Pl-x nr. 247/2016, interpretările divergente ale cadrului
Propunere legislativă privind de integritate, în vederea respectării
interpretarea art. 38 alin. (11) din principiului securității raporturilor
Legea nr. 96/2006 privind Statutul juridice.
deputaților și al senatorilor, adoptată În această ordine de idei, articolul de
în data de 22 iunie 2016 de către față își propune consultarea
plenul Parlamentului, în contradicție jurisprudenței ÎCCJ în ceea ce
flagrantă cu art. 70 și 71 din Legea nr. privește cadrul de integritate referitor
161/2003 și cu art. 301 din Codul la funcționarii publici în vederea
Penal și care urmărea dezincriminarea desprinderii principiilor de
conflictului de interese săvârșit de interpretare și aplicare care
către parlamentarii care și-au angajat guvernează materia conflictelor de
rudele în cadrul cabinetului, și care a interese și a incompatibilităților
fost declarată neconstituțională de funcționarilor publici. Importanța
către Curtea Constituțională; recenta conturării acestor principii prin
modificare a Legii nr. 161/2003, (PL- raportarea la jurisprudența ÎCCJ
x nr. 387/2016) care modifică regimul rezidă în faptul că acestea sunt de
incompatibilităților aleșilor locali, natură a garanta stabilitatea și
restrângându-le doar la funcția de coerența cadrului legal privind
președinte sau secretar al adunărilor integritatea publică.
generale ale asociaților din cadrul Astfel, potrivit Raportului de
societăților comerciale ori regiilor activitate al Agenției Naționale de
autonome de interes local ori național; Integritate pentru anul 2015, Agenția
nimic mai puțin, reducerea a constatat existența stării de
incompatibilităților reprezintă mai incompatibilitate prin rapoarte rămase
puține instrumente de protecție ale definitive (fie prin necontestare, fie
mandatului aleșilor locali, astfel prin decizii judecătorești definitive și
4
irevocabile) pentru 108 funcționari Funcționarilor Publici în vederea
publici și 8 funcționari publici cu organizării de cursuri de instruire cu
statut special (polițiști, din care 4 cu privire la respectarea normelor de
funcții de conducere) (ANI, 2015, pp. integritate în funcția publică;
4-5). Relativ la conflictele de interese adoptarea de măsuri în vederea
privind funcționarii publici, același îmbunătățirii procesului de depunere a
raport indică 14 constatări definitive declarațiilor de avere și de interese
prin rapoarte ale Agenției pentru (ANI, 2015, p. 21). De asemenea,
funcționari publici și pentru 1 incidență în sfera prevenirii
funcționar public cu statut special. conflictelor de interese și
În vederea abordării eficace și incompatibilităților inclusiv a
eficiente a procesului de promovare a funcționarilor publici are și obiectivul
standardelor de integritate în sectorul specific referitor la prevenirea
public, Agenția Națională de conflictului de interese în achizițiile
Integritate a adoptat Strategia pentru publice, unde ANI implementează și
prevenirea și sancționarea conflictelor operaționalizează programul
de interese, a incompatibilităților și PREVENT, odată cu intrarea în
averilor nejustificate 2016–2020. Față vigoare a legislației referitoare la
de documentul programatic anterior, prevenirea conflictului de interese în
Agenția identifică prin noua strategie achizițiile publice.
noi accente: „responsabilizarea
deplină a structurilor interne și a 2. Cadrul legal. Analiza
managementului prin asigurarea jurisprudenței constituționale
implementării obiectivelor și a incidentă în material conflictelor de
măsurilor de acompaniere către interese și incompatibilităților
acestea; multiplicarea ariilor de relative la funcționarii publici.
intervenție (e.g. pregătire profesională
în mediile universitare)” (ANI, 2016, Potrivit art. 94 alin (2) al Legii nr.
p. 8). În ceea ce privește abordarea 161/2003, funcționarii publici nu pot
activității de prevenire, constatare și deține alte funcții și nu pot desfășura
sancționare a conflictelor de interese alte activități, remunerate sau
și incompatibilităților privind neremunerate, după cum urmează:
funcționarii publici din administrația „a) în cadrul autorităților sau
centrală și locală, Strategia ANI instituțiilor publice;
2016–2020 formulează obiectivul b) în cadrul cabinetului demnitarului,
specific 1.5 „prevenirea corupției și cu excepția cazului în care
a incidentelor de integritate în rândul funcționarul public este suspendat din
funcționarilor publici”, iar ca măsuri funcția publică, în condițiile legii, pe
de implementare se referă la: durata numirii sale;
colaborarea cu Agenția Națională a
5
c) în cadrul regiilor autonome, Constituție, privind egalitatea de
societăților comerciale ori în alte tratament.
unități cu scop lucrativ din sectorul În soluționarea excepției, Curtea
public; Constituțională reține că alin. 2 ind. 1
d) în calitate de membru al unui grup al art. 94 din Legea nr. 161/2003, care
de interes economic”. permite funcționarului public
Față de norma care constituie cadrul desemnat printr-un act administrativ,
legal general, legiuitorul a instituit o să participe ca reprezentant al statului
serie de situații de excepție; astfel, se în cadrul unor organisme de
stabilește că nu se află în situație de conducere „nu este de natură să
incompatibilitate, în sensul creeze privilegii în sensul art. 16 alin.
prevederilor alin. (2) lit. a) și c), (1) din Constituție”, egalitatea în
funcționarul public care: drepturi nu echivalează cu identitatea
„a) este desemnat printr-un act de tratament juridic în ceea ce
administrativ, emis în condițiile legii, privește aplicarea unor măsuri de
să reprezinte interesele statului în natură să justifice un interes public,
legătură cu activitățile desfășurate de „apreciat ca atare de actul
operatorii economici cu capital ori administrativ de desemnare a
patrimoniu integral sau majoritar de funcționarului public, emis în
stat, în condițiile rezultate din actele condițiile legii” (Decizia nr. 1.081 din
normative în vigoare; 20 noiembrie 2007 a Curții
b) este desemnat printr-un act Constituționale). Așadar,
administrativ, emis în condițiile legii, reglementarea legală a cadrului
să participe în calitate de reprezentant general privind incompatibilitățile
al autorității ori instituției publice în funcționarilor publici are ca finalitate
cadrul unor organisme sau organe garantarea exercitării cu imparțialitate
colective de conducere constituite în a funcțiilor publice, constituind o
temeiul actelor normative în vigoare; măsură de asigurare a transparenței în
c) exercită un mandat de reprezentare, exercitarea demnităților publice, a
pe baza desemnării de către o funcțiilor publice și în mediul de
autoritate sau instituție publică, în afaceri, precum și prevenirea și
condițiile expres prevăzute de actele sancționarea corupției. Situația de
normative în vigoare” (art. 94 alin. 2 excepție, pe de altă parte, este
ind.1). justificată în acest caz de necesitatea
Această diferență de tratament nu promovării în cel mai judicios mod a
poate fi calificată ca discriminare așa interesului public: și anume,
cum s-a susținut prin excepția de reprezentarea intereselor statului,
neconstituționalitate care punea în respectiv a autorității sau instituției.
discuție încălcarea art. 16 din A doua situație de excepție, introdusă
în ianuarie 2011 prin art. 40, punctul 2
6
din capitolul IV al Legii nr. 284/2010 Curții Constituționale nr. 445 din 31
privind salarizarea unitară a martie 2009).
personalului plătit din fonduri publice, Printr-o altă decizie a sa (Decizia nr.
prevede că nu se află în situație de 495 din 7 octombrie 2014), Curtea
incompatibilitate, în sensul Constituțională a statuat că
prevederilor alin. (2) al art. 94, prevederile art. 94 referitoare la
funcționarul public care este desemnat incompatibilitățile privind funcționarii
prin act administrative pentru a face publici nu sunt de natură a contraveni
parte din echipa de proiect finanțat art. 37 alin. (1) din Constituție, care
din fonduri comunitare stabilește condițiile pe care trebuie să
nerambursabile postaderare, precum le îndeplinească un cetățean pentru a
și din împrumuturi externe contractate fi ales, deoarece odată cu instituirea
sau garantate de stat rambursabile sau interdicției exercitării simultane a
nerambursabile, cu excepția două funcții considerate
funcționarilor publici care exercită incompatibile, din care una cu
atribuții ca auditor sau atribuții de caracter electiv, practic legiuitorul
control asupra activității derulate în instituie un mecanism care permite
cadrul acesteia și a funcționarilor exercitarea deplină și nestingherită a
publici care fac parte din echipa de dreptului de a fi ales. Argumentației
proiect, dar pentru care activitatea Curții se poate adăuga și principiul
desfășurată în cadrul respectivei potrivit căruia incompatibilitățile
echipe generează o situație de conflict reprezintă mecanisme de protecție a
de interese cu funcția publică pe care unui mandat electiv, prin această
o ocupă. Și în acest caz interesul reglementare legiuitorul urmărind
promovat de legiutor este cel public, practice evitarea unui potențial
al autorității sau instituției care conflict de interese în care s-ar putea
derulează astfel de proiecte sau regăsi cel ales, dacă ar putea avea
programe (art. 94 alin. 2 ind. 2). concomitent și calitatea de funcționar
În același sens, Curtea a statuat că public. Astfel, prevederile art. 94 ale
prevederile art. 94 alin. (2) lit. c sunt Legii nr. 161/2003 nu constituie
constituționale și prin raportare la art. condiții de ineligibilitate, funcționarul
41 alin. (1) din Constituție privind public poate candida pentru o funcție
dreptul la muncă, deoarece dreptul eligibilă sau poate fi numit într-o
persoanei de a-și alege profesia, funcție de demnitate publică, însă
meseria ori locul de muncă nu este raportul său de serviciu se suspendă
incompatibil cu instituirea unor pe durata campaniei electorale, până
condiții pentru exercitarea unor în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu
funcții publice, astfel încât acestea să este ales, respectiv până la încetarea
corespundă interesului public (Decizia funcției eligibile sau a funcției de
demnitate publică, în cazul în care
7
funcționarul public a fost ales sau neremunerată, în cadrul unei instituții
numit, potrivit art. 97 al Legii nr. ori autorități publice.
161/2003. În același sens, Decizia nr.
1.842/2011 a ÎCCJ și Decizia nr.
3. Principiile care decurg din 1.833/2011 a ÎCCJ rețin că declararea
analiza jurisprudenței Înaltei Curți neconstituționalității OUG nr.
de Casație și Justiție în ceea ce 37/2009 și OUG nr. 105/2009 (care au
privește aplicarea prevederilor instituit funcția de director
relative la incompatibilitățile coordonator al instituțiilor publice
funcționarilor publici deconcentrate, ulterior declarării
neconstituționalității revenindu-se la
a. Interpretarea și aplicarea art. funcțiile de director executiv) nu
94 alin. (1) și alin. (2): determină eliminarea stării de
calitatea de funcționar public incompatibilitate reglementată de art.
este incompatibilă cu orice altă 94 alin. (1) și (2) al Legii nr.
funcție publică decât cea în 161/2003. Pentru o interpretare
care a fost numit, precum și cu contrară, însă, Decizia nr. 4.957 din
funcțiile de demnitate publică. 22 noiembrie 2012 a Înaltei Curți
reține că funcția de director
Prin Decizia nr. 1.747/2013 Înalta coordonator a reprezentat „o funcție
Curte de Casație și Justiție reține de conducere în regim contractual”.
starea de incompatibilitate prevăzută Prin Decizia nr. 3.945/2010 Înalta
de art. 94 alin. (1) și alin. (2) ale Legii Curte apreciază că nu are relevanță
nr. 161/2003 față de recurenta- asupra existenței stării de
reclamantă C.M., începând cu data de incompatibilitate faptul că o serie de
29 mai 2009, deoarece aceasta a instituții publice care s-au pronunțat
exercitat simultan funcția publică de asupra existenței incompatibilității nu
director coordonator în cadrul au avut un punct de vedere unitar, ori
Agenției Județene pentru Ocuparea că reclamantul a fost de bună-
Forței de Muncă Iași și cea de credință, din moment ce acesta a
consilier județean, constatând deținut simultan calitatea de
existența stării de incompatibilitate funcționar public (în cadrul unui
între calitatea de funcționar public și Consiliu județean) și calitatea de
exercitarea unei demnități publice, cea expert tehnic judiciar, potrivit
de consilier județean, pe de o parte, prevederilor art. 94 alin. (2) lit. a
precum și starea de incompatibilitate acesta s-a aflat în stare de
constând în interdicția funcționarilor incompatibilitate. În acest sens,
publici de a mai exercita o altă funcție instanța reține că activitatea de expert
sau activitate, remunerată sau tehnic judiciar este coordonată de
Biroul central pentru expertize tehnice
8
judiciare din cadrul Ministerului funcția de expert criminalist este
Justiției, iar în cadrul tribunalelor funcție publică, așa cum statuează HG
funcționează birouri locale pentru nr. 368/1998, privind înființarea
expertize tehnice judiciare, astfel că Institutului Național de Expertize
ipoteza reținută de art. 94 alin. (1) lit. Criminalistice – I.N.E.C., care arată
a – funcționarii publici nu pot deține expres în art. 13 că „expertul
alte funcții și nu pot desfășura alte criminalist este funcționar public”,
activități, remunerate ori chiar dacă Statutul funcționarului
neremunerate în cadrul autorităților public – Legea nr. 188/1999 nu
sau instituțiilor publice. Astfel, se enumeră în mod expres această
reține că, chiar dacă activitatea de categorie de funcție publică. Așadar,
expertiză tehnică judiciară nu este experților criminaliști le este aplicabil
remunerată de o instituție publică, ea regimul incompatibilităților și
se desfășoară în cadrul și sub tutela conflictelor de interese specifice
unei instituții publice, respectiv funcției publice și se încadrează în
Ministerul Justiției (Decizia nr. 3.945 categoria persoanelor care sunt
din 29 septembrie 2010). obligate să depună declarații de avere
În ceea ce privește calificarea și de interese (Decizia nr. 3.457 din
încadrării ca funcționar public, 13 septembrie 2012 a Înaltei Curți de
potrivit art. 5 al Legii nr. 188/1999 Casație și Justiție).
pot beneficia de statute speciale
funcționarii publici care își desfășoară b. Interpretarea și aplicarea
activitatea în cadrul următoarelor situațiilor de excepție prevăzute
servicii publice: structurile de de art. 94 alin. (2 ind. 1) de la
specialitate ale Parlamentului regula generală a
României; structurile de specialitate incompatibilităților stabilite
ale Administrației Prezidențiale; pentru funcționarii publici.
structurile de specialitate ale
Consiliului Legislativ; serviciile Înalta Curte reafirmă în jurisprudența
diplomatice și consulare; autoritatea sa principiul exceptio este
vamală; poliția și alte structuri ale strictissimae interpretationis arătând
Ministerului Internelor și Reformei că aceste situații reglementate sunt de
Administrative; alte servicii publice strictă interpretare. Astfel, în Decizia
stabilite prin lege. De asemenea, legea nr. 7.074/2013 Înalta Curte apreciază
prevede că prin aceste statute speciale că actul administrativ de desemnare a
se pot reglementa: drepturi, îndatoriri funcționarului public să reprezinte
și incompatibilități specifice, altele interesele statului în legătură cu
decât cele prevăzute de prezenta lege, activitățile desfășurate de operatorii
precum și funcții publice specifice. În economici cu capital ori patrimoniu
acest sens, Înalta Curte a reținut că integral sau majoritar de stat, în
9
condițiile rezultate din actele împrejurarea că recurentul nu a
normative în vigoare trebuie să fie urmărit și nu a verificat modalitatea
emis în condițiile legii, adică să de desemnare a sa în cadrul
respecte ad validitatem toate consiliului de administrație, nu are
condițiile de formă și de fond. Astfel, valențe exoneratoare, starea de
împrejurarea că recurentul – incompatibilitate survine atunci când
reclamant H.L.C. a fost desemnat ca se constată încălcarea normei
membru în Consiliul de Administrație reglementate de legiuitor, fără a fi
a SC U. SA, societate comercială influențată de existența intenției sau
prestatoare de servicii publice, având culpei. Astfel, împrejurarea că
ca unic acționar Consiliul Local al intimata - reclamantă „nu a avut
Municipiului Piatra-Neamț, în baza intenția de a realiza o situație de
unei hotărâri a Adunării Generale a incompatibilitate” nu are relevanță
Asociațiilor este de natură să atragă (Decizia nr. 4.294 din 13 octombrie
starea de incompatibilitate. 2010).
Situația de excepție reglementată de Față de ipoteza normativă prescrisă de
prevederile art. 94 alin. (2 ind. 1) lit. a art. 94 alin. (2), intenția legiuitorului
impune ca actul administrativ de este de a sancționa simpla „deținere
desemnare a funcționarului public de funcții”, care creează oportunitatea
pentru a reprezenta interesele statului ca în orice moment funcționarul
în legătură cu activitățile desfășurate public să desfășoare activități
de acest operator economic să generatoare de stare de
respecte condițiile legii, respectiv incompatibilitate.
Consiliul Local Piatra Neamț trebuia Nici în această situație faptul că
să emită o hotărâre de consiliu, prin entitatea, în care funcționarul public
care să împuternicească în mod expres deține o funcție generatoare de
pe cei trei consilieri locali membrii ai incompatibilitate, nu a avut nicio
AGA, să îl desemneze pe funcționarul activitate (nu a încasat nicio sumă de
public H.L.C. (director executiv bani, nu a eliberat nicio chitanță, etc.)
adjunct al Direcției Regionale de nu are relevanță asupra întrunirii
Statistică Neamț) să reprezinte condițiilor legale privind existența
interesele Consiliului Local în cadrul stării de incompatibilitate (Decizia nr.
SC U. SA, unde Consiliul Local era 4.294 din 13 octombrie 2010).
asociat unic.
Pe de altă parte, subliniază Înalta c. Interpretarea și aplicarea
Curte, intenția legiuitorului nu se situațiilor de excepție prevăzute
referă la reglementarea intenției sau de art. 95 alin. (1): nu sunt
culpei funcționarului public – ca permise raporturile ierarhice
factor declanșator în atragerea stării directe în cazul în care
de incompatibilitate, astfel încât
10
funcționarii publici respectivi în calitate de asociat unic al SC P.
sunt soți sau rude de gradul I. SRL, a desfășurat prin intermediul
societății sale, activități de învățământ
În Decizia sa nr. 1.633/2014 Înalta – având ca obiect cursuri destinate
Curte reține că există situația de persoanelor fizice cu privire la
incompatibilitate reglementată de art. normele de igienă (cursuri obligatorii
95 alin. (1) în situația în care în cadrul pentru aceste persoane), activități în
Poliției orășenești fiica deține funcția legătură directă cu atribuțiile sale de
de execuție de agent de poliție, iar serviciu. Împrejurarea că reclamantul-
tatăl său deține funcția de conducere recurent nu a desfășurat personal
ierarhic superioară de comisar șef. activitatea de învățământ, nu a fost
considerată relevantă din moment ce
d. Interpretarea și aplicarea acesta a desfășurat o atare activitate
situațiilor de excepție prevăzute prin intermediul societății la care era
de art. 96 teza a doua: asociat unic. De asemenea, faptul că
funcționarii publici, fișa postului nu menționa expres că
funcționarii publici inspectorul sanitar avea atribuții de
parlamentari și funcționarii control, ci doar că avea atribuții de a
publici cu statut special pot participa la acțiuni tematice
exercita funcții în alte domenii organizate în unitățile cu risc asupra
de activitate din sectorul privat, stării de sănătate, de a constata și
care nu sunt în legătură directă sancționa contravențiile la normele de
sau indirectă cu atribuțiile igienă publică, deci participarea
exercitate ca funcționar public, acestuia la atribuții de control în
funcționar public parlamentar domeniul igienei publice au fost
sau funcționar public cu statut împrejurări considerate ca fiind
special, potrivit fișei postului. suficiente pentru a dovedi legătura cu
organizarea activității unor cursuri
Astfel, potrivit art. 96 legiuitorul a obligatorii în domeniul igienei
acordat posibilitatea funcționarului publice, pentru persoanele fizice, dar
public să exercite funcții sau care lucrează în unitățile controlate de
activități, în domeniul didactic, funcționarul public. De altfel, instanța
precum și în alte domenii din sectorul supremă arată că în acest caz nu este
privat, care nu au legătură – directă necesar a demonstra dacă cursanții
ori indirectă – cu atribuțiile exercitate sunt angajați ai unităților controlate de
ca funcționar public, potrivit fișei recurent, deoarece norma legală care
postului. Prin Decizia nr. 2.900/2014 reglementează situația de
reține că reclamantul-recurent incompatibilitate are menirea de a
M.T.O., în calitate de funcționar preveni un potențial conflict de
public – inspector sanitar la DSP și interese.
11
e. Interpretarea și aplicarea Curte, în aceeași decizie a sa, constată
situațiilor de excepție prevăzute că reclamantul I.C. nu a avut, în nume
de art. 94 alin. (2), lit. d: propriu, calitatea de asociat al SC
funcționarii publici nu pot Agrozooserv Moldova SRL (a avut
deține alte funcții și nu pot doar calitatea de membru al
desfășura alte activități, consiliului de administrație), deci nu
remunerate sau neremunerate poate avea calitatea de membru al
în calitate de membru al unui unui grup de interes economic.
grup de interes economic.
4. Concluzii
Prin Decizia nr. 4.957 din 22
noiembrie 2012 a Înaltei Curți se Este evidentă necesitatea imperioasă a
reține că pentru a califica o entitate ca consolidării activităților de prevenție
fiind un grup de interes economic, și educație în sfera standardelor de
aceasta trebuie să îndeplinească acele integritate publică, atât în ceea ce
condiții legale prevăzute de art. 118– privește funcționarii publici, dar și
231 din Legea nr. 161/2003, fiind cetățenii, alături de întărirea
definit ca o asociere între două sau instrumentelor administrative de
mai multe persoane fizice sau combatere a corupției, condiții sine
juridice, constituită pe o perioadă qua non ale succesului strategiilor și
determinată, în scopul înlesnirii sau politicilor publice anticorupție.
dezvoltării activității economice a Ultimele rapoarte MCV (Comisia
membrilor săi, precum și al Europeană, 2016a; 2015) remarcă
îmbunătățirii rezultatelor activității faptul că creșterea standardelor de
respective. În speță, instanța supremă integritate în administrația publică
apreciază că SC Agrozooserv locală este obligatorie. În același sens,
Moldova SRL nu întrunește calitatea noua Strategie Națională Anticorupție
de grup de interes economic deoarece, constată că rezultatele strategiei
pe de o parte, este înființată pe o anterioare sunt slabe în ceea ce
durată nelimitată, iar nu pe o perioadă privește asigurarea respectării
determinată așa cum prevede Legea cadrului de integritate la nivel local,
nr. 161/2003, iar, pe de altă parte, în consecință combaterea corupției la
actul constitutiv al acesteia nu nivel local și creșterea standardelor de
cuprinde denumirea, precedată sau integritate în administrația publică
urmată de sintagma „grup de interes locală constituie una dintre prioritățile
economic” ori de inițialele „G.I.E.”, noii strategii.
potrivit art. 122 din Legea nr. Asigurarea stabilității cadrului legal
161/2003. În ceea ce privește de integritate este o condiție
aprecierea calității de membru a unui obligatorie pentru succesul strategiilor
grup de interes economic, Înalta și politicilor anticorupție. Raportul
12
MCV (Comisia Europeană, 2016a) decisiv la asigurarea stabilității
sublinează necesitatea asigurării cadrului legal de integritate,
stabilității legislative și instituționale validându-i conformitatea cu
ca premisă a eficacității politicilor prevederile constituționale.
publice anticorupție. Recentele Jurisprudența Înaltei Curți de Casație
modificări ale cadrului de integritate și Justiție, având ca obiect regimul
par să ignore faptul că incompatibilităților și conflictelor de
incompatibilitățile reprezintă doar interese privind funcționarii publici,
instrumente de protecție a are rolul de asigura, pe de o parte,
manadatului parlamentar ori de ales stabilitatea cadrului legal de
local, eliminarea situațiilor de integritate prin uniformizarea practicii
incompatibilitate din lege expunând judiciare la nivelul instanțelor
persoana aleasă sau demnitarul, mai judecătorești și prin conturarea
accentuat, unor potențiale conflicte de principiilor de interpretare și aplicare
interese; mai mult, dovedește încă o a normelor legale din această sferă. Pe
dată, lipsa unui angajament politic de altă parte, jurisprundența Înaltei
ferm în susținerea irevesibilității Curți de Casație și Justiție are menirea
strategiilor și politicilor publice de a contribui la înțelegerea
referitoare la consolidarea cadrului standardelor de integritate, atât de
legal de integritate. către persoanele care ocupă funcții
Cadrul de integritate privind publice, cât și de către cetățeni, în
funcționarii publici a constituit vederea asigurării creșterii
obiectul unor excepții de receptivității acestora și legitimității
neconstituționalitate soluționate de aplicării sancțiunilor administrative în
Curtea Constituțională, în sensul cazul încălcării normelor de
constatării conformității cu integritate.
prevederile constituționale.
Prin jurisprudența sa, Curtea
Constituțională evidențiază că
reglementarea cadrului legal privind Bibliografie:
incompatibilitățile funcționarilor 1. Agenția Națională de Integritate
publici are ca finalitate garantarea (ANI), „Raport anual de activitate”,
2015, [Online] disponibil la adresa
exercitării cu imparțialitate a
https://www.integritate.eu/Noutati.as
funcțiilor publice și astfel reprezintă o px?PID=243&M=NewsV2&Action=
măsură de asigurare a transparenței în 1&NewsId=2115;
exercitarea demnităților publice, a 2. Strategia Națională Anticorupție
funcțiilor publice și în mediul de (SNA) 2016-2020, adoptata prin
afaceri, precum și de prevenire și Hotărârea nr. 583/2016;
sancționare a corupției. De asemenea,
jurisprudența constitutional contribuie
13
3. Statutul functionarilor publici, Legea 11. Comisia Europeană, „Raport al
nr. 188/1999, Editura Hamangiu, Comisiei către Parlamentul
2015; European și Consiliu privind
4. Legile administratiei publice locale, progresele înregistrate de România
Ovidiu Podaru, Editura Hamangiu, în cadrul mecanismului de cooperare
2015; și verificare”, 2015, SWD(2015)
5. Legea nr. 53/2003, Codul Muncii, final, [Online] disponibil la
Editura Monitorul Oficial, 2013; adresa:http://ec.europa.eu/cvm/docs/
6. Drept administrativ, Dana Apostol com_2015_35_ro.pdf.
Tofan, cap. 25-28, Ed. All Beck, 12. Ministerul Justiției, „Raportul final
2013; privind implementarea Strategiei
7. Managementul resurselor umane in Naționale Anticorupție 2012-2015”,
administratia publica, Tatiana Puiu, 2016, [Online] disponibil la adresa
Bacau, 2009; http://www.just.ro/strate gii-si-
8. Agenția Națională de Integritate politici/strategii-nationale.
(ANI), „Strategia pentru prevenirea 13. Hotărârea de Guvern nr. 583 din 10
și sancționarea conflictelor de august 2016 privind aprobarea
interese, a incompatibilităților și Strategiei naționale anticorupție pe
averilor nejustificate (2016–2020)”, perioada 2016-2020, a seturilor de
2016, [Online] disponibil la adresa indicatori de performanță, a
https://www.integritate.eu/Noutati.as riscurilor asociate obiectivelor și
px?PID=243&M=NewsV2&Action= măsurilor din strategie și a surselor
1&NewsId=2224. de verificare, a inventarului
9. Comisia Europeană, „Raport al măsurilor de transparență
Comisiei către Parlamentul instituțională și de prevenire a
European și Consiliu privind corupției, a indicatorilor de evaluare,
progresele înregistrate de România precum și a standardelor de
în cadrul mecanismului de cooperare publicare a informațiilor de interes
și verificare”, 2016a, SWD(2016) 16 public, publicată în Monitorul
final, [Online] disponibil la Oficial al României nr. 644 din 23
adresahttp://ec.europa.eu/cvm/docs/c august 2016.
om_2016_41_ro.pdf. 14. Hotărârea de Guvern nr. 215 din 20
10. Comisia Europeană, „Documentul martie 2012 privind aprobarea
de lucru al Serviciilor Comisiei. Strategiei naționale anticorupție pe
România: Raport tehnic, care perioada 2012-2015, a Inventarului
însoțește documentul Raport al măsurilor preventive anticorupție și
Comisiei către Parlamentul a indicatorilor de evaluare, precum și
European și a Planului național de acțiune pentru
Consiliu privind progresele implementarea Strategiei naționale
înregistrate de România în cadrul anticorupție 2012-2015, publicată în
mecanismului de cooperare și de Monitorul Oficial al României nr.
verificare”, 2016b, COM(2016) 41 202 din 27 martie 2012.
final, [Online] disponibil la adresa 15. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003
http://ec.europa.eu/cvm/docs/swd_2 privind unele măsuri pentru
016_16_ro.pdf. asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a

14
funcțiilor publice și în mediul de 26. Decizia nr. 7.074 din 2013 a Înaltei
afaceri, prevenirea și sancționarea Curți de Casație și Justiție.
corupției, publicată în Monitorul 27. Decizia nr. 4.294 din 13 octombrie
Oficial al României nr. 279 din 21 2010 a Înaltei Curți de Casație și
aprilie 2003, cu modificările și Justiție.
completările ulterioare.
16. Legea nr. 284/2010 privind
salarizarea unitară a personalului Surse web:
plătit din fonduri publice, publicată 1. www.integritate.eu
în Monitorul Oficial al României nr. 2. http://ec.europa.eu
877 din 28 decembrie 2010. 3. www.cdep.ro
17. Decizia Curții Constituționale nr. 4. www.just.ro
445 din 31 martie 2009 referitoare la 5. www.iccj.ro
excepția de neconstituționalitate a 6. www.scj.ro
dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. c) 7. www.ccr.ro
din Legea nr. 161/2003 privind unele
măsuri pentru asigurarea
transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor
publice și în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corupției
și art. 9 alin. (3) din Hotărârea
Guvernului nr. 1.209/2003 privind
organizarea și dezvoltarea carierei
funcționarilor publici, publicată în
Monitorul Oficial al României nr.
384 din 5 iunie 2009.
18. Decizia nr. 1.747 din 2013 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție.
19. Decizia nr. 1.842 din 2011 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție.
20. Decizia nr. 1.833 din 2011 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție.
21. Decizia nr. 4.957 din 22 noiembrie
2012 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
22. Decizia nr. 3.945 din 29 septembrie
2010 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
23. Decizia nr. 3.457 din 13 septembrie
2012 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
24. Decizia nr. 6.990 din 2013 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție.
25. Decizia nr. 6.391 din 2013 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție.

15