You are on page 1of 14

SECOLUL XX INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM

Secolul XX reprezinta perioada din istoria omenirii in care principiile legate de democratie si respectarea drepturilor omului s-au impus intr-o mare parte a lumii. 1789 – Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului 10 dec 1948 – Declaratia Universala a Drepturilor Omului (ONU) 1950 – Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Consiliul Europei) Acelasi veac a cunoscut insa si incalcari ale drepturilor omului in tarile in care au fost instaurate regimurile totalitare. Originile totalitarismului pot fi cautate in vechile guvernari de tip autoritar. Primul Razboi Mondial (1914-1918), prin razboiul total si limitarea treptata a libertatilor personale prin intermediul unui control accentuat din partea autoritatilor, a favorizat aparitia totalitarismului. Sfarsitul primului razboi mondial nu a reprezentat numai victoria militara a SUA, Frantei, si Angliei impotriva Germaniei si Austro-Ungariei, ci si o victorie a democratiei: marile imperii multinationale s-au destramat, monarhiile rusa, germana si austro-ungara au fost inlaturate. Anul 1918 reprezinta apogeul ideii nationale in Europa Centrala, locul imperiilor multinationale fiind luat de state nationale – Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Regatul Sarbo-Croato-Sloven (din 1929-Iugoslavia), Finlanda si statele baltice. Noile state au adoptat fie regimuri politice republicane, fie monarhia parlamentara, in cazul Iugoslaviei. Deosebiri intre regimurile totalitare si cele democratice Practica democratiei Practica democratiei liberale implica existenta regimurilor constitutionale. Contractul social dintre popor si putere era inscris in constitutii. Aceste constitutii au fost fondate pe regimuri reprezentative si pe separatia puterilor. Un alt principiu de baza este ca natiunea este sursa suveranitatii. Pentru a pune in aplicare acest principiu, constitutiile au prevazut alegerea de catre cetateni prin sufragiu universal (vot universal) a reprezentantilor din adunari; adunarile voteaza legile, bugetul: Adunarea Nationala in Franta, Camera Comunelor in Marea Britanie. Separatia puterilor in stat este un alt principiu fundamental al democratiei liberale. Democratia liberala presupune libertatea de expresie a opiniei publice. Ea este insotita de libertatea de intrunire si de libertatea presei. Partidele politice structureaza si organizeaza opinia publica. Pluripartidismul este o alta caracteristica a democratiei. Partidele lupta pentru cucerirea puterii si se participa la alegeri. Ele reprezinta multiple tendinte ale opiniei publice. Epoca Luminilor a impus teoria drepturilor omului sub forma unor documente ca Declaratia de Independenta a SUA(1776) sau Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului (1789)

lib credintei (aparute in sec XVIII –lea) 2. drepturi civile – se refera la lib individuala. iar Partidul Liberal (whig) dispare de pe scena politica 1920 – alegeri castigate de Loyd George – guv de coalitie 1929 – ca urmare a crizei economice la putere ajunge Partidul Laburist (Ramsay MacDonald) (rol imp in redresarea economica min de finante Neville Chamberlain) 1940 – 1945 si 1951 – 1955 .Blocul National iese victorios in alegeri formand o alianta de centru-dreapta 1923 – ocupa zona de-militarizata a Ruhrului cnf prevederilor din 1919 de la Versailles 1924 – 1926 – Cartelul stangii – politica de stg 1926 – 1932 – Raymond Poincare aduce dreapta la putere 1932 – 1934.> Winston Churchill – prim-ministru din partea Partidului Conservator . are un rol f imp in partea executiva.laicizare dupa WW I. Franta se afla in perioada celei de-a treia republici. 1918 – dreptul de vot acordat femeilor (sufragiu universal) Dupa WW I apare Partidul Laburist. Seful statului era presedintele ales prin majoritatea absoluta a voturilor de catre Senat si Camera Deputatilor – era numit pe 7 ani fiind reeligibil 1919 – 1924 . Sua refuza sa intre in Liga Natiunilor 1920 – drept de vot acordat femeilor scena politica: republicani si democrati Prim-ministrul (sef al majoritatii parlamentare).ca urmare a efectelor crizei stanga ajunge la putere Viata pol a celei de-a treia republici franceze a fost mai tumultoasa datorita unui nr mare de partide ceea ce inducea un anumit grad de instabilitate - MAREA BRITANIE SUA regim politic prezidential. drepturi politice – dreptul la vot (sec XIX) 3. puterea presedintelului fiind controlata de Congres.libertatea cuv. drepturi sociale – ocrotirea sanatatii.Drepturile si libertatile cetatenesti pot fi grupate in 1. instaurata oficial in 1875 si dizolvata in 1940. unde esenta puterii apartine Parlamentului ales 1833 – legea Guizot – accesul liber la invatamant . drepturile persoanelor (sec XX) FRANTA democratie liberala de tip parlamentar. .

abandoneaza NEP. agricultura. opozant al regimului Stalinist. Roosevelt – propune politica New Deal (amplif rolului statului in economia americana) Ideologia comunista originile de la operele lui Marx si Engels – Manifestul Partidului Comunist (1848). comertul erau liberalizate) 1922 – se formeaza URSS – stat format din Rusia sovietica. Germania) deoarece proletariatul era mai numeros si cu o constiinta de clasa mai dezvoltata. militari.I. In aceste conditii. Mai multe state europene au intervenit militar impotriva Rusiei Sovietice in Rusia 1917 – a fost creata si politia politica CEKA apoi NKVD si apoi KGB 1921 . - - - . Bielorusia si Transcaucazia 1924 – 1953 – Stalin la putere. etc) Alexandr Soljenitin – premiul Nobel pt literatura (Arhpelagul Gulag – demascarea crimelor comunistmului) Lev Trotki – negociator al tratatului de la Brest-Litovsk. => este deportat in 1928.Lenin lanseaza NEP (un compromis intre capitalism si comunism. revolutia condusa de Partidul Constitutional Democrat (al burgheziei liberale) si de mensevici (membrii Partidului Social Democrat). micile intreprinderi. Ucraina. A fost instaurat un guvern provizoriu la 16 februarie/1 martie 1917. a izbucnit. de la Petrograd.> republicanii la putere 1929 – 1933 – Marea Criza – 24 oct 1929 – Joia Neagra (Bursa din NY se prabuseste) din 1932 – vine la putere F. la Petrograd.I. iar a doua zi. V. bolsevicii au declansat actiunile in forta pentru preluarea puterii. condusi de V. fondatorul ideii „exportului de revolutie si al revolutiei permanente” intr-o perspectiva internationalista opusa ideii lui Stalin de construire a socialismului intr-o singura tara. Lenin – va sustine in operele sale teoria potrivit careia in tarile mai putin dezvoltate e posibila aparitia revolutiei socialiste in conditiile existentei unuei conjuncturi social economice propice care sa fie exploatata de un partid format din revolutionari de profesie – RUSIA – Partidul Bolsevic In luna februarie a anului 1917.D. realizata prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917. tarul a abdicat.- 1912 – 1916 -> democratii la putere 1920 – 1932 . Ulterior. Rusia era afectata de saracia generalizata si de infrangerile de pe front. Intre 1918-1921 s-a desfasurat un razboi civil intre partizanii vechiului regim (albii) si sustinatorii bolsevicilor (rosii). Marx considera ca noua societate cea comunista se va edifica mai intai in tarile dezvoltate (Anglia. conducator al armatei bolsevice in razb civil.este sustinuta lupta de clasa prin intermediul careia proletariatul trebuia sa inalture exploatarea capitalista. Lenin. din 1928 ajunge un dictator absolut 1929 – s-a trecut la colectivizarea fortata a agriculturii 1936 – 1939 – Marea Teroare – opozantii regimului inchisi in Gulaguri (inclusiv membri de partid.

Legiunea Arhanghelului Mihail in Romania) erau antisemite. Regimul fascist a fost instaurat in Italia de Benito Mussolini. iar unele aveau si o componenta paramilitara. numite corporatii. pe seama altor state. ori nemultumite. Aceasta era sustinuta atat de populatia debusolata de razboi si de saracie. In fata acestor primejdii fascismul a aparut ca singurul capabil sa apare ordinea in stat. zguduita de ample miscari sociale. Miscarea fascista a aparut in Italia dupa primul razboi mondial. Acesta preconiza o societate organizata in grupuri profesionale. sa asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Spania. Partidul Apararii Rasei in Ungaria. Dupa 1918. fortele nationaliste conduse de Fraco sunt ajutate militar de Hitler). Partidele fasciste intrebuintau in mod obisnuit violenta in spatiul public (violente de strada si asasinat politic). cat si de multi industriasi si bancheri. dar pana in 1945 regimuri comuniste nu au existat decat in 2 tari :Mongolia si URSS Ideologiile Fascisa si Nazista Fascismul este o doctrina politica nationalista de extrema dreapta ce urmarea sa obtina maretia natiunii prin expansiune terit. provocate si sustinute de stanga socialista. Grecia. ci cele ale corporatiei din care facea parte. de beneficiile teritoriale si politice obtinute in urma conflictului. Partide cu caracter fascist au aparut si in Romania (1927). noua organizare urmand. care sperau ca noua formatiune politica sa reprezinte o contrapondere efiecienta la ideile comuniste. democratia liberala italiana a devenit incapabila sa rezolve problemele tarii. Fascistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a „onoarei nationale”. care ameninta cu instaurarea dictaturii proletariatului. au aparut miscari politice fasciste mai intai in tarile invinse in Primul Razboi Mondial: Germania (1919). Ungaria(Horthy) sau Bulgaria (1923). Franta. Bulgaria. Pe plan politic corporatismul urmarea inlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegatiilor coporatiilor. Italia. O varianta a fascismului a fost in Germania (nazismul). Toate aceste miscari erau profund nationaliste. Belgia. diferita de vietile fiintelor umane care-l compuneau. ca Italia (1919). in conceptia initiatorilor ei. Marea Britanie. antiliberale. Fascismul a imbracat in Italia forma corporatista. sindicatele au fost inlocuite cu corporatiile . Portugalia. Portugalia(Antonio Oliveira Salazar). In statul corporatist nu primau interesele individului. Italia 1922 Mussolini impreuna cu Fasciile de lupta organizeaza Marsul asupra Romei si il obliga pe regele Emanuel III sa-l numeasca prim-ministru pe Mussolini 1924 – partidul lui Mussolini obtine 65% din voturi fapt care i-a permis sa-si impuna dictatura 1925 – se infiinteaza tribunalul special si politia politica OVRA + organizatiile paramilitare Camasile negre si Ballila 1926 – au fost interzise grevele. Fascismul s-a dezvoltat in Ungaria. Deceptionata in privinta ambitiilor sale teritoriale. iar multe dintre ele (Partidul National-Socialist in Germania.- Dupa 1917 in multe tari au aparut miscari si partide comuniste. Spania(1936 – 1939 – razboi civil. Ei considerau ca statul natiune avea viata sa proprie.

Evreii erau considerati vinovati de toate relele societatii germane si de aceea nazistii sustineau eliminarea lor prin exterminare. Spre deosebire de Mussolini. Germania 9 nov 1918 regele Wilhelm al II-lea abdica. Social-democratii au preluat puterea si proclama republica de la Weimar(1919) ian 1919 spartakistii (aripa stanga a socialistilor) incearca sa preia puterea printr-o revolutie condusa de Rosa Luxemburg si Karl Liebknecht (asasinati) primavara 1919 Adunarea Constituanta reunita la Weimar a adoptat o Constitutie care transforma Germania intr-un stat democrat – aceasta devenea o republica federala condusa de un parlament (Reichstag) si de un prsedinte ales prin vot universal. 30 ian 1933 presedintele Hindenburg este nevoit sa-l numeasca pe Hitler cancelar 1934 – Hindenburg moare => Hitler ramane singur la putere si se procalama Fuhrer feb 1933 incendiaza Reichstagul dand vina pe comunisti - - - . considerata superioara. Hitler considera ca sistemul democratiei parlamentare era vinovat pt. o componenta esentiala a programului sau. Compromitand ambele tabere printr-un abil joc de putere si ajutat de marii industriasi (Krupp) Hitler a ajuns la putere 1932 – Partidul Muncitoresc Nationalist German castiga alegerile pentru Reichstag.- Indoctrinarea cetatenilor se facea prin propaganda si prin diferite organizatii fasciste (populatia matura prin Dopolavoro. Singura solutie pe care o sustinea Hitler era dictatura unui unui singur partid condus de un partid providential care sa supuna natiunea in numele binelui general. 1923 – lovitura de stat nereusita de la Munchen (organizata de Adolf Hitler si de batalioanele SA) -> Hitler este arestat 1926 – pe perioada detentiei Hitler a scris Mein Kampf (lucrare care a stat la baza national socialismului) Nazistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a onoarei nationale. Expansiunea germana era justificata prin nevoia de „spatiu vital”(lebensraum) pentru rasa ariana. problemele economice si sociale ale Germaniei. comunisti si nazisti. prin Avanguardistii si Ballila) 1929 – Italia incheie o intelegere cu statul Papal prin care i se recunoaste autonomia 1935 – 1936 – Mussolini cucereste si anexeaza Etiopia 1943 – Mussolini inlaturat de la putere. Hitler a facut din rasism si in special din antisemitism. iar societatea germana dezamagita de un guvern considerat incapabil sa rezolve pb a avut de ales intre socialisti. El urmarea crearea unui imperiu (Reich) care sa-i cuprinda pe toti germanii. 1929 – 1933 Germania trece prin criza economica. copiii si tinerii.

ucisi ian 1942 – Conferinta de la Wansee. Afganistan. multi evrei arestati.- 30 iunie 1934 – Noaptea Cutitelor Lungi – liderii trupelor SA (Ernst Rohm) sunt asasinati. 1970 – Leonid Brejnev impune neostalinismul promovand o politica ce a dus la stagnarea vietii economice si sociale.demasca crimele staliniste fara a afecta stabilitatea regimului. sinagogi devastate.adoptarea „solutiei finale” Elemente comune nazism. torturati. Polonia. un conducator” glorificarea conducatorului suprem mentinerea unui control strict asupra cetatenilor prin institutii de forta (politie politica) si prin actiuni propagandistice adversitate fata de valorile democratiei incalcate drepturile omului se lichida orice forma de opozitie presa cenzurata interesele partidului se identificau cu interesele statului Lumea in a doua jumatate a sec XX Comunismul in Europa o Impus de Stalin in urma acordurilor cu Rossevelt si Churchill in Bulgaria. Coreea de Nord. Romania si Ungaria dar s-a instalat si in alte state ne-europene: China. Germania de Est. Laos. Cehoslovacia. Nicaragua o Mici diferente – Iugoslavia lui Tito – o mai mare libertate economica. acestea fiind inlocuite cu trupe SS (protectie) si Gestapo (politie politica) 1935 – legile de la Nurenberg – evreilor le-au fost interziste drepturile politice si civile nov 1938 – Noaptea de Cristal. 1986 – Gorbaciov lanseaza Glasnost( liberalizarea a activitatii politice si a mijloacelor de informare in masa) si Perestroika (reformarea societatii si economiei sovietice) . un stat.pogrom indreptat impotriva evreilor –case. fascism si comunism existenta unui conducator suprem si a unui partid unic „Un popor. Cambodgia. Vietnamul de Nord. feb 1948 – Lovitura de la Praga – presedinte Gottwald – tara devine democratie populara o URSS – Nikita Hrusciov (1953 – 1964).. a declansat o insurectie si a preluat puterea (Georgi Dimitrov – seful consiliului de ministri) o Albania – 2 dec 1945 – Enver Hodja comunistii castiga (Frontul Democratic) o Cehoslovacia – isi pastrase un guv in exil condus de Benes. Cuba. in Polonia s-a pastrat proprietatea asupra pamantului o In Bulgaria s-a impus Frontul Patriei (1942) care dupa intrarea Aramtei Rosii in Sofia in spet 1944.

ca factor de echilibru in viata politica si in societate.- Statele democratice o Marea Britanie – vine la putere Churchill (1951 – 1954). o 1982 – razb Ins Falkland(Malvine) ca urmare a invadarii Argentinei o Franta – 1959 – Charles de Gaulle presedinte – sustine ideea consolidarii puterii sefului statului. . Bush. privatizarea unor intreprinderi si servicii de stat. Liberalii reprezentau interesele burgheziei romanesti in formare. In viata politica dinainte de Primul Razboi Mondial se intalneste alternanta la putere a celor doua partide principale – cel liberal si cel conservator (rotativa guvernamentala). Se organizau alegeri parlamentare. social. pe plan economic. 1991 – Sua joaca rolul de „jandarm al lumii” si se implica in conflictul din Kuweit si infrange Irakul ROMANIA Democratia in Romania s-a bazat pe introducerea unei legi fundamentale (Constitutia din 1866). 1988 – presedinte G. In ciuda imperfectiunilor. al XIX lea era limitata de participarea redusa a cetatenilor la viata politica. In acest mod. iar in 1979 -1990 prim-min Margaret Thatcher – (cel mai lung mandat continuu din istoria GB) cresterea economiei. Necesitatea introducerii votului universal a fost prevazuta in programul social-democratilor romani care au infiintat un partid muncitoresc in 1893. care dadeau castig de cauza guvernului. in loc ca guvernul sa fie expresia Parlamentului. apoi era dizolvat Parlamentul. una dintre cele mai liberale in Europa acelei epoci. in timp ce conservatorii erau partidul marilor proprietari. societatea romaneasca a facut progrese in perioada de dinaintea Primului Razboi Mondial. o in Franta a fost posibila coabitarea la putere a unui presedinte si a unui premier de orientari politice diferite – 1986 presedintele Mitterand (stanga) si premierul Jacques Chirac (dreapta) o Sua – 1973 – embargoul arab asupra petrolului => criza energetica si criza politica(1973 – 1980). puterea legislativa era o emanatie a executivului. in 1980 alegeri castigate de republicanul Reagan care scoate tara din impas. si al liberalilor in 1913. O caracteristica a democratiei romanesti era aceea ca regele desemna guvernul. politic si cultural. se petrcea invers. si Parlamentul ca for legislativ. Aceasta marca insemnatatea catorva institutii fundamentale: Monarhia. reforma constitutionala din 1962 – a stabilit ca presedintele Frantei sa fie ales de cetateni prin vot universal. Democratia romaneasca in sec. Cea mai mare parte a populatiei nu participa la viata publica din cauza sistemului de vot cenzitar.

A Rosetti si Ion C. CIC Bratianu (1934-1947) o 1922 – 1926 – guv PNL . care alcatuiesc esenta noului liberalism: a) interventia puterii de stat si b) conceptia libertatilor individuale ca „functii sociale”) o PNL care reprezenta interesele burgheziei industriale si financiare. C. o conceptul “prin noi insine” (IC Bratianu) – valorif tuturor resurselor si energiilor nationale care sa contrubuie la dezvoltarea societatii romanesti o conducatori: Ion C Bratianu (1875 -1891). Bratianu) si liberalii moderati(M. I. libertatea presei. Bratianu cea mai buna guv o Au fost adoptate legi privind comercializarea si controlul intreprinderilor statului (1924). 1895 – 1899. mica proprietate. extinderea drepturilor electorale. 1901 – 1904.C Bratianu (pana in 1927) Vintila Bratianu (1927. legea minelor. Ion I.Viata Politica Liberalismul – PNL o 1867 intelegerea intre liberalii radical (C. principiile libertatii si egalitatii. C. Stefan Zeletin considera ca prin Constitutia din 1923 s-au pus bazele neoliberalismului in Romania(Pentru intaia oara acest act istoric pleaca de la urmatoarele puncte de vedere. legea energiei (1924). interventia statului pt accelerare procesului de dezvoltare. 1907 – 1910. Mihail Manoilescu. legea pentru organizarea si exploatarea cailor ferate (1925). Dumitru Bratianu (1891 – 1892). proprietatea privata. I Gh Duca (1930-1934). dreptul la asociere. .I. 1914 – 1918 o in per interbelica s-au aflat la putere intre 1922-1928 si 1933 – 1937 o Ion I. Bratianu (1909 – 1927) o guvernari: 1876 – 1888.1930). precum si ale unor meseriasi si intelectuali o 24 mai 1875 s-au pus bazele PNL in urma Coalitiei de la Mazar-Pasa o programul liberal: promovare constitutionalism. Dimitrie Sturdza (1892 – 1909). Kogalniceanu) prin incheierea intelegerii de la hotel Concordia(Programul de la Concordia) o Ideologi: St Zeletin.

1904 – 1907. o 1871 – 1876. Burke) o 3/15 feb 1880.Conservatorismul – PC (ideolog pe plan international Ed. 1910 – 1913. Alexandru Marghiloman. Titu Maiorescu. condus de Iuliu Maniu . Petre P. 1888 – 1895. cu Partidul Taranesc. 1899 – 1901. Carp. Vasile Pogor pun bazele Partidului Conservator. statul trebuia sa intervina asigurand o “armonie sociala” o Titu Maiorescu minimaliza rolul burgheziei mentinand doar doua elemente ale structurilor sociale: monarhia si taranimea o Procesul de dezv trebuia sa fie masurat dar continuu. in special a celor care valorificau produsele agricole si . Din dec 1880 lider devine Lacar Catargiu. Gh Zane (teoretician taranism) au elaborat o noua conceptie de guvernare – taranismul(agricultura trebuia sa aiba un rol precumpanitor in econom nationala. o 1921 – PC dispare de pe scena politica ca urmare a ref agrare si electorale o considreau panslavismul ca fiind cea mai mare amenintare a RO • Partidul National Taranesc o Alct in 1926 prin fuzionarea Partidului National din Transilvania. Virgil Madgearu. organic. Titu Maiorescu. infiintat de Ion Mihalache in 1918 in Vechiul Regat o C Stere. Lascar Catargiu Costache Epureanu. pana in 1899 la moartea sa. o Centrul ideologiei conservatoare: extinderea ideii Teoria formelor fara fond(realitati socio-economice existente in tarile romane nu permiteau importul de idei si institutii aparute in Occident – pe care liberalii le doreau aduse) o Ideea unui stat natural. dezvoltarea ramurilor industriale care se bazau pe bogatiile naturale si a industriei de armament) reprezentantii taranismului n-au negat necesitatea dezvoltarii unor ramuri industriale. politica pasilor marunti o Take Ionescu.

Din punct de vedere politic. In schimb ei se impotriveau protectionismului vamal ridicat. fapt care le-a erodat popularitatea. condus de Alexandru Averescu (motiv pt care. In anii de opozitie s-au pronuntat ptr. o Guverneaza intre 1928 – 1931 si 1932 – 1933 o Reprezentantii taranismului apreciau ca Romania nu dispunea de suficient capital pentru sustinerea dezvoltarii economiei si se pronuntau pentru politica „portilor deschise” fata de capitalul strain. In practica guvernarii. C. apoi au preconizat apararea de clasa impotriva agresiunii la care taranimea era supusa din partea burgheziei. nationaltaranistii nu si-au putut transpune doctrina. sustinut de liberali. La inceput (1919-1924) taranistii au sustinut „lupta de clasa” a taranimii si muncitorimii impotriva „burgheziei oligarhice”. o Guvernarile din 1928-1931 si 1932-1933 au coincis cu criza economica. luand atitudine impotriva fortelor prodictatoriale.bogatiile subsolului. nu numai ca nu au infaptuit statul taranesc. pentru ca poporul roman este un popor de tarani si pentru ca munca taraneasca conditiona toata viata economica si sociala. o Au practicat politica “portilor deschise” permitand patrunderea capitalului strain in economia romaneasca • Partidul Poporului o Infiintat in 1918. In motiunea adoptata in 1935 la congresul Partidului National Taranesc se insista pe ideea de colaborare a tuturor fortelor sociale in cadrul statului national taranesc pe baza unei reale democratii. 1926 – 1927. Stere aprecia in 1920 ca statul roman nu poate fi decat un stat taranesc. apararea regimului democratic. partidul s-a bucurat de o mare popularitate) o Guvernare intre: 1920 – 1921. . dar au si renuntat in 1933 la politica portilor deschise.

conducator Gh.A.Bunar • Formatiuni politice de dreapta: o Liga Apararii National Crestine  1923 .tradarea generosilor ( I. Cristescu.Adept al lui AC Cuza. o participa la Internationala a II-a Basel (1912) si Copenhaga (1913) o 1927 – se transforma in PSD condus de Titel Petrescu • Partidul Comunist Roman (PCR): o 1921 – infiintat la Ploiesti. rol important lucrarea lui Gherea “Neoiobagia”.adera la Internationala a III-a Comunista. Frimu. Mihai Bujor. considerand Romania un stat multinational. are putini aderenti o 1923 . Constantin Dobrogeanu Gherea (ideile sale din Manifestul din 1886 au stat la baza partidului). Cuza milita pt eliminarea evreilor din viata economica si sociala a Romaniei o Legiunea Arhanghelului Mihail  1927 . comunistii au adoptat si sutinut teza cominternista(Teza Buharin) privind dreptul popoarelor la autodeterminare. creatie a imperialismului apusean si militand pentru dezmembrarea sa. Nadejde si V Mortun trec la PNL) -> desfiintarea partidului o 1910 – se infiinteaza Partidul Social Democrat Roman (PSDR) – I. Ioan Nadejde o Instituirea votului universal. C.C. o 1924 – este scos in afara legii in urma rascoalei de la Tatar. Emil Racovita . aripa extrema stanga a PSDR. Corneliu Zelea Codreanu isi formeaza propria organizatie politica . reforma radicala a sistemului agrar in fav taranimii o 1899 .• Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania (PSDMR) o Creat in martie 1893.

Iorga) CZ Codreanu este condamnat la 10 ani de munca silnica. Nu se baza pe o ideologie limpede. anticomunismul si misticismul. Membrii acesteea riposteaza prin asasinarea premierului la 29 dec 1933 – gara Sinaia I. Duca asasinat se legalizeaza in 1934 sub denumirea Totul pt Tara (sub guv Tatarescu) alegeri 1937 – obtine locul 3 (15 % din voturi) este tinut in afara guv de catre Carol al II-lea in urma unor injurii aduse unui demnitar in exercitiu functiunii (N. al saracilor. din randul intelectualilor. dar este ucis in nov 1938 in padurea Tancabesti in timp ce era transportat la inchisoare legionarii riposteaza si in sept 1939 il asasineaza pe premierul Armand Calinescu ajunsi la putere in urma procalamarii Statului Legionar in sept 1940 cauta razbunarea vine la conducerea miscarii legionare Horia Sima asasineaza pe N Iorga in nov 1940 la Strejnic si pe V. Duca scoate Garda de Fier in afara legii. dar promova antisemitismul. Madgearu la Snagov nov 1940 – masacrul de la Jilava            . Gh. Gh. Foloseau formatii paramilitare care de multe ori recurgeau la violenta 1930 aripa militra Garda de Fier (ajunge sa se legalizeze la intreaga organizatie) 1933 – premierul I. purtau uniforme de culoare verde si erau recrutati din randul burgheziei romane aflate in concurenta cu cea evreiasca. al studentilor. Membrii organizatiei cunoscuti sub numele de legionari. taranilor.

Gh Pop de Basesti.o Partidul National Crestin  Creat la Iasi in 1935 prin fuziuna LANC (AC. Goga)  Goga este desemnat in 1937 sa formeze un guvern deoarece niciun partid nu obtinuse 40% din voturi • Partidul National Roman din Bucovina o Martie 1892 – Cernauti – Iancu Flondor • Partidul National Roman din Transilvania o 1881 Sibiu – Ioan Ratiu. Cuza) si Partidul National Agrar (O. Iului Maniu o a militat pt drepturile romanilor din Trans (Memorandumul din 1892 – petitie trimisa imparatului austro-ungar Franz Joseph) o 1926 fuziune cu Partidul Taranesc Institutii importante in Romania Moderna • • • • • • • 1860 – Univ Iasi 1861 – Societatea culturala ASTRA Sibiu 1864 – Univ Bucuresti 1864 – CEC 1866 – Societatea Literara Romana – 1867 – isi schimba denumirea in Societatea Academica Romana 1880 – BNR 1888 – Ateneul Roman 1867 – instituirea sistemului financiar bazat pe leu 1868 – legea organizarii armatei – introducerea mobilizarii generale .