Professional Documents
Culture Documents
beton/mortar proaspãt, care descrie starea amestecului din momentul introducerii apei
(momentul din care pot începe reacţiile de hidratare ale liantului), pânã la începerea prizei
acestuia (amestecul poate fi pus în operã);
beton/mortar întãrit, care începe odatã cu terminarea prizei (se produc fenomenele
specifice fazei de întãrire a liantului).
Intre granulele solide din structura betonului proaspãt se manifestã forţe de frecare, iar
mortarul exercitã forţe de coeziune între granule.
Dacã au valori suficient de mari, forţele interne fac ca un amestec de beton proaspãt,
turnat într-un tipar (trunchi de con, spre exemplu) sã-şi menţinã forma, dupã decofrare.
Când forţele interne nu echilibreazã greutatea proprie sau o acţiune mecanicã exterioarã,
amestecul va suferi o deformaţie vâsco-plasticã.
axa glisantă
riglă
h
beton tipar
tasat din tabă\
Consistenţa necesară depinde de caracteristicile elementului ce trebuie realizat şi de
tehnologia de punere în operă.
dimensiuni şi formă;
tehnologia de compactare.
Aptitudinea de compactare
Exprimă lucrul mecanic necesar pentru compactarea betonului
Dacã betonul proaspãt este supus unei acţiuni vibratorii, granulele de agregat intrã în
vibraţie şi, pentru perioade scurte de timp, se desprind din contactul reciproc ceea ce are ca
efect reducerea frecãrii interne; granulele de pietriş au posibilitatea sã se aranjeze în reţea
compactã, iar mortarul sã pãtrundã în golurile acesteia, eliminând aerul inclus la
malaxare.Volumul aparent al betonului proaspãt scade şi, implicit, cresc densitatea aparentã
şi compactitatea Gradul de compactare reprezintã raportul între densitãţile aparente maximã
(dupã compactare) şi minimã (la turnare) ale betonului.
Tendinţa de segregare
Segregarea reprezintã fenomenul de separare a constituentelor unui amestec.
apă mortar
granule
mici
granule
mari
cofraj beton
Beton gras Beton slab
Segregare directă:
betoane grase fluide;
betoane,slabe, vârtoase.
Mustirea betonului se datorează incapacităţii componentelor solide de a reţine, prin adsorbţie,
toată apa de amestecare.
O parte din apa care se ridicã spre suprafaţã rãmâne captatã sub granulele de pietriş
(în special, sub cele cu formã lamelarã), determinând formarea unor zone de slabã legãturã,
deci, defecte de structurã.
Apa, în drumul ei spre suprafaţã, formeazã pori capilari deschişi, orientaţi în aceeaşi
direcţie (verticalã), ceea ce mãreşte permeabilitatea betonului pe aceastã direcţie.
În cazul în care durata între douã turnãri succesive de betoane este mai mare de 1,5 ore,
deci, dacã betonul turnat anterior a început priza, stratul superior (poros) trebuie îndepãrtat
(prin frecare cu perii de sârmã, sablare, buceardare etc.).
Limita între douã turnãri succesive, în acest caz, se numeşte rost de lucru sau rost de
turnare.
turnarea betoanelor de la înãlţimi mai mici decât 1,50 m, peste aceastã înãlţime
impunându-se scurgerea pe jgheaburi sau turnarea prin pâlnii (pentru reducerea vitezei de
cãdere);
cameră
apă
beton
bule de
aer oclus