Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

APLICAŢII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIA

TRIUNGHIULUI

1.1 Funcţii trigonometrice ale unghiului ascuţit

1.1.1 Definiţii
Fie un unghi ascuţit j şi coborând dintr-un punct B al unei laturi o perpendiculară BA pe cealaltă
latură , se formează un triunghi dreptunghic ABC . Laturile sale se notează astfel : AB=c , AC=b ,
BC=a
B
Fig. 1.1
a
c

C
b A

Se ştie că raportul dintre două laturi oarecare ale triunghiului nu depinde decât de mărimea
unghiului j , oriunde s-ar deplasa punctul B pe latura BC .
Astfel se pot forma 6 rapoarte :
c b c b a a
, , , , , dependente numai de mărimea unghiului j .
a a b c b c
Aceste şase rapoarte definesc şase funcţii trigonometrice :
c
1. Raportul dintre cateta opusă unghiului j şi ipotenuza a se numeşte sinusul unghiului j şi
a
c
se scrie : = sin j
a
b
2. Raportul dintre cateta alăturată unghiului j şi ipotenuza a se numeşte cosinusul unghiului
a
j şi se scrie : b = cos j
a
c
3. Raportul dintre cateta opusă unghiului j şi cateta alăturată acestui unghi se numeşte
b
c
tangenta unghiului j şi se scrie : = tg j
b
b
4. Raportul dintre cateta alăturată unghiului j şi cateta opusa acestui unghi se numeşte
c
b
cotangenta unghiului j şi se scrie : = ctg j
c
a
5. Raportul dintre ipotenuza a şi cateta alăturată unghiului j se numeşte secanta unghiului
b
j şi se scrie : a = sec j
b
6
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

a
6. Raportul dintre ipotenuza a şi cateta opusă unghiului j se numeşte cosecanta unghiului
c
j şi se scrie : a = cosec j
c
Observaţii
Dacă se aplică definiţiile de mai sus unghiului B= 900 - j se obţin succesiv relaţiile
b
sin(900 - j ) = = cos j
a
c
cos(900 - j ) = = sin j
a
b
tg(900 - j ) = = ctgj
c
c
ctg(900 - j ) = = tgj
b
a
sec(900 - j ) = = cosecj
c
a
cosec(900 - j ) = = sec j
b
Aceste relaţii pot fi cuprinse în următoarea teoremă :
Dacă două unghiuri sunt complementare , atunci sinusul , tangenta şi secanta unuia sunt
respectiv egale cu cosinusul , cotangenta şi cosecanta celuilalt , şi reciproc .

1.1.2 Relaţii între funcţiile trigonometrice ale unui unghi în triunghiul dreptunghic

Aplicând teorema lui Pitagora se obţin următoarele :

2 2
2 �� b � �c �
� � � �= 1 � sin j + cos j = 1
+ 2 2
b +c = a
2 2

�a � �a �
c b
sin j cos j 1
tgj = a = ; ctgj = a = =
b cos j c sin j tgj
a a
a a
1 1
sec j = a = ;cosecj = a =
b cos j c sin j
a a

1.1.3 Exprimarea funcţiilor trigonometrice în funcţie de tg j .

Se notează tg j = t .

sin 2 j 1 1
sin 2 j + cos 2 j = 1 � +1 = � = 1+ t2 �
cos j
2
cos j
2
cos j
2

1
cos j =
1+ t2
t
sin j = tgj �
cos j =
1+ t2
1 1
ctgj = =
tgj t

7
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

1
sec j = = 1+ t2
cos j
1 1+ t2
cosecj = =
sin j t

1.1.4 Valoarea funcţiilor trigonometrice ale unghiurilor de 300 , 450 , 600 .

Fie un triunghi echilateral de latură 2a. Se construieşte înălţimea din A , care este şi bisectoare a
lui A . Se formează triunghiul dreptunghic ADC .

Fig. 1.2

B D C

CD=a , AC=2a , AD = a 3
Aplicând definiţiile anterioare pentru unghiul S DAC = 300 se găsesc următoarele valori :
DC a 1 DA a 3 3
sin 300 = = = ;cos 300 = = =
AC 2a 2 AC 2a 2
DC a 1 DA a 3
tg 300 = = = ; ctg 300 = = = 3
AD a 3 3 DC a

3 1
sin 600 = cos 300 = ;cos 600 = sin 300 =
2 2
1
tg600 =ctg300 = 3;ctg600 =tg300 =
3
Fie un triunghi dreptunghic isoscel cu catetele AB şi AC de lungime a , BC = a 2 . Aplicând
definiţiile funcţiilor trigonometrice pentru unghiul B se obţine :

AC a 2 BA a 2
sin 450 = = = ;cos 450 = = =
BC a 2 2 BC a 2 2
AC a BA a
tg 450 = = = 1;cos 450 = = =1
BA a AC a

8
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

1.2 Relaţii între elementele unui triunghi oarecare

1.2.1 Mărimea unei coarde

Lungimea unei coarde dintr-un cerc este egală cu produsul dintre lungimea diametrului cercului şi
sinusul jumătăţii oricărui dintre cele două arce care au extremităţi comune cu coarda .

Demonstraţie
Se consideră coarda AB într-un cerc de rază R şi a măsura arcului �
AMB , arcul mic cu extremităţile
în Aşi B . Ducând diametrul AOC , se formează triunghiul dreptunghic ABC , al cărui unghi ascuţit
C are ca măsură jumătatea arcului �
AMB .

a �
AMB
AB=AC sinC= 2 R sin = 2 R sin
2 2

� � � �
� � = 3600 � BMA = 1800 - ANB � sin BMA = sin ANB
ANB + BMA
2 2 2 2

�
BMA �
ANB
Deci : AB = 2 R sin = 2 R sin .
2 2

1.2.2 Teorema sinusurilor

În orice triunghi ABC , laturile sunt proporţionale cu sinusurile unghiurilor opuse , iar raportul
constant dintre o latură şi sinusul unghiului opus este egal cu diametrul cercului circumscris
triunghiului .
a b c
= = = 2R
sin A sin B sin C

Demonstraţie

Cazul I - Triunghiul ABC este ascuţitunghic

A
A
D
C
O

B
C O D
B

Fig. 1.3a Fig. 1.3b

9
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Fie diametrul BD . Triunghiul BCD este dreptunghic în C , m(S BAC ) = m(S BDC ) (unghiuri cu
vârful pe cerc ale căror laturi subintind acelaşi arc)

BC 2 c b
sin(S BAC ) = sin(S BDC ) = = analog sin C = , sin B =
BD 2 R 2R 2R

Cazul II - Triunghiul ABC este dreptunghic în A

a b c b b
Atunci trebuie arătat că = = sau sin B = , sin C = , care sunt rapoarte
1 sin B sin C a a
trigonometrice corespunzătoare sinusurilor unghiurilor ascuţite B şi C . În acest caz ipotenuza a este
egală cu diametrul cercului circumscris triunghiului ABC.

Cazul III - Triunghiul ABC este obtuzunghic în A

Şi în acest caz se consideră BD diametrul cercului .

Patrulaterul ABDC este inscriptibil , deci A+D=1800 .
BC a a a
În triunghiul dreptunghic BCD sin D = = sau sin(180 - A) = � sin A =
0
.
BD 2 R 2R 2R
Pentru unghiurile ascuţite B şi C se aplică demonstraţia de la cazul I.

1.2.3 Teorema cosinusului

În orice triunghi , pătratul unei laturi este egal cu suma pătratelor celorlalte două laturi , minus de
două ori produsul lor înmulţit cu cosinusul unghiului dintre ele .

a 2 = b 2 + c 2 - 2bc cos A
b 2 = a 2 + c 2 - 2ac cos B Fig. 1.4 A

c 2 = b 2 + a 2 - 2ab cos C

Demonstraţie b
c
Fie D piciorul perpendicularei dusă din A pe BC .
Dacă D este între B şi C se obţine :
a=BC=BD+DC= c cos B + b cos C , a
iar atunci când piciorul perpendicularei B
cade pe prelungirea laturii BC rezultă că: C
D
a = BC = DC - DB = b cos C - c cos(180 - B)0

� a = b cos C + c cos B (1)

cos(1800 - B ) = - cos B
Analog se obţin relaţiile
b = c cos A + a cos C (2)
c = a cos B + b cos A (3)
Inmulţind membru cu membru egalităţile (1)(2)(3) respectiv cu a,- b, -c şi apoi adunându-le se
obţine :
a 2 - b 2 - c 2 = a (b cos C + c cos B ) - b(c cos A + a cos C ) - c(a cos B + b cos A) = -2bc cos A
Adică a 2 = b 2 + c 2 - 2bc cos A

10
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

1.2.4 Teorema tangentelor

Raportul dintre diferenţa şi suma a două laturi ale unui triunghi oarecare este egal cu raportul
dintre tangenta semidiferenţei unghiurilor opuse celor două laturi şi tangenta semisumei aceloraşi
unghiuri
A- B
tg
a -b 2
=
a + b tg A + B
2
Demonstraţie

Din teorema sinusurilor se ştie că: a=2R sin A şi b=2R sin B.

A- B A+ B A-B A+ B A- B
2sin cos sin sin tg
a - b 2 R (sin A - sin B ) 2 2 = 2 : 2 = 2
= =
a + b 2 R(sin A + sin B ) 2sin A + B cos A - B cos A - B cos A + B tg A + B
2 2 2 2 2

Observaţie

Formula obţinută se foloseşte în rezolvarea triunghiurilor înlocuind

A+ B 180 - C
0
C C A - B a - b C
tg = tg = tg(900 - ) = ctg , după care formula devine : tg = ctg
2 2 2 2 2 a+b 2
Prin permutări circulare , se deduce că :

B -C b-c A
tg = ctg
2 b+c 2
C - A c-a B
tg = ctg
2 c+a 2

1.2.5 Exprimarea unghiurilor unui triunghi oarecare în funcţie de laturi

Formulele stabilite permit calculul unghiurilor unui triunghi oarecare în funcţie de laturi . Astfel ,
din teorema cosinusului se deduce că :

b2 + c2 - a 2 a2 + c2 - b2 b2 + a2 - c2
cos A = , cos B = , cos C =
2bc 2ac 2ba

1.2.6 Funcţiile trigonometrice ale unghiului pe jumătate

În orice triunghi ABC există relaţiile :

A ( p - b)( p - c) A p( p - a) A ( p - b)( p - c)
sin = cos = tg =
2 bc 2 bc 2 p( p - a )

Demonstraţie
b2 + c 2 - a 2
1-
A 1 - cos A 2bc a 2 - (b 2 + c 2 - 2bc) a 2 - (b - c ) 2 (a - b + c)(a + b - c)
sin 2 = = = = =
2 2 2 4bc 4bc 4bc

11
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

folosind notaţia a + b + c = 2 p � b + c - a = 2( p - a), a + c - b = 2( p - b), a + b - c = 2( p - c)

A 2( p - b)2( p - c) A ( p - b)( p - c)
sin 2 = � sin =
2 4bc 2 bc

b2 + c2 - a2
1+
A 1 + cos A 2bc (b 2 + c 2 + 2bc) - a 2 (b + c) 2 - a 2 (b + c + a)(b + c - a)
cos 2 = = = = =
2 2 2 4bc 4bc 4bc

A 2 p 2( p - a ) A p( p - a)
cos 2 = � cos =
2 4bc 2 bc

A A A ( p - b)( p - c) : p( p - a) A ( p - b)( p - c )
tg = sin : cos = tg =
2 2 2 bc bc 2 p( p - a )

În mod analog se obţin :

B ( p - a )( p - c) B ( p - a)( p - c) B ( p - a)( p - c)
sin = sin = tg =
2 ac 2 ac 2 p ( p - b)

C ( p - b)( p - a) C p ( p - c) C ( p - a )( p - b)
sin = cos = tg =
2 ab 2 ab 2 p( p - c)

1.2.7 Lungimea înălţimii

Un triunghi are trei înălţimi notate , de obicei cu ha , hb , hc lungimile lor putând fi exprimate în
funcţie de lungimile laturilor astfel :

2
ha = p ( p - a )( p - b)( p - c)
a
2
hb = p ( p - a)( p - b)( p - c)
b
2
hc = p ( p - a )( p - b)( p - c)
c

Demonstraţie

ha = c sin B = b sin C
hb = a sin C = c sin A
hc = b sin A = a sin B

B B B ( p - a )( p - c) B ( p - a )( p - c)
Din sin B = 2sin cos , sin = , sin = rezultă
2 2 2 ac 2 ac

( p - a)( p - c ) p ( p - b) 2
ha = 2c � = p( p - a)( p - b)( p - c)
ac ac a

12
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

1.2.8 Lungimea bisectoarei

1.2.8.1 Lungimea bisectoarei interioare

În orice triunghi ABC există relaţia

2bc A
la = cos ,
b+c 2
unde la este lungimea bisectoarei unghiului A

Demonstraţie
BD AB
Fie AD bisectoarea unghiului A .Din teorema bisectoarei rezultă : = sau
DC AC
BD c BD c BD c ac ab
= � = � = � BD = iar DC =
DC b BD + DC b + c a b+c b+c b+c
ac
sin B
la BD BD sin B b + c
Teorema sinusurilor aplicată în triunghiul ABD : = � l a = = .
sin B sin A sin
A
sin
A
2 2 2
a b b sin A
Dar = � sin B =
sin A sin B a
ac bc
sin B sin A
2bc A
la = b + c = b+c = cos Analog , prin permutări circulare se obţin :
A A b+c 2
sin sin
2 2
2ac B 2ab C
lb = cos , lc = cos
a+c 2 a+b 2

1.2.8.2 Lungimea bisectoarei exterioare

În orice triunghi ABC există relaţia

A
2bc sin
la ' = 2
c-b
unde la ' este lungimea bisectoarei exterioare din A .

Demonstraţie

A
Fig. 1.5

13
B A’ C A”
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

În triunghiul ACA’ aplicând teorema cosinusului , se obţine :

AA "2 = la'2 = AC 2 + A " C 2 - 2 AC �

A" C cos C sau la'2 = b 2 + A " C 2 - 2b �
A " C cos C .

A " C AC b A" A b A"C b ab

Dar = = de unde = ,c > b , = , A"C = , deci
A " B AB c A" B - A"C c - b a c-b c-b
a 2b 2 ab 2
la = b +
'2 2
-2 �
cos C
(c - b) 2 c -b
b2
la'2 = �
2 �
(c - b)2 + a 2 + 2a (c - b) cos C �
�însă
(c - b)
(c - b)2 + a 2 + 2a (c - b) cos C = 2c 2 - 2bc + 2ac cos C = 2c(c - b + a cos C ) = 2c(c - cos A)
A
= 2c 2 (1 - cos A) = 4c 2 sin 2
2

Rezultă :
A A
4b 2 c 2 sin 2 2bc sin
la'2 = 2 � l '= 2
(c - b) 2 a
c-b

1.2.9 Lungimea medianei

În orice triunghi ABC există relaţia

2(b 2 + c 2 ) - a 2
ma =
4
unde ma este lungimea medianei din A .

Demonstraţie

Fie AA’ mediana din vîrful A al triunghiului ABC . Aplicând teorema cosinusului în triunghiurile
ABA’ , ABC se obţine :
2
a
+ c 2 - ma 2 a 2 + c 2 - b2
, cos B = , egalând cele două exprimări se deduce
cos B = 4 2ac
ac

2(b 2 + c 2 ) - a 2
ma = , şi prin permutări circulare se găsesc :
4
2(a 2 + c 2 ) - b 2 2(b 2 + a 2 ) - c 2
mb = , mc =
4 4

1.2.10 Aria triunghiului

Se utilizează următoarele notaţii :S pentru aria triunghiului ABC , h a , hb , hc pentru lungimile

înălţimilor duse din A,B respectiv C .Se cunoaşte că aria S are exprimările
a� ha b � hb c � hc
S= = =
2 2 2
14
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Teoremă 1.2.10.1
Aria unui triunghi este egală cu jumătatea produsului a două laturi înmulţit cu sinusul unghiului
dintre ele

bc sin A ab sin C bc sin A

S= = =
2 2 2

Demonstraţie
A
A

Fig. 1.6 a Fig. 1.6 b

B D C A’ B C

ha h ac sin B
Cum din triunghiul ABD , sin B = sau sin(180 - B ) = a � ha = c sin B � S =
0

c c 2
Şi analoagele se obţin prin permutări circulare:

ab sin C bc sin A
S= = .
2 2

Observaţie : cu ajutorul acestei formule se exprimă aria unui triunghi în funcţie de două laturi şi
unghiul cuprins între ele .

1.2.10.2 Teoremă (formula lui Heron )

În orice triunghi ABC aria S este egală cu

a+b+c
S= p ( p - a )( p - b)( p - c) unde p =
2

Demonstraţie

ab sin C bc C C ( p - a )( p - b) p( p - c)
S= = 2sin cos = ab = p ( p - a)( p - b)( p - c)
2 2 2 2 ab ab

Observaţie : formula lui Heron permite calcularea ariei unui triunghi numai în funcţie de lungimile
laturilor sale .

15
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

1.2.10.3 Teoremă
Aria unui triunghi ABC se poate exprima astfel :
a 2 sin B sin C
S=
2sin( B + C )
Demonstraţie
a sin C
a sin B
ac sin B a 2 sin B sin C a 2 sin B sin C
S= = sin A = =
2 2 2sin A 2sin( B + C )

Observaţie : cu ajutorul acestei formule se exprimă aria unui triunghi în funcţie de o latură şi
unghiurile alăturate .

1.2.11 Razele cercurilor : circumscris , înscris , exânscris

1.2.11.1 Raza cercului înscris intr-un triunghi oarecare.

Centrul I al cercului înscris într-un triunghi ABC este situat la intersecţia bisectoarelor interioare

Fig. 1.7

Ducând perpendicularele ID, IE, IF pe laturi,ele determină segmentele BD,DD,CE,EA,AF,FB,egale

două câte două ca tangente duse dintr-un punct exterior la un cerc (AE=AF; BF=BD; CD=CE)
Rezultă ca suma a trei din segmentele neegale este egala cu semiperimetrul p al triunghiului.

Aşadar , BD+DC+AE = p ,dar cum :BD+DC=a, rezultă că :AE=AF=p – a.

La fel se obţine : BD = BF = p – b şi CD = CE = p – c

A
Din triunghiul dreptunghic IAE, în care avem IAE = şi AE = p - a, se deduce că raza r a
2
cercului înscris, care este reprezentată de cateta IE, este dată de relaţia:

A
A
IE=AE tg 2 sau r = (p - b)tg
2

B C
La fel avem: r = (p -b)tg = ( p - c)tg
2 2

16
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

A
Inlocuind în expresia razei cercului înscris pe tg în funcţie de laturi,se obţine:
2
A (p - b)(p - c) p ( p - a )( p - b)( p - c)
r=(p-a)tg =(p - a) = (p-a)
2 p(p - a) p( p - a)

S
r=
sau: p

expresie simplă, care dă raza cercului înscris în funcţie de aria S şi semiperimetrul p.

Dacă se aplică prima formulă la calcularea razei cercului înscris într-un triunghi cu ipotenuza a şi
catetele b şi c se obţine :

90 b+c-a
r = ( p - a )tg = p-a =
2 2

1.2.11.2 Razele cercurilor exînscrise unui triunghi oarecare.

Centrul Ia al cercului exinscris tangent laturii a este situat la intersecţia bisectoarelor exterioare ale
vârfurilor B şi C şi pe bisectoarea interioară a vârfului A . Ducând perpendicularele IaD, IaE, IaF pe
laturi, ele determină segmente AE, AF, BD, BF, CD, CE, egale două câte două ca tangente
exterioare duse din acelaşi punct la un cerc:

AE = AF ; BD = BF ; CD = CE

Rezultă că cele două tangente egale AF şi AE formează împreună perimetrul triunghiului şi deci:

AF = AE = p,

iar: BD = BF = AF – AB = p – c

şi: CD = CE = AE – AC = p – b.

A
În triunghiul dreptunghic IaAE, unghi ascuţit A valorează , iar cateta AE este egală cu p. Rezultă
2
deci că raza ra a cercului exînscris laturii a, care este reprezentată de către IaE, este dată de relaţia:

A
I a E = AE tg ;
2
sau:
A
r a = ptg Fig. 1.8
2

Dacă se consideră triunghiul dreptunghic I a CE, în care

180 - C C
unghiul ascuţit I a CE este de = 90° - şi
2 2
cateta CE este p-b, atunci :

 C C
I a E = CE tg  90 - , sau: r a = (p-b) ctg
 2 2

17
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

La fel dacă se consideră triunghiul dreptunghic IaFB, se găseşte :

B
ra = ( p - c)tg
2
Procedând în acelaşi mod cu celelalte cercuri exinscrise laturilor b şi c, ale caror raze se notează
respectiv cu rb şi rc, se obţine :
B c A
rb = p tg = ( p - a)ctg = ( p - c)ctg
2 2 2
C A B
rc = p tg =  p - b  ctg = ( p - a )ctg
2 2 2

A A
Dacă se înlocuieşte în formula ra=p tg expresia lui tg în funcţie de laturi, se obţine:
2 2

( p - b)( p - c ) p ( p - a )( p - b)( p - c )
ra = p =
p( p - a) p-a

S
sau: ra =
p-a

o formulă simplă, care dă raza cercului exînscris laturii a în funcţie de aria S şi segmentul p – a.

1.2.11.3. Relaţii între razele cercurilor circumscrise, înscrise şi exânscrise.

Între razele acestor cercuri ale unui triunghi oarecare există anumite relaţii. Astfel, suma inverselor
razelor cercurilor exînscrise este egală cu inversul razei cercului înscris. Într-adevăr :

1 1 1 p - a p - b p - c 3 p - (a + b + c) 3 p - 2 p P 1
+ + = + + = = = = .
ra rb rc S S S S S S r

De asemenea, se demonstrează că diferenţa între suma razelor cercurilor exînscrise şi raza cercului
înscris este egală cu de patru ori raza cercului circumscris.
S S S ( p - a + p - b) Sc
ra + rb = + = =
p - a p -b ( p - a )( p - b) ( p - a )( p - b)

şi: S S S ( p - p + c) Sc
rc - r = - = =
p-c p p( p - c) p( p - c)
de unde rezultă:

Sc Sc S c[ p( p - c) + ( p - a )( p - b)]
ra + rb + rc - r = + =
( p - a )( p - b) p( p - c ) p ( p - a )( p - b)( p - c )

S c( p 2 - pc + p 2 - ap - bp + ab) abc
sau: ra + rb + rc - r = = = 4 R ceea ce trebuie dovedit.
S2 S

18
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

1.2.12 Probleme rezolvate

Problema 1
Să se demonstreze că într-un triunghi oarecare există relaţiile

a) bcosC+ccosB=a
A B C
b) p = 4 R cos cos cos
2 2 2
c) ma = R (sin A + 4 cos A sin B sin C )
2 2 2

sin( A - B )sin C a 2 - b2
d) = 2
1 + cos( A - B ) cos C a + b 2
b2 + c2
e) 1 + cos A cos( B - C ) =
4R 2
f) 2 R + 2r = actgA + bctgB + cctgC
A
2ha cos
g) a + b + c = 2
B C
sin sin
2 2
h) ab + bc + ca = r + p + 4rR .
2 2

i) a 2 + b 2 + c 2 = 2 p 2 - r 2 - 4rR  .
j) a 3 + b3 + c3 = 2 p p 2 - 3r - 6rR  .
k) ab a + b  + bc b + c  + ca c + a  = 2 p  p 2 + r 2 - 2rR  .
l) ra vb rc = p 2 r .
m) ra rb + rb rc + rc ra = p .
2

Rezolvare

a) Folosind teorema sinusurilor se obţine b=2RsinB , c=2RsinC , a=2RsinA. Relaţia a) devine

2RsinBcosC+2RsinCcosB=2RsinA sin(B+C)=sinA , egalitate adevarată deoarece B+C=1800-A

A B C p( p - a ) p( p - b) p ( p - c ) 4Rp
b) 4 R cos cos cos = 4 R = p( p - a)( p - b)( p - c) =
2 2 2 2 2 2 abc
4 RpS 1
= pR = p
abc R

a b c
c)Din teorema sinusurilor se obţine : sin A = ,sin B = ,sin C = .Folosind teorema
2R 2R 2R
b2 + c 2 - a 2
cosinusului rezultă cos A =
2bc
a2 b2 + c2 - a2 b c R2 2
R 2 (sin 2 A + 4 cos A sin B sin C ) = R 2 ( 2 + 4 )= 2
( a + 2b 2 - 2a 2 ) =
4R 2bc 2R 2 R 4R
2(b + c ) - a
2 2 2
= ma2
4

19
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

cos 2 B - cos 2 A
sin( A - B)sin C sin( A - B)sin( A + B ) 2 cos 2 B - cos 2 A
d) = = =
1 + cos( A - B) cos C 1 + cos( A - B) cos( A + B ) 1 - cos 2 B + cos 2 A 2 - cos 2B - cos 2 A
2
2 2
�a � �b �
1 - cos 2 A - (1 - cos 2 B) 2sin 2 A - 2sin 2 B � �- � �
2 R � �2 R � a - b
2 2
= = = � =
1 - cos 2 A + 1 - cos 2 B 2sin 2 A + 2sin 2 B �a � 2
�b � a + b
2 2 2

� �+ � �
�2 R � �2 R �

2 2
b2 + c 2 �b � �c � 1 - cos 2 B 1 - cos 2C
e) 2
= � �+ � �= sin 2 B + sin 2 C = + =
4R �2R � �2R � 2 2
1
1 - (cos 2 B + cos 2C ) = 1 - cos( B + C ) cos( B - C ) = 1 + cos A cos( B - C )
2
a b c
f) actgA + bctgB + cctgC = cos A + cos B + cos C = 2 R (cos A + cos B cos C ) =
sin A sin B sin C
A B C ( p - b)( p - c) ( p - a )( p - c) ( p - b)( p - a )
2 R (1 + 4sin sin sin ) = 2 R(1 + 4 )=
2 2 2 bc ac ba
4( p - a )( p - b)( p - c) 4S 2 4S S r
2 R (1 + ) = 2 R(1 + ) = 2 R(1 + ) = 2 R(1 + ) = 2 R + 2r
abc abcp abc p R
h h h sin A
g) b = a , c = a , a = ha (ctgB + ctgC ) = a ,
sin C sin B sin C sin B
sin A 1 1 sin A + sin B + sin C
a + b + c = ha ( + + ) = ha =
sin C sin B sin C sin B sin C sin B
B+C B +C B +C B -C B +C B C A
sin cos + sin cos sin cos cos 2ha cos
2ha 2 2 2 2 = 4h 2 2 2 = 2
sin B sin C
a
sin B sin C B C
sin sin
2 2
h) Din formula lui Heron rezultă S = p  p - a  p - b  p - c  , dar S = pr ,
2

p 2 r 2 = p  p - a  p - b  p - c  şi deci: pr 2 =  p - a  p - b  p - c  =
= p 3 - p 2  a + b + c  + p  ab + bc + ca  - abc = p 3 + p  ab + bc + ca  - abc .
Obţinem: p ab + bc + ca  = pr 2 + p 3 + abc şi utilizând identitatea precedentă, deducem:
ab + bc + ca = r 2 + p 2 + 4rR .
� a + b + c  -  a 2 + b 2 + c 2  � 4 p 2 -  a 2 + b2 + c 2 
2

i) ab + bc + ca = � �= şi înlocuind în h) �
2 2
a + b + c = 2 p - r - 4rR  .
2 2 2 2 2

 
j) Din identitatea: a3 + b3 + c 3 =  a + b + c  a 2 + b 2 + c 2 -  ab + bc + ca  + 3abc, deducem, ţinând seama de
identităţile demonstrate anterior că:
     
a3 + b3 + c3 = 2 p 2 p 2 - r 2 - 4rR - r 2 + p 2 + 4rR + 3  4 prR = 2 p p 2 - 3r 2 - 12rR + 12 prR =
= 2 p  p 2 - 3r 2 - 6rR  .
k) avem: bc b + c  + ca  c + a  + ab a + b  = b 2c + bc 2 + c 2 a + ca 2 + a 2b + ab 2 =
= a 2b + abc + a 2c + ab 2 + b 2c + abc + abc + bc 2 + ac 2 - 3abc =
= a ab + bc + ca  + b ab + bc + ca  + c ab + bc + ca  - 3abc =
   
=  a + b + c  ab + bc + ca  - 3abc = 2 p r 2 + p 2 + 4rR - 12 prR = 2 p r 2 + p 2 - 2rR .
3 3
� S �� S �� S � pS pS
l) ra rb rc = � �
�� �
�� �= = 2
�p - a ��p - b ��p - c � p  p - a   p - b   p - c  S
20
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

= pS = p 2 r . Prin urmare, ra rb rc = p r .
2

S2 S2 S2
m) Avem: ra rb + rb rc + rc ra = + + =
 p - a  p - b  p - c  p - a  p - a  p - c 
p  p - c + p  p - a + p  p - b =
p 3 p -  a + b + c   = p  p = p 2 şi deci ra rb + rb rc + rc ra = p 2 .

Problema 2
Să se demonstreze că între elementele unui triunghi dreptunghic există relaţia :
b 2 sin 2C + c 2 sin 2 B = 2bc
Rezolvare
cb 2bc 2bc
b 2 sin 2C + c 2 sin 2 B = 2b 2 sin C cos C + 2c 2 sin B cos B = 2(b 2 +c ) = 2 (b 2 + c 2 ) = 2bc
aa aa a
Problema 3
a+c B
Să se arate că triunghiul ABC în care = ctg este dreptunghic.
b 2
Rezolvare

Înlocuind laturile din teorema sinusurilor , egalitatea din ipoteză devine :

B
cos
sin A + sin C 2 � 2sin A + C cos A - C sin B = 2sin B cos 2 B Dar
=
sin B B 2 2 2 2 2
sin
2
A+C 180 - B
0
B B B
sin = sin = cos .Cum sin �0 si cos �0 egalitatea devine , prin
2 2 2 2 2
A-C B
simplificare cos = cos � A - C = B � A = B + C , adică triunghiul este dreptunghic în A.
2 2
Problema 4
B C
Dacă I este centrul cercului înscris în triunghiul ABC , să se arate că : AI = 4 R sin sin
2 2
Rezolvare

A+ B 2�
1800 - 1800 + C 1800 + C
m(S AIB ) = 1800 - = =
2 2 2
În triunghiul AIB AI AB
=
B 1800 + C
sin sin
2 2
C C
Dar în triunghiul ABC , aplicând teorema sinusului rezultă AB = 2 R sin C = 4 R sin cos
2 2
C C B 1 1800 + C C
AI = 4 R sin cos sin , dar sin = cos
2 2 2 180 + C
0
2 2
sin
Deci 2
B C
AI = 4 R sin sin
2 2

Problema 5

Câte triunghiuri distincte sub aspect metric există astfel încât a=15 , c=13 , S=24 ?
21
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Rezolvare
a�c sin B 15 �
13 16
S= � 24 = sin B � sin B = Cum această ecuaţie are două soluţii în intervalul
2 2 65
(0,1800 ) , vor exista două triunghiuri având caracteristicile din ipoteză , dintre care unul cu unghiul
B ascuţit , iar altul cu unghiul B obtuz .

Problema 6

Dintre toate triunghiurile echivalente (de arie constantă), cel de perimetru minim este triunghiul
echilateral.

Rezolvare:
Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului cu a+b+c=2p şi p ( p - a )( p - b)( p - c) = S constantă
Din inegalitatea mg ≤ ma pentru p-a, p-b, p-c, obţinem
3
 ( p - a ) + ( p - b) + ( p - c)  p3
(p-a)(p-b)(p-c) ≤   = (1)
 3 27
egalitatea având loc pentru p-a = p-b = p-c, adică pentru a=b=c.
3a 3a a a a a 2 3 2 S 24 27 S
Când a = b = c avem p = şi S =    = , de unde a = 4 =
2 2 2 2 2 4 3 3
p4
În (1) înmulţim cu p şi obţinem S 2  , de unde p4 ³ 27S2 , deci P4 ³ 16∙27S2.
27
24 27 S
În final, P ³ 24 27 S deci Pmin = 24 27 S şi este realizat pentru a = b = c = ,
3
ceea ce înseamnă că triunghiul este echilateral.

Problema 7

Se consideră triunghiul ABC având două laturi de lungime constantă, de exemplu AC = b şi AB =c.
2
Să se arate că S ABC   b + c  . Când este aria maximă?
2 2

A
Rezolvare: Fig. 1.9
b
c
bc  sin A bc
S ABC =  (deoarece sin A  1 )
2 2
B C
a 2 bc (b + c) 2  b + c 
2

Din inegalitatea mediilor avem bc  (b + c ) , deci  = 

4 2 8 2 2
Egalitatea are loc pentru b = c şi m (A) = 900,
deci pentru triunghi dreptunghic isoscel.
Problema 8
Dintre toate triunghiurile având baza şi perimetrul date, triunghiul isoscel are aria maximă.

Rezolvare

Fie BC = a (constant)
22
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

AB = x, AC = y
a+x+y = 2p = constant Þ S = p( p - a)( p - x)( p - y )
Cum p(p-a) este constant, S este maximă când ( p - x )( p - y ) este
maxim. A
Din inegalitatea mediilor pentru (p-x), (p-y) avem
( p - x) + ( p - y ) 2 p - ( x + y ) a
( p - x)( p - y )  = = , x
2 2 2 y
2p - a
cu egalitate pentru p – x = p − y, deci x = y = ,
2
ceea ce înseamnă că triunghiul este isoscel. B a
C
Fig. 1.10

1.2.13 Probleme propuse

1. Să se demonstreze că într-un triunghi oarecare există relaţiile :

b2 - c2
a) b cos C - c cos B =
a
a
b) b cos C + c cos B = (sin B cos B + sin C cos C )
sin A
c) a (sin B + sin C ) = (b + c) sin A
d) a 2 + b 2 + c 2 = 2(bc cos A + ac cos B + ab cos C )
e) (b2 + c 2 - a 2 ) sin A cos B = (a 2 + c 2 - b 2 ) cos A sin B f)
a sin B cos C + b sin C cos A + c sin A cos B = a cos B sin C + b cos C sin A + c cos A sin B
g) sin 2 A + 2sin B sin C cos A = sin 2 B + sin 2 C
A B C r A B C p
h) sin sin sin = , cos cos cos =
2 2 2 4R 2 2 2 4R
2 A B C r
i) sin + sin 2 + sin 2 = 1 -
2 2 2 2R
ara + brb + crc R
j) = (2 R - r )
a cos A + b cos B + c cos C r
k) ra + rb + rc = r + 4 R .
abcp 2
l)  ra + rb   rb + rc   rc + ra  = .
S
r
m) cos A + cos B + cos C = 1 + .
R
n) a 2 + b 2 + c 2 = 8 R 2 1 + cos A  cos B  cos C  .

2. Să se demonstreze că între elementele unui triunghi dreptunghic există relaţiile :

sin C + cos B
a) = tgC
sin B + cos C
2bc
b) tg 2C = 2 2
b -c

23
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

2bc
c) cos( B - C ) =
a2
B 2 C 2(a 2 - bc)
d) tg
2
+ tg =
2 2 (a + b)(a + c)
1 a+c
e) ctgB + =
sin B b
1 c+b
f) + tg 2 B =
cos 2 B c -b
g) p ( p - a ) = ( p - b)( p - c) = rb rc = S
3. Să se arate că triunghiul în care tgBtgC=1 este dreptunghic.
4. Să se arate că triunghiul în care 4 S = a 2 sin 2 B este dreptunghic
5. Să se arate că triunghiul în care C - B = 300 , c - b = 1 , a = 1 + 3 este dreptunghic
6. Să se arate că triunghiul în care există relaţia b cos C = c cos B este isoscel.
7. Să se arate că triunghiul în care există relaţia a = 2b cos C este isoscel.
A
8. Să se arate că triunghiul în care există relaţia a = 2b sin este isoscel.
2
9.Laturile unui triunghi oarecare verifică relaţia : 2a = b + c 2 . Să se arate că :
2 2

a) unghiul A este mai mic de 600

b) există relaţia cos2A+cos+Acos(B-C)=0

10.Fie triunghiul isoscel ABC . Mediatoarea laturii AC intersectează dreapta BC în P . Să se arate că

R=PC ctgB, unde R este raza cercului circumscris triunghiului ABC

1.3 Rezolvarea triunghiului oarecare

1.3.1 Cazuri clasice de rezolvare a triunghiului oarecare

Se ştie din geometrie că în general, un triunghi este bine determinat când i se dau trei elemente
distincte. Dintre cele trei unghiuri numai două sunt distincte, pentru că între ele avem relaţia
A+B+C=180°, care determină măsura unui unghi în funcţie de măsura celorlalte două. De aici
rezultă că se pot da cel mult două unghiuri printre datele necesare rezolvării unui triunghi.

A rezolva un triunghi înseamnă a găsi măsurile celorlalte elemente când se dau trei elemente
distincte ale triunghiului. Relaţiile trigonometrice stabilite între laturile şi unghiurile unui triunghi
dau posibilitatea de a face aceste rezolvări prin calcul.

În cele ce urmează, se consideră patru cazuri de rezolvare, care sunt fundamentale în sensul că
servesc şi în multe alte cazuri de rezolvare.

Cazul I. Rezolvarea unui triunghi când se dau o latură şi două unghiuri alăturate.

Rezolvare: Fiind date a, B, C, elementele de aflat sunt A, b, c şi aria S. Unghiul A se obţine din
A+B+C=180°.
A=180° - (B+C)

Laturile b şi c se deduc din teorema sinusurilor :

b c a
= = ,
sin B sin C sin A
de unde rezultă :
a sin B a sin C
b= ,c =
sin A sin A
24
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Aria este dată de formula :

bc sin A
S=
2

Cazul II Rezolvarea unui triunghi când se cunosc două laturi şi unghiul cuprins între ele.

Rezolvare : Fiind date b, c, A, avem de aflat B, C, a, S. Pentru a găsi unghiurile B, C avem nevoie
de două ecuaţii.

Ele sunt :
B+C A B -C b-c A
= 90 0 - si tg = ctg
2 2 2 b+c 2

O dată B, C aflate, latura a se găseşte din teorema sinusurilor:

b sin A
A=
sin B
Aria S este dată de:

S=
bc sin A
2

Cazul III Rezolvarea unui triunghi când se dau două laturi şi unghiul opus uneia din ele.

Rezolvare. Fiind date a, b, A, se cer calculate B, C, c,şi S.

b
a
Aplicând teorema sinusurilor, sin B = , de unde rezultă :
sin A

b sin A
sin B =
a
Pentru ca problema să fie posibilă, este necesar ca sin B  1 ; prin urmare : a ³ b sin A.

Pentru a < b sinA problema nu admite soluţie, iar pentru a = b sin A se obţine sin B=1 şi deci B=
90°, adică o singură soluţie. În acest caz, C = 90° - A

Când a > b sinA, atunci corespund pentru B două soluţii :

B 1 < 90° şi B 2 =180° -B 1 > 90°.

Cunoscând soluţiile pentru unghiul B, se poate afla şi unghiul C. Astfel,când luăm pentru B soluţia
B 1 ,unghiurile triunghiului vor fi :

a) A, B 2 şi C 1 =180° - A - B 1 , iar în cazul când luăm pentru B soluţia B 2 =180°- B 1 ,atunci

unghiurile triunghiului vor fi :

25
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

b) A, B 2 şi C 2 = 180° - A – (180°- B 1 )= B 1 - A. Pentru ca soluţiile C 1 şi C 2 să fie

acceptabile,este necesar ca ele să fie cuprinse între 0° şi 180°. Examinarea soluţiei C 2 ne arată că
ea este acceptabilă dacă A <B1<90° şi inacceptabilă dacă A>B1

Se vor examina soluţiile în cazurile când A <90°, A= 90° sau A > 90° :

1) Dacă A < 90° , atunci A + B 1 <180°, astfel că soluţia C 1 este acceptabilă ; pentru ca şi soluţia C
2 să fie acceptabilă , este necesar să avem A < B 1 sau sin A< sau B 1 (pentru ca ambele unghiuri
b sin A b sin A
A şi B 1 sunt ascuţite) , insă sin B 1 = , deci sin A< sau a < b .
a a
Se vede deci că , în acest caz( a< 90°), soluţia C 2 nu este acceptabilă , dacă a ³ b . În această
situaţie, numai C 1 este acceptabilă.

2) A=90°, atunci C 2 nu este acceptabilă , iar C 1 = 180°-A -B 1 =90° - B 1 e acceptabilă , dacă a >
b sin A , adică a > b.dacă a  b, nu există soluţie.

3)A>90° , atunci soluţia C 2 este evident inacceptabilă , pentru că C 2 = B 1 -A<0 .

Soluţia C 1 = 180°-A -B 1 este acceptată dacă C 1 >0 sau 180°-A >B 1 .
Deoarece 180°-A şi B 1 sunt ambele unghiuri ascuţite rezultă că sin(180°-A) >sinB 1 sau
b sin A
sinA>sinB 1 , adică sinA> , sau a>b .
a

Aşadar , în cazul A>900 există o singură soluţie , dacă a>b . În cazul când a  b nu există soluţie.

Cazul IV Rezolvarea unui triunghi când se cunosc cele 3 laturi ale sale

A
Rezolvare : Se folosesc formulele care dau unghiurile în funcţie de laturi; una dintre ele este tg =
2
( p - b)( p - c )
; aceasta se transformă dându-i o formă mai comodă pentru calculul unghiurilor.
p( p - a )
Se obţin succesiv:
A ( p - b)( p - c) p ( p - a )( p - b)( p - c) S
tg = = = .
2 p( p - a) p ( p - a)
2 2
p ( p - a)
Se poate deci scrie:
A ( S : p) B (S : p) C ( S : c)
tg = ; analog : tg = ; şi: tg =
2 ( p - a) 2 ( p - b) 2 ( p - c)

Cu aceste formule se vor calcula unghiurile, iar aria S se calculează cu formula :

S= p ( p - a )( p - b)( p - c )

1.3.2 Rezolvarea triunghiurilor dreptunghice

A rezolva un triunghi dreptunghic înseamnă a-i determina lungimile laturilor şi măsurile unghiurilor
când se cunosc o parte dintre ele . Pentru determinarea elementelor necunoscute se utilizează
funcţiile trigonometrice într-un triunghi dreptunghic precum şi teorema lui Pitagora .

26
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Fie un triunghi dreptunghic ABC , cu unghiul A drept . Pe baza definiţiilor funcţiilor

trigonometrice ale unui unghi ascutit avem :

b c b = a�
sin B
sin B = ;cos B =
a a c = a�
cos B
�
b c b = c�
tgB
tgB = ; ctgB =
c b c = b�
ctgB

Cazul I.U.
Rezolvarea triunghiului dreptunghic când se cunosc ipotenuza a şi unghiul B . (cazul I.U.)
Se obţine imediat, m(C)=900-m(B)
b = a�sin B , c = a �
cos B
Cazul I.C.
Rezolvarea triunghiului dreptunghic când se cunosc ipotenuza a şi a unei catete .
b
Din teorema lui Pitagora se obţine b 2 = a 2 - c 2 � b = a 2 - c 2 , sin B = , m(C)=900-m(B).
a
Cazul C.U.
Se cunosc lungimea unei catete (c) şi unghiul ascuţit adiacent ei B .
c c b
Atunci m(C)=900-m(B). cos B = � a = şi sin B = � b = a �sin B
a cos B a
Cazul C.U.
Se cunosc lungimea unei catete (c) şi unghiul ascuţit opus ei C .
c c b
Atunci m(B)=900-m(C) sin C = � a = şi cos C = � b = a �cos C
a sin C a
Cazul C.C.
Se dau lungimile catetelor b ,c .
b
Din teorema lui Pitagora a = b 2 + c 2 , sin B = , m(C)=900-m(B).
a

1.3.3 Cazuri diverse de rezolvari de triunghiuri

1. Să se gasească elementele unui triunghi dreptunghic cunoscând ipotenuza a şi raza cercului

înscris r .

Rezolvare

Pentru a găsi unghiurile ascuţite B şi C ale triunghiului se formeaza un sistem de două ecuaţii :
b+c-a
B + C = 900 , a doua folosind relaţia r = , inlocuind b = a sin B şi c = a sin C se obţine
2
a 2r
r = (sin B + sin C - 1) sau: sin B + sin C = 1+ .
2 a

Transformând suma de sinusuri în produs,rezultă:

B+C B - C a + 2r 90 o B - C a + 2r B-C
2sin cos = , de unde : 2 sin cos = sau: cos =
2 2 a 2 2 a 2
a + 2r
.
a 2
27
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

a ( 2 - 1) B-C a + 2r
În cazul când a+2r  a 2 sau r  , se obţine: = arccos , care împreună cu
2 2 a 2
B+C = 90 o , ne dau unghiurile B şi C , prin urmare se pot calcula b şi c .

2 . Să se rezolve un triunghi oarecare cunoscând perimetrul 2p şi unghiurile A, B, C.

Rezolvare

Vom urmări aflarea laturilor a, b, c în funcţie de elementele date.

Se folosesc în acest scop relaţiile dintre laturi şi sinusurile unghiurilor opuse:

a b c a+b+c 2p
+ + = =
sin A sin B sin C sin A + sin B + sin C sin A + sin B + sin C

unde s-a aplicat o proprietate a şirului de rapoarte egale.

A B C A A
Tinând seama că sin A + sin B + sin C = 4 cos cos cos şi că sin A=2 sin cos ,
2 2 2 2 2
A A A
2p� sin cos p sin
2 p sin A 2 2 = 2
se obţine : a= =
sin A + sin B + sin C 4 cos A cos B cos C cos B cos C
2 2 2 2 2

3. Să se rezolve un triunghi oarecare cunoscând unghiul A , ma bisectoarea la din A .

Rezolvare
Se utilizează relaţiile cunoscute :
A
2bc cos 2 A p( p - a)
4ma2 = 2(b 2 + c 2 ) - a 2 ; 2 ; cos =
la = 2 bc
b+c
Se va rezolva sistemul format din cele 3 ecuatii de mai sus , cu necunoscutele a,b,c
A
4bc cos 2 = (b + c + a)(b + c - a ) = (b + c) 2 - a 2
2
4ma = 2(b + c ) 2 - 4bc - a 2
2

A
la (b + c ) = 2bc cos
2
� A
� la x = 2 y cos
b+c = x 2
�
� 2
Se introduc notaţiile : bc = y � � 2 x - 4 y - z = 4ma2
2

a=z � A
�x 2 - z 2 = 4 y cos 2
� 2
A
x 2 - 4 y = 4ma2 - 4 y cos 2
2
2 A
Scăzând ecuaţia a treia din a doua rezultă x = 4ma + 4 y (1 - cos )
2 2

2
A
x 2 = 4ma2 + 4 y sin 2
2
Se introduce în prima relaţie din aceste trei ecuaţii valoarea lui x găsită , şi după simplificări se
obţine o ecuaţie în y :
28
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

A A A
la 2 sin 2 + la la 4 sin 4 + 4ma2 cos 2
A A 2 2 2 , apoi se
y 2 cos 2 - la 2 y sin 2 - la 2 ma2 = 0 , din care y =
2 2 A
2 cos 2
2
obţine valoarea lui x înlocuind în prima ecuaţie din sistem :

A A A
la sin 2 + la 4 sin 4 + 4ma2 cos 2
x= 2 2 2
A
cos
2

Cunoscând suma x şi produsul y al laturilor b şi c , acestea vor fi rădăcinile ecuaţiei de gradul al

doilea t 2 - xt + y = 0
� �
� 2la � A
Rădăcinile sunt reale dacă x - 4 y = x �x -
2
��0 ޳ x cos 2la sau
A 2
� cos �
� 2�
2
A A A A A � A�
la sin 2
+ la 4 sin 4 + 4ma2 cos 2 > 2la � la sin 2 4
2la - la sin 2 �din care se
+ 4ma2 cos 2 > �
2 2 2 2 2 � 2�
deduce făcând dezvoltările şi reducerile posibile că ma > la .
Se vede apoi că b şi c sunt pozitive , căci x > x 2 - 4 y .
Din ecuaţia
A A A
x 2 - z 2 = 4 y cos2 � z 2 = x 2 - 4 y cos2 , cum z2 este pozitiv trebuie ca x 2 > 4 y cos 2 sau
2 2 2
A A
x 2 > 2la x cos , sau deoarece x e pozitiv x > 2la cos
2 2

A A A A
Înlocuind pe x cu valoarea sa , rezultă la sin 2 + la 4 sin 4 + 4ma2 cos 2 > 2la cos2
2 2 2 2

2
A A � A A�
2la cos 2 - la sin 2 � , din care rezultă ma > la cos A care este
2 2
� la 2 sin 4 + 4ma2 cos 2 > �
2 2 � 2 2�

îndeplinită dacă are loc şi relaţia stabilită mai înainte ma > la

4. Să se rezolve un triunghi oarecare cunoscând unghiul A , latura a şi suma celorlalte două laturi
b +c=k .

Rezolvare

29
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

a b c b+c k
= = = =
Din teorema sinusurilor de deduce : sin A sin B sin C sin B + sin C B+C B -C ,
2sin cos
2 2
A A A
2k sin cos k sin
B -C k sin A 2 2 = 2 <1
din primul şi ultimul raport rezultă : cos = =
2 B + C A a
2a sin 2a cos
2 2

din care se găseşte valoarea diferenţei B – C . Cunoscând şi suma B+C=1800-A se găsesc

unghiurile B şi C , astfel problema devine de tip elementar (o latură şi 2 unghiuri ).

5. Să se rezolve un triunghi cunoscându-i cele trei înălţimi .

Rezolvare

Fie ha , hb , hc înălţimile date , aha = bhb = chc = 2S = 2 p( p - a)( p - b)( p - c) din care

a b c
= = = 2 p( p - a)( p - b)( p - c)
1 1 1 aplicând teorema şirului de rapoarte egale ,
ha hb hc

se deduce pe rând :
p
= p ( p - a )( p - b)( p - c)
1 1 1
+ +
ha hb hc
p-a
= p ( p - a )( p - b)( p - c )
1 1 1
- + +
ha hb hc
p-b
= p ( p - a)( p - b)( p - c)
1 1 1
- +
ha hb hc
p-c
= p ( p - a)( p - b)( p - c)
1 1 1
+ -
ha hb hc

Notând cu a , b , g , d numitorii rapoartelor acestor egalităţi rezultă :

p p-a
=a =b
p ( p - a )( p - b)( p - c ) p ( p - a )( p - b)( p - c)
p -b p-c
=g =d
p ( p - a )( p - b)( p - c ) p( p - a )( p - b)( p - c)
1
Înmulţindu-le membru cu membru şi simplificând , se deduce că p ( p - a )( p - b)( p - c ) = ,
abgd
a b g d
deci p = , p-a = , p -b = , p-c =
abgd abgd abgd abgd

30
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Prin scădere se obţine :

a -b a -g a -d
a= , b= c=
abgd abgd abgd

Pentru calcului unghiurilor se poate utiliza teorema cosinusului : a 2 = b 2 + c 2 - 2bc cos A ,

2S 2S 2S
a= ,b = ,c =
ha hb hc
1 ha hb ha hc hc hb
cos A = ( + + ) şi încă două expresii analoage pentru cos B şi cos C .
2ha hc hb ha

6. Să se rezolve un triunghi cunoscându-i cele trei mediane .

Rezolvare

Din relaţiile 4ma = 2(b + c ) - a , 4mb = 2( a + c ) - b 4mc = 2(b + a ) - c , se deduce , prin

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

4
adunare a 2 + b 2 + c 2 = (ma2 + mb2 + mc2 )
3
8(mb2 + mc2 ) - 4ma2
9a = 8( m + m ) - 4m � a =
2 2
b
2
c
2
a
3
8(ma2 + mc2 ) - 4mb2
9b 2 = 8(ma2 + mc2 ) - 4mc2 � b =
3
8(mb2 + ma2 ) - 4mc2
9c = 8(m + m ) - 4m � c =
2 2
b
2
a
2
c
3

7. Să se rezolve un triunghi cunoscându-i razele cercurilor exinscrise .

Rezolvare
p ( p - a )( p - b)( p - c ) ra rb = p( p - c ), rc rb = p ( p - a ), ra rc = p( p - b)
ra = şi analoagele se deduce 2
p-a p = ra rb + rc rb + ra rc
rrr ra rb rc
p ( p - a )( p - b)( p - c ) = a b c =
p ra rb + rc rb + ra rc
,
p ( p - a )( p - b)( p - c ) rb rc
p-a = =
ra ra rb + rc rb + ra rc

p( p - a )( p - b)( p - c) ra rc
p -b = =
rb ra rb + rc rb + ra rc
p ( p - a )( p - b)( p - c) rb ra
p-c = =
rc ra rb + rc rb + ra rc

Din aceste relaţii se găsesc lungimile laturilor , scăzându-le pe rând din relaţia

p 2 = ra rb + rc rb + ra rc se obţin

31
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

ra (rb + rc ) rb ( ra + rc ) rc ( rb + ra )
a= ,b = ,c =
ra rb + rc rb + ra rc ra rb + rc rb + ra rc ra rb + rc rb + ra rc

În ceea ce priveşte unghiurile , se pot calcula simplu .Din expresiile

A B C
S = pr = ( p - a)ra = ( p - b) rb = ( p - c)rc şi ra = p � tg , rb = p � tg , rc = p �
tg se obţine
2 2 2
A r �r
tg 2 = a
, insă ra rb = p( p - c ), rc rb = p ( p - a ), ra rc = p ( p - b )
2 p( p - a)
A r� ra B r� rb C r� rc
Rezultă tg 2 = , tg 2 = , tg 2 = .
2 rc rb 2 ra rc 2 ra rb

8. Să se rezolve un triunghi cunoscând o latură şi razele cercurilor înscris şi circumscris .

Rezolvare

Fie a,r,R elementele date . Din relaţia a = 2 R sin A rezultă imediat unghiul A . Apoi din
S 2 R 2 sin A sin B sin C A B C
r= = = 4 R sin sin sin
p 4 R cos A cos B cos C 2 2 2 se deduce
2 2 2
B C r
2sin sin =
2 2 2 R sin A
2
B-C B+C r B -C r A
cos - cos = de unde cos = + sin
2 2 A 2 A 2
2 R sin 2 R sin
2 2
Care dă diferenţa C ; cunoscând şi suma B+C=1800-A se deduc unghiurile B şi C ; cunoscând o
latură şi unghiurile triunghiul se poate rezolva .

1.3.4 Probleme propuse

1. Să se rezolve triunghiul dreptunghic ABC cunoscând ipotenuza a=7 şi înalţimea dusă din vârful A
egală cu 3 .
2. Să se rezolve triunghiul dreptunghic ABC cunoscând ipotenuza a=8 şi suma catetelor egală cu 15
3.Să se rezolve triunghiul dreptunghic ABC cunoscând ipotenuza a=12 şi diferenţa catetelor egală
cu 7 .
4. Să se rezolve triunghiul dreptunghic ABC cunoscând ipotenuza a şi stiind că între unghiuri există
relaţia sin B=2sinC
5. Să se rezolve triunghiul dreptunghic ABC cunoscând aria S şi un unghiul ascutit B .
6. Să se calculeze raportul medianelor unui triunghi dreptunghic duse din unghiurile ascuţite , ştiind
că B=300 .
7. Să se rezolve un triunghi oarecare cunoscându-se un unghi , şi înălţimile celorlalte două vârfuri
ale triunghiului .
8. Să se rezolve un triunghi oarecare dacă se cunosc un unghi , latura opusă , şi mediana
corespunzătoare unghiului dat .
9. Să se rezolve un triunghi oarecare cunoscându-se o latură , şi medianele care pleacă din
extremităţile sale .

32
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

10. Să se rezolve un triunghi cunoscând două unghiuri şi o mediană .

11. Să se rezolve un triunghi oarecare cunoscându-i unghiurile şi aria .
12. Să se rezolve un triunghi oarecare cunoscând două laturi şi aria .
13. Să se rezolve un triunghi oarecare cunoscând două laturi şi raza cercului înscris .

1.4. Teoreme de geometrie demonstrate trigonometric

1.4.1 Teorema înălţimii

Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii din vârful unghiului drept este media geometrică a
lungimilor proiecţiilor ortogonale ale catetelor pe ipotenuză.

Demonstraţie :
Fie ABC . Se construieşte AD  BC C
Aplicând teorema sinusurilor obţinem: D
sin B sin A1
=  ABD  2 Fig. 1.11
AD BD
sin A2 sin C  ADC  1
= A
DC AD B

Prin împărţirea acestor două egalităţi membru cu membru avem:

DC sin B AD sin A1
 =  (1)
AD sin A2 BD sin C
B  A2 (unghiuri cu laturile perpendiculare) Þ sin B = sin A2
C  A1 (unghiuri cu laturile perpendiculare) Þ sin C = sin A1
DC AD
Astfel relaţia (1) devine: =  AD 2 = BD  DC (teorema inălţimii)
AD BD

1.4.2 Teorema catetei

Într-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este media geometrică a lungimii ipotenuzei şi a
lungimii proiecţiei ei pe ipotenuză.
C
Demonstraţie :
D
1
Aplicând teorema sinusurilor obţinem: Fig. 1.12
1
sin A sin C
=  BAC  A B
BC AB
sin D1 sin A1
=  ABD 
AB BD

AB sin A BD sin C
Împărţind aceste două egalităţi membru cu membru obţinem:  =  (1)
BC sin D1 AB sin A1
m(A)  m(D1 ) Þ sin A = sin D1 (2)
m(C )   A1  (unghiuri cu laturile perpendiculare) Þ sin C = sin A1 (3)

AB BD
Din relaţiile (1); (2) şi (3) Þ =  AB 2 = BC  BD (teoreme catetei)
BC AB

33
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Analog se demonstrează că: AC 2 = BC  DC

1.4.3 Relaţia lui Stewart

Dacă M este un punct pe latura AC a triunghiului ABC , atunci are loc relaţia :
AM � AC + BM 2 �
MC � AC = BA2 �
MC + BC 2 �
AM

Demonstraţie
B
1
Fig. 1.13 2

1 C
A
M

Aplicând teorema sinusurilor in triunghiurile ABC , ABM şi CBM se obţine :

sin A sin  B1 + B2  sin C

= =  ABC  (1)
BC AC BA
sin A sin B2 sin 180 - M 1  sin M 1
= = =  ABM  (2)
BM AM BA BA
sin C sin B1 sin M 1
= =  CBM  (3)
BM MC BC

Din relaţia (1) se obţine :

sin A sin( B1 + B2 ) sin A sin B1 cos B2 + sin B2 cos B1
= Þ =
BC AC BC AC
BM AM MC
Din relaţiile(2) şi (3) Þ sin A = sin A ; sin B2 = sin M 1 ; sin B1 = sin M 1
BA BA BC

Conform teoremei cosinusului :

BM 2 + BC 2 - AM 2 BA 2 + BM 2 - AM 2
cos B1 = ; cos B2 =
2 BM  BC 2 BA  BM

Înlocuind în relaţia (4) se obţine :

 MC BA2 + BM 2 - AM 2 AM BM 2 + BC 2 - MC 2 
sin M 1    +  
BM  BC 2 BA  BM BA 2 BM  BC Þ
sin M 1  =
BA  BC AC

=

BM  AC MC BA 2 + BM 2 - AM 2
+

AM ( BM 2 + BC 2 - MC 2 )
BA  BC 2 BC  BA  BM 2 BA  BC  BM

2 BM 2  AC = MC  BA 2 + MC  BA 2 - MC  AM 2 + AM  BM 2 + AM  BC 2 - AM  MC 2
AM  MC  AM + MC  = MC  BA 2 + BM 2   AM + MC  + BC 2  AM - 2 BM 2  AC

Înlocuind AM+MC cu AC se obţine:

AM  MC  AC = BA2  MC - BM 2  AC + BC 2  AM

34
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Observaţie
AC
Dacă AM = MC = rezultă :
2
AC 3 AC AC
= BA 2  - BM 2  AC + BC 2 
4 2 2
2 2 2
AC BA BC
= - BM 2 +
4 2 2

BM 2 =
 
2 BA 2 + BC 2 - AC 2
(Teorema medianei)
4

1.4.4 Teorema bisectoarei

Intr-un triunghi, bisectoarea interioară determină pe latura opusă segmente proporţionale cu

laturile unghiului.
B
Demonstraţie
2 1
Fie ABC şi un punct M   AC  , Fig. 1.14
astfel incât m B1  = m B2  1
A C
M
Aplicând teorema sinusurilor obţinem:

sin B1 sin M 1
=  CBM 
MC BC
sin B2 sin 180 - M 1  sin M 1
= =  ABM 
MA BA BA
Împărţind aceste egalităţi membru cu membru avem:

MA sin B1 BA sin M 1
 =  (1)
MC sin B2 BC sin M 1

Din m B1  = m B2  Þ sin B1 = sin B2 (2)

MA BA
Din relaţiile (1) şi (2) Þ = (teorema bisectoarei)
MC BC

1.4.5 Identitatea lui Euler

Într-un triunghi ABC are loc relaţia

OI 2 = R 2 - 2 Rr
unde O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC , I centrul cercului înscris .

Demonstraţia 1 Fig. 1.15

35
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

I O
T

A U V C

Se consideră punctele I şi O ca fiind centrul înscris şi centrul cercului circumscris triunghiului ABC,
de asemenea, fie U proiectia lui I pe latura [BC] şi V, mijlocul laturii [BC], iar T, proiectia lui I pe
latura [OV], daca OV > IU, ducem T, proiectia lui O pe latura [IU]. În triunghiul dreptunghic TOI,
intrebuintând teorema lui Pitagora, se deduce egalitatea OI2=OT2+IT2, dar

b-c
IT = UV = , OV = R cos A, IU=r,
2
prin urmare
2
b-c
OI 2 = ( R cos A - r ) 2 +   .
 2 
Aşadar
2 2
b-c 2 r
 = R  cos A -  + R  sin B - sin C  =
2
OI 2 = ( R cos A - r ) 2 +  2

 2   R 
= R 2 1 - cos B - cos C  + R 2  sin B - sin C  =
2 2

= R 2 (cos 2 B + cos 2 C + 1 + 2 cos A cos B - 2 cos B - 2 cos C + sin 2 B + sin 2 C - 2 sin B sin C ) =
= R 2 (3 + 2 cos B + C  - 2 cos B - 2 cos C ) = R 2 (3 - 2(cos A + cos B + cos C )) =
1 2r
= R 2 (3 - 2(1 + )) = R 2 (1 - ) = R 2 - 2 Rr.
R R
Observaţii
 
a) Daca OT=0, adică m Aˆ = arccos
r
R
, atunci OI || BC.

b) În aceasta demonstraţie s-a stabilit o egalitate interesantă,

2
b-c
R - 2 Rr =  R cos A - r 
2
2
+  , (1)
 2 
care furnizează o întărire a inegalitatii lui Euler, astfel :
R – 2r ³ R(sinB – sinC) 2 (2)
Sau
R – 2r ³ R(cosB + cosC – 1) 2

c) Dacă se aplică aceeaşi metodă pentru laturile [AC][ şi [AB], relaţia (1) se scrie
astfel:
2
c-a
R 2 - 2 ³ R Rr =(RcosB – r) 2 +   ,
 2 
36
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

2
a -b
R 2 - 2Rr =(RcosC – r) 2 +   ,
 2 

Iar inegalitatea (2) devine:

R – 2r ³ R  max{(sin B - sinC) 2 , (sinC – sinA) 2 , (sinA – sinB) 2

Sau

R – 2r ³ R max{(cosB + cosC – 1) 2 , (cosC + cosA – 1) 2 , (cosA + cosB – 1) 2 }.

d) Dacă triunghiul ABC este dreptunghic, m  A =90 0 , atunci din relaţia (1) rezultă
2
b-c
R 2 - 2Rr = r 2 +   , prin urmare R 2 -2Rr - r 2 ³ 0, adică R ³ (1+ 2 )r.
 2 
Demonstraţia 2 A
U

Fig. 1.16

I
Q
O

C
B

T
A+ B
Se observă uşor ca triunghiul BIT este isoscel, deoarece m( BIT ) = m IBT  = , rezultă că
2
A
IT=BT, dar BT = 2 R sin = IT , şi din puterea punctului I faţă de cercul circumscris trinunghiului
2
ABC, deducem ca IS  IQ = AI  IT adică
r A
R 2 - OI 2 = AI  IT = 2 R sin = 2 Rr ,
A 2 deci OI 2 = R 2 - 2 Rr.
sin
2
Observaţie O consecinţă importantă a relatiei lui Euler este inegalitatea lui Euler
R ³ 2r , deoarece OI 2 ³ 0.
A
1.4.6 Teorema lui Menelaus
Fie un triunghi ABC . Dacă o dreaptă care nu trece prin vârfurile A,B,C taie dreptele BC,CA,AB în
punctele M,N,P , atunci are loc relaţia
N
MB NC PA
y � � =1
z MC NA PB

DemonstraţieP

x 37
M B C
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Fig. 1.17

Aplicând teorema sinusurilor în triunghiurile MBP, MCN, NAP rezultă

MB PB MC NC NA PA PA
= , = , = = , asadar
sin z sin x sin y sin x sin z sin(180 - y) sin y
0

MB NC PA MB NC PA sin z sin x sin y

� � = � � = � � =1
MC NA PB PB MC NA sin x sin y sin z

1.4.7 Lemă
TB AB sin a
Într-un triunghi ABC se consideră un punct T �( BC ) , atunci = � , unde
TC AC sin(1800 - a )
m(S BAT ) = a A

Demonstraţie

Fig. 1.18

B T C
Prin aplicarea teoremei sinusului în triunghiurile ABT şi ATC se deduc relaţiile
AB BT AC CT
= şi = Deoarece sin( BAT ) = sin( ATC ) , rezultă
sin BAT sin a sin CAT sin( A - a )

TB AB sin a
=
TC AC sin( A - a )
Observaţie
A TB AB
1. Dacă AT este bisectoare , atunci a = A - a = , deci = , adică teorema bisectoarei
2 TC AC

TB AB cos B
2. Dacă AT este înălţime , atunci sin a = sin(900 - B) = cos B atunci = sau
TC AC cos C
TB 2 R sin C cos B tgC TB tgC
= = , deci =
TC 2 R sin B cos C tgB TC tgB

38
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

AB sin a sin C �sin a

3. Daca AT este mediană , atunci 1 = � , adică 1 = Deci
AB sin( A - a ) sin B �sin( A - a )
sin Bsin( A - a ) = sin C sin a , asadar sin B sin A cos a - sin B cos A sin a = sin C sin a , ceea
ce înseamnă sin B sin A cos a = sin a (sin B cos A + sin C ) .

sin B sin A
Dacă a �900 ,sin C + sin B cos A�0 atunci rezultă că tga =
sin C + sin B cos A

1.4.8 Teorema lui Ceva – forma trigonometrică

Fie triunghiul ABC şi cevienele AA1 , BB1 , CC1 ,concurente în M cu A1 �BC , B1 �AC , C1 �BA . Se
notează a = m(S MAB), b = m(S MBC ), g = m(S MCA) , atunci
sin a sin b sin g
� � =1
sin( A - a ) sin( B - b ) sin(C - g )

Demonstraţie

Din teorema sinusurilor în triunghiul AMB rezultă :

MA sin a MA sin g MC sin b
= , = , = . Prin înmulţirea lor se obţine :
MB sin( B - b ) MC sin( A - a ) MB sin(C - g )
sin a sin b sin g
� � =1
sin( A - a ) sin( B - b ) sin(C - g )

1.4.9 Teorema lui Steiner

Într-un triunghi ABC , izogonalele AE şi AF , unde E , F �BC , determină relaţia :

BF AB 2
BE �
=
CF AC 2
CE �
Demonstraţie
A

Fig. 1.19

B E F C
Fie m(S BAE ) = m(S CAF ) = x şi m(S BAF ) = m(S CAE ) = y

AB �AC �sin A
Utilizând formula ariei triunghiului ABC : s  ABC  = rezultă
2
BE s  ABE  AB �
AE �
sin x AB �
sin x BF s  ABF  AB � AF � sin y AB �sin y
= = = iar = = =
CE s  AEC  AC �
AE �
sin y AC �
sin y CF s  AFC  AC � AF � sin x AC �
sin x

39
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

BF AB 2
BE �
deci prin înmulţirea celor două relaţii , se obţine =
CF AC 2
CE �

Observaţie teorema se poate demonstra uşor utilizând lema anterioară aplicată de două ori pentru
punctele E , F �BC din triunghiul ABC .

1.4.10 Lemă
Daca I este centrul cercului înscris în triunghiul ABC atunci are loc relaţia
bc � b + c  =  a + b + c  �AI 2 + abc,
Demonstraţie
r
,
Cum I este centrul cercului înscris în triunghi, are loc relaţia AI= A
sin
2
Utilizând câteva relaţii intermediare , avem

2
� �
� r � r bc sin A �
r A
 a + b + c  AI = 2 p � A �= 2S
2
A
=
A
ctg = 2bc  p - a  = bc  b + c  - abc,
= 2bcr �
�sin � sin 2 sin 2 2
� 2� 2 2
A
deoarece r ctg = p - a
2

1.4.11 Lemă

Daca M este un punct care se află pe bisectoarea AD , D   BC  , atunci are loc egalitatea
a� MA2 + b �MB 2 + c �MC 2 =  a + b + c  MI 2 + abc

Demonstraţie
Aceasta se poate privi ca o generalizare a lemei 1.4.10
Fie cazul M   AI  .
Analizând relaţia cerută, se observă că apar pătratele unor lungimi de laturi, ceea ce ne sugereaza
aplicarea teoremei cosinusului într-un anumit triunghi. Prin urmare, aplicam teorema cosinusului în
triunghiul ABM şi în triunghiul AMC , astfel :

A
MB 2 = c 2 + MA2 - 2cMA cos ,
2
A
MC 2 = b 2 + MA2 - 2bMA cos
2
Înmulţim prima relaţie cu b, iar cea de –a doua cu c şi se obţine , prin însumare, egalitatea

A
b� MC 2 = bc  b + c  +  b + c  MA2 - 4bc �
MB 2 + c � MA cos
2
adică
A
MA2 + b �
a� MC 2 = bc  b + c  +  a + b + c  MA2 - 4bcMA cos
MB 2 + c �
2
Se observă că MA=AI-MI, prin urmare

40
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

A
MA2 + b �
a� MC 2 = bc  b + c  +  a + b + c  ( AI - MI )2 - 4bc( AI - MI ) cos
MB 2 + c �
2
A A
= bc  b + c  +  a + b + c  AI 2 - 2MI �
AI  a + b + c  +  a + b + c  MI 2 - 4bc �
AI cos + 4bcMI cos
2 2
Apariţia expresiei (a+b+c) AI 2 induce utilizarea lemei 2.4.10
bc  b + c  =  a + b + c  AI 2 + abc.
A
AI  a + b + c  = 4bc �
Pentru ca egalitatea să fie adevărată, ar trebui ca 2 MI � MI �
cos ,
2
utilizând rezultatele anterioare se obţine

A A
4bc �
AI �
cos = 4bcr �
ctg = 4bc �  p - a  = 2bc �
 b + c  2abc.
2 2
Prin înlocuire, se deduce egalitatea din enunt.
Cazul M � ID  se tratează în mod asemenator.
Daca M �I , atunci relaţia din enunţ devine
a� AI 2 + b �
IB 2 + c �
IC 2 = abc.
Demonstraţia acestei relaţii utilizeaza lema 1.4.10. pentru fiecare dintre distantele IA, IB, IC.

1.4.12 Teoremă
Daca M se afla pe cercul înscris în triunghiul ABC,atunci are loc egalitatea
a  MA 2 + b  MB 2 + c  MC 2 = 2S  (2 R + r ).

Demonstraţie
Aplicând teorema 1.4.10 şi MI = r, rezulta egalitatea din enunt.

1.4.13 Teorema
Fie H ortocentrul triunghiului ABC. Atunci are loc relaţia:
HI 2 =4R 2 +4 R 2 + 4 Rr + 3r 2 - p 2 .
Demonstraţie
În egalitatea aMA 2 +b � MB 2 + c �
MC 2 = (a + b + c ) MI 2 + abc , luăm MA=AH=2RcosA,
MB=BH=2RcosB, MC=CH+2RcosC, iar dacă triunghiul este obtuzunghic în A, atunci
AH=2RcosA şi, prin ridicare la patrat, se obtine acelaşi lucru, deci AH 2 =4R 2 � cos 2 A=4R 2 (1-sin
2
A)=4R 2 -a 2 , BH 2 =4R 2 -b 2 , CH 2 =4R 2 -c 2
şi se obţine:
a (4R 2 -a 2 )+b (4R 2 -b 2 )+c (4R 2 -c 2 )-abc=(a+b+c) MI 2  4R 2 (a+b+c)-(a 3 +b 3 + c 3 )-abc
a3 + b3 + c3
MI 2 |: (a + b + c) � 4R 2 -
=(a+b+c) � - 2 Rr = HI 2 .
a+b+c
Se stie că a 3 +b 3 + c 3 = 2 p( p 2 - 3r 2 - 6 Rr ),
Deci
4R 2 - p 2 + 3r 2 + 6 Rr - 2 Rr = HI 2 ,
rezultă
HI 2 =4R 2 +4Rr+3r 2 -p 2 .
2.4.14 Teorema
Dacă G este centrul de greutate al triunghiului ABC atunci are loc relaţia
1
GI 2 = ( p 2 + 5r 2 - 16 Rr ).
9
Demonstraţie
MA2 + b �
În egalitatea a � MB 2 + c � MC 2 = (a+b+c)MI 2 +abc, luăm M  G şi devine a
GA2 + b �
� GB 2 + c �GC 2 = (a + b + c)GI 2 + abc � a �4ma2 + b �
4mb2 + c �
4mc2 - 9abc = 9(a + b + c)GI 2 u
41
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

nde m a , m b şi m c sunt medianele triunghiului, aceea implică aplicarea teoremei medianei pentru
fiecare dintre medianele m a ,m b şi m c .
Asadar
4m 2a = 2(b 2 + c 2 ) - a 2 ,4m b2 = 2(a 2 + c 2 ) - b 2 , 4m c2 = 2(a 2 + b 2 ) - c 2 
a�[2(a 2 + b 2 + c 2 ) - 3a 2 ] + b �
[2(a 2 + b 2 + c 2 ) - 3b 2 ] + c �
[2(a 2 + b 2 + c 2 ) - 3c 2 ] - 9abc = 9(a + b + c )GI 2
 2(a 2 +b 2 + c 2 )(a + b + c) - 3(a 3 + b 3 + c 3 ) - 9abc = 9(a + b + c)GI 2 .
Cum a 2 +b 2 + c 2 = 2 p 2 - 2r 2 - bRr şi a 3 +b 3 + c 3 = 2 p ( p 2 - 3r 2 - 6 Rr ) prin înlocuire se deduce.
1 2
GI 2 = (p +5r 2 - 16 Rr ) .
2
1.4.15 Teorema
Dacă M este un punct în planul triunghiului ABC şi I este centrul cercului încris în triunghi, atunci
are loc urmatoarele relaţiei:
MA2 + b �
a� MC 2 =  a + b + c  MI 2 + abc,
MB 2 + c �
Demonstraţie
Fară a reduce generalitatea,se alege punctul M în interiorul triunghiului ABC şi fie D
piciorul bisectoarei din A.

Fig. 1.20

B D C

Cazul M � AD  rezultă uşor din lema 1.4.10 şi din lema 1.4.11. Analizăm cazul în care M �AD .
Apare problema căutarii unor relaţii metrice cu pătratele unor lungimi de laturi.
Prin urmare , se aplică teorema lui Stewart în triunghiurile AMD şi BMC astfel:

ID + MD 2 �
MA2 � AI = MI 2 �
AD + AI �
ID �
AD,  1
BC + BD �
MD � 2
BC = MB �
DC � DC + MC 2 2
BD.  2 

AI AB
Din teorema bisectoarei în triunghiul ABD avem = şi ,aplicând din nou teorema
ID BD
bisectoarei în triunghiul ABC, rezultă
BD AB c ac ab
= = � BD = si DC = ,
DC AC b b+c b+c
AI b + c AI b + c AD a + b + c  b + c  AD aAD
de unde = � = , = � AI = si ID = .
ID a AD a + b + c ID a a +b +c a +b +c
Înlocuim AI şi ID în relaţia (1) şi obţinem
MA2
aAD
+ MD 2 AD +
 b + c  AD = MI 2 AD +  b + c  AD � aAD AD,
a+b+c a +b+c a +b +c a +b +c
AD
împărţim cu şi se deduce egalitatea
a+b+c

42
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

a (b + c)
a  MA 2 + MD 2  (b + c) = (a + b + c)  MI 2 + AD 2
a+b+c

Relaţia (2) se rescrie, astfel,

a 3 bc ab ac a
MD 2  a + = MB 2  + MC 2  |: =>
(b + c) 2
b+c b+c b+c
a 2 bc
(b + c)  MD 2 + = MB 2  b + MC 2  c.
b+c

Din relaţiile (1) şi (2) prelucrate se obţine

a (b + c) a 2 bc
a  MA 2 + b  MB 2 + c  MC 2 = (a + b + c) MI 2 + AD 2 + | -abc =>
a+b+c b+c
a(b + c) abc(b + c - a)
a  MA 2 + b  MB 2 + c  MC 2 - abc = (a + b + c) MI 2 + AD 2 - =>
a+b+c b+c
a  MA 2 + b  MB 2 + c  MC 2 - abc =
  b + c  2 AD 2 - bc(b + c - a )(a + b + c) 
= (a + b + c) MI 2 + a   
 (a + b + c)(b + c) 

Relaţia este aproape demonstrată, mai trebuie arătat că:

(b - c) 2  AD 2 - bc(b + c - a )(a + b + c ) = 0
şi demonstraţia este încheiată, dar
 b + c  2  AD 2 - bc  (b + c - a)(a + b + c) = (b + c) 2  AD 2 - 4bc( p - a) p = (b + c) 2  AD 2 -
p( p - a)  4b 2 c 2 A Aşadar
- 4b 2 c 2  = (b + c) 2   AD 2 - cos 2  = (b + c) 2  [ AD 2 - AD 2 ] = 0.
bc  (b + c) 2
2
a  MA 2 + b  MB 2 + c  MC 2 = (a + b + c) MI 2 + abc.

1.4.16 Calculul laturilor triunghiului ortic în funcţie de laturile triunghiului

Proprietate 1.4.16.1
Fie triunghiul ABC în care se construiesc înălţimile AA1 ,BB1,CC1. Laturile triunghiului A1B1C1
(triunghiul ortic)sunt date de relaţiileA
A1C1 = b cos B, A1B1 = c cos C , B1C1 = a cos A
B1
Demonstraţie C1

Fig. 1.21

43
B A1 C
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

BA1 = c cos B = 2 R sin C cos B (din teorema sinusurilor ). În triunghiul A1HB :

HA1 p HA1
tgA1 BH = � tg ( - C ) = , deci HA1 = 2 R sin C cos B ctg C = 2 R cos B cos C ,
BA1 2 2 R sin C cos B
analog HB1 = 2 R cos A cos C , HC1 = 2 R cos A cos B .
HA = AA1 - HA1 = 2 R sin B sin C - 2 R cos B cos C = -2 R (cos B cos C - sin B sin C ) = -2 R cos( B + C )
= -2 R cos(p - A) = 2 R cos A
Analoagele sunt : HB=2RcosB , HC=2RcosC.
Din teorema lui Ptolemeu , aplicată în patrulaterul inscriptibil AC1HB1 rezultă că :
B1C1 �HA = HB1 � AC1 + AB1 � HC1 de unde se obţine :
B1C1 �2 R cos A = 2 R cos A cos C �
b cos A + c cos A �
2 R cos A cos B �
B1C1 = b cos A cos C + c cos A cos B = cos A(b cos C + c cos B) = a cos A
1.4.17 Calculul razei cercului cercului circumscris , razei cercului inscris a triunghiului ortic

Proprietate 1.4.17.1
Raza cercului circumscris triunghiului ortic Ro este jumătate din raza cercului circumscris
R
triunghiului ABC . Ro =
2

Demonstraţie
abc
S A1B1C1 = 0 0 0 , a0 = B1C1 , b0 = A1C1 , c0 = B1 A1 ,
4 R0
1 1 1
S A1B1C1 = b0 c0 sin B1 A1C1 = b cos Bc cos C sin(p - 2 A) = bc sin 2 A cos B cos C =
2 2 2
bc sin A cos A cos B cos C = 2 S cos A cos B cos C.
abc cos A cos B cos C a 2 R sin A R
Aşadar R0 = = = =
4bc sin A cos A cos B cos C 4sin A 4sin A 2

Proprietate 1.4.17.2
Raza cercului înscris r0 în triunghiul ortic este dată de relaţia :
r0 = 2 R cos A cos B cos C .
Demonstraţie
Se notează cu po semiperimetrul triunghiului ortic . Atunci :
abc cos A cos B cos C
R
4
S0 2 abc cos A cos B cos C
r0 = = = = 2 R cos A cos B cos C
p0 a cos A + b cos B + c cos C R (a cos A + b cos B + c cos C )
2
Proprietate 1.4.17.3 (relaţia lui Ţiţeica)
Dacă S este aria unui triunghi oarecare ABC , R raza cercului circumscris , p0 semiperimetrul
triunghiului ortic , atunci : S = p0 R

44
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Demonstraţie
S = p0 R � 2S = R(a cos A + b cos B + c cos C ) = 2 R 2 (sin A cos A + sin B cos B + sin C cos C ) =
R 2 (sin 2 A + sin 2 B sin 2C ) = 4 R 2 sin A sin B sin C � S = 4 R 2 sin A sin B sin C adevarat

1.4.18 Determinarea lungimilor laturilor şi a ariei triunghiurilor lui Vecten

Definiţie 1.4.18.1
Pe laturile unui triunghi ABC se construiesc în exterior pătratele BCAC AB , ACBC BA şi ABCB C A care
au centrele OA , OB , respectiv OC . Triunghiul OAOB OC determinat de centrele acestor pătrate se
numeşte triunghiul Vecten exterior.

A'

Fig. 1.22
A

B C

b 2 + c 2 + 4 A[ ABC ]
Proprietate 1.4.18.2 Laturile triunghiului Vecten exterior au lungimile a ' = ,
2
a 2 + c 2 + 4 A[ ABC ] b 2 + a 2 + 4 A[ ABC ]
b' = şi c ' = , unde a ' , b' , c ' sunt lungimile laturilor OB OC , OAOC ,
2 2
respectiv OAOB .

Demonstraţie
Din teorema cosinusului în triunghiul AOB OC obţinem OB OC 2 = OB A2 + OC A2 - 2OB A � cos S OB AOC .
OC A �
2 2
b 2 c 2 b c bc �
sin S A
Dar OB A = , OC A = , m(S OB ACC ) = 90�+ m(S BAC ) , deci a '2 = + + 2 � , adică
2 2 2 2 2
b + c + 4 A[ ABC ]
2 2
a + c + 4 A[ ABC ]
2 2
b + a + 4 A[ ABC ]
2 2

a' = . Analog, b' = şi c' = .

2 2 2

Proprietate 1.4.18.3
Este adevărată relaţia: BACA 2 + CB AB 2 + AC BC 2 = 3(a 2 + b 2 + c 2 )

Demonstraţie

45
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

Din teorema cosinusului în triunghiul ABA C A rezultă : BACC 2 = b 2 + c 2 - 2bc � �AC ,

cos B A A

�AC = cos(180�- � a2 - b2 - c2 ,
cos B A A A) = - cos �A =
2bc
de unde rezultă BAC A2 = b 2 + c 2 - (a 2 - b 2 - c 2 ) = 2b2 + 2c 2 - a 2 .Analog, CB AB 2 = 2a 2 + 2c 2 - b 2 şi
2
AC BC = 2b 2 + 2a 2 - c 2 , de unde BAC A 2 + CB AB 2 + AC BC 2 = 3(a 2 + b 2 + c 2 ) .

Proprietate 1.4.18.4
Triunghiurile ABAC A , BAB CB , CAC BC şi ABC au aceeaşi arie.

Demonstraţie
AC A �
ABA � �AB
sin C
Se ştie că A[ ABAC A ] = A A
. Deci AC A = AB = c , ABA = AC = b şi
2
�AB ) = sin(360�- 180�- � bc sin �
A
sin(C A A A) = sin(180�- � �,
A) = sin A deci A[ ABAC A ] = = A[ ABC ] . Analog se arată că
2
A[ ABAC A ] = A[CAC BC ] = A[ ABC ] .

Proprietate 1.4.18.5
a2 + b2 + c2
Triunghiul Vecten exterior OAOB OC are aria egală cu A[OAOBOC ] = A[ ABC ] + , unde a, b, c sunt
8
lungimile laturilor BC, CA, AB.

Demonstraţie
Se alege un sistem cartezian cu originea în centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Se
notează cu litere mici afixele punctelor corespunzătoare, iar prin Z = �jX (Y ) se înţelege că punctul Z
p p
se obţine printr-o rotaţie de centru X şi unghi j a punctului Y . Atunci: B = �O2 (C ), C = �O2 ( A), A B

p b - ic c - ia a - ib
A = � ( B) ,
2 de unde rezultă oA = , oB = , oC = .
OC
1- i 1- i 1- i
oA oA 1 b - ic b + ic 1
i i
Atunci: A[ O AOB OC ]
= oB oB 1 = c - ia c + ia 1 =
4 8
oC oC 1 a - ib a + ib 1
2i
[(bc + ca + ab - ac - ba - cb) - i (aa + bb + cc) + +i (bc + ca + ab + ac + ba + cb)] (1)
8
a a 1
i i
A[ ABC ] = b b 1 = [bc + ca + ab - ac - ba - cb ] (2)
4 4
c b 1
2 2 2
şi BC 2 + CA2 + AB 2 = c - b + a - c + b - a = (c - b)(c - b) + (a - c )(a - c ) + (b - a )(b - a ) =
BC 2 + CA2 + AB 2
2[3R 2 - (bc + ca + ab + ac + ba + cb)], deci bc + ca + ab + ac + ba + cb = 3R 2 - (3) (unde a = b = c = R -
2
raza cercului circumscris triunghiului ABC). Din relaţiile (1), (2) şi (3) rezultă :
1 1 BC 2 + CA2 + AB 2 BC 2 + CA2 + AB 2
A[OAOBOC ] = A[ ABC ] + [3R 2 - (bc + ca + ab + ac + ba + cb)] = A[ ABC ] + � = A[ ABC ] + .
4 4 2 8
Observaţie Dacă pe laturile triunghiului ABC se construiesc spre interior pătratele BCAC' AB' ,
ACBC' BA' , BAC A' CB' având centrele OA' , OB' respectiv OC' . Triunghiul OA' OB' OC' se numeşte triunghiul
Vecten interior

Proprietate 1.4.18.6
46
Universitatea ”Transilvania” Braşov Lucrare pentru obţinerea gradului didactic I

a2 + b2 + c 2
Triunghiul Vecten interior OA' OB' OC' are aria egală cu A[ O O O ] = A[ ABC ] -
' ' ' , unde a, b, c sunt
A B C 8
lungimile laturilor BC, CA, AB.
Demonstraţia este analoagă celei precedente.

47