STUDIU PRIVIND POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI DOLJ SI MODALITATEA

DE VALORIFICARE A

ACESTUIA

- proiect -

- Cap. I Profilul turistic al judetului Dolj; - Cap.II Analiza socio-economica a judetului Dolj - Cap.III Capitalul uman in turism - Cap.IV Oportunitati de dezvoltare - Cap. V Surse de finantare - Anexa – Portofoliu teme de proiecte

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

CAP. I PROFILUL TURISTIC AL JUDETULUI DOLJ

I.1 PREZENTARE GEOGRAFICA A JUDETULUI DOLJ Asezat in partea sud-vestica a Romaniei, pe cursul inferior al Jiului, judetul Dolj se intinde pe o suprafata de 7414 km2, reprezentand 3,1% din teritoriul Romaniei, fiind al saptelea judet ca marime al tarii. Fluviul Dunarea strabate partea de sud a judetului, pe o distanta de 150 de kilometri, formand totodata granita cu Bulgaria. Doljul face parte dintre judetele de veche traditie din tara Romaneasca, a carei existenta – asa cum arata si numele – a fost legata de un rau –Jiu, sau mai precis de valea acestuia, o adevarata axa geografica pe care se afla resedinta si catre care converg toate caile de legatura din cuprinsul lui. In anul 1700, apare pentru prima data pe o harta, intocmita de Constantin Cantacuzino, sub numele Jiul inferior. In 1950, in urma unor restructurari administrativ teritoriale a fost desfiintat judetul Dolj, fiind integrat alaturi de alte judete, in regiunea Oltenia. La 17 februarie 1968, datorita reorganizarii administrativ teritoriale a fost reinfiintat, in componenta sa aflandu-se in prezent 3 municipii – Craiova, resedinta a judetului, cu o populatie de peste 300.000 de locuitori, Calafat si Bailesti, 4 orase – Filiasi, Segarcea, Dabuleni si Bechet, 104 comune si 380 sate. Descoperiri de ultima ora (mai 2003) au relevat ca localitatea Craiova, capitala judetului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VIIVIII denumirea latina Ponsiona ( pod peste Jiu) denumirea aflata pe o inscriptie gasita pe un fragment de stela în apropierea castrului Pelendava datata din secolul al VII-lea.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

2

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Relieful judetului este predominant de campie, fiind reprezentat prin doua trepte distincte. Astfel, in partea de N, se desfasoara unele zone mai inalte, cu aspect colinar si de platouri piemontane, fiind dominat la V de Campia Româna. Clima este temperat continentala de campie, cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai reduse. Datorita pozitiei sud-vestice si protectiei dealurilor din nord, verile sunt calde si iernile moderate. Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare, care curge intre Cetate si Dabuleni, de Jiu care strabate judetul de la Filiasi la Zaval, pe o distanta de 154 km si de lacuri si iazuri (Bistret, Fantana Banului, Maglavit, Ciuperceni etc.) Resursele din subsolul judetului Dolj cuprind zacaminte de titei, gaze naturale, roci de constructie (argile, luturi argiloase, balast). O alta resursa naturala importanta o reprezinta bogatia apelor de suprafata, calitatea deosebita a solului, padurile, pasunile si fânetele naturale. La Gighera si Urzicuta exista izvoare minerale provenite din straturile pliocene ale Câmpiei Romane, cu un însemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe. Infrastructura rutiera si de transport este reprezentata prin trei drumuri europene, o retea densa de drumuri nationale, judetene si comunale Aeroportul International Craiova, doua porturi la Dunare - puncte de trecere a frontierei cu

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

3

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Bulgaria (la Calafat si Bechet), retea de cai ferate insumand 221 km, Craiova fiind principalul nod feroviar în regiunea Oltenia. Judetul este traversat de doua coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV (Berlin-Nürnberg-PragaBudapesta-Bucuresti-Constanta-Salonic-Istanbul) si Coridorul VII (Dunarea).

I.2 PROFILUL TURISTIC AL JUDETUL DOLJ Asociatia de Turism Oltenia a identificat 12 forme de turism cu potential de dezvoltare in judetul Dolj: turism dunarean, turism rural, agroturism, turism viticol, turism cultural (cu referire la traditii, mestesuguri, gastronomie, dansuri traditionale, porturi populare, arta, elemente etnografice, institutii de cultura, etc), rezervatii si monumente ale naturii, vanatoare si pescuit, turism educational, turism de afaceri, turism de tranzit, turism istoric, turism ecumenic. • Turism istoric - obiective turistice Centrul istoric al Craiovei contureaza nucleul cel mai vechi al urbei, a carui evolutie sa „calat” în jurul vechii cismele din perimetrul vechii piete Elca, dezvoltarea sa continua facilitând extinderea sa ulterioara. Perimetrul sau actual este delimitat de strazile Matei Basarab, StirbeiVoda, C. Izlaz, Madona Dudu, Brândusa, Libertatii, Brestei, Dumbraveni, Iancu Jianu, N. Titulescu, G. Enescu, Amaradia, C. Brâncusi, Avram Iancu, Serban Voda, Paltinis, Principatele Unite si calea Bucuresti. Acesta reprezinta actualmente nu doar “inima” sociala si administrativa a orasului, ci si principalul pol de atractie pentru turistii (rezidenti sau provenind din exterior) care cauta sa îsi satisfaca nevoia de cunoastere si îmbogatire a cunostintelor prin accesarea, gratie concentrarii în acest

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

4

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

perimetru si în imediata sa vecinatate a celor mai reprezentative obiective turistice de factura civila, culturalistorica, religioasa si de interes comunitar, care confera o personalitate inconfundabila municipiului Craiova, în care aspectul general de cetate burgheza de provincie poate fi usor intuit si recompus. Edificate, în majoritate, începând cu secolul al XVIIIlea si continuând pe toata durata secolului al XIXlea, acestea au grade diferite de conservare sau reabilitare si apartin unui conglomerat de stiluri arhitecturale. Cele mai reprezentative edificii sau constituit în principalele puncte si arii de polarizare pentru evolutia edilitarurbanistica a vechiului târg al Craiovei si pentru zonarea activitatilor la nivelul breslelor si a concentrarii spatiilor comerciale (grupate initial în jurul Pietei vechi, la Podisor, în zona Fântânii cu Parul si a pârâului Tabacilor, extinderea lor ulterioara producânduse treptat). Casa Baniei - A fost construita in 1699, la initiativa domnitorului Constantin Brancoveanu si reprezinta cea mai veche constructie civila din oras si unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura de acest gen din tara. Constructia acestui monument, a fost facuta pe locul unui edificiu mai vechi (ce dateaza din secolul al XV-lea), care apartinea marii familii boieresti a Craiovestilor. In 1750, aici a functionat prima scoala romaneasca din Craiova. In prezent, adaposteste Muzeul de Etnografie si Arta Populara.

Casa Glogoveanu - Data constructiei acestei cladiri nu se cunoaste cu exactitate, dar se stie ca exista in 1783. Este o cladire construita pe plan dreptunghiular, cu elemente traditionale specifice si o arhitectura sobra, apartinand boierilor Glogoveni. In aceasta casa a locuit o vreme si Tudor Vladimirescu, care devenise omul de afaceri al boierului Glogoveanu. Cladirea a fost restaurata in anii 1801 si

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

5

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

1840. Intre 1913 -1949 aici a avut sediul Primaria orasului Craiova, iar in prezent se afla Tribunalul judetean Dolj.

Casa Jianu - A fost construita la sfarsitul sec. XVIII (nu se cunoaste anul), de familia Jianu. Casa a fost construita pe plan dreptunghiular pe doua niveluri, iar in 1918 a fost refacuta pe fundatiile celei vechi.

Fantana Popova - Fantana a fost construita in 1613 dupa un plan patrat, pe fiecare latura avand cate o nisa, iar pe laturile de S si de V au mai fost efectuate doua inscriptii, una cu litere latine si una cu litere chirilice. In 1651 a fost atribuita lui Matei Basarab, acesta refacand-o, de unde mai poarta si numele de „Fantana Basarabestilor”.

Cula Poenaru -A fost construita in perioada 1750-1764 in satul Almaj, din judetul Dolj. In 1896 a fost modificata, incaperile fiind decorate cu picturi in fresca, inspirate din fabulele lui Esop.

Fântâna Baba Lupa - situata în nordul orasului, pe malul Dunarii. Toponimul Baba Lupa, fântâna în zona localitatii Calafat, si toponimul Acalia, denumirea unui ostrov la 20km aval de localitatea Calafat, ne aduc informatii despre practicarea cultului lui Hercule în spatiul respectiv. Aceasta fantana înca mai reprezinta pentru multi localnici o sursa alternativa de alimentare cu apa potabila

Fantana Odobescu-(la bariera Severinului pe DN 6), construita in 1774;

Fantana Pandurilor (Fantana lui Gheorghe Ologu) 1888 – Bechet
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

6

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Casa Cotofenilor-Cotofenii din Fata (1653);

Ruinele Castrului roman-Racari (sec I-III d.Hr.);

Vestigii arheologice din Neolitic si Epoca bronzului-Cotofenii de Jos (din cultura Cotofeni).

Principalele ‘cule’ din Dolj: § Cula Poenaru (1750), comuna Almaj, cu fresce inspirate de fabulele lui Esop. § Cula familiei Izvoranu (secolul XVIII), comuna Brabova. Accesul se realizeaza din Craiova pe drumul local care conduce la Vânju Mare. § Cula familiei Cernatescu (secolul XVIII), comuna Cernatesti, la 35 kilometri de Craiova,. Din Craiova, se alege drumul catre Brabova. Hanurile craiovene au o îndelungata traditie, primele edificii de acest tip aparând înca din secolul al XVIIIlea si dezvoltânduse (numeric si arhitectonic) în secolul urmator (Hurez, Nicolita Brailoiu, Ceausului, Ciolacului, Dumba, Hagi Dumitrache, Nicula Guliman, Nicola Dumitriu, Dimitrie Pana Pavlu Solomon, Poroineanu, Brailoiu etc.). Stilul arhitectonic autohton, vechimea si ineditul lor fac din hanuri obiective turistice de o certa valoare atractiva, mai ales în conditiile în care îsi pastreaza functia initiala, majoritatea acestora fiind transformate în locuinte): hanul Baloi (mijlocul sec. XIX), Hanul Putureanu (mijlocul secolului XIX, extins în 1898), hanul Chintescu (mijlocul secolului XIX), hanul Hurez (ridicat la 1700, în prezent în ruina) si hanul Cocor (sfârsitul sec. XIX) – toate aflate pe lista monumentelor istorice. În spatiul periurban al municipiului Craiova, aceasta categorie de

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

7

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

obiective se regaseste doar în satul Satul Cotofenii din Dos (2 hanuri construite în secolul al XIXlea). • Turism ecumenic

Manastirea Maglavit - Zidirea bisericii a inceput in anul 1935, prin osirdia credinciosilor din Maglavit, dar a ramas neterminata. In anul 1990 s-au reluat lucrarile la biserica si a inceput si constructia de chili. Manastirea Bucovat - A fost construita in perioada 1506-1512, fiind apoi refacuta in 1571-1572 de banul Stefan si fiul sau Parvu si pictata in 1574. Biserica manastirii poarta hramul „Sfantul Nicolae”, a fost pustiita in 1781, iar in 1834 apele Jiului au daramat clopotnita. Constructia manastirii a fost facuta din caramida si are un plan treflat si un altar heptagonal. La 11 ianuarie 1838, a cazut in ruina, din cauza unui cutremur, fiind refacuta mai apoi. A fost restaurata si reinfiintata ca manastire, dupa primul razboi mondial de catre Comisiunea Monumentelor Istorice. In prezent, in incinta manastirii functioneaza Seminarul Teologic al Arhiepiscopiei Craiovei.

Biserica Domneasca „Sfantul Dumitru” - Aceasta biserica este o ctitorie a lui Matei Basarab si dateaza inca din perioada 1651-1652, fiind ridicata pe locul uneia mai vechi. Constructia bisericii s-a facut dupa un plan in forma de cruce greaca, avand un pridvor deschis, o turla pe naos si doua pe pronaos. A suferit mari stricaciuni dupa cutremurul de la 11 ianuarie 1838, fiind refacuta intre 1885 -1889 dupa planurile arhitectului francez Emile Lacomte de Nouy. In 1906 si 1933 a fost renovata, tot atunci fiind executate si picturile murale interioare, de catre pictorii

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

8

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

francezi Menipot si Bories. In prezent, este Catedrala Mitropolitana a Olteniei, aici fiind depuse moastele Sfintei Mucenite Tatiana.

Manastirea Sadova - Ctitorita de boierii Craiovesti, in jurul anilor 1500 si mentionata documentar in 1530. Biserica manastirii, construita in 1633 pe locul vechii biserici, poarta hramul „Sfantul Nicolae”. A fost refacuta de Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. Pastreaza fragmente de picturi murale originare din 1792, unele fiind refacute in 1852 si 1903.

Manastirea Jitianu - Manastirea Jitianu, este o manastire de calugari si a fost construita intre anii 1654 -1658 (pe locul alteia mai vechi, ctitorie a lui Mircea cel Batran) la insistentele vistiernicilor Ghinea Bratasanu si Udriste. Aceasta manastire a suferit reparatii succesive, intre anii 1701 - 1932. In prezent, manastirea adaposteste o colectie valoroasa de icoane executate pe lemn si pe sticla, iar in curte se afla o plantatie de duzi, ce dateaza din timpul lui Alexandru Ioan Cuza si care a fost declarata monument istoric.

Biserica Sfintii Împarati Constantin si Elena (numita si biserica Obedeanu, datorita situarii sale în incinta complexului fostei manastiri Obedeanu), ridicata de paharnicul Petre Obedeanu între 17481753, modificata succesiv în timp, edificiul gazduind în trecut si un asezamânt spitalicesc si o prima scoala româneasca din Oltenia (în care a învatat Tudor Vladimirescu);

Biserica Sf. Treime – constituie cel mai vechi monument al Craiovei, ridicat în anul 1768 de catre Dumitrana Stirbei (fiica vornicului Constantin Strâmbeanu), cu un plan trilobat (forma de cruce), în fata bisericii fiind amplasat (în anul 1909) monumentul domnitorului Barbu Dimitri Stirbei;
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

9

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Biserica Mântuleasa, ridicata în stil gotic între anii 17861792 din piatra si caramida de catre vornicul Barbu Stirbei, conservând pictura renascentista;

Biserica Sf. Nicolae Amaradia (Belivaca), ridicata între anii 17861794 de negustorii Hristea Belivaca si Mihai Socolescu, pastrând pictura în stil bizantin;

Biserica Sf. Ilie, cladita de vornicul Ilie Otetelisanu în anul 1720, refacuta în 1893, cu pictura în ulei apartinând lui Gh. Tattarescu;

Biserica Sf. Gheorghe Nou, ctitorie a starostelui Milcu Stoenescu si a fratelui sau Gheorghe în anii 1754-1755, refacuta în 1913, realizata în stil brâncovenesc.

Biserica Madona Dudu, ridicata între anii 17501756 la initiativa lui Gheorghe Ion si Constantin Fotescu, pictura apartinând lui Gh. Tattarescu;

Biserica Romanocatolica - cu hramul Sf. Anton de Padova.

De asemenea, mai jos sunt enumerate pe localitati, bisericile intalnite in judetul Dolj: - Afumati - Biserica “Izvorul Tamaduirii” 1861 - Almaj sat Almaj - Biserica “Sf. Ingeri” 1787 - Amarastii de Jos - Biserica “Sf. Nicolae” 1654, Biserica “Sf. Voievozi” 1759, Biserica din lemn “Sf. Ioan” 1812 - Bechet - Biserica “Sf. Gheorghe” 1861 - Bistret Biserica “Sf. Nicolae” 1826-picturi murale - Bralostita - Biserica “Sf. Voievozi” 1761 ctitor C-tin Brancoveanu
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

10

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- Bailesti - Biserica “Sf. Nicolae” 1851, Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel” 1839, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1885 - Bratovoesti - Biserica “Sf. Nicolae” 1733 - Bratovoesti - Biserica “Sf. Nicolae” 1855 - Bradesti - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1770 - Bradesti - Biserica “Sf. Arh. Mihail si Gavril” 1751 - Breasta - Biserica “Sf. Nicolae” 1782 - Bucovat - Biserica 1571-monument de arhitectura cu picturi din 1572 - Carcea - Manastirea “Carcea” (F), Biserica “Sf. Nicolae” sec.18-19 - Carna - Biserica “Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1898 - Castranova - Biserici din lemn “Sf. Dumitru” 1713 si “Sf. Niculae” 1858 - Calafat -Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1866, Biserica “Izvorul Tamaduirii” 1874 - Cernatesti - Cula Cernatestilor sec.18 - Cetate - Biserica “Sf. Gheorghe” 1842 - Ciupercenii Noi - Biserica “Sf. Gheorghe” 1852 - Cosoveni - Bisericile “Sf. Voievozi” 1794 si “Sf. Nicolae” 1889 cu fresce originare - Craiova - Manastirea “Acoperamantul Maicii Domnului si Sf. M. M. Gheorghe Via Prisaca” (M), Biserica “Sf. Gheorghe - Vechi” 1752, -Biserica sec.18, Biserica “Sf. Mina” 1731, Manastirea “Duminica Tuturor Sfintilor” - Dabuleni - Biserici “Sf. Gheorghe” 1813 si “Sf. Nicolae” 1842 - Desa - Biserica “Sf. Nicolae” 1860 - Dobresti - Biserica “Sf. Dumitru” 1854 - Dobrotesti - Biserica din lemn “Sf. Nicolae” 1818, Biserica din lemn “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” 1790

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

11

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- Dragotesti - Manastirea “Sf. Ier. Calinic Cernicanul - Popanzalesti” (M) hram “Sf. Nicolae” 1678, Biserica “Izvorul Tamaduirii” 1837 - Filiasi - Biserica “Sf. Nicolae”, 1750, sec.17 ctitor Dumitru Filisanu mausoleul fam. Filisanu 1865 - Giurgita - Biserici dublu hram “Adormirea Maicii Domnului si Sf. Imp. Constantin si Elena” 1852, “Sf. Dumitru si Sf. Parascheva” 1862, Biserica din lemn cu dublu hram “Sf. Voievozi si Sfanta Treime” 1827 - Goicea - Biserica “Cuvioasa Parascheva” 1856, - Goiesti - Biserica “Inaltarea Domnului” 1751 cu picturi originare Intorsura - Biserica “Sf. Imp. Constantin si Elena” 1783 - Isalnita - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1705 stil brancovenesc, - Leu Biserici “Sf. Dumitru” 1825, “Sf. Gheorghe” 1810, “Sf. Nicolae” 1825, “Maica Precista” 1839 si ruine biserica “Sf. Nicolae” sec.17, - Maglavit - Manastirea “Izvorul Tamaduirii si Nasterea Maicii Domnului- - Maglavit” (M), Biserica “Sf. Nicolae” 1845, - Malu Mare, Biserica dublu hram “Sf. Stefan si Sf. Gheorghe” biserica-cula 1778 cu picturi murale interioare de traditie brancoveneasca - una din cele mai frumoase din Oltenia - Melinesti biserica “Sfintii Voievozi” 1774 - Murgasi - Biserica din lemn “Sf. Nicolae” 1709 si ruinele bisericii “Sf. Voievozi” 1851 - Murgasi - Biserica “Sf. Dumitru” 1790, - Ostroveni - Biserici “Adormirea Maicii Domnului” 1796, “Sf. Nicolae” 1792, “Sfanta Treime” 1793 - Perisor - Biserica “Sf. Nicolae” 1862 si Biserica din lemn “Sf. Voievozi” 1845, - Perisor - Biserica “Sf. Nicolae” 1694 - Pielesti - Biserica “Sf. Nicolae” 1770
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

12

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- Plenita Biserica “Sf. Nicolae” 1850, - Plesoi - Biserica dublu hram “Sf. Nicolae si Sf. Ioan” 1780 - Podari - Manastirea “Jitianu” (M/F) 1600 ctitor Mircea cel Batran - Poiana Mare - Biserica “Sfintii Voievozi” 1849, - Radovan - Schitul “Tarnavita” 1672 cu Biserica “Sf. Gheorghe” 1600/1642 cu picturi murale din 1669 - Rast, Biserica dublu hram “Sf. Nicolae si Sfanta Parascheva” 1844 - Robanesti - Biserica “Inaltarea Domnului” 1740 - Rojiste - Biserica “Sf. Nicolae” 1780 cu fresce originare - Sadova - Manastirea “Sadova” ,- Biserica “Sf. Nicolae” 1633 ctitor Matei Basarab, Biserica bolnitei -1692 ctitor C-tin Brancoveanu, ruine Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel” 1500 - Scaesti - Biserica triplu hram “Sf. Nicolae, Sf. Dumitru si Cuvioasa Parascheva” 1818, - Segarcea - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” 1547 a fostei Manastiri Segarcea (metoh al Bisericii Zlatari-Bucuresti) - Teasc sat - Biserica “Sf. Nicolae” 1845 - Terpezita - Biserica dublu hram “Sf. Nicolae si Sf. Dumitru” 1786 - Teslui - Biserica “Sf. Nicolae” 1840, - Tuglui - Biserica “Sf. Nicolae” 1735 - Vartop - Biserica dublu hram “Sf. Imp. Constantin si Elena si Sf. Nicolae” 1805 - Varvoru de Jos - Schitul “Ciutura” ruine - Biserica “Sfintii Voievozi” sec.16 cu picturi murale din 1853 - Vela - Biserica “Sf. Imp. Constantin si Elena” Biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva” 1737 - Verbita - Biserica “Sf. Nicolae” 1881

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

13

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Turism de afaceri Judetul Dolj ofera numeroase oportunitati de afaceri si tentatii pentru investitorii straini, dintre cele mai diverse. - Pentru turismul de afaceri, un obiectiv de investitie determinant este Parcul Industrial Craiova realizat pe platforma Avioane Craiova pe un teren extravilan totalizand 10,4 Ha. Aceasta investitie majora va avea ca prim impact atragerea investitorilor straini si autohtoni, formarea de capital in sectorul privat si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca precum si: - resurse existente: materii prime, industrie, pielarie, textile etc. - domenii specializati in domenii cum ar fi electrotehnic, auto, industria lemnului, confectii, industria alimentara, etc - manifestari expozitionale cu caracter economic, organizate anual, care se

bucura de o participare nationala si internationala (târgurile: Electroutil, Agrotex, Agraliment). - Usor accesibil deoarece dispune de: aeroport international, statie CFR moderna si port la dunare in municipiul Calafat, o bogata retea de drumuri comunale, judetene si nationale • Turism de tranzit Este favorizat de perspectiva construirii coridorului de transport pan-european IV si de construirea podului Calafat-Vidin care vor intensifica tranzitul de marfuri si persoane in regiune.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

14

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Bechet este un oras din judetul Dolj, Oltenia, România. Este situat în sudul judetului, fiind unul dintre cele doua porturi dunarene ale judetului Dolj, alaturi de Calafat. La Bechet exista un punct de trecere a frontierei catre Bulgaria. Trecerea se face cu bacul între Bechet si Rahova - Oreahovo (Bulgaria). Bechet este un nod rutier pe aici trecând drumurile nationale Craiova - Bechet, Calafat - Bechet si Bechet - Corabia. Din orasul port Bechet se poate ajunge relativ repede la Sofia si de aici în Grecia, acesta fiind unul din traseele preferate de catre majoritatea transportatorilor, precum si de agentiile de turism, pentru a tranzita Bulgaria si a se îndrepta spre Grecia sau Turcia. Aeroportul International Craiova – O poarta catre Europa. Exista urmatoarele grupuri tinta: - turistii care pleaca spre destinatii interne si externe; - oamenii de afaceri care calatoresc in interes de serviciu; - persoane care pleaca la munca in strainatate; - tineri cu burse de studii in strainatate; - alte categorii profesionale care efectueaza deplasari in Bucuresti si alte orase ale tarii. • Turism rural Paduri întinse de tei sau salcâm, poieni nesfârsite de bujori sau târguri de olari si covoare oltenesti. Toate acestea, învesmântate în muzica populara româneasca si servite, taraneste, pe stergare cusute de mâna, în mijlocul satului, pot deveni principalul obiectiv al unei vacante de neuitat în mediul rural. Nu doar pensiunile si hotelurile de patru-cinci stele atrag turistii în Dolj. Sarbatori folclorice vechi de zeci de ani, care pastreaza traditiile populare ale diferitelor

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

15

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

regiuni, pot foarte bine concura cu cele mai pretentioase servicii oferite de agentiile turistice. Si cum îti poti cunoaste mai bine acest neam daca nu vazându-l plamadind oale din lut, tesând covoare la razboi sau jucând si petrecând la el acasa, în vatra satului, îmbracat în hainele populare si ospatând mâncaruri traditionale. Toate aceste sarbatori - din care multe sunt organizate în inima satului - reprezinta un obiectiv de interes si, mai ales, unul de vacanta, atat pentru românii crescuti la oras cat si pentru turistii straini. Apreciind la adevarata lor valoare obiceiurile traditionale, muzica populara si mestesugurile vechi românesti, acestia se întorc an de an, pentru a gusta mamaliga olteneasca, a învata pasul repezit al sârbei si pentru a respira aerul curat de tara. Pentru ei, câteva zile la tara sunt o adevarata vacanta!

• Agroturism Pensiunea Cristian - Perisor In aceasta casa te simti confortabil, desi esti la tara si poti servi din bunatatile bucatariei oltenesti, preparate ecologice obtinute din gradina proprie, tuica de casa si vinuri specifice zonei. Pensiunea “La izvoare” Gândita deopotriva pentru turistii autohtoni cât si cei occidentali, pensiunea este amplasata pe locul unde au fost vestitele izvoare Beharca. Acestea sunt acum captate langa pensiune. Finisajele alese si decoratiunile exterioare fac din Pensiunea " La Izvoare" un loc in care se regaseste si se respecta stilul rustic

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

16

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

romanesc autentic, alegerea perfecta pentru cei care cauta o atmosfera relaxanta si linistea dominata de peisajul pitoresc si aerul curat. Aici mai putem enumera si: Pensiunea Trandafirul Galben – Pielesti; Vila Vanatorului – Bratovoiesti; Hotel Bechet – Bechet; Hotel Banie – Bucovat; Hanul ; Preajba – Preajba; Pensiunea “Carul din Stele” – Beharca. • Ecoturism Ecoturismul reprezinta una dintre formele turistice cu cea mai mare tendinta de crestere în ultimii ani, cu precadere în ariile protejate. Prin promovarea acestei forme de turism, multe tari ale lumii care considera ca ariile protejate sunt o parte esentiala a ofertei turistice, au facut ca turismul în natura si ecoturismul sa reprezinte elemente importante ale industriei turistice. Aplicarea ecoturismului ca model de dezvoltare a turismului, cu deosebire în zonele protejate si a principiilor sale are o dubla tinta: pe de o parte valorificarea integrata a resurselor naturale si culturale de exceptie, cu îmbunatatirea calitatii vietii în comunitatile locale, iar pe de alta parte satisfacerea motivatiilor si cerintelor turistilor în concordanta cu conservarea mediului pentru generatiile viitoare. Dezvoltarea ecologica a turismului în zone protejate vizeaza în principal patru planuri: - economic, prin cresterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai putin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate; - ecologic, prin asigurarea utilizarii rationale a tuturor resurselor, reducerea si eliminarea deseurilor, reciclarea lor, asigurarea conservarii si protectiei mediului,
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

17

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

scaderea procesului de sustragere a terenurilor agricole si forestiere din circuitul agricol si silvic; - social, prin sporirea numarului de locuri de munca, mentinerea unor meserii traditionale, atragerea populatiei în practicarea diferitelor forme de turism; - cultural prin valorificarea elementelor de civilizatie, arta si cultura deosebite, care exprima o anume identitate culturala si dezvolta spiritul de toleranta.

Pe teritoriul judetului Dolj se gasesc o varietate de astfel de rezervatii ale naturii printre care putem enumera:

Parcul Romanescu - A fost realizat dupa planurile arhitectului francez E. Redont, in perioada 1900 -1903 si este unul dintre cele mai mari si mai frumoase parcuri din tara (se intinde pe cca. 90 ha.). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui, colt zoologic si un superb pod suspendat. Gradina botanica - Craiova, cuprinde elemente floristice caracteristice Olteniei, o gradina italiana si o gradina chinezeasca; Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic. Parcul Sf. Dumitru (Gradina Baniei) este un exemplu de integrare a unor obiective apartinând sitului istoric al Craiovei (Casa Baniei, Catedrala Mitropolitana Sf. Dumitru) întrun ansamblu cu spatiu verde amenajat sub forma unei gradini publice pe 23 800 mp. În cadrul acestuia se remarca si spatiul cu trandafiri, precum si grupul statuar al fratilor Buzesti.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

18

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Gradina Unirii (English Park), evidentiaza modalitatea de armonizare, pe un areal limitat, patrulateric a unui ansamblu emblematic de cladiri ale Craiovei (Primaria, Prefectura s.a.), cu o combinatie reusita cu linii riguroase cuprinzând plante ornamentale, arbusti si copaci înglobând statuia domnitorului Al. I. Cuza si arteziana.

Parcul Teatrului National se detaseaza prin solutia dezvoltarii în trepte, valorificând versantul scurt cu expozitie nordica, prin alei, boscheti, grupari de arbori si arbusti, statui si grupuri statuare, integrat ansamblului format din cladirea Universitatii, Teatrul National si blocul “ Lumea copiilor”. Padurea Ciurumela - Este o rezervatie forestiera amplasata in comuna Poiana Mare, judetul Dolj. Este formata dintr-o padure de salcami batrani, apreciata pentru continutul lemnos si dimensiunile arborilor, unici in Europa.

Rezervatie ornitologica - Aflata in comuna Ciupercenii Noi, din judetul Dolj, aceasta rezervatie este singurul loc din lunca Dunarii care a ramas neindiguit. Reprezinta un insemnat loc de cuibarit pentru diferite specii de pasari, cum ar fi egreta mica (Egretta garzetta), starcul rosu (Ardea purpurea), barza neagra (Ciconia nigra), corcodelul mare (Podiceps cristatus), rata pestrita (Anas strepera) etc.

Rezervatie paleontologica – Bucovat. Rezervatia este situata in apropiere de Craiova, intr-un loc unde se gaseste si un important punct fosilifer, cu o bogata fauna fosila de cochilii de moluste, ce dateaza din Paleolitic.

Rezervatia de bujori salbatici-Plenita (la 59 km de Craiova), un unicat in peisajul Romaniei;

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

19

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Padurea-Cosoveni (la 10 km vest de Craiova pe DN 6), este o zona de vanatoare de fazani si capriori;

Padurea-Radovan (la 30 km de Craiova pe DN 56);

Padurea-Braniste, cuprinde stejar brumariu.

O categorie distincta o formeaza parcurile de mare extensiune situate în zona periferica a municipiului . Dintre acestea, Lunca Jiului se remarca prin potentialul peisagistic forestier completat, pentru vizitare si agrement, cu drumuri, alei, terenuri sportive, camping, opere de arta sculpturale. Parcurile Craiovita si Cornitoiu au raspuns unei duble necesitati si anume, asanarea unor teritorii mlastinoase insalubre, dar si crearea unor spatii verzi absolut necesare unor cartiere de locuit de tip blocuri lipsite de acest component absolut necesar. În cazul parcului Hanul Doctorului a fost realizata o contrapondere, în partea estica la amenajarile de spatii verzi existente de mai mult timp în vestul si sudvestul municipiului, aici remarcânduse mai ales modalitatea de regularizare hidrografica si realizarea cascadei de mici lacuri, devenite si stranduri. O alta resursa naturala importanta o reprezinta bogatia apelor de suprafata, calitatea deosebita a solului, padurile, pasunile si fânetele naturale. La Gighera si Urzicuta exista izvoare minerale provenite din straturile pliocene ale Câmpiei Romane, cu un însemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

20

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Turism cultural (cu referire la traditii, mestesuguri, gastronomie, dansuri traditionale, porturi populare, arta, elemente etnografice, institutii de cultura, etc) În contextul unei concurente deosebite pe piata turismului european, potentialul turistic în ansamblul sau al regiunii Oltenia poate fi pus în evidenta si valorificat, apreciem, prin abordarea ingenioasa a potentialului de turism cultural. În acest sens la nivelul regiunii Oltenia, exista:

Edificii Culturale Casa Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat realizat dupa planurile arhitectului D.Maimarolu; el prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze, caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudinea de ornamentari si stucaturi interioare bogat decorate. Universitatea, fostul Palat de Justitie, a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion Socolescu si este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura. O alta constructie deosebita este cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul Primariei Craiovei. Proiectata de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat. O constructie interesanta, viguroasa, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astazi sediul Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj. Opera a arhitectului Petre Antonescu, aceasta cladire a fost realizata intre anii 1912-1913.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

21

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Dupa primul razboi mondial, pe plan stilistic se continua stradania de afirmare a elementelor nationale in arta. In Craiova acestei perioade se construieste asanumita Casa Alba (pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului Constantin Iotzu. Dintre realizarile contemporane trebuie sa amintim noul edificiu al Teatrului National, inaugurat in 1973. Muzeul de arta-Craiova, instalat in Palatul lui Dinu Mihail, constructie din 1867, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereanu. Operele expuse apartin unor renumiti pictori si scupltori romani si straini (Th.Aman, N.Grigorescu, Gh. Tattarescu, O.Bancila, st.Luchian, I.Jalea, D.Paciurea. Un loc de seama il ocupa operele marelui maestru Constantin Brancusi (sapte scuplturi, printre care si celebrul "Sarut"); Muzeul Olteniei-Craiova, 1 aprilie 1915, Constantin N. Pop, prefectul judetului Dolj, dispunea "infiintarea in chiar localul Palatului administrativ, a unui Muzeu Regional de Antichitati si Etnografie" numindu-l director pe entuziastul profesor de istorie Stefan Ciuceanu. Muzeul va cuprinde: "monumente epigrafice din epoca daco-romana, antichitati preistorice daco-romane, barbare si romanesti aflate in judetul Dolj si la riguare si din celelalte tinuturi oltene, antichitati religioase romanesti, colectiuni de documente vechi, fotografii, colectiuni de medalii romanesti, de monede dacice, grecesti, romane si romanesti alcatuind laolalta Sectiunea arheologica. De asemenea, va colectiona si expune materialul etnografic aflat prin comunele acestui judet precum: chilimuri vechi oltenesti, costume taranesti, unelte de gospodarie din lemn, artistic sculptate". Inca din primul an al existentei sale, muzeul a intreprins o investigatie ampla in teren pentru depistarea tuturor monumentelor istorice din Oltenia, efectuand o serie de periegheze si sapaturi arheologice in comunele si satele Olteniei. Perioada care a urmat fauririi

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

22

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

statului national unitar roman a fost, si pentru muzeele Craiovei, o perioada de dezvoltare si afirmare. Din 1928 Muzeul Regional de Antichitati si Etnografie se uneste cu Muzeul de Istorie Naturala devenind Muzeul Regional al Olteniei. Muzeul Olteniei isi desfasoara in prezent activitatea in patru sectii: Sectia de Etnografie, Sectia de Arheologie si Istorie, Sectia de Stiintele Naturii si Laboratorul de Restaurare-Conservare.

Mestesuguri populare si artizanat

Doljul reprezinta una din zonele în care firele de borangic au cunoscut multiple întrebuintari : de la marame si ciupage la cearsafuri de pat. O valoare deosebita în realizarea decorului pieselor de port au avut-o arniciul, lânitaprocurata din comert si firul metalic (utilizat cu predilectie în satele din nordul Doljului). Mestesugul prelucrarii papurei prezinta interes prin tehnica arhaica si materia prima folosita. Utilizând papura ce se gaseste din abundenta în baltile de la Dunare, dar si în baltile mai mici din interiorul zonei, rogojinaritul s-a practicat ca mestesug casnic în satele de pe valea Dunarii - Negoi, Bistret, Dunareni-dar si în centre specializate ca : Bailesti, Segarcea, Sadova. Produsele principale ale mestesugului au fost rogojinile si papornitele de diferite marimi si forme, folosite la transportul alimentelor În satele din nordul Doljului mobilierul era confectionat concomitent cu locuinta, de catre aceiasi mesteri. Un aspect similar îl întâlnim si la locuintele din pamânt batut, în satele de pe linia Dunarii, unde dulapurile din lemn încastrate în perete erau confectionate de mesterii constructori.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

23

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Ca o exceptie, în Muzeul din Bailesti, se afla azi bardace, linguri, fuse de tors, darace, pipteni din lemn cu un decor original, confectionate în comuna Cioroiasi. Confectionarea instrumentelor muzicale populare (fluiere, cavale, cimpoaie) a fost frecventa în judetul Dolj. Cofectionarea ocarinelor si drâmbelor în comuna Terpezita prezinta interes prin modul cum a evoluat traditia mestesugurilor populare din zona. Cei doi creatori de instrumente muzicale si interpreti - Ion Popescu-Baraianu (ocarine) si Dumitru Meca (drâmbe)-reprezinta exemple tipice ale pasiunii proprii unor mesteri care au pus în diverse epoci istorice bazele a ceea ce formeaza azi traditiile mestesugurilor populare.

Goblenurile reprezinta o categorie aparte de lucrari de arta, prin care artistii populari creeaza adevarate tablouri tesute pe pânza. Demn de mentionat la aceasta sectiune este magazinul virtual http://www.gobelinshop.ro, care prezinta o bogata gama de goblenuri care sunt grupate pe mai multe categorii tematice: icoane, peisaje, natura statica, pictori români, pictori straini. Lucrarile sunt executate de un grup de talentate artizane din Craiova si din împrejurimi. Numeroase lucrari au fost expuse pe simezele Muzeului de Arta din Craiova, la Muzeul de Etnografie “Casa Baniei”, în alte sali de expozitie. Câteva sunt prezentate pentru prima oara publicului, multe din ele au fost achizitionate de colectionari atât din tara cât si din strainatate Produsele de artizanat cuprind lucrari artistice în lemn, sticla si ceramica; icoane în lemn si sticla; covoare de lâna si bumbac din tesaturi traditionale de mâna cu motive florale din Oltenia. -tesut covoare oltenesti la Bechet, impletit in rafie/ nuiele la Bailesti, olarit la Terpezita, impletituri din par de capra in satul Leordeasa, comuna Argetoaia,
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

24

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

cioplit in lemn, prelucrarea rachitei si papurei (Sadova), confectionat costume populare, cojocarie, confectionat instrumente muzicale, etc; Sarbatori populare si festivaluri – vacante de neuitat Sarbatorile populare ale oltenilor se tin lant tot anul. Ne oprim acum la câteva, respectate de localnici cu sfintenie, de zeci de ani, în diferite comune si orase. Astfel: Mai - Sarbatoarea Teiului, în comuna Carpen, satul Cleanov, judetul Dolj, la 20 kilometri sud de Craiova. Toate aceste sarbatori legate de apicultura se explica prin prezenta, în sudul Olteniei, a unor paduri masive de salcâm si tei, parfumând aerul pe întinderi mari.
-

În a doua jumatate a lunii mai, în Plenita-Dolj, localnicii joaca si petrec de

Sarbatoarea Bujorului. În locuri special amenajate în apropierea acestor plante salbatice, oamenii chefuiesc cât e ziua de lunga, împletesc coronite din bujori si manânca preparate traditionale pregatite cu aceasta ocazie. Sarbatori ale bujorului exista în mai multe localitati din sudul tarii, unde aceasta planta creste spontan pe arii importante. Iulie - Sarbatoarea Folclorului Traditional, la începutul lunii, la Strehaia, pe drumul dintre Craiova si Drobeta Turnu Severin August -Sarbatoare Câmpeneasca, Ostroveni, judetul Dolj

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

25

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- În portul Bechet se organizeaza anual serbarea zilei Marinei, la 15 august, unde au loc diverse jocuri marinaresti, plimbari pe Dunare, precum si serbari câmpenesti. -În apropierea orasului Bechet se afla Manastirea Sadova si padurea seculara de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminica a lunii august se organizeaza un frumos festival.

Septembrie - Festivalul de muzica populara ‘Corabia de Aur‘, ce se tine pe malurile Dunarii Octombrie Festivalul "Zilele Craiovei" (Localitatea Craiova; Judetul Dolj) Desfasurat anual la sfarsitul lunii octombrie, asa cum se obisnuieste in fiecare an, cu prilejul sarbatorii ortodoxe Sfantul Dumitru, partonul spiritual al orasului, Festivalul "Zilele Craiovei" capata, cu fiecare editie, o amploare din ce in ce mai mare. Festivalul s-a desfasurat intre 22 si 27 octombrie, cinci zile in care orasul Craiova a fost in sarbatoare. Festivalul a debutat cu "Targul mesterilor populari",editia a XVII-a manifestare concurs care a oferit prilejul mesterilor cei mai vestiti din toata tara sa-si etaleze talentul mestesugului autentic. Au fost prezenti mesteri consacrati din Oltenia, din Banat, din Moldova, din Transilvania, precum si din regiunea Vidin (Bulgaria). "Zilele Craiovei" au oferit si un regal de muzica usoara si populara, prezenti fiind interpreti si grupuri consacrate ale ambelor genuri. Un car alegoric a traversat orasul, evocand personaje si momente din istoria orasului. Serile muzicale au fost colorate de focuri de artificii. Sarbatoarea orasului a implicat locuitorii de toate varstele ai orasului, organizandu-se si manifestari dedicate copiilor si interpretate de copii : concurs de biciclete, concurs de role,
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

26

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

precum si manifestari organizate pentru adulti, cum ar fi "Concursul de pescuit sportiv" desfasurat pe lacul din Parcul "Nicolae Romanescu". Festivalul " Zilele Craiovei " a prilejuit momente autentice de arta si cultura, dar si momente de relaxare si buna dispozitie, in spiritul efervescent al oltenilor.

Festivalul „Targul Mesterilor Populari” (Localitatea Craiova; Judetul Dolj) Aparut initial ca un eveniment in cadrul Festivalului “Maria Tanase”, “Targul Mesterilor Populari” si-a facut simtita prezenta, in anii din urma si in cadrul altor evenimente asa cum sunt Festivalurile „Zilele Craiovei” si „Cantecele romanilor de pretutindeni”, la Turnu - Severin sau Festivalul „Calusului Romanesc” de la Caracal, devenind practic un festival itinerant cu organizatori diferiti, de format si amploare diferite. Formatul consacrat este insa cel care se desfasoara la Craiova, acum in cadrul Festivalului „Zilele Craiovei”, organizat la sfarsitul lunii octombrie, cand participa aici mesterii populari cei mai vestiti din Romania, recunoscuti in artele olaritului, lemnului, tesaturilor, impletiturilor sau cojocaritului.

Avand un caracter expozitional, dar si unul competitiv, „Targul Mesterilor Populari” este un adevarat spectacol al traditiilor si creativitatii romanesti, sectia de Etnografie a Muzeului de Istorie din Craiova, organizatorul principal al evenimentului, conferind acestuia rigoarea stiintificã si garantia unei manifestari de certa valoare internationala Festivalul Vinului – comuna Leu. Puctul de atractie al sarbatorii va fii bineinteles expozitia de vinuri si concursul "CEL MAI BUN VIN", la care jurizarea va fii asigurata de degustatori specialisti, dar evenimentul va mai fii punctat si cu alte premii si concursuri inedite. Specatacolul va fii sustinut in aer liber si se spera ca se va bucura atat de participarea intregii comunitati Leu cat si a zonelor invecinate comunei.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

27

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Noiembrie Festivalul Sanselor Tale (Localitatea Craiova; Judetul Dolj) In anul 2004 festivalul s-a organizat in luna noiembrie, simultan in 125 localitati, promovand timp de o saptamana educatia permanenta a adultior prin: conferinte, mese rotunde, seminarii referitoare la ofertele educationale, legislatia Romaniei si cea a Comunitatii Europene, aspecte privind integrarea europeana, spectacole de dans, teatru, muzica, expozitii de pictura, fotografie, sculptura, proiectii de filme, etc. Scopul festivalului este promovarea, recunosterea si implementarea conceptului european " invatare pe tot parcursul vietii". Printre obiectivele acestei manifestari se numara: incurajarea participarii pe tot parcursul vietii la actul de invatare, actiunea sinergica a educatiei formale, non-formale si informale, inlocuirea competitiei cu cooperarea si promovarea parteneriatelor pentru sustinerea procesului de invatare continua. Benefiaciarii acestor manifestari sunt: studenti, absolventi, elevi, minoritati etnice, specialisti in domeniul educatiei.

Primul Festival al Invatarii a fost lansat in Marea Britanie in anul 1992, fiind preluat sub diferite denumiri in Europa si pe alte meridiane. In prezent evenimentul are loc in peste 50 de tari, implementarea in Romania facandu-se in anul 2000, cu sloganul "Educatia - O sansa a integrarii europene". Un moment special al editiei 2004 a festivalului desfasurat la Craiova l-a constituit prezentarea a trei filme realizate in cadrul proiectului CENCOTOUR si destinate promovarii turismului in regiunea transfrontaliera romano-bulgara.

Festivalul vinului – Bechet De obicei are loc sambata in cadrul Targului saptamanal de la Bechet. Festivalul ne incanta prin traditiile si obiceiurile localnicilor. Defilarea pe strada cu fanfara, convoiul si carul alegoric imodobit cu flori, struguri, bostanoase, stiuleti de
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

28

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

porumb in care se afla un butoi cu vin, un localnic imbracat in straie albe cu coronita pe cap reprezentand zeul Bachus acesta fiind inconjurat de fetele imbracate in alb purtand coronite din flori naturale . Deasemenea participantii imbracati in costume populare joaca in ritmurile muzicii traditionale ,in timp ce altii care participa la concursul de vinuri si produse gastronomice isi aranjeaza merindele urmand ca acestea sa fie testate si premiate de catre un juriu format din autoritati locale si alte personalitati. Dupa festivitatea de premiera are loc “joc si voie buna” pana seara tarziu, unde toata lumea se distreaza si se infrupta din bucatele aduse, alaturi de turisti si vizitatorii curiosi care raman cel putin cu gandul la acest port la Dunare numit Bechet.

Decembrie Festivalul "Floare De Ger" (Localitatea Calafat; Judetul Dolj) Inaugurat in luna decembrie a anului 1995, Festivalul "Floare de ger" este un eveniment artistic dedicat muzicii folk. Manifestarea aduna folkisti consacrati sau in prag de afirmare, din toate colturile tarii, veniti sa-si etaleze talentul. Manifestarea, devenita traditionala, reuneste interpreti individuali si grupuri de muzica folk de maxim 5 persoane, precum si creatori de poezie, motto-ul acestui festival fiind poezia "Floare de ger", pe versurile poetului Adrian Popescu. Personalitatile artistice prezente aici, de-a lungul editiilor trecute, au oferit prin recitalurile lor momente de arta autentica, in care muzica s-a imbinat fericit cu poezia.

In tabelul de mai jos sunt prezentate pe localitati toate festivalurile si sarbatorile care au loc in judetul dolj:

TRADITII CULURALE ÎN LOCALITATILE JUDETULUI DOLJ
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

29

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Localitatea 1 Craiova

Traditii Zilele Craiovei Festivalul „Maria Tanase” Festivalul „Shakespeare” Zilele „Marin Sorescu” Ziua Unirii Principatelor Unite Ziua Basarabiei Ziua Independentei Înaltarea Domnului – Ziua Eroilor

Data 21-28 octombrie

Locul desfasurarii Municipiul Craiova

27 – 29 februarie 24 ianuarie 30-31 aprilie 9 mai Înaltarea Domnului 1 iunie Ziua Internationala a copilului – 26 iunie 29 iulie Expozitia Expoflora Ziua Drapelului National al 1 decembrie 22 – 23 decembrie României Ziua Imnului National al României Ziua Nationala a României Inaugurarea Oraselului Copiilor 24 ianuarie 24 februarie 23 aprilie Prima zi de Pasti 9-13 mai mai Casa de Cultura Caminele Culturale Basarabi, Golenti, Ciupercenii Vechi Centrul Municipiului Sat Basarabi

2 3

Bailesti Calafat

- Spectacol de folclor dedicat “Zilei Unirii” - Sarbatoarea “Dragobetelor” - “Datini”, Sarbatoarea “Sfântul Gheorghe” - “Hora de Paste” - Ziua municipiului Calafat “Ziua satului Basarabi” Minifestival Folcloric International, cu participarea localitatilor înfratite Cosova-Bulgaria si Tarnica-Serbia - Festivalul concurs national folcloric“Cununa rozelor” - Spectacole de folclor ocazionate de sarbatorile de iarna la caminele culturale din Basarabi Golenti si Ciupercenii Vechi - Festivalul de colinde si obiceiuri de craciun

septembrie

decembrie

4

Bechet

Boboteaza la Bechet La varsat de apa

6 ianuarie aprilie

Casa de Cultura Caminele culturale din Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi Casa de Cultura Biserica Sf. Gheorghe

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

30

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Zilele Dunarii Tabara internationala de pictura N.D. Matei Ziua Marinei – Festivalul international de folclor – „Dunarind cu Dunarea” Festivalul Vinului

28-30 iunie 20 iulie 15 august

Pârâul Jiet Portul Bechet Padurea Ultima sâmbata din Bechet Port Bechet octombrie Târgul din Bechet Orasul Dabuleni Târgul saptamânal Casa de Cultura Dabuleni Biblioteca Oraseneasc a „ Anton Pann” Traseul din oras Casa de Cultura Casa de Cultura Casa de Cultura Segarcea

5

Dabuleni

Sarbatoarea Floriilor Sarbatoarea Cârstovului Ziua Orasului Dabuleni

01.04 14.09 21.05

6

Filiasi

„Martisor Filisan”

8 martie

„Crosul Sanatatii” Festivalul Copilariei Zilele orasului Filiasi Gala Interjudeteana colindatorii”

„Iata

9 mai 1 iunie 26-27 octombrie vin 14 decembrie

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Segarcea Sarbatoarea Trifonului Afumati Nu au manifestari Almaj Nu au manifestari Amarastii de „Calusul” – Bâlci comunal Jos Amarastii de Nu au manifestari Sus Apele Vii Nu au manifestari Argetoaia Bâlci de Sfânta Maria, Ruga de Rusalii Bistret Nu au manifestari Bîrca Botosesti Bâlci sarbatoarea Sf. Maria Paia Brabova Nu au manifestari Bralostita Nu au manifestari Bratovoiesti Nu au manifestari Bradesti Calusul

1 februarie

6 august

Amarastii de Jos

15 august

Argetoaia

8 septembrie

Botosesti Paia

14 iunie

Sat Bradestii

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

31

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Batrâni 21 22 23 24 25 26 Breasta Bucovat Bulzesti Calopar Caraula Carpen Nu au manifestari „Hora satului” Sarbatoarea “Sfânta Maria” Ziua comunei Calopar Ziua comunei Caraula Sarbatoarea Teiului A 2-a zi de Pasti 15 august 15 august Sat Leamna Bulzesti Stadion Calopar 15 august Stadion Caraula Ultima duminica din Satul iunie CleanovLunca 28 aprilie 6 decembrie 1-7 ianuarie Martie În saptamâna pastelui În zilele de Pasti Catane

27 28

Castranova Catane

Nu au manifestari Ziua comunei Hramul Bisericii Sfântul Nicolae - Boboteaza - Lasatul Secului de Pasti (Strigarea peste sat) - Joia Mare (La varsat de apa) - „Hora de Pomana”

29

Calarasi

21 mai - Sarbatoare Câmpeneasca (În cinstea celor care poarta numele 1-20 decembrie de Constantin si Elena) - Ziua veteranilor si vaduvelor de razboi

Comuna Calarasi Comuna Calarasi La cismelele din comuna În centrul comunei Stadionul comunei Caminul Cultural Cârcea

30 31 32 33

Cârcea Cârna Celaru Cerat

Ziua comunei Nu au manifestari „Floarea de salcâm”

15 august

34

Cernatesti

35

Cetate

36

Cioroiasi

A treia duminica din Celaru luna mai Sarbatoarea „Trifonului” 1 februarie Plaiul Viilor comuna Cerat „Lasatul secului” Martie „Sarbatoarea Secerisului” Ultima duminica a Padurea lunii iulie Tiului Hramul Bisericii – Sf. Ion 07.01 Satul Moreni Hramul Bisericii Sf Gheorghe 23.04 Satul Cetate Hramul Bisericii " Sfintii Împarati 21.05 Satul Cetate Constantin si Elena si „Izvorul Tamaduirii " Satul Cetate Hramul Bisericii Sf. Nicolae „Hora de Pasti” Sarbatoarea de Stadion

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

32

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Bâlciul anual de Sf. Ilie

Paste 20 iulie 21 octombrie 26 octombrie 6 decembrie 15 august 8 noiembrie

37 38

Ciupercenii Noi Cosoveni

Ziua comunei Ciupercenii Noi

39

Ziua satului Hramul Parohiei „Sfântul Nicolae” Hramul Parohiei „Sfintei Adormirea Maicii Domnului Hramul Parohiei „Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril” Cotofenii din „Calusul” Dos

Cioroiasi Stadion Cioroiasi Stadionul comunal Cosoveni

11 Sarbatoarea Rusaliilor

iunie Cotofenii din Dos Potmeltu Mihaita

40 41 42

Cotofenii din Nu au manifestari Fata Daneti Ziua comunei Daneti Desa „Pazitul fântânilor” „Zilele Martisorului” „Încuratul cailor” „Hora de pomana” „Floarea de salcâm” „Sarindarul de obste” „În ajun de Mos Craciun”

8 septembrie Satul Daneti 6 ianuarie 1-8 martie Caminul martie Cultural aprilie Punctul silvic mai Moara prima sâmbata din septembrie Punctul silvic Moara Fântâna Balteanu Caminul Cultural

43 44 45 46 47

Diosti Dobresti Dragotesti

48 49

Nu au manifestari Nu au manifestari Sarbatoarea Cornului Ziua eroilor Dranic Nu sunt manifestari Dobrotesti Bâlci traditional anual Hramul Bisericii Adormirea Maicii Domnului Sarbatoarea „ Floarea Salcâmului” Farcas Bâlciul anual de la Gura Plostii Galicea Mare Sarbatoarea Trifonului – Sf. Trifon Hramul Bisericii „Sf. Gheorghe” Bâlciul comunal anual

29 august Vinerea Pastelui luna mai 15-18 mai 1 februarie 23 aprilie 8 septembrie

Dobrotesti

Sat Amarasti Plaiul viilor din comuna Biserica Galicea Mare Stadionul de

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

33

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Hora de pomana de Paste

A doua zi de Paste

50

Galiciuica

„Focurile de lasatul secului” „Încuratul cailor” „ Ziua Floriilor”- Bal dedicat celor care poarta nume de floare „Hora de pomana” Bâlci comunal de Sf. Maria Mica Nu au manifestari

Lasatul secului 24 februarie Floriile Aprilie Sf. Pasti 8 septembrie

fotbal Galicea Mare Caminul Cultural Galicea Mare Galiciuica

51 52 53 54 55 56

Ghercesti Ghidici Ghindeni Gighera Giubega Giurgita

„Strigarea peste sat a fetelor de Lasatul secului maritat”

Giurgita

57 58 59

Gângiova Gogosu Goicea

60

Goiesti

15 august Ultima duminica a lunii august Hramul Bisericii Izvorul Tamaduirii Prima vineri dupa Pasti Hramul Bisericii Cuvioasa 14 octombrie Praschiva 23 aprilie Hramul Bisericii Sf. Gheorghe A doua jumatate a Zilele Goicii lunii mai Ziua Fiilor satului 15 august

Bâlci la padure Ziua Eroilor la Monument Rusaliile serbate cu dansul calusarilor – Caminul cultural Bâlci în parcul din comuna Sarbatoarea spicului de grâu – zilele comunei Omagierea Veteranilor de razboi Serbarea Pomului de Iarna Bâlci de Sf. Maria Ziua Stejarului

Paste Înaltare 19 iunie 15 august 23-24 iulie 25 octombrie 24 decembrie

Gângiova Gogosu Goicea

Satul Goiesti – Scoala generala. cu clasele I-VIII

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

34

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

61

Grecesti

Sf. Împarati Constantin si Elena Rusaliile Sf. Apostoli Petru si Pavel Adormirea Maicii Domnului Bâlci anual

62

Isalnita

Ziua Gospodarului

63 64 65

Izvoare Întorsura Leu

Sarbatoare câmpenesaca Nu au manifestari „Dragobetele” „Flori de Martisor” „Calusul Oltenesc” Sarbatoarea crestina Sfânta Maria „Zilele comunei Leu” Ziua Satului Zanoaga Datini si obiceiuri de iarna

Satul Grecesti Satele Barboi si 29 iunie Gropanele Satele 15 august Stancesti si Ultima duminica din Busu Satele Busu luna septembrie si Gradistea Sat Busu – Târg comunal A treia zi de Paste Comuna Isalnita stadionul comunal Ultima duminica a Izvoare lunii august 21 mai Rusalii 24 februarie 1 martie 27 mai 15 august 13-14 octombrie 26 octombrie 6 decembrie si 2431 decembrie 26-28.10. Camin Cultural Leu Biserica Sfânta Maria Camin Cultural Leu

66 67

Lipovu Maglavit

„ Zilele Lipovului” Calusul de iarna în satul Hunia Ziua comunei si Hramul Mânastirii 8 septembrie Maglavit 1 ianuarie 6 ianuarie 8 aprilie 19 iulie 1 octombrie 6 decembrie

Lipovu Maglavit

68 69

Malu Mare Macesu de Obiceiuri si datini – „Plugusorul” Jos Boboteaza Învierea Domnului si Hora Satului „Sfântul Ilie”– spectacol al cântecului, dansului si portului popular „Mostenite din batrâni” „Sa nu uitam nicicând” sarbatorirea persoanelor de vârsta a III-a Sarbatoarea crestina Sfântul Nicolae – Program omagial desfasurat cu ocazia Hramului

Macesu Jos Biserica Sfântul Nicolae Biserica Sfântul Nicolae Caminul Cultural Caminul Cultural

de

24 decembrie

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

35

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Parohiei Macesu de Jos Datini si obiceiuri închinate nasterii Domnului

Caminul Cultural Biserica Sfântul Nicolae Macesu de jos Stadionul comunal Liceul Al. Macedonski Caminul cultural Biserica Godeni Biserica Melinesti si Valea Muierii de Sus Bodaiesti

70 71

Macesu de „Ziua Macesului” Sus Melinesti „Întâlnire cu fii satului” Festivalul „Cântecelor de stea” Hramul Sf. Ilie Hramul Sf. Maria

20 octombrie 14 septembrie 15-25 decembrie 20 iulie 15 august

Hramul „Schimbarea la Fata”

6 august

72 73

Mischii Mîrsani

„Dragobetele” 24 februarie „Dragobetele” 24 februarie Sarbatoarea Pascala „ Hore de Sf. Pasti pomana” Calusul 15 august Ziua comunei Mârsani „Strigatul fetelor” Sarbatoarea Sf Maria „Întâlnirea cu fii satului” Ziua Comunei Murgasi Nu sunt organizate manifestari Lasatul secului pentru Postul Mare Sarbatoarea Stejarului

Mîrsani

74 75

Motatei Murgasi

Lasatul postului de Murgasi paste 15 august 15 septembrie În functie calendarul bisericesc 15 iulie 6 decembrie de Sat Orodel Sat Calugarei Sat Orodel

76 77

Negoi Orodel

78 79

Ostroveni Perisor

Hramul Bisericii „Sf. Nicolae” Festivalul folcloric “În padure la Prima duminica din Padurea Zaval” luna august Zaval Bâlci comunal 21 mai Comuna Hora taraneasca de Pasti Zilele de Paste Perisor

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

36

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Ziua comunei Perisor Zilele memoriale Henri Coanda 80 81 Pielesti Piscu Vechi Ziua satului Înaltarea Piscului Gurbanele Întâlnirea cu fii satului

82

Plenita

Sarbatoarea Bujorului Bâlciul de Sf. Maria Hora de Pasti

Prima duminica din octombrie iunie Rusalii Înaltare – la 40 de zile de la sarbatoarea de Paste Înaltare 15-20 mai 08 septembrie A doua zi de Paste

Sat Pini

83 84

Plesoi Podari

Bâlciul comunal de Sf. Ilie Sf. Ilie Hramul Bisericii Sf. Dumitru Hramul Bisericii

20 iulie 20 iulie 26 octombrie

Padurea Plenita Piata comunala Centrul localitatii Plesoi Comuna Braniste Manastirea Jitianu

85 86

Poiana Mare Predesti

Nu au manifestari Serbare câmpeneasca – bâlci Hramul bisericii “Sf. Maria” Sarbatorirea moastelor “Sf. Tecla”

87

Radovan

Serbari câmpenesti Fiii satului Ziua comunei

88 89 90

Rast Robanesti Rojiste

Ziua recoltei Nu au manifestari Bâlci anual

Prima duminica Baza dupa Sf. Maria sportiva 15 august 24 septembrie Biserica Predesti Biserica Predesti Sf.Pasti Comuna Sf. Dumitru Radovan 15 august Popasul turistic Izvorul Rece 25 octombrie Rast dupa Satul Rojiste

91

Sadova

Prima joi sarbatoarea Rusaliilor Hramul Bisericii satului Damian – 29 iunie Sfintii Apostoli Petru si Pavel Hramul Bisericii satului Piscu- 6 decembrie Sadovei – Sfântul Ierarh Nicolae Hramul Bisericii satului Sadova – 1 ianuarie Sfântul Vasile cel Mare

Sat Damian Sat Piscu Sadovei Sat Sadova

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

37

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Hramul Bisericii satului Raieti – 21 noiembrie Intrarea în biserica a Maicii 6 decembrie Domnului Hramul Mânîstirii Sadova – Sfântul Nicolae Hramul Bisericii Sf. Dimitrie cel Nou 27 octombrie 26 octombrie Hramul Bisericii Sf. Dumitru 29 iunie Hramul Bisericii Sf. Petru si Pavel „Memorialul învatatorului Gheorghe” de Nu au manifestari de Nu au manifestari Calota 29 iulie

Sat Raieti Sadova

92

Salcuta

93 94 95 96 97 98 99

Scaiesti Seaca Cîmp Seaca Padure Secu Silistea Crucii Sopot Simnicu Sus Talpas

Salcuta Sat Tencanau Sat Mârza Sat Valea lui Patru

„Hora de Pasti”

Sf. Paste

Silistea Crucii

100

de Ansamblul folcloric Murgasul Întâlnire cu fiii satului Sarbatoarea Sfântului Ilie Înaltarea Domnului, Hramul Ziua Bisericii Vârtej Domnului 26.10. Sf. Dumitru, Hramul Bisericii Nistoi 06.12. Sf. Nicolae Hramul Bisericii Viezureni Nu sunt manifestari „Ziua Recoltei” Sarbatoarea „Proorocului Gheorghe”

Înaltarii Comuna Talpas

101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111

Teasc Terpezita Teslui Tuglui Unirea Urzicuta Valea Stanciului Vela Verbita Vîrtop Vîrvoru Jos

25 octombrie Sf. 23 aprilie

Teslui

„Cununa grâului” sarbatorirea zilei 29 iulie localitatii Nu au manifestari Festivalul „Pinului” Bâlci de Sfânta Maria, de Sarbatoarea Floriilor Sarbatoarea Rusaliilor 20 mai 15 august 15 august 01 aprilie

Urzicuta

Sat Stiubei Vîrtop Terenul sport de

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

38

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Gastronomie Legatura de sânge, istoria comuna si apropierea geografica ce au facut ca românii din Muntenia si Oltenia sa formeze vreme de secole un singur regat, au determinat asemanarile existente între obiceiurile culinare ale locuitorilor acestor doua mari regiuni. Cu toate ca exista similitudini evidente între cele doua bucatarii, în Oltenia s-au pastrat si multe obiceiuri, produse si chiar tehnologii specifice acestei regiuni, cum este spre exemplu tehnica pregatirii bucatelor "la test" în oale de pamânt sau pregatirea saramurii de pui, care aici este o supa cu carne de pui prajita la gratar. În bucataria olteneasca se prepara foarte multe ciorbe de pui, legume, praz, loboda sau stevie, se foloseste adesea carnea de porc sau peste si, ceva mai rar, carnea de vita si vânatul. Sunt apreciate ciorbele acrite cu zeama de varza sau suc de rosii, iar verdeturile folosite cu predilectie sunt patrunjelul si leusteanul. Ciorba de burta este preferata aici cu hrean si otet, fara usturoi. Preparate specifice bucatariei oltenesti: ciulama de pui cu mamaliguta, rosiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura olteneasca, malai la test, jumari de porc, mâncare de praz, cârnaciori oltenesti, gutui cu piept de pui, mititei, sarmale, purcel la tava, pomana porcului, saramura de peste. Masa este precedata de un pahar de tuica (udde, prune, corcoduse etc.) iar bucatele sunt insotite de vinuri specifice. Ca specialitati gastronomice din zona, va recomand preparatele specifice bucatariei oltenesti, de la ciorba de praz, supa cu galuste de branza, prazul cu masline, la

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

39

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

gutuile cu piept de pui, limba rasol cu legume si hrean, si, nu in ultimul rand, delicioasa tochitura olteneasca.

Turismul vitivinicol

Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic din sectorul rural. Vinurile produse in regiunea Oltenia se bucura, prin calitatea lor, de o buna reputatie. Aici turistii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmari imbutelierea vinului si, desigur, a degusta produsul finit.

Judetul Dolj este reprezentat de podgoriile Sadova, Dabuleni, Bechet, trei podgorii de-a lungul Dunarii, Segarcea, Banu Maracine, Bradesti sau Brabova, la 25 kilometri vest de Craiova, Plenita.

Podgoria SEGARCEA este situata în sudul României, în împrejurimile orasului Craiova. Desi nu se întinde pe o suprafata foarte însemnata, solul si microclimatul propriu permit podgoriei sa produca vinuri rosii de înalta clasa, cum ar fi: Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar si câteva vinuri albe. Segarcea este cunoscuta, de asemenea, pentru productia de struguri de masa, dintre care varietatile de Chasselas galben si rosu, Muscat Hamburg si Muscat de Adda sunt foarte apreciate. Podgoriile si vinurile renumite produse in judetul Dolj pot constitui o atractie pentru turistii straini. Aceasta forma de turism poate fi combinata cu turismul gastronomic. Astfel, un vin bun de Dolj poate fi degustat alaturi de mîncaruri specific oltenesti: tochitura, cîrnaciori oltenesti, saramura de peste, etc. Daca

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

40

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

gazdele va pregatesc o musaca, acompaniati-o cu un Pinot Noir de Sadova sau cu un Merlot de Bradesti. În judetul Dolj, unde solul este foarte nisipos, se pot vizita podgoriile: - Sadova, Dabuleni, Bechet, unde puteti degusta: Pinot Noir, Rosioara - Bradesti: Merlot - Plenita, la sud de drumul între Brabova si Vânju Mare: Burgund Mare Daca gazdele din Oltenia va pregatesc o musaca, acompaniati-o cu un Pinot Noir de Sadova sau cu un Merlot de Bradesti. Degustari: • Cervina Segarcea SA, strada Unirii 4, Segarcea, acces pe drumul judetean la 28 kilometri sud de Craiova • Centrul de cercetari viticole Dabuleni, acces pe DN55, pâna la podgoria Bechet la 65 kilometri sud de Craiova plus 10 kilometri pe DN54. Solicitati de asemenea Rkatiteli (alb) si Sangiovese Vinul ‘Pelin’ – Reteta olteneasca Pentru a încheia acest scurt ‘drum al vinurilor Olteniei’ înca un vin de primavara, ‘Pelinul’. Iata o reteta din zona viticola Dobroteasa:
• • • • • •

un manunchi de pelin uscat; un kilogram cartofi taiati; un kilogram pere taiate; 48 litri vin, din care jumatate rosu si jumatate alb, demisec; un manunchi de flori de artemisie; un kilogram de felii de gutuie.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

41

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Se pune totul la macerat 15 zile, agitând amestecul de mai multe ori pe zi. Dupa câteva zile se arunca pelinul si artemisia si se lasa 3 luni.

• Turism dunarean Municipiul Calafat s-a plamadit si dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, deteminat de prezenta apelor batrânului Danubiu, pe al carui mal stâng este amplasata asezarea. Calafatul, orasul rozelor, al castanilor si stejarilor seculari, al holdelor aurii, si industriei moderne, dar si al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud–vestica a judetului Dolj, pe malul stâng al Dunarii. Asezarea sa pe malul Dunarii a oferit posibilitatea amenajarii unor spatii de cazare si alimentatie unde turistii pot beneficia de cele mai bune conditii de petrecere a timpului liber. Un obiectiv turistic principal este Muzeul de arta si etnografie din palatul Marincu.

Portul cultural „La Cetate“, amplasat in apropierea localitatii Maglavit de langa portul Calafat, este renumit prin taberele de sculptura organizate in ultimii ani. De asemenea, in cadrul complexului s-a organizat un catun „neolitic“, unde se pot consuma produse ecologice pregatite la fata locului si se poate participa direct la realizarea vaselor de ceramica specifice culturii Cucuteni. În portul Bechet se organizeaza anual serbarea zilei Marinei, la 15 august, unde au loc diverse jocuri marinaresti, plimbari pe Dunare, precum si serbari câmpenesti. În apropierea orasului Bechet se afla Manastirea Sadova si padurea

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

42

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

seculara de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminica a lunii august se organizeaza un frumos festival. Bechet este un nod rutier pe aici trecând drumurile nationale Craiova - Bechet, Calafat - Bechet si Bechet - Corabia. Din orasul port Bechet se poate ajunge relativ repede la Sofia si de aici în Grecia, acesta fiind unul din traseele preferate de catre majoritatea transportatorilor, precum si de agentiile de turism, pentru a tranzita Bulgaria si a se îndrepta spre Grecia sau Turcia. Comuna Maglavit este la 10 kilometri nord de Calafat. Denumirea satului ar proveni fie din moglo vite – multe vite, fie de la magla vit – ceata groasa. Un ciobanas sarac si cu vorba stricata a fost vizitat de o viziune vreme de trei zile, asa cum ii sta bine unei minuni. “Mosu’“, cum i-a spus Petre Lupu, l-a vizitat pe oierul gangav si i-a transmis din tainele lumii, iar vestea a adus in Maglavit puhoaie de oameni, dar si puternicii zilei.Pe locul unde i s-a aratat Dumnezeu lui Petrache Lupu a inceput sa se construiasca o manastire, dar dupa venirea comunistilor s-a sistat orice constructie, fundatia ramanand in paragina pana in 1992. Biserica are clopotnita de 38 de metri, in stilul Renasterii italiene, cea mai inalta de acest tip din Romania. Hramul bisericii este la 8 septembrie de Sfanta Maria si in vinerea de dupa Pasti. Adevarat, nimeni nu va veni sa caute printre buruienile din cimitir mormantul ciobanasului care l-a primit in stana sa pe “Mosu’“, dar nisipul fin de pe malul Dunarii poate oricand concura litoralul.

• Turism de vanatoare si pescuit

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

43

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Fondul Cinegetic Sadova (Localitatea Sadova; Judetul Dolj) Fondul cinegetic se afla in apropierea localitatii Sadova, la 50 km distanta de municipiul Craiova. Pe acest fond a fost vanat un exemplar de cerb comun al carui trofeu, medaliabil cu bronz, a obtinut 222,71 puncte CIC, conform cataloagelor nationale. Intr-un concurs desfasurat la Plovdiv, in Bulgaria, Romania s-a clasat pe locul I ca numar de medalii, la cerb comun, urmata indeaproape de tara gazda. O parte dintre trofeele medaliate provin din fondul Sadova.

Fondul Cinegetic Bratovoiesti/Dalga (Localitatea Bratovoiesti; Judetul Dolj) Fondul cinegetic este situat in apropierea localitatatii Bratovoiesti, la 25 km distanta de municipiul Craiova. Recordul national la cerb lopatar este de 199,48 puncte CIC, fiind medaliat cu aur si obtinut la Sohodor, in judetul Arad. Urmatoarele doua locuri la nivel national sunt ocupate de trofee obtinute la Bratovoiesti cu 195,30 respectiv 191,62 pct CIC. In clasamentul celor mai vestite 23 de trofee la cerb lopatar din Romania, judetul Dolj detine 10 trofee medaliabile cu aur si argint, toate obtinute la Bratovoiesti si Dalga. Aici exista o densitate excelenta a vanatului si numeroase drumuri de acces.

Fondul Cinegatic Panaghia (Localitatea Panaghia; Judetul Dolj) Este situat la 17 km distanta de municipiul Craiova. In anul 1971, judetul Dolj, ocupa locul III la nivel national, cu un trofeu de 201,92 puncte CIC la caprior, dobandit pe acest fond de vanatoare. Intr-un clasament al celor mai valoroase 69 de trofee nationale la caprior din toate timpurile, judetul Dolj detine 5 trofee.

Padurea Perisor (Localitatea Perisor; Judetul Dolj)
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

44

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Padurea Perisor se afla in apropierea comunei Perisor, la 35 km distanta de municipiul Craiova. Rezervatie cinegetica, adaposteste un fond de vanatoare deosebit: mistreti, caprioare, fazani, iepuri. Pot fi intalmite specii de arbori ca: stejarul, salcamul, dar si plantatii de nuci canadieni, duglas - folosit si la ambientarea exterioara a Parlamentului Romaniei.

Padurea Cosoveni (Localitatea Cosoveni; Judetul Dolj) Se afla la 10 km distanta de municipiul Craiova, pe DN 6. In apropiere se afla o zona propice vanatorii (fauna : fazani si capriori).

Fluviul Dunarea Bogatia faunei piscicole este reprezentata printr-o mare varietate de pesti între care amintim: somnul, crapul, salaul, stiuca, platica, carasul, linul, obletul, tiparul, ghigortul si, mai rar, chiar cega.

Lacul Bistret (Localitatea Bistret; Judetul Dolj)

Situat in judetul Dolj, lacul se afla in apropierea comunei Bistret, la 72 km distanta de municipiul Craiova. Este un lac de lunca, cu o suprafata de 1867 ha, al doilea ca dimensiune din tara, unde se pot pescui exemplare de crap si cteno, intre 3-15 kg. Lacul Geormani (Statiunea Victoria; Judetul Dolj) Situat intr-un cadru natural pitoresc, Lacul Geormani se afla la iesirea din comuna Teasc, la 18 km distanta de municipiul Craiova. Rcordul la capturi este de 22 kg. Cel mai bun loc pentru pescuitul de crap este partea opusa intrarii de la sosea, iar pentru somn coada baltii. In zona se gaseste si un mini-hotel.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

45

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Lacul Fantanele (Localitatea Radovan; Judetul Dolj) Se afla in judetul Dolj, in localitatea Radovan, la 30 km distanta de municipiul Craiova, cu bun acces auto, exceptand zilele cu ploi abundente. Ihtiofauna : crap, caras si fitofag.

Raul Jiu Se afla in partea de Sud - Sud-Vest a Romaniei. Este afluent al Dunarii si se varsa in aceasta pe teritoriul comunei Gighera din judetul Dolj. Afluentii principali ai Jiului sunt: Tismana, Motru, Gilort si Amaradia. Pe cursul sau exista numeroase zone unde se poate practica pescuitul. • Turism educational Turismul educational in judetul Dolj se remarca prin organizarea si desfasurarea actiunilor de si pentru tineret, a actiunilor culturale, artistice, distractive, educative, turistice interne si internationale, sportive si de agrement pentru copii si tineri precum: Tabere - Tabara Nationala de Muzica FOLK, - Calafat - Singura tabara de muzica folk din România (din anul 2000 participa si invitatii din Bulgaria, Serbia, Moldova, Rusia) - Educatia pentru mediu – Dabuleni - Parcul orasului - Sesiune de referate, Actiune de plantare a florilor si arbustilor. - Tabara “Cutezatorii” - In localitatea Breasta, intr-o padure de fag si ulm, in parcul “C. Argetoianu”

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

46

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- Tabara “Danubiu” - Este situata in localitatea Calafat, pe malul stang al Dunarii, intr-o padure de stejar - Scoala de vara "Mircea Radina" – Segarcea - Activitatea se desfasura pe doua sectiuni: -limbi straine -geografie/istorie Organizatii neguvernamentale pentru tineret si activitati educative - Asociatia animatorilor si monitorilor pentru copii si tineret "Vacanta Fara Frontiere" – Craiova Obiect: Programe de vacanta pentru elevi si tineri. Tabere nationale si internationale de vacanta. Pregatirea tinerilor pentru profesia de monitor, formator, coordonator tabara. - Asociatia “Copiii Satelor” - Craiova Obiect: Burse de studiu pentru copiii dotati intelectual dar cu posibilitati materiale reduse din satele limitrofe. - Asociatia ecologist – turistica “Salvati Natura” - Craiova Obiect: Conceperea si materializarea unor programe educative pe teme de protectia mediului pentru elevi si studenti. Actiuni de ecologizare a unor zone turistice din judet. - Asociatia regional de info-turism pentru tineret - Craiova Obiect: Circuite de agro-turism pentru tineret. Atragerea elevilor si tineretului spre vizitarea valorilor satului romanesc. - Fundatia Iulia pentru arta, cultura si educatie - Craiova

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

47

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Obiect: Promovarea artei romanesti in contextul valorilor europene, popularizarea tinerelor talente prin spectacole. Protectia mediului. Centre Si Colective Active De Creatie - Colegiul Tehnic de Arte si Meserii “Constantin Brancusi - Craiova - Scoala nr. 21 – Craiova - Colegiul Carol I – Craiova

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

48

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

CAPITOLUL II ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI DOLJ

Regiunea Sud-Vest Oltenia se plaseaza pe locul 6 in ceea ce priveste nivelul de dezvoltate al regiunilor din România atât din punctul de vedere al dezvoltarii umane cât si în termenii PIB per cap de locuitor. Regiunea Sud – Vest – Oltenia contribuie la produsul intern brut al economiei românesti cu 9%, acesta fiind unul din cele mai mici procente care-i revine unei regiuni de dezvoltare din acest punct de vedere. Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat în ultimii doi ani cresteri reale anuale ale PIB regional fata de anul anterior. În 2006, modificarea anuala înregistrata în aceasta regiune (9%) a fost devansata doar de Regiunea Centru (9,5%), iar diferenta dintre cresterile anuale din anii 2006 si 2005 a fost cea mai mare în Regiunea Sud-Vest Oltenia (7,5 puncte procentuale). Evolutia produsului intern brut la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, in perioada 1993-2003, a fost, in general, sub evolutiile realizate pe ansamblul tarii, perioada de declin fiind mai lunga (1996-2000) decat cea la nivel national (1997-1999). Ritmul mediu anual de crestere pentru aceasta perioada a fost de numai 3,9%, mult sub media nationala. In ceea ce priveste contributia regiunii la realizarea PIB-ului national, aceasta se situeaza in jurul a 9 procente, una dintre cele mai scazute din tara si a fost in continua scadere din 1997 cand reprezenta peste 10% din produsul intern brut national.
Tab.1 Comparatie procentuala între PIB Oltenia si media nationala (ultimele date disponibile 2004)

An 2001 Agricultura, vanatoare si silvicultura

SV Oltenia 17,92%

România 13,89%

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

49

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Pescuit si piscicultura Industrie Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transport si depozitare si comunicatii Intermedieri financiare Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Administratie publica si aparare Invatamant Sanatate si asistenta sociala
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

0,01% 31,89% 7,03% 7,66% 1,68% 9% 1,37% 10,16% 6,46% 3,91% 2,85%

0 27,63% 6,66% 10,14% 2,09% 10,97% 2,53% 13,88% 5,78% 3,64% 2,72%

Cu toate ca potentialul turistic al regiunii este unul deosebit, turismul regional este departe de a fi unul dintre sectoarele care contribuie decisiv la formarea PIB Oltenia. In prezent, contributia sectorului turistic in PIB este in jur de 2%. Judetul cu cea mai mare pondere la PIB-ul Regiunii Sud-Vest Oltenia este judetul Dolj, al carui procent din PIB regional a fost in perioada 2000-2003 in medie de 28%. La nivelul anului 2004 contributia judetului Dolj la formarea PIB regional indica o pondere de 30% (6610,6 milioane lei preturi curente), urmat de judetul Gorj cu 21,2% (46,59,9 milioane lei preturi curente). Produsul intern brut in judetul Dolj a cunoscut o dinamica pozitiva la nivelul anului 2004 inregistrand o valoare de 6610,6 milioane lei in crestere cu 29,63% fata de anul precedent si cu aproape 180% fata de 2000.
Tab.2 Evolutia PIB in regiunea SV Oltenia/judetul Dolj - milioane lei (RON) preturi curente -

2000 SV Oltenia Dolj 7488,9 2147,3

2001 10485,1 2931,4

2002

2003

2004 21962,5 6610,6

13000,1 17931,4 3511,5 5099,5

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

50

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Cresterea PIB al judetului Dolj a urmarit evolutia PIB regional; acest fapt este firesc, dat fiind importanta PIB al judetului Dolj pentru cel al regiunii.
Fig.1 Evolutia PIB al regiunii Sud-Vest Oltenia si al judetului Dolj
Evolutia PIB - regiunea SV Oltenia si judetul Dolj
25000 20000 15000 10000 5000 0 2000 2001 2002 2003 2004 SV Oltenia Dolj

3. Activitatea de turism desfasurata in judetul Dolj 3.1 Unitatile de cazare turistica In anul 2005 in judetul Dolj baza materiala cuprindea 18 unitati de cazare, ceea ce reprezinta 10,98% din totalul regiunii Sud-Vest Oltenia (fata de 68% judetul Valcea)
Tab. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare – luna decembrie 2005 Total din total: pe tipuri de structuri de primire turistica structuri de primire Vile Pensiuni Pensiuni turistica Hoteluri Hosteluri Moteluri turistice urbane rurale 18 10 2 2 1 2 1

Dolj

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2005, INS

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

51

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

La sfarsitul anului 2006 in judetul Dolj activitatea unitatilor de cazare turistica se prezenta astfel: o Numarul total al camerelor pentru turisti (exclusiv dein casute) a fost de 719 (toate premanente); o Numarul de locuri-pat din camerele oferite turistilor a fost de 1405 (toate in camere permanente) Pe tipuri de unitati de cazare activitatea unitatilor de cazare turistica se prezinta astfel:
Tipuri de unitati de cazare Total Hoteluri, din care 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificate pe stele Hoteluri pentru tineret: 3 stele Hosteluri 3 stele 2 stele Moteluri, din care: 2 stele Vile turistice, din care: 4 stele 2 stele Pensiuni turistice urbane: 3 stele Pensiuni turistice rurale: 2 margarete Numarul total de camere permanente 719 438 46 57 241 30 64 82 82 32 5 27 84 84 42 8 34 31 31 10 10 Numarul de locuri-pat in camere permanente 1405 854 92 89 481 64 128 154 154 64 10 54 171 171 84 16 68 58 58 20 20

Analizand unitatile turistice din punct de vedere al numarului de camere ponderea o detin hotelurile cu 60,9%, urmate de moteluri cu 11,7%, hoteluri pentru tineret cu

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

52

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

11,4%, vile turistice cu 5,8%, hosteluri cu 4,5%, pensiuni turistice urbane cu 4,3%, pensiuni tursitice rurale cu 1,4%. Capacitatea de cazare turistica in functiune a structurilor de primire turistica, in anul 2006, a fost de 468.908 locuri-zile, cu 16,4% mai mare decat in anul 2005. Tab. Capacitatea si activitatea de cazare turistica in anul 2005
Capacitate de cazare în functiune Sosiri Înnoptari (mii locuri(mii) (mii) existenta zile) 1929 514,4 167,1 333,1 1257 368,9 117,6 200,5 975 329,1 53,3 84,1 1033 347,5 49,6 89,7 1116 346,9 56,1 87 1179 302,4 37,3 57,7 1068 354,4 38,7 78,4 1140 405,9 41,3 84,4 Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%) 64,8 54,3 25,5 25,8 25,1 19,1 22,1 20,8

An 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sursa: Statistica Teritoriala, INS

In totalul capacitatii de cazare turistica in functiune, hotelurile au detinut o pondere de 62,8%, motelurile 11,4%, hotelurile pentru tineret 10,5%, vilele turistice 6,1%, hostelurile 5,0%, pensiunile turistice urbane 2,6%, iar pensiunile agroturistice 1,6%.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

53

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Capacitatea de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire judetul Dolj 1,6% 6,1% 11,4% 5,0% 2,6%

10,6%

62,8%

Hoteluri Moteluri Pensiuni rurale

Hoteluri pentru tineret Vile turistice

Hosteluri Pensiuni urbane

Capacitatea de cazare turistica in functiune, pe tipuri de structuri de primire turistica de cazare turistica si categorii de clasificare in anul 2006 se prezinta astfel:
locuri-zile din total, pe categorii de clasificare: Tipuri de structuri de primire turistica Total Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hosteluri Moteluri Vile turistice Pensiuni turistice urbane Neclasificate Total 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea pe stele 468908 39420 97861 278831 23360 29436 294426 33580 32485 175565 23360 29436 49522 23360 53544 28552 5840 49522 3650 19710 53544 22712 -

12204

-

12204 -

-

-

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

54

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Pensiuni agroturistice

7300

-

-

7300

-

-

Sursa: In anul 2006 hotelurile clasificate cu doua stele au reprezentat 59,4% din totalul capacitatii de cazare turistica, fiind urmate de cele cu 3 stele cu 20,9%, cu 4 stele 8,4%, neclasificate cu 6,3% si cu o stea 5,0%. Un indicator foarte important al rentabilitatii spatiilor de cazare este indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune, calculat prin raportarea numarului de innoptari realizate la capacitatea de cazare turistica in functiune; Pentru judetul Dolj in anul 2005 indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune este 20,8 comparativ cu 48,1 pentru judetul Valcea si 40,6 la nivel regional. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune in anul 2006 a fost de 19,9% la total structuri de primire turistica cu functiuni de cazare. Din principalele structuri de primire turistica se remarca hotelurile care au inregistrat cel mai mare indice de utilizare al locurilor de cazare 25,2%, fiind urmat de moteluri 21,1%.
Tab. Indicii de utilizare neta a locurilor de cazare in judetul Dolj pe tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica Total structuri din total: pe tipuri de structuri de primire turistica de Regiune de primire Vile Pensiuni Pensiuni dezvoltare/judet turistica Hoteluri Hosteluri Moteluri turistice urbane rurale Sud-Vest Dolj 38,8 19,9 43,7 25,2 18,1 5 29,5 21,1 23,9 5,7 20,5 16 21,9 13,1

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2005, INS

Analizând datele de mai jos, rezulta ca hotelurile si motelurile au pe departe cea mai mare pondere în ceea ce priveste capacitatea de cazare ce exista la nivelul

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

55

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

turismului in judetul Dolj (78% respectiv 17,5%, aceeasi situatie înregistrându-se si la nivelul regiunii Sud-vest Oltenia si la nivel national. 3.2 Utilizarea spatiului de cazare turistica Numarul turistilor cazati in anul 2006 a fost de 44392 (cu 3083 turisti mai mult fata de anul 2005), cu 93500 om-zile innoptari ( cu 9134 om-zile mai mult decat in anul 2005). Din totalul turistillor cazati, 35971 (81,0%) au fost turisti romani, cu 73624 om-zile innoptari si 8421 (19,0%) turisti straini cu 19876 om-zile innoptari. Principalul indicator pentru stabilirea volumului de activitate turistica este numarul de innoptari in structurile de primire turistica care a fost in anul 2006 de 93,5 mii , din care 73,6 mii innoptari turisti romani (78,74%) si 19,8 mii innoptari turisti straini (21,25%). Comparativ cu anul 2005, numarul total de innoptari in judetul Dolj a crescut cu 9,8%.
Evolutia volumului innoptarilor in judetul Dolj 350 300 250 200 150 100 50 0 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

In anul 2006, pe tipuri de unitati de cazare utilizarea spatiului de cazare se prezinta astfel:
Tab.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

56

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Tipul unitatii de cazare Total Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hosteluri Vile turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni agroturistice

Persoane cazate Turisti Turisti Turisti romani straini total numarnumar- numar44392 35971 8421 35239 27723 7516 1067 5467 579 863 719 458 960 5223 488 753 465 359 107 244 91 110 254 99

Turisti total -omzile93500 74238 2241 11319 1161 1640 1947 954

Innoptari Turisti romani -omzile73624 56351 2018 10827 962 1407 1343 716

Turisti straini -om-zile19876 17887 223 492 199 233 604 238

Sursa: Activitatea de turism desfasurata in anul 2006 comparativ cu anul 2005 la nivelul judetului Dolj, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Se observa, fata de anul 2005, o crestere a persoanelor cazate in hoteluri cu cu 2614, in hoteluri pentru tineret cu 1067, in hosteluri cu 136, in vile turistice cu 488, in pensiuni turistice urbane cu 210 si o sacdere in moteluri cu 1405, in pensiuni rurale cu 19 si in casute turistice cu 8.
Structura pesoanelor cazate pe tipuri de unitati de cazare in anul 2005
Structura persoanelor cazate pe tipuri de unitati de cazare in anul 2006

16,60%

0,90% 3,50%
12,3%

1,9%

6,4%

79,00%

79,4%

Hoteluri

Moteluri

Vile turistice

Alte tipuri

Hoteluri

Moteluri

Vile turistice

Alte tipuri

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

57

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Comparativ cu anul 2005, in anul 2006 creste ponderea innoptarilor la categoria de 4 stele (11,1% in anul 2006 fata de 10,7% in anul 2005), de 3 stele (19,0% in anul 2006 fata de 17,9% in anul 2005), de 2 stele (68,7% in anul 2006 fata de 67,8% in anul 2005) si scade ponderea innoptarilor la categoria 1 stea (0,9% in anul 2006 fata de 1,3% in anul 2005) si la neclasificate pe stele (2,0% in anul 2006 fata de 2,2% in anul 2005).
Innoptari Tipul unitatii de cazare Total Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Hosteluri Vile turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni agroturistice Total 93500 74238 2241 11319 1161 1640 1947 954 4 stele 10372 9780 592 3 stele 17765 13194 2241 383 1947 2 stele 64195 50096 11319 778 1048 954 1 stea 829 829 Neclasificate pe stele 339 339 -

Sursa: Activitatea de turism desfasurata in anul 2006 comparativ cu anul 2005 la nivelul judetului Dolj, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Numarul sosirilor in judetul Dolj a fost in anul 2006 de 44392, iar in regiune 370820, ponderea sosirilor din judetul Dolj reprezentand aproximativ 12% din totalul pe regiunea Sud-Vest Oltenia si 0,7% din nivelul national.
Tab. Sosiri ale turistilor pe tipuri de structuri de primire turistica la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia si judetul Dolj Total sosiri Sosiri turisti romani Sosori turisti straini Din care: Hoteluri Total sosiri SV Oltenia 370820 347260 23560 Dolj 44392 35971 8421

272008

35306
58

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Sosiri turisti romani Sosori turisti straini Hosteluri Total sosiri Sosiri turisti romani Sosori turisti straini Moteluri Total sosiri Sosiri turisti romani Sosori turisti straini Vile si cabane turistice Total sosiri Sosiri turisti romani Sosori turisti straini Pensiuni turistice Total sosiri Sosiri turisti romani Sosori turisti straini

253701 18307 5681 5258 423 36549 34099 2450 15525 14779 746 24780 23255 1525

28683 7623 579 488 91 5479 5223 244 863 753 110 1177 824 353

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, in anul 2006, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune, a asosrilor si innoptarilor, in anul 2006, fata de anul 2005, la nivelul judetului Dolj evidentiaza o crestere 15,5%. Capacitatea in functiune a sosirilor in anul 2006, comparativ cu anul 2005, a inregistrat o evolutie pozitiva atat la nivelul regiunii, cat si in judetul Dolj. In ceea ce priveste capacitatea in functiune a innoptarilor din anul 2006, la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, aceasta a fost cu 2,4% mai mare fata de anul 2005 (+ 3,4% la nivel national), iar la nivelul judetului Dolj, aceasta a fost peste 100%.
Tab.Evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune, a sosirilor si innoptarilor, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia si a judetului Dolj Romania Capacitatea in functiune Sosiri - total, din care: 102,8 107,1 Total 107 111 Dolj 115,5 107,5

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

59

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

turisti romani turisti straini Innoptari total, din care: turisti romani turist straini

110,5 96,5 103,4 105,6 93,6

112,6 91,3 102,4 102,2 108,8

109,3 100,3 110,8 112,7 104,4

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, in anul 2006, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj Fig. Evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune,
Evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune, a sosirilor si innoptarilor, in anul 2006 fata de anul 2005 112 110 108 106 104 102 100 98 Capacitatea in functiune a sosirilor SV Oltenia Capacitatea in functiune a innoptarilor Dolj

În ceea ce priveste calitatea unitatilor de cazare, este de remarcat faptul ca hotelurile de 5 stele nu sunt prezente în judetul Dolj. Putem gasi un numar limitat de hoteluri de 4 si 3 stele (8), celelalte fiind clasificate sub acest nivel, fapt ce demonstreaza ca hotelurile din regiune se adreseaza înca unui segment de turisti cu un nivel scazut de pretentii de confort. Viitoarea strategie ar trebui deci axata si pe înfiintarea de capacitati de cazare de nivel superior de clasificare (de la 3 la 5 stele), pentru a putea atrage un numar mai mare de turisti straini. Tab. Hoteluri dupa nivele de clasificare Judet DOLJ Nivel de clasificare: 0 3 5 5 1

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

60

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Tab. Pensiuni turistice dupa nivelul de clasificare Judet DOLJ Nivel de clasificare: 0 1 3 2 0

3.3 Activitatea agentiilor de turism Activitatea agentiilor de turism care au functionat in 2006 a fost centralizata la un numar de 25 agentii de turism, cu 2 mai putin deact anul precedent, di care: 23 proprietate privata, 1 proprietate publica de interes national si local si 1 proprietate integrala de stat. In anul 2006, la nivelul judetului Dolj s-au inregistrat un numar de 37.297 actiuni turistice reprezentand 30,6% din nivelul regional. Fata de anul 2005, numarul turistilor care au beneficiat de actiuni turistice interne si externe organizate de agentiile de turism a crescu cu 2,5% (912 turisti). Fig.
Actiuni turistice la nivelul judetelor componente ale regiunii Sud-Vest Oltenia, in anul 2006
40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 37297 35689 24040 14630 10090

Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

Valcea

Sursa: Actiuni turistice organizate de agentiile de turism in Regiunea de Dezvoltare Sud-vest oltenia in anul 2006, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

61

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Din totalul actiunilor turistice, 80,22% (29.921) au fost actiuni turistice interne si doar 19,77% (7.376) actiuni turistice externe. Din acestia, 4153 turisti (11,1% ) au participat la actiuni interne de tipul excursiilor fara innoptari in zonele vizitate, 4500 turisti (12,1%) la actiuni turistice interne cu durata de 1-3 zile, 21268 turisti (57,0%) la actiuni turistice interne cu durata de minim 4 zile si 7376 turisti ((19,8%) la actiuni turistice externe. Comparativ cu anul 2005 se constata o crestere cu 16,8% a turistilor care au participat la actiuni turistice interne de tipul excursiilor fara innoptari, cu 4,4% a turistilor care au participat la actiuni turistice interne cu durata de 1-3 zile si cu 37,8% a celor care au participat la actiuni turistice externe si o scadere cu 8,2% a turistilor care au participat la actiuni turistice interne cu durata de minim 4 zile. Dintre cei 29921 turisti care au participat la actiuni turistice interne, 12996 (43,4%) au vizitat zona statiunilor balneare, 7994 (26,7%) zona litorala, 4237 (14,1%) zona montana si traseele turistice alpine, 2595 (8,7%) zonele istorice, 1428 (4,8%) alte zone, 536 (1,8%) circuite diverse, 80 (0,3%) croaziere fluviale si 55(0,2%) zone de pelerinaj religios. Intr-un clasament al judetelor din regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, dupa sediul agentiilor de turism organizatoare si dupa numarul de turisti care au beneficiat de actiuni externe in anul 2006, judetul Dolj este pe primul loc cu 7376 turisti (54,0% din nivelul regional), fiind urmat de Vlacea cu 2108 turisti (15,4%), Gorj cu 1976 turisti (14,7%), Olt cu 1389 turisti (10,1%) si Mehedinti cu doar 799 turisti (5,8%).

Tab. Turismul organizat de agentiile de turism in anul 2006
din care: Actiuni Actiuni turistice Actiuni turistice turistice total interne externe 1752077 1275951 476126
62

Romnaia

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

SV Oltenia 121746 108098 13648 Dolj 37297 29921 7376 Gorj 35689 33713 1976 Mehedinti 10090 9291 799 Olt 24040 22651 1389 Valcea 14630 12522 2108 Sursa: Actiuni turistice organizate de agentiile de turism din regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia in anul 2006, INS, Directia Regionala de Statistica Dolj

Calatoriile turistilor romani peste hotare in anul 2006 s-au efectuat in principal in tari europene. Primele locuri in topul preferintelor vizitatorilor romani sunt ocupate de Grecia (43,0%) din totalul turistilor care au participat la actiuni turistice externe, Italia (10,4%), Austria (6,8%), Bulgaria (5,5%), Spania (5,4%), Turcia (5,0%), Ungaria (4,9%), Franta (4,3%), Germania (4,1%). Durata medie a sejurului pe ansamblul tipurilor de actiuni turistice, in anul 2006 a fost de 8,6 zile. Numarul mediu al salariatilor agentiilor de turism care au functionat in anul 2006 a fost de 85, din care 15 au fost ghizi autorizati. Mijloacele proprii pentru transportul turistic ale agentiilor de turism care au functionat in anul 2006 au fost in numar de 3 (1 microbuz si 2 autocare).

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

63

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Prioritatile de Dezvoltare pentru Turism – judetul Dolj

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism este prima prioritate a regiunii. Turismul ofera cea mai buna, si în multe cazuri singura perspectiva realista pentru dezvoltarea economica. De aceea, pentru valorificarea acestui potential, sunt necesare investitii pentru cresterea atractivitatii si accesibilitatii unor zone cu potential turistic, promovarea lor adecvata fiind o preconditie pentru stimularea investitiilor private. Se considera necesara promovarea dezvoltarii

serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investitiile în infrastructura turistica si în zonele turistice atractive. Dezvoltarea si diversificarea industriei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii si nu numai. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice se doreste asigurarea accesibilitatii la reteaua aeriana, feroviara si rutiera prin dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea cailor rutiere si extinderea retelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor prin utilizarea de tehnologii adecvate. Acesta prioritate vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind cresterea competitivitatii turismului românesc si cresterea veniturilor realizate prin atragerea turistilor.

A doua prioritate regionala pentru turism este sprijinirea societatilor care activeaza in turism. Se doreste astfel dezvoltarea, stimularea si sustinerea unor societati care sa actioneze in domeniul turismului prin cresterea calitatii serviciilor si prin promovarea produselor turistice. Se considera ca aceasta prioritate ar putea contribui la dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici si mijlocii si modernizarea si diversificarea activitatilor economice, dar si la crearea de locuri de munca.
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

64

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

A

treia

prioritate

este

cresterea

vizibilitatii

regiunii,

dezvoltarea

marketingului regional. Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic sa creasca semnificativ, sunt necesare actiuni conjugate de promovare, care sa aiba ca tinta utilizarea integrala a obiectivelor turistice dispuse pe intreaga suprafata a regiunii. Pe langa investitiile de reabilitare si modernizare a acestui sector, este necesara o reclama turistica bine dirijata si sustinuta, care sa aiba drept efect cresterea vizibilitatii regiunii prin dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice.

A patra prioritate regionala pentru turism este dezvoltarea resurselor umane din sectorul turistic. Strategia regionala vizeaza cresterea capacitatii de angajare si ocupare prin adaptarea fortei de munca la necesitatile pietei muncii si societatii si economiei bazate pe cunoastere. Masurile din cadrul acestei prioritati isi propun instruirea, perfectionarea personalului si a celor care activeaza in turism in vederea asigurarii unor servicii de calitate, precum si dezvoltarea invatamnantului preuniversitar si de nivel superior in acest domeniu.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

65

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Analiza SWOT - TURISM JUDETUL DOLJ Puncte tari
ö

Puncte slabe
ø

ö ö ö

ö

ö

Diversificare ridicata a ofertei turistice: paduri si parcuri naturale cu flora si fauna variata, zone rurale necontaminate, ape minerale, pescuit si vânatoare, atractii culturale Folclorul si traditiile, gastronomie bazata pe produse naturale locale Interesul crescut al intreprinzatorilor în agroturism Confectii si textile, produse metalice (aluminiu) si produse din lemn foarte competitive pe piata externa Universitatea din Craiova, un important centru de cercetare, inclusiv de IT A doua regiune din România ca numar si importanta a manastirilor vechi (turism ecumenic)

ö

Oportunitati
ö

ö

ö

ö ö

Perspective bune pentru dezvoltarea turismului rural în zonele izolate si a turismului recreativ; Posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si a zonelor protejate ca resurse turistice în acelasi timp protejând mediul regional (ecoturism) Includerea portiunii de Dunare a regiunii în sistemul turistic de tip croaziera Dezvoltarea produselor turistice regionale Infiintarea punctelor de informare

Infrastructura din turism la standarde reduse, calitate redusa a cazarii, lipsa capacitatilor de turism sportiv ø Numar scazut de evenimente turistice si culturale ø Cultura limitata în serviciile de turism; foarte putini tur operatori ø Insuficienta promovare a produselor confectionate manual (inclusiv: distributie scazuta, slaba vizibilitate pentru turisti) ø Dezvoltarea IMM industriale puternic diferentiata între diferite judete ø Diferenta între potentialul turistic al judetelor din sudul si nordul regiunii ø Lipsa investitiei de capital orientata catre obiectivele din turism pentru segmentele de populatie cu venituri mici ø Întârzieri în privatizarea utilitatilor din turism ø Marketing regional slab ø Retea slab dezvoltata de sprijin a afacerilor, slaba capacitate de consultanta Insuficienta promovare a potentialului turistic al regiunii (numar insuficient de brosuri de prezentare turistica, pliante, material audio/video, prezenta scazuta pe internet
ø

Nivel scazut de pregatire a personalului din turism

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

66

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

ö

turistica regionala Amenintari Finantari (Uniunea Europeana, ö Afectarea valorii obiectivelor de Guvernul Romaniei, alte surse) patrimoniu natural (de exemplu rezervatia Bucovat); ö Poluarea solului si a panzei freatice; ö Depopularea satelor; ö Orientarea cererii turistice spre alte destinatii; ö Pierderea atractivitatii unor obiective prin degradare

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

67

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

CAP.III CAPITALUL UMAN IN TURISM
1.Calitatea resurselor umane in turism Sectorul turistic este o industrie complexa, ce implica o investitie substantiala în capitalul uman. Preferinta pentru mobilitate, nevoia de siguranta, confort, servicii turistice autentice sunt, printre altele, principalele asteptari ale turistilor Relatia dintre turism si capitalul uman este complexa, de interconditionare, fiecare dintre cele doua elemente având deopotriva rolul de cauza si efect.

Perspectivele de crestere spectaculoasa a industriei de turism si hoteliere, precum si contributia ei semnificativa la PIB nu se regasesc, din pacate, si in calitatea personalului specializat si, respectiv, a serviciilor oferite de acest sector.

Raportul de tara elaborat de Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (World Travel & Tourism Council WTTC) arata ca Romania s-a situat, in 2005, pe locul 4 in lume ca ritm de crestere a cererii in turism. In urmatorii zece ani, estimeaza tot WTTC, contributia cumulata (directa si indirecta) din calatorii si turism la PIB va creste la 5,8% fata de 4,8% in prezent. Previziunile optimiste se regasesc si in necesarul de forta de munca. Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor apreciaza ca, in prezent, avem 485.000 locuri de munca (direct si indirect) in domeniul turismului si calatoriilor, adica 5,8% din totalul locurilor de munca din Romania, si vom ajunge la 570.000 in zece ani, reprezentand 6,9% din total. In aceste conditii, devine evidenta presiunea asupra fortei de munca din industria de turism si hoteliera, nevoia de personal calificat, cu competente pentru posturile

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

68

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

operationale, nu numai specialisti cu studii superioare, capabili sa ridice rapid calitatea serviciilor la standarde europene. Avand in vedere investitiile facute in ultimii ani in hoteluri, specialistii ANAT estimeaza ca, in urmatorii trei-cinci ani, vor fi create intre 50.000 si 100.000 noi locuri de munca in industria hoteliera.

2.Nevoia de specializare profesionala in turism

Resursele umane sunt cheia problemei

In industria turismului, se cauta toate specializarile de la agent de turism, agent de ticketing sau ghid national sau international intr-o agentie de turism, pana la receptioner sau ospatar. Bineinteles, singura functie care nu poate fi accesibila unui nivel entry level este cea de manager. Agentiile de turism au nevoie de agenti de ticketing si de turism, dar si de ghizi specializati pe anumite limbi (germana, japoneza, spaniola). Din ce in ce mai multe agentii angajeaza reprezentanti de PR si marketing, intelegand din ce in ce mai bine rolul promovarii intr-o piata competitiva.

Daca are deschidere, un specialist de turism la standarde occidentale se poate forma relativ repede (intre sase luni si trei ani).. La hoteluri, perioada este mai redusa decat la agentiile de turism, unde este nevoie de o creativitate si un spirit de adaptare mai mare. Oricum, un agent de ticketing sau un agent de turism bun se poate forma si intr-un an de zile de la angajare. Resursele umane in turism reprezinta un capitol permanent deschis, care nu este niciodata solutionat 100%.

Activitatea de selectionare, formare, a resurselor umane din agentiile de turism este
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

69

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

extrem de importanta si este permanenta. Din pacate, institutiile de invatamant specializate nu asigura o instruire practica a studentilor, astfel ca, de multe ori, partea practica este deprinsa, aproape 100%, in timpul perioadei de proba la primul loc de munca (fie el hotel sau agentie de turism).

Agentiile de turism sunt interesate sa angajeze tineri absolventi cu studii superioare,care sa se ocupe de: - organizarea, administrarea si intocmirea unei baze de date - pregatirea prezentarilor necesare pentru serviciile firmei - pregatirea ofertelor si a pachetelor turistice la cererea clientilor - studierea si analizarea permanenta a ofertei concurentei - intocmirea documentelor fiscale si de calatorie - intocmirea de situatii si rapoarte - administrare rezervari online - preluare comenzi telefonice - stabilirea si mentinerea relatiilor cu clientii si furnizorii - sugestii privind imbunatatirea continua a imaginii si activitatii agentiei - participare la organizarea de activitati promotionale - targuri, expozitii, campanii publicitare. Printre competentele generale care trebuie indeplinite de cei care vor sa activeze in domeniul turismului putem enumera: cunostinte minime de geografie, cunostinte de contabilitate primara,aspect fizic placut, prezenta agreabila, abilitati de comunicare si prezentare, atentie distributiva, rezistenta la actiuni repetitive, munca organizata, disponibilitate la program prelungit.

3.Lista meseriilor in domeniul turismului
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

70

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

1. Agent de turism 2. Agent de turism touroperator 3. Agent de turism transport turistic intern/ international/ticketing/rezervari/cazare/publicitate/ marketing/asistenta turistica/plecari externe (outgoing)/sosiri externe (incoming)/turism de afaceri 4. Director de agentie de turism, touroperatoare, detailista/filiala/sucursala 5. Director de club (hotelier) 6. Director de cazare 7. Instructor (monitor) schi/calarie/golf/tenis/înot/ sporturi extreme etc. 8. Inspector calitate productie culinara 9. Lenjereasa de hotel 10. Bucatar specialist/vegetarian/dietetician 11. Barman preparator 12. Lucrator pensiune turistica 13. Îngrijitor spatii hoteliere 14. Lucrator bucatarie (spalator vase mari) 15. Director de centru de informare turistica 16. Director de departament organizare evenimente/banqueting 17. Director de departament alimentatie 18. Director de departament catering 19. Director de departament ticketing 20. Barman sef 21. Cofetar sef 22. Animator de hotel 23. Ghid de animatie 24. Ghid de turism montan, drumetie montana/galerii de arta/ interpret/habitat natural flora, fauna, zona montana/ habitat natural flora, fauna zona umeda/supraveghetor/ turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru/ 25. Ghid de turism 26. Ghid national de turism (touroperator) 27. Ghid de turism sportiv/alpinism si catarari pe stânci/ schi/bob/înot/canotaj/iahting/zbor cu aparate ultra usoare (deltaplan, parapanta) 28. Tehnician compartiment securitate hotel 29. Director de hotel/motel/hotel pentru tineret/hostel/ camping/sat de vacanta/popas turistic
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

71

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

30. Conducator de pensiune turistica rurala/agroturistica/ montana 31. Director restaurant/rotiserie/crama/braserie/berarie/ gradina de vara/bar de noapte/bar de zi/cafe bar-cafenea/ disco-bar (discoteca-videoteca)/bufet bar/unitati tip fast-food/cofetarie/patiserie 32. Insotitor grup turistic 33. Lucrator room service hotel 34. Manager în activitatea de turism 35. Organizator activitate turism (studii medii) 36. Animator centre de vacanta 37. Sef complex hotelier 38. Sef agentie/oficiu turism 39. Ghid de turism intern (local) 40. Administrator hotel 41. Sef restaurant 42. Ghid montan, ghid galerii de arta, ghid interpret, ghid sportiv, ghid supraveghetor 43. Receptioner de hotel 44. Sef de receptie hotel 45. Guvernanta de hotel/etaj 46. Sef de sala restaurant (maitre d'hotel) 47. Tehnolog alimentatie publica 48. Bucatar sef 49. Ocupatia cabanier 50. Sef unitate balneoclimaterica 51. Ocupatia paznic de vânatoare 52. Expert aplicare legislatie armonizata în domeniul industriei si comertului 4.Obiective specifice, actiuni si activitati Actiunea 1 Definirea ocupatiilor reglementate din Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante Activitati - elaborarea unei brosuri care sa cuprinda ocupatiile din Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante, prezentate distinct, astfel: -ocupatii din domeniul hotelarie;
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

72

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- ocupatii din domeniul restaurante; - ocupatii comune tuturor domeniilor (ex. manager în turism); - calificari, specializari, perfectionari inclusiv din reteaua Ministerului Educatiei si Cercetarii, care în acceptiunea specialistilor Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante, pot deveni ocupatii; Actiunea 2 Sustinerea formarii profesionale a specialistilor din sector Activitati - organizarea de activitati formative specifice, aferente specializarilor din sector, precum: cursuri de specializare, cursuri modulare tematice, activitati practice demonstrative, vizite de documentare si schimburi de experienta, în tara sau în strainatate; Actiunea 3 Dezvoltarea competentelor profesionale necesare angajatilor din sector Activitati - elaborarea, editarea, reeditarea (dupa caz), traducerea de lucrari de specialitate, necesare instruirii angajatilor din sector si directionarea acestor lucrari, cu titlu gratuit, prioritar catre formatori, actori din turism, reteaua de învatamânt turistic, organele administratiilor locale etc. - organizarea si/sau participarea la concursuri tematice de profil, în tara si/sau în strainatate; Actiunea 4 Sprijinirea învatamântul preuniversitar si universitar de specialitate Activitati - organizarea de activitati practice demonstrative pentru elevii si/sau studentii din învatamântul de specialitate; - organizarea, în tara, de vizite de documentare;

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

73

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- organizarea de actiuni formative specifice domeniului precum: concursuri si olimpiade; Actiunea 5 Pregatirea de personal pentru prestarea de servicii turistice în zone rurale Activitati - organizarea de activitati formative specifice, precum: cursuri de calificare, activitati practice demonstrative, vizite de documentare si schimburi de experienta, în tara sau în strainatate; Actiunea 6 Pregatirea personalului care activeaza în domenii conexe sectorului Activitati - crearea unui centru de formare profesionala in domeniul turismului - organizarea, la nivel judetean, de module tematice de specialitate, cursuri, activitati practice demonstrative; Actiunea 7 Dezvoltarea abilitatilor necesare practicarii meseriilor reglementate specifice sectorului Activitati - organizarea de activitati formative specifice, aferente meseriilor reglementate, precum: programe de calificare, activitati practice demonstrative, vizite de documentare si schimburi de experienta, în tara sau în strainatate; Ce este de facut ? ü dezvoltarea resurselor umane include pregatirea si dezvoltarea profesionala a angajatilor. ü eliminarea decalajelor între nivelul real si nivelul necesar al cunostintelor si abilitatilor personalului
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

74

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

ü ü

crearea pentru fiecare angajat a oportunitatilor de a învata turismul înca se mai caracterizeaza printr-o forta de munca cu un nivel redus al aptitudinilor pentru majoritatea locurilor de munca în subsectoarele de baza.

ü

este nevoie de un dialog între institutiile de pregatire, industria turistica si autoritatile publice.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

75

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

CAP.IV OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI DOLJ

In acest capitol ne propunem identificarea, pe formele existente de turism,a unor zone propice pentru dezvoltarea si cresterea turismului in judetul Dolj prin propunerea neexploatat . La finalul studiului vom atasa o anexa cu portofoliu de proiecte rezultat in urma intalnirilor grupurilor de lucru. unor teme de proiecte care sa vizeze potentialul turistic inca

Judetul Dolj are de promovat un potential turistic de o mare diversitate, care ofera posibilitatea practicarii unei largi game de forme de turism si pe toata durata anului. Promovarea sectorului turistic va contribui la realizarea de investitii pentru modernizarea infrastructurii turistice si în consecinta a calitatii si diversitatii serviciilor turistice oferite. Prin acest studiu, Asociatia de Turism Oltenia si-a propus sa dezvolte noi produse turistice, precum si noi forme de turism, cum este turismul balneoclimateric, turismul rural/agro, turismul dunarean si turismulm educational. Un trend ascendant il are deja turismul de afaceri generat de congrese, simpozioane si expozitii, actiuni cu caracter diplomatic, evenimente cultural stiintifice, extinderea afacerilor unor companii multinationale în România; de asemenea, avand in vedere perspectiva construirii podului de la Calafat, precum si faptul ca judetul Dolj este traversat de doua drumuri europene, s-a dezvoltat foarte mult si turismul de tranzit. Valorificarea atractiilor turistice din diferitele zone ale judetului poate contribui la cresterea economica a unor centre urbane sau zone rurale periferice, prin

favorizarea aparitiei si dezvoltarii firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economica scazuta în zone atractive pentru investitori.
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

76

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Activitatea turistica creeaza cerere pentru o gama larga de bunuri si servicii, achizitionate ulterior de turisti si companii de turism, inclusiv bunuri si servicii produse de alte sectoare economice (comert, constructii, transporturi, industria alimentara, confectii si încaltaminte, industria mica si de artizanat).

Dezvoltarea turismului va tine cont de principiile dezvoltarii durabile, în sensul conservarii si protejarii patrimoniului natural si cultural, dar si al reducerii

presiunii antropice asupra mediului, inerenta în conditiile practicarii turismului pe scara larga. Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente in judetul Dolj exista posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca. Cu o populatie agricola de 47% si cu o zona agricola de 585699 ha din 741401, judetul Dolj trebuie sa acorde un interes aparte promovarii turismului care ar putea fi generator de locuri de munca, contribuind astfel la imbunatatirea performantelor economice ale regiunii. Judetul Dolj detine un valoros si bogat potential natural, care valorificat, ar putea face ca acesta sa devina competitiv pe piata turismului intern si european. În urmatoare perioada, principala provocare pentru judetul Dolj este sa gaseasca modalitatile optime de stimulare a cresterii economice.

Turismul de afaceri

Turismul de afaceri este o componenta dinamica in economia turismului unei tari/regiuni/localitati care inglobeaza pe langa activitatile turistice comune (cazare, catering, transport) si o serie complexa de servicii specifice organizarii

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

77

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

profesioniste de conferinte, programe motivationale, intruniri. Cererea pentru aceasta forma de turism vine din partea organizatiilor profesionale pentru intalnirile membrilor sau firme care organizeaza conferinte, simpozioane, diverse intalniri sau cursuri de pregatire pentru personalul propriu. Specifica turismului de reuniuni este sezonalitatea inversa fata de turismul de vacanta cu varf vara si iarna. In schimb, cererea pentru turism de afaceri este mai accentuata in lunile de pauza, aprilie, mai, iunie si septembrie, octombrie, fapt care duce la cresterea gradului de ocupare al spatiilor de cazare de-a lungul unui an. Judetul Dolj ofera numeroase oportunitati de afaceri si tentatii pentru investitorii straini, dintre cele mai diverse. - Pentru turismul de afaceri, un obiectiv de investitie determinant este Parcul Industrial Craiova realizat pe platforma Avioane Craiova pe un teren extravilan totalizand 10,4 Ha. Aceasta investitie majora va avea ca prim impact atragerea investitorilor straini si autohtoni, formarea de capital in sectorul privat si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca precum si: - modernizarea infrastructurii de afaceri in Oltenia si dezvoltarea sectorului turism de afaceri prin punerea in contact a investitorilor straini/ agentilor economici locali cu potentialii clienti. - Utilizarea eficienta a resurselor existente: materii prime, industrie, pielarie, textile etc. - accelerarea dezvoltarii industriilor in domenii specializate cum ar fi electrotehnic, auto, industria lemnului, confectii, industria alimentara, etc - intensificarea manifestarilor expozitionale cu caracter economic, organizate anual, care se bucura de o participare nationala si internationala (târgurile: Electroutil, Agrotex, Agraliment).

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

78

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- Usor accesibil deoarece dispunem de: aeroport international, statie CFR moderna si port la dunare in municipiul Calafat, o bogata retea de drumuri comunale, judetene si nationale - În regiunea Sud Vest Oltenia exista un singur aeroport situat în Craiova si care este administrat de Consiliul Judetean Dolj. Cu dimensiuni ale pistei de 2.500 x 60 m, Aeroportul Craiova este pe pozitia a treia ca marime intre aeroporturile din România. - Judetul Dolj are o retea totala de sosele de 2197 km (21% din totalul regional), din care 423 km sunt drumuri nationale(20,7% din total regiune drumuri nationale) – 498 km modernizati - si 1774 km drumuri judetene si comunale – 124 km modernizati. Turismul rural si agroturismul Turismul rural se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul rural. Aceasta forma de turism este motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica) sau intr-un han, pensiune sau hoteluri rustice. Turistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau gospodarii. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor, la mulsul oilor sau la culesul merelor. Pentru a fi favorabile agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate într-un mediu fara factori poluanti, detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si personalizate, satisfacând motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vânatoare, pescuit, artizanat, muzee si case memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale, pastorit, viticultura, pomicultura, apicultura etc.) care, în afara functiilor administrative economice si
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

79

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate. Satul turistic este definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr-un cadru natural nepoluat, pastratoare de traditii si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur de durata nederminata. Avantajele acestei forme de turism sunt costurile mici comparativ cu alte forme de vacanta, originalitatea calatoriilor, absenta aglomeratiei, stimularea economiei zonelor rurale, crearea de noi locuri de munca, mai ales pentru femei, obtinerea de venituri din valorificarea excedentului de produse agricole, protejarea mediului si conservarea traditiilor. Turismul rural si agroturismul sunt doua domenii care pot fi dezvoltate prin amenajarea unor centre de odihna, de agrement, de vanatoare (tinand cont de fondul cinegetic diversificat), statiuni balneoclimaterice (datorita efectului terapeutic al apelor minerale), a unor tabere de copii, pensiuni, etc.

Turism balneoclimateric Judetul Dolj are un potential balneoclimateric foarte important, dar pentru exploatarea lui sunt necesare investitii mari. Un exemplu elocvent este sudul comunei Ghighera, care poseda un însemnat potential curativ. La Gighera si Urzicuta exista izvoare minerale provenite din straturile pliocene ale Câmpiei Romane, cu un însemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe.

Turism dunarean O alta zona cu potential turistic ridicat pentru judetul Dolj este lunca Dunarii. Tinând cont de apropierea Craiovei de aceasta zona si de caile de comunicatie

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

80

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

directe si dezvoltate dintre cele doua parti, putem asocia si turismului Craiovei posibilitatea de a se dezvolta prin valorificarea potentialului turistic al Dunarii.

Turismul, ca oricare alt domeniu de activitate, are nevoie pentru a evolua de un cadru institutional corespunzator, un ansamblu de verigi cu atributii bine definite, un sistem de relatii functionale intre acestea, un sistem informational adecvat etc. Pentru a putea vorbi despre o dezvoltare a turismului in Judetul Dolj trebuie luate unele masuri: - imbunatatirea organizarii turismului, creand o “agenda” de activitati, festivaluri, expozitii etc. care pot fi partial sponsorizate de conducerile locale, stimuland noi idei si resurse; - imbunatatirea promovarii judetului Dolj atat pe plan national, cat si international. Acesta trebuie sa fie un program integrat constand in oferirea de informatii (brosuri, pliante), retele de stimulare, prezenta la expozitii internationale, atragerea de organizatii turistic etc.; - stimularea initiativei private pentru a crea posibilitati de cazare turistica la cele mai inalte standarde; - insotirea numelui judetului Dolj de un brand, identidicarea/crearea unei identitati judetene; - identificarea unui numar de jucatori – cheie din diverse sectoare de activitate ale judetului, capabili sa promoveze judetul Dolj in afara acestuia ( “Ambasadori” ai judetului Dolj).

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

81

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Strategia de marketing Teme si obiective de marketing Publicatii Obiectiv: Dezvoltarea unor materiale colaterale de calitate care sa proiecteze o imagine pozitiva a turismului în Judetul Dolj.

Conceperea si imprimarea unor brosuri (in diverse limbi – engleza, franceza, germana, italiana);

• •

Publicarea Ghidului Turistului în Judetul Dolj; Crearea si distribuirea calendarului si programului de evenimente ce au loc in judetul Dolj;

Internet Obiectiv: Crearea unui web site destinat turismului, menit a functiona ca o agenda de calatorie online si ca ghid de turism pentru calatori.

Lansarea unui web site sau modificarea structurii actuale a site-ului CJ Dolj, prin adaugarea ;

• • •

Stabilirea de link-uri catre web site-urile partenerilor din turism; Publicarea unei brosuri de informare trimestriale pentru clientii online; Actualizarea si întretinerea web site-ului (o data pe luna).

Cercetare Obiectiv: Realizarea unor cercetari în vederea luarii deciziilor strategice si stabilirii impactului eforturilor de marketing.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

82

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism si cu persoanele care au nevoie de informatii turistice;

Elaborarea unui chestionar care sa evalueze gradul de satisfactie a turistilor si atragerea participarii hotelurilor si industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ul din partea turistilor, analizarea rezultatelor anual în vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare.

Tururi si calatorii Obiectiv: Stimularea si sprijinirea aliantelor de marketing cu Ministerul Turismului din România si cu alte organizatii de marketing al destinatiilor turistice din România.
• •

Promovarea Judetului Dolj la târgurile de turism organizate in România ; Identificare resurselor financiare oferite de Ministerul pentru IMM-uri, Turism si Profesii Libere pentru publicarea Ghidurilor Turistice si în alte limbi straine;

• •

Conceperea unor pachete turistice Organizarea de excursii de familiarizare cu zona Judetului Dolj ( incluzand si excursii pentru elevii din clasele I – VIII ) ;

Publicitate Obiectiv: Stabilirea unui set initial de criterii pentru plasarea publicitatii în diferite medii de comunicare.

Clasificarea prioritatii obiectivelor în functie de audienta, accesibilitate si cost;

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

83

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA
• •

Crearea criteriilor de masurare a impactului publicitatii; Productia unui spot video de 10 minute care sa fie folosit pentru a familiariza turistii înainte de sosirea lor în zona, si în alte scopuri

promotionale (la târguri).

Proiectarea si construirea unui stand de prezentare care sa fie utilizat la târguri

Relatii Publice si relatii cu presa Obiectiv: Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru Judetul Dolj si pentru avantajele sale turistice.

Dezvoltarea unor relatii functionale cu scriitorii de jurnale de calatorie din România si încurajarea scrierii unor prezentari turistice de calitate despre Judetul Dolj;

Dezvoltarea de relatii cu liniile aeriene române sau straine care deservesc tara si promovarea prezentarilor turistice despre Judetul Dolj în publicatiile liniilor aeriene;

Realizarea unui Eveniment Anual în Judetul Dolj la care sa participe oficialitati din partea guvernului, industriei si presei.

.Dezvoltarea produsului Obiectiv: Obtinerea unui standard înalt de furnizare de servicii de turism, prin dezvoltarea unor programe de autorizare si de formare în domeniu si prin crearea unui inventar de îmbunatatiri dorite la nivel public si privat pentru a asigura servicii eficiente pentru turisti sau pentru a spori experienta turistica.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

84

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Trecerea în revista a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante si capacitati de alimentatie publica si alte servicii de turism si conceperea programelor de formare si de autorizare, dupa cum este necesar;

Trecerea în revista a criteriilor UNESCO de recunoastere a "structurilor cu semnificatie istorica" si analizarea potentialului de aplicare a acestora în judetul Dolj;

Elaborarea unui plan pentru înfiintarea unui Centru de Informare Turistica accesibil în Judetul Dolj si identificarea finantarii acestuia;

Pregatirea unui plan de investitii de capital pentru acoperirea necesitatii de a îmbunatatii infrastructura drumurilor de acces catre obiectivele turistice;

Crearea unui program care sa îmbunatateasca semnalizarea rutiera în vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice locale;

Panourile cu "Bine ati venit" plasate la intrarea în localitate sa fie proaspat vopsite si atractive;

Promovarea programelor de curatire, reparatii si înfrumusetare a comunitatii în zonele de dezvoltare economica având un aflux mai mare de vizitatori;

Explorarea posibilitatii de a îmbogati oferta turistica si experientele culturale de pe teritoriul Judetului Dolj.

Realizari Obiectiv: Excelenta în serviciile oferite, cu raspunsuri imediate la orice solicitare si cu suficiente informatii care sa încurajeze turistii sa aleaga judetul Dolj.

Elaborarea unor proceduri pentru procesarea informatiilor sau cererilor primite la târguri, în chestionarele online sau prin mesajele scrise;

• •

Desemnarea persoanelor responsabile cu aceasta activitate; Stabilirea standardelor pentru raspunsuri.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

85

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

CAP. V SURSE DE FINANTARE PENTRU DOMENIUL TURISM 1) Programul Operational Regional Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Obiective

Aceasta axa prioritara vizeaza în principal valorificarea si promovarea durabila a patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si îmbunatatirea calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, în vederea cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri de munca.

Principalele domenii de interventie: Ø Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe Ø Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Ø Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii României ca destinatie turistica Aceste domenii de interventie au ca scop sprijinirea valorificarii unor importante categorii de resurse turistice: culturale si resursele naturale.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

86

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

- Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe Operatiuni orientative: • Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile cu picturi murale din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetatile dacice fortificate, Centrul istoric Sighisoara, Ansamblul de biserici de lemn din Maramures, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) si modernizarea infrastructurii conexe • Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, etc.) în vederea introducerii lor în circuite turistice. • Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban. - Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Operatiuni orientative • Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, chei, pesteri, lacuri glaciare, etc) • Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

87

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Dezvoltarea turismului balnear – îmbunatatirea, modernizarea si dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc. • Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor aferente. (Sunt eligibile spre finantare urmatoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare / pontoane). • Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferata îngusta, în zonele de deal si de munte etc.)

- Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare în scopul cresterii atractivitatii României ca destinatie turistica Operatiuni orientative • Crearea unei imagini pozitive a României ca destinatie turistica prin definirea si promovarea brandului turistic national, atragerea investitorilor si a altor parteneri strategici, în vederea dezvoltarii industriei turistice si cresterii atractivitatii sale; introducerea de noi metode de promovare si diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe si reale; • Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii turistice a produselor turistice specifice si a activitatilor de marketing specifice. Scopul este de a dezvolta conceptul de recreere turistica în România, de a creste numarul de vacante în România prin promovarea produselor turistice specifice;

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

88

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Învestitii pentru infiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) - activitati de constructii, achizitionari de echipamente, IT si software, în vederea realizarii unui sistem unitar de informare turistica si statistica turistica, cu acces public on-line. Aceasta operatiune va fi complementara cu sprijinul centrelor de informare turistica locala din zonele rurale din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala; • Implementarea unei baze de date nationale cu informatii turistice; • Realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si distribuirea de informatii turistice.

2) Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romania Bulgaria

Axa prioritara 3: Dezvoltare economica si sociala – Dezvoltarea economica si coeziunea sociala prin identificarea si consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei

Obiective principale: • Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor transfrontaliere de afaceri; • Promovarea imaginii regiunii transfrontaliere în interiorul si în afara granitelor sale; • Sprijinirea dezvoltarii produselor turistice integrate comune prin utilizarea avantajelor comparative ale regiunii transfrontaliere; • Stimularea cooperarii transfrontaliere între universitati, institute de cercetare si întreprinderi; • Sprijinirea schimbului transfrontalier de informatii privind oportunitatile de angajare;
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

89

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Dezvoltarea serviciilor transfrontaliere de educatie, în corelare cu nevoile pietei integrate; • Dezvoltarea legaturilor transfrontaliere si a schimburilor între centrele de învatamânt/instruire; • Întarirea coerentei si cooperarii sociale si culturale între oamenii si comunitatile locale din aria programului.

Axa prioritara 3 urmareste promovarea si sprijinirea initiativelor de cooperare în diverse sectoare majore pentru a determina dezvoltarea economica de o maniera competitiva a regiunii de frontiera. Aceasta cere interventii si activitati pentru întarirea legaturilor si cooperarii între diversi actori în sectoarele unde interesul mutual poate fi identificat si unde exista elemente catalizatoare pentru dezvoltarea comuna a regiunii transfrontaliera. Pentru a depasi inhibitiile de la începutul unei noi cooperari, aspectele referitoare la stabilirea de legaturi si identificarea avantajelor si oportunitatilor, competitivitatea economica si dezvoltarea pietei muncii în zona de frontiera vor fi abordate initial la o scara redusa si de o maniera cât mai putin birocratica. Actiunile se vor concentra pe o abordare policentrica a zonei acoperite de program în ansamblu si pe îmbunatatirea legaturilor dintre zonele rurale si cele urbane din tot cuprinsul regiunii de frontiera. Este necesar sa fie dezvoltate structurile parteneriale transfrontaliere pentru a mari utilizarea potentialului integrat si sinergetic al întregii zone de cooperare. În aceasta privinta, pot sa fie sustinute si actiuni în domeniul transportului public si al planificarii spatiale. De asemenea, se va pune un accent deosebit pe îmbunatatirea imaginii regiunii ca un loc în care se poate trai si investi, precum si pe consolidarea identitatii regionale.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

90

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

În masura posibilului, interventiile mai sus mentionate trebuie, în egala masura, sa demonstreze sinergie si complementaritate cu obiectivele axei prioritare de mediu. În mod special, prin aceasta se va urmari luarea în considerare a problemelor de protectie a mediului, incluzând schimbarile climatice, ca elemente principale ale dezvoltarii economice si sociale (atât în termeni de implicatii/impacturi asupra mediului ale oricaror actiuni, cât si în legatura cu activitatile economice, dezvoltarea de produse/tehnologii în domeniul mediului etc.) Studiile si actiunile de formare sunt în raza de actiune a acestei axe prioritare cu conditia ca aceste interventii sa nu se suprapuna cu acele actiuni ale primei axe prioritare – accesibilitate – si /sau ale celei de a doua axe prioritare – protectia mediului. În cazul unor studii integrate sau cursuri de formare tematice sau multisectoriale care includ aspecte referitoare la accesibilitate sau la protectia mediului alaturi de obiective economice sau sociale pentru interesul comunitatilor din zona de granita, asemenea initiative vor fi sustinute numai în cadrul axei prioritare curente.

Domenii majore de interventie: 1. Sprijinirea cooperarii transfrontaliere în mediul de afaceri si promovarea unei imagini si identitati regionale 2. Cooperarea în domeniul dezvoltarii resurselor umane - dezvoltarea în comun a aptitudinilor si cunostintelor 3. Cooperarea “People-to-people”

Grupurile tinta pentru axa prioritara 3: persoane fizice, întreprinderi, ONG-uri, institutii si organizatii publice si comunitare etc. din toata aria programului. Grupurile tinta vor beneficia în mod direct de efectele pozitive ale interventiilor.
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

91

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Domeniul major de interventie 1 - Sprijinirea cooperarii transfrontaliere în mediul de afaceri si promovarea unei imagini si identitati regionale

Operatiuni indicative Sprijinirea dezvoltarii infrastructurii transfrontaliere de afaceri si promovarea cooperarii • Constructia/reabilitarea/extinderea facilitatilor pentru infrastructura de afaceri (centre logistice, centre comerciale, incubatoare de afaceri comune) servind direct dezvoltarii afacerilor si comertului cu caracter transfrontalier; • Renovarea facilitatilor pentru infrastructura de afaceri existente, servind direct dezvoltarii afacerilor si comertului cu caracter transfrontalier; • Stabilirea de centre pentru schimbul de informatii privind cooperarea economica transfrontaliera; • Sustinerea crearii unor servicii transrontaliere de informare pentru IMM-uri (informare prin Internet, buletine electronice etc.); • Elaborarea de studii de fezabilitate, documente de proiectare tehnica, planuri arhitecturale, studii de evaluare a impactului asupra mediului, realizarea unor studii de piata pentru pregatirea unor proiecte în domeniul infrastructurii de afaceri.

- Relationarea generala în vederea promovarii investitiilor straine si a unei identitati si imagini regionale pozitive • Organizarea unor evenimente de afaceri cu caracter transfrontalier care sa faciliteze întâlnirilor la nivel de întreprinderi mici si mijlocii (conferinte sectoriale, târguri de comert, vizite de studiu, forumuri pentru identificarea de parteneri si diseminarea de informatii privind proiectele transfrontaliere si rezultatele acestora);
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

92

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Ateliere de lucru si seminarii comune care sa creeze un climat favorabil dezvoltarii unor retele solide de cooperare economica , sa identifice problemele si provocarile cheie pentru o cooperare de succes; • Dezvoltarea retelelor de informatii pentru promovarea imaginea regiunii; • Promovarea multi-media a caracteristicilor regionale pozitive ale regiunii, asa cum acestea au reiesit din studiile elaborate; • Elaborarea de strategii pentru gestionarea provocarilor privind dezvoltarea retelelor transfrontaliere, construirea capacitatii administrative si crearea parteneriatelor strategice; • Studii sau sondaje pentru identificarea avantajelor pozitive ale regiunii transfrontaliere, accentuând dimensiunea europeana a acesteia, studii de cercetare; • Studii privind tendintele si oportunitatile de dezvoltare din regiune si exploatarea lor în beneficiul comun (ex.: dezvoltare economica generala în contextul intensificarii transportului pe axele TEN-T care traverseaza regiunea

transfrontaliera); • Studii de fezabilitate si elaborarea de master planuri si scheme strategice comune care sa asigure baza de planificare necesara pentru o dezvoltare teritoriala transfrontaliera echilibrata; • Crearea unei baze de informatii comune pentru regiune, prin colectarea, identificarea si publicarea care sa includa informatii despre oportunitatile existente, precum si contacte pentru derularea unor activitati cu caracter trans-frontalier;

- Promovarea retelelor turistice transfrontaliere si diversificarea serviciilor turistice transfrontaliere existente • Sprijinirea crearii, moderinzarii si îmbunatatirii atractiilor turistice; • Sprijinirea înfiintarii unei agentii transfrontaliere pentru dezvoltarea turismului care sa coordoneze si sa promoveze potentialul turistic al regiunii;
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

93

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Sprijinirea dezvoltarii de facilitati, produse si servicii turistice integrate; • Elaborarea unor studii regionale pentru identificarea produselor turistice avantajoase si a pietelor tinta pentru acestea; • Dezvoltarea si modernizarea facilitatilor si infrastructurii pentru a permite o dinamizare coordonata a activitatilor transfrontaliere de petrecere a timpului liber • Promovarea si dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere publice pentru turism, precum drumuri turistice istorice, drumuri în interiorul zonelor turistice (inclusiv drumuri pitoresti), drumuri care permit accesul la aceste situri, poteci si piste de ciclism, facilitati pentru turism de aventura; • Dezvoltarea produselor turistice ecologice sau “verzi” cu caracter transfrontalier; • Crearea unor sisteme comune de informatii turistice bilingve; • Crearea unor semne bilingve continând informatii turistice; • Crearea unor sistemele comune de legatura între operatorii turistici din zona Dunare-Marea Neagra; • Elaborarea unor studii de cercetare si colectarea de date pentru a sustine dezvoltarea turismului si a industriilor creative, precum studii de fezabilitate, elaborarea de harti si studii de impact asupra mediului înconjurator.

- Promovarea cooperarii între universitati, centre de cercetare si mediul de afaceri în domeniul cercetarii si dezvoltarii, precum si în cel al inovatiei • Colaborarea între universitati, institute de cercetare si IMM-uri în domeniul C&D si al inovatiilor pe teme de interes transfrontalier, incluzând schimbarile climatice si implicatiile acestora pentru dezvoltarea economica, dezvoltarea de programe bursiere comune pentru cercetatori; • Implementarea proiectelor comune de cercetare, inclusiv a celor ce propun actiuni privind diminuarea schimbarilor climatice, diseminarea informatiilor privind rezultatele C&D;
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

94

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Transferul de know how si experienta pentru a identifica cele mai bune idei de proiecte transfrontaliere socio-economice; • Elaborarea de studii de fezabilitate, documente de proiectare tehnica, planuri arhitecturale, evaluari de impact privind mediul, cercetari de piata în legatura cu dezvoltarea în comun a facilitatilor de C&D;

- Marketingul si promovarea în comun a produselor transfrontaliere • Pregatirea studiilor de cercetare pentru identificarea nevoilor pietei, a oportunitatilor pietei si a produselor, proceselor si serviciilor comune cu valoare adaugata ridicata, precum si diseminarea rezultatelor în cadrul regiunii transfrontaliere; • Crearea unei strategii generale de marketing pentru crearea si prezentarea unei identitati si imagini pozitive ale regiunii; • Initiative transfrontaliere de marketing pentru promovarea produselor, serviciilor si locurilor de interes comun; • Promovarea în comun a produselor si serviciilor regionale la târgurile de comert; • Crearea de cataloage comerciale în care sunt mentionate produsele si serviciile din regiune.

Domeniul major de interventie 2 – Cooperarea în domeniul dezvoltarii resurselor umane – dezvoltarea în comun a aptitudinilor si cunostintelor

Operatiuni indicative

- Sprijinirea schimburilor transfrontaliere de informatii privind oportunitatile de angajare
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

95

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Dezvoltarea unei abordari transfrontaliere care se va adresa combaterii somajului structural; • Cooperarea în domeniul serviciilor de angajare în vederea crearii de retele între institutiile care functioneaza pe piata muncii pentru promovarea si diseminarea informatiilor; • Initiative privind reconcilierea diferentelor existente între conditiile legale privind piata muncii si sistemele economice si sociale transfrontaliere (crearea unui sistem comun de monitorizare si informare privind piata muncii, elaborarea de baze de date, schimburi de informatii, experiente, bune practici).

- Dezvoltarea serviciilor transfrontaliere de instruire pentru angajare, în strânsa corelare cu nevoile integrate ale pietei muncii • Sprijinirea dezvoltarii facilitatilor de formare si educare în cadrul institutiilor de învatamânt si scolilor profesionale, servind direct colaborarii transfrontaliere privind dezvoltarea resurselor umane; • Elaborarea si furnizarea în comun a programelor speciale de formare în cadrul scolilor profesionale în sectoarele unde a fost identificata lipsa calificarii specifice; • Training pentru anumite calificari de interes transfrontalier, pentru oameni cu nevoi speciale, de exemplu femei care se reîntorc în cadrul muncii. • Educatia bilingva.

Dezvoltarea legaturilor si a schimburilor transfrontaliere dintre centrele de educatie/instruire • Crearea de retele speciale pentru transferul de cunostinte si de bune practici între institutiile de învatamânt, în scopul dezvoltarii calificarilor care vor fi necesare în viitor în cadrul pietei muncii;

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

96

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Sprijin pentru colaborarea transfrontaliera a institutiilor de învatamânt superior în domenii precum dezvoltarea în comun a curriculelor scolare, schimburi de cursuri, programe de formare, în legatura cu oportunitatile de angajare care vor fi necesare în viitor; • Cooperare între universitatile/centrele de formare, cum ar fi schimburile de profesori, elaborarea de cursuri comune.

Domeniul major de interventie 3 – Cooperarea “People-to-people”

Operatiunii indicative (micro proiecte):

- Sprijinirea dezvoltarii societatii civile si a comunitatilor locale • Proiecte mici de colaborare si actiuni pilot între organizatiile locale, privind subiecte de interes transfrontalier în domeniul democratiei sociale si locale; • Organizarea de conferinte, seminarii si ateliere de lucru comune în diferite domenii ale dezvoltarii locale economice si sociale; • Actiuni pentru promovarea generalizarii bunelor practici, dinspre “polii de excelenta” catre zonele mai putin dezvoltate din regiunea de frontiera; • Sprijin pentru intiative locale inter-sectoriale care se adreseaza nevoilor grupurilor marginalizate/ excluse din punct de vedere social;

- Îmbunatatirea guvernarii locale • Cooperarea între organismele administratiei publice pe teme de interes comun, inclusiv armonizarea serviciilor locale, programe de schimb pentru personalul administrativ;

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

97

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Actiuni privind crearea de competente transfrontaliere în institutiile publice, în special în ceea ce priveste furnizarea de servicii integrate catre comunitate; • Sprijin pentru cercetare si dezvoltare privind activitatile care pot ajuta la transferul bunelor practici în elaborarea si furnizarea de servicii publice locale, si elaborarea de politici.

- Intensificarea schimburilor în domeniile: educatiei, culturii, sanatatii, tineretului si sportului • Organizarea de evenimente comune inovatoare si durabile în domeniul educatiei, sportului, tineretului, activitatilor de petrecere a timpului liber, cu accent pe colaborare extra-educationala a scolilor publice; • Actiuni de promovare a cooperarii în domeniul sanatatii, în special folosirea în comun a resurselor si facilitatilor transfrontaliere; • Suport pentru activitatile care sustin identitatea si traditiile comunitatilor locale: cooperarea transfrontaliera a institutiilor culturale (muzee si teatre, biblioteci, centre culturale comunitare) si cooperarea între institutiile educationale si culturale locale pentru promovarea mostenirii culturale si reînnoirea si mentinerea traditiilor locale culturale, protejarea valorilor culturale, artistice si etnice; • Suport pentru crearea produselor comune de cultura, arta (festivaluri, prezentari, expozitii, ateliere de arta) si meserii traditionale; • Dezvoltarea de initiative transfrontaliere comune în domeniul educatiei, tineretului si sportului.

3) Planul National de Dezvoltare Rurala

I. Masura 3.1.3 - Incurajarea activitatilor turistice

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

98

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Motivatia sprijinului Turismul rural este considerata o activitate alternativa ce va putea fi dezvoltata datorita frumusetii peisajelor, a unei parti substantiale a teritoriului rural ce se pastreaza în stare semi naturala si a pastrarii unor importante traditii si obiceiuri, reflectate în modul de viata traditional.

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul prin acesta masura vizeaza: a) investitii în infrastructura de primire turistica; b) investitii în activitati recreationale; c) investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. d) dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Descrierea tipului de operatiuni acoperite

Prin aceasta masura pot fi acoperite urmatoarele operatiuni: Pentru componenta a): i. constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistica (structuri agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistica realizate de o micro-întreprindere) având pâna la 15 camere § Pentru investitii în structuri de primire turistica altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort si calitatea serviciilor prestate trebuie

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

99

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

sa fie echivalent cu minimum 3 margarete (definite în conformitate cu legislatia nationala); § Pentru investitiile în agro-turism structura de primire turistica trebuie sa atinga nivelul de confort si calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margareta (definite în conformitate cu legislatia nationala). ii. construirea si modernizarea infrastructurii aferente capacitatilor de cazare precum sisteme de apa/apa uzata, achizitionare de echipamente de producere a energie din surse regenerabile, etc Pentru componenta b): i. investitii legate de activitati recreationale precum ex: alei pentru plimbari, spatii de campare, plimbari cu mijloace de transport traditionale, adaposturi pentru vreme nefavorabila etc.; ii. investitii legate de activitati sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru echitatie inclusiv prima achizitie de cai (cu exceptia celor de cursa) în scop turistic si asigurarea adaposturile acestora (ca parte din valoare eligibila a proiectului), rafting, alpinism, etc.

Pentru componenta c): i. construirea, modernizarea si dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare si vizitare turistica, etc. ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

100

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

iii. iv.

amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice 1 de interes public etc. investitii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament îngust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan inclinat etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

v.

investitii legate de înfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olaritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

Pentru componenta d): i. elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor în scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare, etc. De asemenea, pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de utilaje si echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare si montaj si costurile generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitectii si inginerii, consultanta, studii de fezabilitate, achizitia de patente si licente, în limita unui procent de 10% din valoarea totala a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevad constructii în limita a 5%.

II. Masura 3.2.1. -

Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea

serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

101

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Motivatia sprijinului Renovarea si dezvoltarea satelor sunt esentiale pentru cresterea calitatii vietii si sporirea atractivitatii zonelor rurale. O caracteristica importanta a satului românesc o reprezinta mostenirea culturala (pastrarea traditiilor, a obiceiurilor, arta mestesugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice, etc) care poate contribui în mod specific la cresterea gradului de atractivitate a satului, a pastrarii identitatii locale.

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii în spatiul rural pentru:

a) Crearea si modernizarea infrastructurii de baza; b) Înfiintarea, reabilitarea si amenajarea spatiilor de interes public al localitatilor rurale; c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local (ex. caracteristicile culturale ale satelor); d) Crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala.

Tipul de servicii/actiuni sprijinite:

Pentru componenta b):

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

102

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Înfiintarea, amenajarea si renovarea spatiilor de interes public (parcuri, parcari, piete, spatii pentru organizarea de târguri, spatii de joaca pentru copii, statii de autobuz, fatadele cladirilor de interes public, terenuri de sport, alei etc); • Investitii aferente asezamintelor si serviciilor culturale (renovarea, modernizarea, dotarea cu mobilierul si echipamentul aferente: bibliotecilor, caminelor culturale, centrelor pentru conservarea si promovarea culturii traditionale etc.), inclusiv achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale în vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial.

Pentru componenta c): • Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural local; • Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii; • Achizitionare de echipament pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.

Pentru componenta d): • Investitii noi în infrastructura sociala si dotarea aferenta (centre de îngrijire copii, batrâni si persoane cu nevoi speciale);

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

103

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

• Achizitionarea de mijloace publice de transport (microbuz care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala); • Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, întretinere spatii verzi etc.).

4) Programul de Cooperare Transnationala Sud – Estul Europei

Axa prioritara 4 – Dezvoltarea sinergiilor transnationale ale zonelor cu potential: • Promovarea utilizarii patrimoniului cultural pentru dezvoltare.

5) Programul de Cooperare Teritoriala INTERREG IV C

Axa prioritara 2 – Mediu si prevenirea riscului 2.6. Cresterea atractivitatii teritoriului prin sprijinirea dezvoltarii socio – economice si a turismului durabil – protejarea patrimoniului cultural si peisaj. - promovarea bunurilor culturale ca potential pentru dezvoltarea economica - sprijin in dezvoltarea turismului, cu accent pe integrarea aspectelor de durabilitate.

Beneficiari eligibili: - autoritati publice locale si regionale; - autoritati in domeniul turismului; - institutii de protejare a naturii.

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

104

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Actiuni eligibile: - intalniri si evenimente conferinte) ; - actiuni de informare si publicitate ( comunicate de presa, brosuri, pliante, buletine informative) ( intalniri de lucru interregionale, seminarii,

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

105

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

ANEXA – PORTOFOLIU TEME DE PROIECTE 1. Crearea în Craiova a unui Centru Regional European al Artelor Traditionale (C.R.E.A.T) care sa reuneasca, coordoneze si armonizeze eforturile institutiilor ce concura la realizarea obiectivelor evocate. Acest centru va elabora strategiile de realizare a obiectivelor economice si culturale. În acest sens, va fi necesara reconstituirea unui sat traditional cu tipuri de gospodarii si locuinte reprezentative pentru creativitatea româneasca, ca parte integranta a culturii europene. Acest tip de sat se deosebeste de muzeele în aer liber, prin caracterul sau viu. Va fi un sat în care sa traiesti, nu numai sa-l privesti. Fiecare gospodarie va avea în componenta câte un atelier mestesugaresc, slujind unor scopuri multiple: de învatamânt, turistic, economic. Atelierele vor produce obiecte specifice care pot fi valorificate, creând bazele autofinantarii. Meseriile traditionale n-au fost create si nici învatate în universitatile moderne. Locuintele vor fi pregatite pentru cazarea turistilor. De asemenea, în acest spatiu se vor putea derula schimburile culturale dintre scolile românesti si cele europene. Tot aici se vor desfasura manifestari culturale specifice calendarului traditional. De asemenea, în acest spatiu se vor oficia casatorii traditionale. Va fi un loc agreabil pentru petrecerea timpului liber de la sfârsitul saptamânii, pentru ca aici se vor gasi hanuri ce vor reconstitui mâncarurile si bauturile traditionale.

2. Organizare evenimente, festivaluri si targuri: Preconizam în mod concret ca o coordonare a programelor, evenimentelor si manifestarilor festivaliere cu potential de internationalizare susmentionate, o cooperare între producatorii acestora în vederea delimitarii mai clare a publicurilor tinta si a elaborarii programelor în vederea satisfacerii acestora, a înlantuirii manifestarilor pe parcursul unui an tinând seama si de alte oportunitati de turism, poate contribui
Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia - 106 -

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

sensibil la dezvoltarea turismului în regiune în ansamblul sau, potentând celelalte obiective si valori turistice existente. În acest sens avem în vedere experienta unor festivaluri europene de traditie, cum sunt Festival d’Avignon – pentru artele spectacolului, „Etat de rue” Aurillac – pentru teatru de strada, MIMOS – Perigueux (pentru pantomima si teatru vizual), Festivalul International de Folclor de la Gannat, toate din Franta, precum si Festivalul „Juste pour rire” – Montreal pentru creatie comica. Fundatia „Amza Pellea” are relatii de colaborare cu aceste festivaluri iar raporturile de parteneriate care exista între producatorii acestor festivaluri, institutiile media, autoritatile nationale si locale si operatorii de turism reprezinta pentru noi exemple din care încercam sa învatam si pe care dorim sa le aplicam în regiunea noastra. Festivalul de la Avignon este unul dintre cele mai mari festivaluri din lume si este de notorietate faptul ca atrage an de an sute de mii de turisti din lumea întreaga. Este însa foarte elocvent si încurajator pentru noi ca un festival cum este cel de la Aurillac din Franta (un oras de circa 30 000 locuitori) fara sa aiba traditia si anvergura celui de la Avignon, atrage anual un numar dublu sau chiar triplu de turisti fata de populatia orasului Aurillac.
Zaval Gighera Urzicuta Spa resorts
Spa resorts are a tourism attraction because of their existing mineral waters recommended in different medical treatments. The uniqueness of this tourism attraction consists not only in the mineral water, but also in the beautiful landscape. There are also pulls with thermal water, tennis field and the opportunity to fish and make all kind of trips. Around spa resorts there are an impressive density of monuments and monasteries. Tabere – turism educational : Marin

sorescu,

Micii

inventatori,

Henri

Coanda

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia - 107 -

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia

- 108 -

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

LISTA INSTITUTIILOR CARE AU PARTICIPAT IN GRUPURILE DE LUCRU (de completat) Consiulul Judetean Dolj Institutia Prefectului, judetul Dolj Primaria Craiova Primaria Calafat Primaria Bechet Primaria Dabuleni Directia Regionala de Statistica Dolj Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism ANTREC Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Dolj SC Tour Impex Mapamond SRL SC Australis SRL CENCOTOUR

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia - 109 -

ASOCIATIA DE TURISM OLTENIA

Studiu privind potentialul turistic in judetul Dolj si modalitatea de valorificare a acestuia - 110 -

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful